Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Vreau sa vad lucruri concrete!

Departe de mine sa contest importanta Summitului celor Trei Mari de la Bucuresti. Si eu cred ca e un lucru extrem de pozitiv faptul ca Bucurestiul gazduieste acest Summit, fapt ce contribuie la cresterea vizibilitatii si importantei Romaniei pe plan international. Este o lovitura de PR, cum se spune, foarte buna.

Nu cred ca are rost sa pun aici articolele pe care le-am citit si pe care, cu siguranta, cred, le-ati lecturat si Dvs., stimati cititori ai blogului. Insa ceea ce am constatat eu este ca se folosesc foarte multe vorbe pentru a descrie acest Summit, iar, pe de alta parte, limbajul folosit de distinsii analisti, dar si de catre participantii la Summit, este cumva, daca se poate spune asa, cel „de lemn”, care aproape ca te adoarme cu monotonia sa binecunoscuta. Intentia mea nu este ca sa critic neaparat acest lucru. Ci sa arat cum mi se pare mie acest lucru. Si anume ca nu prea vedem lucruri concrete. Am inteles, sunt idei, sunt  – asa se zice – strategii, sunt proiecte pe hartie, cum se spune. As dori sa vad ca se concretizeaza ceva. As dori sa vad finantari concrete din partea BERD si BEI, din partea Comisiei Europene.. Prin finantari concrete inteleg ca se dau bani pentru imediata punere in practica a proiectelor. Daca nu toate – inteleg ca nu se poate, ca nu putem merge de-a valma, cum se spune -, dar macar cateva, sa vad ca se incepe.

Se folosesc foarte multe vorbe, dar vedem extrem de putine (chiar deloc?!) proiecte care sa se concretizeze intr-un orizont de timp rezonabil.

Acest Summit are si o dimensiune de business. Daca asa stau lucrurile, as dori sa vad, la sfarsitul acestuia, care vor fi proiectele ce se vor concretiza impreuna cu finantarea de rigoare. Cu alte cuvinte: proiectul asta, finantat de banca X, cu incepere din data de, termen de predare in data de, proiectul cutare, la fel, finantat de BEI, sa zicem, porneste in data de, termen de realizare pana in data de, si tot asa cu inca vreo doua trei proiecte. Macar sa vedem 4-5 proiecte care sa aiba finantare clara cu data de incepere clara si data de finalizare clara. Ca sa fiu eu si mai clar, sa dau un exemplu concret: un proiect de realizare a unei autostrazi Gdansk-Constanta – finantat de, sa zicem, BERD, cu data de incepere stabilita clar si de finalizare, la fel, clar. Altminteri tare ma tem ca ramanem, in continuare, la un nivel abstract de interconectivitate. Si vom avea, de fapt, discutii abstracte, in care operam cu notiuni abstracte, fara o valoarea practica.

Totusi, in Declaratia Comuna vedem un inceput si speram ca initiativele si proiectele sa se concretizeze in scurt timp. As dori sa vad, in acest sens, pana la urmatorul Summit progrese concrete si mai putine vorbe. Europa de Est are nevoie de dezvoltare, nu de vorbe goale si ar fi bine sa constientizam mai mult lucrul asta. Pentru ca sa realizam cu adevarat asa ceva este imperios necesar sa ne miscam repede!!

De asemenea este de notat si de apreciat sprijinul Statelor Unite, reafirmat prin mesajul Presedintelui Donald Trump. Lucru ce se constituie intr-o premisa importanta a succesului I3M. De asemenea putem vorbi de sprijinul Comisiei Europene. De aceea eu cred ca aceasta Initiativa ar trebui sa se transforme rapid intr-o poveste de succes, care sa contribuie cu adevarat la dezvoltarea Estului Europei si la reducerea decalajelor fata de tarile dezvoltate din Vest.

Un lucru important l-a aratat Jean-Claude Juncker si trebuie sa deschidem un articol Mediafax:

Jean-Claude Juncker şi-a arătat, la Bucureşti, îngrijorarea faţă de viitorul UE: Am impresia că Europa începe să rămână fără suflare

Se arata ca:

„Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat marţi, la Palatul Cotroceni, unde participă la Summitul celor Trei Mări, că Europa începe „să rămână fără suflare” pentru că nu respiră cu cei „doi plămâni, de est şi de vest”.

„Europa trebuie să respire cu doi plămâni, de Est şi de Vest. Dacă acest lucru nu se întâmplă, Europa rămâne fără suflare şi am impresia că Europa noastră începe să rămână fără suflare, aşa ca trebuie să punem accent pe cooperare, să folosim o limbă comună pentru Est şi pentru Vest”, a declarat, marţi, la Palatul Cotroceni, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Juncker i-a cerut preşedintelui României, Klaus Iohannis, să încurajeze „noi căi de comunicare între cei doi plămâni” ai continentului.

„Domnule preşedinte, sprijnim Iniţiativa celor Trei Mări şi vă încurajăm să deschideţi noi căi de comunicare între cei doi plămâni ai continentului, dar şi între Nord şi Sud”, a precizat preşedintele Comisiei Europene.

La rândul său, şeful statului, Klaus Iohannis a declarat că trebuie exploatat pe deplin potenţialul de dezvoltare a interconctivităţii, punând accent pe transport, energie şi piaţa digitală.

„În cadrul acestei iniţiative ne-am propus să prioritizăm transportul, energia şi piaţa digitală. Am avut dreptate, deoarece aici este cea mai mare oportunitate de a dezvolta interconectivitatea. Cred că este un potenţial pe care putem şi ar trebui să îl exploatăm pe deplin, în strânsă cooperare cu partenerii din comunitatea euro-atlantică şi instituţiile financiare europene şi internaţionaantici”, a afirmat, preşedintele marţi la Palatul Cotroceni, în discursul său din cadrul sesiunii plenare a summit-ul iniţiativei cel Trei Mări.

Preşedintele Klaus Iohannis găzduieşte, marţi, la Palatul Cotroceni, cel de-al treilea Summit al Iniţiativei celor Trei Mări, la care participă preşedintele CE, Jean-Claude Juncker, nouă preşedinţi de stat, dar şi Secretarul Energiei din SUA, Rick Perry.

Marţi are loc Sesiunea Plenară a Summitului, moderată de preşedintele Klaus Iohannis.

Ulterior, şeful de stat român va susţine declaraţii de presă, alături de preşedintele Croaţiei, Kolinda Grabar-Kitarović, de prim-ministrul Poloniei, Mateusz Morawiecki, şi de Rick Perry, Secretarul Energiei al SUA.

Iniţiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă şi informală, la nivel prezidenţial, reunind cele 12 state membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Baltică, Adriatică şi Marea Neagră – Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia. Primele două Summituri ale Iniţiativei au avut loc la Dubrovnik, în 2016, şi Varşovia, în 2017.”

Poate pentru prima data Jean-Claude Juncker face, in mod public, o distinctie clara intre Europa de Vest si cea de Est, referindu-se la acestea ca la cei doi „plamani” ai Uniunii Europene. Ideea te duce cu gandul la deja celebra formula, a „Europei in doua viteze”. Si iata ca acum, poate pentru prima data, s-a spus care sunt cele doua viteze: Europa de Vest si Europa de Est (fosta comunista). Spune ca trebuie „să folosim o limbă comună pentru Est şi pentru Vest”. Cu alte cuvinte, in prezent, nu avem o limba comuna ” pentru Est şi pentru Vest”. N-am mai auzit spus atat de clar lucrul asta. Cred ca e pentru prima oara – sa ma corectati daca gresesc – cand Dl. Juncker spune, in mod transant, aceste lucruri. Absolut de acord cu ce a afirmat Dl. Iohannis si anume ca „trebuie exploatat pe deplin potenţialul de dezvoltare a interconctivităţii, punând accent pe transport, energie şi piaţa digitală”. Cresterea competitivitatii si sporirea dezvoltarii Europei de Est e un element strategic necesar pentru a evita o falie economica si sociala intre aceasta si Europa de Vest. Fara indoiala ca o Uniune Europeana fracturata in felul acesta nu e de dorit – cred ca asta a si dorit sa sublinieze Dl. Juncker. Daca potentialul enorm al Europei de Est ramane neexplorat si nevalorificat falia aceasta se va adanci, efectele vor fi cat se poate de nocive pentru intreaga Uniune Europeana. Cuvantul de ordine si noul concept lansat la Bucuresti de catre Dl. Juncker, in relatiile europene Est-Vest, este cooperarea. Semn ca la acest capitol lucrurile nu stau deloc intr-un mod fericit. Dar in ceea ce priveste Romania, tara noastra trebuie sa ia masuri serioase si responsabile pe plan intern in vederea dezvoltarii sale durabile. In caz contrar tindem catre un esec. Dezvoltarea infrastructurii este pilonul de baza al I3M, de aceea ar trebui, daca dorim intr-adevar sa avem succes, sa mergem in concordanta si sa punem accent, pe plan intern, pe dezvoltarea infrastructurii de transport, energetice, digitale. Nu prea se vede si nu prea am vazut, cel putin in ultimii 10 ani un asemenea lucru, dimpotriva situatia s-a inrautatit pe anumite componente (ca sa dau doua exemple: infrastructura rutiera, de cale ferata). Lucrurile ar trebui reparate si nu e tarziu pentru asta. Astfel de Forumuri sunt, fara teama de a gresi, binevenite. Mai trebuie sa vedem si efortul propriu pentru realizarea unor obiective atat de ambitioase.

Initiativa celor Trei Mari (I3M) este un lucru deosebit de serios, pentru ca este, de fapt, vorba de dezvoltarea Europei de Est, printr-un efort comun al statelor participante, care ar trebui sa se realizeze cu succes. Distonanta intre politicile interne si ceea ce se discuta – proiecte, politici – la un asemenea forum ingreuneaza daca nu chiar fac imposibil succesul.

Pe de alta parte, ma gandesc la faptul ca organizam, cu succes, Summituri si Forurmuri internationale, ceea ce, desigur, nu-i rau. Insa nu valorificam. Spre exemplu, daca va mai amintiti, a avut loc la Bucuresti in urma cu vreo 5 ani Forumul economic China-Europa Centrala si de Est. Stau si ma intreb daca am valorificat, in interesul tarii noastre, o relatie economica cu China. Si daca da, cat am valorificat? Noi tot semnam declaratii comune privind „aprofundarea cooperării bilaterale în noile circumstanţe” – observati cat de abstract suna! – dar nu valorificam mare lucru. Spre deosebire de polonezi, care cu mult mai putine vorbe si gesturi emfatice au valorificat intr-un mod cat se poate de pragmatic o relatie cu China in privinta constructiei de autostrazi.

Cam la fel par a suna lucrurile si la acest Summit. Repet, nu-i neg deloc importanta. Doar ca tare imi e ca totul se va reduce la organizarea acestuia cu succes si nimic mai mult. In rest, lucrurile vor balti ca si pana acum, fara sa vedem ceva concret. Ca se concretizeaza ceva in interesul tarii noastre.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Reclame

septembrie 18, 2018 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

Despre ce m-a nedumirit pe mine in ceea ce priveste „opera epistolara” a lui Rudy Giuliani si Louis Freeh

Sa vedem mai intai cum stau lucrurile:

Ziare.com

Giuliani i-a scris lui Iohannis ca protocoalele submineaza statul de drept si e nevoie de amnistie. George Maior acuza un lobby al celor cu probleme cu legea

Agentia de presa Mediafax a publicat luni o scrisoare pe care Rudy Giuliani, actualmente seful echipei de avocati a lui Donald Trump, i-a trimis-o presedintelui Klaus Iohannis, precum si premierului Viorica Dancila si presedintilor celor doua camere ale Parlamentului, Liviu Dragnea si Calin Popescu Tariceanu.

Scrisoarea are antetul firmei de avocatura a lui Giuliani, deci nu pare sa reprezinte nimic mai mult decat opinia sa personala. In plus, ambasadorul Romaniei in SUA, George Maior, nominalizat in scrisoare, spune ca actiunea „este expresia unui lobby initiat de forte interesate sa apere persoane cu probleme cu legea”.

Giuliani, acuzatii fara dovezi despre „abuzurile DNA”

In documentul prezentat de agentia de stiri, Giuliani spune ca protocoalele intre institutiile din Justitie si SRI ar submina in opinia lui statul de drept si chiar cere o amnistie a tuturor celor care ar fi fost condamnati si pe baza acestor protocoale.

In scrisoarea semnata de Giuliani se vorbeste de progresele facute de Romania de la caderea lui Nicolae Ceausescu si cere, nu se precizeaza clar in ce calitate, ca „Guvernul Romaniei sa infiinteze o comisie independenta formata din judecatori internationali si experti legali, care sa examineze originile protocoalelor secrete”.

Avocatul lui Trump vorbeste chiar de „multele abuzuri ale DNA si SRI”, dar si de „sutele de dosare” ale DNA al caror obiect sunt judecatori. Numeroase explicatii despre astfel de dosare au fost date in zilele acestea, magistrati si politisti explicand ca, in domeniile lor de activitate, aceste chestiuni sunt la ordinea zilei pentru ca cei care ajung in instante, nemultumiti de rezultat, depun plangeri impotriva lor.

Iata integral scrisoarea lui Rudy Giuliani, publicata de Mediafax:

„Draga domnule presedinte Iohannis,

Va scriu ca sa imi exprim ingrijorarea in legatura cu prejudiciul continuu adus statului de drept in Romania, comis sub pretextul aplicarii cu eficienta a legii. Acest prejudiciu afecteaza negativ, in mod direct, cursul investitiilor straine directe in Romania, deoarece niciun investitor rational nu ar investi intr-un loc in care domnia legii si sistemul legal fac subiect al manipularii facute de cei de la putere.

Inainte de alegerea mea in functia de primar al New York-ului, am servit ca oficial de rang inalt in Departamentul de Justitie al Statelor Unite, detinand sefia reputatului birou de procurori din New York. De-a lungul mai multor ani, ca procuror, am investigat si urmarit personal, sau am condus acuzarea unui numar mare de cazuri de coruptie publica, ceea ce a dus la condamnarea a numerosi demnitari.

Dupa caderea lui Nicolae Ceausescu din 1989, Romania a facut pasi hotarati spre aplicarea legilor, in concordanta cu repectarea dreptului la un proces corect in regulile statului de drept. Cu toate acestea, progresele au fost subminate grav de excesele Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) a Romaniei, sub conducerea fostului procuror sef, Laura Codruta Kovesi. Aceste excese au inclus: intimidarea judecatorilor, a avocatilor apararii si a martorilor; ascultarea neconstitutionala a telefoanelor; marturii silite si procese judiciare incorecte.

In plus, fata de excesele facute de DNA in numele ‘aplicarii legii’, am luat la cunostinta cu tristete in cursul ultimelor luni despre existenta ‘protocoalelor secrete’ pe care mai multe institutii publice le-au semnat cu Serviciul Roman de Informatii (‘SRI’) . Acestea includ protocoale secrete cu: Inalta Curte de Casatie si Justitie a Romaniei; Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Consiliul Superior al Magistraturii.

Semnatarii protocoalelor secrete includ: Laura Codruta Kovesi, din partea Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si George-Cristian Maior, care acum indeplineste functia de ambasador al Romaniei in Statele Unite, din partea SRI.

Recunosc si inteleg importanta luptei impotriva coruptiei. In acest sens, incurajez Romania sa isi reafirme angajamentul de a investiga si a judeca coruptia in mod cinstit, transparent, si in concordanta cu legea. O amnistie ar trebui data celor care au fost acuzati si condamnati ca urmare a exceselor DNA facute de la implementarea protocoalelor secrete, inclusiv mai multor oameni inocenti care au fost trimisi la inchisoare.

De asemenea, indemn Guvernul Romaniei sa infiinteze o comisie independenta formata din judecatori internationali si experti legali, care sa examineze originile protocoalelor secrete, ca si impactul lor asupra Parchetului General si a judecatorilor din intreaga tara.

Pe baza rezultatelor ei, comisia independenta ar putea face recomandari specifice pentru ca aplicarea legii sa fie intarita in Romania, iar Codul Penal romanesc sa fie reformat, pentru a preveni reaparitia unor astfel de excese.

Guvernul Romaniei trebuie, de asemenea, sa se asigure ca judecatorii nu sunt intimidati de DNA sau de SRI. In consecinta, exista nevoia de a identifica sutele de dosare ale DNA despre judecatori, asa cum a descris recent un adjunct al DNA, pentru a determina numele judecatorilor, acuzatiile si originea acestor acuzatii impotriva judecatorilor, precum si cronologia si durata acestor dosare.

In sfarsit, sectii de responsabilitate profesionala ar trebui stabililte pentru Parchetul General, DNA, SRI si orice alte institutii recomandate de comisia independenta, pentru a stabili standarde potrivite de comportament si raspundere, ca si investigarea plangerilor impotriva acestor institutii.

Romania trebuie sa clarifice faptul ca ramane angajata in asigurarea proceselor corecte, transparente, si a respectarii legii. Acest lucru va impune corectarea multelor abuzuri ale DNA si SRI si ar trebui sa includa amnistie pentru acuzatiile si condamnarile suspecte. Un astfel de angajament in respectarea legii va imbunatati, de asemenea, apetitul investitorilor pentru a contribui la viitorul Romaniei.
Cu respect,
Rudolph W. Giuliani, Esq.”

George Maior: Lobby al fortelor care ii apara pe cei cu probleme cu legea

George Maior, actual ambasador al Romaniei in SUA si fost director SRI, a declarat luni, referitor la scrisoare, ca aceasta este expresia unui lobby initiat de forte interesate sa apere persoane cu probleme cu legea.

„Un personaj spumos si extrem de combativ in discutiile din Statele Unite, nu stiu daca mai e avocatul lui Donald Trump. In orice caz, ea este expresia unui lobby, initiat de anumite forte care sunt interesate de apararea unor personaje de la noi care au avut probleme cu justitia, asta va spun clar„, a declarat, luni, George Maior, citat de Mediafax.

Pozitie diametral opusa de cea a Departamentului de Stat al SUA si Ambasadei de la Bucuresti

Scrisoarea atribuita avocatului lui Trump este diametral opusa pozitiilor exprimate in trecut, tot sub presedintia lui Trump, de Departamentul de Stat al SUA sau de Ambasada SUA la Bucuresti.

De exemplu, in cel mai recent raport publicat de Departamentul de Stat, in urma cu o luna, se vorbeste despre coruptia si e precizat ca Parlamentul Romaniei este principalul vinovat pentru neimplementarea recomandarilor facute de Comisia Europeana in rapoartele MCV.

„Ca si in rapoartele anterioare din cadrul MCV, Parlamentul este principalul vinovat, membrii adoptand amendamente care slabesc legile privind conflictul de interese si introducand ‘propuneri problematice sau necoordonate’, fara consultarea partilor interesate.

In ciuda opozitiei din partea partilor interesate, dar si fara evaluari asupra impactului, Guvernul a impus mai multe legi in Justitie, contestate in mod repetat privind constitutionalitatea si in privinta carora magistratii s-au temut ca vor slabi independenta judiciara”, e un fragment din raport.

Totodata, acolo e laudata activitatea DNA, despre care acum in documentul lui Giuliani se spune ca ar face abuzuri: „In ciuda numeroaselor atacuri ale politicienilor romani si ale organizatiilor mass-media aliate, Directia Nationala Anticoruptie (DNA) a continuat investigarea si urmarirea penala in cazurile de coruptie care implica oficiali din scena politica, juridica si administrativa, pana in 2017, cu aproape 1.000 de acuzati, din care o treime detineau functii publice inalte, iar 189 de oficiali au fost acuzati de diverse abuzuri”.

Mai mult, raportul preciza ca investitorii sunt sceptici de a veni in Romania din cauza „cererilor de mita de catre oficiali de nivel inferior sau mediu” care „ajung pana la punctul de hartuire”.

Ziare.com a cerut o pozitie oficiala Ambasadei SUA in legatura cu documentul trimis de Giuliani si va vom prezenta raspunsul de indata ce il vom obtine.” (subl. mea)

HotNews

Ce scrie prea internațională despre scrisoarea lui Giuliani: Avocatul lui Trump, plătit de firma ce apără un corupt / Giuliani, sunat de la Departamentul de stat: Voiau să știe dacă este adevărat / Am discutat cu cel puțin un oficial român

Subiectul scrisorii trimise de Rudy Giuliani în România a fost reflectat în principalele ziare internaționale, care vorbesc despre intervenția fostului primar contra luptei anticorupție, dar și de diferența față de poziția oficială a autorităților oficiale din Statele Unite.

Washington Post: Scrisoarea prin care Giuliani critică lupta anticorupția din România atrage atenția Departamentului de Stat

O scrisoare al lui Rudolph Giuliani, unul dintre avocații personali ai lui Trump, trimisă unor oficiali români ce se opun campaniei anticorupție, a atras atenția Departamentului de stat și a reînnoit întrebările privind faptul că el continuă să lucreze pentru clienți străini în timp ce îl reprezintă pe președinte.

