Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Din ciclul: „Ana are mere”

Sa vedem ce se mai intampla si pe la Evaluarea Nationala. Iata un articol din Romania Libera in acest sens:

Cum arată SUBIECTELE și BAREMUL la MATEMATICĂ la Evaluarea Națională. Subiecte mai dificile decât în ultimii ani

EVALUARE NATIONALA 2017. Absolvenții clasei a VIII-a au susținut, miercuri, proba scrisă la Matematică, în cadrul Evaluării Naționale, după ce luni au susținut proba la Limba Română. 

La prima vedere, specialiștii cred că gradul de dificultate este peste medie. Mare atenție a trebuit acordată la subiectul III, punctele b și c .

Consultați subiectele atașate articolului. 

România liberă va reveni în curând cu o analiză amănunțită în curând.

Subiectele pot fi citite și pe siteul http://mate.info.ro

EVALUARE NAȚIONALĂ 2017. La primul subiect, elevii au avut de rezolvat șase exerciții, printre care: să noteze intersecția a două mulțimi, să facă un calcul in care să respecte ordinea operațiilor, să afle latura unui pătrat, lungimea muchiei unei piramide. La al doilea subiect, elevii au avut de desenat un cub, să facă un exercițiu cu radicali, respectând ordinea operațiilor, să rezolve o funcție și o expresie. La al treilea subiect, elevii au avut de rezolvat două probleme geometrice, cu un dreptunghi și un cilindru.

Potrivit datelor centralizate de Ministerul Educaţiei Naţionale, la Evaluarea Naţională din acest an s-au înscris 144.890 de candidaţi, dintre care 144.740 din seria curentă şi 150 din seria anterioară, iar examenul este organizat în 4.164 de centre.

Joi, elevii aparţinând minorităţilor naţionale care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă vor susţine proba scrisă la Limba şi literatura maternă.

Afişarea primelor rezultate este programată pentru 26 iunie, până la ora 16.00, iar contestaţiile pot fi depuse în aceeaşi zi, până la ora 20:00. Rezultatele finale vor fi comunicate în 30 iunie, în centrele de examen şi pe evaluare.edu.ro.

Una dintre noutăţile acestui examen este că ponderea mediei de la Evaluarea Naţională creşte de la 75% la 80%, iar notele de la clasă vor reprezenta doar 20%, în loc de 25% din media de admitere în clasa a IX-a, aşa cum era până acum.

De asemenea, o altă noutate este că s-a modificat şi un aspect de notare la examenele naţionale, mai exact a fost îndepărtată prevederea din metodologia de desfăşurare a examenului de Evaluarea Naţională şi a Bacalaureatului care spunea că trebuie sa existe o diferenţă de 0,5 puncte între nota iniţială şi cea finală, de după contestatie, pentru ca nota să fie modificată. Acum, nu va mai fi luat în calcul niciun barem pentru modificarea notei, nota finală fiind cea după contestaţie. La depunerea contestaţiei, elevii vor da o declaraţie scrisă în care îşi vor asuma că în urma recorectării lucrării nota iniţială poată să scadă.

Ministerul Educaţiei Naţionale a anunţat că a pus la dispoziţia celor implicaţi în acest examen, începând de luni, linia TELVERDE 0800801100, numărul de telefon putând fi apelat gratuit. Numărul 0800801100 va fi disponibil zilnic, pe toată durata desfăşurării examenului, între orele 8:00 -16:00 (luni-joi) şi 8:00-14:00 (vineri), precizează Ministerul Educaţiei.”

Subiectele impreuna cu baremul de evaluare si notare le puteti gasi aici – e de pe saitul indicat de Romania Libera.

La prima vedere, specialiștii cred că gradul de dificultate este peste medie” – daca acestea sunt intr-adevar subiectele, scuzati-ma dar eu ma ingrozesc de cum arata „media” asta a elevilor nostri de clasa a VIII-a.

Eu sunt de parere ca la un examen trebuie sa se dea chestiuni de examen. Nu pledez pentru subiecte foarte grele, pe care nici profesorii nu stiu sa le faca. Dar in Romania a existat si asa ceva. Cei de clasa a VIII-a, evident, n-au cum sa stie lucrul asta… Nu spun, deci, ca subiectele trebuie sa fie foarte grele, cumplit de grele, ci chestiuni de examen, adica subiecte a caror dificultate sa-i poata departaja in mod obiectiv pe elevi si sa le testeze in mod real cunostintele, dar sa-i mai faca si sa invete.

Privind aceste probleme de acum stau si ma intreb daca elevii nostri de azi pot sa le rezolve pe cele care se dadeau odinioara… Poate e bine ca generatia actuala sa stie ca au fost vremuri in tara asta cand la un examen erau chestiuni cu un grad de dificultate care te obliga sa te chinui ca sa le rezolvi… Trebuia sa muncesti serios ca sa poti lua un examen.

Poate am eu un fel deformat de a vedea lucrurile, dar stau si ma intreb ce sunt astfel de subiecte de examen, catalogate pompos ca ar fi „peste medie”, dar care, de fapt, sunt atat de usoare incat nu gresesti daca spui ca sunt din ciclul „Ana are mere”. Nu vreau sa jignesc pe nimeni, dar ma intreb: e generatia actuala mai proasta decat generatiile trecute? Daca gradul de dificultate e peste medie, atunci felul in care arata „media” mi se pare ingrijorator.

Problema e: ce fel de oameni formam noi? Iar daca la aceste evaluari trebuie sa treaca toata lumea si pentru asta se dau subiecte extrem de usoare, stau si ma intreb cum mai e stimulat un elev sa invete, sa-si dea silinta sa invete, sa depuna seriozitate si sarguinta in studiu.

Acesti elevi reprezinta generatia de maine a tarii. Felul in care arata „media” acestei generatii lasa mult de dorit, intrucat se situeaza la un nivel extrem de scazut. Acesti copii, cand vor fi mari, vor trebui sa duca tara inainte. Or, cu o generatie care „se chinuie” sa deseneze un cub nu prea vad cum se va intampla lucrul asta. Stau si ma intreb, de pilda, ce oameni politici vom avea, daca nivelul evaluarii pregatirii e derizoriu.

Nu se poate sa nu te intrebi ce se urmareste prin asta, pentru ca astfel de subiecte nu pot fi considerate niciunde in lume, poate doar intr-o tara subdezvoltata, chestiuni de examen. Eu pot sa va spun ca Romania nu este si nici nu a fost asa. Este cel putin ciudat ca ministerul Educatiei face intense eforturi sa scoata o generatie slab pregatita, lucru care, pana la urma, va afecta economic tara intr-un viitor nu prea indepartat si va influenta negativ viata romanilor. Nu prea inteleg: vrem sa scoatem o generatie de baby-sitter, disc-jockey, cam de asta ar trebui sa se ocupe romanii, astfel de slujbe ar trebui sa aiba? Sa fie hamali prin Occident? Ca roboti industriali sau alte star-trek-uri de unde?

Ma intrebam mai sus ce fel de oameni formam. Matematica are darul de a forma si educa omul, de a-i dezvolta gandirea logica, simtul proportiilor, de a-i mari orizontul de gandire. Il face pe om serios, sa trateze serios si logic o problema. Din antichitate si pana acum, matematica a fost motorul dezvoltarii societatii. Formarea unui om modern are la baza cultivarea dezvoltarii gandirii sale, a capacitatii de a gandi logic si sanatos. Invatamantul romanesc a pus un mare pret pe acest lucruri si drept marturie sta Gazeta Matematica aparuta pentru prima data in 1895. Dar cel mai interesant e ce valori au stat, atunci, la baza ei: „entuziasm, armonie, sacrificii continue, muncă dezinteresată„!!!

Cu astfel  de valori si cu astfel de oameni –  o spun deschis – nu mi-e rusine ca sunt roman!!

In schimb ar trebui sa ne fie rusine de ce facem la ora actuala, de degringolada pe care o generam, de faptul ca nu mai avem si nici nu cautam vreun reper axiologic si de faptul ca ne batem joc de generatiile viitoare ale tarii si de noi insine!!

Numai uitati-va ce deviza avea Gazeta Matematica in 1895 – iar copiii de atunci erau crescuti intr-un astfel de spirit. Observati ce spune: sacrificii continue pentru a rezolva corect o problema!! Noi, acum, ce fel de oameni formam? Munca dezinteresata – scuzati-ma, parca nici nu vorbim de Romania, asa pare la ora actuala aceasta deviza de la 1895!!!

Ar trebui sa ne ingrijoreze faptul ca scoatem de pe bancile scolilor generatii de elevi slab pregatite, fara sa-si insuseaca niciun fel de valori si care nu vor fi capabile sa asigure o dezvoltare durabila, sa construiasca ceva. Pe de alta parte, cei bine pregatiti sunt obligati pur si simplu sa plece din tara spre slujbe mai bune, unde pot intr-adevar sa-si faca meseria si sa castige onorabil. Nu reusim de ani de zile sa punem bazele unei economii sanatoase capabile sa asigure dezvoltarea tarii. Este vorba de o complacere pernicioasa in submediocritate care pare ca nu da de gandit nimanui.

Sa vedeti acum ce a facut regimul comunist. Tancred Constantinescu a fost om politic (membru PNL), matematician si inginer roman. A fost ministru al Industriei si Comertului in Guvernul Ion I.C. Bratianu. Citez in continuare din articol de pe Wikipedia:

„Ca matematician, a fost printre cei care au fondat Gazeta Matematică. A ajutat mult apariţia acestei reviste, pe care a subvenţiont-o şi a cedat din partea Căilor Ferate (al căror director general era), terenul pe care s-a construit în 1934 clădirea “Casa Gazetei Matematice”. A avut câteva contribuţii notabile în matematică: Asupra arcelor de parabolă şi arcelor de cerc (1899); Câteva proprietăţi ale normalelor la parabolă (1895); Asupra cercurilor înscrise şi exînscrise în triunghiurile înscrise şi circumscrise unei parabole (1901), precum şi alte multe publicaţii până în anul 1945[3].

În primăvara anului 1950, autorităţile comuniste au redactat un tabel cuprinzând „foşti miniştri începând din anul 1918 până la 6 Martie propuşi pentru arestare”. Conform tabelului, vina lui Tancred Constantinescu era următoarea: „era mare acţionar la Drajna, împreună cu Stelian Popescu. Era imoral. Element duşmănos regimului actual”[4]. Ca urmare, a fost arestat în noaptea de 5/6 mai 1950 şi a murit la Sighet în Închisoarea de la Sighet, la 14 ianuarie 1951[1].”

Avea aproape 72 de ani cand l-au arestat… Auziti, „era imoral” – cine vorbea de moralitate: niste criminali!! Asa au fost decimate valorile Romaniei de catre regimul comunist impus de Uniunea Sovietica. Prin ce trauma teribila a trecut tara noastra!!

Iunie 23, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 3 comentarii

In PNL miroase a pedelism de la o posta!!

Inteleg ca PNL (compus din vechiul PNL fara Aripa Tariceanu, actualul ALDE, si fostul PDL) vine cu o propunere legislativa si anume ca lenesii sa nu mai primeasca venitul minim garantat. La Jocurile de Putere ale lui Rares Bogdan era un domn parlamentar din partea PNL (imi pare rau, dar nu i-am retinut numele) care a prezentat acest proiect de lege, combatut in emisiune de jurnalistul Costi Rogozanu care a avut dreptate in mai multe privinte.

Ce nu mi-a placut mie? Mai multe lucruri. In primul rand felul in care a pornit aceasta initiativa legislativa. Ca a vorbit dumnealui cu un fermier din Alba si acela i-a spus ca multi dintre consatenii lui sprijina carciuma in loc sa vina sa se angajeze la el la ferma. Si l-a rugat pe domul parlamentar sa propuna un astfel de proiect de lege: cei lenesi sa nu mai primeasca venitul minim garantat. Domnul parlamentar a spus ca, dupa domnia sa, ar exclude de tot venitul minim garantat, insa au fost reactii in partid ca el sa ramana pentru cei care au cu adevarat nevoie.

Si daca e lenes si are si cu adevarat nevoie ce te faci?

Adevarul este ca inca de pe vremea PDL si a guvernarii Basescu/Boc partidul asta a venit cu astfel de idei criticand asa-numitele „ajutoare sociale”, pe care doar PSD le-ar face cadou unui electorat asa-numit „captiv”. Ca s-a vazut clar dezastrul unei asemenea strategii, nu mai vorbesc. Chestiunea e ca ei au mers pe o pista falsa, ca sa zic asa, de la bun inceput.

250.000 de oameni beneficiaza de acest venit minim garantat care e de doar – asa am inteles – 140-150 de lei. Domnilor, e ridicol!! Lasand la o parte caracterul fascist al initiativei legislative – fiind vizati lenesii – e pur si simplu ridicol.

Eu nu prea inteleg de ce e condamnabil ca Romania sa cheltuiasca pe ajutoare sociale, programe sociale, in conditiile in care tari ca Franta si Germania, membre UE ca si Romania, cheltuiesc cam 35% din PIB pe asa ceva, nu mai vorbesc SUA, pe vremea lui Obama, care cheltuia mai mult de jumatate din buget. E o chestiune pe care as dori s-o lansez in discutie pentru ca e ciudat ca unii sa sustina ca Romania nu trebuie sa cheltuiasca pe programe sociale, cand Vestul asta face. Adica unii au voie sa faca, Romania nu – cam asta ar rezulta. La noi, pe vremea lui Ponta, cheltuielile astea erau de doar 17% din PIB, pe acolo.

Pe de alta parte, si aici vroiam sa ajung dupa paranteza deschisa in paragraful precedent, eu nu cred ca venitul minim garantat pune in pericol finantele Romaniei. Suma e ridicol de mica. De asemenea ar trebui sa ne intrebam: ce facem, deschidem ample anchete sociale sa vedem cine e lenes si cine nu? Vor fi trimisi oameni sa intrebe prin vecini? Va da o mana de ajutor si SRI?

Cateodata ma intreb daca noi mai suntem normali sau am innebunit de-a binelea cu totii!

O alta chestiune care ar trebui pusa: bun, o parte, acei lenesi, ma rog, nu ar primi acest venit. Asta ar insemna ca vor merge sa lucreze la acea ferma privata (asa am inteles)? Nu cumva vor merge sa lucreze la stat, unde salariile sunt mult mai bune si nu stiu cata munca? Gabriela Vranceanu-Firea chiar a spus ca va deschide 19 firme de stat, care se vor afla in subordinea Primariei, asta ca sa dau un exemplu. Dar am inteles ca se fac si se vor face angajari populiste la stat. Si atunci, daca omul respectiv e dintr-o zona unde chiar nu gaseste de lucru, unde sa se angajeze, la stat?

Vrei sa reduci cheltuielile cu venitul minim garantat, sa nu-l mai primeasca cei asa-zisi „lenesi”, eventual sa nu mai existe deloc, in schimb Romania (adica noi toti) tine in continuare in brate intreprinderi de stat nerentabile – nu mai vorbesc cum D-na. Andreea Paul, fosta pedelista, plange pe umarul Oltchim, intreprindere de stat nerentabila, cu pierderi uriase, si se opune privatizarii acesteia! Dar, in schimb, da „leul pe euro”!! 😉  In schimb se mareste numarul angajatilor care lucreaza in sectorul de stat!

