Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Un interesant editorial despre DNA si lupta anticoruptie…

Gandul

Liviu MIHAIU: Partid versus Securitate, războiul civil al României (I)

„Când am fost invitat la Cotroceni, în 2015, după tragedia #Colectiv, în panelul celor 20 membri ai societăţii civile, a fost prima oară când reuşeam să vorbesc de pe poziţia unui om cu o istorie a telefonului ascultat în cea de om ascultat legal, cu atenţie, de către Preşedinte, pe un subiect evitat de mai toată presa oficială: serviciile secrete. (O ANALIZĂ SEMNATĂ DE JURNALISTUL LIVIU MIHAIU)

Poziţie pe care mi-o câştigasem nu numai după 12 de activism civic, dar şi ca ziarist de investigaţii ce publicase multe anchete pe vremea când cazul dosarelor îngropate la Berevoieşti scoteau la iveală cum SRI a încercat să ardă şi să-ngroape foarte multe dosare care “certificau participarea noilor sereişti la Mineriadă şi urmărirea demonstranţilor din Piaţa Universităţii” sau Străuleştiul victimelor Revoluţiei şi Mineriadei.

Toate erau erau operaţiunile foştilor securişti preluaţi de regimul Iliescu cu sigla schimbată.

În anii ‘90 publicasem documentele de rezident al fostei Securităţi pe numele şefului de-atunci al SRI, Virgil Măgureanu, şi câştigasem după 2004, alături de redacţia Caţavencu, un proces la CEDO pentru ascultarea ilegală a telefoanelor din redacţie de către SRI-ul aceluiaşi Măgureanu, fiiind susţinători ai căpitanului Bucur, primul “whistle blower” din sistemul de Securitate. Ştiam “de pe front” ce vorbesc în faţa celui care putea face ceva în acest delicat domeniu al securităţii naţionale.

Printre alte nemulţumiri ale societăţii civile, am remarcat, în 2015, la Cotroceni, următorul fapt, verificabil în stenogramele întâlnirii, pe care Preşedinţia a refuzat să le facă publice cu toate insistenţele unora dintre noi:

“Este ceva profund în neregulă în mersul democraţiei noastre ca cele mai bine plătite slujbe din România să fie cele ale organelor de represiune, puniţie şi supraveghere, pe când majoritatea celor liberale, cum este, de exemplu, profesia de profesor de fizică, ca a Dvs, sau cea de medic sau de actor, să fie cele mai prost plătite din ţara noastră”

Cunoşteam forţa de regenerare a Securităţii şi urmăream cum, în ultimii 13 ani, bugetele serviciilor secrete o luaseră exponenţial spre cer din motive geostrategice şi militare, împinşi fiind de la spate de partenerul strategic pentru întărirea flancului estic al NATO.

S-a întâmplat şi mult dorita dekaghebizare, operaţiune semnalată de generalul Pacepa într-un interviu din RL.

Dar mai ştiam ceva: Puterea ascunsă este cea mai periculoasă putere, şi că, deşi avem nevoie de servicii secrete puternice, entropia militară este cea de a acumula putere nemăsurată la toate nivelurile. Aşa că, în spatele acestei misiuni de reaşezare a României pe fundaţia valorilor euro-atlantice, în România s-a construit

Cel mai militarizat stat european, un adevărat Homeland Security,

despre care scriam, în 2011, în ziarul Adevărul: “Nu există publicaţie, televiziune, sindicat sau ong important în ţara noastră în care să nu existe de strajă patriei “colaboratorii” de tip nou ai Securităţii Naţionale, oportunişti care, ca şi înainte de 89, se pun bine şi la adăpost cu “Sistemul”, “mărind capacitatea intelectuală şi operaţională a serviciilor”. Chiar şi la cea mai anticomunistă şi antisistem publicaţie din România, “Academia Caţavencu”, activaseră, pe lângă doi amărâţi foşti colaboratori ai Securităţii, şi doi ziarişti acoperiţi, unul dintre ei oferindu-se “planton”, în timpul regimului Năstase, când publicaţia era în linia întâi a luptei contra regimului)

Aşadar, la consultările post Colectiv, Preşedintele a dat din cap hotărât, părând a înţelege dialectica disproporţionată a “reformelor” din ţară.

Şi pentru că guvernul Ponta, pe care fostul preşedinte Traian Băsescu îl „desconspirase” ca agent acoperit,  a continuat politica de mărire a acestor bugete, am sperat că guvernul Cioloş-Dâncu să fie mai realist în ceea ce priveşte prioritatea investiţiilor fundamentale.

Primul buget făcut de guvernul din care făcea parte fostul proprietar al IRES (a cărui anagramă este coincidental numele unui serviciu secret), Vasile Dâncu, profesor la ANI şi semnatar al unei declaraţii de necolaborare, mărea cu aproape 20% bugetul celui mai puternic serviciu din România, urmând ca acesta să primească un bonus de peste 30 de milioane la rectificarea de la mijlocul lui 2016. Cu siguranţă, cu ştiinţa şi acceptul tacit al Preşedintelui, care tuna săptâmânile trecute : “micşorarea bugetelor serviciilor secrete este iresponsabilă”.

Culmea, părerea preşedintelui era aidoma ziariştilor afiliaţi la Matrixul noii Securităţi care s-au grăbit să reclame cum, de dragul pomenilor electorale, guvernul Dragnea-Grindeanu afectează programele de înzestrare ale Armatei şi lasă serviciile secrete fără bani. Asta chiar dacă în bugetele instituţiilor sus menţionate sunt prevăzute credite de angajament care le dau posibilitatea îndeplinirii întocmai a programelor asumate. Însă despre acest aspect „au uitat” să vorbească sau nu au avut voie.

Pe foarte mulţi căprari promovaţi în presa ultimilor 13 ani o să-i auziţi baleiând în acelaşi registru al necesităţii  de “mai mult” a oricărei forme de securitate.

Discursul „jurnalistic” în sprijinul bugetelor serviciilor şi cel împănat de necesităţile stringente ale siguranţei naţionale reprezintă primul sindrom de dublă subordonare.

Bunăoară, alesul tuturor românilor şi al serviciilor din ultima campanie electorală prezidenţială a ales să ofere “în orb” o protecţie nereformată din 1991 a serviciilor secrete, cel mai puţin controlate entităţi administrative de pe teritoriul României in ultimii 15 ani. 

Ca să nu credeţi că deţin monoman şi nedocumentat această “obsesie” despre mandarinatul serviciilor secrete, vă ofer spre lectură cele mai bune două articole pe acest subiect prin care aflăm, vorba expertului paleoliberal, Sorin Ioniţă, cum beneficiem noi, românii, de un model de guvernare în care “armata deţine un stat” şi “nu statul deţine o armată” : http://www.contributors.ro/administratie/educatie/pakistanizarea-armatei-si-serviciilor/ (2015) şi în  (2017)  într-o publicaţie profesională, în care se spune: ”In SRI si SIE lucreaza 30.444 de cadre, de peste 2 ori mai multe decat in Securitatea comunistă. Cifra a fost strecurată la rubrica şi „Altele” intr-un proiect privind salarizarea care vorbeşte despre un număr total de bugetari de 1,21 milioane, in luna mai. Potrivit Ministerului Finanţelor, numărul de posturi ocupate in instituţiile statului, mai putin SRI si SIE, era de 1,18 milioane in aprilie.”

La acest număr nu se adaugă numărul celor aflaţi în forme de colaborare secretă care se pare că sunt de ordinul miilor cu bugete secrete .

La apogeul său, Securitatea ceauşistă a avut 15.000 de ofiţeri interni şi o reţea de informatori de câteva sute de mii de oameni din toate domeniile.

Existenţa acoperiţilor în Presă (în diferite forme, vreo trei la număr în “nomenklatorul” intern) este într-adevăr legală şi recunoscută în mai multe rânduri de însuşi fostul director al SRI, George Maior, începând cu 2009. Numai că, chestia pentru care “băieţii” iau al doilea salariu şi-şi aranjează gulerul altfel in oglindă nu este agenda cetăţeanului, ci: „Misiunea lor este să aducă informaţii de securitate naţională pentru stat”

 A Patra Putere în Stat s-a topit în intestinele luptei de castă

Presa a fost câmp tactic dintotdeauna, numai că, în 2010, era desemnată oficial de către CSAŢ-ul lui Traian Băsescu , drept “vulnerabilitate la adresa siguranţei naţionale”, decizie profund antidemocratică, care, chiar dacă nevalidată oficial, a produs efecte devastatoare asupra independenţei presei prin modul ulterior de acţiune al Sistemului în anihilarea societăţii civile. Enunţ pe care fostul consilier al preşedintelui Traian Băsescu, Sebastian Lăzăroiu, îl „justifica” la acel moment, juisând printr-o antiteză rămasă celebră prin absurditatea ei antidemocratică:  ”Ori Presa, ori Democraţia!”

Aşa că presa liberă a dispărut şi din mâinile ziariştilor, şi din mâinile mogulilor, cele două forme preexistente celei de astăzi, când, practic aproape nu mai există presă “mainstream” care să nu fie intr-o formă de dependenţă de serviciile secrete.

Episodul public ce arată forma vizibilă şi istorică din regimul Băsescu a acestor preluări ostile, care au transformat spaţiul public într-un câmp de propagandă şi nu de informare a cetăţeanului, se regăseşte într-o recurentă mărturie a Elenei Udrea(ultima fiind din acest an), într-un interviu la TVR:

“Elena Udrea: … Eu m-am certat cu domnul Ghiţă permament! Eu sunt cea care s-a opus ca domnul Ghiţă să aibă RTV-ul în 2010!

Ionuţ Cristache: Dar aveaţi puterea asta, să vă opuneţi?

E.U: Teoretic… şi ca…

I.C.: Staţi un pic, cum adică teoretic?

E.U.: … şi ca om care eram…

I.C.: Doamna Udrea,…

E.U.:. : … care era. Da, părerea mea a fost că domnul Ghiţă nu ar trebui să aibă RTV-ul.

I.C.: Dumneavoastră puteaţi decide în România cine să aibă ce? Dar afacerea RTV s-a discutat într-un cadru instituţional?

E.U.: Da, s-a discutat într-un cadru instituţional!

I.C.: Cum adică?

E.U.: Adică, conducerea SRI a fost interesată să existe acest post de televiziune!”

Dacă la acest episod adăugăm şi alte două momente din operaţiunea secretă de preluare a presei române, cazul Realitatea TV:

1. Momentul “zero” când Sebastian Ghiţă a plecat în 2010 cu jumătate de Realitatea TV şi o sută de oameni într-o singură noapte pentru a înfiinţa RTV

2. Depoziţia Elenei Udrea despre jumătatea de million pe care i-a adus degrabă „colaboratorul” Cocoş la „dispoziţie” pentru ca „Sebi” să poată plăti salariile al RTV,

atunci avem o porţiune din aisbergul „preluărilor ostile” pe care sistemul le-a practicat cu majoritatea trusturilor de presă româneşti sub îndrumarea celui mai diversionist preşedinte de după Revoluţie

3. Tranşarea unor rapturi de proprietate şi lichidarea mogulatelor de presă în instanţă cu ajutorul judecătorilor acoperiţi, care a dus la aberaţii de genul unor sentinţe date de Tribunalul Bucureşti împotriva unor sentinţe ale Curţii de Apel. (vom dezvolta într-o zi această speţă pentru care toate cererile au fost ignorate)

Amestecarea puterilor în stat

Existenţa serviciilor în politică, economie, administraţie, justiţie(CSM, DNA, magistratură, procuratură) presă, sistemul bancar, BOR, alegeri, fisc, cercetare, externe, interne, fotbal, IT, armată, preşedinţie, televiziune, educaţie, masonerie, asigurări, regii autonome, viaţă privată, ong-uri şi, nu-i aşa, în mafia politică este una mai mult decât evidentă şi probată de mai multe declaraţii ale „musafirilor” de la vârful puterii (M.R.Ungureanu, Claudiu Săftoiu. Horaţiu Dumbravă-CSM, Cozmin Guşă, actualmente acţionar la Realitatea TV) şi a avut ca rezultat transformarea României într-un stat poliţienesc sub acoperire, de tip “deep state”.

Stat care, nu-i aşa, luptă pentru democratizarea ţării prin preluarea „obiectelor muncii de propagandă” de către o juntă militară de proporţii gigantice. Preluare care a alterat anticonstituţional România, ce a devenit un stat captiv serviciilor secrete şi într-un câmp tactic exhaustiv, transformând lupta anticorupţie în tradiţionala bătalie istorică dintre Partid şi Securitate, astăzi ajunsă la o înfruntare pe faţă, fără precedent în istoria recentă.

În mod tradiţional, Partidul (Puterea vizibilă) a folosit încă de la început serviciiile în lupta politică, dând Securităţii (parte a Sistemului) atât de multe privilegii, bugete şi drepturi, unele ilegale şi neconstituţionale, încât invazia serviciilor secrete este la această oră de nestăvilit.

Ba mai mult, raportul de forţe s-a schimbat atât de mult încât clasa politică a ajuns în poziţia să-şi ia subteran binecuvântarea de la instituţiile de forţă.

Justiţia „programatică”, după strategii de război, sub acoperirea legitimă a luptei împotriva celui mai mare flagel din ultimii 200 de ani de istorie ai României: Corupţia, s-a dus asemenea unui tratament de tip chimioterapie radio/tv cu antidotul DNA.

Aşadar, odată cu celulele „canceroase” au fost distruse şi celule sănătoase ca efect militar secundar denumit: victime colaterale. Un concept tipic războaielor de gherilă împotriva terorismului.

Numai că victimele colaterale sunt de ordinul sutelor, cazurile de justiţie a denunţului (majoritatea copleşitoare dintre cazurile instrumentate de către DNA sunt pe denunţuri, de multe ori fără probe) au adus pe majoritatea ziariştilor de investigaţie “old school”(corifei ai anchetelor anilor ’90 şi adepţi ai lustraţiei) la concluzia că Justiţia română este îndrumată şi influenţată de serviciile secrete (în principal SRI) sub supravegherea strategică şi tehnică a unui colectiv al ambasadei SUA de la Bucureşti.

De fapt, totul a început cu o hotărâre secretizată a CSAT, din 2005, în care s-au alcătuit echipele mixte DNA-SRI, fapt recunoscut si negat succesiv de către fostul Presedinte şi actualul şef al DNA. Dar confirmat de chiar cei care contestă şi reclamă acest mod lucru timp de ani de zile, UNJR(Uniunea Naţională a Judecătorilor din România), fără să reuşească să impună o dezbatere publică pe acest subiect, presa “mare” ignorând cu bună stiinţă subiectul. Iată ce întreba şefa UNJR, Dana Gârbovan, zilele trecute :

„Propun Preşedintelui un referendum în care cetăţenii să fie întrebaţi dacă doresc să se clarifice implicarea serviciilor secrete în justiţie”.

Iar Alina Mungiu scria intr-un editorial recent pe “România curată”:

“În atmosfera asta de populism anti-corupţie de nivel venezuelean, lupta pentru manipularea legii şi controlul puterii judiciare depăşeşte orice limită”

Dai în mine, dai în fabrici şi uzine

În fapt, plecând de la cel mai comun şi statistic periculos mod de gândire acceptat: „Toţi sunt nişte hoţi”/„Toţi merită să intre la pârnaie” şi de la popularitatea  DNA, ajunsă azi la cote religioase, cu o încredere peste BOR, la care se adaugă „catalizatorul” de propagandă al celui de-al doilea război rece mondial realizat cu organe de presă ataşate, „Cei care critică lupta anticorupţie sunt de partea ruşilor şi-a lui Voiculescu!”,

„Dai în serviciile secrete, dai în lupta anticorupţie”, asezonat cu colaboraţionismul entuziast şi naiv al intelectualilor de la GDS, practic, opoziţia la ceea ce se petrecea cu-adevărat în spatele „cortinei de fier a anticorupţiei”, unde se coordona geostrategic şi tematic dreptatea, a fost identificată public cu Antena3.

Nu mai puteai să spui public un alt gen de adevăr, că te trezeai nu numai cu scaunele-n cap din partea „alienilor din presă”, dar puteai fi angajat/concediat şi ameninţat, aşa cum , spre exemplu era ameninţat  Cătălin Tolontan în 2009, pe holurile Parlamentului de către unul dintre cei şase oameni ai Preşedintelui, Elena Udrea, cu ocazia votării ridicării imunităţii ministrului Monica Iacob Ridzi, în vestitul scandal care o ţine azi încarcerată.  Ba mai mult, puteai trece şi pe la DNA „ca să-ngheţe căcătu-n ei”(cum spunea la una din şedinţele tactice secrete, desigur, nu procurorilor şi judecătorilor, ci celor din spatele lor şi dosarelor lor, însuşi Preşedintele României).

În mandatul lui Traian Băsescu s-a obţinut cea mai mare eficacitate în condamnarea corupţiei politice, dar, în acelaşi timp, cea mai mare poliţie politică din ultimii 25 de ani şi transformarea administraţiei României într-o juntă militară acoperită, ceea ce are efecte extrem de toxice asupra statului şi principiilor sale de drept. Principiul a fost unul singur: ascultăm şi infiltrăm tot şi cu oricine, ocupăm tot şi vedem ce iese de-aici! Şi uite aşa, ne-am procopsit cu un al doilea cancer administrativ după cel al politizării administraţiei: criteriul de angajare în toate cele patru puteri în stat nu mai este doar cel politic, ci şi cel al apartenenţei la serviciile secrete.

Cyborgii securităţii române subcontractate geostrategic şi-au creat şi trecut propria corupţie şi incălcarea a legilor la “raţiuni de stat”

Actualul director al SRI, Eduard Hellvig, spunea cu prilejul celei mai lungi vizite a unui şef de serviciu în faţa unei comisii de control parlamentare şi a presei de microfon că „nu există ofiţeri acoperiţi în politică şi magistratură”, contrazicând nu numai desele alarme ale UNJR şi UIM(Uniunea Internaţională a Magistraţilor) sau pe (ex)membrul CSM, Horaţiu Dumbravă, care afirma în 2014, la sediul Consiliului Superior al Magistraturii:

“Fac încă o dată apel la domnia sa(Preşedintele-n.a.) ca acum, în ultimele zile de mandat, să îşi îndeplinească datoria constituţională şi legală şi să procedeze la verificarea tuturor declaraţiilor judecătorilor şi procurorilor dacă sunt sau nu colaboratori sau informatori ai serviciilor de informaţii”

Potrivit lui Dumbravă, aceasta este o obligaţie legală, prevăzută de articolul 7 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

Chiar şi fostul şef al SIE şi fost prim ministru, Mihai Răzvan Ungureanu, cerea deznădăjduit după căderea guvernului său în 2012 „scoaterea ofiţerilor acoperiţi din politică”, episod fără ecouri şi consecinţe publice. Careul cu pioni-fantome din clasa politică sau presă nu promovau astfel de subiecte pentru o dezbatere în spaţiul public.

Ba mai mult, ceea ce se putea intui a fi mai rău pare să se fi şi întâmplat: Coincidenţă sau nu, adversari politici ai legilor Siguranţei Naţionale şi legilor Big Brother au fost ridicaţi. Cazul George Scutaru, fost consilier prezidenţial, pe care DNA l-a trimis în judecată, însă instanţa a reurnat dosarul procurorilor. Asta s-a întâmplat în 18 noiembrie 2015, pe motiv că nu se precizează în ce constau infracţiunile reţinute de procurori, numărul faptelor şi explicarea concretă din punct de vedere procesual a acuzaţiilor. De atunci totul a rămas în aer. În 15 luni au avut loc opt termene, toate soluţionate cu amânări.

Iată însă ce zicea George Scutaru, consilierul şi coordonatorul noii strategii pe Securitate al preşedintelui Klaus Iohannis , prieten al actualului şef al SRI (“extras” din anturajul Preşedintelui, în urmă cu doi ani, şi care, de-atunci, vizitează biserici prin ţară, fără să-nţeleagă ce i s-a intâmplat) : ”… întărirea mecanismelor controlului civil, stabilirea unui cadru legal lipsit de echivoc în materie de interceptări, sînt cîteva dintre problemele asupra cărora societatea civilă şi clasa politică trebuie să-şi îndrepte atenţia. în plus, ar trebui să discutăm şi despre eventuala eliminare a abilitării serviciilor de a desfăşura activităţi comerciale proprii, fapt care credem că ar asigura un mai bun control asupra fondurilor şi ar întări credibilitatea acestor instituţii în faţa opiniei publice”

Traian Băsescu, ieşit din mandatele în care a creat acest model de „democraţie sub acoperire”,  spunea anul trecut, apropo de refuzul CCR(referent Daniel Morar) de a valida legile Big Brother: “acum îl caută şi pe Daniel Morar de capre” (aluzie la modul în care a fost „prins” judecătorul CCR, Toni Greblă).

O altă victimă a acestui „modus operandi” a fost un alt politician liberal, Ludovic Orban(achitat de curând pe fond în instanţă, scos din cursa pentru Primăria Capitalei în 2016), omul care a fost singura voce de la vârful PNL care s-a opus, atât public cât şi privat, în faţa directorilor SRI pe subiectele legilor Big Brother. SRI-ul voia operaţiuni asupra spaţiului privat cibernetic fără mandat de la judecător.

În cazul presupuselor sale „foloase patrimoniale necuvenite”, Orban a fost denunţat de către “generalul UTI” Urdăreanu, în conivenţă cu procurorul Claudia Roşu, plecată în fugă, la 1 februarie, din DNA, după achitarea politicianului.

Miliardarul aflat în anchetă l-a chemat de mai multe ori pe Orban la el pentru a discuta un sprijin în campania electorală pentru Primăria Bucureştiului, în fapt, presupuse foloase neluate în vreun flagrant şi necondiţionate de vreo promisiune electorală, aşa cum o atestă stenogramele înregistrărilor făcute cu mandat.

În acest mod de a gândi ilegitimitatea actului de a folosi „influenţa politică”, poate fi ridicat mâine întreg Congresul american.

 Judeţul Dâmboviţa e la ei. Tot.

Dezvăluirile se pot întinde pe foarte multe cazuri de politicieni „lichidaţi” sau/şi şantajaţi, dar aş propune să schimbăm abordarea: infiltrarea şi cucerirea partidelor politice. Pe judeţe.

Ion Stan(fostul şef al PSD Dâmboviţa şi fostul şef al comisiei de control  a SRI a cărui scoatere din joc s-a făcut, coincidenţa dracului, se spune, cu ajutorul actualului şef de supraveghere a comisiei SRI (baronul Adrian Ţuţuianu, actual preşedinte PSD-Dâmboviţa şi fost şef la CJ Dâmboviţa, cercetat de DNA în 2013 pentru trafic de influenţă fără rezultat) şi al găştii de la Dâmboviţa: primarul Târgovişte Cristian Daniel Stan (cu nenumărate contracte de asistenţă juridică fără licitaţie cu instituţiile de stat din judeţ), fostul pedelist Marin Antonescu pe care Traian Băsescu îl prezenta superiorul pe linie profesională de la Anvers”, în fapt, omul care coordona , ca şef de serviciu, spionajul în Belgia, cel de-al doilea securist cu misiune la Bruxelles, practic, şeful sub acoperire al rezidenţei Securităţii de aici, actualul preşedinte al CJ Dâmboviţa, Alexandru Oprea, fost şef la SRI Dâmboviţa. În rechizitoriul fostului şef al PSD, Ion Stan, scrie:

“Întrucât la data de 23.11.2012, Dima Nicuşor Sorin a denunţat şi pretinse fapte penale comise de numitul Ţuţuianu Adrian în perioada iunie 2012, cu ocazia campaniei electorale pentru alegerile locale, se va dispune disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor sub aspectul infracţiunii de trafic de influenţă, prev. de art. 257 C.p. rap. la art. 6 din legea nr. 78/2000, într-o cauză separată”, se precizează în actul de acuzare a lui Ion Stan(condamnat ulterior la doi ani de închisoare)

Tot din acest dosar este disjunsă şi cauza pentru Rovana Plumb, care apare alături de Ion Stan în denunţurile fostului ofiţer SRI, Daniel Dragomir.

În mod miraculos, nici lui Adrian Ţuţuianu, nici Rovanei Plumb, nu li s-a întâmplat nimic până la această oră.

Dacă mai punem la socoteală şi faptul că actualul preşedinte la PNL – Dâmboviţa este Cezar Preda(fost şef al comisiei de supraveghere a SRI) despre care presa relata că „a distrus arhivele PCR din Buzău” şi despre care fostul premier Victor Ponta spunea în faţa comisiei de control parlamentar al serviciilor secrete că este „ofiţer sub acoperire al SRI”, atunci putem spune că politica „dâmboviţeană” este apanajul deplin al serviciilor secrete.

Dacă mai punem la socoteală şi ultima declaraţie a fostului consilier de Securitate al preşedintelui Traian Băsescu şi actual director al Colegiului Naţional de Informaţii, Iulian Fota, făcută la Realitatea Tv săptămâna trecută: „Războiul este între PSD şi NOI”, avem toate semnele că Politica este o redută cucerită de puterea nevăzută a organelor de forţă ale Statului Român, cele care, practic, au penetrat şi încălecat, cu încălcarea premeditată a Constituţiei şi a legilor de funcţionare a Justiţiei, toate puterile în stat, aflându-se astăzi în cel mai aprig război intern de la Revoluţie încoace.

Alina Mungiu: Conform World Justice Project, un stat de drept trebuie să îndeplinească patru criterii. Unu: guvernul şi oficialii, ca şi entităţile private şi publice trebuie să dea socoteală conform legii. Doi: legile trebuie să fie clare, stabile, juste şi aplicate tuturor la fel, şi trebuie să prevadă securitatea persoanei, a proprietăţii şi a unor drepturi fundamentale. Trei: procesul prin care legile sunt create, administrate şi implementate trebuie să fie accesibil, echitabil şi eficient. Patru: justiţia trebuie împărţită de către oameni imparţiali care sunt competenţi, integri şi independenţi, şi au resurse adecvate.

O ANALIZĂ SEMNATĂ DE JURNALISTUL LIVIU MIHAIU

In primul rand as dori sa-l felicit pe Dl. Liviu Mihaiu pentru acest editorial in care face o analiza deoasebit de interesanta a fenomenului: lupta ACTUALA dintre Partid si Securitate, la care facea candva referire si Cristian Tudor Popescu, dar explicata acum pe intelesul tututor. O analiza frumoasa si bine scrisa!

Dar, dupa parerea mea, aceasta analiza ar trebui putin completata pentru o caracterizare cat mai completa si precisa a fenomenului.

MCV nu cred ca a fost inventat de „sertgentii mesianici din presa”. Este adevarat, PNA a aparut in vremea Guvernului Nastase, dar integrarea noastra in UE s-a facut sub rezerva luptei anticoruptie, iar PNA, actualul DNA, a aparut tocmai ca o consecinta a acestui fapt.

Nu stiu daca Bruxelles-ul a vrut chiar asta de la noi… Dar e aproape o certitudine certificata prin declaratiile publice ale unor inalti oficiali ca principalul nostru partener strategic – Statele Unite ale Americii – au sustinut cu caldura ACEASTA lupta anticoruptie. Nu Laura Codruta Kovesi sau Ioana Ene-Dogioiu au reprosat Romaniei nu ca nu se vad oameni in strada ca sa protesteze MASIV impotriva coruptiei, ci Victoria Nuland. Sau cand a zis ca „nu avem aceleasi idealuri” – daca spunea asta Ioana Ene Dogioiu (asta ca sa dau un mic exemplu) cati autohtoni nu s-ar fi napustit asupra ei s-o manance de VIE!!! 😆 Cand a zis Victoria Nuland, toata lumea a tacut cuminte si a luat aminte! Va amintiti cand Joe Biden a caracterizat lupta anticoruptie ca fiind „de autoaparare”. Ni se adresa noua, Romaniei si romanilor.

Face DNA abuzuri? Incalca drepturi si libertati? Eu n-am vazut o critica in acest sens din partea parnerilor nostri, nici UE si nici SUA. Va mai amintiti cum fostul ambasador Mark Gitenstein o inalta in slavi pe Monica Macovei si cum pleda impotriva prezumtiei de nevinovatie? Va mai amintiti cum Codruta a primit o inalta distinctie a Suediei, in sala aflandu-se, surazator, desigur, Dl. Klemm, actualul ambasador SUA – v. si aici..

Sa ne amintim cum chiar SUA atentiona pe toti Aliatii ca Rusia exporta coruptie, facand din coruptie o amenintare la siguranta nationala.

Legile Big Brother, promovate aici de Dl. Maior, fostul Director al SRI, n-au fost niciodata criticate de SUA. N-am auzit. Ba cred ca au fost chiar laudate, iar daca Dl. Maior e acum ambasadorul Romaniei la Washington este si pentru ca e un om de incredere pentru America.

Se tot vorbeste de abuzurile pe care le-ar face DNA. Nu neg, e foarte posibil pentru ca omul e perfectibil. Dar nu inteleg altceva (chestia asta, ca ar face abuzuri, o inteleg): cum e posibil ca SUA, cu Constitutia sa, in care e inscrisa apararea si garantarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului sa nu atentioneze tara noastra asupra unor derapaje sau posibile derapaje. Ci dimpotriva, ca daca stau si ma gandesc la Gitenstein, el nu intelegea ce e aia prezumtia de nevinovatie, nevazandu-i rostul!!

Repet, e vorba despre principalul nostru aliat: SUA.

Pana la PNA si MCV ne-am chinuit sa scoatem oameni de afaceri prosperi, reusind sa facem asta tocmai prin eforturile conjugate ale Partidului si Securitatii, ca sa fiu in ton cu exprimarea D-lui. Mihaiu. Asa au iesit creati oameni precum Sorin Ovidiu Vantu sau Ioan Niculae. Numai ca sa facem pe plac Occidentului si sa aratam ca si la noi lucrurile se misca spre initiativa privata si economie de piata.

Apud MCV am inceput sa-i bagam la puscarie, constatand cu uimire ce monstri am creat, ca sa incepem o noua pagina de facut pe plac Puterilor tutelare, prin lupta anticoruptie, mosita tot in laboratoarele Partidului si Securitatii, prin aceleasi eforturi conjugate. Doar pentru a arata ca lucrurile se misca cu succes spre statul de drept!!

Mediafax

Sorin Ovidiu Vîntu, CONDAMNAT la 8 ani de închisoare în dosarul devalizării FNI. Sentinţa este definitivă

„Omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu a fost condamnat, marţi, de către magistraţii Curţii de Apel Bucureşti la opt ani de închisoare în dosarul devalizării Fondului Naţional de Investiţii (FNI), decizia fiind definitivă.

„Condamnă pe inculpatul Vîntu Sorin-Ovidiu la pedeapsa de 5 ani închisoare, la care, potrivit art.36, alin.1 din noul Cod penal, adaugă sporul de 3 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii de spălarea banilor, în formă continuată, astfel că inculpatul va executa pedeapsa de 8 ani închisoare”, se arată în decizia de marţi a Curţii de Apel, care este definitivă.

Magistraţii au mai dispus menţinerea sechestrului până la concurenţa sumelor de 137.403.630.106 ROL (5.529.321 dolari S.U.A.) şi de 7.289.406 dolari S.U.A.

În primă instanţă, Sorin Ovidiu Vîntu fusese condamnat, pe 9 februarie 2015, la şase ani şi patru luni de închisoare. Tribunalul Capitalei a decis atunci condamnarea afaceristului la două pedepse de câte patru ani de închisoare pentru infracţiunile de spălare de bani şi a dispus achitarea lui pentru instigare la delapidare. În urma contopirii celor două pedepse, instanţa a dispus ca omul de afaceri să execute şase ani şi patru luni de detenţie. Decizia nu a fost definitivă şi a fost contestată de omul de afaceri la Curtea de Apel Bucureşti.

Judecătorul de la Tribunalul Bucureşti care l-a condamnat pe Sorin Ovidiu Vîntu a arătat, în motivarea deciziei, că, după ce a intrat în posesia sumelor de bani scoase nelegal din patrimoniul FNI, prin intermediul lui Nicolae Popa sau al societăţilor în care era administrator sau asociat majoritar, omul de afaceri a folosit „mai multe mecanisme prin care a reciclat aceste sume, cu scopul de a le ascunde adevărate provenienţă infracţională”.

Potrivit instanţei, deşi ştia că banii erau proveniţi din delapidarea săvârşită de Nicolae Popa, infracţiune pentru care acesta a şi fost condamnat, Sorin Ovidiu Vîntu a ascuns şi disimulat această sumă prin multiple operaţiuni de dispoziţie şi de circulaţie a proprietăţii unor bunuri ori ale drepturilor asupra acestora, fiind astfel întrunite elementele de conţinut ale infracţiunii de spălare a banilor.

Judecătorul a stabilit că Sorin Ovidiu Vîntu, prin inginerii financiare aparent legale, pornind însă de la o bază ilegală, întrucât banii proveneau din delapidare, a ascuns, a disimulat natura juridică a provenienţei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, prin creditări ale societăţiilor proprii, care la rândul lor creditau alte societăţi ce cumpărau unităţi de fond răscumpărate la valori majorate artificial, cu care erau achiziţionate imobile, chiar în ziua transferării în contul lui Vîntu a sumelor de provenienţă infracţională, imobile ce erau vândute succesiv unor societăţi comerciale aparţinând tot acestuia, dar şi prin crearea de depozite şi transferuri repetate între inculpat şi conturile SC Gelsor SA.

Instanţa a mai reţinut că un alt mod de a ascunde sumele de bani obţinute ilegal a fost prin cumpărarea a 15 imobile, pe care apoi le-a vândut, la intervale cuprinse între o lună şi patru luni, SC Gelsor I.N. SA, cu menţiunea că vânzarea se face în vederea compensării datoriei înregistrate de societatea Gelsor în favoarea sa. Preţul de vânzare era întotdeauna, în cazul fiecărui imobil, cu mult sub preţul cu care Vîntu cumpărase anterior acele imobile. Mai mult, SC Gelsor I.N. SA avea obligaţia de a achita fiecare imobil cumpărat de la Sorin Ovidiu Vîntu în cinci rate anuale, începând din anul 2001, iar pentru perioada 2000-2001 a închiriat toate imobilele dobândite astfel SC Gelsor SA, societate creditată tot de Vîntu.

În ceea ce priveşte infracţiunea de instigare la delapidare, judecătorul a notat în motivare că, potrivit deciziei definitive de condamnare, prăbuşirea FNI nu s-a datorat riscurilor inerente la care sunt supuse fondurile deschise de investiţii, ci activităţii infracţionale desfăşurate de inculpaţii faţă de care s-a dispus condamnarea definitivă într-un alt dosar, printre aceştia fiind şi Nicolae Popa, care a primit o pedeapsă pentru înşelăciune şi delapidare.

Sorin Ovidiu Vîntu a fost condamnat până în prezent în trei dosare, executându-şi pedepsele.

Astfel, la data de 22 iulie 2016, Sorin Ovidiu Vîntu a fost încarcerat în urma unei condamnări de şase ani şi două luni de închisoare în dosarul Petromservice, alături de el fiind condamnat şi fostul sindicalist Liviu Luca la şase ani de detenţie.

Totodată, în 24 ianuarie 2014, omul de afaceri a fost condamnat de instanţa supremă la doi ani de închisoare cu executare în dosarul favorizării lui Nicolae Popa, iar anterior, a fost condamnat la doi ani de pentru şantajarea lui Sebastian Ghiţă.”

Totusi, mai nimic despre cei care au creat acest personaj, un tip care fusese condamnat si pe vremea comunismului, adus in fata dupa si dandu-i-se un acces larg la resursele statului. SOV a fost un om in fata caruia tremurau multi dintre potentatii acelor zile… A fost un om caruia Radu Timofte, fostul sef al SRI, ii punea informatii economice de prima mana pe tava (dupa cum s-a exprimat Traian Basescu) si pe canapelele caruia se odihnea Mircea Geoana. Atat Geoana cat si Timofte erau din PSD, iar daca ma gandesc si la Vacaroiu si Florin Georgescu, lucrurile acestea ne-ar putea sugera ce partid a stat in spatele ascensiunii fulgeratoare a lui SOV.

Ioan Niculae… Dosarul „Mita la PSD”, deci e clar. Fost securist si acesta!

Sigur, si in aceasta privinta trebuie pus un bemol pentru ca analiza sa nu fie prea stridenta: sa nu uitam, totusi, ca Romania era o tara in tranzitie, o tara fosta comunista unde comunismul a distrus proprietatea privata, dar o tara cu un proiect ambitios care trebuie salutat: constructia economiei de piata libera. Din aceasta perspectiva privind lucrurile, constructia unui capitalism romanesc e de inteles.

Acum ii terminam pur si simplu pe astia si incepem sa construim statul de drept, fara sa fi incheiat reformele economice si fara sa consolidam aceasta cucerire revolutionara (nu cred ca exagerez spunand asa!): economia de piata libera, libera initiativa privata si o dezvoltare economica in acest sens.

Mi-e teama ca pana la urma sa nu avem nici stat de drept si nici economie de piata! Cred ca ar trebui sa meditam serios la acest aspect.

Interesanta e si schimbarea principalului nostru partener – SUA: de la determinarea unui Reagan de a fauri o lume libera si de a intari democratia si libertatea, la determinarea stangista a unui Obama de a lupta impotriva coruptiei, paradisurilor fiscale (v. „Panama papers”) si de a crea „institutii puternice” si, pe cale de consecinta, un stat puternic. Dar puternic inclusiv sa incalce Constitutia SUA si de a face obligatorii asigurarile medicale, prin Guvernul federal, lucru totalmente neconstitutional in SUA.

Pe de alta parte, lupta anticoruptie, trebuie sa recunoastem, s-a impus ca o necesitate in Romania, statul avand inca un rol insemnat in economie.

As dori sa spun cate ceva si despre ofiterii acoperiti din presa, pentru ca se vorbeste mult despre asta. Inteleg ca sefa lor e D-na. General Elena Istode:

Gen. SRI Elena Istode

Gen. SRI Elena Istode

Inteleg ca D-nei. Istode i se spune Anaconda. Din motive lesne de inteles, desigur. Insa sa nu uitam ca marele spion sovietic, Richard Sorge, pe cand opera in Germania, avea acoperire de ziarist GERMAN:

Richard Sorge

Richard Sorge

Evident, in felul asta, se poate face o larga gama de manipulari. Iar daca presa a fost considerata, pe vremea lui Basescu, drept o vulnerabilitate la siguranta nationala trebuie sa intelegem prin asta posibilitatea reala ca in presa  sa se strecoare spioni ai unor puteri ostile Romaniei. Celebrul Sorge e un exemplu clasic: ne arata ca astfel de lucruri se pot intampla. Poti sa-i construiesti unui strain o biografie neaos romaneasca si sa-l inserezi apoi in presa cu sarcini precise.

