Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Apropo de Sistem: Afacerea Hexi Pharma

Daca ne uitam putin mai atent la aceasta afacere nu se poate sa nu-ti sara in ochi un lucru interesant. Vinovatul – vinovatul de serviciu, desigur – e doar firma Hexi Pharma! In ceea ce priveste ministerul Sanatatii, zona Statului, ca sa zic asa, acolo nu prea vad ca s-ar identifica vinovati. Acolo se pune problema daca au fost informati despre acei dezinfectanti diluati. Si nu stiu cum se face ca nimeni din persoanele cu raspundere in acest Stat nu a fost informat: nici Basescu, nici Ponta, nici Tariceanu, nici Iohannis, nici nimeni! Si aici intram in clasica paradigma: doar sectorul privat e de vina, cei din sectorul de stat sunt niste sfintisori – ca-i mai sfinteste unul sau altul cu vreo sumulita ce-ti surade gales, asta nu se pune!

Foarte interesant ce scrie maestrul Ion Cristoiu, in cel mai recent editorial:

Cum caută Statul Mafiot să blocheze aflarea Adevărului în cazul morții lui Dan Condrea

Motto: „Orice imbecil poate omorî pe cineva. E nevoie însă de un artist pentru a sinucide pe cineva” (Deviză KGB)

S-a împlinit o lună de la declanșarea Scandalului zis și al Dezinfectanților măsluiți:
Un scandal de corupție de tip mafiot, cel mai mare din Istoria României.

Timp de o lună am asistat la confruntarea dintre puținele forțe interesate în aflarea răspunsului la întrebarea Ce mahări din instituțiile de forță se ascund în spatele Afacerii ? și forțe copleșitoare interesate în înăbușirea Scandalului.

S-ar putea scrie deja o Istorie a mijloacelor prin care Mafia care a patronat Afacerea a încercat să contracareze campania pentru aflarea Adevărului:
De la deplasarea atenției de la Afacerea de corupție la Problemele generale din Sistemul de Sănătate pînă la tărăgănarea anchetei Parchetului General și, mai ales refuzul DNA, de a deschide dosar in rem.

De precizat că Mafia Instituțiilor de forță implicate în această Afacerea s-a folosit nu numai de ofițerii acoperiți din presă, dar și de Klaus Iohannis, care a confirmat încă odată că e o biată Rață Mecanică a Sistemului.

Vor rămîne în Istorie eforturile penibile ale Președintelui de a scoate din discuție Afacerea de corupție, de a se așeza scut în apărarea Sistemului Mafiot, de a pluti senin pe deasupra Scandalului.

Duminică seara, Mafia instituțiilor de forță a răsuflat ușurată.
Moartea lui Dan Condrea i-a îndeplinit Obiectivul:
Cel de a bloca pentru totdeauna aflarea Adevărului.

Așa cum scriam pe cristoiublog.ro, moartea lui Dan Condrea convine tuturor: Președintelui, SRI, DNA, Parchetului General, celor care au folosit pușculița numită Hexy Pharma.

Evident, mai e de trecut un hop.
Nu prea mare, dar hop, totuși.
El se numește aflarea Adevărului despre moartea lui Dan Condrea.
Tot pe cristoiublog.ro de luni scriam că-n zilele următoare vom asista la o uriașă manipulare, menită a contracara orice efort de Aflare a adevărului despre această moarte.

Operațiunea a început duminică seara, prin Diversiunea lansată de Antena 3:
Dan Condrea s-a sinucis știind că luni va fi chemat la Parchet, pus sub acuzare și reținut.

Duminică noaptea Diversiunea beneficia doar de intervenția artileriei mediatice a Sistemului Mafiot al Instituțiilor de forță. A doua zi, luni, a intrat în joc nimeni altul decît fostul procuror ceaușist, Augustin Lazăr, pus procuror general pentru ca subordonata Codruța Kovesi să pară o inteligență strălucită prin raportare la el.

Declarațiile lui Augustin Lazăr au amintit de șmecheria prin care SRI a răspuns cererii de a dezvălui căror beneficiari a trimis informări despre Afacerea de corupție Hexy Pharma. Comunicatul Comisiei de Control a SRI, un soi de Birou de presă nătîng al SRI, sinteză a Raportului trimis de SRI invocă, citînd Raportul, un beneficiar care e denumit ministrul Sănătății. În perioada la care se referă Raportul au fost mai mulți miniștri ai Sănătății. Prinde orbul, scoate-i ochii! Cum să-ți dai seama din acest Raport care ministru precis a primit informarea? Altfel ar fi stat lucrurile dacă Raportul preciza numele ministrului și data cînd i-a fost trimis Raportul. Presa ar fi mers la ministrul respectiv și l-ar fi luat la întrebări.

Iată cum sună referirile lui Augustin Lazăr la chemarea lui Dan Condrea la Parchet:
„Înainte să știm prejudiciul, nu este posibil să luăm măsuri preventive împotriva cuiva pentru că nu există certitudinea existenței unei anumite infracțiuni, pas cu pas se clarifică aceste lucruri. Astăzi, ele erau foarte clare și există indicii foarte clare că astăzi el ar fi fost audiat și s-ar fi întîmplat mai multe lucruri pe care el le-a știut. De regulă, cei în cauză știu cel mai bine pentru că ei cunosc faptele pe care le-au comis și atunci știu la ce să se aștepte. Eu vă spun din experiența profesională personală – cei care sînt vizați de ancheta penală știu foarte bine la ce să se aștepte și atunci cînd s-au ridicat documentele și se cunoaște prejudiciu ei știu că vor fi chemați cu avocatul, că vor fi încunoștințați. Iar apoi, cînd este un prejudiciu mare, toată lumea intuiește ce se întîmplă, ce măsuri preventive se iau”.

Ca și în cazul Raportului SRI, ditamai procurorul general apelează la formula există indicii clare că… Avînd în vedere suspiciunea din partea opiniei publice, normal era ca procurorul general să precizeze exact ora la care urma să fie chemat Dan Condrea și documentul prin care a fost citat. Dacă făcea asta, risca enorm. Orice jurnalist s-ar fi putut interesa și ar fi aflat că e o minciună. Așa însă, Augustin Lazăr, șmecher, poate spune în orice moment că el a vorbit doar de indicii.

Să adăugăm acestor floricele pe cîmpii și ipotezele psihologice pe care le face acest Nea Caisă a Justiției din România lui 2016:
Cei care sînt vizați de ancheta penală știu foarte bine la ce să se aștepte.

Așa cum am arătat în Evenimentul zilei, teza sinuciderii la gîndul că a doua zi va fi reținut e formula perfectă de înăbușire a Scandalului pentru totdeauna. Gata! Dan Condrea urma să fie reținut (deci Parchetul General n-a tărăgănat ancheta), s-a sinucis, la gîndul că va fi pus în cătușe, e un mafiot cu remușcări, așadar, Dumnezeu să-l ierte! Ca să nu mai spunem că teza sinuciderii dă apă la moară năravului telenovelistic al presei noastre de provincie a Europei. În loc să purceadă la aflarea adevărului, presa noastră s-a și prăbușit în aoleuri de telenovelă: ce a făcut Sinucigașul înainte de a se sui în mașină, cum s-a jeluit amanta, ce făce fetița.

Un alt mijloc de stingere a Scandalului îl constituie manipularea opiniei publice prin presă. E ușor de văzut că, în locul unor comunicate oficiale, apar ca din surse, în realitate născocite în redacții, la ordin pe unitare, pe diferite site-uri și la televiziuni precum Digi 24, informații menite a bloca aflarea adevărului. Unele publicații, chiar dintre cele cu pretenții, întrețin o atmosferă de telenonevelă, altele dau amănunte false pentru a acredita ideea accidentului sau a sinuciderii. Preferința pentru intoxicarea prin presă e explicabilă. Un comunicat oficial poate fi supus verificării. Cum să verifici informația dată de Televiziunea SRI că Dan Condrea a făcut accidentul, deoarece vorbea la telefon la viteza de 150 de kilometri la oră și nu cu oricine, ci cu iubita, care iubită l-a sunat și după ce-a murit, de a răspuns tablagiul să plîngi pînă-ți curg mucii, și să te gîndești la cum va vorbi la telefon și patronul lui Digi 24, cînd va intra și el în pom, potrivit ritualului experimentat de Dan Condrea.

DNA a avut o poziție mai mult decît suspectă prin refuzul de a deschide dosar de corupție. Pentru a contracara aflarea Adevărului, DNA s-a scremut luni și a scos din sertare un dosar de corupție în Sănătate. Nu de alta, dar să nu zicem noi că DNA nu se ocupă de Mafia din Sănătate. De altă Mafie, în nici un caz, de cea care a patronat Afacerea Hexy Pharma.

Folosirea de către SRI a maidanezilor credincioși din Comisia de control a SRI. La loc de frunte în întrecerea de a linge ciubotele generalilor se situează Cezar Preda. Fugit la București de la Buzău, ca să i se piardă urma, pentru că aici a făcut prăpăd printr-un jaf sistematic de vreo douăzeci de ani, Cezar Preda s-a remarcat și acum prin repezirea la cracul celor care au îndrăznit să-i atace Stăpînul. În cazul Dan Condrea e important de știut de ce SRI n-a cerut mandat pe siguranță națională, fiind vorba de un om responsabil de moartea a mii de români. Comisia SRI, condusă de maidanezul șef, Georgian Pop, dat gît de Wiki Leaks drept turnătorul PSD la ambasada americană, a procedat la o șmecherie ieftină. Deși doi membri ai Comisiei au cerut să se verifice de ce Dan Condrea n-a fost supravegheat tehnic de SRI pe Siguranță națională, șeful Comisiei prin care SRI nu e controlat, ci controlează opinia publică, a cerut să se verifice dacă Serviciul a încălcat Legea filîndu-l pe Dan Condrea.

Sunt cel puțin patru mijloace descoperite de mine prin care Mafia Instituțiilor de Forță, într-un cuvînt statul mafiot, vrea să blocheze aflarea Adevărului în cazul morții lui Dan Condrea.
Dvs ați descoperit și alte mijloace?” (subl. mea)

Iar daca te gandesti si la prestatia slaba a lui Klaus Iohannis de la conferinta de presa din 19 mai, constati ca lucrurile nu merg nici in favoarea sa si nici in favoarea Guvernului de tehnocrati condus de Dacian Ciolos. Pentru ca, de fapt, nu se ia nicio masura punitiva in sectorul de stat – nu vezi, spre exemplu, vreun director din minister dat afara pentru incompetenta, un altul dat in urmarire penala pentru fapte de o asemenea natura etc. Nu vezi vreun ministru sau un alt factor de decizie, sau altcineva de la stat care sa raspunda pentru ca au ajuns in spitalele din Romania acesti dezinfectanti diluati. Ancheta se face numai intr-o singura parte si, pe cale de consecinta, vinovatia e intr-o singura parte. Dl. Cristoiu ne intreaba daca am gasit si noi alte mijloace prin care se incearca blocarea aflarii Adevarului. Mie mi se pare ca asta e mijlocul cel mai eficient: ca vinovatia sa fie doar intr-o singura parte. Important e sa nu fie la Stat. De fapt, se poate descoperi si adevarul, vinovatia sa nu fie in ograda Statului. Si cum vinovatia se descopera doar intr-o singura parte – un mod mai eficient de a ingropa adevarul exista? Cu alte cuvinte, vinovata e doar firma Hexi Pharma si doar Dan Condrea, care a murit, saracu’ de el, intr-un grav accident de masina – si cu asta basta!! S-a incheiat toata problema.

Sa vedem ce spune si Parchetul General:

Romania Libera

UPDATE. Noi informații în dosarul dezinfectanților diluați. Hexi Pharma a avut contracte de 51 milioane lei (Parchetul General)

„Procurorul general al României Augustin Lazăr a declarat că activitatea de documentare continuă, în dosarul Hexi Pharma și urmează să se stabilească un prejudiciu. Referitor la dosarul decesului lui Dan Condrea, șeful PICCJ a spus că se așteaptă analizele genetice.

UPDATE. 16.43 Parchetul General face publice noi date în dosarul dezinfectanților diluați. Este vorba despre contacte cu 152 de spitale în valoare de aproximativ 51 de milioane de lei.

Din cercetările efectuate până în prezent a rezultat că, în intervalul 2014 – 2016, HEXI PHARMA a încheiat contracte de vânzare de produse biocide cu un număr de 152 de unităţi medicale din România. Valoarea contractelor încheiate de HEXI PHARMA cu aceste unităţi medicale – având ca obiect vânzarea de produse biocide cu privire la care  s-au constatat nerespectări ale concentraţiei substanţelor active – este de cca. 51 milioane lei”, transmite Parchetul General.

Citește și: Ipoteza sinuciderii în cazul lui Condrea, tot mai plauzibilă. Specialistul criminolog Dan Antonescu explică ce indicii susțin această variantă

„Astăzi vom avea un prejudiciu. Activitatea de ridicare de documente continuă și acest prejudiciu ar putea fi updatat în zilele următoare. Ar putea să se identifice noi prejudicii în zilele următoare”, a declarat Augustin Lazăr, marți dimineață, înainte de a intra în sediul Parchetului General.

Citește și: UPDATE. Anchetă în cazul morții lui Dan Condrea. Necropsia continuă şi mâine. Urmează teste ADN

Despre dosarul morții lui patronului Hexi Pharma, Lazăr a explicat că se vor realiza expertize genetice pentru identificarea persoanei implicate în accidentul auto, dar și percheziții informatice, fiind ridicate în acest sens medii de stocare care vor fi examinate. Au fost ridicate medii de stocare care vor fi verificată printr-o expertiză informatică.

Citește și: INTERVIU. Specialist în securitate: este foarte posibil să fie o sinucidere simulată în cazul Dan Condrea

Procurorul general al României nu a dorit să spună dacă Dan Condrea ar fi fost interceptat și nici dacă Parchetul General a primit informări cu privire la patronul Hexi Pharma.”

si iata si un interviu interesant:

INTERVIU. Specialist în securitate: este foarte posibil să fie o sinucidere simulată în cazul Dan Condrea

„Moarta controversată a omului de afaceri Dan Condrea, patronul firmei Hexi Pharma, naşte din ce în ce mai multe ipoteze în spaţiul public, chiar dacă autorităţile care investighează cazul spun cu tot mai multă certitudine că este vorba de o sinucidere.

Specialistul în securitate Hari Bucur Marcu a declarat pentru România Liberă că, dată diind complexitatea legăturilor posibile ale acestei afaceri cu dezinfectanţi şi Serviciul Român de Informaţii, nu trebuie exclusă nici o altă variantă, pe lângă ipoteza unui gest sinucigaş.

România Liberă: Numeroşi analişti, comentatori, jurnalişti, dar şi experţi în criminalistică şi psihologie judiciară susţin că nu este foarte plauzibilă ipoteza sinuciderii în cazul celui mai controversat om de afaceri din ultima lună în România. Cum comentaţi contextul şi informaţiile publice de până acum legate de decesul neaşteptat al lui Dan Condrea?

Hari Bucur-Marcu: Este foarte neobişnuit. La noi nu se obişnuieşte rezolvarea unei astfel de probleme printr-un accident sau prin asemenea forme extreme. În 20 de ani, nu cred că sunt mai mult de patru cazuri de accidente din acestea suspecte, iar asasinate, practic unul singur, din câte ştiu eu.

Rl: Sunt anumite aspecte atipice în acest accident, dacă luăm în calcul ipoteza unei sinucideri. Nu există bilet de adio, de pildă. Iar metoda aleasă pare destul de riscantă ca efect, adică putea să supravieţuiască şi să eşueze planul său, în contextul în care avea acces şi la alte metode mult mai sigure de suicid. 

HBM: În principiu, sinuciderea este cam în partea de jos a unui clasament descrescător al probabilităţilor cauzelor decesului. Este foarte posibil să fie o sinucidere simulată, să fi fost „sinucis”. Dar, deocamdată este la nivel speculativ orice ipoteză. Din punct de vedere instituţional, faptul că accidentatul era liber să facă ce vrea, în condiţiile în care era sub presiune şi de justiţie, şi de opinia publică, indică faptul că nu ar fi avut de ce să se sinucidă, pentru că avea suficient de multe elemente de protecţie.

Rl: Dar invitarea lui luni, a doua zi după accident, la Parchetul General, pentru audieri şi o posibilă punere sub învinuire ar fi putut precipita lucrurile, să-l determine să ia o astfel de decizie radicală, din teamă sau din orgoliu?

HBM: A mai fost acolo, ştia pe ce se bazează. Dacă vroiau să-i facă rău, în sensul să-l închidă cu un mandat de arestare preventivă, o făceau mai devreme, de acum câteva săptămâni. Vorbim despre un personaj care era bine protejat de către anumite instituţii, inclusiv de către justiţie, şi nu avea de ce să se teamă că i-ar merge rău dacă face o vizită la procuror. Pe urmă, cine s-a apucat să facă asemenea afaceri la maginea legii sau chiar în afara legii ştie că mai devreme sau mai târziu va putea ajunge şi în arest preventiv, dacă nu chiar la o închisoare de 1-2 ani. Şi atunci, îşi face calculele: dacă merită milioanele pe care le strânge să fie plătite cu încarcerarea. Dar oricum, nu ar fi trebuit să-i fie frică în aşa măsură încât să se sinucidă acum.

Rl: Ce opinie aveţi în privinţa unui posibil filaj?

HBM: Este foarte posibil să fi fost o supraveghere de la distanţă, nu neapărat să fie urmărit pas cu pas, kilometru cu kilometru. Poate şi acesta este motivul pentru care a schimbat maşina. Foarte probabil nu a avut aşa-zisa „coadă”, maşina de urmărire din filaj, când a plecat din Bucureşti, puţin probabil să fi sot urmărit de un echipaj de la servicii. Cred că a fost totuşi sub supraveghere. Dar trebuie să nu excludem nici varianta unor detectivi particulari, care ar fi putut fie sa-l protejeze, fie să-l încurce.

Rl: Mulţi fac analogia cu cazul fostului premier Adrian Năstase, care a avut tentativa de suicid în momentul în care au venit procurorii la uşa vilei sale…

HBM: Nu cred, la Năstase era o problemă de prestigiu. Întregul eşafodaj pe care şi l-a construit ani de zile, de lider politic care avea pretenţia că poată să conducă România din funcţia de preşedinte, să ajungă să fie efectiv încarcerat pentru nişte bideuri, categoric că gestul suicidal avea o oarecare justificare, de orgoliu. Ceea ce nu este cazul la patronul Hexi Pharma. Nu aş putea să le compar. Cel mai probabil este că ori i s-a făcut rău la volan, dacă el, într-adevăr era acolo, în maşină, ori pur şi simplu a avut un moment de pierdere a controlului. Nu cred că a fost o treabă premeditată.

Rl: Şi cum comentaţi controversa legată de rapoartele trimise sau nu de SRI care au ajuns sau nu unde trebuia în aceşti ani în care Hexi Pharma a câştigat contracte pe bandă rulantă şi a livrat dezinfectanţi diluaţi? Cum credeţi că va ieşi SRI din această situaţie şi cum va recupera deficitul de imagine în rândul opiniei publice?

HBM: SRI plăteşte acum „dividendele” faptului că, conform legii, are dreptul să desfăşoare şi afaceri sub acoperire. Sunt surse suplimentare de venit care sunt în afara controlului. Sunt şi alte servicii secrete care au dreptul să deţină asemenea întreprinderi şi au şi posibilitatea de a face contracte cu statul ş.a.m.d., dar şi cu alte firme pe care să le favorizeze. Este posibil să fie şi cazul firmei Hexi Pharma, care a avut o protecţie cel puţin în ce priveşte modul de obţinere a contractelor şi dovada este că nu i-a controlat nimeni, indiferent de calitatea produselor livrate de-a lungul anilor. Dar opinia publică ştie că există această posibilitate şi îi face proces de intenţie. SRI-ul era dintre toate instituţiile statului, după Armată, singurul care era contabilizat ca imagine la pozitiv. Nu iau în calcul DNA. Probabil că SRI o să scadă sub 50% la capitolul credibilitate în rândul populaţiei.”

Tot scandalul, foarte slab gestionat de prezentele autoritati ale statului. Efectul va fi scaderea increderii: atat in Presedinte, cat si in SRI sau DNA. In general vorbind, efectul nu poate fi decat scaderea increderii in institutiile statului; evident, inclusiv in sistemul de sanatate de la noi, si pe buna dreptate. Insa eu cred ca trebuie spus un lucru: problemele din Sanatate nu se pot rezolva doar prin combaterea coruptiei si escrocheriilor. Atata vreme cat economia nu va fi pusa pe o crestere economica mare si solida, problemele din sectorul sanitar vor persista. Vor persista in detrimentul cetatenilor. Cu toate acestea, este curios cum nu raspunde (cel putin pana acum) nimeni din sectorul de stat nici de licitatiile trucate din sistemul care musteste de coruptie, nici de acesti dezinfectanti diluati si cum au ajuns in spitalele din Romania. De aici s-ar putea trage concluzia despre complicitatile politice foarte mari din interiorul Sistemului, complicitati intre principalele formatiuni politice si actori politici de la noi. Este o complicitate transpartinica pe care nimeni nu doreste sau nu are curajul s-o deranjeze!!

Nici macar Presedintele Iohannis.

In mod normal, intr-un astfel de sistem, trebuiau imediat luate masuri energice, ceea ce nu se vede. Nu vezi pe nimeni de la Stat vinovat. In schimb se iau masuri spre musamalizarea situatiei, vorba D-lui. Cristoiu.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

mai 24, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Sinucis sau omorat?

Moartea lui Dan Condrea, patronul Hexi Pharma, in gravul accident avut pe soseaua dintre Corbeanca si Buftea – pe un drum drept, intrand cu viteza mare intr-un copac de pe marginea soselei, masina facandu-se zob, iar trupul neinsufletit al acestuia fiind recunoscut de sotie dupa haine – este invaluita in mister. Accidentul s-a petrecut ieri. Azi ar fi trebuit sa se prezinte la Parchet pentru audieri. Si eu cred ca marea majoritate a romanilor merg pe ipoteza asasinatului. Facute de institutii ale statului perecum SRI si SIE. Versiunea oficiala, de regula crezuta mai putin Romania, dupa cum remarca si maestrul Cristoiu, pare a se indrepta spre varianta sinuciderii.

Insa e foarte interesant un lucru: mie mi se pare ca, de fapt, noi nu prea intelegem bine altceva: Afacerea Hexi Pharma.

O sa va spun ce nu inteleg eu.

1). Sa presupunem ca vrei sa inseli pe cineva. Este clar – sau e de bun simt, daca doriti – ca trebuie s-o faci fara ca respectivul sa-si dea seama. Hexi Pharma ce facea? Eu am inteles ca aceasta firma cumpara concentratul de dezinfectant din afara tarii, trecandu-l printr-un off-shore din Cipru, ca pe urma sa-l vanda mult mai scump pe piata romaneasca si diluat intr-o anumita proportie. Produsul acesta al firmei Hexi Pharma, mergea catre spitale si s-a constatat ca el era nu diluat, ci extrem de diluat, adica apa chioara. Evident ca din afacerea asta firma Hexi Pharma castiga enorm, desi avea totusi, daca inteleg bine, si datorii insemnate.

Daca asa au stat lucrurile, problema care se pune este: pentru ce produsul trebuia diluat atat de mult, pana sa devina apa chioara? Cu atat mai mult cu cat, din cate am inteles, Hexi Pharma avea si laborator propriu, iar Dan Condrea a absolvit Facultatea de Medicina si Farmacie „Carol Davila” din Bucuresti in 1999!!! Deoarece e limpede ca un medic, chiar si unul stagiar, daca nu chiar si o asistenta mai cu experienta, si-ar fi dat seama ca, de fapt, e vorba de apa, nu de un dezinfectant. Este clar, dupa mine, ca o astfel de inselaciune expunea firma Hexi Pharma la riscuri enorme, pentru ca pana la urma o astfel de inselaciune e descoperita relativ usor, ceea ce s-a si intamplat, deoarece lucrurile „transpira”.

2). In orice afacere castigurile sunt limitate. Asa e prin natura lucrurilor. Poti sa castigi mai mult, mai putin, dar nu poti, spre exemplu sa castigi un infinit de lei, sau un infinit de dolari, sau un infinit de euro etc. Dan Condrea facea profituri enorme prin modul de actiune descris la punctul 1). Ce-i trebuiau atatia bani? Se poate opina ca ar fi avut datorii. Insa firma asta in mod sigur avea un contabil, un economist, un jurist – pentru ca nu era o firma de trei nule – iar in cazul in care ar fi fost pe buza falimentului existau solutii legale: insolventa, faliment.

Din 1). si 2). ideea era ca trebuia sa se scoata cat mai multi bani din aceasta afacere, bani care, daca am inteles bine, erau pe urma dusi in off-shore-uri din Cipru. Erau importante aceste castiguri imense, nu atat datoriile firmei. De aceea intrebarea fundamentala care se pune este: ce se finanta cu acesti bani?

Firma aceasta avea monopol pe piata si furniza dezinfectanti diluati catre vreo 300 de spitale. O firma nu poate ajunge in aceasta situatie atat de favorabila fara sprijinul Statului Roman, un stat corupt, de buna seama, si extrem de implicat in economie. Trebuie adus la cunostinta opiniei publice cine sprijinea firma Hexi Pharma si pe Dan Condrea. Ce rezulta de aici? Rezulta ca aceasta firma – Hexi Pharma – si patronul sau – Dan Condrea – exact asta si trebuiau sa faca: un profit enorm de pe urma vanzarii dezinfectantilor diluati. Banii, pe urma, mergeau in Cipru, daca nu si in alte off-shore-uri.

De aici pot sa inceapa implicatiile politice. Cipru este paradisul fiscal favorit al oligarhilor rusi. Insa inainte de a merge mai departe va invit sa cititi despre Dan Condrea:

Stirile Pro TV

Cine a fost Dan Condrea, patronul Hexi Pharma. Stapanul unui imperiu de firme creat de tatal lui, sub protectia lui Oprescu

Personaj centrala a celui mai mare scandal din sistemul de sanatate romanesc, Dan Condrea a ramas o figura enigmatica, despre care vorbesc mai bine afacerile sale.

Nascut in 1975, Dan Alexandru Condrea a absolvit Universitatea de Medicina si Farmacie „Carol Davila” din Bucuresti in 1999 si are un MBA la Academia de Studii Economice. A devenit apoi patronul Hexi Pharma, companie despre care Euractiv afirma ca a fost infiintata de tatal sau, Virgiliu Condrea, fost presedinte al Colegiului Farmacistilor – Filiala Bucuresti, si de Ion Mateescu, inspector general la Directia Farmaceutica inainte de 1989 iar ulterior, primul secretar al Colegiului Farmacistilor din Romania.
Mateescu ar fi iesit in firma in 1996, in locul sau venind Dan Condrea.

O investigatie Romania Curata afirma ca Vergiliu Condrea a fost farmacistul-sef al Spitalului universitar din Capitala in perioada cand acesta era condus de Sorin Oprescu (foto jos). Firma sa ar fi avut, de altfel, primul sediu la adresa Spitalului. Vergiliu Condrea a incetat din viata in 2011. Pe 10 mai, Oprescu a declarat ca nu il cunoaste pe Dan Condrea, ci doar pe tatal acestuia. Cu Vergiliu Condrea a si semnat, de altfel, actul prin care ii dadea spatiu gratuit pentru firma in incinta Spitalului Universitar.

In 2005 compania, care initial se numea Universitar Farma SRL, a devenit Hexi Pharma Co SRL. Dupa moartea lui Vergiliu Condrea, asociati in firma au ramas Dan Condrea si logodnica sa, Uliana Ochinciuc, medic oftalmolog, care detine 6,25% din partile sociale.

Condrea si Ochinciu sunt asociati si in Hexi Med SRL, firma care detine clinica Hexi Med. Numele omului de afaceri a mai fost legat de Catalin Tolontan de alte 5 firme active in Romania – Ochmed SRL, Signum Service SRL, Health Services Company SRL, Medical Cleaning SRL – si de un off-shore inregistrat in Cipru, CPS Chemical & Pharmaceutical Solution Ltd.. Prin acest off-shore el ar fi controlat pana in 2011 laboratorul Unilab, care a emis avize conform carora produsele Hexi erau conforme. De altfel, pana in 2007 Unilab se numea Depomed CD – de la Condrea Dan.

Imperiul romano-cipriot al lui Condrea

Prin aceste firme, Condrea obtinea sume mari de bani. De pilda, bilantul fiscal depus in Cipru de CPS Chemical arata ca directorii companiei, printre care si Condrea, au fost platiti cu nu mai putin de 450.000 euro. Potrivit Rise Project, au fost insa perioade – de pilda, in 2008-2009 – cand in conturile lui Condrea ajungeau si 100.000 de euro lunar.

In plus, afacerile cumulate ale companiilor sale din Romania au depasit 30 milioane de lei in 2014, afirma News.ro. Hexi Pharma, cea mai importanta dintre companiile lui Condrea si cea care livra dezinfectantii diluati catre spitale, a incheiat acel an cu o cifra de afaceri de 18,9 milioane de lei si un profit net de 1,8 milioane de lei, potrivit datelor raportate la Ministerul Finantelor. Valoarea datoriilor companiei depaseste insa rulajul – 20,7 milioane de lei.

Medical Cleaning, firma specializata pe activitati de curatenie, a avut in 2014 o cifra de afaceri de 7,4 milioane lei, un profit net de 0,7 milioane lei si un numar de 247 de angajati. Signum Service, care activeaza in domeniul arhivarii de date, a avut in 2014, potrivit acelorasi date, afaceri de 2,3 milioane lei, un profit net de 0,76 milioane lei si un numar de 50 de angajati. Health Services Company, specializata pe servicii de sanatate, a raportat la Ministerul Finantelor o cifra de afaceri de 1,37 milioane lei, un profit net de 0,4 milioane lei si un numar 17 angajati. Hexi Med, specializata pe activitati de asistenta medicala, a avut in 2014, potrivit datelor publicate pe site-ul Finantelor, o cifra de afaceri de 0,36 milioane lei, o pierdere de 0,28 milioane lei si un numar de 11 angajati. Ochmed, specializata in domeniul acordarii de asistenta medicala, figureaza cu o cifra de afaceri zero pe site-ul Ministerului Finantelor si cu zero angajati.

Viata personala, legata cu afacerile

Despre viata personala a lui Dan Condrea se stiu putine. A fost casatorit, dar a divortat in 2011. Potrivit lui Catalin Tolontan, fosta sotie, cu care are si un copil, l-a acuzat ca a batut-o si ca i-ar fi furat o firma.

Ulterior, Condrea si-a refacut viata alaturi de Uliana Ochinciuc (foto sus), nascuta in raionul Ungheni din Republica Moldova, cu care imparte si mai multe afaceri. De altfel, angajatii lui Condrea care au discutat cu presa sustin ca acesta are firme nu doar in Romania si Cipru, ci si in Republica Moldova, Germania si Bulgaria, tara unde si-ar fi facut si acte de identitate.”

Sa retinem aceasta fraza:

„Ulterior, Condrea si-a refacut viata alaturi de Uliana Ochinciuc (foto sus), nascuta in raionul Ungheni din Republica Moldova, cu care imparte si mai multe afaceri. De altfel, angajatii lui Condrea care au discutat cu presa sustin ca acesta are firme nu doar in Romania si Cipru, ci si in Republica Moldova, Germania si Bulgaria, tara unde si-ar fi facut si acte de identitate.”

Eu cred ca e evident sa urmeze aceasta intrebare: „ce grad are D-na. Uliana Ochinciuc si in ce serviciu secret lucreaza?”. Venind din Republica Moldova, nu pot sa presupun ca ar fi curata 100%, ci dimpotriva. Pot sa am suspiciunea rezonabila ca ar face parte din FSB, fostul KGB. Insa protectia pe care ar fi avut-o Condrea in Romania ar fi fost din partea Statului Roman. Legaturile cu Sorin Oprescu, arestat recent, te pot duce cu gandul la influenta rusilor in Romania, la afaceri de spionaj… Si nu este exclus ca banii din off-shore-ul din Cipru sa fie destinati unor astfel de afaceri, nu neaparat de partea rusilor. Ci este posibil ca printr-un astfel de rulaj, SIE sa-si acopere o parte din cheltuieli. Deci e posibil sa fie, practic, o firma care sa finanteze activitati ale SIE.

Dar sa vedem si cum s-a intamplat accidentul:

Dan Condrea a murit intr-un accident. Politie: „Nu am gasit urme de franare”. Ce se intampla cu ancheta in cazul Hexi Pharma

Patronul Hexi Pharma s-a stins din viata duminica seara, in urma unui grav accident de masina.

Dan Condrea, patronul Hexi Pharma, a murit duminica seara, dupa ce masina in care se afla a iesit de pe drum si s-a izbit de trei copaci.

Potrivit autoritatilor, Condrea a fost desfigurat in urma impactului si a fost recunoscut dupa haine si dupa actele pe care le avea la el. Politia nu a gasit urme de franare la fata locului si ia in calcul si varianta sinuciderii. Vor fi audiati 2 martori, un biciclist si un sofer, care au vazut accidentul.

Din ce s-a putut observa la locul evenimentului rutier, impactul a fost deosebit de violent, iar motorul masinii a fost proiectat la cativa metri de locul impactului. In momentul in care au sosit echipajele de interventie trupul soferului se afla in afara caroseriei, astfel incat nu a fost nevoie de interventia echipajelor de descarcerare.

In cazul dosarului Hexi Pharma, procurorii au anuntat ca isi va urma cursul chiar si daca va fi confirmat decesul de probele ADN si ca sunt si alte persoane susceptibile de a fi urmarite penal. Condrea urma sa se prezinte luni la Parchet.

Desfasurarea evenimentelor, live-text:

UPDATE 00:10 Anchetatorii au deschis un dosar penal pentru ucidere din culpa in cazul mortii lui Dan Condrea.

UPDATE 23:30 Cautarea probelor continua si la aceasta ora in zona unde s-a petrecut accidentul.

UPDATE 23:15 Martorii au apreciat ca masina in care se afla Dan Condrea se deplasa cu o viteza extrem de mare, undeva in jurul a 150 km/h.

UPDATE 23:00 Un martor in cazul accidentului a fost audiat duminica de politisti, urmand ca in cursul serii sa fie audiata inca o persoana, a declarat Claudia Burada, purtator de cuvant al IPJ Ilfov.

Potrivit acesteia, masina implicata in accident a fost sigilata si urmeaza sa fie supusa unei expertize. Ea a sustinut ca accidentul s-a produs pe drumul dinspre Corbeanca spre Buftea. Soferul a pierdut controlul volanului si a iesit in afara partii carosabile, iar pe sosea oamenii legii nu au gasit urme de franare.

