Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Unde a fost Presedintele?

Privind la dezvaluirile lui Sebastian Ghita, din care rezulta ca DNA a facut abuzuri, precum si la chestiunea mai noua, ca sa zic asa, a Protocoalelor intre SRI si Justitie, ca sa ma exprim cumva mai general, din care ar rezulta posibilitatea unor actiuni de politie politica – si chiar protocoale intre judecator si procuror, daca am inteles bine – cred ca nu se poate sa nu-ti pui intrebarea din titlu: unde a fost Presedintele?

Pentru ca, prin Constitutie, rolul Presedintelui este sa vegheze la buna functionare a autoritatilor publice. Este o responsabilitate foarte mare, desigur. Dar aceasta functie a Presedintelui garanteaza, sau ar trebui s-o faca, cetateanului ca nu vor fi abuzuri din partea Autoritatilor Publice in societate.

Interesant este ca Presedintele Constantinescu „a fost invins de Sistem”. Ce putem spune despre Basescu in atari conditiuni? Dar despre ceilalti Presedinti postdecembristi?

Nu e oare ciudat ca Presedintele Romaniei e mai mereu invins de Sistem? Sau cum sa spun? In schimb sistemul securist supravietuieste bine-mersi!!

Insa ipoteza abuzurilor nedemocratice pot fi interpretate nu doar ca un atac efectuat continuu la adresa Constitutiei, ci ca politica a Statului Roman.

Cu alte cuvinte, asta e politica Statului indiferent de Regim! Ca vrea sau ca nu vrea cetateanul! In Romania, Regimul face ceea ce stie. Ce a invatat pe vremea comunismului. Partea proasta e ca aceste anacronisme blocheaza sau intarzie drumul tarii spre progres, blocand orice reforma. Si chiar lucruri necesare, precum lucrari de infrastructura.

Interesant este ca, la noi, Presedintele e in postura de a lua apararea Sistemului, nu cetatenilor, pe care doreste, nu-i asa, sa-i convinga ca Sistemul este bun totusi.

Sa nu-mi spuna mie cineva ca Basescu nu stia de abuzuri, ca Iliescu nu stia de privatizari paguboase pentru Stat, cetateni si societate! Evident ca stiau. Stiau cu totii. De ce n-au luat masuri?

Nu vorbesc de masuri totalitare. Ci de statul de drept.

Statul de drept, pe care il clameaza toti! Si cei ce fura, si cei ce nu fura. Si cei care ar trebui sa-l apere si sa actioneze in sensul acestuia, si cei care-l submineaza!

In asemenea conditii nici n-ar trebui sa ne miram de ce se intampla. Anomalia devine o banalitate. Iar recursul la revizuirea Constitutiei, de fapt instabilitate. Iar peste toate acestea se asterne o ineficacitate aproape, ca sa nu spun cu totul, totala. Pentru ca nu intrezarim o schimbare cu adevarat in bine. Nici cetatenii nu mai pot de multumiti ce sunt.

Si atunci ai putea sa te intrebi daca e vorba de incompetenta sau daca Romania e condusa dupa interese romanesti, sau poate straine, sau poate e vorba de rea-vointa, sau cate putin din toate.

Politic vorbind, avem acelasi partid dominant pe scena politica: PSD. Si aici trebuie sa evidentiem, din pacate, un esec: la noi Dreapta nu a reusit sa se impuna pe scena politica. Lasand la o parte faptul ca am mari indoieli ca PDL ar fi fost un partid de dreapta, la noi Dreapta politica a fost faramitata multa vreme. Si acum e faramitata. Dar, spre deosebire de trecut s-a gasit o formula de fuziune intre PDL si PNL, in cadrul PNL. Fara indoiala, PNL are posibilitatea sa scape de toti cei ce nu impartasesc doctrina liberala, de tot felul de elemente fasciste, care ar avea astfel posibilitatea sa-si caute si sa-si gaseasca partidul potrivit. Ar trebui s-o faca. Dar ar trebui, mai ales, sa caute solutii spre a impune Dreapta liberala pe scena politica romaneasca. Si ma gandesc la o perspectiva pe termen lung. Atata vreme cat Dreapta ramane faramitata si PSD e cel mai mare partid din Romania, care domina intr-un fel sau altul scena politica nu putem avea o democratie veritabila, in schimb vom avea fenomene ca cele descrise ceva mai sus.

Fara indoiala ca societatea noastra sufera de o lipsa de liberalism si democratie daca, spre exemplu, presa, nu doar coruptia, e considerata o vulnerabilitate la adresa sigurantei nationale. Am dat un exemplu. Se pot da si altele.

Noi trebuie sa promovam libertatea.
In Romania, la ora actuala, din pacate, nu prea se promoveaza libertatea. Poti spune ca se promoveaza un fascism, totusi timid. Sau populismul exagerat al maririlor exagerate de salarii in sectorul de stat, ce destabilizeaza economia, dar care sunt efectuate, din pix, in scopuri pur electorale. Deci Romania se afla undeva la mijloc, intre abuzurile Sistemului si populismul electoral desantat si utopic. Fara a avea o directie clara. Lucru ce ar trebui sa ne ingrijoreze deoarece avem aici un rost de derapaj de la valorile constitutionale, de la valorile europene si nord-atlantice, spre accente totalitare, cu consecinte din cele mai negative.

Anunțuri

Aprilie 7, 2018 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Raportul lui Tudorel Toader este raportul PSD-ALDE

Mediafax

Video Tudorel Toader cere REVOCAREA Codruţei Kovesi de la conducerea DNA. Critici dure în raportul ministrului Justiţiei: Comportament excesiv de autoritar, discreţionar al procurorului şef al DNA. Implicarea în anchetele altor procurori. Prioritizarea dosarelor în funcţie de impactul mediatic

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader a propus, joi, revocarea procurorului şef al DNA Codruţa Kovesi, după ce a prezentat un raport privind activitatea managerială de la DNA care s-a bazat pe 20 de categorii şi fapte. „Pentru aceste fapte şi acte (n.r.: existente în raportul privind activitatea managerială a şefului DNA), de netolerat într-un stat de drept, în temeiul articolului 54, coroborat cu art 51 din legea 303/2004, cer declanşarea procedurii de revocare din funcţie a procurorului şef DNA. Prezentul raport va fi transmis secţiei de procurori a CSM şi către preşedintele României pentru a analiza şi decide în raport cu competenţele instituţionale pe care fiecare le are”, a declarat Tudorel Toader, ministrul Justiţiei. Demnitarul a adus critici dure în raportul pe care l-a întocmit în calitate de ministru al Justiţiei, printre acuzaţii fiind comportament excesiv de autoritar, discreţionar al procurorului şef al DNA, implicarea în anchetele altor procurori, prioritizarea dosarelor în funcţie de impactul mediatic.

„Un comportament excesiv de autoritar. Personal a supravegheat ancheta desfăşurată de procurori în legătură cu OUG 13. Citez <<Eu mi-am asumat acest dosar împreună cu procurorul X şi Y. Nu au făcut un milimetru la stânga sau la dreapta fără ca eu să spun DA>> Aşadar, se observă o supraveghere, o implicare în realizarea anchetelor altor procurori, ceea ce legea interzice”, a declarat Tudorel Toader.

Acesta spune că trecerea timpului a acutizat situaţia. Totodată, Toader a acuzat şi modul de soluţionare a dosarelor penale, în funcţie de impactul mediatic.

„Prioritizarea soluţionării dosarelor cu impact mediatic. Acestea nu se rezolvă după rezonanţa publică pe care o au, nu după calitatea persoanei care se presupune că a comis presupusele fapte, ci în ordinea cronologică a înscrierii sesizării”, a mai spus Toader.

Despre anchetarea OUG 13

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, joi seară, că declanşarea unei anchete penale, care s-a concretizat prin descinderi la Ministerul Justiţiei, a creat o stare de tensiune şi a blocat practic activitatea de legiuitor a Guvernului.

„Declanşarea unei ample anchete penale care s-a concretizat prin descinderi la Ministerul Justiţiei, prin ridicare de acte, audierea unui număr mare de funcţionari, sceretari de stat şi miniştri a creat o stare de tensiune, creând premisele unui blocaj„, a declarat Tudorel Toader.

Ministrul Justiţiei a criticat faptul că procurorii DNA şi-au arogat practic competenţe pe care nu le posedau.

„Guvernul este blocat în activitatea sa de legiuitor. Curtea mai spunea că, prin conduita sa, DNA şi-a arogat o competenţă pe care nu o poseda, controlul modului de adoptare a unui act normativ, ceea ce a afectat buna funcţionare a unei autorităţi. Prin urmare, CCR a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constiţională, reţinând şi conduita pe care trebuia să o urmeze DNA”, a completat Toader.

Tudorel Toader a precizat că, în 14 ani, Curtea Constituţională a constatat 13 conflicte între instituţii ale statului, dintre care două generate de DNA în 2017.

Ministrul Justiţiei Tudorel Toader  a anunţat joi că raportul privind activitatea managerială de la DNA se bazează pe 20 de categorii şi fapte, primul punct fiind legat de conflictele de natură constituţională în raport cu alte instituţii.

„Concluziile sunt fundamentate pe un număr de 20 de puncte care prezintă 20 de categorii de acte şi fapte menţionate. În raport sunt reţinute faptele pentru perioada februarie 2017-februarie 2018”, a declarat Tudorel Toader.

Ministrul a anunţat că primul punct este legat de raporturile DNA cu alte instituţii.

„Situaţie fără precedent- raporturile dintre autorităţile publice din România. Sunt trei conflicte juridice, într-un an, de natură constituţională. Curtea a constatat încălcarea Constituţiei de către DNA”, a mai spus Toader.

 

Principalele declaraţii ale ministrului Tudorel Toader

– Raportul este destul de cuprinzător, are 36 de pagini, nu ştiu dacă aveţi răbdarea de a-l prezenta în sinteza, iar după întâlnire îl vom posta pe site-ul Ministerului Justiţiei, sigur îl puteti descăra şi folosi

– Este o prezentare a raportului, nu o conferinţă de presă. Avem o Justiţie, unii spun că e bună, alţii că e rea. Justiţia trebuie să fie egală pentru toţi, în slujba cetăţeanului. În urmă cu 6 luni se împlineau 6 luni de la preluarea demnităţii de ministru al Justiţiei. Ne aflam împreună aici când prezentam direcţiile de modificare pentru legile Justiţiei.

-Demnitatea de procuror e respectabilă dacă e exercitată în limitele competenţelor constituţionale, cu bună credinţă, pentru a servi binelui public.

– Prezentul raport nu reprezintă o evaluare a activităţii DNA, raportul de sinteză privind activitatea Ministerului Public va fi prezentat Parlamentului

– Obligaţia din legea 304 nu are legătură cu raportul privind activitatea managerială a DNA. Raportul de faţă reprezintă luarea de poziţie a Ministrului Justiţiei, determinată de rolul său constituţional.

– Elaborarea acestui raport a fost realizat pe fondul dezbaterilor care au căpătat o amploare deosebită în ultimul an, dezbateri care au divizat societatea.

– Luarea de poziţie priveşte activitatea managerială a procurorului şef a DNA

– Potrivit art 51, alin 3, la verificarea organizării eficiente a activităţii vor fi avute în vedere folosirea adecvată a resurselor, gestionarea situaţiilor de criză, a informaţiilor, repartizarea sarcinilor. Faţă de cadrul legal invocat am realizat o analiză privin orrganizarea eficientă, comunicarea, asumarea responsabilităţilor, în perioada februarie 2017-februarie 2018, iar etapele instituţionale acestei evaluări sunt: raportul de evaluare a eficienţiei manageriale, urmare a pronunţării de către CCR a deciziei 68/2017 prin care s-a contatat că exista un conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public – DNA şi Guvern.

– Am conchis atunci faptul că rezultatele negative pe linia acestei abordări pot impune pe viitor oportunitatea revocării.

– Am pornit de la controlul cerut Inspecţiei Judiciare, de a face o verifiicare de fond la DNA în condiţiile în care în 10 ani nu se făcuse nicio verificare.

-Dacă aş sări direct la concluzii v-aţi spune că sunt fundamentate pe un număr de 20 de puncte care prezintă 20 de categorii de acte şi fapte, reţinute în perioada februarie 2017-februarie 2018.

– În primul rând, am reţinut o situaţie fără precedent în cadrul raporturilor dintre autorităţile publice. Într-un singur an au fost înregistrate 3 conflicte în cadrul cărora DNA a fost chemată în faţa instanţei de contencios consituţional. 3 conflicte în care CCR a sancţionat comportamentul lipsit de loialitate din partea procurorului şef al DNA. Am arătat că în sine constataterea unuia singur nu are aptitudinea de a revoca conducătorul instituţiei care a provocat conflictul.

– Concluziile sunt diferite când încălcarea Constituţiei atunci când încălcările devin sistematice. În mai puţin de jumătate de an, DNA a fost chemată în faţa CCR pentru încă două conflicte de natură constituţională.

– În opinia mea, această încălcare de la treia chemare este cu atât mai imputabilă cu cât în precedent Curtea spusese procurorul nu se poate substitui decidentului. Este un bilanţ semnificativ. dacă examinăm cea mai recentă statistică a CCR care relevă că numărul deciziilor în care se constată conflicte juridice de natură constituţională au fost 13, dintr-un număr de 39 pronunţate.

– În al doilea rând, prin decizia 68, ce a format obiect de analiză, CCR a reţinut că Ministerul Public s-a considerat competent să verifice oportunitatea OUG. Acest lucru echivalează cu o încălcare gravă a principiului separaţiilor puterilor în stat. Ministerul Public, prin DNA, şi-a arogat competenţa de a efectua o ancheta penală într-un domeniu ce excedează cadrului legal.

-Declansarea unei ample anchete penale care s-a concretizat prin descinderi la MJ a determinat o stare de tensiune, de presiune psihică. Sub imperiul unei temeri declanşate de activitatea penală, Guvernul este blocat în activitatea de legiutor. Prin conduita sa, DNA şi-a arogat o competenţă pe care nu o are.

– CCR a reţinut că dna Kovesi a refuzat să se prezinte în faţa comisiei de anchetă. Şi de această dată CCR a constatat că prin refuzul de prezentare s-a produs un blocaj în activitatea comisiei de anchetă.

-CCR a stabilit că procurorul şef refuză să participe la clarificarea unor aspecte legate de evenimente de interes public deosebit. A mai stabilit că prin acest refuz nu respectă acel comportament necesar loial.

– Curtea a statuat că prin refuzul procurorului şef este împiedicată activitatea parlamentului.

– În al patrulea rând, prin decizia nr 757/2017, legată de achetarea privind elaborarea a două hotărâri de Guvern, CCR a statuat că unitatea de Parchet nu are competenţa de a începe ancheta penală cu privire la oportunitate. Nu există nicio modaliate de control asupra oportunităţii actului administrativ. Aceste considerente practic le reiau pe cele din decizia 68. Văzând din partea cealaltă îşi pui întrebarea cum cu jumătate de an în umă CCR statuează, ulterior sub considerentul că e vorba de HG nu OUG au fost verificare aceleaşi aspecte.

– DNA s-a erijat în evaluator, inclusiv în privinţa oportunităţii.

– Încălcarea normelor de tehnică legislativă nu constituie infracţiune.

– În al şaselea rând. Ulterior acestui fapt, afirmând că cele cuprinse în comunicat au reprezentat simple opinii. Nu poţi să exprimi simple opinii când te referi la demnitatea unei persoane.

– În al şaptelea rând, trei conflicte de de natură constituţională.

– În al 8-lea rând, am reţinut comportamentul excesiv de autoritar, discreţionar. Am solicitat în iunie 2017, realizarea unui control la DNA. Se consemnează o serie de dificlcutăţi, retinându-se indicii cu privire la împiedicarea activităţii de inspecţie.

– Raportul relevă comportamentul excesiv de autoritar, discreţionar al procurorului şef al DNA.

– Implicarea în achetele altor procurori. A supravegheat ancheta în cazul OUG 13.

– Prioritizarea dosarelor cu impact mediatic

– În al 11-lea rând, cu prilejul unor evenimente publice: contestarea actelor şi autoritătii CCR, a învinovăţit CCR punând pe seama deciziilor pretinsa imposibilitate a DNA de urmărire a unor fapte şi recuperarea unor prejudicii.

– Procurorul şef a contestat însăşi Constituţia ţării.

– Au fost exprimate critici vehemente cu privire la propuneri de modificare legislativă, propuneri care s-au dovedit a fi constituţionale. Afirmaţiile sunt fără precedent, au afectat imaginea României.

– La nivelul PE, prin dezinformare, s-a generat o dezbatere şi la nouă întrevederi am explicat de nouă ori că România nu are nicio legătură cu ce se întâmplă în Polonia.

15. Încercarea de a obţine condamnări cu orice preş, în condiţiile în care s-a afirmat că trebuie să venim cu dosare importante, să ajungem la miniştri. Această încercare de „decapare” este absolut contrară oricărui stat de drept. Cauzele nu trebuie rezolvate după funcţie.

16. Creşterea numărului de achitări, sporirea cheltuielilor şi raportări eronate. Se raportează numărul de inculpaţi trimişi în judecată în 2016 şi se raportează numărul de achitări din 2016, concluzionându-se că a scăzut rata achitărilor. Cei trimisi în judecată în 2016 nu se regăsesc printre cei achitaţi. Dai un calcul la o bază alta decât cea factuală.

17. Neimplicarea procurorului şef în identificarea şi eliminarea comportamentelor abuzive presupuse a fi comise de procurori. Spaţiul public este plin de presupuse abuzuri ale procurorului Negulescu. El a fost lăudat, în loc să se ia măsuri.

18. Falsificarea transcrierilor unor convorbiri telefonice. Multe hotărâri judecătoreşti în care instanţa a statuat diferenţe între ce se aude şi ce se vede.

19. Tergiversarea soluţionării unor cauze.

20. Lipsa de reacţie în verificarea activităţii profesionale şi conduitei unor procurori: DNA Ploieşti. Nu spun că e adevărat, dar când toată opinia publică, când procurori se reclamă între ei, obligaţia e ni să-i lauzi.

– În concluzie, potrivit art 1 din Constituţie, România este stat de drept. În România s-a dezvoltat componenta de prevenire, dar şi de combatere a corupţiei. Asta nu trebuie să protejeze comportamente defăimătoare la adresa României. DNA trebuie să continue să funcţioneze, DNA nu se identifică cu procurorul şef al acesteia.

La o săptămână de la somaţia publică a premierului, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, anunţă astăzi decizia privind conducerea DNA, în contextul scandalului izbucnit în jurul instituţiei de apariţia înregistrărilor cu procurori care ar fi falsificat probe. Cu doar câteva ore înainte, premierul Viorica Dăncilă a susţinut că nu a discutat cu Toader pe acest subiect înainte de prezentarea raportului, dar are pentru el un mesaj: să ia decizia impusă de analiza făcută la DNA şi să se încadreze în limitele legale.


Tudorel Toader a anunţat, luni, pe pagina sa de Facebook, că va prezenta raportul privind activitatea managerială la DNA, joi, 22 februarie 2018, la orele 18.00, la Ministerul Justiţiei – Sala de Consiliu.

Informaţia a venit în contextul în care, anterior, ministrul Justiţiei spunea că va prezenta în camerele reunite ale Parlamentului raportul privind activitatea DNA, DIICOT şi a Ministerului Public, urmând ca joia aceasta să prezinte public concluziile privind activitatea DNA.

