„Agentia de presa Mediafax a publicat luni o scrisoare pe care Rudy Giuliani, actualmente seful echipei de avocati a lui Donald Trump, i-a trimis-o presedintelui Klaus Iohannis, precum si premierului Viorica Dancila si presedintilor celor doua camere ale Parlamentului, Liviu Dragnea si Calin Popescu Tariceanu.
Scrisoarea are antetul firmei de avocatura a lui Giuliani, deci nu pare sa reprezinte nimic mai mult decat opinia sa personala. In plus, ambasadorul Romaniei in SUA, George Maior, nominalizat in scrisoare, spune ca actiunea „este expresia unui lobby initiat de forte interesate sa apere persoane cu probleme cu legea”.
Giuliani, acuzatii fara dovezi despre „abuzurile DNA”
In documentul prezentat de agentia de stiri, Giuliani spune ca protocoalele intre institutiile din Justitie si SRI ar submina in opinia lui statul de drept si chiar cere o amnistie a tuturor celor care ar fi fost condamnati si pe baza acestor protocoale.
In scrisoarea semnata de Giuliani se vorbeste de progresele facute de Romania de la caderea lui Nicolae Ceausescu si cere, nu se precizeaza clar in ce calitate, ca „Guvernul Romaniei sa infiinteze o comisie independenta formata din judecatori internationali si experti legali, care sa examineze originile protocoalelor secrete”.
Avocatul lui Trump vorbeste chiar de „multele abuzuri ale DNA si SRI”, dar si de „sutele de dosare” ale DNA al caror obiect sunt judecatori. Numeroase explicatii despre astfel de dosare au fost date in zilele acestea, magistrati si politisti explicand ca, in domeniile lor de activitate, aceste chestiuni sunt la ordinea zilei pentru ca cei care ajung in instante, nemultumiti de rezultat, depun plangeri impotriva lor.
Iata integral scrisoarea lui Rudy Giuliani, publicata de Mediafax:
„Draga domnule presedinte Iohannis,
Va scriu ca sa imi exprim ingrijorarea in legatura cu prejudiciul continuu adus statului de drept in Romania, comis sub pretextul aplicarii cu eficienta a legii. Acest prejudiciu afecteaza negativ, in mod direct, cursul investitiilor straine directe in Romania, deoarece niciun investitor rational nu ar investi intr-un loc in care domnia legii si sistemul legal fac subiect al manipularii facute de cei de la putere.
Inainte de alegerea mea in functia de primar al New York-ului, am servit ca oficial de rang inalt in Departamentul de Justitie al Statelor Unite, detinand sefia reputatului birou de procurori din New York. De-a lungul mai multor ani, ca procuror, am investigat si urmarit personal, sau am condus acuzarea unui numar mare de cazuri de coruptie publica, ceea ce a dus la condamnarea a numerosi demnitari.
Dupa caderea lui Nicolae Ceausescu din 1989, Romania a facut pasi hotarati spre aplicarea legilor, in concordanta cu repectarea dreptului la un proces corect in regulile statului de drept. Cu toate acestea, progresele au fost subminate grav de excesele Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) a Romaniei, sub conducerea fostului procuror sef, Laura Codruta Kovesi. Aceste excese au inclus: intimidarea judecatorilor, a avocatilor apararii si a martorilor; ascultarea neconstitutionala a telefoanelor; marturii silite si procese judiciare incorecte.
In plus, fata de excesele facute de DNA in numele ‘aplicarii legii’, am luat la cunostinta cu tristete in cursul ultimelor luni despre existenta ‘protocoalelor secrete’ pe care mai multe institutii publice le-au semnat cu Serviciul Roman de Informatii (‘SRI’) . Acestea includ protocoale secrete cu: Inalta Curte de Casatie si Justitie a Romaniei; Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Consiliul Superior al Magistraturii.
Semnatarii protocoalelor secrete includ: Laura Codruta Kovesi, din partea Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si George-Cristian Maior, care acum indeplineste functia de ambasador al Romaniei in Statele Unite, din partea SRI.
