Ipocrizie

Motto:

„Infame!… tu, infame!… om infernal ce esti!
Nimic nu-i sacru tie!… A tale juraminte
Ascund ipocrizia sub magice cuvinte…”

Vasile Alecsandri – Despot Voda

Se tot vorbeste despre reforme morale si despre masurarea coruptiei. Dar cine ar putea sa masoare fatarnicia de la noi?

Apropo de cozile imense din strainatate pentru ca oamenii sa-si exercite dreptul de vot. Eu sunt absolut de acord ca aceasta problema ar fi trebuit rezolvata de foarte multa vreme. Emigratia masiva de la noi din tara a fost o realitate inca de acum 20 de ani. Lucrurile erau clare si se putea previziona inca de atunci ca va creste. S-a luat vreo masura?

Din punctul meu de vedere, trebuia de multa vreme, inca de atunci, sa se introduca votul prin corespondenta si votul electronic, pe langa votul clasic, la urne. De observat ca nimeni, nici de la Stanga si nici de la Dreapta esicherului politic, n-a luat vreo masura in acest sens. Ca dovada cozile imense cand oamenii ies la vot, cand vor sa voteze. Inclusiv pe vremea unor regimuri de dreapta nu s-a luat vreo masura, desi ar fi putut si ar fi trebuit sa se ia.

De ce oare? Nu cumva pentru ca sa se manipuleze aceste voturi? Pentru ca sa se fure, mai exact spus.

Sper ca in al unsprezecelea ceas sa se ia aceasta masura legala: votul prin corespondenta si votul electronic, ramanand inclusiv votul clasic. Diversificarea n-are cum sa strice. Pentru ca toata lumea sa-si poata exercita in cele mai bune, optime si placute conditii dreptul la vot.

Acelasi lucru despre monstruozitatea numita „statul paralel”. Amestecul Serviciilor in politica, afaceri a fost acceptat de toata lumea, de la Stanga la Dreapta esicherului politic. Acest „stat paralel”, cum i se spune, ar fi putut sa nu existe daca ar fi fost vointa politica. Dar toti politicienii nostri au dorit sa beneficieze de un astfel de tool. Nimeni n-a miscat un deget sa indrepte situatia. Pana la urma s-au amestecat inclusiv in Justitie. Doar cand politicienii au suferit, ei au inceput sa atace „statul paralel”. Dar nici atunci n-au facut nimic ca sa-l elimine pentru ca au preferat sa se foloseasca in continuare de aceasta unealta atat de utila: sa stii secretele altora, sa le violezi viata privata si apoi sa-i santajezi cu un dosar!!

Protocoalele existau de multa vreme. Inca din anii ’90, cand PSD (indiferent de denumirile din trecut voi spune simplu PSD ca sa scurtez expunerea) era la Putere. Dosarele SIPA, nu mai vorbesc. Toate ingredientele pentru folosirea santajului in politica, pentru patrunderea brutala in viata privata a omului – lucruri totalmente nedemocratice si as indrazni sa spun chiar ilegale. Dar au convenit multora. Pentru ca a face politica prin santaj si amenintare e un lucru comod. Iar psihologic vorbind, atata vreme cat esti la Putere nu crezi ca ti se poate intampla si tie. Eu n-as crede ca incape vreo indoiala ca multi au facut faradelegi crezandu-se protejati de catre Sistem. De abia atunci cand n-au mai fost protejati si-au dat seama de grozavie!!

Interesant este ca lupta anticoruptie, actualele alegeri europarlamentare dezvaluie intelepciunea potrivit careia tot tartufismul asta nu foloseste la nimic! 🙂

De fapt, „nimic nou sub soare”, pentru ca se ajunge la o intelepciune foarte veche – n-am descoperit noi roata, cum se spune – si anume ca toate sunt desertaciuni!! Ecclesiastul spune:

„1.	Cuvintele Ecclesiastului, fiul lui David, rege în Ierusalim.
2.	Deşertăciunea deşertăciunilor, zice Ecclesiastul, deşertăciunea deşertăciunilor, toate sunt deşertăciuni!
3.	Ce folos are omul din toată truda lui cu care se trudeşte sub soare?
4.	Un neam trece şi altul vine, dar pământul rămâne totdeauna!
5.	Soarele răsare, soarele apune şi zoreşte către locul lui ca să răsară iarăşi.
6.	Vântul suflă către miazăzi, vântul se întoarce către miazănoapte şi, făcând roate-roate, el trece neîncetat prin cercurile sale.
7.	Toate fluviile curg în mare, dar marea nu se umple, căci ele se întorc din nou la locul din care au plecat.
8.	Toate lucrurile se zbuciumă mai mult decât poate omul să o spună: ochiul nu se satură de câte vede şi urechea nu se umple de câte aude.
9.	Ceea ce a mai fost, aceea va mai fi, şi ceea ce s-a întâmplat se va mai petrece, căci nu este nimic nou sub soare.
10.	Dacă este vreun lucru despre care să se spună: „Iată ceva nou!” aceasta a fost în vremurile străvechi, de dinaintea noastră.
11.	Nu ne aducem aminte despre cei ce au fost înainte, şi tot aşa despre cei ce vor veni pe urmă; nici o pomenire nu va fi la urmaşii lor.
12.	Eu Ecclesiastul am fost regele lui Israel în Ierusalim.
13.	Şi m-am sârguit în inima mea să cercetez şi să iau aminte cu înţelepciune la tot ceea ce se petrece sub cer. Acesta este un chin cumplit pe care Dumnezeu l-a dat fiilor oamenilor, ca să se chinuiască întru el.
14.	M-am uitat cu luare aminte la toate lucrările care se fac sub soare şi iată: totul este deşertăciune şi vânare de vânt.
15.	Ceea ce este strâmb nu se poate îndrepta şi ceea ce lipseşte nu se poate număra.
16.	Grăit-am în inima mea: Cu adevărat am adunat şi am strâns înţelepciune – mai mult decât toţi cei care au fost înaintea mea în Ierusalim căci inima mea a avut cu belşug înţelepciune şi ştiind.
17.	Şi mi-am silit inima ca să pătrund înţelepciunea şi ştiinţa, nebunia şi prostia, dar am înţeles că şi aceasta este vânare de vânt,
18.	Că unde este multă înţelepciune este şi multă amărăciune, şi cel ce îşi înmulţeşte ştiinţa îşi sporeşte suferinţa.”

Ecclesiastul – Cap. 1

Chiar asa: „Ceea ce este strâmb nu se poate îndrepta şi ceea ce lipseşte nu se poate număra.” sau „Toate fluviile curg în mare, dar marea nu se umple, căci ele se întorc din nou la locul din care au plecat.”.

Nu stiu daca in Statele Unite, Vestul Europei, Rusia sau Extremul Orient etc, dar in Romania te convingi de inteleptele cuvinte ale Ecclesiastului. Te convingi ca e adevarat ce spune!

Iata ce spune si spre sfarsitul Cap.2:

„24.	Nimic nu este mai bun pentru om decât să mănânce şi să bea şi să-şi desfăteze sufletul cu mulţumirea din munca sa. Şi am văzut că şi aceasta vine numai din mâna lui Dumnezeu.
25.	Cine poate oare să mănânce şi să bea fără să mulţumească Lui?
26.	Omului care este bun înaintea lui Dumnezeu, Dumnezeu îi dă înţelepciune, ştiinţă şi bucurie, iar păcătosului îi dă sarcina să adune şi să strângă pentru a da celui ce este bun în faţa lui Dumnezeu. Şi aceasta este deşertăciune şi vinare de vânt!”

Apropo de intrebarea: „Cine este aproapele meu?”. Daca e aproapele tau trebuie sa simti lucrul asta, sa-l simti aproape de sufletul tau. Stau si ma intreb daca nu cumva, in Romania actuala, la intrebarea aceasta: „Cine este aproapele meu?”, raspunsul ar fi: Ecclesiastul… Poate ca Dumnezeu vrea sa ne arate noua intelepciunea aceasta straveche ca sa ne faca sa intelegem. Spre inceputul Cap. 4 spune:

„1.	Şi iarăşi am luat aminte la toate silniciile care se săvârşesc sub soare. Şi iată lacrimile celor apăsaţi şi nimeni nu era care să-i mângâie, iar în mâna celor silnici toată asuprirea şi nici un mângâietor nu se găsea!
2.	Şi am fericit pe cei ce au murit în vremi străvechi mai mult decât pe cei vii care sunt acum în viaţă.
3.	Iar mai fericit şi decât unii şi decât alţii este cel ce n-a venit pe lume, cel care n-a văzut faptele cele rele care se săvârşesc sub soare.
4.	Şi am văzut că toată strădania şi toată izbânda omului la lucru nu este decât pizma unuia faţă de altul. Şi aceasta este deşertăciune şi vânare de vânt!”

E de luat aminte…