Anunţul lui Tudorel Toader a creat aşteptări pe scena politică.

În aceeaşi zi, premierul Viorica Dăncilă a declarat că Toader trebuie să facă o evaluare, un raport al activităţii DNA, să prezinte acest raport şi „să facă corect ceea ce trebuie să facă, de fapt, un ministru al Justiţiei”, precizând că nu a văzut raportul care urmează să fie prezentat.

La rândul său, preşedintele PNL, Ludovic Orban, a declarat, luni, că PNL nu va sprijini nicio implicare a Parlamentului în ceea ce priveşte evaluarea activităţii DNA şi a conducerii instituţiei, afirmând că în cabinetele lui Dragnea şi Tăriceanu există „o tropăială” pentru „a-i forţa mâna” ministrului Justiţiei.

Marţi, Tudorel Toader a participat, alături de procurorul general al României Augustin Lazăr, la ceremonia de primire a magistraţilor absolvenţi de la Palatul Cotroceni, cu această ocazie ministrul Justiţiei având şi o întrevedere separată cu preşedintele Klaus Iohannis, cu care a discutat despre statul de drept, după cum a declarat ulterior pentru agenţia de presă MEDIAFAX. La această discuţie cu şeful statului nu a mai participat şi altcineva.

Miercuri, preşedintele PSD Liviu Dragnea a declarat că se aşteaptă de la ministrul Justiţiei să nu se facă de râs. Întrebat ce aşteaptă de la Tudorel Toader, în contextul raportului ce va fi prezentat joi, Dragnea a răspuns: „Să nu se facă de râs”. Totodată, liderul PSD a negat că în şedinţa BPN a PSD s-ar fi discutat despre situaţia din Justiţie sau despre retragerea sprijinului politic acordat lui Tudorel Toader. Întrebat dacă Toader s-a făcut de râs la precedentul raport, Dragnea a răspuns: „Nici nu mai ţin minte”. Chestionat dacă se impune schimbarea lui Toader, dacă răspunsul acestuia va fi considerat nemulţumitor, Dragnea a răspuns: „Iar o luăm cu dacă şi cu parcă?”.

Şi preşedintele executiv al PSD, Niculae Bădălău, a spus, miercuri, că aşteaptă de la ministrul Justiţiei să respecte legea. Întrebat ce înseamnă acest lucru, Bădălău a răspuns: „Asta înseamnă că domnul ministru este un ministru al guvernului nostru. Noi, în campania electorală, am promis că vom elimina abuzurile şi domnul ministru trebuie sa respecte legea şi să facă ceea ce are scris în fişa postului”. „Înţeleg că dânsul analizează cu înţelepciune, cu maturitate, nu e o decizie uşoară, şi trebuie să aibă toate informaţiile”, a adăugat Bădălău.

Anunţul lui Tudorel Toader de joi vine în contextul scandalului privind activitatea DNA. Andreea Cosma şi fratele ei, Vlad, au făcut mai multe dezvăluiri, în ultima perioadă, privind activitatea unor procurori din cadrul DNA Ploieşti. Vlad Cosma a prezentat mai multe înregistrări pe care le-a realizat încă din 2015 în sediul DNA Ploieşti, acuzând patru procurori, printre care Lucian Onea şi Mircea Negulescu, de falsificare de probe. Fostul deputat a depus şi o plângere penală împotriva magistraţilor.

De altfel, miercuri, procurorul general al României, Augustin Lazăr, le-a cerut procurorilor şefi DNA şi DIICOT să demareze controale în toate parchetele din ţară, pentru a depista eventuale riscuri interne şi vulnerabilităţi.

Şeful statului Klaus Iohannis a declarat săptămâna trecută ca a avut o întâlnire cu premierul Viorica Dăncilă şi cu preşedintele PSD Liviu Dragnea, unul dintre subiectele discutate fiind şi despre justiţie şi a lansat un atac dur la adresa celor care atacă DNA. Iohannis a afirmat că „nişte penali fac o încercare disperată să atace şi să discrediteze DNA şi conducerea” acestei instituţii, afirmând că această încercare „jalnică şi necinvingătoare” şi îi confirmă că DNA face „o treabă foarte bună”.

Tot săptămâna trecută, şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, a afirmat că nu va demisiona, susţinând că, în ciuda înregistrărilor făcute publice de fostul deputat PSD, Vlad Cosma, procurorii Direcţiei nu falsifică probe. „

PSD anunţă că susţine DECIZIA privind revocarea lui Kovesi: argumentele, clare şi solide/ Codrin Ştefănescu: În sfârşit, cineva a „rupt pisica”

Raportul ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, a cărui concluzie a constat în cererea de revocare a procurorului şef DNA, a fost unul cu argumente clare şi solide, iar social-democraţii susţin decizia lui Toader, a precizat, joi, purtătorul de cuvânt al PSD, Adrian Dobre.

„Raportul pe care domnul ministru Tudorel Toader l-a prezentat astăzi în faţa presei a fost unul extrem de profesionist, bazat pe lege, cu argumente foarte clare, solide şi de netăgăduit. Concluzia pe care a tras-o domnul ministrul Tudorel Toader era firească, ca urmare a acestui raport. Era firească de altfel şi ca urmare a evoluţiei pe care cu toţii am văzut-o în această perioadă de timp. Susţinem în mod evident decizia domnului ministru, rămâne mai departe pe cale constituţională şi legală să vedem cum se vor desfăşura lucrurile”, a spus Dobre, într-o declaraţie acordată MEDIAFAX.

„Domnul ministru nu a făcut altceva decât să reitereze concluziile Curţii Constituţionale şi să le pună în paginile acestui raport. Afirmaţiile domnului ministru nu sunt luate din eter sau din altă parte, sunt concluziile CCR pe care dânsul le-a citat, adică faptul că domnia sa le-a prezentat ca fiind abateri succesive de la linia constituţională a României nu face altceva decât să arate realitatea cu care ne luptăm sau ne confruntăm de un an de zile”, a adăugat Dobre.

Lider PSD Vaslui: Raportul lui Toader, riguros, dar nu mă aştept ca Ioannis să o revoce pe Kovesi

Preşedintele PSD Vaslui, Dumitru Buzatu, consideră că raportul privind DNA al ministrului Justiţiei a fost riguros şi a prezentat grave încălcări constituţionale, dar nu crede că preşedintele Iohannis o va revoca pe Kovesi, ceea ce ar fi un ”comportament abuziv” al şefului statului.

Dumitru Buzatu a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX, că şeful statului are tendinţa de a proteja persoane care au săvârşit grave încălcări ale drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti.

Raportul prezentat de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a fost foarte riguros şi readuce în atenţie un cumul de factori care s-au petrecut în ultima perioadă. Faptele sunt prezentate corect, dar şi gravele încălcări constituţionale care au dus la elaborarea acestui raport. Preşedintele Iohannis are tendinţa de a proteja persoane care au săvârşit grave încălcări ale drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti şi mă întreb de ce îşi asumă o astfel de sarcină în loc să se ralieze celor care îi cer să cerceteze aceste fapte şi corectarea lor. Nu sunt un fan al preşedintelui Iohannis şi nu mă aştept, cunoscând comportamentele sale de până acum, să aibă o conduită corectă în raport cu cele sesizate în raportul privind activitatea DNA. Este un comportament abuziv din partea şefului statului, ţinând cont că există în raport numeroase referi la încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti”, a spus Buzatu.

Codrin Ştefănescu, despre cererea de revocare a lui Kovesi: În sfârşit, cineva a „rupt pisica”

Secretarul general adjunct al PSD, Codrin Ştefănescu, a precizat, joi, referindu-se la cererea ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, de revocare a procurorului şef DNA, Laura Codruţa Kovesi, că, în sfârşit, cineva a „rupt pisica”, iar de acum întrevede faptul că viitorul va fi mai bun.

„Nu mă aşteptam, nu aveam nicio speranţă, credeam că o să facă exact ce au spus ăştia de la PNL: <<Tudorele, las-o aşa!>>. Şi atunci am fost surprins şi am ascultat cu maximă atenţie raportul. Este cutremurător ce scrie în raportul ăsta, ce a citit despre sfidarea Parlamentului, sfidarea legii, a Constituţiei. Este un fel de mafie organizată, adică e ceva … nu-mi venea să cred că-l aud pe Tudorel Toader spunând toate lucrurile astea pe care probabil le-a documentat foarte bine”, a spus Ştefănescu la Antena 3.

El a arătat că, odată cu această cerere de revocare a procurorului şef DNA, începe să întrevadă faptul că viitorul va fi mai bun.

„De-abia acum, din seara asta, vă spun sincer, încep să întrevăd viitorul că o să fie mai bun. În sfârşit, cineva a rupt pisca. De-abia acum toate abuzurile, toate mizeriile, toată această toxicitate începe să fie probabil şi anchetată”, a adăugat Ştefănescu.Tudorel Toader a cerut joi, în urma prezentării raportului privind managementul la DNA, declanşarea procedurii de revocare a Laurei Codruţa Kovesi din funcţia de procuror şef al DNA, solicitarea fiind transmisă către CSM şi preşedintelui României.

Tudorel Toader a cerut joi, în urma prezentării raportului privind managementul la DNA, declanşarea procedurii de revocare a Laurei Codruţa Kovesi din funcţia de procuror şef al DNA, solicitarea fiind transmisă către CSM şi preşedintelui României.”

Procurorul general: Nu există niciun motiv legal de revocare a Laurei Codruţa Kovesi

Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a transmis, joi seară, după anunţul ministrului Justiţiei, că îşi reafirmă poziţia exprimată referitor la Laura Codruţa Kovesi şi anume aceea că nu există niciun motiv legal de revocare a procurorului-şef DNA.

„Având în vedere decizia ministrului Justiţiei de a propune revocarea din funcţie a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, domnul Augustin Lazăr, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reafirmă poziţia exprimată constant, în sensul că nu există nici un motiv legal de revocare a doamnei Codruţa Kovesi”, se arată într-un punct de vedere postat, joi seară, pe pagina de Facebook a Ministerului Public.

Tudorel Toader a cerut joi, în urma prezentării raportului privind managementul la DNA, declanşarea procedurii de revocare a Laurei Codruţa Kovesi din funcţia de procuror şef al DNA, solicitarea fiind transmisă către CSM şi preşedintelui României.

„Pentru aceste fapte şi acte (n.r.: existente în raportul privind activitatea managerială a şefului DNA), de netolerat într-un stat de drept, în temeiul articolului 54, coroborat cu art 51 din legea 303/2004, cer declanşarea procedurii de revocare din funcţie a procurorului şef DNA. Prezentul raport va fi transmis secţiei de procurori a CSM şi către preşedintele României pentru a analiza şi decide în raport cu competenţele instituţionale pe care fiecare le are”, a declarat Tudorel Toader, ministrul Justiţiei.Advertisement

Acesta a mai afirmat că acţiunile Laurei Codruţa Kovesi pot pune în pericol însăşi activitatea instituţiei.„DNA trebuie să continue să funcţioneze în mod legal. DNA nu se identifică cu procurorul şef ale cărui acţiuni au demonstrat că pot pune în pericol chiar instituţia pe care o conduce, prin comportament discreţionar, sfidarea Parlamentului, contestarea deciziilor CCR. Statul de drept este statul în care acţiunea fiecărei autorităţi publice este reglementată prin lege, se supune legii în spiritul valorilor democratice”, a spus Toader.”

Cred ca se observa destul de clar ca acest Raport se inscrie in linia si doleantele Coalitiei de guvernamant PSD-ALDE. Si se observa cu claritate pozitionarea Puterii actuale – pentru revocare si a Opozitiei – impotriva revocarii in aceasta chestiune.

Presedintele Iohannis a avut o abordare corecta: din cate inteleg Administratiei Prezidentiale acest raport i s-a parut neclar si de aceea trebuie „aprofundat”. Si cam asa este. Tind sa-i dau dreptate lui Augustin Lazar… Pentru ca acest raport prezentat de ministrul Justitiei nu arata clar daca D-na. Kovesi a incalcat procedurile interne din Justitie sau legea. Eu m-as fi asteptat ca Dl. Toader sa procedeze altfel si poate ca ar fi trebuit sa procedeze de mai demult asa. Ar fi trebuit sa ceara Inspectiei Judiciare efectuarea unei inspectii la DNA, avand un obiectiv al inspectiei  si o durata a acesteia de la bun inceput stabilite. Pe baza unui astfel de raport de inspectie s-ar fi putut trage concluziile de rigoare. Tudorel Toader ce a facut in schimb? A citit un text plin de 20 de, hai sa le zic asa, neconformitati la adresa DNA si Laurei Codruta Kovesi. Or, eu n-am inteles cum au fost stabilite aceste neconformitati, in raport cu care acte normative, proceduri sau ce anume au stat la baza fundamentarii lor. Pentru ca raportul prezentat de Dl. Toader pare a nu avea suficienta temeinicie. Un raport de audit sau de inspectie trebuie sa contina actiuni corective, actiuni preventive luate precum si concluzii prin care se propune ceva din care se desprinde ceva. In baza acestor concluzii Dl. Toader ar fi putut sa-si expuna raportul sau si sa propuna revocarea din functie a D-nei. Kovesi. Or, nu rezulta ca lucrurile stau asa. Ce inseamna „raportul privind activitatea managerială de la DNA „? A existat un plan de audit sau de inspectie? Pe ce se bazeaza acest raport? Lucrurile nu sunt clare. Pentru ca altminteri oricine poate scrie un astfel de raport dupa cum il taie capul. Dupa cum i se pare lui. Sau dupa tot felul de interese politice, de parti-pris-uri.

Insa a cere revocarea sefei DNA fara o baza solida, fundamentata solid, doar pe baza unui Raport citit in fata presei aduce un prejudiciu de imagine Romaniei. Si sugereaza o implicare politica in schimbarea actualei conduceri a DNA, sau mai exact spus in Justitie, pentru a fi pe placul unei sau unor formatiuni politice, lucru care iarasi nu poate sa faca bine. De fapt PSD-ALDE a dorit ca in urma unui simplu raport, plin de neconformitati, ca sa nu spun de acuzatii, sa demita conducerea DNA. Lucrul asta are un iz stalinist: o sedinta a Biroului Politic, un Raport citit de cateva pagini si respectivul zboara din functie drept in Gulag. Cu alte cuvinte, eliminarea, in acest mod, a adversarilor politici. Or, in Romania sec. XXI, tara libera, republicana si democratica, membra a UE si NATO, lucrurile nu se pot desfasura in aceasta maniera.

Uitati-va cum se exprima ministrul Justitiei:

„Neimplicarea procurorului şef în identificarea şi eliminarea comportamentelor abuzive presupuse a fi comise de procurori. Spaţiul public este plin de presupuse abuzuri ale procurorului Negulescu. El a fost lăudat, în loc să se ia măsuri.”

„Plin de presupuse abuzuri”? Ne luam dupa ce e in „spatiul public”? Adica dupa barfa din sat? Si cum nu s-au luat masuri fata de procurorul Negulescu? Am inteles ca s-au luat masuri!

„Lipsa de reacţie în verificarea activităţii profesionale şi conduitei unor procurori: DNA Ploieşti. Nu spun că e adevărat, dar când toată opinia publică, când procurori se reclamă între ei, obligaţia e ni să-i lauzi.”

„Nu spun ca e adevarat, dar cand toata opinia publica…” – si atunci cum e Dl. Toader: e adevarat sau nu e adevarat?? Dar, nu-i asa, daca „opinia publica”, daca „procurorii se reclama intre ei”…

„Falsificarea transcrierilor unor convorbiri telefonice. Multe hotărâri judecătoreşti în care instanţa a statuat diferenţe între ce se aude şi ce se vede.”

Cine a facut asta? Cine a falsificat? Cine e responsabil de asa ceva? „Multe hotărâri judecătoreşti în care instanţa a statuat diferenţe între ce se aude şi ce se vede” – dar cat de grav e lucrul acesta? Pentru ca o instanta de judecata impartiala nu trebuie neaparat sa dea dreptate procurorului. De asta se si judeca o cauza intr-un proces!

Pe ce anume se fundamenteaza o astfel de afirmatie:

„Încercarea de a obţine condamnări cu orice pret, în condiţiile în care s-a afirmat că trebuie să venim cu dosare importante, să ajungem la miniştri. Această încercare de „decapare” este absolut contrară oricărui stat de drept. Cauzele nu trebuie rezolvate după funcţie.”?

Pe ce a aparut in „spatiul public”? „Cauzele nu trebuie rezolvate după funcţie”, dar rolul DNA este de a combate coruptia la nivel inalt! Chiar daca s-ar fi facut o astfel de afirmatie, totusi aceasta nu se refera la un anumit ministru. Ci se refera la combaterea fenomenului coruptiei la nivel inalt. Este limpede ca DNA nu ancheteaza bacsisul dat la frizer sau chelnerului de la restaurant. DNA, fara dosare importante, si-ar pune sub semnul intrebarii rolul.

Sau cum a dedus si pe ce baza faptul ca Laura Codruta Kovesi ar fi vinovata de acest lucru:

„La nivelul PE, prin dezinformare, s-a generat o dezbatere şi la nouă întrevederi am explicat de nouă ori că România nu are nicio legătură cu ce se întâmplă în Polonia.”?

Ce e cu acest „raport de evaluare a eficienţiei manageriale” si ce inseamna: „Am pornit de la controlul cerut Inspecţiei Judiciare, de a face o verifiicare de fond la DNA în condiţiile în care în 10 ani nu se făcuse nicio verificare.”? Dl. Toader trebuia sa inceapa astfel: „Controlul realizat de Inspectia Judiciara a stabilit urmatoarele si a tras urmatoarea concluzie”. S-a realizat acest control al Inspectiei Judiciare? De pe saitul Inspectiei Judiciare aflam ca s-ar fi realizat un astfel de control, dar fara sa ne ofere detalii sau eventuale concluzii. Inteleg ca se fac verificari si la DNA Ploiesti. Nu aflam decat ca: „Asigurăm opinia publică, pe această cale, că Inspecţia Judiciară va gestiona cu profesionalism, obiectivitate şi celeritate aspectele sesizate, cu respectarea tuturor garanţiilor procedurale.”.

Sa vedem cum stau treburile cu Inspectia Judiciara:

RUPTURA din Inspecţia Judiciară, după controlul la DNA. Ce săgeţi s-au aruncat în CSM: “Un procuror se temea, are familie”. „Imaginea Inspecţiei e praf”. „Parcă căzuse tavanul, cum ne-am permis să cerem relaţii”

Patru inspectori care au efectuat controlul la DNA au fost audiaţi miercuri la sediul CSM. O şedinţă care a scos din nou la iveală scindarea din instituţie. În timp ce unii vorbeau despre teama procurorilor de a spune ce e în DNA, alţii susţineau că tensiunile din echipă erau ştiute şi ignorate.

Inspectorii judiciari Mihaela Florina Focică, Elena Rădescu şi Cornelia Irina Prisăcariu au ajuns miercuri în faţa plenului CSM pentru a explica situaţia creată după controlul de la DNA. Cele trei au redactat concluziile favorabile conducerii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Pe de altă parte, explicaţii a dat şi inspectorul Daniela Sanda Mateş, cea care a vorbit despre temerile unui procuror din DNA de a spune deschis ce se întâmplă acolo, pe motiv că “are familie”.