Recunosc si inteleg importanta luptei impotriva coruptiei. In acest sens, incurajez Romania sa isi reafirme angajamentul de a investiga si a judeca coruptia in mod cinstit, transparent, si in concordanta cu legea. O amnistie ar trebui data celor care au fost acuzati si condamnati ca urmare a exceselor DNA facute de la implementarea protocoalelor secrete, inclusiv mai multor oameni inocenti care au fost trimisi la inchisoare.
De asemenea, indemn Guvernul Romaniei sa infiinteze o comisie independenta formata din judecatori internationali si experti legali, care sa examineze originile protocoalelor secrete, ca si impactul lor asupra Parchetului General si a judecatorilor din intreaga tara.
Pe baza rezultatelor ei, comisia independenta ar putea face recomandari specifice pentru ca aplicarea legii sa fie intarita in Romania, iar Codul Penal romanesc sa fie reformat, pentru a preveni reaparitia unor astfel de excese.
Guvernul Romaniei trebuie, de asemenea, sa se asigure ca judecatorii nu sunt intimidati de DNA sau de SRI. In consecinta, exista nevoia de a identifica sutele de dosare ale DNA despre judecatori, asa cum a descris recent un adjunct al DNA, pentru a determina numele judecatorilor, acuzatiile si originea acestor acuzatii impotriva judecatorilor, precum si cronologia si durata acestor dosare.
In sfarsit, sectii de responsabilitate profesionala ar trebui stabililte pentru Parchetul General, DNA, SRI si orice alte institutii recomandate de comisia independenta, pentru a stabili standarde potrivite de comportament si raspundere, ca si investigarea plangerilor impotriva acestor institutii.
Romania trebuie sa clarifice faptul ca ramane angajata in asigurarea proceselor corecte, transparente, si a respectarii legii. Acest lucru va impune corectarea multelor abuzuri ale DNA si SRI si ar trebui sa includa amnistie pentru acuzatiile si condamnarile suspecte. Un astfel de angajament in respectarea legii va imbunatati, de asemenea, apetitul investitorilor pentru a contribui la viitorul Romaniei.
Cu respect,
Rudolph W. Giuliani, Esq.”
George Maior: Lobby al fortelor care ii apara pe cei cu probleme cu legea
George Maior, actual ambasador al Romaniei in SUA si fost director SRI, a declarat luni, referitor la scrisoare, ca aceasta este expresia unui lobby initiat de forte interesate sa apere persoane cu probleme cu legea.
„Un personaj spumos si extrem de combativ in discutiile din Statele Unite, nu stiu daca mai e avocatul lui Donald Trump. In orice caz, ea este expresia unui lobby, initiat de anumite forte care sunt interesate de apararea unor personaje de la noi care au avut probleme cu justitia, asta va spun clar„, a declarat, luni, George Maior, citat de Mediafax.
Pozitie diametral opusa de cea a Departamentului de Stat al SUA si Ambasadei de la Bucuresti
Scrisoarea atribuita avocatului lui Trump este diametral opusa pozitiilor exprimate in trecut, tot sub presedintia lui Trump, de Departamentul de Stat al SUA sau de Ambasada SUA la Bucuresti.
De exemplu, in cel mai recent raport publicat de Departamentul de Stat, in urma cu o luna, se vorbeste despre coruptia si e precizat ca Parlamentul Romaniei este principalul vinovat pentru neimplementarea recomandarilor facute de Comisia Europeana in rapoartele MCV.
„Ca si in rapoartele anterioare din cadrul MCV, Parlamentul este principalul vinovat, membrii adoptand amendamente care slabesc legile privind conflictul de interese si introducand ‘propuneri problematice sau necoordonate’, fara consultarea partilor interesate.
In ciuda opozitiei din partea partilor interesate, dar si fara evaluari asupra impactului, Guvernul a impus mai multe legi in Justitie, contestate in mod repetat privind constitutionalitatea si in privinta carora magistratii s-au temut ca vor slabi independenta judiciara”, e un fragment din raport.