UPDATE 22:55 Dosarul privind accidentul in care si-a pierdut viata Dan Condrea va ajunge luni dimineata la Parchetul General si va fi preluat de procurorul Romulus Varga, care se ocupa si de dosarul Hexi Pharma. Duminica seara, cercetarile au fost efectuate de un procuror de la Buftea, dar acesta va preda dosarul Parchetului General.

UPDATE 22:50 Dan Condrea fusese invitat, luni dimineata, la Parchetul ICCJ pentru a i se aduce la cunostinta acuzatiile formulate de procurori impotriva sa, au declarat pentru News.ro surse judiciare. De asemenea, in urma acestui demers procurorii aveau in vedere inclusiv varianta retinerii si solicitarii unui mandat de arestare preventiva, mai arata sursele.

UPDATE 22:40 Trupul neinsufletit al lui Dan Condrea a ajuns la INML, iar legistii vor face luni dimineata necropsia.

UPDATE 22:15 Procurorii sectiei de Urmarire Penala din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie arata ca ancheta in dosarul dezinfectantilor folositi in spitale isi va urma cursul chiar dacă se va confirma decesul lui Dan Condrea, fiind si alte persoane susceptibile de a fi urmarite penal, transmite News.ro.

UPDATE 21:57 Purtatorul de cuvant al Politiei Ilfov a declarat ca exista doi martori, un biciclist si un sofer, care vor fi audiati. „Luam in calcul si varianta sinuciderii”, a adaugat acesta.

UPDATE 21:45 Potrivit Politiei, pe sosea, la locul unde a avut loc accidentul, oamenii legii nu au gasit urme de franare. Urmeaza sa se faca o expertiza a masinii.

Medicii legisti vor face un test ADN pentru a confirma identitatea celui mort in accident, transmite Agerpres.

UPDATE 21:22 Directorul SABIF, Alis Grasu, a declarat pentru Agerpres ca echipele de salvare sosite la locul accidentului au incercat sa il resusciteze, insa leziunile erau prea mari si nu a putut fi salvat.

”Am primit un apel in jurul orei 18,58, in urma unui accident foarte grav in comuna Corbeanca. In masina se afla un barbat, singur, in jur de 40 de ani. Echipajul SABIF a ajuns in 10 minute. Barbatul prezenta leziuni extrem de grave. La scurt timp a ajuns la fata locului si o altă masina de tip C. S-au facut manevre salvatoare de viata, dar, din pacate, leziunile foarte grave erau incompatibile cu viata”, a precizat Alis Grasu.

UPDATE 21:00 Trupul lui Dan Condrea a fost ridicat de legisti si dus la INML. Sotia sa l-a recunoscut dupa haine.

Accidentul a avut loc in Ilfov, iar Dan Condrea se afla intr-o masina Hexi Pharma. Victima este desfigurata.

Tragedia s-ar fi produs din cauza vitezei excesive, potrivit primelor informatii ale politiei. In locul accidentului este vorba de o portiune de DRUM DREPT.

Masina condusa de Dan Condrea a iesit de pe drum si s-a izbit de 3 copaci.”

Moartea lui Dan Condrea. Cu cine vorbea la telefon patronul Hexi Pharma in momentul producerii accidentului

Final halucinant in cazul unuia dintre cei mai controversati oameni de afaceri care au ajuns in atentia opiniei publice in ultima vreme.

Dan Condrea, patronul Hexi Pharma, a murit duminica seara, dupa ce masina in care se afla a iesit de pe drum si s-a izbit de trei copaci. Potrivit autoritatilor, Condrea a fost desfigurat in urma impactului si a fost recunoscut dupa haine si dupa actele pe care le avea la el. Politia nu a gasit urme de franare la fata locului si ia in calcul si varianta sinuciderii.

Din ce s-a putut observa la locul evenimentului rutier, impactul a fost deosebit de violent, iar motorul masinii a fost proiectat la cativa metri de locul impactului. In momentul in care au sosit echipajele de interventie trupul soferului se afla in afara caroseriei, astfel incat nu a fost nevoie de interventia echipajelor de descarcerare.

Desfasurarea evenimentelor de luni, live-text

UPDATE 16:50 Presedintele Comisiei parlamentare de control al activitatii SRI, Georgian Pop, a declarat, luni, in legatura cu posibilitatea desecretizarii unor documente in cazul Hexi Pharma, ca daca se ia o astfel de decizie s-ar putea ca, peste un timp, sa se ceara desecretizare si pentru cazuri de terorism sau spionaj.

„Intotdeauna cand se vorbeste despre o desecretizare, lucrurile trebuie privite dintr-o perspectiva mult mai ampla si trebuie vazut pe termen scurt, mediu si lung. Mai precis, daca se ia decizia ca o anumita informare a SRI sa fie desecretizata pe un astfel de subiect, s-ar putea ca cineva peste doua luni sa ceara o desecretizare si pentru o chestiune de terorism, de spionaj sau altceva”, a spus Pop, intrebat in legatura cu posibilitatea desecretizarii unor documente in cazul Hexi Pharma.

El a adaugat ca, potrivit legii, judecatorii sau procurorii, precum si avocatii cu certificat ORNISS au acces la astfel de documente. „Dar vreau sa fac urmatoarea precizare, care este cea mai importanta: ce spune legea? Indiferent ca documentele pe care le verificam sau cu care lucram noi la comisie sunt secrete, orice judecator si procuror are acces la ele conform legii. Mai mult, in fiecare barou trebuie sa existe avocati ORNISS care pot sa le verifice. Deci, lucrurile sau procesul pot sa continue, nu exista nici un impediment daca exista informatii secrete. Eu cred ca acest caracter secret al documentelor nu reprezinta niciun impediment pentru procurori sau judecatori”, a subliniat Georgian Pop.  Intrebat daca desecretizarea de catre CSAT a acestor documente reprezinta un precedent periculos, Pop a spus: „Totdeauna trebuie privite si oportunitatile, si dezavantajele unui astfel de lucru”.

UPDATE 16:40 Fostul procuror Alexandru Lele a declarat luni, pentru News.ro, ca determinarea sinuciderii este o varianta in cazul lui Dan Condrea, intrucat sunt semne ca el era doar o interfata a unei asocieri care l-ar fi ajutat sa preia afacerea si sa o mentina atatia ani, iar acum s-ar fi temut ca acesta sa nu vorbeasca. Alexandru Lele a mai spus ca procurorul din dosarul Hexi Pharma are o mare vina, intrucat s-a miscat cu incetinitorul, in loc sa il retina mai repede si sa il protejeze de presiuni.

Alexandru Lele, in prezent avocat, a spus ca anchetatorii ar trebui sa ia in calcul nu doar variantele sinuciderii si uciderii din culpa, ci si pe cea a “determinarii sinuciderii”.“Sunt cateva fapte evidente, cateva realitati, in primul rand monopolul unei afaceri foarte banoase pe care o avea cel decedat, dupa aceea, imprejurarea ca acea afacere a durat foarte mult in timp, apoi faptul ca incidente au aparut pe traseu intr-o perioada relativ lunga. De aproximativ zece ani dureaza afacere, au fost musamalizate si ignorate afacerile judiciare punctuale care au existat, acele infectii in spitale si inclusiv mortii care au avut cauza a decesului aceste infectii nu au fost luate in considerare si s-a trecut cu foarte multa usurinta peste ele. Atunci, sigur ca iti pui intrebarea: un singur om putea sa realizeze toate acestea sau este vorba despre o asociere a unor alte elemente care l-ar fi ajutat, o data, sa preia afacerea si apoi sa o mentina. Pana cand, in mod direct, se ajunge la o explozie, cum a avut deja loc”, a mai spus Alexandru Lele.

In opinia acestuia, ar fi fost un pericol pentru acea asociere ca una dintre parti sa vorbeasca, iar in acest context, nu trebuie neaparat “sa impingi din spate un om sa se sinucida, el poate fi determinat sa ia aceasta hotarare”.“Cred ca si-au asigurat din timp instrumentele pentru a-l impinge, fara ca neaparat sa fie cineva langa el. (…) Sigur ca pui intrebarea pe ce criterii a fost ales cel care a fost interfata intregii afaceri. A fost ales nu fiindca ar fi fost frumos, destept, inalt, ci pentru ca a raspuns unor cerinte si a avut anumite vulnerabilitati care la momentul potrivit urmau sa fie exploatate”, a mai spus fostul procuror.

In opinia lui Alexandru Lele, procurorul care instrumenteaza dosarul dezinfectantilor Hexi Pharma „are o mare vina, pentru ca s-a miscat cu incetinitorul”, in loc sa il ridice demult, in interesul acestuia, si sa il tina in arest, pentru a-l feri de eventuale presiuni.“Toata aceasta intarziere cu care a fost chemat la procuror pledeaza pentru ceea ce va spun eu. In realitate, acum, cand zilnic zeci de oameni sunt ridicati de pe strada cu mandate de aducere, au avut nevoie de cateva saptamani pana sa-l citeze, cu toata gentiletea posibila, la Parchet. Or, data fiind gravitatea intregii afaceri, puteau din start sa il ridice si, in interesul lui, sa-l tina in stare de arest, pentru ca atunci sigur ca presiunile nu s-ar mai fi putut exercita in asemenea mod in care cred ca s-au exercitat. Si, in plus, probabil ca ar fi putut vorbi”, a precizat fostul procuror.

UPDATE 16:35 Medicii legisti de la Serviciul Judetean de Medicina Legala Ilfov au terminat autopsia cadavrului, relateaza ziare.com.

UPDATE 16:20 Comisia parlamentara de control asupra activitatii SRI a declansat un control suplimentar privind un posibil filaj in cazul patronului Hexi Pharma, Dan Condrea, a anuntat, luni, presedintele acestui for, Georgian Pop, relateaza Agerpres. „In contextul noilor evenimente produse de tragicul eveniment de aseara, am avut o intalnire cu colegii la comisie ca urmare a solicitarii facute publice de catre doi colegi din comisie, aseara, dl. vicepresedinte Popa si dl. Sebastian Ghita. (…) Scopul acestei discutii si obiectivul comisiei in acest caz este sa declansam si am declansat un nou control suplimentar privind un posibil filaj efectuat asupra dl Condrea. In contextul in care in urma deciziei 51 din acest an a Curtii Constitutionale, in momentul in care Parchetul declanseaza un control, Parchetul nu poate sa lucreze si nu poate sa coopereze pe un dosar in desfasurare cu SRI. Acesta este efectul deciziei CCR. Ca urmare, rolul si competenta comisiei este sa verifice daca SRI a respectat Constitutia si legislatia, mai precis, daca SRI a efectuat vreun filaj sau alta operatiune in cazul dl Condrea”, a precizat Georgian Pop.

El a spus ca a avut o convorbire cu directorul SRI, care i-a spus ca Serviciul nu a avut un filaj in acest caz. Pop a adaugat ca nu poate sa se pronunte fara echivoc pana nu primeste raspunsul de la SRI in scris.  „Conform competentelor legale, corespondenta sau comunicarea dintre comisie, pe de o parte, si SRI, pe de alta parte, se face prin intermediul presedintelui si al directorului SRI, adica prin intermediul meu si al directorului SRI. Fiind o ancheta in desfasurare, nu pot sa spun foarte multe lucruri. Este evident insa (…) din discutiile pe care le-am avut cu directorul SRI, SRI nu a avut filaj in acest caz, dar pot sa ma pronunt ferm si fara echivoc in momentul in care primesc documentul oficial de la SRI, adica raspunsul la actul de control (…), vreau sa vad negru pe alb”, a mai precizat Pop.

UPDATE 16:00 Presedintele Senatului, Calin Popescu Tariceanu a declarat, luni, despre cazul Condrea, ca ”pasivitatea organelor de ancheta i-a ridicat anumite semne de intrebare” si s-a intrebat ”de ce acesta a fost lasat complet liber, fara niciun fel de interdictie”, in conditiile in care, in alte cazuri, s-au dat decizii de retinere si arestare ”pentru lucruri minore”, relateaza News.ro.

Intrebat cum comenteaza informatiile aparute in spatiul public, dupa accidentul in care a fost implicat seful Hexi Pharma, Dan Condrea, Calin Popescu Tariceanu a precizat ca, avand in vedere ca a vazut, de-a lungul timpului, decizii de retinere si arestare preventiva pentru lucruri minore, si-a pus intrebarea ”ce se intampla intr-o astfel de situatie care a generat in spatiul public o dezbatere care a mers pana la caderea increderii publice in sistemul de sanatate”.  ”Pasivitatea organelor de ancheta mi-a ridicat anumite semne de intrebare, de ce a fost lasat complet liber, fara niciun fel de interdictie. Putea sa paraseasca tara, putem sa speculam oricand. Sigur ca eu nu vreau sa speculez, dar mi-a ridicat anumite semne de intrebare”, a mai spus Tariceanu. El a precizat ca probabil, ”chestiunea ar fi trebuit tratata altfel”, dar nu decide el cum trebuie sa lucreze procuratura.

UPDATE 15:30 Atitudinea lui Dan Condrea inclina spre suicid, dar niciun medic nu poate spune cu certitudine acest lucru, fara alte dovezi, fara sa-l fi cunoscut personal, a declarat, pentru News.ro, dr. Rodica Nastase, medic primar psihiatru, purtator de cuvant al Spitalului Clinic „Alexandru Obregia”. Dr. Rodica Nastase a explicat care ar fi argumentele circumstantiale si medicale care sustin varianta sinuciderii omului de afaceri. „Cazul suicidului lui Dan Condrea trebuie analizat tinand cont de argumente circumstantiale si medicale. Argumente circumstantiale sunt: drumul drept pe care mergea masina, care a intrat frontal in copac. Adica a vrut sa se loveasca cu capul, sa fie sigur de rezultat. Apoi, in masina era doar el, nimeni din familie, niciun prieten, niciun apropiat. Apoi, nu a implicat alti participanti la trafic. Cine vrea sa se omoare nu implica pe nimeni, a ales un drum putin circulat , la o ora pe care o stia mai putin circulata. A avut viteza foarte mare, sa stie ca nu rateaza si, mai ales, nu a mers cu masina preferata, ci cu una mai veche. A crutat familia, dar si obiectele la care tinea, a spus medicul primar psihiatru.

Din punct de vedere medical, Dan Condrea ar fi fost intr-o stare reactiva majora, considera dr. Rodica Nastase.”Argumentele medicale. Este posibil ca Dan Condrea sa fi fost intr-o stare reactiva majora. El nu era pregatit psihic sa ajunga in aceasta stare. Nu s-a asteptat la asa ceva, a fost surprins, tinand cont de fapul ca afacerea lui era veche si functiona perfect. Se considera in siguranta, mai ales ca afacerea sa s-a derulat sub mai multe ministere, aria de extindere a afacerii a cuprins majoritatea spitalelor, dar si scolilor din Romania, inclusiv armata. Pe timpul derularii afacerii nu a existat nicio institutie care sa controleze afacerea si calitatea produselor sale. Nu a existat nicio legislatie care sa oblige beneficiarii sa faca acest lucru. Mai mult, afacerea incepuse sa se extinda si in afara tarii dupa succesul din Romania”, a mai spus medicul.

UPDATE 15:10 Anchetatorii nu exclud nicio varianta in cazul mortii lui Dan Condrea. Momentan, avem multe intrebari si putine raspunsuri. Catalin Radu Tanase prezinta argumentele PRO si CONTRA pentru fiecare varianta.

UPDATE 13:40 Comisia parlamentara de control asupra activitatii SRI trebuie sa afle daca in cazul Hexi Pharma – Dan Condrea a fost vorba de o situatie de siguranta nationala, a declarat deputatul Sebastian Ghita, membru al comisiei.

„Am vorbit cu domnul presedinte al comisiei si asa cum am si declarat public sunt convins ca astazi trebuie sa le spunem oamenilor, ca de aia suntem in aceasta comisie, in primul rand daca acesta a fost considerat de siguranta nationala. Cred ca este primul lucru pe care trebuie sa-l aflam. Daca da, cand a fost emis mandatul, asa cum ni s-a spus saptamana trecuta? Ce a continut el si cum a fost pus in aplicare? si trebuie sa venim cu suficiente detalii ca oamenii din Romania sa nu creada ca institutiile statului pot in vreun fel sa existe, planand asupra lor suspiciuni de felul asta, totusi a murit un om. Daca acest caz nu a fost considerat de siguranta nationala, haideti sa vedem ce-i caz de siguranta nationala ca vedem in Romania oameni arestati pentru o afacere mica si doi lei gresiti in contabilitate si vedem de o luna acest caz in care parca nu mai suntem noi, statul de drept, ala care eram odata, parca ne e frica sa actionam sau parca vrem sa ascundem ceva”, a spus Ghita, la Parlament.

Intrebat de ce crede ca a fost un caz de siguranta nationala, Sebastian Ghita a raspuns: „Ca si dvs, in ultima luna am citit cu atentie ce a scris dl Tolontan, ce au scris ceilalti din presa si cand citesti ca zeci de mii de oameni, timp de 10 ani, s-au imbolnavit, femeile au pierdut sarcini, unii au ramas paralizati si altii au murit si cand vorbim despre numarul asta de persoane un singur exercitiu de logica ma face sa cred ca acest caz trebuia sa fie tratat ca siguranta nationala”.

Sebastian Ghita a spus ca isi mentine ideea ca Dan Condrea a fost filat.

„Nu este vorba de mine, ci de orice om din Romania. Daca dvs, intr-o astfel de situatie, vedeti un om murind, nu stim in ce conditii, nu va ganditi ca institutiile trebuie ca automat, rapid si cat se poate de detaliat sa lamureasca cum ca in Romania nu mor oameni asa din senin. (…) Aici nu ma poate convinge nimeni ca in Romania, asa cum stiu eu ca functioneaza institutiile, un om aflat intr-o asa atentie mediatica nu a avut masuri de filaj, nu a fost ascultat, inregistrat, nu a avut inregistrari ambientale, vom verifica”, a adaugat Ghita.

UPDATE 13:05 Dan Condrea vorbea la telefon cu partenera sa, Uliana, in momentul in care s-a produs accidentul, potrivit Digi 24.

Femeia le-a declarat politistilor ca a vorbit mult cu el duminica si ca la un moment dat s-a intrerupt convorbirea. Apoi, a incercat sa il sune, insa nu a raspuns o perioada. In final, unul dintre politisti a luat telefonul lui Condrea si i-a spus ce s-a intamplat.

UPDATE 11:30 Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ) a dispus, luni, preluarea cauzei privind accidentul rutier in care ar fi murit patronul Hexi Pharma, Dan Condrea.

Potrivit unui comunicat de presa al PICCJ, dosarul a fost inregistrat initial la Parchetul de pe langa Judecatoria Buftea, avand ca obiect savarsirea infractiunii de ucidere din culpa.

UPDATE 9:55 Unul dintre martorii care au depus acte impotriva lui Condrea, inspaimantat dupa accidentul lui Dan Condrea, l-a sunat duminica seara pe procurorul de caz. Mai multe pe Tolo.ro.

UPDATE 9:31 Procurorul general al Romaniei a declarat ca Dan Condrea urma sa fie audiat astazi in dosarul Hexi Pharma si ca puteau fi luate anumite masuri preventive. CITITI MAI MULTE AICI.

UPDATE 9:05 Procurorul general Augustin Lazar a declarat luni dimineata ca nu sunt indicii ca patronul Hexi Pharma, Dan Condrea, ar fi fost filat, deoarece nu era necesara o astfel de masura.

„Cu privire la procedeele tehnice de supraveghere, se stie foarte bine ca ele nu sunt publice si faptul ca un anumit procedeu tehnic a fost pus in aplicare la un anumit moment dat este facut public de procurorul de caz atunci cand apreciaza el, respectiv cam la sfarsitul solutionarii dosarului pentru a nu se impieta asupra mersului anchetei. Nu sunt indicii, va spun eu ca nu sunt indicii ca au existat si nu era necesara o astfel de masura”, a declarat Augustin Lazar, raspunzand unei intrebari a jurnalistilor daca Dan Condrea a fost filat in momentul accidentului.

UPDATE 9:00 Cea care l-a identificat este Uliana Ochinciuc, partenera lui Dan Condrea.

UPDATE 8:52 Procurorul general al Romaniei, Augustin Lazar, a declarat luni ca sunt „indicii foarte puternice” care arata faptul ca victima accidentului de la Buftea este patronul Hexi Pharma, Dan Condrea.

Procurorul general a fost intrebat luni dimineata de jurnalisti daca exista certitudinea ca Dan Condrea este victima accidentului din Buftea.

„Este vorba de o cercetare in curs si nu ar fi bine sa comentam in acest sens, desi indiciile sunt foarte puternice in acest sens, adica este vorba de autoturismul acestei firme, de o persoana care are asupra sa documentele respective si sunt indicii puternice ca este vorba de acea persoana, care este insa in procedura de identificare”, a spus Augustin Lazar.

UPDATE 8:30 Politistii au reluat cercetarea la fata locului pe drumul unde Dan Condrea si-a pierdut viata, fiind ridicate probe noi si refacandu-se masuratorile.

Politistii veniti luni de dimineata au evaluat din nou intreaga zona si au refacut masuratorile cu partile componente ale masinii care nu au fost luate in calcul de colegii lor de la IPJ Ilfov, cei care au facut primele cercetari, duminica seara.

Politistii beneficiaza si de un laborator criminalistic mobil care ii ajuta sa poata recolta mai usor probele de la locul accidentului.

Politistii iau in calcul varianta sinuciderii

Cu putin inainte de ora 19, un apel de urgenta la 112 anunta un accident grav intre Buftea si Corbeanca. Echipajele de salvare care au ajuns in zona nu au mai avut insa nicio putere.

Alice Grasu: „Masina foarte avariata, iar barbatul prezenta leziuni foarte grave, incompatibile cu viata. Nu s-a mai putut face nimic pentru victima accidentului. Era singura victima din accident.

In masina se afla Dan Condrea, patronul firmei Hexi Farma. Langa autoturism, au fost gasite actele de identitate ale acestuia, iar fosta sotie le-a confirmat politistilor ca el este cel care si-a pierdut viata.

Din spusele martorilor, masina venea cu viteza foarte mare dinspre Corbeanca si se indrepta spre Buftea. La un moment dat, a iesit de pe carosabil, inca se mai pot vedea urmele lasate de rotile masinii pe iarba, si apoi s-a izbit de un copac. In urma impactului, motorul a fost azvarlit la mai mult de 50 de metri departare.

Cativa martori spun ca au vazut masina gonind pe sosea, cu putin timp inainte de tragedie.

Martor: „Venea cu viteza mare el. Eu ma duceam incolo, acolo m-am intalnit cu el. Avea viteza mare. 150 sau 160 avea.

Femeie: „Venea pe strada, normal, si a intrat intr-un pom. Avea viteza masina, 200 la ora.

Claudia Burada, Purtator de cuvant IPJ Ilfov: „Exista un martor, un autovehicul care a fost depasit de victima. La fata locului nu au fost gasite urme de franare, deci luam in calcul si varianta sinuciderii.

Tudorel Butoi, psiholog criminalist: „Incepe sa capete contur aceasta varianta a sinuciderii, cel putin din elementele initiale ale urmaririi penale. Investigatorii, presiunea media, disponibilitatea de urmarire penala au facut sa se contureze varinata sinuciderii. Presiunea psihologica, fiind patronul si dirijorul unei afaceri atat de murdare si tenebroase, care implica oameni si institutii si in care se vehiculeaza sume foarte mari de bani, este apta sa creeze gestul suicidal.

Duminica dupa amiaza, in jurul orei 5, Dan Condrea a fost vazut de un paznic al complexul rezidential in care locuieste. Agentul de paza a povestit ca i s-a parut ciudat ca omul de afaceri nu a plecat cu una dintre luxoasele sale masini de teren, asa cum facea de obicei.

Agent de paza: „Umbla numai cu jeepuri si a plecat cu o masina mai amarata. El nu prea umba cu masina aia. Avea mai multe jeepuri cu numere de Bulgaria. Aia mica tot a lui era, a folosit-o astazi, nu s-a indurat de celelalte. Avea o fata de robot asa, stia ce i se face.

Masina a fost ridicata de anchetatori, pentru expertiza.”

Fosta sotie a lui Condrea: „Nu era genul care sa se omoare. Daca e sinucidere, atunci l-au impins sa faca asta”

Laura, fosta sotie a lui Dan Condrea, a declarat ca omul de afaceri nu era genul care sa se sinucida si ca, daca se va ajunge la concluzia asta, atunci inseamna ca cineva l-a impins sa comita gestul.

Femeia, de care Condrea a divortat in 2009, a marturisit ca fetita lor de 10 ani ramasese la ea in acest weekend si il astepta sa vina sa o ia, transmite Gazeta Sporturilor.

N-a aparut si chiar ne intrebam ce se intampla. La un moment dat, la usa a aparut soferul lui. Noi ne uitam la desene animate, nu stiam ce s-a intamplat. Mai bine, ca a protejat-o pe fetita.

Nu era genul care sa se omoare, ci genul care te omora el pe tine. Daca e sinucidere, l-au impins sa faca asta„, a declarat Laura.”

Si mai trebuie spus ca era un sofer foarte bun, un angajat al Hexi Pharma spunand ca mergea „tare si bine”. E posobil sa fi luat o masina mai slaba, acel Opel cu care a fi facut accidentul, pentru a nu fi recunoscut, deci sa nu se expuna… De asemenea, foarte ciudat ca nu sunt urme de franare. Sigur, trebuie vazut daca in masina respectiva era chiar el, daca nu cumva s-a umblat la sistemul de franare si multe lucruri, desigur. Ancheta le va stabili. De acord cu ce afirma fostul procuror Alexandru Lele: Condrea ar fi trebuit arestat preventiv si, in orice caz, ar fi treubit sa i se asigure protectia!! Apropo de ce spune maestrul Cristoiu, daca de la bun inceput ar fi intrat pe fir DNA, Condrea ar fi fost dus demult la „Beciul Domnesc”. Pe Udrea, pe Bica le-a tinut acolo cateva luni!! Pe Condrea l-au lasat liber de la bun inceput si de la bun inceput nu s-a pus problema coruptiei.

Si iata ce spune si maestrul Cristoiu:

O moarte care convine tuturor: DNA-ului, SRI-ului, Președintelui Klaus Iohannis, Parchetului General și, evident, celor pentru care Dan Condrea a fost o pușculiță

„De ştirea bombă, una dintre cele mai importante ştiri postdecembriste, despre moartea lui Dan Condrea, patronul Hexy Pharma m-a anunţat, la telefon, Bogdan Iacob, jurnalistul care stă cu ochii pe televiziuni de ştiri mai mult decît angajaţii televiziunilor de ştiri.

Mă întoarcem acasă, în Nicolae Iorga, cărînd o sacoşă cu de-ale gurii, luate de la un Supermarket din Amzei.
Am ţinut să precizez împrejurările în care m-a surprins ştirea nu pentru că mă consider buricul pămîntului astfel încît să afle Lumea unde şi cum eram la producearea unui eveniment de forţa despicării unei catapetesme, ci pentru că numai în aceste condiţii pot poveșsi ce mi s-a întîmplat după telefonul lui Bogdan Tiberiu Iacob.

Prima mea reacţie la auzul ştirii a fost următoarea, destăinuită lui Bogdan Iacob:
N-o să creadă nimeni din ţara asta, cu excepţia ofiţerilor acoperiţi, care au ordin să creadă ce li se ordonă, că Dan Condrea n-a fost lichidat ca să nu vorbească!

Locuiesc într-o zonă cu multe clădiri vegheate de agenţi de pază.
Cîteva sute de metri, doi dintre astfel de agenţi, văzîndu-mă, mi-au zis:
Aţi auzit ştirea?
Măi să fie!
Era singur în maşină, rula cu 150 de kilometri la oră, Şoseaua era dreaptă, nu s-au văzut urme de frînare.
Ăștia chiar ne cred proști?!

Aveam confirmarea:
Nimeni dintre români nu va crede c-a fost vorba de un accident.
Nimeni nu va crede altceva decît că Dan Condrea „a fost sinucis” în stil mafiot.
Desigur, Autorităţile se vor grăbi să ne dea amănunte menite a ne convinge c-a fost un accident.

Acesta ar fi planul A.
Există însă și un Plan B, cel la care s-a și trecut deja.
Cel al sinuciderii, pentru că, vezi Doamne! urma să fie arestat a doua zi.
Din ce-mi dau seama că s-a trecut la Planul B?
Din manipularea declanșată de Antena 3.

Am mai atras atenția că Procesul Cameliei Voiculescu a dus la o negustorie secretă între Antena 3 și Poliția Politică Prezidențială.
În schimbul condamnării cu suspendare a fetei lui Dan Voiculescu, Antena 3 evită criticile la adresa lui Klaus Iohannis și a Binomului, în timp ce Traian Băsescu a demascat de dimineață pînă seara, și, mult mai important, în momente cruciale, cînd ofițerii acoperiți tradiționali nu mai pot fi folosiți, se apelează la Antena 3.

Deși Autoritățile lansează manipulari după manipulări, nu le crede nimeni.
Aceleaşi Autorităţi, întruchipate de Ion Iliescu, noul şef al statului, ne anunţa în 23 decembrie 1989, că Teroriştii au ieşit din ascunzători şi trag în tot ce mişcă, din orice poziţie, pentru a-l readuce pe Nicolae Ceuaşescu la Putere.

Au trecut de atunci 27 de ani.
Alături de Pămîntul e rotund, românii au drept axiomă adevărul că teroriştii n-au existat.
În numeroase alte împrejurări Autorităţile Statului au susţinut variante care s-au dovedit ulterior minciuni sfruntate.
De la venirea Minerilor pînă la Prăbuşirea FNI.

Ultima versiune oficială se referă la un alt personaj implicat într-o afacere mafiotă:
Codruţ Marta.
Autorităţile susţin c-a dispărut.
Nu le crede nimeni.

Pe acest fond de suspiciune faţă de versiunile oficiale, stare de spirit generată de comportamentul securistic al autorităţilor postdecembriste a venit ştirea cu moartea lui Dan Condrea.
Nu ştiu dacă a fost sau nu un accident.
Nu ştiu dacă a fost sau nu o sinucidere.
Nu ştiu dacă a fost sau nu o crimă.

Stiu însă sigur cîteva lucruri:

Moartea lui Dan Condrea e o lovitură uriaşă încasată de imaginea Statului în ochii românului simplu.
Împrejurările morţii sînt făcute parcă dinadins pentru a hrăni suspiciunea c-a fost asasinat în stil mafiot.
Acestor împrejurări li se adaugă comportamentul eminamente dubios al Autorităţilor în Scandalul Dezinfectanţilor măsluiţi:
1) Preşedintele României, Klaus Ionannis, s-a remarcat, în chip iresponsabil, prin strădaniile supraomeneşti de a ascunde Adevărul.
2) Parchetul General a tărăgănat cît a putut ancheta în rem.
La aproape două luni de la izbucnirea Scandalului, Dan Condrea n-a fost pus sub urmărire penală.
Dosarul e în rem.
Şi în rem va muri, cîtă vreme cel care putea fi anchetat a murit.
DNA a refuzat în chip criminal să deschidă un dosar de corupţie, fie şi în rem.
Dacă deschidea, moartea lui Dan Condrea nu oprea ancheta.
Dan Condrea ar fi fost chemat la DNA şi ar fi fost întrebat despre Înalţii Protectori care i-au înlesnit monopolul dezinfectanţilor.
Acum nu se mai poate deschide nici o anchetă.
Moartea lui Dan Condrea înseamnă moartea oricărei tentative de a afla aspectele de Corupţie ale afacerii.

3) SRI a stîrnit cele mai mari suspiciuni prin:

  1. a) Refuzul de a desecretiza informările.
  2. b) Raportul fără date precise înaintat Comisiei de Control al SRI.
  3. c) Prestaţia slugarnică faţă de SRI a Comisie, în frunte cu Georgian Pop.
  4. Accident, sinucidere sau crimă, moartea lui Dan Condrea convine tuturor celor suspectați de a fi Protectorii sau complicii Afacerii mafiote a Dezinfectanților măsluiți.

Evident, dosarul de la Parchet se va închide. El a fost astfel gîndit încît singurul responsabil să fie Dan Condrea. Dan Condrea a murit. A murit, așadar, singurul responsabil din punct de vedere juridic. Teza sinuciderii, deja lansată pe piață nu numai de autorități, dar și de Antena 3, va deveni teza asumată de întreaga Divizie Presă a Poliției Prezidențiale. Ea convine de minune celor care s-au străduit din răsputeri să înăbușe Scandalul. Nu se mai poate spune că Parchetul a stat cu mîna-n sîn. Uite, dacă nu murea, luni, îl arestau! Slavă Parchetului General și Celor care l-au pus pe Procurorul șef!

Am scris și n-am fost singurul despre refuzul evident al Codruței Kovesi de a deschide un dosar de corupție, fie și în rem, în cazul uneia dintre cele mai mari afaceri de corupție din Istoria României. Dacă s-ar fi deschis, Dan Condrea ar fi fost chemat fie și măcar ca martor. Moartea lui n-ar fi închis dosarul, deoarece se presupune că în materie de corupție Dan Condrea a beneficiat de înalți protectori. SRI-ul nu va mai fi obligat să răspundă de ce nu desecretizează măcar o informare trimisă beneficiarilor. Moartea lui Dan Condrea e mană cerească și pentru Klaus Iohannis. Nu va mai trebui să explice presei de ce nu invocă și aici, ca și în cazul Colectiv, Corupția care ucide.”

De abia acum DNA se apleaca asupra coruptiei din Sanatate:

Stirile ProTv:

DNA deschide un nou dosar de coruptie in sistemul de sanatate. Dupa Hexi, si HP Romania e acuzata de contracte ilegale

Doi fosti sefi ai Casei Nationale de Sanatate, Vasile Ciurchea si Irinel Popescu, dar si echipele lor, sunt acuzati de DNA de abuz in serviciu. Prejudiciul e estimat la peste 16 milioane de euro.

Fostul presedinte al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, Vasile Ciurchea, a venit luni la DNA, fiind citat intr-un dosar privind fapte de coruptie legat de achizitii in domeniul medical. La intrarea in sediul Directiei Nationale Anticoruptie, Vasile Ciurchea nu a facut declaratii despre dosarul in care a fost citat, dar surse judiciare au declarat ca Vasile Ciurchea ar fi suspect intr-un dosar in care se fac cercetari pentru fapte de coruptie privind achizitii in domeniul medical, potrivit News.ro. Ulterior, DNA a precizat intr-un comunicat de presa ce acuzatii i se aduc.

Procurorii DNA au citat luni mai multe persoane in acest dosar. Vasile Ciurchea a mai fost la DNA, in martie, cand la DNA a mers si medicul Irinel Popescu, seful Centrului de Chirurgie si Transplant Hepatic Fundeni si fost presedinte al CNAS. Vasile Ciurchea a demisionat in martie anul acesta de la conducerea Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, invocand motive personale.