Mateş a descris condiţiile în care s-au desfăşurat verificările: “În data de 18, doamna Focică a întrebat la un moment dat de o persoană plecată, dar nu o interesa în mod special. Domnul procuror şef secţie s-a dus la doamna procuror şef şi în următoarea zi, parcă căzuse tavanul, cerul, cum ne-am permis să cerem relaţii despre persoane care au plecat? Acesta este motivul pentru care i-am audiat la Inspecţie”.

Aceasta a mai spus că Laura Codruţa Kovesi a atras atenţia membrilor echipei de control că nu au de ce să discute cu cei plecaţi din DNA. “Din prima zi, şi din a doua, dar şi din a treia, mi s-a subliniat în mod constant şi explicit că nu avem de ce să stăm de vorbă cu procurorii care nu mai sunt în DNA. Acest lucru fiind explicat în fel şi chip de către doamna procuror şef direcţie”, a afirmat Sanda Mateş.

De cealaltă parte, Mihaela Focică a precizat în faţa CSM că se cunoşteau tensiunile din echipa de control, dar cu toate acestea nu a făcut nimeni nimic. Conducerea Inspecţiei Judiciare a avut cunoştinţă de tensiunile care existau în interiorul echipei de inspectori şi nu s-au implicat să gestioneze situaţia, dovadă este momentul actual când corespondam în scris, a spus Focică.

Mihaela Focică este inspectoarea înregistrată în timp ce vorbea cu adjunctul Inspecţiei Judiciare, Gheorghe Stan, aceasta spunând că a fost chemată la sediul Direcţiei şi că îi este frică de faptul că ar putea să îi fie „născocit” un dosar penal, iar copilul ei va rămâne pe drumuri. Potrivit înregistrării, procuroarea Focică spunea că s-a dorit ca ea să fie „spălată pe creier”. Toate demersurile ar fi fost făcute de Laura Codruţa Kovesi, scopul final ar fi fost acela ca ea să se retragă din echipa care efectua controlul la DNA.

Deşi raportul privind controlul la DNA a fost finalizat, acesta nu este dezbătut până când nu se finalizează audierea celor care au efectuat verificările şi nu este clarificată tensiunea din Inspecţia Judiciară.

De altfel, concluziile raportului au arătat marea scindare din Inspecţia Judiciară. În timp ce trei membri scriau despre managementul bun de la DNA, alţi trei arătau la concluzii o altă instituţie, cu dosare amânate peste cinci ani şi cauze distribuite subiectiv.

Întrebat miercuri dacă este o variantă reluarea controlului la DNA, Tudorel Toader a spus doar “deocamdată nu s-a ajuns la momentul final. Concluzii la urmă”.

Redăm câteva dintre discuţiile din şedinţa CSM de miercuri:

Daniela Sanda Mateş: Eu cu doamna Pleşea am decis să audiem procurorii care au dorit să stea de vorbă cu noi şi au fost procurori care nu au vrut să stea de vorbă cu noi. Noi am întocmit de fiecare dată proces verbal, am vorbit. Nu o să vă spun numele domniilor lor.

Membru CSM: Cum aţi ajuns să selectaţi procurorii?

Daniela Sanda Mateş: Simplu. După perioada de referinţă a controlului, cine şi-a desfăşurat activitatea după perioada respectivă. Noi am cerut un tabel de la şeful Secţiei Judiciare cu procurorii care şi-au desfăşurat activitatea – o listă cu persoane care se încadrau. Nu toţi, doar o parte. Pe câţi i-am putut efectiv găsi. Nu i-am contactat pe toţi, altfel trebuia să căutăm pe lise. Domnul procuror Secţie Judiciară ne-a dat o listă limitată. Eu nu am intervievat procurori din alte secţii. Cadrul legal îmi permite să audiez procurori plecaţi din DNA. Nu mă poate opri să cer relaţie.

Membru CSM: De ce aţi audiat la sediul Inspecţiei Judiciare?

Daniela Sanda Mateş: Din prima zi, şi din a doua, dar şi din a treia, mi s-a subliniat în mod constant şi explicit că nu avem de ce să stăm de vorbă cu procurorii care nu mai sunt în DNA. Acest lucru fiind explicat în fel şi chip de către doamna procuror şef direcţie. În data de 18, doamna Focică a întrebat la un moment dat de o persoană plecată, dar nu o interesa în mod special. Domnul procuror şef secţie s-a dus la doamna procuror şef şi în următoarea zi, parcă căzuse tavanul, cerul, cum ne-am permis să cerem relaţii despre persoane care au plecat? Acesta este motivul pentru care i-am audiat la Inspecţie.

Daniela Sanda Mateş: Un procuror de pe Secţia Judiciară mi-a spus că un alt procuror care ar fi putut face obiectul verificărilor noastre, în sens că domnia sa şi-a desfăşurat activitatea în perioada de referinţă, 1 ianuarie 2016 – 30 iulie 2017, a plecat din DNA, citez, ‘hăituit’. În opinia mea şi nu numai a mea, şi a celorlalţi, acest aspect putea constitui un indiciu care să îmi permită atât mie, cât şi celor care ar fi fost în locul meu să considere că mă aflu într-adevăr în parametri menţionaţi în procesul verbal din 17 iulie, în sensul că dacă remarc un indiciu care m-ar putea duce să remarc anumite probleme care există cu privire la comunicare să pot, potrivit acelui proces verbal semnat de cinci inspectori, să stau de vorbă şi cu alţi procurori ce şi-au desfăşurat activitatea. Acesta a fost şi motivul pentru care eu şi doamna inspector Focică am încheiat la un moment dat o notă, întrucât procurorul cu care am stat de vorbă se temea, a zis că nu va scrie pentru că are familie, are copii, rate la bancă şi doreşte să fie liniştit. Motiv pentru care noi am redactat acea notă, care ulterior mi-a permis să ajung să audiez şi alte persoane. Am considerat just să audiez şi alte persoane care au plecat din DNA.

Membru CSM: Cu privire la modul de audiere a unor colegi de la DNA, există reclamaţia unui ton abuziv din partea unor inspectori.

Daniela Sanda Mateş: Îmi amintesc situaţii care au stârnit ilaritate, o persoană pe care o cunoaşte doamna inspector Focică. A venit o doamnă cam de vârsta mea, a fost întrebată ceva şi s-a emoţionat. Eu nu am auzit ton ridicat. Doamna a început să plângă brusc. Nu mă întrebaţi de ce. Nimeni nu a ridicat vocea.

Mihaela Focică: Am rămas în biroul doamnei director Adriana Pampu (n.r. şeful Direcţiei de Inspecţie Judiciară pentru Procurori) şi am spus că doresc să fiu ascultată măcar ca o fostă colegă de birou şi am relatat situaţia că ar exista, la momentul respectiv, în interiorul echipei de control – i-am spus că există tensiuni şi în situaţia în care conducerea nu va interveni şi nu va gestiona această situaţie, s-ar putea ca totul să izbucnească. (…) Cert că este pe toată perioada desfăşurării controlului, conducerea Inspecţiei Judiciare a avut cunoştinţă de tensiunile care existau în interiorul echipei de inspectori şi nu s-au implicat să gestioneze situaţiaţ, dovadă este momentul actual când corespondam în scris, apar în mass media documente care conţin informaţii confidenţiale cu sigla IJ cu rezoluţiile inspectorului şef adjunct şi a inspectorului şef. (…) Este cazul ca aceste lucruri să se oprească, pentru că la momentul actual, să spunem ceea ce trebuie spus: imaginea Inspecţiei Judiciare este praf. Nu este normal ca atunci când sunt în teritoriu şi solicit anumite relaţii care sunt necesare pentru soluţionarea anumitor lucrări, când aud numele Focică să spună: Vă felicit! Pentru ce mă felicitaţi? „Pentru că încă mai lucraţi în condiţiile date”.

Elena Rădescu: În momentul în care am realizat că colegele discută cu un domn procuror, pun întrebări de genul: Cum aţi cuantificat obiectul mitei? Am apreciat că nu este cazul să intrăm pe fondul cauzei. Sau: De ce nu aţi declanşat urmărirea penală aici? Sau: Eu aş fi făcut acest dosar în trei zile. Mie mi se pare că în cadrul unui control nu poţi avea aceste… am dat câteva exemple, dar au fost şi altele. Când o doamnă procuror a început să plângă, eram în birou. Pentru că mergeam ori eu, ori colega, în birou vedeam condiţiile în care lucrează, dotarea tehnică, cum cooperează cu serviciul tehnic. Nu am asistat zi de zi, la fiecare dosar. Colegele au cerut dosare să le fie aduse cu căruţul în această sală de consiliu. Am intervenit, am mers cu colega şi am încercat să gestionăm sitaţia neplăcută care s-a creat. Bineînţeles că colegele au avut o oarecare reacţie că am intervenit într-un fel.” (subl. mea)

Deci trei inspectori trageau „hais” si alti trei tageau „cea”!!! 😆 😆 Iar raportul D-lui. Tudorel Toader porneste „de la controlul cerut Inspecţiei Judiciare, de a face o verifiicare de fond la DNA în condiţiile în care în 10 ani nu se făcuse nicio verificare”!!! 😆 😆

In asemenea conditii e foarte greu sa te lamuresti. Cum e pana la urma? Si in ce masura revocarea Laurei Codruta Kovesi, presupunand ca Presedintele o va accepta, va rezolva problemele? Din pacate, nimic clar. Pe de alta parte, eu stau si ma intreb ce e cu aceasta „mare scindare” din Inspectia Judiciara… E pe motive politice? Cum e posibil ca membri unei echipe de inspectie sa nu poata da un raport de inspectie cu un continut unitar? Eu cred ca acestea ar trebui sa fie problemele care sa-l puna pe ganduri nu doar pe ministrul Justitiei, dar si pe Presedinte!

Acest raport prezentat de Dl. Toader trebuie tratat cu toata seriozitatea. Insa ceea ce se poate spune despre acest raport este ca el e unul politic. Impresia mea este ca Dl. Toader a dorit sa-l imbrace in haina deontologica a impartialitatii si obiectivitatii, dar el tot politic ramane, reflectand punctul de vedere al actualei Puteri. Cele douazeci de puncte ale raportului nu fac altceva decat sa justifice concluzia finala: revocarea din functie a Laurei Codruta Kovesi. Interesant este ca el nu arata si partile bune ale activitatii sefei DNA. Dupa acest raport totul e rau in activitatea sefei DNA. Deci el, din acest punct de vedere, este dezechilibrat in mod voit.

Acum decizia e la Presedinte si toti se intreaba ce va face Presedintele. Bine, dupa avizul CSM, dar care e doar consultativ. De fapt, Raportul Toader e prologul unui nou scandal politic. Sa presupunem ca Presedintele nu va da curs cererii de revocare din functie a D-nei. Kovesi. Atunci isi va pune in cap toata Coalitia majoritara care il va acuza ca s-a dat cu „statul paralel” si ingaduie in continuare, daca nu chiar pastoreste, abuzurile acestuia. Manipularea care va rezulta va fi una vasta si foarte probabil eficace. Daca o va revoca din functie, va avea probleme cu propriul electorat care se va gandi serios la faptul ca Presedintele s-a dat cu PSD-ALDE.

Daca o va revoca, PSD isi va pune omul la sefia DNA. Dar daca PSD dobandeste o si mai mare putere politica atunci cresc sansele sa castige viitoarele alegeri prezidentiale. PSD nu isi va pune omul la sefia DNA sau nu ii va creste sansele sa castige viitoarele alegeri prezidentiale. Atunci Presedintele nu o va revoca pe Kovesi sau PSD nu va dobandi o mai mare putere politica! 🙂

Se pare ca din aceasta dilema Presedintele nu poate iesi! 🙂

E clar ca revocarea Laurei Codruta Kovesi e o oportunitate pentru PSD-ALDE de a-si mari puterea politica. Au marea majoritate in Parlament, au Guvernul, au CCR-ul, daca vor avea si sefia DNA tare imi e ca Presedintele va juca doar un rol de decor. Daca Iohannis va ceda acum presiunilor din partea PSD-ALDE, atunci acestia din urma vor avea aproape tot tortul Puterii, cu atat mai mult cu cat Opozitia e slaba.

Un comentator aprecia aici e blog ca:

„Una peste alta Motane , chestia asta cu LCK a fost un balon de oxigen pentru PSD caci , luati d e val , oamenii , PRESA , au trecut in plan secund chestia cu maririle de salarii si pensii plus , trecerea unor contributii de la angajator la angajat bashca alte manarii facute de catre guvernarile PSD iar aceea in care un angajat care-i in concediu medical trebuie sa aduca bani de-acasa pentru a fi pe 0 vs. ceea ce statul ai ia cu japca FARA CA ACESTA SA AIVA VREO SPERANTA PENTRU VREUN VIITOR MAI BUN . Te-ai prins ca , de cateva zile nu se mai vorbeste despre Olguta Vasilescu , Gabriela Firea sau chiar…Liviu Dragnea si Tel Drum , asta ca sa nu mai amintesc despre Bica , Udrea si etc ?”

Bineinteles ca un nou scandal prin care sunt scoase in evidenta printr-un raport al ministrului Justitiei toate neajunsurile DNA condusa de Laura Codruta Kovesi estompeaza proasta guvernare a PSD. Iohannis n-ar trebui sa cedeze presiunilor PSD pentru ca scopul PSD-ALDE e acapararea totala a Puterii in stat. Dupa care, cu toate nerealizarile lor, le cresc puternic sansele la viitoarele alegeri prezidentiale dar si la cele legislative. Iohannis ar trebui sa coaguleze fortele de Opozitie pentru a echilibra scena politica pentru a preveni derapaje de la democratie intrucat el trebuie sa vegheze, conform Constitutiei, la respectarea acesteia. Pentru ca ce urmareste PSD-ALDE e acapararea totala a puterilor statului. Laura Codruta Kovesi nu trebuie revocata. Mai ales ca nu va rezolva nicio problema de fond. Presedintele are acum prilejul de a-si indeplini functia de mediator intre puterile statului, precum si intre stat si societate. Conflictul acesta intre Parlament, Guvern dominate de PSD-ALDE si DNA, condus de D-na. Kovesi, trebuie aplanat printr-un act de mediatie din partea Presedintelui. Pentru ca o acaparare cat mai mare a Puterii din partea unor formatiuni politice care au castigat alegerile si care contesta actuala conducere a DNA, fara o fundamentare riguroasa, pune sub semnul indoielii respectarea art. 3 din Constitutie care spune ca „Romania este stat de drept, democratic si social […]” precum si art. 4 care vorbeste despre faptul ca „Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor – legislativa, executiva si judecatoreasca – in cadrul democratiei constitutionale”.

Sper ca Presedintele sa-si inteleaga bine rolul si sa apere democratia si sa vegheze la respectarea Constitutiei.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Februarie 23, 2018 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 6 comentarii

O mare greseala: revocarea Laurei Codruta Kovesi

Dezvaluirile facute atat de Sebastian Ghita, mai demult, si de catre Vlad Cosma, zilele trecute, releva un lucru destul de simplu: procurorii care au gresit, care au facut abuzuri, care au fabricat, ilegal, desigur, dosare trebuie sa fie trasi la raspundere si sa plateasca conform legii. Dar asta e de datoria CSM si Inspectiei Judiciare. Mai ales daca tinem cont de faptul ca procurorii anticoruptie sunt independenti.

Pe de alta parte, dezvaluirile lui Cosma nu aduc nimic impotriva Laurei Codruta Kovesi. Nici impotriva lui Onea. Amestecul politicului in treburile Justitiei, prin actiuni de comanda asupra unor procurori trebuie serios demonstrat de cei in drept s-o faca.

Procurorii sunt si ei oameni. Sunt departe de a fi dumnezei. Asa ca pot gresi. Admit ca se pot face si greseli grave. Insa nu mi se pare ca trebuie sa generalizam si sa-i blamam pe toti procurorii, sa judecam in mod fals si s-o acuzam pe Kovesi si de ceea ce nu e vinovata.

Sa nu uitam ca Laura Codruta Kovesi se bucura de apreciere si recunoastere internationala.

De asemenea sunt de acord cu cei ce spun despre Kovesi ca nu e de neinlocuit. Ca orice om, dealtfel.

Insa ar trebui sa ne gandim ca atacurile ce vizeaza DNA si mai ales conducerea acesteia sunt savarsite de oameni cu reale probleme penale si care au un interes clar, direct in decredibilizarea DNA. Si care le trebuia sa se agate de ceva ca sa demonstreze ca „sunt elemente de politie politica” (Liviu Dragnea), pentru a tine in sah DNA si conducerea acestei institutii. E adevarat, si un inculpat poate spune adevarul, gura pacatosului adevar graieste. Dar faptul ca spune, totusi, adevarul nu-l face mai putin pacatos. Pentru ca nici nu-l spune pe tot sau urmareste sa ascunda o parte de adevar. Sau o face cu interesul de a-si acoperii vinovatiile si a ataca institutiile care apara legea si-l incrimineaza.

Deci hai s-o spunem pe sleau: n-as crede ca Vlad Cosma sau Mircea Cosma sunt culmi ale virtutii, un fel de sfinti care indura martiric suferintele pricinuite de o Justitie in fapt nedreapta, adica renumitul „stat paralel”!

Victimizarea unor personaje cu probleme penale care acuza DNA s-ar parea ca se inscrie intr-o strategie de subminare a imaginii si credibilitatii DNA. Cu alte cuvinte, ei sunt buni – DNA si mai ales Kovesi sunt relele supreme!!
Fara indoiala ca un om cu o minima judecata nu poate achiesa la astfel de judecati. Pentru ca astfel de judecati arata clar ca unii au un interes (de ce nu chiar personal) in indepartarea lui Kovesi, doar, doar sa-i gaseasca in disperare ceva, dar in fond fara niciun temei serios.

De aceea o eventuala propunere de revocare a Laurei Codruta Kovesi, de catre Tudorel Toader, ar fi o greseala uriasa si de aceea nu cred ca ministrul Justitiei va proceda in aceasta maniera. Mai degraba ar fi potrivite intensificarea unor controale din partea CSM si Inspectiei Judiciare. In primul rand sa ne lamurim, lasand la o parte alegatiile spectaculoase, daca intr-adevar e vorba de Politie Politica, de ce, daca intr-adevar asa e, lucrurile se prezinta asa la 28 de ani de la Revolutie. Sau daca nu cumva e vorba despre altceva… Pentru ca adevarul e ca noi nu stim exact despre ce e vorba. Poate ca e vorba despre incompetenta sau probleme de caracter a unor procurori. Pot fi mai multe probleme. Iar astfel de probleme il privesc si pe Tudorel Toader, pentru ca privesc ministerul Justitiei in ansamblul sau. Daca, sa zicem, Kovesi va fi revocata – desi nu exista motive serioase pentru asa ceva – nimic nu garanteaza ca vor diaparea si problemele. „Statul paralel” sau „politia politica”. Poate ca s-ar agrava si cine stie, Doamne fereste, peste ce nenorociri vom mai da.

Nu fac altceva decat sa propun o abordare profesionista.

Demonizarea lui Kovesi si a-i cere revocarea exprima un populism desantat si o lipsa crasa de profesionalism.

Februarie 14, 2018 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 19 comentarii

Atmosfera molcoma. Liviu Dragnea vrea Puterea!!