Totodata, acolo e laudata activitatea DNA, despre care acum in documentul lui Giuliani se spune ca ar face abuzuri: „In ciuda numeroaselor atacuri ale politicienilor romani si ale organizatiilor mass-media aliate, Directia Nationala Anticoruptie (DNA) a continuat investigarea si urmarirea penala in cazurile de coruptie care implica oficiali din scena politica, juridica si administrativa, pana in 2017, cu aproape 1.000 de acuzati, din care o treime detineau functii publice inalte, iar 189 de oficiali au fost acuzati de diverse abuzuri”.
Mai mult, raportul preciza ca investitorii sunt sceptici de a veni in Romania din cauza „cererilor de mita de catre oficiali de nivel inferior sau mediu” care „ajung pana la punctul de hartuire”.
Ziare.com a cerut o pozitie oficiala Ambasadei SUA in legatura cu documentul trimis de Giuliani si va vom prezenta raspunsul de indata ce il vom obtine.” (subl. mea)
De altfel, in urma cu o saptamana, Louis Freeh propunea, intr-un interviu acordat pentru Forbes si citat de Mediafax, aceleasi masuri pentru Romania, printre care amnistia si gratierea, suspect de similare cu propunerile facute ulterior de Rudolf Giuliani, relateaza Ziare.com
Avocat pentru Puiu Popoviciu, Beny Steinmetz, și Alexander Adamescu
Louis Freeh a fost avocatul omului de afaceri Puiu Popoviciu, condamnat la 7 ani de inchisoare cu executare si fugit din Romania.
Acelasi Louis Freeh a fost si avocatul lui Beny Steinmetz in dosarul retrocedarilor ilegale din Baneasa si Snagov, conform TVR. Steinmetz a fost suspectat ca s-ar fi aflat in spatele operatiunii Black Cube de hartuire si spionare a fostei sefe a DNA Laura Codruta Kovesi.
Potrivit jurnalistilor de la Romania Curata, un alt avocat al lui Steinmetz a fost lobbyst-ul american Elliott Broidy, cel care i-a aranjat vizita lui Liviu Dragnea in SUA.
Nu in ultimul rand, Louis Freeh este, conform Adevarul, avocatul altui fugar celebru, Alexander Adamescu, pe numele caruia instanta suprema a emis inca din mai 2016 un mandat de arestare preventiva in lipsa.
In varsta de 68 de ani, fostul director al FBI in perioada 1993-2001 este acum consultant judiciar independent. Nici el si nici Rudolf Giuliani nu mai ocupa vreo functie oficiala, si cu toate acestea Liviu Dragnea si Calin Popescu Tariceanu, doi dintre contestatarii vehementi ai implicarii americane in Romania, s-au agatat de pozitiile exprimate de ei si au sustinut ca trebuie sa li se dea curs de indata.”
Mediafax
„România ar trebui să aplice o serie de măsuri pentru relansarea sistemului statului de drept, afectat de acuzaţiile privind abuzuri comise în acţiunile de combatere a corupţiei, afirmă expertul american Louis Freeh, fost director al Biroului Federal de Investigaţii (FBI), citat de revista Forbes.
Louis Freeh a elaborat un plan care conţine cinci recomandări adresate României, pentru remedierea situaţiei în contextul criticilor privind existenţa protocoalelor secrete între Serviciul Român de Informaţii (SRI), Parchetul General şi Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
„Aceste protocoale secrete, ascunse poporului român şi Comisiei pentru controlul asupra SRI, constituie un acord secret pentru destabilizarea sistemului statului de drept prin transformarea agenţilor serviciilor de informaţii în agenţi ai sistemului judiciar. Subminează integritatea şi independenţa sistemului judiciar prin ajutarea în mod incorect a procurorilor şi prin compromiterea independenţei magistraţilor. Aceste acorduri secrete au generat în mod justificat consternare în România, în Uniunea Europeană şi în Statele Unie”, afirmă Louis Freeh într-un interviu acordat revistei Forbes.
Louis Freeh, în vârstă de 68 de ani, a fost director FBI în perioada 1993-2001, iar acum este consultant judiciar independent, având propria firmă – FGIS. El recomandă Guvernului României şi Parlamentului aplicarea următoarelor măsuri pentru remedierea a ceea ce numesşte „criza gravă a statului de drept”.