Bineinteles, faptul ca exista acoperiti SRI in presa nu ne produce nicio bucurie. Iar ca doamna Istode ne spioneaza redactiile, cu atat mai putin. Insa cele spuse mai sus se constituie intr-un bemol. Si mai bine, poate, i-am ura succes Anacondei in depisatarea acelor oameni care nici romani nu sunt (nu spun ca n-ar putea fi si romani…) si care lucreaza impotriva Romaniei prin redactiile din aceasta tara.

Dl. Liviu Mihaiu face referire la cati lucreaza in SRI si SIE. Despre cati au lucrat in fosta Securitate am scris si eu aici. Problema mare care se pune este, dupa parerea mea, daca numarul acesta – actualmente 30.444 de cadre, dupa Dl. Mihaiu – este unul optim. Sub regimul Ceausescu erau o jumatate de milion de informatori. Fara indoiala, aceste cifre ridica intrebari asupra democratiei si statului de drept in Romania. Dar daca e vorba de o supradimensionare cu personal a serviciilor secrete, eu cred ca avem o problema. In sensul ca mai multi oameni care lucreaza si care sunt implicati in munca privind siguranta nationala fata de numarul optim necesar scade eficacitatea acestor servicii. In general nu trebuie prea multi oameni, dar cei care lucreaza, dotati cu tehnica moderna, sa fie foarte bine pregatiti – in felul acesta eficacitatea serviciilor de informatii creste si scad, pe cale de consecinta, slabiciunile.

Nu ar trebui sa ne mire, tinand cont de metehnele romanesti din politica, precum pesederizarea si cederizarea, ca ar putea avea loc si sereizarea Romaniei. Dar nu trebuie sa uitam ca in plan politic s-a vazut flagrant slabiciunea atat a PDSR cat si a CDR, ambele reusind sa piarda, pana la urma alegerile. Sa nu uitam ca PSD, fostul PDSR, a fost multa vreme vioara a doua, candidatul sau nereusind sa castige alegerile prezidentiale, iar in alegerile legislative, multi ani, performantele au fost slabe.

Noi ar trebui sa meditam si sa intelegem foarte bine rolul – rolul serviciilor secrete, rolul politicii monetare, ca sa dau doua exemple din diverse domenii de activitate. Rolul serviciilor secrete NU e sa conduca Romania. Daca nu intelegem lucrul asta (aparent simplu) cream o slabiciune in ceea ce priveste siguranta nationala, pentru ca serviciile ar trebui sa se ocupe si cu altceva pentru care nu sunt calificate.

„Ori Presa, ori Democratia!”

Cum am ajuns in situatia actuala? Va mai amintiti cum, inca de pe vremea lui Basescu, se evidentia cu repros ca in „Constitutia lui Nastase” se pomeneste despre: „traditiile democratice ale poporului roman si idealurile Revolutiei din decembrie 1989” (art. 1, al. 3)? Dupa aceea au fost tot felul de emisiuni pe la televiziunile de stiri prin care se incerca sa se demonstreze ca, de fapt, n-a fost vorba de nicio Revolutie, ci de lovitura de stat. Or, prin asta ce s-a realizat? S-au calcat pur si simplu in picioare idealurile Revolutiei din decembrie 1989, unde au murit oameni care s-au ridicat impotriva comunismului, in care poporul a cerut democratie si libertate. Tineti minte: „Libertate, te iubim!/ Ori invingem, ori murim!”? Iar cei care scandau asa s-au aflat atunci in fata tancurilor comuniste, in bataia pustilor!!

Ma intreb cui a servit aceasta calcare in picioare a idealurilor Revolutiei?

Ca ar trebui sa fie trasi la raspundere cei care se fac vinovati de crime, asta e altceva. De acord! Numai ca pana acum n-am vazut asa ceva si nici elucidarea celor petrecute atunci. In schimb, am reusit sa terfelim Revolutia si memoria celor care si-au dat viata atunci pentru Libertate si Democratie in Romania.

A celor care au murit luptand impotriva comunismului!!

Si trist este ca n-am vazut nicio reactie de impotrivire din partea SUA sau UE. Cui a folosit discreditarea Revolutiei si , in schimb, acreditarea loviturii de stat? Cui a folosit sa se strecoare ideea ca, de fapt, n-a fost nicio Revolutie ci o lovitura de stat conceputa in laboratoarele politice din exterior?

Si am ajuns in situatia actuala, in care se incalca drepturi si libertati, sub pretextul apararii acestora.

Interesant e si ultimul articol al D-lui. Tismaneanu:

Protestele din februarie şi noua sensibilitate politică

„Oamenii care regretă “egalitatea” din regimurile leniniste sunt fie prost informaţi, fie de rea-credinţă. Societăţile nomenclaturiste erau, de fapt, experimente profitocratice, se bazau pe un rigid sistem de tip caste. Nomenclatura beneficia de privilegii la care muritorii de rând nici măcar nu puteau visa. Niciodată nu a fost clasa muncitoare mai batjocorită şi mai oprimată decât în regimurile care pretindeau că guvernează în numele ei. Este o ignorare, şi pe cale de consecinţă, o banalizare a răului totalitar.

Actualele proteste sunt expresia unei noi sensibilităţi politice. Am scris un articol, împreună cu politologul Marius Stan, în Politico.eu, în care ne-am ocupat de această temă. Da, este vorba de o nouă generaţie pentru care vechile metehne şi infamii nu mai sunt tolerabile. UE înseamnă transparenţă, încredere, norme, reguli, proceduri. Pesedismul este exact opusul: clientelism, cinism, jaf la drumul mare sau pe ascuns, manopere dolosive. Pentru mine, aceste demonstraţii au pus capacul peste coşciugul în care zace putredul sistem Iliescu.”

Insa „Oamenii care regretă “egalitatea” din regimurile leniniste” sunt si rezultatul politicilor defectuoase duse la noi in tara, prin care libertatea si democratia au inregistrat, in mod regretabil, o anumita scadere. A fost o eroare cu totul regretabila ca din dorinta de a lovi politic in „pesedism” s-a adus atingere libertatii si democratiei de la noi. Iar rezultatul recentelor alegeri legislative, in care PSD a obtinut o victorie comparabila (daca nu chiar si mai mare!) cu cea a FSN-ului de pe vremurile lui Ion Iliescu, confirma marea eroare care s-a facut multa vreme la noi in tara. Demonstreaza inclusiv o scadere a libertatii economice, pusa sub influenta coplesitoare a institutiilor de forta, nu doar din cauza recentei crize economice. Iar „noua sensibilitate politica” de care ne vorbeste prof. Tismaneanu nu poate compensa o scadere evidenta a liberalismului la noi in tara. Lucrurile, greselile acestea ar trebui reparate.

Iar abordarile maximale – „putredul regim Iliescu” – prezente, din pacate, la noi si care nu se refera neaparat la un regim anume, ar trebui si acestea la randul lor corectate, intrucat se dovedesc ineficace. „Tot ce a facut Iliescu e rau!”, „Tot ce a facut Basescu e rau!” s.a.m.d dovedesc, iertata sa-mi fie exprimarea, o lipsa de maturitate in abordarea chestiunilor. De aceea s-ar impune o abordare echilibrata.

Februarie 22, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Ce Romanie lasa Traian Basescu dupa doua mandate…?

Iata ca Traian Basescu se afla la sfarsitul celui de-al doilea mandat si ultimul la care are dreptul. Ar fi interesant sa facem un bilant… Sa tinem cont ca nu ne vom mai intalni cu Traian Basescu in calitate de Presedinte al Romaniei. Ceea ce s-a numit Regimul Basescu este pe final. Acest blog cuprinde o fila de istorie, daca se poate spune asa, si anume perioada ultimului mandat al lui Traian Basescu, cu bunele si cu relele sale. Presedintele a avut un proiect foarte ambitios: sa schimbe Romania. A reusit oare? Dupa parerea mea, Basescu nu a reusit… Adevarul este ca rezultatele sunt dezamagitoare sub multe aspecte si din foarte multe puncte de vedere:

– Romania nu a scapat de MCV si nici nu a reusit intrarea in Spatiul Schengen;

– Nu s-a reusit adoptarea unei Constitutii mai bune decat cea din 1991, revizuita in 2003, si nici o organizare administrativ-teritoriala mai performanta a Romaniei in raport cu cea actuala;

– Nu s-a realizat nicio privatizare in cele doua mandate ale sale, cu consecinte catastrofale asupra economiei Romaniei;

– S-au taiat salarii si pensii in sectorul de stat, dar fara a se face o reforma cu adevarat a statului (desi s-a incercat, dar fara convingere, lucrul asta);

– Din punct de vedere economic Romania a dat mult in urma si datorita crizei economice din 2008. Romania este si acum o tara saraca si nu s-a vazut o evolutie economica care, intr-adevar, sa insemne progres;

– Nu a respectat Constitutia Romaniei si a incercat sa deturneze sensul unui referendum constitutional in lovitura de stat;

– A scapat Romania de coruptie? Adevarul este ca au cazut cateva nume grele, ca sa zic asa. Presedintele a mizat pe independenta Justitiei. Sistemul insa s-a schimbat? Suntem la sfarsitul celui de-al doilea mandat a lui Basescu – cititi acest articol din Gandul despre seful IPJ Gorj, Salvador Caragea, caz dezbatut si la Jocurile de Putere a le lui Rares Bogdan.

De asemenea acum iese la iveala coruptia din PDL in care sunt implicati oameni din anturajul Presedintelui. De unde se vede jocul dublu facut atat de PDL cat si de Presedinte, extrem de toxic pentru tara.

– Cititi, va rog, acest articol din Revista 22 – Singuratatea capitanului de cursa lunga, de Valeriu Stoica – preluat si de Vladimir Tismaneanu pe blog – in care se arata, printre altele, ca:

Singurătatea bărbatului de stat

Când vezi ceea ce alții nu văd, este firesc să rămâi tot mai singur. Iar când iei de­cizii în răspăr cu majoritatea, sentimentele de adversitate și chiar de animozitate se accentuează. Dacă mai ai și un stil agresiv, chiar conflictual, nu este de mirare că nu­mărul dușmanilor crește și coalizarea lor este inevitabilă. Referendumul de de­mi­tere din anul 2012 a eșuat într-un mod cu totul diferit, în raport cu cel din anul 2007. Ultima dată, Traian Băsescu a rămas președinte nu pentru că o majoritate co­vârșitoare s-ar fi pronunțat împotriva de­miterii, ci pentru că nu a existat o ma­jo­ritate constituțională pentru demitere. În ultimul an, foarte puțini au fost aceia care au rămas alături de președinte. Este ade­vărat că și greșelile s-au înmulțit. Nu este util să fac inventarul lor. Totuși, una tre­buie să fie semnalată. Jucător prin natura lui, Traian Băsescu acceptă cu greu ideea că, după epuizarea celor două mandate cons­tituționale, el nu mai poate fi jucător. După ce ai ocupat cea mai înaltă poziție în stat timp de 10 ani, uzura politică este ine­vitabilă. Capitalul de simpatie s-a di­mi­nuat drastic. Desigur, există în continuare un nucleu dur al băsiștilor, dar suntem departe de majoritățile entuziaste care l-au susținut în marile victorii electorale. Is­to­ria democrației cunoaște destule exemple în care mari bărbați de stat au rămas sin­guri după ce și-au încheiat misiunea. Ori­cât de trist ar fi pentru omul Traian Bă­sescu, bărbatul de stat trebuie să în­țe­leagă că, într-un sistem democratic, exis­tă și pentru el un final al jocului. Iar func­ționarea acestui sistem democratic, pro­ba­tă în mod repetat în ultimii 25 de ani, este cel mai bun lucru pentru România.”

Tocmai asta nu a inteles Traian Basescu bine: Democratia. Faptul ca un om are dreptul sa nu fie de acord cu tine, sa ia atitudine in felul sau, nu sa asculte de un tatuc.

A dat multa putere serviciilor secrete, fara sa le reformeze.

Desi a condamnat comunismul, Traian Basescu a ramas tot un comunist. Traian Basescu nu s-a despartit de un trecut totalitar ci si-a dorit sa aiba o putere mai mare decat ii ingaduie Constitutia. Si-a dorit sa fie un Ceausescu dar care sa stea doar 10 ani la Putere – asa trebuie interpretata celebra lui declaratie: acel Ceausescu despre care vorbea era el, care se dorea cel mai mare Presedinte al Romanilor. Asa cum s-a dorit sa fie un rege Mihai care sa-l eclipseze pe maresalul Antonescu – tot dintr-o declaratie celebra a carei interpetare corecta asta este. El si-a dorit sa conduca intr-un mod totalitar Romania sprijinit pe puterea serviciilor secrete si a institutiilor de forta reprezentate prin procurori. Asta era visul lui Traian Basescu. De aici se vede duplicitatea sa cand a condamnat comunismul (18 decembrie 2006) ca ilegitim si criminal, dar a incercat sa se foloseasca de metodele acestuia, macar in parte. De aici se vede, din pacate, toxicitatea profunda de care a dat dovada acest individ care a ajuns Presedintele Romaniei.

La Basescu, un lucru bun pe care l-a facut e urmat in mod dual de unul rau, de opusul sau. De aceea Basescu nu a reformat ceva pentru ca in felul asta nici nu o putea face. Cand doua forte, doua tendinte se opun, ele, de fapt, se anuleaza una pe alta. Cum vrei, spre exemplu, sa reformezi o tara care a iesit de sub comunism, dar tu, Presedintele, te visezi un Ceausescu?

– A zis:

„E mai rău să fii macovist decât să fii băsist. Macovismul e forma prostească a băsismului. E forma teoretică extremistă, cu care nu ai ce să faci”

Si asta dupa ce s-au sustinut unul pe altul ani de zile. Acuma recunoaste ca e mai rau… Au inceput sa se atace unul pe altul in campania electorala cand logic ar fi fost sa nu o faca pentru ca au fost parteneri, colaboratori, au impartit impreuna aceleasi idealuri.

– Foarte straniu la Basescu este tocmai acest lucru: despartirea de comunism dar, apoi, revenirea la el, la practicile sale totalitare. Chiar si declaratia sa ca ar fi cel mai pregatit pentru functia de prim-ministru tradeaza la Basescu o sete de putere nemarginita, tipica pentru un lider comunist sau totalitar. Reformele in justitie au fost facute sub presiunea venita din exterior – UE, SUA. Daca era sa fie dupa acest individ, Basescu, Justitia, DNA, DIICOT i-ar fi fost in intregime aservite. Basescu ar fi controlat tot, precum un dictator dintr-o fosta republica sovietica dictatoriala, care graviteaza in jurul Kremlinului. Norocul nostru este ca UE si SUA ne-au cerut reforme in Justitie si ne-au aratat ce anume deoarece, cu astfel de indivizi cu o asemenea mentalitate – si Basescu nu e singurul -, Romania s-ar fi afundat intr-o mlastina a coruptiei specifica unor foste republici sovietice.

– Este adevarat, Basescu a facut si lucruri bune pentru ca a dorit corectitudine in anumite lucruri, a incercat sa atraga intelectualitatea de buna calitate in politica, i-a dezavuat pe baroni si a actionat impotriva lor, si-a dat seama de pericolul pe care il reprezinta coruptia, a indemnat Justitia sa actioneze independent, a luptat pentru integrarea in Spatiul Schengen, a dorit o apropiere mai mare de SUA, a cautat sa se distanteze de Moscova.

Cu toate acestea, din pacate, bilantul la sfarsitul mandatului sau este unul negativ. Si o mare bila neagra este reprezentata de performantele foarte reduse in plan economic, lucru ce ar trebui sa dea serios de gandit Noului PNL, cum ii zice actualei Opozitii.

Pacat… Basescu ar fi putut sa fie un mare Presedinte…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Decembrie 11, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 13 comentarii

Stat de drept. Anticoruptie. MCV. Pozitia Frantei

Doua articole din Romania Libera care m-au pus pe ganduri… Unul e ceva mai vechi, din 11 aprilie 2014, in care e vorba de aprecierile facute de fostul ambasador al Frantei la Bucuresti, Dl. Philippe Gustin. Al doilea articol, din 20 noiembrie 2014, ne vorbeste despre ce a declarat ambasadorul Frantei la Sofia… M-am gandit sa le pun impreuna pe aceeasi pagina, cum se spune, sa vedem ce reiese din cele doua…

Ambasadorul Franţei: Anchetarea baronilor corupţi e un semn pozitiv

Se arata ca:

„Ambasadorul Franţei, Philippe Gustin, a apreciat, vineri seara, la Gândul Live, că avalanşa de cazuri de corupţie la nivel înalt, descoperite de procurorii DNA, constituie un semnal pozitiv şi că exemplul anticorupţie trebuie să vină de sus, dar că trebuie schimbată şi mentalitatea de a da şpagă, relatează Mediafax.

„Cred că este un semn pozitiv care este dat într-o ţară unde, din păcate, corupţia este prezentă. Este un semn important, care e dat că nu putem face orice şi deci exemplul trebuie să vină de sus şi cred că este un lucru bun, iar în decursul celor doi ani ai mandatului meu am văzut tot ceea ce a făcut justiţia, în special ce a făcut DNA sau ANI, pentru a avea o imagine mai bună a României. Dar cred că astăzi acest lucru nu e de ajuns. Exemplul trebuie să vină de sus, dar ceea ce este important este că trebuie să schimbăm mentalităţile, în ceea ce priveşte corupţia de zi cu zi, denumită uneori aici mica corupţie: faptul că pentru a avea o diplomă la universitate, trebuie să plăteşti, pentru a merge la medic, trebuie să plăteşti, pentru a nu plăti amenda, trebuie să dai ceva poliţistului”, a spus Philippe Gustin, care îşi încheie mandatul pe 30 aprilie.

Ambasadorul Franţei susţine că marile companii franceze au depăşit vremurile când se plângeau de presiuni politice, care generau corupţie, însă nu acelaşi lucru poate spune despre micii investitori francezi, înecaţi în aceeaşi birocraţie ca şi cei români.

„Sunt societăţi foarte mari în domeniul lor în România, plasate pe primul sau al doilea loc în sectorul lor, ele îmi spun că în prezent nu mai sunt supuse sau nu sunt supuse presiunilor, pentru că au o forţă, o putere, au posibilitatea de control care le permite să împiedice aceste practici. În schimb, am luat contact şi cu societăţi mici franceze care încearcă să se instaleze aici. Atenţie totuşi la ceea ce înţelegem prin cuvântul corupţie. Nu este vorba de o corupţie uneori activă, e mai degrabă o birocraţie care este lentă şi care cere ca pentru a avea o ştampilă pe un document, trebuie să aştepţi şi când te-ai săturat de aşteptat, atunci trebuie să plăteşti pentru a o obţine. Iată genul de lucruri mărunte, ca de pildă o autorizaţie de construire, de înfiinţare, cu care sunt confruntate, repet, societăţile mici şi nu cele mari. (…) Nu trebuie nici să caricaturizăm, să spunem că acest gen de practici nu există decât în România, din păcate nu este adevărat, ele există şi în Franţa. Deci, cred că e important să denunţăm asemenea practici şi, repet, să avem curajul de a le refuza”, a afirmat Gustin.

El a precizat că puterea statului de drept în România a fost întotdeauna un punct central pentru diplomaţia franceză. „Nu sunt o persoană care să dea lecţii. Eu ştiu că fiecare ţară îşi are propriile pete negre, propria istorie, care poate să cunoască suişuri şi coborâşuri, şi că, în orice caz, un stat de drept nu poate fi construit în cinci minute. Atunci când discut cu unii din colegii mei europeni îi întreb: cât timp a fost necesar pentru construirea sistemului tău judiciar? Pentru că în Franţa a fost nevoie de o mie de ani. Şi cu siguranţă nu se poate schimba în 20 de ani, în 23 de ani, ceva ce poate fi schimbat printr-o simplă lege, printr-o reglementare, ci necesită o schimbare de mentalitate. Aceasta trebuie să se schimbe, însă este mult mai greu de schimbat. Aşadar, cred că trebuie să fim foarte modeşti, dar şi foarte exigenţi, deoarece România ca membru al Uniunii Europene trebuie să respecte regulile juridice şi trebuie să accepte anumite reguli. Dar trebuie să fim şi prudenţi cu exigenţele noastre”, a spus Philippe Gustin.

Ambasadorul Franţei consideră că marile probleme ale României sunt lipsa forţei de muncă calificate în domenii tehnice, de care marii investitori au nevoie şi infrastructura.

„Prima problemă este cu adevărat forţa de muncă calificată. A doua este cea a infrastructurii. Infrastructura, văzută astăzi prin prisma exporturilor. Dăm întotdeauna exemplul Renault Dacia. Astăzi, din păcate, vânzările pe piaţa internă a României sunt în cădere liberă pentru Renault. Românii preferă să cumpere un autoturism vechi, de ocazie, din Germania de exemplu, decât un Logan sau un Duster nou. Asta înseamnă astăzi că, pentru ca Dacia să se poată dezvolta, piaţa de desfacere se găseşte în ţările emergente şi aceasta este cauza pentru care Dacia construieşte uzine în apropierea acestor pieţe de desfacere sau în Europa de Est, pentru a câştiga în competitivitate, transportul autoturismelor este un element important. În general, infrastructura este un subiect despre care am discutat mult împreună cu interlocutorii mei la nivel de guvern sau la nivel de autorităţi locale. Societăţile franceze de aici, din România, dar şi societăţile în general, au nevoie de infrastructură deoarece transportul materialelor pe care îl produc este un element important pentru competitivitatea lor. (…) Am vizitat România de la nord la sud şi de la est la vest, toată lumea ştie bine că atunci când te deplasezi în România, nu calculezi kilometrii, ci orele, deci toată lumea ştie bine că în România e nevoie ca infrastructura să se dezvolte, oricare ar fi guvernul la putere. Cred că trebuie să fii orb ca să nu-ţi dai seama de acest lucru”, a declarat diplomatul.

Ambasadorul Franţei a vorbit de asemenea la Gândul Live despre aderarea României la spaţiul Schengen şi despre condiţionarea pe care statele membre au ajuns să o facă faţă de raportul CE privind Justiţia, în cadrul MCV, amintind că Franţa, alături de Germania, a susţinut mereu România la aderare, iniţiind planul etapizat, mai întâi frontierele aeriene şi maritime, apoi cele terestre.

Un stat de drept se construieşte în permanenţă. Trebuie adaptate legile, reglementările, sistemul de justiţie la noile situaţii şi evoluţii ce apar, precum delincvenţa, reţelele de trafic sau criminalitatea cibernetică, de exemplu. Acum zece ani nimeni nu ştia ce este criminalitatea cibernetică, iar astăzi devine unul dintre elementele cele mai importante ale dreptului. Deci eu sunt mai degrabă partizanul unei logici în care MCV-ul ar trebui extins la ansamblul ţărilor Uniunii Europene pentru a avea un corpus şi o abordare juridică comune. (…) Nu sunt ipocrit. În mod natural, există o legătură evidentă (între Schengen şi MCV – n.r.). De manieră generală, trebuie să ai un stat de drept consolidat pentru a deschide frontierele. Dar din punct de vedere strict juridic, în textele juridice, precum şi în abordarea Comisiei Europene, această legătură nu există, însă atunci când există o viziune a lucrurilor, ne uităm la ansamblu. Se analizează MCV-ul, dar ne putem uita şi la chestiunile de corupţie, ne putem uita la toate într-o viziune globală. Aşadar nu trebuie să deconectăm subiectele unele de celelalte”, a explicat diplomatul francez.

Philippe Gustin a vorbit despre cei 7.000 de medici români care lucrează în Franţa începând cu 2007, spunând că „aceasta este Europa, cu circulaţia persoanelor, cu riscul pentru România de a pierde elite, de a pierde profesionişti din domeniul sănătăţii de care ţara are nevoie”.

„Ştiţi exact cât câştigă oficial un medic aici în România, în Franţa el este mult mai bine plătit. Cred că România trebuie să gestioneze această problemă a medicilor, pentru că în Franţa, avem nevoie de aceşti medici, pentru că avem o demografie medicală care este catastrofală. Şi ştiţi că studiile de medicină durează minim 10 sau 12 ani. Pentru a deveni medic este nevoie de 10 ani. Deci avem şi o evoluţie a profesiei de medic în Franţa. Tinerii medici care ies de pe băncile facultăţii nu mai vor să lucreze la ţară sau în spitalele publice, iată de ce avem, din păcate, nevoie să importăm personal medical. Şi alte ţări au astăzi aceeaşi problemă ca noi, Marea Britanie, de pildă”, a spus Philippe Gustin.

Pe de altă parte, el a arătat că deschiderea Franţei pentru medicii români echivalează şi cu o deschidere similară pentru romi, dar spre deosebire de medici aceştia din urmă nu vin întotdeauna în Franţa doar să muncească, ajungând deseori să locuiască în tabere ridicate ilegal, de unde sunt evacuaţi şi uneori expulzaţi înapoi în România. „Este un subiect extrem de complicat, foarte dificil. Nu există o soluţie miraculoasă, altminteri am fi găsit-o de mult. Cred că politica ce a fost făcută la nivel bilateral, între Franţa şi România, a permis abordarea acestui subiect cu obiectivitate. Este un subiect care nu trebuie să fie doar franco-român. Trebuie şi ca mentalităţile să se schimbe aici în România în ceea ce priveşte această etnie romă, şi trebuie să încercăm să găsim şi o soluţie europeană. Iată de ce aici am propus colegilor mei europeni şi reprezentanţilor guvernului român să ne întâlnim în mod constant pentru a încerca să găsim soluţii şi proiecte, ca de pildă cazul proiectului Ferentari, care nu se adresează doar romilor, ci populaţiei defavorizate, căci în definitiv adevărata problemă este legată nu de etnie, ci de starea de precaritate a populaţiei. Soluţiile sunt deja cunoscute, ele se bazează pe educaţie, sănătate, acces la locuri de muncă şi locuinţe. Toată lumea le cunoaşte. Cred că trebuie mai întâi să înţelegem bine ceea ce se întâmplă. Majoritatea acestor oameni săraci care se află în Franţa, în Marea Britanie sau în celelalte ţări europene sunt victime. Sunt victime ale reţelelor de trafic de fiinţe umane, este noua sclavie a secolului 21. Ei sunt victimele reţelelor care-i exploatează pentru cerşetorie, furt, prostituţie. Aşa că trebuie să avem o reacţie, mai întâi o reacţie poliţienească şi judiciară; iar dacă urmăriţi actualitatea în activitatea de jurnalist, aţi văzut că am avut chiar ieri condamnări pentru membrii unei reţele de proxenetism care-i exploata pe aceşti oameni. Iar pe de altă parte este nevoie de o abordare de incluziune socială pentru cei care vor să se integreze în Franţa. Iar aici e nevoie de o reacţie care presupune din nou acces la educaţie pentru copii, la locuinţe şi locuri de muncă pentru părinţi. Iar aceste două reacţii trebuie să fie coordonate”, a afirmat diplomatul francez.

La încheierea mandatului de ambasador, Philippe Gustin spune că i-a plăcut mult în România diversitatea naturii şi a oamenilor şi că locuitorii ţării sunt cea mai mare bogăţie, fiind impresionat de ospitalitatea românească.

„O să rămân la rezerva mea obişnuită, o să aştept să părăsesc România pe 30 aprilie pentru a spune ce mi-a plăcut cel mai mult. Însă, într-o manieră generală, ce mi-a plăcut cel mai mult în această ţară este diversitatea. România, la fel ca şi Franţa, le oferă turiştilor posibilitatea să ajungă în cei mai frumoşi munţi, în deltă, la mare etc. Există o diversitate care se regăseşte în oameni. Există mai multe Românii, mai multe tipuri de români. Când mergi dintr-un sat în altul, poţi întâlni şi influenţele minorităţilor, ale istoriei, iar această diversitate este extrem de importantă. Iar un al doilea element care mi-a plăcut este ospitalitatea. Cred că cea mai mare bogăţie a României sunt locuitorii săi: românii şi româncele. Şi în orice caz, eu, ca ambasador al Franţei, am fost emoţionat în călătoriile mele, pentru că am fost primit de fiecare dată cu atâta fervoare şi simplitate, dar şi cu multă apreciere pentru relaţiile dintre Franţa şi România”, a spus ambasadorul Franţei.” (subl. mea)

Ambasador francez: UE ar putea intensifica monitorizarea României şi Bulgariei, după ce MCV nu a avut efectele scontate

„Uniunea Europeană ar putea intensifica monitorizarea României şi Bulgariei, întrucât Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) nu a adus efectele aşteptate, a declarat ambasadorul Franţei la Sofia, citat de site-ul Novinite.com, relatează Mediafax.

În cursul unui seminar pe tema situaţiei din Balcani desfăşurat la Sofia, Xavier Lapeyere de Cabanes a declarat că nu există semnale privind încetarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare.

„Dimpotrivă, măsurile de monitorizare a României şi Bulgariei ar putea fi intensificate”, a spus ambasadorul Franţei, explicând că principiile statului de drept nu erau aplicate suficient în cele două ţări în momentul admiterii acestora în UE, în 2007.

„Mecanismul de Cooperare şi Verificare are obiectivul de a transforma elitele politice din România şi Bulgaria, de a le face să respecte reglementările comunitare. Însă, deocamdată, instrumentele de monitorizare nu au avut succes”, a spus ambasadorul Franţei.”

Deci in Franta a fost nevoie de 1000 de ani ca sa se construiasca sistemul judiciar, adica, din cate inteleg daca inteleg bine, statul de drept… 🙂 Incurajator!! 🙂 In Romania si Bulgaria MCV nu a avut efectele scontate, si atunci pe aici cat mai trebuie? 500 de ani? Inca 1000 de ani? 🙂 Bineinteles ca un stat de drept nu se poate construi „in 5 minute”. Totusi, ce inseamna „să fim şi prudenţi cu exigenţele noastre„? Si chiar asa: „instrumentele de monitorizare nu au avut succes”? Iar Philippe Gustin spune:

„În mod natural, există o legătură evidentă (între Schengen şi MCV – n.r.). De manieră generală, trebuie să ai un stat de drept consolidat pentru a deschide frontierele. Dar din punct de vedere strict juridic, în textele juridice, precum şi în abordarea Comisiei Europene, această legătură nu există, însă atunci când există o viziune a lucrurilor, ne uităm la ansamblu. Se analizează MCV-ul, dar ne putem uita şi la chestiunile de corupţie, ne putem uita la toate într-o viziune globală. Aşadar nu trebuie să deconectăm subiectele unele de celelalte”

Interesant ce spune Philippe Gustin…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Noiembrie 22, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Halucinant

Pe sestache

Gandul

AMINISTIE şi GRAŢIERE! Cine beneficiază de deschiderea închisorilor

Se arata ca:

„Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor a adoptat cu amendamente legea amnistiei şi graţierii, iniţiată de deputaţii Nicolae Păun şi Mădălin Voicu. Astfel pentru amnistie s-a prelungit termenul, putând intra sub incidenţa legii cei condamnaţi pentru infracţiuni pentru care au primit pedepse care prevăd o închisoare de până la şase ani, iar pentru graţiere se încadrează cei care au pedepse de până la şapte ani de închisoare cu executare.

Termenele anterioare erau de până la patru ani pentru amnistie şi de şapte ani pentru graţiere.

Legea amnistiei şi graţierii a fost propusă de deputaţii Mădălin Voicu şi Nicolae Păun. Proiectul celor doi parlamentari a fost respins de Senat 22 mai 2013, dar forul decizional este Camera Deputaţilor.

În cadrul Comisiei, amnistia şi graţierea au fost susţinute de PSD şi PC şi respinse de cei de la PNL. Liberalii susţin că vor vota împotriva acestei legi şi în plenul Camerei Deputaţilor. Deputaţii din Comisia Juridică au operat aceste modificări pe şest, ei neprezentând presei faptul că s-au făcut aceste modificări sau raportul asupra legii. Acesta urmează să fie prezentat direct în plen, în momentul votului.

„Pentru înfăptuirea unor politici penale corecte, propunerea legislativă privind aministierea unor infracţiuni, graţierea şi reducerea unor pedepse, oferă posibilitatea persoanelor condamnate, care au săvârşit infracţiuni ce nu prezintă un pericol social ridicat şi cei care în timpul executării pedepsei au dat dovezi temeinice de îndreptare, să beneficieze de clemenţa legiuitorului în sensul amnistierii şi graţierii pedepselor aplicate de instanţele de judecată”, se arată în expunerea de motive. De asemenea, se invocă faptul că penitenciarele sunt suprapopulate.

Tot ieri, în cadrul Comisiei Juridice, deputaţii au votat legea lobby-ului.”

Cand baronul vrea sa castige, parlamentarul aferent ia pozitie de drepti si voteaza in consecinta

Superimunitatea a fost doar aperitivul: iată adevărata BOMBĂ introdusă în Codul Penal. „Prin asta, s-a dat liber la furat din banii publici”

Se arata, printre altele, ca:

„Zgomotul în jurul modificării Codului Penal în sensul instituirii unei superimunităţi pentru parlamentari prin scoaterea lor din categoria funcţionarilor publici a aruncat în plan secund o altă schimbare făcută de deputaţi pe şest şi a cărei miză este mult mai mare. Mai exact, printr-o a doua lege de modificare a Codului penal, trecută cu 266 de voturi pentru şi 32 împotrivă, deputaţii au redefinit conflictul de interese, astfel încât aleşii locali – primari, consilieri sau şefi de Consilii Judeţene, dar şi miniştrii să scape de răspundere penală atunci când, folosindu-se de funcţia lor, iau o decizie în avantajul lor sau al familiilor. 

Mai concret, este vorba, în principal, de atribuirea de contracte din bani publici, pentru care nu vor mai fi obligaţi să dea nicio explicaţie, pentru că au fost excluşi din categoriile care intră sub incidenţa conflictului de interese sub paravanul emiterii, aprobării sau adoptării actelor administrative.

Liderii USL din teritoriu au făcut, anul acesta, nenumărate presiuni pentru scoaterea primarilor şi şeflor de CJ-uri din sfera conflictelor de interese, mai ales după o serii de decizii ANI luate în cazul unor lideri USL cum ar fi şefii CJ Nicuşor Constantinescu, Aristotel Căncescu, sau primarul Sibiului Klaus Iohannis.

”Miza este să se dea liber la furat din banii publici”, a comentat situaţia şeful ANI Horia Georgescu, invitat la Gândul LIVE. Preşedintele Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, Bogdan Ciucă, susţine însă că şi în condiţiile noilor prevederi nu sunt excepţii de la răspunderea penală.

ANI a constatat posibila săvârşire a conflictelor de interese în materie penală  în cazul a 5 preşedinţi de Consilii Judeţene, 22 de consilieri judeţeni, 24 de consilieri locali, 22 de primari şi 5 viceprimari.

VEZI AICI LISTA COMPLETĂ A ALEŞILOR LOCALI SUSPECTAŢI DE CONFLICT DE INTERESE

VEZI AICI LEGEA DE MODIFICARE A CODULUI PENAL

Ce şi cum s-a modificat

Modificarea controversată vizează articolul 253 din Codul Penal.

ART. 253` – forma actuală

Conflictul de interese

 (1) Faptă funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineste un act ori participムla luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru şine, soţul său, o rudムori un afin pânムla gradul II inclusiv, sau pentru o altムpersoanムcu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căƒreia a beneficiat ori beneficiazムde servicii sau foloase de orice naturăƒ, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea dreptului de a ocupă o funcţie publicムpe durată maximă
(2) Dispoziţiile alin. 1 nu se aplică în cazul emiterii, aprobăƒrii sau adoptăƒrii actelor normative.
modificat de

ART 253` – forma modificată

Conflictul de interese

Fapta persoanei care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce rezultă dintr-un contract de muncă şi o fişă a postului semnate cu o instituţie dintre cele prevăzute la art. 145 şi care îndeplineşte un act prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material necuvenit, pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea dreptului de a ocupa funcţia publică de care s-a folosit la săvârşirea faptei pentru o durată de maximum 3 ani, calculată începând cu data săvârşirii faptei.

 Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică în cazul emiterii,aprobării, adoptării sau semnării actelor normative sau administrative,
precum şi în cazul încheierii unui act sau a luării unei hotărâri care să privească creaţia, dezvoltarea, pregătirea ştiinţifică, artistică, literară , profesională.

Astfel, încă de la definirea conflictului de interese în Codul penal, deputaţii au instituit două condiţii cumulative pentru a intra sub incidenţa acestei prevederi, fapt care îi exclude din start pe reprezentanţii administraţiei. Potrivit noilor prevederi, pentru a fi acuzată de conflict de interese, persoana în cauză trebuie să-şi exercite atribuţiile de serviciu în baza unui contract de muncă şi a unei fişe a postului semnate cu o instituţie publică. Or, în cazul miniştrilor sau aleşilor locali, exercitarea atribuţiilor de serviciu nu rezultă dintr-un contract de muncă. Astfel, ei ar fi putut fi traşi la răspundere dacă în loc de ”şi o fişă a postului” formularea era ”sau o fişă a postului”.

În al doilea rând, prin introducerea unui nou alineat, reprezentanţii administraţiei sunt eliminaţi total din categoria celor care pot fi acuzaţi penal de conflict de interese. Potrivit noii formulări. ”Dispoziţiile alin. (1) (referitor la conflictul de interese n.r.) nu se aplică în cazul emiterii, aprobării, adoptării sau semnării actelor normative sau administrative, precum şi în cazul încheierii unui act sau a luării unei hotărâri care să privească creaţia, dezvoltarea, pregătirea ştiinţifică,  artistică,literară, profesională”. Or, orice act emis de o autoritate administrativă este un act administrativ – ordinele miniştrilor, hotărârile consiliilor locale şi judeţene sau dispoziţiile primarilor. De asemenea, încheierea unui contract este tot un act administrativ în care autoritatea publică locală/centrală este una dintre părţi.

De asemenea, sintagma ”dezvoltarea”  poate fi interpretată în sensul oricărei achiziţii a administraţiei locale sau centrale/minister.