Interesant de observat ca zilele acestea s-au scurs molcome. Linistite. Parca dupa chipul si asemanarea lui Liviu Dragnea ce pare un om foarte calm si care mai totdeauna vorbeste pe un ton scazut. Ca personajul este abil, nu neg. De asemenea nu e un prost. Linistea pare sa-i priasca unui om care, cel putin in aparenta, n-are nimic in comun cu fulgerele si furtuna. Seamana mai degraba cu zilele acestea cand a fost si frig dar si prea cald pentru aceasta perioada a anului. Dar in care mare lucru, de la investirea Guvernului Dancila incoace, nu prea s-a intamplat. Fara indoiala, lui Liviu Dragnea ii place linistea. Ca sa poata lucra. In liniste, desigur.

Cel putin pana acum, cu actualul Guvern, care e pe placul inimii domnului Dragnea, e liniste. Totusi, a rasarit ceva in linistea asta ce risca sa fie, totusi, prea monotona. S-ar putea spune ca lui Liviu Dragnea ii place linistea, nu si monotonia. Deci ii trebuia o preocupare, ca prea statea degeaba. Si iata ca ocazia se ivi, pentru ca atmosfera sa fie un picut mai saltareata!

Ultima intriga de la Bucuresti consta in faptul ca Lucian Pahontu, seful SPP, i-ar fi spus lui Paul Stanescu ca Dragnea va fi terminat pana-n martie si ca el, Stanescu, ca prelua sefia PSD. Lucru ce l-a determinat pe Dragnea sa renunte la serviciile SPP. Desigur, tot Guvernul Dancila l-a urmat pe Carmaci. Unii nici nu-l cunosteau pe Pahontu, dar daca asta a fost atitudinea Sefului al Mare…

Adevarul e ca schimbarile de regim au adus schimbari si la sefia SPP. Asa s-a intamplat si cu Dumitru Venicius Iliescu, preferatul fostului Presedinte, Ion Iliescu. Cum s-a schimbat regimul, in 1996 a cerut sa fie eliberat din functia de director al SPP. Dupa ce a venit Emil Constantinescu la Putere, a fost trecut in rezerva (5 februarie 1997). Dupa ce Ion Iliescu a castigat din nou alegerile, devenind Presedinte, l-a activat iarasi pe Dumitru Iliescu, acesta fiind numit consilier de stat la Guvern in 2001 si rechemat in activitate in 2002. Inaintat apoi la gradele de general de corp de armata (3 stele) apoi general cu 4 stele.

Cam acelasi scenariu pare ca se repeta acum. Pahontu era in functia de sef al SPP de pe vremea regimului Basescu, din 2005. Inaintarile in grad, ajungand in 2008 la gradul de general-locotenent cu 3 stele, s-au facut pe vremea regimului Basescu. Or, regimul Basescu s-a schimbat. Legat de afirmatiile lui Dragnea despre Pahontu, Iohannis a declarat ca „e o non-problema”. E discutabil daca Iohannis l-ar mai dori pe Pahontu in aceasta functie sau are de gand sa numeasca pe altcineva. Pentru asta era nevoie de un pretext si de o Comisie Parlamentara care sa ancheteze cazul Pahontu.

Se schimba regimul, se schimba si generalii.

Iar Dragnea si-ar dori omul lui la SPP. Sa nu uitam ca, spre exemplu, Viorica Dancila, e omul lui, din acelasi judet cu el. Ei, cam asta si-ar dori Dragnea si la SPP. Acuma… nu stiu daca va fi tot din Teleorman! 😆

Interesanta si intrebarea pusa de Dl. Cristian Preda pe FaceBook-ul personal:

„Credeți că Dragnea va cere demisia lui Kovesi pentru că, din pricina DNA, șapte miniștri au scăpat de ancheta din dosarul Microsoft după ce delictele au fost prescrise?”

Am vazut si editorialul, pe aceasta tema, scris de maestrul Ion Cristoiu – aici. Ar rezulta ca procurorii anticoruptie, cu Laura Codruta Kovesi in frunte, isi fac prost treaba. Si atunci de ce Liviu Dragnea sa-i ceara demisia lui Kovesi? 🙂 Insa mi se pare ca uitam un lucru. Esential. S-au schimbat regimurile politice in SUA si Romania, s-a schimbat si atitudinea cu privire la dosare! In special la cele grele, cum a fost Dosarul Microsoft! Desi, tinand cont de implicatiile externe – uriase!! -, deznodamantul acesta era previzibil, asa cum, probabil, va fi si in Dosarul EADS. De fapt, acest dosar a fost inchis in Germania tot pentru ca s-au prescris faptele! 🙂 Cei de la Romania Curata se intreaba, si pe buna dreptate, ce se intampla cu Dosarul EADS. Probabil ca se va intampla cam tot asa cum s-a intamplat cu dosarul Microsoft.

Observati ce atmosfera molcoma: nu se mai intampla nimic deosebit! 🙂

Insa lucrul acesta nu stiu daca este neaparat pe placul lui Liviu Dragnea. Adica sa nu se intample nimic. Pe de-o parte, da; pe de alta parte, nu. Performantele guvernarii PSD, de cand au castigat recentele alegeri incoace, sunt extrem de scazute. Faptul ca nu se prea intampla niciun fel de „explozie”, la modul figurat vorbind, care sa lase o grea perdea de fum, n-as crede ca e chiar in favoarea PSD-ului. Dar, pe de alta parte, Daddy vrea liniste, vrea sa aiba o presa care sa nu-l deranjeze, sa nu-i deranjeze Guvernul Sau. Ca sa poata lucra in liniste. E si asta interesant: de la Guvernul Meu al D-lui. Iohannis, am trecut la Guvernul Meu al D-lui. Dragnea personal. Pe de o parte, esecurile DNA, daca se poate vorbi in acesti termeni referitor, spre exemplu, la dosarul Microsoft, nu vad de ce nu l-ar bucura pe Dl. Dragnea: „statul paralel” schioapata! Dar, pe de alta parte, ce te faci fara „statul paralel”? 🙂 Din aceasta dilema Dl Dragnea n-are cum sa iasa. Deoarece e de analizat daca linistea aceasta nu cumva dauneaza grav sanatatii electorale a PSD… Iar daca e liniste, si performantele slabe ale PSD-ului apar mult mai pregnant in evidenta.

D-lui. Dragnea, cred, i-ar placea sa fie liniste si lucrurile sa mearga tot asa.

E foarte interesant de remarcat ca pentru PSD opozitia e intruchipata de ceea ce ei numesc „statul paralel” si mai putin Opozitia parlamentara. Lupta lor politica e cu „statul paralel”. Lucrul asta convine PSD-ului, deoarece castiga astfel capital electoral. Insa asa cum s-au ingropat politic dosare precum Microsoft si EADS, tot asa se poate ingropa, tot politic, si lupta anticoruptie. Daca va fi liniste, drumul lui Liviu Dragnea catre Putere este deschis. E de ajuns sa nu dea pricini prea mari de nemultumire populatiei, daca va putea face lucrul asta. Ramane de vazut care va fi replica Opozitiei parlamentare, destul de slaba pana acum.

Cu lupta anticoruptie e o chestiune ce nu si-a gasit pana acum rezolvarea. Nemultumirile populatiei de la noi nu tin doar de chestiunile economice. Ci si de coruptie, care afecteaza populatia. Cea de la nivel inalt, in special. Ca, asa cum spune proverbul, „pestele de la cap se-mpute”. Romania experimenteaza de multa vreme o coruptie transpartinica, asta cred ca e clar. O astfel de stare de lucru genereaza, paradoxal, anticorpii necesari in lupta cu anticoruptia. Insa coruptia la nivel inalt slabeste statul si agraveaza situatia economica a tarii ce poate fi caracterizata, in ciuda unei cresteri economice record, drept destul de fragila. Interesul in a anihila, macar partial, lupta anticoruptie e mare si a fost mare si in trecut. E destul de vizibil ca se incearca punerea batistei pe tambal, intr-o atmosfera destul de tulbure, dupa ce Coalitia de la Putere si-a dat jos doua guverne. Atmosfera e neclara, incarcata de un oarecare venin si datorita caracterului securist al acestei lupte anticoruptie, generator de abuzuri.

Evident, multi vor sa scape de dosarele penale pe care le au. Insa referitor la Dragnea, eu cred ca el cauta sa-si construiasca o pozitie cat mai puternica in partid si in stat. Ideea lui e de a acumula, incetul cu incetul, ca dintr-o data nu se poate si el a inteles asta, o cat mai mare influenta si, pe cale de consecinta, putere. Deocamdata raspunsul partidului la o astfel de strategie nu e clar, desi au fost, mai putin vizibil totusi, atitudini critice. Scopul lui Liviu Dragnea e de a obtine o cat mai mare putere in stat. Si pentru asta el trebuie sa gaseasca o solutie care sa multumeasca pe multi, chiar una transpartinica. Deoarece interesele nu sunt doar legate de PSD sau doar ale celor din PSD. Pare a se pune la cale o noua structura de putere in stat, care sa-l aiba ca punct central pe Liviu Dragnea. Dar o astfel de structura de Putere e clar ca ar trebui sa fie bine echilibrata, pentru ca orice dezechilibru ar putea s-o distruga. Armonizarea tuturor acestor interese nu e o treaba politica usoara.

Exista o vulnerabilitate mare a PSD-ALDE care, din pacate, se rasfrange si asupra tarii. Faptul ca nr.2 si nr. 3 in Stat sunt oameni cu probleme penale – Liviu Dragnea, condamnat penal cu suspendare si Calin Popescu Tariceanu trimis in judecata de catre DNA pentru marturie mincinoasa si favorizarea faptuitorului. De asemenea, Darius Valcov, unul din artizanii Programului de Guvernare, numit recent consilier de stat in Guvernul Dancila, trimis in judecata pentru luare de mita, trafic de influenta si spalare de bani. Evident, in asemenea conditii credibilitatea Romaniei pe plan extern sufera daune serioase. Evident, te duce cu gandul la o fratie a penalilor. PSD a facut tot posibilul sa estompeze aceasta stare de lucruri practicand discursul impotriva „statului paralel” si cautand sa arate abuzurile facute de catre DNA. Dar exista o problema care se pune si ar trebui sa ne preocupe. Si anume daca astfel de oameni, ajunsi atat de sus in stat si care influenteaza puternic viata politica, economica si sociala a tarii, sunt de buna-credinta. Toata propaganda PSD-ALDE ne asigura ca nu trebuie sa ne indoim de buna lor credinta. Dar care ar fi premisele pentru acest lucru? Eu nu prea vad cum sa nu te poti indoi date fiind faptele. Este intrucatva curios lucru – chiar foarte curios lucru! – ca se duc in derizoriu problemele penale cu care se confrunta respectivii, in opozitie cu „marea problema” a asa-zisului „stat paralel” care niciodata nu a fost definit cu claritate, cu corectitudine de catre corifeii PSD-ALDE. Cu atat mai mult cu cat PSD a fost la Putere si inainte de alegeri. Acum sunt din nou la Putere, s-au unit, in fine, intr-o Coalitie cu ALDE si tot vorbesc de „statul paralel”, ca si cum ar fi neputinciosi in fata acestuia, desi au Puterea in mana, cum se zice.

Interesant este ca vorbesc si acuza asa-numitul „stat paralel” cei care au probleme penale. Cu toate acestea, acesti oameni, cu probleme penale, sunt la Putere in Romania!!

Evident ca pe plan extern lucrul acesta e perceput cat se poate de negativ. N-am mai auzit ca intr-o tara – sa luam, spre exemplu, tarile europene foste comuniste – sa existe o asemenea situatie. Care e clar ca seamana incertitudine. Veniti la Putere cu un Program de Guvernare fantasmagoric si plin de contradictii, astfel de oameni au ajuns la conducerea acestei tari. Sa nu uitam ca Guvernul Dancila este, de facto, Guvernul Dragnea 3. Dupa ce Dragnea (si Tariceanu) s-a autoreevaluat de doua ori, a ajuns la formula cu telormaneanca Dancila in fruntea unui nou Guvern al aceleiasi Coalitii. De aceea e foarte greu de spus ce anume doresc acesti oameni cu tara asta. Iar Presedintele pare detasat de aceasta situatie, nu prea doreste sa se implice… Ce anume stie Presedintele? Ce anume il obliga la inactiune?

Situatia actuala trebuie, zic eu, tratata cu toata seriozitatea. Faptul ca patrund oameni in conducerea statului, avand inalte functii in stat, dar cu grave probleme de ordin penal nu-mi este deloc pe plac. Chestiunea asta creeaza o vulnerabilitate intrinseca si pe termen lung a Statului Roman. Inclusiv nerespectarea Constitutiei, unde este stipulat ca „Romania este stat de drept, democratic si social”, iar „dreptatea si pluralismul sunt valori supreme” (art.1, al. 3).

Parerea mea este ca nu trebuia sa se ajunga la o asemenea situatie. Liviu Dragnea sau Tariceanu nu aveau ce cauta in functiile pe care le detin in prezent in stat. Ei au calcat in picioare dreptatea si Constitutia tarii pentru ca n-au avut nici macar bunul simt sa faca un pas in spate sau macar unul in lateral. Ar fi trebuit sa demisioneze din aceste functii, sau sa nu le accepte, data fiind situatia lor. Citam mai sus un proverb ce spune ca „pestele de la cap se-mpute”. Parafrazand, as spune ca Statul Roman „de la cap se-mpute”. Chestiunea e serioasa prin crearea unui precedent periculos: in felul acesta pot patrunde in stat, in conducerea statului oameni certati cu legea, cu probleme penale, infestand in felul acesta intregul stat si perturband activitatea intregului stat.

Liviu Dragnea nu avea ce sa caute nici la sefia unui partid precum PSD! Sa nu uitam ca dupa ce a pierdut alegerile, Adrian Nastase si-a dat demisia din functia de presedinte al Camerei Deputatilor si n-a mai avut nicio functie de conducere in partid, decat coordonarea departamentelor PSD, data fiind experienta sa ca premier si rezultatele foarte bune din mandatul sau. Dupa ce, in 2012, a fost condamnat la 2 ani cu executare in Dosarul „Trofeul Calitatii”, Nastase si-a dat demisia din functia de vicepresedinte al Camerei Deputatilor si a anuntat ca nu mai doreste sa candideze la nicio functie in Biroul Permanent. Am dat acest exemplu ca sa vedem diferentele mari intre PSD-ul din trecut si cel de acum. Acum avem chiar penali la conducerea celor doua Camere ale Parlamentului, care n-au absolut de loc de gand sa schiteze un gest de normalitate. Si acel gest de normalitate ar fi demisia. Aratam inca din 2015 ca PSD ar fi trebuit sa fie altfel – v. aici. Daca s-ar fi aplicat ce spuneam eu atunci, PSD ar fi avut o alta fata, una europeana si s-ar fi bucurat de prestigiu in Uniunea Europeana. A avea un condamnat penal cu suspendare care se considera persecutat de un asa-zis „stat paralel” pe care nu poate sa-l defineasca, e o catastrofa pentru PSD, inclusiv in plan european. Si ganditi-va cum a fost indepartat Catalin Ivan, cum e indepartat oricine din PSD care are o voce critica pentru, nu-i asa domnu’ Dragnea?, „actiuni negative la adresa PSD”!! Cu o astfel de conducere la sefia PSD si la cea a ALDE, Romania, desigur, pierde din prestigiu si influenta in fata partenerilor nostri occidentali, inclusiv in fata Statelor Unite, desigur. Prin faptul ca acest partid nu s-a putut reforma, nu a putut aduce in prim-plan oameni noi, nepatati de afaceri de coruptie, intreaga tara e pusa intr-o situatie deloc placuta.

Cred ca Presedintele Iohannis ar trebui sa se implice in aceasta chestiune, inclusiv PNL, pentru ca e o chestiune importanta, de natura sa aduca prejudicii Romaniei, inclusiv de natura economica. Spre exemplu extrem de slaba absorbtie a fondurilor europene, asta ca sa dau un exemplu pe care cred ca-l stiu pana si copiii – lucru extrem, extrem de rau, pentru ca li se inoculeaza astfel, subliminal, bineinteles, neincrederea in Uniunea Europeana!! Sper sa fie intelepciunea necesara pentru a actiona asa cum trebuie, fara sa ne facem mai mult rau decat ni l-am facut deja, pentru a se rezolva asa cum trebuie aceasta situatie. Pentru a nu permite degradarea Statului Roman, lucru ce ar servi, desigur, dusmanilor Romaniei.

Februarie 7, 2018 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 26 comentarii

Iohannis s-a grabit cu acceptarea propunerii de premier din partea PSD

Deoarece trebuia sa sanctioneze halucinanta „guvernare” pe care „a  asigurat-o” PSD-ul de cand a castigat alegerile: sa-si tot dea jos premierii lor la interval de cateva luni.

La felul in care a procedat, cu toata deferenta necesara, pentru ca e Presedintele Romaniei, imi permit sa-i dau sfaturi!

In primul rand, la negocierile cu PSD, Presedintele trebuia sa inceapa cu problemele de fond. Si sa intrebe: de ce a construit Romania doar 368 de kilometri de drumuri noi din fondurile europene, iar Polonia de cinci ori mai mult, de ce Romania e oficial codasa UE la atragerea fondurilor europene si stam mai bine doar decat Bulgaria, asta ca sa enumar doar doua din problemele care-i privesc pe romani. Bineinteles, lista „de ce-urilor” poate continua.

Si sa vedem ce ar fi raspuns Liviu Dragnea.

Deci trebuia o lista cu vreo, hai sa zic, 20 de „de ce-uri” iar Liviu Dragnea sa raspunda punctual la acestea. Pentru ca sunt probleme care-i privesc pe cetatenii acestei tari, care se pregatesc sa paraseasca aceasta tara si sa mearga spre zari mai bune. Sunt problemele cetatenilor care l-au votat pe Klaus Iohannis!!

PSD n-a facut mai nimic, decat prostii de cand „asigura”, cu ghilimelele de rigoare, fireste, guvernarea tarii. Ei au tot dat-o cu „statul paralel” care-i tot incurca. Gogorita asta cu „statul paralel” NU tine! Dupa ei, Grindeanu era omul „statului paralel”, Tudose era omul „statului paralel”. Dar uita un lucru esential: atat Grindeanu cat si Tudose erau pesedisti cu state vechi in PSD!! Tudose s-a inscris in FDSN din ’92!! Sorin Grindeanu a intrat in PSD in ’96!! Eu nu cred ca acelasi lucru se poate spune despre Liviu Dragnea sau Codrin Stefanescu care intre 2000 si 2004 a fost deputat ales pe listele PRM, dupa care a fost si pe la Partidul Conservator… Despre ce „stat paralel” vorbim cand atat Grindeanu cat si Tudose erau pesedisti vechi. Ca daca e s-o luam asa, poate si Viorica Dancila are „legaturi” cu „statul paralel”. Mai stii? 🙂 Si nu m-ar mira ca D-na. Dancila, in scurt timp de la preluarea functiei de premier, sa devina asemenea lui Tudose si Grindeanu, omul „statului paralel”…

Ce vreau sa spun este ca nu-i vorba despre asa-zisul „stat paralel” ci de incapacitatea cronica a PSD de a asigura, de data asta fara ghilimelele de rigoare, guvernarea!! Repet: Tudose si Grindeanu erau pesedisti adevarati, oameni din ceea ce se cheama „poporul pesede”, pesedisti din aia inraiti, de peste douazeci de ani in partid!! Or, Viorica Dancila inainte de a fi teleormaneanca, este pesedista!! 🙂

Pe de alta parte, nimeni nu a inteles foate clar motivul sau motivele pentru care Grindeanu si Tudose au fost dati jos de propriul partid, la capriciile lui Liviu Dragnea! Spuneti-mi care au fost motivele. Dar alea serioase, nu asa… Sa-l luam pe Tudose: de ce i s-a cerut sa-si dea demisia? Ca s-a legat, profesional si institutional vorbind, de Carmen Dan? Asta e un motiv serios? De parca D-na. Dan ar fi fost nu stiu ce geniu la Interne, nu-i asa? Ceea ce se poate spune este ca n-au existat motive serioase nici pentru demiterea lui Grindeanu si nici pentru cea a lui Tudose! Lucrul asta e destul de limpede. A prevalat doar teama capricioasa a lui Liviu Dragnea si probabil si a altora de acolo, de ce nu si a lui Tariceanu, fata de „statul paralel”, pe care nici ei nu-l definesc la modul foarte clar. Grindeanu a fost dat jos ca si-a facut datoria si a performat, ca asa am inteles cu cateva zile inainte chiar de la Liviu Dragnea. Tudose a fost dat jos, mai mult decat probabil, pentru acelasi motiv.