Louis Freeh recomandă următoarele măsuri:
1) Asumarea angajamentului investigării penale şi instrumentării actelor de corupţie, prin respectarea în totalitate a cadrului legal;
2) Facilităţi pentru persoanele care au fost condamnate fără respectarea procedurilor juridice, pe baza probelor insuficiente sau nelegale sau în virtutea judecătorilor controversaţi menţionaţi în protocoale;
3) Formarea unei comisii independente din care să facă parte judecători de renume internaţional şi experţi judiciari care să investigheze protocoalele secrete, să examineze activităţile Parchetului General, ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi ale Serviciului Român de Informaţii, după care să prezinte recomandări pentru reforme;
4) Un angajament al Guvernului pentru identificarea judecătorilor care au fost subiecte ale „dosarelor” create prin protocoale şi revizuirea acuzaţiilor;
5) Crearea unor oficii de responsabilitate profesională pentru Parchetul General, DNA şi SRI, în scopul analizării plângerilor care vizează aceste instituţii şi instituirii unor standarde de conduită şi responsabilitate.” (subl. mea)
De remarcat ca, apropo de ce am subliniat cu rosu, in textul Scrisorii lui Rudy Giuliani se spune: „o comisie independenta formata din judecatori internationali si experti legali„, pe cand in Recomandarile lui Louis Freeh se arata: „Formarea unei comisii independente din care să facă parte judecători de renume internaţional şi experţi judiciari„.
Dupa parerea mea, atat Scrisoarea cat si Recomandarile – desi nu exprima punctul de vedere oficial al Statelor Unite – ataca nu doar Protocoalele sau DNA, sau SRI, cum poate ar crede unii, ci chiar Justitia Romana in ansamblul ei. In momentul cand pui problema infiintarii unei „comisii independente formata din judecatori internationali si experti legali” sau a unei „comisii independente din care să facă parte judecători de renume internaţional şi experţi judiciari”, indiferent cum ai da-o, arunci o grava neincredere asupra Justitiei Romane in ansamblul ei.
Dar de ce trebuie internationalizata chestiunea? Pe mine asta ma nedumireste… Trebuie spus ca atat Scrisoarea cat si Recomandarile vin din sfera privata (cea americana, cu conexiuni in Romania, din cate inteleg). Rezulta ca exista interese private pentru a internationaliza problema Protocoalelor, cea a abuzurilor comise de Justitie, ca si cum Romania nu ar fi in stare sa le gestioneze corect, cu probitate profesionala, cu acribie. Asta e lucru periculos care e indus atat de Giuliani cat si de Freeh. Este periculos chiar daca e vorba de un lobby privat. Pentru ca pune Romania in postura unei tari bananiere. Nu stiu daca s-au gandit la asta Liviu Dragnea si Calin Popescu Tariceanu care mai aveau putin si-l ridicau in slavi pe Giuliani. Nu stiu daca s-a gandit la asta Dl. Tudorel Toader. Si anume ca sunt interese private care submineaza sau cauta sa submineze nu doar Justitia, dar si pozitia internationala a Romaniei.
Pe de alta parte, trebuie criticata diplomatia americana care n-a dat dovada de tactul diplomatic necesar in sustinerea luptei anticoruptie in Romania. Daca Departamentul de Stat s-a amestecat destul de zgomotos in treaba asta, de ce n-ar exista atunci, din partea lobby-ului privat american, o atitudine contrara, chiar daca nu e aprobata de catre Departamentul de Stat? Daca Dl. Gitenstein, fost amabsador al SUA la Bucuresti, exprima opinii critice, cu aer de dascal, la adresa Constitutiei Romaniei, atunci de ce sa nu exprime pareri critice la adresa luptei anticoruptie, la adresa DNA si SRI, Dl. Giuliani – la Recomandarile D-lui. Freeh, desigur -, o mare personalitate internationala, nu-i asa? Si chiar cu rezultate notabile in lupta impotriva Mafiei, daca am inteles eu bine. Fara indoiala ca trebuie criticati zdravan si decidentii politici de la Bucuresti pentru o astfel de stare de lucruri. Si fostii – cel putin de la Basescu incoace, si actualii care l-au rechemat pe Maior sa dea explicatii la MAE!! Pentru ca prin politica pe care au dus-o si o duc reusesc un lucru inedit: sa creeze perceptia, pe plan international, ca Romania nu e in stare sa-si gestioneze conform statului de drept chestiunile legate de Justitie, ca Justitia nu doar ca nu functioneaza conform statului de drept, dar ca Romania nu e in stare sa indrepte singura lucrurile. Si e de remarcat ca in Scrisoarea lui Giuliani se face o trimitere la caderea lui Ceausescu. De aceea e necesara, in opinia lui Giuliani, infiintarea acelei „comisii independente formata din judecatori internationali si experti legali„.