Georgescu: ”Miza este să se dea liber la furat din banii publici

Şeful Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Georgescu, susţine că miza noilor prevederi este ”să se dea liber la furat din bani publici”

”Referitor la dezincriminarea conflictului de interese se creează un efect multiplicator în ceea ce înseamnă fraudarea banilor publici, a contractelor din fonduri europene sau din bani de la buget. Mai concret, un preşedinte de Consiliul Judeţean, un primar poate da contracte, direct sau indirect soţiei, copiilor, fără să fie pedepsit. (…) Miza este să se dea liber la furat din banii publici prin dezincriminarea conflictului de interese în special la nivelul administraţiei publice locale. E o miză politică. Miza e referitoare la contractele din administraţia publică locală din bugetul naţional sau din fonduri europene”, a declarat Georgescu, la GÂNDUL LIVE.
El a adăugat că efectul imediat al intrării în vigoare a noilor prevederi este că toate cazurile de conflicte de interese aflate în instanţă vor primi soluţie de achitare.

Ciucă: ”Nu exclude cu nimic răspunderea penală a ordonatorilor de credit”

De altă părere este preşedintele Comisiei juridice din Camera Deputaţilor, Bogdan Ciucă. ”Acum, când vorbim de articolul 253 indice 1, vorbim de o iniţiativă care se află în spaţiul public de un an şi ceva, care a trecut şi de Senat şi care a fost aprobată şi de Cameră, dar care nu exclude cu nimic răspunderea penală a ordonatorilor de credit, a celor care participă la licitaţii, organizează licitaţii şi semnează documente cu acest caracter dacă vreţi economic şi cu implicaţii bugetare. Primarul intră în această categorie care organizează şi semnează”, a declarat Ciucă, pentru gândul, Ciucă.

Nicolescu: ”În ceea ce priveşte conflictul de interese penal am mai putea sta de vorbă”

Mult mai nuanţat este liberalul Theodor Nicolescu. ”Modificările la Codul Penal – unele sunt în regulă, alte pot fi îmbunătăţite. În ceea ce priveşte conflictul de interese penal, am mai putea sta de vorbă, în funcţie şi de reacţia societăţii, este o decizie de luat în privinţa oportunităţii, în rest nu văd mari probleme ridicate de aceste modificări”, a declarat el pentru gândul, apreciind că în cazul demnitarilor care îşi angajează soţiile i se pare exagerat ca aceştia să răspundă penal.

”Avem alte probleme, nu răspunde penal pentru conflictul de interese, dar pentru trafic de influenţă, pentru aranjarea licitaţiilor, se poate pune problema de abuz în serviciu. Există alte mijloace şi instrumente penale pe care instituţiile statului le pot aplica”, a mai spus Nicolescu, pentru gândul.”

LISTA COMPLETĂ a celor 240 de parlamentari care au votat pentru SUPERIMUNITATE. Doar patru deputaţi USL au dezertat. Hrebenciuc: ”A fost o scăpare, sunt pentru”

Cine este OMUL DIN UMBRĂ care a coordonat în Parlament operaţiunile „Codul Penal” şi „Graţierea”

Se arata ca:

„Deputatul Florin Iordache (PSD) este „omul din umbră” care a coordonat în Parlament modificările aduse Codului Penal de Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor şi aprobarea proiectului de lege privind amnistia şi graţierea. Deşi nu ocupă oficial funcţia de lider de grup al PSD, Iordache este cel care supraveghează toate mişcările din Parlament ale social-democraţilor în privinţa proiectelor legislative. Toate proiectele importante sau delicate pe care pesediştii vor să le adopte în Parlament sunt lăsate de premierul Ponta în „sarcina” deputatului Iordache, susţin surse parlamentare.

Iordache se află la al patrulea mandat de parlamentar, fiind un apropiat al lui Adrian Năstase şi al premierului Victor Ponta. La începutul sesiunii parlamentare, Iordache a dorit să preia şefia Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, au afirmat sursele citate. Din cauza împărţirii pe bază de algoritm, PSD a cedat şefia Comisiei celor de la PC, care l-au nominalizat pe Bogdan Ciucă.

În aceste condiţii, pentru a prelua şefia unei Comisii, Iordache a fost redirecţionat către comisia de Muncă, unde a fost instalat preşedinte.

În Parlament, Iordache este omul care se ocupă de toate proiectele de lege sau problemele delicate promovate de PSD sau indirect, de premierul Victor Ponta. Biroul de comandă este la preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, unde de cele mai multe ori social-democraţii se întâlnesc în formula Ponta – Zgonea – Iordache – Sârbu.

Responsabil de Roşia Montanăşi Constituţie

În această toamnă, lui Iordache i s-a repartizat controversatul proiect de la Roşia Montană. În prima fază, Iordache a fost trimis în Comisia Specială cu rolul de a supraveghea mersul lucrărilor. El a fost cel care a amendat serios hotărârea trimisă de Guvern în Parlament privind Roşia Montană. În momentul în care social-democraţii au dorit să ascundă proiectul Roşia Montană sub forma unui nou document elaborat de Comisia specială, Iordache a avut rolul principal de elaborare a amendamentelor. După ce liberalii s-au opus vehement, atât proiectului venit de la Guvern, dar şi celui nou apărut în cadrul Comisiei, Florin Iordache a fost cel care a făcut următorul pas. A luat amendamentele din Comisie şi le-a introdus în legea minelor.

Amendamentele lui Iordache au fost respinse în Senat de liberali, dar discuţia s-a reluat la Camera Deputaţilor, unde legea minelor a picat doar pentru că nu a existat cvorumul necesar.

Social-democratul a făcut parte şi din Comisia de revizuire a Constituţiei.

Iordache a fost cel care s-a ocupat şi de modificările aduse Codului Penal şi cel care s-a asigurat că proiectul de lege privind amnistierea şi graţierea urmează să primească raport favorabil din partea Comisiei Juridice. În cursul zilei de luni, Iordache a venit de mai multe ori la şedinţa Comisiei Juridice pentru a discuta cu preşedintele acesteia, Bogdan Ciucă.

Surse parlamentare au dezvăluit pentru gândul că, într-o altă sală aparţinând Comisiei Juridice, Bogdan Ciucă (PC), Florin Iordache (PSD) şi Theodor Nicolescu (PNL) au discutat „la secret” despre modificările care urmau să fie aduse Codului Penal. În tot acest timp, în Comisia Juridică s-a dezbătut timp de mai multe ore legea lobby-ului.

Cu toate că are obligaţia să prezinte pe site-ul instituţiei, Rapoartele asupra proiectele dezbătute, Comisia Juridică nu a publicat nici Raportul asupra modificărilor aduse Codului Penal şi nici cel pentru proiectul de lege asupra amnistiei şi graţierii. Preşedintele Comisiei Juridice Bogdan Ciucă susţine că aceste rapoarte au fost trimise către departamentul IT, dar acesta nu le-a publicat pe site-ul instituţiei.

În această vară, social-democratul Florin Iordache s-a pronunţat şi pentru modificarea legii ANI.

Filmul zilei de luni

Social-democraţii aveau pregătite de două săptămâni trei mutări importante: modificări la Codul Penal, raport favorabil pentru legea amnistierii şi graţierii, legea lobby-ului. Misiunea i-a revenit lui Florin Iordache, care a coordonat „din umbră” întreaga şedinţă a Comisiei Juridice.

Timp de mai multe ore, începând cu orele 18, deputaţii jurişti au discutat legea lobby-ului. Cu câteva minute înaintea orelor 22, şedinţa se încheie şi legea lobby-ului primeşte raport favorabil. Preşedintele Comisiei dă declaraţii pe marginea acestui subiect. După ce acesta părăseşte sala, o femeie de serviciu le cere jurnaliştilor să părăsească sala „deoarece programul s-a încheiat de la ora 21.30” şi „pierde maşina spre casă”. Femeia de serviciu stinge luminile, iar jurnaliştii sunt daţi afară din sală. În acel moment, niciun deputat jurist nu se mai afla în sală, cei şase – şapte deputaţi care au participat la şedinţă fiind plecaţi demult din sală.

Preşedintele Comisiei Juridice, Bogdan Ciucă, a declarat că şedinţa a avut loc după plecarea presei, deoarece deputaţii jurişti nu au mai dorit să vină a doua zi de dimineaţă la ora opt la şedinţă. Potrivit declaraţiilor lui Ciucă, s-a convocat ad-hoc o nouă şedinţă la care participat deputaţi de la toate grupurile parlamentare. Dacă la cele cinci ore de şedinţă au fost doar 6 – 7 parlamentari prezenţi, potrivit documentelor Comisiei la şedinţa nocturnă au participat 24 de deputaţi. Presa nu a fost informată despre această nouă şedinţă.

Surse parlamentare au declarat pentru gândul că modificările la Codul Penal şi aprobarea raportului privind proiectul de lege referitor la graţiere şi amnistiere s-au realizat într-o altă sală a Parlamentului, unde au fost prezenţi Bogdan Ciucă, Florin Iordache şi Cătălin Teodorescu, în timp ce la Comisia Juridică se discuta legea lobby-ului.

A doua zi, marţi, 10 decembrie, toate aceste proiecte au fost introduse pe ordinea de zi suplimentară a Camerei Deputaţilor. Din cauza opoziţiei liberalilor, care nu au dorit să voteze proiectul de lege privind amnistierea şi graţierea, acesta a fost scos rapid de pe ordinea de zi. În schimb, modificările la Codul Penal au primit votul deputaţilor.

Un alt amendament marca Iordache

Deputatul PSD Florin Iordache a propus în această primăvară modificarea legii 51/1991, prin care procurorii nu mai pot utiliza în dosarele de corupţie interceptările realizate pe mandate de siguranţă naţională. Beneficiarii unei asemenea modificări sunt inculpaţii din dosarele de corupţie care conţin interceptări pe mandat de siguranţă naţională.

Amendamentul lui Iordache a fost introdus în proiectul legii de punere în aplicare a Noului Cod de Procedură penală. Deputatul PSD Florin Iordache a depus la Comisia Juridică de la Senat următorul amendament: ”Art.129 – (1) Datele şi informaţiile de interes pentru securitatea naţională, rezultate din activităţile autorizate, dacă indică pregătirea sau săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, sunt reţinute în scris şi transmise organelor de urmărire penală, potrivit Codului de procedură penală, cu propunerea de declasificare, după caz, totală sau în extras, potrivit legii, a încheierii şi a mandatului prevăzute la art.125. Convorbirile sau comunicările interceptate se ataşează procesului-verbal prevăzut în art.61 din Codul de procedură penală numai în măsura în care acestea au vizat infracţiuni contra securităţii naţionale prevăzute de Codul penal şi de legi speciale”.

La momentul respectiv, SRI a precizat că amendamentul în cauză este în contradicţie cu alte prevederi legale care spun că organele judiciare, dar şi funcţionarii publici, au obligaţia să sesizeze orice fel de infracţiuni pe care le sesizează în timpul activităţii pe care o derulează.

Iordache: Discut frecvent cu domnul Ciucă

Deputatul PSD, Florin Iordache, a declarat pentru gândul că „discută frecvent” cu preşedintele Comisiei Juridice pe diferite proiecte legislative.

„Eu discut frecvent cu domnul Ciucă, nu am discutat punctual pe acest subiect. Am avut discuţii, dacă eu discut cu dumneavoastră înseamnă că discutăm despre asta, eu am întâlniri frecvent cu domnul Ciucă. Am vorbit cu domnul Ciucă luni despre multe proiecte, chestiuni pe care le avem împreună. Am discutat de foarte multe ori cu domnul Ciucă, dar asta nu înseamnă că este ceva deosebit”, a spus pentru gândul Iordache.

El a negat faptul că într-o altă sală a Comisiei Juridice a discutat despre modificările care urmau să fie aduse Codului Penal.

„Nu am fost responsabil din partea PSD să urmăresc aceste modificări, acestea sunt poveşti. Sunt fabulaţii, haideţi să discutăm punctual”, a spus Iordache.

Ciucă : Ar fi trebuit o mai bună comunicare între parlamentari şi presă

Preşedintele Comisiei Juridice, Bogdan Ciucă (PC), neagă orice discuţie pe acest subiect cu social-democratul Florin Iordache, susţinând că şedinţa Comisiei Juridice în care s-au adus modificări Codului Penal a avut loc în cea de-a doua sală a Comisiei, iar la ea au participat deputaţi de la toate grupurile parlamentare.

„Şedinţa a avut loc după ce s-a terminat şedinţa care a avut ca dezbatere legea lobby-ului. Nu ştiu dacă după ora 22, dar destul de târziu. Nu ştiu, nu am stat cu ochii pe ceas. Şedinţa nu a avut loc în aceeaşi sală, ci în cea de-a doua sală a Comisiei juridice. Comisia are două săli. Au participat toate grupurile parlamentare, toţi au votat, PNL a votat cu patru parlamentari împotrivă”, a declarat pentru gândul Ciucă.

Conservatorul a spus că în timpul discuţiilor pe legea lobby-ului nu a părăsit sala pentru a discuta despre modificările la Codul Penal.

„Eu conduceam şedinţa cu legea lobby-ului, deci informaţia este ciudată că am avut o şedinţă în altă sală. Nu aveam cum să fiu în altă sală. În timpul dezbaterilor pe legea lobby-ului am părăsit doar sala un minut, am stat doar în sală pe tot parcursul legii lobby-ului. Am discutat în cadrul şedinţei cu toţi parlamentarii, nu a existat o şedinţă discretă, separată, restrânsă de negociere. A fost o dezbatere cu toate grupurile parlamentare”, a precizat Ciucă.

Preşedintele Comisiei susţine că există o stenogramă a celei de a doua şedinţe, dar că ea nu a fost şi înregistrată video, deoarece sala nu permite acest lucru.

„Nu anunţăm presa în mod special despre nicio şedinţă. Săptămâna de buget a schimbat programul Camerei, motiv pentru care nu am putut vota cu o săptămână înainte ordinea de zi aşa cum se procedează de regulă. Dacă vreţi neapărat să găsim ceva extraordinar, putem să ne imaginăm că în fiecare zi se întâmplă lucruri extraordinare în Parlament. Nu cred că cineva şi-a imaginat că un subiect ca amnistia poate să treacă fără să ştie nimeni. De aceea toate speculaţiile care vizează un program diferit, dar care s-a datorat legii bugetului nu sunt tocmai corespunzătoare realităţii. Este adevărat dacă vreţi, ca o observaţie personală, ar fi trebuit o mai bună comunicare între parlamentari şi presă şi probabil aceste speculaţii nu ar mai fi existat”, a adăugat Ciucă.

El a spus că se poate reveni asupra legii, dacă preşedintele o trimite la reexaminare.

Şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, la Gândul Live: „Nu trebuie să creăm privilegii şi imunităţi pentru persoane care oricum au deja anumite privilegii”. VIDEO

Se arata ca:

„Procurorul şef al DNA, Codruţa Kovesi, a declarat joi seara, la Gândul Live, că modificările aduse Codului Penal de parlamentari, prin care aceştia îşi cresc imunitatea, vor aduce un raport de ţară României nu tocmai favorabil.

Principalele declaraţii ale Laurei Codruţei Kovesi la Gândul Live:

Am aflat din spaţiul public aceste modificări. Nu am fost consultată.

Consecinţele sunt destul de grave pentru infracţiunile de corupţie comise de parlamentari. Ei ar fi scoşi din sfera persoanelor care pot fi cercetate pentrui fapte de corupţie.

Noi avem peste 28 de dosare trimise la instanţă în care senatori sau deputaţi au fost trimişi în judecată pentru fapte de corupţie.

DNA a trimis în instanţă peste 100 de dosare cu primari cercetaţi pentru fapte de corupţie.

Aş spune că nu trebuie să creăm privilegii şi imunităţi pentru persoane care oricum au deja anumite privilegii. Un magistrat când este trimis în judecată, este suspendat din funcţie, în timp ce parlamentarii merg în continuare şi votează legi . Un parlamentar condamnat pentru fapte de corupţie a mers să voteze această lege, iată un exemplu.

De ce un procuror sau un poliţist poate fi cercetat, iar un senator sau un deputat nu poate fi cercetat?

Dacă un senator sau deputat comite o infracţiune minoră, poate fi cercetat. În schimb dacă primeşte 500.000 de euro mită sau 300.000 de euro să voteze o lege, nu poate fi cercetat.

Nu a fost o dezbatere publică, proiectul nu a fost publicat pe site. Cred că ar trebui să fim consultaţi, pentru că noi suntem primii care aplicăm această lege.

Ca să începi urmărirea penală pentru un ministru, trebuie să primeşti aprobare de la Parlament, iar din acel moment practic investigaţia devine publică. Vă daţi seama că este o imunitate a miniştrilor.

Există o prevedere care va intra în vigoare în noul Cod de Procedură Penală, care ne cere să fie începută urmărirea penală, înainte să putem obţine autorizaţie de interceptare. Practic, noi trebuie să îl chemăm imediat pe cel cercetat şi să îi prezentăm învinuirile. Vă daţi seama că ulterior interceptarea devine inutilă.

Dacă această prevedere s-ar fi aplicat astăzi, dosarul Hidroelectrica, în care s-a oprit încheierea unui contract păgubos pentru stat, nu ar fi fost posibil.

Nu avem deocamdată un punct de vedere din partea Ministerului Justiţiei pe această problemă. Este extrem de important, toată lumea vorbeşte despre eficienţa organelor de urmărire penală. Haideţi să luăm exemplul unei reţele internaţionale de trafic de droguri, în care un procuror din străinătate îţi cere prin comisie rogatorie să îl interceptezi pe traficant. Noi ar trebui să îi explicăm procurorului american că nu putem să-l interceptăm, pentru că mai întâi trebuie să-l chemăm să-i prezentăm învinuirile.

Infracţiunile de corupţie se comit, prin natura lor, în spaţii închise, în condiţii de confidenţialitate. Nu strigă cineva „Hei, vecine, hai că vreau să iau mită, vreau să am martori!”. Este nevoie de aceste interceptări, dar nu există dosare în care să avem doar interceptarea comunicărilor.

Dacă au existat atâtea reacţii din partea ambasadelor, cred că o astfel de modificare are impact şi pentru felul în care colaborăm cu autorităţile judiciare străine. S-ar putea să avem probleme cu extrădările. Să presupunem că o anchetă internaţională de corupţie ajunge la un parlamentar român. Pentru a exista o extrădare e nevoie ca fapta să fie dublu incriminată, iar la noi nu ar mai fi incriminată.

Din perspectiva benchmark-urilor, nu cred că lucrurile vor arăta foarte bine. Din perspectiva DNA, sper ca lucrurile să fie reliefate obiectiv. Toate aceste evenimente nu vor aduce un raport de ţară favorabil.

Ar fi un dezastru să desfiinţezi DNA, o instituţie care şi-a demonstrat eficienţa. Unificarea cu DIICOT este ca atunci când faci o combinaţie între mere şi pere. Un principiu este specializarea procurorilor, dacă vrei să sprijin cele două structuri, trebuie să le întăreşti, nu să le combini. Cred că principala miză este desfiinţarea unor posturi de conducere.

Despre schimbarea din funcţie a procurorului Lucian Papici: Nu poţi să revoci pe cineva fără nicio explicaţie, doar pentru că a îndrăznit să îşi facă treaba. A fost un semnal extrem de prost pentru procurori.

Ce i-ar spune unui parlamentar: Să nu voteze niciodată un astfel de proiect de lege, dacă legea va fi reîntoarsă de preşedinte.


Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, un proiect de lege prin care preşedintele şi parlamentarii sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici prevăzută în Codul Penal.

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, solicită rediscutarea în Camera Deputaţilor a modificărilor la Codul penal şi propune respingerea tuturor prevederilor interpretate în sensul unei „superimunităţi” a parlamentarilor.

Deputatul Florin Iordache (PSD) este „omul din umbră” care a coordonat în Parlament modificările aduse Codului Penal de Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor şi aprobarea proiectului de lege privind amnistia şi graţierea. Deşi nu ocupă oficial funcţia de lider de grup al PSD, Iordache este cel care supraveghează toate mişcările din Parlament ale social-democraţilor în privinţa proiectelor legislative. Toate proiectele importante sau delicate pe care pesediştii vor să le adopte în Parlament sunt lăsate de premierul Ponta în „sarcina” deputatului Iordache, susţin surse parlamentare.

Iordache este omul care se ocupă În Parlament de toate proiectele de lege sau problemele delicate promovate de PSD”

Reactia Presedintelui Basescu

Băsescu: Majoritatea USL continuă lovitura de stat. Modificările la Codul Penal sunt dramatice, înseamnă 10 ani de regres. Parlamentul nu e un butic din Gara de Nord

Se arata ca:

„După ce în parlament au fost discutate o serie de legi  care, susţine preşedintele, vor avea un efect negativ asupra monitorizării României în cadrul MCV,  Traian Băsescu a acuzat USL că îşi ”continuă lovitura de stat începută în vară şi eşuată”, susţinând că modificările aduse astăzi Codului Penal sunt ”dramatice” şi reprezintă un regres de 10 ani pentru România.

”Ziua de azi e o altă probă că actuala putere are ca obiectiv să fie ferită de justiţie. Atât legea amnistiei şi graţiterii, cât şi modificările de la Codul penal nu au avut avizul CSM. Legea amnistiei a fost dedicată clientelei politice. Modificările la Codul Penal sunt dramatice şi dărâmă 10 ani de muncă şi activitate a intituţiile anticorupţie. Politicienii se ridică deasupra legii”, a spus şeful statului, adăugând că va retrimite în Parlament legea despre care consideră că lasă fără atribuţii ANI şi DNA.

Băsescu a spus că scoaterea preşedintelui, parlamentarilor, dar şi a aleşilor locali din categoria funcţionarilor publici are ca miză protejarea clientelei politice de justiţie.

”Eu le mulţumesc că s-au gândit la mine, dar nu am nevoie. Nu au nevoie nici domnii parlamentari. Voi retrimite legea la parlament. Scoţând preşedintele, senatorii şi deputaţii din categoria funcţionarilor publici, nu mai pot fi loviţi de situaţiile de incompatibilitate, nu pot fi anchetaţi de DNA şi se protejează de emiterea unor hotărâri care se pot potrivi lor şi familiilor lor. Această modificare înseamnă 10 ani de regres. Nu putem compara preşedinţia sau parlamentul cu un butic din Gara de Nord. Domnii parlamentari vor să fie consideraţi buticari”, a comentat preşedintele.

Gândul va transmite LIVE TEXT declaraţiile:

– Majoritatea parlamentară USL continuă lovitura de stat începută în vară şi eşuată.

– Când a apărut ordonanţa cu insolvenţa vorbeam articolele cu dedicaţie care aveau ţintă TVR. Nu a trecut mult şi viaţa a continuat că TVR era ţinta şi Voiculescu era cel care să o controleze, un turnător care pentru a scăpa de puşcărie voia să pună sub control televiziunea. Ca dovadă e protocolul încheiat de Ministerul agriculturii cu TVR a defunctului director Săftoiu. Se preda politica editorială Ministerului  Agriculturii. Aceasă practică contravine grav legii TVR, dar şi Constituţiei, care garantează independenţa editorială. Fosta conducere a predat postul Antena 3 domnului Constantin care îl are stăpân dpe Voiculescu.

– O altă probă este numărul de ordonanţe. S-au emis 80 de ordonanţe simple şi 105 de urgenţă. Total 185 de ordonanţe, asta arată că priorităţile sunt să scape de sub orice contol, având în vedere că Avocatul Poporului nu-şi face datoria, el este un supus al puterii. AP e parte a puterii politice, este avocatul USL, nu al poporului.

– Ziua de azi e o altă probă că actuala putere are ca obiectiv să fie ferită de justiţie. Modificările care s-au introdus în codul penal. Atât legea amnistiei şi graţiterii cât şi modificările de la codul penal nu au avut avizul CSM. legea amnistiei a fost dedicată clientelei politice. Modificările la Codul Penal sunt dramatice şi dărâmă 10 ani de muncă şi activitate a intituţiile anticorupţie. Politicienii se ridică deasupra legii.

– S-a modificat art 124 şi se reduce la jumătate perioada de prescripţie a unei fapte, ajută pe mulţi care au procese în derulare. Se introduce un nou aliniat în care suspendarea cursului prescripţiei produce efecte asupra tuturor participanţilor la acţiune. dacă un parlamentar se află în grup infracţional şi nu primeşte ridicarea imunităţii nimeni din grupul infracţional nu poate fi cercetat. În sfârşit vine şi Camera Deputaţilor care modifică art 147 în care constată că preşedintele, senatorii şi deputaţii nu sunt funcţionari publici. Eu le mulţumesc că s-au gândit la mine, dar nu am nevoie. Nu au nevoie nici domnii parlamentari. Voi retrimite legea la parlament. Scoţând preşedintele, senatorii şi deputaţii din categoria funcţionarilor publici, nu mai pot fi loviţi de situaţiile de incompatibilitate, nu pot fi anchetaţi de DNA şi se protejează de emiterea unor hotărâri care se pot potrivi lor şi familiilor lor. Această modificare înseamnă 10 ani de regres.

– Nu putem compara preşedinţia sau parlamentul cu un butic din Gara de Nord. Domnii parlamentari vor să fie consideraţi buticari.

– Nu numai incompatibilităţile sunt miza, ci şi abuzul în serviciu. Vrem să nu fim responsabili ca parlametari nici pentru hotărâri, nici pentru conflict de interese, nici pentru abuz în serviciu. Aşa ceva nu e posibil. dacă ar intra în vigoare aceste modificări, peste 30 de parlamentari ar răsufla uşuraţi. Ştiu că nu e departe de cifra de aleşi locali care sunt în proces de investigare la ANI. Sunt osare în derulare la DNA. Toate acestea ar trebui stopate imediat şi nu ştiu dacă şi cei care sunt încarceraţi nu ar putea să beneficieye de schimbarea Codului penal şi să devină liberi pentru a candida. Cred că astăzi Parlamentul a greşit fundaental şi a compromis România. Tare mă tem că şi atmosfera creată în jurul legii minelor şi amnistiei a fost ca să-i permită domnului Zgonea să bage această lege.

– Se vede stilul premierului de a spuen că nu ştie. Ştie şi el şi Crin Antonescu. Măcar Crin Antonescu spunde de ce. Premierul  stil de neasumare a răspunderii s-a aflat la Johannesburg. Nu mai pot păcăli pe nimeni că-şi cintinuă obiectivele loviturii de stat de anul trecut.

– Voi respinge aceste modificări la Codul Penal, care lasă fără obiectul activităţii şi ANI şi DNA.

Despre descentralizare. Nu cred că trece despre CCR. Cred c are probleme la CCR. Eu dacă ajunge a mine o voi trimite înapoi, apoi o voi ataca la CCR.

Reacţie UE: Raportul va fi foarte prost în ceea ce priveşte parlamentul.

Despre TVR: O să-l propun pe domnul Voiculescu, ca să fie direct la butoane.

Despre semnale de la ambasade: Nici nu vă confirm, nici nu vă infirm. Doar Chiţoiu spune ce discută cu preşedintele.

– Serios oameni buni, E rău cu statul de drept, o luăm înapoi

Declaraţia şefului statului vine după ce în parlament au fost discutate o serie de legi prin care, susţine preşedintele, vor avea un efect negativ asupra monitorizării României în cadrul MCV. De altfel, şeful statului a transmis astăzi o scrisoare preşedinţilor celor două camere ale Parlamentului, Crin Antonescu şi Valeriu Zgonea, făcându-le inventarul deciziilor controversate ale parlamentarilor care ar urma să se regăsească şi în raportul pe justiţie al Comsiei Europene, din ianuarie.”

Reactii internationale dure! Ce a raspuns „desteptul” de Ponta?

Statele Unite – cea mai dură reacţie de până acum: SUPERIMUNITATEA, „un pas înapoi pentru România”

Se arata ca:

Ambasada SUA în România a reacţionat la modificările aduse la Codul Penal de către Parlament. Potrivit diplomaţilor americani aceste modificări reprezintă un pas înapoi pentru România. Parlamentul a votat ieri două proiecte de lege care modifică legea penală şi Codul de Procedură Penală. În esenţă parlamentarii şi-au creat o superimunitate faţă de anchetele penale ale DNA. De asemenea Parlamentarii nu vor mai putea fi cercetaţi de ANI. Toate acestea pentru că ei au eliminat din definiţia funcţionarului din Codul Penal funcţiile de senator, deputat şi preşedintele României. 

”Amendamentele la Codul Penal adoptate ieri în Camera Deputaţilor ar reprezenta un pas înapoi pentru România. Este foarte descurajant că aceste modificări au fost adoptate fără nicio consultare, nicio dezbatere şi nicio ocazie pentru ca reprezentanţii autorităţii judecătoreşti sau membrii societăţii civile să se pronunţe în legătură cu amendamentele propuse.

Această acţiune a Parlamentului reprezintă o îndepărtare de la principiile transparenţei şi ale statului de drept şi este un semnal descurajator pentru investitori, care va afecta negativ economia României.  Transparenţa, predictibilitatea şi stabilitatea sunt factori esenţiali pentru toţi investitorii, atât locali cât şi străini, când iau în calcul unde să investească”, se arată într-un comunicat al Ambasadei SUA la Bucureşti.

Deputaţii au adoptat marţi un amendament prin care parlamentarii primesc imunitate faţă de anchetele procurorilor DNA. Codul Penal a fost modificat în aşa fel încât un parlamentar care a comis infracţiuni de serviciu, precum abuzul în serviciu, falsul, luarea de mită, traficul de influenţă, nu va mai fi anchetat de DNA. Experţii consultaţi de gândul au arătat că, odată intrată în vigoare această lege, ea va avea efect şi pe dosarele de corupţie aflate pe rolul instanţelor.

Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor a avizat favorabil luni noaptea un proiect de lege care la prima vedere pare inofensiv. Este vorba de un proiect de lege care pune în acord Codul Penal cu decizia CCR de reincriminare a insultei şi calomniei.

În Comisia Juridică însă, deputaţii jurişti au decis să modifice şi alte prevederi din Codul Penal. Astfel că una dintre modificările aduse este redefinirea funcţionarului public. Din definiţia funcţionarului public au fost scoşi senatorii şi deputaţii. ”Sunt exceptaţi de la dispoziţiile art. 147, Preşedintele României, deputaţii şi senatorii, precum şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale şi care nu sunt finanţaţi de la bugetul de stat, aceştia răspunzând penal, civil sau administrativ în conformitate cu dispoziţiile legilor speciale în baza cărora îşi desfăşoară activitatea,  precum şi cu dispoziţiile dreptului comun, cu respectarea prezentului alineat”, aşa sună amendamentul asumat de Comisia Juridică.

Proiectul de lege a fost votat in plenul Camerei Deputaţilor. Legea a primit 240 de voturi pentru (PSD 122, PNL 73, UDMR 15, independenţi 15, PC 11, neafiliaţi 4). Împotrivă au votat 57 de deputaţi (32 PDL, 22 PPDD, 1 PC şi 2 neafiliaţi)

Reacţia CSM: Se ajunge la exonerare

CSM susţine că, prin scoaterea preşedintelui şi a parlamentarilor din categoria funcţionarilor publici, „se ajunge practic la exonerarea de răspundere penală a persoanelor vizate de acesta”, precizând că nu a primit spre avizare actul normativ.

Într-un comunicat remis marţi seară, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) precizează că a analizat, în şedinţa de plen de marţi, propunerile legislative amendate de către Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor, care aduc modificări importante Codului Penal în vigoare (Codul penal de la 1968) şi noului Cod penal (Legea nr. 286/2009).

CSM subliniază, din capul locului, că deşi, conform prevederilor legale, „plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizează proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorităţii judecătoreşti”, proiectele de acte normative în cauză au fost dezbătute de către Comisia juridică a Camerei Deputaţilor în lipsa reprezentanţilor Consiliul Superior al Magistraturii şi nu au fost transmise spre avizare acestuia.

Avertismentul DNA: „Legislaţia română va intra în contradicţie flagrantă cu dispoziţiile convenţiilor internaţionale anticorupţie”

Scoaterea preşedintelui şi a parlamentarilor din categoria funcţionarilor publici va plasa legislaţia română „în contradicţie flagrantă cu dispoziţiile convenţiilor internaţionale anticorupţie” ratificate de România, avertizează DNA într-un comunicat făcut public marţi seară. De asemenea, prin modificările aduse Codului Penal în vigoare, funcţionarii publici trimişi deja în judecată ar putea fi achitaţi, iar cei care sunt în închisoare pentru corupţie ar putea fi eliberaţi.

Reacţia ambasadei Germaniei

Activitatea instituţiilor care protejează statul de drept, precum ANI, CSM, DNA sau Curtea Constituţională, trebuie să se desfăşoare fără presiune politică, a precizat, miercuri, la solicitarea MEDIAFAX, Andrea Stohr, şefa secţiei de presă a misiunii diplomatice germane din România.

„Ambasada Republicii Federale Germania la Bucureşti sprijină eforturile continue de combatere a corupţiei ale Guvernului României şi ale organelor de urmărire penală. Din perspectiva noastră, este decisiv ca activitatea diferitelor instituţii care sprijină, protejează şi dezvoltă statul de drept – ca de ex. ANI, CSM, DNA, Ministerul Public sau Curtea Constituţională – să se desfăşoare fără presiune politică şi neîngrădit”, a precizat Andrea Stohr.

Olanda „urmăreşte cu îngrijorare” amendamentele la Codul Penal care dau imunitate parlamentarilor

Ambasada Olandei la Bucureşti a precizat, miercuri, la solicitarea Mediafax, că urmăreşte cu îngrijorare amendamentele la Codul Penal prin care Camera Deputaţilor a scos preşedintele şi parlamentarii din categoria funcţionarilor publici.

„Ambasada Regatului Ţărilor de Jos urmăreşte cu îngrijorare amendamentele (la Codul Penal, n.r.) şi aşteaptă evoluţiile viitoare”, se arată în răspunsul misiunii diplomatice.

Martin Harris, „îngrijorat de această problemă”

Ambasadorul Marii Britanii, Martin Harris, s-a declarat îngrijorat în ceea priveşte proiectul de modificare a Codului Penal adoptat de Parlament, el considerând că ANI şi DNA sunt motorul reformei în viaţa publică în România şi că este important să fie sprijinite inclusiv de politicieni.

Întrebat de jurnalişti ce poziţie are faţă de legea de modificarea a Codului Penal, prin care parlamentarii şi preşedintele sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici şi nu mai pot fi anchetaţi pentru o serie de infracţiuni, Martin Harris a spus că este „îngrijorat de această problemă”.

Comisia Europeană: Vom avea o poziţie detaliată

Poziţia CE privind amendamentele la Codul Penal din România va fi reflectată în raportul MCV din luna ianuarie, a declarat, miercuri, purtătorul de cuvânt Mark Gray, adăugând că oficialii de orice fel trebuie să se supună regulilor referitoare la corupţie şi conflict de interese.

„Nu am văzut legea care a fost votată ieri seară (marţi, n.r.) în Parlamentul României (….) Nu vom comenta pe marginea unor cazuri individuale sau părţi din această lege. Dar e important de spus că atunci când vine vorba de chestiuni precum conflictul de interese şi integritate, acestea sunt acoperite, împreună cu aplicarea regulilor în materie de corupţie, în cadrul MCV şi vor fi abordate în următorul raport pentru România, care urmează să fie adoptat de către Comisie luna viitoare. Aceste chestiuni vor fi atinse şi acesta (raportul MCV) va fi cadrul în care Comisia Europeană va avea o poziţie detaliată”, a precizat Mark Gray, la briefingul de presă.”

Intervenţie de urgenţă a Germaniei, Franţei, Olandei şi Marii Britanii în Parlament. Ambasadorii au cerut explicaţii pentru Codul Penal. Ponta: „Nu am ştiut de lege. Trebuie rediscutată”

Se arata ca:

„Modificările făcute de parlamentari peste noapte Codului Penal pentru a proteja demnitarii de anchetele DNA şi ale ANI au determinat reprezentanţii unora dintre cele mai importante ambasade ale statelor europene în România să vină astăzi în Parlament pentru a cere explicaţii.

Ambasadorul Franţei, Philippe Gustin, adjunctul şefului misiunii Germaniei,  Julia Gross, ambasadorul Olandei, Matthijs van Bonzel, dar şi un reprezentant al secţiei politice a Ambasadei Marii Britanii au cerut astăzi să se întâlnească, în Parlament, cu deputaţii din Comsia Juridică, cea care a operat luni noaptea modificările livrate a doua zi plenului şi acceptate de acesta prin votul USL. Întâlnirile au avut loc în biroul preşedintelui Comsiei Juridice, Bogdan Ciucă.

Mâine şi-a anunţat prezenţa şi actualul şef al misiunii diplomatice a SUA, Duane Butcher.

După semnalele externe negative din ultimele zile, inclusiv legate de Raportul pe Justiţie aşteptat în ianuarie, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a cerut şi el o întâlnire cu deputaţii din Comisia Juridică şi cu preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea pentru a discuta subiectele controversate legate de Codul Penal.

Legea a fost între timp reclamată la Curtea Constituţională atât de PDL cât şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, autor rarisim al unei sesizări pentru controlul de constituţionalitate al unui proiect de lege înainte de promulgare.

Ce au înţeles deputaţii

La discuţiile cu ambasadorii veniţi în Parlament au fost prezenţi deputaţii Bogdan Ciucă, Eugen Nicolicea, membri în Comisia Juridică, dar şi Florin Iordache, omul care a coordonat din umbră aprobarea amendamentelor controversate, chiar dacă nu este parte a Comsiei. Dacă la final, deputaţii prezenţi au susţinut că „nu au fost abordări politice”, ci doar „clarificări pe articole”, ambsadorii nu şi-au anunţat încă concluziile.

„E corect să vină să se informeze direct de la sursă, nu să preia informaţia trunchiată. Dânşii au venit pentru informare, în urma acestei zarve cu modificările la Codul Penal”, a justificat Nicolicea prezenţa ambasadorilor.

Preşedintele Comsiei Juridice pe de altă parte, Bogdan Ciucă, consideră că nu afost decât  „o problemă de comunicare” legată de Codul Penal. „Cred că şi ei s-au lămurit că e o problemă care ţine de formă şi nu de fond. Am pierdut la capitolul comunicare. Nu se schimbă cu nimic statutul parlamentarului. Nici legea amnistiei nu-i atât de neagră. Ce se va întâmpla cu proiectele de lege va trebui să fie o decizie politică”, a tras Ciucă propriile concluzii.

Ponta: „Eu n-am fost marţi aici. Ambasada SUA a făcut o greşeală”

În prima ieşire publică după întoarcerea din Africa de Sud, unde se afla în momentul adoptării legii, premierul Victor Ponta a susţinut că nu a ştiut de modificarea Codului Penal, dar nu consideră că trebuia consultat. „Ca preşedinte PSD”, Ponta a cerut public calegile să fie rediscutate, cu consultarea Ministzerului Justiţiei, a CSM şi a Comsiei Europene înainte de a fi adoptate.