Dar pana la urma urmei pentru ce au fost dati jos de propriul partid Grindeanu si Tudose?

Intrebarea ramane inca invaluita de un mister de nepatruns. Iar explicatia plauzibila ar fi ca datorita unei temeri metafizice a lui Liviu Dragnea fata de „statul paralel”. Pare mai degraba o diversiune care sa ascunda incapacitatea de a guverna a PSD-ului. Asta e lucru cel mai grav!! Si nu m-ar mira ca si D-na. Dancila sa fie data jos de propriul partid daca imprejurarile o vor cere. Si o vor cere! Si se va gasi din nou un motiv care sa se vrea cat de cat credibil pentru bobor: „Sistemul”, „statul paralel” etc. Neutralizarea esecului guvernarii printr-un esec pus pe seama premierului care trebuie schimbat. Ca nu respecta, dom’ne, Programul de Guvernare!! Ei, ai vazut! Nu-l respecta, nu-si face datoria, dar a PERFORMAT!! 😆

Ar fi trebuit ca negocierile de la Cotroceni sa fie cinstite. Ce vreau sa spun prin asta? Vreau sa spun ca Iohannis ar fi trebuit sa-i intrebe si sa solicite un raspuns cat se poate de sincer: pot sau nu pot sa guverneze? Fara DNA, fara institutiile de forta. O discutie sincera, cinstita. Evident, tara avea nevoie cat mai repede de un premier. E adevarat ca, judecand dupa rezultatul alegerilor, acesta ar trebui sa revina Coalitiei PSD-ALDE, de fapt PSD-ului. Numai ca trebuie sa stim daca PSD are capacitatea, la ora actuala, de a guverna. Poate n-o are. Si atunci ne-am fi putut gandi la alte formule care sa asigure o guvernare cel putin stabila. In absenta sinceritatii, ne putem trezi ca PSD sa preia din nou guvernarea fara sa aiba capacitatea de a o exercita. Si atunci apare o problema neobisnuita si uriasa. Poate ca incapacitatea PSD-ului de a guverna e o problema care il transcende chiar pe Liviu Dragnea. Si atunci Presedintele trebuia sa se gandeasca si sa vina intr-un timp destul de scurt cu o solutie.

Dupa tot ceea ce s-a petrecut anul trecut si la debutul acestui an, mie cel putin aceasta noua varianta pesedista, cu Viorica Dancila premier, nu-mi garanteaza ca PSD poate sa asigure guvernarea. Nu am niciun temei serios sa consider ca un viitor Guvern Dancila va rezista mai mult de cateva luni, pana-n vara. Nu am elemente obiective, limpezi ca sa pot spune altfel. Fidelitatea fata de Liviu Dragnea, faptul ca e femeie, faptul ca e europarlamentar tin mai mult de tot soiul de subiectivitati. Spre exemplu: si ce daca e femeie? Sau cum pot sa evaluez obiectiv fidelitatea dansei fata de Liviu Dragnea? Bun, este europarlamentar, dar de ce ar fi buna pentru functia de premier? Si vorbim de premier, nu de vreun ministru. Sigur, intr-un fel e normal sa privesti cu neincredere. Dar nici nu-mi inspira vreo incredere. Mai ales ca aceasta nominalizare din partea PSD, ca si in cazul lui Tudose de altfel, ce a avut la baza? Pentru ca asa poti, cel putin teoretic, gasi pe oricine: oricare membru al PSD poate deveni premier, daca asa vrea Liviu Dragnea sau, pardon, Partidul. Pe de alta parte, chiar nu cred ca Liviu Dragnea e atat de prost ca sa se bazeze in exclusivitate pe fidelitatea D-nei. Dancila fata de domnia sa!

Lucrurile astea ar fi trebuit sa le aiba, nu-i asa, in vedere Presedintele la negocierile cu PSD. Nu se poate spune ca Iohannis a actionat incorect, daca ne bazam doar pe rezultatul alegerilor. Insa politica deseori nu inseamna doar o stricta aritmetica electorala. Conform Constitutiei, „Presedintele Romaniei vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice. In acest scop, Presedintele exercita  functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate.” (art. 80, al. 2). Deci vegheaza la „buna functionare a autoritatilor publice”. De aceea Presedintele trebuie sa se asigure daca partidul care a castigat alegerile e capabil sa guverneze, oricare ar fi acest partid. Nu e indiferent cu ce program de guvernare vii, nu e indiferent ce faci la guvernare (mai ales ca ei nu si-au respectat nici macar Programul).  Daca intervine o astfel de disfunctionalitate, Presedintele are obligatia, conform Constitutiei, sa intervina. Or, PSD nu a facut dovada ca e capabil sa asigure guvernarea. Aici e o chestiune care ar trebui tratata cu toata maturitatea politica necesara.

In ceea ce priveste acest „vegheaza la buna functionare a autoritatilor publice”, trebuie spus ca, in conformitate cu Titlul III din Constitutie, in cadrul autoritatilor publice intra si Autoritatea judecatoreasca, Instantele judecatoresti, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii. Deci in ceea ce priveste Legile Justitiei, Presedintele are OBLIGATIA constitutionala sa se asigure ca aceste legi vor conduce la buna functionare a acestor autoritati publice! Legile Justitiei sunt la CCR. Insa nu asta e problema. Angajarea raspunderii Guvernului pe aceste legi, asa cum doreste Dragnea, nu exclude raspunderea Constitutionala a Presedintelui. Pesedistii vorbesc PROSTESTE de suspendarea Presedintelui, fara sa aiba vreun motiv s-o faca. E o amenintare STUPIDA. In cazul in care aceste legi induc disfunctionalitati in sistemul judiciar national si acestea nu pot fi rezolvate pe calea medierii, Presedintele are obligatia sa mearga mai departe, pana la dizolvarea Parlamentului (art. 89 din Constitutie). Acelasi lucru in domeniul economic, daca vine o legislatie sau masuri care sa provoace disfunctionalitati sau abateri de la prevederile constitutionale. Pentru ca in cadrul Autoritatilor Publice mai intra si Parlamentul, si Guvernul.

Lucrurile sunt mai complicate si nu pot fi tratate pe principiul: noi am castigat alegerile, avem o majoritate confortabila si, pe cale de consecinta, facem ce dorim noi, inclusiv putem sa-l amenintam oricand pe Presedinte cu suspendarea daca nu ne convine ceva. Cu parere de rau, dar filozofia politica dupa care se ghideaza PSD cam asta este. Ei cred ca pot sa faca orice pentru ca au castigat alegerile si au, impreuna cu ALDE, o majoritate care sa le permita asta. Asa cum considera ca daca avem crestere economica, ei si-au facut datoria si lucrurile merg foarte bine: economia, vorba lui Tariceanu, duduie! 🙂

Din pacate PSD greseste, iar Iohannis ar fi trebuit sa aiba cu ei o discutie mult mai serioasa.

De citit si aici.

Ianuarie 17, 2018 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 10 comentarii

Despre razboiul pesedisto-pesedist

Nu-l mai au pe Iliescu si Nastase, nu-si mai gasesc locul: au intrat, vezi bine, in criza! Iliescu e prea batran si cu Dosarele Revolutiei si Mineriadei de pe cap, de nici nu mai iese din casa de bolnav ce e, iar Nastase a iesit din PSD, a iesit si din politica, nu mai practica „sportul asta”.

Cu un Program „minune” contradictoriu in continutul sau, evolutia PSD, desi au castigat detasat alegerile, nu poate fi, desigur, decat tot contradictorie. Si-au dat jos propriul Guvern, „cu manuta lor”, cum se spune. Ma refer la Guvernul Grindeanu. Ca dupa aia Grindeanu s-a ales cu o functisoara la stat, platita gras, din banii nostri, e alta treaba. Acum urmeaza ca si Guvernul Tudose sa treaca prin „furcile caudine” ale CExN. Daca partidul ii va cere demsia, Tudose va demisiona, dupa cum a si declarat. Chestia cu tipul din Politie suspectat de agresiunea unor minori a fost un atac ce-l viza, in cele din urma, pe musiu Dragnea. A fost atacat la Carmen Dan!! Premierul i-a cerut demsia pe motiv ca l-ar fi mintit. E clar ca, pe aceasta tabla de sah a politicii romanesti, Carmen Dan nu poate fi luata pentru ca e aparata puternic, iar declaratia cu demisia l-a pus, mai pe urma, in incurcatura chiar pe premier.

Interesant este sa observam ca atat Grindeanu cat si acum Tudose au intrat, in ultima instanta, in contradictie cu Liviu Dragnea. „Autonomia” despre care vorbea Buzatu, tartorele PSD din Vaslui, s-a aplicat manusa atat lui Grindeanu cat si lui Tudose. E foarte posibil ca cei doi premieri pesedisti sa fi facut si jocurile Cotroceniului… Insa lucrurile ar trebui privite, cred eu, si dintr-un alt punct de vedere.

E clar ca programul PSD e plin de contradictii si, pus in practica, nu poate multumi pe toata lumea. Cred ca e limpede lucrul asta. Pe de alta parte ramane, desigur, in continuare problema controversata a Legilor Justitiei, iar miza politica in acest caz e uriasa. Ma gandeam ca in asemenea conditii, cea mai buna continuare pentru Liviu Dragnea e starea de instabilitate, de haos. Caci de ce ar dori, in asemenea conditii, Liviu Dragnea ca lucrurile sa fie stabile si cat se poate de clare? I-ar fi favorabila o asemenea varianta?

Pe de alta parte, o alta contradictie e insusi felul in care se desfasoara – doar vorbim despre „democratia originala”, nu-i asa? – actul de guvernare. Liviu Dragnea, seful PSD, a dorit sa fie premier. Din cauza problemelor penale nu s-a putut lucrul asta. In aceste conditii el a atras atentia inca de pe vremea Guvernului Grindeanu ca este premier de facto. Ca, de facto, el conduce Guvernul. Cu alte cuvinte, premierul de iure e doar o simpla papusica cu care se joaca cum vrea The Boss. Si dupa ce se plictiseste de ea, poate s-o arunce. Si sa-si gaseasca alta!

Fara indoiala, cel care e in functia de premier, de iure, nu poate guverna in felul acesta. Iar responsabilitatile cad pe umerii lui, nu ai lui Liviu Dragnea. Nu degeaba spunea Grindeanu ca nu vroia sa intre la puscarie. Pentru ca intra el la puscarie si Liviu Dragnea s-ar fi spalat pe maini, ca Pilat din Pont!! N-a vrut? Jos Guvernul PSD chiar de catre PSD!! E clar ca nici Tudose nu poate guverna in felul acesta… Deci…

Lui Dragnea ii convine. De asemenea el stie bine ca populatiei putin ii pasa de scandalul intern din partid. Chiar daca acesta e mare cat Casa Poporului!! Dragnea stie foarte bine ca populatia e interesata, indiferent cum, sa aiba cati mai multi bani in buzunare, dupa cum a si declarat recent. Ca e vorba de un punct de vedere superficial, asta e clar. In schimb, Opozitia inca nu s-a trezit din hibernare. Reactia ei este extrem de slaba. PSD inca se mentine pe primul loc in preferintele electoratului din Romania, la diferente uriase fata de orice alt partid de opozitie, nu doar fata de PNL. Puteti vedea aici rezultatele unor sondaje de opinie, efectuate de mai multe case de sondare a opiniei publice. O singura data, in septembrie anul trecut, PNL a ajuns usor de tot peste 30% iar PSD a coborat usor sub 40%. Dupa aceasta sincopa lucrurile s-au redresat in favoarea PSD: ultimul sondaj (24 Nov-7 Dec 2017) da PSD cu 46%, PNL cu doar 23% iar USR cu 5%. Se vede ca USR e un esec. E in jurul a 5 % si nimic mai mult. PNL, in schimb, e dezamagitor! Nu putem constata pe tot parcursul anului trecut un trend crescator pentru acest partid. Situatia dureaza din 2016 si PNL pare a se fi stabilizat la 23-26%. Daca fac o medie a rezultatelor celor 8 sondaje, la PSD imi da un procent de 45,2% (evident, am rotunjit) si la PNL imi da 25,6%, iar pentru USR 7,7%. ALDE are o medie de 7,9%. Deci cred ca se vede clar cum e peisajul politic. Interesant este ca nimeni din Opozitie pare a nu se gandi la situatia proasta in care se gaseste aceasta. Si Iohannis pare cuprins de abulie… In felul acesta e limpede ca buna ziua ca niste alegeri anticipate vor consfinti victoria PSD-ALDE, deci ar fi o varianta si mai catastrofala pentru Opozitie, daca se poate spune asa.

De asemenea, cred ca trebuie evidentiat un lucru: in ciuda unei cresteri economice de invidiat – datorita consumului, stiu – nu prea vedem realizari si nici mari performante in activitatea ministerelor noastre. Ma alatur lui Ion Cristoiu si de aceea va recomand sa cititi acest editorial de pe blogul sau personal. E vorba despre o performanta uluitoare – observati: chiar nu am pus ghilimelele de rigoare!! – si anume cum in patru ani s-au construit doar 12,5 km de autostrada si aia prost facuti!!! E foarte interesant cum le-a reusit astora un asa lucru!! 🙂 Ion Cristoiu o numeste: „știrea zilei, știrea anului, știrea deceniului, și, într-un fel știrea României reale” si explica si de ce crede ca ar fi asa. Constat si eu cu stupoare, alaturi de maestrul Cristoiu, ca astfel de lucruri par a nu da de gandit la nimeni din politicienii nostri sau oamenii de decizie…  E, intr-adevar, greu de inteles aceasta nepasare. Stau si ma intreb daca pesedistii au luat aminte la felul in care se incheie editorialul maestrului Cristoiu:

„De ce n-a tresărit Mihai Tudose la știrea că lotul 3 din autostrada Sebeș-Alba a fost din nou amînat, după patru ani de amînări incredibile?
Pentru că asta face parte din dezastrul Guvernării PSD.
Ori Mihai Tudose a fost pus premier cu misiunea precisă de asigura acest dezastru.”

Insa mie imi vine sa cred ca si daca pleaca Tudose, tot dezastru va fi. Vine altul, sta si ala cateva luni, pleaca. Apoi vine altul… Pare ca PSD a intrat intr-o alta epoca. Cea in care experimenetaza instabilitatea politica. E de observat si de notat cat de stabila a fost guvernarea pesedista pe vremea lui Ponta – e adevarat, Ponta era concomitent sef de partid si premier – fata de ce avem acum. De observat ca pe vremea lui Ponta, cu aceeasi economie nationala, aveam excedent bugetar. Acum e o mare problema veniturile bugetare si daca vor ajunge banii acestia. Deja se vorbeste de restructurari si disponibilizari in masa, cum de altfel anticipam. Este un contrast izbitor, nu se poate sa nu-l remarci. PSD nu-l mai are nici pe Ponta, elevul lui Adrian Nastase in ale politicii. Ramane  de vazut evolutia acestui partid.

Fara indoiala, situatia aceasta noua in care e PSD naste lupte intestine pentru Putere in partid. Liviu Dragnea e contestat de europarlamentarul Catalin Ivan. Care spune despre colegii sai ca „europarlamentarii PSD nu-l iubesc pe Dragnea”. Ivan are statut incert in partid: nu stim daca mai e membru PSD sau a fost dat afara. Ca nu a adus osanale conducatorului iubit.

In vederea urmatorului CExN se fac turnee prin tara. Fara indoiala, convingerea filialelor judetene e un lucru important. De asemenea, Dragnea doreste sa-si consolideze pozitia in teritoriu. Faptul ca l-au atacat pe Dragnea la Doina Pana, care a inteles imediat, fara sa mai comenteze, ca trebuie sa-si dea demisia si la Carmen Dan i-au pus, desigur, o problema serioasa lui Dragnea… Aceste doua atacuri au fost opera celor care-l vor pe Dragnea iesit din politica romaneasca. Sunt interese atat cotroceniste cat si pesediste, dar si securiste, intrucat structurile de forta ale statului sunt, la randul lor, divizate politic. Unii sustin PSD si unii il sustin pe Dragnea. Sa nu se creada ca Dragnea nu are sustinere la nivel de servicii secrete. Dragnea pare a avea, totusi, prima sansa. Sta, deocamdata, ceva mai bine. Mie mi se pare ca pozitia lui in partid nu s-a erodat atat de mult incat sa poata fi inlaturat cu usurinta, cum ar dori unii. Ramane de vazut cum vor percepe sefii de filiale din teritoriu jocul asta al lui Dragnea, de schimbare a premierilor, a guvernelor si daca vor achiesa in continuare la asa ceva. Important este ca, deocamdata, partidul nu sufera electoral. Sta excelent in sondaje, cum aratam mai sus. Nu prea ai ce sa-i reprosezi lui Dragnea, care conduce partidul, din acest punct de vedere. Partidul performeaza electoral. A facut-o si o face in continuare. Ca ne place sau nu, e o realitate. Asa cum tot realitate e ca Opozitia doarme in continuare.

Evolutia aceasta, continuarea ei si pe parcursul lui 2018, nu ne face prea increzatori in sansele candidatului Opozitiei de a castiga viitoarele alegeri prezidentiale. N-am vazut o discutie lucida pe acest subiect la televiziunile de stiri. Televiziunile de casa ale PSD fara indoiala ca-i canta in struna, desi am vazut la Romania TV ca au pus un cantec ce sugera nedumerirea daca intre Dragnea si Tudose nu cumva e un disimulat amor. „Realitatea” Opozitiei pare a ignora realitatea din Opozitie, Rares Bogdan asigurandu-ne ca am votat prost. Dar cum ar fi fost bine, Rarese? Pentru ca PNL-ul rezultat din fuziunea dintre Vechiul PNL (minus Aripa Tariceanu, desigur) si Fostul PDL e o dezamagire. Politica se face pe voturi. La alegerile trecute s-a vazut dezastrul. Sondajele, ca vrem, ca ne place sau ca nu vrem, sau nu ne place, indica tot un dezastru in adevaratul sens al cuvantului. PNL nu a putut creste din 2016 pana acum asa incat sa ajunga la un nivel stabil de peste 30%. Vorbesc de PNL, pentru ca de la partidute, ca sa reiau vorba de odinioara a lui Vasile Blaga, precum USR (un alt mare esec!!) sau PMP ce pretentii sa mai ai?