Eu sper sa se inteleaga atat la noi cat si in America, atat la nivelul factorilor de decizie de la noi, cat si la nivelul celor din Statele Unite, ca a crea perceptia ca in Romania lucrurile merg si se schimba dupa cum vor americanii e un lucru care nu doar ca depaseste un parteneriat onest, avantajos pentru ambele parti, ci e in defavorabilitatea atat a Romaniei cat si a Statelor Unite. Pe de alta parte, trebuie spus ca Romania, prin aderarea la NATO si UE, a aderat la un set de valori, cel occidental. Si trebuie sa ramana in acest set de valori. Legat de Justitie, daca actuala Coalitie de guvernamant, PSD-ALDE, prin modificarile la Legile Justitiei, Codurile Penale, se abate de la acest set de valori sau creeaza perceptia unei indepartari de la acest set de valori, poate starni reactii care sa puna sub semnul intrebarii capacitatea Romaniei de a face fata exigentelor standardelor occidentale. Romania trebuie sa evite asa ceva cu atat mai mult cu cat, impreuna cu Bulgaria, beneficiaza de Mecanismul de Cooperare si de Verificare (MCV).
Rapoartele Comisiei Europene privind progresele inregistrate de Romania si Bulgaria le puteti gasi aici. Eu voi cita in continuare comunicatul de presa:
„Comisia Europeană – Comunicat de presă
|
Comisia publică raportul privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de cooperare și verificare
Strasbourg, 15 noiembrie 2017
Comisia Europeană a publicat astăzi cel mai recent raport al său referitor la etapele parcurse de România pentru a-și îndeplini angajamentele privind reforma judiciară și combaterea corupției, în contextul Mecanismului de cooperare și de verificare (MCV) instituit în 2007, când România a aderat la Uniunea Europeană.
Raportul de astăzi analizează în mod concret progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a celor 12 recomandări formulate de Comisie în raportul său din ianuarie 2017 privind MCV.
Prim-vicepreședintele Frans Timmermans a declarat: „Am constatat progrese în unele domenii, dar mai sunt încă multe de făcut. România a pus în aplicare unele dintre recomandările noastre, dar în privința altora nu a realizat până acum progrese suficiente. Mă bazez pe guvernul României să continue reformele necesare și să evite regresul, astfel încât să putem colabora în vederea atingerii obiectivului de finalizare a MCV în cadrul actualului mandat al Comisiei.”
Ultimul raport al Comisiei din ianuarie 2017 a trecut în revistă progresele generale înregistrate în ultimii zece ani și a identificat 12 recomandări specifice care ar ajuta România să avanseze în direcția îndeplinirii tuturor obiectivelor de referință ale MCV. Potrivit raportului publicat astăzi, s-au realizat progrese în privința unora dintre aceste recomandări; este vorba, în special, despre recomandarea de a institui un sistem pentru verificarea conflictelor de interese din domeniul achizițiilor publice (PREVENT), care a fost pusă în aplicare în mod satisfăcător. Comisia constată, de asemenea, că s-au înregistrat progrese și în privința altor recomandări, sub rezerva aplicării lor în practică. În același timp, Comisia constată că ritmul global al reformelor a stagnat în cursul anului 2017, ceea ce a dus la încetinirea punerii în aplicare a recomandărilor restante, cu riscul redeschiderii unor chestiuni care, în raportul din ianuarie 2017, au fost considerate închise. Provocările la adresa independenței sistemului judiciar reprezintă o serioasă sursă de îngrijorare.