„Eu nu cred că cine strigă cel mai tare are şi dreptate. S-a strigat foarte mult în două zile. Toată isteria asta nu se bazează pe ceva neconstituţional, ci ca oportunitate. Ca preşedinte PSD cred că cele două legi (legea amnistierii şi Codul Penal, n.red. ) trebuie rediscutate cu toate celelalte instituţii cu care nu s-au discutat, cu Ministerul Justiţiei şi i-am spus domnului Cazanciuc să înceapă aceste discuţii, cu CSM Parchetul General, prezentate Comsiei Europene şi după aceea adoptate dacă sunt în regulă”, a spus Ponta.

Întrebat dacă a ştiut de modificările făcute de USL, premierul a negat că ar fi avut cunoştinţă de schimbarea Codului Penal. „Eu n-am fost marţi aici, n-am scos parlamentari din sală, n-am băgat în sală, eram la Johannesburg. „De amnistie am ştiut – şi în continuare cred că atâta timp cât nu intră infracţiunile produse cu violenţă şi de corupţie e bună – de celelalte nu am ştiut, dar Parlamentul legiferează, nu mă poate întreba pe mine de fiecare dată”, s-a eschivat el. Cu toate acestea, deputatul Ponta a venit şi cu o sugestie de modificare după reacţiile ambasadelor şi ale CE: „Sunt de acord să nu mai fie funcţionari publici să nu mai fie funcţionari publici însă trebuie să aibă un alt statut în aşa fel încât gile penale să li se aplice”.

Cât despre semnalele externe venite după acest scandal, Ponta s-a arătat nemulţumit de reacţia ambasadei SUA. „Am văzut declaraţii de principiu, nu cred că vreo ambasadă europeană contestă dreptul Parlamentului de a legifera, pentru că şi în ţara lor se întâmplă la fel. Singura reacţie care cred că a fost total greşită, că nu se referea la realitate, a fost a ambasadei Statelor Unite, care vorbea despre investiţiile americane. Din câte ştiu eu, Chevron investeşte în România sau poate să plece dacă nu se aplică legea şi dacă nu reuşim să arătăm că putem proteja proprietatea privată. Nu mi-a zis nimeni vreodată de la Chevron cum e cu parlamentarii. De fiecare dată mi-au spus dacă o proprietate privată poate fi apărată. Aici cred că a fost o greşeală (legat de ambasadă – n.r.) şi o să transmit acest lucru”, a susţinut premierul.

La scurt timp, inclusiv liderul socialiştilor din Parlamentul European, grup politic din care face parte şi PSD, Hannes Swoboda, a anunţat că, în opinia sa, „legea contravine valorilor UE”.

SUA, Olanda, Marea Britanie, Germania s-au numărat printre ţările care au reclamat în ultimele două zile derapajul deputaţilor, arătându-se şi prin semnale publice îngrijorate de o asemenea schimbare.

Marţi, în plenul Camerei Deputaţilor s-a adoptat o modificare a Codului Penal prin care pe de o parte demnitarii – preşedinte, parlamentari, primari, consilier – au fost scoşi din categoria funcţionarilor publici şi din atenţia DNA pentru infracţiuni în exerciţiul funcţiei, pe de altă parte le-au fost ridicate restricţiile care îi făceau pasibili de conflict de interese.

Preşedintele Traian Băsescu a criticat modificările, anunţând că va retrimite preoiectul de lege în Parlament, la reexaminare şi, dacă este necesar, şi la Curtea Constituţională.” (subl. mea)

Asta (Ponta) e prost sau se preface? Reactia ambasadei SUA „este total gresita” iar Swoboda, liderul socialistilor din Parlamentul European, ii spune ca „legea contravine valorilor UE”

Antonescu s-a dat pe brazda pana la urma…

Antonescu pune frână SUPERIMUNITĂŢII parlamentarilor, motivând că a avut „o informaţie incorectă şi incompletă”: „Îi sugerez lui Zgonea să revină asupra proiectului”

Se arata ca:

„Preşedintele PNL, Crin Antonescu îi cere preşedintelui Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, să repună pe ordinea de zi modificările aduse Codului Penal, adăugând că nu a beneficiat de o informare completă şi îşi „asumă întreaga responsabilitate”. De asemenea, liderul PNL a spus că dacă legea va fi trimisă la reexaminare va propune tuturor parlamentarilor liberali să respingă prin vot „toate acele modificări care s-au adus Codului Penal şi care pot fi interpretate în sensul unei super-imunităţi”. Antonescu a precizat că nu a discutat cu Victor Ponta despre aceste modificări la Codul Penal înaintea votului, dar nici în ultimele zile.

„Eu propun preşedintelui Camerei Deputaţilor, fac o sugestie ca, în cazul în care nu a semnat, formalizat legea votată în plenul Camerei Deputaţilor şi dacă regulamentul Camerei o permite să o repună în discuţie în plenul camerei deputaţilor, pentru o discuţie transparentă. Legislaţia pe care o votăm nu trebuie să fie una preferenţială”, a spus Crin Antonescu, dând dreptate ambasadelor SUA, Olandei şi Germaniei care au criticat modificările aduse în Parlament Codului Penal.

Antonescu a ţinut să precizeze că informaţiile pe baza cărora şi-a dat acordul pentru votarea acestor legi au fost „incomplete”.

„Am pornit de la premisa, bazată pe informaţiile primite, că acest pachet de modificări la Codul Penal, deşi scot parlamentarii şi demnitarii în general din categoria funcţionarilor publici, îi menţin cu certitudine într-o zonă în care pot fi anchetaţi trimişi în judecată, condamnaţi pentru încălcarea diverselor legi. Că nu sunt în niciun fel plasaţi într-o zonă de imunitate suplimentară. Trebuie să admit deşi nu îmi face nicio plăcere nu am fost suficient şi complet informat. Există riscul după toate evaluările pe care le-am văzut, după toate discuţiile, există riscul ca această interpretare să fie dată. Eu nu am să mă ascund, este o lege care s-a votat în cameră eu sunt senator, informarea de care am beneficiat a fost incompletă, îmi asum întreaga responsabilitate, îmi asum răspunderea în exclusivitate”, a declarat Crin Antonescu.

Liberalul a spus că doreşte rediscutarea acestor modificări la Codul Penal, deoarece nu vrea ca în Parlament să fie votată o „legislaţie preferenţială”.

Băsescu:  “Ăştia sunt ca hoţul pe care l-ai prins cu ceasurile furate la ieşire”

Într-un interviu pe care îl acorda în timpul intervenţiei lui Crin Antonescu, preşedintele Traian Băsescu a comentat că modificarea rămâne “o tentative de hoţie ordinară”. Ăştia sunt ca hoţul pe care l-ai prins cu ceasurile furate la ieşire. Ce să facă? Lasă ceasurile şi pleacă. Cred că vor da înapoi. Slavă Domnului! Încep să se trezească”, a spus Băsescu, la Adevărul.

Indirect, preşedintele a ameninţat Parlamentul inclusiv cu dizolvarea. „Acesta din «marţea neagră» ar fi fost un motiv serios de dizolvare a unui Parlament care prin acţiunea lui generează deservicii uriaşe României. Şi aici nu trebuie să mai argumentez, pentru că am văzut reacţia Comisiei Europene şi a aliaţilor noştri. România, dacă ar intra în vigoare modificările la Codul penal şi Legea amnistiei şi graţierii, ar ieşi din criteriile de la Copenhaga, care sunt criteriile politice, ceea ce ar fi extrem de grav. Pentru aşa ceva, un Parlament ar trebui dizolvat”, a comentat el, fără a o anunţa ca intenţie.

Situaţia menţionată în Constituţie pentru dizolvarea Parlamentului este aceea în care Legislativul nu acordă, de două ori consecutiv, în 60 de zile, votul de învestitură pentru Guvern, fără a se preciza însă dacă preşedintele poate ave o iniţiativă similară într-un altfel de caz.

Cu câteva minute mai devreme, Băsescu artăta spre liderii USL, Crin Antonescu şi Victor Ponta ca fiind la curent cu scoaterea parlamentarilor, a primarilor şi consilierilor din zona de risc a anchetelor ANI şi DNA, reproşând că modificarea Codului Penal a fost făcută cu perfidie. “Au lăsat fapta celor care au contracte de muncă şi o fişă a posturilor nu sunt subiect al anchetelor ANI şi DNA. Aleşii, notarii, judecătorii, avocaţii, consilierii povali, preşedintele României nu au contracte de muncă. E foarte perfidă. Ar arăta că cei acre au contract îi frigem pe frigare. Acum dă contractul de milioane firmei soţiei, firmei vărului şi aşa mai departe”, a arătat Băsescu în principal spre achiziţiile publice.

În opinia lui Băsescu o modificare trebuie făcută în Parlament, însă nu pentru aceste articole, ci pentru a găsi o soluţie în aşa fel încât la 1 februarie 2014, când intră în vigoare noul Cod Penal să nu existe un val de eliberări din arrest ca urmare a reducerii pedepselor pentru corupţie.  “Dacă au de rediscutat ceva e o scăpare a noului Cod Penal care reduce pedepsele pentru corupţie.  Să introducă în Codul Penal o situaţie tranzitorie ca să nu eliberăm o groază de infractori la 1 februarie 2014 când intră în vigoare noul Cod Penal”, a sugerat preşedintele.”

… dar un atac la Basescu nu putea lipsi…

Romania Libera

Antonescu, nou atac la Băsescu

Se arata ca:

„Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a spus, la România TV, că preşedintele Traian Băsescu acuză „în mod vulgar” Parlamentul că face legi pentru hoţi, făcând astfel un proces de intenţie legislatorilor.

Citeşte şi: După marţea neagră, joia ipocriziei. Antonescu şi Ponta fug de răspundere

Crin Antonescu a afirmat că reconsiderarea poziţiei sale faţă de modificările Codului Penal a apărut ca urmare a consultării unor colegi din partid, jurişti de profesie, fără nici o legătură cu preşedintele Traian Băsescu. „Nu cu Traian Băsescu m-am sfătuit, el este cel mai puţin credibil spre deloc să vorbească de aceste lucruri. Este o suspiciune indecentă. În primul rând, este simplistă. Traian Băsescu procedează necinstit, vulgar şi iresponsabil”, a spus Antonescu.

El s-a arătat iritat de termenii cu care Traian Băsescu a comentat modificările la Codul Penal. „În ce priveşte Codul Penal, suntem pentru o discuţie mult mai pregătită, mult mai deschisă, să-i convingem pe toţi, în primul rând pe români, că nimeni nu-i deasupra legii, că Parlamentul nu face legi pentru hoţi aşa cum în mod injurios, calomnios spuneau fraţii gemeni Traian Băsescu-Horia Georgescu. Domnul Băsescu a fost prea adesea vulgar. Nu-i neconstituţional, dar pentru un preşedinte e nepotrivit”, a mai spus Antonescu.

Citeşte şi: VIDEO. Antonescu: Propun respingerea prin vot a modificărilor Codului Penal. Trebuie rediscutate toate articolele care scot anumite categorii de sub răspunderea penală

Preşedintele Senatului a spus că îşi menţine în continuare opinia că demnitarii nu pot fi asimilaţi din punct de vedere administrativ funcţionarilor publici, dar trebuie găsită soluţia juridică pentru ca demnitarii să aibă acelaşi tratament în faţa legii penale ca orice alt cetăţean. „A spune că este o lege care să dea liber la furat înseamnă să-ţi permiţi să faci procese de intenţie Parlamentului. Nu au nici o dovadă că Parlamentul a făcut o lege ca să fure”, a afirmat liderul PNL.”

Interceptarile…

Kovesi: Noul Cod de procedură penală va face inutile interceptările

Se arata ca:

„Procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat joi, la Gândul Live, că o prevedere din noul Cod de procedură penală va face „inutile” interceptările, în condiţiile în care, înainte de a se obţine autorizaţie pentru acestea, persoana vizată în anchetă va trebui înştiinţată că este urmărită penal.

„Există o prevedere care va intra în vigoare în noul Cod de Procedură Penală şi care ne cere să fie începută urmărirea penală înainte să putem obţine autorizaţie de interceptare. Practic, noi trebuie să îl chemăm imediat pe cel cercetat şi să îi prezentăm învinuirile. Vă daţi seama că, ulterior, interceptarea devine inutilă”, a explicat Kovesi, la Gândul Live, citată de Mediafax.

Procurorul-şef a adăugat că, pentru a fi începută urmărirea penală în cazul unui ministru, va fi necesară o aprobare în acest sens venită din partea Parlamentului. Acest lucru, susţine ea, înseamnă că, din acel moment, „practic, investigaţia devine publică”.

Citeşte şi: După marţea neagră, joia ipocriziei. Antonescu şi Ponta fug de răspundere

„Vă daţi seama că este o imunitate a miniştrilor. Dacă această prevedere s-ar fi aplicat astăzi, dosarul Hidroelectrica, în care s-a oprit încheierea unui contract păgubos pentru stat, nu ar fi fost posibil”, a explicat procurorul şef al DNA.

Kovesi a comentat problema interceptărilor şi din perspectiva eficienţei organelor de urmărire penală: „Este extrem de important, toată lumea vorbeşte despre eficienţa organelor de urmărire penală. Haideţi să luăm exemplul unei reţele internaţionale de trafic de droguri, în care un procuror din străinătate îţi cere prin comisie rogatorie să îl interceptezi pe traficant. Noi ar trebui să îi explicăm procurorului american că nu putem să-l interceptăm, pentru că mai întâi trebuie să-l chemăm să-i prezentăm învinuirile”.

Totodată, şefa DNA a subliniat că infracţiunile de corupţie se comit, prin natura lor, „în spaţii închise, în condiţii de confidenţialitate”.

Citeşte şi: Dovada că parlamentarii PNL au votat PENTRU superimunitatea parlamentarilor şi a aleşilor locali

„Nu strigă cineva „Hei, vecine, hai că vreau să iau mită, vreau să am martori!”. Este nevoie de aceste interceptări, dar nu există dosare în care să avem doar interceptarea comunicaţiilor. Nu există niciun dosar făcut exclusiv pe interceptări”, a declarat ea, adăugând că un rechizitoriu se întocmeşte prin administrarea mai multor probe.

Laura Codruţa Kovesi a mai spus că a solicitat ministrului Justiţiei modificarea acestui act normativ, menţionând că, deocamdată, nu a primit un răspuns în acest sens. Ea adăugat, în acelaşi context, că la nivelul MJ există un grup de lucru pentru noul Cod de procedură penală, DNA având un reprezentat în acesta.”

Ceea ce se remarca este proasta gestiune din punct de vedere diplomatic a chestiunii. Practic, prin legea amnistiei si gratierii precum si prin modificarile aduse Codului Penal, Parlamentul Romaniei a expus tara noastra ingrijorarilor comunitatii internationale. De observat reactiile ambasadelor SUA, Olandei, Germaniei , Frantei, Marii Britanii, inclusiv cea a liderului socialistilor din PE, Dl. Hannes Swoboda, toate critice si de ingrijorare cu privire la situatia de fata. Colac peste pupaza a venit si raspunsul de pustan tafnos al premierului… Nu mai vorbesc de faptul ca nu a existat nicio dezbatere prealabila cu societatea civila, nici asupra legii amnistiei si gratierii si nici asupra modificarilor din Codul Penal. In orice caz imaginea tarii in exterior are de suferit si este regretabil ca nu s-a evitat un astfel de lucru.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Decembrie 13, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 11 comentarii

Papici…

Un nou scandal monstru a izbucnit in politica damboviteana: Afacerea Papici!

Mediafax

Procurorul Lucian Papici, DEMIS de Tiberiu Niţu, la şapte zile de la reînnoirea delegării pe funcţie

Se arata ca:

Şeful Secţiei I din DNA, Lucian Papici, a cărui delegare pe funcţie a fost reînnoită acum o săptămână, a fost demis, miercuri, de procurorul general Tiberiu Niţu, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

Potrivit surselor citate, delegarea pe funcţie a lui Papici a fost reînnoită de procurorul general, Tiberiu Niţu, în urmă cu şapte zile.

Miercuri, la ora 17.09, Niţu a informat Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), printr-un fax, că delegarea lui Papici ca şef al Secţiei I din DNA încetează cu 2 octombrie, dată începând cu care funcţia este ocupată de procurorul Iuliana Bendeac, pe o perioadă de şase luni.

Procurorul Lucian Papici este cel care a finalizat urmărirea penală în dosarul referendumului în care este cercetat vicepremierul Liviu Dragnea.”

Ponta: Lui Papici i s-au terminat mandatele, va fi procuror. A făcut, ca şi Morar, dosare politice

Se arata ca:

Premierul Victor Ponta a precizat, miercuri, că Lucian Papici nu a fost demis, ci i s-au terminat mandatele de şef al Secţiei I din DNA, el precizând că acesta va fi simplu procuror şi menţionând că, la fel ca Daniel Morar, Papici a făcut „dosare politice”.

„Cine, ce victimă e Papici? (…) Şi-a terminat omul dosarul (în cazul lui Liviu Dragnea, n.r.), gata, poate să fie procuror simplu. Cum să fie şef când şi-a terminat mandatul? Ce stăm şi plângem?”, s-a întrebat, retoric, Ponta, precizând, la RTV,  că acesta va fi în continuare simplu procuror.

El a menţionat că acesta nu a fost demis, ci i s-au terminat mandatele de şef al Secţiei I din DNA.

„Să mai stea şi simplu procuror, să mai facă şi el un dosar”, a spus Ponta.”

Ponta: La DNA am vrut stabilitate, procurori pe trei ani, care să nu stea pe telefon cu Cotroceniul

Se arata ca:

Premierul Ponta susţine că şeful Secţiei I din DNA, Lucian Papici, nu a fost schimbat, ci doar i s-a terminat mandatul, iar pe locul acestora au fost numiţi procurori care vor avea stabilitate pe trei ani, ca să „nu stea toată ziua pe telefon cu Cotroceniul”, precum foştii şefi DNA, Morar şi Papici.

„Vrem să avem stabilitate, de aia nu l-am mai vrut pe Morar, am vrut să vină cineva care are un mandat de trei ani, ca să fiu foarte sincer, care un mandat şi după ce expiră mandatul domnului Băsescu, să nu mai stea toată ziua, cum stăteau Morar şi Papici, pe telefon cu Cotroceniul, să aibă un mandat de trei ani, să aibă stabilitate şi cu asta basta”, a afirmat Ponta.

El a adăugat că, potrivit legii, Lucian Papici nu avea dreptul la un al treilea mandat, fiind înlocuit când şi-a terminat dosarele, iar cei care îi înlocuiesc sunt tot procurori din cadrul DNA, care au lucrat acolo şi în mandatul lui Daniel Morar.

Ponta a susţinut că e absolut hotărât să asigure independenţa DNA atât faţă de Guvern, Parlament sau coaliţia pe care o conduce, dar şi faţă de Macovei şi Morar, subliniind că este normală schimbarea conducerii la o instituţie publică.

„Ideea că nu mai poate să fie nimeni şef în România decât Morar sau Papici… Ei, na, mai pot să mai fie! Că nu poate să fie nimeni şef decât Băsescu… Ei, uite o să fie şi alţii. Şi nu moare România dacă nu mai sunt Băsescu şi Morar”, a afirmat prim-ministrul.

Premierul a reiterat totodată că, în opinia sa, dosarele privind fraudele la referendum, la care a lucrat şi Liviu Papici, sunt dosare „politice”.

„Îmi menţin opina (…) că dosarele împotriva celor care au votat la referendum sunt dosare politice, pornite de către Morar, Papici şi de către toată trupa, nu-mi schimb această părere şi cu asta basta”, a arătat Ponta.

El a mai susţinut că astfel de schimbări, realizate conform legii, nu pot afecta raportul MCV, aşa cum a susţinut prim-vicepreşedintele PDL, Cătălin Predoiu.

„Astea sunt prostii politice, de când Predoiu face politică a început să spună foarte multe prostii”, a declarat Ponta.

Şeful Secţiei I din DNA, Lucian Papici, a cărui delegare pe funcţie a fost reînnoită acum o săptămână, a fost demis, miercuri, de procurorul general Tiberiu Niţu, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

Potrivit surselor citate, delegarea pe funcţie a lui Papici a fost reînnoită de procurorul general, Tiberiu Niţu, în urmă cu şapte zile.

Miercuri, la ora 17.09, Niţu a informat Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), printr-un fax, că delegarea lui Papici ca şef al Secţiei I din DNA încetează cu 2 octombrie, dată începând cu care funcţia este ocupată de procurorul Iuliana Bendeac, pe o perioadă de şase luni.

Procurorul Lucian Papici este cel care a finalizat urmărirea penală în dosarul referendumului în care este cercetat vicepremierul Liviu Dragnea.

Succesoarea acestuia, Iuliana Bendeac este procurorul care, alături de procurorul şef seviciu Gheorghe Popovici, i-a deferit justiţiei pe Dan Voiculescu şi pe fiica acestuia Camelia, în dosarul în care directorul general Antena TV Group SA, Sorin Alexandrescu, este acuzat de şantajarea administratorului RCS&RDS Ioan Bendei.”

Iliescu: „Aici, tineretea…”. A vrut sa spuna „imatur”?

Iliescu: Ponta trebuia să se abţină de la comentarii în cazul Papici. Aici, tinereţea…

Se arata ca:

Fostul şef al statului Ion Iliescu a declarat, joi, că premierul Victor Ponta „trebuia să se abţină” de la comentarii privind justiţia, apreciind că primul-ministru a făcut o „imprudenţă” şi adăugând: „Aici, tinereţea…”.

„El a făcut imprudenţa să se pronunţe, trebuia să se abţină”, a declarat Ion Iliescu referindu-se la declaraţiile de miercuri seară ale premierului Victor Ponta referitoare la demiterea procurorului Lucian Papici.

Iliescu a mai spus că premierul trebuia doar „să dea informaţia”, adică să spună că lui Papici i-au expirat mandatele, că e treaba procurorului general şi că el nu se amestecă în justiţie.

„Şi asta, fără comentarii. Aici, tinereţea…”, a mai spus Ion Iliescu.

Premierul Victor Ponta a precizat, miercuri seară, la RTV, că Lucian Papici nu a fost demis, ci i s-au terminat mandatele de şef al Secţiei I din DNA, el precizând că acesta va fi simplu procuror şi menţionând că, la fel ca Daniel Morar, Papici a făcut „dosare politice”.

„Am mai văzut o chestie, când veneam încoace…Nu ştiu cine a fost demis. Papici, marele băsist, morărist, macoveist (…) Propaganda asta a lui Macovei şi toţi macoveiştii. Dom’le, nu a fost demis, i s-au terminat mandatele, a avut două mandate. Şi Băsescu îşi termină mandatele. Ce facem, îl ţinem şi pe Băsescu, şi pe Papici, şi pe Morar, că moare ţara fără Papici, Morar şi Băsescu? Să mai stea procuror simplu, să mai facă şi el un dosar, că şefi de-ăştia puşi de Băsescu care trebuie să stea încă o sută de ani după ce pleacă Băsescu – a avut două mandate, amândouă de trei ani, şase ani. Aşa spune în lege, nu ai voie să ai mai mult de două mandate. I s-a terminat mandatul, stă şi el procuror simplu, că nu l-a născut şef”, a afirmat premierul.

„Cine, ce victimă e Papici? (…) Şi-a terminat omul dosarul (în cazul lui Liviu Dragnea, n.r.), gata, poate să fie procuror simplu. Cum să fie şef când şi-a terminat mandatul? Ce stăm şi plângem?”, s-a întrebat, retoric, Ponta, precizând că acesta va fi în continuare simplu procuror.

Referindu-se la dosarul lui Liviu Dragnea, premierul a spus: „S-a terminat şi dosarul, l-a trimis la doamna Kovesi. Pa, la revedere, dar de ce trebuie să-i ţinem pe toţi băsiştii care au făcut dosare politice după ce le-a expirat mandatul?”.

Ponta a spus că îşi menţine afirmaţia potrivit căreia Daniel Morar, Lucian Papici şi alţii au făcut dosare politice când au pus oamenii să jure pe Biblie că au fost la referendum: „Eu susţin în continuare că Daniel Morar cu Papici şi cu ai lui au făcut dosare politice anul trecut, când au luat oamenii şi i-au pus să jure cu mâna pe Biblie pentru că au votat la referendum, sunt dosare de poliţie politică”.

Premierul a spus că cei cărora li se termină mandatele nu trebuie să rămână în posturi sau să considere că au fost demişi.

„Ce o să zică preşedintele Băsescu în iarna anului viitor, că a fost demis? Nu, i-a încetat mandatul”, a spus Ponta.

Ponta a fost întrebat dacă este afectată imaginea PSD sau a Guvernului de faptul că Liviu Dragnea este anchetat de DNA. „Nu, dimpotrivă. Că ce? Că anchetezi oameni care au votat? Noi vrem toţi să spunem cum a fost, dar nu vrea nimeni să ne întrebe (…) Păi a fost în felul următor, ne-am dus toţi, am votat. Nu am votat destui, sau mă rog, nu am fost decât 90% şi a venit Morar cu Papici şi au zis că nu suntem destui şi au veni să ne şi ancheteze pe toţi. Cam asta e, în secolul 21”, a afirmat Ponta, care a precizat că a aflat că pe 21 septembrie i s-a terminat mandatul procurorului Papici.

Premierul a fost întrebat ce anume dosare politice a făcut procurorul Papici împreună cu Daniel Morar. „Dosarele de anul trecut împotriva oamenilor care au votat la referendum sunt dosare politice”, a replicat premierul.

Şeful Secţiei I din DNA, Lucian Papici, a cărui delegare pe funcţie a fost reînnoită acum o săptămână, a fost demis, miercuri, de procurorul general Tiberiu Niţu, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

Potrivit surselor citate, delegarea pe funcţie a lui Papici a fost reînnoită de procurorul general, Tiberiu Niţu, în urmă cu şapte zile.

Miercuri, la ora 17.09, Niţu a informat Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), printr-un fax, că delegarea lui Papici ca şef al Secţiei I din DNA încetează cu 2 octombrie, dată începând cu care funcţia este ocupată de procurorul Iuliana Bendeac, pe o perioadă de şase luni.

Procurorul Lucian Papici este cel care a finalizat urmărirea penală în dosarul referendumului în care este cercetat vicepremierul Liviu Dragnea.

Succesoarea acestuia, Iuliana Bendeac este procurorul care, alături de procurorul şef seviciu Gheorghe Popovici, i-a deferit justiţiei pe Dan Voiculescu şi pe fiica acestuia Camelia, în dosarul în care directorul general Antena TV Group SA, Sorin Alexandrescu, este acuzat de şantajarea administratorului RCS&RDS Ioan Bendei.”

Ponta se caieste…

Ponta: Iliescu are dreptate, nu trebuia să vorbesc despre un procuror. Conflictul meu e cu Băsescu

Se arata ca:

Premierul Victor Ponta a declarat, joi seară, că fostul preşedinte Ion Iliescu are dreptate când spune că actualul şef al Guvernului este tânăr, liderul PSD admiţând că nu ar fi trebuit să vorbească nominal despre un procuror şi precizând că, de fapt, conflictul său este cu Traian Băsescu.

Ponta a fost întrebat despre faptul că Iliescu a declarat că premierul „trebuia să se abţină” de la comentarii privind justiţia, fostul preşedinte invocând tinereţea actualului şef al Guvernului.

„Da, are dreptate”, a spus, joi seară, Ponta, comentând aprecierile lui Iliescu. Premierul a adăugat că este adevarat că nu ar fi trebuit ca el, ca şef al Guvernului, să se refere la un procuror.

Ponta a precizat însă că, de fapt, conflictul său este cu Traian Băsescu.”

… si da explicatii cui trebuie…

Ponta a discutat cu Însărcinatul cu afaceri al misiunii diplomatice SUA despre situaţia de la DNA

Se arata ca:

Premierul Victor Ponta a avut o discuţie de peste un sfert de oră cu Însărcinatul cu afaceri al misiunii diplomatice SUA la Bucureşti, Duane Butcher, legată inclusiv de situaţia creată de revocarea lui Lucian Papici de la Secţia I DNA,Ponta precizând pentru MEDIAFAX că i-a explicat acestuia situaţia

Discuţia a avut loc la Palatul Bragadiru, cu ocazia recepţiei oferite pentru Ziua Naţională a Germaniei, cei doi oficiali retrăgându-se la un moment dat într-un spaţiu privat, unde au discutat timp de peste un sfert de oră.

Întrebat de MEDIAFAX dacă a discutat cu oficialul american şi despre noile numiri la DNA, în ideea că acestora li se terminaseră mandatele, Ponta a precizat că a explicat acestuia situaţia.

În luna decembrie, după ce ambasadorul american Mark Gitenstein şi-a încheiat mandatul în România, Duane Butcher, adjunctul şefului misiunii diplomatice a SUA, a devenit Însărcinatul cu afaceri al misiunii diplomatice a SUA. El ocupă această funcţie până la sosirea noului ambasador al SUA în România.

Premierul urmează să efectueze în perioada următoare şi o vizită în SUA.

Procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a decis, miercuri, încetarea delegării procurorului Lucian Papici, şef al Secţiei I din DNA, şi a adjunctului acestuia, Mariana Alexandru, în locul lor fiind delegaţi procurorii Iuliana Bendeac, ca şef de secţie, şi Viorel Cerbu, ca adjunct, au declarat pentru MEDIAFAX oficiali ai Parchetului instanţei supreme.

Procurorul Lucian Papici este cel care a finalizat urmărirea penală în dosarul referendumului în care este cercetat vicepremierul Liviu Dragnea.

Premierul Victor Ponta a declarat, miercuri seara, că Lucian Papici nu a fost demis, ci i s-au terminat mandatele de şef al Secţiei I din DNA, el precizând că acesta va fi simplu procuror şi menţionând că, la fel ca Daniel Morar, Papici a făcut „dosare politice”.

Joi, premierul Ponta a reafirmat că Lucian Papici nu a fost schimbat, ci doar i s-a terminat mandatul, iar în locul acestuia şi a adjunctului său au fost numiţi procurori care vor avea stabilitate pe trei ani, ca să „nu stea toată ziua pe telefon cu Cotroceniul”, precum foştii şefi DNA, Morar şi Papici.”

Contraatacul impetuos al Presedintelui

Băsescu: Ponta a intervenit în justiţie de o manieră fără precedent de la intrarea în UE

Se arata ca:

Preşedintele Traian Băsescu se arată îngrijorat de faptul că, în ultimele zile, premierul Victor Ponta a intervenit în justiţie de o manieră fără precedent de la intrarea în UE, informează purtătorul de cuvânt al şefului statului.

„Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, se arată îngrijorat de faptul că, în ultimele zile, prim-ministrul Guvernului României, domnul Victor-Viorel Ponta, a intervenit în justiţie de o manieră fără precedent de la intrarea României în Uniunea Europeană”, se arată într-un comunicat remis, joi seară, agenţiei MEDIAFAX.

Oprea precizează că, în virtutea prevederilor Articolului 80, alineatul (2) din Constituţia României, potrivit cărora „preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice”, preşedintele Băsescu a discutat, marţi, după şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, cu ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, cerându-i să respecte Regulamentul de ordine interioară al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), în care se precizează, potrivit comunicatului Preşedinţiei, că procurorul-şef al DNA face propuneri pentru funcţiile de conducere din această instituţie.

„Ulterior, miercuri, 2 octombrie a.c., domnul preşedinte Traian Băsescu l-a contactat telefonic pe procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, domnul Tiberiu-Mihail Niţu, pentru a-l atenţiona să nu cedeze la presiunile politice care se fac asupra domniei sale şi să ţină cont de faptul că, potrivit Regulamentului de ordine interioară al DNA, procurorul-şef al Direcţiei recomandă «delegarea procurorilor la Direcţia Naţională Anticorupţie»”, se mai arată în comunicat.”

Băsescu: O să fac o analiză privind pactul de coabitare cu Ponta, după-amiază mă pronunţ. Foarte probabil îl voi denunţa. REACŢIA premierului

Se arata ca:

„”O să fac o analiză şi în după-amiaza asta mă voi pronunţa. Categoric, cel mai important punct, independenţa justiţiei, s-a prăbuşit ieri, cu binecuvântarea premierului Ponrta şi acest lucru mă face să mă îndrept spre denunţarea pactului de coabitare şi informarea tuturor partenerilor în faţa cărora mi-am pus obrazul”, a spus Băsescu, la B1 Tv.

Băsescu a spus că pactul de coabitare a fost conceput de la prima instalare a Guvernului Ponta, în aprilie-mai 2012, iar atunci l-a trimis şi Ponta nu a vrut să îl semneze, decizia privind semnarea fiind luată după alegerile din decembrie 2012, când premierul a fost de acord să îl semneze, fiind „o surpriză plăcută”.

„Iată că Victor Ponta se dovedeşte mincinos, până şi cu un document politic extrem de important care l-a făcut frecventabil în Europa”, a mai spus Traian Băsescu.

Întrebat dacă va denunţa pactul de coabitare, preşedintele Băsescu a răspuns: „Foarte probabil”.

„Eu trebuie să fac o analiză, ce a respectat şi ce nu a respectat Ponta şi să văd dacă are rost să îl mai menţinem”, a adăugat Băsescu.

Nu îl mai girez pe Ponta pentru că a încălcat pactul, a intrat cu bocancii în justiţie

„Nu-l mai girez pe Victor Ponta pentru că a încălcat grav pactul şi mai ales s-a băgat cu bocancii în justiţie, de dragul lui Dragnea”, a spus Băsescu.

Ponta: Eu nu denunţ pactul cu Băsescu. El este cel care a intervenit brutal în justiţie

Premierul Victor Ponta afirmă că el nu va denunţa parcul de coabitare cu preşedintele Traian Băsescu deşi acesta l-a încălcat de sute de ori până în prezent şi arată că gestul şefului statului de a discuta cu procurorul general reprezintă o brutală ingerinţă în justiţie.”

Manevra lui Dan Voiculescu

Voiculescu: Băsescu a încălcat Constituţia discutând cu Niţu, majoritatea să iniţieze SUSPENDAREA

Se arata ca:

Dan Voiculescu susţine că preşedintele Traian Băsescu a încâlcat Constituţia când a discutat cu procurorul general Tiberiu Niţu pe tema schimbării lui Lucian Papici din funcţia deţinută la DNA, preşedintele fondator al PC adăugând că ar fi firesc ca majoritatea să iniţieze o nouă suspendare.

Traian Băsescu a încălcat din nou, grav, Constituţia, încercând să influenţeze direct Justiţia din România. El a declarat public că a avut o discuţie telefonică cu procurorul Tiberiu Niţu pe marginea revocării lui Lucian Papici de la DNA, intervenind în favoarea acestuia: «(…) l-am rugat pe procurorul general să nu o facă… a avut comandamente politice, l-am rugat şi pe Cazanciuc, am vorbit alaltăieri, după CSAT. (…) Eu l-am sunat să-i spun „Nu e bine, domnule procuror general!”»”,se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX.

Potrivit lui Voiculescu, abdicând de la prevederile articolului1 alineat 4 din Constituţie, care consacră separaţia puterilor în stat, Traian Băsescu a încălcat Legea supremă.

„În aceste condiţii grave, în care Băsescu însuşi îşi admite intervenţiile pe lângă procurori, ar fi firesc ca majoritatea parlamentară să iniţieze o nouă procedură de suspendare a preşedintelui pentru încălcarea gravă a Constituţiei”, susţine Voiculescu.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, referitor la recentele schimbări la nivelul DNA, că „este o imixtiune a politicului, care pur şi simplu a dat ordin procurorului general să facă ceva”.

„Este o imixtiune a politicului, care pur şi simplu a dat ordin procurorului general să facă ceva, acest ceva venind după două şocuri pe care oameni extrem de importanţi le-au primit: anunţul începerii urmăririi penale pentru şantaj a domnului Voiculescu, a fiicei sale şi a directorului Antena 1, condamnarea lui Voiculescu şi informaţia pe care au aflat-o, e adevărat târziu sau prea târziu ca să mai poată face ceva, că s-a finalizat dosarul lui Dragnea de fraudare a referendumului”, a spus Băsescu, într-o emisiune difuzată de B1 Tv.

Întrebat dacă are probe privind o influenţă a politicului în deciziile DNA, Băsescu a răspuns: „Cred că am. Aici nu suntem în zona naivităţilor, ci a lucrurilor pe care le ştim sau nu le ştim”.

„Alaltăieri, după CSAT, eu am vorbit cu ministrul de Justiţie, spunându-i: «Omule, atenţie la nominalizări pentru DNA!»”, a continuat Băsescu, explicând că până acum a fost o regulă, că şefii structurilor la DNA şi DIICOT sunt cei care propun funcţiile care se desemnează prin decret ministrului Justiţiei.

„E foarte important ca şeful DNA şi şeful DIICOT, care nu sunt structuri în subordinea procurorului general, ci în coordonare, era important ca aceşti oameni, pe umerii cărora apasă o responsabilitate extraordinară în consolidarea funcţionării justiţiei şi a statului de drept, să poată să-şi propună echipa”, a mai afirmat şeful statului.

El a ţinut să menţioneze că, dacă un ministru al Justiţiei sau CSM au argumente profesionale, disciplinare, că cineva nu trebuie numit, nu-i vor da cu siguranţă un aviz favorabil, principiul fiind însă ca şeful DNA să propună şefii de secţii, propriii lor adjuncţi, în acest fel funcţionând şi relaţia cu Daniel Morar.

Traian Băsescu a mai afirmat că pe Lucian Papici nu l-a văzut niciodată, deşi este numit „procuror băsist”.

„Niciodată nu a avut o relaţie cu mine la numiri. Ci pur şi simplu a funcţionat sistemul. Îmi era suficient că Morar spune: Am vorbit cu ministrul Justiţiei, îl vreau ca şef de secţie pe Ţuluş, pe Papici. Bună ziua, nu era treaba mea, nu i-am văzut pe oamenii ăştia. Sau pe doamna procuror Alexandrescu, n-am văzut-o de când sunt preşedinte, n-o ştiu”, a arătat preşedintele.

Traian Băsescu a mai declarat că „ceea ce este în neregulă în privinţa numirilor de la Secţia 1 la DNA, Papici şi Alexandrescu, este că, acum şapte zile, pentru procurorul general, oamenii aceştia au fost buni”.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, că a avut o discuţie cu procurorul general, Tiberiu Niţu, miercuri, arătând că a acţionat la factorii de decizie să nu facă un lucru în neregulă.

Băsescu a precizat, într-o emsiune difuzată la B1 Tv, că discuţia cu procurorul general a avut loc miercuri, înainte de trimiterea prin fax sau aproape simultan cu revocarea celor doi şefi de secţie.”