Trebuie remarcat un lucru foarte interesant si de luat aminte pentru stiinta politica: razboiul intern, pesedisto-pesedit, nu-i afecteaza PSD-ului, cel putin deocamdata, performantele electorale. PSD nu este expus unor atacuri externe, ci unor lupte intestine. Nici n-am vazut atacuri serioase lansate de Opozitie la adresa PSD-ului. Nici cand Alina Gorghiu conducea partidul, nici in vremurile din urma. Opozitia, asa cum se prezinta ea acuma, pare a fi intr-o zona crepusculara. Nu prea se aude nimic de acolo, nu prea stim ce se intampla…

Deocamdata cel putin, PSD nu are probleme serioase.

Ianuarie 14, 2018 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 17 comentarii

Combinatia dintre Traian si Werner

Eu nu spun ca trebuie sa-ti placa PSD-ul sau sa sustii acest partid. De criticat l-am criticat si eu in numeroase ocazii. Si inca dur. Insa trebuie spus ca n-am criticat doar PSD-ul. Coruptia, de exemplu, nu e apanajul doar al unui singur partid. Iar in Romania trebuie respectate legile si democratia.

Iata, in schimb, o postare, a Andreei Paul:

Puterea României greu încercată de forța hoților și a incompetenților

„Puterea unei națiuni sau a unei regiuni este egală cu forța valorilor promovate!
Puterea României este azi greu încercată de forța hoților și a incompetenților. Independența justiției este sub asaltul lor.
Cum s-a ajuns aici?
Politica a asasinat caracterele. Au rămas mașinăriile de vot parlamentare, orientate doar spre ei înșiși și interesele lor mici personale, incapabile să facă diferența între binele și răul comun. Necreative. Inactive. Cu mult, mult prea puține excepții.
Cum este posibil?
1. Prin votul membrilor de partid și apoi al electoratului activ. Prin absența la vot a celorlalți. Prin voința cetățenilor, așadar. Prin accentuarea stării actuale de dezamăgire: chiar și electoratele proprii partidelor sunt dezamăgite de partidele lor. Electoratul PSD e supărat pe PSD, cel al dreptei e supărat pe partidele de dreapta. Această lipsă de încredere are dublu impact: ura față de politică care ține departe oamenii valoroși și românii care nu au încredere în români. Așadar, chiar suntem ceea ce votăm.
2. Prin scăderea educației în mediocritate. Educația a fost batjocorită politic. Or în educație și în sănătate mori lent, nu exploziv ca în conflictele armate. Procesele ‘România educată’ și ‘lumea reală’ sunt paralele. Primul se învârte în gol. Este evident că în lumea reală nici părinții nu conștientizează sau refuză să înțeleagă nivelul de educație al copiilor lor. Altfel, ar fi în stradă pentru educația mediocră.
Ce va urma?
O neutralizare reciprocă politică. Alegeri lejere și politicoase care îl vor ține proptit pe Dragnea în fruntea PSD ca să piardă în fața lui Iohannis. PSD va trebui ținut departe de CSAT și de secretele NATO, departe de puterea absolută și controlul tuturor cheilor statului român. Anul 2018 va fi un an și mai mediocru decât anul 2017, dacă nu vom găsi resursele necesare de capital social de încredere și de capital educațional, care să nu permită scoaterea României din zona democrațiilor liberale. Acum, România face pași repezi spre o democrație neliberală, hiper-naționalistă și izolaționistă, iar conflictul dintre democrați și nedemocrați devine mai relevant decât conflictul dintre progresiști și conservatori. Situația este mai delicată în România în drumul său spre o democrație neliberală decât în țările vecine, Ungaria sau Polonia – unde se întâmplă aceleași fenomene, dar care sunt mult mai bogate decât noi.
O soluție ideală ar fi: RESETAREA completă politică și HIPER-ACTIVAREA CETĂȚENEASCĂ în anul 2018 pentru a capitaliza oportunitățile următorului secol de existență a statului român, fără a ne pierde în festivismele naționaliste goale de conținut care ni se pregătesc intens acum. Credeți că putem? Eu cred că da. Cu cine? Cu fiecare dintre dumneavoastră. Prin acțiuni ferme, prin reactivarea caracterelor, prin implicare, prin muncă și cu bun-simț. Pe scurt, prin competitivitate cetățenească.” (subl. mea)

Eu am inteles, Andreea ne spune ce crede dumneaei ca va urma. Totusi, premierul e membru PSD, eu asa stiu. Si mai stiam ca premierul e membru CSAT, nu? Daca s-au schimbat regulile, va rog sa-mi spuneti. Si atunci cum sa tii PSD departe de CSAT, de NATO?? Cu atat mai mult cu cat ministrul Apararii e tot membru PSD. A schimbat partidul? Poate nu stiu eu.

Si atunci ce inseamna: „PSD va trebui ținut departe de CSAT și de secretele NATO, departe de puterea absolută și controlul tuturor cheilor statului român„?

Hai sa ne intelegem: ori se respecta legea si Constitutia in tara asta, ori nu se respecta. PSD a castigat – ca vrem, nu vrem – alegerile. Are reprezentanti in CSAT. Asta e! Si atunci cum sa-l tii departe de CSAT, de secretele NATO? Care e baza legala? Ca pana acum eu n-am auzit ca cineva din Guvern (format de PSD) sa sufere vreo condamnare pentru, sa zicem, spionaj – am dat un exemplu: ma gandesc si eu care ar fi resorturile legale ca sa tii PSD „departe de CSAT si secretele NATO”, ca altminteri, adica fara sa existe temeiuri de ordin legal, se incalca, fratilor, legea. Vrea Andreea sa ne indemne la incalcarea legii in Stat? N-as merge chiar atat de departe.

Apoi continua: „departe de puterea absolută și controlul tuturor cheilor statului român„… Despre care „putere absoluta” vorbim? Eu chiar nu inteleg. Trebuie spus ca PSD-ALDE au majoritatea in Parlament, dar de aici si pana la puterea absoluta nu e doar o cale lunga, e o prapastie!! Iar „controlul tuturor cheilor statului roman” trebuie sa se exercite conform legii si Constitutiei, daca va avea vreodata vreun partid o asemenea majoritate ca sa-i permita un astfel de control.

Eu inteleg ca Andreea Paul e din PNL si atunci trebuie sa atace politic PSD, partidul de la Putere. Insa mai depinde si de cum o faci. Pentru ca se arunca, iata, in acest mod o imagine foarte deformata asupra realitatii. In Romania accesul la CSAT si la documentele sale se face conform legii. Nimeni nu e „tinut departe” de CSAT, dar trebuie sa indeplinesti prevederile legale ca sa ai acces acolo si la acele informatii. Acelasi lucru si cu NATO. Ce sa intelegem din postarea Andreei, ca daca, sa zicem, vom avea un Presedinte de la PSD Romania nu va mai fi tara membra NATO? Sau va iesi din NATO? Sau automat se va duce cu rusii? Ca asta e marota actuala de larga audienta publica! Sa fim seriosi!! Iar in legatura cu „puterea absoluta si controlul tuturor cheilor statului roman” se induce o idee deformata si, deci, gresita despre statul roman, contrara Constitutiei. PSD (indiferent de denumirile din trecut) a fost la Putere in Romania. Daca ar fi avut puterea absoluta eu nu cred ca Opozitia ar mai fi avut acces la Putere. Or, asta e imaginea pe care o creeaza fraza Andreei Paul. Si anume ca Romania ar fi altfel decat cum este de fapt.

Repet, nu spun sa nu critici PSD. E normal s-o faci. Dar din dorinta prea mare de a fi convingator poti deseori sa gresesti. Ca in acest caz in care se arunca o lumina nu prea favorabila asupra statului roman.

Decembrie 16, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 6 comentarii

Incercarea de a ni se baga Monarhia pe gat…

Fostul rege, Mihai I, a murit. Dumnezeu sa-l ierte! Dar ceea ce s-a intamplat zilele acestea mi se pare anacronic, nepotrivit si pe undeva deplasat tinand cont ca forma de guvernamant a acestei tari e republica si n-am auzit ca majoritatea oamenilor, care voteaza PSD intre altele fie zis, sa doreasca Monarhia.

Si atunci pentru ce a trebuit trei zile de doliu national, depunere la Palatul Regal, o coloana imensa de oameni care stateau la coada pentru ca sa ajunga in fata sicriului, scos azi pe afet de tun, procesiune pana la Patriarhie, slujba acolo etc? Cand inmormantarea si tot ce e legat de aceasta ar fi trebuit sa fie un eveniment privat. Pentru ce s-a urmarit atunci crearea acestei confuzii politice, ca si cum Romania ar fi Monarhie, ceea ce nu e de fapt? Eu chiar nu inteleg de ce se urmareste cu obstinatie alienarea politica a cetatenilor. E inutil sa spun, dar trebuie spus pentru cei care nu cunosc, ca in Romania dezbateri serioase despre Monarhie nu sunt si nici n-au fost. Iar acum deodata manifestarea aceasta halucinanta de „dragoste” fata de fostul suveran… Cam asa se desfasoara lucrurile in Romania. Exact la fel e, spre exemplu, si cu aderarea la Zona Euro. Nicio dezbatere serioasa, dar e ca si cum tot poporul ar dori asta. Klause, se aude? Subiectul e altul, dar felul in care merg lucrurile e la fel.

Eu chiar nu inteleg de ce trebuie sa ne tot balacim in minciuna asta…

Daca incerci sa-i bagi cuiva ceva pe gat, pana la urma vomita si o scoate afara, exact pe unde a intrat.

Onoruri, Presedintele, presedintii Camerelor etc. Prezenta unor capete incoronate la Bucuresti mi se pare logica. Nu e logic si nici normal ce au facut autoritatile romane, in frunte cu Presedintele Iohannis, presedinte de republica, ales de cetateni, care n-ar fi trebuit sa accepte astfel de manifestari, la nivel national, finantate, nu-i asa?, de stat, impunerea doliului national, cand era vorba de un eveniment privat. Ceea ce a facut e un esec al prezidentiatului sau.

Oricum, starnirea unei confuzii politice nu poate fi un lucru benefic.

Nu mai vorbesc de alaiul de preoti care au insotit sicriul, pus pe afet de tun, de la Palat la Patriarhie. Apropo de preoti, daca ai sta sa asculti predicile unora, in general vorbind tineri, ai zice nu doar ca regreta comunismul, dar il mai si preamaresc… Deci sa inteleg ca cei care au insotit cortegiul funerar nu sunt din aceasta categorie. Ok! Dar cu tonul dat de Werner de la Cotroceni toata aceasta manifestare nu respecta, de fapt, Constitutia tarii, spre exemplu art. 5 care spune: „In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie”. Inclusiv televiziunile private de stiri au incercat sa se alinieze doliului national de trei zile impus ABUZIV de catre stat, incalcandu-se, repet, Constitutia. Statul nu avea ce cauta intr-o chestiune de ordin privat. S-a bagat si acolo.

Pe de alta parte e ceva ce nu e deloc in regula. Dupa ce – dupa Revolutie, culmea – nu l-au lasat sa vina in tara, i-au pus nenumarate piedici si l-au marginalizat, are acum, in schimb, parte de o inmormantare grandioasa… Dupa ce a murit, toti il omagiaza! Mi se pare atat de nepotrivit tot ce s-a intamplat si se intampla! Macar sa se fi evitat acest lucru care nu da deloc bine prin indecenta sa. Decent si corect ar fi fost manifestare privata. Slujba la Biserica, da – absolut de acord! Dar fara amestecul acesta al Statului care a denaturat totul…

In final as dori sa va arat cum scrie o social-democrata, D-na. Ana Birchall:

Dumnezeu să vă odihnească în pace, Majestate!

„Astăzi, 16 decembrie 2017, întreaga Românie plânge, pentru că ne luăm rămas bun de la regele nostru, Majestatea Sa Regele Mihai I. Pământul pe care l-a iubit și pe care l-a slujit cu fiecare fibră a ființei sale timp de un veac își deschide azi brațele pentru a-l primi cu dragoste pe monarhul său ostenit de dragoste și trudă pentru poporul lui. Sunt convinsă că în Împărăția lui Dumnezeu, alături de toate marile personalități ale neamului nostru, bunul și blândul Rege Mihai se roagă tronului Dumnezeirii pentru supușii fideli ai Majestății Sale, pentru românii pe care i-a iubit, și i-a slujit toată viața sa. Dumnezeu să vă odihnească în pace, Majestate!”

Lasand la o parte aspectul de compunere de clasa a VII-a primara, D-na. Birchall este angajata cetatenilor in calitate de deputat. Astfel domnia sa trebuie nu doar sa dea explicatii, ci si sa raspunda pentru ideile exprimate verbal si in scris si actiunile sale. Aroganta dumneaei nu o scuteste, totusi, de raspundere! Uitati-va ce postare e asta si ma intreb cu ce scop. Mai e putin si-l considera un sfant al neamului, nu? In aceasta postare se poate vedea nepotrivirea nu doar cu Constitutia, dar in primul rand nepotrivirea ideologica, adica cu doctrina partidului din care face parte. Pentru ca eu stau din nou si ma intreb: ce fel de partid e PSD? Pentru ca acest partid nu aduce a partid de stanga, sa ne intelegem. Asa cum justitiarismul dreptei nu-i de dreapta.

Insa partea si mai proasta este ca nepotrivirile sunt atat de evidente.

Suparator de evidente.

Decembrie 16, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 5 comentarii

In ce calitate Departamentul de Stat al SUA da indemnuri Parlamentului Romaniei?

Am vazut ca datul cu parerea se practica nu doar la televiziunile de stiri dambovitene, dar si la Departamentul de Stat al SUA – de citit aici. Nu e vorba daca e bine sau e rau ce sustine Departamentul de Stat al SUA, ci in ce calitate da indemnuri, sfaturi juridice Parlamentului Romaniei. Si care e, totusi, competenta Dep. de Stat al SUA in materie juridica? La ora actuala, in America, se ancheteaza un imens scandal privind implicarea Rusiei in alegerile prezidentiale din SUA. Evident, Rusia nu avea nicio calitate sa se amestece in respectivele alegeri. Ce calitate are Dep. de Stat de a se amesteca in procesul legislativ din Romania, tara suverana si independenta, care se desfasoara in Parlament, „organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii” (Constitutia)? Iar acest Parlament, componenta sa actuala, a rezultat in urma unor alegeri libere, intr-o tara libera precum tara noastra. Iata ce spune Comunicatul:

The United States notes with concern that the Parliament of Romania is considering legislation that could undermine the fight against corruption and weaken judicial independence in Romania. This legislation, which was originally proposed by the Ministry of Justice, threatens the progress Romania has made in recent years to build strong judicial institutions shielded from political interference. We urge the Parliament of Romania to reject proposals that weaken the rule of law and endanger the fight against corruption”

Atata vreme cat la noi nu exista cu adevarat o dezbatere in societate cu privire la Legile Justitiei, ci doar parti-pris-uri politice, e greu sa-ti faci o parere obiectiva asupra acestei probleme.

Insa amestecul SUA asupra acestei chestiuni, ca si cum Romania ar fi Puerto Rico, un stat insular asociat Statelor Unite, nu o tara suverana si independenta, are o anumita stridenta, ciudata as spune eu, pentru ca astfel de chestiuni se pot discuta – nu trebuia un asemenea Comunicat, atat de vizibil ca se poate citi fara lupa sau ochelari si de pe Marte! Acest Comunicat arata motivele, insa nu le explica, pentru ca altminteri motive se pot gasi oricand. Ar fi trebuit – e o cerinta minimala in orice dezbatere – sa-si explice punctele de vedere si sa le comunice astfel si Parlamentului. Motivele par a fi, de fapt, niste concluzii, fara sa intelegem cum au fost trase. Si fara sa stim daca s-a incercat un dialog cu Coalitia majoritara si care e temeiul acestor concluzii. Pe de alta parte e greu de inteles calitatea Dep. de Stat in care face astfel de declaratii. Neamestecul in treburile interne e stipulat in Actul Final de la Helsinki, in vigoare astazi. Pe baza acestuia a fost condamnat amestecul Rusiei in treburile interne ale Ucrainei si anexarea ilegala, desigur, a Crimeii. Calitatea de aliat nu inseamna si calitatea de a da ordin Parlamentului acelei tari, suverana si independenta, sa legifereze intr-un anumit sens. In ceea ce priveste apartenenta la NATO, n-am auzit ca acest lucru ar nega Acordurile de la Helsinki. Romania si-a indeplinit obligatiile fata de NATO, in comparatie cu alte tari, chiar occidentale, care nu si le indeplinesc. De asemenea, Romania a participat activ la operatiunile NATO, aratandu-se si dovedindu-se un aliat de nadejde! De asemenea astfel de sentinte, ca si cele din Comunicat, ignora total UE, acesta nefacand nicio referire la MCV. Ba chiar poate e mai bine zis: peste capul UE si Comisiei Europene!!

Parerea mea este ca astfel de chestiuni sensibile trebuie discutate politic, fara circ si scandal prin comunicate publice, demne de o cauza mai buna, ca si cum Dep. de Stat ar mai avea putin si ar iesi la miting, in strada.

Bineinteles ca postarea Dep. de Stat ridica semne de intrebare, in special de ordin constitutional, ce tin de Constitutia SUA. Unde scrie anume in Constitutia SUA ca Dep. de Stat, Guvernul American, sunt indrituiti sa dea „indemnuri” Parlamentelor liber alese din alte tari suverane si independente ce anume legi sa adopte?

Chiar si juridic vorbind, tot Comunicatul asta, facut public in felul asta, formal nu e in regula din punct de vedere juridic. Noi nu discutam aici chestiunea in continutul ei. Partea formala e importanta, pentru ca in felul acesta Dep. de Stat poate indemna Parlamentul Romaniei sa voteze sau sa nu voteze si alte legi. Care, in continut, pot fi bune sau proaste. Fara sa tina cont si de alte aspecte, spre exemplu ca Romania e membru UE. Interesant e ca acest Comunicat nu se margineste doar la critica, ci indeamna la adoptarea sau neadoptarea unor legi de catre Parlament.

Fara indoiala o clarificare e necesara. Statul Roman trebuie s-o ceara. Si ar trebui stabilit un dialog, nu prin comunicate. Pe de alta parte si eu cred ca nu e cazul sa ne grabim chiar acum, in 2-3 zile, sa trecem „Legile Justitiei” fara a reflecta mai profund si mai bine. Si, oricum, vorba proverbului: „graba strica treaba”.

Ne vom referi mai jos putin si la continut.

Fara indoiala ca apartenenta noastra la Lumea Libera implica independenta Justitiei si separtia puterilor in stat, asa cum a lasat-o Montesquieu. Evident ca trebuie lucrat la a asigura independenta Justitiei, care e cea mai buna cale spre a evita abuzurile. Daca actuala Coalitie crede ca amestecul politicului ii e favorizant, se inseala. Montesquieu a gandit pentru prima oara un astfel de sistem tocmai pentru a evita abuzurile. Iar abuzurile duc la lupte intestine si la instabilitate politica. De aceea trebuie gandit mai bine, iar amestecul politicului trebuie diminuat si chiar eliminat.