Giuliani a primit un telefon de la reprezentanți ai Departamentului de Stat, a afirmat el într-un interviu de miercuri. ”Voiau să știe, ‘Așa este? Este adevărat? Vrem să fim siguri că informația este reală”, a declarat Giuliani. ”Absolut”, spune el că le-a răspuns.

„Poate ar fi trebuit să menționez în scrisoare că nu-l reprezint pe președinte”, a adăugat Giuliani, precizând că a discutat cu cel puțin un oficial de la București. El nu a spus însă cu cine.

Russia Today: Ciudata călătorie a lui Rudy Giuliani în politica românească (plus ceva interes personal)

Deși Departamentul de Stat american este bine versat în arta de a spune liderilor străini ce să facă, incursiunea avocatului lui Donald Trump, Rudy Giuliani, în afacerile interne ale altei țări este o premieră. Fostul primar din New York s-a decis să se aventureze în politica românească, cerând președintelui Klaus Iohannis să țină în frâu populara campanie anti-corupție.

Guardian: Giuliani spune că este plătit de firma ce apără un româno-american corupt

Rudy Giuliani, avocatul lui Donald Trump, este plătit să-i ajute pe avocații care lucrează la eliberarea unui magnat româno-american ce a fost condamnat la închisoare pentru corupție în dosarul unuei tranzacții imobiliare. (…)

Deși scrisoarea lui Giuliani nu menționează cazul Popoviciu, el susține că oameni nevinovați au ajuns la închisoare și că ”ar fi nevoie de o amnistie pentru cei care au fost acuzați și condamnați prin excesele” direcției anticorupție.

New York Times: Giuliani critică lupta anticorupție din România

Avocatul Rudolph Giuliani a afirmat miercuri că trimiterea unei scrisori adresate președintelui Klaus Iohannis, prin care cerea verificarea protocoalelor PG-SRI și stoparea presiunile asupra judecătorilor, nu are „legătură cu Guvernul SUA”.

„Ofer consultanță în probleme de securitate, forțe de ordine și terorism în mai multe țări. Toți avocații privați ai președintelui au avut activități private”, a adăugat avocatul lui Donald Trump.”

Revista 22

Cine este Louis Freeh, angajatorul lui Giuliani, semnatarul celebrei scrisori anti-DNA 

Louis Freeh, fost director al FBI, este cel care a plătit prin firma sa de lobby pe Rudolph Giuliani ca acesta din urmă să-și asume scrisoarea în care DNA era acuzată de atitudine discriminatoare. Freeh a fost avocatul lui Puiu Popoviciu, al miliardarului Beny Steinmetz și al fugarului Alexander Adamescu, toți trei ori condamnați definitiv ori deocamdată doar în primă instanță, releva Ziare.com.

De altfel, in urma cu o saptamana, Louis Freeh propunea, intr-un interviu acordat pentru Forbes si citat de Mediafax, aceleasi masuri pentru Romania, printre care amnistia si gratierea, suspect de similare cu propunerile facute ulterior de Rudolf Giuliani, relateaza Ziare.com

Avocat pentru Puiu Popoviciu, Beny Steinmetz, și Alexander Adamescu

Louis Freeh a fost avocatul omului de afaceri Puiu Popoviciu, condamnat la 7 ani de inchisoare cu executare si fugit din Romania.

Acelasi Louis Freeh a fost si avocatul lui Beny Steinmetz in dosarul retrocedarilor ilegale din Baneasa si Snagov, conform TVR. Steinmetz a fost suspectat ca s-ar fi aflat in spatele operatiunii Black Cube de hartuire si spionare a fostei sefe a DNA Laura Codruta Kovesi.

Potrivit jurnalistilor de la Romania Curata, un alt avocat al lui Steinmetz a fost lobbyst-ul american Elliott Broidy, cel care i-a aranjat vizita lui Liviu Dragnea in SUA.

Nu in ultimul rand, Louis Freeh este, conform Adevarul, avocatul altui fugar celebru, Alexander Adamescu, pe numele caruia instanta suprema a emis inca din mai 2016 un mandat de arestare preventiva in lipsa.

In varsta de 68 de ani, fostul director al FBI in perioada 1993-2001 este acum consultant judiciar independent. Nici el si nici Rudolf Giuliani nu mai ocupa vreo functie oficiala, si cu toate acestea Liviu Dragnea si Calin Popescu Tariceanu, doi dintre contestatarii vehementi ai implicarii americane in Romania, s-au agatat de pozitiile exprimate de ei si au sustinut ca trebuie sa li se dea curs de indata.”

Mediafax

Louis Freeh, fost director al FBI, recomandă CINCI măsuri pentru relansarea sistemului statului de drept în România. Sunt vizate şi protocoalele secrete

România ar trebui să aplice o serie de măsuri pentru relansarea sistemului statului de drept, afectat de acuzaţiile privind abuzuri comise în acţiunile de combatere a corupţiei, afirmă expertul american Louis Freeh, fost director al Biroului Federal de Investigaţii (FBI), citat de revista Forbes.

Louis Freeh a elaborat un plan care conţine cinci recomandări adresate României, pentru remedierea situaţiei în contextul criticilor privind existenţa protocoalelor secrete între Serviciul Român de Informaţii (SRI), Parchetul General şi Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

„Aceste protocoale secrete, ascunse poporului român şi Comisiei pentru controlul asupra SRI, constituie un acord secret pentru destabilizarea sistemului statului de drept prin transformarea agenţilor serviciilor de informaţii în agenţi ai sistemului judiciar. Subminează integritatea şi independenţa sistemului judiciar prin ajutarea în mod incorect a procurorilor şi prin compromiterea independenţei magistraţilor. Aceste acorduri secrete au generat în mod justificat consternare în România, în Uniunea Europeană şi în Statele Unie”, afirmă Louis Freeh într-un interviu acordat revistei Forbes.

Louis Freeh, în vârstă de 68 de ani, a fost director FBI în perioada 1993-2001, iar acum este consultant judiciar independent, având propria firmă – FGIS. El recomandă Guvernului României şi Parlamentului aplicarea următoarelor măsuri pentru remedierea a ceea ce numesşte „criza gravă a statului de drept”.

Louis Freeh recomandă următoarele măsuri:

1) Asumarea angajamentului investigării penale şi instrumentării actelor de corupţie, prin respectarea în totalitate a cadrului legal;

2) Facilităţi pentru persoanele care au fost condamnate fără respectarea procedurilor juridice, pe baza probelor insuficiente sau nelegale sau în virtutea judecătorilor controversaţi menţionaţi în protocoale;

3) Formarea unei comisii independente din care să facă parte judecători de renume internaţional şi experţi judiciari care să investigheze protocoalele secrete, să examineze activităţile Parchetului General, ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi ale Serviciului Român de Informaţii, după care să prezinte recomandări pentru reforme;

4) Un angajament al Guvernului pentru identificarea judecătorilor care au fost subiecte ale „dosarelor” create prin protocoale şi revizuirea acuzaţiilor;

5) Crearea unor oficii de responsabilitate profesională pentru Parchetul General, DNA şi SRI, în scopul analizării plângerilor care vizează aceste instituţii şi instituirii unor standarde de conduită şi responsabilitate.” (subl. mea)

De remarcat ca, apropo de ce am subliniat cu rosu, in textul Scrisorii lui Rudy Giuliani se spune: „o comisie independenta formata din judecatori internationali si experti legali„, pe cand in Recomandarile lui Louis Freeh se arata: „Formarea unei comisii independente din care să facă parte judecători de renume internaţional şi experţi judiciari„.

Dupa parerea mea, atat Scrisoarea cat si Recomandarile – desi nu exprima punctul de vedere oficial al Statelor Unite – ataca nu doar Protocoalele sau DNA, sau SRI, cum poate ar crede unii, ci chiar Justitia Romana in ansamblul ei. In momentul cand pui problema infiintarii unei „comisii independente formata din judecatori internationali si experti legali” sau a unei „comisii independente din care să facă parte judecători de renume internaţional şi experţi judiciari”, indiferent cum ai da-o, arunci o grava neincredere asupra Justitiei Romane in ansamblul ei.

Dar de ce trebuie internationalizata chestiunea? Pe mine asta ma nedumireste… Trebuie spus ca atat Scrisoarea cat si Recomandarile vin din sfera privata (cea americana, cu conexiuni in Romania, din cate inteleg). Rezulta ca exista interese private pentru a internationaliza problema Protocoalelor, cea a abuzurilor comise de Justitie, ca si cum Romania nu ar fi in stare sa le gestioneze corect, cu probitate profesionala, cu acribie. Asta e lucru periculos care e indus atat de Giuliani cat si de Freeh. Este periculos chiar daca e vorba de un lobby privat. Pentru ca pune Romania in postura unei tari bananiere. Nu stiu daca s-au gandit la asta Liviu Dragnea si Calin Popescu Tariceanu care mai aveau putin si-l ridicau in slavi pe Giuliani. Nu stiu daca s-a gandit la asta Dl. Tudorel Toader. Si anume ca sunt interese private care submineaza sau cauta sa submineze nu doar Justitia, dar si pozitia internationala a Romaniei.

Pe de alta parte, trebuie criticata diplomatia americana care n-a dat dovada de tactul diplomatic necesar in sustinerea luptei anticoruptie in Romania. Daca Departamentul de Stat s-a amestecat destul de zgomotos in treaba asta, de ce n-ar exista atunci, din partea lobby-ului privat american, o atitudine contrara, chiar daca nu e aprobata de catre Departamentul de Stat? Daca Dl. Gitenstein, fost amabsador al SUA la Bucuresti, exprima opinii critice, cu aer de dascal, la adresa Constitutiei Romaniei, atunci de ce sa nu exprime pareri critice la adresa luptei anticoruptie, la adresa DNA si SRI, Dl. Giuliani – la Recomandarile D-lui. Freeh, desigur -, o mare personalitate internationala, nu-i asa? Si chiar cu rezultate notabile in lupta impotriva Mafiei, daca am inteles eu bine. Fara indoiala ca trebuie criticati zdravan si decidentii politici de la Bucuresti pentru o astfel de stare de lucruri. Si fostii – cel putin de la Basescu incoace, si actualii care l-au rechemat pe Maior sa dea explicatii la MAE!! Pentru ca prin politica pe care au dus-o si o duc reusesc un lucru inedit: sa creeze perceptia, pe plan international, ca Romania nu e in stare sa-si gestioneze conform statului de drept chestiunile legate de Justitie, ca Justitia nu doar ca nu functioneaza conform statului de drept, dar ca Romania nu e in stare sa indrepte singura lucrurile. Si e de remarcat ca in Scrisoarea lui Giuliani se face o trimitere la caderea lui Ceausescu. De aceea e necesara, in opinia lui Giuliani, infiintarea acelei „comisii independente formata din judecatori internationali si experti legali„.

Eu sper sa se inteleaga atat la noi cat si in America, atat la nivelul factorilor de decizie de la noi, cat si la nivelul celor din Statele Unite, ca a crea perceptia ca in Romania lucrurile merg si se schimba dupa cum vor americanii e un lucru care nu doar ca depaseste un parteneriat onest, avantajos pentru ambele parti, ci e in defavorabilitatea atat a Romaniei cat si a Statelor Unite. Pe de alta parte, trebuie spus ca Romania, prin aderarea la NATO si UE, a aderat la un set de valori, cel occidental. Si trebuie sa ramana in acest set de valori. Legat de Justitie, daca actuala Coalitie de guvernamant, PSD-ALDE, prin modificarile la Legile Justitiei, Codurile Penale, se abate de la acest set de valori sau creeaza perceptia unei indepartari de la acest set de valori, poate starni reactii care sa puna sub semnul intrebarii capacitatea Romaniei de a face fata exigentelor standardelor occidentale. Romania trebuie sa evite asa ceva cu atat mai mult cu cat, impreuna cu Bulgaria, beneficiaza de Mecanismul de Cooperare si de Verificare (MCV).

Rapoartele Comisiei Europene privind progresele inregistrate de Romania si Bulgaria le puteti gasi aici. Eu voi cita in continuare comunicatul de presa:

„Comisia Europeană – Comunicat de presă

Comisia publică raportul privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de cooperare și verificare

Strasbourg, 15 noiembrie 2017

Comisia Europeană a publicat astăzi cel mai recent raport al său referitor la etapele parcurse de România pentru a-și îndeplini angajamentele privind reforma judiciară și combaterea corupției, în contextul Mecanismului de cooperare și de verificare (MCV) instituit în 2007, când România a aderat la Uniunea Europeană.

Raportul de astăzi analizează în mod concret progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a celor 12 recomandări formulate de Comisie în raportul său din ianuarie 2017 privind MCV.

Prim-vicepreședintele Frans Timmermans a declarat: „Am constatat progrese în unele domenii, dar mai sunt încă multe de făcut. România a pus în aplicare unele dintre recomandările noastre, dar în privința altora nu a realizat până acum progrese suficiente. Mă bazez pe guvernul României să continue reformele necesare și să evite regresul, astfel încât să putem colabora în vederea atingerii obiectivului de finalizare a MCV în cadrul actualului mandat al Comisiei.

Ultimul raport al Comisiei din ianuarie 2017 a trecut în revistă progresele generale înregistrate în ultimii zece ani și a identificat 12 recomandări specifice care ar ajuta România să avanseze în direcția îndeplinirii tuturor obiectivelor de referință ale MCV. Potrivit raportului publicat astăzi, s-au realizat progrese în privința unora dintre aceste recomandări; este vorba, în special, despre recomandarea de a institui un sistem pentru verificarea conflictelor de interese din domeniul achizițiilor publice (PREVENT), care a fost pusă în aplicare în mod satisfăcător. Comisia constată, de asemenea, că s-au înregistrat progrese și în privința altor recomandări, sub rezerva aplicării lor în practică. În același timp, Comisia constată că ritmul global al reformelor a stagnat în cursul anului 2017, ceea ce a dus la încetinirea punerii în aplicare a recomandărilor restante, cu riscul redeschiderii unor chestiuni care, în raportul din ianuarie 2017, au fost considerate închise. Provocările la adresa independenței sistemului judiciar reprezintă o serioasă sursă de îngrijorare.

Comisia nu poate încă să concluzioneze că obiectivele de referință ale MCV sunt, în acest moment, îndeplinite în mod satisfăcător, deși datorită progreselor înregistrate unele obiective se apropie de acest stadiu. Comisia rămâne de părere că, printr-o cooperare loială între instituțiile statului, printr-o orientare politică ferm ancorată în realizările trecutului și prin respectarea independenței sistemului judiciar, România va putea, în viitorul apropiat, să pună în aplicare recomandările restante și, prin urmare, să îndeplinească în mod satisfăcător obiectivele de referință ale MCV. Către sfârșitul anului 2018, Comisia va evalua din nou progresele realizate.

Context

La 1 ianuarie 2007, Comisia a instituit un mecanism de cooperare și de verificare pentru a evalua progresele înregistrate în raport cu angajamentele asumate de România în domeniul reformei judiciare și al combaterii corupției. Comisia prezintă în mod regulat rapoarte privind progresele înregistrate în aceste domenii. Primul raport al Comisiei a fost publicat la 27 iunie 2007. Rapoartele se bazează pe contactele cu statele membre, cu societatea civilă, cu organizații internaționale, cu experți independenți și cu diverse alte surse. Concluziile Comisiei și metodologia utilizată în cadrul MCV s-au bucurat în mod constant de un sprijin ferm din partea Consiliului de Miniștri.

În raportul anterior privind MCV din ianuarie 2017, Comisia a evaluat și a trecut în revistă realizările din ultimii 10 ani și etapele care mai trebuie parcurse în vederea îndeplinirii obiectivelor MCV. Comisia a formulat 12 recomandări, axate în majoritate pe responsabilitatea și pe răspunderea autorităților române, precum și pe garanțiile interne necesare pentru a asigura ireversibilitatea rezultatelor. Raportul a evidențiat faptul că rapiditatea procesului va depinde de cât de repede va putea România să pună în aplicare recomandările într-un mod ireversibil și, de asemenea, de evitarea evoluțiilor negative care ar putea pune sub semnul întrebării progresele din ultimii 10 ani.

Raportul de astăzi se referă la perioada care a trecut din ianuarie 2017. El conține evaluarea Comisiei privind modul în care autoritățile române au pus în aplicare cele 12 recomandări și este completat de un document de lucru al serviciilor Comisiei care prezintă analiza detaliată efectuată de aceasta, pe baza dialogului continuu dintre autoritățile române și serviciile Comisiei.

Pentru informații suplimentare:

Toate rapoartele privind MCV” (subl. mea)

De asemenea, de citit concluziile Consiliului Uniunii Europene din 12.12.2017 asupra MCV – aici. Iata ce se arata printre altele:

„9. The Council continues to encourage Romania to renew the momentum on reforms, in particular those related to the independence of the judiciary, to the fight against corruption at all levels, and to other integrity issues highlighted in the report. In this context, the Council reiterates the importance of an unequivocal, sustained and broad-based political and institutional commitment to meet the objectives set out by the Mechanism. To ensure sustainable progress, political consensus to respect the independence of judiciary remains essential. Taking account of recent events, as well as the major progress already achieved over the years, the Council calls on Romania to focus its efforts on further consolidating this progress, to avoid taking any step backwards, and to fully address the concerns and all the recommendations set out by the Commission in its report.

10. In order to further ensure judicial independence, Romania, following consultations with the Venice Commission, needs to put in place a robust, independent and merit-based system to appoint top prosecutors, providing sufficient guarantees against politicisation. The Council also underlines the importance of an effective implementation of the newly adopted Codes of Conducts for parliamentarians and ministers. The judicial reforms should be finalised, notably on the Civil and Criminal codes, taking due note of the need for predictability, full transparency and inclusive consultations as set out in the Commission’s report. Court decisions, including those confirming integrity rulings, should be applied and implemented by all institutions and instances without delay. The legal framework for integrity needs to be strengthened and consolidated to ensure sustainability.
Romania needs to continue and intensify its efforts to prevent and tackle corruption. Addressing it effectively and dissuasively at all levels and within all institutions, should remain a top priority. The impressive track records of the National Anti-Corruption Directorate (DNA) and the High Court of Cassation and Justice (HCCJ) should be safeguarded. Adopting objective criteria for deciding on, and motivating, the lifting of immunity of Members of Parliament or Ministers remains an important priority. At the same time, more needs to be done with regard to the overall prevention of corruption, which should be a top priority and a core obligation of public administration at all levels. In the context of the implementation of the new Anti-Corruption Strategy (NAS), it is now for the Romanian authorities at all levels to demonstrate strong and visible political support for corruption prevention. Further necessary measures should be taken to fully support the implementation of the Anti-Corruption Strategy.”

De aici rezulta ca noi, inca, nu putem demonstra ca avem un sistem judiciar independent si nici ca avem un „sistem robust, independent in numirea procurorilor de top pentru evitarea politizarii”. De asemenea e de observat ce spune: „The Council continues to encourage Romania to renew the momentum on reforms, in particular those related to the independence of the judiciary, to the fight against corruption at all levels, and to other integrity issues highlighted in the report. ” – „Consiliul continua sa incurajeze Romania sa reinnoiasca momentul reformelor, in particular cele legate de independenta judiciarului, de lupta impotriva coruptiei la toate nivelurile, si de celelalte chestiuni evidentiate in raport”. E foarte clar ca noi inca nu convingem sub aceste aspecte. Numai ca starea aceasta deschide posibilitatea unor jocuri, de genul celor facute de Giuliani si Freeh. Adica deschide posibilitatea exprimarii unor pareri ca Romania, in ceea ce priveste Justitia, ar trebui pusa sub control international atata vreme cat aceasta stare se mentine in ciuda MCV, ce pare a nu avea eficacitatea dorita. Cuvantul cheie din Raport, observati, este: „judicial independence” – „independenta judiciarului”. Noi nu reusim inca sa demonstram lucrul asta in fata Consiliului Uniunii Europene si Comisiei Europene, Romania fiind membra – numai in aceasta paradigma trebuie privite lucrurile, pentru ca noi am semnat Tratatul de Aderare – a Uniunii Europene. De observat exprimarea in Raport: ” In order to further ensure judicial independence…” – ” Pentru a asigura pe mai departe independenta judiciarului…”: cu alte cuvinte se exprima o indoiala ca Romania ar putea asigura pe mai departe independenta judiciarului fara MCV, cu atat mai mult cu cat inca nu e asigurata, cel putin pe deplin, desigur, aceasta independenta.