Comisia nu poate încă să concluzioneze că obiectivele de referință ale MCV sunt, în acest moment, îndeplinite în mod satisfăcător, deși datorită progreselor înregistrate unele obiective se apropie de acest stadiu. Comisia rămâne de părere că, printr-o cooperare loială între instituțiile statului, printr-o orientare politică ferm ancorată în realizările trecutului și prin respectarea independenței sistemului judiciar, România va putea, în viitorul apropiat, să pună în aplicare recomandările restante și, prin urmare, să îndeplinească în mod satisfăcător obiectivele de referință ale MCV. Către sfârșitul anului 2018, Comisia va evalua din nou progresele realizate.
Context
La 1 ianuarie 2007, Comisia a instituit un mecanism de cooperare și de verificare pentru a evalua progresele înregistrate în raport cu angajamentele asumate de România în domeniul reformei judiciare și al combaterii corupției. Comisia prezintă în mod regulat rapoarte privind progresele înregistrate în aceste domenii. Primul raport al Comisiei a fost publicat la 27 iunie 2007. Rapoartele se bazează pe contactele cu statele membre, cu societatea civilă, cu organizații internaționale, cu experți independenți și cu diverse alte surse. Concluziile Comisiei și metodologia utilizată în cadrul MCV s-au bucurat în mod constant de un sprijin ferm din partea Consiliului de Miniștri.
În raportul anterior privind MCV din ianuarie 2017, Comisia a evaluat și a trecut în revistă realizările din ultimii 10 ani și etapele care mai trebuie parcurse în vederea îndeplinirii obiectivelor MCV. Comisia a formulat 12 recomandări, axate în majoritate pe responsabilitatea și pe răspunderea autorităților române, precum și pe garanțiile interne necesare pentru a asigura ireversibilitatea rezultatelor. Raportul a evidențiat faptul că rapiditatea procesului va depinde de cât de repede va putea România să pună în aplicare recomandările într-un mod ireversibil și, de asemenea, de evitarea evoluțiilor negative care ar putea pune sub semnul întrebării progresele din ultimii 10 ani.
Raportul de astăzi se referă la perioada care a trecut din ianuarie 2017. El conține evaluarea Comisiei privind modul în care autoritățile române au pus în aplicare cele 12 recomandări și este completat de un document de lucru al serviciilor Comisiei care prezintă analiza detaliată efectuată de aceasta, pe baza dialogului continuu dintre autoritățile române și serviciile Comisiei.
Pentru informații suplimentare:
Toate rapoartele privind MCV” (subl. mea)
De asemenea, de citit concluziile Consiliului Uniunii Europene din 12.12.2017 asupra MCV – aici. Iata ce se arata printre altele:
„9. The Council continues to encourage Romania to renew the momentum on reforms, in particular those related to the independence of the judiciary, to the fight against corruption at all levels, and to other integrity issues highlighted in the report. In this context, the Council reiterates the importance of an unequivocal, sustained and broad-based political and institutional commitment to meet the objectives set out by the Mechanism. To ensure sustainable progress, political consensus to respect the independence of judiciary remains essential. Taking account of recent events, as well as the major progress already achieved over the years, the Council calls on Romania to focus its efforts on further consolidating this progress, to avoid taking any step backwards, and to fully address the concerns and all the recommendations set out by the Commission in its report.
10. In order to further ensure judicial independence, Romania, following consultations with the Venice Commission, needs to put in place a robust, independent and merit-based system to appoint top prosecutors, providing sufficient guarantees against politicisation. The Council also underlines the importance of an effective implementation of the newly adopted Codes of Conducts for parliamentarians and ministers. The judicial reforms should be finalised, notably on the Civil and Criminal codes, taking due note of the need for predictability, full transparency and inclusive consultations as set out in the Commission’s report. Court decisions, including those confirming integrity rulings, should be applied and implemented by all institutions and instances without delay. The legal framework for integrity needs to be strengthened and consolidated to ensure sustainability.