De asemenea trebuie o atitudine nu „tafnoasa”, cum am auzit exprimandu-se pe la televiziunile de stiri, ci demna si ferma de a respinge astfel de Comunicate ce nu au nimic in comun cu legislatia, atat interna cat si internationala, care induc impresia unei politici de dictat si de influentare cu forta a deciziilor unui Parlament liber ales. Asta nu inseamna tafna, sa ne intelegem bine. Ci o atitudine normala.

Un alt aspect important il constitutie grupurile de lobby din SUA ostile Romaniei, care ar putea genera astfel de comunicate controversate. De aceea tara noastra trebuie sa aiba in vedere o crestere a lobby-ului romanesc in SUA, inclusiv la nivel guvernamental si de Congres.

Faptul pozitiv pe care il vad – pentru ca, totusi, exsta unul si e important – este ca SUA ne ofera sprijinul moral pentru a construi un sistem judiciar independent de politic si a duce in continuare lupta impotriva coruptiei, care e o lupta grea. Noi nu trebuie sa ignoram acest lucru. Insa ar trebui sa reflectam – noi, nu altii – mai profund la chestiune si la efectele pe care le genereaza. Problema complicata – pe care in mare parte am complicat-o noi, fara sa ne ajute altii – este ca n-am terminat inca toate reformele, ca s-o avem doar pe asta, Reforma Judiciara si sa incheiem odata Tranzitia. Mai avem inca reforme in domeniul economic, in sensul pietii libere, chiar daca am intrat in sistemul economiei functionale de piata, lucru ce presupune un capitalism romanesc si acumulare de capital – deoarece noi suntem, mai ales dupa Criza din 2008-2009, care ne-a dat inapoi, intr-o stare incipienta: nu suntem precum SUA sau tarile occidentale dezvoltate, tari care n-au cunoscut comunismul. Noi suntem la inceput, iar capitalismul romanesc, dupa seceta comunista, e la inceputul dezvoltarii sale. Mai sunt fondurile europene, apoi reformele necesare integrarii in Eurozona. Deci sunt multe lucruri, avem multe probleme de rezolvat si tocmai asta complica lucrurile, inclusiv Reforma Judiciara.

Eu pot sa inteleg ca se forteaza aceste reforme, printr-o accelerare a lor. Insa fiecare tara – pentru ca tarile se situeaza pe stadii diferite de dezvoltare, cum spunea Milton Friedman – are propriul ei mers, propria ei dezvoltare si specific. Asa s-a intamplat inclusiv cu SUA. De aceea e greu de spus daca aceasta accelerare ar putea avea succes pana la urma.

De asemenea, un alt lucru ce impiedica Reforma Judiciara este „rafuiala politico-mafiota” (Ion Cristoiu) din partidele noastre, indiferent de culoare politica si care se duce prin intermediul DNA. Lucrul asta se opune unei reale reforme. Pe care cati o doresc, oare? Sunt chestiuni complicate, fenomene sociale si politice complexe, ce nu pot fi rezolvate repede. Iar daca le rezolvam repede, le vom rezolva oare bine?

Sunt destule probleme, iar principalul nostru partener, SUA, trebuie sa inteleaga – si pentru asta ar trebui ca si noi sa le explicam cat se poate de corect cum stau lucrurile – situatia asta complicata.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

P.S.

Melescanu ar trebui sa ridice si problema Visa Waiver, daca tot va cere explicatii Dep. de Stat. Ar trebui sa inteleaga si Dep. de Stat ca este cel putin ciudat ca o parte din partenerii de nadejde ai SUA, indiferent de ce regim e pe acolo – si ma gandesc de pilda si la Polonia – sa fie lasati pe dinafara. Daca vrem sa intarim pe aici niste valori, atunci trebuie ca si aceste tari, care fac parte din Lumea Nord-Atlantica, daca se poate spune asa, sa beneficieze fara probleme de Visa Waiver. Fara indoiala ar trebui sa ridice si problema legata de aderarea la Spatiul Schengen.

Noiembrie 28, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 21 comentarii

Oamenii nu sunt lamuriti cum stau lucrurile. Sa ne aducem aminte ce a facut Guvernul Ciolos ca sa intelegem mai bine cum merg lucrurile pe la noi…

Sigur, acum e la moda, si nu pe nedrept, critica la adresa PSD-ALDE si la Guvernul Tudose. Insa pentru a vedea cum merg de fapt lucrurile si cum s-a pornit cresterea nesustenabila pe consum ar trebui sa ne intoarcem la Guvernul Ciolos si sa ne amintim ce masuri la luat. Fac o paranteza ca sa spun ca, probabil, multora nu li se pare mare lucru. Totusi, nu e chiar asa. Anul 2016 a fost unul electoral si populismul a inceput sa-si spuna cuvantul.

In primul rand as spune ca a avut loc o marire cu 200 de RON, fara legatura cu productivitatea muncii, a salariului minim – v. aici – si doua rectificari bugetare cu scopul clar de a stimula, tot nesustenabil, consumul.

Iata ce spunea Florin Citu la vremea respectiva si e important sa citim pentru ca sa intelegem bine:

Dupa cum spuneam, guvernul Ciolos ignora informatia oferita de 2007/2008

August 10, 2016

„Va aduceti aminte ce s-a intamplat cu deficitul bugetar in 2009? Nu? Va spun eu. Aproape s-a triplat. De ce? va spun tot eu. Il mai tineti minte pe Dl Tariceanu? Da? ok. Domnia asa a angajat vreo 400 mii oameni la stat pe salarii mult mai mari decat in piata. Am inteles ca domnia sa le spunea “experti” si era musai sa fie platiti foarte multe pentru ca altfel riscam sa ii fure companiile straine (am mai auzit eu asta undeva? )

Buuuuun. De ce va zic eu asta? Pai in timp ce asistam la o lupta in declaratii intre actuali si fosti ministri (mai soft asa ca nu se stie cand ii pune viata sau partidul sa lucreze impreuna), baietii si fetele de acolo cresc salariile la 7.8% din PIB.

Va si aud. Pai e rau? Da. Foarte, foarte rau. Al dracului de rau. In 2007 erau la 6.5% din PIB si in 2008 au ajuns la 8.4% din PIB DOAR pentru ca a scazut PIB-ul nominal in trimestrul 3. Acum PIB-ul CRESTE.

Ok. Nu o spune BNR. Nu o spune Consiliul Fiscal. O spun eu. Ce se intampla cu evolutia salariilor la stat vs productivitate este o crima pentru viitorul economiei si al nostru. Gata. Am spus-o. Acum nu am cum sa o retrag.

Sa va spun cum se va intampla. Intr-un an, doi, trei in timp ce salariile la stat mai cresc ca procent din PIB, economia o sa incetineasca ritmul de crestere. Implicit o sa ai un deficit bugetar mai mare (nu intru in detalii, trust me, asa o sa fie). Acel deficit mai mare o sa fie nevoie sa fie finantat. Si ai doua variante- taxezi generatia curenta sau pe cea viitoare (imprumuturi). Avem o singura sansa sa aruncam taxele pe aia din viitor (treaba lor frate, sa se descurce)- sa nu incetineasca economia atunci incetineste si economia globala. Daca se intampla asa, ghinion pentru noi. O sa platim taxe mai mari.

Hmm oare am prevazut asa ceva despre acest guvern anul trecut? ia vedeti aici:

https://florincitu.wordpress.com/2015/11/27/guvernul-ciolos-ignora-experienta-din-20072008/

https://florincitu.wordpress.com/2015/12/21/nimeni-nu-se-asteapta-la-o-vizita-de-la-inchizitia-spaniola/

https://florincitu.wordpress.com/2015/12/07/bugetul-pentru-2016-incalca-legea-responsabilitatii-fiscale-si-este-nesustenabil/

https://florincitu.wordpress.com/2015/11/18/deficite-livreaza-oricine/

https://florincitu.wordpress.com/2015/11/17/deficitele-mari-si-in-crestere-submineaza-cresterea-economica/

Guvernul Ciolos ignora experienta din 2007/2008

„Cresterea cheltuielilor, in special cu salariile, a dus la un deficit din ce in ce mai mare in 2007 si 2008. In 2009 scaderea veniturilor si rigiditatea cheltuielilor (nu puteai sa tai salariile) a dus la un deficit bugetar record ca procent din PIB si Romania a intrat in default intern. O sa auzim ca de data aceasta lucrurile stau diferit.

O sa auzim ca ei sunt experti si stiu mai bine. Dar nu este asa. Astazi economia eate mult mai fragila. In 2009 datoria publica era la 13% din PIB astazi este la 40% din PIB. Pentru a nu repeta experienta 2009-2010 guvernul Ciolos trebuie sa livreze surplus la buget in 2015 si 2016.

bgdef2016.001

Raport asupra rectificarilor bugetare din 2016

„Raportul poate sa fie accesat aici raportciturectificaribugetare2016

Raport asupra rectificarilor bugetare din 2016

Florin V. ţu

14 Ianuarie 2017

Bucuresti, Romania

Structura Raport

I. Scurt istoric al situatiei economice in 2016

II. Analiza economica obiectiva a rectificarilor bugetare din 2016

III. Considerente de alta natura legate de rectificare bugetara din 23.11. 2016

IV. Implicatii generate de declaratiile politicienilor

V. Concluzii

VI. Propuneri

I. Scurt istoric al situatiei economice in 2016

In primul semestru din 2016 produsul intern brut s-a majorat cu 5,2% ca urmare a contribuției pozitive a cererii interne (7,3 %). Cererea internă s-a bazat, în principal, pe creșterea consumului populației cu 10,2%. Formarea brută de capital fix (investiţii brute) s-a majorat cu 7,4% faţă de semestrul I 2015. Creşterea investiţiilor brute a fost mai evidentă în trimestrul II (+10,7%), fiind cu peste un punct procentual superioară celei a consumului final (9,6%).

Exportul net a contribuit negativ la creşterea reală a produsului intern brut cu 2,1 procente în condiţiile majorării exporturilor de bunuri şi servicii cu 7,0% şi a importurilor de bunuri şi servicii cu 11,6%.

Pe latura ofertei este de evidenţiat creşterea valorii adăugate brute din toate sectoarele economice: agricultură (10,1%), servicii (7,0%), construcţii (4,9%) şi industrie (1,8%). Impozitele nete pe produs s-au majorat cu 2,9%.

La nivelul primelor 11 luni ale anului curent volumul producţiei industriale s-a situat cu 0.4% peste nivelul realizat în aceeaşi perioadă din 2015.

În primele 11 luni ale anului 2016, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 3441 milioane euro, comparativ cu 1237 milioane euro în perioada ianuarie – noiembrie 2015;. Investiţiile străine directe au totalizat 3 928 milioane euro.

În 2016 comparativ cu 2015, preţurile de consum s-au redus, în medie, cu 1,55%. Inflaţia anuală a înregistrat în luna decembrie o rata de -0,55%.

În prima parte a lunii august 2016 a fost aprobată Ordonanța Guvernului nr.14/2016 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2016. Ca urmare a acestei rectificări bugetare estimarea deficitului bugetului general consolidat pe anul 2016 s-a menținut la nivelul de 2,8% din PIB în termeni cash. A doua rectificare bugetară pe anul 2016 a tinut de cont analiza rezultatelor bugetare pe perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2016: un deficit de 3,7 miliarde lei, respectiv 0,49% din PIB.

Cheltuielile bugetului general consolidat au crescut în termeni nominali cu 4% față de aceeași perioadă din anul precedent.

Veniturile bugetului general consolidat au fost cu 2% mai mici în termeni nominali față de aceeași perioadă a anului precedent.

Deficitul bugetar pentru 2016 este estimat la 2.6% din PIB mai mic decat cel bugetat de 2.8%. din PIB.

II. Analiza economica obiectiva a rectificarilor bugetare din 2016

Rectificarile bugetare au fost folosite de cele mai multe ori politic. Acestea au reprezentat mereu un instrument politic puternic, mai ales in anii electorali.

Totusi, exista si un rationament economic pentru a face aceste rectificari in timpul unui an fiscal. Nimeni nu poate sa estimeze perfect viitorul. In timpul anului, din mai multe motive, executia bugetara poate sa difere de cea prognozata, aprobata in Parlament. Diferente pot sa apara atat la cheltuieli dar mai ales la venituri. Astfel, venituri mai mari decat cele estimate pot sa fie distribuite catre plata datoriei publice sau cresterea unor cheltuieli publice- rectificare pozitiva. In cazul unor venituri mai mici decat cele estimate se pot lua doua deicizii: sa termini anul cu un deficit bugetar mai mare sau sa faci rectificari in timpul anului prin care reduci din cheltuieli ( rectificare negativa).

In 2016 au fost facute doua rectificari bugetare, OG nr.14/10.08.2016 si OUG nr.86/23.11.2016, ambele pozitive.

1) Rectificare bugetara OG nr.14/10.08.2016

Executia bugetara pana la acel moment nu justifica, din punctul meu de vedere, o rectificare bugetara pozitiva. Veniturile bugetului consolidat erau sub cele obtinute in aceeasi perioada a anului 2015. Veniturile fiscale pe primul semestru erau peste nivelul bugetat cu 2 puncte procentuale dar mai mici decat cele obtinute in aceeasi perioada a anului 2015. Veniturile nefiscale erau cu 9,0% sub programul de încasări aferent semestrului I și cu 6,6% mai mici comparativ cu încasările din semestrul I 2015.  Performanta slaba la nivelul bugetului consolidat este rezultatul performantei foarte slabe la nivelul veniturilor nefiscale dar mai ales la capitolul “Sume primite de la UE in contul platilor efectuate si prefinantare” (fonduri europene).

Avand in vedere ca executia bugetara nu justifica, in opinia mea, o rectificare bugetara pozitiva guvernul a folosit un lucru pe care l-am vazut si condamnat si la alte guverne- a majorat estimarea de venituri pentru intreg anul 2016. Estimarea de venituri suplimentare se baza, totusi, la acel moment pe cateva elemente credibile : crestere economica mai mare decat estimata initial, venituri fiscale mai mari de pe urma cresterii economice mai mari.

Trebuie remarcat ca aceasta rectificare bugetara prezinta foarte clar si transparent de ce a fost necesara, “Adoptarea unor acte normative care au prevederi referitoare la majorări sau modificări salariale”. Din punct de vedere macroeconomic consider ca a fost o decizie gresita. Au fost crescute cheltuilelile permanente pe baza unor estimari de venituri mai mari in timp ce executia bugetara era sub asteptari  (vezi https://florincitu.wordpress.com/2016/08/12/nimic-nu-este-gratuit-totul-are-un-cost-real-sau-de-oportunitate/  .)  Astfel, poate nu in anul 2017 dar in urmatorii ani exista probabilitatea foarte mare ca o parte din aceste cheltuieli permanente sa fie taiate.

Rectificarea bugetara pozitiva OG nr.14/10.08.2016 nu se justifica, in opinia mea, daca se lua in considerare evolutia executiei bugetare pana in acel moment. Dar a fost o rectifiare bugetara facuta transparent si care a prezentat in detaliu motivele care au stat la baza cresterii cheltuielilor publice. In acelasi timp, chiar daca estimarea veniturilor pentru 2016 era opimista, avand in vederea ca mai erau 4 luni probabilitatea ca aceasta estimare sa fie realizata era relativ mare.

2) Rectificare bugetara OUG nr.86/23.11.2016

Pe 23 noiembrie 2016 guvernul a anuntat a doua rectificare bugetara pentru 2016. La fel ca si rectificarea din august 2016 si aceasta era una pozitiva in sensul ca erau crescute cheltuielile si veniturile la bugetul consolidat.

Aceasta rectificare bugerara a surprins in primul rand prin faptul ca venea cu o luna inainte de incheierea anului 2016. In acest capitol din raport ignor faptul ca a fost facuta in plina campanie electorala.

Rectificarea bugetara pozitiva din 23.11.2016 porneste de la o situatie a veniturilor bugetului general consolidat asumata de 2% sub anul precedent. La aceea data se stia deja ca la 31 Octombrie 2016 veniturile din fondurile europene erau cu 9.000 milioane mai mici fata de suma bugetata pentru 2016. Mai mult, avand in vedere ca rectificarea bugetara se face in ultimele zile ale lunii noiembrie 2016 este evident ca existau deja date pentru primele 2 saptamani ale lunii si se stia ca situatia veniturilor din fonduri UE nu se imbunatatea. Din contra.

O rectificare bugetara pozitiva inseamna ca in timpul anului guvernul creste, peste ceea ce era bugetat, cheltuielile pentru anumite ministere. Acest lucru se poate face, se justifica, doar daca exista venituri mai mari la buget. Datele arata ca veniturile la buget per total erau sub cele bugetate, in special cele de la fonduri UE. Astfel pentru a face o rectificare bugetara pozitiva era nevoie de estimari de venituri mai mari pana la sfarsitul anului.

Rectificarea bugetara pozitiva din 23 noiembrie 2016 sustine cheltuieli mai mari pe baza unor estimari de crestere a veniturilor tocmai in sectorul unde deja exista o nerealizare de 9 miliarde lei: “Principalele venituri ale bugetului de stat care se majorează în urma rectificării bugetare sunt:- sume primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări aferente cadrului financiar 2014-2020: +1.090.6 milioane lei”;. Asta insemna ca in luna decembrie 2016 veniturile din sume primite de la UE si alti donatori in contul platilor efectuate ar fi trebuit sa creasca cu 10 miliarde lei.

Estimarile de incasari vin de obicei de la ministere. Totusi, in viziunea mea, nu exista niciun scenariu in care un sector unde in primele 11 luni executia bugetara arata venituri cu 95% mici decat cele bugetate sa treaca la o executie bugetara de 110% in luna 12-a. Mai ales cand vorbim de aproximativ 11 miliarde de lei. Aceasta ipoteza pe care s-a bazat rectificarea bugetara din noiembrie 2016 trebuie explicata deoarece fara aceasta estimare de venituri mai mari la “Sume primite de la UE in contul platilor efectuate si prefinantare” rectificarea bugetara din nu s-ar fi putut face. 

 

Rectificarea bugetara pozitiva OUG nr.86/23.11.2016 nu se justifica, in opinia mea, avand in vedere datele despre evolutia executiei bugetare prezentate public pana in acest moment. Fata de rectificarea bugetara din August 2016 aceasta rectificare a fost mai putin transparenta si ridica mai multe semne de intrebare. Aceste semne de intrebare apar mai ales in legatura cu estimarile de venituri fara de care aceasta a doua rectificare nu ar fi fost posibila.

In sectiuna VI Propuneri din acest raport nominalizez persoanele care trebuie audiate pentru a putea intelege ipotezele care au stat la baza acestor estimari.

III. Considerente de alta natura legate de rectificare bugetara din 23.11. 2016

A doua rectificare bugetara din 2016 a venit neasteptat. Pe de-o parte clasa politica era in campanie electorala iar pe de alta parte mai erau doar 36 de zile pana la finalizarea anului fiscal 2016. Surpriza a fost si mai mare cand s-a vazut ca rectificarea bugetara facuta prin OUG nr.86/23.11.2016 era una pozitiva. Acest lucru insemna ca prin rectificare se cresteau cheltuielile totale la buget iar presupunerea de baza era ca acest lucru se face in baza unor venituri mai mari care urmau sa ajunga la buget.

Desi surprinzatoare pentru toata societatea, rectificarea bugetara nu era o surpriza pentru Presedintele PSD Liviu Dragnea.