Stau si ma intreb: cat au influentat parerile exprimate de D-nii. Giuliani si Freeh acuzatiile la adresa lui Paul Manafort si faptul ca Michael Cohen a pledat vinovat – personaje fata de care Dl. Donald Trump s-a exprimat cu cuvintele: „He is a good man!” iar despre acuzatiile aduse lui Manafort ca „it’s a sad thing” (citat din memorie)? Cu alte cuvinte, vrand sa sugereze, desigur, ca se cam baga oameni nevinovati la puscarie. Ca sistemul asta, girat, nu-i asa, de fosta Administratie Obama, democrata, care, nu-i asa, a fost adoptat si de Romania, baga oameni nevinovati la puscarie. Cu alte cuvinte parca vrand a zice: „ia uitati-va ce MONSTRUOZITATE – socialista, desigur – am creat: oameni buni sunt bagati nevinovati la puscarie!” Ce se intampla? In Statele Unite este o ancheta – Special Counsel investigation – condusa de Bob Mueller, fost director al FBI, prvind amestecul Rusiei in alegerile prezidentiale din SUA din 2016. Donald Trump ii reproseaza lui Mueller si acestui Consiliu Special ca de mai bine de 1 an nu a ajuns la niciun rezultat si ca nu a putut dovedi coliziunea dintre campania sa electorala si Rusia. Donald Trump a afirmat de nenumarate ori public: „There is no collusion!” sau „Colusion is not a crime” – pentru ca trebuie dovedit ca a incalcat cumva legea chiar daca ar fi fost o posibila „coliziune”. Sugereaza deosebit de accentuat ca, de fapt, ar fi vorba de o actiune politica indreptata impotriva sa si a Partidului Republican de catre adversarii politici ce urmaresc a trage de pe urma acestui scandal, punandu-l intr-o lumina nefavorabila, avantaje electorale (sa nu uitam ca se apropie alegerile de la mijloc de termen in SUA). Totul sub masca unei Justitii independente. Rudy Giuliani e unul din cei care il reprezinta personal pe Trump in aceasta ancheta. Adica o Justitie folosita impotriva adversarilor politici. Scandalul acesta e unul foarte mare in SUA. Fox News, daca nu ma insel, facea o observatie legata de o propaganda dusa in media democrata, CNN, daca nu ma insel, unde de la ora 6 dimineata si pana la 12 noaptea se vorbea cu insistenta despre impeachment, demiterea, cu alte cuivnte, a lui Trump – v. si aici. Ultimile sondaje de opinie – pe votanti inregistrati si adulti (26-27 martie 2018 si 14-17 iunie 2018) arata ca populatia, in majoritatea ei, nu e de acord cu demiterea Presedintelui. Opinia publica e un factor cheie in aplicarea acestei proceduri. Numarul de indecisi, la cele doua sondaje recente, este mic: 13%, respectiv 7%. Deci demiterea n-ar fi privita deloc bine de catre popor. Pe de alta parte, Donald Trump e in razboi cu CNN – iata ce a postat pe twitter cu putin timp in urma:

„CNN is working frantically to find their “source.” Look hard because it doesn’t exist. Whatever was left of CNN’s credibility is now gone!”

Intr-o alta postare foarte recenta acuza lipsa de onestitate cu care il trateaza presa folosind la adresa Media o expresie de trista amintire: „Dusmani ai Poporului”:

„I just cannot state strongly enough how totally dishonest much of the Media is. Truth doesn’t matter to them, they only have their hatred & agenda. This includes fake books, which come out about me all the time, always anonymous sources, and are pure fiction. Enemy of the People!”

Nu se poate sa nu observi o anumita similitudine intre ce se intampla in SUA cu ceea ce se intampla in Romania. Spre exemplu, acolo se vorbeste despre impeachment, aici despre suspendarea Presedintelui. Chestiunile legate de Justitie au tinte politice destul de clar conturate. Insa dintr-o asemenea lupta, politic vorbind acum, e clar ca fiecare din parti cauta sa obtina avantaje de ordin electoral. Pentru ca jocul politic e si pe voturi, chiar daca pare cinic… Fara indoiala, media politica e implicata in acest joc, desigur. Asa e si la noi. Insa spre deosebire de alte tari membre UE noi suntem, impreuna cu Bulgaria, inca sub MCV. Nu vedem Ungaria sub MCV, nu vedem Polonia sub MCV. Nu vedem Slovacia sub MCV. Ca si in SUA, in Romania lupta politica se duce centrata pe chestiuni judiciare. Partea proasta e ca, la noi, independenta judiciarului e pusa sub semnul intrebarii chiar de catre Uniunea Europeana, din care facem parte, lucru ce reprezinta un punct slab, o vulnerabilitate chiar. Iar daca unii incearca un joc pe chestiunea asta sau incearca sa traga anumite foloase dintr-o asemenea situatie n-ar trebui sa ne mire. Problema nu e doar, asa cum a subliniat George Maior, „expresia unui lobby initiat de forte interesate sa apere persoane cu probleme cu legea”, ci specularea unora pe o vulnerabilitate a Romaniei. Iar actuala Coalitie PSD-ALDE pare a se face ca ploua, pare ca nu intelege sau chiar nu intelege lucrul asta. Rapoartele MCV dureaza din 2007. De 10 ani Justitia din Romania e pusa sub semnul intrebarii, chiar daca s-au inregistrat progrese. Ca sa nu ne imbatam cu apa rece in legatura cu progresele acestea. Repet: nu vedem asa ceva legat de Ungaria, Polonia, Slovacia sau Tarile Baltice. N-am auzit. Chiar va rog sa-mi semnalati daca gresesc.

Ne jucam foarte slab cartile

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

august 30, 2018 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 7 comentarii

Ce sa intelegem din asta?

Pe mine nu m-a mirat faptul ca Donald Trump s-a dus sa se intalneasca cu Vladimir Putin la Helsinki. Acest lucru venea dupa Summitul NATO de la Bruxelles si intr-un fel era de asteptat. Intarirea NATO in Europa, marirea efectivelor militare in Europa de Est, dosarele complicate de politica internationala sugerau o astfel de intalnire la nivel inalt.

Pe de alta parte, ce a cerut Donald Trump la Summitul NATO nu reprezinta  vreo noutate: toate statele membre sa-si respecte obligatia de a aloca 2% din PIB pentru Aparare. Exprimarea unei nemultumiri in legatura cu Germania, spunand ca ar fi „controlata de Rusia”, in special datorita unor interese economice legate de gazele venite din Rusia, a fost un mod frust de exprimare, trecand destul de mult peste uzantele diplomatice, lucru de natura sa provoace confuzie si sa dea nastere la speculatii. Fara indoiala, a venit si reactia Germaniei, la nivel de ministru de Externe – v. aici si aici – dar si fata de intanirea cu Putin – v. aici. De altfel, Dl. Trump a tinut sa precizeze ca a avut o intrevedere excelenta cu Angela Merkel…

Intalnirea cu Putin, spuneam, era de asteptat. Este in logica politica: actualul Presedinte al SUA sa aiba o alta abordare, chiar contrara, fata de Rusia in comparatie cu cea a  fostului Presedinte american. Lucrul asta nu ma mira. Donald Trump a fost intens crticat, nu doar de democrati, dar si de unii republicani, pentru felul in care a anvizajat acest meeting cu Presedintele rus si pentru declaratiile de la conferinta comuna de presa. CNN a fost extrem de dur cu Donald Trump. Unii au vorbit de tradare… Parerea mea este ca Dl. Trump a dorit sa mai atenueze asperitatile existente dintre SUA si Rusia. De fapt, nu s-a stabilit ceva la aceasta intalnire. E adevarat ca intalnirea a decurs intr-un mod destul de netransparent pentru ca nu stim ce au discutat intre patru ochi plus cei doi traducatori. Stim in mare ce s-a discutat: Coreea de Nord, Iranul, Siria… Date precise nu prea avem. Faptul ca Donald Trump a acceptat anumite scaderi pentru ca sa mai indulceasca relatiile dintre SUA si Rusia, iarasi e un lucru de inteles.

Nu prea e de inteles altceva. Si anume daca punem acest Summit de la Helsinki alaturi de atitudinea lui Donald Trump fata de Uniunea Europeana. Ceea ce Donald Trump i-a sugerat premierului britanic, D-na. Theresa May, privitor la Europa – „sue them” – arata o ostilitate cronica pe care Dl. Trump ar avea-o fata de UE. Pe de alta parte, iata ce spune un articol din Stiri pe Surse:

ALERTĂ – Germania reacționează OFICIAL: acuzații EXPLOZIVE pentru SUA și Donald Trump

„Preşedintele american, Donald Trump, vrea divizarea Uniunii Europene, acuză Guvernul de la Berlin, avertizând că Germania nu se mai poate baza în totalitate pe Statele Unite în materie de securitate.

„Preşedintele SUA, Donald Trump, provoacă, urmăreşte destrămarea Uniunii Europene”, a declarat luni Michael Roth, secretar de stat în Ministerul german de Externe responsabil de Afaceri europene.

„Donald Trump ne-a catalogat drept adversari, noi nu vedem lucrurile în acest fel. UE nu trebuie să ignore afirmaţiile neadevărate şi neconstructive ale preşedintelui SUA. Europa trebuie să ajungă la un nivel necesar al unităţii pentru a fi luată în serios. Nemulţumirile individuale nu vor ajuta”, a subliniat Michael Roth, citat de site-ul agenţiei Reuters.

La rândul său, ministrul german de Externe, Heiko Maas, a remarcat că disensiunile între SUA şi UE s-au accentuat „de la începerea mandatului preşedintelui Donald Trump”.

„Europa trebuie să devină suverană şi să aibă încredere în sine. Nu ne mai putem baza în totalitate pe Casa Albă”, a afirmat Heiko Maas, citat de publicaţia Westdeutsche Allgemeine Zeitung.

Preşedintele Donald Trump a afirmat că Uniunea Europeană se numără printre „adversarii” Statelor Unite la capitolul relaţii comerciale, replica preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, fiind că liderul de la Casa Albă răspândeşte „ştiri false”.

Întrebat, într-un interviu acordat CBS News, care sunt cei mai mari adversari la nivel mondial, Donald Trump a răspuns: „Ei bine, cred că avem mulţi adversari. Eu cred că Uniunea Europeană este un adversar, mă refer la ce ne fac în materie de comerţ. Acum, nu v-aţi gândi la Uniunea Europeană, dar este un adversar. Rusia este un adversar din anumite puncte de vedere. China este adversar din punct de vedere economic, categoric este adversar. Dar acest lucru nu înseamnă că sunt răi. Nu înseamnă nimic. Înseamnă că sunt competitivi”. „Îi respect pe liderii acestor ţări. Dar, din punct de vedere comercial, profită de pe urma noastră, iar multe dintre aceste ţări sunt în NATO şi nu îşi achită contribuţiile”, a spus Donald Trump în interviul acordat din staţiunea Turnberry (Scoţia), în care a jucat golf sâmbătă şi duminică, înainte de întâlnirea pe care o va avea luni, în Finlanda, cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin.

Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, a replicat dur la afirmaţiile lui Donald Trump. „America şi UE sunt cei mai buni prieteni. Oricine spune că sunt adversari răspândeşte ştiri false”, a transmis Donald Tusk prin Twitter.”

Donald Trump a postat recent pe twitter:

„Some people HATE the fact that I got along well with President Putin of Russia. They would rather go to war than see this. It’s called Trump Derangement Syndrome!”

Nu, nu asta e de neinteles si de criticat, ca Donald Trump a incercat prin aceasta intalnire cu Putin sa diminueze tensiunile dintre SUA si Rusia, ca nu cumva sa conduca spre un razboi. De neinteles este intalnirea cu Putin pusa alaturi cu atitudinea domniei sale fata de Uniunea Europeana. Si anume de a cataloga Uniunea Europeana drept adversar al Statelor Unite. Si atunci Federatia Rusa ce este? Prietenul (macar in devenire) al Statelor Unite? Despre UE, Donald Trump spune ca este un adeversar. Despre Rusia iata ce spune: „Rusia este un adversar din anumite puncte de vedere” – e doar „din anumite puncte de vedere”… Cred ca e pentru prima oara cand un Presedinte al US afirma ca Uniunea Europeana, al carui centru il reprezinta Europa de Vest, aliata de atatia ani cu SUA, e un adversar. Iar afirmatia lui Donald Trump se refera mult mai mult, mi se pare, la Europa de Vest… Adica, iata, dupa terminarea Razboiului Rece, Europa a ajuns un adversar al Statelor Unite. Trebuie sa precizam ca este dezamagitor si derutant un astfel de punct de vedere si nu se poate sa nu ne intrebam: daca asa considera POTUS ca e Europa, Uniunea Europeana, Europa Vestica, care vor fi evolutiile politice ulterioare? Cum vor evolua relatiile dintre UE si SUA? Si de asemenea nu se poate sa nu ne intrebam: ce abordare va avea SUA fata de Europa de Est, iesita recent de sub comunism? Fara indoiala, ma gandesc si la Romania.

Bineinteles, ne putem intreba si ce sens da Dl. Trump cuvantului „adversar”. Ce intelege prin „adversar-adversitate”. Folosirea acestui cuvant e cu totul nepotrivita pentru ca pune Uniunea Europeana, din acest punct de vedere, pe picior de egalitate cu fosta URSS. URSS nu a fost un adversar al SUA? Acuma si Uniunea Europeana e un adversar al SUA? Sensul cuvantului „adversar”, in primul caz, e acelasi cu sensul cuvantului „adversar” in al doilea caz? E cam greu de inteles de ce Dl. Trump acrediteaza ideea, cum a facut-o in interviul acordat CBS News, ca aproape toata lumea ar fi adversara Statelor Unite, ca sunt atati de multi haters la adresa Statelor Unite? Dl. Trump spune: „Ei bine, cred că avem mulţi adversari”… Uniunea Europeana e adversar, China e adversar, Rusia e adversar, Iranul nu mai vorbesc, nu-i asa?, ca ma intreb daca mai e adversar Coreea de Nord… E adevarat, n-a zis despre Australia ca ar fi un adversar… Dar si mai ciudat e de a cataloga drept adversar democratiile din Uniunea Europeana, Uniunea Europeana care se bazeaza pe multe principii si valori comune cu SUA. Este tulburator un astfel de punct de vedere, mai ales cand acesta vine din partea POTUS, si care confirma teza marxista cu privire la contradictiile din interiorul sistemului capitalist, ce pot conduce spre razboi, inclusiv teza imperialismului – adica ar trebui ca cineva sa conduca, imperial, aceasta lume pe care noi, pe vremea comunismului, o numeam Lumea Libera.

Ce sa intelegem din asta?

Ingrijoratoare e si atitudinea Uniunii Europene. Iata ce scriam in martie 2018 in acest articol:

„Un alt lucru ce m-a nemultumit a fost raspunsul Uniunii Europene, dar si al Canadei, la masura lui Trump de a creste tarifele la importurile de otel si aluminiu. Lasand la o parte discutia despre cat de potrivita e aceasta masura, pentru ca am inteles ca ar genera preturi mai mari la produsele din otel sau aluminiu sau cele care inglobeaza otel, aluminiu, deci inflatie in SUA, raspunsul Comisiei Europene, in termeni de „razboi comercial” cu SUA, e aiuritor!! Ce facem aici? Ajungem sa ne razboim intre noi?! Chiar n-avem altceva mai bun de facut in acest context international incarcat si plin de amenintari la adresa Lumii Libere? Noi in loc sa ne gandim cum sa cooperam ca sa contracaram cu cat mai multa eficienta aceste amenintari, ne razboim comercial intre noi? Pentru ca toate aceste disensiuni sunt speculate de tari ostile, de servicii de informatii ostile si acestea ne pot prejudicia in asemenea conditii.”

De asemenea, atitudinea D-nei. Merkel fata de SUA am surprins-o intr-o postare din mai 2017. Merkel declarase ca „Uniunea Europeană nu se mai poate baza pe Statele Unite, astfel că trebuie să îşi construiască propriul viitor”, dupa care a precizat, prin purtatorul sau de cuvant, ca „A vorbit o atlantistă ferm convinsă„. Cred ca e pentru prima oara, de la sfarsitul Razboiului Rece si Reunificarea Germaniei, cand apar disensiuni intre Germania si Statele Unite. Iar remarca lui Donald Trump – „The Germans are bad, very bad”, ne cam arata ce-l nemultumeste la Uniunea Europeana. Insa astfel de pozitionari risca sa schimbe arhitectura politica actuala. Daca o astfel de neintelegere, discordie, dezacord dintre SUA si Germania – pe care trebuie sa-l privim ca existand inca de pe vremea Presedintelui Obama si sunt temeiuri serioase in acest sens – persista si se va adanci, pozitionarile si peisajul politic s-ar putea sa se schimbe fata de ce avem in prezent. In aceasta cheie ar putea fi privit si Summitul de la Helsinki, ca o incercare – evident, inca in stadiul incipient – de apropiere a SUA de Rusia, de schimbare a politicii externe a SUA fata de Rusia. Daca Germania are interese economice cu Federatia Rusa, de ce nu ar avea si SUA interese economice cu Federatia Rusa? De asemenea, lucrurile ne arata ca o Germanie unificata pune probleme. Eu nu cred ca RFG, bunaoara, a pus astfel de probleme Statelor Unite. Nu am cunostinta sau nu-mi amintesc, sau nu a fost facuta public, ca pe vremea Razboiului Rece vreun Cancelar german sa fi avut atitudinea pe care o are actualul fata de relatia Germaniei cu SUA. Mai ales ca SUA a sprijinit atatia ani economic RFG si i-a asigurat securitatea fata de pericolul comunist reprezentat de Kremlin.

Au ajuns relatiile americano-germane intrun moment critic?

Speram ca nu. S-ar putea ca astfel de atitudini sa fie doar ale actualei Administratii de la Berlin. S-ar putea ca o alta Administratie sa aiba o alta atitudine. Insa nu putem sa nu constatam realitatea, pentru ca s-a ajuns la declaratii publice, pe care le aude si le vede oricine.

Ma gandesc ca inclusiv ideea vehiculata de catre Bruxelles, a unei Europe in doua viteze, pare sa aiba la baza astfel de contradictii, Europa de Est pozitionandu-se, mai ales din motive de securitate, de partea SUA. Fara indoiala ca Europa de Est sufera de pe urma conflictului cu Rusia lui Vladimir Putin. Nu e un conflict armat, dar e un conflict. Atunci de ce nu s-ar gandi SUA sa imbunatateasca relatiile cu Rusia? Lucru care strica ploile Germaniei, influenta Germaniei. Daca, de fapt, Europa in doua viteze nu e altceva decat o pozitionare, in Europa, a unor state pro SUA si a altora care nu sunt pro SUA (nu spun chiar antiSUA)? Insa ma gandesc la faptul ca aceasta contradictie intre SUA si Germania va avea ca efect o repozitionare politica a statelor membre UE. Intrebarea pe care mi-o pun este: de ce incearca, pentru ca asa mi se pare, Jean-Claude Juncker sa aiba o pozitionare care nu e pro SUA? Chiar Dl. Juncker a vorbit explicit de eforturile SUA de a „diviza” Uniunea Europeana:

Mediafax

Jean-Claude Juncker: Eforturile SUA de a diviza Uniunea Europeană sunt „în zadar”

„Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat miercuri că eforturile Statelor Unite de a diviza Uniunea Europeană, în urma tarifelor suplimentare, nu vor avea niciun rezultat, relatează site-ul postului France 24.

Jean-Claude Juncker va efectua o vizită la Casa Albă pe 25 iulie, unde va încerca să îl convingă pe preşedintele american Donald Trump să renunţa la tarifele suplimentare la aluminiu şi oţel şi să evite impunerea unor noi taxe vamale la importurile de maşini.

„Uniunea europeană şi piaţa unică sunt indivizibile. Toate eforturile de a diviza Europa sunt în zadar. Impresia mea este că toate aceste eforturi de a avea relaţii bilaterale, care trebuie să aibă loc între partenerii noştri şi comisie, implicit Uniunea Europeană, trebuie să fie explicate mai bine”, a afirmat Juncker.

Comisia Europeană a informat că Juncker şi Donald Trump vor încerca să îmbunătăţească relaţiile comerciale transatlantice şi să formeze un parteneriat mai puternic.

În luna martie, Donald Trump a anunţat tarife mai mari cu 25% la importurile de oţel şi de 10% la cele de aluminiu.

Statele Unite au ameninţat, de asemenea, că vor sancţiona companiile europene care vor continua să opereze în Iran în urma deciziei lui Trump de a reimpune sancţiunile împotriva Teheranului.”

Dar pe de alta parte iata ce declara si Donald Trump:

Donald Trump pune din nou sub semnul întrebării protejarea statelor mici de către NATO: Apărarea unor aliaţi precum Muntenegru ar declanşa Al Treilea Război Mondial

„Preşedintele american Donald Trump a pus din nou sub semnul întrebării angajamentul Statelor Unite de a apăra state-membre NATO de mici dimensiuni, în contextul Articolului 5 al Cartei Alianţei Nord-Atlantice, relatează CNN şi Politico.