Dosarul Sistemului Informatic Unic Integrat

Acuzatiile DNA se refera la contractul incheiat de CNAS cu HP Romania pentru Sistemul Informatic Unic Integrat (S.I.U.I.), un soft creat ca sa nu mai apara cazuri de pacienti fictivi, retete eliberate la intamplare si internari nejustificate. De implementarea lui s-a ocupat un consortiu – HP, Siveco, dar si STS. Din cauza contractelor aditionale, costul final al sistemului nu este clar, dar potrivit Adevarul, ar depasi 100 de milioane de euro.

Inaugurat cu mult fast in decembrie 2010 in prezenta presedintelui Basescu si a lui Raed Arafat, Sistemul Informatic Unic Integrat s-a blocat in toata tara doar o luna mai tarziu. Iar in august 2012 a picat din nou, motivul invocat fiind supraincalzirea serverelor. Procurorii spun acum ca CNAS a incheiat ilegal contracte aditionale de service si instruire cu HP Romania, la preturi supraevaluate.

Comunicatul DNA:

Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Sectia de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie au dispus efectuarea in continuare a urmaririi penale fata de suspectii:

VASILE CIURCHEA, presedinte al Casei Nationale a Asigurarilor de Sanatate (CNAS) la data faptelor , respectiv februarie 2007 – ianuarie 2009,
VALERIU SIMION, vicepresedinte al CNAS la data faptelor ,
LEANA STOEA, director general adjunct al CNAS la data faptelor,
MIHAI BEJAT, director la Directia Tehnologia Informatiei din cadrul CNAS la data faptelor,
OVIDIU MUNTEANU, director la Directia Juridic si Contencios din cadrul director la Directia Juridic si Contencios din cadrul CNAS la data faptelor,

toti cei anterior mentionati pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu daca functionarul a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit in forma continuata

IRINEL POPESCU, presedinte al Casei Nationale a Asigurarilor de Sanatate (CNAS) la data faptelor, respectiv ianuarie-decembrie 2009
CONSTANTIN MARIA MIHAELA, director general adjunct
MEDVES ISTVAN LUCIAN, director la Directia Tehnologia Informatiei
MIHAI LILIANA MARIA, director la Directia Juridic, Contencios si Acorduri Internationale

toti cei anterior mentionati pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu daca functionarul a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit

SC HP Romania S.R.L., ca persoana juridica, pentru savarsirea infractiunii de complicitate la abuz in serviciu daca functionarul a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit in forma continuata.

In ordonanta procurorilor se arata ca, in cauza, exista date si probe care contureaza urmatoarea stare de fapt:
In perioada 2007-2009, intre CNAS si HP Romania S.R.L au fost incheiate mai multe acte aditionale la un contract de informatizare a institutiei, prin care au fost achizitionate servicii suplimentare de asistenta tehnica si instruire on-site pentru Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) si pentru softul care asigura planificarea resurselor (ERP) la preturi supraevaluate, respectiv la valori de 804 euro/zi-om in cazul a doua dintre actele aditionale acte si de 760/zi-om, in cazul unui alt act aditional, dintre cele care fac obiectul prezentului dosar.
Din probele administrate a rezultat ca aceste acte aditionale au fost incheiate in urmatoarele conditii:
– fara sa se aplice o procedura de achizitie conform legii;
– CNAS a acceptat propunerile SC HP ROMÂNIA fara o analiza proprie a necesarului si a pretului ofertat, fara o negociere reala si fara o fundamentare a tarifului din partea furnizorului,
– ofertele SC HP ROMÂNIA SRL nu au fost analizate in cadrul Comisiei de negociere/de analiza si evaluare tehnico-economica de optimizare a SIUI
– aceste servicii au fost subcontractate pana la prestatorii directi, la preturi din ce in ce mai mici, astfel incat pentru serviciile efectiv efectuate, prestatorii au incasat cel mult 200 de euro/zi-om.

Se estimeaza ca, prin contractarea, presupus nelegala, a serviciilor aditionale, a fost creat un prejudiciu de 16.847.405,96 euro inclusiv TVA (reprezentand diferenta intre valoarea serviciilor facturate de SC HP ROMÂNIA SRL si costul real al acestor servicii de 200 euro/zi-om), bani care ar fi fost platiti de CNAS in mod nelegal.

Referitor la persoanele responsabile pentru crearea acestui prejudiciu, din actele efectuate de procurori a rezultat ca acestea sunt, pe de o parte, angajatii CNAS care au semnat aceste acte aditionale si, pe de alta parte, societatea HP Romania SRL care, in oferta sa adresata CNAS, a solicitat un pret supraevaluat si nefundamentat.

Suspectilor – persoane fizice si persoanei juridice – li s-au adus la cunostinta calitatea procesuala si acuzatiile, in conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedura penala.

Facem precizarea ca efectuarea urmaririi penale este o etapa a procesului penal reglementata de Codul de procedura penala, activitate care nu poate, in nicio situatie, sa infranga principiul prezumtiei de nevinovatie.

Revin la ce spune maestrul Cristoiu in editorialul de beaking news:

Cronica Statului mafiot: 3000 de euro! Asta e pensia alimentară plătită lunar din 2009 de fosta soție – de profesie medic, lui Dan Condrea

„Duminică spre luni noaptea, am postat pe cristoiublog.ro reacția mea la cald stîrnită de știrea potrivit căreia Dan Condrea, eroul uneia dintre cele mai mari afaceri de corupție din Istoria României (da, din Istoria României, pentru că de data asta, spre deosebire de alte cazuri de corupție, victimele sunt cei internați în spitale și Grupul infracțional cuprinde întreg statul român) a murit, plecînd de la starea de spirit a opiniei publice, avertizam asupra marilor manipulări la care se vor deda autoritățile. Una dintre ele începută deja prin intermediul postului Prezidențial Antena 3, viza teza sinuciderii:
„Nimeni dintre români nu va crede c-a fost vorba de un accident.
Nimeni nu va crede altceva decît că Dan Condrea „a fost sinucis” în stil mafiot.
Desigur, Autorităţile se vor grăbi să ne dea amănunte menite a ne convinge c-a fost un accident.

Acesta ar fi planul A.
Există însă și un Plan B, cel la care s-a și trecut deja.
Cel al sinuciderii, pentru că, vezi Doamne! urma să fie arestat a doua zi.”

Luni dimineața, Augustin Lazăr, fostul procuror ceaușist, promovat procuror general al României de cuplul Klaus – Carmen Iohannis, a contribuit deja la Manipulare susținînd că Dan Condrea urma să fie chemat azi la audieri.
Dacă mai aveam vreo îndoială totul pute, Declarațiile aiuritoare ale lui Augustin Lazăr mi-a înlăturat-o.

Adăugînd săritul din baie al lui Cezar Preda, maidanezul de casă al SRI, cel care iluzionîndu-se că lingînd ciubotele sergenților majori mesianici, scapă de camioneta de dosare de corupție pe care și le-a făcut la Buzău, sunt convins că moartea lui Dan Condrea e opera statului mafiot.
Pe clipă ce trece, datele obținute de presă, în confruntare cu Statul mafiot, vin să adîncească imaginea unor lucruri de o rară ciudățenie.

Robert Turcescu, deși candidat, a rămas totuși jurnalist.
Pe rețeaua sa de socializare el a postat două documente senzaționale. Cum el e candidat, presa nu s-a grăbit să le preia, de teama unei acuzații de implicare în campanie electorală. Luni dimineața, Robert Turcescu m-a sunat, mi-a zis problema și, în consecință, m-am oferit să le preiau eu.
Aceste două documente sunt următoarele:

FullSizeRender

FullSizeRender (1)

Ce spun ele?
Ceva mai mult decît ciudat:

  1. De regulă mamele se bat să ia ele, la divorț, copilul. Din cel puțin două motive. Unul ar fi instinctul de mamă, celălalt, gîndul la pensia alimentară. În cazul Dan Condrea, mama nu numai că renunță la fiică, dar mai mult acceptă să plătească o pensie de 3000 de euro pe lună.
  2. Pensia alimentară se stabilește ca procentaj din cîștigurile părintelui. Cît dracu cîștiga pe lună medicul care e fosta soție a lui Dan Condrea de a decis instanța o asemenea pensie de nabab?!
  3. Teoretic, Dan Condrea era un bărbat ocupat. În astfel de cazuri, bărbații acceptă bucuroși să plătească orice pensie alimentară, pentru a nu rămîne pe cap cu copilul, mai ales cînd acesta, mic fiind, are nevoie de mamă. Din două una: sau pensia era o clasică spălare de bani, sau Dan Condrea era o biată paiață a celor pe care-i știm bine.

N.B. Klaus Iohannis pe unde o fi? S-o fi întors de la domiciliul conjugal de la Sibiu?! Nu de alta, dar el e președintele statului mafiot.
Dintre toate manipulările, asta cu sinuciderea de rușine că va fi reținut, a fost socotită cea mai potrivită.”

Cele doua editoriale ale maestrului Cristoiu sunt deosebit de interesante, pentru ca ele arata cine sta la originea a tot ceea ce s-a intamplat: STATUL MAFIOT. Statul nostru nu e doar nereformat – lucru care necesita masive disponiblizari de personal, dar e inca foarte implicat in economie, favorizandu-i pe unii, defavorizandu-i pe altii, tronand, ca sa spun asa, peste o crasa lipsa de performanta ce se manifesta in tot sistemul de stat, generator de coruptie. Iar moartea lui Dan Condrea – Dumnezeu sa-l ierte! – sau anchetele DNA-ului, ale Justitiei in general vorbind, ale unor jurnalisti sau asa zisi jurnalisti nu vor rezolva problema, lucrurile desfasurandu-se in continuare la fel de defectuos, pentru ca nu au cum sa se desfasoare altfel!! Iar curaj politic din partea politicienilor, partidelor, de a face reforme, diminuand rolul statului in economie, lucru ce ar implica masive disponibilizari de personal, nu prea se vede. De aceea lucrurile vor ramane ca si pana acum, ducand tara, pana la urma, spre o criza de proportii. Cand vor trebui facute reforme in urma esecului luptei anticoruptie.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

mai 23, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 5 comentarii

Unii vad idioti si impostori peste tot

Iata un articol din Evenimentul Zilei, semnat de Sever Voinescu:

Scrierea este un dezastru în era internetului

Toată lumea spune că internetul a deschis poarta lumii pentru cea mai mare invazie a imbecililor cunoscută vreodată. Idiotul are exact aceeaşi tribună ca nobeliardul şi, cum numărul idioţilor este covîrşitor în raport cu orice altă categorie intelectuală imaginabilă, nimic nu le poate încetini avansul implacabil.

Este un adevăr de o evidenţă frapantă, dar pentru că a fost rostit de Umberto Eco a căpătat, iată, şi valoare culturală. Avem deja un citat preluat de toată lumea. Dar, deşi repetă acest citat din Eco fără oprire, toată lumea continuă să posteze.

Suma imbecilităţilor, a cuvintelor rele, otrăvite, aruncate de oameni în lume este colosală. Ceea ce face, însă, din internet (facebook, site-uri, forumuri şi toate cele) o adevărată bombă împotriva umanităţii, este permanenţa lui înfricoşătoare. Ca şi în cazul morţii, nu internetul ca atare ar trebui să ne sperie, ci veşnicia sa. Faptul că tot ce se scrie în văzul întregii lumi, pe internet, rămîne acolo, pentru totdeauna în văzul lumii, este ucigător. Vorbele rele rostite, măcar, trec. Cu timpul, vigoarea urii lor păleşte, ba chiar vorba în sine se uită. Memoria omenească este tămăduitoare prin uitarea de care e în stare. Internetul, însă, este un fel de groapă de gunoi radioactiv în care se deşartă relele nucleare ale omenescului şi pe care se aşează temelia lumii de azi şi de mîine. Internetul nu uită nimic.

În general, sîntem învăţaţi să celebrăm scrisul ca pe un mare pas înainte în istoria omenirii şi să privim aflabetizarea generalizată ca pe un imperativ al civilizaţiei. Ştim, însă, că nici un pas înainte nu vine fără o grămadă de noi neplăceri. Cu scrisul, neplăcerea constă tocmai în aceea că a ajuns la îndemîna oricui. Cuvintele pot fi pictate pe hîrtie, sau tastate pe ecran şi lansate cu un click în lumea largă, şi de către înţelept şi de către prost – omenirea produce din ce în ce mai multe situaţii în care inteligenţa şi cretinismul sînt puse pe exact acelaşi plan. Obsedată să nu discrimineze pe nimeni, lumea de azi are mare grijă să nu discrimineze între prost şi deştept. Bună treabă!

De cîte ori citesc ceea ce scriu oamenii pe internet, îmi revine în minte povestea zeului Teuth şi a regelui Thamus, spusă de Socrate tînărului Phaidros. Teuth era un zeu egiptean care a inventat o grămadă de jocuri, dar şi geometria, astronomia, numerele şi socotitul. Invenţia sa cea mai puternică au fost, totuşi,  literele şi, pe care de consecinţă, scrisul. Teuth şi-a prezentat invenţiile lui Thamus, regele Egiptului. Regele şi-a spus părerile despre fiecare dintre ele, şi cînd a veni rîndul scrisului, Teuth a pledat pentru utilitatea invenţiei sale cu următoarele argumente: pe de o parte, scrisul este un leac împotriva uitării, şi , pe de altă parte, împotriva ignoranţei, căci scrisul va consemna pentru totdeauna şi va răspîndi peste tot în lume înţelepciunea. Regele Thamus, însă, a fost de altă părere. Dimpotrivă, a spus el, scrisul consemnînd va îmbia oamenii la uitare, căci va lua povara exerciţiului memoriei de la ei. Mesajul va fi: nu vă mai exersaţi memoria, nu mai păstraţi în voi ceea ce e de transmis altora, căci scrisul o va face. Efectul treapeutic al memoriei, adaug eu, nu va mai opera, căci hîrtia suportă, dar şi reţine orice. Iar în ceea ce priveşte răspîndirea înţelepciunii, iarăşi, efectul va fi invers, credea regele. Înţelepţii vor scrie, crezînd că înţelepciunea se poate transmite aşa, prin semne pictate. Iar cititorii se vor uita la acele semne crezînd că ele însele sînt înţelepciunea, cînd, de fapt, ele sînt doar semne care nu reuşesc să transmită decît rudimenete ale experineţei înţelepciunii. Accesul la înţelepciune va fi, de fapt, blocat şi nu deschis prin scris, căci iluzia că literele sînt înţelepciunea va fi izvorul mulotr erori. Phaidros a fost intrigat de aceste argumente ale regelui Thamus, cum probabil sînteţi şi dumneavoastră. Aşa că Socrate a continuat astfel: „Scrierea, dragul meu Phaidros, seamănă într-adevăr cu pictura, şi tocmai aici stă toată grozăvia. Aceste  figuri cărora le dă naştere pictura se ridică în faţa noastră asemeni unor fiinţe însufleţite. Dar dacă le încerci cu o întrebare, ele se învăluie într-o foarte solemnă tăcere. La fel se petrece şi cu gîndurile scrise; ai putea crede că ele vorbesc, însufleţite de spirit. Dar dacă le încerci cu o întrebare, vrînd să te lămureşti asupra unei afirmaţii, ele nu îţi răspund decît un singur lucru, mereu acelaşi. Şi de îndată ce a fost scrisă, odată pentru totdeauna, fiecare cuvîntare colindă pretutindeni păstrînd aceeaşi înfăţişare şi pentru cei ce o pricep şi pentru cei cărora nu le spune nimic. Ea nu ştie în faţa cui se cuvine să vorbească şi în faţa cui se cuvine să tacă. Iar dacă a fost dispreţuită sau nedrept hulită, ea trebuie, de fiecare dată, să-şi cheme în ajutor părintele; singură, nu e în stare nici să se apere, nici să îşi vină în ajutor.”

Pe măsură ce pricep grozăvia internetului, mă simt tot mai apropiat de oralitate. Mi-a dat speranţe un anunţ pe care l-am văzut acum cîteva zile în geamul unei cafenele din Viena: „Nu avem wi-fi. Vorbiţi unul cu celălalt.” Înseamnă că nu sînt chiar singur…”

Te frapeaza de la bun caracterul negativ al continutului: „numărul idioţilor este covîrşitor în raport cu orice altă categorie intelectuală imaginabilă, nimic nu le poate încetini avansul implacabil” – lucru pe care Sever Voinescu il considera adevarat. Dar dansul in ce categorie crede ca intra? Oricum, suntem cu totii idioti!! Eu ce sa inteleg de aici? Ca ne trebuie intelepti, oameni providentiali, fuhreri ca sa ne conduca? Apoi nici un cuvant bun despre litera scrisa, despre internet, despre cate poti invata de pe internet si din discutiile cu altii. Chiar nimic bun, dom’ne? Iar Sever Voinescu a fost unul din ceea ce s-a numit in epoca „intelectualii lui Basescu”. Un asemenea negativism si sustinerea prezentarii rasei umane drept una de idioti, mai rar… Si o lipsa de deschidere fata de modernitate, demna de o cauza mai buna.

De parca omul a fost mai bun fara internet, fara tehnologia moderna? Dimpotriva, tehnologia moderna s-ar putea sa-l ajute pe om sa devina mai bun. Dar numai sa ne uitam putin la trecut si vom vedea cat de bun a fost omul fara internet, fara tehnologia moderna, fara telefon mobil. Iar cei care sustin ideile lui Sever Voinescu probabil ca vor sa ne intoarcem la acele vremuri revolute… Si atunci care ar fi solutia? Sa nu se mai scrie nici carti, sa nu mai citim…

Intr-adevar, un text mai idiot decat cel scris de Dl. Sever Voinescu n-am vazut de multa vreme!!

Pe de alta parte, iata un articol de pe platforma Blogurile adevarul.ro, din cate inteleg. Deci iata ce scrie Petre Barbu pe Blogurile adevarul.ro, voi cita finalul articolului:

„Să fugi, pur şi simplu să fugi de ei! Să cauţi şi să găseşti oameni care nu ţin să-şi impună dreptatea lor. Cum să găseşti aceste „triburi“? Trebuie să existe în lumea asta triburi de competenţi, oaze de normalitate. Unde să le cauţi? Şi dacă n-ai unde să fugi, ce faci? Atunci e cazul să-ţi pierzi minţile. Şi primii care vor recunoaşte că ai luat-o razna vor fi (ai ghicit!) chiar aceşti impostori. Ei vor fi gata să-ţi pună diagnosticul de nebun. Asta aşteptă: să cedezi psihic, să depui armele, să le recunoşti „valoarea“, să te înrolezi. Chiar aşa, înrolează-te! Nu vei putea prea repede să avansezi la gradul lor suprem de impostură. Înrolează-te drept slugă. Să-i slugăreşti. Să le cânţi în strună, să dai din cap aprobator, să-i linguşeşti. Slugărnicia îţi va salva viaţa. Nu ai altă opţiune: fii slugă! Ai să vezi cât de uşor îţi va fi să supravieţuieşti: să gândeşti ca o slugă.”

Blogurile adevarul.ro

Petre Barbu

Articolul se numeste: Invazia impostorilor

Citeste mai mult: adev.ro/o7h085

Ceea ce am citiat eu este finalul unei simfonii scrise pe tema impostorilor. Este acordul final ajuns la apogeu, observati: „sa fugi, sa fugi…”, trebuie sa existe o „oaza de normalitate”, altminteri autorul isi pierde romantic mintile, dar nici asa nu poate sa scape de impostori.

Si aici se remarca un egocentrism demn de o cauza mai buna: toata lumea e formata din impostori, impostorii au umplut planeta si saramnul autor nu mai are unde sa se ascunda de balaurii care il inconjoara!! Uitati-va ce acord final care atinge paroxismul: „Slugarnicia iti va salva viata. Nu ai alta optiune: fii sluga! Ai sa vezi cat de usor iti va fi sa supravietuiesti: sa gandesti ca o sluga.” Eu stau si ma intreb: omul asta isi da seama ce spune sau avem in fata un caz clinic de neadaptare la viata reala?

Pentru un autor toata lumea e idioata, exceptiile confirma regula. Pentru altul peste tot sunt numai impostori, care in final te fac si pe tine, care nu esti impostor, sluga, iar tu n-ai incotro si trebuie sa accepti!

Eu stau si ma intreb ce vor acesti oameni?

Un Führer ca sa-i conduca?

Pentru ca ideea indusa subliminal publicului cititor asta este: ca avem nevoie de un Fuhrer ca sa ne conduca, atat de idioti si impostori suntem.

Fascismul la el acasa in unele publicatii!

Recomand citirea integrala si in original a tutuor articolelor.

mai 20, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Daca lucrurile stau asa cine mai e vinovat…?

Iata ce spune maestrul Cristoiu:

O întrebare de gravitatea unei suspendări: Pe cine și de ce protejează Klaus Iohannis în Scandalul Hexi Pharma?!

„Marți 10 mai 2016 scriam pe cristoiublog.ro, sub titlul „Pentru Klaus Iohannis și pentru DNA Corupția ucide doar în funcție de interese precise”:
„Ne aflăm exact la două săptămîni de la declanşarea unuia dintre cele mai mari scandaluri postdecembriste:
Cel produs de dezvăluirile potrivit cărora de ani întregi dezinfectanţii folosiţi de majoritatea spitalelor din România sînt falşi sau diluaţi.
Din Anchetele conduse de Cătălin Tolontan, dar şi din cele iniţiate după stîrnirea Scandalului de către alţi jurnalişti, rezultă un adevăr cutremurător:
Principala cauză a situaţiei criminale din spitalele româneşti în materie de dezinfectanţi constă în monopolul deţinut de firma Hexi Pharma.
Firmă care a scos profituri uriaşe din Afacerea dezinfectanţilor cu cîntec.
Ne aflăm, aşadar, în faţa uneia dintre cele mai mari cazuri de corupție din postdecembrism.
Deoarece măsluirea dezinfectanților afectează condiţiile de igienă din spitale, putem presupune că un număr mare de români au murit din cauza acestei Afaceri de corupție.
Putem spune însă cu siguranţă că ne aflăm în faţa Corupției care ucide.”

Plecînd de la acest adevăr cutremurător, îmi exprimam uluirea că la două săptămîni de la declanșarea Scandalului, Klaus Iohannis binevoiește în fine să spună ceva despre el, dar fără a se referi direct la cauza principală- Afacerea de corupuție, ci acoperindu-l cu divagații pline de clișee vagi despre Criza din Sănătate.

Joi, 19 mai 2016. Ne aflăm la 10 zile de la intervenția de tip dat după cireș a lui Klaus Iohannis în Scandalul dezinfectanților măsluiți și la mai mult de trei săptămîni de la declanșarea Scandalului. Între timp, noi și noi dezvăluiri făcute de presă, confirmate de Autorități (e crucial de menționat că Autoritățile n-au dezmințit nici măcar o virgulă din anchetele publicate de Cătălin Tolontan), au întărit pînă la axiomă aserțiunea că firma Hexi Farma a fost protejata cuiva. E greu se crezut că doar prin șpagă o firmă dintr-un domeniu în care se putea avînta orice întreprinzător român a putut deține contracte cu majoritatea spitalelor din țară timp de 8 ani și că – incredibil – ea a avut monopol și în cazul Spitalului SRI și în cazul Armatei. Dezvăluirea privind contractele cu Spitalul SRI și cu Armata, confirmată de Autorități, face din cazul Hexi Pharma unul de siguranță națională. Păi dacă și militarii români din teatrele de operațiuni din Irak și Afganistan au fost victimele dezinfectanților din România și nu ai minelor artizanale plantate de teroriști, mai putem spune că Afacerea de corupție n-a atins interesul național?

Scandalul a devenit de interes național și prin poziția incredibilă adoptată de DNA față de această Afacere de corupție de proporții rar întîlnite în postdecembrism. Codruța Kovesi s-a grăbit să-și aranjeze două interviuri pentru a putea explica pe larg că DNA n-are procurori suficienți pentru a se ocupa și de Afacerea Hexi Pharma. N-are procurori suficienți pentru a se ocupa de una dintre cele mai ticăloase afaceri de corupție din istoria Corupției românești din toate timpurile, dar are procurori suficienți pentru a declanșa anchete penale despre presupuse falsificări de liste de susținători la un sector din București pe baza unor denunțuri făcute de un ONG pilotat de Monica Macovei!

După 9 zile de tăcere, perioadă în care a demisionat ministrul Sănătății, Comisia de Control al SRI a dat publicității un Comunicat scris parcă de Swejk în timp ce ședea pe scaunul de la privată, după criza din Spitalele care nu mai pot folosi dezinfectanți Pharma, după confirmarea oficială că și Armatei i s-au vîrît pe gît dezinfectanți măsluiți, după evidenta tărăgănare a anchetei de către Parchetul General, Klaus Iohannis s-a referit din nou, într-o Declarație de la Cotroceni, la Scandalul Hexi Pharma.

În chip uluitor, președintele a apelat la același truc din 9 mai 2016 pentru a evita să pună punctul pe i. Plasînd Scandalul în partea a doua a Declarației de presă, pentru a-l minimaliza, el a încercat din nou să-l îngroape în considerații generale despre Problemele din Sistemul de Sănătate. Asta în condițiile în care Scandalul a depășit demult hotarele Sistemului de Sănătate pentru a ajunge la Sistemul de siguranță al României sub forma întrebării:
Cum a fost posibil ca timp de 8 ani o firmă să aibă o activitate criminală fără ca Autoritățile să reacționeze?

Ca și în intervenția din 9 mai 2016, s-a văzut din această mișculație cu abaterea de la subiect că Klaus Iohannis protejează pe protectorii firmei Hexi Pharma.
Dacă în partea Declarației de presă propriu-zise această strădanie supraomenească de a-i proteja pe responsabilii de crima cu premeditare care a fost Afacerea dezinfectanților diluați n-a sărit în ochi, în partea cu întrebările puse de ziariști ea s-a văzut limpede.

Stenograma acestei părți e un document zdrobitor în sprijinul suspiciunii că Președintele, în loc să acționeze constituțional pentru descoperirea și pedepsirea protectorilor, se dă peste cap să-i tăinuiască și, prin asta, să-i scape.
Reproduc Stenograma nu numai pentru că ea n-a fost publicată în întregime de nici un site – cel puțin dintre cele citite de mine –, unele televiziuni (Antena 3, de exemplu), prezentînd-o trunchiat, în favoarea lui Klaus Iohannis, dar și pentru că e un Document istoric despre un spectacol senzațional:
Cel oferit de un Înalt Demnitar prins cu mîța-n sac de presă (excepțională prestația jurnaliștilor prezenți la conferința de presă în frunte cu Cătălin Tolontan, de la conferințele de presă ale lui Nixon în timpul Scandalului Wategate n-am mai văzut o presă atît de corect agresivă!) încercînd să scape prin folosirea tuturor mijloacelor necinstite:
De la jignirea bădărănească a jurnalistei de la TVR (felicitări Ramonei Avramescu pentru întrebarea pusă!) pînă la evitarea penibilă a răspunsului la o întrebare precisă.

După ce veți citi Stenograma sînt sigur că vă veți întreba ca și mine:
Pe cine și de ce protejează Klaus Iohannis?!

Stenograma întrebărilor puse de jurnaliști și a răspunsurilor date de Klaus Iohannis la Conferința de presă de la Cotroceni, joi, 19 mai 2016

Cătălin Tolontan, Gazeta Sporturilor: Bună ziua. Constituţia oferă preşedintelui României rolul şi responsabilitatea medierii între stat şi societate. În chestiunea dezinfectanţilor, societatea a aflat din partea statului, autorităţilor pînă în acest moment, iniţial că sînt 5% probleme doar, apoi că sînt 50 de spitale, după aceea că sînt 20 de judeţe şi ultima comunicare a statului, prin guvern, a fost că toate produsele unei anume firme sînt neconforme. Ultima comunicare a SRI-ului este că au trimis peste 100 de informări către autorităţile centrale, 500 cu totul, socotindu-le şi pe cele locale. Întrebarea mea este următoarea: ce soluţii puteţi oferi dvs în cadrul legii, astfel încît cetăţenii să fie convinşi că SRI şi-a îndeplinit misiunea şi nu face parte din sistemul «de nepăsare şi corupţie» sau poate chiar incompetenţă? Vă mulţumesc.
Klaus Iohannis: Nu am avut în nici un moment impresia că SRI face parte sau să încerce să acopere anumite nereguli. Însă, SRI-ul produce ceea ce se numeşte informări. Informările sînt destinate persoanelor care au atribuţii, care au putere de decizie în sistemele despre care se vorbeşte în informarea respectivă. Şi atunci este evident că anumiţi demnitari nu au citit cu atenţie aceste informări sau le-au ignorat cu bună ştiinţă. Ceea ce îmi doresc eu este să reparăm sistemul, vorbim aici de sistemul de sănătate. Din acest motiv am avut discuţii, chiar mai multe discuţii, cu ministrul interimar al Sănătăţii, cu prim-ministrul Dacian Cioloş, care mi-a prezentat concluziile pe care le-a tras, am discutat pe marginea lor şi am ajuns la soluţii care, în mod paradoxal, sînt destul de simple. Oricine putea să le găsească, dacă şi-ar fi dorit, pînă acum. Trebuie clarificate norme şi trebuie clarificate proceduri. Norme pentru a şti ce condiţii trebuie să îndeplinească – de exemplu, aceşti dezinfectanţi – proceduri pentru a şti cum se achiziţionează aceste materiale specifice, tocmai pentru a elimina subiectivitatea din achiziţia publică făcută de unele unităţi spitaliceşti. Eu cred că SRI-ul, şi în acest caz, şi-a făcut datoria. Cînd a avut semnale că ceva nu funcţionează bine, a sesizat, dar unele autorităţi cred că nu şi-au făcut treaba foarte bine şi, dacă au fost persoane care, cu bună ştiinţă, au încălcat legea, atunci, evident că mă aştept de la procurori să-i găsească şi să-i predea justiţiei.
Cătălin Tolontan: Iertaţi-mă, deci noi nu avem nicio soluţie de a crede şi noi, de a vedea şi noi informările sau… Noi, cetăţenii.
Klaus Iohannis: Nu.
Cătălin Tolontan: Nu există nicio soluţie legală ca să ne convingem? Doar să credem?
Klaus Iohannis: Nu. Ele sînt destinate unei categorii de demnitari. Ele sînt cu titlul de secret şi strict secret. Nu sînt destinate publicului general. Dar puteţi să cereţi lămuriri de la SRI. Nu ştiu dacă unele dintre ele pot fi date cu titlul de nesecret. Dacă aşa este atunci o să vă lămurească SRI-ul.

Andreea Dumitrache, Antena 3: 22 dintre aceste informări au mers către Parchete. Cei din Comisia pentru controlul SRI nu au spus dacă şi către DNA; către Ministerul Public, către Parchete. Spuneţi că SRI şi-a făcut treaba. Înseamnă că aceste instituţii nu şi-au făcut treaba? Pentru că niciuna nu s-a autosesizat. Ce faceţi dvs ca să aflaţi vinovaţii? Pentru că ancheta nu merge acum şi în cazul instituţiilor care nu şi-au făcut treaba şi a procurorilor şi a celor de acolo.
Klaus Iohannis: Şefii instituţiilor vor trebui să verifice dacă au ajuns acele informări, dacă au fost luate în seamă şi dacă n-au fost luate în seamă de ce este aşa? Avem procurori, avem procuror general nou, avem procuror şef la DNA reînvestit pentru rezultate bune, avem procuror şef destul de nou la DIICOT, aştept să îşi facă treaba, să verifice, Inspecţia Judiciară să verifice, să facă ordine.
Andreea Dumitrache: Ca şef al CSAT veţi cere acest lucru?
Klaus Iohannis: Categoric.

Andreea Dumitrescu, România TV: Bună ziua, Andreea Dumitrescu România TV. Vroiam să vă întreb dacă dvs aţi primit informări de la SRI legate de această problemă a infecţiilor intraspitaliceşti şi a dezinfectanţilor şi a firmei Hexi Pharma? Şi ce aţi făcut în urma primirii acestor informări?
Klaus Iohannis: Anumite informări ajung la Administraţia Prezidenţială, dar dacă sînt specifice pentru un domeniu, ele de regulă ajung la consilierii care se ocupă de acest domeniu.
Andreea Dumitrescu: În cadrul CSAT veţi cere SRI să facă publice anumite informaţii legate de acest subiect?
Klaus Iohannis: Această chestiune – dacă anumite informări pot fi făcute publice sau nu – am abordat-o înainte cu colegul dvs, o să cer SRI să verifice dacă unele din aceste informări pot fi desecretizate şi date publicului.
Andreea Dumitrescu: Mulţumesc.

Ramona Avramescu, TVR: Mai vreau o precizare, domnule preşedinte. Faptul că SRI a trimis aceste informări este contestat de mulţi demnitari. Pe ce anume vă bazaţi cînd spuneţi că SRI şi-a făcut cu certitudine datoria şi, practic, firul s-a rupt în momentul în care s-a ajuns la aceşti demnitari?
Klaus Iohannis: Fiindcă aceasta este experienţa mea, că SRI îşi face treaba şi sînt anumite instituţii care în anumite momente nu îşi fac treaba. Eu vorbesc din proprie experienţă. O întrebare de jurnalist v-aş ruga, da?

Alina Delcea, DIGI 24: Bună ziua domnule preşedinte, Alina Delcea, de la DIGI 24. Nu am înţeles exact, s-a întîmplat vreodată ca din 2014 pînă acum vreunul dintre consilierii dvs să vă informeze că ar fi primit notificări de la SRI cum că ar fi probleme cu dezinfectanţii în spitale şi în special cu firma despre care vorbim acum?
Klaus Iohannis: Nu îmi amintesc de nici o discuţie sau informare care s-ar fi referit la un anumit producător, dar au fost informări despre proceduri care nu merg bine în unele spitale, da, este adevărat.
Alina Delcea: Puteţi să ne detaliaţi dacă era vorba chiar despre infecţiile nosocomiale sau despre alt subiect şi ce aţi considerat că se poate face în momentul în care aţi primit aceste informări?
Klaus Iohannis: În momentul în care noi primim informări, le citim şi ne considerăm informaţi. Preşedinţia nu este entitate de sesizare, preşedintele nu este un supraguvern, fiindcă aceste informări trebuie să vă spun un pic cum arată ele. Vine o informare despre o temă X. Majoritatea sînt trimise din oficiu şi administraţiei prezidenţiale, dar ele nu sînt destinate special administraţiei prezidenţiale. Dacă informarea conţine lucruri care sînt demne de ştiut în zona spitalelor, informarea merge la prim-ministru, ministrul Sănătăţii, eventual la un director judeţean. Dacă sînt sesizate abateri care eventual ar putea fi considerate penale, atunci aceste informări merg şi la parchete. De fiecare dată, cel care este autoritate în domeniu trebuie să acţioneze. Dacă o informare este făcută pentru ministrul sănătătii, nu acţionează instituţional administraţia prezidenţială. Dacă sînt chestiuni foarte grave, atunci consilierii prezidenţiali vin cu o informare specială către mine şi dacă într-adevăr consider şi eu că este un caz grav, pot să-l prezint într-o discuţie cu primul ministru, că este o chestiune care ţine de guvern, sau chiar pot să cer o informare în CSAT, dar nu este gîndit în aşa fel încît să primească informări zece oameni şi preşedinţia să sesizeze suplimentar Ministerul Sănătăţii «atenţie, că ne-a scris SRI că sînt anumite probleme».
Alina Delcea: Înseamnă, domnule preşedinte, că pînă acum nu aţi primit nici o informare cu privire la sistemul de sănătate pe care aţi considerat-o gravă pînă în acest moment?
Klaus Iohannis: Ba da. Imediat după «Colectiv» am primit cîteva şi le-am discutat la vremea respectivă.