In 23 noiembrie 2016, ziua in care a fost prezentat OUG nr.86/23.11.2016, domnul Liviu Dragnea posta pe Facebook urmatorul mesaj:

“Solicit Guvernului să aloce la rectificarea bugetară banii necesari pentru a plăti în avans subvențiile către fermieri. Este o măsură bună pe care PSD a prevăzut-o în programul de guvernare. Guvernul ZERO are 29 de miliarde necheltuiți și acești bani ar trebui să meargă către români. Ar fi și o reparație pentru disprețul cu care tehnocrații i-au tratat pe fermieri în 2015, întârziind cu 8 luni plata subvențiilor”

Tot pe 23 noiembrie 2016 domnul Liviu Dragnea posta pe Facebook inregistrarea emisiunii din 22 noiembrie la B1 TV, realizator Silviu Manastire unde spunea, cu exact o zi inainte de anuntarea rectificarii bugetare:

Liviu Dragnea “Au avut programul de dezvoltare locala pornit de mine. L-au stopat in Septembrie dupa ce se cheltuisera toti banii 3 miliarde, au deja facturi de 1.3 miliarde. Sper sa le dea banii. Si mai pot face ceva. Sa aduca cheltuieli de anul viitor anul asta. Sa pot plati toata subventia pentru fermieri in avans.”

Iar pe 25 noiembrie 2016, ziua in care s-a votat in guvern OUG nr.86/23.11.2016, domnul Liviu Dragnea spunea in emisiunea ZF live urmatorul lucru:

Liviu Dragnea “ I am cerut premierului Dacian Ciolos de asta primavara, de asta vara, sa tina cont la rectificarile bugetare sa suplimenteze sume pentru acest program (PNDL) pentru ca cei 3 miliarde vor fii absorbiti pana in August, Septembrie”

Cristian Hostiuc:” Si n-a vrut”

Liviu Dragnea “N-a vrut. Acuma, sigur banuiesc ca astazi, ca nu stiu ce au facut la sedinta de guvern, au alocat 1.2 miliarde acolo …”

Aceste declaratii sunt importante prin prisma a doua aspecte:

  • la rectificarea bugetara din noiembrie 2016 au primit cei mai multi bani exact ministerele mentionate explicit de domnul Liviu Dragnea, si mai ales sumele prezentate de acesta public – Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice 1.25 miliarde lei si Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale 1.1 miliarde lei. Sumele pentru PNDL si subventii in agricultura reprezinta aproxiamti 2.4 miliarde lei, adica 84% din totalul sumelor suplimentate la aceasta rectificare bugetara.
  • declaratiile au fost facute exact in timpul in care Guvernul Ciolos anunta rectificarea bugetara

Avand in vedere detaliile despre buget si finante din programul de guvernare al PSD prezentat public in toata campania electorala si prezenta in ministerul de finante a doi secretari de stat , unul la directia de buget, este imposibil de crezut ca atunci cand cerea imperativ aceasta rectificare domnul Liviu Dragnea nu stia situatia executiei bugetare la zi.

In sectiuna VI Propuneri din acest raport cer ca domnul Liviu Dragnea, avand in vedere cele prezentate aici in secitunea III din raport, sa fie audiat de comisiile reunite pentru buget si finante ale Camerei Deputatilor si Senat. 

IV. Implicatii generate de declaratiile politicienilor

Romania este a doua cea mai saraca tara din Europa. In acelasi timp Romania este tara cu cea mai mare crestere economica din UE in ultimii 2 ani. Aceasta evolutie a atras atentia, investitorilor, institutiilor internationale financiare asupra potentialului Romaniei. Pe langa acesta crestere economica acestea au fost atrase de promisiune mentinerii stabilitatii macroeconomice si a predictibilitatii codului fiscal .

In acest context in care totul pare perfect declaratii alarmante din partea unor politicieni cu functii de respundere sunt devastatoare si mai ales ne costa. Avem ecoul situatiei generate de ce s-a intamplat in Moldova unde au disparut 1 miliard de dolari. Diferenta este ca acolo au disparut bani privati iar la noi se fac acuzatii ca au disparut bani de la buget. Clarificarea cat mai rapida a situatiei poate reduce costurile de imagine pe care le platim in acest moment.

Sa nu uitam ca desi avem o crestere economica importanta la gestionarea fondurilor europene nu suntem chiar premianti. Fondurile europene raman in continuare o sursa importanta de venituri si in programul PSD. Este necesar sa clarificam rapid rectificarea bugetara din noiembrie si executia bugetara pentru 2016 deoarece atat timp cat exista suspiciuni asupra acestui sector CE s-ar putea sa reactioneze reducand alocatiile pe FE. Trebuie sa invatam din greselile trecute.

V. Concluzii

Concluziile la care ajung dupa elaborarea acestui raport nu sunt de natura politica. Sunt concluziile mele inainte de a valorifica rezultatele propunerilor prezentate in Capitolul VI din raport.

In raport am urmarit prezentarea obiectiva a faptelor.

  • Sunt neprofesionaliste si lipsite de responsabilitate declaratiile unor oameni politici aflati in functii cheie care genereaza prejudiciu de imagine Romaniei. Expresii de genul “gaura la buget” nu sunt benefice nici macar din punct de vedere politic, ele generand foarte multa confuzie si mai ales neincredere tuturor partenerilor nostri. De aceea, sugerez ca declaratii legate de un domeniu atat de sensibil, bugetul si finantele publice, sa fie evitate.
  • Din punctul meu de vedere nu exista rea credinta sau transmiterea si elaborarea unor informatii publice in sensul legii raspunderii ministeriale. Cele doua rectificari facute in 2016 au fost aduse la cunstiinta tuturor factorilor implicati in procesul de elaborare si gestionare a bugetului consolidat. Inclusiv a celor politici. Mai mult decat atat, PSD, partidul care acuza, a avut secretari de stat la minsterul de finante si erau informati asupra executiei bugetare la zi.
  • Pe baza informatiilor de pana acum PSD nu a initiat o motiune simpla la adresa minstrului de finante pentru cea de-a doua rectificare. Din contra, Presedintele PSD Liviu Dragnea a cerut public aceasta rectificare si a indicat ce ministere sa primeasca mai multi bani.
  • Rectificari bugetare eronate, pozitive sau negative, exista in toata lumea. Asta pentru ca nimeni nu poate estima viitorul perfect. Mai ales in economie. Deciziile luate pe baza acestor estimari in vederea rectificarilor bugetare, pozitive sau negative, sunt luate de oameni de stat. De aceea consider ca premierul Dacian Ciolos trebuie sa explice decizia de oportunitate care a stat la baza rectificarii bugetare din 23.11. 2016. Dansul poate explica ce s-a intamplat la fondurile europene si de ce au fost crescute cheltuielile la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice cu 1.25 miliarde lei si la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale cu 1.1 miliarde lei
  • In opinia mea nu cred ca au fost falsificate datele care au stat la baza rectificarilor bugetare. Totusi, este important ca Ministerul Fondurilor Europene sa explice estimarea de crestere a veniturilor cu 1 miliard de lei in luna decembrie 2016.
  • Aceasta experienta din 2016 cu doua rectificari bugetare, mai ales ultima, arata ca este necesar ca fiecare rectificare bugetara sa fie tratata cu responsabiliate, transparenta si impartialitate. Ca sa nu mai genereze ce a generat rectificarea din noiembrie 2016 la cateva luni dupa.

Concluziile prezentate reprezinta opinia mea in urma documentelor studiate de mine si analiza declaratiilor publice ale protagonistilor.

VI. Propuneri

Avand in vedere ca PSD ne-a prezentat deja intrebarile pe care le va pune in comisiile reunite de buget si finante si luand in considereare cele prezentate de mine in raportul meu voi inainta comisiilor reunite urmatoarele propuneri:

  • Prezentarea in comisii a procesului verbal de predare-primire de la Ministerul Finantelor semnat de fostul ministru si actualul minstru. Va fi edificator pentru toata lumea daca acest document a continut si problema care a generat aceasta dezbatere. Daca da, atunci Ministrul Finantelor trebuie sa explice de ce l-a semnat si de ce si-a asumat situatia de fapt.
  • Stenogramele colegiului de conducere a ministerului de finante in care au fost prezentate materialele pe baza carorara s-a facut rectificarea bugetara din 23.11.2016. Trebuie sa vedem daca a fost cineva impotriva si daca cineva a avut obiectii.
  • Audierea celor doi secretari de stat membri PSD, Daniela Pescaru -Ministerul Finanţelor Publice-Direcția generală de programare bugetară si Enache Jiru. Este esentiala audierea celor doi pentru ca ei au participat si la elaborarea programului PSD de guvernare si asta inseamana ca dl Liviu Dragnea avea toate informatiile despre rectificarile bugetare.
  • Audierea domnului Viorel Stefan, actualul ministru de finante si presedintele comisiei de buget finante la camera deputatilor la data rectificarii bugetare. Este necesara marturia dumnealui din cel putin doua puncte de vedere: daca stia in noiembrie 2016 de rectificare de ce nu a sesizat atunci problema ridicata acum si dorim o lamurire despre procesul de predare primire semnat de domnia sa.
  • Audierea domnului Vasile Dancu, Ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice . Domnia sa trebuie sa prezinte nota de fundamentare care a stat la baza solicitarii rectificarii bugetare pentru ministerul pe care il conducea in noiembrie 2016. In acelasi timp este important sa fie prezentata comisiei lista cu proiectele si primariile care au primit fonduri in decembrie 2016 din aceasta rectificare.
  • Audierea domnului Dumitru Daniel Botănoiu, secretar de stat in Ministerul Agriculturii si membru PSD, pentru a prezenta comisiilor reunite nota de fundamentare care a stat la baza rectificarii bugetare din noiembrie 2016 si prin care s-au platit in avans subventiile pentru fermieri. In acelasi timp domnul Dumitru Daniel Botănoiu trebuie sa spuna comisiei daca l-a informat pe domnul Liviu Dragnea de situatia subventiilor pentru fermieri.
  • Audierea la comisiile reunite pentru buget si finante ale camerei deputatilor si a senatului a presedintelui PSD, Liviu Dragnea. Din pozitiile publice, pe care le-am prezentat in materialul meu, declaratiile dansului au fost indubitabile. Liviu Dragnea a cerut guvernului si premierului Dacian Ciolos in mod imperativ rectificare bugetara pentru cele doua ministere, cel al Dezvoltarii si cel al Agriculturii. Este necesara o clarificare din partea dansului pentru cel putin 3 aspecte
  1. a) A exercitat presiuni auspra premierului Ciolos pentru a se face aceste rectificari in plina campanie electorala si cu o luna inainte de finalizarea exercitiului bugetar?

  2. b) Era in noiembrie 2016 informat, cand elabora programul PSD de guvernare, in legatura cu executia bugetara? In fond avea avea 2 secretari de stat in guvern la Ministerul de Finante.

  3. c) Este constient domnul presedinte al PSD Liviu Dragnea de implicatiile declaratiilor domniei sale despre o presupusa gaura de 14 miliarde lei din bugetul tarii pentru Romania pe pietele internationale? Cine suporta costuri mai mari de finantare pe pietele internationale in urma acestor declaratii si cum considera dansul ca putem repara acest prejudiciu de imagine?”

Eu vreau sa fiu extrem de clar: NU VOM MENAJA ABSOLUT DELOC GUVERNUL TUDOSE SI PSD-ALDE. DAR TREBUIE SPUS ADEVARUL.

Eu cred ca asa e normal si moral, sa spunem adevarul.

Anul 2016 a fost unul electoral si s-a marit consumul, dupa cum lesne se poate constata. Cresterea pe consum, cu semne deteriorare a balantei de plati a inceput din 2016. De observat ca spre sfarsitul lui noiembrie 2016 veniturile erau cu 2% mai mici decat in 2015 si deci nu se impunea o rectificare pozitiva. Iar la prima rectificare bugetara, cea din august, iata cum au stat lucrurile: „Veniturile fiscale pe primul semestru erau peste nivelul bugetat cu 2 puncte procentuale dar mai mici decat cele obtinute in aceeasi perioada a anului 2015. Veniturile nefiscale erau cu 9,0% sub programul de încasări aferent semestrului I și cu 6,6% mai mici comparativ cu încasările din semestrul I 2015. ” – deci atat veniturile fiscale cat si nefiscale erau mai mici decat in perioada similara a lui 2015!! Ca si acum, fata de perioada similara anului trecut…

Pe de alta parte, sa vedem cum a stat balanta de plati. Azi, BNR ne spune ca:

„În perioada ianuarie – septembrie 2017p, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 4 191 milioane euro, comparativ cu 2 885 milioane euro în perioada ianuarie – septembrie 2016; în structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 1 700 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 42 milioane euro, balanța veniturilor primare s-a încheiat cu un deficit mai mic cu 562 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai redus cu 210 milioane euro. ” – v. mai pe larg aici.

Sa vedem cum a stat balanta de plati anul trecut – iata ce ne spune Dl. Citu:

„În primele 11 luni ale anului 2016, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 3441 milioane euro, comparativ cu 1237 milioane euro în perioada ianuarie – noiembrie 2015;. Investiţiile străine directe au totalizat 3 928 milioane euro.”,

iar despre exportul net:

„Exportul net a contribuit negativ la creşterea reală a produsului intern brut cu 2,1 procente în condiţiile majorării exporturilor de bunuri şi servicii cu 7,0% şi a importurilor de bunuri şi servicii cu 11,6%.” (subl. mea)

Cu alte cuvinte, in 2016 am avut o situatie similara celei de anul acesta. Deosebirea a fost ca PSD-ALDE a exacerbat populismul si cresterea consumului si deci cresterea economica pe consum, marind si mai mult aceste deficite. Cu alte cuvinte a accelerat cresterea acestor deficite intr-o perioada de numai 7-8 luni de zile.

Insa nu se poate sa nu retinem ca se continua o evolutie, ca sa-i zic asa, inceputa de anul trecut, sub Guvernul Ciolos si care, lesne de constatat, n-a folosit cu nimic din punct de vedere electoral PNL-ului. Cine a castigat alegerile, se stie…

Practic, ce face PSD-ALDE acum e sa continue, cel putin strict economic vorbind, acelasi trend inceput sub Ciolos, insa lacomindu-se mult mai mult, daca imi e permis sa folosesc o astfel de expresie. Spre exemplu, ei vor acum sa creasca, tot nesustenabil, salariul minim la 1900 de lei. De observat ce crestere galopanta a salariului minim din 2016 incoace – lucru ce nu poate aduce decat inflatie, ceea ce si constatam azi.

De asemenea, putem constata ca la baza unui asemenea populism a fost Liviu Dragnea si PSD. PSD a influentat puternic deciziile Guvernului Ciolos care, din pacate trebuie s-o spunem, n-a prea luat niste decizii liberale, dar nici nu era un guvern politic ci unul de tehnocrati. Si poate ca liberalii nici nu l-au sprijinit suficient pe Ciolos…

Cu toate acestea de ce a trebuit ca Romania sa fie pusa pe un asemenea fagas: al unei cresteri economice bazata aproape in exclusivitate pe consum, sustinuta, ca sa spun asa, de mariri salariale nesustenabile?

Despre aceste lucruri nu s-a prea vorbit la vremea respectiva si nici acum. Poate pentru ca nu se doreste macularea imaginii de Fat-Frumos a lui Ciolos, despre care Presedintele a spus ca „stie ca e bun”. Partea cea mai proasta e ca derapajele au inceput atunci. Daca atunci nu s-ar fi luat masuri populiste de crestere a consumului nesustenabila, nu s-ar fi creat trendul acesta pe care sa mearga PSD-ALDE cu programul lor de guvernare! Ciolos nu a avut taria sa spuna NU PSD-ului si lui Liviu Dragnea. Iar PNL, din pacate, nu a avut taria sa sanctioneze public un asemenea derapaj spre care Guvernul Ciolos a fost impins de catre PSD. Si sa explice oamenilor cum stau lucrurile. Din pacate, televiziunile de stiri, dupa parerea mea, nu au informat asa cum ar fi trebuit. Si asa s-a ajuns la victoria zdrobitoare in alegeri a PSD-ului!!

Nu este putin lucru ce a facut Guvernul Ciolos. Din pacate, el a creat o vulnerabilitate economica Romaniei. Si a fost anticamera, daca se poate spune asa, populismului ce a urmat dupa ce PSD a castigat alegerile si a format noul Guvern, cu Programul „minune” fluturat prin campania electorala si cu tot felul de grafice multicolore. Iar Dl. Ciolos practic a disparut din politica romaneasca. Nici nu se mai aude de el!! Si asta dupa ce-si facuse o Platforma de care s-a ales praful, ca s-o spunem pe romaneste!!

Partea proasta in toata povestea asta e ca in loc sa avem parte de o crestere sustenabila, sanatoasa, avem parte de o crestere labila si Florin Citu spune bine ca ar trebui sa ne amintim de 2007-2008 si cum s-a prabusit economia intr-o criza serioasa. Interesant este nu doar ca nu invatam, dar tentatia politicienilor este, din pacate, de a aplica aceleasi retete paguboase. Daca lucrurile o vor tine tot asa, nu prea vad cum o vom scoate la liman, atata vreme cat se urmareste castigarea facila a electoratului prin masuri populiste, fara sa ne concentram pe masurile care conduc spre o crestere sanatoasa, sustenabila pe termen lung.

„Pentru a nu repeta experienta 2009-2010 guvernul Ciolos trebuie sa livreze surplus la buget in 2015 si 2016.”- corect spus! Eu parca imi amintesc de faptul ca Guvernul Ponta a avut excedent bugetar, chiar si cu mult hulita „taxa pe stalp”. Noi avem deci un sistem fiscal care a permis Romaniei excedent bugetar chiar si fara sa facem reformele necesare in economie sau sa le ducem pana la capat. Parerea mea e ca experimentul de acum e cu semnul intrebarii in aceasta privinta. Evident ca o restructurare a sectorului de stat ar trebui sa usureze povara fiscala. Insa de ce experimentul asta nou, spre exemplu cu trecerea contributiei de la angajator la angajat? Si asta cand se vede ca avem un sistem bun. Numai ca oricat de bun ar fi sistemul, sa tii neperformanta in sectorul de stat si sa le mai maresti si salariile e greu si contraproductiv si deterioreaza economia pana la urma. Pentru ca daca tot tai de la investitii si nu faci investitii cam asa se intampla.

Dar noi nu trebuia sa trecem in extrema cealalta. Ceea ce s-a si intamplat in 2016. Ceea ce arata o apetenta foarte scazuta la clasa politica romaneasca de a face reforme si a restructura sectorul de stat, in special intreprinderile de stat nerentabile. Pe de alta parte sa nu uitam si slabele performante in ceea ce priveste atragerea fondurilor europene, atat la Guvernul Ciolos cat si la Guvernele PSD-ALDE, Grindeanu si Tudose. As dori sa stiu cum vede PNL aceasta problema si cum pot fi folosite aceste fonduri pentru, spre exemplu la dezvoltarea infrastructurii. Comisarul european Corina Cretu s-a plans si nu o data de slaba absorbtie a acestor fonduri europene… Pierdem destul de mult…

E de observat cum PSD-ALDE in loc sa stopeze situatie de  dezechilibru creata sub Guvernul Ciolos, a accentuat si mai mult dezechilibrele si mai mult, mult prea mult, fara sa analizeze consecintele cum ar fi trebuit…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Noiembrie 18, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 1 comentariu