De asemenea e foarte greu de inteles: vrei sa reduci cheltuielile cu venitul minim garantat ca sa nu incurajezi lenea – ca inteleg ca legea asta ar avea mult mai mult un scop moralizator, nu economic, asa ca oricum nu rezolva mare lucru, dar ca idee de principiu vorbesc -, dar in schimb Statul doreste sa le dea in mana romanilor din diaspora care se intorc in tara 50.000 de euro!!!! Iata o stire in acest sens – aici. Stau si ma intreb: suntem o tara de nebuni? Mi-a placut un comentariu la acest articol: „Ca sa nu mai facem deranju cu plecatu din tara , pot primii banii CA SA NU MAI PLEC ???” 😆 😆

Asa ca izul de pedelism, combinat cu parfumul fin al fostei Securitati, este inca prezent la PNL, care s-a combinat cu PDL. De aici si izul acesta de fascinant fascism.

Mai 30, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 9 comentarii

Un punct de vedere cu care nu sunt de acord

Iata care e punctul de vedere cu care nu sunt de acord:

Andreea Paul

DAU LEUL PE EURO!

„De ani buni ni se tot explică de către băieții deștepți de sistem cu salarii de vreo 10 mii de euro pe lună de ce nu e bine ca România să intre în zona Euro, de ce trebuie permanentizată amânarea datei aderării. Ba chiar unii scriu vreo 240 de pagini de ce e bine așa.

Peste 3 milioane de români au ales să se integreze individual și activ în zona Euro. România i-a marginalizat și nu a știut să folosească munca și inteligența lor. Nici măcar semnalul lor nu ne trezește din inerția sistemului?! EI AU DAT LEUL PE EURO.

La dezbaterea generată de ziarul Bursa am spus clar: România în Euro este următorul obiectiv de țară și ar fi bine să-l onorăm urgent. Decalajele din interiorul României sunt mai mari decât cele din zona Euro. Nu reiau argumentele tehnice – ne sunt favorabile. Nu ai cum să fii la masa cea mai importantă a deciziilor fără să te așezi curajos, nu aplecat, nu smerit, ci curajos în negocierile intrării României în zona Euro. Negocierea pentru intrarea României în zona euro abordată din perspectiva intereselor economice, sociale și politice ale românilor ar fi o nouă abordare. În paralel, centrarea dezbaterii publice și a deciziilor interne spre competitivitate ar fi a doua noutate absolută necesară. Renunțarea la consumul infinit pe datorie și la mecanismul de reechilibrare a soldurilor balanțelor prin cursul valutar și inflație (care sărăcește populația pe muțește) este necesar, sănătos și ne obligă să devenim mai competitivi.  Pentru asta DAU LEUL PE EURO!”

Si acum ar trebui sa spun de ce nu sunt de acord. Dar as dori sa vedeti puncte de vedere cu care sunt de acord:

Florin Citu

Aderarea la zona euro impinsa spre 2025 de lipsa reformelor

April 20, 2015

„Cele mai recente informatii de la guvern si banca nationala indica anul 2019 ca data la care Romania va adopta moneda euro. La acea data leul romenesc iese din circualtie si este inlocuit de euro ca moneda oficiala. Ati spune ca nu este mare diferenta fata de situatia de astazi. Dar este. In primul rand euro o sa fie moneda acceptata de statul roman atunci cand o sa va platiti taxele. Iar in al doiela rand, si mult mai important, o data cu sfarsitul leului romanesc se termina si rolul Bancii Nationale a Romaniei. Din acel moment politica monetara o sa fie implementata si pentru Romania de Banca Centrala Europeana. Altfel spus, inflatia si pretul banilor or sa fie controlate, atat cat pot sa fie controlate in realitate, de BCE. Dar pe langa acest aspect exista inca un cost pentru o societate ca a noastra, pierdem din flexibilitate in fata socurilor neprevazute iar reformele reale o sa fie suportate doar de factori interni precum somajul.

Sa explic mai pe larg.
Criza economică globală a scos la suprafaţă o mulţime de ineficienţe atât ale sistemelor monetare globale, cât şi ale sistemelor prin care politicile economice reacţionează în astfel de situaţii. Exemplul principal il reprezinta structura pe care s-a construit zona euro si care a fost cel mai grav afectată. În acest context tari precum Grecia, Portugalia, Irlanda şi Spania au ridicat foarte multe semne de întrebare în legătură cu beneficiile aderării la zona euro. De fapt, ministrul grec de finante Yanis Varoufakis a recunoscut ca Grecia nu trebuia sa intre in zona euro.
Aceste exemple alaturi de revenirea lenta a economiei zonei euro a facut ca o mare parte din ţările care erau pregătite să intre în zona euro sa decida să amâne adoptarea monedei unice. România a amanat deja de doua ori, in 2010 si in 2013, iar acum data oficiala, desi nu ferma, este 2019. Motivul principal prezentat de oficialităţi a fost criza economică. În realitate, desi in 2010 nu avea cum să îndeplinească condiţiile nominale impuse de Tratatul de la Maastricht, România ar fi putut sa atinga aceste tinte pentru adoptarea monedei euro in 2015. Ar fi fost 2015 prea devreme? Dar 2019?
România a intrat în UE în 2007, iar prin tratatul semnat se obligă să adopte moneda euro. Aşadar, pentru tara noastra nu exista opţiunea de a nu adopta euro ci doar posibilitatea de a amâna momentul. Din punctul de vedere al zonei euro condiţiile de aderare sunt foarte clare şi ele sunt stipulate în Tratatul de la Maastricht, criteriile de aderare fiind împărţite în criterii monetare şi criterii fiscale.
Criteriile de convergenţă de la Maastricht sunt criterii care în viziunea liderilor zonei euro caracterizează o economie „sănătoasă”: rată scăzută a inflaţiei, finanţe publice sănătoase şi o rată de schimb stabilă. Speranta este ca in cazul în care toate aceste criterii sunt îndeplinite, se poate presupune că o economie ar putea adopta moneda unică europeana. Conformitatea cu criteriile ar trebui să asigure, dar după cum acum vazut in cazul tarilor PIGS nu reprezintă o garanţie, faptul că economia va rămâne competitivă după aderarea la Uniunea Monetară, şi că nu va fi o povară pentru alte state membre.
Pentru a putea adera la zona euro România trebuie să îndeplinească aşa numitele criterii de convergenţă nominală stipulate în Tratatul de la Maastricht. Teoretic există şanse mari ca acestea să fie îndeplinite la sfârşitul lui 2016 pentru ca România să intre în sistemul ERM II la începutul lui 2017 şi să adopte moneda euro în 2019.
În acelaşi timp ramane o problema mult mai greu de inlaturat. Este imposibil pentru ţara noastră să reducă din decalajul faţă de statele din zona euro în ceea ce priveşte convergenta reala sau in termeni mai simpli competitivitatea. Adoptarea monedei euro în 2019 ar pune economia României în competiţie directa pentru resurse si captial cu celelalte ţări din zona euro. In plus Romania la nivelul la care se gaseste astazi porneste dintr-o poziţie mult mai dificilă decât cea în care au fost ţările PIIGS. În această situaţie România va fi forţată ori să se restructureze foarte rapid in primii ani dupa aderarea la zona euro, ceea ce va însemna şomaj şi creştere economică redusă, ori să amane aceste reforme si sa acumuleze dezechilibre de genul celor văzute la ţările PIIGS: creşterea deficitelor externe şi a datoriei publice. Dar chiar şi în cazul acumulării de deficite şi datorie publică, aşa cum am văzut în cazul PIIGS, la un moment dat tot este nevoie de o restructurare reală a economiei pentru a creşte competitivitatea. Nu exista niciun fel de scurtatura care sa elimine reforma reala a economiei noastre. Aderarea la zona euro nu este o solutie in acest sens, din contra.
Experienţa ţărilor PIIGS a arătat că restructurarea reală a economiei în interiorul zonei euro este bruscă şi cu costuri foarte mari – şomaj, scăderea producţiei. În acelaşi timp, tot experienţa acestora, dar mai ales a Greciei, arată că recuperarea după o asemenea restructurare este lentă, mult mai lentă decât dacă ţara ar fi parcurs această perioadă în afara zonei euro. Luand exemplul Greciei cele mai optimiste scenarii nu vad revenirea economiei la o crestere economica medie similara cu ceea din perioada 1980 -2007 mai devreme de 2025. Si chiar si aceste scenarii optimiste implica o reducere drastica, sau chiar iertare totala, a datoriei publice. Situatii similare intalnim in Portugalia, Spania, Italia si Iralanda. In toate cazurile dezechilibrele macroeconomice au fost exagerate in interiorul zonei euro. Reforma necesara pentru a le corecta s-a dovedit mult mai dureroasa deca daca aceste tari ar fi implementat aceste masuri beneficiind de o poltica monetara proprie.
România s-a angajat ferm ca la un moment dat să adopte moneda unică europeană. In această privinţă nu are de ales. Totusi, poate să aleagă momentul cel mai bun de aderare la zona euro. Aceasta sansa nu ar trebui irosita iar momentul aderarii trebuie ales in asa fel incat cea mai mare parte din reforma reala a economie sa fi fost facuta. Daca folosim parametrii nominali Romania o sa fie gata pentru aderarea la zona euro in 2019. Dar din punct de vedere al convergenţei reale şi al costului pe care aceasta îl presupune, o dată mai realistă ar fi mai aproape de 2025. În acest fel avem şansa să beneficiem din plin de următoarea perioadă de creştere economică în afara zonei euro. In acealsi timp clasa politica are sansa sa trasnforme aceasta economie, sa o reformeze, intr-o perioada de crestere economica si nu in criza. Aderarea la zona euro cu o economie nereformata creste riscul ca în perioada de boom să acumulăm aceleaşi dezechilbre pe care le-am văzut în cazul PIIGS şi în perioada de ajustare România să fie exact unde este astăzi Grecia.

* articol aparut si pe cursdeguvernare.ro
** Referinte: Euro, mai devreme sau mai tarziu ? (Raport anual SAR, 2012)”

Tot despre aderarea la zona euro

May 4, 2012

„Exista un motiv care este mereu adus ca suport pentru adoptarea euro cat mai rapid: politicienii romani implemneteaza reforma doar daca sunt fortati. In sine aceasta afirmatie este adevarata dar nu numai pentru Romania dar si pentru alte tari emergente (zona economica de unde se pare ca nu vom scapa in timpul generatiei mele).

Cu toate ca este adevarata aceasta afirmatie ce incerc eu sa arat aici si aici este ca dupa intrarea in zona euro nu exista nicio motivatie pentru politicienii autohtoni sa implementeze reforme. Costul reformelor este imediat si vizibil iar benficiile pe termen lung si foarte greu de quatificat pe termen scurt. Cum clasa politica are ca obiectiv principal maximizarea numarului de ani la putere este foarte putin probabil sa vedem reforme care sa schimbe soarta economiei. Exemplul clar este dat de tarile PIIGS. Totusi, pentru a mima reformele clasa politica va adancii dezechilibrele macroeconomice prin imprumuturi si cheltuieli publice (vezi PIIGS). De fapt efectul pervers al aderarii la zona euro prea devreme este adancirea dezechillibrelor macrcoeconomice.

Asadar, satatul nu are o problema de optimizare de rezolvat in care sa maximizeze reformarea eonomiei. Constrangerile auto impuse din partea plitica fac ca aceasta problema sa nu aiba solutie. Mai mult in zona euro nu exista nicio modalitate prin care piata, ca un arbitru impartial , sa penalizeze derapajele macroecnomice.

Din punctul meu de vedere statul trebuie sa rezolve urmatoarea probelma de optimizare: minimizarea deficitelor si a dezechilibrelor macroeconomice. Iar din punctul meu de vedere o astfel de problema are o solutie superioara daca se incearca rezolvarea ei in afara zonei euro deoarece exista o constrangere impusa de piata care pe termen lung va mentine dezechilibrele macroeconomice mai mici decat in absenta acestei coanstrangeri.

Ceea ce mi se pare interesant este ca nimeni nu vorbeste de motivul cel mai bun pentru aderearea la zona euro a Romaniei: economia este euroizata. Am discutat despre asta aici. si aici

Cititi, va rog si aceasta postare, daca tot e dezbatere publica:

EURO in 2015, prea devreme pentru o economie “mult prea stabila”

May 3, 2012

„Cea mai recenta versiune a programului de convergenta mentine tinta de aderare la zona euro in 2015. Daca prin aceasta se intelege 1 ianuarie 2015, atunci Romania trebuie sa intre in ERM (Exchange Rate Mechanism) la 1 Ianuarie 2013. De ce atata graba?
articol aparut in Finantistii.

Dintre tarile din Est, numai Romania este cea care vrea neaparat sa intre in zona euro cat mai curand. Polonia, Ungaria sau Bulgaria nu iutesc pasul, ba chiar dau ca tinta orizonturi de timp cat mai indepartate. Si niciuna nu sta mai rau din punct de vedere economic: ori la fel, ori mai bine, dar nu mai rau.

Se prea poate ca cei care decid acest lucru in Romania sa vada ceva ce nu vad ceilalti cu pozitii similare in celelalte trei tari. Un beneficiu care sa faca sa merite costul aderarii.

Poate e ceva in conditiile de aderare. Aderarea la zona euro implica atingerea unor tinte nominale: o anumita rata de inflatie, un anumit deficit bugetar, un anumit nivel al datoriei publice, o curba a randamentelor pe piata locala functionala – unde se fac tranzactii nu doar se afiseaza preturi – si mentinerea volatilitatii cursului intr-o banda de +/- 15% timp de doi ani inainte de aderare. Cu alte cuvinte, aceste tinte nominale ar trebui sa arate o economie stabila, o economie de piata functionala ce nu este foarte indatorata.

Inainte de a merge mai departe, merita pusa intrebarea: Credeti ca asemenea tinte pot fi atinse mai usor de o economie emergenta atunci cand este in plina expansiune sau cand cresterea economica e aproape nula? Pentru ca vorbim de tinte nominale, e mult mai usor sa fie atinse atunci cand economia stagneaza.

Si de aici si un motiv clar pentru de a grabi intrarea in zona euro: tintele sunt acum in “raza de actiune” a Romaniei. Decidentii stiu foarte bine ca practicarea unor politici discretionare va duce la “overshooting” imediat ce economia va incepe din nou sa creasca. Pentru ca la un moment dat va creste, nu foarte rapid, dar va creste. In acel moment statul va dori sa “ajute” aceasta crestere si vor aparea iarasi dezechilibre.
Si, din pacate, mai este o problema care trebuie rezolvata si e imposibil de solutionat pana in 2015: convergenta reala la conditiile de competitie din zona euro.

Se pare ca ne incapatanam sa nu invatam din istorie. Exista chiar in aceste momente un grup de tari in zona euro care se lupta sa scape de faliment. Pentru unele a fost inevitabil, dar altele mai spera. Aceste state – PIIGS – au atins la randul lor tintele nominale impuse de tratatul de la Maastricht. Dar, precum Romania, indicatorii care masurau convergenta reala aratau niste economii care erau mult in urma in ceea ce priveste competitivitatea in interiorul zonei euro.

Si totusi au intrat pentru ca sperau sa inchida diferentialul de productivitate in interior cu costuri mai mici. Astazi stim ca lucrurile nu au stat cum si-au propus si ca de fapt decalajul s-a adancit, iar aceste tari sunt intr-o situatie disperata.

Cei care decid pentru noi, fara sa ne intrebe printr-un referendum, de exemplu, se pare ca vor sa ignore ce s-a intamplat cu Grecia, Spania si Portugalia. Intr-un fel ne spun ca “this time is different”. Imi pare rau sa fiu eu acela care sa-i aduca cu picioarele pe pamant, dar o intrare prematura in zona euro poate sa ne trimita inapoi cateva generatii.

Poate ca socul cu lipsa de respect pentru proprietate poate fi inghitit de economie, dar un al doilea – “jucat” pe mana unei aderari premature – ar fi prea mult pentru potentialul de dezvoltare care si asa se zbate putin peste zero.”

De fapt, ce doreste sa spuna simpatica Andreea Paul se rezuma la aceasta fraza: „Nu ai cum să fii la masa cea mai importantă a deciziilor fără să te așezi curajos, nu aplecat, nu smerit, ci curajos în negocierile intrării României în zona Euro.”. Sau, si mai pe scurt, trebuie sa intram grabnic in Zona Euro ca sa fim la „masa cea mai imporanta a deciziilor”. De asemenea, punctul de vedere potrivit caruia: „Peste 3 milioane de români au ales să se integreze individual și activ în zona Euro. România i-a marginalizat și nu a știut să folosească munca și inteligența lor. Nici măcar semnalul lor nu ne trezește din inerția sistemului?! EI AU DAT LEUL PE EURO.” nu arata in mod suficient de ce Romania ar trebui sa se integreze in Zona Euro. Pentru ca nu vorbeste deloc despre reformele ce trebuie facute in economia romaneasca, lucru la care Dl. Citu se refera pe larg si explica ce ar insemna sa aderam la euro fara sa fi facut reformele necesare, inclusiv la nivelul BNR as aduga eu pentru ca acolo cred ca nu s-au facut chiar deloc reformele necesare aderarii tarii noastre la euro. Iar Dl. Citu arata si pericolele unei integrari premature in Eurozona: adancirea dezechilibrelor economice.

Or, reforme in economia romaneasca nu s-au mai prea facut din 2004. Dimpotriva, s-a angajat si se angajeaza masiv la stat, se maresc salariile in sectorul de stat (dublandu-se, nu-i asa, triplandu-se, desigur, intr-un timp extrem de scurt, chiar si imediat daca se poate), nu se respecta tintele de deficit bugetar asumate de Romania prin criteriile de convergenta. Vrem sa ne integram cu companii de stat neperformante, care au o mare multime de angajati. Noi asa vedem integrarea in Eurozona. Pentru ca din 2004 incoace n-am vazut vreun poltician sa vorbeasca despre restructurari in sectorul de stat, despre privatizari nici vorba, tacere totala!

Se observa, de asemenea, la Andreea Paul tentatia femeii frumoase, talentate si de succes care doreste sa provoace: „DAU LEUL PE EURO!”, titlul scris cu litere mari – observati cat de provocator apare si suna!! In schimb nu ne spune nimic despre riscuri, spre exemplu despre PIIGS… Nu pomeneste nimic despre convergenta reala, despre care Dl. Citu ne vorbeste:

„Se pare ca ne incapatanam sa nu invatam din istorie. Exista chiar in aceste momente un grup de tari in zona euro care se lupta sa scape de faliment. Pentru unele a fost inevitabil, dar altele mai spera. Aceste state – PIIGS – au atins la randul lor tintele nominale impuse de tratatul de la Maastricht. Dar, precum Romania, indicatorii care masurau convergenta reala aratau niste economii care erau mult in urma in ceea ce priveste competitivitatea in interiorul zonei euro.” (subl. mea)

si:

Cei care decid pentru noi, fara sa ne intrebe printr-un referendum, de exemplu, se pare ca vor sa ignore ce s-a intamplat cu Grecia, Spania si Portugalia. Intr-un fel ne spun ca “this time is different”. Imi pare rau sa fiu eu acela care sa-i aduca cu picioarele pe pamant, dar o intrare prematura in zona euro poate sa ne trimita inapoi cateva generatii.

Iar cel care spune aceste lucruri, Dl. Citu, e un liberal – in sensul dat de Milton Friedman cuvantului liberal – convins!! Iar din 2012 si pana acum nu s-au schimbat prea multe in economia Romaniei, nici nu s-au facut reforme ca sa zici ca s-a schimbat ceva fundamental sau ca am fi crescut decisiv in competitivitate economica, lucrul pe care il arata si Andreea Paul. Adevarul este ca „dorinta” aceasta de aderare la Eurozona este dictata de motive politice, „sa fim la „masa cea mai imporanta a deciziilor”, ignorandu-se cu totul aspectul si problemele economice reale ale Romaniei!! Trebuie spus si aratat lucrul asta, cu atat mai mult cu cat apetenta pentru reforme, mai ales acum, este extrem de scazuta la politicienii si decidentii nostri. Dimpotriva, inclinatia lor este sa tina, in continuare, in brate un sector de stat mare, neperformant si corupt, pentru a beneficia de voturi. Or, reforma presupune altceva… Ar mai trebui aratat ca nu doar tarile PIIGS au avut probleme serioase cu euro, dar si tari precum Franta, Italia, economii mari, tari dezvoltate, care au inregistrat in ultimii ani un somaj record pe care nu-l vedeai in Germania sau Austria. De aceea chestiunea aderarii tarii noastre la Eurozona cred ca trebuie privita sub aspect economic si la modul realist. In niciun caz basist: „Nu ai cum să fii la masa cea mai importantă a deciziilor fără să te așezi curajos, nu aplecat, nu smerit, ci curajos în negocierile intrării României în zona Euro.”, fraza care imi aminteste de Basescu ce spunea ca „Romania nu e o tara neputincioasa!”. Eu cred ca mai bine e sa fim realisti decat populisti. Cu atat mai mult cu cat n-am prea vazut reforme economice nici pe vremea lui Basescu!

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Mai 29, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Populism cu un scop clar: castigarea convingatoare a viitoarelor alegeri

E de ajuns sa citim acest articol din Romania Libera ca sa ne convingem ca asa stau lucrurile:

Legea salarizării, aprobată de comisia din Senat: Măriri de peste 100% pentru dascăli și de 200% în sănătate, până în 2022

Potrivit draftului legii salarizării unitare, angajaţii din educaţie ar urma să primească, până în 2022, măriri de salariu de peste 100%, iar în sănătate urmează a fi creşteri şi de 200%. Luni, proiectul va ajunge în plenul Senatului pentru vot.

Astfel, un profesor cu studii superioare de lungă durată şi cu gradul didactic I are, în momentul de faţă, un salariu de aproximativ 2.500 de lei. La anul, în 2018, acesta va ajunge să câştige cu 50% în plus, adică, peste 3.700 de lei, urmând ca până în 2022 să se ajungă la un salariu de bază cuprins între 4.300 şi 5.500, în funcţie de vechimea în învăţământ, scrie Mediafax.

Potrivit legii salarizării, un învăţător sau educator cu gradul I didactic, va primi până în 2022, un salariu mărit cu peste 100%. Mai exact, dacă acum primeşte lunar aproximativ 2000 de lei, în 2018, va câştiga cu 50% în plus, adică puţin peste 3.000 de lei. Iar în 2022, în funcţie de numărul anilor petrecuţi în sistemul de educaţie, învăţătorii vor primi un salariul cuprins între 4.000 şi 4.400 de lei, lunar.

Personalul medical, câștigătorii

De asemenea, proiectul legii salarizării unitare mai prevede că în sănătate urmează a fi creşteri şi de 200% până în 2022. Astfel, printre cele mai mari creşteri salariale vor fi ale medicilor primari şi specialişti, rezidenţilor şi asistenţilor medicali.

Un medic primar din unităţi sanitare şi de asistenţă medico-socială are, în prezent, un salariu de puţin peste 4.500 lei. Potrivit legii salarizării, acesta va avea în anul 2018 un venit de 12.500 lei. Un doctor specialist ar urma să ajungă de anul viitor la un salariu de 9.900 lei, faţă de 3.544 cât primeşte acum, conform sursei citate.

Potrivit draftului, în proiect este prevăzută creşterea veniturilor rezidenţilor, astfel: celor din anul I ar urma să le crească salariile de la 2.105 la 5.700 lei, celor din anul II de la 2.361 la 6.100 lei, celor din anul III de la 2.635 la 6.700 lei. Rezidenţii din anii IV şi V ar urma să aibă venituri de 7.300 lei, faţă de 2.709 lei, iar cei din anii VI şi VII 7.900 lei, de la 3.262 lei. Şi medicii stomatologii din spitalele de stat vor avea salarii mai mari, de 9.900 lei faţă de 3.544 lei.

Comisia de Muncă din Senat a adoptat, joi, cu 6 voturi „pentru”, un vot „împotrivă” şi 4 abţineri, Raport favorabil la proiectul Legii salarizării, după 3 zile de dezbateri. Proiectul de lege va intra, luni, în plenul Senatului, pentru dezbatere şi vot final. Camera Deputaţilor este for decizional. Legea ar urma să intrare în vigoare la 1 iulie, potrivit declaraţiilor politice făcute de majoritatea parlamentară şi de liderii PSD.

„România liberă” a analizat care sunt principalele probleme ale actualului proiect de lege a salarizării, care anunță aceste creșteri spectaculoase de salarii.”

Este un exemplu clasic de populism electoral, care vizeaza salariatii din sectorul de stat, in scopul de a-i face pe acestia binevoitori la alegerile viitoare fata de PSD, desigur. Propunand niste mariri salariale nesustenabile, depasind in mod iresponsabil tinta de deficit bugetar de 3% din PIB. Despre Comisia pentru munca, familie si protectie sociala din Senat – aici. Interesant ar fi de vazut cum s-a votat – iata ce ne spune HotNews:

Legea salarizarii a primit raport de admitere in comisia de munca a Senatului, dupa 3 zile de dezbateri

Comisia de munca a Senatului a adoptat joi seara un raport de admitere cu amendamente la proiectul de lege a salarizarii, dupa trei zile si mai bine de 25 de ore de dezbatere, transmite News.ro.

Raportul de admitere a fost adoptat cu 6 voturi „pentru” (PSD si UDMR), 1 vot „impotriva” (USR) si 4 abtineri (PNL si PMP). Ministrul Muncii, Lia Olguta Vasilescu, prezenta pe tot parcursul dezbaterilor legii salarizarii din comisia de munca a Senatului, le-a multumit tuturor, inclusiv opozitiei.

„Multumesc pentru eforturi, inclusiv opozitiei pentru ca au avut cateva amendamente foarte bune de natura corecteze legea astfel incat sa iasa o lege cat mai corecta, cat mai buna din Parlament”, a spus Olguta Vasilescu la finalul dezbaterilor din comisia de munca.

Raportul comisiei urmeaza sa fie trimis plenului Senatului pentru dezbatere si vot final, presedintele comisiei de munca, Ion Rotaru (PSD) spunand ca acest lucru se va intampla cel mai probabil luni.

Comisia a adoptat o serie de amendamente la proiect, printre care majorari salariale pentru angajatii Garzilor de mediu, ai Consiliului Legislativ, ai ANI si ai ANAF, precum si pentru primari si viceprimari, dar si in domeniul Educatiei.

Senatul este prima camera sesizata pe legea salarizarii, urmand ca forul decizional sa fie Camera Deputatilor, actul normativ urmand sa intre in vigoare de la 1 iulie 2017. „

Deci lucrurile sunt destul de clare: populismul practicat de catre PSD-ALDE a ajuns la paroxism!! Insa oamenii ar trebui sa stie ca depasirea tintei de 3% a deficitului bugetar impinge Romania ca sa se imprumute intr-o maniera nesustenabila. In general, se taie masiv de la investitii, asta insemnand ca nu se prea mai fac deloc. Pentru ca PSD sa mituiasca electoratul bugetar ca acesta sa-l voteze cu cea mai mare larghete!!

Pe spinarea contribuabilului, desigur!

V-as mai propune sa cititi si acest editorial semnat de Radu Soviani despre cresterea economica de „cincivirgulasaptelasuta”. Interesanta si semnificativa ideea: „Deci dacă SRI știe cum merge economia, știe și Grindeanu„. Adica se stiu lucrurile, cu alte cuvinte: SRI stie cum merge treaba. Dar as cita si un pasaj, zic eu, interesant:

6 ianuarie 2013: ,,Am semnalat modul in care Institutul National de Statistica actioneaza la comanda politica inca din 14 martie 2012. Si anume faptul ca Institutul National de Statistica a raportat un PIB umflat rau pentru anul 2011. Adica, daca in noiembrie prognoza de PIB 2011 era de 547 de miliarde de lei, la sfarsitul lui decembrie – 60 de zile mai tarziu – PIB-ul a crescut miraculos la 578 de miliarde de lei. Din pix. Scopul? La un PIB mai mare, veniturile bugetare cresc (PIB-ul reprezinta suma bunurilor si serviciilor realizate intr-o economie in termen de un an). Cu cat bunurile si serviciile sunt mai valoroase, cu atat taxele incasate pe bunuri valoroase sunt mai mari si prin urmare apare un plus de venituri (fictiv) care poate fi distribuit (cert) prin cheltuieli. Doar ca atat timp cat veniturile sunt fictive, pe baza lor nu se pot face cheltuieli certe decat intr-un singur mod: nu prin acoperire de venituri ci prin majorarea deficitului bugetar (valoarea cheltuielilor bugetare neacoperite de venituri bugetare). Practic o minciuna.

Și da, în acest moment, cu riscul de a fi acuzat din nou că atentez la ,,încrederea în datele statistice” și pe baza faptului că atunci, în 2012,  am avut dreptate, pot afirma legtim: PIB-ul aferent trimestrului I 2017 a fost umflat. O parte în urma stimului economic nenecesar, și o parte ca în 2012.” (cu rosu subl. mea)

De asemenea va propun sa cititi si parerea lui Florin Citu:

„Grindeanu, guvernul minus…!

In mod normal nu as fi scris aceasta opinie pentru ca cel la care o sa ma refer a fost pentru mine doar o marioneta a lui Dragnea. A reusit totusi sa-mi atraga atentia.

Personajul respectiv, in loc sa gestioneze treburile tarii s-a apucat dintr-o data sa emita opinii la TV pe teme economice. Am un deja vu cu Ponta.

Cei mai tineri poate nu stiti, dar restul poate va aduceti aminte de Muppets Show. Oamenii isi dau cu parerea despre orice, exact ca in show-ul respectiv.

Prima declaratie care m-a facut sa tresar, a lui Grindeanu, a fost despre evolutia exporturilor. Pe scurt, el face o treaba fantastica iar dovada o reprezinta exporturile record. Nu a mentionat Guiness Book.(asta e treaba lui Dragnea). E clar, omul e habarnist. A citit pe sarite. A uitat importurile.

Domnule prim-ministru, inainte sa va exprimati in legatura cu cresterea exporturile trebuia sa fi citit tot ce au scris cei care v-au informat. Acolo, sigur mai era si evolutia importurilor. Tot record, si peste exporturi. Asta inseamna, atunci cand importurile sunt mai mari decat exporturile, balanta comerciala este negativa. Asta influenteaza PIB-ul negativ, nu pozitiv si inseamna ca valuta iese din tara si nu intra. Cand cititi ceva, cititi tot. Nu e frumos sa-i mintiti pe romani.

A doua declaratie, asta m-a facut sa ma iau cu mainile de cap, se refera la cresterea economica. Alaturi de Dragnea si Ponta v-ati repezit sa va laudati la televizor. Sa va spun un secret. Astazi toti romanii pot sa numeasca guvernul dumneavoastra “Grindeanu minus”.

Sa va explic, ca sa intelegeti. Dumneavoastra v-ati laudat cu o crestere economica de 5.6% in timp ce guvernul Ciolos, in trimestrul II, avea o crestere de 5.9%. Tot pe date provizorii. Si asta in aceleasi conditii in care ati atras tot zero fonduri europene. Iar la investitii stati mai prost. Sa nu mai aduc aminte de colectare ca iar intrebati in stanga si in dreapta la ce ma refer. De aceea domnule Grindeanu, imi permit sa numesc guvernul dumneavoastra “guvernul Grindeanu minus”.

O sa va mai zic un singur lucru. Orice scadere economica de acum inainte pune in pericol legea salarizarii unitare si o sa aveti probleme cu cei pe care i-ati amagit. Nu mai spun ca Liviu Dragnea o sa dea vina pe dumneavoastra.

E o vorba, “ai carte ai parte”.”

Am impresia ca asist la o simfonie a populismului, nu doar in Romania, dar si pe plan european sau mondial. Ar fi o intrebare: cine e dirijorul? 😉

Dar ca sa ne facem o idee mai clara asupra grandiosului populism propus de catre PSD-ALDE, va propun sa cititi inca o postare a D-lui. Florin Citu:

„Dragnea te da afara din tara daca nu esti medic…

Guru finantelor romanesti, Liviu, a emanat inca o idee menita sa asigure cresterea spectaculoasa a economiei. Acoperind practic toate domeniile, autodidactul ataca cu curaj problema medicinei romanesti. Asa cum o intelege el.

Afima sus si tare ca incepand cu 2018 medicii nu vor mai plati impozite in Romania. Dupa o ora de stupefactie toata tara a inceput sa-si puna intrebari.

Iata cateva:
– despre care medici vorbeste domnul Dragnea? Cei de la stat, cei din privat, sau despre toti?

– in aceasta psihoza creata de vestea marelui conductor, parintii ii orienteaza pe copii spre medicina. Nu sunt prea putine cele 8 spitale regionale si unul republican din programul de guvernare in aceste conditii?

ce vor face doctorii din Ungaria, Bulgaria, Moldova si Serbia? Vin toti sa-si declare afacerea in Romania? Dar ce facem cu romanii nostri atunci?

– ce vom face cand vom avea mai multi doctori decat farmacii, cazinouri si case de pariuri?

– ce facem daca romanii devin mai sanatosi?

– cine va plati pentru translatorii din spitale? crede cineva ca studentii straini la medicina din Algeria, Iran, Liban, Libia, Congo, Pakistan, Bangladesh mai pleaca acasa?

– dar noi astia care nu suntem medici ce facem? noi putem sa plecam?

Avem si o veste buna. Se pare ca daca esti doctor si vrei sa beneficiezi de aceasta scutire de impozite, trebuie sa ai domiciliu in Teleorman. Si uite asa se rezolva si decalajul economic dintre judetele tarii! Tare carmaciu, nu!

#romaniitrebuiesastie

P.S. Urmeaza planul diabolic de “repopulare” a judetului Teleorman cu librarii.” (subl. mea)

As dori sa cred ca ce spune Dl. Citu in aceasta postare e o gluma sau e vorba de un pamflet… Dar ma tem ca e adevarat… Insa populismul tinteste, in acest exemplu, aceasta categorie profesionala – medicii, pentru ca acestia sa dea voturile PSD-ului. Se urmareste un impact, hai sa-i zic asa, devastator al acestei stiri – SE MARESC SALARIILE!!!! – asupra opiniei publice. Si cine le mareste? Pai, PSD-ALDE le mareste!! Atunci hai cu totii sa votam cu PSD!! 🙂 Cu atat mai mult cu cat PDL a taiat salarii si pensii!!! Bazandu-se pe faptul ca pe cetatean il intereseaza mai putin ca legea salarizarii ar urca deficitul bugetar la 4 % din PIB in 2017 si la 5% din PIB in 2018, pe o crestere economica indoielnica. As cita aici ce spune Radu Soviani in editorialul sau:

Problema reală este însă alta: dacă Grindeanu ia decizii bazându-se pe creșteri inventate.

Pentru că dacă face asta, va intra în istorie: este primul ministru al României din ultima sută de ani care favorizează decisiv situația în care, pentru prima dată în ultima sută de ani, creează premisele pentru ca generatia următoare să o ducă MULT MAI PROST decât generația actuală.

Si reiau ce spune Dl. Florin Citu:

„Dumneavoastra v-ati laudat cu o crestere economica de 5.6% in timp ce guvernul Ciolos, in trimestrul II, avea o crestere de 5.9%. Tot pe date provizorii. Si asta in aceleasi conditii in care ati atras tot zero fonduri europene. Iar la investitii stati mai prost. Sa nu mai aduc aminte de colectare ca iar intrebati in stanga si in dreapta la ce ma refer. De aceea domnule Grindeanu, imi permit sa numesc guvernul dumneavoastra “guvernul Grindeanu minus”.” (subl. mea)

Astea sunt detalii tehnice pe care nu stiu cati le inteleg, probabil putini, dar poate ca ma insel… Chestiunea e ca depasirea tintei de convergenta – 3% din PIB pentru deficitul bugetar – face ca Romania sa se imprumute masiv si sa faca datorii in moneda straina. Din cate inteleg, ne imprumutam in euro, care nu e inca moneda noastra. Nu ne imprumutam in moneda proprie. Am vazut ce s-a intamplat cand Ceausescu s-a imprumutat in US$… Cu deosebirea ca, desi dictatura, Ceausescu a avut, totusi, un plan de dezvoltare industriala a Romaniei si de modernizare a agriculturii (bun, rau, dar l-a avut!) – nu a vizat doar o anumita categorie de salariati, cum pare a face acum PSD-ALDE cu salariatii bugetari, adica cei dintr-un sector neproductiv. Trebuie atrasa atentia asupra riscurilor pe care le induce o asemenea politica. Si sunt riscuri serioase…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Mai 21, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 10 comentarii

Despre impozitul pe gospodarie… Astia vor sa ne impoziteze si usturoiul!! :lol:

In toata aceasta chestiune e ceva care ma intriga si chiar ma tulbura… PSD-ALDE doreste sa propuna o asemenea lege insa neclaritatile sunt foarte mari.

In primul rand, ar trebui, cred, sa ne intrebam ce este un impozit si care e rolul sau. In Epoca Moderna, Statul nu impoziteaza orice. In Evul Mediu o monarhie absolutista putea percepe orice fel de impozite – spre exemplu impozite pe numarul de ferestre ale unei case. Stilul asta de impozitare ducea catre o fiscalitate cumplit de apasatoare pentru cetatean pentru ca darile erau multe si grele.

Epoca Moderna, in care traim si noi astazi, a schimbat filozofia fiscala: statul nu impoziteaza orice dupa bunul plac si nu orice trebuie impozitat. Spre exemplu, daca vine vecinul si-mi cere o aspirina eu nu-i percep o contravaloare a produsului care sa fie apoi supusa impozitarii de catre stat. Cu alte cuvinte, ce se impoziteaza, care e filozofia in Epoca Moderna? Raspunsul e destul de simplu: se impoziteaza o activitate economica si/sau comerciala. Activitatile economice se desfasoara intr-un cadru reglementat pe o piata libera prin, spre exemplu, societati comerciale (firme), persoana fizica autorizata, asociatii familiale, intr-un cuvant spus dupa cum prevede legislatia. Pe piata fortei de munca, la fel – un angajat intr-o firma plateste darile pe care trebuie sa le plateasca din salariul sau. De observat ca nu se impoziteaza orice tranzactie, altminteri am sufoca de-a dreptul orice piata libera.

Daca, de exemplu, eu imi spal rufele la mine acasa, eu depun o activitate economica? Cred ca nu. In aceeasi situatie e si taranul care cultiva in gradina sa rosii, pentru ca sa manance el si familia lui. Daca imi cumpar un televizor, platesc atunci  si mi se da, din partea vanzatorului, bon fiscal sau factura, apoi platesc abonamentul.

Notiunea de gospodarie este extrem de neclara si nu implica o activitate economica si/sau comerciala. Persoanele care fac parte din acea gospodarie valorifica bunurile dobandite prin munca, in sensul ca valorific televizorul uitandu-ma la televizor, folosindu-l. Dar cand l-am cumparat am platit tot ce era de platit, iar din salariul pe munca depusa, intr-un cadru reglemetat, la o firma, am platit taxele si impozitele ce erau de platit. Pentru ca este evident ca daca am cumparat un televizor si nu-l folosesc, atunci nici nu-l pun in valoare, nu-l valorific.

Un taran isi confectioneaza un cotet pentru pasari. El cumpara cele de trebuinta pentru asta, platind pentru aceste bunuri. Apoi munceste el – e munca lui –  ca sa-si faca cotetul. Cu ce drept vine atunci statul sa-i puna un impozit pe cotet? Nu cumva semana cu impozitul din Evul Mediu pe numarul de ferestre de la o casa? Seamana, nu-i asa? Eu cred ca da.

E un pic hilar sa te referi in termeni de gospodarie la un apartament de doua sau trei camere, in felul asta traind foarte multi oameni. Dar acelasi lucru se poate spune si despre o casa la tara – e aceea o gospodarie? Insa DEX-ul ne spune despre un inteles iesit din uz al termenului „gospodarie”: ” (Ieșit din uz) Unitate de producție agricolă, de prestări de servicii etc. (de stat, cooperatistă sau particulară)”, dar aici avem altceva: avem ceea ce acum se cheama firma sau societate comerciala sau asociatie familiala, adica o entitate economica ce desfasura o activitate economica si/sau comerciala. In rest, cetatenii platesc deja impozitul pe casa pe care o au, aceasta fiind o taxa de proprietate.

Ce vreau sa spun este ca impozitul pe gospodarie e un impozit pe ceva ce nu exista si din aceasta cauza e abuziv si invita la evaziune fiscala. Te-ai putea gandi si ai putea spune: nu exista gospodarii, exista locuinte. Iar pentru bunurile care constituie averea imobila a unui locuitor s-au platit deja impozitele aferente. Acuma ce faci? Vii si le mai impozitezi si a doua oara si in conditii de depreciere in timp a capitalului respectiv? Adica il impozitezi ca si cum obiectul respectiv ar fi nou, ca si cum ar fi cumparat atunci, dar la un pret mai scazut??

Si la ce ar folosi asa ceva? Impunerea unui impozit redundant nu foloseste la nimic, doar distorsioneaza recesionar piata. Pana la urma activitatea economica ar avea de suferit.

Pe de alta parte, este halucinant ce idei au guvernantii nostri. Ei au estimat ca sunt 7 milioane de gospodarii in Romania si ar fi necesar 35.000 de consultanti fiscali – 1 consultant la 200 de gospodarii – platiti cu 10.000 RON in conditiile in care, pentru aceste servicii de consultanta, pe care statul i le ofera, cetateanul ar trebui sa plateasca contravaloarea acestora, ca si cum ar fi servicii private.

1 consulant la 200 de gospodarii – care sa managerieze o formularistica bogata si care sa aiba si activitati de control – mi se pare ca nu poate fi de ajuns. 200 de gospodarii e foarte mult si atunci ar trebui sa ai un birou de consultanta, cu mai multi angajati. Daca ANAF are deja 30.000 de oameni, inteleg ca mai angajezi inca 35.000 pentru activitatati de consultanta. In acest fel se sporeste INUTIL atat costurile statului dar si birocratia devine si mai stufoasa.

Dar iata ce spune Lucian Isar pe FaceBook:

„Circula pe net:

Multă confuzie a creat în opinia publică proiectul legii impozitării gospodăriilor. Guvernul nu s-a priceput să explice bine ce e cu acest nou soi de impozit și nici care e utilitatea lui.

Iată că noi vă lămurim cum stă treaba cu acest misterios impozit pe gospodărie.

Deci, treaba stă cam așa: dacă tu ai o căsuță din chirpici și eu o vila cât Casa Poporului, astea nu intra la impozitul pe gospodărie, că n-aduc profit.

Tu însă ai o găină, eu am un pitbull. Sau zece pitbulli, n-are a face. Tu vei plăti impozit 10 % din venitul pe care ți-l aduce găina. Eu nu plătesc nimic, căci pitbull-ul (deși are), nu face ouă. Dacă într-un an de zile găina ta face 300 de ouă, 30 de ouă trebuie să le dai statului de fiecare găină pe care o ai în ogradă. Să calculăm: 30 ouă x 5 lei/buc = 150 lei pe an de găină impozit.

Tu ai un porc, eu am o pisică birmaneză. Un porc de tăiat la Ignat face cam 1 500 lei cel puțin. Deci mai ai de dat înca 150 lei/an statului. Eu n-am de dat nimic, căci pisica birmaneză (deși toarce) nu se taie de Ignat. Și pitbullii și pisicile birmaneze îmi provoacă cheltuieli de întreținere, așa ca voi primi bani de la stat din cheltuielile deductibile.

Tu ai o gradină în care cultivi diverse legume. La 20 de ari obții un venit aproximativ de 7 000 lei/an. 700 lei trebuie să-i plătești impozit pe gospodărie. Eu nu trebuie să plătesc nimic, căci în grădina mea nu cultiv decât un teren de tenis. Care nu-mi aduce profit, ci cheltuieli. Așa că mai am de primit bani și pentru terenul de tenis…

Dacă pe lângă toate bogățiile tale de până acum mai ai și-o vacă, chiar ai pus-o !(ca să nu zic altfel). Ea dă în medie 7 litri de lapte pe zi. Să socotim iarăși: 7 litri x 5 lei = 35 lei venit pe zi. 35 lei x 300 zile = 10 500 lei/an. De aici vei mai plăti statului încă 1 050 lei anual.

Eu nu am vacă, doar o piscină. Piscina nu-mi aduce profit, doar cheltuieli. Mai primesc bani de la stat și pentru piscina mea…

La final, să facem totalul: dragă gospodarule, ai de dat 150 lei statului de fiecare găină, încă 150 de lei de porc, 700 de lei de grădină și 1050 de vacă în fiecare an. Cu totul face 2 050 lei pe an impozit de gospodărie medie. Cam tot pe atâta am de primit și eu de la stat din cheltuieli deductibile.

Te-ai lămurit, dragă gospodarule, cum stă treaba cu impozitul pe gospodărie ? Ai priceput utilitatea lui ?

De unde să-mi plăteasca mie păgubitul statul cheltuielile deductibile, dacă nu din impozitul tău pe gospodărie? Tu care până acum ai eludat statul cu găinile și ouăle tale.
Profitorule”

Da, dar eu cultiv la mine in gradina legume, dar nu obtin niciun venit. Dintr-un motiv foarte simplu: nu le vand. Sa zicem ca am si o vaca – nu comercializez laptele. In cazul in care le comercializez – sa zicem legumele – atunci ar trebui sa platesc impozitele, asa cum se face in orice tranzactie: am vandut kilul de rosii cu atat, emit un bon fiscal si asta e, platesc statului ce se cuvine, legal. Dar este inadmisibil sa vina statul si sa prezume ca eu as comercializa!! Pentru ca e treaba mea ce fac cu rosiile mele din gradina. Asa cum e treaba mea ce fac cu porcul meu – pot sa-l vand, pot sa nu-l vand, pot sa comercializez carnea sau nu. Si apoi nu vad pe ce baza e calculat ca taranul trebuie sa plateasca 1050 de lei pentru ca are o vaca si nu 105 lei sau 10.500 de lei – asta numai pentru ca are o vaca. Adica statul prezuma ca daca am o vaca, voi comercializa laptele, desi s-ar putea ca lucrurile sa nu stea asa. Si apoi daca as comercializa laptele, de unde stie statul cat castig eu pe laptele comercalizat de mine pentru ca sa-mi puna impozitul de atat? Altminteri statul impune orice impozite doreste si oricat de mari. Ca-n Evul Mediu!

Te face sa razi si sa plangi: „Și pitbullii și pisicile birmaneze îmi provoacă cheltuieli de întreținere, așa ca voi primi bani de la stat din cheltuielile deductibile.” – da, dar e treaba mea ce fac cu pitbullul meu sau cu pisica mea birmaneza: daca ii vand? 🙂 Adica pot sa vand pisica birmaneza cu 30.000 de lei fara sa platesc nicio taxa, obtinand un pret mai mare decat ar plati taranul impozitul pe gospodarie! 😆 😆

Adica cum, sa dea 150 de lei pe an pe gaina impozit, doar pentru ca statul prezuma ca el ar vinde ouale gainii? Dar la tara pasaretul e foarte numeros: daca are 20 de gaini, plateste 3000 de lei?? De aici se vede confuzia care se face: se prezuma ca o gospodarie ar efectua o activitate economica, cand, de fapt, nu este asa. Altceva e daca vinzi oua si emiti un bon fiscal – atunci platesti ce trebuie platit. Daca, de exemplu, un producator si-ar face o firma de crestere a pasarilor si ar comercializa carnea sau ouale sau daca s-ar uni mai multi producatori agricoli si ar pune bazele unei ferme, atunci, desigur, altfel ar sta lucrurile. S-ar infiinta o societate comerciala care s-ar ocupa de comercializatul carnii, al oualelor, laptelui. Atunci s-ar putea vorbi despre o activitate economica si comerciala, supusa impozitarii. Pentru ca simplul fapt ca are o vaca, adica existenta vacii in gospodaria lui si in proprietatea lui, nu implica o activitate economica si nici una comerciala. Este o eroare de logica, de pilda, sa prezumi ca daca cineva are un revolver in mana a omorat un om: poate sa aiba un revolver in mana si sa nu omoare pe nimeni si nici sa fi omorat pe cineva. Asa si cu vaca, gaina sau pisica birmaneza: simpla existenta a gainii sau a pisicii birmaneze in locuinta cuiva nu inseamna desfasurarea unei activitati economice si/sau comerciale.

Eu cred ca e evident faptul ca o astfel de lege e neconstitutionala si abuziva.

Iata un comentariu la postarea D-lui. Isar: „Felix Dark Ideea ramane aceeasi. Ai ceva in casa care ar putea prodice ceva? Platesti.” Numai ca „ar putea produce” nu e acelasi lucru cu „produce” si nici cu o activitate economica. Pentru ca daca e s-o luam asa si masina de spalat produce curatirea rufelor murdare. Si televizorul imi produce un anumit nivel de satisfactie, spre exemplu vizionarea unei emisiuni de divertisment. Adica sa platesti pe ce ar putea produce?? Atunci de ce sa nu platesti, spre exemplu, la buticul din colt o sticla de cola, pentru ca ai putea s-o bei? De ce sa nu platesc si pretul unui televizor, pentru ca as putea sa-l cumpar? Sau macar un procent, pentru o posibila intentieEste uluitor cum Statul face procese de intentie oamenilor, fara nicio jena de pardon.

Si este uluitor cum ideile proaste, impotriva cetateanului prind atat de bine si de repede la noi!!

DE cititi si…

postarea D-lui. Cristian Preda:

„Semnez fără reținere și vă sugerez să faceți la fel!

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Aprilie 27, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 55 comentarii

Vom ajunge sa-l regretam pe Victor Ponta? Pe cine vom ajunge sa mai regretam?

Zilele trecute Dl. Grindeanu anunta, de la masa de lucru, prin intermediul televiziunilor de stiri, cat de bine merge economia romaneasca: veniturile la buget au crescut, avem si excedent bugetar, somajul e la un minim istoric s.a. de genul asta.

Dar, oare, asa stau lucrurile? Cel mai grav lucru ar fi – spun ar fi pentru nu indraznesc sa spun „este” – ca Guvernul sa ascunda situatia economica reala a tarii. Chiar nu vreau sa cred ca Guvernul ne minte!

Totusi, trebuie luat aminte si la ce spun analistii economici. Iata ce spune Florin Citu in doua postari pe FaceBook:

Prima:

„Colectarea TVA mai mica in 2017

Trimestrul I 2017 arata o colectare mult mai slaba a TVA fata de perioada similara a lui 2016. Asta se intampla desi guvernul spune ca economia „duduie”. Pentru a ascunde acest lucru, guvernul a decis sa ramburseze sume mult mai mici din TVA. Adica sa arunce costul tot pe sectorul privat. In martie a rambursat cu 1 miliard de lei mai putin. In primul trimestru 2017 rambursarile TVA sunt mai mici cu aproximativ 40% fata de perioada similara a lui 2016.

Sursa : ANAF, MFP si calcule proprii.

#romaniitrebuiesastie

No automatic alt text available.

A doua:

„ISD au scazut…

Investitiile straine directe au scazut in primele 2 luni ale lui 2017 fata de perioada similara a anului trecut (sursa- BNR).

Nu este o surpriza pentru cei care traiesc in economia reala. In plus,Moddy’s a redus perspectivele economiei de la pozitiv la stabil (desi eu zic putea foarte usor sa treaca la negativ).

Moody’s :In December 2015, the positive outlook on the ratings of Romania were based upon the expectation that the improvement of fiscal and debt metrics would be sustained, and the vulnerability of the economy to external shocks would be reduced. Those assumptions are not supported by the economic and fiscal trends observed since then or by those expected going forward.

Image may contain: text

Si acum sa vedem ce spune Moody’s:
HotNews

Moody’s a inrautatit perspectiva Romaniei de la pozitiv la stabil, mentinand insa ratingul Baa3. Vezi in text argumentele detaliate ale analistilor agentiei de rating

„Pe de alta parte, Moody’s a reconfirmat ratingul Baa3 al Romaniei pentru datoria pe termen lung si perspectiva stabila acordata de catre celelalte agentii de rating, informeaza Ministerul Finantelor Publice.
„Cresterea economica sustenabila, imbunatatirea cadrului institutional si continuarea reformelor structurale, precum si nivelul scazut al datoriei publice, vor contribui la imbunatatirea in viitor a ratingului de tara”, a afirmat Viorel Stefan, ministrul Finantelor Publice.

Ce mai arta comunicatul Moody`s:

  • Agenda de relaxare fiscala a guvernului si cresterea ponderii datoriei publice in PIB indica faptul ca Romania nu a profitat de conditiile macroeconomice si financiare favorabile pentru a-si aduce datoria publica intr-o traiectorie clar descendenta si in vederea restabilirii tampoanelor fiscale diminuate ca urmare a crizei
  • Dupa sase ani in care deficitul bugetar a scazut de la mai mult de 9% din PIB in 2009 la sub 1% din PIB in 2015, finantele publice din Romania au trecut printr-un punct de inflexiune si se asteapta ca acestea sa continue sa se deterioreze in urmatorii ani
  • se asteapta ca stocul datoriei publice sa depaseasca 45% pana in 2021, fata de 38,0% la sfarsitul anului 2015 si 12,7% in 2007. O astfel de deteriorare ar face Romania mai susceptibila la agravarea conditiilor de pe piata externa.
  •  Desi ne asteptam in continuare la o crestere puternica a PIB-ului real pe termen mediu (cresterea PIB a fost de 4,8% in 2016 si se preconizeaza a fi de 4,0% in 2017 si de 3,5% in 2018), actualul ritm de crestere nu este sustenabil si este supraevaluat
  • Potentialul de crestere pe termen lung al Romaniei este de putin peste 3%, insa ramane mult mai mic decat cel de dinaintea crizei.
  • Si mai important este ca acest potential ramane limitat de lipsa reformelor economice structurale, de slabiciunile institutionale, de politicile economice care impiedica investitiile private masive, ca si de o rata a participarii la munca relativ scazuta si de emigrare.
  • Progresele privind reformele economice structurale si imbunatatirea infrastructurii au fost limitate si lente.
  • Competitivitatea este afectata de intarzierea investitiilor publice (inclusiv absenta planificarii strategice pe termen lung), de lipsa prioritizarii proiectelor de investitii si o rata scazuta de absorbtie a fondurilor structurale europene

„Ce ar putea duce la un upgrade al ratingului?
O presiune in sus exercitată asupra ratingului ar putea fi adusa prin dovada unei creșteri mai echilibrate și durabile a PIB-ului real, a îmbunătățirii cadrului instituțional și a unei îmbunătățiri a ratei datoriei externe.

Ce ar putea duce la un downgrade al ratingului?
O reducere a ratingului ar putea rezulta dintr-o deteriorare suplimentare semnificativa a finanțelor publice care ar conduce la o creștere a ratei datoriei publice, o scădere  semnificativă a competitivității externe sau o deteriorare din ce în ce mai mare a balanței sale de plăți si a poziției investiționale internațională”, mai arata comunicatul Moody`s.

In acest an, toate cele patru agentii de evaluare financiara au reconfirmat ratingurile Romaniei, scrie Agerpres..

Astfel, decizia Moody’s vine la doua saptamani dupa ce si agentia de evaluare financiara Standard & Poor’s a reconfirmat rating-ul aferent datoriei guvernamentale a Romaniei la BBB-/A-3 pentru datoria pe termen lung si scurt in valuta si moneda locala, cu perspectiva stabila.

La sfarsitul lunii martie a acestui an, agentia de rating japoneza JCR a anuntat mentinerea perspectivei stabile si reconfirmarea rating-ului de tara acordat Romaniei (BBB/BBB+) pentru datoria pe termen lung in valuta si in moneda locala.

O actiune similara a venit la inceputul acestui an si din partea agentiei de evaluare financiara Fitch Ratings, care a confirmat ratingurile pentru datoriile pe termen lung in valuta si moneda locala ale Romaniei la „BBB minus”, perspectiva asociata pentru ambele calificative fiind stabila.

Ratingul „BBB minus” este de tip „investment grade” (recomandat pentru investitii).

Ratingul este acordat dupa analiza cifrelor economice si financiare, printr-o decizie colegiala a analistilor agentiei. Este vorba despre o opinie, subliniaza agentiile, si nu de o recomandare de a cumpara sa vinde un titlu sau o actiune a unei societati.

Impactul ratingurilor

Ratingul, care reflecta riscul de faliment al unei intreprinderi sau stat, a capatat o mare importanta pentru entitatile notate si pentru investitori. Pentru state sau pentru societati, degradarea ratingului se traduce imediat prin cresterea dobanzilor la care se imprumuta.

Investitorii trebuie si ei, uneori, sa revanda anumite titluri pentru a respecta reglementari interne sau financiare. Administratorul unui portofoliu constituit din obligatiuni va trebui sa respecte un anumit echilibru predefinit intre titlurile riscante si cele mai putin riscante. Daca o parte din titlurile sale, precum obligatiunile grecesti, sunt degradate, el va trebui sa scape de ele pentru ca portofoliul sau sa nu devina prea riscant.

Cui apartin agentiile de rating?

Moody’s este o societate americana cotata si independenta, detinuta in proportie de 13% de miliardarul Warren Buffett. Fitch apartine in majoritate societatii franceze Fimalac, fondata de Marc Ladreit de Lacharriere si in proportie de 20% de grupul Hearst. Standard & Poor’s este detinuta de editorul american McGraw-Hill Companies.

Cine le plateste?

„In general, o agentie de rating este platita de entitatile care doresc sa primeasca o nota sau de cele care utilizeaza aceasta nota”, sub forma de abonament, explica Standard & Poor’s. Potrivit baremului din 2009 pentru Statele Unite, o mare intreprindere trebuie sa plateasca minim 70.000 de dolari la inceputul procesului de notare, urmata de un abonament de „supraveghere”, care se ridica la aproximativ jumatate din suma initiala. De fiecare data cand emite titluri pe piata, ea va achita in plus un comision de 0,045% din tranzactie. Sumele sunt aproximativ aceleasi in Europa.”

In asemenea conditii, eu cred ca ar trebui sa vedem ce e de facut, sa meditam mult mai serios pentru ca avem un Guvern PSD-ALDE de patru luni iar unul din rezultate consta in… deteriorarea finantelor publice la noi in tara. Am avut, din partea Coalitiei majoritare in Parlament, un atac pe Justitie, prin Ordonanta 13, acum avem unul pe partea economica. Nu-l consider deloc pe Rares Bogdan un „Guru”, insa m-am uitat la emisiunea de ieri – avem un atac si pe partea de dotare a Armatei? Or, toate aceste atacuri pe care le da Coalitia majoritara sunt impotriva Romaniei. Cel putin, din ce s-a intamplat pana acum, nu ar reiesi altfel.

Nu vreau sa ma laud, dar ceea ce spune Moody’s spun si eu de mai multa vreme: ar trebui sa vedem reforme structurale, investitii straine masive, investitii publice, rata ridicata de absorbtie  a fondurilor europene, pentru ca sa poata sa se mareasca potentialul de crestere economica a tarii si sa putem vedea cu adevarat dezvoltare. Nu numai ca nu se intampla asa ceva, dar lucrurile involueaza dupa cum lesne se poate constata.

Pe vremea lui Victor Ponta, cu toate criticile justificate la adresa guvernarii sale, deficitul bugetar a ramas redus, ba chiar mai mult: am avut si excedent bugetar, am avut o inflatie extrem de redusa, iar pentru a evita slabiciunile institutionale, lupta anticoruptie a continuat – in niciun caz nu i s-au pus piedicile care i se pun acum. Toate acestea au reusit sa mentina o crestere economica in jur de 3,3 % si sa conduca, anul trecut, la o crestere de 4,8% (prima crestere mai consistenta postcriza), desi mai mult pe consum, fiind si an electoral. Din pacate, consecintele au fost cu precadere de natura populista – spre exemplu, cresterea salariului minim, foarte brusca, inceputa la 1 ianuarie 2015. Culminand cu deja celebrul Program PSD, unul de buna seama doar electoral, dar care promitea dublari si triplari de salarii in sectorul de stat, neproductiv. Totusi, Victor Ponta nu mai e din 2015 premier. De observat ca marirea salariului minim in 2015 (cea din ianuarie si cea din iulie) a fost una prudenta, lucrurile luand-o razna in 2016 si 2017. Cu toata „taxa pe stalp” – fara indoiala criticabila – pe vremea lui Victor Ponta nu s-a vorbit de deteriorarea finantelor tarii. E adevarat ca o alta scadere a guvernarii sale – dar nu numai a acesteia!! – a fost ca nu a facut reforme structurale iar investitiile publice s-au situat la un nivel, totusi, redus. In timpul Guvernului Ponta, datoria publica a ramas redusa, la sub 40% din PIB. Deci fara sa creasca datoria, au fost niste realizari ce nu le putem trece cu vederea. Pe cand acum mi se vorbeste de o crestere a datoriei la peste 40% din PIB. De asemenea, ar mai fi o problema: rezistenta la socurile economice externe, care, in conditiile de azi, nu e deloc grozava.

Concluzia este ca NU putem fi multumiti de prestatia acestui Guvern Dragnea-Grindeanu si ne punem intrebarea: ce se intampla in PSD? Intrucat Guvernul acesta, cu ministrii alesi mai pe spranceana, mai pe interese si cunostinte personale, de Dl. Dragnea, e unul foarte slab. Spre exemplu: ce expertiza si experienta in domeniu are Olguta Vasilescu la Munca si Protectie Sociala. Insa se pot da nenumarate exemple.

Cu alte cuvinte: avem, din partea PSD-ALDE, un Program fantasmagoric si un Guvern slab. Iar, din pacate, o remaniere de genul celei anuntate de Dl. Dragnea, nu-mi intareste convingerea ca vom avea un Guvern mai bun. Sau un Program serios.

In actualele conditii, ceea ce arata Dl. Citu e justificat: Moody’s putea sa ne treaca, fara teama de a gresi, perspectivele economice la capitolul „negativ”. Mie mi-e teama ca daca se continua cu aceasta desfasurare negativa a lucrurilor – si probabil ca asa va fi – lucrurile s-ar putea inrautati, vizibil pentru populatie, chiar de anul asta. Din ce ne spune Moody’s se vede foarte clar ca masurile populiste de anul trecut, sub o guvernare ce eu as numi-o indoielnica, cea a D-lui. Ciolos, are deja consecinte:

„Desi ne asteptam in continuare la o crestere puternica a PIB-ului real pe termen mediu (cresterea PIB a fost de 4,8% in 2016 si se preconizeaza a fi de 4,0% in 2017 si de 3,5% in 2018), actualul ritm de crestere nu este sustenabil si este supraevaluat

De observat: cu tot triumfalismul Guvernului Grindeanu cresterea economica din acest an e preconizata a fi sub cea de anul trecut. Nu cu mult, dar e sub. De fapt, ar trebui sa intelegem bine un lucru: Moody’s ne vorbeste despre altceva. Despre faptul ca am intrat pe partea descedenta a ciclului economic: cu alte cuvinte ne vorbeste despre o noua recesiune. Politicile prociclice si populiste pot agrava situatia si, deci, recesiunea. De observat si din ce ne spune Moody’s: Guvernul nu ia masurile necesare pentru a combate aceste lucruri negative.

Te intrebi, pe buna dreptate, ce face Opozitia in Parlament si ma gandesc cu precadere la PNL.

USR face propuneri legislative in comun cu PSD, iar pe Traian Basescu „in confunzi cu Tariceanu”, ca sa ma exprim precum Cristian Preda, si pare a fi prieten la catarama cu Dragnea.

Iar PNL pare ca doarme!

E adevarat, Opozitia e in minoritate in Parlament si e fragmentata. PNL are un procent mult mai redus in Parlament decat PSD. DAR ASTA NU JUSTIFICA INACTIVITATEA!!! Sau, daca doriti, slaba activitate… Cred ca perceptia asta e raspandita destul de larg in tara si din aceasta cauza PSD sta inca bine in sondajele de opinie, cu un procentaj, daca am inteles bine, de 40% incredere din partea electoratului.

Ma intreb daca nu cumva ar trebui sa intervina, in stiul discret cu care ne-a obisnuit, Klaus Iohannis…

Se mai incearca ceva cu Daniel Constantin…

Pentru ca eu cred ca ar trebui s-o spunem pe sleau: daca lucrurile se inrautatesc, actuala majoritate PSD-ALDE trebuie schimbata, chit ca vrea, chit ca nu vrea Dl. Dragnea sau Tariceanu. Primele patru luni de guvernare ale guvernului sau nu-l indreptatesc sa aiba pretentii.

DE luat aminte la ce face PSD…

Iata ce ne spune Ana Birchall:

Ana Birchall: Centura Bârladului intră în licitație în luna iulie

Ana Birchall: Centura Bârladului intră în licitație în luna iulie

COMUNICAT DE PRESĂ

 

Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Ana Birchall, care este și deputat de Vaslui, a anunțat, astăzi, alături de ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, ca în luna iulie a anului 2017 va fi lansată licitația contractului de proiectare și execuție pentru centura ocolitoare a municipiului Bârlad. Prin scoaterea la licitație a pachetului comun (proiectare și execuție), se vor scurta termenele în vederea începerii efective a lucrărilor la centura Bârladului.

“Pentru mine este o onoare să fiu astăzi aici, alături de bârlădeni, de autoritățile județene și de colegii din guvern pentru a marca un pas concret în direcția începerii lucrărilor la centura Bârladului. Știu foarte bine că bârlădenii au așteptat prea mult pentru ca acest obiectiv de importanță majoră să fie demarat. În pofida acțiunilor, a demersurilor legale personale și a eforturilor autorităților județene, începerea lucrărilor la centura Bârladului a fost, în mod constant, amânată de către fostul Executiv. Nu știu dacă a fost rea-voință, ignoranță, incompetență sau toate la un loc, cert este că nu există nicio justificare pentru care centura Bârladului a fost lăsată de izbeliște. În calitate de parlamentar de Vaslui, m-am luptat pentru acest obiectiv și am reușit cuprinderea în buget a amendamentului care asigura finanțarea necesară începerii lucrărilor la centura Bârladului. Deși în baza acestui amendament legislativ, depus și aprobat în decembrie 2015, proiectul era cuprins în Strategia de Implementare a Master Planului General de Transport al României având finanțare din fonduri europene, fonduri de la bugetul de stat și fonduri provenite din credite, execuția lucrărilor la centura ocolitoare nu a fost demarată”, a declarat Ana Birchall, detaliind neimplicarea fostului Guvern în acest proiect: “Din toate răspunsurile pe care le-am primit la întrebările și interpelările adresate anul trecut Ministerului Transporturilor, Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, Ministerului Finanțelor Publice și Companiei Naționale de Investiții, a rezultat că Executivul nu a reușit să realizeze pașii legali necesari, astfel încât să se organizeze licitația și toate celelalte etape premergătoare, fără de care lucrările de execuție nu puteau începe”.

În calitate de deputat de Vaslui, Ana Birchall a ținut să puncteze efortul de echipă al autorităților centrale și județene prin care s-a reușit intrarea în linie dreaptă pentru începerea efectivă a lucrărilor la centura Bârladului, spre finalul acestui an: “Bârlădenii sunt îndreptățiți să beneficieze de o centură ocolitoare la standarde europene, care va aduce nu numai oportunități de dezvoltare economică, dar va pune totodată capăt calvarului pe care locuitorii Bârladului erau nevoiți să-l îndure. Mă refer aici la traficul greu, ce are ca efect direct deteriorarea caselor din zonă. A fost un efort de echipă al autorităților din județul Vaslui, în frunte cu domnul președinte al Consiliului Județean, Dumitru Buzatu, al Guvernului României și al domnului ministru Răzvan Cuc, prin care ducem la îndeplinire una dintre promisiunile pe care ni le-am asumat în fața românilor, în general, și a bârlădenilor, în particular”.”

In fieful lor electoral se apuca sa faca centuri ocolitoare, la orasele precum Barlad, asta ca sa mentina ridicata increderea electoratului de acolo in PSD. Sa vada electoratul sarac al Moldovei noastre ca PSD munceste, nu-i asa, pentru el!!

De altii ii doare drept in cot si nici acolo!! Pur si simplu nu le pasa. Spuneti-mi si mie: ce a facut crainica de la Antena 2 ajunsa primar al Capitalei, D-na. Gabriela Vranceanu-Firea, pentru Bucuresti? Raspunsul e extrem de evident: vrea sa faca 19 firme de stat care sa fie in subordinea Primariei si a pus iepurasi de culoare cacanie – chipurile a impodobit Bucurestiul in intampinarea Pastilor. Mai pe intelesul tuturor spus: NIMIC!!!

La Barlad se face centura ocolitoare…!!!

Cateva scurte consideratii asupra turul I al alegerilor din Franta

Iata aici un articol interesant.

In primul rand, sa spunem cateva cuvinte despre rezultatul inregistrat de socialisti. E unul extrem de slab, fara indoiala. „O sanctiune istorica”, vorba lui Benoit Hamon. Insa trebuie spus ca atat Presedintele actual, Dl. Hollande, cat si Partidul Socialist Francez, din care provine, au avut o prestatie, in timpul mandatului, extrem de slaba – din aceasta cauza, sanctiunea aplicata de alegatori a fost drastica si dreapta.

Slabiciunea centrului-stanga si centrului-dreapta a condus la cresterea extremelor: Marine Le Pen si Jean-Luc Melenchon (comunist) in proportie de aprox. 40% din electoral votand cu cei doi, la o prezenta la vot de 81%!!!

Francois Fillon a avut problemele sale cu justitia, ceea ce a condus la un recul important. In tabara socialistilor se prefigura de mai multa vreme un esec usturator. castigatorul acestor alegeri – Emmanuel Macron, fondatorul partidului En Marche! – s-a desprins din Partidul Socialist Francez, acesta ramanand cu Hamon drept candidat. Miscarea aceasta a avut ca scop aducerea in prim-planul scenei politice din Franta un candidat tanar, cu carisma si pro european. Partidul sau, En Marche, este social-liberal, Third Way, centrist, asa ca putem sa-l asociem pe Macron cu nume precum Bill Clinton, Obama, Tony Blair sau Matteo Renzi, partidul sau fiind unul de stanga, social-democrat: Partidul Democrat.

DE remarcat articolul prof. Vladimir Tismaneanu:

The rise of the radical center

„I agree with Anne Applebaum: The old ideological polarities are definitely obsolete, exhausted, hackneyed, the French elections indicate the birth of the radical center. I would add that they also signal to the Kremlin thugs that they cannot count forever on “useful idiots”. Both radical extremes seem politically and intellectually impotent confronted with the rise of the radical center. And this is good news, indeed…
https://www.washingtonpost.com/news/global-opinions/wp/2017/04/23/frances-election-reveals-a-new-political-divide/?utm_term=.0e3c8ddad84e

Dar sa vedem ce spune Anne Applebaum:

The Washington Post

France’s election reveals a new political divide

April 23 at 6:08 PM

„True to the spirit of 1789, the revolutionary French are a step ahead of everyone else. On Sunday, they became the first large Western country to ditch, in a major election, the center-right/center-left political-party structure that has dominated European politics since the Second World War. Neither Emmanuel Macron nor Marine Le Pen, the two candidates who emerged from the first round of voting for the French presidency, belongs to the old gauche or the old droite. Neither will have a major parliamentary party behind his or her program. Neither, as president, would represent a continuation of the status quo.

If the most important political divide, in France as almost everywhere else, was once over the size of the state, the new political divide is not really about economics at all. It is about different visions of the identity of France itself. Le Pen, best described as a national socialist, would like to take France out of international institutions, including both the European Union and NATO; block borders; curtail trade; and impose quasi-Marxist state-dominated economics. Her voters are pessimistic about the present and nostalgic for a different France. Her most important foreign ally is Vladimir Putin, whose money funded her campaign, but in recent days President Trump has made positive noises about her, too. Her party, the National Front, has been part of French politics for decades, and has been historically noisy in its opposition to immigration.

On the other side is Macron, whose brand-new movement, En Marche — the name means “forward” — represents the brand-new radical center. Macron rejects political branding: “Honesty compels me to say that I am not a socialist,” he has said, despite having served in a Socialist Party government. He embraces markets, but says he believes in “collective solidarity.” His voters are more optimistic about the future, they support the European Union, they embrace France’s integration with the rest of the continent and the world: “You are the new face of French hope,” Macron told them in his victory speech Sunday night. Though Macron favors strong external borders of the European Union, he expresses no special dislike of immigrants. The foreign politician he most resembles is the young Tony Blair, who also put together a centrist coalition, though it wasn’t called that at the time.

In this sense, the second round of France’s election has a clear agenda: open vs. closed, integrationist vs. isolationist, future vs. past. Unlike her father, who won 18 percent in the second round of the presidential election in 2002, Marine Le Pen is expected to win more, maybe much more, in the May 7 runoff. Though she is far behind Macron right now, a fluke victory cannot be excluded. There is a part of the old left, including those who voted for the Trotskyist, Jean-Luc Mélenchon, who sympathize with her objections to trade, bankers and international business; there is a part of the old right, including those who voted for François Fillon, who prefer her ostentatious endorsement of “traditional values.”

There are many who, confused by the new political divide, will abstain. The smear campaign that will now be aimed at Macron — backed by Russian, alt-right and pro-Trump trolls — is going to be unparalleled in its viciousness. It may well put people off voting altogether.

Whatever the final result, Le Pen and her party will not go away. They stand for a set of feelings that are real, that exist in every Western country, and that are now best fought openly, point by point, argument by argument — for they pose a genuine and powerful threat to liberal democracy as we know it. Though the origins of the National Front are indeed fascist — its founders included Vichy sympathizers — it is no good dismissing her candidacy on those grounds. The task now, for Macron and those who will now imitate him, is to find solutions for the many people who reject his “open” politics and his centrist vision.

Security for the fearful; safety for those who feel threatened, whether by immigration or unemployment; dynamism for static economies. On Sunday night, Le Pen called on French “patriots” to support her in the second round. In response, Macron must now define new forms of patriotism, and new forms of solidarity, for those in France who want to remain French but embrace the world.”

De fapt, mi se pare, mai degraba, ca avem de a face si in Franta cu ceea ce in teoria politica actuala poarta denumirea de New Democrats, un curent relativ nou in SUA, infiintat dupa victoria din 1988 in alegeri prezidentiale a lui George H. W. Bush – curent centrist, de aici si apropierea de Third Way.

Dupa parerea mea, in Franta, s-a renuntat la ascensiunea centrului-dreapta traditional reprezentat de Francois Fillon (Partidul Republican – liberal-conservator, gaullist si crestin-democrat) in favoarea unui experiment de centru, reprezentat de Macron, cu conotatii in New Democrats si Third Way.

Desi Macron e castigator al primului tur de scrutin, victoria sa in fata Marinei Le Pen este la limita. Sunt de acord cu ce spune Anne Applebaum:

„There is a part of the old left, including those who voted for the Trotskyist, Jean-Luc Mélenchon, who sympathize with her objections to trade, bankers and international business; there is a part of the old right, including those who voted for François Fillon, who prefer her ostentatious endorsement of “traditional values.””

Meciul, ca sa zic asa, NU ESTE JUCAT!! Fillon a declarat ca ii indeamna pe cei ce l-au votat sa-l sustina in turul II pe Macron. Melenchon s-a abtinut in a sprijini pe cineva. Macron are prima sansa, dar Marine Le Pen poate reveni din urma, cu atat mai mult cu cat diferenta intre ei in acest prin tur e atat de mica. Nu stiu daca nu cumva e un avantaj pentru Marine Le Pen ca s-a clasat a doua, la o diferenta atat de mica – in marja de eroare, ce sa mai… – fata de Macron…

Greu de anticipat ce va fi in turul II. Unii estimeaza o victorie a lui Macron cu 60% fata de 40%, Marine Le Pen. Posibil… Insa cei care spun asa par a nu dori sa-i dea Marinei Le Pen sansa de a castiga! Lasand la o parte parti-pris-urile politice si cautand sa fim obiectivi, trebuie sa spunem ca Marine Le Pen are sanse sa castige turul II al alegerilor prezidentiale din Franta.

Urmeaza o campanie grea si o batalie electorala grea pentru infrangerea extremei-drepte!

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Aprilie 24, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 27 comentarii

Despre legea salarizarii unice…

Inainte de toate am remarcat faptul ca Dl. Grindeanu, ce are in tara asta functia de prim-ministru, a iesit ieri pe la televiziunile de stiri (abuzand de cuvantul „austeritate” – „apostolii austeritatii”) sa ne anunte „bomba” potrivit careia stam foarte bine la veniturile bugetare pe primul trimestru, care ar fi mai mari decat cele din perioada similara a anului trecut, ca avem chiar un excedent bugetar de 0,2%, ca somajul a ajuns la un „minim istoric”, deci lucruri care infirma parerea unora ca, de fapt si de drept, veniturile la buget ar fi mai mici… Ca asta a vrut sa arate premierul: ca nu e asa, ca sunt mai mari! El a raspuns astfel la discutiile pline de ingrijoare din spatiul public. A cautat sa ne linisteasca: treburile sunt in regula.

Dar, domnule Grindeanu, daca toate sunt bune si frumoase inseamna ca sistemul actual e unul cat se poate de bun. Spre exemplu, poate asigura statului si un excedent bugetar – nu ca as fi adeptul excedentelor bugetare, spun doar ca poate sa-l asigure. Poate sa asigure, iata, venituri mai mari la bugetul de stat. Deci e un sistem functional si inca unul bun. Intrebarea care se pune este: de ce vreti sa-l schimbati? Pentru ca PSD-ALDE vor sa introduca indoielnicul impozit pe gospodarie, doreste sa nationalizeze, asa inteleg, sistemul privat de pensii – de citit aici. Eu nu prea inteleg: dai vrabia din mana dupa cioara de pe gard? Vor sa ne duca spre comunism, in zbor?