Claudiu Popa, Realitatea Tv: Deschid ghilimele: «Sînt suspiciuni că în spatele Hexi Pharma s-ar afla un serviciu secret» – preşedintele Senatului, domnul Călin Popescu Tăriceanu. Cum catalogaţi această declaraţie? Cum o vedeţi? Mulţumesc.
Klaus Iohannis: Cu ghilimele.
Claudiu Popa: De luat în serios?
Klaus Iohannis: Dacă nu am fi în campanie electorală, s-ar putea să fie o afirmaţie stranie, dar o cataloghez sub alte declaraţii de campanie electorală. Pot să iau în serios într-o conferinţă de presă publică o afirmaţie de acest tip. Dacă cineva are indicii că aşa este, atunci este obligat prin lege – atenţie – nu prin faptul că vă spun eu acum, este obligat prin lege să dea aceste informaţii procurorilor. Dacă nu o face, este pasibil de o urmărire penală, fiindcă se numeşte tăinuirea unor informaţii.

Elena Sorocean, B1Tv: Având în vedere situaţia dezinfectanţilor, putem vorbi despre un genocid, poate foarte multe mii de persoane şi-au pierdut viaţa în urma acestor situaţii din spitale?
Klaus Iohannis: Putem să vorbim cu siguranţă despre o chestiune scandaloasă şi putem să vorbim evident de nevoia unei schimbări a sistemului şi aceasta este abordarea pe care o am. S-au întîmplat, probabil, situaţii în care pacienţii au suferit din cauza acestei nepăsări, fără să fie raportat cazul ca atare. Aceste lucruri pot fi verificate şi, din informaţiile mele, ele sînt în curs de verificare, dar important este să tragem învăţămintele care se impun şi să schimbăm lucrurile în aşa fel încît pacienţii să nu fie trataţi cu indiferenţă, cu nepăsare datorită unor oameni care nu şi-au făcut treaba. Eu vă mulţumesc. Mi-a făcut mare plăcere să vă revăd astăzi.
Vă doresc o după-amiază bună!”” (subl. mea)

Ca Iohannis ar proteja pe cineva in scandalul Hexi Pharma, nu rezulta… E deosebit de dificil de a demonstra lucrul asta pentru ca nu avem elementele necesare pe care sa ne bazam. Am putea doar sa speculam…

Insa altceva mi se pare interesant. Uitati-va la ce am subliniat din declaratiile D-lui. Presedinte:

Din acest motiv am avut discuţii, chiar mai multe discuţii, cu ministrul interimar al Sănătăţii, cu prim-ministrul Dacian Cioloş, care mi-a prezentat concluziile pe care le-a tras, am discutat pe marginea lor şi am ajuns la soluţii care, în mod paradoxal, sînt destul de simple. Oricine putea să le găsească, dacă şi-ar fi dorit, pînă acum. Trebuie clarificate norme şi trebuie clarificate proceduri. Norme pentru a şti ce condiţii trebuie să îndeplinească – de exemplu, aceşti dezinfectanţi – proceduri pentru a şti cum se achiziţionează aceste materiale specifice, tocmai pentru a elimina subiectivitatea din achiziţia publică făcută de unele unităţi spitaliceşti.

Daca pana acum nu s-au „clarificat” norme si proceduri, „Norme pentru a şti ce condiţii trebuie să îndeplinească – de exemplu, aceşti dezinfectanţi – proceduri pentru a şti cum se achiziţionează aceste materiale specifice, tocmai pentru a elimina subiectivitatea din achiziţia publică făcută de unele unităţi spitaliceşti.„, atunci se mai poate spune oare ca Hexi Pharma, patronii acestei firme, angajatii de acolo mai au vreo vina? Iar daca nu s-au clarificat aceste norme si proceduri, „proceduri pentru a şti cum se achiziţionează aceste materiale specifice, tocmai pentru a elimina subiectivitatea din achiziţia publică făcută de unele unităţi spitaliceşti.„, ce vina mai are ministerul sau cineva care lucreaza acolo sau spitalul respectiv care a primit acesti dezinfectanti? Din cele declarate de Dl. Presedinte ar rezulta ca nu ar fi vreun vinovat. Cu alte cuvinte, nu e nimeni vinovat. Cum poti sa spui ca respectivul produs e neconform daca nu sunt clarificate „norme pentru a sti ce conditii trebuie sa indeplineasca – de exemplu acesti dezinfectanti”? Cum poti sa afirmi ca ar fi gresit ministerul sau un anumit spital sau mai multe unitati spitalicesti daca nu sunt clarificate „proceduri pentru a sti cum se achizitioneaza aceste materiale specifice, tocmai pentru a elimina subiectivitatea din achizitia publica facuta de unele unitati spitalicesti”? In asemenea conditii nici nu poti sa spui ca cineva ar fi gresit cu ceva!!

Oricine putea să le găsească, dacă şi-ar fi dorit, pînă acum.” – dar ele au fost gasite cu ocazia unei investigatii de presa, din cate inteleg, care a pus sub semnul intrebarii calitatea acestor produse: dezinfectantii folositi in spitale. Spun „cu ocazia”, ca daca nu ar fi fost prilejul asta, nu s-ar fi pus problema nici acum!

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

mai 20, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 14 comentarii

Politica bugetara versus politica monetara

Iata ca de la o vreme incoace, recent, au inceput sa apara in blogosfera analize de politica monetara. Este un lucru imbucurator si este un pas inainte in ceea ce priveste abordarea situatiei economice, mai ales ca astfel de analize sunt realizate de oameni de specialitate, daca inteleg eu bine. In orice caz, e de bine! Si salut faptul ca se fac astfel de analize monetare!

Aceste analize au un caracter critic la adresa BNR, lucru care nu e rau. Insa remarca mea ar fi ca aceasta critica e una dezechilibrata, doar intr-o singura directie. Iata, spre exemplu, ce scrie Florin Citu, foarte interesant:

Politica monetara este mai simpla cand accepti realitatea

„Realitatile alternative sau lumile virtuale prind in special la persoanele care se simt neindreptatite de aceasta lume. In lumile virtuale acestea pot sa se exprime dar pot sa-si si ascunda limitele sau incompetentele. Bineinteles ca la un moment dat ajung sa deteste lumea reala si sa traiasca doar in cea virtuala, alternativa.

Au o singura problema, doar deciziile din lumea reala au consecinte reale. Iar problema pentru cei din jur apare atunci cand acestia iau decizii in lumea reala bazate pe informatii sau comportamente din lumea virtuala.

Banca centrala a devenit in ultimul an o institutie care s-a refugiat in lumea virtuala. O lume in care taxele inca sunt mari. Din momentul in care deflatia a aparut in Romania, BNR a refuzat sa accepte aceasta realitate. A construit indicatori care sa-i confirme o opinie preconceputa in speranta ca nu va pierde din credibilitate. Astfel desi dinamica preturilor masurata de INS si observata de noi toti in lumea reala arata deflatie BNR a construit indicatori care aratau preturi in crestere. In comunicarea cu noi cei din lumea reala ne spunea ca nu putem sa vedem rata inflatiei in crestere pentru ca informatia era “ecranata”. A mers atat de departe incat a inventat expresii fara sens in lumea reala inflatie negativa care se traduce prin crestere negativa doar pentru a nu folosi cuvantul deflatie. Si bineinteles a facut exact ce orice alt dependent de lumea virtuala ar fi facut, a atacat public direct sau indirect pe oricine ar fi sustinut altceva.

Daca acest demers s-ar fi stopat doar la nivelul retoricii nu ar fi fost o problema. Numa ca asa cum explicam si atunci in aceasta opinie , Evolutia inflatiei arata esecul dar mai ales provocarile politicii monetare, decizii luate in lumea reala pe baza unor informatii din lumea virtuala pot distruge o economie. Banca centrala nu este un tanar cu probleme sociale care isi gaseste refugiul online. Nu. Banca centrala este o institutie care ia decizii pentru noi in numele nostru cu efecte imediate dar si pe termen lung.

Totusi se pare ca in ultimul timp banca centrala incepe sa observe realitatea noastra de zi cu zi. Rata inflatiei chiar si in lumea virtuala a BNR a tot scazut iara acum este mai aprope de zero decat de tinta. BNR a renuntat la cuvantul “ecranare” din comunicate si pare ca intelege ca suntem intr-un moment dificil si greu de inteles in economie. Deflatia este mai reala ca oricand si in acest sistem suboptimal cu banca centrala este cam singura care poate sa faca ceva.

Din pacate deciziile luate in ultimele 12 luni pe baza informatiilor false din lumea virtuala (fara scaderi de taxe) se vad astazi si vor influenta economia si in perioada viitoare. Lupta BNR in lumea reala cu inflatia din lumea virtuala a influentat negativ alocarea de resurse din economie si bineinteles ne-a costat crestere economica reala atat pe termen scurt cat si pe termen lung.

Conferinta de presa din aceasta saptamana mi-a dat speranta ca BNR se trezeste la realitate. Sper sa nu fie ceva temporar.

 

Grafic 1: Rata inflatiei masurata de INS si observata de noi. Rata inflatiei pe care o folosim cand luam decizii. Rata inflatiei care arata ca dobanda reala a crescut si explica de ce preturile inca nu cresc.

infmai2016.001

 

Grafic 2: Estimarile BNR pentru rata inflatiei din lumea virtuala – unde nu exista scaderi de taxe. Chiar si acolo dinamica a scazut constant dupa scaderile de taxe si chiar si acolo rata inflatiei este mult sub tinta astazi. Este normal pentru ca deciziile pe baz informatiilor din lumea virtuala au AFECTAT rata inflatiei din lumea reala.

infvirtuala.001

 

Referinte:

BNR – Raport Asupra Inflatiei (August 2015, Noiembrie 2015, Februarie 2016, Mai 2016)

BNR- Hotararile CA al BNR pe probleme de politica monetara (2015, 2016).

Florin Citu – August 2015 “Politica monetara a trecut brusc la descurajarea cresterii economice”

Florin Citu – Octombrie 2015 “Evolutia inflatiei arata esecul dar mai ales provocarile politicii monetare”

Florin Citu – Noiembrie 2015 “Informatii despre performanta politicii monetare de la inflatia de baza”

 

P.S. Rapoartele FMI au raman o sursa de amuzament. FMI imprumuta din retorica BNR si foloseste doi indicatori de inflatie. Da, in lumea reala observam deflatie dar in realitate avem inflatie dar nu putem sa o vedem pt ca este mascata de scaderile de taxe. Si de unde vine aceasta inflatie din lumea virtuala? Din cresterea reala a salariilor ne spun expertii FMI. Ok. Si cum ati calculat domnilor si doamnelor experti FMI salariile reale? Relativ la rata inflatiei observata, normal. Este clar acum nu? Daca FMI ar fi calculat salariile reale relativa la rata inflatiei din lumea virtuala atunci cresterea era mai mica. Este greu cu punctele de referinta.”

Analiza este pertinenta, insa critica este dezechilibrata, luand in vizor doar BNR si deloc (!!) politicile bugetare si guvernamentale. Reducerea TVA a fost un soc deflationist pentru ca a determinat o scadere generalizata a preturilor. „Onor” (cu ghilimelele de rigoare, fireste) politicienii au reusit urmatoarea „performanta” (tot cu ghilimelele de rigoare): au scazut TVA in conditiile in care era nevoie de venituri mai mari la bugetul de stat si intr-un nou Cod Fiscal, la care a marsat atat PNL cat si PSD, au mutat povara fiscala de pe firme, pe cetatean. Iar lucrurile au inceput sa se agraveze. Dar, pe de alta parte, s-au marit salariile in sectorul bugetar! Si atunci te intrebi daca astfel de masuri au fost justificate economic. Pentru ca nu se vad efectele lor benefice.

Pe de alta parte din 2004 si pana astazi nu s-au mai facut reforme structurale in economie – iar sarcina de a le face era a factorului politic, nu a BNR. Ca aceste reforme erau necesare in contextul in care inca avem foarte multi angajati la stat si avem intreprinderi de stat neperformante care genereaza pierderi de miliarde de euro, mie mi se pare cat se poate de clar. Sa ne amintim cum a mers Guvernul Tariceanu cu deficite bugetare (in special cele structurale) mari, cum in perioada 2004 (sfarsitul Guvernarii Nastase)-2009 s-au angajat 500.000 de functionari publici la stat, numarul acestora crescand la 1.400.000. Si atunci va intreb: care au fost justificarile economice? Care au fost justificarile economice cand s-au cheltuit inclusiv rezervele de bani ramase si stranse „pentru zile negre”, lasand tara descoperita pe vreme de criza. Iar politicienii, daca va amintiti, mizau totul pe absorbtia fondurilor europene.

Eu cred ca ar trebui inteles faptul ca scaderea taxelor si impozitelor este o masura eficace doar in contextul in care se iau si se reallieaza masuri de reforma structurala. Un stat mic (statul, nu tara) presupune taxe si impozite mici. Un stat mare, care consuma mult, cu un aparat birocratic mare si stufos, implicat in economie, cu multe intreprinderi de stat neperformante, „mananca” mult mai mult.

In asemenea conditii ce ar putea face BNR? Sa duca o politica monetara „mult mai relaxata”? Asta ce ar insemna? Sa creasca masa monetara. Dar in conditiile in care politicile bugetare si guvernamentale nu sunt justificate economic, atunci si masa monetara ar creste fara vreo justificare economica, iar BNR trebuie sa previna si sa impiedice un astfel de fenomen!

De unde se vede destul de clar ca am avea un conflict intre politica bugetara, facuta de politicieni si cea monetara, creatie a BNR. Politica bugetara si cea monetara nu se pot corela pentru a contribui la restabilirea echilibrului monetar, intrucat politica bugetara, la noi, e una populista, asa cum sunt si politicile duse de guverne, asa cum e si acest Nou Cod Fiscal, asupra caruia am atras atentia in repetate randuri ca ar fi necorespunzator.

BNR nu a prezentat intamplator inflatia fara scaderi de taxe comparativ cu cea reala. Ci a vrut sa arate ca tinta de inflatie s-ar fi atins in decursul acestui an daca nu s-ar fi facut erorile continute in Noul Cod Fiscal si in reduceri de taxe, fara o gandire prealabila. Pe cand acum lucrul asta e imposibil sau mult mai greu de facut. Cine a stabilit regula ca dupa o peroada de 12 luni inflatia trebuie sa revina pe teritoriul pozitiv? Am putea sa tragem o concluzie de genul asta pe baza unor observatii anterioare, dar de aici si pana la a concluziona ca e o lege e inca mult…

Pe de alta parte, guvernele nu au explicat cum de avem inflatie negativa (sau o inflatie care a tot scazut pana aproape de zero si apoi si sub zero) si, totusi, crestere economica, pentru ca eu asa am inteles: am avut o crestere de 3,8% din PIB anul trecut. Pe de alta parte eu inteleg din statisticile oficiale ca nu avem probleme cu somajul. La o inflatie negativa si nu avem probleme cu somajul? Nu cred ca BNR da astfel de statistici oficiale.

Dar sa vedem ce spune si Lucian Isar:

Cine si de ce trage frana pentru 2017

„De la prognozele FMI ( nu prea le nimeresc finantatorii internationali nici macar ca si tendinta) la iesirile publice ale corifeilor, 2017 va fi semnificativ mai slab comparativ cu 2016.

Unii au incercat sa produca un soc major si in 2016 prin ghidarea perceptiei investitorilor, oamenilor de afaceri si a populatiei, dar inertia economiei a fost prea mare. Detalii aici http://lucianisar.com/macro-miscellaneous/recesiune-in-2016-improbabil/

In ultimii 26 de ani Romania a fost condusa din criza economica in criza economica.

Parghia prin care au fost declansate aceste probleme au tinut de deciziile de politica monetara si de credit (includem aici pastorirea falimentelor bancare). Politicile de credit sunt mai greu de decriptat si nu ajung pe agenda publica: politica de provizionare, normele de creditare, evaluarea colateralelor, expunerea valutara etc.

In acest moment inflatia yoy anuntata la nivel de aprilie 2016 se situeaza la minus 3,3%. Acest rezultat nu semnalizeaza doar faptul ca BNR va stabili un nou record, ratarea singurului obiectiv inclus in lege in 11 din 12 ani.

Inflatia aflata la un asemenea nivel semnalizeaza probleme majore pentru economia Romaniei daca nu se actioneaza din timp.

Este evident ca BNR incearca sa produca o noua criza in 2017 si nu doar ca si revansa la legea privind darea in plata.

Cu inflatia in acest teritoriu si cu deflatia fiind doar o problema de excurs public BNR a testat mai multe metode de franare suplimentara a economiei.

Cresterea dobanzilor a fost anuntata ca si posibilitate de Consilieru’ Croitoru de la BNR. Detalii aici http://lucianisar.com/uncategorized/romania-este-condusa-prin-inducerea-periodica-de-crize/

Cresterea dobanzilor era prea tranparenta ca si masura anti economica in acest mediu.

In consecinta au optat pentru franarea economiei prin limitarea creditarii in economie.

Noile norme ce limiteaza creditarea nu fac decat sa incerce provocarea de probleme in 2017.

Restrictionarea creditarii a fost operata de BNR si in 2009 – 2010 dupa ce cu doar 2 ani inainte,in 2007, BNR a produs o relaxare a creditarii fara fundament.

Motivul pentru provocarea de crize si accidente in economie este unul mundan: negocierea se poate purta mult mai usor cu diferitii guvernanti si autoritati ale statului daca sunt probleme. Media si propaganda este receptiva la anunturile panicarde.

Strigatele din ultima perioada fara o baza reala au ramas fara ecou. Acest fapt dovedeste ca decidentii din Romania, dupa 26 de ani, nu mai cred in povesti. In consecinta BNR a hotarat sa faca tot ce poate pentru realizarea falsei profetii.

Negocierea noului statut BNR, a comitetului de macrostabilitate si a diferitelor plangeri nu mai pot fi castigate fara o criza in economia romaniei.”

Si la Dl. Isar constatam acelasi dezechilibru: critica e indreptata doar impotriva BNR, deloc impotriva politicilor bugetare si guvernamentale. Ca e criticata BNR, asta e foarte bine. Dar valoarea criticii e scazuta daca ignori politicile bugetare si guvernamentale care, cel putin citindu-i pe D-nii. Isar si Citu, ai fi tentat sa spui ca sunt foarte bune: numai ce face BNR e foarte prost si strica toata treaba!

Auziti aici:

„In ultimii 26 de ani Romania a fost condusa din criza economica in criza economica. „

Eu stau si ma intreb cui servesc astfel de asertiuni, care te duc cu gandul ca nu au fost perioade in care sa nu fi avut o criza economica: „a fost condusa din criza economica in criza economica” inseamna ca a fost condusa continuu asa. Or, lucrul asta nu prea se potriveste cu realitatea, as zice eu.

„Este evident ca BNR incearca sa produca o noua criza in 2017 si nu doar ca si revansa la legea privind darea in plata. „

Deci numai BNR a produs crize economice in Romania: „Este evident ca BNR incearca sa produca o noua criza in 2017”- o noua criza, deci toate cele vechi tot BNR le-a produs…

Ma supar nu atat cand sunt injurat, ci cand sunt luat drept tampit.

E o chestiune care ar trebui luata in seama si anume cea referitoare la creditare. Totusi, care sunt acele norme care limiteaza creditarea? Ar fi trebuit sa spuna care sunt aceste norme sau sa puna un link. Politica de creditare ar trebui sa fie flexibila si sa asigure lichiditati pentru agentii economici, dar in conditiile reducerii deficitului bugetar, prevenirea emisiunii excedentare de masa monetara si diminuarea si prevenirea blocajelor, nu mai vorbesc de ordine si disciplina in acordarea creditelor si efectuarea platilor. Este cel putin nepotrivit sa critici ca s-au dat prea usor credite in perioada de boom, in schimb sa vii acum si sa afirmi ca se dau prea greu credite, cand guvernul a raportat crestere economica.

Insa iata ce spune BNR in cel mai recent articol:

Balanţa de plăţi şi datoria externă – martie 2016

„13.05.2016
Datele statistice privind balanţa de plăţi şi datoria externă sunt compilate şi prezentate conform noilor standarde metodologice internaţionale (vezi Precizări metodologice).

În perioada ianuarie – martie 2016p, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 1 472 milioane euro, comparativ cu un excedent de 524 milioane euro în perioada ianuarie – martie 2015; în structură, balanţa veniturilor primare şi balanţa bunurilor au consemnat creşteri ale deficitelor cu 1 356 milioane euro, respectiv cu 570 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 100 milioane euro, iar balanţa veniturilor secundare un excedent majorat cu 30 milioane euro.

– milioane euro –
ianuarie – martie 2015p ianuarie – martie 2016p
CREDIT DEBIT SOLD CREDIT DEBIT SOLD
CONTUL CURENT (A+B+C) 18 988 18 464 524 18 069 19 541 -1 472
A. Bunuri şi servicii 15 901 15 654 247 15 984 16 407 -423
a. Bunuri 12 069 13 318 -1 249 12 485 14 304 -1 819
b. Servicii 3 832 2 336 1 496 3 499 2 103 1 396
– servicii de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor 607 38 569 543 37 506
– transport 1 196 431 765 1 054 361 693
– turism – călătorii 332 440 -108 349 393 -44
– alte servicii 1 697 1 427 270 1 553 1 312 241
B. Venituri primare 1 544 1 968 -424 581 2 361 -1 780
C. Venituri secundare 1 543 842 701 1 504 773 731

p – Date provizorii

Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 775 milioane euro, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 1 062 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 287 milioane euro.

Datoria externă pe termen lung a însumat 70 414 milioane euro la 31 martie 2016 (79,1 la sută din total datorie externă), în scădere cu 0,4 la sută față de 31 decembrie 2015.

Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 martie 2016 nivelul de 18 597 milioane euro (20,9 la sută din total datorie externă), în scădere cu 3,8 la sută faţă de 31 decembrie 2015.

În perioada ianuarie – martie 2016, datoria externă totală a scăzut cu 1 023 milioane euro; în structură, datoria autorităţii monetare a scăzut cu 336 milioane euro, datoria negarantată public cu 1 124 milioane euro, în timp ce datoria publică a crescut cu 437 milioane euro.

Datoria externă a României la 31 martie 2016
şi serviciul datoriei externe în perioada ianuarie – martie 2016
– milioane euro –
Datoria externă Serviciul datoriei externe în perioada ianuarie – martie 2016p
Sold la 31.12.2015p Sold la 31.03.2016p
I. Datoria externă pe termen lung 70 709 70 414 4 831
I.1. Datoria publică 31 602 31 955 1 483
I.1.1. Datoria publică directă,
din care:
30 944 31 319 1 450
  I.1.1.1. Împrumuturi de la FMI 0 0 0
I.1.2. Datoria garantată public 658 636 33
I.2. Datoria negarantată public,
din care:
37 733 37 239 3 225
I.2.1. Depozite pe termen lung ale nerezidenţilor 5 190 4 801 672
I.3. Datoria autorităţii monetare,
din care:
1 374 1 220 123
I.3.1. Împrumuturi de la FMI 122 0 123
I.3.2. Alocări de DST de la FMI 1 252 1 220 0
II. Datoria externă pe termen scurt 19 325 18 597 9 050e
Total datorie externă (I+II) 90 034 89 011 13 881

e – date estimate
p – date provizorii

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 30,2 la sută în perioada ianuarie – martie 2016, comparativ cu 35 la sută în anul 2015. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii a fost 6,4 luni la 31 martie 2016, nivel comparabil cu cel de la 31 decembrie 2015.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervelele valutare la BNR la 31 martie 2016 a fost de 105,6 la sută, comparativ cu 99,5 la sută la 31 decembrie 2015.

Precizări metodologice

  1. Începând cu anul 2014, standardul metodologic internaţional pentru elaborarea balanţei de plăţi este asigurat de Manualul FMI Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională, ediţia a-VI-a (BPM6), care înlocuieşte Manualul FMI Balanţa de plăţi, ediţia a-V-a (BPM5). Pentru a menţine şi îmbunătăţi coerenţa între statisticile macroeconomice internaţionale, manualul BPM6 a fost elaborat în concordanţă cu actualizarea Definiţiei OECD benchmark a investiţiilor străine directe (BD4 – 2008), precum şi a Sistemului Conturilor Naţionale (SCN 2008). Metodologia BPM6 a fost transpusă în legislaţia europeană prin Regulamentul UE nr. 555/2012 privind statisticile comunitare în domeniul balanţei de plăţi, al comerţului internaţional cu servicii şi al investiţiilor străine directe. Pentru detalii privind principalele modificări metodologice şi comparabilitatea datelor se poate accesa link-ul: Implementarea noilor standarde metodologice în statisticile elaborate de BNR
  2. Pentru interpretarea datelor, la contul curent se vor avea în vedere următoarele:
    2.1. Bunuri (pe principiul balanţei de plăţi): Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică – Comerţul internaţional cu bunuri. Importurile FOB se calculează de BNR pe baza coeficientului de transformare CIF/FOB de 1,0430 determinat de INS: INS – Actualizarea coeficientului CIF/FOB. Principiul balanţei de plăţi presupune înregistrarea bunurilor pe criteriul „schimbului de proprietate economică” (se includ bunurile care intră în proprietatea rezidenţilor, indiferent dacă bunurile trec sau nu frontiera ţării respective), în timp ce în statistica comerţului internaţional, bunurile se înregistrează după criteriul „trecerii frontierei” (se includ bunurile care trec frontiera, indiferent dacă se află sau nu în proprietatea rezidenţilor). Pentru asigurarea respectării principiului „schimbului de proprietate economică”, datele furnizate de INS sunt ajustate de BNR, astfel că valorile exportului şi importului de bunuri din balanţa de plăţi sunt diferite de cele din statistica comerţului internaţional cu bunuri. Principala diferenţă dintre cele două statistici provine de la Prelucrarea bunurilor aflate în proprietatea terţilor, care, conform BPM6, a fost reclasificată de la comerţul cu bunuri la comerţul cu servicii, iar sursa datelor pentru această poziţie a fost modificată de la Comerţul internaţional cu bunuri la Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii, derulată de BNR;
    2.2. Servicii: Sursa datelor: Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii;
    2.3. Venituri primare: includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenţii);
    2.4. Venituri secundare: includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice;
  3. Investiţii străine directe: Creditele subordonate dintre intermediari financiari afiliaţi (bănci, IFN-uri) nu mai sunt considerate de natura investiţiilor directe, ca în BPM5, ci se înregistrează în contul financiar/ alte investiţii.
  4. Soldul datoriei externe publice este calculat pe bază cash (nu include dobânda acumulată şi care nu a ajuns la scadenţă). Datoria externă publică directă include împrumuturile externe contractate direct de MFP şi autorităţile administraţiei publice locale, în baza legislaţiei privind datoria publică, inclusiv cele primite de MFP conform OUG nr. 99/2009 privind ratificarea Acordului Stand-By dintre România şi FMI, precum şi titlurile de stat cumpărate de nerezidenţi – calculate la valoarea de piaţă. Datoria externă garantată public include împrumuturile externe garantate de MFP şi autorităţile administraţiei publice locale, conform legislaţiei privind datoria publică. Împrumuturile de la FMI (pct. I.3.1 din tabel) reprezintă sumele trase în baza Acordului Stand-By cu România, exclusiv sumele primite de MFP de la FMI conform OUG nr. 99/2009 (punctul I.1.1.1 din tabel). Conform BPM6, alocările de DST de la FMI (pct. I.3.2 din tabel) sunt clasificate ca datorie externă pe termen lung.
  5. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculează ca raport între serviciul datoriei externe pe termen lung şi exportul de bunuri şi servicii.
  6. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii se calculează ca raport între rezervele internaţionale ale României (valută + aur) la sfârşitul perioadei şi importul mediu lunar de bunuri şi servicii din perioada respectivă.
  7. Datoria externă pe termen scurt calculată la valoarea reziduală reprezintă soldul datoriei externe pe termen scurt la care se adaugă plăţile de rate de capital aferente datoriei externe pe termen lung scadente în următoarele 12 luni.
  8. Datele de balanţă de plăţi sunt revizuite lunar; pentru a vizualiza datele revizuite aferente lunilor anterioare, precum și seriile de date istorice lunare şi trimestriale începând cu anul 2005 transpuse în metodologia BPM6, se poate accesa: Baza de date interactivă.

Banca Centrală Europeană a lansat recent „Our Statistics” – un website conceput în cooperare cu băncile centrale naționale din Eurosistem, prin care statisticile sale devin mai accesibile. Acesta poate fi accesat la adresa: https://www.euro-area-statistics.org/?lg=ro

Si asta se intampla intr-o economie care nu si-a dus reforma structurala pana la capat, ci doar a stopat-o timp de 12 ani. Stau si ma intreb ce justificare economica are lucrul asta.

Prima Casa

Dl. Florin Citu a ridicat pe saitul sau problema „Primei Case” – v. aici ultimul articol pe tema asta. Si din acest punct de vedere a fost atacata BNR, cum ca ar sustine acest Program. Insa acest Program nu depinde de BNR, iar Guvernul ar putea sa-l inchida in secunda doi.

Dar iata ce face Guvernul:

Economie HotNews

Programul Prima Casa a fost suplimentat cu 500 mil. lei, pe fondul legii darii in plata

„Ministerul Finantelor Publice propune suplimentarea plafonului de garantii aferent acestui an cu suma de 500 milioane de lei ca raspuns la solicitarile potentialilor beneficiari ai programului Prima casa.  „Initiativa legislativa parlamentara privind darea in plata a creat o incertitudine mare atat in privinta aplicabilitatii legii asupra creditelor contractate prin programul Prima casa, cat si din perspectiva impactului acestei legi asupra pietei imobiliare si pietei creditului ipotecar. Acesti factori au condus la o cerere foarte mare pentru acordarea de garantii in cadrul programului in primele patru luni ale anului 2016. S-a ajuns la situatia fara precedent in care plafoanele alocate bancilor pentru intreg anul 2016 au fost utilizate extrem de rapid”, mentioneaza MFP, citat de Mediafax.

Anul acesta, pana la 1 mai, au fost acordate 13.100 de garantii in valoare de 1,2 mld. lei fata de perioada similara a anilor 2015 si 2014, in care au fost acordate garantii in valoare de cca. 668 mil.lei si respectiv 536 mil. lei. Aceste evolutii au condus la necesitatea celei de-a doua redistribuiri a plafoanelor alocate pe institutii financiare in 2016.

Ministerul Finantelor Publice va monitoriza indicatorii pietei creditelor ipotecare pentru persoane fizice in perioada imediat urmatoare si va anunta in curand strategia pe termen mediu privind derularea programului Prima casa.

De la momentul initierii programului Prima casa, in 2009, pana la inceputul lunii mai 2016, au fost acordate peste 178.000 de garantii, reprezentand un volum total de garantare de circa 15 mld. lei, aferent unor finantari in valoare de 29,8 mld. lei.

Rata de neplata in cadrul programului este de 0,34% din total credite acordate. „

Care e justificarea economica? Observati: Guvernul a gasit imediat fonduri, ministrul Finantelor a gasit imediat bani. Grava e conceptia politicienilor nostri, nu atat a bancherilor, si anume ca statul are resurse nelimitate, vechi reflex din comunism cand statul facea si desfacea tot, le rezolva pe toate si nu exista ceva ce nu ar fi putut rezolva. Lucrul asta e mai grav decat faptul ca s-au suplimentat garantiile cu 500 milioane lei, din banii nostri.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

mai 16, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 4 comentarii

Cum de apar anumite scandaluri doar in anumite momente…?

Un lucru interesant in legatura cu recentul scandal legat de firma Hexi Pharma, diluarea dezinfectantiilor folositi in spitale si infectiile nosocomiale, este ca a aparut tocmai acum, in ajunul campaniei electorale, anul 2016 fiind, dupa cum se stie, unul electoral in Romania.

Este adevarat, a aparut si in conditiile in care avem un Guvern de tehnocrati.

In buna traditie damboviteana, in loc sa se rezolve problemele izbucnesc scandaluri. La un moment bine ales. Oare chiar nu se stia de situatia din spitalele noastre, daca aceasta ar fi atat de grava? Iar daca lucrurile erau cunoscute, de ce nu s-au luat masurile de rigoare din timp?

Foarte interesant ce spune fostul Presedinte al Romaniei, Dl. Traian Basescu, care a avut trei postari pe FaceBook-ul sau in aceasta privinta:

O prima luare de pozitie:

„DESECRETIZARE NECESARĂ
Din afirmaţiile purtătorului de cuvînt al SRI înţeleg că în ultimii 5 ani instituţia a informat Preşedinţia cu privire la tratarea infecţiilor din spitale, cu substanţe dezinfectante diluate, furnizate de firma domnului Condrea sau de orice alt furnizor care a diluat (falsificat) substanţele de dezinfecţie.
Cred că este corect şi necesar ca informările adresate Preşedintelui României pe această problemă să fie făcute publice de către SRI.”

A doua:

„Revin. La ce bun secretizarea informărilor către Președintele României?
Urmare a poziției Președintelui Iohannis, mă văd nevoit să revin în solicitarea mea ca SRI să desecretizeze informările pe care le-a transmis la Președinție cu privire la firmele domnului Condrea sau alte firme, românești sau străine, care falsificau dezinfectanții utilizați în spitale.
Recunosc faptul că nu-mi aduc aminte să fi citit astfel de informații deși fac eforturi de memorie supraomenești.
Menținerea secretizării acestor documente este deja inutilă, avînd în vedere că, în momentul de față, în spațiul public, circulă mult mai multe informații decît cele care puteau fi cuprinse în documentele SRI. Este clar că, dacă SRI a sesizat aspecte de falsificare a substanțelor, acestea au fost transmise și DNA. Sunt convins că asupra falsificărilor de dezinfectanți a fost sesizat inclusiv spitalul SRI.
Deconspirarea surselor de informații nu este posibilă, pentru că acestea nu sunt niciodată menționate în documentele ce sunt destinate Președintelui României.
În aceste condiții, nu cred că se mai justifică secretizarea informărilor transmise în ultimii 5 ani către președinții României legat de falsificarea dezinfectanților.”