Si totusi…

Ponta şi Dragnea nu susţin ideea unei noi suspendări a lui Băsescu

Se arata ca:

Liderul PSD, premierul Victor Ponta şi preşedintele executiv al PSD, Liviu Dragnea, au declarat că nu susţin ideea unei noi suspendări a preşedintelui Traian Băsescu, şeful Guvernului arătând că România are nevoie de stabilitate.

„Sunt de acord că preşedintele a încălcat Constituţia, a încăălcat-o de multe ori, nu are ce să sune el la procurori şi să dea ordine, eu nu fac niciodată aşa ceva, dar cred că România are nevoie de stabilitate. Mai este un an de zile şi o să rezistăm”, a spus Ponta.

Acelaşi punct de vedere l-a exprimat şi Liviu Dragnea, el spunând că nu a auzit declaraţiile lui Voiculescu şi nici nu le susţine.

Dan Voiculescu susţine că preşedintele Traian Băsescu a încâlcat Constituţia când a discutat cu procurorul general Tiberiu Niţu pe tema schimbării lui Lucian Papici din funcţia deţinută la DNA, preşedintele fondator al PC adăugând că ar fi firesc ca majoritatea să iniţieze o nouă suspendare.

„Traian Băsescu a încălcat din nou, grav, Constituţia, încercând să influenţeze direct Justiţia din România. El a declarat public că a avut o discuţie telefonică cu procurorul Tiberiu Niţu pe marginea revocării lui Lucian Papici de la DNA, intervenind în favoarea acestuia: «(…) l-am rugat pe procurorul general să nu o facă… a avut comandamente politice, l-am rugat şi pe Cazanciuc, am vorbit alaltăieri, după CSAT. (…) Eu l-am sunat să-i spun „Nu e bine, domnule procuror general!”»”,se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX.

Potrivit lui Voiculescu, abdicând de la prevederile articolului1 alineat 4 din Constituţie, care consacră separaţia puterilor în stat, Traian Băsescu a încălcat Legea supremă.

„În aceste condiţii grave, în care Băsescu însuşi îşi admite intervenţiile pe lângă procurori, ar fi firesc ca majoritatea parlamentară să iniţieze o nouă procedură de suspendare a preşedintelui pentru încălcarea gravă a Constituţiei”, susţine Voiculescu.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, referitor la recentele schimbări la nivelul DNA, că „este o imixtiune a politicului, care pur şi simplu a dat ordin procurorului general să facă ceva”.”

Ambasadorul german si cel olandez – impaciuitori…

Ambasadorul german: Vă sprijinim în ceea ce priveşte statul de drept şi revizuirea Constituţiei

Se arata ca:

Ambasadorul german, Werner Hans Lauk, a declarat, joi, la recepţia de Ziua Unităţii Germane, că Berlinul va sprijini Bucureştiul în respectarea angajamentelor privind statul de drept, revizuirea Constituţiei şi continuarea reformelor.

Diplomatul german a precizat că relaţiile româno-germane sunt „strânse, diverse şi la nivel de egalitate”, iar vizita la Berlin a premierului Victor Ponta, din iulie, a contribuit „cu noi impulsuri în acest sens”.

Werner Hans Lauk a subliniat că România a depăşit criza economică şi financiară internaţională mai bine decât alţii „datorită unor reforme curajoase”. „Acest lucru ne dovedeşte că reformele structurale, chiar dacă au fost şi sunt dureroase pentru mulţi, au readus per ansamblu economia şi societatea pe un drum ascendent, mai solid şi mai stabil”.

Ambasadorul german le-a transmis liderilor de la Bucureşti sprijinul ţării sale în ceea ce priveşte statul de drept şi revizuirea Constituţiei. „Noi vă vom sprijini în baza angajamentului comun în cadrul UE în ceea ce priveşte statul drept, continuarea consecventă a acestor procese reformatore, precum şi în ceea ce priveşte reviziurea Constituţiei. Sunt încrezător că drumul început al reformelor va propulsa România mai departe în calitate de partener al Germaniei”, a mai spus Lauk.

Werner Hans Lauk a subliniat că şi-a propus, în calitate de ambasador, să contribuie la consolidarea şi aprofundarea relaţiilor româno-germane. Totodată, diplomatul a evocat importanţa cooperării în educaţie, în special în ceea ce priveşte pregătirea profesională, unde Germania are expertiză. „Prin sistemul dual de pregătire profesională – o combinaţie între educaţia practică în cadrul companiilor şi învăţământul general şi de specialitate din cadrul şcolilor profesionale, Germania deţine un instrument important pentru creşterea economică şi pentru o bună salarizare a tinerilor”, a spus ambasadorul, care a promis că se va angaja „cu fermitate” în extinderea învăţământului dual din România, dincolo de proiectele pilot de la Braşov şi Timişoara.

Totodată, Werner Hans Lauk s-a referit şi la minoritatea germană din România, „o punte lingvistică, culturală şi istorică de neînlocuit între naţiunile noastre”.

La rândul său, preşedintele Senatului, Crin Antonescu, a declarat că România „a contat întotdeauna pe sprijinul comunităţii germane stabilite pe teritoriul ei, care este un reper cultural, comportamental, social, economic şi administrativ pentru toţi concetăţenii noştri în dezvoltarea pe toate planurile”. Totodată, Antonescu i-a asigurat pe membrii comunităţii germane de sprijinul „total şi necondiţionat, administrativ şi financiar al statului român”.

La recepţia organizată la Palatul Bragadiru au participat şi premierul Victor Ponta, ministrul de Externe, Titus Corlăţean, vicepremierul Liviu Dragnea, Viorel Hrebenciuc şi Susanne Kastner, fost preşedinte al grupului parlamentar de prietenie germano-român în Bundestag.”

Ambasadorul olandez: Ar trebui să ne abţinem de la orice interferenţe în politicile Procuraturii

Se arata ca:

Ambasadorul Olandei la Bucureşti, Matthijs van Bonzel, a îndemnat, joi, la abţinerea de la orice comentarii şi interferenţe „în politicile Procuraturii Generale”.

„Ar trebui cu toţii să ne abţinem de la orice fel de comentarii şi în special de la interferenţe în politicile Procuraturii Generale”, a precizat Matthijs van Bonzel, la solicitarea MEDIAFAX.

Ambasadorul olandez a punctat „rolul crucial al independenţei Procuraturii” şi a reamintit că România şi-a luat un angajament în a respecta această independenţă în cadrul MCV.

„Independenţa şi profesionalismul Procuraturii Generale sunt cruciale pentru punerea în aplicare a statului de drept, la care România s-a angajat în cadrul MCV, ca ţară membră a Uniunii Europene şi ca stat membru al Consiliului Europei. Independenţa şi profesionalismul pot evolua doar dacă sunt respectate de noi toţi, a subliniat van Bonzel.

În ultimele zile, premierul Victor Ponta şi preşedintele Traian Băsescu au avut un schimb de replici, la distanţă, declanşate de schimbarea procurorului Lucian Papici.

Şeful Secţiei I din DNA, Lucian Papici, a cărui delegare pe funcţie a fost reînnoită acum o săptămână, a fost demis, miercuri, de procurorul general Tiberiu Niţu, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

Premierul Victor Ponta a precizat, miercuri seară, la RTV, că Lucian Papici nu a fost demis, ci i s-au terminat mandatele de şef al Secţiei I din DNA, el precizând că acesta va fi simplu procuror şi menţionând că, la fel ca Daniel Morar, Papici a făcut „dosare politice”.

„Am mai văzut o chestie, când veneam încoace…Nu ştiu cine a fost demis. Papici, marele băsist, morărist, macoveist (…) Propaganda asta a lui Macovei şi toţi macoveiştii. Dom’le, nu a fost demis, i s-au terminat mandatele, a avut două mandate. Şi Băsescu îşi termină mandatele. Ce facem, îl ţinem şi pe Băsescu, şi pe Papici, şi pe Morar, că moare ţara fără Papici, Morar şi Băsescu? Să mai stea procuror simplu, să mai facă şi el un dosar, că şefi de-ăştia puşi de Băsescu care trebuie să stea încă o sută de ani după ce pleacă Băsescu – a avut două mandate, amândouă de trei ani, şase ani. Aşa spune în lege, nu ai voie să ai mai mult de două mandate. I s-a terminat mandatul, stă şi el procuror simplu, că nu l-a născut şef”, a afirmat premierul.

„Cine, ce victimă e Papici? (…) Şi-a terminat omul dosarul (în cazul lui Liviu Dragnea, n.r.), gata, poate să fie procuror simplu. Cum să fie şef când şi-a terminat mandatul? Ce stăm şi plângem?”, s-a întrebat, retoric, Ponta, precizând că acesta va fi în continuare simplu procuror.

Referindu-se la dosarul lui Liviu Dragnea, premierul a spus: „S-a terminat şi dosarul, l-a trimis la doamna Kovesi. Pa, la revedere, dar de ce trebuie să-i ţinem pe toţi băsiştii care au făcut dosare politice după ce le-a expirat mandatul?”.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, la B1, că nu îl mai „girează” pe premierul Victor Ponta pentru că „a încălcat grav” pactul de coabitare şi „s-a băgat cu bocancii în justiţie”.

„Nu-l mai girez pe Victor Ponta pentru că a încălcat grav pactul şi mai ales s-a băgat cu bocancii în justiţie, de dragul lui Dragnea”, a spus Băsescu.

Preşedintele Băsescu a declarat, joi, că că va face o analiză privind pactul de coabitare cu premierul Ponta şi se va pronunţa în cursul după-amiezii, menţionând că cel mai important punct, independenţa justiţiei, „s-a prăbuşit ieri” şi acest lucru îl face să se îndrepte spre denunţarea acestui pact.”

Conflict Kovesi – Nitu

Iata ce ne spune si HotNews:

Codruta Kovesi ia pozitie fata de Tiberiu Nitu si reclama nerespectarea legislatiei: Nu exista motive care sa justifice revocarea lui Lucian Papici

Se arata ca:

„Revocarea sefului Sectiei I a DNA, Lucian Papici, a dus la primul conflict public intre Codruta Kovesi, sefa DNA, si procurorul general Tiberiu Nitu, cel care a decis revocarea peste capul DNA. Astfel, Departamentul National Anticoruptie arata, intr-un comunicat de presa, ca nu au fost aduse la cunostinta conducerii DNA motivele pentru care procurorul general Tiberiu Nitu a decis revocarea lui Lucian Papici si a Marianei Alexandrescu din functiile detinute, apreciind ca „nu exista motive care sa justifice” aceasta decizie. Reamintim ca Papici a instrumentat dosarul in care vicepremierul Liviu Dragnea e acuzat de trucarea rezultatelor la referendumul de demitere a lui Traian Basescu.

Intr-un comunicat postat pe site-ul institutiei se precizeaza ca ordinele procurorului general prin care s-a dispus, incepand cu data de 2.10.2013, incetarea delegarii a lui Lucian Papici in functia de procuror sef al Sectiei de combatere a coruptiei a DNA a fost primit de DNA la ora 17,00, in conditiile in care delegarea fusese dispusa in 23 septembrie tot de procurorul general.

La aceeasi data, s-a dispus incetarea delegarii Marianei Alexandru in functia de procuror sef adjunct al Sectiei de combatere a coruptiei a DNA.

„Prin ordinele procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, de incetare a delegarii celor doi procurori din functiile de conducere ale Sectiei de combatere a coruptiei, nu au fost aduse la cunostinta conducerii Directiei Nationale Anticoruptie motivele care au stat la baza acestei dispozitii.

Activitatea profesionala a procurorilor sefi, a caror delegare a fost incetata prin ordinul procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, s-a remarcat prin rigoare si rezultate remarcabile si nu exista motive care sa justifice incetarea exercitarii functiilor de conducere„, se precizeaza in comunicatul DNA.

Tot miercuri DNA a primit ordinul procurorul general prin care se dispune delegarea Iulianei Bendeac in functia de procuror sef al Sectiei de combatere a coruptiei si a lui Viorel Ioan Cerbu in functia de procuror sef adjunct al Sectiei de combatere a coruptiei.

DNA precizeaza ca pentru delegarea celor doi „nu a fost solicitata in prealabil recomandarea prevazuta expres” in regulamentul de ordine interioara al institutiei.

„Potrivit dispozitiilor art.8 lit.c din Regulamentul de ordine interioara al Directiei Nationale Anticoruptie, aprobat prin Ordinul nr. 2184/C/2006 al Ministrului Justitiei, publicat in Monitorul Oficial nr. 852 din 17 octombrie 2006, se prevad urmatoarele: ‘Procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie indeplineste urmatoarele atributii: I) recomanda procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie delegarea procurorilor la Directia Nationala Anticoruptie'”, se mai arata in comunicatul DNA.”

Lucian Papici, procurorul care a finalizat rechizitoriul lui Liviu Dragnea, a fost revocat din functie din ordinul procurorului general Tiberiu Nitu. Papici a confirmat informatia

Se arata ca:

„La scurt timp dupa ce in spatiul public a aparut informatia ca dosarul lui Liviu Dragnea a fost finalizat si urmeaza sa fie trimis in judecata, procurorul general Tiberiu Nitu i-a revocat delegarea procurorului Lucian Papici din functia de sef al Sectiei I a DNA. Informatia, publicata in premiera de HotNews.ro, a fost confirmata ulterior de Papici, care tocmai fusese delegat pe functie in urma cu doua saptamani. Procurorul general Nitu (numit in functie in urma intelegerii dintre Victor Ponta si Traian Basescu, cu girul Ambasadei SUA si Ambasadei Marii Britanii) a trimis ordinul miercuri, in jurul orei 17.00. Gestul a fost interpretat mai degraba ca sanctiune, deoarece dosarul lui Liviu Dragnea ajunsese deja pe masa procurorului sef al DNA, Laura Codruta Kovesi. DNA a reactionat miercuri seara, luand pozitie printr-un comunicat oficial de presa fata de decizia procurorului general Nitu. Premierul Ponta a declarat ulterior ca Papici e „un mare basist” care „a facut dosare politice”.

UPDATE 19.11: Lucian Papici a confirmat pentru HotNews.ro ca a fost revocat din functie.

In locul lui Papici a fost delegata pe functie Iuliana Bendeac (nu numita, ci tot delegata, cum fusese anterior si Lucian Papici), procuror din cadrul DNA fara multa experienta. Tot astazi a fost revocata din functia de adjunct al lui Lucian Papici si Mariana Alexandru. In locul Marianei Alexandru a fost numit, tot prin delegatie, procurorul Viorel Cerbu. Noii sefi ai Sectiei I a DNA au fost delegati pe functii pentru 6 luni, in timp ce Papici si Mariana Alexandru fusesera delegati pentru 3 luni.

De notat ca Lucian Papici fusese delegat pe aceasta functie tot de Tiberiu Nitu pe 23 septembrie, pentru 3 luni.

Ponta a spus miercuri seara la RTV, referitor la destituirea lui Papici, ca „am intrebat pe cine ati demis. Nu am demis dom’ne pe nimeni, i s-a terminat mandatul„. Mandatul lui Papici urma sa se termine pe 23 decembrie, dat fiind ca el fusese numit in functie cu delegare pe 23 septembrie de Tiberiu Nitu.

DNA a reactionat institutional miercuri seara, anuntind intr-un comunicat de presa ca nu au fost aduse la cunostinta conducerii Directiei Nationale Anticoruptie motivele care au stat la baza acestei dispozitii. Tot DNA a spus ca nu exista motive care sa justifice incetarea exercitarii functiilor de conducere, precizand ca pentru delegarea celor doi „nu a fost solicitata in prealabil recomandarea prevazuta expres in regulamentul de ordine interioara al institutiei.

Miscarea procurorului general Tiberiu Nitu – numit in functie in urma intelegerii dintre Victor Ponta si Traian Basescu – vine la scurt timp dupa ce expertii Comisiei Europene pe MCV au parasit Romania. Reamintim ca tot miercuri, ministrul francez al Afacerilor Europene declarase, in contextul disputei Schengen, ca „se pare ca raportul MCV nu va fi pozitiv”.

Miza functiei detinute de Lucian Papici

Lucian Papici este seful sectiei a I-a din DNA din 2007. El a fost propus de fostul ministru al Justitiei, Monica Macovei. Ca procuror sef de sectie, Papici a girat toate marile dosare: Nastase, Voicu, Voiculescu, Valiza-Gigi Becali, Caltabosul-Remes, toate cazurile de magistrati corupti, politisti, vamesi, etc. Ca anchetator de caz, Papici a lucrat impreuna cu Mariana Alexandru in dosarele lui Adrian Nastase si impreuna cu Bocsan in dosarul Portul Constanta. Mariana Alexandru a fost numita de Laura Codruta Kovesi in functia de adjunct al sectiei I.

Papici si Mariana Alexandru au instrumentat impreuna dosarul fostului senator PSD Catalin Voicu. Procuroarea Alexandru a instrumentat si dosarul fostului ministru PDL al Tineretului si Sportului, Monica Iacob Ridzi. Numele ei ramane insa legat de anchetele impotriva fostului premier Adrian Nastase. Mariana Alexandru a fost practic anchetatorul principal care a reusit sa il trimita pe Nastase in spatele gratiilor.

Pozitia ocupata pana acum de Lucian Papici este extrem de importanta: Seful de sectie confirma sau nu rechizitoriile procurorilor de caz. Sectia I are in lucru marile dosare de coruptie.

Pozitia lui Papici a mai fost amenintata in urma cu cateva saptamani
. In luna septembrie, surse judiciare declarau pentru Hotnews.ro ca ministrul justitiei, Robert Cazanciuc, a inaintat la CSM propuneri verbale ca procurorii Gheorghe Bocsan (care s-a ocupat initial de dosarul Dragnea) si Gheorghe Popovici (care lucreaza in dosarul lui Voiculescu) din cadrul DNA  sa ocupe functia de sefi ai sectiei I, insa ele n-au fost agreate in CSM si la varful DNA.

In consecinta, ministrul Cazanciuc a renuntat sa mai trimita propunerile in scris la CSM. Oficial, ministrul justiei, Robert Cazanciuc a negat ca a facut acest propuneri, declarand pentru HotNews.ro: „Am discutat pana acum cu cinci procurori DNA, fiecare are sansa lui”. Pasul inapoi facut de Ministerul Justitie s-ar putea explica prin faptul ca de luni, 23 septembrie, adica exact din ziua in care expirau cele doua mandate la sectia I si la sectia judiciara, incepuse vizita la Bucuresti a delegatiei de experti europeni din cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV).

DNA are 3 sectii. Sectia a I-a de combatere a coruptiei se ocupa de coruptia pura si flagrantul in delict. Sectia a II-a de combatere a infractiunile conexe coruptiei se ocupa de fraude sau evaziune fiscala. Exista si sectia militara care se ocupa de infractiunile de coruptie savarsite de militari. Sefii de sectii supervizeaza in mod direct anchetele, cunosc cel mai bine situatia dosarelor si confirma sau infirma deciziile de inchidere a cazurilor sau de trimitere in judecata.”

DE citit si…

Gandul

Cine sunt Iuliana Bendeac şi Viorel Cerbu propuşi pentru conducerea secţiei „Dosare grele” de la DNA. Ce contribuţie a avut Bendeac la dosarul Antena TV

Se arata ca:

Procurorii Iuliana Bendeac şi Viorel Cerbu sunt magistraţii care au fost instalaţi la conducerea secţiei „Dosare grele” de la DNA după ce procurorii Lucian Papici şi Mariana Alexandru au fost revocaţi de Tiberiu Niţu după finalizarea dosarului Dragnea. Iuliana Bendeac are la activ două dosare la DNA, unul finalizându-se cu o condamnare cu suspendare. Iuliana Bendeac a fost colegă cu Victor Ponta la Parchetul Judecătoriei Sector 1 pe vremea când premierul era procuror. Viorel Cerbu este cunoscut pentru dosarele cu poliţişti şi magistraţi corupţi pe care le-a investigat. A făcut parte din comisia Monei Pivniceru care l-a avizat pentru Parchetul General pe Tiberiu Niţu şi a anchetat dosarul lui Liviu Dragnea o perioadă, dar s-a retras din el.

Procurorul Iuliana Bendeac a fost propusă de ministrul Justiţiei Robert Cazanciuc pentru funcţia de şef al secţiei I a DNA, secţia care investighează dosarele de corupţie cu politicieni. Viorel Cerbu a fost propus ca adjunct al acestei secţii. Dacă vor fi avizaţi de CSM şi preşedintele Băsescu le va semna mandatele, ei îi conduce în următorii trei ani secţia I a DNA.

Procurorul Lucian Papici, cel care a condus în ultimii şase ani secţia I a DNA, a finalizat dosarul lui Liviu Dragnea, după care a fost revocat din funcţie. Din 23 septembrie, Lucian Papici conducea secţia prin delegare. Această delegare a fost propusă de şeful DNA, Codruţa Kovesi, şi aprobată de procurorul general Tiberiu Niţu. După ce dosarul lui Dragnea a fost finalizat, procurorul general a considerat că delegarea lui Papici trebuie să înceteze. De asemenea, Niţu a dispus revocarea delegării de pe funcţia de adjunct a secţiei I a procuroarei Mariana Alexandru, cea care a anchetat dosarele lui Adrian Năstase.

Gândul a explicat că delegarea procurorilor Cerbu şi Bendeac, aşa cum a fost motivată de procurorul general printr-un comunicat public, nu se susţine.

Procuroarea Iuliana Bendeac: două dosare în doi ani şi fostă colegă cu Ponta

Iuliana Bendeac a fost promovată de la Curtea de Apel Bucureşti la DNA în 2012. Anul trecut a avut un singur rechizitoriu trimis în judecată, cinci soluţii de neîncepere a urmăririi penale şi trei declinări de competenţă. Procuroarea Iuliana Bendeac şi-a început cariera la Parchetul Judecătoriei Sector 1. În aceeaşi perioada 1995 – 1998 procuroarea Bendeac a fost colegă la Parchetul Judecătoriei Sector 1 cu Victor Ponta, care şi el şi-a început activitatea acolo.

În 2013, Iuliana Bendeac a semnat un singur rechizitoriu, a emis 12 soluţii de neîncepere a urmăririi penale şi şase declinări de competenţă. Iuliana Bendeac a lucrat foarte puţin şi în dosarul Antena Tv Group în care a fost trimis în judecată pentru complicitate la şantaj, Dan Voiculescu. Potrivit surselor gândul, 90% din acest dosar a fost anchetat de procurorul Gheorghe Popovici. În 2012, Iuliana Bendeac a anchetat dosarul fostei judecătoare Carmen Mladin de la Curtea de Apel Craiova care fost auzată de şantaj. Judecătoarea a fost condamnată la trei ani şi şase luni de închisoare cu suspendare. Procuroarea Bendeac nu a răspuns solicitărilor gândul de a-şi prezenta punctul de vedere.

Procurorul Viorel Cerbu activează în cadrul DNA şi este cunoscut pentru dosarele în care sunt investigaţi magistraţii. Un astfel de dosar este cel al judecătoarei Gabriela Bârsan, judecător la Curtea Supremă. Acelaşi procuror a investigat dosarul permiselor false de la Argeş, în care fostul şef al Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculări Vehicule (SPCRPCIV) Argeş, comisar-şef Gheorghe Codruţ Vlăsceanu, a fost condamnat la 14 ani de închisoare. Viorel Cerbu a anchetat şi coordonat investigaţiile în dosarele judecătoarelor corupte de la Tribunalul Bucureşti şi Curtea de Apel Bucureşti.

Premierul Ponta a declarat că dosarul referendumul în care este urmărit penal Liviu Dragnea este unul politic şi a declarat că din acest motiv a fost îndepărtat Lucian Papici de la conducerea secţiei I a DNA. Ponta l-a acuzat în acest context pe Papici de băsism şi partizanat politic.

După criteriile lui Victor Ponta, şi procurorul Viorel Cerbu se încadrează la această categorie. Viorel Cerbu, împreună cu procurorul Gheorghe Bocşan, au lucrat la început în dosarul vicepremierului Liviu Dragnea. Procurorul Viorel Cerbu însă a decis să se retragă din anchetă. Procurorul Viorel Cerbu a făcut parte şi din comisia de la Ministerul Justiţiei care a decis la începutul anului să îl nominalizeze pe Tiberiu Niţu pentru funcţia de procuror general. Contactat de gândul, procurorul nu a dorit să îşi prezinte punctul de vedere. „Nu este momentul oportun să discut cu dumneavoastră. Vă doresc o zi bună”

Cine sunt Lucian Papici şi Mariana Alexandru

Secţia ”Dosare grele” a fost condusă de către procurorul Lucian Papici, ca şef de secţie, şi de Mariana Alexandru,ca adjunct. Practic, cei doi au anchetat sau coordonat investigarea unor dosare precum cele ale fostului premier Adrian Năstase, reţeaua Voicu şi dosarul Valiza – Gigi Becali. Toate aceste dosare s-au concretizat prin condamnări definitive la Curtea Supremă.

Mariana Alexandru a fost cea care a anchetat dosarul fostului ministru al Tineretului, Monica Iacob Ridzi, precum şi dosarul Trofeul Calităţii, care a dus la condamnarea la doi ani de închisoare a lui Adrian Năstase. Lucian Papici a coordonat dosarele vameşilor şi poliţiştilor corupţi. A anchetat împreună cu procurorul Bocşan dosarul Portul Constanţa. Practic, prin mâna lui au trecut toate doarele de mare corupţie din ultimii ani.”

Cele 296 de zile ale coabitării Ponta – Băsescu. Cine a călcat primul peste Pacea de la Cotroceni

Se arata ca:

„După 296 de zile, cât înţelegerea dintre preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta a fost recunoscută ca valabilă, de ambele părţi, niciul dintre marile angajamente politice asumate la momentul semnării Păcii de la Cotroceni nu este nici măcar aproape de a fi realizat. Regionalizarea, reforma electorală şi revizuirea Constituţiei au fost amânate cu cel puţin un an, în timp ce “noua Lege a Sănătăţii” este abia în faza de dezbatere publică.

Cât despre aderarea la Spaţiul Schengen, unul din argumentele care au motivat semnarea  pactului şi punerea lui în braţele tuturor liderilor europeni la Summitul UE din decembrie 2012, ţinta poate fi deja considerată ratată inclusiv pentru prima parte a anului 2014 în condiţiile amânării raportului MCV şi al alegerilor europarlamentare din vară.

Cu toate acestea, în pregătirea anului electoral 2014, pactul este pe cale să fie denunţat oficial, cu toate că nici Traian Băsescu, nici Victor Ponta nu se află la prima încălcare a acordului.

TEXTUL INTEGRAL AL ACORDULUI DE COLABORARE

În 10 luni şi jumătate, cât coabitarea a funcţionat oficial în România, preşedintele şi premierul s-au pus de acord asupra numirii procurorilor şefi Tiberiu Niţu (Parchetul General), Laura Codruţa Kovesi (DNA), Alina Bica (DIICOT) şi a adjuncţilor lor, au depăsit interimatul de la Avocatul Poporului prin  numirea lui Anastasiu Crişu, agreat de USL, au finalizat înlocuirea miniştrilor Transporturilor şi Justiţiei fără intervenţia CCR, au convenit asupra noilor nume de ambasadori în capital-cheie ca Washington, Moscova şi Paris, au ieşit cu un punct de vedere comun legat de explorarea şi exploatarea gazelor de şist, Băsescu mandatându-l pe Ponta inclusiv să reprezinte România la Consiliul European la discuţia despre politica energetică a UE.

Un acord politic întins pe 6 pagini şi semnat de Victor Ponta şi de Traian Băsescu, conform notiţelor prezidenţiale, pe 12.12.2012 la ora 22.50, pactul de colaborare instituţională enumeră câteva angajamente comune, unele politice, altele de conduită şi arată, cel puţin în scripte, cum ar trebui să se regleze conflictele apărute între preşedinte şi prim-ministru. Ambii semnatari l-au încălcat, prin poziţiile lor publice, după nici două luni de la semnare.

Cine şi când a încălcat pactul

Încălcarea pactului de colaborare, chiar dacă nu a fost explicit reclamată de Ponta sau de Băsescu nu este însă o premieră. Încă din primele paragrafe, preşedintele şi premierul se angajau să respecte, cât timp împart puterea, „principii şi valori comune”.

1. Orientarea strategică a României apartenenţa la NATO şi UE, Parteneriatul Strategic cu SUA, regulile europene ale competiţiei şi economiei de piaţă şi ale democraţiei sunt intangibile Îndeplinit

Din informaţiile publice, nici Ponta, nici Băsescu nu au făcut o opţiune din a schimba orientarea României spre UE şi NATO. Cu pactul semnat şi trimis cancelariilor europene, premierul şi-a făcut intrarea în 2013 în capitale ca Berlin, Paris sau Helsinki, reabilitându-şi imaginea la Bruxelles după criza politică din 2012. La sfârşitul lunii, Ponta are programată intrarea la Casa Albă.

2. Securitea RomânieiÎndeplinit

Nu există inflormaţii publice că Ponta sau Băsescu ar fi afectat securitatea României. Singurele divergenţe care au pus în discuţiile modul în care acţionează serviciile de informaţii româneşti au apărut pe 19 iulie, la aducerea în ţară a lui Omar Hayssam. Dacă preşedintele a susţinut atunci deschis că „România a efectuat o operaţiune neautorizată pe teritoriul unui alt stat”, fără alte explicaţii, premierul l-a contrazis. “Când lucrezi cu iresponsabili trebuie să-ţi asumi şi aceste riscuri”, a comentat atunci Ponta, reclamând că o parte din consilierii prezidenţiali “au încercat să deturneze politic pentru mişcarea lor de doi bani o chestiune importantă pentru stat”.

3. Independenţa Justiţiei şi supremaţia legii, statului de drept Încălcat

“Independenţa justiţiei s-a prăbuşit ieri cu binecuvântarea lui Ponta şi asta mă face să mă îndrept spre denunţarea pactului şi informarea tuturor partenerilor în faţa cărora mi-am pus obrazul”, a spus Băsescu joi dimineaţă, într-un interviu transmis la B1. Valul de critici la adresa premierului care “a intrat cu bocancii în Justiţie de dragul lui Dragnea” a venit ca urmare a revocării procurorului Lucian Papici, cel care a instrumentat dosarul vicepremierului Liviu Dragnea, din funcţia de şef al Secţie I a DNA.

Printre altele, Băsescu şi Ponta s-au angajat în scris în decembrie să nu atace şi să denigreze Justiţia, să garanteze păstrarea atribuţiilor instituţiilor statului de drept şi „să consolideze independenţa justiţiei în raport cu influenţa politică”.

În aprilie, cei doi se puneau de acord asupra numelor şefilor de parchete, printr-o negociere politică denunţată de societatea civilă şi de liberali drept „troc”. Strategia comună contravenea pactului de coabitare care cerea „Introducerea unui proces transparent de numire care să presupună candidaturi deschise, criterii de exterienţă profesională, integritate şi rezultate pozitive în acţiunea anticorupţie”. La acel moment, preşedintele garanta că „Justiţia nu se va prăbuşi şi nici nu va fi subordonată politic” în mandatul lui Niţu.

Unul dintre puţinele angajamente bifate rapid după instaurarea păcii de la Cotroceni din decembrie 2012 a fost „numirea în funcţia de Avocat al Poporului a unei persoane care se bucură de sprijinul diferitelor grupuri parlamentare”, în persoana lui Anastasiu Crişu.

4. Priorităţile de apărare ale României – Îndeplinit parţial

În urma negocierilor din ultimele luni, România va cumpăra, cu aproximativ 670 de milioane de euro,  12 avioane multirol F-16 A/B MLU M 5.2 din Portugalia, urmând ca Statele Unite să furnizeze muniţia, armamentul, să completeze pachetul logistic şi serviciul de instruire. Acestea vor înlocui treptat MIG-urile începând din 2015. Cu aprobarea CSAT, Guvernul a trecut prin Parlament un proiect de lege în acest sens, în luna septembrie fiind aprobată semnarea contractului cu portughezii.

Angajamentele uitate ale lui Băsescu şi Ponta

Dincolo de principii, acordul stabilea câteva angajamente comune, mai ales pentru situaţiile în care atribuţiile constituţionale sunt neclare sau au dus în ultimii ani la conflicte.

1. Băsescu şi Ponta conveneau, cu Liviu Dragnea şi Crin Antonescu martori, „că se vor respecta şi se vor abţine în a lansa dispute politice pe teme legate de angajamentele României faţă de instituţiile internaţionale” Îndeplinit parţial

Primele contre au apărut. Sub forma unor ironii, încă din ianuarie, când FMI a amânat negocierea unui nou acord cu câteva luni, având în vedere lipsa unor progrese ale Guvernului. „Nu am îndoială că Guvernul negociază cu toată forţa şi capacitatea lui impozitul regresiv. Vă aduceţi aminte, maximum 16%, cât este cota unică acum, şi promiteau reducerea la 12% pentru anumite categorii şi la 8%. Ştiţi că m-aştept să anunţe în cursul zilei de astăzi că vor angaja înapoi 2.500 de oameni la Oltchim. Nu am dubii că vor rezolva problema legii sănătăţii, legea reorganizării administrative, privatizarea CFR Marfă, trebuie să stabilească nişte condiţii şi eu vreau ca Guvernul să nu fie împiedicat de prezenţa mea”, justifica Băsescu pe 22 ianuarie de ce a refuzat “în mod politicos” o întâlnire cu delegaţia FMI.

2. Preşedintele şi premierul se angajau „să se abţină de la atacuri la adresa instituţiilor statului de drept (…) optând să coopereze în poziţiile comune faţă de FMI, BM, Comisia Europeană, NATO, MCV, Schengen etc” Îndeplinit parţial

Chiar dacă nu s-au mai întâlnit faţă în faţă de câteva luni, cu excepţia unei şedinţe CSAT, Băsescu şi Ponta nu au avut opţiuni contradictorii  în privinţa noului acord cu FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană, care ar urma să fie semnat la finalul acestui an.

Eşecul Schengen, după opoziţia fermă a Germaniei din martie, a fost însă pasat între Palate fără a se mai ţine cont de pactul de coabitare. „Eu nici n-am ţinut miniştri penali în Guvern, nici n-am făcut presiuni pe Justiţie, nici n-am dat lovituri pe CSM. Eu îmi asum că mi-am făcut datoria. Căutaţi responsabilii în altă parte”, sugera Băsescu pe 4 martie, de lângă harta la care desena frontierele securizate ale României, că vina i-ar aparţine lui Ponta.

Primul pas în declanşarea conflictului intern îl făcuse ministrul de Externe, Titus Corlăţean, care susţinuse că România nu va mai fi interesată de această problemă dacă va fi amânată din nou aderarea. Dacă Băsescu l-a somat să nu mai facă astfel de afirmaţii, Ponta i-a luat apărarea: “De câte ori tace şi nu mai face scandal de atâtea ori este mai bine pentru România, pentru că în cei 9 ani în care domnul preşedinte Băsescu s-a ocupat, mai mult sau mai puţin constituţional, de relaţiile României în Europa a ratat absolut toate ţintele: avem MCV în continuare, nu am intrat în Schengen, nu suntem nici măcar aproape de euro, deci eşec pe linie”.

3. „Să menţină coeziunea mesajului extern” şi „coeziunea mesajului intern pe teme convenite” – Ratat

Primele divergenţe legate de mesajele externe au apărut încă din ianuarie, când Victor Ponta susţinea că nu va accepta niciodată o legătură Raportul pe Justiţie şi intrarea României în Spaţiul Schengen. “Ceea ce noi am cerut mereu a fost să nu existe o legătură între Schengen şi MCV. Şi acum ce facem, o creăm noi?”, îi reclama el preşedintelui.

Băsescu, pe de altă parte, spunea că legătura a fost deja făcută de statele UE şi nu mai poate fi negată. “Nu ştiu de ce, şi domnul Ponta, şi domnul Crin Antonescu fac ochii mari când le spui: “Uitaţi-vă şi la MCV, chiar dacă nu îi recunoaştem interconexiunea. Dar voi, reprezentanţii Guvernului, acceptaţi că atunci când se dezbate MCV-ul pentru România, în Consiliul Uniunii Europene, toate legăturile, cu putinţă şi fără putinţă, legate de justiţie”. Minciuna trebuie să înceteze”, susţinea preşedintele.

4. Cei doi „vor stabili spaţiile de competiţie politică” de comun acord, iar „opiniile divergente vor fi oferite ca opţiuni în spaţiul public” şi nu lansate ca atacuri. O altă regulă era evitarea „confruntărilor publice inutile”, Ponta şi Băsescu angajându-se în plus, „să încerce soluţionarea diferenţelor”   – Ratat

Poziţiile publice legate de Roşia Montană, CFR Marfă, investiţiile străine în România sau stadiul lucrărilor pe tronsonul de autostradă Arad-Pecica ori pentru Gazoductul Iaşi-Ungheni au fost tot atâtea motive de dispută politică în care Băsescu şi Ponta s-au acuzat reciproc de minciună sau de manipulare.

Publicarea rezultatelor recensământului din 2011 a provocat o nouă dispută politică între Ponta şi Băsescu. Datele INS au determinat coabitanţii să se întoarcă la criza politică din 2012, dându-i, ipotetic, finaluri diametral opuse.”Am fost peste 50% în 2012 pe 29 iulie, noi, ăştia cu lovitura de stat. Nu ne mai foloseşte prea mult acum să vedem. Mai bine mai târziu decât niciodată”, a reevaluat Victor Ponta, pe 4 iulie, rezultatele referendumului pentru demiterea preşedintelui în ipoteza în care s-ar fi luat în calcul, contrar deciziei CCR, numărul de electori recenzaţi cu câteva luni în urmă.

De pe scările Senatului, unde depunea o coroană la catafalcul fostului premier Radu Vasile, Băsescu a revenit la vechile sentimente faţă de Ponta. „Dacă a spus aşa ceva, arată că a rămas acelaşi om lipsit de responsabilitate”, a spus el.

5. Băsescu şi Ponta „convin să se consulte ex-ante în privinţa mandatelor” pe politică europeană şi externă. Încălcat

Primul tir al acuzaţiilor deschise la adresa Guvernului şi a premierului post-angajament de coabitare s-a concretizat în iulie, după întoarcerea lui ponta din turneul asiatic, “catastrofal din punct de vedere al eficienţei şi al imaginii”, în opinia preşedintelui. „A plecat fără mandat, deşi CCR a precizat clar că trebuie să aibă mandat. Sunt lucruri care nu se pot tolera”, a reclamat preşedintele la Digi 24, susţinând că Guvernul Ponta “fură prin lege” în cazul Rompetrol.