Într-un interviu acordat marţi seară postului de televiziune american Fox News, Donald Trump a sugerat că trimiterea de trupe pentru a apăra o ţară-membră NATO de mici dimensiuni în cazul unui atac ar avea consecinţe dezastruoase.

Întrebat de ce Statele Unite ar trebui să apere o ţară de mici dimensiuni, cum ar fi Muntenegru, acesta a declarat: „Înţeleg ce zici, şi eu m-am întrebat acelaşi lucru. Muntenegru este o ţară de mici dimensiuni cu oameni foarte puternici. Sunt oameni foarte agresivi, pot deveni agresivi şi felicitări, eşti în Al Treilea Război Mondial. Acesta este modul în care au fost stabilite lucrurile”.

La finalul întâlnirilor internaţionale din ultima perioadă – summitul cu Vladimir Putin din Helsinki, vizita în Marea Britanie şi summitul NATO din Bruxelles- Trump a început să pună la îndoială ajutorul pe care ar trebui să îl acorde ţărilor membre NATO în caz de nevoie, în baza Articolului 5.

Alianţa militară prevăzută în Articolul 5 obligă statele membre NATO să se ajute reciproc în cazul unui atac.

Muntenegru, care are o populaţie de aproximativ 620.000 de persoane, a aderat la NATO în iunie 2017.

În cadrul summitului NATO de săptămâna trecută, Donald Trump a semnat comunicatul NATO, care susţine explicit Articolul 5.

Orice atac împotriva unei ţări membre NATO va fi privit drept un atac la adresa tuturor, precum se explică în Articolul 5”, se menţionează în comunicat.”

Dar daca Donald Trump califica drept „delicvente” statele care nu aloca 2% din PIB pentru Aparare pe parcurusul unui deceniu, asa cum s-a stabilit la Summitul NATO din Tara Galilor in 2014, cum se numesc tarile care nu respecta prevederile din Tratatul Nord-Atlantic, prevederile NATO? Pe de alta parte e ciudat ca Dl. Trump nu se gandeste ca ar putea fi si mai dezatruos sa nu aperi o tara membra NATO, chiar si de mici dimensiuni. Declaratia D-lui. Trump, data unui post de televiuziune conservator, declaratie care cauta sa fie in acord cu electoratul sau, cel conservator, punand accent pe caracterul oamenilor din Muntenegru, facand abstractie de orice ratiuni militare si de securitate, invinovatind oamenii acelui mic stat, membru NATO, de posibilitatea declansarii unei conflagratii mondiale este de o PROSTIE fara seaman. Eu nu cred, refuz sa cred, ca electoratul conservator din SUA e chiar atat de prost, pe masura D-lui. Trump.

Nu se poate sa nu-ti pui intrebarea: de ce Dl. Trump simte nevoia sa faca astfel de concesii Rusiei? De ce crede ca daca ar face astfel de concesii evolutia nu va fi una negativa, poate chiar spre o conflagratie mondiala, Doamne fereste de asa ceva?

Ce sa intelegem din asta?

Vrea Dl. Trump sa divizeze si NATO, pe langa Uniunea Europeana?

Observati ca n-am fost de acord cu toate abordarile recente ale UE fata de SUA. N-am fost de acord nici cu toate pozitionarile D-nei. Merkel fata de SUA. Totusi, privind la raspunsul pe care Dl. Trump l-a dat celor de la Fox News in legatura cu Muntenegru, acesta e clar contrar intereselor Statelor Unite. A vorbi cu Putin si a cauta o relatie amiabila cu Rusia e una. Dar a slabi – numai si prin astfel de declaratii – Tratatul Organizatiei Atlanticului de Nord reprezinta un gest contrar intereselor fundamentale ale Statelor Unite si diseminarea neincrederii printre aliatii SUA.

Spui, pe de o parte, ca ai multi adversari, dar, pe de alta parte, imprastii, raspandesti neincrederea printre proprii tai aliati!! Care perfecti nu sunt, pe care ii numesti delicventi, dar care, totusi, iti sunt aliati!!

Pe de alta parte, un alt lucru ciudat, desi s-ar putea sa fie vorba doar de o exprimare care sa vizeze scopuri politice in exclusivitate, este faptul ca Donald Trump se pune in opozitie fata de serviciile de informatii americane:

Romania Libera

Trump: Niciun preşedinte nu a fost atât de dur cu Rusia aşa cum am fost eu

„Preşedintele american, Donald Trump, a respins marţi criticile la adresa atitudinii sale faţă de Moscova, spunând că „nu a existat vreodată un preşedinte atât de dur cu Rusia aşa cum am fost eu”, transmite agenţia dpa.

Preşedintele american, Donald Trump, a respins marţi criticile la adresa atitudinii sale faţă de Moscova, spunând că „nu a existat vreodată un preşedinte atât de dur cu Rusia aşa cum am fost eu”, transmite agenţia dpa.

„Preşedintele Putin ştie asta mai bine ca oricine, cu siguranţă mai bine decât media”, a declarat Trump, înaintea unei şedinţe a cabinetului său, la Casa Albă.

Totodată, Trump, citat de Reuters, a mai arătat miercuri că el nu crede că Rusia încă vizează Statele Unite, contrazicând evaluările serviciilor de informaţii americane potrivit cărora Moscova îşi continuă tentativele de a se amesteca în alegerile din SUA.

Întrebat de reporteri, miercuri, dacă Rusia vizează încă SUA, liderul de la Casa Albă a răspuns: „Nu”.” (subl. mea)

In acest caz, eu stau si ma intreb daca nu cumva functioneaza pe acolo vreun „stat paralel” care-i furnizeaza lui Donald Trump alte informatii… Ce informatii, altele decat cele ale serviciilor americane, are Donald Trump pentru ca sa contrazica informatiile primite de la serviciile de informatii americane? Cat de exacte, cata acuratete au informatiile pe care le detine Dl. Trump, altele decat cele ale serviciilor de informatii americane, ca sa poata spune cu inima impacata ceea ce spune?

Ce sa intelegem din asta?

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

iulie 18, 2018 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 12 comentarii

Despre Summitul istoric Donald Trump – Kim Jong-un de la Singapore

Orice s-ar spune, mi se pare ca e cel mai spectaculos eveniment de politica externa din ultimii ani. Si cred ca trebuie precizat un lucru: era in primul in rand in interesul Coreii de Nord ca acest Summit sa aiba loc. Sigur, controversele legate de aceasta intalnire istorica nu au incetat. E foarte important angajamentul Coreii de Nord in ceea ce priveste denuclearizarea completa a tarii, in cadrul procesului de pace din Peninsula Coreeana. Fara indoiala, se poate naste intrebarea daca nu cumva Kim Jong-un a cautat astfel sa-si legitimeze regimul. Mai ales ca s-a discutat in treacat doar, daca am inteles bine, despre respectarea Drepturilor Omului in Coreea de Nord.

Insa am impresia ca mai e si o alta problema la care regimul de la Phenian trebuie sa gaseasca solutii. Si s-ar putea ca Kim sa se fi gandit serios. Lumea se schimba, Coreea de Nord a ramas o tara ingrozitor de izolata. Apropo de participarea la Olimpiada, de observat ca in Coreea de Nord nu au loc evenimente sportive internationale. Lucru care arata cat de mult a izolat aceasta tara regimul comunist al dinastiei Kim, la Putere de zeci de ani. Nu mai vorbesc de faptul ca aceasta izolare pune serioase probleme legate de alimentatia si nivelul general de trai al populatiei. De observat ce diferenta imensa fata de China, tot un stat comunist si cu probleme destul de mari in respectarea Drepturilor Omului. China, in schimb, nu e atat de izolata si nu se confrunta cu asemenea dificultati majore precum Coreea de Nord. Dimpotriva! O solutie la toate aceste chestiuni grave o reprezinta, desigur, normalizarea relatiilor cu SUA. Cu alte cuvinte, Kim isi da seama ca lucrurile nu mai pot merge ca si pana acum. Si atunci trebuie sa intervina schimbari si reforme. Cu atat mai mult cu cat vorbim, de fapt, despre o tara divizata politic de atatia ani, Coreea, in doua entitati statale in care una dintre ele, Coreea de Sud, e prospera din punct de vedere economic si cealalta ajunsa intr-o saracie extrema si foarte izolata, Coreea de Nord. Un singur popor despartit din motive politice.

Desigur, denuclearizarea completa a Coreii de Nord pune acestei tari probleme de securitate, de aceea a si cerut sprijinul SUA pentru a-i asigura securitatea. Daca lucrurile vor merge bine, daca SUA si Coreea de Nord se vor intelege, lucrul asta va constitui un avertisment dur pentru Iran. Obama n-a prea reusit mare lucru nici in privinta Coreii de Nord si nici in privinta Acordului Nuclear cu Iranul. Iata ca Trump a trecut la actiuni cat se poate de concrete! Iar agreement-ul cu Coreea de Nord are implicatii clare, directe as spune, in Orientul Mijlociu. Iranului ii va fi din ce in ce mai greu sa nu tina cont de pozitia SUA si de noua viziune a Presedintelui Trump.

Trebuie sa remarcam ca Presedintele Trump este in plina ofensiva diplomatica, iar aceasta postare de pe twitter, forma preferata de comunicare si socializare a D-lui. Trump (de observat ca nu e FaceBook-ul), da marturie de acest lucru:

„….Germany pays 1% (slowly) of GDP towards NATO, while we pay 4% of a MUCH larger GDP. Does anybody believe that makes sense? We protect Europe (which is good) at great financial loss, and then get unfairly clobbered on Trade. Change is coming!”

O victorie diplomatica la Singapore are darul de a-i creste Presedintelui american credibilitatea in lume. In asemenea conditii va fi foarte greu pentru Germania sa joace un rol de prima donna assoluta in politica internationala si chiar pe plan european, daca Dl. Trump va reorienta politica SUA catre Europa. S-ar putea ca impunerea suprematiei americane in UE sa fie doar o chestiune de timp. Forta militara exceptionala, capacitatea economica uriasa a Americii, rolul international major al dolarului american fac posibila o astfel de evolutie. Presedintele Obama urmarea o forma de parteneriat transatlantic cu Uniunea Europeana. Dar daca America revine, ca sa zic asa – incerc sa fiu sugestiv, in Europa, va domni, daca se poate spune asa. Insa nu e foarte clar si cu ce concepte vor reveni, ca sa putem avea o imagine cat se poate de exacta asupra viziunii Administratiei Trump. Dar ne-am putea ghida dupa ce spunea el in campania electorala: Let’s make America great again! 🙂

Nu e inca foarte clar cum vede Dl. Trump relatiile cu Rusia, cu toate ca a pledat ca Rusia sa fie reprimita in G7. Insa trebuie remarcat ca pe vremea lui Obama, cu toate ca relatiile cu Rusia ajunsesera atat de incordate, la cel mai scazut nivel de la terminarea Razboiului Rece, nu s-au prea vazut rezultate, nu prea s-a vazut eficacitate. Sanctiunile economice e adevarat ca au lovit economia Rusiei, insa Rusia nu doar ca si-a revenit, dar mentine sub ocupatie Crimeea, are o prezenta activa in Siria iar Dl. Putin a castigat din nou stralucit alegerile. Rusia se mentine activa si in Uniunea Europeana, desi nu e un stat membru. Reprezinta in continuare o amenintare. Dar sa nu uitam ca atunci cand au fost la Casa Alba presedinti republicani s-a prabusit comunismul.

Fara indoiala, e foarte important sa stim cu ce concepte vine Dl. Trump si cum vede el relatiile cu Uniunea Europeana. Este adevarat, SUA apara Europa. Dar UE trece in zilele noastre prin momente dificile. Impresia care ti-o lasa realitatea europeana e cea a unui clivaj intre Sudul Europei, pe de o parte, si Nordul Europei, pe de alta parte. In Europa de Est si-au facut apartia regimuri iliberale (de ex.:Ungara, Polonia). Franta e in cautarea unei formule care sa-i asigure stabilitatea economica si sociala, iar Presedintele Macron pare ca urmareste un rol de secunda donna, dupa Statele Unite. Trebuie mentionat ca probleme economice serioase nu sunt doar in Italia si Spania, ci si in Franta – v. aici un tabel comparativ. Trebuie remarcat ca toate aceste trei tari au datorii publice mari si experimenteaza de o buna bucata de vreme un somaj ridicat, fara sa se gaseasca vreo solutie de remediere a acestei probleme. Daca, totusi, Italia si Spania au balanta contului curent pe plus, Franta o are de multa vreme pe minus… O Europa in doua sau mai multe viteze nu face altceva decat sa slabeasca Uniunea Europeana, s-o divizeze, sa mareasca clivajele. Statele Unite ar putea juca un rol important in ceea ce priveste intarirea stabilitatii UE pentru ca asemenea evolutii care conduc spre clivaje, spre astfel de fisuri nu sunt in interesul SUA. Sa ne gandim ca Razboiul Rece n-ar fi putut fi castigat daca in Europa de Vest ar fi existat tot felul de clivaje si fisuri, cuprinzator spus o realitate dizarmonica intre statele occidentale. Daca nu mai avem aceleasi pareri si interese cu privire, de pilda, la Acordul Nuclear cu Iranul inseamna ca nu mai formam un tot, ca Lumea Libera nu mai formeaza un tot, inseamna ca introducem o disonanta evidenta in relatiile dintre noi, dintre tarile noastre. Inseamna ca e o asociere nearmonioasa, o discordanta intre statele noastre. Lucrurile nu pot functiona bine in felul acesta.

Eu cred ca ar trebui sa recunoastem ca, de la Planul Marshall si pana la prabusirea comunismului in Europa de Est si URSS, Statele Unite au dat tonul in Europa Occidentala. Libertatea, prosperitatea Occidentului ar fi fost posibile altfel? Istoria ne arata rolul major jucat de SUA, dupa Razboi, in asigurarea stabilitatii politice si economice a Occidentului european. Si, desigur, in apararea Europei de Vest in fata pericolului comunist. Lucrurile au mers bine nu printr-o America neimplicata in Europa, ci dimpotriva. Sa ne gandim, spre exemplu, la Spania si la rolul major jucat de SUA in dezvoltarea economica a acestei tari, care era, dupa Cel de-Al Doilea Razboi Mondial, o tara foarte saraca si izolata in Europa datorita regimului franchist. Sa ne gandim si la fosta RFG si la ce sprijin puternic, economic si moral a primit din partea SUA pentru a se reface dupa ce Germania a fost cumplit distrusa in Razboi.Generatiile tinere, desigur, habar nu au sau stiu poate din povestile bunicilor, sau din carti, filme cat de distrus era Berlinul dupa Razboi sau Hamburgul, ca sa dau doar doua exemple. Or, RFG s-a refacut rapid cu ajutor american, fata de RDG-ul comunist ce a ramas la un nivel incomparabil mai modest. De asemenea, sa nu uitam sustinerea economica, politica si morala a Japoniei, dupa Razboi, acordata acestei tari de catre SUA, fapt ce a permis dezvoltarea incredibil de rapida a Japoniei, o tara care, inainte de Razboi era inca in feudalism!! Numai vorbesc si de Coreea de Sud…

Dupa prabusirea comunismului, reformele in Europa de Est nu ar fi fost posibile fara sustinerea politica si morala a Statelor Unite. La aproape 30 de ani de la prabusirea comunismului, tarile Europei de Est, in covarsitoarea lor majoritate membre ale UE, nu au atins, totusi, un nivel de prosperitate care sa le apropie semnificativ de tarile din Vest, cu putine exceptii. Evident, e o problema. Care ar trebui rezolvata. Evident, Tarile din Est au asteptari mari de la SUA si de la Presedintele Trump!! O spunem deschis: asta este realitatea!!

Revenind la Summitul de la Singapore, ramane de vazut ce se va mai intampla in zona. E un fapt semnificativ ca relatiile dintre cele doua Corei s-au imbunatatit. Se pune intr-un viitor apropiat de o unificare a Coreii? Cum vede Dl. Trump aceasta problema? Sigur, e prematur sa discutam despre acest lucru, dar nu se poate sa nu te gandesti inclusiv la cum se va schimba ecuatia geopolitica in zona in acest caz. Am vazut tot felul de speculatii: daca nu cumva denuclearizarea Coreii de Nord ar insemna si retragerea scutului nuclear de protectie american care apara Coreea de Sud si Japonia. Insa Casa Alba n-a pomenit nimic de asa ceva. E putin probabil sa se intample asa ceva. Dimpotriva, scutul american s-ar putea sa apere pe viitor si Coreea de Nord. Acest Summit, mi se pare, a dat o lovitura adversarilor politici ai Presedintelui Trump si ai Partidului Republican. Democratii isi pun, desigur, intrebari, ca orice forta politica de Opozitie. Donald Trump a dat o replica dura criticilor radicali pe care ii numeste „haters & losers”:

„The fact that I am having a meeting is a major loss for the U.S., say the haters & losers. We have our hostages, testing, research and all missle launches have stoped, and these pundits, who have called me wrong from the beginning, have nothing else they can say! We will be fine!”

Un succes al acestui Summit – a fost un succes, s-ar putea spune, dar ramane de vazut – ii atinge pe Democrati deoarece merge la inima pacifistilor pentru ca Trump a dat o sansa pacii in lume. Probabil ca nu putini dintre sustinatorii Partidului Democrat il sustin pe Trump din acest punct de vedere. De aceea probabil ca  Democratii vor cauta tot felul de teze si explicatii care sa complice jocul politic intern pe aceasta tema.

Lucrurile sunt inca la inceput si din acest motiv eforturile diplomatice de ambele parti – SUA si Coreea de Nord – vor trebui sa continue pentru definitivarea cu succes a procesului de pace din Peninsula Coreeana.

iunie 12, 2018 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 16 comentarii

Bizarul domn Trump…

Am vrut sa scriu zilele acestea, dar…  Dar parca atunci cand vroiam sa incep era ceva ce-mi scapa, ceva neclar, greu de caracterizat…

Cred ca o politica atat de bizara in plan extern precum cea dusa de actuala Administratie de la Casa Alba nu prea ne-a fost dat sa vedem. Sunt greu de inteles motivatiile lui Donald Trump…

Aveam un Acord Nuclear cu Iranul semnat in 2015 – v. aici si aici – de catre: membri permanenti ai Consiliului de Securitate al Natiunilor Unite: SUA, Marea Britanie, Rusia, Franta, China plus Germania, si Uniunea Europeana, cu Iranul. Acest Acord limita drastic posibilitatile Iranului de a realiza arma nucleara, lasandu-i totusi posibilitatea Iranului de a utiliza energia nucleara pentru scopuri pasnice, civile.

Aceasta reglementare internationala a fost, cum am aratat putin mai sus, semnata de SUA. Inca din timpul campaniei electorale, dar si dupa aceea, Dl. Trump a folosit de nenumarate ori cuvantul „disgraceful” pentru a caracteriza respectivul Acord, initiat de Presedintele Obama. De curand, Donald Trump – ar trebui s-o vedem si ca pe o promisiune din campania electorala – a retras SUA din acest Acord, fara alta explicatie decat celebrul „disgraceful”, partea proasta fiind ca nu a pus nimic in loc. Nu a venit – cel putin nu am auzit – cu o propunere pe care s-o puna pe masa negocierilor. Sau sa spuna ce anume ar dori sa schimbe la Acordul deja existent.

Drept consecinta, atat Macron cat si ceva mai recent ministrul francez de Externe, Jean-Yves Le Drian, au atras atentia asupra pericolului inceperii unui razboi. Eu cand am citit ce a zis Macron, prima data am trecut usor peste… Nu acelasi lucru a fost cand am citit si ce a declarat ministrul francez al Afacerilor Externe care a reiterat cele spuse de Emmanuel Macron… Le Drian a spus ca pericolul e atat de mare incat o miscare gresita sau o mica scanteie ar putea declansa un razboi…

Donald Trump a amenintat cu sanctiuni drastice firmele europene – a spus ca vor fi „trase la raspundere” – care ar mai indrazni sa faca afaceri in Iran. Dar pe ce baza juridica, daca SUA s-a retras din Acord?

In mod normal ar fi trebuit ca Dl. Trump sa fi lasat acest Acord sa continue pentru ca sa vedem daca Iranul il respecta si cum il respecta. In caz de nerespectare, Iranul ar fi trebuit sa fie, desigur, sanctionat. Donald Trump, in schimb, a plecat de la premisa ca in cativa ani, cu acest Acord, Iranul ar putea obtine arma nucleara. Dar nu e deloc foarte clar pe ce anume se bazeaza concluzia dumnealui. Israelul, prin Dl. Netanyahu, a specificat faptul ca detine o cantitate impresionanta de informatii culese de serviciile israeliene, care ar demonstra planurile concrete ale Iranului de a obtine arma nucleara. Iranul a raspuns ca informatiile nu sunt de actualitate si ca astfel de alegatii nu se constitutie in dovezi – v. aici.