A treia:

„TREBUIE SĂ ŞTIM, TREBUIE SĂ ŞTIŢI!
Nu exclud posibilitatea ca SRI să fi făcut informări către instituţii conduse de politicieni (am serioase dubii legate de informarea Preşedinţiei şi încă îmi scotocesc memoria ca să-mi amintesc şi nu găsesc) cu privire la diluarea frauduloasă a dezinfectanţilor furnizaţi spitalelor, fie că a fost firma domnului Condrea, fie că sunt alte firme.
Pentru că este vorba despre vieţi omeneşti curmate prin fraudarea calităţii dezinfectanţilor, în mod cert SRI avea obligaţia să sesizeze parchetele, fie că este vorba despre PICCJ, DNA sau DIICOT. Vreau să ştiu dacă aceste instituţii au fost sesizate. Şi, dacă da, cine a măsluit dosarele?
Din păcate, prin purtătorul de cuvînt, SRI informează strict despre sesizări făcute unor structuri politice, nu şi despre instituţii de anchetă şi aplicare a legii. Personal, sper că este doar o omisiune de comunicare.
Dacă instituţiile de forţă ale statului nu vor fi cinstite cu românii în acest caz, încrederea în stat se va prăbuşi.
PS-Eu voi face în această săptămână o conferinţă de presă în care voi spune tot ce ştiu despre sănătate şi educaţie.”

Sa vedem ce spune si actualul Presedinte, Dl. Klaus Iohannis, tot pe FaceBook:

Pe 6 mai:

„Crizele repetate din sistemul sanitar dovedesc încă o dată ineficacitatea unor soluții parțiale la problemele majore existente și impun intervenția fermă din partea celor responsabili. Aștept din partea Ministerului Sănătății o analiză exactă și un plan clar de măsuri de urgență cu privire la situația din domeniul sănătății, ca urmare a publicării listei cu spitalele în care au fost depistate probleme cu dezinfectanții.”

Si ieri:

„În sistemul sanitar lucrurile nu mai pot continua ca până acum. Suntem într-un moment de cotitură, iar problemele acestui sistem reclamă soluţii durabile, cu efecte concrete și un plan pe termen lung. Trebuie să punem punct corupției, risipei banilor publici și nepăsării. Nu există decât o singură direcţie de urmat pentru toate instituțiile responsabile: curăţirea sistemului sanitar. Am convenit cu premierul Cioloș să-și asume conducerea interimară a Ministerului Sănătății. Avem obligaţia să identificăm, rapid, mijloace pentru a proteja oamenii care se tratează în spitalele din ţară. Sunt în permanentă comunicare cu prim-ministrul pe acest subiect.”

Iar scandalul s-a declansat pe baza unor dezvaluiri facute in presa, daca nu ma insel. Evident, a acuza actualul Guvern, mai ales ca ministrul Sanatatii si-a dat demisia, e un lucru foarte usor. Insa nu mi se pare ca ar fi si foarte inteligent. Dar celelalte guverne ce au facut? Iata ce ne spune Stiripesurse:

Dacian Cioloș îl urechează pe Patriciu Achimaş-Cadariu: ‘Dacă atât a înțeles, e problema lui’

„Premierul Dacian Cioloş a declarat, luni seară, că fostul ministru al Sănătăţii nu i-a spus niciodată despre existenţa unor grupuri de interese şi i-a cerut acestuia să facă publice asemenea informaţii dacă le deţine.

„Mie nu mi-a spus niciodată până acum nimic, dacă are ceva elemente, la fel cum au făcut şi alţi miniştri sau foşti miniştri după ce au plecat că sunt grupuri de interese… Eu aştept în continuare să spună public lucrurile astea. Eu întotdeauna ce am avut de spus am spus public şi o spun public. Pe de altă parte, am spus că n-o să mă vadă cineva criticând un fost ministru sau ministru. Atunci când am observaţii de făcut le spun în direct. Dacă domnul Achimaş atât a înţeles din colaborarea pe care am avut-o cinci luni, e problema dânsului”, a afirmat prim-ministrul înainte de participarea la recepţia de Ziua Europei.

Cioloş a adăugat că a avut o discuţie în cursul dimineţii de luni cu Cadariu în cursul căreia fostul ministru i-a atras atenţia că reformele pe care intenţionează să le promoveze în domeniul sănătăţii ar duce la privatizarea sistemului sanitar şi a subliniat că el nu urmăreşte acest lucru.

„Mie mi-a spus dimineaţă, când am avut o discuţie, că reformele astea pe care vrem să le facem să nu cumva să împingă lucrurile spre privatizarea sistemului de sănătate, că asta s-ar urmări. Nu am niciun obiectiv de a privatiza sistemul de sănătate, nu asta e ideea care e la baza reformei. Eu aş fi aşteptat şi de la dânsul să vină cu idei de reformă care să ţină cont de viziunea pe care dânsul o are – şi are o viziune legată de sistemul de sănătate – ci şi legat de realităţile cu care ne confruntăm de la o săptămână la alta. Deci mai mult nu am ce să comentez. Eu voi fi transparent cu tot ceea ce fac, voi explica fiecare decizie, oricine va fi ministru Sănătăţii îi voi cere să facă acelaşi lucru, pentru că problema pe care o avem noi acum este o mare neîncredere a cetăţenilor în sistemul de sănătate şi dacă cu astfel de declaraţii continuăm să amplificăm această neîncredere nu ştiu dacă în felul ăsta vom rezolva mai uşor problemele”, a adăugat prim-ministrul.

El a spus că se aşteaptă de la oamenii din sistem „să vină cu mesaje care să se bazeze pe realitate şi pe fapte care să crească gradul de încredere şi nu să arunce petarde care n-au susţinere”.

„Dacă au susţinere, eu aştept pe oricine să vină şi să spună public lucrurile respective pentru că eu nu am nimic de ascuns”, a concluzionat premierul.

Patriciu Achimaş-Cadariu a declarat la Antena 3 că trebuie gândită foarte bine reforma în sănătate, „nu doar pentru a răspunde unor opţiuni, unor grupuri care doresc musai să demonstreze că au dreptate”.

Întrebat la ce grupuri se referă, Cadariu a replicat: „Ştiţi foarte bine la cine mă refer. Eu mă refer la sistem în general şi la reprezentativitate. Aici avem pe de o parte o masă de pacienţi şi avem o masă de profesionişti în sănătate care sigur că pot şi ei să dezamăgească, pot să greşească, dar ei sunt singurii care reprezintă sistemul şi pentru care nu avem decât vorbe de ocară, de ponegrire şi de a scădea în continuare încrederea în ei, oare cui foloseşte aceste lucru?”.”

Iata si reactia maestrului Ion Cristoiu:

Concurîndu-l serios pe Valeriu Zgonea, Liviu Dragnea se grăbește să servească și el Patria, adică SRI!

„În Scandalul Dezinfectanților, pus în fața unor dezvăluiri din interior despre faptul că știa, SRI a răspuns astfel în chip oficial întrebărilor GSP:
– Din informațiile ziarului, SRI a știut despre problemele de calitate ale dezinfectanților din spitalele românești. Confirmați acest lucru?
– SRI informează decidenții legali despre vulnerabilitățile sistemului public de sănătate. În documentele de informare adresate beneficiarilor legali, cu privire la problema infecțiilor nosocomiale, au fost prezentate inclusiv aspecte referitoare la calitatea necorespunzătoare a unor dezinfectanți utilizați la nivelul unităților spitalicești din țară.
– În mod specific, puteți confirma că mai mulți miniștri ai Sănătății au fost informați despre neconformitatea dezinfectanților produși de mai multe firme?
– Printre beneficiarii legali ai informărilor noastre pe această problematică sunt președinții de Consilii Județene, prefecții, miniștrii, primul-ministru, președintele României. Toți acești beneficiari legali au primit informări constante, fiecare potrivit atribuțiilor lui, despre adisfuncționalitățile din sistemul public de sănătate din România. În ultimii cinci ani, SRI a trimis circa 100 de informări, inclusiv pe chestiuni legate de fenomenul infecțiilor nosocomiale intraspitalicești.

Așadar, potrivit SRI în ultimii cinci ani România a traversat o perioadă de iresponsabilitate fără cusur:
Premieri, președinți, miniștri ai Sănătății au fost pisați de SRI cu semnale de alarmă privind calitatea dezinfectanților. Calitatea necorespunzătoare a dezinfectanților înseamnă- e la mintea oricui- crearea condițiilor pentru ca oamenii să moară cu zile în spitale. În consecință, aceste semnale de alarmă invocate de SRI au avut misiunea de a avertiza beneficiarii asupra unei chestiuni de siguranță națională. Cu toate acestea, în ultimii cinci ani nu s-a luat nici o măsură de către acești beneficiari pentru a pune capăt Afacerii cu dezinfectanți dubioși.

Acesta a fost punctul de vedere al SRI.
Se înțelege că presa s-a năpustit asupra celor invocați de SRI ca beneficiari ai semnalelor de alarmă trase într-o chestiune vecină cu prevenirea unei crime în masă.
Toți, de la Traian Băsescu pînă la foștii miniștri ai Sănătății, au declarat că n-au primit astfel de informări de la SRI.

Culmea e că însuși Dacian Cioloș a declarat că de cînd e la Victoria, de șase luni adică, n-a primit nici o informare de la SRI. Spunem, culmea, deoarece tocmai Dacian Cioloș, ca nou premier și ca presupus independent de jocurile politice, să fie informat de un SRI mai mult decît alarmat că semnalele sale n-au fost luate în seamă.

Traian Băsescu a susținut cu înverșunare că n-a primit așa ceva. Pentru a fi mai convingător, fostul președinte a cerut desecretizarea unor astfel de informări aflate în arhiva Președinției.

La rîndu-i, Victor Ponta a fost categoric:
„Nu pretind că îmi aduc aminte perfect tot ceea ce am fost informat în patru ani, dar încă stau bine cu memoria, nu m-am ramolit. Și n-am văzut niciodată acest nume de firmă. Poate or fi informări, poate nu s-au făcut la primul ministru, poate s-au făcut în altă parte, poate nu s-a vorbit despre această firmă. Dar cu siguranță pot să vă spun un lucru: SRI, în baza atribuțiilor legale, atunci când informa, un ministru de exemplu, despre o situație, dacă era cel mai mic aspect de natură penală, trimitea și la Parchet. Deci dacă a fost trimis sau nu la Parchet, dacă Parchetul l-a anchetat sau nu, asta vă pot spune doar cei de la Procuratură. Eu unul, cu siguranță și cu o memorie destul de bună, nu îmi amintesc de nicio informare pe această temă. E posibil să fi fost sau poate nu au fost pentru mine”.

Să recapitulăm!
SRI susține c-a trimis beneficiarilor, pe parcursul a cinci ani, 100 de informări despre dezastrul dezinfectanților folosiți în spitale.
Beneficiarii susțin că n-au primit așa ceva.
Una dintre cele două părți minte.
Care dintre ele?

Răspunsul la întrebare devine o chestiune de interes național.
Dacă SRI minte, înseamnă că nu și-a îndeplinit una dintre îndatoririle constituționale de bază. Aceea de a atrage atenția factorilor responsabili asupra unor atentate la siguranța națională.
Dacă mint beneficiarii, înseamnă că aceștia au comis un abuz de serviciu, prin îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu.

Aparent, e greu de găsit răspunsul la întrebarea cine minte.
Avem cuvîntul SRI contra cuvîntul Beneficiarilor.
În realitate, răspunsul e ușor de găsit.
Sunt două posibile soluții:

  1. SRI publică una dintre cele 100 de informări, cu blurarea datelor care țin de specificul Serviciilor. CIA-ul, de exemplu, n-a ezitat, în anul de anchete senatoriale, 1975, să desecretizeze documente privind Operațiunile de asasinare ale unor lideri străini, documente care au apărut în presă.
  2. Dacă nu se poate și nu se poate publica, se poate convoca Comisia de control al SRI. Acesteia i se pot pune la dispoziție, în chip legal, documente precum informările SRI. Comisia ar putea răspunde astfel la întrebarea:

Cine minte?
Cum s-ar fi putut ajunge la tranșarea acestei chestiuni?
Prin presiunea exercitată de liderii partidelor de Opoziție pentru punerea în mișcare a unuia dintre mecanismele constituționale. Asta deoarece se presupune că președintele și premierul sunt parte a jocului pro SRI.
Un astfel de lider e Liviu Dragnea, președintele PSD.

Ce face însă Liviu Dragnea?
Sare în ajutorul SRI negînd că Victor Ponta ar fi primit vreo informare de la SRI:
„Nu, eu nu am ştiut de asta, dar sunt absolut convins că au fost trimise şi la Guvern, şi la Ministerul Sănătăţii, probabil şi la Administraţia Prezidenţială. În general, informările care veneau din aceste zone nu se discutau în şedinţele de guvern, veneau la ministere, la ministru în mod special, şi ministrul împreună cu colaboratori, cu echipa de conducere din minister, el având acele informaţii, lua decizii sau nu. La mine ajungeau informări care ţineau de Ministerul Dezvoltării’.

Pe Liviu Dragnea îl înțelegem.
A fost tras pe sfoară în cazul procesului de la ÎCCJ.
I s-a făgăduit că dacă face tot ce i se va spune ca șef la PSD va fi achitat.
A fost condamnat la doi ani cu suspendare.
Mai mult, deși Victor Ponta l-a avertizat că Ei – știa din experiență, te folosesc și apoi se șterg la fund cu tine, Liviu Dragnea s-a pomenit atacat după condamnare de toată Divizia Presă.
Klaus Iohannis i-a cerut demisia și, de parcă Palatul Cotroceni ar fi devenit între timp a șaptea casă a Cuplului, i-a interzis să participe la Recepția de Ziua Europei.

Cu toate acestea, concurîndu-l pe Valeriu Zgonea, el se grăbește să servească Patria, adică SRI.
Vrea să-i ia locul lui Valeriu Zgonea în cadrul Unității.
Înțelegem mai puțin PSD.
Ține neapărat acest partid să devină, prin Liviu Dragnea, un Pluton al SRI!”

Te uluieste ce poti citi pe aceasta tema! Asa cum stau lucrurile la noi cu organizarea guvernamentala pe care o avem, pentru ca activitatea ministeriala sa se desfasoare in conditii optime, un minister trebuie sa dispuna controale regulate in sectorul sau de activitate. Pentru astfel de probleme, precum cele evidentiate de scandalul actual, nici n-ar trebui ca SRI sa faca informari. Ci ar fi trebuit ca ministerul Sanatatii sa dispuna controale periodice atat la spitale cat si evaluarea conformitatii produselor Hexi Pharma. Nu se poate ca SRI sa te informeze cate rate ai in propria-ti ograda! Ci astfel de controale ar fi trebuit facute ori de catre minister, ori externalizate catre firme de audit serioase, specializate in acest sens. Lucrurile acestea ar fi trebuit facute indiferent de ce interese private, grupuri de interese ar fi fost implicate. Interese exista intotdeauna. Monitorizarile privind activitatea din spitale trebuie realizate, iar produsele achizitionate trebuie sa fie conforme cu standardele de referinta.

Ca sa ma exprim in termeni de afaceri, avem de a face cu costurile non-calitatii. Care pot fi mai mari decat cheltuielile pentru realizarea unei calitati superioare a produselor/serviciilor – in cazul nostru a serviciilor medicale.

Citind ce au scris pe FaceBook fostul si actualul Presedinte, trebuie sa spun ca am senzatia ca noi dorim ca Presedintele sa rezolve toate problemele. Daca nu Presedintele, atunci SRI sau, nu stiu, altcineva. Este inadmisibila o astfel de conceptie sau, mai degraba, mentalitate.

Cred ca mai trebuie spus ceva: controalele periodice pe care ministerul ar fi trebuit sa le realizeze in propria-i ograda ar fi trebuit facute indiferent de nivelul de salarizare al personalului medical. Au salarii mici, asa si? Nu mai facem controale? Ne pleaca medicii, asistentii medicali peste hotare – nu mai facem controale? O asemenea conceptie e inadmisibila!

Spre exemplu, vezi o stare deplorabila la un spital judetean, murdarie sau ca spitalul respectiv e inglodat in datorii – si presa a semnalat in repetate randuri astfel de situatii – si ce masuri concrete s-au luat pentru remedierea acestora? Intotdeauna se invoca lipsa de bani. Dar atunci problema se muta pe un alt taram. Pentru ca spitalele se tin din taxe si impozite, ele nu sunt unitati productive. Iar pentru ca sa poti sustine un astfel de sistem, asa cum e cel de la noi, trebuie sa aduni banii din acele activitati prin care poti sa aduci venituri bugetare mai mari. Or, asta nu se prea face la noi…

Iata ce spune si Romania Libera:

Verificarea contractelor cu Hexi Pharma ale spitalelor din surbordinea Ministerului Sănătăţii. Noi teste la ICECHIM

„Contractele încheiate de spitalele din subordinea Ministerului Sănătăţii cu firma Hexi Pharma vor fi verificate prin intermediul compartimentelor de audit şi vor fi recoltate probe pentru stabilirea concentraţiei şi a substanţelor active din dezinfectanţii utilizaţi în spitalele unde probele de sanitaţie nu au ieşit conforme, la laboratorul ICECHIM, informează marţi MS.

O serie de direcţii de acţiune pe termen scurt la nivelul Ministerului Sănătăţii au fost stabilite în cadrul întâlnirii de lucru a premierului Dacian Cioloş, ministru interimar al Sănătăţii, cu reprezentanţii ministerului.

„În ceea ce priveşte ancheta administrativă în cazul biocidelor, a fost dispusă măsura recoltării de probe în vederea stabilirii concentraţiei şi a substanţelor active din dezinfectanţii utilizaţi în spitalele unde probele de sanitaţie nu au ieşit conforme, la laboratorul ICECHIM. De asemenea, programul de control şi prevenţie în ceea ce priveşte utilizarea eficientă a dezinfectanţilor va continua. Din punct de vedere al măsurilor administrative, vor fi verificate prin intermediul compartimentelor de audit contractele încheiate de către unităţile sanitare publice din subordinea Ministerului Sănătăţii cu firma Hexi Pharma”, se arată într-un comunicat al MS, citat de Agerpres.

De asemenea, au fost stabilite şi măsuri la nivel legislativ. „La nivel legislativ, vor fi modificate cu celeritate o serie de acte normative menite să îmbunătăţească controlul şi regimul utilizării biocidelor, respectiv OMS 10/2010 în sensul testării eficacităţii biocidelor la două laboratoare acreditate, completarea listei documentelor pentru obţinerea avizului de punere pe piaţă, precum şi depunerea periodică a două rapoarte de testare a eficacităţii biocidelor de către producător. Totodată, va fi completată H.G. 617/2014, în sensul înăspririi regimului pedepselor aplicabile în cazul declaraţiilor de date false şi nerespectarea conţinutului substanţelor active de către deţinătorii autorizaţiei de punere pe piaţă a biocidelor. O altă măsură dispusă vizează aducerea la zi a Ordinului privind standardele testelor de sanitaţie”, precizează MS.”

Traian Băsescu: actualul sistem de sănătate, stalinist

„Fostul preşedinte Traian Băsescu a declarat, marţi, că în sistemul de sănătate sunt create condiţii să funcţioneze grupuri de tip mafiot, precizând că ele nu pot să dispară atâta vreme cât acest sector va rămâne organizat aşa cum este acum.

„În sănătate există grupuri de interese. Atâta timp cât sistemul de sănătate va rămâne organizat aşa cum este acum, nu pot să dispară, sunt create condiţii să funcţioneze grupurile de tip mafiot. De ce? Ai un sistem de stat care trebuie deservit de foarte mulţi agenţi economici privaţi. De bună seamă că se vor crea canale. Ia du-te către scăderea implicării statului şi transformă spitalele în fundaţii ale statului, administrate pe principii de fundaţie şi o să vezi că nu mai merge”, a afirmat Băsescu, la România TV, potrivit Agerpres.

În opinia sa, singura soluţie este reorganizarea sistemului de sănătate, inclusiv Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Potrivit fostului şef de stat actualul sistem este „stalinist”, el nu mai poate funcţiona şi trebuie găsită „acea combinaţie între stat şi privat care să lase spitalele să lucreze autonom”.”

Insa in cazul transformarii spitalelor in fundatii, tot ale statului vor ramane. Iar daca ar lucra autonom, asta ce ar insemna? Transformarea lor in regii autonome ale statului? Nu e un sistem stalinist, de vreme ce sunt „foarte mulţi agenţi economici privaţi”, deci un mare numar de producatori-ofertanti si un singur cumparator – statul. In asemenea conditii avem o piata cu concurenta monopsonica. Lucrurile sunt mai complicate – v. aici un material interesant. Pentru ca sa gasesti „acea combinatie” trebuie sa ai si cunostintele necesare iar lucrurile nu stau deloc simplu. Pe de alta parte eu cred ca ar trebui sa ne ferim de expresii dure precum „grupurile de tip mafiot”. Faptul ca avem un „sistem de stat care trebuie deservit de foarte mulţi agenţi economici privaţi” nu e neaparat un lucru rau, nu inseamna neaparat o mafie. Problema este ca intreg acest sistem sa poata functiona in parametri optimi. Iar statul, daca ar actiona corect, ar putea sa-si optimizeze activitatea pe partea de cerere, atat cat se poate si fara sa aduca prejudicii agentilor economici privati. Lucrul acesta s-ar putea realiza printr-un management competent, bazat in mod serios pe standarde de calitate serioase pe care statul, adica ministerul Sanatatii in acest caz, ar trebui sa se straduiasca sa le atinga, avand sprijinul intregului Guvern si a politicilor guvernamentale.

Ce inseamna reducerea rolului statului? Se vorbeste in astfel de termeni dar nu prea vad ca cineva sa defineasca in mod clar chestiunea. Reducerea rolului statului nu inseamna „acea combinaţie între stat şi privat care să lase spitalele să lucreze autonom” ci crearea unui nou tip de piata. Daca ai „foarte multi agenti economici privati” care deservesc sistemul de stat de sanatate, statul fiind singurul cumparator al acestor produse/servicii ofertate, ar trebui sa diversifici piata asa incat sa ai mai multi cumparatori, dar privati. Atunci se reduce rolul statului. Daca de la un monopson treci la o piata oligopsonica, unde numai e un sigur cumparator, ci cativa cumparatori care sa fie privati, atunci ai putea vorbi de reducerea rolului statului. Or, asta ar insemna sa ai, pe langa stat, cateva mari companii private care sa gestioneze, sa administreze sistemul de sanatate, fiecare pe bucatica lui, ca sa zic asa, cumparand produse/servicii de la acei „foarte mulţi agenţi economici privaţi”. S-ar elimina neajunsurile monopsonului legate de faptul ca nu ai concurenta pe partea de cerere.

Insa, sigur, acestea sunt chestiuni complexe si ar fi trebuit sa fie studiate serios de mai multa vreme pentru ca sa poti sa vezi care ar fi solutia cea mai buna, in acord cu Constitutia si cu realitatile de la noi. Evident, nu vom putea rezolva asemenea chestiuni acum, imediat.

Totusi, de ce a izbucnit cu atata intensitate acest scandal acum? Pentru ca e clar ca mare lucru nu se va rezolva in termen scurt. Totusi, pe undeva e bine pentru ca ridica probleme legate de sectorul Sanatatii si creeaza dezbatere publica.  Este uluitor cat de prost functioneaza sistemul de stat, daca e sa dam crezare celor declarate de SRI: „Toți acești beneficiari legali au primit informări constante, fiecare potrivit atribuțiilor lui, despre disfuncționalitățile din sistemul public de sănătate din România. În ultimii cinci ani, SRI a trimis circa 100 de informări, inclusiv pe chestiuni legate de fenomenul infecțiilor nosocomiale intraspitalicești” (citat din editorialul maestrului Cristoiu; subl. mea). Si ce masuri s-au luat? Pe de alta parte, cat e de grava situatia? – lucrurile nu sunt deloc clare in acest sens. Dar daca, sa presupunem, ar fi grave, ce masuri s-au luat? Ar trebui intrebati si fostii ministrii ai Sanatatii in legatura cu acest subiect.

Update

Romania Libera

Scandalul dezinfectanţilor. Toate probele de la Hexi Pharma, neconforme. Substanţele, diluate de 10 ori

„Analizele făcute de ICECHIM asupra unor produse biocide de la Hexi Pharma arată diferențe mari de concentrații între valoarea declarată și cea constatată în laborator, potrivit rezultatelor anunţate de autorităţi. Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Victor Strâmbu a spus că s-a dispus retragerea urgentă a produselor din toate spitalele, iar compania Hexi Pharma a fost amendată cu 40.000 lei.

„Sunt mult mai multe probe la ICECHIM, aici avem vreo 20 de probe. Există diferenţe între concentraţii între valoarea declarată şi cea estimnată prin analizele făcute la ICECHIM, este vorba de procente de concentraţie de substanţe pe diferite produse. Astfel, la clorură de amoniu, valoarea declarată era 15%, iar cea măsurată – 5,18%. La iod, procentul declarat pe etichetă e de 10%, procentul real e 7,41% Glutaraldehyde, 12% era pe etichetă, 1,23% măsurată. Cam în felul acesta sunt analizele, unele concordă (propanol)”, a declarat secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii. Este vorba despre biocide produse de compania Hexi Pharma.

Strâmbu a anunţat că s-a decis retragerea imediată a produselor neconforme, iar spitalele vor utiliza produse biocide de alte firme sau îşi vor achiziţiona dezinfectanți noi pentru a-și continua activitatea. El a precizat că aprovizionarea cu biocide „nu este o problemă” întrucât există mai mulţi importatori. Secretarul de stat în MS a mai spus că probele analizate până acum au fost făcute pe biocide produse de Hexi Pharma, dar că se vor face, prin sondaj, analize și pe substanțele cumpărate de la alți producători.

Purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Suciu, a declarat că Guvernul nu exclude deschiderea unui proces civil împotriva Hexi Pharma, după ce testele oficiale prezentate miercuri au arătat că substanţele biocide sunt neconforme.”

Hexi Pharma îşi cere scuze şi se retrage definitiv

„Compania Hexi Pharma, implicată în scandalul dezinfectanţilor din spitale, a anunţat într-un comunicat de presă că va retrage de pe piaţă toate produsele şi că fabrica din Mogoşoaia şi firma şi-au încetat deja activitatea. „Toate produsele vor fi retrase în cel mai scurt timp, fabrica şi firma şi-au încetat deja activitatea şi au demarat de ieri procedurile legale pentru închidere“, se arată într-un comunicat al companiei.

Hexi Pharma Co. a depus ieri la Tribunalul Bucureşti o cerere de intrare în insolvenţă.Capital a scris despre asta aici. „În urma rezultatelor anunţate astăzi, Hexi Pharma îşi cere scuze, public, atât medicilor şi personalului medical cât şi tuturor persoanelor care au fost sau ar fi putut fi afectate de aceste neconformităţi“, se precizează în acelaşi comunicat.  Reprezentanţii companiei mai spun că începând de ieri le-a fost interzis să mai dea declaraţii de presă, ca urmare a începerii procedurilor de urmărire penală.”

Faptul ca aceasta companie si-a incetat activitatea nu e un lucru de bun augur. Noi avem nevoie de firme care sa-si imbunatateasca activitatea, nu sa se retraga de pe piata. Si asta cu atat mai mult daca e vorba de firme romanesti – cu toate scuzele de rigoare pentru discriminare – pentru ca avem nevoie de firme private romanesti care sa performeze pe piata. Deci decizia pe care a luat-o Hexi Pharma Co. mi se pare una radicala si exagerata. Ca trebuie sa plateasca niste daune asta e cu totul altceva. Insa retragerea de pe piata a acestei companii nu rezolva problema. Ar trebui sa continue si sa incerce sa se perfectioneze spre imbunatatirea continua a activitatii si a calitatii produselor si serviciilor sale.

Update 2

Romania Libera

Traian Băsescu rupe TĂCEREA în cazul Hexi Pharma. Informaţii despre dezinfectanţii diluaţi, încă din 2012

„Fostul preşedinte Traian Băsescu susţine că o firmă franceză a făcut, în 2012, o analiză a substanţelor Hexi Pharma şi a constatat că acestea sunt falsificate, întrebându-se cum de Serviciul Român de Informaţii nu a aflat acest lucru.

„Fraudarea dezinfectanţilor din spitale a ucis oameni. Hexi Pharma aprovizionează, de ani buni, sistemul sanitar şi şcolile din România cu substanţe dezinfectante, devenind astfel cel mai mare furnizor de dezinfectanţi din România. Hexi Pharma aprovizionează, tot de ani buni, şi Spitalul SRI (63 de contracte cu încredinţare directă în ultimii 2 ani). Firma franceză ANIOS a făcut în 2012 analiza substanţelor Hexi Pharma şi a constatat că acestea sunt falsificate”, a scris Băsescu, joi, pe Facebook.

El se întreabă de ce SRI nu a trimis la Parchet niciuna dintre informările referitoare la Hexi Pharma. „SRI susţine că a trimis 100 de informări către factorii de decizie că Hexi Pharma falsifică substanţele dezinfectante vândute spitalelor şi şcolilor. Mă întreb: Măcar una dintre acestea a trimis-o la Parchet? (la mine nu a ajuns niciuna); Există măcar o singură informare care pomeneşte numele Hexi Pharma ca falsificatoare a dezinfectanţilor?; De ce Spitalul SRI s-a aprovizionat cu dezinfectanţi de la Hexi Pharma dacă ştiau că aceştia sunt apă chioara (falsificaţi)?; Cum de nu a aflat SRI-ul ca cea mai mare firmă de dezinfectanţi din lume, ANIOS, a făcut în Franţa acum patru ani analiza produselor Hexi Pharma şi a constatat că sunt falsificate?; Substanţele furnizate Spitalului SRI de către Hexi Pharma erau diluate ca pentru tot poporul sau pentru ei era comandă specială, cu respectarea reţetei?”, a adăugat Băsescu.

Fostul preşedinte mai susţine că, din cauza infecţiilor din spitale, „au murit cu zile zeci de mii de oameni în ultimii ani”, iar sănătatea publică este o problemă de siguranţă naţională.
Zilele trecute, aminteşte Agerpres, Serviciul Român de Informaţii a informat că a trimis, în ultimii cinci ani, circa 100 de informări despre disfuncţionalităţile din sistemul public de sănătate, inclusiv legate de fenomenul infecţiilor nosocomiale intraspitaliceşti.

SRI a menţionat că informările au conţinut şi „aspecte referitoare la calitatea necorespunzătoare pentru dezinfectanţii utilizaţi la nivelul unităţilor spitaliceşti din ţară”. „Dreptul la sănătate este un drept constituţional. Iar SRI acţionează împreună cu celelalte instituţii partenere pentru a proteja acest drept, alături de toate celelalte drepturi constituţionale ale cetăţenilor. SRI informează decidenţii legali despre vulnerabilităţile sistemului public de sănătate. În documentele de informare adresate beneficiarilor legali, cu privire la problema infecţiilor nosocomiale, au fost prezentate inclusiv aspecte referitoare la calitatea necorespunzătoare pentru dezinfectanţii utilizaţi la nivelul unităţilor spitaliceşti din ţară”, a precizat SRI.

Potrivit SRI, printre beneficiarii legali ai informărilor pe această problematică sunt preşedinţii de Consilii Judeţene, prefecţii, miniştrii, prim-ministrul şi preşedintele României.
„Toţi aceşti beneficiari legali au primit informări constante, fiecare, potrivit atribuţiilor lor, despre disfuncţionalităţile din sistemul public de sănătate din România. În ultimii 5 ani, SRI a trimis circa 100 de informări, inclusiv pe chestiuni legate de fenomenul infecţiilor nosocomiale intraspitaliceşti”, a adăugat SRI.”

Asta apropo de ce aratam chiar la inceputul postarii: „Oare chiar nu se stia de situatia din spitalele noastre, daca aceasta ar fi atat de grava? Iar daca lucrurile erau cunoscute, de ce nu s-au luat masurile de rigoare din timp?”. Se stia – cel putin din ce afirma fostul Presedinte, Dl. Basescu – din 2012!!

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

mai 11, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 43 comentarii

Despre o chestiune interesanta: bugetul…

In primul rand: Hristos a inviat!! Suntem in Saptamana Luminata si va doresc tuturor numai bine si multa sanatate si sa ne ajute bunul Dumnezeu sa rezolvam cu bine problemele dificile prin care trecem. Pentru ca, din pacate, parca a inceput sezonul crizelor: criza de la Opera, apoi cea din sistemul de Sanatate – care nu poate lasa indiferent cetateanul. Si, in general vorbind, parca se simte – nu stiu cum sa spun – o stare de criza in societate ce ma preocupa si nu-mi face deloc placere. Sa ne ajute bunul Dumnezeu sa depasim aceste dificultati cu intelepciune!

De asemenea, vad ca se discuta o problema interesanta, mult mai interesanta decat pare la prima vedere. Aceasta ar putea fi formulata astfel: cum trebuie sa fie politica monetara in conditiile in care deficitul bugetar ar creste? Se aduce in actualitate chestiunea bugetului. Dar problema, mi se pare, are legatura cu crizele de care pomeneam mai sus. Se vorbeste deseori de filozofia bugetara. Insa fiecare intelege cam ce vrea prin aceste doua cuvinte: filozofie bugetara. Problema bugetului este una complexa, in general vorbind. Cu atat mai complexa daca vorbim despre bugetul Romaniei. Daca vorbim de bugetul Romaniei, problema te duce direct la Guvern. Pentru ca acesta il stabileste, iar ministerele il gestioneaza. Sistemul (bugetar) din Romania asta este. Chestiunea bugetului Romaniei nu se refera la cetatean, cum poate sunt tentati sa considere unii. Ci la Guvern. El este supus aprobarii Parlamentului, insa proiectia bugetara o face Guvernul. Bugetul este compus, daca se poate spune asa, din venituri si cheltuieli. Interesant este ca filozofia bugetara s-a axat intr-un trecut recent doar pe partea de cheltuieli, mai precis spus pe taierea acestora. Apoi s-a schimbat, atentia inclinandu-se catre venituri si modul de colectare, adica acest mod de colectare al veniturilor sa fie unul cu o eficienta ridicata. Apoi s-a dat un Cod Fiscal care a mutat povara fiscala pe cetatean. Si se poate observa ca efectele nu sunt dintre cele mai bune. Dar care e adevarul?