Acuma, revenind la titlul postarii, trebuie precizat ca aceasta lege se refera in exclusivitate la sectorul de stat. Altminteri lucrurile ar degenera in fascism. Sigur, PSD, impreuna cu ALDE, ar trebui sa ne lamureasca pana la urma ce fel de partide sunt… Despre legea aceasta s-a tot discutat de mai multa vreme. Nu s-a intamplat nimic deosebit: nu e nicio lege in acest sens in Romania. Acum, discutia e din nou pusa pe tapet. Din ce observ eu, nimeni nu se intreaba ce conditii ar trebui sa fie indeplinite pentru ca sa poata exista o lege in acest sens si sa fie, desigur, functionala. Pana acum avem doar bune intentii…

Dupa parerea mea, trebuie indeplinite trei conditii:

a. trebuie sa existe un sector privat performant;

b. trebuie dimensionat corect statul, sectorul de stat, bugetar;

c. trebuie dimensionate corect cheltuilelile salariale in sectorul de stat.

Fara aceste trei conditii nu ai cum sa vorbesti despre o lege in acest sens. Punctul a. cred ca e foarte simplu de inteles: nu trebuie decat sa te intrebi de unde vin banii pentru salariile celor de la stat si te lamuresti repede. Pentru ca sectorul privat sustine sectorul de stat, nu sectorul de stat sustine sectorul privat. Punctul b. cred ca e , iarasi, simplu de inteles pentru ca e logic: fara o dimensionare corecta, o lege de genul asta e superflua. Punctul c. e de asemenea foarte clar: salariile nu pot fi oricat de mari la stat.

Statul nostru e mare si ineficient, brazdat de interese personale si de partid, de asta si multa coruptie, iar in relatia cu cetateanul e arogant si dispretuitor. De fapt, sectorul asta e un bazin electoral pentru anumite partide si din aceasta cauza nici nu au interesul de a-l dimensiona corespunzator. Curajul asta nu-l prea are nimeni, pentru ca ar trebui facute reforme si nu se prea vrea, din cate cu usurinta se poate constata, lucrul asta.

In alta ordine de idei – atentatul de ieri din Franta

Inca un atentat terorist ieri, in plin centru Parisului, pe celebrul bulevard Champs-Elysees, cu trei zile inainte de alegeri. Candidatii isi expuneau programul intr-o emisiune televizata si transmisa si prin radio. Un politist a murit, altii doi si o turista raniti. Am inteles ca atacatorul a fost impuscat mortal. ISIS a revendicat atacul armat. In legatura cu reactia candidatilor la presedintia Frantei – de citit aici.

Imi exprim si eu condoleantele familiei politistului care a murit. Dumnezeu sa-i ajute pe cei raniti.

A fost un atentat de mai mica amploare. Survine dupa o tentativa nereusita de atentat la Marsilia. Politia era prezenta pe strazi inca dinainte de atentat (15.000 de politisti din cate am inteles) pentru a asigura paza si ordinea dinaintea alegerilor. Sunt speculatii, dupa parerea mea intemeiate, ca s-a vrut prin acest atentat influentarea optiunii de vot a alegatorilor francezi si o indreptare a electoratului spre extrema-dreapta a Marinei Le Pen. Asta nu inseamna, desigur, ca D-na Le Pen ar avea vreo legatura cu atentatul. Este destul de periculos pentru ca am inteles ca in Franta ar fi peste 300 de enclave in care nu patrunde politia. Dar nici nu se iau masuri de la dure la extrem de dure la adresa islamicilor. Va dati seama ce periculos este, cu atatea enclave, acesti oameni dispunand si de arme, inclusiv mitraliere de asalt cum a fost cazul acum. Mai mult decat probabil, din motive de corectitudine politica nu s-a actionat asa cum trebuie impotriva populatiei islamice teroriste. Iar acum isi fac de cap.

Fara indoiala, condamn acest atac terorist. Dar nu pot sa nu remarc prostia Occidentului ce a primit in numar mare, de-a lungul timpului, musulmani, care acum isi arata toata rautatea si invidia la adresa celor care i-au primit cu atata ospitalitate.

De remarcat abordarea absolut justificata a Presedintelui Donald Trump, de a nu primi pe sol american musulmani din anumite tari musulmane.

Aprilie 21, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Despre cresterea salariului minim…

Mi-e teama ca de multe ori discursul public asupra cresterii salariului minim in Romania este mai degraba unul populist decat realist, fara a se tine cont de datele reale ale problemei si de ce spune, in aceasta privinta, stiinta economica. In general, cei care sustin cu tarie marirea salariului minim aduc drept argument faptul ca „romanii traiesc greu” sau ca „salariile, in Romania, sunt foarte mici, printre cele mai mici din UE”. Modul asta de a privi problema poate ca da bine la o anumita parte a populatiei, dar in niciun caz nu reprezinta o explicatie cat de cat fundamentata stiintific care sa sustina marirea salariului minim in Romania.

Eu cred ca ar trebui spus un lucru: marirea salariului minim trebuie sa tina cont de creterea productivitatii muncii – asta o intalniti in orice manual serios de economie pentru cursul liceal. O marire a salariului minim se justifica daca, pe o peroada de timp, se constata ca avem in tara curba productivitatii muncii deasupra curbei salariului minim. Tin minte ca marele economist american, Paul Krugman, a prezentat, referitor la SUA, un astfel de desfasurator pe o perioada ce mergea, daca mai tin bine minte, din 1960 si pana in zilele noastre. De atunci si pana acum curba valorilor productivitatii erau deasupra curbei valorilor salariului minim, panta curbei productivitatii fiind mai mare decat cea a salariului minim. De aici reiesea ca, strict macroeconomic vorbind – deci fara a perturba din punct de vedere macroeconomic economia SUA -, salariul minim putea creste destul de mult, ceea ce sub fosta Administratie de la Casa Alba s-a si intamplat.

Din pacate, in Romania, lucrurile stau pe dos, cel putin deca ne uitam la evolutiile productivitatii si ale salariului minim de la Revolutie incoace: cresterea salariilor sunt peste cele ale productivitatii muncii. Sigur, situatia Romaniei era si este una mai speciala, ca tara in tranzitie. Numai ca ceea ce s-a petrecut in februarie are un caracter mult mai nociv si voi incerca sa explic de ce.

Inainte de toate va propun sa ne uitam peste:

Evolutia anuala a salariului minim pe economie;

Productivitatea nominala a muncii per persoana angajata – Index (EU28 = 100) (Eurostat);

Productivitatea reala a muncii per persoana angajata – Index, 2010= 100 (Eurostat)

Sa privim cum a crescut incepand din 2015 salariul minim pe economie:

1 ianuarie 2015………..975 RON

1 iulie 2015………………1050 RON

1 mai 2016………………1250 RON

1 februarie 2017……… 1450 RON

Asta inseamna ca intr-o perioada de numai 2 ani de zile (2015-2017) salariul a crescut de la 975 RON la 1450 RON, adica s-a inregistrat o crestere de 48,72%!!!

Cum nu avem date pe 2016 privind productivitatea nominala a muncii, sa vedem cum a crescut productivitatea reala (referentialul fiind anul 2010 = 100) in perioada 2015-2017:

2015……….120,7%

2016………. 127,7%

Asta inseamna o crestere de numai 5,8%!!

Ca sa ne facem o idee asupra acestor cresteri sa comparam cu perioada 2009-2015:

Salariul minim:

1 ianuarie 2009……….600 RON

1 ianuarie 2015……….975 RON,

crestere de 62,5%.

Productivitatea nominala:

2009……….. 49,9

2015……….. 59,4,

crestere de 19,04%.

Productiviatea reala:

2009…………100,5

2015…………120,7

crestere de 20,10%.

Bineinteles putem calcula si pentru alte perioade. Ce arata toate acestea, pe langa faptul ca avem cresteri de salarii mai mari decat cele de productivitate?

Ne arata faptul ca aceasta crestere de salariu minim din perioada ultimilor 2 ani, pe langa faptul ca e foarte mare in comparatie cu cea a productivitatii muncii, e una extrem de brusca.

Din aceasta cauza, cresterea asta de salariu minim e foarte greu de suportat de catre agentii economici privati, dar si de catre stat, pentru sectorul bugetar (unde Guvernul anunta salarii record)!!! Pentru firmele private efortul e foarte mare si le poate scadea competitivitatea. Pentru sectorul bugetar e greu de inteles de unde va face statul rost de bani, in conditiile in care veniturile ANAF pe primul trimestru sunt mai mici decat cele din perioada precedenta a anului trecut, iar investitiile s-au prabusit.

Omoram operatorii economici?

Pe de alta parte, sunt greu de inteles unele propuneri legislative…

Urmaream pe teletextul Antenei 3 urmatoarea stire: „Pana la 25.000 de lei AMENDA pentru operatorii economici care nu marcheaza pe pungile de plastic continutul de biomaterial. Mai multi deputati de la PSD, USR si Minoritati au depus la Senat aceasta propunere legislativa. Amenzi intre 15.000-25.000 lei”.

Ce facem? Omoram operatorii economici? Impresia care se creeaza este ca cel care doreste sa munceasca, sa faca ceva in tara asta e pur si simplu pedepsit – il pandeste niste amenzi crunte care inhiba toata bunavointa, tot elanul si care, pana la urma, deprima economia, cu consecinte imprevizibile dar cu totul nefaste.

Noi, in loc sa incercam sa dam economiei un avant salvator, o deprimam si mai mult. Este noaptea mintii!!

Se creeaza impresia unui abuz de reglementare care complica totul si franeaza dezvoltarea. Asa ca este justificat sa te intrebi daca nu cumva e mai buna deregularizarea!!!

Deficitul bugetar…

In legatura cu deficitul bugetar, ar trebui spuse unele lucruri. Daca PSD-ALDE au in vedere cresterea deficitului bugetar peste 3% din PIB, ar trebui sa ne explice ce strategie au: e vorba de o crestere (cat anume?) pe termen scurt (ce poate fi stimulativa) sau una pe termen lung (ce poate genera probleme serioase cu datoria publica)? Daca se procedeaza haotic, mi-e teama ca rezultatele nu vor fi deloc bune.

Deficitul bugetar trebuie acoperit, iar lucrul asta se poate face prin:

emisiune de moneda (lucru restrictionat si chiar interzis in unele tari) – eu atrageam atentia in aceasta postare asupra inflatiei de aproape 300% de la inceputul anilor ’90. Pentru ca metoda asta conduce la inflatie;

imprumuturi – conduc la cresterea datoriei publice si aici am dori sa vedem daca Guvernul si-a stabilit o tinta – la ce valoare, ce procent din PIB, ar dori sa duca datoria publica?

marirea fiscalitatii, dar am inteles ca PSD-ALDE nu doreste marirea fiscalitatii, ci, dimpotriva, sa se reduca taxele si impozitele.

Dl. Dragnea trebuie sa inteleaga ca criticile dure care i se aduc sunt intemeiate pentru ca nu vedem din partea PSD-ALDE nicio strategie in acest sens, lucru ce induce incertitudini si neincredere in Stat.

Deocamdata nu stim decat ca Programul PSD are „termene precise”. „Ca pe vremea comunismului”, cum se exprima un comentator pe blog. Iar un distins oaspete, la o televiziune de stiri, se exprima in sensul „daca putem fi criticati ca nu am respectat termenele precise din Program”. Insa nu am vazut raspunsuri din partea PSD-ALDE care sa dea expresia unui joc de conceptie economica bine elaborat, care sa conduca pe termen scurt la consecinte economice benefice. Dublari sau triplari de salarii in sectorul bugetar, facute la „termene precise” si toate cam pe termen scurt, nu inseamna asa ceva.

Aprilie 18, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 3 comentarii

Program de tip… Caritas

Daca m-ar intreba cineva cum as caracteriza in doua-trei cuvinte Programul PSD, cred ca cel mai nimerit ar fi sa-i spunem un Program de tip Caritas: pui acolo un leu si, dupa ceva vreme, desigur, dar nu dupa prea multa, iei 8 lei in schimb. 🙂

Se vorbeste despre dublari, ba chiar triplari, daca am inteles bine, de salarii in sectorul de stat. 19 firme de stat in subordinea Primariei Capitalei, angajari la stat, in conditiile in care avem inca in jur de 1.200.000 de angajati la stat, fata de 900.000 (cat a lasat Guvernul Nastase in 2004), numarul de angajati la stat maxim sustenabil de catre statul roman. Inteleg ca s-au mai angajat si am fi ajuns in prezent la 1.300.000 de angajati la stat…

Dar sa vedem cum stau lucrurile. Si am sa citez trei postari de pe FaceBook ale lui Florin Citu:

Prima:

„Veniturile ANAF mai mici in primul trimestru 2017

ANAF a colectat cu 0.3% din PIB mai putin in trimestrul I 2017 comparat cu aceeasi perioada a anului trecut. (2017 =6.2% din PIB este mai mic decat 2016 = 6.5% din PIB)

Lucrurile sunt si mai grave. Tinta pentru venituri fiscale in 2017 este de 26.1% din PIB fata de 26% din PIB in 2016. In primul trimestru din 2016 deja colecatase 25% din suma necesara pentru tot anul. Anul acesta a colecatat 23.8% doar si are mai mult de colectat ca anul trecut.

Nu in ultimul rand, ANAF manipuleaza datele veniturilor prin manipularea sumelor rambursate de la TVA. In fiecare luna ANAF returneaza in medie 1.5 miliarde lei. In martie 2017 aceasta suma este mai mica, mult mai mica, si in aceste fel veniturile par mai mari. In realitate veniturile ANAF sunt mai mici. S-ar putea sa fie mai mici cu aproximativ 500 milioane de lei ( suma nerambursata din TVA dar care pana la urma trebuie rambursata) .

No automatic alt text available.

Daca veniturile au scazut fata de perioada similara de anul trecut, inseamna ca economia merge mai slab decat anul trecut.

Cum ar putea sa functioneze mai bine lucrurile? Ar trebui facute, desigur, investitii. Cum stam pe partea de investitii?

A doua postare:

„Investitiile s-au prabusit in primul trimestru 2017!

In primul trimestru al lui 2017 veniturile la buget sunt cu mult sub cele programate. Pentru a nu arata un deficit, deja, guvernul a taiat cheltuielile cu investitiile. Atat cele finantate din bani colectati din taxe si impozite locale cat si cele din fonduri UE.

In acest moment, 0.22% din PIB reprezinta minimul investitiilor pentru primul trimestru in perioada 2011-2017.

Venituri mai mici, investitii mai mici, cheltuieli mai mari- reteta PSD care garanteaza dezastrul in viitorul apropiat.

Surse: Ministerul Finantelor Publice si calcule proprii.

P.S. Duminica public cateva lucruri despre legea salarizarii unitare pe care vad ca guvernul inca le tine ascunse.

#romaniitrebuiesastie

Image may contain: text

Stam „bine”: si investitiile s-au prabusit!

Cum ramane atunci cu legea salarizarii unitare, cu maririle substantiale de salarii in sectorul de stat…?

A treia postare:

„Legea salarizarii unitare, in forma actuala, creste ponderea cheltuielilor de personal si asistenta sociala ca % din veniturile fiscale ale anului 2020 la un maxim istoric de 87%.

Altfel spus, aproape 90% din veniturile fiscale colectate in 2020 vor fi folosite doar pentru plata salariilor in sectorul bugetar, a pensiilor si a ajutoarelor sociale.

Surse: Ministerul Muncii, Ministerul Finantelor Publice, calcule proprii, p=prognoza.

#romaniitrebuiesastie

Image may contain: text

Dar daca 87% din veniturile anului 2020 „vor fi folosite doar pentru plata salariilor in sectorul bugetar, a pensiilor si a ajutoarelor sociale.”, atunci de unde bani pentru investitii, de exemplu cele din infrastructura – absolut necesare tarii si populatiei? In felul acesta, prin investitii publice, s-ar putea crea, indirect, desigur, si locuri de munca. Stau si ma intreb cum ramane cu Fondul Suveran de Dezvoltare, adica Fond Suveran de Dezvoltare fara investitii???

De observat ca in 2004 ponderea cheltuielilor de personal si asistenta sociala din veniturile fiscale ale acelui an erau de doar… 59,9%, In perioada 2000-2004, dupa 10 ani de stagnare, Romania inregistra cele mai mari rate de crestere a PIB, la un deficit bugetar foarte mic (daca nu ma insel 1,64% din PIB) si a reusit sa reduca si sa stabilizeze la un nivel redus inflatia, punand capat unei inflatii galopante care ani de-a randul a macinat economia romaneasca. Or, domnii de la PSD, de acum, arunca cheltuielile de personal si asistenta sociala la 87% din veniturile anuale ale lui 2020 (care nu e foarte departe!!)… Nici in perioada Crizei din 2008-2009 nu s-a inregistrat un astfel de procent…

Sa ne intelegem: daca Programul PSD e unul de tip Caritas, atunci el va conduce spre aceleasi consecinte iar economia Romaniei va avea soarta Caritasului: va intra in faliment si in incapacitate de plata!!!!

Cu atat mai mult cu cat creste periculos deficitul comercial si se deprima exporturile.

Ce intentii are Guvernul in plan fiscal?

HotNews

Ministerul Finantelor a inceput discutiile pe grupuri de lucru pentru renuntarea la cota unica si la introducerea impozitului pe gospodarie

Reprezentantii ministerului Finantelor Publice au demarat in aceasta saptamana discutiille cu reprezentantii mediului de afaceri si cei din randul consultantilor fiscali cu privire la introducerea unui impozit pe gospodarie, dar si in vederea eliminarii cotei unice si introducerea impozitului progresiv. Discutiile sunt deocamdata in faza incipienta, pe masa fiind pusa mai multe scenarii de lucru. „E vorba de un mecanism de deduceri fiscale pentru gospodarii si din cauza ca in acest moment nu exista in Codul Fiscal conceptul de gospodarie si nici cel de familie, asa cum e in alte tari. Acum se incearca o redefinire din punct de vedere fiscal a acestor concepte”, au declarat pentru HotNews.ro surse apropiate discutiilor.

„In state gen Germania si Franta, unde cota maxima de impozitare este foarte ridicata, pentru a mai „indulci” acest nivel ridicat al impunerii fiscale, exista deductibilitati pe care cetatenii le pot aplica pentru diferite cheltuieli – cu scoala copiilor, pentru diferite investitii pe care le fac sau chiar in functie de numarul de copii pe care ii au. Ai nostri incearca sa construiasca un sistem similar, dar discutiile sunt inca la inceput. Din cate am inteles, se doreste ca declaratiile de venit sa se depuna pe familie sau pe gospodarie, iar daca unul din soti castiga mai mult si s-ar incadra la cota maxima de impunere, sa se calculeze o medie pe familie a veniturilor pentru ca aceasta medie sa fie mai mica decat venitul individual al celui care castiga cel mai bine din familie”, au declarat pentru HotNews aparticipanti la discutii. Noul impozit ar urma sa fie aplicat incepand din 1 ianuarie anul viitor.

De altfel, si programul de guvernare al PSD face referire la un impozit diferentiat: „Începând cu 2018, odată cu introducerea impozitului diferențiat pe venitul global (IVG), de 0%, respectiv 10%, anual, pentru fiecare gospodărie din România se va completa o declarație de venit global de către consultanții fiscali, în numele membrilor acelei gospodării. Această declarație de IVG va avea ca bază de plecare declarația de patrimoniu, care se va depune o singură dată, în același condiții precum declarația de venit global. Arondarea populației la consultanții fiscali precum și funcționarea acestora se va face prin Hotărâre de Guvern în urma dezbaterilor publice. Pe lângă rolul de a completa și depune declarațiile de mai sus, consultantul fiscal va prelua și sarcina de a plăti toate taxele și impozitele datorate de către persoanele fizice aflate în portofoliu său, către administrațiile și instituțiile publice centrale și locale. Această masură va duce la eliminarea ghișeelor pentru persoane fizice din țară, din cadrul tuturor instituțiilor publice din România. Selectarea și pregătirea celor care doresc să devină coonsultanți fiscali se va face etapizat, până cel tîrziu la 1 decembrie 2018, atunci când pe modelul din SUA, fiecare român va beneficia de suportul unui astfel de consultant”, se arata in programul de guvernare al PSD , la pag.27.

De asemenea, potrivit surselor noastre, tot de la 1 ianuarie s-ar putea renunta la cota unica si se va trece la un mecanism progresiv de impunere. Primele informatii arata ca veniturile sub 2000 de lei nu vor fi impozitate, cele peste 2000 de lei vor fi impozitate cu 10%, dar nu e clar cu cat vor fi impozitate veniturile cele mai mari. „Asa este trecut in acest moment in programul de guvernare, dar noi banuim fie ca ce e peste 2.000 de lei vor fi impozitati cu mai mult de 10%, fie se va pune un nou prag al veniturilor, dincolo de care cota de impunere va fi mult mai consistenta”, au mai spuns participantii la discutii.

Ce mai propune programul de Guvernare al PSD si e luat in discutii pentru a se aplica de la 1 ianuarie 2018:

  • Atât pentru cei cu activități independente, cât și pentru salariați și pensionari, impozitul pe veniturile mai mici de 2.000 lei/ lună va fi 0. În acest fel, creștem clasa de jos spre clasa de mijloc, fără însă a împovăra firmele care plătesc salariile. Dimpotrivă, continuând pe linia reducerii contribuțiilor cu 5 puncte procentuale adoptată în 2014 de PSD, cu o nouă reducere de 4,25 puncte procentuale din 2018. Totodată, vom elimina 4 din cele 6 contribuții plătite astăzi.
  • Cei cu activități independente, atât PFA cât și alte tipuri de persoane juridice vor datora impozit pe venit 10%, față de 16% în prezent, iar contribuțiile sociale și de sănătate se vor plăti doar ca persoană fizică și nu pe activitatea desfășurată.

CAS-ul se va putea plăti la fondurile proprii de pensii (private), fără a mai exista obligația de a se plăti la bugetul asigurărilor sociale de stat, iar CASS-ul se va plăti integral ca persoană fizică, la nivelul salariului minim pe economie, indiferent de numărul de activități desfășurate. CASS nu se va plăti de către persoanele care realizează veniturile independente dar care sunt scutite de plata acestei contribuții (pensionari, persoane cu handicap, tineri, persoane aflate în întreținere etc).”

Din cate se poate observa, nimic nu e clar: totul e in faza de „discutii”. Ce rezulta totusi? Care e solutia „minune”, cu ghilimelele de rigoare, fireste? Se vor impozita diferentiat gospodariile, adica veniturile familiilor romanilor.

Strict economic vorbind, s-ar pune problema daca ceea ce se propune rezolva chestiunile… Mie mi se pare ca nu. Pentru ca eu ma intreb cum se va proceda in mediul rural, si asa sarac. Cu atat mai mult cu cat, din cate inteleg, aproximativ 4 milioane de romani lucreaza in strainatate. Dar pe de alta parte, creste birocratia pentru ca va fi nevoie de multi consultanti fiscali si nu numai, deoarece cheia problemei, ca sa zic asa, nu poate sa stea doar in consultantii fiscali…

Daca intr-o gospodarie din mediul rural, intr-o familie, sora si fratele lucreaza in strainatate si trimit bani acasa, unde sunt mama si tata, si ala mic, inca la scoala, cum vei aprecia veniturile acestei familii? Pe de alta parte, cum poate sa rezolve statul, mai ales al nostru, construit pe clientelism politic, nepotism si coruptie, asa ceva?

Pe de alta parte, impozitarea romanilor, fie ea si diferentiata, nu garanteaza deloc succesul Programului PSD. Banii, in imensa lor majoritate, se vor duce doar pe salariile celor de la stat, marite extrem de generos, pe pensii si pe ajutoare sociale… De asemenea, nu e deloc clar daca se vor rezolva problemele legate de deficitele de la bugetul de pensii sau de la Sanatate… Sau acestea vor creste semnificativ?

” Primele informatii arata ca veniturile sub 2000 de lei nu vor fi impozitate, cele peste 2000 de lei vor fi impozitate cu 10%, dar nu e clar cu cat vor fi impozitate veniturile cele mai mari. „Asa este trecut in acest moment in programul de guvernare, dar noi banuim fie ca ce e peste 2.000 de lei vor fi impozitati cu mai mult de 10%, fie se va pune un nou prag al veniturilor, dincolo de care cota de impunere va fi mult mai consistenta”, au mai spuns participantii la discutii.”

Ar trebui vazut cati au venituri sub 2000 de lei – pentru ca acestia nu vor fi supusi impozitarii. Urmeaza o fraza ambigua: „cele peste 2000 de lei vor fi impozitate cu 10%, dar nu e clar cu cat vor fi impozitate veniturile cele mai mari” – care sunt cele mai mari, ca nici asta nu e clar din cate vad…?

Dar daca, nefacandu-se investitii aproape deloc, veniturile populatiei vor scadea?

De asemenea se remarca tendinta de a copia ce fac tarile dezvoltate din punct de vedere economic – Germania, Franta – trecandu-se cu vederea ca situatia din Romania nu e deloc asa cum e acolo.

Mie mi-e teama ca nu cumva tot acest Program in plan fiscal sa-i saraceasca si mai mult pe romani, obligandu-i sa cotizeze la stat fara sa vada, in mod real, nimic in schimb, accentuandu-se astfel neincrederea, si asa cronica, a romanilor in stat. Daca deficitul bugetar va creste in urma unor astfel de masuri si va determina impovararea statului cu datorii pe care generatiile viitoare cu greu vor putea sa le plateasca, iar, pe de alta parte, sectorul serviciilor de stat nu va performa sau nu va putea atinge asteptarile populatiei, increderea oamenilor in stat se va reduce si mai mult. Practic, romanii nu vor avea din partea statului prea multe beneficii, posibil sa ramana la fel cu cele de acum, doar vor creste costurile pe care romanii vor trebui sa le suporte fara vreun folos real.

Se poate observa cu destula claritate ca actuala Coalitie majoritara in Parlament – PSD-ALDE – nu are de fapt nicio strategie fiscala pentru ca sa-si poata sustine Programul si nici nu identifica vreun motor sau motoare de crestere economica sanatoasa, prin care s-ar putea, intr-un interval de timp rezonabil, sustine mariri salariale rezonabile in sectorul de stat.

DE citit…

Iata ce spune si Lucian Isar:

Cate luni prelungesc agonia guvernamentala dividendele de 90%?

„Actuala guvernare are evident probleme inclusiv la contactul cu economia reala.

Pariurile sunt deschise legate de luna in care jongleria mediatica nu va mai fi suficienta pentru a mentine actuala guvernare.

Problemele de intelegere si decizie se traduc si in venituri bugetare reduse. Contabilitatea creativa are o limita fizica.

Pentru a acoperi deficitul, actuala guvernare a plusat cerand dividende de 90% de la companiile de stat.

Companiile de stat care distribuie dividende, de la Transelectrica la Nuclearelectrica, beneficiaza de conditii unice pe piata.

Aceste conditii nu pot fi mentinute si monetizate eficient fara investitii.

Preluarea in asemenea masura a profitului pentru acoperirea unei gestiuni deficitare a finantelor publice sunt actiuni suboptime din perspectiva economica?

Cate luni isi prelungeste guvernul mandatul scalpand economia reala?”

De observat ce face actuala Coalitie majoritara – PSD-ALDE – si actualul Guvern Grindeanu: induce instabilitate politica!

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Aprilie 11, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 1 comentariu

Destin…

Gandul

Angela Similea a părăsit definitiv România

„Angela Similea a părăsit definitiv România. Cunoscuta cântăreaţă s-a stabilit în America, la New Jersey, acolo unde locuieşte fiul ei.

Decizia artistei vine la şase ani după ce a rămas văduvă, ca urmare a morţii soţului ei, politicianul Victor Surdu, în 2011.

”Este plecată în SUA, la fiul ei, de câteva luni bune. Angela nu stă în New Jersey temporar, ci s-a mutat definitiv în America. Şi-a închis firma din România şi a decis să revină în ţara natală absolut ocazional şi doar dacă va avea concerte. Prietenii ştiu că în România trăia deplorabil şi ajunsese la limită pentru o mare artistă. Într-adevăr, a plecat din România şi din cauza datoriilor moştenite pe care nu are cum să le achite acum. A făcut totul discret, pentru că Angela a fost mereu foarte atentă cu viaţa ei personală”, a declarat pentru o televiziune de ştiri un apropiat al cântăreţei, sub protecţia anonimatului.”

Angela Similea – 1970

Cea care ne canta atat de frumos „Casa mea e un cantec cu acorduri ample” a plecat definitiv din Romania. In SUA, la New Jersey. Poate ca cei tineri n-au prea auzit de Angela Similea… Succesul de debut a fost la Cerbul de Aur – 1970 unde a obtinut Cerbul de Argint, care a propulsat-o in prim-planul scenei romanesti. O voce calda, foarte frumoasa. A jucat in filme, in musicaluri. Era foarte indragita de public. De fapt, generatia postbelica a „decreteilor” se poate spune ca s-a nascut odata cu debutul ei, iar muzica ei ne-a fermecat ani de-a randul. Ce ne-am fi facut in gheata comunismului fara vocea ei calda si fermecatoare?

Angela Similea

Pe vremea lui Ceausescu era chestia aia cu Decretul, ca n-aveai voie sa ai contacte cu cetateni straini. Va dati seama in ce izolare traiam… Universul concentrationar al comunismului ar fi fost insuportabil fara artisti ca Angela Similea. Ei, sa-ti fi spus cineva, pe vremea aceea, ca ai sa te stabilesti la New Jersey!! 🙂 Nu in alta parte, ci chiar in SUA, patria capitalismului!! Ar fi fost aproape incredibil atunci.

Interesant ce ne spune articolul: „Prietenii ştiu că în România trăia deplorabil şi ajunsese la limită pentru o mare artistă.”. Nu se poate sa nu te puna pe ganduri, citind asa ceva, mai ales ca e vorba despre Angela Similea. Parca ar fi laitmotivul Romaniei!! Se tot vorbeste ca oamenii pleaca masiv din tara, ca nu sunt fericiti in Romania… Dar aici e vorba de o vedeta a scenei romanesti, Angela Similea, nu de un simplu om care merge in Occident sa-si caute de lucru, ca aici trage mata de coada!! Traia deplorabil aici, va dati seama? Si nu pentru ca lua droguri sau si-a tocat banii pe prostii, sau stiu si eu ce alt motiv de genul acesta, o viata iresponsabila sau mai stiu si eu ce altceva asemanator. „Pleaca definitiv din Romania”, in loc sa ramana aici, in tara in care a avut succes, in care a fost apreciata… Aici traia deplorabil. De observat ca fenomenul nu e de ieri, de azi… Si este cu atat mai surprinzator cu cat artista a luat multe premii dupa 1989!! A avut, deci, o viata profesionala activa. Aici traia deplorabil… In 2007 a luat Premiul „DISCUL DE AUR” pentru vânzări record ale albumului „Lumea mea” (Casa de Producţie Ovo Music), in 2008 – Premiul „DISCUL DE PLATINĂ” (Casa de Producţie Ovo Music) pentru vânzări record (sursa: aici). Ce se intampla cu tara asta?

Ei, daca lucrurile stau asa, atunci…

 

New Jersey, here we come!!! 🙂

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Aprilie 6, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 3 comentarii