Consultarea ex-ante a lipsit însă încă din februarie, când Guvernul a refuzat să trimită la Cotroceni în timp util un punct de vedere oficial înainte de negocierile din Consiliul European pentru banii alocaţi în exerciţiul bugetar 2014-2020. La întoarcerea lui Băsescu, Pontra considera pactul ca fiind deja încălcat.

A funcţionat însă trei luni mai târziu, când preşedintele l-a mandatat pe premier să reprezinte România la Consiliul în care s-a discutat politica energetică.

6. Preşedintele şi premierul „convin să respecte poziţiile formulate de responsabilul constituţional”, „să evite orice fel de blocaj, să discute şi să dezbată poziţii alternative” – Ratat

Aşa cum a fost pus pe hârtie, pactul de la Cotroceni stabilea aşa-numite „spaţii de cooperare” pentru situaţiile în care Constituţia impunea o consultare (Elaborarea politicii externe şi de cooperare cu MAE, elaborarea politicii în cadrul UE, numirile de generali, numirile de ambasadori, numirea procurorului General, Procurorului şef al DNA sau alte funcţii ce reclamă atribuţii constituţionale ale Preşedintelui şi ale Guvernului, teme de politică internă cu incidenţă în sfera securităţii naţionale). „Dacă sunt puncte de vedere diferite, va avea prioritate decidentul final”, îşi treceau Băsescu şi Ponta în acord, ca măsură de precauţie.

Schema a funcţionat doar cinci luni, până când s-a depăşit etapa numirii procurorilor-şefi şi a nominalizării câtorva ambasadori în posture-cheie – Iulian Buga pentru Washington, Vasile Soare la Moscova.

Ulterior, Băsescu s-a plans că Ponta nu îi mai răspunde la telefon, dar premierul s-a declarat mulţumit că, în lipsa vreunei întâlniri directe cu preşedintele, s-a evitat un conflict deschis.“Relaţia mea cu preşedintele este foarte bună. Nu am mai vorbit din luna mai, deci nu ne mai certăm. Nu ne-am mai întâlnit”, spunea Ponta pe 12 septembrie.

7. Codul de conduită general: “reguli minimale de adresare respectuoasă, cu referire direct la funcţia partenerului şi la adresarea la plural”. “Părţile se angajează să evite expresiile dure, atacurile de orice fel” Încălcat

Primul care a abandonat adresarea respectuoasă” în favoarea meciului politic deschis a fost Traian Băsescu. “Sunt mai bun ca prim-ministru decât el. Aş vrea să treacă de stadiul de agent constatator”, se plângea Băsescu de Ponta în iulie, după ce îi reclamase în câteva rânduri că “a plagiat două lucrări” şi că “e mincinos”.

Apropo de ticăloşie şi de tupeu, după ce îi faci dosar penal unuia dintre cei mai buni medici din România, mai ai şi nesimţirea să îl suni la telefon să îl rogi să ajute pe cineva”, spunea Victor Ponta în contextul scandalului legat de regele Cioabă.

Acuzaţii de incompetenţă şi “poziţii de vară, la o bere” s-au aruncat între palate şi în legătură cu privatizarea controversată a CFR Marfă. „Dragii mei, aveţi un guvern care nu a probat că ar fi competent. Oricâte acorduri de coabitare ai avea, ele nu inseamnă şi minciună prin omisiune”, susţinea Băsescu, în timp ce premierul ataca de la distanţă: „Decizia Guvernului e de a ignora poziţiile politicianiste ale lui Băsescu, poziţii de vară la bere, de unde o fi”.

Deşi există descris în acord, mecanismul de soluţionare a conflictelor prin medierea unei comisii de arbitraj formată din consilieri şi miniştri nu a fost pus în practică niciodată.”

Procurorul Lucian Papici cere CSM să-i apere reputaţia: „Premierul Ponta a lăsat impresia că hotărăşte asupra menţinerii sau nu în funcţia de conducere a unui procuror”

Se arata ca:

„Procurorul Lucian Papici, cel care a fost revocat de procurorul general Tiberiu Niţu după ce a finalizat dosarul lui Liviu Dragnea, a cerut CSM să-i apere reputaţia. Procurorul DNA a făcut acestă solicitare după ce premierul Ponta a explicat că a fost revocat  de la şefia secţiei I a DNA pe motiv că a făcut dosare politice şi pentru că este un procuror băsist.

În cererea adresată CSM, procurorul Lucian Papici spune că afirmaţiile premierului Ponta îi afectează reputaţia profesională. „Solicit Consiliului Superior al Magistraturii analizarea şi dispunerea măsurilor legale, ţinând seama de faptul că, prin afirmaţiile făcute onoarea şi reputaţia profesională au fost grav afectate, se creează un potenţial de asociere a  magistraţilor, ca reprezentanţi ai instituţiilor statului, cu  mediul politic. Modul tendenţios, precum şi aprecierile personale şi judecăţile de valoare îmi afectează imaginea publică”, a precizat Lucian Papici în cererea depusă la CSM

La câteva ore după ce a fost revocat din funcţie de procurorul Tiberiu Niţu, procurorul Papici a fost atacat în direct la RTV de premierul Ponta. „Nu ştiu cine a fost demis, Papici, marele băsist, morărist. N-a fost demis, i s-a terminat mandatul. Şi lui Băsescu îi expiră mandatul, ce facem îi ţinem pe toţi la nesfârşit? Că moare ţara fără ei, să mai facă şi ei un dosar. Că şefi din ăştia puşi de Băsescu care trebuie să stea încă o sută de ani după ce pleacă el… Stă şi el procuror simplu, că nu s-a născut şef. S-a terminat şi dosarul, gata, a ajuns la doamna Kovesi. Pa şi la revedere. De ce trebuie să-i ţinem pe toţi băsiştii care au făcut dosare politice după ce le-a expirat mandatul? Eu susţin că Daniel Moraru, cu Papici şi cu ai lui au făcut dosare politice anu trecut când au luat oamenii şi i-au pus să jure cu mâna pe Biblie pentru că au votat la referendum, sunt dosare de poliţie politică. Am spus-o şi o spun mereu. Să se supere Macovei şi mama lui Macovei”, a spus Ponta la România TV. Acestea sunt şi motivele pentru care Papici a solicitat apărarea reputaţiei la CSM.

În cererea adresată CSM procurorul arată prin afirmaţiile sale premierul Ponta a creeat impresia că poate dispune după cum vrea de procurorii DNA, că poate demite sau numi procurorii deşi nu are nici un fel de atribuţii legale în acest sens. „Pe lângă aceasta, unele afirmaţii din cadrul aceleiaşi emisiuni cuprind exprimări De ce trebuie să-i ţinem pe toţi băsiştii?”, de natură a aduce grave atingeri independenţa magistratului. Prin afirmaţia făcută, în mod evident se creează opiniei publice sentimentul că primul ministru, care este om politic, deşi nu are atribuţii legale, este în realitate cel care hotărăşte asupra menţinerii sau nu în funcţia de conducere a unui procuror„, a mai menţionat procurorul Lucian Papici.

Acuzaţia lui Ponta demontată de Comisia Europeană

În toate rapoartele Comisiei Europene, DNA a fost lăudată. Niciunul dintre rapoartele comisiei nu reţine că DNA a făcut dosare la comandă politică. Mai mult CE a constat că DNA a investigat politicieni din toate partidele importante. „DNA a continuat să cerceteze şi să aducă în faţa instanţei cu succes dosare de corupţie. Numărul condamnărilor definitive pronunţate pe baza dosarelor instrumentate de DNA s-a dublat în 2012, în comparaţie cu anul precedent. Acestea au vizat politicieni din toate partidele importante”, se arată în raportul pe justiţie al CE”

Ponta îi răspunde preşedintelui: Nu sufăr dacă rupe pactul de coabitare. E o bătălie importantă să scăpăm justiţia de controlul sovietic al lui Băsescu

Se arata ca:

„Victor Ponta îi răspunde lui Traian Băsescu care l-a acuzat că a intrat „cu bocancii în justiţie” odată cu revocarea procurorului Lucian Papici, susţinând că şeful statului este cel care a controlat „brutal şi sovietic sistemul”. Mai mult, Ponta a anunţat că nu „suferă” dacă preşedintele denunţă pactul de coabitare, mai ales că nu a crezut că „Traian Băsescu se va ţine de cuvânt”.

„Cel care face presiune şi intră cu bocancii în justiţie e preşedintele Băsescu. Tot acest circ pe care îl face preşedintele este de fapt disperarea lui Traian Băsescu că nu mai controlează în totalitate zona în care era domnul Morar şi toţi ceilalţi. Traian Băsescu sună şi bate cu pantoful în masă ca la el pe navă. Foarte bine că procurorul general a aplicat legea şi nu s-a intimidat la ţipetele lui Băsescu. (…) Este om bătălie foarte importantă de a scăpa justiţia de controlul brutal, sovietic al lui Traian Băsescu”, a spus premierul, într-o intervenţie la Antena 3.

El a precizat că nu va denunţa el pactul de coabitare şi că nu regretă că l-a semnat. „Am semnat acel pact cu bună-credinţă, dar nu am crezut că Traian Băsescu se ţine de cuvânt. A fost un sacrificiu necesar. Nu există vreo înţelegere pe care Traian Băsescu să o fi respectat în viaţa lui”, a mai spus Ponta.

Premierul a insistat că Lucian Papici şi-a terminat mandatul, iar ministrul Justiţiei şi procurorul general au aplicat legea adoptată în perioada în care Monica Macovei era ministru al Justiţiei, fără ca el, ca prim-ministru, să fie implicat în aceste schimbări şi fără să fi vorbit cu procurorul general.”

Prima reacţie a lui Crin Antonescu după declanşarea scandalului coabitării

Se arata ca:

„Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a evitat să se pronunţe pe scandalul declanşat între premierul Ponta şi preşedintele Băsescu pe tema procurorilor, afirmând doar „să lăsăm faptele să se consume”.

Liderul PNL a fost unul dintre adversarii pactului de coabitare semnat de Victor Ponta cu preşedintele Băsescu înainte ca social-democratul să fie desemnat premier. Antonescu a relatat că a asistat la momentul semnării pactului de coabitare, dar l-a sfătuit pe Ponta să nu îl semneze.

Preşedintele Băsescu a anunţat că se gândeşte să denunţe pactul de coabitare semnat cu premierul Ponta din cauza intervenţie acestuia în justiţie.”

Iata ce spune si Cristian Tudor Popescu:

Năpârca la maturitate

Se arata ca:

„„Pisicuţ care hămăie, Victor Ponta? Mie mi se pare mai degrabă un pui de aspidă cu ochelari”.

Asta scriam în noiembrie anul trecut despre domnul premier. Aspidă i se mai zice năpârcii, o năpârcă groasă care acum nu mai e pui, s-a ridicat în coadă şi îşi lansează limba bifurcată: „Papici e un procuror băsist care a făcut dosare politice”.

Până să-l aud rostind asta pe prim-ministrul României am refuzat să comentez la posturile tv înlăturarea procurorului Lucian Papici din postul de şef de direcţie în DNA. Voiam să aud mai întâi ce spune procurorul general Tiberiu Niţu, ce spune procurorul-şef DNA Codruţa Kovesi şi, fireşte, procurorul Papici.

Nu mai e nevoie. V. Ponta a transmis întregii ţări că scula sa T. Niţu „face ordine” în DNA. Că procurorii „băsişti” trebuie anihilaţi.
Declaraţia e încremenitoare pentru că aparţine unui premier pe deasupra şi fost procuror. Ce înseamnă procuror băsist din punct de vedere juridic? Ce înseamnă dosar politic din punct de vedere juridic? l-aş fi întrebat pe loc pe juristul V. Ponta. Eu ştiu că în Justiţie există procurori care aplică legea corect, care întocmesc dosare în acord cu litera şi spiritul ei şi procurori care, voit sau nu, fac dosare eronate sau insuficient acoperite cu probe. Nimeni nu a formulat astfel de acuze la adresa procurorului Lucian Papici, al cărui nume subsemnatul îl aud pentru prima dată. Şi aflu că a lucrat la dosarele Năstase, generalul Voicu, Voiculescu, Becali, Remeş. Şi că tocmai a încheiat rechizitoriul în dosarul Liviu Dragnea – vot la referendum…

Din înalta funcţie de premier, doctorul în drept Ponta îi dă un flit în ochi lui Montesquieu, ăla cu separaţia puterilor în stat. Şeful executivului adaugă la lege, cu de la sine putere, infracţiunile de „băsism” şi „făcător de dosare politice”, de care te faci vinovat şi eşti sancţionat pentru că aşa vrea V. Ponta.

Năpârca ajunsă la maturitate nici măcar nu mai recurge la înscenarea unui proces, cât de sumar, cum făcea Securitatea în anii ’50, decretează direct pedepsirea „uneltitorului contra ordinii sociale”.

Dincolo de lovitura de ghioagă administrată independenţei Justiţiei române, ceea ce dă fiori este cinismul relaxat cu care V. Ponta a vorbit. Arată ca un mafiot călare pe situaţie, care nu mai e nevoit să zâmbească democratic.

P.S. Celor care se vor repezi să mă insulte pentru acest text le sugerez să (re)citească apelul pe care l-am adresat în vara anului 2012 procurorului general Codruţa Kovesi şi procurorului-şef DNA Daniel Morar, solicitându-le încetarea anchetării simplilor cetăţeni votanţi.”

Mie mi se pare halucinant ce se intampla in tara asta… De la un nume – Lucian Papici – necunoscut covarsitoarei majoritati a romanilor sa inceapa un asemenea scandal… Dar… asa e cand lucrurile merg prost, in special din punct de vedere economic, mai trebuie si un scandal la scara nationala ca sa mai disipe nemultumirile sociale in crestere. Mai vorbim si de o noua suspendare a Presedintelui, de ce nu?

Dupa parerea mea, este cu totul in neregula ca schimbarea din functie a unui procuror, caruia, din cate am inteles, i-a expirat mandatul, de care marea majoritate a romanilor nici nu a auzit, sa conduca la un asemenea scandal, cu totul inutil. Pentru ca nu vad utilitatea pentru Romania a unui astfel de scandal politic. Daca Victor Ponta a facut afirmatii hazardate, reactia lui Traian Basescu a fost exagerata. Avem de a face cu functii – premier, Presedinte – care sunt reprezentative pentru Statul Roman. Or, tot scandalul asta iti da impresia ca, de fapt, e vorba de doua gasti de dambovita care s-au incaierat pentru ca una dintre ele a incalcat teritoriul celeilalte. Faptul ca delegarea ca sef al Sectiei I din DNA a unui procuror a incetat, mai ales ca i-a expirat mandatul, e un lucru prea marunt ca sa afecteze Romania. Sau asa ar trebui sa fie… Pentru mine nu e clar daca prin faptul ca delegarea respectiva a incetat s-a incalcat sau nu vreo lege. Nu e clar. Ce inseamna ca „Ponta a intrat cu bocancii in Justitie, de dragul lui Dragnea”? Pe de alta parte se remarca pasiunea lui Victor Ponta pentru bogata folosire a epitetelor:

“Am mai văzut o chestie, când veneam încoace…Nu ştiu cine a fost demis. Papici, marele băsist, morărist, macoveist (…) Propaganda asta a lui Macovei şi toţi macoveiştii. Dom’le, nu a fost demis, i s-au terminat mandatele, a avut două mandate. Şi Băsescu îşi termină mandatele. Ce facem, îl ţinem şi pe Băsescu, şi pe Papici, şi pe Morar, că moare ţara fără Papici, Morar şi Băsescu? Să mai stea procuror simplu, să mai facă şi el un dosar, că şefi de-ăştia puşi de Băsescu care trebuie să stea încă o sută de ani după ce pleacă Băsescu – a avut două mandate, amândouă de trei ani, şase ani. Aşa spune în lege, nu ai voie să ai mai mult de două mandate. I s-a terminat mandatul, stă şi el procuror simplu, că nu l-a născut şef”, a afirmat premierul.”

„Cel care face presiune şi intră cu bocancii în justiţie e preşedintele Băsescu. Tot acest circ pe care îl face preşedintele este de fapt disperarea lui Traian Băsescu că nu mai controlează în totalitate zona în care era domnul Morar şi toţi ceilalţi. Traian Băsescu sună şi bate cu pantoful în masă ca la el pe navă. Foarte bine că procurorul general a aplicat legea şi nu s-a intimidat la ţipetele lui Băsescu. (…) Este om bătălie foarte importantă de a scăpa justiţia de controlul brutal, sovietic al lui Traian Băsescu”, a spus premierul, într-o intervenţie la Antena 3.”

De observat cat de mult se pune accent asupra persoanelor respective. Chestiunea nu e ca a fost demis un procuror, iar daca i-a expirat mandatul cu atat mai mult, ci daca lucrul asta a fost facut in mod legal. O problema ar fi fost daca cel care vine in locul acestuia in functia respectiva de sef al unei Sectii din DNA nu si-ar face datoria, insa e prematur sa discutam despre asa ceva. Pentru ca niciun om nu este de neinlocuit. Basescu tine cu dintii de Papici, Ponta il face „marele băsist, morărist, macoveist” – este ridicol ce se intampla!! Totusi, este inadmisibil sa tii intreaga societate romaneasca in tensiune pentru ca un procuror a fost schimbat din functie. Repet: dupa parerea mea, nu are nicio relevanta pentru Romania acest lucru. Partea proasta este ca un astfel de scandal deterioreaza imaginea Romaniei. Iar inlocuitorul lui Papici ar putea fi chiar mai bun decat acesta in functia de sef al Sectiei I din DNA. Pe de alta parte nici nu e foarte clar daca se va rupe pactul de coabitare: obiectiv vorbind, o tensiune de moment nu justifica lucrul acesta.

Si atunci la ce a servit tot acest scandal?

Update

Antonescu il critica in termeni duri pe Ponta

Gandul

Antonescu: „Este inacceptabil. Primul-ministrul nu are voie să dea explicaţii în numele Procurorului General. Suspendarea lui Băsescu e o glumă”

Se arata ca:

„La o zi după criticile preşedintelui Traian Băsescu care i-a reclamat lui  Victor Ponta „a intrat cu bocancii în justiţie de dragul lui Dragnea”, liderul PNL, Crin Antonescu, reaminteşte de „trocul care s-a făcut pentru numirea şefilor de parchete” şi îi reproşează lui Victor Ponta, ca „inacceptabilă”, reacţia de după revocarea procurorului Lucian Papici, anchetatorul dosarului lui Liviu Dragnea, de la şefia Secţiei I a DNA, unde era delegat până la finalul anului.

De la Mărăşeşti, Ponta a evitat un răspuns tranşant: „Eu întotdeauna fac efortul pentru ca să avem un dialog, consens şi nu răspund niciodată în public la lucruri care ţin de politică”. Premierul a dat de înţeles totodată că liderul PNL nu i-a făcut reproşuri similare la întâlnirea pe care au avut-o joi seara la recepţia de ziua Germaniei. „Am discutat aseară la ambasada Germaniei foarte amical. Eu şi cu domnul Băsescu şi cu domnul Antonescu pot să discut”, susţine Ponta.

„Nu poţi să vorbeşti ca şi cum Procurorul General ar fi membru al Guvernului”

Criticile publice ale lui Crin Antonescu au pornit de la comentariile lui Victor Ponta care a justificat revocarea procurorului întrucât „era băsist”. „Şeful executivului, dl Victor Ponta, a vorbit în numele Procurorului General, cum era băsist, cum a făcut dosare politice şi cum domniile lor, nu ştiu exact cine, nu mai ţin băsişti în funcţie. Este inacceptabil, primul-ministru prin atribuţiile constituţionale, nu poate şi nu are voie să dea explicaţii nici să dea mesaje în numele procurorului general. Sper că a fost o greşeală, doar un exces de comunicare (…) O justiţie independentă nu este împărţită pe parcele de independenţă”, a susţinut Antonescu, criticând lipsa de reacţie a Procurorului General Tiberiu Niţu şi interpretarea „că parchetele, instanţele, ar fi într-un joc cu politicieni şi ar trebui să deservească oamenii politici”.

Antonescu trasează o linie de demarcaţie între criticile sale la adresa procurorilor şi intervenţia lui Ponta. „Eu nu am vorbit niciodată în urma schimbării unui procuror să spun „noi l-am schimbat, că era băsist”. Una este să vorbeşti ca şi cum Procurorul General ar fi un membru al Guvernului şi alta e să comentezi din opoziţie lucruri care se văd”, as pus liderul PNL.

„La fel de inacceptabilă” este, în opinia preşedintelui Senatului, interveţia preşedintelui care „foarte apăsat acuză, cu totul disproporţionat, intervenţia primului-ministru, dar ţine să ne informeze că a pus mâna pe telefon, l-a sunat pe procurorul general folosind o formulă simbolică „nu este bine domnule procuror general” „. Antonescu a adăugat însă că „numai înt-o cheie comică” telefonul dat de Băsescu lui Niţu poate fi considerat motiv de suspendare, iar „suspendarea e o glumă”.

Antonescu vrea un Pact pe Justiţiecu girul Senatului

Pe de altă parte, liderul PNL spune că are încă „planuri majore cu Victor Ponta”. „Am încă planuri majore de viitor cu Victor Ponta. Şi Victor Ponta trebuie să ştie că oricine, nu doar Traian Băsescu, încearcă să intimideze procurori sau instanţe în România va avea în mine un adversar la fel de hotărât cum l-a avut Traian Băsescu în toţi aceşti ani (…) Dreptate până la capăt înseamnă independenţa justiţiei, nu preluarea de către noi a controlului justiţiei de la Traian Băsescu”, a mai spus liderul PNL.

Potrivit lui Antonescu, pactul de coabitare pe care Băsescu analizează dacă îl va denunţa „e jenant, a pus România în lumina unei ţări semibananiere” şi trebuie înlocuit cu un pact pe Justiţie al tuturor forţelor politice.

„Vreau să organizăm la Senat o dezbatere amplă despre starea Justiţiei din România, să invităm preşedintele, premierul, ministrul justiţiei, să invităm dacă doresc să vină procurorul general, preşedintele CSM, să discutăm deschis aceste lucruri, să ajungă forţele politice şi nepolitice la un pact naţional pentru independenţa justiţiei, cu criterii, cu reguli”, a suţinut el. Întrebat în ce calitate face acest demers, liderul PNL a răspuns scurt: „Din toate”, adăugând că nu îşi doreşte poziţia de mediator.

Antonescu anticipează că, dincolo de acest episod, „USL va rezista” şi „nu va exista un nou spectacol de confruntare”.

Soluţia care ar fi dus la evitarea conflictului, crede preşedintele Senatului, era aceea ca ministrul Justiţiei să fi avansat nominalizări pentru funcţiile respective la încheierea mandatelor titularilor, fără a apela la delegare.

Ilie Sârbu: „Ciolanul e bun, dar, când e vorba de şeful Guvernului, suntem altfel”

Primul a ripostat liderul PSD al grupului din Senat, Ilie Sârbu. „Crin a ieşit să dea lecţii tururor. Cel mai grav atac a fost cel de astăzi. Am calmat situaţia sătpămâna asta, am zis toţi că nu mai ieşim public. Acum, deodată, s-a plasat deasupra tuturor încercând să medieze asupra instituţiilor statului. De pe ce poziţie? Că cea de preşedinte al Senatului nu-i permite”, crede senatorul PSD.

În opinia sa, poziţiile divergente ale liderilor USL din ultima perioadă au creat „o confuzie generală”.“Ciolanul e bun, suntem la guvernare, ne place să avem miniştri, prefecţi, şefi de agenţii, dar când e vorba de Guvern şi de şeful Guvernului – chiar dacă a greşit Victor Ponta – noi suntem altfel, atunci haideţi să-i omorăm. A putut cineva să creadă ce a spus Crin Antonescu azi sau e o chestie electorală?”, a adăugat acesta, într-o intervenţie la B1.

Mai mult, Ilie Sârbu pune la îndoială viitorul USL, chiar dacă Crin Antonescu a menţionat explicit că nu doreşte ieşirea de la guvernare a liberalilor. „Ce fel de proiecte comune ar mai putea avea? Că încredere nu mai există”, a concluzionat Sârbu.”

Reactii in PSD la declaratiile lui Crin Antonescu

Ivan, lui Antonescu: Atacul la Ponta e incorect; mai mergem împreună sau aveţi alte calcule?

Se arata ca:

„Purtătorul de cuvânt al PSD, Cătălin Ivan, a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, că atacul lui Crin Antonescu la adresa premierului Victor Ponta este unul incorect, el arătând că preşedintele PNL trebuie să spună dacă PSD şi PNL mai merg împreună sau dacă liberalul şi-a făcut „alte calcule”.”

Dragnea: Văd că Antonescu vorbeşte în numele Justiţiei

Se arata ca:

„Vicepremierul Liviu Dragnea a fost întrebat, vineri, la Mărăşeşti,cum comentează faptul că preşedintele PNL a spus că cine încearcă să controleze Justiţia îi este adversar, social-democratul răspunzând că observă că senatorul liberal vorbeşte în numele justiţiei, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Dragnea a participat, împreună cu premierul Victor Ponta, la inaugurarea Mausoleului Mărăşeşti.

Liderul social-democrat a fost întrebat cum comentează faptul că Antonescu a spus că premierul Victor Ponta trebuie să ştie că oricine încearcă să intimideze, influenţeze sau să controleze justiţia va avea în preşedintele PNL un adversar hotărât, aşa cum a avut preşedintele Traian Băsescu.

„Păi deocamdată văd că domnul Crin Antonescu vorbeşte în numele Justiţiei şi eu am un singur comentariu acum: că între cei 7,4 milioane de români care au spus «DA» la Referendum, inclusiv în beneficiul domnului Antonescu, şi cei care îi hăituiau şi îi alergau pe uliţe, eu îi aleg pe oameni”, a răspuns Dragnea.

Liderul liberal Crin Antonescu a declarat, vineri, că premierul Victor Ponta trebuie să ştie că oricine încearcă să intimideze, influenţeze sau să controleze justiţia va avea în preşedintele PNL un adversar hotărât, aşa cum a avut preşedintele Traian Băsescu.

„Nu mă leagă nimic din trecut şi nu am planuri de viitor cu Traian Băsescu. Am încă planuri de viitor şi planuri majore cu Victor Ponta. Am, în orice caz, împreună cu Victor Ponta obligaţii şi responsabilităţi majore în prezent, azi, ca şi mâine. Victor Ponta trebuie să ştie că oricine, nu doar Traian Băsescu, oricine încearcă să intimideze, să influenţeze, sau să controleze, procurori sau instanţe în România, va avea în mine un adversar la fel de hotărât, la fel de determinat, precum l-a avut Traian Băsescu în toţi aceşti ani”, a susţinut Antonescu.

Liderul PNL a menţionat că premierul Victor Ponta ştie acest lucru despre poziţia sa în privinţa justiţiei din momentul înfiinţării USL şi momentul campaniei electorale.

Antonescu a declarat că Victor Ponta a vorbit în numele procurorului general, ceea ce „este inacceptabil”, el arătând că premierul, prin atribuţiile constituţionale, nu poate să dea explicaţii sau mesaje în numele procurorului general şi adăugând că păstrează speranţa că „a fost doar o greşeală”.”

Nu inteleg… Cum a vorbit Crin Antonescu in numele Justitiei?

Ce nu intelege Victor Ponta…

Ponta a plecat fără să taie panglica de la inaugurarea unei staţii electrice din Prahova. „Hai că mai avem lucruri de făcut”

Se arata ca:

„Premierul Victor Ponta a vizitat, vineri, Parcul Agroindustrial din Ciorani (Prahova), unde a fost construită o staţie de energie electrică, în urma unei investiţii de 3,5 milioane de euro, el plecând, însă, fără a tăia panglica inaugurală, lăsând nefolosite cele trei foarfece aşezate pe un scaun.

Premierul a venit la Ciorani însoţit de preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Prahova, Mircea Cosma, fiind aşteptat de parlamentari, autorităţi locale şi reprezentanţi ai firmei Eximprod Grup, care a dezvoltat proiectul, şi ai Electrica Muntenia Nord.

Şeful CJ Prahova i-a dat explicaţii premierului despre Parcul Agroindustrial de la Ciorani, aflat la opt kilometri de autostrada A3 şi l-a anunţat că până în septembrie 2014 autorităţile din Prahova vor construi din fonduri din bugetul local o bretea de intrare şi ieşire pe A 3 în localitatea Ciorani.

După câteva minute în care a ascultat explicaţiile şefului CJ Prahova, Ponta a părăsit incinta staţiei electrice fără a tăia panglica tricoloră care îl aştepta pentru inaugurare, cele trei foarfece pregătite pentru inaugurare rămânând nefolosite, pe o tavă aflată pe un scaun.

„Hai că mai avem lucruri de făcut”, a spus Ponta, urcându-se apoi în maşină.

În prezent, pe amplasamentul parcului de la Ciorani există un prim câmp de panouri fotovoltaice, care are o putere de 2,5 megawaţi, iar energia produsă de acestea va fi preluată de noua staţie electrică, cu o putere de 75 de megawaţi şi în care s-au investit 3,5 milioane de euro, potrivit reprezentanţilor Eximprod Grup.

Conform primarului comunei Ciorani, Marin Voicu, şapte firme vor dezvolta pe o suprafaţă de aproximativ o sută de hectare câmpuri de panouri fotovoltaice. În plus, în incinta parcului vor mai fi construite o fabrică de lapte praf, o fabrică de conserve şi un depozit de sortare a legumelor şi fructelor produuse în această zonă, urmând să fie creatre aproximativ 2.500 de locuri de muncă.

De la Ciorani, premierul Victor Ponta a plecat la Cramele Budureasca, unde va fi pusă în funcţiune o nouă fermă de producţie a vinului, realizată în urma unei investiţii de 14 milioane de euro.

Tot vineri seară, de la ora 19.00, Ponta va asista la un meci demonstrativ de baschet între echipele CSU Asesoft Ploiesti şi Steaua CSM Exim Bank, la Sala Sporturilor din Ploieşti.”

Eu cred ca Dl. Ponta nu intelege ca cei care au votat la referendum pentru demiterea D-lui. Basescu, ca cei care au votat USL, aducand aceasta alianta in Parlament cu o majoritate zdrobitoare, nu au facut aceste lucruri pentru ca sa suporte arogantele domniei sale. Pentru ca nimeni nu e dator D-lui. Ponta ca sa-i suporte acestuia arogantele.

Interesant de citit: Cristian Tudor Popescu – reactia la criticile care i-au fost aduse

Cristian Tudor Popescu răspunzând la Gândul LIVE celor care îl acuză că este “băsist”: Zăcământul de prostie este cea mai mare resursă a României

Se arata ca:

„Cristian Tudor Popescu, senior editor „Gandul”, a declarat la Gândul LIVE că cea mai mare bogăţie a României este prostia, referitor la criticile care i s-au adus că ar fi „băsist”.

„Eu, dintotdeauna, am ştiut că cea mai mare bogăţie a poporului român sunt zăcămintele de prostie. Nu petrolul, nu metalele rare, aurul de la Roşia Montană, prostia, domnule. Dacă şti să o exploatezi în România, sunt zăcăminte inepuizabile. Orice piatră întorci aici, ţăşneşte prostia. Aceşti oameni nu reuşesc să judece decât aşa: se dau cu capul de zidul din faţă şi spun ‘Au, ce m-a lovit’. Apoi se dau cu capul de zidul din spate. Ăştia pot gândi doar în alb şi negru. Nu ştiu ce e ăla raţionament, ce e o nuanţă şi nici nu vor să ştie. Anii trec şi ei rămân neschimbaţi. Strigă: ‘Popescule, cât te plăteşte Voiculescu?’. Asta este cea mai tare. Ce treabă am avut eu vreodată în veacul vecilor cu individul ăsta. Sau alţi spun: ‘Aaa, te-au mânjit de bale băsistel'”, a afirmat Cristain Tudor Popescu.”

Update 2

Romania Libera

Reacţia SUA la scandalul din justiţie: Este esenţial ca numirile la DNA să fie corecte. Admirăm activitatea excelentă a procurorilor Papici şi Alexandru

Se arata, printre altele, ca:

„Ambasada SUA din România a emis o declaraţie publică, în contextul scandalul demiterii procurorului Lucian Papici din funcţia de şef de secţie DNA, în care îşi exprimă „admiraţia şi aprecierea pentru activitatea excelentă” a lui Papici şi a Marianei Alexandru – adjuncta sa.

Ambasada SUA cere ca numirea înlocuitorilor procurorilor Lucian Papici şi Mariana Alexandru să fie „rezultatul unor proceduri corecte şi al consultărilor, astfel încât DNA să continue să fie condusă de procurorii cei mai competenţi, curajoşi, cu realizări remarcabile în lupta împotriva corupţiei”.

Totodată, Ambasada subliniază că SUA, în calitate de aliat NATO şi partener apropiat, „împărtăşesc obiectivul Guvernului României de asigurare a independenţei şi a profesionalismului sistemului de justiţie şi luptă împotriva corupţiei”, iar „Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) este o instituţie de o importanţă vitală în aceste eforturi”.

Reacţia completă a ambasadei SUA:

„În calitate de aliat NATO şi partener apropiat, Statele Unite impărtăşesc obiectivul guvernului României de asigurare a independenţei şi a profesionalismului sistemului de justiţie şi luptă împotriva corupţiei. Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) este o instituţie de o importanţă vitală în aceste eforturi.

Ne exprimăm admiraţia şi aprecierea pentru activitatea excelentă desfăşurată de domnul Lucian Papici şi de doamna Mariana Alexandru. Este esenţial ca numirile înlocuitorilor acestora, care au o importanţă crucială, să fie rezultatul unor proceduri corecte şi al consultărilor, astfel încât DNA să continue să fie condusă de procurorii cei mai competenţi, curajoşi, cu realizări remarcabile în lupta împotriva corupţiei. Îndemnăm toate părţile implicate: procurorul şef al DNA, procurorul general, ministrul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii şi preşedinţia, să coopereze şi să se consulte în legătură cu acest subiect”.”

Reacţia Comisiei Europene la scandalul din România: Situaţia DNA va fi reflectată în raportul MCV, nu comentăm cazuri individuale

Se arata, printre altele, ca:

„Situaţia Direcţiei Naţionale Anticorupţie va fi reflectată în raportul MCV care urmează să fie publicat în luna decembrie, a declarat, vineri, pentru Mediafax, Mark Gray, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene.

„Situaţia DNA va fi reflectată, ca de obicei, în următorul raport MCV, dar nu comentăm numirile individuale”, a precizat Gray, referindu-se la procesul de numire a înlocuitorilor procurorilor Lucian Papici şi Mariana Alexandru.

Procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a decis, miercuri, încetarea delegării procurorului Lucian Papici, şef al Secţiei I din DNA, şi a adjunctului acestuia, Mariana Alexandru, în locul lor fiind delegaţi procurorii Iuliana Bendeac, ca şef de secţie, şi Viorel Cerbu, ca adjunct, au declarat oficiali ai Parchetului instanţei supreme.

Decizia a provocat un schimb de replici, la distanţă, între premierul Victor Ponta şi preşedintele Traian Băsescu.”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Octombrie 4, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 20 comentarii

Care e parerea Dvs.?

Gandul

Comisia Europeană face praf planul Guvernului privind utilizarea banilor europeni. Ce sfat dă Bruxelles-ul cabinetului de la Bucureşti

Se arata ca:

” Comisia Europeană a atenţionat Guvernul că proiectul Acordului de Parteneriat transmis către Bruxelles, care va reglementa modul de utilizare a banilor comunitari pentru 2014-2020, este incoerent şi fără priorităţi clare, solicitând ca documentul să fie refăcut „peste vară”, până în luna septembrie. De asemenea, oficialii CE au solicitat clarificări cu privire la mecanismele financiare, detalii suplimentare cu privire la propunerile de alocare financiară (7 miliarde euro pentru programele regionale fiind considerată o sumă mult prea mare), precum şi o evaluare clară a capacităţii de absorbţie şi o listă cu viitoarele investiţii teritoriale integrate.

Avertismentul a fost notat de către reprezentanţa permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană, care i-a atenţionat mai departe pe reprezentanţii Guvernului de la Bucureşti că o eventuală respingere a acestui proiect de către Comisia Europeană, în urma consultărilor inter-servicii care vor avea loc, riscă să conducă la întârzieri în adoptarea viitoarelor programe operaţionale şi în implementarea lor chiar de la începutul anului viitor, fapt ce ar crea noi probleme în absorbţia fondurilor europene.

Problemele au fost reclamate, conform unui document oficial obţinut de MEDIAFAX, la începutul lunii iulie, la reuniunea informală avută la Bruxelles de către reprezentanţii Ministerului Fondurilor Europene, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerului Muncii, Ministerului Educaţiei şi Ministerului Agriculturii cu membrii mai multor servicii ale Comisiei Europene, respectiv Directoratul General de Politică Regională (DG REGIO), Directoratul General pentru Ocuparea Forţei de Muncă (DG EMPL), Directoratul General de Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DG AGRI) şi Directoratul General de Pescuit şi Afaceri Maritime (DG MARE).

Şeful adjunct al Unităţii pentru România din DG REGIO a explicat că oficialii de la Bruxelles au transmis deja observaţii la care Ministerul Fondurilor Europene a răspuns la finele lunii iunie, dar că membrii Comisiei îşi menţin dezacordul asupra mai multor aspecte incluse în răspunsul respectiv, observaţiile transmise deja în scris părţii române rămânând valabile, şi a insistat asupra necesităţii unei „reale şi eficiente colaborări” între acest minister, în calitate de instituţie coordonatoare, şi ministerele de linie.

„Ca observaţii orizontale asupra proiectului de document, responsabilii Comisiei au subliniat următoarele: lipsa unei identificări clare a nevoilor şi priorităţilor de finanţare pentru următoarea perioadă de programare; incoerenţa documentului şi lipsa unei orientări strategice în abordarea obiectivelor tematice, respectiv necorelarea acestora cu priorităţile; necesitatea preluării obiectivelor şi abordării strategice din documentul de poziţie al Comisiei, document agreat de autorităţile române, dar şi corelarea cu Strategia Europa 2020, cu recomandările specifice de ţară, respectiv cu Planul Naţional de Reformă”, relevă documentul.