Interesant este ca s-a pus problema cheltuielilor, si anume ca acestea ar trebui reduse, dar nu s-a pus problema eficacitatii lor. Cat de eficient cheltuim? Caci strangerea unor venituri cat mai mari, chiar cu o colectare eficienta sau mai eficienta, nu rezolva problema. Trebuie sa cheltuiesti eficient pentru ca sa ai venituri mai mari! S-a ajuns pe vremea Guvernului Ponta la un excedent bugetar, dar mai degraba lucrul asta a insemnat o situatie de dezechilibru. Problema eficientei cheltuirii banului public nu s-a pus, la fel cum nu s-a pus si cand filozofia bugetara era axata pe taierea mecanica a cheltuielilor. Noi am facut din reducerea deficitului bugetar sub o anumita limita, inclusiv al celui structural, un scop in sine. Insa fara sa mai si cheltuim, evident ca nu se poate. Iar solutiile pe care le propunem, in aceasta privinta, sunt, de regula, ieftine. De exemplu, l-am auzit pe Traian Basescu propunand urmatoarea solutie pentru fluidizarea traficului in Bucuresti: sa renuntam la liniile de tramvai, ca sa se poata largi partea carosabila, punandu-se in locul tramvaielor troleibuze. Lasand la o parte faptul ca aceasta e, de fapt, o non-solutie, ceea ce remarcam totusi este ca e vorba de o solutie ieftina. Iar ceea ce a spus fostul Presedinte e simptomatic: noi cautam solutii ieftine intotdeauna, ceea ce, in final, nu rezolva problemele, dar mai si genereaza crize, cateodata serioase. Sa ne gandim ca si in cazul tragediei de la Clubul Colectiv, solutia de antifonare a Clubului a fost una ieftina. Ieftina si proasta. Consecintele au fost tragice.

Marea problema pe care o avem mi se pare ca ar fi tocmai aceasta eficienta scazuta a cheltuirii banului public, combinata cu un populism de ordin electoral, mai ales intr-un an electoral, cand se da drumul la cheltuieli absolut ineficiente, de natura sa sporeasca deficitul bugetar, sa mareasca datoria publica a tarii, dar fara sa se rezolve mare lucru. Mai exact spus, aproape nimic. Insa ar trebui spus ca responsabile de cheltuirea eficienta a banului public sunt ministerele. Si aici ar trebui spus ca Romania nu doar ca nu reuseste sa atraga asa cum ar trebui, eficient, fondurile europene, dar nici nu face investitiile necesare cresterii economice sanatoase. Va recomand sa cititi acest editorial din Adevarul: CFR, un cosmar inainte de Paste, care arata experienta unei jurnaliste in ceea ce priveste o calatorie cu trenul in Romania, pentru ca inainte de Sfintele Sarbatori se ducea acasa si a luat trenul. E acolo o expresie: bou-vagon. Bine zis: bou-vagon!! Se pot da si exemple de tronsoane de autostrada carora li s-a taiat, inaugural, panglica, dar pe care nu se poate circula. In alte parti e „o adevarata placere” – cuvintele autoarei – sa mergi cu trenul si autoarea editorialului, D-na. Lavinia Balulescu, da exemplu vecinei noastre, Ungaria. In alte parti poti sa circuli cat se poate de confortabil pe o autostrada terminata. De ce la noi se intampla astfel de fenomene negative, care il afecteaza direct pe cetatean? La Sanatate, iata, avem actuala criza a dezinfectantilor…

Pe mine ma bate gandul ca ministerele noastre s-au deprofesionalizat. Nu mai avem profesionistii pe care ii aveam in ministere acum 15-20 de ani. Un minister ar trebui sa fie un loc in care sa activeze un personal de elita. In orice caz oameni care au muncit in domeniul respectiv si stiu cu ce se mananca, ca sa ma exprim popular, domeniul, ii cunosc punctele tari, slabe si pot sa actioneze, datorita experientei acumulate, in mod eficient. Politizarea excesiva a acestor ministere, fenomenul coruptiei si al nepotismului, inclusiv politicile precare care nu au mai permis improspatarea personalului cu oameni bine pregatiti au condus la situatia actuala. Oamenii ce lucreaza in ministere, pe langa competenta si integritate, trebuie sa fie bine platiti. Problema este dimensionarea corecta a structurii ministeriale cu personal. La noi nu s-a respectat nici lucrul asta si s-a marit in perioada 2004-2008 numarul functionarilor publici cu 500.000 de oameni, peste 900.000 – numarul optim existent la sfarsitul guvernarii Nastase. Este de asemenea relevant faptul ca de ani de zile nu se gaseste o solutie care sa rezolve problema intreprinderilor, institutiilor de stat cu pierderi, iar aceste pierderi s-au acumulat de la un an la altul, ajungandu-se intr-o situatie nesustenabila. Exemplul TVR e unul de notorietate. Iar spitalele de stat functioneaza ca oricare alta intreprindere de stat, adica prost, ineficient, intr-un climat de dezinteres din partea factorilor decidenti.

Felul in care se cheltuieste banul public in Romania lasa mult de dorit: avem de a face cu o ineficienta cronica care se repercuteaza asupra starii generale a tarii. Iar marirea deficitului bugetar, lucru ce conduce la cresterea datoriei publice, face ca tara noastra sa fie vulnerabila la o viitoare posibila criza economica.

Mi s-au parut foarte interesante aceste doua articole semnate de Lucian Croitoru, de pe blogul sau:

Politica monetară în 2016

Se arata ca:

„Nu s-ar putea spune că decizia de politică monetară este ușoară pentru o țară ca România. Totuși, suntem cumva norocoși. Spre deosebire de unele economii dezvoltate, economia noastră poate genera suficientă cerere pentru a produce o inflație care permite BNR să aibă o politică monetară convențională. Cu toate acestea, politica noastră monetară nu este lipsită de provocări serioase. Una dintre aceste provocări apare atunci când condițiile interne cer întărirea politicii monetare în timp ce în zona euro sau în vecinătatea relevantă, politicile monetare se relaxează. Într-o astfel de situație apare riscul ca publicul să pună la îndoială justețea întăririi politicii monetare. Analiza care urmează prezintă mai întâi câteva componente care influențează credibilitatea politicii și apoi arată cum și când ar trebui modificată politica monetară în România.

 

Câteva elemente relevante pentru încredere

 

Pentru a fi eficientă, decizia de politică monetară are nevoie ca economia să aibă o adâncime financiară relativ mare. În România, această condiție este slab îndeplinită, creditul fiind sub 40 la sută din PIB. Aceasta înseamnă că cele mai multe tranzacții se finanțează din resursele interne ale firmelor, dacă avem în vedere că piața de capital deține o pondere infimă în piața financiară. Cu alte cuvinte, o decizie de politică monetară are în credit un canal de transmisie îngust. Asta înseamnă că deciziile de politică monetară trebuie luate întotdeauna la timp, orice întârziere slăbind suplimentar tracțiunea creditului.

Chiar și în limitele acestea înguste, pentru a fi atât de eficientă cât permite canalul, decizia de politică monetară ar trebui să fie credibilă, adică publicul trebuie să creadă că mișcarea este în direcția corectă. Desigur, credibilitatea depinde în primul rând de numărul de reușite din trecut ale politicii. Dar, lăsând planul intern la o parte, în prezent, credibilitatea este afectată de divergența accentuată a ciclurilor economice la nivelul Uniunii Europene și la nivel global. Dacă dobânda în zona euro este aproape zero și este redusă și mai mult, o eventuală creștere a ratei dobânzii în România ar putea să provoace confuzie pentru publicul intern, care ar putea fi neîncrezător într-o astfel de decizie, mai ales că și noi avem o deflație temporară. Căci prea puțini țin cont că ea este temporară, iar cauza ei nu este cea profundă și îngrijorătoare, adică cererea, ci cea potențial benefică a scăderii unor prețuri din cauza ofertei[1].

Condițiile pentru o astfel de confuzie există și, așa cum voi arăta în secțiunea următoare, se manifestă. În zona euro, reducerea ratelor dobânzii este esențială pentru a evita intrarea într-o spirală deflaționistă care ar crește valoarea reală a datoriilor și ar determina consumatorii și firmele să amâne cât se poate cumpărările de bunuri și servicii. Recent, BCE a relaxat și mai mult politica monetară prin reducerea ratelor dobânzii și prin extinderea volumelor și tipurilor de titluri ce vor fi achiziționate în cadrul programului de cumpărări de active. De asemenea, a menționat și posibilitatea lansării unei noi serii de operațiuni țintite de refinanțare pe termen mediu-lung.

Mai mult, în unele economii ca Polonia, Cehia, Ungaria, ratele dobânzilor de politică monetară sunt mai mici ca în România. În Polonia rata dobânzii este de 1,5 la sută, în Ungaria de 1,35 la sută, iar în Cehia de numai 0,05 la sută. Publicul notează diferența dintre ratele dobânzii în aceste țări și rata de 1,75 la sută existentă în România, dar neglijează că în aceste țări ratele din piața monetară sunt în general apropiate de rata de politică monetară, în timp ce la noi sunt semnificativ mai mici.

Un alt element foarte important privește starea economiei mondiale și perspectivele ei previzibile. Anul 2016 a început cu o creștere rapidă și amplă a volatilității piețelor financiare. Foarte rar întâlnită la început de an, agitația de pe piețele financiare s-a disipat relativ rapid. În afară de pierderile suferite de investitori, turbulențele au readus în discuție cu și mai multă forță două întrebări referitoare la (i) pericolele la adresa revenirii economiei globale si la (ii) cât de adecvate sunt politicile monetare și fiscale stimulative. La niciuna dintre aceste întrebări răspunsurile nu se aliniază într-o singură direcție. Și această divergență poate crea neîncredere într-o măsură de întărire a politicii monetare.

Referitor la primul aspect (vezi FT View) , o parte a economiștilor și unele instituții subliniază trei tendințe care pun în pericol însănătoșirea economiei globale: nivelul scăzut al cererii globale, reducerea intrărilor de capital în economiile emergente și incertitudinile din economia Chinei. Cauzele mai profunde ale acestor tendințe sunt problemele structurale ale economiei globale, cum sunt cele demografice, dezechilibrele globale încă mari etc. Sunt însă și economiști care văd partea plină a paharului și critică piețele pentru tendința lor de a se concentra pe evoluțiile negative pe termen scurt. În viziunea lor, China este o economie care își încetinește creșterea economică, dar care are o creștere relativ mare a consumului, prețul petrolului este mai degrabă benefic pentru creștere, băncile sunt într-o poziție mult mai bună ca în 2008, țările cresc fără a acumula noi datorii, iar dezechilibrele globale s-au redus, deși au rămas la niveluri relativ înalte.

Și în privința celui de-al doilea aspect (politicile monetare și fiscale stimulative), viziunile sunt diferite (vezi FT View). Pe de o parte, sunt cei care cred, ca și majoritatea celor care operează în piață, că stimulii monetari oferiți prin relaxările cantitative introduc distorsiuni în piețele financiare. Una dintre critici este aceea că stimulii nu reușesc să crească cererea agregată, lucrând numai pe canalul de avuție, adică prin intermediul ratei de schimb. Din acest motiv, politicile nu pot să fie cu adevărat eficiente. O altă critică importantă este aceea că relaxarea monetară aplatizează curba randamentelor și duce la creșterea prețurilor acțiunilor peste nivelul de echilibru. Pe de altă parte, sunt cei care cred, indiferent de poziția menționată mai sus privind revenirea economiei globale, că decidenții trebuie să fie pregătiți să administreze noi stimuli dacă ar fi necesar. Problema cu această poziție este că băncile centrale par să rămână fără muniție (în special lipsa activelor de calitate).

În sfârșit, la fel de importante pentru politica noastră monetară sunt condițiile concrete ale economiei noastre și perspectiva politicii fiscale. În cazul particular al României, reducerea impozitelor a accentuat excedentul de cerere, care amplifică presiunile inflaționiste, și a generat deflație. Suntem în situația greu de înțeles de către public în care avem o deflație sub care mocnesc presiunile inflaționiste.

Deși avem o deflație temporară, sunt două probleme cu ea. Pe de o parte, se știe că inflația este supraestimată, din cauza modului în care se măsoară. De exemplu, înainte de 1996, în SUA inflația era supraestimată cam cu 1,6 puncte procentuale (Solow și Taylor, 1998). Nu avem o astfel de cercetare pentru inflația noastră, dar e de presupus că există o anumită supraestimare, din moment ce supraestimarea inflației există peste tot în lume din cauza modului în care este măsurată. Aceasta înseamnă că deflația de facto este mult mai mare, ceea ce ar putea impacta anticipațiile într-un mod pe care nu îl evaluăm în totalitate. Pe de altă parte, știm că gap-ul PIB este subestimat din cauza înclinației spre a supraestima nivelul PIB potențial (Croitoru, 2016). Aceasta înseamnă că presiunile inflaționiste de facto venind de la gap-ul pozitiv al PIB pot fi mai mari decât cele pe care le estimăm. E posibil ca cele două efecte să se compenseze reciproc, dar nu știm cu suficientă precizie.

 

Ce ar trebui să facem?

 

Având aspectele de mai sus menționate, ar trebui să spunem ce ar trebui făcut. Unii economiști au argumentat că reducerea ratei dobânzii de către BCE va trebui urmată de reducerea ratei dobânzii în România, confirmând ideea enunțată mai sus, conform căreia credibilitatea politicii autohtone se reduce când ciclul domestic diverge față de cel al centrului. Reducerea ratei dobânzii de către BCE a fost necesară ca răspuns la revenirea deflației și a revizuirii în jos a perspectivelor de creștere economică. În România situația este total diferită. Fără reducerea TVA, rata inflației nu ar fi coborât notabil sub limita inferioară a benzii BNR în 2016.

Dimpotrivă, în ultimii trei ani, PIB a crescut cu rate mai mari ca cele potențiale în condițiile în care, în opinia mea, PIB a atins nivelul potențial încă din 2013. Am adus recent argumente în acest sens, arătând că inflația cererii a rămas relativ stabilă în perioada 2013-2015 la un nivel în vecinătatea lui 1,8 la sută, dar volumul creditelor noi a crescut în ritm alert. Acest lucru a fost posibil deoarece cererea suplimentară creată prin reducerea TVA a fost plasată în special în importuri de bunuri, solicitând numai parțial creșterea gradului de utilizarea a capacităților interne de producție, evitând astfel creșterea inflației. În final însă, creșterea cererii indusă prin reducerea TVA și creșterea salariilor se vor reflecta și într-o inflație mai mare.

BNR a anunțat încă de la început că relaxarea politicii fiscale în condițiile în care se reduce TVA de la 24 la 20 la sută și cresc cheltuielile salariale în proporții nesustenabile va fi nevoită să întărească politica monetară. Deficitul bugetar de peste 3 la sută în 2016 și de 4 la sută în 2017 vor adăuga mult la excedentul de cerere. În plus, deși rata noastră de politică monetară este de 1,75 la sută, depășind ratele din regiune, ea este totuși semnificativ mai mare ca dobânzile de pe piața interbancară, care sunt bine sub 1 la sută, astfel că politica noastră monetară este mult mai relaxată decât apare la prima vedere.

Pornind de la ideea că România se confruntă deja cu un excedent de cerere și având clarificată poziția relativă a politicii monetare în regiune, apare că cel mai indicat lucru este, mai întâi, aducerea ratelor dobânzii de pe piața interbancară la nivelul de 1,75 la sută. Abia apoi va fi necesară o creștere a ratei dobânzii de politică monetară. Iar această creștere a ratelor dobânzii de pe piața interbancară (Robor 3M) trebuie începută la timp, cu atât mai mult cu cât, așa cum am subliniat înainte, canalul creditului are o eficiență scăzută a transmisiei din cauza adâncimii financiare reduse a economiei.

Cu noul nivel al ratelor dobânzii efective, este numai o chestiune de timp până când intrările de capitaluri se vor accelera. Deocamdată, nu vedem o creștere a intrărilor de capitaluri private, probabil reținute de incertitudinea crescută din zona euro, de divizarea menționată mai sus a opiniilor privind însănătoșirea economiei globale, și de perspectiva creșterii ratelor dobânzii în SUA, care va atrage capitaluri înaintea noastă. Dar din moment ce, așa cum am arătat mai sus, este larg răspândită printre decidenții din țările dezvoltate ideea că trebuie să fie oricând pregătiți pentru noi relaxări ale politicilor dacă a fi nevoie, multe capitaluri vor descoperi că este relativ eficient să migreze spre România într-un volum crescut. Mai rămâne ca investitorii să stabilească dacă investiția ar fi și relativ sigură, adică nu va fi alterată de politicile fiscale și de politici ale veniturilor salariale aventuroase.

În opinia mea, dacă politicile fiscale vor fi menținute în limite rațional acceptabile pentru investitorii străini, nu mai e mult până când vom resimți presiuni pentru aprecierea leului concomitent cu creșterea presiunilor inflaționiste. Acestea din urmă vor veni pe ruta creșterii anticipațiilor inflaționiste, a creșterii excesului de cerere și, probabil, a creșterii prețurilor externe odată cu accelerarea creșterii economice în SUA.

Și din această perspectivă, momentul creșterii ratelor dobânzii din piața interbancară este important. Dacă această creștere, pe care banca centrală o poate influența, intervine prea târziu, s-ar putea ca momentul creșterii ratelor dobânzii să coincidă cu reluarea viguroasă a intrărilor de capital și cu creșterea anticipațiilor inflaționiste. Această coincidență va genera dilema ratei dobânzii: temperarea anticipațiilor inflaționiste va cere creșterea ratei dobânzii; temperarea intrărilor de capitaluri vor cere reducerea ratei dobânzii. Această dileme este echivalentă cu dispariția ratei dobânzii ca instrument operațional al politicii monetare.

În consecință, întărirea politicii monetare trebuie să înceapă cât mai devreme în anul 2016, cu pași relativ mici, prin creșterea ratelor dobânzii de pe piața interbancară. Această cerință ar deveni inadecvată doar dacă noul program de relaxare cantitativă al BCE s-ar dovedi total ineficient și forțe pe care acum nu le înțelegem, ar face ca inflația negativă din zona euro să fie exportată masiv și în economiile emergente din uniunea europeană. Dacă acest scenariu s-ar materializa, inflația de bază nu ar mai reveni rapid spre niveluri pozitive încă din 2016, așa cum predicționează BNR. Un astfel de scenariu este, totuși, improbabil.

 

Bibliografie

Croitoru, Lucian (2015), „Contextul dificil al următoarei decizii de politică monetară a BNR”, www.bnro.ro, 29 septembrie.

Croitoru, Lucian (2016), „Greșim în mod sistematic când estimăm PIB potențial și rata naturală a dobânzii?”, www.opiniiBNR.ro

Solow, Robert M.; John B. Taylor (1998), “Inflation, Unemployment and Monetary policy” Cambridge, The MIT Press.

FT View: Global economy warrants concern, not panic

http://www.ft.com/intl/cms/s/0/f3a3ae7a-e77f-11e5-bc31-138df2ae9ee6.html#axzz435OJzilB.

[1] Reiau aici un subsol dintr-un articol anterior (Croitoru, 2015) pe o temă asemănătoare în care exprimam precauții față de termenul „deflație”. Iată subsolul: Este necesar să precizez că deflație înseamnă, conform dicționarului, orice scădere a prețurilor. Totuși, economiștii sunt atenți când folosesc acest cuvânt, pentru că scăderea prețurilor poate însemna ceva bun sau ceva rău. Pentru a face legătura cu semnificația negativă a cuvântului, Buiter (2003) definește deflația a fi „o scădere susținută a nivelului general al prețurilor bunurilor și serviciilor, adică o rată a inflației negativă în mod persistent”. Bernanke (2002), definește deflația ca pe „o scădere generală a prețurilor” cu accent pe cuvântul „general”. La orice moment în timp, în special într-o economie cu inflație scăzută „prețurile unor bunuri și servicii vor fi în scădere. Declinul prețurilor într-un sector specific poate apărea deoarece productivitatea crește și costurile scad mai rapid în acel sector decât în altă parte sau din cauză că cererea pentru producția acelui sector este slabă relativ la cererea pentru alte produse și servicii. Scăderile prețurilor specifice unui sector, așa inconfortabile cum pot fi pentru producătorii din acel sector, nu sunt în general o problemă pentru economie în ansamblu și nu constituie deflație. Deflația per se apare numai când scăderea prețurilor este așa de răspândită că indicele mai larg al prețurilor, cum ar fi indicele prețurilor de consum, înregistrează scăderi curente.””

si

Politica fiscală și politica populismului

Se arata ca:

„Deciziile de politică monetară sunt luate de banca centrală, iar cele de politică fiscală sunt luate de parlament și de guvern. Cum vor acționa acești centri de decizie în următorii aproape 2 ani? Banca centrală estimează că, la sfârșitul anului 2017, inflația va fi aproape de limita superioară a benzii țintite. Despre deficitul bugetar știm că există forțele politice și măsurile populiste ce îl vor împinge în jurul a 3 la sută din PIB în 2016. Fără alte măsuri, deficitul va ajunge în jur de 4 la sută din PIB în 2017, schimbând traiectoria datoriei publice din descendentă în ascendentă. Aici este problema: vor exista forțe politice care să adopte la timp măsuri care să reducă acest deficit? Vom răspunde la această întrebare pornind de la comparații cu situații similare din trecut.

 

Nu repeți o greșeală când sunt altele noi de făcut

 

Din perspectiva relaxării fiscale și a alianțelor politice care o susțin, anul 2016 seamănă deja cu anul 2008 mai mult decât au semănat alți ani electorali între ei. Iar șansa ca această asemănare să apară și pentru anii imediat următori, adică pentru 2009 și 2017, este mare, deși anul 2017 nu este un an electoral, cum a fost anul 2009. Iar aceasta, așa cum vom arăta imediat, nu este o veste bună.

Dacă este să se materialize, asemănarea se va identifica prin patru componente: (i) existența a două partide, cu identități doctrinare asumate (nu neapărat confirmate) diferite, cu un număr similar de voturi în parlament, care dețin împreună o majoritate confortabilă; (ii) alierea cu succes a acestor doi adversari politici în anii electorali pentru măsuri populiste și apariția derapajelor bugetare; (iii) reproducerea în alegeri a poziției de la punctul (i) și formarea unui guvern al celor două partide în anul imediat următor celui electoral (adică 2009 și respectiv 2017), incapabil să inițieze măsuri pentru inversarea derapajelor bugetare; și, în sfârșit, (iv) asumarea, cu întârziere și sub presiunea piețelor, de către unul din cele două partide a măsurilor corectoare.

Modelul descris conține o asimetrie distrugătoare, descrisă de componentele (ii) și (iii). Cele două partide se pot coordona pentru a implementa politici populiste, dar în anul următor, când ar trebui începută readucerea deficitului în limite sustenabile, apare un eșec de coordonare, dacă rezultatul alegerilor este strâns. Acest model a funcționat în anii 2008-2009.

În 2008, cele mai mari partide politice ale momentului (PSD și PDL) erau adversari politici, dar au reușit, în virtutea unui mecanism pe care îl vom descrie imediat, să fie de acord asupra unor politici fiscale și de venituri profund populiste, uneori implementate de un al treilea partid, vechiul PNL, aflat la guvernare. În 2009, cele două partide mari s-au coalizat pentru a guverna, dar nu au reușit să cadă de acord asupra măsurilor necesare pentru a aduce deficitul bugetar în limite sustenabile. Pe fundalul crizei financiare mondiale, finanțarea deficitului bugetar devenea tot mai scumpă și incertă. Sub aceste presiuni, coaliția a cedat și guvernul PDL, cu identitate ideologică asumată de dreapta, a decis tăierea salariilor din sectorul bugetar în 2010 pentru a evita un derapaj fiscal incontrolabil. Președintele Băsescu a jucat un rol cheie atât în formarea guvernului PDL-PSD, cât și în mutările politice care aveau să ducă la corecția fiscală necesară. Acele corecții au contribuit la mărirea numărului de  admiratori ai coaliției intitulată USL.

În 2016, din nou, cele mai mari partide ale momentului (PSD și noul PNL) se înțeleg perfect asupra unor politici populiste. Astfel, ele au pus bazele unui derapaj periculos al deficitului bugetar în 2016 și 2017. E adevărat, prin vot, publicul ar putea duce la demontarea modelului descris de condițiile (i)-(iv) prin defavorizarea abruptă la vot, anul acesta, a unuia dintre partidele mari (anularea condiției (iii), privind numărul relativ similar de voturi în parlament). Ipoteza mea însă este că acest lucru nu se va întâmpla, iar în 2017 cele două partide se vor asocia pentru a guverna, dar, ca și în 2009, nu vor reuși să ia măsurile necesare pentru a readuce deficitul în limite sustenabile. Aceasta ar fi, în mai multe detalii, vestea proastă la care m-am referit la început. Pentru a evita ca datoria publică să se înscrie pe o pantă ascendentă, unul dintre cele două partide va fi nevoit să-și asume sarcina nepopulară a repunerii politicii fiscale pe direcția cea bună.

Poate că mulți nu cred în repetarea aspectelor negative ale istoriei și speră că cele două partide vor forma un guvern de coaliție, care, spre deosebire de cel format în anul 2009, va iniția măsuri care să reducă derapajul bugetului, mai ales că în 2017 nu sunt alegeri prezidențiale, ca în 2009. Totuși, șansele ca acest scenariu să funcționeze sunt mici. Nu pentru că așa s-a dovedit în anul electoral 2009, ci pentru că există un mecanism care garantează apariția unui echilibru politic prost care împiedică luarea de măsuri fiscale care să readucă echilibrul bugetar într-o poziție contraciclică.

 

Mecanismul unui echilibru politic prost  

 

Înainte de a descrie mecanismul care duce la echilibrul politic prost din perspectiva fiscală, este necesar să menționăm că sporul de venituri bugetare favorizează apariția mecanismului respectiv. Veniturile bugetare au fost în creștere în anul electoral 2008 și se pare că vor fi în creștere și în anul electoral 2016. În 2008, creșterea veniturilor bugetare s-a datorat boom-ului, în 2016 se datorează în special revenirii consumului, care s-a accelerat, fiind stimulat inclusiv de reducerea TVA. Veniturile suplimentare astfel obținute sunt și condiția sine qua non pentru apariția presiunilor sporite pentru redistribuirea lor cât mai rapidă.

Presiunile pentru redistribuirea rapidă țin de rata preferinței de timp pe care o are fiecare om (preferințele intertemporale). Deoarece există, în medie, o înclinație spre a consuma acum mai degrabă decât în viitor, publicul este nerăbdător să beneficieze de veniturile suplimentare ale bugetului. Această înclinație este suficientă pentru ca partidele politice, indiferent de ideologia lor, să intre în concurență pentru a satisface graba oamenilor de a beneficia de veniturile suplimentare (Croitoru, 2015). Concurența aceasta duce la acumularea promisiunilor populiste și la imposibilitatea respingerii lor. În anul alegerilor, respingerea măsurilor populiste ar duce la pierderea de voturi. Acesta este mecanismul obiectiv care asigură succesul coordonării în ceea ce privește măsurile populiste.

Dar există și un mecanism care asigură eșecul atunci când ar trebui luate măsuri de austeritate. Se știe că niciun partid nu dorește să reverseze măsurile de tip Moș Crăciun. Totuși, cu un deficit bugetar relativ mare, piața pune o presiune crescândă pe partidele aflate la guvernare prin creșterea costului datoriei publice. Dacă aceleași partide care au luat măsurile populiste sunt împreună la guvernare în anul de după alegeri, ele intră în concurență pentru a stabili cine rezistă cel mai mult fără a reversa măsurile populiste. Când costurile de finanțare devin prea mari, inițierea măsurilor de reducere a deficitului devine inevitabilă. Atunci coaliția se rupe. Dacă la guvernare rămâne partidul care dă un rol mai mare pieței în administrarea economiei, atunci se fac unele reforme. Dacă la guvernare rămâne partidul care dă rol mai mare politicienilor în administrarea economiei, atunci se poate aluneca spre o criză economică. Același rezultat l-ar avea și un guvern tehnocrat sprijinit de o coaliție, deoarece cele două partide din coaliție se vor feri să sprijine de la început măsurile nepopulare de reducere a deficitului.

Președintele Iohannis și liderii partidelor politice pot crede în repetarea istoriei, sau nu. Dacă nu cred, vor încerca să sprijine formarea unui guvern de coaliție între PNL și PSD, cu speranța că acest guvern va iniția măsuri care să reducă derapajul bugetului. Mergând pe această logică, este posibil ca în 2017 să apară o coaliție între PSD și PNL. Ea va rezista câteva luni, până la un an, timp în care măsurile nepopulare de reducere a deficitului se vor evita. Președintele știe că numai dacă ar reuși să convingă cele două partide să readucă deficitele pe panta sustenabilă țara poate rămâne macroeconomic stabilă. El va utiliza toate mijloacele de convingere de care dispune.

Numai că, mecanismul descris aici de generare a echilibrelor politice proaste nu va permite coaliției să impună măsurile corective. În final, probabil că partidul care va avea dreptul să-l propună pe primul ministru va rămâne la guvernare. El va fi sprijinit de celelalte partide pentru a adopta corecțiile necesare. Acest sprijin nu este contabilizat de votanți în defavoarea partidelor atât timp cât acestea se află în opoziție. Astfel, sprijinul politic pentru partidul aflat la guvernare este asigurat.

 

Concluzii

 

Din perspectiva analizei prezentate aici, rezultă două concluzii: (i) există o mare probabilitate ca derapajul bugetar din 2016 să nu poată fi eliminat înainte de 2018; (ii) acel partid care va câștiga alegerile parlamentare din 2016 și îl va da pe primul ministru are șanse mari să piardă alegerile din 2020, deoarece intrarea într-o coaliție cu celălalt partid mare îl va face să ajungă inevitabil să ia cu întârziere măsurile necesare de redresare bugetară.

Având acest rezultat stabilit, este optim pentru partidul care va câștiga alegerile și îl va da pe primul ministru să treacă imediat la măsuri de readucere a deficitului bugetar la niveluri sustenabile, scurtând astfel timpul de restabilizare a economiei și creându-și șanse să câștige și alegerile din 2020.

Presupunând că aderă la această logică, partidul care îl va da pe primul ministru trebuie să-și asume un plan de reducere a deficitului bugetar și să refuze o alianță cu celălalt mare partid imediat după alegeri. Formula optimă din perspectiva stabilității economice și posibilă din punct de vedere politic este o alianță între partidul care îl va da pe primul ministru și partide mai mici care sprijină readucerea deficitului la niveluri sustenabile.

Cu o astfel de formulă politică, deficitul bugetar are o șansă crescută să intre pe o pantă descendentă încă din 2017. În acest fel se pot asigura premisele ca politica monetară și politica fiscală să poată coopera eficient pentru atingerea obiectivelor specifice fiecăreia dintre ele.

Bibliografie

Croitoru, Lucian (2015), „Democracy, Political Competition and Public Debt”, Transylvanian Review of Administrative Sciences, Issue 45 E, June, pp. 27-40.”

Reiau intrebarea pusa de Dl. Croitoru:

„Aici este problema: vor exista forțe politice care să adopte la timp măsuri care să reducă acest deficit? Vom răspunde la această întrebare pornind de la comparații cu situații similare din trecut.”

Iar la sfarsit spune:

„Cu o astfel de formulă politică, deficitul bugetar are o șansă crescută să intre pe o pantă descendentă încă din 2017. În acest fel se pot asigura premisele ca politica monetară și politica fiscală să poată coopera eficient pentru atingerea obiectivelor specifice fiecăreia dintre ele.” (subl. mea)

Sincer va spun, ma astepam, mai ales din partea unui cercetator pasionat de calibrul D-lui. Croitoru, la ceva mai mult in acest al doilea articol citat. Si anume: ce se va intampla cu politica monetara daca nu se va reduce (sau nu se va putea reduce) deficitul bugetar? Cum ar arata sau cum ar trebui, in viziunea domniei sale, sa arate politica monetara in acest caz? Pentru ca domnia sa vorbeste despre cooperarea eficienta dintre politica monetara si politica fiscala, in cazul in care deficitul bugetar ar intra pe o panta descendenta. Rezulta ca in celalalt caz – daca va intra pe o panta nu descendenta ci ascendenta – politica monetara si politica fiscala nu mai pot coopera eficient. As fi vrut o detaliere al acestui ultim aspect. Pentru ca iata ce spun si alti analisti, de exemplu Dl. Lucian Isar:

Romania este condusa prin inducerea periodica de crize

Se arata ca:

„Romania, desi este o tara bogata, a crescut in medie cu doar 1% pe an in ultimii 26 de ani.

Justificarea pentru aceasta subperformanta remarcabila vine din capturarea statului si din inducerea periodica de crize de catre cei care au avut control asupra parghiilor/politicilor economice.

Controlul unui stat prin inducerea de crize economice si generarea de potential pentru derapaje este o maniera premeditata si eficienta de a mentine puterea.

O populatie saracita si fara perspective este mai usor manipulata. Romania este un laborator de experimente. In zonele sarace din Romania eficienta metodei de a conduce prin crize este evidenta. Captura statului este omniprezenta. Un exemplu din Vaslui, instructiv si edificator este descris in urmatorul linkhttp://invaslui.ro/2015/09/20/transmir-intra-in-insolventa-dup-ace-a-castigat-milioane-de-euro-cu-ajutorul-psd-regele-asfaltului-da-acum-o-teapa-statului-si-catorva-constructori/

Capitalismul aplicat in Romania a fost edificat de echipa ex-pres. Iliescu in perioada ’90-’92 si este similar cu cel impus in Rusia de echipa ex-pres. Yeltsin. Atunci au fost fixate coloanele de baza. Pastrarea puterii pe parcursul a 26 de ani de catre aceeasi corifei a fost realizata prin captura si inducerea de crize.

Forta metodei de a se mentine la puterea prin captura statului si prin inducerea de crize vine din:
– impactul amplu al unei crizei asupra societatii prin ruperea panzei societale
– propagarea fricii si inhibarea optimismului investitional
– mecanismele profund umane ale comunitatilor de a cauta o ancora de stabilitate in figura tatucului.

Generarea unei crize este doar inceputul. Propaganda si panica fac restul.

Dupa inducerea unei crize recuperarea economiei si a societatii dureaza. La o scadere de 20% este nevoie de o creste de 25% doar pentru a ajunge la acelasi nivel de plecare.

In cazul Romaniei nivelul de la sfarsitul anului 2008 a fost atins de abia la sfarsitul lui 2015. Un pas de 7 ani. Episoade similar se regasesc pe parcursul intregii perioade post revolutionare.

O populatie ce se bucura de bunastare se poate emancipa si nu mai este usor controlata.

Pe parcursul ultimilor 26 de ani avem exemple multiple de crize “puse cu mana”. Exemple pot fi saltul cursului de schimb dolar leu de la 7 000 la 14 000 si revenirea dupa 48 de ore la 9 000 lei in 1997, “declaratia de incapacitate de plata” facuta din greseala in 1999, scaparea cursului euro leu in 3,1 simultan cu liberalizarea creditarii in 2007, pastrarea dobanzilor la niveluri paralizante pe parcursul intregii perioade de criza 2009-2010 si restrictionarea normelor de creditare si provizionare.

Erorile de politica monetara si de credit nu au facut decat sa genereze si sa aplifice crizele. Cumpararea vectorilor de opinie si canalizarea publicitatii bancare au reusit sa mute atentia publicului de la conducerea Romaniei prin criza.