Partea proasta este ca SUA se pune in afara unei reglementari internationale. Daca informatiile pe care le are din partea Israelului sunt cele corecte atunci de ce nu a folosit actualul Acord pentru a trage la raspundere Iranul? Pentru ca astfel de informatii ar fi demonstrat ca Iranul incalca Acordul existent, pe care l-a semnat.

Insa in conditiile in care SUA s-a retras fara explicatii prea credibile, Iranul, in mod justificat, a pus problema daca nu cumva un astfel de Acord ar trebui schimbat la fiecare schimbare, rezultata din alegeri, a Presedintelui SUA. De asemenea, tot justificat, a pus problema daca actualul Acord mai e in vigoare odata cu retragerea SUA din acesta. Ceea ce am inteles eu este ca Iranul va continua sa respecte acest Acord semnat in 2015.

Pentru SUA da foarte prost faptul ca s-a retras dintr-un Acord international pe care l-a semnat in urma cu 3 ani, fara sa ofere explicatii convingatoare si fara sa puna altceva in locul acestuia (propuneri de negociere sau sa arate care ar fi termenii din Acord asupra carora doreste sa deschida o negociere). Arata o lipsa de coerenta in politica externa, o lipsa de predictibilitate, dar si o incercare de a rezolva in mod unilateral, chiar prin forta (inclusiv armata), Dosarul Iranian. Asta nu inseamna ca se va ajunge la un razboi, dar retragerea dintr-un Acord international de acest gen deschide o cale periculoasa.

Ce a castigat SUA din asta? Nu prea se vede mare lucru. Si nu se vede nici ca Israelul ar fi mai bine aparat printr-un astfel de gest impotriva planurilor iraniene de a construi arma nucleara. Dimpotriva, Israelul era mai bine aparat daca SUA ar fi ramas in Acord, putand astfel sa sanctioneze, daca ar fi fost cazul, Iranul pe cale legala. Retragerea din Acord a SUA inseamna ca SUA, cel putin, nu mai are nicio posibilitate de a sanctiona in mod legal Iranul, daca aceasta tara nu respecta Acordul. Or, lucrul asta pune SUA intr-o pozitie proasta pe plan international.

Un alt lucru bizar care da nastere la numeroase speculatii este anuntul facut de Donald Trump, potrivit caruia Summitul programat pe data de 12 iunie la Singapore cu Presedintele Coreii de Nord, Kim Jong-Un, nu va mai avea loc. Era vorba despre procesul de pace din Pen. Coreeana, dupa atatia ani de ostilitate intre cele doua Corei. Este bine, totusi, ca dupa ce ieri a anulat o intrevedere cu liderul de la Phenian, azi Dl. Trump s-a razgandit!!! Ministrul de Externe nord-coreean, Kim Kye Gwan, a specificat ca decizia lui Trump de anulare a Summitului „nu este in linie” cu cei ce spera la „pace si stabilitate”, calificand anularea summitului ca fiind „neasteptata si foarte regretabila”. Insa iata ca azi Dl. Trump a scris pe Twitter:

„Very good news to receive the warm and productive statement from North Korea. We will soon see where it will lead, hopefully to long and enduring prosperity and peace. Only time (and talent) will tell!”

Mi se pare ca este o recunoastere a greselii facute, deoarece anularea Summitului l-a pus pe Kim Jong-Un intr-o postura favorabila, datorita faptului ca a avut acum o pozitie responsabila, pentru construirea unui climat de pace in Pen. Coreeana. Amenintarea voalata cu arsenalul nuclear american pe care a facut-o Dl. Trump referindu-se la Coreea de Nord nu a pus SUA intr-o pozitie favorabila, mai ales ca lucrurile erau stiute. Nu e niciun secret ca SUA are o forta militara sub toate aspectele foarte mult superioara Coreii de Nord. Lucrul acesta sugereaza o diplomatie facuta cu ajutorul amenintarii cu forta, nu sub reglementari clare de drept international, lucru ingrijorator.

Interesant in toate aceste evenimente, dar lucru este mult mai vizibil in legatura cu Iran Deal, e faptul ca SUA nu isi armonizeaza anumite pozitii de politica externa cu Uniunea Europeana, principalul sau partener. In cazul Acordului cu Iranul, lucrul e evident. Deocamdata pozitiile SUA si UE sunt contrare pe aceasta chestiune. Dar nici nu a existat un dialog, un schimb de pareri… In chestiunea Coreii de Nord, UE pare slab implicata. Nu simt influenta UE in aceasta privinta. Totusi, UE ar trebui sa fie mai activa deoarece nu ne e deloc indiferent daca in Pen. Coreea va fi pace sau va fi un razboi devastator. In momentul in care Presedintele SUA ieri spune una, iar azi spune un lucru total opus fata de ceea ce a afirmat ieri, mie mi se pare ca avem o problema. Nu ne e indiferenta pozitia SUA in astfel de chestiuni, care privesc pacea globala.

Deocamdata, in cazul Iranului, SUA, sub noua Administratie de la Casa Alba, condusa de Dl. Trump, n-a pus on the table nimic concret. Deci chestiunea este, ca sa zic asa, in aer. In cazul Coreii de Nord, de asemenea, nu avem nimic concret, decat – cel putin asa cum rezulta din ultima declaratie a D-lui. Trump – bune intentii.

Ambele chestiuni nu pot sa nu priveasca Uniunea Europeana, care ar trebui sa fie ceva mai activa pe plan international. Nu printr-o atitudine ostila fata de SUA sau fata de Casa Alba, sau Donald Trump. Ci printr-una de colaborare si atenuare a unor asperitati.

In general vorbind, deocamdata, in ambele chestiuni – Iran si Coreea de Nord, nu putem avea decat incertitudini.  Se poate observa ca pentru actuala Administratie de la Casa Alba a avea o politica externa condusa pe cai de actiune clare si in acord cu dreptul international pare a fi o problema. Insa o mare problema o reprezinta lipsa de predictibilitate a actualei politici externe americane.

Trebuie de asemenea spus ca in favoarea lui Donald Trump pledeaza faptul ca nu este usor pentru SUA sa construiasca o politica externa optimala in legatura cu tari precum Iranul si Coreea de Nord. Pentru ca nu e deloc clar cum anume, cum ar fi cel mai bine sa procedezi. Nu intotdeauna politica unor sanctiuni dure e cea mai eficace. Pe de alta parte, lipsa de fermitate, de hotarare sau o astfel de perceptie nu este neaparat o cale care solutioneaza problemele. Insa mi se pare important faptul ca Dl. Trump ar trebui sa-si defineasca o linie politica, o strategie stabila, clara atat in privinta Iranului, cat si in privinta Coreii de Nord. Succesul nu poate veni, totusi, dintr-o atitudine instabila. Dar Istoria recenta, daca e sa apelam la experienta politica, ne arata ca o continuare care conduce la rezultate palpabile e cea bazata pe dialog si intelegere. Sa ne gandim la prabusirea comunismului in Europa de Est si in fosta Uniune Sovietica. Daca n-ar fi existat contactul, dialogul permament dintre Ronald Reagan, apoi George Bush, si Mihail Gorbaciov, cu greu s-ar fi ajuns la un astfel de rezultat concret si sa ne gandim ca pana la urma s-a prabusit si Uniunea Sovietica. De aceea, zic eu, este necesar – mai ales in cazul acesta cand SUA s-a retras din Acordul cu Iranul – de un Summit SUA-Iran – atat cu Presedintele Hassan Rouhani cat si cu Liderul Suprem de la Teheran, Ayatolahul Ali Khamenei. Un astfel de dialog ar putea fi intermediat de catre Bruxelles. Absenta dialogului, nu are cum sa conduca la rezultate bune, cel putin judecand dupa experienta pe care Istoria recenta ne-a furnizat-o. Increderea nu se poate construi prin lipsa dialogului. N-ar fi putut exista incredere intre SUA si URSS, intre Ronald Reagan si Mihail Gorbaciov, daca n-ar fi existat un dialog bilateral prin care sa se caute apropierea dintre parti.

Eu cred ca din multe puncte de vedere atat Iranul cat si Coreea de Nord au ramas tributare unor conceptii gresite despre SUA, care provin din alte vremuri. Simt un anacronism in abordarea de catre aceste doua tari a relatiilor lor cu SUA. Fara indoiala ca Donald Trump n-ar trebui sa le intareasca astfel de convingeri anacronice printr-un comportament sau limbaj inadecvat. Pentru ca atunci nu se va ajunge la alt rezultat decat acutizarea tensiunilor existente. Iar daca este in interesul SUA sa aiba relatii bune cu Arabia Saudita, atunci e in interesul SUA sa aiba relatii bune si cu Iranul. Nu e in interesul SUA destabilizarea Orientului Mijlociu. Si nici in interesul Uniunii Europene. Deocamdata, cel putin, procesul de pace in Orientul Mijlociu pare a fi blocat de mutarea ambasadei SUA la Ierusalim. Autoritatea Palestiniana l-a rechemat pe reprezentantul Presedintelui Mahmoud Abbas la Wasghington precum si pe ambasadorii din Romania, Cehia, Ungaria si Austria, tari care au blocat adoptarea unei declaratii comune a UE de condamnare a mutarii Ambasadei SUA de la Tel Aviv la Ierusalim. Uniunea Europeana nu are o pozitie convergenta sub acest aspect cu SUA. Ar trebui sa incerce sa se constituie intr-un factor de mediere intre parti. Imi pare ca Presedintele Macron cauta sa-si defineasca un rol de mediator. Insa UE n-ar trebui sa ramana indiferenta la astfel de evolutii ce pot fi periculoase. Daca nu acum, in acest moment, atunci in viitor… Atata vreme cat aveai un proces de pace in Orientul Mijlociu care decurgea nu neaparat lin, dar se putea constata o evolutie cat de cat pozitiva si tindea catre o normalizare a relatiilor dintre Autoritatea Palestiniana si Israel, iar acum constati ca acest proces de pace pare a fi intrerupt, ramanand incert, cel putin pe termen scurt si mediu, ai o problema care daca nu este solutionata repede se poate agrava, cu consecinte imprevizibile. Eu nu cred ca ne mai trebuie un alt razboi in zona pe langa Razboiul Civil din Siria, si vedem cu ce consecinte tragice. Totusi, vedem o recrudescenta a conflictului dintre Israel si Palestina, cu proteste masive in Fasia Gaza, soldate cu multi morti si raniti. Trebuie aratat ca avem de a face cu o acutizare a conflictului ce se afla intr-o stare initiala. Deocamdata nu putem sti unde se va ajunge, dar observam ca situatia din Orientul Mijlociu se complica. In urma violentelor recente din Fasia Gaza a rezultat o depreciere considerabila a relatiei dintre Turcia si Israel. Insa se pot degrada puternic si relatiile dintre Israel si celelalte state arabe din zona, chiar daca acum acest lucru nu pare evident. Ce consecinte genereaza Orientul Mijlociu in astfel de situatii cred ca stim deja: terorism, razboi si inca unul prelung… Care pot afecta si Uniunea Europeana. O analiza interesanta semata de Reva Goujonaici.

Partea proasta este ca politica D-lui. Trump n-a oferit, cel putin pana la acest moment, solutii acestor dosare, dupa cum se vede, grele si complicate. Dimpotriva, par a se accentua tensiuni mai vechi… Nu spun ca fosta Administratie de la Casa Alba, cea condusa de Dl. Obama, n-ar fi facut greseli sau ca ar fi rezolvat toate problemele. Dar Obama a dorit cel putin sa reglementeze international relatiile cu Iranul – de aici Acordul cu Iranul, a dorit sa rezolve situatia din Orientul Mijlociu tot pe calea respectarii reglementarilor internationale, spre exemplu relatiile dintre Autoritatea Palestiniana si Israel. Pe cand acum lucrurile sunt, ca sa zic asa, opuse, cu toate riscurile de rigoare. Prin Acordul Nuclear cu Iranul, Obama a incercat apropierea acestei tari de Occident. Pe cand Donald Trump doreste sa rupa acest Acord, caz in care Iranul se va apropia si mai mult de Rusia. De fapt, mi se pare singura consecinta de pana acum, pentru ca Iranul va trebui sa gaseasca un partener pe masura in cazul in care va fi atacat de SUA sau Israel (in spatele caruia s-ar afla SUA, desigur). Dupa un turneu pe care Dl. Trump l-a efectuat in Orientul Mijlociu si care promitea mult, avem acum un recul datorat unor politici gresite. Inclusiv abordarea prin forta si amenintarea cu forta e gresita, stimuland tensiunile vechi din aceasta zona. Este salutar faptul ca UE incearca mentinerea Acordului cu Iranul.

Desigur, vom vedea cum vor evolua lucrurile. Insa date fiind cele de mai sus, prea optimist nu sunt. Pentru ca se vede ca nu s-a prea realizat mare lucru. Spre exemplu acum cu atat mai mult nu ai nicio  garantie ca Iranul nu va produce arme nucleare. Sau nu poti sa spui ca forta Iranului a scazut, sau ca nu ar mai reprezenta un pericol in regiune, sau ca nu ar mai finanta terorismul.

Deocamdata, politica D-lui. Trump favorizeaza Rusia. A facut ca Iranul sa nu aiba loc de intors si sa stranga relatiile cu Rusia. Pana la urma, acelasi lucru mi se pare ca-l va face si Autoritatea Palestiniana. In privinta Iranului lucrurile erau de mai demult clare daca ne gandim la troica Rusia – Turcia – Iran, dar actuala politica americana a taiat, sau a cautat s-o faca, orice posibilitate de apropiere dintre Iran si Occident, desi UE incearca sa mentina Acordul. Daca nu s-ar fi razgandit in cazul Coreii de Nord, lucrurile ar fi capatat o turnura similara. Interesant este ca, prin politica dusa de Dl. Trump in aceste dosare importante – Iran, relatiile israeliano- palestiniene, Coreea de Nord -, nu se vede ce a castigat pana acum SUA (in legatura cu Coreea de Nord ramane sa vedem ce se va mai intampla). In schimb, dupa cate se vede, Rusia pare a nu avea nicio problema. Dimpotriva! Are un teren minunat pentru a-si intari colaborarea cu Turcia si Iran. De asemenea are o oportunitate excelenta de a-si spori influenta si a furniza securitate Autoritatii Palestiniene. Iar in legatura cu Coreea de Nord, refuzul initial al lui Trump favoriza tot Rusia, pentru ca ii crea posibilitatea de a-si extinde influenta acolo. Insa Donald Trump a revenit, cum era si normal, logic, intrucat are parteneri precum Coreea de Sud sau Japonia, direct interesati. Desi, daca va mai amintiti, inca de mai demult, nu cu multa vreme in urma, cerea Coreii de Sud si Japoniei sa plateasca catre SUA serviciile pentru asigurarea securitatii. Mai apoi a revenit asupra acestei idei nastrusnice. Nu mai vorbesc de declaratia ciudata cum ca NATO este o organizatie obsoleta, poate pentru a da astfel un indemn statelor membre sa plateasca din buget 2% din PIB pentru Aparare.

Speram sa vedem din partea D-lui. Trump o politica mai coerenta si predictibila si gasirea unor solutii viabile la astfel de probleme.

Ceea ce am vazut pana acum e foarte bizar…

mai 26, 2018 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 19 comentarii

Fundatia Soros?!

Foarte interesant editorialul D-lui. Nastase:

România între Europa și America

care iata ce arata:

„Identitatea unei țări este multiplă. Adeseori afirmăm: România este o țară euroatlantică. Este adevărat.  Din punct de vedere geografic, este sigur europeană. Din punt de vedere al strategiilor și parteneriatelor, dimensiunea atlantică este, și ea, evidentă, mai ales privită din punctul de vedere al alianțelor actuale. Problema este însă că binomul euro/ atlantic se fragilizează.

În plus, România este și o țară balcanică, o țară a Europei de Est, o țară latină, o țară dunăreană, o țară riverană Mării Negre, etc., având propriile sale interese. Și celelalte țări au, firesc, identități multiple și, ca atare, interese distincte.

Revenind la relația Europa/America, interesele americane și cele vest-europene erau, într-o vreme, concordante.  Cordonul sanitar împotriva Uniunii Sovietice, Planul Marshall, umbrela nucleară, etc. După încheierea Războiului Rece, lucrurile s-au complicat. Au apărut diferențieri de poziții și în legătură cu Orientul Mijlociu sau în legătură cu Rusia sau cu vânzarea de echipamente militare. Mai nou, există și tensiuni comerciale/vamale, pornind de la noua abordare economică a președintelui Trump.

România are interese evidente și în relația cu America (în principal de securitte) dar și în  relația cu Europa (în primul rând politice și economice). Partea proastă pentru noi este că europenii (în special francezii sau germanii) nu mai sunt atât de fericiți că țări membre ale UE, cum este și România, să dea un fel de ajutor de stat de 2% din PIB pentru a sprijini industria de apărare din SUA, în timp ce primesc fonduri europene consistente de la Bruxelles. Refuzul acceptării noastre în Spațiul Schengen are și astfel de explicații. Pozițiile europene/americane devin divergente și în legătură cu abordarea față de tratatul nuclear cu Iranul sau față de mutarea ambasadelor la Ierusalim și recunoașterea Ierusalimului drept capitală a Israelului.

Politica externă a României ar trebui să navigheze deci între Scila si Caribda, promovând interesele naționale în contextul  relației tot mai oscilante americano-europene. Au mai existat astfel de situații. Spre exemplu în 1999, când americanii au bombardat Belgradul sau în 2003 – am în vedere al doilea război din Irak. Vă amintiți reacția președintelui Chirac, atunci când România a decis să se alăture inițiativei americane. Franța nu voia intervenția militară pentru că avea contracte de câteva miliarde de dolari pentru reactoarele nucleare irakiene. Americanii erau interesați de a dobândi acces la câmpurile petrolifere din Irak, plus diverse interese strategice în zonă. România avea nevoie însă de sprijinul american pentru intrarea în NATO (sprijin pe care nu-l obținuse în 1997), intrarea în Alianța Atlantică fiind esențială pentru a nu mai fi un fel de „no man’s land” între Occident și Rusia și pentru a oferi o piață predictibilă și sigură investițiilor străine.

În acele momente, clasa politică românească a oferit, însă, la nivelul deciziei, abordări unitare, consensuale. Este adevărat, englezii spun: „în politica externă, nu există prietenii eterne ci doar interese eterne”. Știm oare, în România, care sunt interesele noastre pentru a face opțiuni, în fiecare moment, în funcție de ele sau ne orientăm, în continuare, după „licurici”?

Pe de altă parte, cine reprezintă, în politica mondială, Scila și cine Caribda? Ulise a înfruntat, se pare, Scila. Pentru noi este important să evităm, în același timp și cu inteligență, riscurile  determinate atât de susceptibilitățile Uniunii Europene, cât și pe cele ale Americii, promovându-ne propriile interese și vorbind, în interior dar și în exterior, aceeași limbă. Problema este că unii recomandă limba germană, alții limba engleză, cu accent american. Eu cred că limba română ar fi cea mai potrivită pentru politica noastră externă…

P.S.:  Desenul a fost realizat de Honore Daumier.”

Intetresant este ca si eu m-am gandit zilele acestea la politica externa. Am transcris editorialul pentru ca vreau sa fac un comentariu ceva mai larg prin care as dori sa expun ce ma nedumireste si, pe de alta parte, sa identific principalele noastre esecuri de politica externa din ultima vreme, de dupa integrarea in UE. Pentru ca eu cred ca, pentru a avea o abordare corecta, rationala, trebuie sa identificam aceste esecuri in primul rand, ca sa stim, cel putin, unde suntem.

Nedumerirea mea este legata de Fundatia Soros. Am vazut la Antena 3 (nu integral toata dezbaterea) ca Judicial Watch a interpelat Departamentul de Stat in legatura cu activitatile Fundatiei Soros in Romania. Si mai ales daca aceasta Fundatie a primit fonduri de la Guvernul SUA, adica din banii contribuabililor americani, pentru a desfasura anumite activitati in unele tari. Din punctul meu de vedere e foarte bine! Dar stau, totusi, si ma intreb ce activitate are aceasta Fundatie Soros in Romania. In trecut mai dadeau burse… Dar acum? Privind la ce se discuta la Antena 3 ma intrebam daca nu cumva unica specializare a acesteia o reprezinta mitingurile antiguvernamentale, antiPSD. Deci daca atat face Fundatia Soros in Romania, m-am lamurit. Pentru ca nu vad alte activitati. Spre exemplu, sa vad ca se organizeaza un simpozion cu titlul: „Impotriva discriminarii minoritatii rome!”, intrarea gratuita, la care sa fie invitate personalitati sa tina o alocutiune in acest sens. Unde sa se prezinte ororile de la Auschwitz, cu un puternic mesaj antifascist! Sau, ca sa dau alt exemplu, sa incepa o dezbatere pe tema „condamnarii abuzurilor din Justitie”, lucru in deplina concordanta cu ceea ce se cheama o societate deschisa. Dar, repet, astfel de initiative sa fie clar asumate de Fundatia Soros. Deci eu, care nu fac parte din Fundatia Soros, le pot da o sumedenie de idei. Dar ei? Ei ce fac? Ca nu se vede, nici macar acordare de burse – pentru ca de ce sa nu stim daca Fundatia Soros acorda burse unor, sa zicem, tineri, si pe ce criterii? Nu vreau sa spun ca Fundatia Soros n-are vreo activitate, doar ca nu prea se vede. Iar actuala Putere, Antena 3 fiind un post ce sprijina actuala Putere, bate saua pe faptul ca mitingurile de protest sunt puse la cale de respectiva Fundatie, ca sa priceapa, desigur, iapa, sau populimea, cum s-ar exprima maestrul Cristoiu.