Romania needs to continue and intensify its efforts to prevent and tackle corruption. Addressing it effectively and dissuasively at all levels and within all institutions, should remain a top priority. The impressive track records of the National Anti-Corruption Directorate (DNA) and the High Court of Cassation and Justice (HCCJ) should be safeguarded. Adopting objective criteria for deciding on, and motivating, the lifting of immunity of Members of Parliament or Ministers remains an important priority. At the same time, more needs to be done with regard to the overall prevention of corruption, which should be a top priority and a core obligation of public administration at all levels. In the context of the implementation of the new Anti-Corruption Strategy (NAS), it is now for the Romanian authorities at all levels to demonstrate strong and visible political support for corruption prevention. Further necessary measures should be taken to fully support the implementation of the Anti-Corruption Strategy.”
De aici rezulta ca noi, inca, nu putem demonstra ca avem un sistem judiciar independent si nici ca avem un „sistem robust, independent in numirea procurorilor de top pentru evitarea politizarii”. De asemenea e de observat ce spune: „The Council continues to encourage Romania to renew the momentum on reforms, in particular those related to the independence of the judiciary, to the fight against corruption at all levels, and to other integrity issues highlighted in the report. ” – „Consiliul continua sa incurajeze Romania sa reinnoiasca momentul reformelor, in particular cele legate de independenta judiciarului, de lupta impotriva coruptiei la toate nivelurile, si de celelalte chestiuni evidentiate in raport”. E foarte clar ca noi inca nu convingem sub aceste aspecte. Numai ca starea aceasta deschide posibilitatea unor jocuri, de genul celor facute de Giuliani si Freeh. Adica deschide posibilitatea exprimarii unor pareri ca Romania, in ceea ce priveste Justitia, ar trebui pusa sub control international atata vreme cat aceasta stare se mentine in ciuda MCV, ce pare a nu avea eficacitatea dorita. Cuvantul cheie din Raport, observati, este: „judicial independence” – „independenta judiciarului”. Noi nu reusim inca sa demonstram lucrul asta in fata Consiliului Uniunii Europene si Comisiei Europene, Romania fiind membra – numai in aceasta paradigma trebuie privite lucrurile, pentru ca noi am semnat Tratatul de Aderare – a Uniunii Europene. De observat exprimarea in Raport: ” In order to further ensure judicial independence…” – ” Pentru a asigura pe mai departe independenta judiciarului…”: cu alte cuvinte se exprima o indoiala ca Romania ar putea asigura pe mai departe independenta judiciarului fara MCV, cu atat mai mult cu cat inca nu e asigurata, cel putin pe deplin, desigur, aceasta independenta.
Stau si ma intreb: cat au influentat parerile exprimate de D-nii. Giuliani si Freeh acuzatiile la adresa lui Paul Manafort si faptul ca Michael Cohen a pledat vinovat – personaje fata de care Dl. Donald Trump s-a exprimat cu cuvintele: „He is a good man!” iar despre acuzatiile aduse lui Manafort ca „it’s a sad thing” (citat din memorie)? Cu alte cuvinte, vrand sa sugereze, desigur, ca se cam baga oameni nevinovati la puscarie. Ca sistemul asta, girat, nu-i asa, de fosta Administratie Obama, democrata, care, nu-i asa, a fost adoptat si de Romania, baga oameni nevinovati la puscarie. Cu alte cuvinte parca vrand a zice: „ia uitati-va ce MONSTRUOZITATE – socialista, desigur – am creat: oameni buni sunt bagati nevinovati la puscarie!” Ce se intampla? In Statele Unite este o ancheta – Special Counsel investigation – condusa de Bob Mueller, fost director al FBI, prvind amestecul Rusiei in alegerile prezidentiale din SUA din 2016. Donald Trump ii reproseaza lui Mueller si acestui Consiliu Special ca de mai bine de 1 an nu a ajuns la niciun rezultat si ca nu a putut dovedi coliziunea dintre campania sa electorala si Rusia. Donald Trump