Momentan ne confruntam cu amenintarea facuta de un consilier BNR (Croitoru) de crestere a dobanzilor cand inflatia este la -3% anualizat, cu amenintarea privind modificarea (inasprirea) conditiilor de creditare prin noi norme BNR pentru creditul ipotecar, cu declaratiile panicarde ale presedintelui Consiliului Fiscal,cu ghidaje (moral suasion folosita stramb) de finantare si numire a prietenilor, de evitare a evidentierii ilegalitatilor, de restructurare/salvare/vanzare selective a portofoliilor bancilor private.

Criza nu se mai poate manifestain 2016 deoarece procesele economice au inertie. In schimb, prin tragerea franei de mana de catre decidentii de politica monetara si de credit se poate induce o criza in 2017.

Experienta conducerii Romaniei prin crize in ultimii 26 de ani a contribuit determinant la ritmul mediu redus de crestere si cel mai mult la dezvoltarea inegala a regiunilor Romaniei.”

Si uite asa incep jocurile prin finantele Romaniei. Politice, desigur. Insa Dl. Croitoru a vorbit despre faptul ca „momentul creșterii ratelor dobânzii din piața interbancară este important”. Dar Dl. Isar, aici, vorbeste si despre:

„Consilieru’ Croitoru de la BNR a iesit in evidenta zilele trecute cu o opinie panicarda.

Spectrul angajarii in sectorul privat il sperie pe un vajnic libertarian.

Teama a facut ca desi spune ca negrul e alb, sa puna chiar el negru pe alb motivul simplu pentru care parlamentul ar putea sa destituie Consiliul de Administratie al BNR:

neindeplinirea in 10 din 11 ani a singurului obiectiv stabilit in legea 321/2004, asigurarea stabilitatii preturilor in Romania.”

Iar Dl. Florin Citu iata ce spune:

BNR trebuie sa accepte, costul independentei este puterea limitata

„Ministrul de finante al NZ a trimis o scrisoare oficiala guvernatorului bancii centrale, RBNZ. In scrisoare acesta cere o intalnire cu guvernatorul bancii centrale pentru a discuta despre performanta recenta a bancii centrale. Banca centrala a NZ este cea mai independenta din lume dar tot trebuie sa explice, intr-un sistem democratic, societatii ce a facut sau ce nu a facut.

A reusit sa atinga obiectivul cu care a mandatat-o societatea sau nu . Daca nu, de ce nu si asa mai departe. O situatie normala intr-o democratie moderna. Iar de aceasta data ministrul finantelor, in numele societatii, are un motiv serios pentru a cere o evaluare a performantei RBNZ-inflatia ramane inca sub tinta. Inflatia sub tinta pentru o perioada lunga de timp ar putea arata ca banca centrala a pastrat in trecut politica monetara mult prea restrictiva cu efecte negative pentru cresterea economica pe termen scurt, pe langa alte lucruri. Asa se fac lucrurile in tara cu una dintre cele mai libere economii din lume ( a 3-a cea mai libera economie din lume dupa Hong- Kong si Singapore).

Bineinteles ca nu ai cum sa vezi o situatie similara in Romania. Raspunsul pe care l-ai primi imediat este ca legea nu cere asa ceva. Si este adevarat. In acest moment legea ofera bancii centrale privilegiul de a-si alege tinta dar si modul prin care sa ajunga la tinta(1) . Mai mult nu exista nicio lege, acord, reglementare care sa spuna cand trebuie sa ajunga BNR la tinta si mai ales ce se intampla daca nu ajunge la tinta. Altfel spus, ce se intampla daca preturile nu sunt stabile in Romania? Dupa cum stim foarte bine, nimic.

Banca centrala, BNR, nu raspunde formal in fata societatii ca orice alta institutie in cazul in care deciziile luate nu au dus la rezultatul promis sau si mai rau au avut efecte negative pentru economie. Banca centrala devide nivelul tintei de inflatie pe care si-l si pe care ulterior il discuta cu guvernul. Da, prezinta un raport de activitate in Parlament dar atunci cand tu iti alegi tinta si instrumentul nu mai ramane nicio parghie prin care societatea sa poata sa te controleze. Elementul principal aici il reprezinta faptul ca tinta este aleasa de BNR deoarece majoritatea bancilor centrale au libertate in a-si alege instrumentul prin care sa “livreze” preturi stabile in jurul tintei de inflatie (2).  Astfel societatea nu are cum sa ceara sanctiuni daca tinta nu a fost atinsa pentru ca nu societatea a ales tinta. Pare un lucru minor dar este ceea ce asigura independenta totala bancii centrale fara niciun fel de raspundere-putere absoluta.

Puterea limitata este pretul independentei de politica pe care il plateste orice institutie detinuta de stat. Aceasta este regula de baza intr-o democratie.

Independenta bancii centrale fata de politic este importanta. Este cel mai important lucru castigat de bancile centrale in ultimii 30 de ani. Numai ca avand in vedere ca si bancile centrale sunt controlate de functionari numiti politic este periculos sa oferi putere absoluta unei astfel de institutii. In tot acest “design” al sistemului bancar romanesc lipseste ceea ce in engleza este foarte bine surprins de “accountability”.

Ai nevoie de mai multe cuvinte sau chiar propozitii sa traduci in romana ce inseamna “accountability”. Ar trebui sa fie un semn pentru noi ca societate. Este clar ca nu este ceva ce ne preocupa foarte mult. Totusi, stim ca este importanta aceasta “accountability” pentru ca o cerem de la institutii. In aceste zile asistam la foarte multe discutii despre cum controlam derapajele SRI si SIE dar nicio discutie despre cum controlam banca centrala. Romanii inteleg pericolele care vin dinspre serviciile secrete cand au prea multa autonomie. Lasate libere fara niciun fel de supervizare aceastea au tendinta sa acapareze puterea. Intelegem acest lucru acum dupa 50 de ani de comunism. Cel putin sper ca intelegem.

Toate aceste institutii, inclusiv banca centrala, sunt la fel de importante iar lasate libere in mana unor functionari pot produce dezastre cu consecinte tragice pe termen lung in societae. Banca centrala are puteri foarte mari, mai mari decat intelege cea mai mare parte a societatii, si de aceea este important ca aceste puteri sa fie folosite pentru societate si nu pentru clasa politica sau interese personale. In 1968 Milton Friedman spunea ca cel mai rau lucru pe care il poate face politica monetara este sa devina ea insasi un factor de instabilitate in economie. O banca centrala independenta politic cu puteri absolute fara niciun fel de control din partea societatii are cele mai mari sanse sa devina o sursa majora de instabilitate in economie- Politica monetara prociclica in perioada 2006-2010 confirma opinia lui Milton Friedman.

Fara constrangeri din partea societatii si fara “accountability” retorica BNR este simpla- cand ceva merge bine este datorita politcii monetare, cand merege prost altii sunt de vina. Daca suna a discurs politic nu este o intamplare. In acest moment motivatia BNR este sa joace politic si sa pastreze privilegiile si mai ales aceeasi componenta a boardului de la un mandat la altul.

Bancile centrale au evoluat odata cu societatea. In timp, am inteles cateva lucruri (cel putin eu):Este nevoie de mai putina aroganta si mai multa modestie. Este periculos sa crezi ca poti sa controlezi un sistem complex si dinamic cu miscari fine de dobanda – “fine tuning”. Ai nevoie de reguli si transparenta si nu de decizii discretioane si invaluite in mister (nu putem sa va spunem ce faceti pentru ca nu ati intelege si este mai rau, este retorica BNR atunci cand cerem transparenta). Si independenta politica vine la schimb cu limitarea puterilor. Acesta este pretul platit de toate institutiile intr-o democratie. De fapt a treia lectie, independenta bancii centrale nu este gratuita, le include si pe primele doua. Indepententa de politica vine cu responsabilitati, raspunderi, modestie, reguli – accountability.

Astfel o banca centrala independenta in implementarea politcii monetare accepta un obiectiv care este dorit si asumat de societate (2). Iar pentru a elimina si mai mult motiviatia unor decizii politice numarul mandatelor trebuie limitat (3).

Revenind la situatia specifica din Romania, in acest moment politica monetara este independenta de jure de influenta politica. Dar faptul ca tinta este decisa doar de banca centrala elimina orice control asupra bancii centrale. In plus lipsa limitei de mandate introduce motivatia pentru guvernator (indiferent de persoana care ocupa pozitia respectiva) sa negocieze cu clasa politica mandat dupa mandat si astfel anuleze independenta de facto a bancii centrale fata de politic.

Ne aflam acum in cea mai periculoasa situatie pentru o societate democratica. Avem o banca centrala independenta , de jure, care si-a negociat foarte bine aceasta independenta. BNR alege singura tinta de inflatie iar guvenratorul poate sa fie numit ad infinitum . Este imposibil ca societatea prin intermediul parlamentului sau guvernului sa evalueze obiectiv politica bancii centrale pentru ca nu exista parghii prin care sa o faca. Nu exista niciun document prin care banca centrala se angajeaza fata de societate sa livreze o anumita rata de inflatie si sa cuprinda si sanctiunile pentru situatiile in care nu se ajunge la acest rezultat (4). Iar faptul ca guvernatorul poate sa fie numit mandat dupa mandat ii ofera acestuia (nu doar teoretic) motivatia ca in schimbul unor decizii de politica monetare care sa ajute un anumit partid politic la un moment sa primesca la schimb numirea pentru inca un mandat.

Pe langa aceste probleme, exista inca un risc. In regimul actual banca centrala poate sa urmareasca alte obiective in afara de cel al preturilor stabile fara ca cineva sa poata sa spuna ceva. Poate sa faca acest lucru chiar daca alergarea dupa alt obiectiv inseamna ca stabiliatea preturilor este abandonata. Independenta inseamana pentru multi bancheri centrali, nu doar BNR, decizii discretionare. Fara un contract clar si transparent intre societate si banca centrala, aceasta din urma poate sa foloseasca politica monetara dupa bunul plac. De foarte multe ori in ultimii ani BNR a adaugat obiective in comunicarea cu publicul desi statutul acesteia este foarte clar. Exista un singur obiectiv, stabilittea preturilor (5).

Stiu ca este foarte usor sa credem ca lucrurile sunt complicate si sa fim furati de nuante. Bancherii centrali se folosesc de aceasta perceptie si sunt experti in folosirea metaforelor care induc impresia ca isi fac meseria intr-un mediu dificil. Ar trebui sa le multumim in loc sa incercam sa le controlam activitatea, spun acestia indirect.

Lucrurile nu stau chiar asa. Sunt doua elmente de care are nevoie un sistem monetar cu banca centrala: 1) un mandat foarte clar care defineste atat independenta bancii centrale cat si limitele puterii acesteia; 2) proceduri care sa asigure transparenta si “accountability” fata de societate.

In 2005 banca centrala a facut un pas important in directia corecta. A adoptat un regim de tintirea inflatiei. Acesta ofera mai mult transparenta. – raportul asupra inflatie, tinta de inflatie, comunicate dupa fiecare decizie. Acum a venit momentul ca BNR sa faca si pasii urmatori. Tinta trebuie decisa cu guvernul sau parlamentul printr-un contract care sa aiba si clauze pentru situatia in care banca centrala nu se achita de mandat. Iar numarul de mandate trebuie limitat la 2 a cate 5 ani fiecare. In fine, este de o importanta cruciala publicarea minuteleor, mai ales intr-o tara unde exista suspiciuni de incompetenta, plagiate, ofiteri acoperiti in toate structurile statului,. Numai prin transparenta maxima banca centrala poate sa inlature orice acuzatie/suspiciune din spatiul public care leaga performanta slaba de numirile politice, incompetenta, sau prezenta ofiterilor acoperiti sau fosti securisti in fruntea conducerii. Publicarea minutelor ar trebui sa confirme sau infirme o parte dintre aceste acuzatii . In special cele legate de competenta. (6)

(1) . 2 noiembrie 2011, Comunicat BNR – Totodată, CA al BNR a hotărât ca, începând cu anul 2013, banca centrală să adopte o ţintă staţionară de inflaţie, situată la nivelul de 2,5 la sută ±1 punct procentual. Ţintele asumate urmează să fie discutate cu guvernul.

(2) Ben Bernanke, 25 mai 2010 – Central bank independence, transparency and accountability – A broad consensus has emerged among policymakers, academics, and other informed observers around the world that the goals of monetary policy should be established by the political authorities, but that the conduct of monetary policy in pursuit of those goals should be free from political control.

(3) BIS, Issues in the Governance of Central Banks may 2009, chapter 3—removes the incentive for a governor to seek favour from those who decide on his reappointment. Limitations on the number of terms reduce the probability that the political powers that reappoint the incumbent will use the threat of non-renewal to influence central bank policy.

(4) Policy Target Agreement RBNZ- http://www.rbnz.govt.nz/monetary-policy/policy-targets-agreements

(5) Care este obiectivul fundamental al BNR pana la urma? – https://florincitu.wordpress.com/2014/09/30/care-este-obiectivul-fundamental-al-bnr-pana-la-urma/

(6) BNR trebuie sa publice discutiile din CPM – https://florincitu.wordpress.com/2014/06/24/bnr-trebuie-sa-publice-discutiile-din-cpm/ „

De aceea cred ca Dl. Croitoru ar fi trebuit sa detalieze ceea ce aratam mai sus. Pentru ca ceea ce arata Dl. Isar – „neindeplinirea in 10 din 11 ani a singurului obiectiv stabilit in legea 321/2004, asigurarea stabilitatii preturilor in Romania” – este expresia faptului ca politica monetara si politica fiscala nu au putut coopera eficient. Iar Dl. Citu e de parere ca:

„Ai nevoie de reguli si transparenta si nu de decizii discretioane si invaluite in mister (nu putem sa va spunem ce faceti pentru ca nu ati intelege si este mai rau, este retorica BNR atunci cand cerem transparenta). Si independenta politica vine la schimb cu limitarea puterilor. Acesta este pretul platit de toate institutiile intr-o democratie. De fapt a treia lectie, independenta bancii centrale nu este gratuita, le include si pe primele doua. Indepententa de politica vine cu responsabilitati, raspunderi, modestie, reguli – accountability.”

De acord, dar chestiunea „invaluita in mister” este cea a gasirii optimului, cea a gasirii cooperarii eficiente intre politica monetara si politica fiscala. Pe mine, cel putin, Dl. Isar nu ma convinge cand spune cu generozitate ca: „Romania e o tara bogata”. Cum defineste dumnealui bogatia unei tari sau, ca sa-l parafrazez pe Adam Smith, bogatia unei natiuni? Cresterea ratei dobanzii se impune (solutie clasica, keynesiana!!) daca avem crestere de PIB, altfel pagubim sectorul bancar. Dl. Citu imi anintesc ca a propus, daca nu ma insel, urmatorul mod de lucru: la o relxare fiscala trebuie sa corespunda, ca s-o echilibreze, o politica monetara mai restricitiva si invers.

Insa politica noastra monetara nu poate fi coerenta – de aici faptul ca BNR nu-si poate atinge obiectivul: stablitatea preturilor. Pentru ca nu depinde doar de BNR lucrul acesta. O banca centrala poate fi independenta, asa cum arata Dl. Citu – cu riscurile de rigoare formulate corect de catre marele economist american Milton Friedman – doar in conditiile unei economii eminamente private – cazul SUA, desigur. BNR nu poate interveni decat monetar intr-o economie care nu e eminamente privata, ci intr-una in care statul are inca un rol important. BNR nu poate controla fenomenele bugetare, nici felul in care ministerele – observati ca spun ministerele si nu Guvernul – gestioneaza bugetele, dar nici felul in care Guvernul gestioneaza bugetul. Daca bugetul ar fi cheltuit optim, cu maximum de eficienta, atunci politica monetara ar trebui sa fie si ea una optima si eficienta. In caz contrar s-a vedea usor cine induce crize si cine nu. Insa la noi situatia nu sta asa si se asterne o pacla destul de groasa in a vedea cine greseste de fapt si de drept. Pentru ca cheltuirea banului public, inclusiv a celui din imprumut in moneda straina, nu sta in sarcina BNR. Nu poti, de exemplu, sa dai doar vina pe BNR, dar sa afirmi, cum face Dl. Isar:

„Capitalismul aplicat in Romania a fost edificat de echipa ex-pres. Iliescu in perioada ’90-’92 si este similar cu cel impus in Rusia de echipa ex-pres. Yeltsin. Atunci au fost fixate coloanele de baza. Pastrarea puterii pe parcursul a 26 de ani de catre aceeasi corifei a fost realizata prin captura si inducerea de crize.”

iar mai jos:

„Pe parcursul ultimilor 26 de ani avem exemple multiple de crize “puse cu mana”. Exemple pot fi saltul cursului de schimb dolar leu de la 7 000 la 14 000 si revenirea dupa 48 de ore la 9 000 lei in 1997, “declaratia de incapacitate de plata” facuta din greseala in 1999, scaparea cursului euro leu in 3,1 simultan cu liberalizarea creditarii in 2007, pastrarea dobanzilor la niveluri paralizante pe parcursul intregii perioade de criza 2009-2010 si restrictionarea normelor de creditare si provizionare.”

Pentru ca decidentul din economie nu a fost BNR. Sa luam, de pilda, intreprinderile de stat neperformante, cu gauri de miliarde de euro – de asta si spuneam ca Dl. Croitoru ar fi trebuit sa detalieze: care ar fi politica monetara optima intr-o asemenea situatie de evident dezechilibru? Dl. Nicolae Vacaroiu, fost prim-ministru al Romaniei, spunea ca 80% din privatizari au fost ratate – cum ar trebui sa arate in acest caz o politica monetara optima? Pentru ca privatizarile depindeau si depind de decidentul politic. Daca, asa cum arata Dl. Croitoru, s-ar intensifica intrarile de capital in Romania dar noi nu facem sau ratam in chip lamentabil privatizari importante si necesare pentru economia nationala, cum ar trebui sa arate politica monetara optima sau care ar fi, in acest caz, optimul politicii monetare?

Dar sa revenim la problema maririi datoriei publice. Ca nu e rau sa traiesti pe datorie o stie oricine. Nu e rau pana la un punct: pana cand trebuie s-o mai si platesti inapoi, cu dobanda. Ciudat e ca guvernele noastre, incepand de pe vremea celui de-al doilea mandat al Presedintelui Basescu par a nu-si pune urmatoarea problema: marirea datoriei prin efectuarea de imprumuturi la FMI si Banca Mondiala inseamna ca vin, evident mai multi bani – dar care e eficacitatea? Ca nu prea se vede. Doar se mareste datoria publica si nimic mai mult. E vorba de datoria tarii. In schimb s-a vazut in Grecia unde a dus o astfel de politica iresponsabila din partea factorului politic… Nu vad ca facem autostrazi, nu vad ca imbunatatim infrastructura feroviara sau cea portuara sau aeroportuara, nu vad ca modernizam sau construim spitale noi etc, asta ca sa dau doar cateva exemple. Nu scoatem bani din aceasta marire a datoriei publice, doar consumam. In schimb nu reusim sa atragem fonduri europene nerambursabile, iar daca le atragem totusi nu le cheltuim chivernisitor, eficient.

Daca ar fi sa fim obiectivi, cu toate ca am putea critica comportarea BNR in perioada Crizei din 2008-2009, totusi sa nu uitam ca Romania a mers in perioada de boom cu deficite bugetare, inclusiv structurale, mari. Situatia a fost mult mai buna in perioada guvernarii Nastase, cand deficitul bugetar era minuscul, fata de ce a urmat in perioada 2004-2008. Chiar Traian Basescu, tin minte, evidentia deficitul bugetar de doar 1,36% din PIB (citez din memorie, sper sa nu gresesc) din timpul guvernarii Nastase. A fost crestere economica si in perioada 2004-2008, dar nu s-a facut pe baze sanatoase, lucru ce a generat risipa si a vulnerabilizat economia nationala in fata Crizei care urma inevitabil. E de studiat daca devalorizarea leului in 2009 nu ar fi vulnerabilizat si mai mult economia, atinsa oricum de criza, in conditiile iesirilor masive de capital de la periferia UE mergand spre centru. In conditiile unei economii vulnerabile s-ar fi vulnerablizat si moneda. S-a vorbit in epoca de speculatiile pe leu si poate s-a dorit de catre forte externe ca leul sa se devalorizeze, creand un dezechilibru economic dinamic. Economia era pe o crestere nesanatoasa inca inainte de criza, era vulnerabila inca inainte de criza.

E de notat ca factorul politic nu a apreciat inca de la inceptul lui 2009 ca economia va intra in criza, ca putin timp dupa aceea sa declare ritos ca suntem in RE-CE-SIU-NE, fiecare silaba fiind rostita apasat!! Sau BNR a intarit leul pentru ca in 2009 eram in plin an electoral…? Si in Romania, se stie, in an electoral se da o mita electorala uriasa la tot poporul, ulterior achitandu-se nota de plata prin masuri de austeritate. Si atunci trebuia, evident, echilibrata o asemenea masura populista.

Ce ne spune BNR:

„RATA INFLAŢIEI

Dobânzi BNR

  • Depozit: 0,25%
  • Politică monetară: 1,75%
  • Creditare: 3,25%
  • istoric »»»

BNR, conform mandatului sau legal, ar trebui sa-si atinga tinta de inflatie in 2016: 2,50%. Lucru asta nu pare sa se intample si e firesc sa te intrebi: de ce? Fata de valoarea actuala, cresterea ar trebui sa fie de vreo 5,5%. O crestere a inflatiei poate sa fie benefica dar poate si sa nu fie benefica, adica sa creasca inflatia si doar atat. O spirala inflationista pe un fond populist poate fi foarte periculoasa pentru ca poate fragiliza foarte mult economia. Eu imi amintesc de faptul ca la inceputul anilor ’70, in Marea Britanie, pe vremea cand erau laburistii la Putere, inflatia ajunsese la vreo 25%: se tipareau bani ca sa satisfaca pretentiile din ce in ce mai mari ale sindicatelor – chipurile erau bani multi si asa traia, dom’ne, omul bine! BNR nu a explicat foarte clar ezitarea fata de aducerea inflatiei la tinta, pe un teritoriu pozitiv. Lucrul acesta, aducerea inflatiei in zona cu plus, ar genera cerere, insa Dl. Croitoru arata un lucru: „Pornind de la ideea că România se confruntă deja cu un excedent de cerere […]”…. Si ca: „Spre deosebire de unele economii dezvoltate, economia noastră poate genera suficientă cerere pentru a produce o inflație care permite BNR să aibă o politică monetară convențională.”… Insa nici Dl. Croitoru nu arata foarte clar de ce nu e adusa inflatia la tinta si care ar fi riscurile profunde. Totusi, alaltaieri BNR a dat un comunicat unde vorbeste si despre riscuri, fara sa detalieze:

Hotărârile CA al BNR pe probleme de politică monetară

„05.05.2016

Video:
» Briefing de presă 5 mai 2016

În şedinţa din 5 mai 2016, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât următoarele:

  • Menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută pe an;
  • Gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar;
  • Păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat noul Raport trimestrial asupra inflației, document ce va fi prezentat publicului într-o conferinţă de presă organizată în data de 10 mai 2016.

Conform evoluţiei anticipate, valoarea negativă a ratei anuale a inflaţiei s-a accentuat în primul trimestru al anului curent (-3,0 la sută în luna martie față de -0,93 la sută în decembrie 2015), ca efect al reducerii cotei standard a TVA de la 24 la 20 la sută începând cu 1 ianuarie 2016 și al prețurilor scăzute ale materiilor prime pe plan global.

Rata medie anuală a inflaţiei IPC a coborât în luna martie la nivelul de -1,4 la sută, iar indicele armonizat al preţurilor de consum – indicator relevant pentru evaluarea procesului de convergenţă cu Uniunea Europeană – a înregistrat o rată medie anuală de -1,1 la sută.

Creșterea anuală a PIB s-a accelerat în anul 2015 la 3,8 la sută, cea mai înaltă dinamică din perioada post-criză, susținută de avansul semnificativ al consumului și de consolidarea tendinței de redresare a investițiilor. Contribuția negativă a exportului net s-a accentuat, influența exercitată de creșterea rapidă a absorbției interne devenind vizibilă mai ales în ultima parte a anului 2015.

Cele mai recente date și sondaje de conjunctură semnalează continuarea expansiunii cererii de consum, pe fondul stimulilor fiscali și al creșterii veniturilor populației. În același timp se remarcă scăderea productivității muncii în industrie concomitent cu o dinamică anuală pozitivă a salariilor.

Condițiile monetare reale își păstrează caracterul stimulativ. Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a consolidat traiectoria ascendentă, susținută de ritmul înalt de creștere a componentei în lei. Ponderea creditului în lei în totalul creditului neguvernamental a urcat la nivelul de 52,7 la sută în luna martie de la 51,7 la sută în luna precedentă (cea mai mare valoare înregistrată din 2007 până în prezent), asigurând premise pentru îmbunătățirea transmisiei politicii monetare și pentru atenuarea riscurilor la adresa stabilității financiare.

În ședința de astăzi Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția mai 2016. Raportul prezintă noua prognoză trimestrială, care anticipează prelungirea valorilor negative ale ratei anuale a inflației până în luna iulie 2016, ca urmare a manifestării efectelor tranzitorii ale reducerii cotei TVA și ale altor impozite indirecte, precum și a scăderii unor prețuri administrate (energie). Scenariul de bază prevede o revenire graduală a inflației în interiorul intervalului asociat țintei și plasarea în palierul superior al acestuia la finele orizontului de prognoză.

Riscurile asociate proiecției sunt generate de surse atât interne cât și externe, în condițiile unor incertitudini ridicate.

Astfel, contextul extern rămâne marcat de sporirea temerilor legate de creșterea economică globală, reacutizarea situației din Grecia și apropierea referendumului din Marea Britanie. Acestor incertitudini li se adaugă cele legate de volatilitatea piețelor financiare, tensiunile geopolitice, divergența între conduitele politicilor monetare ale principalelor bănci centrale ale lumii şi evoluția prețului petrolului.

Pe plan intern, riscurile se conturează în sfera politicii fiscale și de venituri, precum și a efectelor adverse generate de modificări ale legislației în domeniul financiar.

Pe baza datelor disponibile în prezent și în contextul unor incertitudini sporite, Consiliul de administrație al BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută pe an și continuarea gestionării adecvate a lichidităţii din sistemul bancar.

CA al BNR a hotărât totodată păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Aceste decizii vizează asigurarea stabilității prețurilor pe termen mediu care contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. CA al BNR reiterează că un mix echilibrat de politici macroeconomice alături de reforme structurale sunt esenţiale pentru consolidarea economiei româneşti și întărirea capacității acesteia de a face față unor evoluții adverse pe plan internațional.

BNR monitorizează atent evoluţiile interne şi internaţionale în vederea utilizării şi dozării corespunzătoare a tuturor instrumentelor de care dispune pentru îndeplinirea obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu și pentru menținerea stabilității financiare.

Noul Raport trimestrial asupra inflaţiei va fi prezentat publicului într-o conferinţă de presă organizată în data de 10 mai 2016. Conform calendarului anunțat, următoarea şedinţă CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 30 iunie 2016.” (subl. mea)

Totusi, as dori sa vad pe saitul BNR sau pe cel al Opiniilor BNR, sau poate Dl. Croitoru, o detaliere, un studiu mai amanuntit asupra riscurilor de care vorbeste comunicatul BNR de mai sus. Inclusiv interpretarea lor in plan politic. Ce se intampla de fapt? De observat ca se vorbeste in comunicat de „incertitudini ridicate”. Ce inseamna asta? Care e substratul ascuns, daca exista unul?

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

mai 7, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 189 comentarii

Sfintele Pasti cu bucurie!

„19. Dar Iezechia s-a rugat pentru ei, zicand: „Domnul cel bun sa ierte pe tot cel ce si-a indreptat inima sa caute pe Domnul Dumnezeul parintilor sai, desi ei n-au curatirea ceruta pentru cele sfinte!”

20. Si a ascultat Domnul pe Iezechia si a iertat poporul.”

(Biblia, II Paralipomena 30 – Vestirea si serbarea Pastilor , 19-20)

Citeam aceste randuri si ma gandeam cum Iezechia se face un fel de „mediator intre Cer si Pamant, intre ordinea naturii si ordinea spiritului” – Stefan Masu – Revelatiile ucenicului mason, RAO International Publishing Company, 2009. Insa cele doua versete ne arata si ne da noua si o invatatura: sa incercam sa ne indreptam inimile cautandu-L pe Domnul Dumnezeu, chiar daca nu suntem curati; si sa luam pilda de la Insusi Domnul Care a iertat poporul si sa incercam sa fim si noi mai iertatori.

Invierea Domnului

Ridicarea celui cazut este punctul central al marii sarbatori a Invierii Domnului. Iar Cel Care mediaza intre noi si Dumnezeu este chiar Fiul lui Dumnezeu Care, asa cum arata Crezul nostru, S-a facut om pentru noi si pentru mantuirea noastra. Ceea ce a facut Iezechia te duce cu gandul, in viitor, la Hristos Iisus. Pentru ca Iezechia s-a rugat pentru mantuirea pacatosului. Iar Fiul lui Dumnezeu a venit pentru ca sa ne impace cu Tatal ceresc si sa stearga zapisul gresalelor noastre. Canonul Invierii, alcatuire a Sfantului Ioan Damaschin si al Nascatoarei de Dumnezeu, alcatuire a Sfantului Teofan al Niceei, spune in Cantarea 1:

„Ziua Invierii, popoare, sa ne luminam! Pastile Domnului, Pastile! Ca din moarte la viata si de pe pamant la cer, Hristos-Dumnezeu ne-a trecut pe noi, cei ce cantam cantare de biruinta.

Hristos a inviat din morti!

Sa ne curatim simtirile si sa vedem pe Hristos stralucind cu neapropiata lumina a Invierii. Si, cantandu-I cantare de biruinta, luminat sa-L auzim zicand: Bucurati-va!

Hristos a inviat din morti!

Cerurile dupa cuvinta sa se veseleasca si pamantul sa se bucure. Si sa praznuiasca toata lumea cea vazuta si cea nevazuta; ca a inviat Hristos, Bucuria cea vesnica”

(Ceasurile, Paraclisul si Acatistul Sfintei Invieri – Editura Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxa, Bucuresti, 2011)

Observam asemanari cu Vechiul Testament, cu II Paralipomena 30 – Vestirea si serbarea Pastilor, unde ne spune:

„25. Si s-a veselit toata obstea lui Iuda, si preotii si levitii, toata adunarea si strainii care venisera din tara lui Israel si locuiau in Iuda.

26. Si a fost veselie mare in Ierusalim, pentru ca din zilele lui Solomon, fiul lui David, regele lui Israel, nu se mai facuse nicio veselie ca aceasta in Ierusalim”

Despre bucurie vorbeste si Canonul Invierii, din care am citat mai sus si indeamna ca toata lumea cea vazuta si cea nevazuta sa praznuiasca. Toata lumea nu inseamna doar cei curati. Insa ne indeamna sa ne si „curatim simtirile si sa vedem pe Hristos stralucind cu neapropiata lumina a Invierii”.

Dar mai ales ne indeamna sa ne luminam. Si mi se pare ca trebuie sa privim termenul acesta, verbul acesta – „a lumina” – in toata completitudinea intelesurilor sale. Dar mai ales sa vedem in aceasta – „sa ne luminam” – evolutia noastra spre bine. Binele e asociat cu lumina, raul cu intunericul. Raiul – Lumina, Iad – Intuneric. Deci e vorba de o transfigurare spirituala a omului, survenita datorita apropierii acestuia de Dumnezeu, Parintele luminilor, de unde provine si pogoara „toata darea cea buna si tot darul desavarsit”.

Iar CONDACUL de la sfarsitul Canonului Invierii spune:

„Desi Te-ai pogorat in mormant, Cel ce esti fara de moarte, dar puterea iadului ai zdrobit si ai inviat ca un biruitor, Hristoase Dumnezeule, zicand femeilor mironosite: Bucurati-va! si apostolilor Tai pace daruindu-le, Cel ce dai celor cazuti ridicare.”

(Ceasurile, Paraclisul si Acatistul Sfintei Invieri – Editura Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxa, Bucuresti, 2011)

aprilie 30, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , | 8 comentarii

De ce Cristian Popescu Piedone ar avea prima sansa la Primaria Sector 4…

Mediafax

Candidatura lui Cristian Popescu Piedone pentru Primăria Sectorului 4, contestată din nou la instanţă. Candidatura pentru Consiliul Local al Sectorului 4, respinsă

Candidatura lui Cristian Popescu Piedone la Primăria Sectorului 4 a fost contestată din nou la instanţa, Judecătoria Sectorului 4 urmând să pronunţe o sentinţă, miercuri, decizia nefiind definitivă.

Fostul primar al sectorului 4 Cristian Popescu Piedone şi-a depus sâmbătă candidatura pentru Primăria sectorului 4 cu 5.600 de semnături din partea Partidului Puterii Umaniste. Noile semnături au fost strânse după ce judecătorii de la Tribunalul Bucureşti i-au respins candidatura, precizând că au fost îndeplinite condiţiile legale pentru un număr de doar 2.550 de semnături din totalul de 5.076 pe care Piedone le-a prezentat.

Ulterior hotărârii, Cristian Popescu Piedone a anunţat, pe Facebook, că nu renunţă la candidatura pentru un nou mandat de primar al Sectorului 4 şi va iniţia o nouă campanie de strângere de semnături, afirmând că există doar două variante. „Să mă omoare sau să mă lase să mă supun judecăţii la vot”, a notat fostul edil pe pagina sa de Facebook.

Astfel, după depunerea noii candidaturi, mai multe persoane, rude sau chiar victime ale tragediei din clubul Colectiv şi avocatul Gheorghe Piperea, au contestat din nou candidatura lui Piedone. Judecătoria Sectorului 4 a dezbătut plângerile miercuri dimineaţă, urmând ca la ora 18.00 să pronunţe o decizie. Hotărârea va putea fi contestată la Tribunalul Bucureşti.

Biroul Electoral al Sectorului 4 a respins lista candidaţilor PPU-SL pentru Consiliul Local, deschisă de Cristian Popescu Piedone, pe motiv că acesta s-a înscris în partid după ce au fost strânse semnăturile necesare depunerii listei.

„Lista PPU(sl) a fost admisă în primă fază de biroul electoral al Sectorului 4 fără mine. Partidul a început să strângă semnături cu mult timp înainte, iar eu, fiind cap de listă, cum am ajuns acolo… O aberaţie. Am făcut contestaţie la Judecătoria Sectorului 4 şi în decursul zilei de mâine se va pronunţa. Nu este nicio problemă. Intrarea mea în partid a fost pe 20 aprilie, iar pe 21 am fost şi desemnat ca şi candidat. Rămâne la opţiunea partidului până în ultima zi pe cine pune pe liste la consilii”, a declarat pentru MEDIAFAX Cristian Popescu Piedone.

Biroul electoral a admis însă candidatura lui Cristian Popescu Piedone la Primăria Sectorului 4, din partea PPU-SL. Aceasta a fost însă contestată, din nou, la instanţa, Judecătoria Sectorului 4 urmând să pronunţe o sentinţă, miercuri, decizia nefiind însă definitivă.