Am stat si m-am intrebat daca asa trebuie privite lucrurile… Parerea mea este ca ar trebui sa privim intr-un mod mai profund lucrurile. Mai ales ca despre anumite aspecte nu se prea discuta pe la televiziunile noastre de stiri si drept consecinta nu e nicio dezbatere in acest sens.

Nu se prea discuta despre esecurile inregistrate in politica externa de catre Romania, dupa 2007, anul aderarii tarii noastre la UE.

Noi, e adevarat, ne-am integrat in UE si lucrul asta reprezinta un succes de politica externa. Doar ca ne-am integrat cu o tinichea de coada: MCV. Nu ne-am integrat pe curat, daca pot sa ma exprim astfel. Daca ne-am fi integrat pe curat n-ar mai fi fost MCV-ul. Lucrul asta nu ar reprezenta neaparat un esec. Altul e esecul:

1. Si anume faptul ca MCV-ul dureaza de 11 ani!!!

Lucrul acesta reprezinta un mare esec. Daca ar fi durat 5-6 ani as fi zis ca ar fi fost normal. Pentru ca altminteri ar fi fost un o chestiune derizorie. Dar 11 ani… Noi nici acum, sper ca nu ma insel, n-am scapat de MCV. Iar consecintele sunt din cele mai proaste. Inclusiv in privinta absorbtiei fondurilor europene. Evident, Comisia Europeana este reticenta cu o tara catalogata, european, drept corupta, supusa unui Mecanism de Cooperare/Control si Verificare. Pentru ca oricine, orice european, se poate intreba cum acorda Comisia fonduri, cum e de acord cu asta, intr-o tara care are probleme serioase cu coruptia. Persistenta MCV-ului o perioada atat de indelungata arunca tara noastra la periferia Uniunii Europene. Nu mai vorbesc de ce spunea Timmermans la Bucuresti, sa avem grija sa nu ne innecam ca tiganul la mal. N-a spus-o cu aceste cuvinte, dar asta era, in mod clar, mesajul. Evident, umilitor pentru tara noastra. In conditiile in care tara noastra a luat in toata aceasta vreme masuri de combatere a coruptiei, a criminalitatii organizate. A arata cu degetul doar spre Romania si Bulgaria, ca si cum toate celelalte tari membre UE sunt „curate”, doar acestea doua „murdare”, reprezinta o discriminare evidenta si o nedreptate evidenta. Ca sa nu spun ca… mai inseamna si… rasism!!!

A doua problema o reprezinta integrarea in Spatiul Schengen, un drept al tarii noastre. Pentru care Romania a cheltuit 1 miliard de euro ca sa-si securizeze frontierele. Din punct de vedere tehnic n-ar fi trebuit sa existe probleme si era singura chestiune de luat in seama. Aici intervine al doilea esec:

2. De 11 ani Romania nu e in Spatiul Schengen desi indeplineste toate criteriile tehnice singurele valabile in acest caz.

Avem milioane de romani care lucreaza in tari din Schengen, dar Romania nu e membra. Acesti oameni sunt afectati direct de lucrul asta. Olanda a fost o tara care s-a opus aderarii noastre la Schengen. N-am vazut, in schimb, explicatii convingatoare. O tara ca Ungaria, unde premierul Orban declara ca doreste s-o impejumuiasca cu sarma ghimpata, e bine-mersi in Schengen, nu e supusa niciunui MCV. Romania, in schimb, le are pe amandoua. Deci, din punct de vedere european vorbind, e stigmatizata din doua parti: MCV si refuzul de a fi primita in Spatiul Schengen. Fara sa aflam si noi motivul acestei prelungiri la nesfarsit…

Daca destinatia emigrantilor romani ar fi fost Olanda, as fi putut intelege ingrijorarile Olandei. Dar haideti sa vorbim pe realitati nu pe ipoteze elucubrante. Eu constat ca destinatiile preferate pentru romani sunt Italia, Spania, nicidecum Olanda. Tara noastra a fost supusa unei umiliri fara precedent, cu ocazia Brexitului, cand Daily Mail titra ca va fi o invazie de romani si bulgari in Marea Britanie, mai multi decat populatia celor doua tari la un loc. Deci daca vorbim pe realitati, Olanda n-ar fi trebuit sa fie ingrijorata de un aflux imens de imigranti romani, desi, daca am inteles bine, exista din partea extremei drepte de acolo o astfel de ingrijorare.

Romania a fost pur si simplu umilita cand Germania a incercat sa ii impuna cote de imigranti fara ca tara noastra sa fie macar in Spatiul Schengen. Adica imigrantii din Orientul Mijlociu, destui teroristi intre dansii, pot circula liber pe teritoriul UE, desi provin din tari care nu sunt membre UE, pe cand romanii, Romania – tara membra UE si cu drept de a fi in Schengen, nu s-ar fi putut bucura de privilegiile de care se bucura acestia!!

3. Un alt esec de politica externa: rapoartele despre Romania ale Departamentului de Stat al SUA.

Mie mi se pare inadmisibil ca de cativa ani sa ai doar rapoarte negative din partea principalului tau partener strategic. Ultimul raport, spre deosebire de cele de dinainte, e dat sub o Administratie republicana si este asumat de Guvernul SUA. Asta e realitatea! Acest raport ne face o imagine negativa si ne plaseaza din punctul de vedere al respectarii drepturilor omului langa tari precum Rusia sau Iran… Nu chiar ca, dar in apropiere de…

Trebuie inteles, as zice eu, ca raporturile dintre state sunt politice. Raportul Departamentului de Stat e unul politic. A nu se face confuzia dintre raporturile dintre state si colaborarile dintre state. Colaboram cu SUA, evident, si in cadrul NATO, pe linie militara, de Aparare, in probleme de securitate. Raporturile dintre Romania si SUA sunt, in schimb, politice. Si partea proasta este ca nu arata prea grozav! Aici nu e vorba despre rapoturile dintre UE si SUA, ci dintre Romania si SUA.

Iar al patrulea esec este:

4. Faptul ca Romania nu are nici acum Visa Waiver.

Pentru Romania si pentru romani lucrul acesta, obtinerea Visa Waiver, are mult mai mult o incarcatura simbolica. Eu n-as crede ca daca Romania ar avea Visa Waiver ai vedea automat, din secunda doi, un imens val de emigranti romani care s-ar indrepta spre SUA. In primul rand doar drumul pana acolo costa destul. Dar Visa Waiver ar avea simbolismul apropierii culturale si nu numai dintre cele doua state: Romania si America. Pe de alta parte, e ciudat ca SUA mentine restrictii cu privire la anumitre state din Europa de Est, state partenere cu SUA. Greu de inteles de ce Polonia, spre exemplu, nu e inclusa in Program, in schimb Ungaria se bucura de acest program.

Simbolistica aceasta, asa cum se prezinta lucrurile acum, e una cat se poate de defectuoasa, de proasta!! Frunzarind odata blogurile am ajuns pe blogul unei tinere frantuzoaice care nu mi s-a parut a fi foarte bogata. Era o tanara a carei preocupare, daca am inteles bine, era moda, ca la mai toate fetele de altfel. Intr-o postare arata cum ea cu un grup de prieteni au plecat la New York. Fara probleme! A prezentat si poze de acolo. O romanca, chiar daca ar avea suma de bani necesara sa mearga pana acolo si sa stea acolo ceva vreme, nu poate face, cel putin atat de usor, atat de firesc, lucrul asta. Si atunci nu se poate sa nu te intrebi: de ce o frantuzoaica poate fara niciun fel de probleme sa ajunga la New York, doar sa-si ia biletul de avion (asta ar fi singura, ca sa zic asa, problema) si o romanca nu poate face lucrul asta?

Las la o parte ipoteza ca, din Franta, ar putea intra si teroristi pe sol american. Dar de ce o asemenea discriminare cu tari partenere, cu tari care si-au dovedit loialitatea in colaborarile importante cu Statele Unite?

De aceea eu l-as intreba pe Dl. Ciuvica: cine e de vina pentru aceste esecuri de politica externa ale Romaniei? Cumva Fundatia Soros?!

Legat de ce spune Dl. Nastase, un connaisseur al tainelor diplomatiei, eu raman, totusi, nedumerit. Spre exemplu:

” Partea proastă pentru noi este că europenii (în special francezii sau germanii) nu mai sunt atât de fericiți că țări membre ale UE, cum este și România, să dea un fel de ajutor de stat de 2% din PIB pentru a sprijini industria de apărare din SUA, în timp ce primesc fonduri europene consistente de la Bruxelles. Refuzul acceptării noastre în Spațiul Schengen are și astfel de explicații.”

Dar noi ne indeplinim astfel – acordand 2% din PIB pentru Aparare – o obligatie ce ne revine ca tara membra NATO. Mie mi se pare ciudat cum francezii vindeau avioane militare rusilor. Eu n-am auzit o critica venita din partea lui Jens Stoltenberg. Dimpotriva! Romania nu greseste astfel cu nimic, indiferent cat de „fericiti” sunt unii sau altii.

„Au mai existat astfel de situații. Spre exemplu în 1999, când americanii au bombardat Belgradul sau în 2003 – am în vedere al doilea război din Irak. Vă amintiți reacția președintelui Chirac, atunci când România a decis să se alăture inițiativei americane. Franța nu voia intervenția militară pentru că avea contracte de câteva miliarde de dolari pentru reactoarele nucleare irakiene.”

Bun, si ce a facut Franta? Ca in afara de vorbe goale, n-a facut nimic pentru ca sa impiedice o interventie americana in Irak. Eu ma uitam cum se gudura, ca un catelus, Sarkozy pe langa Obama si acum Macron pe langa Trump.

„Știm oare, în România, care sunt interesele noastre pentru a face opțiuni, în fiecare moment, în funcție de ele sau ne orientăm, în continuare, după „licurici”?”

Sa inteleg ca noi ne orientam intotdeauna dupa vreun licurici? 🙂 Hai sa luam un alt „licurici” – Germania. Ce a facut Germania si cu ce rezultate pentru ca sa impiedice retragerea SUA din Acordul de la Paris? Vai, ce suparata, era, draga, madam Merkel – numai zgomot si nimic mai mult. Trump si-a permis s-o sfideze cand in fata atator oameni si a camerelor de televiziune nici n-a vrut sa dea mana cu ea. Sa nu se murdareasca, desigur… A impiedicat Germania iesirea SUA din Acordul de la Paris? Evident ca nu! Germania are interese in Iran, sunt firme germane care vand pe acolo. Donald Trump a retras SUA din Acordul Nuclear cu Iranul si a specificat ca va impune sanctiuni statelor care vor colabora cu Iranul. Ce va face Germania daca SUA va impune sanctiuni, spre exemplu firmei Volkswagen…? Evident ca nu va face nimic sau, ca s-o spun pe romaneste, va face rahatul praf! 😆 .

Este o mare mizerie, una europeana, daca, in plan european, Romania e sanctionata ilegal cand nu greseste cu nimic!! De ce e sanctionata Romania? Pentru ca s-a alaturat SUA? Dar atat Franta cat si Germania nu fac oare acelasi lucru, lasand la o parte o vorbarie goala si, in final, fara niciun efect?

Partea proasta este ca noi acceptam prea usor astfel de sanctiuni fara niciun temei legal. Spre exemplu, faptul ca nu suntem in Schengen e in mod clar o sanctiune ilegala la adresa Romaniei. Noi o acceptam. Chiar si mentinerea MCV-ului 11 ani, la fel! Acceptam! In loc sa avem o pozitie mult mai ferma si mult mai serioasa, fara sa tot jonglam printre niste „licurici” de nimic! Asa cum am acceptat, fara sa avem nicio pozitie, toata propaganda proasta care s-a facut la adresa Romaniei si romanilor in Marea Britanie, cu ocazia Brexitului.

O alta diversiune si minciuna pe care o acceptam fara sa avem nicio pozitie: Europa in doua sau mai multe viteze!! In loc sa afirmam adevarul, si anume ca problemele Zonei Euro n-au cum sa se datoreze unor state ce nu fac parte din Eurozona. Sau cum auzeam la un talk-show ca spunea cineva ca nu-l lasam noi pe Macron sa mearga inainte. Cine nu-l lasa? NOI??? Tarile Europei de Est???

De observat cum derivele de la democratie din Ungaria si Polonia nu sufera, in realitate, nicio sanctiune din partea Uniunii Europene. Romania, in schimb, e inca tinuta la usa. Ungaria si Polonia n-au gresit, deci, cu nimic. Romania si Bulgaria au gresit! Insa nimeni nu poate spune cu ce anume.

Insa asa cum aratam in postarea trecuta, inclusiv in comentariile la aceasta, Romania sufera un fenomen deopotriva interesant si periculos: deprofesionalizarea din ministerele noastre! Se vorbeste, de pilda, despre abuzurile din Justitie. Acuma au loc un val de achitari. Iohannis a declarat ca nu e vorba de nicio ingerinta a politicului, vrand prin asta sa arate ca Justitia e independenta de politic. Altminteri ar fi o problema politica: s-a achimbat regimul, au loc si achitarile de rigoare, toate cauzele penale fiind, de fapt, de ordin politic. Insa e greu de crezut ca daca a scazut competenta in ministerele noastre, intr-un cuvant in aparatul de stat de la noi, uite dom’le unde straluceste competenta ca un diamant de 24 de carate: taman in Justitie, draga! Taman la DNA!!

Aceasta scadere, diminuare, estompare a competentelor se manifesta si in ministerul de Externe, in dimplomatia romaneasca. Altfel n-am fi inregistrat esecurile rasunatoare pe care le-am evidentiat mai sus!! Si e de remarcat ca nu se indreapta aceasta situatie. Spre exemplu, cu MCV-ul – s-a rezolvat? Spatiul Schengen – s-a rezolvat? Niciunul din cele 4 esecuri majore nu s-a rezolvat. Macar unul si tot ar fi fost ceva!

Dar ce arata aceste esecuri? Ele arata ca raporturile politice, atat cele dintre Romania si UE cat si cele dintre Romania si SUA, nu sunt deloc grozave! Nu suntem atat de mari si tari cum ne place noua sa credem. Pozitia Romaniei in Spatiul Euroatlantic e una ce lasa de dorit. Despre asta nu se vorbeste prea mult. Dar, din pacate, lucrurile o asemenea realitate arata. A ne mangaia cu faptul ca Fundatia Soros e de vina pentru aceste esecuri inseamna sa ne imbatam cu o dulce minciuna.

Sa revin la Fundatia Soros, eu chiar nu vad vreo activitate a acesteia in Romania. Sigur, multi poate ca or sa zica: „eeeeee, nu vezi…”. Ce vreau sa spun? Spre exemplu, in Raportul Dep. de Stat se pomenea nu doar de disciminarea minoritatii rome, dar si de duritatea si violenta majoritarilor fata de ei, dandu-se ca exemplu incidentul de la Gheorghieni, de anul trecut, cand oamenii, disperati si exasperati, au iesit sa dea foc caselor romilor. Ati vazut vreo actiune asumata de Fundatia Soros prin care sa se militeze impotriva discriminarii populatiei de etnie roma? Sa vina cu solutii, ajutoare pentru tiganii defavorizati economic si sunt multi acestia. Sau o actiune prin care sa militeze pentru o mai ampla libertate religioasa? E ciudat sa spui ca in Romania Fundatia Soros e legata doar de mitigurile antiPSD. Deci e unica ei activitate… Sau sa vad si eu ca Fundatia Soros – repet, Fundatia Soros nu altcineva  – tine un simpozion la Sala Palatului si in mai multe orase din tara legat de drepturile persoanelor LGBT, ca in Raport e ridicata problema asta. In schimb Raportul asta critica prosteste o anumita parte a presei din Romania, la Antena 3 si Romania TV ma refer, in conditiile in care Presedintele Donald Trump vorbeste doar de fake-news-uri din presa americana, spunand intr-un twitt:

„NBC NEWS is wrong again! They cite “sources” which are constantly wrong. Problem is, like so many others, the sources probably don’t exist, they are fabricated, fiction! NBC, my former home with the Apprentice, is now as bad as Fake News CNN. Sad!”

Incerc sa traduc:

„NBC NEWS greseste din nou! Ei citeaza „surse” care in mod constant gresesc. Problema este, ca de altfel multe altele, ca sursele probabil nici nu exista, acestea sunt fabricate, fictiune! NBC, fosta mea casa de Ucenic, este acum la fel de rea ca Facaturile CNN. Trist!”

Iata si un twitt in care Trump spune explicit ca presa din SUA e corupta:

„The Fake News is working overtime. Just reported that, despite the tremendous success we are having with the economy & all things else, 91% of the Network News about me is negative (Fake). Why do we work so hard in working with the media when it is corrupt? Take away credentials?” (subl. mea)

Atentie mare!! E vorba despre presa americana si nu despre stirile false aparute pe FaceBook si date de rusi!!

Interesant este ca Raportul acesta n-a fost facut de catre Fundatia Soros, nu are nici numele lui Hans Klemm pe el, cum bine a observat ambasadorul american acreditat la Bucuresti, ci e al Departamentului de Stat!!

Puteti sa-mi spuneti ce face diplomatia romaneasca, ce pozitie are si ce actiuni ia in considerare pentru a schimba aceasta stare in relatiile noastre cu America? Nu spun sa ascundem gunoiul nostru sub pres, ci intreb ce face pentru ca sa schimbe aceasta stare a relatiilor actuale romano-americane.

In alta ordine de idei, interesant acest twitt al D-lui. Trump, fiti atenti ce spune:

„President Xi of China, and I, are working together to give massive Chinese phone company, ZTE, a way to get back into business, fast. Too many jobs in China lost. Commerce Department has been instructed to get it done!”

Incerc sa traduc:

„Presedintele Xi si cu mine lucram impreuna pentru a da marii companii chineze de telefonie, ZTE, o cale de a fi din nou in afaceri, repede. Prea multe locuri de munca pierdute in China. Departamentul Comertului a primit instructiunile asupra a ceea ce trebuie facut!”

Vor chinezii sa-si privatizeze compania de telefonie ZTE cu o firma americana? Cum ne raportam noi politica externa la astfel de noi realitati? Interesant este ca, cel putin economic vorbind, SUA pare a se orienta serios catre China. Totusi, noi avem o strategie pentru a atrage investitii americane in Romania? Chiar daca suntem in UE, noi nu putem sa lasam in aer, cum se spune, o asemenea componenta importanta – cea economica – in relatiile dintre tarile noastre. Nici tarile din Vestul Europei nu o fac! Avem un culoar ingust de colaborari cu SUA – doar militar si de securitate. Se pare ca nu e de ajuns. Relatiile politice dintre tarile noastre sufera si din acest punct de vedere. De asemenea, influenteaza negativ raporturile noastre cu Uniunea Europeana. Cum vrei sa ai o pozitie tare in UE daca ai slabe relatii cu SUA? Polonia si-a orientat politica economica – la gazele de sist ma refer – catre SUA si vad ca nu sufla nimeni din UE nicio vorba. Si chiar daca o sufla, o fac degeaba. Si interesant este ca aceste colaborari americano-chineze se fac in conditiile in care China e o tara comunista, e o tara care are probleme grave in respectarea drepturilor omului. Cu atat mai mult Romania, ar fi logic, ar trebui sa aiba relatii mult mai bune cu SUA si sa-si largeasca spectrul de colaborari cu SUA. Eu l-as intreba, in acest sens, pe Hans Klemm ce face pentru ca sa avem colaborari mai bogate cu SUA, pentru ca sa imbunatatim raporturile politice dintre tarile noastre. Ar fi trebuit sa fi facut asta de mai demult. Nu ar fi tarziu nici acum – mai bine mai tarziu decat niciodata, mai ales ca avem povestea de succes a firmei Ford – Romania de la Craiova! Deci se poate!