a afirmat de nenumarate ori public: „There is no collusion!” sau „Colusion is not a crime” – pentru ca trebuie dovedit ca a incalcat cumva legea chiar daca ar fi fost o posibila „coliziune”. Sugereaza deosebit de accentuat ca, de fapt, ar fi vorba de o actiune politica indreptata impotriva sa si a Partidului Republican de catre adversarii politici ce urmaresc a trage de pe urma acestui scandal, punandu-l intr-o lumina nefavorabila, avantaje electorale (sa nu uitam ca se apropie alegerile de la mijloc de termen in SUA). Totul sub masca unei Justitii independente. Rudy Giuliani e unul din cei care il reprezinta personal pe Trump in aceasta ancheta. Adica o Justitie folosita impotriva adversarilor politici. Scandalul acesta e unul foarte mare in SUA. Fox News, daca nu ma insel, facea o observatie legata de o propaganda dusa in media democrata, CNN, daca nu ma insel, unde de la ora 6 dimineata si pana la 12 noaptea se vorbea cu insistenta despre impeachment, demiterea, cu alte cuivnte, a lui Trump – v. si aici. Ultimile sondaje de opinie – pe votanti inregistrati si adulti (26-27 martie 2018 si 14-17 iunie 2018) arata ca populatia, in majoritatea ei, nu e de acord cu demiterea Presedintelui. Opinia publica e un factor cheie in aplicarea acestei proceduri. Numarul de indecisi, la cele doua sondaje recente, este mic: 13%, respectiv 7%. Deci demiterea n-ar fi privita deloc bine de catre popor. Pe de alta parte, Donald Trump e in razboi cu CNN – iata ce a postat pe twitter cu putin timp in urma:
„CNN is working frantically to find their “source.” Look hard because it doesn’t exist. Whatever was left of CNN’s credibility is now gone!”
Intr-o alta postare foarte recenta acuza lipsa de onestitate cu care il trateaza presa folosind la adresa Media o expresie de trista amintire: „Dusmani ai Poporului”:
„I just cannot state strongly enough how totally dishonest much of the Media is. Truth doesn’t matter to them, they only have their hatred & agenda. This includes fake books, which come out about me all the time, always anonymous sources, and are pure fiction. Enemy of the People!”
Nu se poate sa nu observi o anumita similitudine intre ce se intampla in SUA cu ceea ce se intampla in Romania. Spre exemplu, acolo se vorbeste despre impeachment, aici despre suspendarea Presedintelui. Chestiunile legate de Justitie au tinte politice destul de clar conturate. Insa dintr-o asemenea lupta, politic vorbind acum, e clar ca fiecare din parti cauta sa obtina avantaje de ordin electoral. Pentru ca jocul politic e si pe voturi, chiar daca pare cinic… Fara indoiala, media politica e implicata in acest joc, desigur. Asa e si la noi. Insa spre deosebire de alte tari membre UE noi suntem, impreuna cu Bulgaria, inca sub MCV. Nu vedem Ungaria sub MCV, nu vedem Polonia sub MCV. Nu vedem Slovacia sub MCV. Ca si in SUA, in Romania lupta politica se duce centrata pe chestiuni judiciare. Partea proasta e ca, la noi, independenta judiciarului e pusa sub semnul intrebarii chiar de catre Uniunea Europeana, din care facem parte, lucru ce reprezinta un punct slab, o vulnerabilitate chiar. Iar daca unii incearca un joc pe chestiunea asta sau incearca sa traga anumite foloase dintr-o asemenea situatie n-ar trebui sa ne mire. Problema nu e doar, asa cum a subliniat George Maior, „expresia unui lobby initiat de forte interesate sa apere persoane cu probleme cu legea”, ci specularea unora pe o vulnerabilitate a Romaniei. Iar actuala Coalitie PSD-ALDE pare a se face ca ploua, pare ca nu intelege sau chiar nu intelege lucrul asta. Rapoartele MCV dureaza din 2007. De 10 ani Justitia din Romania e pusa sub semnul intrebarii, chiar daca s-au inregistrat progrese. Ca sa nu ne imbatam cu apa rece in legatura cu progresele acestea. Repet: nu vedem asa ceva legat de Ungaria, Polonia, Slovacia sau Tarile Baltice. N-am auzit. Chiar va rog sa-mi semnalati daca gresesc.
Ne jucam foarte slab cartile…
Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.
Motanul Incaltat 