Iniţial, magistraţii Tribunalului Bucureşti i-au respins candidatura, admiţând contestaţia formulată de avocatul Gheorghe Piperea, car a susţinut că semnăturile de susţinere nu sunt valabile. Ulterior, Cristian Popescu Piedone a strâns alte semnături şi şi-a depus candidatura.

Piedone este urmărit penal după tragedia din Colectiv. De altfel, el a demisionat în noimebrie 2015 din funcţia de primar al Sectorului 4, pe fondul protestelor declanşate de tragedie, şi susţinea că se retrage din viaţa politică.”

In primul rand as dori sa fac niste remarci de ordin general. Mie mi se pare ca avem cea mai slaba campanie electorala de la Revolutie incoace: se discuta orice, numai despre Bucuresti (ma refer acum doar la Capitala) nu. La televiziunile de stiri nu prea vezi discutandu-se despre proiecte – ar trebui invitati candidatii si sa prezinte cetatenilor ce proiecte au, cum vad dezvoltarea orasului, ce ar mai trebui facut… Or, asa ceva nu prea vezi…

Acuma, revenind la titlul postarii si la explicatia cuvenita, va rog sa cititi bine articolul Mediafax prezentat mai sus. Tribunalul Bucuresti i-a respins initial listele cu semnaturi si deci candidatura. Piedone ce face? Reface listele de semnaturi si le prezinta din nou!!! Observati determinarea lui: „„Să mă omoare sau să mă lase să mă supun judecăţii la vot”, a notat fostul edil pe pagina sa de Facebook.”. Stiti ce spune cetateanul de rand, omul obisnuit care locuieste in Sectorul 4? Spune: „Uite-l, dom’ne, cum munceste! Vrea sa munceasca!”.

Daca ai intreba la intamplare un bucurestean cine e primarul de la Sectorul 4, sansele sa-l indice pe Piedone sunt foarte mari. Cine n-a auzit de Piedone? Tot Bucurestiul si nu numai!! Cred ca sunt foarte putini cei care nu au auzit de el…

Acuma haideti sa va intreb altceva: ati auzit de candidatul PNL la Primaria Sector 4? Am dat search pe Google si n-am obtinut un raspuns clar: ar fi trebuit sa-mi apara poza respectivului si cu ceva date despre acesta. Nici vorba de asa ceva. Iata un articol Mediafax de acum mai bine de o luna de zile:

PNL: Cine sunt candidaţii pentru primăriile de sector. Predoiu: I-am ales pe cei care au cele mai mari şanse de creştere

Comisia de unificare a PNL a validat luni candidaţii la primăriile de sectoare, cu excepţia sectorului 6, unde liberalii aşteaptă „o cercetare calitativă de anvergură”, a declarat preşedintele PNL Bucureşti, Cătălin Predoiu, afirmând că sondajele au fost doar „o bază a deciziei politice”.

„Astăzi, comisia de unificare a PNL a hotărât candidaţii la funcţia de primar de sector. (…) La primăria Sectorului 1, Alexandru Nazare, la primăria Sectorului 2, Dan Cristian Popescu, la primăria Sectorului 3 vom merge cu Florin Ştefan Vasile, la primăria Sectorului 4 cu Răzvan Sava, iar la primăria Sectorului 5 cu Ovidiu Raeţchi”, a anunţat preşedintele PNL Bucureşti, Cătălin Predoiu, la finalul şedinţei.

Cătălin Predoiu a afirmat că la sectorul 6 liberalii aşteaptă „o cercetare calitativă de anvergură care se va finaliza în zilele următoare”, urmând ca decizia să fie luată lunea viitoare.

Preşedintele PNL Bucureşti a afirmat că PNL nu îl va susţine pe Ştefan Florescu în această cursă, aşa cum s-a vehiculat anterior.

„Aş dori să precizez fără echivoc faptul că nu vom merge la Sectorul 6 cu domnul Florescu. Dezavuez orice speculaţiei pe această temă. Nici nu s-a pus problema şi nici nu se va pune problema să mergem la Sectorul 6 cu domnul Ştefan Florescu”, a precizat Predoiu.

Cât priveşte posibilitatea ca PNL să susţină un candidat tehnocrat pentru primăria Sectorului 6, Predoiu a răspuns că în discuţiile pe care le vor avea în partid liberalii vor pleca de la „soluţiile existente în partid”.

Întrebat dacă Răzvan Mironescu ar putea fi susţinut de PNL, Predoiu a afirmat că nu exclude nicio variantă venită din partid, însă se aşteaptă rezultatele cercetării calitative comandate de PNL.

El a subliniat că pentru desemnarea candidaţilor nu s-a avut în vedere doar clasamentul, ci şi potenţialul de creştere al acestora şi durata perioadei în care şi-au desfăşurat campania.

„Toate sondajele au arătat faptul că toţi candidaţii care au fost luaţi în calcul pentru fiecare sector s-au aflat umăr la umăr, marja de eroare, şi s-a avut în vedere nu numai clasamentul, ci şi rezerva de creştere pentru viitor, de asemenea, perioada de când şi-au făcut campanie. Unii au început campania de câteva luni, alţii relativ recent, de trei, patru săptămâni şi faptul că ei sunt plasaţi umăr la umăr arată că există un potenţial de creştere mai mare în cazul celor care şi-au început recent campania”, a explicat liderul liberal.

Preşedintele PNL Bucureşti a afirmat că sondajele comandate au fost doar „o bază a deciziei politice”, afirmând că aceste cifre trebuie văzute în dinamica loc.

„În fiecare sector am ales candidaţii care au cele mai mari şanse de creştere”, a conchis Predoiu.

PNL: Candidaţii pentru mai multe sectoare, validaţi în funcţie de decizii politice – surse

Astfel PNL l-ar susţine pe Alexandru Nazare în cursa pentru Sectorul 1, în locul Dianei Tuşa, care a fost mai bine plasată în sondaje.

La Sectorul 2 cei din PNL vor să meargă pe mâna lui Cristian Popescu, primul în rezultatele cercetărilor sociologice comandate de liberali.

La Sectorul 3, liberalii din comisia de unificare ar lua în calcul să îl valideze pe Florin Ştefan Vasile, nume vehiculat recent pentru această cursă electorală.

PNL va miza la Sectorul 4 pe actualul primar interimar al Capitalei, Răzvan Sava, în vreme ce la Sectorul 5 Ovidiu Reţchi ar urma să fie susţinut de liberali în încercarea de a câştiga sectorul care a aparţinut fostului lider PSD Marian Vanghelie.

Comisia de unificare poartă încă discuţii pentru a stabili pe cine ar putea susţine în cursa pentru Primăria Sectorului 6, decizia fiind posibil să fie amânată, potrivit unor surse din rândul liberalilor.

Liderul PNL Bucureşti, Cătălin Predoiu, a explicat duminică seara că există sectoare în care scorurile sunt „extrem de strânse” între candidaţii PNL, iar o decizie finală va fi luată pe baza trendului de creştere pe care îl prezintă un anumit candidat. „Sunt unii care îşi fac campanie de câteva luni şi alţii doar de o lună şi deja le suflă în ceafă”, a explicat Predoiu.

Liderul PNL Bucureşti a mai spus că situaţia cea mai grea este la Sectorul 3, acolo unde actualul primar, Robert Negoiţă, stă mai bine decât orice candidat. ”Acolo vom găsi un candidat care nu are mamă, nu are tată şi care nu are ce pierde”, a spus Predoiu.

Conform cifrelor din sondajele interne ale PNL, intrate în posesia MEDIAFAX, cea mai strânsă luptă în PNL este la Sectorul 1, acolo unde Diana Tuşa este cotată la 35%, în timp ce Alexandru Nazare este cotat la 30%.

La Sectorul 2, liberalii şi-au măsurat candidaţii în raport cu actualul primar, Neculai Onţanu (UNPR). Dacă în luptă ar intra deputatul Cristian Popescu şi Neculai Onţanu, liberalul ar obţine 32%, în timp ce actualul primar ar lua 50%. În acelaşi timp, dacă liberalul Adrian Neacșu ar fi contracandidatul lui Onţanu, acesta ar obţine 29%, în timp ce actualul primar şi-ar păstra procentul de 50%.

În Sectorul 3, liberalii au măsurat patru candidaţi: Florin Alexe, Eugen Nicolăescu, Cristian Tudorache sau Inocenţiu Voinea, dar fiecare ar obţine sub 20%. Lupta este dominată însă de actualul primar, Robert Negoiţă, care ar obţine 75%.

La Sectorul 4, clasamentul candidaţilor PNL este strâns. Marius Rogin ar obţine 34%, Honorius Prigoană ar obţine 33%, în timp ce actualul primar interimar al Capitalei, Răzvan Sava ar obţine 32%. Având în vedere diferenţele mici între candidaţi, decizia va fi luată de conducerea PNL, inclusiv pe baza altor date din sondajul extins.

În Sectorul 5, cel mai bine plasat candidat PNL este deputatul Ovidiu Raeţchi, cotat la 28%. Din sondajul PNL a fost eliminat social-democratul Cristian Rizea, cel care a anunţat că se retrage din cauza problemelor cu DNA. Liberalii l-au măsurat, în schimb, pe primarul suspendat al Sectorului 5, Marian Vanghelie, iar acesta ar obţine 33%.

La Sectorul 6, Ştefan Florescu este cotat la 29%, în timp ce deputatul Răzvan Mironescu este cotat la doar 20%. În acelaşi timp, candidatul PSD, Gabriel Mutu, este cotat la 21%.”

Eu, cel putin eu, de acest Razvan Sava n-am auzit… Ca primar interimar al Capitalei n-am auzit sa se remarce prin ceva deosebit. In loc ca PNL sa se ocupe de campania electorala, sa-l vedem pe Dl. Sava, sa-i creasca vizibilitatea, sa-l cunoastem mai bine, vad ca PNL doarme-n papuci, cum se spune. Insa partea frumoasa este ca n-am putut afla nici de pe saitul lor care e candidatul PNL la Primaria Sector 4 – v. aici. Pentru ca s-ar putea sa nu fie Razvan Sava. Totusi, din acest articol inteleg ca a ramas Razvan Sava, dar s-ar putea, totusi, sa ma insel…

Cum a tratat PNL desemnarea candidatului pentru Primaria Generala, se stie: o bataie de joc de la un cap la altul. Hai s-o spunem pe sleau: este inadmisibil cum trateaza actuala conducere problema alegerilor locale, cel putin cele din Capitala!

Sunt dezbateri care aduc in discutie urmatoarea tema: cum e posibil ca oamenii sa aleaga din nou personaje precum Radu Mazare sau Piedone. Dar care sa fie oare alternativa? Niste candidati inexistenti? Vreau sa vad ca oamenii astia depun efort, ca vor sa castige o batalie electorala – uitati-va la atitudinea lui Piedone!! – dar asa ceva nu se prea vede. Ei candideaza din partea unui partid politic. Dar si partidul e ca si inexistent sau onor conducerea face niste gafe incredibile sau se balbaie de-ti sta mintea-n loc!

Iata de ce oameni ca Mazare sau Piedone ar avea prima sansa!

Interesant este numele sau – Piedone – care te duce cu gandul, desigur, la actorul Bud Spencer, protagonistul seriilor din anii ’70 cu comisarul Piedone. Intorcandu-ma acum la Piedone al nostru, chiar seamana cu actorul care l-a interpretat pe comisarul Piedone. Il tin minte de pe cand era inspector si mergea prin piete sa-i prinda pe aia acolo cu ocaua mica. Cristian Popescu Piedone a stiut sa-si construiasca in timp o imagine specifica, inconfundabila si a stiut sa capteze simpatia oamenilor. El este urmarit penal cu privire la tragicele evenimente intamplate la Clubul Colectiv, unde nu s-au respectat normele de siguranta la incendiu cand s-a autorizat clubul, dar nu e condamnat de vreo instanta. Trebuie sa admitem prezumtia de nevinovatie in cazul sau. In jurul acestei chestiuni impresia mea este ca unii au vrut sa creeze o perceptie publica in sensul ca singurul vinovat sau, daca nu, atunci vinovatul principal pentru ceea ce s-a intamplat la Colectiv ar fi Piedone. Iata insa ca lucrurile nu stau chiar asa de simplu si nu-l avem doar pe Piedone in toata Primaria Sector 4, ca si cum cladirea Primariei ar gazdui un singur om…

Dar ceea ce este izbitor e contrastul dintre el si ceilalti candidati la Primaria Sector 4. Chiar incepe sa ma deranjeze prestatia foarte slaba a PNL in aceasta campanie electorala. Nici cea a PSD nu e una grozava, ba dimpotriva! Cel putin, la Sectorul 4, nu vad nici la PSD un candidat cu notorietate, in care sa poti avea incredere si care sa fie sustinut cum trebuie de catre partid, organizatia locala. Poate ma insel, dar acestea sunt perceptiile mele.

Partea cea mai proasta este ca, la acest moment, nu vad din partea vreunui partid un candidat despre care sa pot spune, cu inima impacata, ca ar fi mai bun decat Piedone. Desigur, s-ar putea sa existe un astfel de candidat. Dar in Bucuresti, la ora actuala, vezi mai multe corturi electorale decat candidati. Un candidat trebuie sa se manifeste – nu prea vezi asa ceva, decat cu unele exceptii: spre exemplu, Piedone se manifesta, e vizibil. Eu cred ca un candidat veritabil ar trebui sa strabata cartierele sectorului, sa discute cu oamenii, sa-si prezinte echipa, proiectele. Da, de ce nu?, sa mearga la gurile de metrou si sa se prezinte oamenilor, iar dupa aceea sa mearga la televiziunile de stiri sa-si prezinte proiectele. Nu vezi o dezbatere aplicata pe problemele Bucurestiului, lucru ce nu e in regula. Inseamna ca nu prea sunt idei si proiecte de dezvoltare, iar daca exista, totusi, astfel de proiecte, atunci iti vine sa spui ca ar fi nerealiste.

DE citit si…

Romania Libera

Candidatura lui Piedone, RESPINSĂ definitiv. Reacţia fostului edil al Sectorului 4

„UPDATE: Cristian Popescu Piedone afirmă, ca reacţie la respingerea definitivă a candidaturii sale, că se va implica în campania electorală din sectorul 4 pentru a se asigura că locuitorii vor alege un primar care să se pună în slujba lor, el rămânând ”primarul de suflet” şi cel al ”familiei”.

”De astăzi, voi rămâne doar primarul de suflet al locuitorilor Sectorului 4 şi primarul familiei mele, întrucât justiţia a decis că nu pot candida, din cauza unui viciu de procedură al partidului pe care l-am ales în grabă să îl reprezint. Respect această decizie, însă nu renunţ. Vă sunt dator Dvs, celor care m-aţi susţinut, să merg mai departe, să vă pot privi în ochi şi după 5 iunie, pentru că v-aţi pus încrederea în mine. Îmi sunt dator mie, pentru munca mea din ultimii opt ani, pentru sutele de nopţi şi de zile petrecute pe străzile sectorului, să nu stau deoparte. Sunt născut şi crescut în Sectorul 4, voi trăi aici toată viaţa, copiii mei trăiesc aici, şi pentru ei, precum şi pentru copiii şi nepoţii Dvs, atât cât îmi mai stă în putere, trebuie să lupt. Singurul mod în care mai pot face ceva pentru sectorul nostru şi oamenii din el este să ne asigurăm, împreună, că vom alege un primar care să se pună în slujba lor, aşa cum mi-am dat silinţa să fac şi eu”, a scris Cristian Popescu Piedone pe Facebook joi seară, după decizia instanţei.

===

Tribunalul Bucureşti a respins definitiv, joi seara, candidatura lui Cristian Popescu Piedone la Primăria Sectorului 4. Aceeaşi decizie a fost luată şi în primă instanţă, la Judecătoria Sectorului 4, magistraţii precizând că propunerea de candidatură trebuia să fie semnată şi să provină de la conducerea organizaţiei municipiului Bucureşti a partidului.

„Întrucât intimatul a candidat la funcţia de primar al sectorului 4 din municipiul Bucureşti, municipiu care nu face parte din niciun judeţ, neexistând o organizaţie judeţeană a partidului, instanţa reţine că propunerea de candidatură trebuia să fie semnată şi să provină de la conducerea organizaţiei municipiului Bucureşti, cum de altfel este reglementat şi în Statutul Partidului Puterii Umaniste. Analizând dosarul de candidatură depus de intimat reiese că propunerea de candidatură a fost formulată de Preşedintele Filialei Sector 4 Bucureşti al partidului Puterii Umaniste şi nu de către Filiala Municipiului Bucureşti”, au explicat magistraţii, potrivit Mediafax.

Piedone este urmărit penal după tragedia din Colectiv. De altfel, el a demisionat în noimebrie 2015 din funcţia de primar al Sectorului 4, pe fondul protestelor declanşate de tragedie, şi susţinea la aceea vreme că se retrage din viaţa politică.”

Sper ca Sectorul 4 sa aiba parte de un primar mai bun…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

aprilie 27, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 12 comentarii

De ce are Valeriu Zgonea dreptate…

Aratam inca de la sfarsitul lui iunie 2015 ca PSD are nevoie de o schimbare la varf, o schimbare innoitoare a imaginii sale, atat pe plan intern, dar si pe plan extern. Lucrul acesta se impunea de mai multa vreme si ar fi foat benefic pentru PSD. Sa ne gandim ca acest partid nu reuseste din 2004 sa mai castige alegerile prezidentiale, iar faptul ca a avut acces in ultima vreme la guvernare se datoreaza aliantei cu liberalii, cea din USL. De aceea schimbarea se impune pentru ca trebuie sa vii cu ceva nou in fata electoratului, in special in fata tinerei generatii. PSD n-a venit cu ceva nou: a venit cu acelasi tip de lider cu care ne-a obisnuit de mai multa vreme precum Dl. Ponta. Rezultatul a fost ca a pierdut alegerile. Acum, toata pesedimea sau aproape toata il tine in brate pe Liviu Dragnea.

N-am absolut nimic personal cu Dl. Dragnea. Dansul conduce inca PSD. Problema D-lui. Dragnea poate fi formulata in termeni simpli si clari: dansul e condamnat definitiv la doi ani cu suspendare in Dosarul „Referendumul” in aprlie 2016. S-a invocat de catre unii caracterul politic al acestui proces, dar nu s-au oferit demonstratii convingatoare in acest sens. Nu e deloc clar de ce Liviu Dragnea trebuia indepartat in felul acesta din viata politica – pentru ca asta ar fi fost scopul unui proces politic. Cert este ca, in momentul de fata, PSD este condus de un infractor, lucru dezastruos din punctul de vedere al imaginii. Iata ce scria pe FaceBook, Dl. Valeriu Zgonea, Presedintele Camerei Deputatilor:

„Cu respect față de sutele de mii de membri PSD,

Am fost mereu un om de stânga. De peste 20 de ani, mi-am dedicat viața principiilor și valorilor social-democrate. Am luptat împreună, am câștigat împreună și am suferit împreună de multe ori. Împreună am dus campanii chiar împotriva unora care astăzi sunt în partidul nostru (PD, PRM, PDL etc) și ne dau lecții despre ce înseamnă să fii social-democrat. Care ne spun nouă că trebuie să înălțăm ziduri cât mai înalte, care să ne apere de realitatea de afară.

Eu cred că acest lucru este profund greșit. Și că social-democrația înseamnă tocmai să dărâmăm zidurile dintre noi și oameni. Să fim aproape de ei și să găsim soluții la problemele lor.

Acesta este motivul pentru care am acceptat, anul trecut, să fac echipă cu Liviu Dragnea. Pentru că amândoi am fost de acord să venim în fața Congresului cu o promisiune fermă, din suflet: modernizarea stângii din România. Și reașezarea ei pe trei principii fundamentale: decență, integritate și responsabilitate. Să dăm un semnal clar pentru întreaga clasă politică că e timpul să se schimbe și că PSD – cel mai mare și important partid din România, va fi vârful de lance al acestei schimbări.

Acea promisiune să știi că o respect, Liviu!

O respect, pentru că, în acești 20 de ani de când sunt în partid, i-am cunoscut pe mulți dintre sutele noastre de mii de membri. Și pot spune că aceștia sunt oameni muncitori , responsabili și decenți.

Nu trebuie să permitem NICIODATĂ ca acestor oameni să li se pună o etichetă pe care nu o merită.

NU trebuie sa fie în defensivă atunci când cer votul oamenilor care văd în noi speranța unui viitor mai bun!

Nici să li se bată obrazul pentru ceea ce NU au făcut !

Nu accept ca munca acestor oameni să fie călcată-n picioare de adversarii politici, care ne pot specula problemele, atunci când noi le permitem să apară.

PSD e un partid de oameni onesti si serioși, care nu merită să ducă povara unei imagini afectate de problemele unor lideri, indiferent cine sunt aceștia. Acesta este dreptul lor. Și nu o abstracție.

A fi lider înseamnă a avea responsabilitate dincolo de orice altceva. Iar în PSD, spre deosebire de alte partide, un lider are responsabilitatea destinului politic a peste jumătate de milion de suflete. Cărora trebuie să le insufle încredere și speranță. Nicidecum să le arunce în spate propriile sale probleme.
Acesta este crezul pe care și eu și Liviu l-am împărtășit atunci când am venit în fața Congresului.

Este un crez de care eu mă voi ține până la capăt! Sper și cred că, după toată emoția de vineri, te vei ține și tu, Liviu!

Pentru că PSD este o familie, în care principiul de bază este solidaritatea. Dar o solidaritate cu valorile și principiile de stânga, și nu una împotriva justiției.

Viața ne-a demonstrat că ori de câte ori am fost duplicitari și pasivi față de dorințele oamenilor, lumea ne-a sancționat și am pierdut alegerile.

Și nu e drept ca viitorul Partidului Social Democrat să fie periclitat din cauza unor interese personale / de grup.

Avem o șansă istorică : să recâștigăm alegerile locale si parlamentare. Și să guvernăm din nou țara în interesul oamenilor.

Vom câstiga alegerile locale pentru că am demonstrat seriozitate și performanță în ceea am facut în administrația locală. Dar putem pierde definitiv încrederea oamenilor în marele proiect PSD.
2016 este anul victoriei sau al înfrângerii definitive pentru PSD.

Depinde de noi toți ce ne dorim și ce alegere facem …”

Dl. Zgonea are dreptate in ceea ce priveste atitudinea sa fata de Dl. Dragnea. Insa PSD tinde sa se umple de tot ridicolul: Rovana Plumb ii cere demisia lui Zgonea. Adica „imparatul e gol” dar lui, lui Zgonea, i se cere demisia? De parca Valeriu Zgonea ar fi fost condamnat definitiv de catre Justitie, nu Dragnea!!! Nu sunt convingatoare nici explicatiile maestrului Cristoiu:

SRI a decis să-l sacrifice pe Valeriu Zgonea, obligîndu-l să se autodeconspire prin acţiunea sa făţişă de destabilizare a PSD

„Reacţia liderilor PSD la condamnarea cu suspendare a lui Liviu Dragnea n-a fost deloc surprinzătoare.
Dosarul Referendumului a fost şi este văzut nu numai de membrii PSD, dar şi de electoratul PSD, căruia trebuie să-i adăugăm electoratul PNL tradiţional, într-un cuvînt, de tot electoratul anti-Traian Băsescu, drept răzbunarea Sistemului care l-a susţinut pe fostul Preşedinte. Oricît ar părea de ciudat, demisia lui Liviu Dragnea ar fi fost sancţionată de electoratul anti-Băsescu, deja convins – după opinia mea în chip incorect – că Sistemul e al lui Traian Băsescu şi după încheierea mandatului.

Acestei convingeri i se adaugă alta, la fel de importantă:
Convingerea electoratului PSD că Sistemul – alcătuit din SRI, DNA şi ICCJ, avînd drept nucleu conducător SRI – şi-a pus în cap să scoată învingător la locale, PNL, zis și Partidul Meu.

Şi cum Partidul Meu e în derută, după Diversiunea Marian Munteanu, în care SRI, după ce le-a vîrît pe gît liderilor PNL pe fostul Lider al Pieții Universității, a șters putina în fața unui scandal pe care nu-l prevăzuse, electoratul PSD şi-a dat seama că Sistemul şi-a concentrat toate energiile, dar mai ales, banii negri, obţinuţi prin puşculiţele care sunt Infractorii de faţadă, pe destabilizarea PSD, care stă bine în sondaje.

Agitaţia lui Marian Vanghelie de a fi candidat nu e străină de tîrgul făcut cu Binomul SRI-DNA.
Circulă zvonuri şi în legătură cu o candidatură a lui Sorin Oprescu.
Dacă Sorin Oprescu va candida, indiscutabil el va candida la ordin, pentru a rupe din electoratul PSD în favoarea lui Cătălin Predoiu.

Ar fi posibile două explicaţii:

  1. Sorin Oprescu a încheiat şi el un tîrg, ca tot românul.
  2. Sorin Oprescu e omul Lor. Arestarea a venit în clipa în care nu s-a mai înţeles cu Ei la bani, cum s-a mai întîmplat și-n alte cazuri, deja notorii.

Valeriu Zgonea, preşedinte executiv al PSD, preşedinte al Camerei Deputaţilor din partea PSD, e singurul lider care i-a cerut demisia lui Liviu Dragnea.
Mai mult, el a purces la o serie de operaţiuni menite a destabiliza PSD.
Scrisoarea adresată lui Liviu Dragnea e o provocare ordinară, de tip SRI.
Ea trebuie să lase impresia unui PSD în brambureală internă, prin nimic deosebit de PNL.

Rezultatul unui partid la alegerile locale depinde și de imaginea de partid unit, gata să administreze țara. PSD lăsa pînă acum această impresie. Spasmele lui Valeriu Zgonea țintesc imaginea de partid cu probleme interne. Intervenția de la ședința conducerii, Scrisoarea adresată lui Liviu Dragnea n-au avut drept țintă preluarea conducerii de către el, Valeriu Zgonea, nici afirmarea în fața funcționarilor de la Ambasada americană din România, cum s-a spus, ci destabilizarea PSD acum, în debutul campaniei electorale. La ordin, Valeriu Zgonea provoacă PSD. Urmărește chiar o acțiune de demitere a sa de la șefia Camerei Deputaților. El știe că așa ceva PSD n-ar forța parlamentară s-o facă. Da, dar el știe că liderii PSD pot pica în capcana de a porni o acțiune inutilă, acțiune care ar adînci imaginea de partid în derivă.

Orice om normal se întreabă:
Ce l-a apucat?
E nebun?
Valeriu Zgonea riscă să fie disprețuit și urît de tot electoratul PSD, ba chiar şi de cel anti-Băsescu.
Şi avînd în vedere că tupeul SRI de a ne dicta el pe cine să alegem şi pe cine nu, tupeu care a transformat creierele cu cizme din judeţe în Stăpîni ai judeţelor, Epoleţii ţinînd să ia locul buletinului de vot, prestaţia lui Valeriu Zgonea stîrneşte repulsie.
Şi a oamenilor cinstiţi, a celor care mai cred că democraţia înseamnă vot şi nu şantaj securistic.

Cine a urmărit activitatea lui Valeriu Zgonea din ultimul an şi-a dat seama că:

  1. Omul e un Bulă al PSD şi al clasei politice, un Bulă care se exprimă însă pe facebook.Ca orice Bulă veritabil, Valeriu Zgonea n-are o clipă conștiința ridicolului pe care-l emană cotidian. E convins că tot ceea ce face stîrnește admirația. De aceea, indiferent de ce se scrie despre el, Valeriu Zgonea continuă să să fie penibil.
    Cînd vine vorba de Valeriu Zgonea, toată lumea pufneşte în rîs.
    Liderii PSD sunt, de regulă, urîţi.
    Valeriu Zgonea a reuşit rara performanţă de a fi dispreţuit.
  2. Omul e un zelos colaborator al SRI.
    Nu ştiu dacă e ofiţer acoperit.
    Cred mai degrabă că e un oportunist care lustruiește cu limba epoleții sergenților majori mesianici.
    Cred că vrea şefia PSD în schimbul slujirii fără cusur a SRI.

În ceea ce se numeşte literatura obsedantului deceniu, proza apărută la noi în anii ’70, despre abuzurile staliniste ale deceniului 1950-1960, atrage atenţia un personaj odios.
Stalinismul s-a definit în PCR prin şedinţele de demascare şi autodemascare.

Strălucit descrisă de Petru Dumitriu în Nopţile de iunie, o astfel de şedinţă, care dura cîte o întreagă noapte, avea drept punct principal excluderea din partid a unui membru de partid, de regulă, cadru de conducere dintr-o întreprindere, șef de echipă, inginer șef, chiar director, uneori chiar secretarul de partid, căzut victimă bătăliilor din partid.
Orice şedinţă de acest fel avea, în cea mai mare parte a ei, ceea ce se numea Demascarea.
Rînd pe rînd, prieteni, colegi de muncă, chiar şi membrii ai familiei, se ridicau şi-l acuzau pe cel pus în discuție de Tovarășii veniți de la Centru de tot felul de crime la adresa democraţiei populare.
Omul intra în şedinţă inginer șef și liber şi ieşea din ea, duşman de clasă şi în cătuşe.
Şedinţe de acest fel erau numeroase într-o întreprindere.

La toate aceste şedinţe de demascare se remarca prin balele de ură pe care le scotea împotriva Victimei, prin lozincile în care vorbea, prin invocarea Uniunii Sovietice și a luptei de clasă, un tip.
Era, de regulă, un muncitor leneş, un lucrător prost, un infect și un semianalfabet.
N-avea nici o cale firească de a parveni şi, atunci, ca să parvină, îmbrăţişa o profesie.
Cea de a face pe plac Șefilor de la Centru veniți să controleze şedinţele de demascare.
Uneori, în cazul unui cadru de conducere iubit, stimat de colectiv, era greu să găseşti pe cineva care să se tonul demascărilor în şedinţă.
De fiecare dată, Tovarăşii de la Centru se linişteau, zicînd:
– Nu-i nimic, îl avem pe tovarăşul X. Ne bazăm pe el.
Și tovarășul X n-aștepta nici să i se spună să demaște. Din debutul ședinței își dădea seama ce doreau tovarășii de la Centru.

Cred că un astfel de personaj e în PSD Valeriu Zgonea.
Toată activitatea de pînă acum îl dezvăluie un zelos desăvîrşit în preocuparea de a face pe plac Binomului SRI-DNA.
Ca preşedinte al Camerei Deputaţilor e cel care ascunde cele peste 20 de modificări la Codul Penal cerute de CCR.

Aceste modificări ar reduce puterea Binomului SRI-DNA asupra democraţiei româneşti, pentru că ar aduce procurorii DNA în hotarele Constituţiei.
Se înţelege al cui joc îl face Valeriu Zgonea refuzînd să îndeplinească exigenţele CCR.
Nu de mult, cînd Raportul MCV a criticat în chip nedrept Parlamentul, Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, a lăudat această critică, demascînd Parlamentul.
Pentru SRI, să ai un om în fruntea Camerei Deputaților e o realizare uriașă.
Pînă acum, Valeriu Zgonea a făcut jocurile SRI fără să bată la ochi.
Acum le face pe față, fără a se mai ascunde.

De ce-l sacrifică SRI punîndu-l să se autodemaște?
În practica Serviciilor există momente cînd un agent sau colaborator e sacrificat.
E vorba de obiective cruciale pentru Servicii.
SRI a decis să-l sacrifice pe Valeriu Zgonea, obligîndu-l să se autodeconspire prin acţiunea sa făţişă de destabilizare a PSD.
E cea mai bună dovadă că la SRI domneşte disperarea.
Sergenţii majori mesianici văd cum e pe cale să eşueze Operaţiunea lor de a vota în locul românilor, de a înlocui Epoleţii cu Buletinul de vot.

N.B. Se înțelege că orice ieșire publică a liderilor PSD împotriva lui Valeriu Zgonea face jocul SRI.
Cel de a crea imaginea unui PSD șfîșiat de luptele interne acum, în debutul campaniei electorale.”

In realitate, cel care destabilizeaza partidul nu e nimeni altul decat Liviu Dragnea. Nu stiu daca va mai amintiti de celebrul Congres cu vrajitoare, de acum cativa ani… In 2010 Adrian Nastase nu era condamnat. Credeti ca n-ar fi putut sa revina la sefia PSD? Dar nici nu a candidat pentru functia de presedinte al partidului si asta doar pentru faptul ca avea dosare in cercetarea Justitiei. Iar acum unul care e condamnat, e aparat de multi (zic multi caci nu vreau sa cred ca e vorba de o imensa majoritate din PSD) membri PSD ca sa ramana in continuare in functia de presedinte al partidului si sa-i reprezinte!!! Cel care trebuie sa plece, in viziunea unor pesedisti, e cel care a aratat derapajul in care se afla tot acest partid, e vorba de Dl. Zgonea. Uitati-va cat de pe dos e gandirea unora din PSD! Ramanerea in functia de presedinte al partidului a D-lui. Dragnea, aduce prejudicii partidului, in special in ceea ce priveste relatiile sale externe. Dar si pe plan intern – lucru ce nu trebuie neglijat, pentru ca in niciun caz nu sporeste performantele electorale ale partidului. Dimpotriva, le diminueaza.

Nici vorba de neconstitutionalitate in gestul lui Klaus Iohannis!

Iata si atitudinea Presedintelui, expusa in aceasta scurta postare de pe FaceBook:

„Liviu Dragnea ar trebui să se retragă. Pentru sănătatea sistemului politic românesc, nu este în regulă ca un mare partid politic să fie condus de un lider condamnat penal prin sentință definitivă. I-am comunicat această opinie.”

Domnul Iohannis, ca mediator intre stat si societate, a facut ceea ce trebuie! PSD e cel mai mare partid politic din Romania, este un partid ce a dat un comisar european, are reprezentare in Parlamentul European si poate ajunge partid de guvernamant. Ganditi-va ca poate sa dea premierul, dar sa fie condus de un condamnat penal! Lucrul acesta aduce prejudicii Statului Roman, in relatiile externe ale Romaniei. Dl. Dragnea ar trebui sa-si dea demisia din toate functiile politice, publice pe care le detine. Evident, Dl. Dragnea ar putea sa revina in politica dupa ce expira perioada de condamnare. Insa din pacate pentru domnia sa, mentinerea sa in functiile pe care le detine in prezent, inseamna automat un prejudiciu adus statului si o plasare a Romaniei in afara valorilor euroatlantice. Romania e tara membra a UE si NATO, pe cale de consecinta impartaseste aceleasi valori cu celelalte state membre in cele doua organizatii. In caz contrar, riscul e de reducere a increderii in Romania din partea partenerilor nostri intr-un moment politic extern tensionat si dificil.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

aprilie 25, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 10 comentarii

Urmărește

Fiecare nou articol să fie livrat pe email.

Alături de 34 de alți urmăritori