Inconsecvenţă între obiective şi alocarea finanţărilor

Oficialii Comisiei au atenţionat, printre altele, că au constatat o inconsecvenţă între obiective şi alocarea finanţărilor şi că este necesară o viziune care să provină dintr-o analiză de risc corespunzătoare, care să facă referire inclusiv la nivelul foarte mic al investiţiilor private. De asemenea, CE apreciază că în proiect se face referire doar la accesul în banda largă în gospodării lipsind partea comercială (de business), că lipsesc trimiterile la obiectivele agendei digitale şi justificarea unor priorităţi ca e-cultură şi e-sănătate în concordanţă cu strategiile sectoriale corespunzătoare.

Totodată, reprezentanţii CE susţin că este necesară o concentrare pe sectoarele cu potenţial de creştere în România, că ar trebui să se pună accent pe nevoile de creşterea şi extindere a IMM-urilor, cu o analiză a obstacolelor întâmpinate de acestea, ca lipsa de finanţare, că lipseşte conexiunea dintre Acordul de Parteneriat şi planurile naţionale pentru eficienţa energetică şi energia regenerabilă, dar şi referirile la dereglementarea preţurilor din energie şi la schemele de sprijin pentru regenerabile, că lipsesc propunerile de investiţii în domeniul schimbărilor climatice, dar şi estimările corespunzătoare, justificarea economică şi analiza de management al riscului din care ar trebui să rezulte 2-3 priorităţi pentru finanţare, că este necesară o justificare a alegerii priorităţilor de investiţii.

Punct slab: lipsa unui Master Plan pe Transport

A fost semnalată şi lipsa unui Master Plan pe Transport, ale cărui priorităţi să fie redate în document, atrăgându-se atenţia că obiectivul nu va fi luat în discuţie decât atunci când Master Planul va fi finalizat şi că, în plus, există pericolul ca întregul program operaţional preconizat pentru marile proiecte să fie blocat în absenţa acestui Master Plan.

„Vor trebui incluse analize cu privire la siguranţa rutieră (ex: îngrijorări cu privire la numărul de decese survenite în urma accidentelor în România), precum şi la modalităţile de eliminare a deficienţelor administrative (ex.: restructurarea în domeniul căilor ferate)”, indică documentul citat.

Oficialii europeni au mai avertizat că este necesară identificarea grupurilor ţintă spre care urmează să fie direcţionate investiţiile din domeniul ocupării forţei de muncă, precum şi măsuri clare, diferenţiate pentru fiecare grup în parte, că sunt necesare mecanisme de tranziţie între inactivitate şi locuri de muncă sau pregătire, că trebuie identificate sectoarele de competitivitate în care există nepotriviri în ceea ce priveşte calificarea/pregătirea, precum şi clarificarea măsurilor legate de mobilitatea muncii în zona rurală, că se impune identificarea grupurilor ţintă spre care urmează să fie direcţionate investiţiile şi pentru incluziunea socială, că este necesară o mai mare claritate privind proiectele de infrastructură la scară mică în zonele rurale, că se impune o abordare integrată care să vizeze legăturile dintre grupurile vulnerabile, nevoia de infrastructură şi piaţa muncii, că nu au fost dezvoltate suficient şi relevant provocările şi priorităţile pentru învăţământ vocaţional, învăţământ superior şi învăţarea pe tot parcursul vieţii, alegerea priorităţilor nefiind suficient de argumentată, că lipsesc trimiterile la identificarea nevoilor şi a priorităţilor pentru infrastructura de educaţie, care să ia în considerare tendinţele demografice şi economice şi sustenabilitatea financiară.

În ceea ce priveşte cadastrul, oficialii CE au solicitat o justificare şi argumente privind intervenţia publică, respectiv necesitatea unei prezentări holistice cu accent pe prioritizare, criteriile de selecţie pentru comune, evaluarea nevoii de finanţare şi eventualele conexiuni cu dezvoltarea economică, precum creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene). DG EMPL a precizat insistent că nu va fi de acord cu finanţarea proiectului de cadastru din Fondul Social European (FSE), deşi înţelege importanţa acestuia pentru România.

Comisia a propus o reuniune tehnică având ca temă cadastrul, în care să fie abordate subiecte privind justificarea finanţării din fonduri publice, beneficiile viitoare (o mai bună absorbţie a fondurilor europene) şi obiectivele propuse a fi atinse.

Oficialii CE au mai atenţionat că transferurile între fonduri (Fondul Social European, Fondul de Coeziune şi Fondul European pentru Dezvoltare Regională) nu mai sunt permise în noul regulament, sumele alocate fiind fixe şi a precizat că, în curând, Comisia va transmite părţii române o scrisoare cu sumele care îi revin pe fiecare fond în parte.

CE solicită clarificări

În concluzie, oficialii CE au solicitat clarificări cu privire la mecanismele financiare, detalii suplimentare cu privire la propunerile de alocare financiară (7 miliarde euro pentru programele regionale fiind considerată o sumă mult prea mare), o evaluare clară a capacităţii de absorbţie, o listă cu viitoarele investiţii teritoriale integrate, comentariile din cadrul Acordului de Parteneriat fiind apreciate ca mult prea vagi, dar şi garanţii (analiza riscurilor, costurilor şi beneficiilor) că viitoarea structura de management propusă va fi una funcţională şi că expertiza din sistemul de management şi control va fi transferată noilor entităţi.

În luna iunie, ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, anunţa că România a propus, în proiectul Acordului de parteneriat 2014-2020, ca din suma de 21,8 miliarde de euro care îi va fi alocată pe politica de coeziune, PO Infrastructură mare şi Regional să beneficieze de câte 7 miliarde de euro.

„Comisia a reiterat importanţa Acordului de Parteneriat şi necesitatea ca aspectul calitativ să fie cel care primează în elaborarea documentului, România având la dispoziţie toată vara pentru a-l îmbunătăţi şi a propune în septembrie o versiune care să corespundă cerinţelor şi recomandărilor Comisiei”, se arată în document.

În discuţia de la Bruxelles, partea română a asigurat că prin transmiterea documentului către Comisie s-a urmărit „o primă reacţie” din partea acesteia şi că documentul va fi refăcut, luându-se în considerare observaţiile şi recomandările Comisiei.

Documentul include şi o notă distinctă a reprezentanţei României la UE către Guvernul de la Bucureşti, în care se insistă că este necesară analiza atentă a comentariilor şi recomandărilor Comisiei în vederea asigurării unui „document de calitate”, cu atenţionarea că o eventuală respingere a proiectului Acordului de Parteneriat de către Comisie, în urma consultărilor inter-servicii care vor avea loc, riscă să conducă la întârzieri în adoptarea viitoarelor programe operaţionale şi în implementarea lor chiar de la începutul anului viitor, fapt ce ar crea noi probleme în absorbţia fondurilor europene.

Reprezentanţa adaugă că transmiterea proiectului Acordului de Parteneriat către Comisie în luna septembrie nu va întârzia procesul agreării acestuia, dat fiind faptul că negocierile privind pachetul coeziune nu vor fi finalizate înainte de luna octombrie, fiind puţine state membre (7-8) care intenţionează să transmită Comisiei proiectul Acordului de Parteneriat înainte de vacanţa de vară, astfel că „nu există o presiune” nici din acest punct de vedere.

Ministrul Teodorvici declara, în luna iunie, că Ministerul Fondurilor Europene a discutat proiectul Acordului de parteneriat 2014-2020, document care stabileşte pentru România modul în care vor fi utilizate cele 21,8 miliarde de euro aferente Politicii de coeziune, şi că un document în acest sens a fost trimis deja spre consultare Comisiei Europene.

El arăta că acest document a fost elaborat în cadrul dialogului informal, pentru că la nivel european nu există încă aprobat setul de regulamente care să stabileacă ce anume se poate finanţa în mod exact şi care sunt alocările financiare minime pe care un stat membru trebuie să le aplice.

„De asta şi Comisia Europeană a insistat că e o discuţie informală. Vom primi în următoarele două săptămâni o serie de comentarii din partea Comisiei Europene, astfel încât în prima parte a lunii iulie să avem deja o nouă rundă de discuţii la Bruxelles, iar la jumătatea lunii iulie să putem include comentariile şi să retrimitem Comisiei acest document”, a spus Teodorovici.

El a spus că acest document cuprinde, în primă fază, alocările financiare la nivel macro, la nivel de Plan Operaţional, estimat de partea română, strucutura instituţională pe care România o propune pentru a implementa următorul cadru finaciar, precum şi numărul de programe operaţionale sectoriale.”

De citit ce spune si Mediafax in acest sens:

EXCLUSIV: Comisia Europeană a avertizat Guvernul că planul pentru bani europeni este incoerent, fără priorităţi clare

Mesaj de la Cotroceni: „Dragi români, aveţi un guvern care nu a probat că ar fi competent să pregătească absorbţia banilor UE. Coabitare nu înseamnă şi minciună”

Se arata ca:

„Preşedintele Traian Băsescu susţine că Guvernul a probat că nu a fost competent în pregătirea absorbţiei banilor pentru exerciţiul 2014-2020 prin proiectul Acordului de Parteneriat transmis la Bruxelles, adăugând că trage un semnal de alarmă în acest sens.

„Motivul semnalului pe care îl trag public este că riscăm să intrăm în exerciţiul bugetar 2014-2020 la fel de nepregătiţi cum am intrat la 1 ianuarie 2007 şi riscăm acelaşi proces de întârziere şi de pierdere de fonduri europene. Noi aici nu avem dreptul să ne jucăm de-a «îi trag, bine, nu îi trag, bine», pentru că ăştia nu sunt nici banii lui Băsescu, nici banii lui Ponta, nici ai ministrului pentru Fonduri Europene, Teodorovici ăsta, nici banii nimănui, sunt bani destinaţi modernizării României pentru români, creării de locuri de muncă, dezvoltării ţării”, a afirmat Băsescu în declaraţia de presă de la Palatul Cotroceni.

De asemenea, el a arătat că trebuie să tragă acest semnal de alarmă chiar dacă există pactul de coabitare cu premierul.

„Şi nu pot să spun că de dragul acordului de coabitare eu nu vă spun nimic, dragi români. Ba vă spun, dragi români. În momentul de faţă aveţi un Guvern care nu a probat a fi competent să pregătească absorbţia banilor în exerciţiul bugetar 2014-2020”, a afirmat Băsescu.

Totodată, preşedintele s-a arătat dispus să acorde ajutor Guvernului în privinţa elaborării Acordului de Parteneriat. „Nici nu am să dau indicaţii Guvernului ce are de făcut, că nu e atribuţiunea mea. Spun public doar un lucru: Dacă au nevoie de ajutor, sunt gata să îi ajut pentru că ştiu ce ar trebui făcut, dar numai dacă au nevoie de ajutor”, a spus şeful statului.

El a subliniat că formulările dure din analiza experţilor Comisiei Europene cu privire la proiectul documentului cadru transmis de Guvernul României i se pare „unul dintre cele mai grele afronturi” pe care le-a văzut la adresa unui guvern sau unei ţări de când este membru al Consiliului European.

„Pe mine mă îngrijorează pentru că la 1 ianuarie 2014 începe noul exerciţiu bugetar. Noi nu numai că nu avem proiecte pregătite pentru 1 ianuarie 2014, proiecte care ar fi trebuit să fie gata de licitaţie şi să înceapă pe urmă implementarea lor, noi nu reuşim să ne facem documentele de bază care să ne permită accesarea banilor, darămite să avem pretenţia la proiecte”, a adăugat Băsescu.

Preşedintele a citat din analiza Comisiei Europene mai multe formulări critice printre care cea referitoare la faptul că documentul transmis de partea română „nu ţine cont de substanţa Strategiei Europa 2020”, lipsa de corelare între recomandările specifice de ţară şi programul naţional de reformă, „lipsa capacităţii de analiză” în stabilirea obiectivelor care trebuie finanţate, propunerea unor proiecte neeligibile, lipsa unui Master Plan pe Transporturi.

„Şi, în sfârşit, pentru că tot am pierdut «un geniu», pe domnul Fenechiu, o observaţie din documentul experţilor Comisiei Europene care spune «lipsă de Master Plan pentru Transporturi». Aşa genial şi aşa lipsă, după domnul prim-ministru”, a mai comentat Băsescu.

Comisia Europeană a atenţionat Guvernul, potrivit unui document oficial obţinut săptămâna trecută de MEDIAFAX, că proiectul Acordului de Parteneriat transmis către Bruxelles, care va reglementa modul de utilizare a banilor comunitari pentru 2014-2020, este incoerent şi fără priorităţi clare, solicitând ca documentul să fie refăcut „peste vară”, până în luna septembrie.

Avertismentul a fost notat de către Reprezentanţa permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană, care i-a atenţionat mai departe pe reprezentanţii Guvernului de la Bucureşti că o eventuală respingere a acestui proiect de către Comisia Europeană, în urma consultărilor inter-servicii care vor avea loc, riscă să conducă la întârzieri în adoptarea viitoarelor programe operaţionale şi în implementarea lor chiar de la începutul anului viitor, fapt ce ar crea noi probleme în absorbţia fondurilor europene.

La acel moment, premierul Victor Ponta a afirmat, la Digi 24, că ştirea incluzând aceste observaţii reprezintă doar „o mică petardă”, că el nu a primit vreo scrisoare, că în urm cu două luni a mai existat o informaţie similară care ar fi fost negată de Comisia Europeană şi că deocamdată este vorba doar de o consultare cu oficialii de la Bruxelles.

Ministerul Fondurilor Europene (MFE) a susţinut că dialogul informal pe care îl poartă autorităţile române cu Comisia Europeană pentru elaborarea Acordului de Parteneriat pentru 2014-2020 „se derulează printr-un schimb constructiv de opinii, conform calendarului agreat de comun acord cu Comisia”.

MFE a menţionat, într-un comunicat remis joi agenţiei MEDIAFAX, că proiectul Acordului de Parteneriat transmis CE pe 6 iunie şi supus în aceeaşi zi dezbaterii publice „nu putea fi unul aproape definitivat”.

Ministerul Fondurilor Europene a precizat luni şi că Acordul de Parteneriat pentru 2014-2040 urmează să fie transmis Comisiei de către autorităţile române în toamna acestui an.
„Până la momentul transmiterii Acordului de Parteneriat pentru 2014-2020, autorităţile române şi serviciile Comisiei Europene poartă un dialog informal care constă în întâlniri şi schimb de corespondenţă. Schimbul de opinii dintre autorităţile române şi serviciile Comisiei este unul constructiv şi, ca urmare a discuţiilor purtate în cadrul dialogului informal, documentul consultativ va fi revizuit conform concluziilor agreate de ambele părţi”, mai afirmă MFE.” (subl. mea)

Ponta îi reproşează lui Băsescu relaţia cu Bruxellesul: „Subminează interesele României. Vine şi ne sabotează”

Se arata ca:

„Contrele dintre preşedinte şi premier legate de pregătirea absorbţiei banilor pentru exerciţiul bugetar european 2014-2020 prin proiectul Acordului de Parteneriat transmis la Bruxelles au ajuns până la acuzaţii de sabotaj. Reproşul i-a fost făcut de Victor Ponta preşedintelui Traian Băsescu, premierul reclamându-i şefului statului că, prin intervenţia critică recentă legată de negocierea actestui proiect, „subminează interesele României” în relaţia cu Comisia Europeană.

„Faptul că iese cu steagul României în spate şi vorbeşte despre un document neasumat de nimeni e un act de subminare a intereselor ţării. Lasă-ne să negociem. În februarie a făcut un târg prost când a obţinut foarte puţini bani şi acum, când vrem să negociem cum să-i cheltuim cât mai bine, vine şi ne sabotează. E un act de iresponsabilitate”, a reclamat Ponta.

Mai mult, premierul susţine că niciuna din criticile apărute anterior în presă sau invocate de Băsescu, care a citat într-o conferinţă de presă dintr-un document fără a-l prezenta însă, nu apar în corespondenţa Ministerului Fondurilor Europene cu reprezentanţii Comisiei Europene. Mai întâi Ponta a pus formulările pe seama „vreunui funcţionar de la Bruxelles”, de la „vreo direcţie a Comisiei”, ca apoi să afirme că era vorba de „document al misiunii noastre la Bruxelles”, referindu-se la Reprezentanţa României pe lângă Comisia Europeană condusă de ambasadorul Mihnea Motoc.

Potrivit unui document obţinut de Mediafax, Comisia Europeană a atenţionat Guvernul că proiectul Acordului de Parteneriat transmis către Bruxelles, care va reglementa modul de utilizare a banilor comunitari pentru 2014-2020, este incoerent şi fără priorităţi clare, solicitând ca documentul să fie refăcut „peste vară”, până în luna septembrie. De asemenea, oficialii CE au solicitat clarificări cu privire la mecanismele financiare, detalii suplimentare cu privire la propunerile de alocare financiară (7 miliarde euro pentru programele regionale fiind considerată o sumă mult prea mare), precum şi o evaluare clară a capacităţii de absorbţie şi o listă cu viitoarele investiţii teritoriale integrate. Printre altele, apărea şi observaţia că autorităţile de la Bucureşti au preluat prin „copy-paste” recomandările de ţară elaborate de Comisia Europeană, trimiţându-le pe post de plan de acţiune.

Avertismentul a fost notat de către reprezentanţa permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană, care i-a atenţionat mai departe pe reprezentanţii Guvernului de la Bucureşti că o eventuală respingere a acestui proiect de către Comisia Europeană, în urma consultărilor inter-servicii care vor avea loc, riscă să conducă la întârzieri în adoptarea viitoarelor programe operaţionale şi în implementarea lor chiar de la începutul anului viitor, fapt ce ar crea noi probleme în absorbţia fondurilor europene.

Unul din punctele slabe semnalate de CE este lipsa unui Master Plan pe Transport, ale cărui priorităţi să fie redate în document, atrăgându-se atenţia că obiectivul nu va fi luat în discuţie decât atunci când acesta va fi finalizat şi că, în plus, există pericolul ca întregul program operaţional preconizat pentru marile proiecte să fie blocat în absenţa sa.” (subl. mea)

Care e parerea Dvs.?

E foarte interesant ce spune Ponta: „că niciuna din criticile apărute anterior în presă sau invocate de Băsescu, care a citat într-o conferinţă de presă dintr-un document fără a-l prezenta însă, nu apar în corespondenţa Ministerului Fondurilor Europene cu reprezentanţii Comisiei Europene„. 

Deci Comisia Europeana a atentionat Guvernul asupra lipsurilor proiectului Acordului de Parteneriat transmis catre Bruxelles. Astfel de lucruri se pot intampla. Se poate, bunaoara, intampla ca un document sa aiba carente, trebuind sa fie revizuit. Dar sa ne aplecam putin asupra reactiei lui Traian Basescu. Eu nu spun ca Presedintele n-ar avea  dreptul sa-si afirme punctul de vedere cu privire la o anumita chestiune. Insa reactia dumnealui a fost ca imediat sa califice intreg Guvernul drept incompetent. In mod public, in vazul natiunii, lucrul acesta inscriindu-se in strategia prezidentiala de a face politica, atacand in mod continuu acest Guvern: Ponta e incompetent, Guvernul e incompetent, „sunt mai bun premier decat Ponta”. Este ca si cum aceasta Comisie Europeana i-a ridicat mingea la fileu lui Traian Basescu, pentru ca acesta din urma sa faca un smash de toata frumusetea si publicul sa n-aiba altceva de facut decat sa-l aplaude entuziast! Este adevarat: nu se poate spune despre Comisia Europeana ca ar fi avut o asemenea intentie. Dar asa pare, dupa ce reactii a avut Presedintele. Daca raspunsul dur al Comisiei Europene „i se pare  „unul dintre cele mai grele afronturi” pe care le-a văzut la adresa unui guvern sau unei ţări de când este membru al Consiliului European” chiar trebuia sa mai puna si el gaz peste foc si sa stearga pe jos, in public, cu acest Guvern? Daca e „unul din cele mai grave afronturi” la adresa Guvernului, nu ar fi trebuit cumva sa caute sa ia apararea acestui Guvern? Pentru ca „unul din cele mai grave afronturi” la adresa Guvernului ar putea sa insemne, ar putea fi interpretat ca unul din cele mai grave afronturi la adresa tarii noastre, a statului roman.

Trebuie spus ca, sub aceeasi Comisie Europeana, nici Guvernul Boc nu a excelat la capitolul absorbtie a fondurilor europene. Eu n-am auzit ca pe vremea lui Boc Comisia Europeana sa aduca respectivului Guvern un asemenea afront. Slaba capacitate de absorbtie a fondurilor europene, pe vremea lui Boc, a rezultat tot pentru ca au fost documente „incoerente si fara prioritati clare” trimise catre Bruxelles. Ca daca ar fi alta pricina, care ar fi aceea? Cu toate acestea, n-am auzit pe atunci de asemenea afronturi aduse de Comisie Guvernului de atunci. Insa, cu afronturi sau fara, nici pe vremea lui Boc nu am reusit sa absorbim din fondurile europene alocate Romaniei.

Acum a intervenit un element nou: afrontul. Tocmai pentru ca sa justifice eventuale „întârzieri în adoptarea viitoarelor programe operaţionale şi în implementarea lor chiar de la începutul anului viitor, fapt ce ar crea noi probleme în absorbţia fondurilor europene”. Spuneam despre aceasta Comisie ca i-ar fi ridicat mingea la fileu lui Traian Basescu – iata ce afirma Basescu:

„”Nici nu am să dau indicaţii Guvernului ce are de făcut, că nu e atribuţiunea mea. Spun public doar un lucru: Dacă au nevoie de ajutor, sunt gata să îi ajut pentru că ştiu ce ar trebui făcut, dar numai dacă au nevoie de ajutor”, a spus şeful statului.”

Basescu stie ce ar trebui facut, lucru ce ar trebui citit: Basescu e mai bun premier decat Ponta. De fapt asta e concluzia care trebuia sa se desprinda din toata povestea asta: Basescu e mai bun premier decat Ponta. Si atunci cum sa nu ma intreb daca nu cumva lucrul asta s-a urmarit de la bun inceput, inca de cand a aparut raspunsul cu formularile dure ale Comisiei. Adica discreditarea Guvernului Ponta.

Ma intrebam daca nu cumva Basescu ar fi trebuit sa ia apararea Guvernului… Eu cred ca in nicio tara europeana care are Presedintele de culoare politica diferita de cea a premierului, intr-o asemenea situatie Presedintele nu ar reactiona asa cum a facut-o Basescu, adica sa-si discrediteze premierul, sa-l puna intr-o lumina si mai defavorabila, sa-l arate drept incompetent si toate acestea in mod public, in vazul unei tari si a unei Europe intregi! Ca lucrul asta se petrece la noi in conditiile existentei unui pact de coabitare intre Presedinte si Premier, cred ca n-ar mai trebui sa spun… Basescu nu a utilizat nici macar clasica formula diplomatica: „privesc cu surprindere raspunsul Comisiei Europene” ci pur si simplu a facut un intreg Guvern prost, incompetent. Ca dupa aceea sa spuna ca e gata sa-i dea ajutor.

Daca aceste declaratii ar fi fost facute nu de catre Basescu, ci de catre un lider al Opozitiei, lucrurile ar fi stat altfel. Culmea este ca n-am auzit pe cineva din Opozitie luand in mod public o astfel de pozitie precum Basescu!

DE citit si…

Premierul Ponta, contrazis de Comisia Europeană pe MCV: ”Raportul oral nu conţine menţiuni pozitive sau negative despre justiţia din România”

Se arata ca:

Premierul Victor Ponta s-a lăudat la finalul săptămânii trecute că România a primit un raport pozitiv din partea Comisiei Europene în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Ponta susţine că experţii de la Bruxelles au  ”lăudat numirea noilor şefi la Parchet, procesul de pregătire, de implementare a Codurilor”. Contactaţi de gândul, oficialii CE îl contrazic pe Ponta, spunând că România nu a fost lăudată şi că nu există nici un fel de ”raport pozitiv”, iar la Bruxelles a avut loc o simplă întâlnire de lucru în care nu s-a analizat starea de fapt din sistemul judiciar românesc.

Săptămâna trecută, Comisia Europeană a prezentat autorităţilor române o actualizare a stadiului Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Oficialii de Bruxelles au făcut o prezentare orală, fiind vorba de o întâlnire de rutină. Reprezentanţii CE au menţionat că nu a fost vorba de un raport intermediar.

Pe 18 iulie premierul Victor Ponta a susţinut că România a primit ”un raport pozitiv” din partea experţilor CE. Premierul a afirmat că România a fost lăudată pentru progresele din Justiţie. ”Prezentarea în plen s-a referit, destul de pe larg, la România, spunându-se că s-au înregistrat progrese evidente în lupta anticorupţie, a fost lăudată numirea noilor şefi la Parchet, procesul de pregătire, de implementare a Codurilor. Şi s-a atras atenţia că va rămâne Comisia în continuare atentă, pe procesul de modificare a Constituţiei. Dar, pe toate punctele, cele şase ţări, între care, atenţie, şi Olanda, care au luat cuvântul, că nu au vorbit toate, toate au spus: da, apreciem, s-au făcut progrese, să se păstreze ritmul”, a declarat Victor Ponta.

Oficialii Comisiei Europene contactaţi de gândul îl contrazic pe premierul Victor Ponta şi spun că România nu a fost lăudată şi nu a primit nici un raport pozitiv. ”Raportul oral nu a conţinut aprecieri pozitive sau negative”, a declarat, pentru gândul, purtătorul de cuvânt al CE Mark Gray.

Oficialul CE a mai adăugat că în nici un moment al discuţiei dintre experţii de la Bruxelles şi reprezentanţii României nu au fost analizate evoluţiile din sistemul judiciar din România. În cadrul întâniri nu au fost prezentate noi recomandări pentru România şi nici nu a fost analizat modul în care ţara noastră şi-a îndeplinit angajamentele de la ultimul raport MCV. Reprezentantul CE atrage atenţia că ar fi imprudent ca pe baza acestei întâlniri să se facă previziuni asupra modului în care va arăta următorul raport pe Justiţie.

”Raportul oral nu a reprezentat o analiză a stării de fapt din România şi nici o analiză a modului în care au fost atinse recomandările din ultimul raport pe Justiţie. Cu atât mai puţin nu au fost făcute recomandări noi. A fost doar o actualizare a evoluţiilor relevante. Ar fi imprudent pentru oricine să facă previziunii în urma aceste întâlniri asupra conţinutului raportului pe Justiţiei al Comisiei care va fi publicat la finalul anului”, a mai precizat Mark Gray

Recomandările CE pentru România

Ultimul raport pe Justiţiei emis de CE în ianuarie a avut următoarele concluzii: statul de drept nu este pe deplin respectat, magistraţii sunt hărţuiţi din motive politice prin mass-media, politicienii cu problem de integritate şi acuzaţi de corupţie nu demisionează din funcţiile publice. România este încă monitorizată de la Bruxelles, iar următorul raport va fi emis în decembrie.

CE recomanda ca noi şefi ai parchetelor să fie instalaţi în funcţii în urma unui proces de selecţie transparent şi numai cu avizul CSM. ”introducerea unui cadru clar privind interdicţia de a critica hotărâri judecătoreşti şi de a submina activitatea magistraţilor sau de a face presiuni asupra acestora”, a fost o altă recomandare a CE

O recomandare a CE era ca miniştri trimişi în judecată să fie suspendaţi. ”Luarea măsurilor necesare pentru asigurarea faptului că miniştrii care fac obiectul unor hotărâri în materie de integritate demisionează şi asigurarea aplicării rapide a normelor constituţionale privind suspendarea miniştrilor în cazul trimiterii lor în judecată”, se precizează în raportul pe Justiţie.” (subl. mea)

Scuzati-ma, va rog, dar nu se poate ca, intr-o asemenea situatie, sa nu te intrebi: cine minte? Ponta sau Mark Gray? Din cele spuse in articol nu rezulta ca Ponta ar fi facut „previziuni asupra modului în care va arăta următorul raport pe Justiţie„. Ponta a spus doar ca au fost apreciate niste progrese facute de Romania, nimic mai mult. Gray spune: „Raportul oral nu a conţinut aprecieri pozitive sau negative. Si atunci ce a continut? Noi recomandari? Atunci cum nu a continut aprecieri pozitive sau negative, ca doar asa a zis? Dar observati ca nici macar noi recomandari nu contine acest raport oral. Spune asa: „nu au fost prezentate noi recomandări pentru România şi nici nu a fost analizat modul în care ţara noastră şi-a îndeplinit angajamentele de la ultimul raport MCV. […] Raportul oral nu a reprezentat o analiză a stării de fapt din România şi nici o analiză a modului în care au fost atinse recomandările din ultimul raport pe Justiţie. Cu atât mai puţin nu au fost făcute recomandări noi. A fost doar o actualizare a evoluţiilor relevante”. Si atunci ce a continut acest raport oral? O actualizare a evolutiilor relevante…? 🙂 .

Ce concluzie tragem de aici? Ca Mark Gray poseda la perfectie limbajul diplomatic, ceea ce nu se poate spune despre Traian Basescu. 🙂

O actualizare a evolutiilor relevante… Va dati seama? 🙂

„Gray: „România nu a fost lăudată şi nu a primit nici un raport pozitiv”

Ponta: „Dar, pe toate punctele, cele şase ţări, între care, atenţie, şi Olanda, care au luat cuvântul, că nu au vorbit toate, toate au spus: da, apreciem, s-au făcut progrese, să se păstreze ritmul””

Dar poate ca nici nu mai trebuie sa se faca progrese sau sa se pastreze ritmul!? 🙂

Adevarul este ca ceea ce spune Ponta se inscrie intr-o logica mult mai clara decat ceea ce spune Mark Gray. Lui Ponta ii trebuia un rezultat clar al acestui raport: e bine sau nu-i bine (principiul tertului exclus). Dar daca spui: „Raportul oral nu a conţinut aprecieri pozitive sau negative” ce concluzie mai poate trage Ponta, premierul unei tari?

Incurcate mai sunt caile acestei Comisii Europene…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

August 1, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 1 comentariu

Mark Gitenstein si… Fondul Proprietatea

Iata ce ne spune Mediafax:

Fostul ambasador SUA Mark Gitenstein candidează pentru un loc în Comitetul Reprezentanţilor la Fondul Proprietatea

Se arata ca:

Fostul ambasador SUA la Bucureşti Mark Gitenstein candidează pentru un loc în Comitetul Reprezentanţilor la Fondul Proprietatea (FP), fiind primul înscris pe lista de candidaţi pentru alegerile care vor avea loc în data de 25 aprilie.

El a fost propus de fondul de investiţii Emerging Markets Country Fund, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Fondului Proprietatea.

Gitenstein este avocat de profesie şi a fost ambasador al SUA la Bucureşti timp de peste trei ani. El şi-a încheiat mandatul în luna decembrie a anului trecut şi s-a întors în Statele Unite ale Americii.

Candidaţii pentru alegeri se pot înscrie până pe data de 3 aprilie.

Acţionarii Fondului Proprietatea urmează să aleagă pe 25/26 aprilie doi noi membri în Comitetul Reprezentanţilor, având în vedere că mandatele lui Sorin Mîndruţescu (preşedintele Comitetului şi şeful Oracle) şi Cristian Buşu expiră pe 29 septembrie. Mandatele noilor membri ar urma să înceapă pe 30 septembrie.

Comitetul Reprezentanţilor supraveghează activitatea administratorului Fondului Proprietatea, compania americană Franklin Templeton.

Ceilalţi trei membri sunt reprezentanţi ai celor mai mari acţionari ai Fondului Proprietatea. Cel mai mare acţionar al FP, Elliottt Associates, este reprezentat de Steven van Groningen, preşedintele Raiffeisen Bank, şi de Piotr Rymaszewski, directorul general al societăţii de administrare a investiţiilor Octava NFI din Polonia.

City of London, al doilea cel mai mare acţionar al Fondului, este reprezentat în Comitet de Julian Rupert Francis Healy.

Acţiunile Fondului Proprietatea au încheiat şedinţa bursieră de marţi în creştere cu 1,28%, la preţul de 0,631 lei. La această cotaţie, capitalizarea bursieră a Fondului este de 8,694 miliarde lei (1,97 miliarde euro).”

Interesant de citit si acest articol:

Gitenstein către John Kerry: Fără sprijinul SUA şi UE, nu e sigur că România continuă reformele juridice

Se arata ca:

Fostul ambasador SUA la Bucureşti Mark Gitenstein îi recomandă noului secretar de stat John Kerry să aibă în vedere susţinerea statului de drept şi iniţiativelor anticorupţie din România, afirmând că fără sprijinul SUA şi UE nu este „deloc sigur” că reformele în acest sens vor fi continuate.

„Nu mai puţin importante decât priorităţile strategice şi militare este continuarea sprijinului pentru aceia din România care susţin statul de drept şi iniţiativele anticorupţie”, afirmă Gitenstein, într-un articol postat pe un blog al ambasadorilor americani, unde sunt făcute de diverşi diplomaţi americani recomandări pentru noul secretar de stat de la Washington privind relaţiile SUA cu diverse state.

De asemenea, Gitenstein arată că, dincolo de faptul că ultimele rapoarte ale Comisiei Europene şi ale Comisiei de la Veneţia au criticat evoluţiile din 2012, lecţia reală după criza de anul trecut este că „reformele privind activitatea instanţelor, a procurorilor şi poliţiei au început să funcţioneze”.

„Dacă nu ar fi fost implementate reformele fundamentale cerute de UE prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), nu ar fi fost instituţiile legale care să poată rezista puternicelor forţe politice care au fost concentrate asupra lor”, afirmă Gitenstein, care adaugă că în cele din urmă este meritul premierului Victor Ponta că el şi sistemul din România au respectat hotărârile Curţii Constituţionale şi „statul de drept a fost menţinut”.

„Dar mai sunt încă multe lucruri importante de făcut. Într-adevăr, fără sprijinul susţinut al SUA, UE şi FMI, nu este deloc sigur că aceste reforme vor fi continuate. Ar trebuie să fie punctul principal al relaţiei noastre bilaterale îndeplinirea obiectivelor fixate în ultimul raport MCV şi în acordul de coabitare între premier şi preşedinte. Primul şi cel mai important dintre acestea este numirea unor persoane cu credibilitate, competenţă şi experienţă în funcţiile de procuror general şi procuror şef al DNA”, arată Gitenstein.

El adaugă că această iniţiativă nu este importantă „doar pentru că o doresc SUA şi UE”, ci pentru că este „singura garanţie că statul de drept, democraţia şi piaţa liberă vor supravieţui în România”.

De asemenea, el arată că SUA îşi doresc un aliat de încredere şi stabil, cu instituţii solide şi independente, însă acestea servesc în primul rând românilor, nu americanilor.

„Aceste instituţii sunt baza esenţială pentru o piaţă liberă care să ridice nivelul de trai al fiecărui bărbat, femeie şi copil din România. Ele protejează şi drepturile minorităţile etnice cum ar fi cea romă care încă suferă de o discriminare făţişă şi minorităţile religioase cum ar fi greco-catolicii care de două decenii au reuşit prea puţin în obţinerea înapoi a proprietăţilor lor bisericeşti”, evidenţiază Gitenstein.

Totodată, el arată că românii sunt „pro-americani entuziaşti” şi că dincolo de dificultăţile de vara trecută şi poziţia fermă adoptată de SUA în favoarea statului de drept, sondajele efectuate de Ambasada americană de la Bucureşti au demonstrat clar că imaginea Americii a fost întărită de acest efort de apărare a statului de drept, la fel ca şi imaginea Germaniei şi a UE, care au adoptat poziţii similare.

Gitenstein îl sfătuieşte pe Kerry să aibă în vedere ca prioritate dorinţa românilor de întărire a acestui parteneriat şi să ţină cont de faptul că ar fi un gest foarte important din partea sa să participe el, sau alt înalt oficial SUA, la inaugurarea lucrărilor de la Deveselu din această primăvară sau să facă o vizită în România imediat după.

De asemenea, fostul ambasador SUA la Bucureşti argumentează că din experienţa sa a constatat că românii nu numai că sunt pro-americani, dar şi împărtăşesc valorile americane, iar ei nu doar vor să meargă în America, ci şi să înveţe şi să ducă în România experienţa acumulată. El arată că tocmai de aceea ar trebui activată legislaţia care ar permite accesul României la programul Visa Waiver, aflată în lucru în Congres.

„Secretarul de stat Kerry ar trebui să viziteze România şi nu numai Bucureştiul. El trebuie să meargă la deosebit de frumoşii munţi Carpaţi, în Transilvania istorică şi Delta Dunării, cea mai mare zonă umedă din Europa. După ce secretarul de stat va petrece ceva timp împreună cu românii de rând şi va vedea cu ochii săi cultura acestei ţări, îmi va împărtăşi optimismul cu privire la viitorul României”, concluzionează Mark Gitenstein în finalul scrisorii sale.”

Inteleg ca Dl. Gitenstein vorbeste din partea Partidului Democrat in spiritul, ca sa zic asa, doctrinei Obama. Dar din cele ce spune reiese cu claritate ca SUA e cea care contribuie decisiv la mentinerea MCV-ului pentru Romania, in alianta, ca sa zic asa, cu Germania. Aceasta pozitie blocheaza un drept al tarii noastre: integrarea in Spatiul Schengen! Mie mi se pare ca toate acestea sunt concesii pe care Obama le face rusilor…

DE citit si…

Mona Pivniceru va DEMISIONA mâine de la Ministerul Justiţiei. Ponta va prelua interimatul, în urma unei discuţii cu Băsescu

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Martie 26, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 16 comentarii

Despre Adrian Nastase…

Gandul

Adrian Năstase a primit decizia Curţii acum câteva minute

Se arata, printre altele, ca:

UPDATE 17.12 Adrian Năstase poate fi eliberat, judecătorii acceptând cererea sa de eliberare condiţionată. Decizia poate fi atacată cu recurs de DNA.

Magistraţii Judecătoriei Sector 4 judecă, în această dimineaţă, cererea de eliberarea condiţionată a lui Adrian Năstase. După 233 de zile petrecute efectiv în puşcărie, fostul premier condamnat la 2 ani de închisoare ar putea afla dacă va fi sau nu eliberat. Decizia Judecătoriei Sector 4 nu este însă definitivă, astfel că probabil Năstase va mai aştepta 2-3 zile pentru a afla verdictul final. Deşi a contestat în permanenţă autoritatea Justiţiei în cazul său, pe ultima sută de metri Năstase a dat primul semn că acceptă condamnarea în dosarul Trofeul Calităţii: a decis să plătească prejudiciul de 760.000 euro.

Ion Cazacu, avocatul lui Adrian Năstase a declarat că la proces ar trebui să fie prezent şi fostul premier şi că acesta ar putea susţine o declaraţie în faţa judecătorilor. „Din ce ştiu eu ar trebui să fie prezent şi domnul Năstase, dar nu ştiu care sunt dispoziţiile instanţei”, a declarat Cazacu.