E o scadere teribila de competenta in aparatul de stat de la noi. Constat cu tristete ca, spre deosebire de politicienii anilor ’90 care au reusit cu mari eforturi, ce-i drept, si in vremuri tulburi si poate mai grele decat cele de azi, doua lucruri epocale in Istoria Romaniei: integrarea tarii noastre mai intai in NATO si apoi in UE, noua generatie de politicieni se pare ca nu poate mai mult si inregistreaza, iata, mai multe esecuri majore!! Situatia s-a imputit pe nesimtite de la inceputul anilor 2000, mai ales dupa 2007. Si nu doar in planul strict tehnic, dar si in cel al jocului politic de conceptie, pentru ca se vede ca noi nu reusim sa gasim strategii adecvate la chestiunile actuale.

Situatia actuala – vezi mai sus cele patru esecuri majore – ne defavorizeaza si ar trebui imediat conceputa si pusa in aplicare o actiune optima de indreptare a lucrurilor. Remarc o prea mare pasivitate din partea noastra si o neglijare a acestor chestiuni. Politica strutului nu mi se pare cea mai potrivita. Nu putem sa lasam lucrurile asa!

In final sa mai si radem cu… Cristian Preda! Iata ca Dl. Preda are si simtul umorului, nu doar un spirit inchizitorial de temut!! 😆 Iata ce a postat pe FaceBook:

„Viorica Dăncilă către Papa Francisc: “Sfinția Voastră, I am very glad for this opportunity”.
She is nemaipomenită…”

😆 😆

Cristi, esti tare!! Nu te credeam in stare, zau… 😆 !!!

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

mai 13, 2018 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 11 comentarii

Un punct de vedere gresit…

… cel putin in opinia mea…

Iata ce spune maestrul Ion Cristoiu pe blogul sau:

Sper că Donald Trump n-o să-l înjure pe Klaus Iohannis pe Twiter

„Sînt printre puținii jurnaliști români postdecembriști care au ținut partea arabilor ori de cîte ori aceștia au fost ținta intervențiilor americane în politica lor internă, culminînd cu agresiunile militare. Am denunțat Războiul din Golf, destabilizarea Orientului Mijlociu sub semnul așa zisei Primăveri arabe, care Primăvară, cîntată și de ai noștri drept Marea Revoluție, n-a făcut decît să schimbe în Egipt un dictator militar ruginit cu unul mai tînăr și în Libia să instituie haosul. Știind că Siria e una dintre puținele țări din zonă în care fanatismul islamic n-a avut loc, am pus Războiul civil pe seama pungii de petrol rîvnite nu numai de ruși, dar și de occidentali.

Din acest punct de vedere am deplîns faptul că România a renunțat în politica sa externă din ultimii ani la minimul echilibru în disputa dintre Israel și lumea arabă, manifestîndu-se în toate organismele internaționale ca oaie în turma Estului păzită de Marile Puteri.
Adică împotriva arabilor, de grija cărora pare acum să nu mai aibă weekend Klaus Iohannis.

În chestiunea deciziei luate de Donald Trump de a muta efectiv ambasada SUA la Ierusalim sînt însă de partea președintelui american.
Se vede limpede că relația dintre Israel și Palestina a intrat de ani întregi într-o fundătură. Ieșirea din această fundătură nu se poate face decît printr-o rupere de ritm. Se poate bănui, ca și în cazul Coreii de Nord, în care Donald Trump a repurtat deja un succes răsunător, că prin mișcarea asumată de Casa Albă se pot crea premisele unei recunoașteri a statului palestinian. Aceasta e cheia problemei în Orientul Mijlociu. Acest stat nu va fi recunoscut niciodată cîtă vreme palestinienii vor capitala la Ierusalim.

Nu-i exclus ca mutarea ambasadei americane la Ierusalim să fie o concesie suficient de puternică din partea lui Donald Trump pentru a solicita Israelului recunoașterea statului palestinian și chiar un ajutor la întărirea economică a acestuia.

Am ținut să precizez aceste lucruri, pentru că la noi, în controversa iscată de inițiativa Guvernului, argumentele aduse de Klaus Iohannis și de echipa lui de propagandă împotriva inițiativei, n-au nici o legătură cu situația din Orientul Apropiat. Toate se învîrt în jurul tezei că președintele e proprietarul politicii noastre externe și că Guvernul nu trebuie să facă altceva decît să muncească cu ziua pe acest teren.

Convocat de site-ul PSnews.ro să mă pronunț asupra controversei, am expus următoarele puncte de vedere, toate răspunsuri la întrebările redactorului Ștefan Rusu:

„Vor mai fi și alte state care vor urma România. România a fost o piesă foarte importantă în această în această operațiune. Contrar prostiilor care se spun în România, procesul de mutare al ambasadei noastre la Ierusalim nu e o operațiune întîmplătoare pentru că vrea Dragnea sau PSD-ul. În momentul în care Donald Trump a decis mutarea Ambasadei Americane la Ierusalim, de fapt să transpună în practică această decizie luată mai de mult, era limpede că se așteaptă, cel puțin din partea partenerului american, ca și alte state să urmeze, pentru că dacă rămîne numai America, degeaba au făcut acest proces..

Opțiunea pe care am făcut-o noi mie nu mi se pare nici hazardată, nici riscantă, ci e un gest de politică externă mai îndrăzneț, în care în sfîrșit România face și ea ceva extern după 28 de ani. De 28 de ani nu facem altceva decît să întrebăm «Avem voie? N-avem voie?» Marile puteri vor ajunge și ele să își mute ambasadele, dar nu vor ca o țară pițifelnică pentru ele precum România să o facă. Vor să o facă ele întîi, să negocieze ele și apoi să ne dea și nou voie să facem asta. Din acest punct de vedere, iată că s-a pornit un semnal, probabil vor veni și alte țări din Uniunea Europeană care vor urma gestul nostru.

Prin însuși faptul că s-a făcut așa un soi de abatere de la protocol și a fost invitat președintele Camerei Deputaților, considerat ca un fel de prim-ministru, se arată interesul uriaș al Israelului, nu al lui Netanyahu, altă prostie care s-a spus în România. Nu este în interesul premierului Netanyahu, este în interesul Israelului, vital chiar ca această capitală a lor să fie la Ierusalim.

„Prima dată am spus și eu că va genera un conflict, dar deocamdată conflictul s-a încheiat pentru că Guvernul, sigur, mînuit de către Liviu Dragnea, avea nevoie să dea un semnal, că el e de acord. E ca la Codruța Kovesi, că după asta toate se vor abate asupra lui Klaus Iohannis. Ați observat deja și începutul unei campanii în presa internațională pe tema asta. E treaba lui. Din punctul acesta de vedere, nu cred eu că Dragnea moare să mute ambasada, adică să facă gestul. Pentru că depinde de președinte. Deocamdată el a dat șah lui Klaus Iohannis, anunțînd că are de gînd să facă. Din acest moment, cel în defensivă este Klaus Iohannis care tot trebuie să explice de ce nu e de acord. Din punctul acesta de vedere, mingea e la Klaus Iohannis. Șahul a fost dat. Nici nu se mai pune problema să se mute sau să nu se mute. Că depinde de Klaus Iohannis. Deocamdată, prin primirea în Israel și prin tărăboiul făcut s-a văzut că Președinția nu vrea și Guvernul vrea. Guvernul nu mai riscă nimic, pe când Klaus Iohannis, nu știu care va fi evoluția ulterioară. Poate îl înjură pe Twitter Trump, vă imaginați. Ne putem aștepta oricînd.””

Nu degeaba am transcris acest articol: el trebuie citit cu atentie ca sa se inteleaga bine ce vreau sa spun. Altminteri ar parea lipsit de coerenta ce voi spune in continuare.

In primul rand trebuie spus ca Washingtonul nu a cerut nimanui sa-i urmeze gestul si nici nu a dat prea multe lamuriri prin care sa-si explice pozitia: de ce, care e motivul real, pentru care doreste sa-si mute ambasada la Ierusalim. Articolul arata ca:

” În momentul în care Donald Trump a decis mutarea Ambasadei Americane la Ierusalim, de fapt să transpună în practică această decizie luată mai de mult, era limpede că se așteaptă, cel puțin din partea partenerului american, ca și alte state să urmeze, pentru că dacă rămîne numai America, degeaba au făcut acest proces..”

Dar nu e deloc foarte clar ca motivul deciziei lui Trump a fost ca si altii sa-i urmeze exemplul. De unde ar rezulta asta? Si cum poti trage concluzia ca in caz contrar: „dacă rămîne numai America, degeaba au făcut acest proces..”? Insa daca admitem ca ideea era ca si alte state partenere SUA sa urmeze exemplul dat de Casa Alba si daca vorbim despre o initiativa a Romaniei in acest sens atunci pun si eu intrebarea: cum se armonizeaza Romania cu pozitia Americii in contextul unui Raport de tara, defavorabil in multe aspecte, pe care ni l-a facut Departamentul de Stat si pe care – atentie mare!! – Departamentul de Stat si l-a asumat? Am tinut sa precizez acest lucru, ca Departamentul de Stat al SUA si-a asumat acest Raport pe 2017, adica Guvernul american. Nu Hans Klemm, ci Guvernul SUA. Chiar daca avem acum o Administratie republicana la Casa Alba. Adica acest Raport pe 2017 reprezinta pozitia Guvernului American fata de tara noastra! Si nu ne reproseaza ca nu am luat decizia de a muta Ambasada Romaniei de la Tel Aviv la Ierusalim…

A doua chestiune e legata de urmatorul aspect:

„De 28 de ani nu facem altceva decît să întrebăm «Avem voie? N-avem voie?» Marile puteri vor ajunge și ele să își mute ambasadele, dar nu vor ca o țară pițifelnică pentru ele precum România să o facă. Vor să o facă ele întîi, să negocieze ele și apoi să ne dea și nou voie să facem asta. Din acest punct de vedere, iată că s-a pornit un semnal, probabil vor veni și alte țări din Uniunea Europeană care vor urma gestul nostru.”

Maestrul Cristoiu vorbeste de parca Romania ar fi o mare putere: cum isi permit altii sa-i spuna ce sa faca si ce sa nu faca? 🙂 Chestiunea ar fi ca atunci cand iei o decizie trebuie sa-ti asumi si consecintele. Statele Unite nu ne-au cerut lucrul asta – din acest punct de vedere e in exclusivitate problema Romaniei daca isi muta sau nu ambasada. La nivel european consensul general e ca sa nu se purceada la mutarea ambasadelor la Ierusalim. Am vazut un editorial semnat de Dan Turturica, ingrijorat de faptul ca Romania ar putea fi sanctionata financiar de catre UE – aici. Nu cred ca asta e problema, desi s-ar putea sa fie si asta o problema. Totusi, Romania e un stat suveran, iar decizia mutarii ambasadei la Ierusalim este, deci, o decizie a unui stat suveran. Insa mi-e teama ca, printr-o astfel de decizie, Romania se pune singura in ofsaid, pentru ca nu prea vad cum ar putea un astfel de gest sa influenteze Uniunea Europeana. Prin urmare, Romania ar trebui sa-si asume singura o astfel de decizie. Inclusiv incalcarea unor Rezolutii ale Natiunilor Unite. Intrebarea care se pune: poate Romania sa-si permita un astfel de lucru? Si ce ar avea de castigat din afacerea asta?

Intr-un fel pare logic: din moment ce Israel si-a proclamat capitala la Ierusalim, atunci si ambasada se muta la Ierusalim. Trebuie insa precizat ca Autoritatea Nationala Palestiniana are centrul administrativ la Ramallah, nu in Ierusalimul de Est. Chestiunea care se pune este Statutul Ierusalimului. Israelul a luat controlul asupra Ierusalimului de Vest in 1948, in timpul Razboiului Arabo-Israelian. In 1967 a ocupat si Ierusalimul de Est. Curtea Suprema din Israel priveste Ierusalimul de Est ca fiind parte integranta a Israelului si respinge ca prin legile si adminitratia Israelului impuse acolo ar fi vorba de o anexare. Comunitatea internationala, in schimb, priveste Ierusalimul de est ca fiind parte a teritoriilor palestiniene. Iata insa ce declara Netanyahu recent (cf. Wikipedia – Statutul Ierusalimului):

„On 17 May 2015, Prime Minister Netanyahu reiterated, regarding Jerusalem serving as the capital of both Israel and a future Palestinian state, “Jerusalem has forever been the capital of only the Jewish people and no other nation.”[43] On 25 January 2018, Netanyahu said: „Under any peace agreement the capital of Israel will continue to be in Jerusalem.”[44]

El spune:

„Ierusalimul a fost intotdeauna capitala doar a poporului evreu si nu a altei natiuni” si „Sub orice tratat de pace, capitala Israelului va continua sa fie in Ierusalim”.

Natiunile Unite considera ca Ierusalimul de Est este parte a teritoriilor ocupate de Israel sau a teritoriilor palestiniene ocupate, iar viziunea e ca Irusalimul sa devina capitala a doua state: Israel si Palestina. Pozitia Uniunii Europene a fost exprimata de Catherine Ashton:

The European Union set out its position in a statement of principles last December. A two-state solution with Israel and Palestine side by side in peace and security. A viable state of Palestine in the West Bank, including East Jerusalem, and the Gaza Strip, on the basis of the 1967 lines. A way must be found to resolve the status of Jerusalem as the future capital of both Israel and Palestine.

Deci solutia two-state si despre Ierusalim spune: „Trebuie gasita o cale prin care sa se rezolve statutul Ierusalimului ca fiind capitala atat a Israelului cat si a Palestinei.”

Pozitia Rusiei:

„On 6 April 2017, the Russian Ministry of Foreign Affairs issued a statement saying, „We reaffirm our commitment to the UN-approved principles for a Palestinian-Israeli settlement, which include the status of East Jerusalem as the capital of the future Palestinian state. At the same time, we must state that in this context we view West Jerusalem as the capital of Israel.”[67] Some commentators interpreted this as a Russian recognition of Israel’s claim to West Jerusalem,[68][69][70] while others understood the statement as a Russian intention to recognize West Jerusalem as Israel’s in the context of a peace deal with the Palestinians.[71][72][73]

In 2011, Russian president Medvedev stated Russia had recognized the State of Palestine with East Jerusalem as its capital already in 1988, and had not changed that view.[74]

In 2017 ministrul rus de Externe a reafirmat pozitia Federatiei Ruse „in acord cu principiile aprobate de catre Natiunile Unite”  ca Ierusalimul de Est sa fie capitala viitorului stat Palestinian iar Ierusalimul de Vest sa fie capitala Israelului. In 2011, Presedintele Medvedev a afirmat ca Rusia a recunoscut Statul Palestinian cu capitala in Ierusalimul de Est inca din 1988 si aceasta pozitie nu s-a schimbat.

Pozitia Statelor Unite:

„In 2008, then-Democratic candidate Barack Obama called Jerusalem the ‘capital of Israel’. On 4 June 2008, Obama told the American Israel Public Affairs Committee (AIPAC), in his first foreign policy speech after capturing the Democratic nomination the day before, that „Jerusalem will remain the capital of Israel, and it must remain undivided.” However, the then-senator and presidential hopeful backtracked almost immediately.[84] In 2010, the Obama administration condemned expansion of Gilo and Ramat Shlomo as well as evictions and house demolitions affecting Palestinians living in East Jerusalem.[85][86]

Inca din 2008, pe atunci candidatul democrat Barack Obama vorbea despre Ierusalim drept capitala a Israelului si ca Ierusalimul trebuie sa ramana nedivizat. Pe 6 decembrie 2017 administratia Presedintelui Donald Trump a recunoscut oficial Ierusalimul drept capitala a Israelului si a adugat ca Departamentul de Stat va initia procesul de construire a Ambasadei SUA la Ierusalim. Consiliul de Securitate al ONU intrunit de urgenta pe 7 decembrie a condamnat (14 din 15 membri) decizia Presedintelui Trump. „U.S. envoy Nikki Haley called the United Nations „one of the world’s foremost centres of hostility towards Israel”.[97]” – Nikki Haley a numit Natiunile Unite ca fiind „una din centrele mondiale cele mai ostile fata de Israel”. Marea Britanie, Franta, Suedia, Italia si Japonia s-au numarat printre tarile care au criticat decizia lui Trump in acea intrunire de urgenta. De remarcat si:

„Following Trump’s announcement, American embassies in Turkey, Jordan, Germany and Britain issued security alerts for Americans travelling or living abroad in those countries. The United States also issues a general warning for Americans abroad about the possibility of violent protests. The American consulate in Jerusalem has restricted travel of government employees to Jerusalem’s Old City. The US Embassy in Jordan has banned employees from leaving the capital and children of embassy employees were told to stay home from school.[105]

Pozitia Marii Britanii – cea europeana.

Daca Romania adopta exemplul american, cum ne armonizam cu politica externa americana? In caz contrar apare ca Romania a facut in mod unilateral un astfel de gest. Si apoi ar insemna sa ne armonizam cu politica externa a SUA, dar nu si cu Raportul Departamentului de Stat, care sustine, printre altele, lupta anticoruptie in Romania. Si pe Laura Codruta Kovesi, intre altele fie zis, daca nu explicit… 🙂

De aceea eu l-as intreba pe maestrul Cristoiu daca nu cumva considera contradictoriu sa critice Raportul Departamentului de Stat, in schimb sa fie calduros de acord cu adoptarea exemplului american in privinta mutarii ambasadei! 🙂

Dar sa vedem cum privesc Statele Unite procesul de pace din Orientul Mijlociu:

Mediafax

Turneu diplomatic în Orientul Mijlociu. Mike Pompeo: Pacea dintre israelieni şi palestinieni rămâne o prioritate pentru SUA

Mike Pompeo, secretarul de Stat al SUA, a declarat, luni, că soluţionarea conflictului israeliano-palestinian rămâne o prioritate pentru Administraţia Donald Trump, în pofida deciziei de a recunoaşte Ierusalimul drept capitală a Israelului, informează site-ul agenţiei The Associated Press.

Secretarul de Stat al SUA, aflat într-un turneu diplomatic în Orientul Mijlociu, a precizat că Washingtonul susţine dreptul israelienilor de a se apăra şi a adăugat că palestinienii trebuie să se întoarcă la masa negocierilor politice.

”O piesă importantă pentru instituirea stabilităţii în Orientul Mijlociu o reprezintă rezolvarea acestui conflict. Credem că israelienii au dreptul să se apere şi susţinem acest lucru”, a declarat Pompeo.

Pompeo a amintit că soluţia ”a două state” este singura cale către pace.

La începutul mandatului, preşedintele SUA, Donald Trump a exprimat intenţia relansării rapide a procesului de pace israelo-palestinian, în timp ce Mahmud Abbas, liderul Autorităţii Palestiniene, a cerut, la Casa Albă, încetarea „ocupaţiei”, pledând pentru coexistenţa a două state, palestinian şi israelian. Donald Trump l-a primit în mai 2017, la Casa Albă, pe Mahmud Abbas, aceasta fiind prima întâlnire oficială a celor doi lideri. Donald Trump a cerut relansarea negocierilor de pace între Israel şi palestinieni şi semnarea unui acord, fără însă a oferi detalii despre modul în care se poate ajunge la soluţionarea conflictului.”

Daca Donald Trump ar reusi, prin politica sa externa, sa puna capat conflictului palestiniano-israelian, ar fi un lucru extraordinar!! Dificultatile sunt destule. Sa nu uitam ca Hamas e vazuta drept organizatie terorista. Iar Fatah si Hamas, politic vorbind, sunt de forte aproximativ egale. Hamasul mentine inca o mare influenta in cadrul Autoritatii Nationale Palestiniene. La alegerile legislative din 2006, Hamasul a obtinut victoria! Daca tot ne raliem pozitiei americane, cum am putea contribui la planul de pace al Casei Albe? Din cate stiu (poate gresesc) un astfel de plan nu a fost expus public de catre Washington. Pe de alta parte, initiativa Americii pare singulara atata vreme cat celelalte state nu adera la pozitia americana in privinta Ierusalimului. Fara indoiala, SUA este principalul partener strategic al Romaniei, iar tara noastra trebuie sa-si armonizeze politica sa cu cea a SUA. Insa lucrul acesta ar sugera o actiune in tandem romano-americana in Orientul Mijlociu. S-ar putea construi asa ceva, dar pana acum nu se vede vreo abordare de acest gen din partea Guvernului Dancila. Nici din partea Presedintelui, desigur. Dar sa nu uitam ca PSD-ALDE, Liviu Dragnea si Guvernul Dancila au venit cu ideea mutarii ambasadei, nu Presedintele. Ceea ce a facut Liviu Dragnea poate fi o idee de politica externa, in niciun caz o initiativa. O initiativa, in politica externa mai ales, presupune un plan, un concept sau mai multe, o viziune cel putin pe termen mediu, o strategie in acest sens. Nu prea vedem asa ceva…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

aprilie 30, 2018 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 32 comentarii

Va dati seama ce actiuni de spionaj vor incepe…

Daca Presedintele Trump si D-na. Merkel l-au felicitat pe Dl. Putin pentru victoria in „alegeri” – D-na. Merkel chiar „calduros” – pentru a avea un dialog, nu-i asa cu Rusia putinista, daca Dl. Nastase, anticipand reactia celor doi mari lideri occidentali, a mers la Moscova sa tina o conferinta, in ideea de buna vecinatate cu Federatia Rusa, ce sa ne mai mire ce relateaza Cristian Preda:

„Ce rol a jucat MAE în invitarea la standul României din cadrul Târgului de carte de la Paris a călugărului transnistrean Baștovoi, virulent critic al UE?
Omul respectiv dădea autografe la stand când Meleșcanu era și el la Paris.
S-au și întâlnit pe malurile Senei?
Asumarea lui Bastovoi e parte a politicii externe a României?
Are asta vreo legătură cu sprijinul dat de MAE lui Adrian Năstase în contactele sale de la Moscova?”

Despre parintele Savatie Bastovoiaici. Iar despre cum stau lucrurile cu Manastirea Noul Neamt, unde, din cate inteleg, deocamdata lucrurile sunt calme – aici. Din cate inteleg, Savatie Bastovoi are cetatenie romana, dar e calugar intr-o manastire care se afla in Transnistria. Aceasta manastire tine de Biserica Ortodoxa din Moldova, aflata sub jurisdictia Patriarhiei Moscovei. Deci nu apartine de Mitropolia Basarabiei, care e in cadrul Patriarhiei Romane. Iata ce ne spune Wikipedia:

„În timpul ocupaţiei sovietice din 1940-1941, şi mai apoi sub regim sovietic din 1944 pana în 1992, Mitropolia Basarabiei şi-a încetat activitatea, fiind înlocuită de Eparhia Chişinăului, sub autoritatea Patriarhiei Moscovei şi a întregii Rusii. Biserica Ortodoxă Română nu a recunoscut niciodată trecerea Basarabiei sub autoritatea canonică Patriarhiei Ruse.”

si – v. aici:

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi-a exprimat oficial poziţia faţă de situaţia Bisericii din Basarabia şi Bucovina de Nord printr-un comunicat dat publicităţii la 9 aprilie 1992, în care făcea precizarea că Sinodul Patriarhiei Române nu a recunoscut niciodată desfiinţarea Mitropoliei Basarabiei şi a Mitropoliei Bucovinei.[3][4] De asemenea, Biserica Ortodoxă Rusă dorea să-şi menţină jurisdicţia bisericească şi asupra Bisericii Ortodoxe din Republica Moldova.”

Stau si ma intreb daca parintele Bastovoi joaca vreun rol in aceasta ecuatie. Si, daca da, care anume? Iar mitroplitul Vladimir, cel putin dupa numele sau, Nicolae Cantarean, e roman sadea. Interesant ar fi sa stim care e punctul de vedere al D-lui. Adrian Nastase, care doreste relatii bune cu Rusia, legat de ce spunea fostul patriarh, Preafericitul Parinte Teoctist – v. aici:

„„Ceea ce însă ne produce un adânc sentiment de tristeţe, este atitudinea Înalt Prea Sfinţitului Arhiepiscop VLADIMIR, acum Mitropolit de Chişinău, faţă de clerul şi credincioşii ce-şi manifestă dorinţa legitimă a unor legături mai strânse cu Biserica Mamă – Patriarhia Română. Deoarece un mare număr de preoţi şi credincioşi şi-au manifestat, în mod sincer, aceste sentimente cu totul sfinte, au fost supuşi unei prigoane barbare, Prea Sfinţia Sa fiind chiar depărtat violent şi samavolnic din reşedinţa din oraşul Bălţi. Şi din acest motiv, Prea Sfinţitul Episcop PETRU a făcut apel la Patriarhia Română, după ce el s-a plâns Sanctităţii Voastre, dar fără rezultat.

Înalt Prea Sfinţitul VLADIMIR a manifestat, de asemenea, atitudine de nerespect faţă de obligaţia canonică de a nu avea nici un fel de legături cu grupurile schismatice, rupte din trupul Bisericii Ortodoxe. Astfel, a invitat, ca oaspeţi de onoare, în luna noiembrie 1992, doi «arhierei» schismatici din România. Această atitudine contravine flagrant cu declaraţia de la Constantinopol a Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe, din martie 1992, care prevede că «este necesar ca toate Sfintele Biserici Ortodoxe locale, fiind în solidaritate deplină unele cu celelalte, să condamne aceste grupuri schismatice şi să se abţină de la orice comuniune cu ele, oriunde s-ar afla acestea».

De aceea, în contextul acestei hotărâri unilaterale, precum şi a atitudinii antiromâneşti a Înalt Prea Sfinţitului VLADIMIR şi persecuţiilor de tot felul la care au fost supuşi cei care întreţineau legături cu fraţii şi neamurile lor din România, Prea Sfintitul Episcop PETRU, scos afară de la Bălţi, după ce s-a adresat Patriarhiei Moscovei, a fost nevoit să se adreseze Bisericii Neamului său. Clerul şi credincioşii, supuşi aceloraşi persecuţii din partea Înalt Prea Sfinţitului VLADIMIR, constituindu-se în Adunarea eparhială, au reactivat statutar vechea Mitropolie a Basarabiei, l-au ales ca lociţiitor de mitropolit pe Prea Sfinţitul PETRU şi au cerut oblăduirea canonică a Bisericii Ortodoxe Române. Biserica noastă a luat act cu binecuvântare de dorinţa şi hotărârea lor recunoscând [9].”

—Patriarhul Teoctist Arăpaşu

Foarte interesant sa cititi aici despre parintele Savatie Bastovoi. Iata ce arata printre altele:

„Parintele Savatie Bastovoi este o personalitate cunoscuta in mediile bisericesti si in cele intelectuale, cartile sale fiind apreciate cu mai multe distinctii prestigioase cum ar fi Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova (1996), Premiul salonului national de carte de la Iasi (1996), premiul Fundatiei Soros pentru debut, premiul revistelor „Timpul” si „Convorbiri literare” din Romania. Din anul 1996, este membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova. S-a nascut pe 4 august anul 1976, in Chisinau, tatal sau Valentin Bastovoi fiind profesor de logica la Universitatea „Ion Creanga”, iar mama Claudia, absolventa a Institutului de Arte, sectia regie.

Are studii de pictura, filozofie si teologie si a predat iconografia la Seminarul teologic din Chisinau. O vreme a fost consilier cultural al Arhiepiscopiei Tomisului, unde a fost ridicat in rangul de protosinghel (egumen) de arhiepiscopul Teodosie al Tomisului. In anul 2005 a facut parte din Comisia pentru validarea textelor liturgice de pe langa Sinodul Bisericii Ortodoxe Romane, unde a contribuit la scrierea slujbelor pentru doi sfinti romani: Grigorie Dascalul si Gheorghe de la Manastirea Cernica. In Romania a sustinut foarte multe conferinte si seri duhovnicesti, in special dedicate tinerilor, a acordat multe interviuri, a publicat foarte multe carti si brosuri, mereu actuale, realiste si ziditoare de suflet crestinesc, autentic.” (subl. mea)

Chiar ma intreb ce spune PSD-ALDE despre chestia asta: premiul Fundatiei Soros pentru debut!!!! 🙂 😆

Ce rol a jucat MAE…? Dar… ce rol joaca el? Ce cauta el intr-o manastire ce tine de Patriarhia Moscovei? De ce nu vine el la Biserica Neamului sau, cum bine se exprima Preafericitul si vrednicul de pomenire Patriarh Teoctist? Daca si-l asuma…? Daca o fi de prin SIE… atunci e clar ca si-l asuma, nu? Daca nu, atunci – nu v-ati prins? – e vorba de dialog, de buna vecinatate cu Federatia Rusa, nu? 😉

Nu de alta, dar imi provoaca oroare numai gandul de a-i pune alaturi, mintal, desigur, pe parintele Savatie Bastovoi si pe Dughin!!

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

martie 22, 2018 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Despre cum vor fi relatiile dintre SUA si Coreea de Nord in noul context international…

Daca ar fi sa privim lucrurile din punct de vedere geografic, uitandu-ne la harta politica a lumii vom observa ca, prin marimea suprafetei sale, Rusia pune o problema geopolitica deosebit de complexa.

Este vecina si cu Uniunea Europeana dar si cu Coreea de Nord.

Fac o mica paranteza pentru a remarca un lucru ce a trecut neobservat de catre analistii nostri: marea deosebire dintre alegerile din SUA si cele din Rusia. In SUA a fost vorba de o competitie politica in adevaratul sens al cuvantului, inclusiv in interiorul celor doua mari partide: Democrat si Republican.

In Rusia stiam, fara teama de a gresi, dinainte rezultatul: Putin va castiga, cum s-a si intamplat, cu o majoritate zdrobitoare. Nici n-are importanta cu cat pentru ca era de la bun inceput extrem de clar ca acea majoritate nu poate fi decat zdrobitoare.

In SUA au fost diferente dintre votul popular si cel al electorilor. Tot felul de picanterii! 🙂

In Rusia n-a existat nicio diferenta: Putin a castigat alegerile cu o majoritate zdrobitoare, lucru ce-l puteam anticipa si cu un an inaintea acestor alegeri. Niciun fel de surpriza. Niciun fel de picanterie!

Interesant ce se intampla in Europa, mai exact spus in Marea Britanie, dupa Brexit. Afacerea Skripal a tensionat la maximum relatiile dintre Marea Britanie si Federatia Rusa. Este vorba de o tensiune nemaintalnita in relatiile bilaterale britanico-ruse de la caderea Cortinei de Fier incoace, dar indraznesc sa spun ca nici pe vremea comunismului n-au fost parca relatii mai proaste intre Londra si Kremlin cum sunt cele de acum.

„Gazul peste foc” a fost turnat: e vorba de moartea in conditii suspecte a omului de afaceri rus Nikolai Gluskov, ce avea azil politic in Anglia. Politia britanica a deschis o ancheta de omor in cazul lui Gluskov.

Sigur, banuiala cea mai mare e ca Putin isi executa adversarii politici din strainatate. Insa ceea ce s-a intamplat a tensionat nu doar relatiile britanico-ruse, dar si pe cele ale UE si NATO cu Rusia. Pentru ca, in cazul Skripal, se interpreteaza ca ar fi fost vorba de un atac cu arme chimice pe teritoriul britanic. Theresa May a reactionat imediat, la unison cu Donald Trump. De asemenea expulzarea a 23 de diplomati rusi din Londra si masura de retorsiune simetrica anuntata de Putin arata o evidenta deteriorare a relatiilor diplomatice. De asemenea Administratia de la Kremlin a anuntat ca „nicio mass-media britanica” nu va mai activa pe teritoriul Rusiei in cazul in care postul Russia Today va fi inchis in Marea Britanie.

Trebuie spus ca, desi UK inca mai e in Uniunea Europeana, dar sa zicem ca ar fi iesit deja din UE, deteriorarea relatiilor britanico-ruse inseamna o deteriorare a relatiilor dintre Uniunea Europeana, Statele Unite pe de o parte si Rusia, pe de alta parte. Deci lucrul acesta priveste in mod direct atat UE cat si SUA pentru ca atat relatiile dintre UE si Rusia, cat si cele dintre SUA si Rusia se deterioreaza, ca sa fiu si mai clar.

Putin a castigat recentele alegeri din Rusia, desi Opozitia sustine ca au fost comise foarte foarte multe nereguli. In Rusia putinista lucrul asta, ca au fost comise mii de nereguli, e lipsit de importanta. Noi trebuie sa luam lucrurile asa cum sunt si sa intelegem ca pana in 2024 va fi la putere regimul Putin. Din pacate, trebuie sa ne asteptam la o escaladare a conflictelor dintre Rusia si Occident. Iar lupta asta politica si diplomatica se va da in Europa. Nu doar in UK, dar si in Uniunea Europeana. In Statele Unite se ancheteaza in continuare amestecul Rusiei in recentele alegeri prezidentiale si se asteapta, in continuare, o comportare similara din partea Rusiei.

Se observa usor ca regimul Putin se bazeaza pe crime.

De aceea e foarte important cum vor gandi politica externa Statele Unite, Presedintele Trump.

La granita cu Rusia, in Extremul Orient, se afla Coreea de Nord. SUA are nevoie in regiunea respectiva de state aliate. Avem pana acum doua state aliate in mod sigur cu SUA: Japonia si Coreea de Sud. Insa SUA si Presedintele Trump are o relatie buna cu Pekinul, cu Presedintele Xi Jinping. Iar aceasta relatie buna trebuie sa fie una de durata. Cu China n-ar fi mari probleme in a cultiva o relatie buna vreme mai indelungata. SUA are nevoie de sprijin, inclusiv diplomatic, mai ales ca aceste tari sunt toate in proximitatea Rusiei.

De aici rezulta ca SUA va cauta sa dezvolte o relatie de prietenie si cooperare chiar cu Coreea de Nord. A fost deja stabilit ca Presedintele Trump si cel nord-coreean, Kim Jong-un, se vor intalni undeva prin luna mai 2018. Coreea de Sud a aranjat detaliile; intr-un fel era cat se poate de firesc pentru ca e vorba de acelasi popor, au aceeasi limba. Chestiunea e ca relatiile dintre SUA si Coreea de Nord trebuie sa se destinda mult mai mult. Coreea de Nord NU trebuie sa cada in sfera de influenta a Rusiei!! E foarte posibila si o reunificare a Coreii. Sanctiunile la adresa Coreii de Nord, in cazul unei intelegeri dintre SUA si Coreea de Nord, se vor ridica imediat. Nu asta e problema… Chestiunea e ca si fara sanctiuni economice Coreea de Nord nu poate evolua economic decat daca va purcede la reforme. Evident, SUA nu va obliga Coreea de Nord sa faca reforme daca aceasta tara nu doreste. Interesul SUA este sa aiba bune relatii cu Coreea de Nord si sa mentina stabilitatea in zona. Totusi, e clar ca suntem intr-un nou context politic si Coreea de Nord ar trebui sa inteleaga ca e necesar sa inceapa sa faca reforme. Spre exemplu, China le-a facut si a reusit sa progreseze cu adevarat. Parerea mea e ca ar fi si companii sud-coreene, japoneze interesate sa patrunda pe piata din Coreea de Nord. Chiar si americane, evident. Insa de asemenea e clar ca nu poti obliga Coreea de Nord sa faca reforme si nici nu stim daca e pregatita sa le faca.

Insa primul pas in construirea unei bune relatii cu Coreea de Nord mi se pare ca ar fi acela de a schimba perceptia acestei tari asupra SUA. Cu alte cuvinte SUA nu trebuie sa mai fie perceputa de catre Coreea de Nord ca un dusman. Daca Coreea de Nord, in cazul denuclearizarii totale, va cere garantii de securitate din partea SUA, atunci SUA ar trebui sa le acorde. Insa lucrul asta ar crea o situatie cu totul noua in Coreea de Nord, un lucru pe care nord-coreenii nu l-au vazut niciodata si poate ca nici n-au indraznit vreodata sa se gandeasca la asa ceva. Cat de pregatita e Coreea de Nord pentru asta? Existenta unor baze NATO in Coreea de Nord sau, chiar direct, baze militare americane e un lucru posibil, inclusiv instalarea in aceasta tara a unui Scut Antiracheta. Dar exista, desigur, numeroase posibilitati de a asigura securitate Coreii de Nord.

Ce se intampla? Nu mai suntem – e cat se poate de clar – in 1953… Pe de alta parte, Coreea de Nord, dat fiind caracterul regimului de acolo, se teme in cazul izbucnirii unui razboi in lumea asta. Pana acum n-au avut loc discutii bilaterale cu SUA, la nivel inalt. Ei nu stiu la ce pot sa se astepte din partea Statelor Unite, chiar in cazul in care, daca ar incepe un razboi mai amplu, sa nu zic unul mondial, Doamne fereste, n-ar ataca pe cineva. Ei se tem ca SUA ar putea sa actioneze militar impotriva lor, ca sa distruga regimul stalinist de la Phenian. Fara indoiala, aceasta stare de tensiune nu place nimanui, nu mai vorbesc de tarile din regiune. De aceea discutiile cu Presedintele Kim Jong-un sunt cat se poate de necesare si Dl. Trump n-a gresit deloc grabind aceasta intalnire.

Aceasta intalnire trebuie sa aiba loc cat mai repede si trebuie sa fie piatra de temelie pentru un viitor tratat de pace dintre cele doua Corei, punandu-se capat situatiei penibile ce dateaza din 1953 si pana in zilele noastre.

Ar fi o mare victorie diplomatica a SUA. Si e in interesul SUA sa aiba un ascendent in regiune. De asemenea si in interesul tarilor din regiune sa aiba relatii bune cu SUA. Ar fi un mijloc prin care s-ar realiza o disuasiune diplomatica la adresa Rusiei.

Atata vreme cat e mai greu ca SUA sa ajunga cu Iranul la o intelegere, e cat se poate de necesar ca sa ajunga la o intelegere benefica ambelor parti cu Coreea de Nord. Lucrul acesta e posibil si ar evita escaladarea tensiunilor in regiune. De asemenea ar fi o lovitura diplomatica data Rusiei!!

Realegerea lui Putin trebuie sa ne puna in garda. Ceea ce s-a intamplat la aceste alegeri prezidentiale e un semn cat se poate de prost. E vorba despre distrugerea democratiei in Rusia. In acest context trebuie intarita democratia in UE si SUA. Ambitiile dictatoriale ale lui Putin si nostalgia sa deplasata pentru Uniunea Sovietica pot determina actiuni deosebit de ostile fata de Occident, cum a fost ceea ce s-a intamplat in Anglia, in cazul Skripal. Dar ne putem astepta chiar si la mult mai mult… E foarte dificil, in aceste conditii, sa contruiesti o relatie diplomatica normala cu o tara precum Rusia, care e condusa de un astfel de regim. Asta e principala dificultate. Sa luam, spre exemplu, cazul Skripal: el a afectat deja relatia Rusiei cu UK. Insa prin ricoseu afecteaza cat se poate de negativ si relatia Kremlinului cu Berlinul, pentru ca Berlinul, oricata deschidere ar avea fata de Rusia, NU poate trece peste asa ceva. Or, in asemenea conditii nu poti sa contruiesti o relatie diplomatica normala cu Rusia. Uniunea Europeana se vede intr-o dificultate majora din acest punct de vedere. Iar realegerea D-lui. Putin nu va face, din pacate, decat sa sporeasca aceasta dificultate. Nu se vede niciun semn din partea D-lui. Putin, al regimului domniei sale, ca lucrurile ar putea sta altfel ci, dimpotriva, ne asteptam la o incordare a relatiilor dintre Occident si Rusia.

Ramane de vazut cum va juca SUA din punct de vedere diplomatic in Orientul Mijlociu.

Un articol interesant de pe Fox News in legatura cu alegerile din Rusia – aici.

martie 19, 2018 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

L-as intreba si eu ceva pe Dl. Trump! In gluma, desigur…

Mediafax

Trump l-a lăudat pe liderul de la Beijing după ce preşedintele Chinei şi-a prelungit mandatul pe viaţă

Se arata ca:

Preşedintele american Donald Trump a vorbit în termeni apreciativi despre omologul său de la Beijing, Xi Jinping după ce Partidul Comunist chinez a eliminat o clauză constituţională ce prevede că o persoană are dreptul la doar două mandate în fruntea statului.

„Acum este preşedinte pe viaţă, preşedinte pe viaţă. Şi e grozav! Şi iată, a putut face asta. Cred că e grozav. Poate ar trebui să încercăm şi noi cândva”, a declarat Trump la un eveniment caritabil privat, organizat la la clubul său Mar-a-Lago din statul Florida, la care au participat mai mulţi susţinători ai săi.

Nu este clar dacă preşedintele a făcut aceste afirmaţii în glumă, iar Casa Albă a refuzat pentru moment să comenteze acest subiect.”

Recomand citirea integrala si in original a intregului articol.

De observat ca afirmatiile au fost facute in cadrul unui eveniment privat. E de inteles pe undeva si interesul: doreste sa se puna bine cu Presedintele Chinei.

Totusi, pentru Dl. Trump foarte multe lucruri sunt „really great” 🙂 . Parca prea multe! 🙂 Fara indoiala, nu exclud posibilitatea ca domnia sa sa fi facut o gluma sau o ironie. De aceea l-as intreba si eu ceva. In gluma, desigur. Fara indoiala, cu o unda de ironie! 🙂

Stimate D-le. Trump ce parere aveti: ar fi fost sau nu really great ca Barack Obama sa fi fost ales Presedinte pe viata? 🙂

martie 4, 2018 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 7 comentarii