Pe 4 ianuarie Adrian Năstase a primit de la Penitenciarul Jilava aviz favorabil pentru a fi eliberat condiţionat. Practic, comisia din penitenciar a concluzionat că Năstase poate să se reabiliteze în libertate.

În raportul oficial se menţionează că nouă dezbateri, o conferinţă, două cărţi şi o lucrare ştiinţifică au fost de ajuns pentru conducerea penitenciarului Jilava pentru a emite un aviz pozitiv de eliberare condiţionată a lui Adrian Năstase. Comisia de la Jilava a constat în raportul de evaluare, obţinut de gândul, că Năstase a avut un comportament bun şi că s-a implicat „în acţiuni de instruire şi influenţare pozitivă a celorlalte persoane private de libertate”.”

Decizia judecătorilor: Adrian Năstase poate fi eliberat condiţionat

Se arata, printre altele, ca:

„Magistraţii Judecătoriei Sector 4 au aprobat cererea de eliberare condiţionată formulată de Adrian Năstase. După 233 de zile petrecute efectiv în puşcărie, fostul premier condamnat la 2 ani de închisoare ar putea fi eliberat condiţionat. Decizia Judecătoriei Sector 4 nu este însă definitivă, astfel că probabil Năstase va mai aştepta 2-3 zile pentru a afla verdictul final. În sala de judecată Adrian Năstase a declarat că a respectat hotărârea instanţei prin care a fost condamnat. Procurorul DNA a cerut respingerea cererii de eliberare pe motiv că Năstase nu recunoaşte autoritatea Justiţiei care l-a condamnat şi a ridicat semne de întrebare asupra lucrării ştiinţifice redactate în penitenciar în baza căreia a beneficiat de o reducere a pedepse cu 45 de zile.

UPDATE 17:35 DNA a atacat decizia Judecătoriei Sector 4. Recursul va fi judecat de Tribunalul Bucureşti în următoarele zile.

UPDATE 17:16 Judecătoria Sector 4 a aprobat cererea de eliberare condiţionată. Decizia nu este definitivă ea poate fi atacată cu recurs de către DNA. Dacă procurorii vor ataca decizia cu recurs acesta va fi judecat la Tribunalul Bucureşti.

UPDATE 12.10 Procesul lui Adrian Năstase s-a încheiat. Se aşteaptă verdictul instanţei.”

Dupa parerea mea, ar trebui sa ne referim la Adrian Nastase cu mai multa consideratie si sa ne amintim ca Guvernarea Nastase, cea din perioada 2000-2004, a fost una performanta, cea mai performanta din toata istoria postdecembrista a Romaniei. Nu doresc sa ma transform in avocatul dansului, nu e treaba mea. Dar despre ceea ce am spus vorbeste realitatea, vorbesc cifrele! Trebuie spus ca in timpul acestei guvernari s-a inregistrat cea mai mare crestere economica a Romaniei, care pana atunci fusese jalnic de slaba, a luat avant sectorul privat, deficitul bugetar a fost cel mai mic din toata perioada scursa de la Revolutie si pana acum, s-au realizat privatizari reusite, de mare anvergura, Romania a intrat in NATO. Acest trend pozitiv si benefic pentru tara a pus bazele cresterii economice ulterioare, din perioada 2004-2008, permitand cresteri economice mari. Trebuie spus ca Guvernarea Nastase a fost un punct de cotitura in istoria noastra postdecembrista. Dar daca n-ar fi fost Nastase, daca n-ar fi fost acest punct de cotitura? Atunci Romania ar fi riscat sa ramana o tara subdezvoltata si sa nu poata depasi multa vreme acest statut. Ar fi ramas probabil la un nivel economic similar cu unele dintre fostele republici sovietice, care nici acum nu reusesc sa se ridice, economic vorbind, mai mult. Din punct de vedere politic, Romania a facut atunci un pas foarte mare catre integrarea in UE si a reusit integrarea in Alianta Nord – Atlantica, inregistrandu-se cea mai semnificativa schimbare de ordin politic si militar de pana atunci. Nu doresc sa-l perii pe Adrian Nastase: acestea sunt fapte! Fapte care au fost benefice pentru Romania.

Ce auzim noi de o vreme incoace? Nimic despre aceste fapte benefice pentru tara, nimic despre meritele reale ale lui Adrian Nastase. Nimic despre schimbarile de o importanta istorica exceptionala care s-au petrecut atunci. Auzim numai si numai despre Nastase „coruptul”, „penalul”, „simbolul coruptiei”, „mafiotul”, etc, etc, doar a fost condamnat pentru a fi „dat drept exemplu”. Si atunci vin si eu cu o intrebare: cum de auzim numai despre aceste lucruri, cum de se fac referiri doar la aceste lucruri, la cat de penal e, la ce simbol al coruptiei este, si nu auzim nimic despre ce a facut bun omul asta pentru tara asta amarata? Cum de a ajuns un om, care a condus un Guvern si a avut performante reale in actul de guvernare, sa fie supus stigmatizarii publice intr-un hal fara de hal? As dori sa-mi raspunda cei care au obiceiul sa stigmatizeze la urmatoarea intrebare: daca cineva se foloseste de coruptie pentru a aboli sclavia trebuie sau nu trebuie pus la stalpul infamiei? Lincoln a platit cu viata pentru ca a reusit, prin politica pe care a dus-o, sa aboleasca sclavia. Gandindu-ma la noi, la ce se petrece pe aici, as spune ca si noi avem talentul de a ne omori conducatorii. Adrian Nastase a scapat ieftin… Iar sub guvernarile PDL nu s-a putut constata o scadere a nivelului coruptiei in Romania. S-ar putea spune ca dimpotriva! Citeam in Gandul despre prejudiciile constatate de Curtea de Conturi in perioada 2008-2012: 900 milioane de euro!! Iata ce spune Vacaroiu: „Avem multă bătaie de cap, peste 2.000-3.000 de procese în fiecare moment„. 2008-2012, da? Si atunci de ce trebuia facut din Adrian Nastase un simbol al coruptiei? Sa vedem cum stam si cu increderea in Justitie. Va propun sa cititi urmatorul articol din Adevarul, datat 25 august 2012:

Românii au mai multă încredere în presă decât în justiţie şi în politicieni

2012…? Nu e din perioada 2000-2004… Uitati-va numai unde s-a ajuns sub guvernarile PDL! Adevarul a reluat tema aceasta intr-un articol din 5 septembrie anul trecut:

IRES: Românii au încredere mai multă încredere în presă decât în justiție și în partidele politice

…in care iata ce se arata:

Mai mult de jumătate dintre români au încredere în presă, în timp ce 68% tind să nu se bazeze pe sistemul juridic român, iar dintre toate instiutțiile de presă românii au cea mai mare încredere în radio, arată un studiu IRES realizat post-referendum.

Majoritatea românilor tind să creadă informațiile primite prin intermediul presei scrise, în timp ce mediile audiovizuale se bucură de mai mare popularitate: doi dintre trei români preferând radioul ca sursă de informare. Surprinzător, Internetul și, implicit, presa online se bucură de cea mai mică încredere dintre toate mediile, respectiv 58%.

Mai bine de două treimi din populația României nu are încredere în justiție. Dintre cei sceptici în ceea ce privește sistemul juridic, 71,6% au studii superioare. Justiția nu este văzută cu ochi buni mai ales în Transilvania, Banat și Moldova.

Dintre cei intervievați de IRES, 87% nu au încredere în partidele politice, dintre aceștia 92,6% având studii superioare. Cei mai sceptici în privința partidelor sunt românii cu vârste cuprinse între 36 și 50 de ani.

Sondajul IRES a fost realizat în perioada 21-24 august, cei 1.541 de respondenți, în vârstă de 18 ani și peste, fiind intervievați telefonic. Sondajul are o marjă de eroare de +/- 2,5%.” (subl. mea)

Daca lucrurile stau asa, atunci majoritatea romanilor nu vede in condamnarea lui Adrian Nastase un act de justitie, ci o afacere politica. Este logic sa presupui asa: daca n-ai incredere in Justitie, in tot intregul, ai avea incredere ca aceasta condamnare a lui Nastase, facuta de catre Justitie, ar fi un act de justitie? N-as prea crede: un asemenea rationament n-ar fi plauzibil. Asta nu inseamna ca romanii ar considera ca Nastase nu ar putea fi criticat, ca Nastase nu ar fi gresit. Cine nu greseste? Dar omul simte ca acest „simbol al coruptiei” a fost fabricat politic si atasat, tot din motive politice, de persoana lui Adrian Nastase. Iar cei care au fabricat un astfel de simbol stiau de la bun inceput ca nu va rezolva, in mod real, nicio problema de fond, lucru care s-a si intamplat. Dimpotriva, a agravat situatia, a tulburat societatea si a contribuit la accentuarea scaderii increderii oamenilor in Justitie, cu atat mai mult cu cat membri PDL au fost implicati in afaceri de coruptie. Pentru ca adevarul este ca un partid de ingeri nu exista. Nu poate exista. Iar Boureanu avea dreptate cand spunea ca „suntem toti plini de rahat„. Nu mai vorbesc de faptul ca toata chestiunea asta cu combaterea coruptiei nu a contribuit cu nimic la cresterea nivelului de trai al populatiei. De unde se vede ca nu prin combaterea coruptiei creste nivelul de trai. De ce nu am afirma urmatoarea ipoteza: prin cresterea nivelului de trai se diminueaza coruptia? Or, nivelul de trai nu a crescut in perioada Guvernarii Boc.

Chestiunea aceasta a coruptiei a fost instrumentata politic si in acest sens a fost folosita Justitia, lucruri care au facut un mare rau tarii si au blocat dezvoltarea acesteia. Efectul a fost unul pervers: Romania a suferit mai mult din faptul ca i s-a pus aceasta eticheta de tara corupta, ce mai trebuia sa aiba si un simbol, lucruri care au generat efecte in ceea ce priveste politica dusa de Comisia Europeana fata de Romania. Nimic referitor la faptul ca ar exista si alte tari in Europa care ar avea probleme in privinta coruptiei, poate mai mari decat le are tara noastra. De unde rezulta o anumita politica preferentiala a Comisiei Europene, lucru ce nu se poate sa nu te puna pe ganduri, si mai ales faptul ca s-a legat chestiunea aceasta a coruptiei de integrarea Romaniei in Spatiul Schengen, desi Romania respecta criteriile tehnice, singurele valabile. Daca ne vom uita pe harta data de Tranparency International privind indexul perceptiei coruptiei vom observa ca tari precum Cehia sau Slovacia, cu un scor apropiat de al Romaniei, nu mai vorbesc de Italia (mai corupta decat Romania!!) sau Grecia (nu mai vorbesc de faptul ca s-au semnalat numeroase probleme la frontiera dintre Grecia si Turcia, care semana cu o sita prin care se putea ajunge in Spatiul Schengen), sunt bine mersi in Spatiul Schengen. Romania, nu. Si atunci de ce Romania trebuia sa fie o tara de ingeri? Este clar ca problema coruptiei a fost folosita drept pretext ca Romania sa nu fie primita in Spatiul Schengen si pentru asta mai trebuia creat si un simbol al coruptiei, pentru ca sa pecetluiasca inchiderea usilor, in acest scop folosindu-se de Basescu, care spera sa castige capital electoral din lupta impotriva coruptiei.

Trebuie remarcat faptul ca toata aceasta tema, deosebit de preocupanta, referitoare la coruptie, cu exacerbarea rolului Justitiei, foarte politizata caci altfel nici nu se putea, nu a facut decat rau tarii. Nu i-a adus niciun avantaj: nici pe plan extern si nici intern. Pe plan extern nu a facut altceva decat sa inrautateasca imaginea Romaniei fata de alte tari care se afla in aceeasi situatie sau poate mai dificila din punct de vedere al coruptiei, iar Comisia Europena, prin continuarea MCV-ului, inrautateste si mai mult imaginea Romaniei si blocheaza Romania intr-o stare de lucruri din care nu poate iesi in felul acesta, afectandu-i dezvoltarea. Un cerc vicios. Pe plan intern, nu s-a putut constata un regres al coruptiei, dimpotriva, dar a mai si agravat neincrederea oamenilor in Justitie, generand si reactii din partea unora impotriva integrarii in Schengen. Pe de alta parte, a inveninat esicherul nostru politic, creand blocaje, crize politice de tot felul, lucruri ce nu au contribuit la bunul mers al tarii, ceea ce s-a si putut cu usurinta constata. Romania ar trebui sa aiba grija ca daca va mai continua in felul acesta va ajunge intr-o stare de epuizare iar refacerea va fi deosebit de grea. In sprijinul acestei ipoteze vine faptul ca nu inregistram o crestere economica consistenta, ca nu reusim sa ne concentram pe adevaratele probleme cum ar fi cea a dezvoltarii, a cresterii nivelului de trai. O tara nu poate fi condusa numai cu procurori sau de procurori in vederea, chipurile, impunerii respectarii legii. Noi mergem pe o cale gresita. De fapt, gresita e putin spus. E o cale ce ne poate duce spre dezastru. Toata aceasta bulversare pe care a produs-o lupta impotriva coruptiei, care nu a dus la niciun rezultat pozitiv ci, din contra, chiar la lucruri mai nocive decat coruptia insasi, sunt semne ca asa sta treaba.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Februarie 13, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

MCV de dreapta…

Este clar ca actualul MCV exprima lupta politica intre Stanga si Dreapta politica europeana. El este un MCV de dreapta pentru ca vizeaza, in stilul neoliberalismului lui Hayek, independenta Justitiei in cadrul mai larg al restrangerii tot mai accentuate a Statului din economie. Din cate am putut constata, abordarile din MCV sunt laice, nu contin elemente de ordin religios sau referiri la o anumita morala apartinand unei (unor) anumite religii.

Gandul

Fotografia raportului pe Justiţie al CE. Care este singura instituţie lăudată de oficialii de la Bruxelles

Se arata ca:

„Statul de drept nu este pe deplin respectat, magistraţii sunt hărţuiţi din motive politice prin mass-media, politicienii cu problem de integritate şi acuzaţi de corupţie nu demisionează din funcţiile publice, sunt câteva din concluziile raportului pe Justiţiei prezentat de Comisia Europeană. România este încă monitorizată de la Bruxelles, iar următorul raport va fi emis în decembrie.

Documentul prezentat miercuri consemnează că imunitatea parlamentară ar trebui să le asigure senatorilor şi deputaţilor doar dreptul de a fi anchetaţi la fel ca orice cetăţean. Singura instituţie lăudată în raport este DNA.

CITEŞTE AICI RAPORTUL PE JUSTIŢIE ÎN LIMBA ROMÂNĂ

CE solicită respectarea statului de drept şi a independenţei sistemului judiciar

Raportul oficial al Comisiei arată că din cele 11 puncte convenite cu premierul Ponta a fost respectat deplin angajamentul de a reinstaura puterile Curţii Constituţionale. Raportul subliniază că în independenţa sistemului judiciar nu este deplină. ”Deşi Constituţia şi rolul şi hotărârile Curţii Constituţionale au fost respectate, angajamentele privind independenţa sistemului judiciar şi privind răspunsul la hotărârile în materie de integritate nu au fost puse în aplicare în mod corespunzător. De asemenea, nu a fost numită încă o nouă conducere a Ministerului Public şi a DNA-ului”, se arată în raport.

”Politicienii să nu submineze credibilitatea magistraţilor”

Comisia mai arată că politicienii nu au înteles că trebuie să accepte deciziile instanţelor fără a le comenta şi fără a submina autoritatea judecatorilor. ” Din păcate, recomandarea Comisiei nu a fost pusă în aplicare pe deplin. Atacurile cu motivaţie politică la adresa sistemului judiciar nu au încetat. Un punct critic este acceptarea hotărârilor judecătoreşti: pentru aceasta este necesar ca toţi membrii clasei politice să ajungă la un consens privind abţinerea de la criticarea hotărârilor judecătoreşti, de la subminarea credibilităţii magistraţilor sau de la exercitarea de presiuni asupra acestora”, se arată în Raport

”Mijloace de informare în masă au exercitat presiuni asupra sistemului judiciar”

Raportul CE are şi un paragraf dur la adresa unor instituţii media care au dus campanii agresive împotriva judecătorilor, membrilor CSM, CCR şi a reprezentanţilor ANI. Raportul arată că la Bruxelles au fost primite pl\ngeri din partea acestor instituţii prin care denunţau presiunile politice exercitate prin intermediul presei. ”Au existat numeroase exemple de mijloace de informare în masă care au exercitat presiuni asupra sistemului judiciar, precum şi anumite îndoieli cu privire la eficacitatea activităţii de supraveghere desfăşurată de Consiliul Naţional al Audiovizualului. Situaţia sugerează necesitatea unei revizuiri a normelor existente pentru a garanta faptul că libertatea presei este însoţită de o protecţie corespunzătoare a instituţiilor şi a drepturilor fundamentale ale persoanelor, precum şi pentru a pune la dispoziţie măsuri reparatorii eficiente”, se arată în raport

Miniştri acuzaţi de corupţie trebuie să facă un pas în spate

Analiza experţilor de la Bruxelles susţine că guvernul nu şi-a îndeplinit angajamentul privind eliminearea din executiv a miniştrilor cu probleme de integritate. Comisia spune că nici miniştri cercetaţi penal sau cu dosare penale nu ar trebuii să mai fie acceptaţi în executiv. ”Persoanele aflate în funcţii de conducere trebuie să demonstreze că îndeplinesc standarde ridicate în materie de integritate. În plus, în cazul în care autorităţile judiciare constată că această condiţie nu este îndeplinită, nerespectarea hotarârilor judecătoreşti implică, de asemenea, o lipsă de respect faţă de statul de drept. Comisia şi-a exprimat speranţa că miniştrii vor da un exemplu în ceea ce priveşte respectarea aspectelor legate de integritate: acelaşi lucru este aşteptat şi în ceea ce priveşte acuzaţiile de corupţie”, se arată în raport.

Despre superimunitate: Parlamentarii să fie cercetaţi ca oricare cetăţean

Comisia Europeană face în raport şi o menţiune faţă de superimunitatea parlamentară pe care aleşii au dorit să şi-o aroge. CE subliniează că senatorii şi deputaţii trebuie să fie egali în faţa legii. ”Prezumţia ar trebui să fie aceea că, în cadrul normelor constituţionale instituite, organele de urmărire penală să îşi poată desfăşura activitatea în acelaşi mod ca în cazul celorlalţi cetăţeni. Claritatea şi caracterul automat al procedurilor sunt cele mai bune modalităţi de a îndepărta îndoielile anterioare conform cărora a existat un grad de subiectivitate în cadrul procedurilor parlamentare în acest domeniu”, se arată în raport.

Şeful DNA şi procurorul general trebuie să primească avizul pozitiv al CSM

În opinia experţilor de la Bruxelles, procedura de numire a şefului DNA şi a procurorului general iniţiată de ministrul Mona Pivniceru nu a inspirat încredere. CE consideră o prioritate numirea unor procurori cu experienţă şi care au dovedit profesionalism. CE mai menţionează că cei doi procurori trebuie să aibe avizul pozitiv al CSM.

DNA, lăudat din nou în raportul pe Justiţie

DNA a fost din nou lădudat pentru dosarele de mare corupţie pe care le instrumentează. Raportul arată din nou că DNA a investigat dosarele nepartizan şi că nu există nici un indiciu privind politizarea anchetelor. ”DNA a continuat să cerceteze şi să aducă în faţa instanţei cu succes dosare de corupţie. Numărul condamnărilor definitive pronunţate pe baza dosarelor instrumentate de DNA s-a dublat în 2012, în comparaţie cu anul precedent. Acestea au vizat politicieni din toate partidele importante. A existat, de asemenea, o creştere constantă a trimiterilor în judecată şi a condamnărilor în dosare instrumentate de DNA privind fraude implicând fonduri ale UE”, se arată în raport

Un nou raport în decembrie 

Purtătorul de cuvânt al CE, Mark Gray a declarat că România este în continuare sub monitorizare în cadrul MCV. Comisia urmează să emită un nou raport privind progresele în sistemul Judiciar în luna decembrie. Premierul Victor Ponta a solicitat o întâlnire cu preşedinte CE pe marginea raportului MCV, întâlnire care va avea loc lunea viitoare.”

Raport dur al Comisiei Europene. Care sunt restanţele României faţă de Bruxelles

Se arata, printre altele, ca:

UPDATE 12:14 Premierul Ponta a solicitat o întâlnire cu preşedintele Barosso, au menţionat reprezentanţii CE. ”Este o bună oportunitate pentru a discuta pe marginea raportului”, a declarat Mark Gray

UPDATE 12:08 Raportul pe Justiţie spune că procedurile de riridcare a imunităţii trebuie modificate. ”Acestă procedură trebuie îmbunătăţită iar noi vom monitoriza acest aspect”, a declarat Mark Gray, purtătorul de cuvânt al CE

UPDATE 12:02 Reprezentantul CE susţine că unele din cele 11 puncte agreate în vara anului trecut au fost onorate dar nu toate şi nu în totalitate.  ”În cazul independenţei Justiţiei nu au fost luate măsurile necesare. Nu a fost numit un procuror general sau un şef al DNA”, a declarat Mark Gray

UPDATE 11:57 ”Mai mulţi jurnalişti şi-a exprimat îngrijorarea faţă de situaţia din România. Am avut mai multe cazuri în care judecători care au fost atacaţi, hărţuiţi prin intermediul presei. Nu doar CE a ridicat acestă problemă. Temeri similare au fost exprimate de Consiliul Europei şi a Comisiei de la Veneţia. Am primit reclamaţii de la CCR şi de la Curtea Supremă. De aceea am ridicat acestă problemă. În mai multe cazuri am văzut că au fost depăşite limitele. Sunt două chestiuni distincte: libertatea presei şi atacurile la adresa justiţiei prin media”, a declarat Mark Gray

UPDATE 11:53 Reprezentanţii CE susţin că nu există o legătură directă între raportul MCV şi accederea în spaţiul Schengen.

UPDATE 11:52 Raportul mai notează şi că rolul mass-media a fost de asemenea luat în calcul: revizuirea regulilor existente pentru a asigura protecţia instituţiilor şi a persoanelor trebuie asigurată.

UPDATE 11:50 Întrebat de ce autorităţile române nu au primit raportul MCV înaintea publicarea lui, Mark Gray a declarat că procedura nu s-a schimbat doar că CE a avut grijă ca raportul să nu fie scurs în presă înainte de prezentarea lui.

UPDATE 11:48 ”Este foarte important să subliniem că există un acord între premierul Ponta şi preşedintele Barosso dar şi un acord între premierul român şi preşedintele Băsescu care ar putea asigura o stabilitate mai mare”, a declarat Mark Gray.

UPDATE 11:43 Purtătorul de cuvânt al CE susţine că România îndeplineşte condiţiile de intrare în Schengen. ”Acesta nu este un raport pe Schenhen dar în opinia CE, România îndeplineşte condiţiile pentru a accede în Schengen”, spune Mark Gray.

UPDATE 11:30 Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene Mark Gray arată că în raport se subliniază că o parte din recomandarilşe CE din vară au fost respectate dar nu în totalitate mai ale în privinţa statului de drept şi a independenţei justiţiei.

”Comisia subliniază că trebuie să fie nominalizaţi un procuror general şi un şef al DNA care să aibe un trak record bun”, a declarat Mark Gray Raportul CE referitor la progresele justiţiei din România mai notează faptul că parlamentari găsiţi incompatibili continuă să-şi desfăşoare activitatea nejustificat, fiind necesară adoptarea unor reguli clare, obiective privind suspendarea parlamentarilor care fac obiectul unor decizii definitive de corupţie sau de incompatibilitate.

În ce priveşte procedura de selecţie a procurorilor pentru numirea în funcţiile de conducere la Ministrul Public, CE spune că trebuie să se înscrie cât mai mulţi magistraţi, procedura de alegere a procurorilor şefi să fie transparentă, fiind necesară o opinie pozitivă a Consiliului Superior al Magistratrii (CSM).

Raportul notează necesitate intrării în vigoare a codurilor de procedură civilă, penal şi de procedură penală la teremenele stabilite.

Totodată, CE afirmă că reforma constituţională din România trebuie să respecte statul de drept, separaţia puterilor în stat, independenţa şi stabilitatea sistemului judiciar şi să fie fundamentată pe un consens cât mai larg.”

Viziunea Ponta: „Important este să fie românii mulţumiţi de justiţie”

Romania Libera

Ponta: Raportul pe Justiţie e MAI BUN decât mă aşteptam

Se arata, printre altele, ca:

„Premierul a spus că, din punctul de vedere al Guvernului, obligaţiile asumate au fost respectate. „Eu am avut faimoasele 11 puncte care erau obligaţia Guvernului şi a mea personală în relaţia cu preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso asumată în timpul crizei din vară, în legătură cu CCR, Monitorul Oficial, Avocatul Poporului şi care au fost îndeplinite (…) Cred că 11 din 11 este un rezultat foarte bun şi asta este trecut în raport”, a precizat şeful Guvernului.

În ce priveşte alte critici ce ar putea fi formulate de către Comisia Europeană, Ponta a afirmat că autorităţile de la Bucureşti şi le vor asuma ca atare. „Nu am să mă apuc să mă cert cu Comisia Europeană”, a spus primul-ministru. El a adăugat că prioritatea sa în justiţie este ca acest domeniu să funcţioneze conform aşteptărilor cetăţenilor. „Important este să fie românii mulţumiţi de justiţie”, a comentat primul-ministru.

Comisia Europeană prezintă, miercuri, raportul despre evoluţia Justiţiei din România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, concluziile şi tonul acestui document urmând să aibă impact asupra procesului de aderare la Spaţiul Schengen. […]

Concluziile raportului CE de miercuri vor avea urmări în procesul de intrare a României în Schengen. Olanda şi Germania sunt ţările care au blocat în ultimele luni o decizie a Consiliului JAI privind aderarea la spaţiul Schengen a României şi Bulgariei, anunţând că pentru a accepta acest lucru aşteaptă progrese în următorul raport MCV al Comisiei Europene care va fi prezentat la sfârşitul acestei luni.

Preşedintele Traian Băsescu declara, după Consiliul European din decembrie 2012, că în anexa concluziilor reuniunii a fost introdusă o solicitare adresată Consiliului JAI ca la reuniunea din 7 martie să analizeze luarea unei decizii privind intrarea României şi Bulgariei în Schengen.

Ambasadorul Germaniei, Andreas Von Mettenheim, şi cel al Franţei, Philippe Gustin, au declarat, săptămâna trecută, că, dincolo de modernizarea tehnică a controlului frontierelor, României îi trebuie pentru aderarea la Schengen progrese în reforma justiţiei şi lupta anticorupţie. Cei doi au subliniat că înţeleg argumentele părţii române privind interesul separării subiectului Schengen de MCV, însă temerile opiniilor publice din ţările Europei de Nord sunt o realitate de care trebuie ţinut cont.”

Lupta politica intre Stanga si Dreapta romaneasca in Parlamentul European

Iata ce scrie pe blog D-na Corina Cretu:

Raportul MCV

Se arata ca:

„Nu este pentru prima oară când critic conținutul Rapoartelor din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare. Nu am nimic împotriva Mecanismului, țara noastră și l-a asumat, cu bună-credință, într-un moment delicat pentru procesul de aderare. Din păcate, din motive care țin în primul rând de modul în care se face politică în România, în perioada guvernării portocalii, MCV a devenit un instrument suplimentar al luptei politice, îndreptat împotriva USL.
Asta a permis, așa cum remarca săptămâna trecută Ambasadorul Republicii Franceze la București, transformarea Mecanismului dintr-unul de Cooperare într-unul de control al deciziilor care se iau la București de instituții democratic alese. Ambasadorul exprima necesitatea revenirii la scopul inițial al mecanismului, acela de cooperare în domeniul Justiției.
Din păcate, Raportul este plin de clișeele pe care anumiți politicieni și jurnaliști, legați ombilical de fosta putere și de Traian Băsescu, le repetă cu obstinație de ani de zile. Fosta putere a admis ca MCV să fie folosit împotriva intereselor României, ca în cazul aderării la Spațiul Schengen, numai pentru a putea folosi o parte a Justiției în scopul de a-și elimina adversarii politici. Nu uită nimeni cererile unora de la Comisia Europeană privitoare la prezentarea stadiului și conținutului dosarelor care îi priveau doar pe anumiți politicieni, invariabil de la PSD sau PNL. Asta; în timp ce se criticau asa-zisele ingerințe ale politicului în actul de justiție din România.
Ceea ce surprinde neplăcut în actualul Raport este atacul celor care l-au întocmit la adresa presei românești. Este inimaginabil așa ceva, într-o democrație. Procurori, judecători, membri ai CSM sau CCR sunt persoane publice, plătite din bani publici, și orice informație care privește moralitatea lor și comportamentul în spațiul public sau deciziile pe care le iau sunt legitime.
Nu există democrație în care deciziile Justiției să nu fie criticate. Nu folosește nimănui ascunderea sub preș a erorilor sau reaua credință, neprofesionalismul unor procurori și judecători. Acestea nu sunt acte de intimidare din partea presei, ci servirea interesului public. Judecătorii și procurorii au toată protecția necesară pentru a nu se teme de nimic, dacă își fac datoria cum scrie în Constituție și în lege. Dar nici nu pot avea un statut de imunitate și impunitate atunci când greșesc, și trimit la închisoare oameni nevinovați.
Atacul la adresa libertății de exprimare în acest Raport este o veste proastă și încă o ”contribuție” la deficitul de democrație, reclamat tot mai insistent de cetățenii europeni.
Cred că Guvernul Ponta va face o analiză serioasă a concluziilor Raportului și va da răspunsurile cele mai potrivite problemelor reale ridicate în Raport, care să ducă la o corectă și transparentă funcționare a Justiției. Falsele probleme duc adesea la ocultarea celor reale, și poate că autorii Raportului vor medita și la asta.”

Si iata ce spune Dl. Cristian Preda:

Un regres semnificativ

Se arata ca:

„Din 2007 încoace, avem un raport al Comisiei Europene despre justiția din România.
România a agreat Mecanismul de Verificare și Control, pentru a avea într-o bună zi un sistem de justiție care să împartă dreptatea, nu nedreptatea.
An de an, au fost relevate aspectele pozitive apărute, chiar dacă mecanismul a fost menținut.
Anul acesta. e prima dată când avem de-a face cu un regres semnificativ.
Trei sunt motivele care mă fac să afirm asta.
În primul rând, trebuie remarcat că au fost introduse noi materii: e vorba despre amenințările publice la adresa unor persoane din Agenția Națională de integritate, Curtea Constituțională, Înalta Curte de Casație și de Justiție, CSM.
Apoi, să observăm că a fost evidențiată încălcarea drepturilor fundamentale ale persoanelor de către presă, cerându-se intervenția CNA pentru a avea reguli de conduită.
În fine, sunt notate gravele deraieri ale statului de drept din vara trecută și incapacitatea lui V. Ponta de a respecta toate cele 11 puncte convenite cu Barroso.
Obiectivul României trebuie să rămână îndeplinirea obligațiilor asumate sub MCV.
Nu cred că majoritatea actuală îl poate atinge.
Ea nu există decât cu sprijinul consistent al unor adversari redutabili ai unei justiții independente.”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Hayek spunea referitor la fostul dictator al Statului Chile, Augusto Pinochet, ca „prefera un dictator liberal unei guvernari democratice care sa duca lipsa de liberalism”. Iata ce ne arata Wikipedia:

„Asked about the liberal, non-democratic rule by a Chilean interviewer, Hayek is translated from German to Spanish to English as having said, „As long term institutions, I am totally against dictatorships. But a dictatorship may be a necessary system for a transitional period. […] Personally I prefer a liberal dictator to democratic government lacking liberalism. My personal impression – and this is valid for South America – is that in Chile, for example, we will witness a transition from a dictatorial government to a liberal government.”[90][91]

Hayek, of course, had lived his early life under the mostly liberal, but mostly non-democratic, rule of the Austro-Hungarian Emperor, and Hayek had seen democracy descend into illiberal tyranny in a host of Central and Eastern European countries.

Hayek recommended liberal economic reforms similar to Chile’s for the Keynesian economy in the United Kingdom to Prime Minister Margaret Thatcher.[92]

Se pare ca si la noi Marile Puteri au incercat, prin presiuni la adresa Institutiei Prezidentiale, transformarea presedintiei lui Traian Basescu intr-o dictatura gen Pinochet, dupa ideile lui Hayek, necesara sistemului de la noi intr-o perioada de tranzitie. Se pare ca, in final, Basescu nu a prea acceptat ideea asta. Observati numai ce institutie e laudata: DNA! In schimb presa e tapul ispasitor, vinovata pentru toate, in opinia celor care au formulat actualul MCV. Pornirea dictatoriala impotriva libertatii presei se vede de la o posta!! Si nici societatea romaneasca nu a acceptat o dictatura. La noi nu s-a prins asa ceva, desi ideea, dupa cat se vede, mai e in picioare. Populatia, in marea ei majoritate, a votat USL, dorind mai multa democratie, libertate si mai putin liberalism (dictatorial).

Ianuarie 30, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 1 comentariu

Cum functioneaza Uniunea noastra draga…

Iata ce spune, printre altele, Dl. Adrian Nastase in editorialul sau din Jurnalul National:

Despre drone şi MCV-uri

„Să ne lămurim: pentru a adera la Uniunea Europeană, România a negociat peste 30 de capitole cu 25 de state membre, negocieri încheiate în decembrie 2004, de Guvernul pe care l-am condus şi care au fixat inclusiv data semnării Tratatului de aderare (în aprilie 2005) şi momentul efectiv al aderării – 1 ianuarie 2007. Unul dintre capitole era aşa-numitul capitol JAI („Justiţie şi Afaceri Interne”). În acest capitol (capitolul 24) erau fixate obligaţiile pe care România şi le lua pentru aderare în aceste domenii şi erau menţionate evoluţiile legislative şi instituţionale realizate – în cooperare cu instituţiile comunitare. Documentul de poziţie complementar depus de Guvern la capitolul 24 avea peste 3.000 de pagini!

Între altele, fuseseră modificate, conform acelor înţelegeri, regulile privitoare la numirea şefilor parchetului General şi ai PNA (DNA), astfel încât propunerile respective să nu mai fie făcute de ministrul Justiţiei, ci de către CSM. Fuseseră adoptate numeroase reglementări privitoare la conflictele de interese, organizarea Justiţiei, fusese promulgat un nou Cod Penal, fusese întărit rolul CSM, fuseseră eliminate din Constituţie – în 2003 – formele de imunitate parlamentară ce depăşeau protecţia opiniilor şi a voturilor exprimate.

Tratatul de aderare a României la UE nu cuprindea şi nu cuprinde obligaţia utilizării unui mecanism de monitorizare (clauza de salvgardare putea funcţiona doar în intervalul 2007-2010). Dacă „mecanismul” ar fi unul general, pentru toate ţările membre, ar fi în ordine. Dar aşa?”

Am cautat si pe Wikipedia despre Mecanismul de Cooperare si Verificare, unde se arata ca:

La 1 ianuarie 2007, momentul în care Bulgaria și România au devenit țări ale Uniunii Europene, cele două țări mai aveau încă de rezolvat anumite obiective legate de reforma sistemului judiciar de reducerea corupției din instituțiile statului și de punerea sub control a crimei organizate.

Pentru a ajuta cele două țări să soluționeze aceste probleme importante, Uniunea Europeană a decis să instituie un „mecanism de cooperare și verificare” special, destinat să asigure un proces de aderare armonios și totodată să protejeze politicile și instituțiile europene. În decembrie 2006, Comisia a stabilit o serie de criterii („obiective de referință”) pentru evaluarea progreselor înregistrate în aceste domenii.” (subl. mea)

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Ceea ce ma frapeaza este faptul ca acest Mecanism dureaza de 6 ani… Deci acele anumite obiective nu sunt indeplinite nici dupa 6 ani. Este ceva nefiresc legat de acest MCV. Eu nu m-as grabi sa spun ca este ilogic sa pui carul inaintea boilor, dar firesc este sa fie invers: boii inaintea carului, pentru ca sa poata sa-l traga. Daca MCV dureaza de 6 ani inseamna ca acele anumite obiective sunt foarte multe sau foarte greu de indeplinit… In mod firesc MCV-ul trebuia sa premearga Tratatului de aderare: intai verifici daca tara respectiva indeplineste toate conditiile din tratat, inclusiv cele de la capitolul JAI, desigur, si dupa aceea se semneaza Tratatul. Ce s-a intamplat de fapt? S-a semnat Tratatul si dupa aceea a inceput UE sa verifice daca sunt indeplinite conditiile… Insasi denumirea – Mecanism de Verificare si Cooperare – indica in mod firesc faptul ca el trebuia situat in timp inainte de semnarea Tratatului. Inainte de semnarea Tratatului verifici, cooperezi si ajuti tara respectiva, care doreste sa adere la UE, pentru ca Tratatul sa fie semnat in cele mai bune conditiuni si aderarea tarii respective sa se infaptuiasca in cele mai bune conditiuni. Firesc! Or, din 1989 si pana in 2005 UE a avut tot timpul sa verifice, sa coopereze, sa ajute – inseamna 16 ani!! Pai, daca nici in 16 ani n-ai timp…

De aici se vede felul defectuos in care functioneaza Uniunea Europeana si, in aceste conditii, nici nu e de mirare criza economica si financiara prin care trece la ora actuala UE. Acelasi fel defectuos, dar in alte circumstante, a permis declansarea crizei datoriilor suverane, UE trebuind sa faca acum fata unei probleme insolubile: Grecia!

Inca un lucru de observat in ce spune Dl. Nastase: „Documentul de poziţie complementar depus de Guvern la capitolul 24 avea peste 3.000 de pagini!”.  Deci 3000 de pagini si nici dupa 6 ani nu s-au indeplinit conditiile!! Nu este vorba de faptul ca sunt 3000 de pagini, puteau fi si 6000 la nevoie, ci de faptul ca de aici rezulta ca aceste 3000 de pagini nu reprezinta, in fapt, decat maculatura! Ca si Conditiile de Convergenta de la Maastricht, bineinteles, pe care nimeni, nicio tara din UE, cu zambetul pe buze, nu le-a respectat. Si uite asa UE se adanceste tot mai mult in criza asta economica spre exasperarea partenerilor americani!!

Bineinteles, cineva trebuie sa fie de vina… America si Romania sunt de vina!! URAAAA!!! Traiasca Lupta Pentru Pace!!

… Si berea, ce ne place! 😉

😆

Septembrie 1, 2012 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu