Nu prea inteleg…

Faptul ca Guvernul a schimbat prin OUG modul de alegere al presedintilor consiliilor judetene – prin votul secret al cetatenilor – mi se pare un lucru bine venit. Intocmai ca si primarii. Presedintii de consilii judetene ai PNL au fost de acord cu ceea ce a facut Guvernul.

Pana acum, din cate am inteles, presedintele CJ era ales prin votul consilierilor judeteni. Era, de fapt, rodul unui aranjament politic.

Cu sistemul asta, se vede destul de limpede ca avem asa-numitii baroni locali. Lucrurile nu s-au schimbat. Si, daca inteleg bine, noi nu vrem asta. Si atunci singura cale democratica de indreptare a situatiei care ar putea sa fie? Nu cumva votul secret, liber al cetatenilor? Cam asa e, nu?

Am auzit comentarii in presa ca ordonanta va avea ca efect nu doar mentinerea, dar si consolidarea pozitiilor actualilor baroni locali. Nu zau? Dar de ce nu vorbeste nimeni ca in felul acesta, prin votul liber al cetatenilor, ar putea creste competitivitatea politica. Si crescand competitivitatea politica ar trebui sa dispara ceea ce de multi ani se numeste „baronetul local”.

Spuneam: intocmai ca si primarii. Dar atunci cum se face ca unul ca Radu Mazare a stat 15 ani primar la Constanta? Ales fiind in proportii absolut majoritare, cred ca nu ma insel, de cetatenii municipiului Constanta. Multi il regreta si acum pe Mazare si cred ca multi l-ar alege din nou, poate chiar intr-o proportie uriasa, daca ar putea sa candideze din nou.

Si atunci?

Si atunci eu stau si ma intreb cum se face ca PDL, PNL au  fost la Constanta atat de slabi, atat de necopmpetitivi politic? Pentru ca asta e adevarul. Mazare ar fi fost si acum primarul Constantei daca nu ar fi fost indepartat cu ajutorul DNA. Insa lucrul asta nu scuza lipsa de competitivitate a unor partide politice.

In alta ordine de idei, legat de referendumul ce tocmai trecu, am auzit comentarii in presa. Era la Realitatea o doamna de la PNL, sa ma scuze ca nu i-am retinut numele. Intelegeam de la dansa ca Referendumul asta pe Justitie e obligatoriu. Eu stiam – cel putin asa s-a comunicat – ca e consultativ. Deci, cum adica, e obligatoriu, dar e consultativ?

Pe de alta parte, am constatat cu o oarecare surprindere ca eram pe aceeasi lungime de unda, cum se spune, cu D-na. Ioana Ene Dogioiu care se intreba, exprimandu-si argumentat si justificat indoiala, cum se va aplica acest referendum. Pentru ca el nu se prea poate aplica. Ca sa-l aplici trebuie sa schimbi Constitutia. Dar acest Referendum, initiat de Presedinte, a fost indreptat impotriva lui Dragnea, contra PSD-ului lui Dragnea si a actualului Guvern – de asta Presedintele a si cerut demisia imediata a premierului.

Referendumul acesta nu a avut ca scop schimbarea Constitutiei, pentru care trebuie – conform Constitutiei – un nou referendum. Ca pentru revizuirea Constitutiei trebuie un nou referendum, lucrurile sunt clare precum cel mai curat cristal: referendumul actual – asa cum l-a definit si Presedintele, de altfel – a fost unul de consultare a populatiei. Presedintele Iohannis a si spus ca doreste sa stie ce vor romanii. Deci pentru ca sa schimbi Constitutia, trebuie un nou referendum.

Problema mare e alta!! Nici Presedintele, nici PNL si, de altfel, niciun partid politic, nu au un Proiect de revizuire a Constitutiei dar unul despre care sa putem spune cu inima impacata ca e serios si putem sa-l luam in considerare.

Si atunci cum vrei tu sa propui un referendum pentru modificarea Constitutiei, in care ideile din cele doua intrebari ale Referendumului pe Justitie sa fie inglobate, cand nici macar nu exista un Proiect in acest sens, unul serios, viabil, si nu asta a fost scopul Referendumului pe Justitie.

Presedintele vorbea de trecerea ideilor din cele doua intrebari, votate de romani, in cadrul legislativ – lucru ce nu se poate realiza fiindca ori intra in contradictie cu Constitutia, ori ar provoca blocaje legate, de pilda, de faptul ca Guvernul n-ar mai putea emite OUG-uri pe Justitie. Intr-o postare anterioara spuneam:

„Dar si cel care a votat cu „Nu” la ambele intrebari nu inseamna ca-si doreste sa aiba o tara care sa fie un fel de rai al coruptiei. Acest referendum a avut motivatii ideologice – anticoruptia ideologizata. Spre exemplu, la intrebarea legat de amnistie si gratiere – de ce sa nu fii de acord cu asa ceva? A ierta este crestineste, a indrepta un om este crestineste – nu a-l distruge si nu vorbesc neaparat de distrugerea lui fizica. Doamne, fereste! Iar la intrebarea cu ordonantele de urgenta in domeniul Justitiei scl., a nu fi de acord cu acestea ar putea insemna sa-ti asumi, printr-o astfel de atitudine, perfectiunea actualului sistem judiciar de la noi: daca sistemul este perfect de ce mai trebuie, de ce ar mai fi necesare ordonantele de urgenta? Dar poate ca sunt oameni care nu vor sa-si asume aceasta „perfectiune” – cu ghilimelele de rigoare, fireste. Pe de alta parte, daca, pe langa Avocatul Poporului, ar mai fi si alte institutii care sa conteste la CCR ordonatele de urgenta stau si ma intreb cum se va guverna in astfel de conditii, daca se mai poate guverna intr-un astfel de mod. Daca fiecare institutie, cu oamenii ei, interesele de acolo, ar incepe sa conteste fiecare – lucru care s-ar putea intampla – ar putea genera un blocaj cvasitotal.”

Pe de alta parte, e logic ca Presedintele sa propuna un Pact National pe aceasta tema, deoarece el a initiat referendumul, referendumul a fost validat si a fost votat cu „da” la ambele intrebari intr-un mod majoritar din cei care au votat si pentru ca am intrat in campania electorala.

Este iarasi logic sa consideri acest Referendum drept un tool eficient de marketing politic, cum declara Dl. prof. Adrian Cioroianu, pentru ca Presedintele trebuia sa vina cu ceva spectaculos in aceasta campanie electorala, sa le raspunda astfel criticilor sai care spun despre el ca 5 ani de zile n-a facut nimic.

Dar trebuie sa-l intelegem pe Presedinte si dintr-un alt unghi. El s-a opus modificarilor legislative operate de PSD-ALDE sub Dragnea tot trimitandu-le la CCR. A cautat sa amane, sa tergiverseze cat a putut, cat ii permite legea. Chestiunea principala este ca nu prea exista un alt mod de a i te opune eficient lui Dragnea decat acesta: Referendumul, care a fost dublat si de o infrangere severa a PSD-ului. Dar referendumul era singurul lucrul constitutional si eficient pe care il avea la dispozitie si care, desigur, trebuia folosit. Condamnarea lui Dragnea, cel putin teoretic, nu era sigura. De exemplu, s-ar fi putut amana din nou. N-a fost sa fie, dar…

In orice caz, in ceea ce priveste condamnarea lui Dragnea, e cat se poate de batator la ochi faptul ca acest lucru s-a consumat a doua zi dupa alegeri. Acest aspect viciaza decizia instantei in sensul ca nu se poate sa nu-i pui sub semnul intrebarii acuratetea, fie si numai in forul tau interior. Acest aspect induce ideea ca inca NU avem o Justitie independenta (dar cine zice ca o avem?), ci una controlata politic (cine spune ca n-ar fi?).

Poate ca intr-un viitor Proiect de revizuire a Constitutiei ar trebui sa avem in vedere independenta reala a Justitiei precum si o reforma in zona Serviciilor Secrete prin intarirea controlului democratic asupra acestora si evaluarea lor in ceea ce priveste respectarea drepturilor omului. Printre altele si ca sa nu ne mai tot plangem de ce a facut un prim-adjunct al directorului SRI, indiferent cum s-ar numi el. Sunt Serviciile noastre Secrete reformate in spiritul unei reale democratii, in spiritul statului de drept? Daca nu, atrunci de ce ne tot plangem? Sau e vorba din nou de ipocrizie?

Despre alegerile europarlamentare si referendum

As dori sa expun cateva consideratii despre cele doua subiecte la ordinea zilei: alegerile europarlamentare si referendumul convocat de Presedinte.

In primul rand trebuie remarcata o prezenta la vot surprinzatoare – m-a uimit si pe mine (credeam ca va fi mult mai redusa) – care, in urma scrutinului, a determinat un lucru interesant: dominatia a trei mari grupuri sau familii politice europene: PPE, PES si ALDE, reprezentate la noi, respectiv, de catre PNL, PSD si, daca inteleg bine, Alianta 2020 USR-PLUS.  Din punct de vedere european, scena noastra politica nu este diversificata, fata de alte tari membre UE. Cele trei Grupuri politice europene domina copios scena noastra politica. Ar fi, mi se pare, de dorit o mai mare diversificare din acest punct de vedere.

Pe de alta parte, ceea ce a frapat e toata lumea, cred, este ascensiunea nebanuita de multi a USR-PLUS, care de la sub 9% la alegerile din 2016 a ajuns acum la 21,4% si caderea neobisnuita a PSD-ului care de la 46% a ajuns acum la 23,4%. PNL a crescut cu vreo 6,8% fata de alegerile din 2016, aratand astfel ca are un electorat stabil – a fost o crestere pe care o consider sanatoasa, ca si in cazul Pro Romania. Cresterea spectaculoasa a USR-PLUS, sincer, mi se pare umflata. Nu pentru ca s-ar fi produs in urma unor fraude sau alte nereguli. Ci pentru ca, intr-un timp foarte scurt, ea este prea mare. Daca USR-PLUS ar fi ajuns la, sa zic, 15%, as fi considerat normal, o crestere electorala normala. Dar asa cum stau lucrurile Alianta 2020 (USR impreuna cu un partid foarte nou, cum e PLUS, despre care n-avem cum sa stim mare lucru), cresterea este mai mult decat dubla. Pe de alta parte, scaderea PSD-ului (ALDE nici nu a reusit sa atinga pragul electoral) este dramatica dar nu foarte simplu de explicat. De la alegerile parlamentare n-au trecut nici macar trei ani incheiati. Nu se poate spune ca intr-o perioada atat de scurta de timp s-au petrecut schimbari structurale majore in electoratul romanesc. De exemplu, nu se poate spune ca in nici trei ani s-au schimbat generatii care sa determine si schimbari politice de o asemenea anvergura. In Bucuresti, USR-PLUS domina autoritar prin rezultat, lucru iarasi greu de explicat dupa victoria obtinuta cu brio de catre PSD la alegerile locale.

Trebuie spus ca aceste alegeri au fost castigate, la noi, de catre Stanga politica, daca adunam voturile PSD si Aliantei 2020 si chiar cu cele ale Pro Romania. De aceea putem avansa ideea, tinand cont de cele aratate mai sus, a unei instabilitati in intentia de vot a electoratului de pe partea stanga a esicherului politic. Lucrurile nu sunt foarte clare.

Trebuie spus ceva si despre prezenta la vot la nivel national: aceasta a fost de 41,28% la referendum si de 49,02% la alegerile europarlamentare. Desi mari, aceaste prezente la vot sunt, in ambele cazuri, sub 50%, ceea ce arata ca marea majoritate a populatiei nu se simte reprezentata nici de partidele politice participante la alegeri si nici de intrebarile de la referendum. Pe cale de consecinta, oamenii au ales sa nu se prezinte la urne.

Starea politica actuala revelata de rezultatele alegerilor europarlamentare si a referendumului arata mai mult o instabilitate decat o stare de stabilitate. O instabilitate caracteristica perioadelor de tranzitie, poate determinata si de slaba diversificare a optiunilor politice de la noi, cum evidentiam si mai sus. Repet, singurul partid care a dovedit, prin rezultatul obtinut, ca are un electorat stabil, in jurul a 25-27%, e PNL. In rest, tinand cont de rezultatele ultimilor doua alegeri, avem un electorat de stanga oscilant si, pe de alta parte, o jumatate din electorat care nu-si gaseste reprezentarea politica adecvata. Lucrul acesta e cu atat mai semnficativ cu cat participarea la referendum a fost mai redusa decat cea de la alegerile europarlamentare. Lucrul acesta arata si o alta fateta interesanta a electoratului nostru: nu e un electorat care voteaza neaparat emotional, atata vreme cat chiar si la o participare masiva prezenta la vot de abia ajunge la 49%.

Dar s-ar putea spune ca oamenii, la alegerile din 2016, au avut mai putine posibilitati si atunci a castigat PSD, USR-ul fiind atunci intr-un stadiu incipient. Atunci la fel de bine s-ar putea spune ca daca s-ar diversifica mai mult scena politica, oamenii poate ca s-ar simti si mai bine reprezentati. Indiferent de greselile facute de PSD-ul lui Liviu Dragnea, o asemenea turnura nu-mi poate dovedi soliditatea rezultatului obtinut de USR-PLUS. Nu poti sa stii, spre exemplu, cu o probabilitate cat mai buna, daca nu cumva la alegerile de la anul sau chiar la cele prezidentiale nu vom avea noi surprize din cauza acestui electorat, acestei parti insemnate din electorat mai bine zis, oscilant care isi cauta, dar nu-si gaseste, o reprezentare adecvata. Iar lipsa de reactie a celeilalte jumatati de electorat da de gandit… Acelasi lucru se poate spune si despre referendum. A trecut „cu brio”, vorba Presedintelui, dar instabilitatea acestui electorat ar putea genera o schimbare de viziune intr-un timp relativ scurt. Din mai multe pricini.

Trebuie de asemenea precizat ca acest referendum, convocat de catre Presedinte, a fost destul de controversat de la bun inceput. O majoritate imensa din acei 41,28% a votat cu „Da” la ambele intrebari. Dar si cel care a votat cu „Nu” la ambele intrebari nu inseamna ca-si doreste sa aiba o tara care sa fie un fel de rai al coruptiei. Acest referendum a avut motivatii ideologice – anticoruptia ideologizata. Spre exemplu, la intrebarea legat de amnistie si gratiere – de ce sa nu fii de acord cu asa ceva? A ierta este crestineste, a indrepta un om este crestineste – nu a-l distruge si nu vorbesc neaparat de distrugerea lui fizica. Doamne, fereste! Iar la intrebarea cu ordonantele de urgenta in domeniul Justitiei scl., a nu fi de acord cu acestea ar putea insemna sa-ti asumi, printr-o astfel de atitudine, perfectiunea actualului sistem judiciar de la noi: daca sistemul este perfect de ce mai trebuie, de ce ar mai fi necesare ordonantele de urgenta? Dar poate ca sunt oameni care nu vor sa-si asume aceasta „perfectiune” – cu ghilimelele de rigoare, fireste. Pe de alta parte, daca, pe langa Avocatul Poporului, ar mai fi si alte institutii care sa conteste la CCR ordonatele de urgenta stau si ma intreb cum se va guverna in astfel de conditii, daca se mai poate guverna intr-un astfel de mod. Daca fiecare institutie, cu oamenii ei, interesele de acolo, ar incepe sa conteste fiecare – lucru care s-ar putea intampla – ar putea genera un blocaj cvasitotal.

Dar adevarul este ca propaganda prezidentiala si nu numai din media noastra „independenta” nu a pus astfel de probleme si putini oameni gandesc singuri, cu capul lor adica. Multi gandesc, dar cu capul moderatorilor de la televiziunile de stiri sau cu capul celor care-i manipuleaza. Acestia pot fi si altii decat respectivii moderatori. Mie nu mi s-a explicat la talk-show-urile care tin loc de un film artistic cum se poate guverna daca trei ordonante de urgenta ar fi contestate de catre zece institutii la Curtea Constitutionala, avand, sa zicem, in total 50 de contestatii la cele 3 ordonante. Pe meleagurile dambovitene asta se traduce simplu printr-un haos perfect. Nu mi s-a explicat de ce se actioneaza atat de virulent impotriva iertarii, fara sa se puna niciun accent pe indreptarea celui ce a gresit. Eu nu cred ca asta e o directie buna pentru tara noastra.

Daca un om ma jigneste, daca ma injura, ca sa dau un exemplu, pot sa-i zic vreo doua, sa-l pocnesc, dar pot sa il si iert.

Nu inteleg de ce trebuie sa cream ingeri artificiali in societate!!

„Ingeri cu fete murdare”, vorba titlului unui film celebru…

Am pus ghilimelele de rigoare…

Situatia reala: nu poti sa plangi cu lacrimi de pocainta fara sa-ti vina sa razi cu gura pana la urechi!

Cam asa arata Romania la ora actuala. Iata ce spune un articol Mediafax:

TNL: Dezaprobăm categoric gestul unor politicieni de a participa la un eveniment politic în biserică

„Organizaţia de tineret a PNL a transmis, miercuri pe Facebook, referitor la întâlnirea în biserică a unor preoţi şi politicieni din Prahova pentru discuţii despre referendumul pentru redefinirea familiei, că resping total acest gest care denotă „un comportament neinspirat şi regretabil”.

„Tineretul Naţional Liberal dezaprobă categoric gestul unor politicieni de a participa la un eveniment politic organizat în biserică, un cadru în care credem că manifestări de acest gen nu îşi au locul. Considerăm că un astfel de comportament este neinspirat şi regretabil. Generaţia noastră nu va sta niciodată pasivă la încălcarea limitelor atunci când vine vorba de respect, bun simţ şi principii sănătoase. Aşadar, noi, tinerii liberali, ne delimităm de gestul colegului Iulian Dumitrescu, având convingerea că această atitudine nu reprezintă PNL şi valorile în care credem cu toţii”, au scris reprezentanţii organizaţiei de Tineret a PNL, într-o postare miercuri pe Facebook.

Preoţi şi politicieni din Prahova s-au întâlnit pentru a discuta despre referendumul privind redefinirea familiei în Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Băneşti, discursurile având loc la o masă aşezată cu spatele la altar. Primarul comunei Băneşti, Gheorghe Stoica, a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX, că întâlnirea avut loc în biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Băneşti, fiind o şedinţă în care s-a discutat despre referendumul privind modificarea Constituţiei.

Stoica a mai precizat că au fost prezenţi preoţi din mai multe localităţi, primari, dar şi oameni politici din mai multe partide.

“Au fost de la toate partidele politice. Iulian Dumitrescu de la PNL, Bogdan Toader de la PSD, senatorul PSD Savin (Emanoil Savin- n.r.), doamna Graţiela Gavrilescu (vicepremier – n.r.), protopopul de Câmpina şi toţi primarii şi preoţii din Protoieria Câmpina”, a declarat Stoica.

Potrivit acestuia, la întâlnirea din biserică au fost prezente peste 100 de persoane. Întrebat ce au vorbit oamenii în biserică, primarul din Băneşti a spus că discuţiile au vizat referendumul din 6-7 octombrie.”

În cadrul întâlnirii preşedintele PNL Prahova, Iulian Dumitrescu, a luat cuvântul şi a spus că „este o adunare atipică pentru ce se întâmplă în România”, deoarece au fost prezenţi la întâlnire reprezentanţi de la toate partidele politice, preoţi şi primari.

Referendumul pentru familie se va desfăşura pe parcursul a două zile, 6 şi 7 octombrie, între orele 07.00 şi 21.00.”

Si iata ce arata (e foarte tare!!) un articol din Gandul:

DĂNCILĂ, o nouă gafă: Jandarmeriţa de la proteste a fost bătută de PROTESTANŢI. Confuzie JENANTĂ chiar în plenul grupului socialist din PE

„PROTESTANŢII, nu protestatarii, au bătut jandarmeriţa la Mitingul Diasporei din 10 august. Confuzia jenantă a fost făcută de premierul Viorica Dăncilă, în dezbaterea din grupul socialist din PE.

”Tocmai am aflat de la Viorica Dăncilă, în plenul Grupului S&D, că jandarmeriţa a fost <bătută cu bestialitate DE PROTESTANŢI>”, dezvăluie pe Facebook, europarlamentarul Cătălin Ivan. ”Sper că traducătorii au înţeles că este vorba de protestatari. Să nu intrăm într-un conflict religios.”

Premierul Viorica Dăncilă discută, miercuri, la Bruxelles, cu socialiştii din Parlamentul European despre statul de drept şi referendumul pentru familia tradiţională, au declarat pentru Mediafax surse din grupul S&D din PE.

La dezbaterea care are loc în grupul S&D din PE participă şi ministrul Justiţiei, Tudorel Toader. Potrivit agendei oficiale a ministrului, postată pe site-ul ministerului, Toader efectuează miercuri o ”deplasare la Bruxelles unde se va alătura delegaţiei guvernamentale”.

Catalin Ivan

9 hours ago

Tocmai am aflat de la Viorica Dancila, in plenul Grupului S&D, ca jandarmerita a fost “batuta cu bestialitate de protestanti”. Sper ca traducatorii au inteles ca este vorba de protestatari. Sa nu intram intr-un conflict religios.

Premierul Viorica Dăncilă i-a transmis, marţi, liderului grupului Partidului Popularilor Europeni, Manfred Weber, în contextul dezbaterii care va avea loc, la începutul lunii octombrie, în Parlamentul European, că Guvernul român are disponibilitatea pentru dialog cu reprezentanţii instituţiilor europene. La întrevederea premierului Dăncilă cu Manfred Weber au mai participat europarlamentarul Dan Nica şi ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb.

De asemenea, prim-ministrul Viorica Dăncilă a discutat, marţi, cu preşedintele grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor, Udo Bullmann, prezentându-i acestuia „situaţia reală” din România.

Viorica Dăncilă se află de marţi într-o vizita de lucru la Bruxelles, unde are o serie de întrevederi cu lideri ai grupurilor politice din Parlamentul european. Comunicatul de presă al Executivului nu face referire şi la discuţiile despre protestele din 10 august.

Parlamentul European va dezbate, în plenul de la începutul lunii octombrie, asupra protestelor violente din 10 august, a anunţat, pe Facebook, europarlamentarul Siegfried Mureşan. De regulă, la astfel de discuţii poate participa şi premierul ţării respective, în acest caz premierul Viorica Dăncilă.

Decizia organizării unei dezbaterii pe marginea violenţelor de la protestul care a avut loc pe 10 august în Piaţa Victoriei a fost luată în unanimitate de Conferinţa Preşedinţilor Parlamentului European, formată din liderii grupurilor politice şi preşedintele PE. Propunerea a fost făcută de grupul Verzilor din Parlamentul European.

Siegfried Muresan

about 2 weeks ago

„Statul de drept în România” – acesta este titlul dezbaterii despre România care va avea loc luna viitoare în Plenul Parlamentului European. La acest nivel ne-au adus Liviu Dragnea, Viorica Dăncilă, Tudorel Toader și Carmen Dan. Toată Europa înțelege ce face Guvernul condus de Viorica Dăncilă. Nu vreau ca țara mea să devină un copil problemă al Europei. Este clar că nu putem ieși din această situație decât cu un guvern condus de oameni cinstiți, competenți, în care Europa să aibă încredere.

Pe 17 august, liderii Grupului Verzilor din Parlamentul European cereau Comisiei Europene să activeze mecanismul de apărare a statului de drept în cazul României, în contextul protestelor antiguvernamentale violente care au avut loc la Bucureşti.”

Sunt de acord cu pozitia TNL! Dar, pe de alta parte, nu se poate sa nu sesizezi circul. S-au intalnit in biserica oameni politici de pe la diverse partide, impreuna, desigur, cu preoti ca sa dezbata chestiunea referendumului pentru familie. Au pus in mijlocul bisericii o masa si s-au asezat. Cu spatele la altar. Lasand la o parte si acest aspect care parca nu-i cum trebuie – nu-i asa? – te intrebi: ce fel de sedinta e asta? In biserica! Una, cumva, sinodala? Nici de Sf. Sinod n-am auzit sa-si desfasoare sedintele in biserica… Totusi, in cazul asta, stau si ma intreb daca s-a facut inainte Sf. Liturghie, ca macar sa fie cu rugaciune inainte. Parca asa ar fi trebuit, nu?

Ca Biserica se implica in politica, mai ales de partea unui anumit partid – e vorba de PSD, desigur, dar si de ALDE, ca doar sunt in alianta -, e un lucru cat se poate de clar. Dar apropo de politica nu se poate sa nu-ti vina, instantaneu, sa razi de madam Dancila!! 😆 😆

Protestantii, nu protestatarii au batut-o pe saraca jandarmerita!! 😆 Pentru Tanti Viorica cei care protesteaza sunt protestanti, nu? 😆 Ca doar protesteaza!! 😆 Cum sa le zici altfel? 😆 Chestia asta seamana cu urmatoarea: cum spun francezii ca ar canta cucul in padure? Pe romaneste e cu-cuuu! Dar pe frantuzeste? Pe frantuzeste e: „avec – avec”! 😆 😆 😆 Daca ar fi sa-mi dau frau liber imaginatiei, as spune ca descoperi in Viorica dulcea superficialitate a Parisului de pe vremuri la o fetita très jolie si fara prea multa minte in cap!! 😆 😆 😆

De la o intalnire aproape cu caracter masonic in biserica din Banesti – oameni politici din diverse partide, toti preotii si primarii din Protoieria Campina – la o asa suava usuratate ingenua din partea doamnei premier! 🙂 Si iarasi daca ar fi sa-mi dau frau liber imaginatiei, m-as duce cu gandul la o plimbare à la légère, seara prin Place Pigalle, alaturi de o très belle fille, inainte de a merge sa luam masa la un bistrou sic, si in care astfel de exprimari – protestantii, nu protestatarii – fac sarea si piperul intalnirii, starnind un hohot sanatos de ras 😆 . Fumam si o tigare, desigur.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Apropo de referendumul pentru familie…

Lasand la o parte stupiditatea intrebarii – „Sunteţi de acord cu legea de revizuire a Constituţiei României în forma adoptată de Parlament?” – v. aici – este intr-adevar de neinteles de ce, tocmai acum, s-a agitat aceasta problema ca sa se ajunga la un refrendum, sustinut politic de catre PSD-ALDE, desi legea la care face referire intrebarea a fost votata si de PNL, daca am inteles bine.

PNL n-ar fi trebuit sa voteze aceasta lege.

Cred asa pentru ca nu-i vad utilitatea. Eu chiar nu inteleg si-mi pun intrebarea: de ce trebuie sa aiba loc acest referendum in conditiile in care – din cate am inteles din presa – chestiunea e reglementata chiar in acest fel de catre Codul Civil, de Codul Familiei? Iar in aceste conditii, cand exista o legislatie in vigoare in acest sens, care nu a fost contestata ca fiind neconstituionala si nici nu am luat la cunostiinta sau nu a fost informata populatia de catre factorii politici decidenti despre o decizie a Curtii Constitutionale in acest sens, stau si ma intreb din nou: de ce trebuie sa cheltuiasca Romania pe asa ceva 163,712 milioane de lei – v. aici?

Sa rezumam cele trei intrebari:

1. De ce s-a agitat aceasta problema tocmai acum, Constitutia fiind data in 1991?
2. De ce trebuie facut un astfel de referendum cand legislatia romaneasca reglementeaza casatoria ca fiind intre un barbat si o femeie?
3. De ce, in aceste conditii, cand exista o legislatie in vigoare in acest sens, care nu a fost contestata ca fiind neconstitutionala si nici nu s-a auzit de vreo decizie a Curtii Constitutionale in acest sens, Romania trebuie sa cheltuiasca 163,712 milioane de lei, ca atat costa distractia cu pricina?

La aceste trei intrebari nici factorii nostri politici de decizie nu au dat vreun raspuns.

In legatura cu initiativa cetateneasca – pentru ca deseori e invocat aspectul acesta – putem intra in mari complicatii. Iata ce spune un europarlamentar, Dl. Cristian Preda:

Ziare.com

Familia (politica) traditionala

„Partidele de la putere si – cu exceptia USR – cele din opozitie au votat cot la cot organizarea unui referendum care ar urma sa constitutionalizeze „familia traditionala”.

Citeste toate textele scrise de Cristian Preda pentru Ziare.com

E reinviata astfel ideea ca statul nu este neutru, ci isi asuma o opinie religioasa: intr-adevar, respectiva initiativa de schimbare a Constitutiei nu a pornit de la cetateni – cum mai spun unii – ci de la Biserici.

Semnaturile le-au strans preotii, nu vecinii de palier. Dupa ce au finantat masiv zidurile lacaselor de cult, elitele politice croiesc acum edificiul statului dupa cum vrea clerul.

Corpul electoral e convocat sa valideze simbioza teologico-politica, nu definitia familiei, care se gaseste deja in codul civil.

Una dintre problemele acestei noi articulari e aceea ca asa-numita clasa politica dispretuieste profund societatea. E, de altfel, semnificativ ca, in aceleasi zile in care se pune la cale referendumul din 7 octombrie, statul le cere socoteala cetatenilor.

O face, de pilda, pentru semnaturile campaniei „fara penali”: Politia merge in diverse localitati ca sa verifice cine a semnat si cine nu. Cand esti cetatean, nu enorias, scoti buletinul de doua ori: si cand semnezi, si cand te cauta sectoristul.

Ce este cu adevarat grav e ca risti sa fii – in ochi statului – suspect de rele si mai mari decat furtul unei semnaturi. Asa au patit protestatarii din 10 august: dupa ce au fost acuzati ca sunt platiti din strainatate, au aflat deunazi – tot de la Dragnea – si ca au dat o lovitura de stat.

Ideea pare sa fi fost imprumutata de la Erdogan, cu deosebirea ca rolul atribuit lui Gulen in Turcia ii revine – pe plaiul mioritic – lui George Soros.

Asa se face ca Jandarmeria a facut plangere la DIICOT pentru a lamuri cum niste insi care nu s-au vazut niciodata ar fi incercat „rasturnarea ordinii constitutionale”.

Asta pare a fi mai important decat sa se afle cine a ranit peste 400 de persoane in seara protestului diasporei.

A devenit – iata! – o obisnuinta ca politicienii sa considere ca statul e cel care trebuie protejat, nu cetateanul.

Mai solida decat familia traditionala pare a fi reteaua care a acaparat statul si care – supunandu-se bisericilor – l-a aservit pe cetatean intr-atat incat i-a lasat drept atribut numai credinta.

Desi nu e alcatuita doar dintr-un barbat si o femeie, acestei retele i-am putea spune „familia politica traditionala”.

Cristian Preda este profesor la Universitatea din Bucuresti (din 1992) si deputat european (din 2009).” (subl. mea)

Daca asa arata „initiativa cetateneasca”, mi se pare ca are grave probleme constitutionale pentru ca intra in contradictie cu unele articole din Constitutie, spre exemplu: art. 4, al. 2, art. 6, art. 23, al.1, art.29, art. 30, al. 6 -7, art.20.

As dori sa vad niste explicatii… Subiectul acesta nu s-a dezbatut serios in socetatea romaneasca si acum – nitam-nisam – s-a ajuns la referendum. Nu mi se pare cinstit, dar n-ar trebui sa ne mire tinand cont de infractorii care sunt la carma tarii. Unuia dintre ei, Biserica ii canta „Vrednic este!”.

Insa aici intrebarea esentiala, la care incerc sa gasesc un raspuns, este: de ce se petrec acum astfel de lucruri? Din 1991 si pana acum chestiunea aceasta nu s-a pus in mod public vreodata. In niciun caz sa i se dea o asa amploare. Nici macar pe vremea CDR, la care te-ai fi gandit, dat fiind faptul ca PNTCD e un partid crestin-democrat. Sa nu uitam sa precizam ca populatia Romaniei este covarsitor majoritar heterosexuala. Deci nu ar fi probleme din punctul asta de vedere.

De asemenea e greu de inteles de ce trebuie cheltuiti o gramada de bani, di granda, pe acest referendum, cand din 1991 si pana in zilele noastre nu s-a pus deloc aceasta problema, la noi, in Romania. Iar in ceea ce priveste politica externa, n-am auzit sa fim fortati sa adoptam, in aceasta chestiune, cea a casatoriei si a familiei, o anumita atitudine. Totusi, sa nu uitam inca un lucru: ca Romania e un stat suveran si independent, conform art. 1 din Constitutie.

De asemenea, nu vad de ce unii mizeaza pe un rezultat al acestui referendum in favoarea familiei asa-zis traditionale. E o certitudine?

Ma gandesc la Ludwig Wittgenstein care, in „Caietul brun”, pune o problema destul de interesanta asupra limbajului, pornind de la un text din Fericitul Augustin privind invatarea unei limbi straine. Spre exemplu, limbajul poate fi simplificat. Expresia „Adu-mi o lespede!” poate fi simplificata prin simplul cuvant „Lespede!”, actiunea de a o aduce subintelegandu-se. Fara indoiala, exista o logica intre „Adu-mi o lespede!” si „Lespede!”. Revenind la referendumul nostru, ceea ce ma intriga pe mine este ca, apropo de exemplu de mai sus, e ca si cum ai zice: „Referendum!”, dar el nu e legat nici logic si nici cauzal de ceva. E ca un fel de, hai sa-i spun asa, sunet in gol. E ca si cum cineva ar lua o trompeta si ar scoate cu ea un sunet, nota la, sau nota do etc. Dar sunetul acela nu mai e legat de alte sunete, macar intr-un mod oarecare. Cam asa e si cu referendumul acesta.

Violente…

O tragedie a cutremurat Las Vegas: cel mai sangeros atac armat din istoria SUA, dupa cum il califica The Guardian, soldat cu 50 de morti si peste 400 de raniti. Iata aici un articol realizat de Stirile Pro TV. A fost un festival de muzica country desfasurat in aer liber, la care participau mai mult de 22.000 de persoane, cand, deodata, s-a deschis focul asupra multimii. Atacatorul, identificat drept Stephen Craig Paddock în vârstă de 64 de ani, din orașul Mesquite, statul Nevada, a deschis focul dintr-un hotel din apropiere. Se pare ca s-ar fi sinucis inainte de a descinde politia. In camera sa de hotel s-au gasit 10 arme. „Anchetatorii au mai spus că au localizat cele două mașini date în căutare și au încredere că au localizat-o și pe femeia care era cu atacatorul în timp ce acesta a deschis focul de la etajul 32”.

Greu de spus ce l-ar fi determinat pe un barbat de 64 de ani sa faca asa ceva… Insa mie motivul ca ar fi fost instabil psihic nu mi se pare a fi chiar atat de intemeiat cum poate parea la prima vedere…

Inteleg ca n-ar fi vorba de un atac terorist sau cel putin politia nu se grabeste sa trateze acest tragic incident in felul acesta. Lucrul e de inteles. Desigur, ar trebui aflat ce l-a determinat pe atacator sa comita un asemenea omor in masa ca mai apoi sa se sinucida… Ce rol avea acea femeie… Dar Politia a tras concluzia ca Marilou Danley n-ar fi implicata in acest masacru. Inteleg ca nu era cunoscut nici FBI-ului, daca am inteles bine. Insa explicatia poate fi mult mai simpla: a fost platit. A jucat totul pe o singura carte: ori la bal, ori la spital, cum se spune. A ales un loc de unde sa poata sa comita grozavia iar dupa ce a facut-o, vazand ca nu are sanse de scapare, s-a sinucis.

Despre suspect – aici si aici.

Omul n-a mai avut probleme cu politia, decat incidente minore de circulatie. El a fost gasit mort de catre politie la etajul 32 al hotelului Mandalay Bay. Am putea sa ne gandim si la ipoteza ca ar fi fost ucis. Daca s-a cazat la hotel in 28 septembrie, imposibil ca in 3 zile, ba chiar poate 4 zile, sa nu fi intrat personalul hotelului responsabil cu curatenia pentru a face curat in camera sa. Deci e posibil ca armele sa le fi adus sau primit chiar in ziua atacului! Altminteri ar fi fost riscant si ar fi pus operatiunea criminala in pericol. Ce sens ar fi avut sa stea 3 zile cu 10 arme (!!) si inca de asalt in camera de hotel? Posibil sa fi fost omorat imediat dupa ce a mitraliat multimea adunata la festival. Un pistol cu amortizor ar fi fost suficient. Cei (sau cel) care l-au omorat, care s-au folosit de el si pe urma l-au omorat, au fugit repede. In panica si haosul creat au scapat usor, mai ales daca erau niste profesionisti. Important a fost ca operatiunea a reusit. Pe el l-au abandonat acolo, in camera de hotel, mort. In felul acesta nu exista martori, suspectul principal a murit, iar cei care au pus la cale operatiunea s-au evaporat in liniste, fara a putea fi identificati. Daca ar fi fugit si el, ar fi ramas, totusi, identificat in registrul hotelului. Deoarece chiar daca ar fi luat si armele cu el, s-ar fi putut stabili cu exactitate, la o expertiza balistica, de unde s-a tras in multime. Pe cand asa, totul s-a inchis. El a murit.

Ciudat e ca s-ar fi „sinucis”… Adica a omorat o mare multime de oameni pentru ca dupa sa se sinucida? A avut vreo nevoie de o asemenea justificare a actului suicidar? In general vorbind, sinucigasii nu se justifica. Iar cei care planuiesc o asemenea operatiune cauta sa nu lase urme!!

Dupa parerea mea, a fost un atac deliberat pus la cale si ar trebui sa se cerceteze toate pistele posibile si imposibile! E prea profesionist lucrata aceasta crima perfecta ca sa putem conchide ca un om de 64 de ani dintr-un orasel obscur din Nevada, care n-a mai avut probleme cu politia, sa fi facut o astfel de grozavie intr-un moment de tulburare psihica. Mesquite, Nevada e un orasel, daca se poate spune asa, de doar 17.987 de locuitori. Deci genul de orasel in care toata lumea cunoaste pe toata lumea, cum se spune. Cum a facut rost de arme si munitii? Cum de nu a atras atentia? Inclusiv arme de asalt… Ca inteleg ca Politia nu stia nimic. Insa e greu de presupus ca Politia sa nu stie chiar nimic cand e vorba de 10 arme, ca atatea s-au gasit in apartamanetul din hotel. De aici ar rezulta ca armele i-ar fi fost aduse la hotel chiar in ziua atacului. Ce putem afla despre Mesquite e ca acolo se gasesc cateva cazinouri care reprezinta, de fapt, economia localitatii. E foarte posibil ca lucrurile sa se fi pus la punct acolo, fara sa stie cineva. Ar trebui studiata implicarea unor servicii de spionaj straine in toata aceasta afacere. Coreea de Nord, Iran, Rusia…? Nu stiu, stau si ma intreb…

De asemenea ar fi posibil ca sa nu o fi facut-o el. Pur si simplu poate ca a fost adus acolo, in camera de hotel, apoi impuscat, de asa maniera incat sa para ca el ar fi comis crima spoi s-a sinucis Sau poate ca au intrat peste el, l-au amenintat, l-au impuscat. Inscenarea unei sinucideri, cu amprente cu tot. Facuta rapid si profesionist. Camera de hotel fiind inregistrata pe numele lui.

Foarte ingrijorator valul acesta de violente, atentatele acestea teroriste sau nu…

Dumnezeu sa-i odihneasca in pace pe cei morti si sa-i ajute pe cei raniti.

Totusi, iata si o alta pista de cercetare:

Mediafax

Organizaţia teroristă Stat Islamic a revendicat responsabilitatea atacului din Las Vegas

„Organizaţia teroristă Stat Islamic a revendicat responsabilitatea atacului ce a avut loc luni în Las Vegas, în urma căruia cel puţin 50 de persoane au murit şi alte peste 400 au fost rănite, relatează The Independent.

Anunţul grupării teroriste a fost făcut, luni, de agenţia de propagandă a jihadiştilor, Amaq, care a precizat că atacatorul a fost ”un soldat al Stat Islamic.

”Atacatorul din Las Vegas este un soldat al Stat Islamic ce s-a convertit la islamism în urmă cu câteva luni”, se arată în anunţul reţelei teroriste.

Potrivit jihadiştilor, atacul reprezintă un răspuns la acţiunile coaliţiei care luptă împotriva reţelei teroriste Stat Islamic.”

Nu spun ca nu trebuie cercetat, dar o asemenea revendicare trebuie privita cu prudenta. ISIS are tot interesul sa revendice astfel de acte ce se pot numi pe buna dreptate teroriste, pentru ca in felul acesta proiecteaza o imagine marita a terorii, crescandu-i astfel influenta. Asta nu inseamna, totusi, ca lucrurile ar sta asa. Pentru ca ar trebui vazut cum un cetatean de 64 de ani, taman din Mesquite, s-a convertit la islamism tocmai cu o luna in urma si apoi sa faca o asemenea grozavie… Deci oricine se converteste la Islam poate sa faca, in secunda doi, o asemenea grozavie! Cam asta rezulta din comunicatul ISIS… Interesant… Daca atacatorul s-a convertit la Islam, lucrul poate si nu poate fi verificat.

Iata si punctul de vedere al FBI:

FBI susţine că atacul armat din Las Vegas nu are legătură cu terorismul internaţional

„Atacul armat din oraşul american Las Vegas nu are nicio legătură cu terorismul internaţional, anunţă Biroul Federal de Investigaţii, în contextul în care masacrul a fost revendicat de organizaţia teroristă Stat Islamic.

„Până în acest moment, nu a fost depistată nicio legătură între acest atac şi vreun grup terorist internaţional”, a declarat agentul FBI Aaron Rouse, coordonatorul anchetei.

Reţeaua teroristă Stat Islamic a revendicat atacul din Las Vegas, soldat cu cel puţin 58 de morţi şi 500 de răniţi. Organizaţia teroristă sunnită susţine că Stephen P., autorul atacului, se convertise de câteva luni la islam.”

Iata aici un articol din Romania Libera care consemneaza ca au murit 58 de persoane si 515 au fost ranite!!

Catalonia…

Iata ca, din pacate, avem parte de violente si in Europa. 890 de raniti in urma confruntarii dintre Politie si votanti cu ocazia referendumului pentru independenta Cataloniei fata de Spania… Premierul Mariano Rajoy insista ca referendumul a fost ilegal si ca „marea majoritatea populatiei nu a dorit sa participe la acest refrendum al secesionistilor”. Iata ce spune europarlamentarul si profesorul de stiinte politice, Dl. Cristian Preda, despre acest referendum:

RFI

Cristian Preda: Referendumul din Catalonia introduce o nouă criză politică în Europa

„O Catalonie independentă ar fi în afara Uniunii Europene, declară la RFI eurodeputatul Cristian Preda, membru al grupului PPE din Parlamentul European. El nu crede că ar exista vreun actor politic semnificativ pe scena internaţională, exceptând poate Rusia, care să recunoască independenţa Cataloniei.

Cristian Preda e de părere că referendumul de duminică din Catalonia „introduce o nouă criză politică în Europa şi asta e neplăcut pentru toate statele membre, pentru Uniune, în ansamblul ei, asta e principala consecinţă”.

Europarlamentarul se aşteaptă ca situaţia să se agraveze: „Mă tem că situaţia se va înrăutăţi, pentru că forţele politice din Catalonia, care controlează Guvernul regional par decise să meargă până la capăt. Consultarea organizată de acest Guvern regional s-a desfăşurat în condiţii foarte proaste, însă acum câteva săptămâni, în Camera regională de la Barcelona s-a votat o lege care nu introducea un prag de validare minim pentru rezultatele referendumului. Aşa că foarte probabil, în următoarele 48 de ore, acest Guvern regional va declara independenţa, cel puţin la asta mă aştept eu”.

 

O republică, în interiorul unei monarhii

 

Ce consecinţe ar avea o Catalonie independentă? „Dacă mâine Catalonia este declarată o republică independentă, avem nu doar o nouă formă politică pe teritoriul monarhiei spaniole, o nouă formă de guvernare, Spania este o monarhie şi am avea o republică coabitând într-o parte a ţării cu monarhia, dar vom avea un teritoriu care se desprinde sau doreşte desprinderea de Uniunea Europeană, pentru că un nou stat este evident în afara actualei configuraţii de 28 de state”, spune Cristian Preda.

El crede că nici o ţară importantă nu va recunoaşte o Catalonie independentă, cu excepţia Rusiei: „Spania este una dintre cele cinci ţări europene care nu au recunoscut Kosovo drept stat. Pentru spanioli, unitatea Spaniei e ceva foarte preţios. Spania este în UE un stat foarte influent, unul dintre marile state europene şi sunt convins că nici unul dintre statele din UE nu ar recunoaşte independenţa catalană. Să precizăm de asemenea că la putere în Catalonia sunt două partide afiliate, unul, cel al lui Puigdemont la familia liberalilor şi democraţilor europeni şi respectiv celălalt la Verzii europeni. Sunt două familii care nu au o influenţă semnificativă în plan european. La nivel internaţional, mi-e greu să văd cine ar face-o. Probabil că Moscova ar utiliza această declaraţie pentru a argumenta, aşa cum face de ani buni, slăbiciunea UE, a liderilor. Vedem de altfel acest discurs pătrunzând încet-încet şi în România. Se vorbeşte zilnic cât de slabi sunt liderii europeni, cât de proşti sunt ei şi cât de deştepţi suntem noi, cei care asistăm la evoluţiile politice din Europa. Nu cred că se pune problema recunoaşterii, adică ar exista vreun actor politic semnificativ pe scena internaţională, exceptând, cum spuneam, Rusia, care să recunoască independenţa. Sunt mişcări secesioniste şi în alte părţi din Europa, sunt mişcări secesioniste şi în afara Europei”.”

Mediafax

Referendum în Catalonia| 90% dintre catalani s-au pronunţat pentru independenţa faţă de Spania, după numărarea a peste 2,2 milioane de voturi / Sindicatele pregătesc o grevă regională | VIDEO, FOTO

„Guvernul regiunii autonome Catalonia a anunţat, luni, că 90% dintre catalani s-au pronunţat în favoarea independenţei faţă de Spania, în cadrul referendumului din 1 octombrie, după numărarea a peste 2,2 milioane de voturi, relatează site-ul publicaţiei El Pais.

Jordi Turull, purtătorul de cuvânt al guvernului Cataloniei, a precizat că 2.262.424 de voturi au fost numărate până în prezent.

2.020.144 (90,09%) de participanţi la referendum au votat „Da” la întrebarea privind independenţa faţă de Spania, 176.565 (7,87%) au votat „Nu”, 45.586 (2,03%) de buletine de vot au fost neştampilate, iar 20.129 (0,89%) de voturi au fost declarate nule.

Executivul regional al Cataloniei a mai precizat că alte aproximativ 770.000 de persoane nu au putut să voteze, întrucât secţiile de votare din şcolile aferente zonelor în care se aflau au fost închise.

„Vom pune în aplicare mandatul democratic pe care l-am primit astăzi din partea cetăţenilor„, a precizat Oriol Junqueras, vicepreşedintele regiunii autonome Catalonia.

PRIMELE REACŢII ALE LIDERILOR EUROPENI

Guvernul regional a precizat că aproximativ 15.000 de voturi urmează să mai fie contorizate. Prezenţa la referendum este de aproximativ 42.3%, în condiţiile în care sunt 5,34 milioane de persoane cu drept de vot în Catalonia.

Peste 40 de sindicate şi asociaţii din Catalonia fac demersuri pentru o grevă la nivel regional în cursul zilei de marţi, în semn de protest faţă de represiunea majoră din partea poliţiei la referendumul de independenţă.

Cele mai importante sindicate din Spania condamnă „încălcarea gravă a drepturilor şi libertăţilor” cetăţenilor Cataloniei în cursul zilei de 1 octombrie.

Guvernul Cataloniei a anunţat organizarea unei şedinţe extraordinare pentru luni, de la ora locală 10.30 (11.30, ora României), pentru a studia rezultatele referendumului de independenţă şi pentru a decide acţiunile următoare.

„Este impresionant răspunsul cetăţenilor. Legitimitate şi demnitate!„, a reacţionat Carles Puigdemont, şeful executivului Cataloniei, prin intermediul contului de Twitter.

Ministrul catalan pentru Afaceri Externe, Raul Romeva, a declarat că „toată lumea a văzut pe de o parte violenţă şi ruşine, iar pe de altă parte democraţie şi demnitate„. […]”

Chestiunea care se pune: acest referendum nu este constitutional, deci nu este legal. Din aceasta cauza nu poate fi recunoscut pe plan international si, evident, nu poate fi recunoscuta o Catalonie independenta de Spania. A plasa Catalonia in afara Spaniei si Uniunii Europene in numele unei asa-zise prosperitati este o idee atat populista cat si gresita. Si o astfel de abordare care instiga la secesiune nu poate fi acceptata in Europa. Dar despre independenta Cataloniei si referendumul pentru autodeterminare din 2014 – aici si aici. Declaratia de suveranitate a Cataloniei din 2013 a fost suspendata de Curtea Constitutionala a Spaniei. In 2014 pe 25 martie a reiterat acelasi lucru: „Declaratia de Autodeterminare si Dreptul de a Decide al Poporului Catalan este este neconstitutionala si nula si ca atare nu permite un referendum pe tema autodeterminarii in Catalonia”. Insa atunci Guvernul Spaniol a anuntat ca va bloca votul apeland la Curtea Constitutionala, dar pe 14 octombrie Presedintele Cataloniei a propus un „proces de participare al cetatenilor”. Guvernul Catalan a replicat ca va merge mai departe cu votul sfidand Curtea Constitutionala a Spaniei. Iar pe 5 noiembrie reprezentantii catalani s-au plans organizatilor internationale pentru blocarea autodeterminarii.

Trebuie spus ca aceasta chestiune a independentei Cataloniei a inceput in 1922 cand Francesco Macia a fondat Stattul Catalan. Macia a proclamat Republica Catalana, dar dupa negocieri cu liderii noii Republici Spaniole el a acceptat in schimb autonomia in cadrul Statului Spaniol. Genralul Francisco Franco a abolit autonomia in 1938. Dupa moartea dictatorului spaniol, in 1975, partidele politice s-au concentrat mai mult asupra autonomiei decat asupra independentei. Asta se arata in Wikipedia. De asemenea arata ca miscarea moderna de independenta s-a produs in 2006 cand Statutul de Autonomie, agreat de Guvernul Spaniol si trecut prin referendum in Catalonia, a fost amendat de Inalta Curte de Justitie a Spaniei care a decis ca unele articole sunt neconstitutionale si altele trebuie interpretate restrictiv. A urmat un val de proteste populare care, in cele din urma, s-au transformat in cerere pentru independenta. La referendumul din 2014 81% au votat „yes-yes”, dar prezenta la vot a fost de doar 35%.

Un articol Wikipedia despre actualul referendum – aici. Inteleg ca prezenta la vot a fost de 42,34%, deci sub 50%! Reactii, inclusiv pe plan international – aici.

O chestiune complicata cu un background istoric incarcat…

Ar trebui sa ne ingrijoreze faptul ca traim intr-o lume din ce in ce mai violenta… O lume care parca nu se mai exprima pasnic, prin idei, ci prin violenta. Este cu totul regretabil si exprima o scadere spirituala, un deficit destul de mare de spiritualitate, daca se poate spune asa, care se manifesta pe plan mondial. Este cu totul condamnabil omorul incalificabil si de o extrema lasitate petrecut in Las Vegas dar si brutalitatea politiei de pe strazile Barcelonei care nu s-a dat in laturi sa molesteze inclusiv batrani! Este cu totul regretabila aceasta radicalizare, sau cum sa-i spun?, aceasta diminuare a tolerantei fata de cel ce are o alta opinie decat a ta, lucru care nu mai face posibil dialogul normal, civilizat, democratic. Aceasta stare de violenta pune in pericol pacea, democratia, astupa caile dialogului si cauta sa distruga abordarea constructiva a problemelor, cooperarea intre oameni. Eu as face un apel ferm catre guvernele lumii ca sa goneasca din rasputeri acesti caini ai urii care macina la ora actuala umanitatea. E de plans, zau asa, starea in care suntem… Ar trebui sa nu ne invartosam inima si sa privim si cu inima acest inceput de decreptitudine a lumii, ticalosia in care traim si ne zbatem.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Despre referendumul privind casatoria dintre un barbat si o femeie…

Tara arde si baba se piaptana – cam asa am putea caracteriza initiativa PSD de a organiza in aceasta toamna, asa inteleg, un referendum pe tema asta, a familiei traditionale.

Lasand la o parte faptul ca in Romania un referendum are un caracter consultativ si nu inseamna ca, in caz de vot majoritar de aprobare, se va modifica ceva din Constitutie, ar trebui spus ca modificarea Constitutiei in sensul acestei idei are un caracter abuziv si nedemocratic si care contrazice Constitutia in vigoare.

E adevarat, articolul 48 din Constitutie, referitor la Familie  precizeaza doar ca „familia se intemeiaza pe casatoria liber consimtita intre soti, pe egalitatea acestora si dreptul si indatorirea parintilor de a asigura cresterea, educatia si instruirea copiilor” – al. 1, dar nu pomeneste despre casatorie ca ar fi doar intre un barbat si o femeie.

Dar a defini casatoria ca fiind doar intre un barbat si o femeie tine de o anumita prejudecata sau dogma religioasa, homosexualitatea fiind vazuta drept pacat de catre bisericile crestine, pornind de la pacatele Sodomei si Gomorei, desi in Biblie nu exista vreo referire specifica la homosexualitate in cazul celor doua cetati. Aici puteti citi consideratii biblice privind homosexualitatea, insa nici in Cap. 19 din Facere, versetul 5 si nici la 1Cor. 6,9 nu se specifica la modul foarte clar ca ar fi fost vorba de asa ceva. „Scopul vadit de a-i viola, referitor la ce spune Facerea in Cap. 19, versetul 5 nu e clar: „Scoate-I, ca sa-I cunoastem!” si replica lui Lot: „Nu, fratii mei, sa nu faceti nici un rau” – deci putea fi vorba de altceva, de exemplu intentia asasinatului. De remarcat iubirea de oameni a lui Lot care ii numeste pe sodomiti frati !! Eu cred ca ar trebui sa luam aminte la asta!!! De asemenea, Lot a zis: „sa nu faceti nici un rau” – nu s-a referit la un viol, eventual homosexual sau heterosexual. Si aici trebuie spus ca nu trebuie confundata homosexualitatea cu violul, pentru ca si un heterosexual poate fi un violator. De asemenea, se face referire impotriva homosexualitatii in Legea data poporului evreu.

Dar daca privim problema la o scara larga a Istoriei, se poate constata cu usurinta ca homosexualitatea a fost prezenta mai intotdeauna si ceea ce s-a incercat a fost sa se ascunda lucrul asta sub pres, fara sa se dea o solutie vreodata decat in regimuri dictatoriale si nici atunci. Sub aspect stiintific, homosexualitatea, din cate inteleg, nu e indeajuns cunoscuta, sunt doar ipoteze.

Eu nu spun ca Biserica Crestina trebuie sa renunte la invataturile sale morale si sa-l indrume pe om spre bine. Insa fata de Legea Veche, crestinismul a venit cu o alta filozofie: „daca cineva iti da o palma, intoarce si obrazul celalalt” – v. Matei, Cap. 5:

„39. Eu însă vă spun vouă: Nu vă împotriviţi celui rău; iar cui te loveşte peste obrazul drept, întoarce-i şi pe celălalt.
40. Celui ce voieşte să se judece cu tine şi să-ţi ia haina, lasă-i şi cămaşa.
41. Iar de te va sili cineva să mergi o milă, mergi cu el două.
42. Celui care cere de la tine, dă-i; şi de la cel ce voieşte să se împrumute de la tine, nu întoarce faţa ta.
43. Aţi auzit că s-a zis: „Să iubeşti pe aproapele tău şi să urăşti pe vrăjmaşul tău”.
44. Iar Eu zic vouă: Iubiţi pe vrăjmaşii voştri, binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă, faceţi bine celor ce vă urăsc şi rugaţi-vă pentru cei ce vă vatămă şi vă prigonesc,
45. Ca să fiţi fiii Tatălui vostru Celui din ceruri, că El face să răsară soarele şi peste cei răi şi peste cei buni şi trimite ploaie peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi.
46. Căci dacă iubiţi pe cei ce vă iubesc, ce răsplată veţi avea? Au nu fac şi vameşii acelaşi lucru?
47. Şi dacă îmbrăţişaţi numai pe fraţii voştri, ce faceţi mai mult? Au nu fac şi neamurile acelaşi lucru?
48. Fiţi, dar, voi desăvârşiţi, precum Tatăl vostru Cel ceresc desăvârşit este. ” (subl. mea)

iar daca e sa ne luam strict dupa definirea pacatului, asa cum a dat-o Mantuitorul, atunci iata un exemplu:

„27. Aţi auzit că s-a zis celor de demult: „Să nu săvârşeşti adulter”.
28. Eu însă vă spun vouă: Că oricine se uită la femeie, poftind-o, a şi săvârşit adulter cu ea în inima lui”.

Deci daca a pofti o femeie, uitandu-te la ea, inseamna sa faci un pacat – iar „celor de demult” li s-a zis sa nu-l faca -, ce sa mai zicem de cel care se culca cu o femeie… Insa sfatul Mantuitorului este: „Nu va impotriviti celui rau”. De ce oare? Nu oare pentru ca a-i putea sa atati si mai mult raul, fara ca sa-l poti invinge? Deja, la noi, se vorbeste despre divizarea societatii!! Nu e oare mai rau sa rapesti din drepturile si libertatile fundamentale ale omului, crezand ca in felul acesta faci bine?

Si apoi eu nu vad discutandu-se despre subiectul homosexualitatii in Biserica cu iubire de oameni, cu „dragoste si durere pentru omul contemporan”, cum spunea Cuviosul Paisie Aghioritul. Nu se poate sa atati valul de ura impotriva acestor oameni, vrand sa faci in felul acesta binele!!! Ci aratat-te tu desavarsit, dupa cum spune Mantuitorul. Dar cati dintre noi suntem desavarsiti? Ca sa nu mai spun ca manifestarile acestea legate de sprijinirea familiei traditionale mi s-au parut a avea un aer legionar…

Trebuie, de asemenea, spus ca un lucru foarte grav in legatura cu „casatoria dintre un barbat si o femeie” este ca se creeaza nu doar vulnerabilitatea reprezentata prin divizarea societatii ci se creeaza o vulnerabilitate legata de democratia noastra. In felul acesta, Serbia ar aparea o tara mai democratica decat Romania. Premierul Serbiei, D-na. Ana Brnabic a recunoscut deschis ca face parte din comunitatea gay. Problema mare este ca definind casatoria ca fiind doar intre un barbat si o femeie se lezeaza libertatea constiintei, care e garantata constitutional in Romania si care implica toleranta. Articolul 29, aliniatul 1 din Constitutie spune clar:

„Libertatea gandirii si a opiniilor, precum si libertatea credintelor religioase nu pot fi ingradite sub nici o forma. Nimeni nu poate fi constrans sa adopte o opinie sau sa adere la o credinta religioasa, contrare convingerilor sale”.

De asemenea, si cred ca Biserica ar trebui sa mediteze mai mult, la al. 4 se spune:

„In relatiile dintre culte sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau actiuni de invrajbire religioasa”

si la al. 6 spune:

„Parintii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educatia copiilor minori a caror raspundere le revine”.

Din pacate, in tara noastra au fost si sunt multe incercari de nerespectare a Constitutiei. Iar rezultatul nu este unul pozitiv. Eu nu cred ca invrajbirea unor categorii sociale impotriva altor categorii sociale, lucru cu care ne-a obisnuit PSD-ul (indiferent de denumirile din trecut), de la cel mai inalt nivel, inca de pe vremea Mineriadelor, e un lucru pozitiv si benefic societatii.

Mie mi se pare ca ar mai trebui remarcat un lucru in legatura cu initiativa PSD. In primul rand nu vad nimic de stanga, desi PSD se autoconsidera partid de stanga. Dar ceea ce se intampla n-are nicio legatura cu Donald Trump, cum poate ca isi pun unii o intrebare in acest sens. Sau cu ambasadorul Hans Klemm cum poate se gandesc altii. Pentru ca nu are cum un ambasador sa traseze linii de politica intr-o tara suverana, cum e Romania. In schimb are legatura cu interesele PSD-ului care doreste sa conduca mai usor, prin abuz, o tara divizata si bulversata cu o Justitie sub un total control politic, in favoarea unor grupuri de interese private. Nu vad de ce SUA ar avea vreun interes in aceasta chestiune a definirii casatoriei doar intre un barbat si o femeie in Romania. Rapoartele pe care le face Departamentul de Stat asupra democratiei sunt pentru uzul intern. Al cetateanului american. Care e informat asupra unor lucruri dintr-o tara in caz in care va merge in tara respectiva. Acelasi lucru il face si MAE roman. Insa slabirea democratiei la noi in tara, deconsolidarea acesteia prin astfel de actiuni referendare, cat si prin slabirea independentei Justitiei, plaseaza Romania, tara membra a UE si NATO, intr-un con de neincredere din partea partenerilor nostri din aliantele din care facem parte si care ne asigura securitatea si bunastarea economica. Exista riscul ca Romania sa nu mai fie perceputa ca un partener de incredere in relatiile cu tarile membre ale UE si NATO, lucru la care contribuie si declaratiile absolut aiuritoare a unor reprezentanti al PSD-ALDE la adresa ambasadorului SUA la Bucuresti.

De asemenea, trebuie remarcat si faptul ca un asemenea referendum nu implica niciun fel de urgenta. Constitutia Romaniei dateaza, in forma revizuita celei din 1991, din 2003. Din 2003 si pana acum n-au mai existat homosexuali in Romania? Insa de cand Biserica, la semnalul Preafericitului Parinte Daniel, i-a cantat lui Dragnea „Vrednic este!” – v. si aici – Liviu Dragnea nu mai poate de dorinta de a se revansa! Povestea e cunoscuta de multa vreme: fenomenul de „aliantizare” nu e de ieri, de azi in Romania! Si va citez ce spune Prof. Dr. Marian Preda in Introducerea sa la volumul „Riscuri si inechitati sociale in Romania”, la care a fost si coordonator, aparut la Polirom in 2009, pentru a ne da seama mai bine ca urmareste Coalitia PSD-ALDE:

„Pana si preotii, de asemenea o categorie sociala cu influenta mare in comunitati si la nivel politic central, au obtinut privilegii (salarii din bani publici, subventionarea masiva pentru construirea sau renovarea bisericilor, obligativitatea predarii religiei in scoli, care asigura venituri absolventilor de teologie).

Pe acest fond de complicitati la varf in alocarea privilegiata a resurselor catre un grup foarte restrans de persoane (nu e vorba doar de preoti aici, n.m) si a „firimiturilor” catre categorii mari de votanti, precum pensionarii si salariatii la stat, au ramas resurse insuficiente pentru categoriile aflate cu adevarat in situatii de risc social mentionate mai sus”.

De aici se vede foarte clar scopul PSD-ului, de a atrage politic BOR si celelalte culte care se revendica de la crestinism (si nu numai) de partea sa, pentru a asigura PSD-ului un numar de voturi confortabil spre a-si consolida si perpetua Puterea politica in Romania. Evident, ca in aceasta situatie Presedintele Klaus Iohannis, vazut de catre PSD drept „niemtalau”, „sasalau” va fi pus intr-o anumita dificultate si amenintat cu suspendarea care ar putea fi o actiune cat se poate de reusita. Si in felul acesta Coalitia PSD-ALDE sa capete o Putere politica deplina si nedemocratica in Romania!

PSD urmareste manipularea electoratului prin religie. Iar prin complicitatea BOR, propagarea fortei sale politice, tinand cont de influenta mare a Bisericii. Iar lucrul acesta e in favoarea unui grup restrans de interese private. Celor multi, cum ii place D-lui. Iliescu sa spuna, doar „firimiturile”. Impunerea unei ordini nedemocratice in Romania, tinand cont ca sunt credinciosi carora nu le place democratia, este scopul Coalitiei PSD-ALDE, fara sa rezolve cu adevarat vreo problema din gravele probleme cu care se confrunta tara. Dimpotriva! Este o incercare de a plasa Romania in afara UE, pe o linie pe care merg actualmente Ungaria si Polonia, dar in aceste tari si prosperitatea de care se bucura cetatenii e mai mare. Voi cita tot din lucrarea de mai sus, la care Dl. Marian Preda a fost coordonator:

„Estimate la paritatea puterii de cumparare, in anul 2007, veniturile disponibile medii ale gospodariilor din Romania erau mai mici de 4-5 ori decat media UE-15 si de 1,9 ori decat media primelor 10 noi state membre (NSM-10) (asta inseamna: Cehia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia si Ungaria).

Un locuitor al Romaniei isi putea asigura, in medie, pe baza veniturilor disponibile, un nivel al consumului de cinci ori mai mic decat cel pe care si-l putea permite un locuitor din Germania, Austria, Regatul Unit; de 2,5 ori, 1,8 ori si respectiv 1,7 ori mai mic, comparativ cu un locuitor din Cehia, Ungaria si Polonia”.

Se vede clar ca impozitul pe gospodarie – alta traznaie a PSD – nu facea altceva decat sa diminueze si mai mult veniturile disponibile ale gospodariilor. Pe un fond de saracie si saracire a populatiei, actuala Coalitie cauta sa-si sporeasca Puterea politica prin orice mijloace. Nu conteaza neaparat rezolvarea acestor probleme, pe care studiul de mai sus le mentioneaza stiintific, cu date statistice, cat Puterea care ar permite o si mai mare imbogatire si influenta unor grupuri de interese. Nu e oare interesant ca tara noastra e de atatia ani la coada UE? Nivelul consumului in Polonia sau Ungaria era aproape de 2 ori mai mare decat in Romania, deci si un nivel de trai mai bun. Pe cand Romania experimenteaza acum dezechilibre bugetare periculoase! La noi partea proasta este ca cresterea economica statistica NU umple vistieria!! Si din acest punct de vedere subiectul casatoriei doar dintre un barbat si o femeie se constituie intr-un ingredient, in care Biserica e atrasa si se lasa atrasa cu o naivitate demna de o cauza mai buna, de abatere a atentiei opiniei publice de la lucrurile deloc incantatoare ale guvernarii. Fara indoiala ca circul convine, in aceasta situatie, Coalitiei majoritare.

Herta Muller: „In intreaga Europa curentele populiste fac scenarii demonice, care induc frica”

Un punct de vedere foarte grav…

Romania Libera

Herta Müller: Ungaria nu primeşte refugiaţi, ci vinde permise de şedere permanentă pentru 360.000 de euro de persoană

„Scriitoarea de origine română Herta Müller a vorbit, marţi seară, în debutul evenimentului ”European Angst” de la Bruxelles, despre condiţia Europei de astăzi, în contextul fricii şi al rasismului, scrie News.ro.

Autoarea premiată cu Nobel în 2009 a povestit problemele cu care s-a confruntat în România în perioada comunistă şi a făcut câteva paralele cu situaţia de astăzi din estul continentului, arătându-şi indignarea cu privire la acţiunile câtorva dintre liderii europeni – Viktor Orban, Jarosław Kaczyński şi Vladimir Putin.

În deschiderea seriei de conferinţe cu tema ”Populism, extremism, euroscepticism”, Herta Müller a tras un semnal de alarmă cu privire la libertatea Europei care este pusă acum sub semnul întrebării.

”Libertatea este un lucru de care unii oameni se tem, iar alţii nu”, şi-a început Herta Müller alocuţuinea de marţi seară. Scriitoarea stabilită în Germania în 1987 a povestit cum, în timpul regimului comunist din România, a mers împreună cu mama sa într-o localitate învecinată pentru a cumpăra un cadou – o blană de vulpe.

”Nu am vrut guler de vulpe cum aveau femeile în vârstă (…) Când am ajuns acolo l-am întrebat pe vânătorul care o avea de vânzare dacă a împuşcat chiar el vulpea. Mi-a răspuns: Nu împuşti o vulpe, ea se prinde în capcană. Asta mi-a rămas în minte”, a povestit Müller. ”Vulpea era prea frumoasă ca să fie tăiată în bucăţi. Din acest motiv m-a acompaniat ani buni. Peste tot unde am locuit a stat pe jos, ca un animal de companie”, a continuat ea.

Müller a explicat cum, în decurs de câteva luni, blana de vulpe a fost măcelărită. ”Serviciile secrete veneau când voiau şi lăsau semne dacă voiau. Voiau ca eu să ştiu că ce s-a întâmplat cu vulpea mi se putea întâmpla în propria casă”, a mai afirmat scriitoarea.

”La acea vreme lucram în fabrică şi traduceam instrucţiunile de funcţionare pentru maşinăriile importate din Germania. De două ori pe săptămână, un ofiţer de la Securitate apărea. Voia să mă recruteze ca informator. Mai întâi, prin galanterii, iar când am refuzat, a aruncat cu o vază de flori în perete şi m-a ameninţat. Ultima lui propoziţie a fost: Vei regreta asta!”, a povestit Herta Müller.

Ea a mai povestit cum a fost dată afară din fabrică, devenind ”inamic public”. A fost interogată şi numită ”element parazit”, a fost ameninţată cu închisoarea pentru că nu avea un loc de muncă stabil, ba chiar a fost acuzată de prostituţie. Müller a explicat celor prezenţi că statul român dădea o mare importanţă locurilor de muncă, dictonul fiind: ”Nu face astăzi ce puteai face ieri, pentru că mâine s-ar putea să nu mai fie nevoie oricum”.

”Când i-am spus mamei mele despre vulpe, ea m-a întrebat ce voiau de la mine. I-am spus: frică. Şi era adevărat. Acest cuvânt scurt explica totul. Întregul stat era clădit pe baza fricii. Fiecare dictatură este bazată pe cei care creează frică şi pe cei cărora le este frică. Am ştiut mereu că ea este instrumentul zilnic al celor care induc frica şi pâinea şi untul celor care se tem. Asta a fost până în 1989 în Europa de Est”, a mai spus Herta Müller.

Despre mama sa, Müller a spus că s-a temut pentru ea însăşi, dar şi de fiica sa. ”Nu mi-am mai găsit o slujbă stabilă. Uneori lucram în câte o şcoală. Cu cât erau mai mulţi colegi în jurul meu, cu atât era mai evident cât sunt de singură. Nimeni nu voia să fe văzut cu mine pe drum. Singurătatea era la fel de rea ca ameninţările primite de la Securitate. Le era teamă de stat şi de mine”, a mai explicat scriitoarea.

”Toate lucrurile care mi s-au întâmplat m-au făcut să îmi dau seama că mai exista o categorie de oameni – cei care îndurau frica. La fel cum au învăţat să îşi controleze frica, au învăţat să beneficieze de pe urma fricii altora. Erau egoişti, nemiloşi. Erau convinşi că îşi văd de viaţa lor, fără să se implice în politică. Dar era asta ceea ce făceau?”, s-a întrebat Müller. ”Nu cred. Managementul fricii nu a fost decât anticiparea supunerii. Doar dacă eşti persecutat, eşti perceput ca un individ. Dacă nu te-ai adaptat colectivităţii, puteai fi eliminat. Individualitatea nu era permisă, nici măcar în ceea ce priveşte vestimentaţia”, a povestit scriitoarea.

În discursul său, Herta Müller a punctat câteva dintre trăsăturile socialismului: ”Moda socialistă era ca o uniformă. Dictatura a însemnat eliminarea frumosului din toate formele vieţii, a diversităţii”. â

Ea a făcut astfel o introducere pentru ce a avut de declarat privind situaţia actuală a Europei. ”După căderea dictaturilor din Europa de Est, oamenii ştiau că libertatea este ceva concret, că fiecare om joacă un rol, gândeşte fără frică şi vorbeşte, că graniţele sunt, în sfârşit, deschise, că pot călători. Dar această euforie a trecut. Succesul individual este legat de riscul individual, iar asta îi agită pe oameni şi ei vor să se bazeze din nou pe ceva. Există o nouă nevoie de a fi supus. Nimeni nu se aştepta la asta. Moştenirea lăsată de dictaturi este dependenţa. Noua libertatea doar a acoperit-o, dar ea nu a dispărut cu adevărat. Dictaturile s-au dus, însă sinapsele sociale ies din nou la suprafaţă”.

În plus, Herta Müller a adus în discuţie şi câteva cifre dintr-un sondaj realizat în Germania. În regiunea Saxonia, spune scriitoarea, 62% din populaţie vor ”un partid puternic care să personifice întreaga comunitate naţională”.  ”Nu este acesta un ecou al partidului socialist? Nu este aceasta dictatura binecunoscută?”, s-a mai întrebat Müller.

”Cel mai mare lucru pe care oamenii din Europa de Est îl aveau în comun era frica. Astăzi, xenofobia”, a punctat Müller, dând un nou exemplu din Saxonia: 58% dintre oameni cred că Germania este ”alienată” la un grad înalt de stăini. ”Xenofobia este şi ea o revenire a fricii duble. Sloganul socialist era: Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Îndemnul era complet neadevărat. Nu se putea ieşi din ţară, nici să fi avut contact cu străinii în ţară”, a mai explicat ea.

Totuşi, spune ea, xenofobia s-a manifestat atât în România, cât şi în Republica Democrată Germania, timp de mai multe decenii, când arabii, respectiv vietnamezii erau consideraţi cei mai neînsemnaţi oameni.

”Cu aceeaşi xenofobie ne confruntăm acum. Arabii şi vietnamezii au fost aduşi în ţările din Europa de Est ca semn al înfrăţirii popoarelor. Totuşi, erau trataţi ca duşmani. Cei care intrau în legătură cu ei erau consideraţi trădători, iar oamenii au devenit astfel grijulii. În plus, le-au fost inventate boli. Această aroganţă nu a fost altceva decât rasism. Era un program politic cinic. Astăzi, în aceeaşi parte a Europei lucrurile nu sunt foarte diferite. Spre exemplu în Ungaria, care, potrivit jurnalistului Paul Lendvai, a fost transformată într-o democraţie de tip Fuhrer de către Viktor Orban”, a mai declarat Herta Müller.

Ea a adăugat: ”Orban vorbeşte despre refugiaţi ca fiind străini pe care trebuie să-i ţii afară, pentru că obiceiurile lor riscă să strice societatea maghiară. Orban se foloseşte de legi şi de propagandă politică pentru ca Ungaria să nu primească 130.000 de refugiaţi din Siria, care abia au scăpat din război. Cu obiceiurile lor străine ameninţă cultura a 10 milioane de unguri. În acelaşi timp, Orban vinde permise de şedere permanentă pentru 360.000 de euro de persoană. Nimeni nu întreabă cine sunt cumpărătorii şi de unde vin banii. În loc de refugiaţi, el primeşte familii bogate şi indivizi dubioşi. Se pare că a cumpărat deja 18.000 de noi unguri. Este generos: aplicanţii îşi pot aduce toată familia. Aceşti noi maghiari care, aparent, nu ameninţă obiceiurile nativilor, vin din Rusia, China şi Yemen”.

După invazia sovietică, în 1956, peste 200.000 de oameni au părăsit Ungaria, a mai spus Müller. Mulţi au ajuns în Austria. ”În ciuda faptului că au fost nevoiţi să plece în exil , populaţia suportă xenofobia lui Orban. Europa de Est a produs refugiaţi în perioada comunistă. Nimeni nu i-a numărat. Nimeni nu îşi aminteşte de ei, nici măcar de cei care au fost împuşcaţi sau sfâşiaţi de câinii de la graniţe ori care s-au înecat în Dunăre. Acesta este un punct orb în propria percepţie a Europei de Est şi, cel mai probabil, principalul motiv pentru comportamentul rece”.

Herta Müller a atras atenţia că în întreaga Europă curentele populiste fac scenarii ”demonice, care induc frica”. ”În Germania, AFD reprezintă acum panicarzii. Liderul partidului vrea să readucă la viaţă termenul «voelkisch», adică «aparţinător poporului». AFD este foarte popular în două regiuni unde locuiesc foarte puţini străini. Orban a spus că nu trebuie decât să câştigi alegerile o dată, dar să o faci bine”, a declarat Müller.

Scriitoarea a mai spus că de aceeaşi părere este şi Kaczyński. ”Face declaraţii rasiste, averizează cu privire la boli periculoase care pot fi aduse de refugiaţi şi plănuieşte să facă din Polonia o democraţie de tip Fuhrer într-un stat catolic. Libertatea, cum a spus regizorul Andrzej Wajda, este ceva de care unii oameni au nevoie, iar alţii nu. Cei care odată îndurau frica nu aveau nevoie de ea şi ei sunt acum cei care îi susţin pe aceia care induc teama”, a mai spus scriitoarea premiată cu Nobel.

Despre Putin, ea a afirmat că a făcut din Rusia cel mai mare workshop de imitaţii, iar acest atelier produce ştiri false pe care le transmite lumii şi propagandă maliţioasă. ”Obiectivul este simplu: să aducă în colaps Europa democrată. Putin a abandonat marxismul şi acum pretinde că este religios. Omoară copii peste tot în lume, dar la Moscova îi place să aprindă candele. Are şi un duhovnic şi îl admiră pe Lenin”.

”Nu vreau să mai trăiesc fără alegeri. După 1989 nu mi-aş fi imaginat că libertatea va fi pusă din nou sub semnul întrebării şi că vor exista oameni care vor induce frica şi vor vrea să mă facă din nou temătoare. Da, unii dintre noi au nevoie de libertate şi alţii nu. Unii se tem de ea, iar alţii nu. Nu putem avea libertatea ca pe un drept sigur, ei pot încerca să ne ia”, a încheiat Herta Müller.

”European Angst” este o iniţiativă a Institutului Goethe, în colaborarea cu EUNIC (reţeaua institutelor culturale din care face parte şi Institutul Cultural Român), centrul Bozar şi European Movement International.” (subl. mea)

Cel putin din ceea ce prezinta acest articol, D-na. Herta Muller nu pomeneste de atentatele teroriste care au zguduit Europa,

Herta Muller

provocate de terorismul islamic. De asemenea, ar trebui discutat despre situatia economica actuala a Europei, o situatie dificila, postcriza. Insa e interesant ce spune:

„După 1989 nu mi-aş fi imaginat că libertatea va fi pusă din nou sub semnul întrebării şi că vor exista oameni care vor induce frica şi vor vrea să mă facă din nou temătoare„

ca si cum s-ar dori din nou lucrul asta. Interesant este ca vorbeste de „oameni care induc frica”, ca si cum ar fi un plan premeditat.

Noi, cei din Est, am stiut, cred, cel mai bine ce inseamna sa traiesti intr-o societate in care sa nu fie libertate. Cei care au suferit persecutiile regimului comunist, precum D-na. Herta Muller, mi se pare ca au acea acuitate de a percepe vibratiile societatii din acest punct de vedere. De aceea acest: „şi că vor exista oameni care vor induce frica şi vor vrea să mă facă din nou temătoare” – de observat ca spune despre sine: „si vor vrea sa ma faca din nou tematoare” – indica un freamat ce o atinge profund.

N-as vrea sa par ridicol, dar daca aceste cuvinte le-ar spune laureata Premiului Nobel pentru Literatura, Herta Muller, poate ca nu le-as da asa o mare importanta. Dar astfel de lucruri le spune omul Herta Muller, care a suferit in Romania de pe urma Securitatii si a comunismului.

Nu trebuie sa fim indiferenti fata de o Europa in care libertatea este amenintata, in care se doreste, in mod nesabuit as zice eu, un regres al libertatii ce poate naste monstri! Si faptul ca un om precum Herta Muller trage un semnal de alarma de la cel mai inalt nivel cultural ar trebui sa ne sensibilizeze si sa ne puna in garda.

„În regiunea Saxonia, spune scriitoarea, 62% din populaţie vor ”un partid puternic care să personifice întreaga comunitate naţională”.  ”Nu este acesta un ecou al partidului socialist? Nu este aceasta dictatura binecunoscută?”, s-a mai întrebat Müller„

„Nu este acesta un ecou al partidului socialist?” – mie mi se pare mai degraba un ecou al Partidului National-Socialist…

De observat ca spune despre Putin ca vrea „să aducă în colaps Europa democrată„, ceea ce ar insemna ca doreste instaurarea totalitarismului in Europa. Lucrul asta cred ca ar trebui sa fie un serios semnal de alarma si pentru SUA. Este ingrijorator ca Presedintele ales al SUA, Dl. Donald Trump, pare a avea intentia unor relatii pline de condescendenta fata de Dl. Putin, noul dictator de la Kremlin! Daca acesta e obiectivul lui Putin, de a aduce in colaps Europa democrata, de a distruge Lumea Libera, cum mai poti avea relatii bune cu el?

Pericolul indicat de D-na. Herta Muller nu e unul nici imaginar si nici indepartat, cum poate ar parea la o prima vedere destul de superficiala. Cresterea partidelor extremiste si xenofobe in Europa e un fenomen actual cat se poate de real. Ce se afla in spatele lui, care sunt resorturile care l-au declansat si care il mentin inca? Toate politicile economice proaste care s-au dus in Europa dupa Criza din 2008 au contribuit la aparitia unei situatii politice tulbure. De asemenea si proasta gestionare a crizei migrantilor, care s-a suprapus peste o Europa in convalescenta din punct de vedere economic. In Ungaria si Polonia – dupa cum arata D-na. Muller – se articuleaza sisteme de forta, o „democraţie de tip Fuhrer”. Insa ceea ce e frapant in ce afirma D-na. Muller e ideea premeditarii. Lasa sa se inteleaga ca lucrurile acestea au fost premeditate de mai demult.

„Libertatea, cum a spus regizorul Andrzej Wajda, este ceva de care unii oameni au nevoie, iar alţii nu. Cei care odată îndurau frica nu aveau nevoie de ea şi ei sunt acum cei care îi susţin pe aceia care induc teama”

„”Toate lucrurile care mi s-au întâmplat m-au făcut să îmi dau seama că mai exista o categorie de oameni – cei care îndurau frica. La fel cum au învăţat să îşi controleze frica, au învăţat să beneficieze de pe urma fricii altora. Erau egoişti, nemiloşi. Erau convinşi că îşi văd de viaţa lor, fără să se implice în politică. Dar era asta ceea ce făceau?”, s-a întrebat Müller. ”Nu cred. Managementul fricii nu a fost decât anticiparea supunerii. Doar dacă eşti persecutat, eşti perceput ca un individ. Dacă nu te-ai adaptat colectivităţii, puteai fi eliminat. Individualitatea nu era permisă, nici măcar în ceea ce priveşte vestimentaţia”, a povestit scriitoarea.”

Insa de ce sa-i sustii pe cei care induc teama? Si, in general vorbind, de ce trebuie ca lucrurile sa se desfasoare cu teama? Oamenii au trait foarte bine in Europa de Vest si fara teama – dovada ca se poate foarte bine si fara teama. Teama era, intr-adevar, prezenta in societate de cealalta parte a Cortinei de Fier. Insa aceasta teama e prezenta actualmente in toata Europa, nu doar in Europa de Est. Inclusiv xenofobia. Totusi, puncteaza Europa de Est si nu cred ca fara temei. Sistemul securist – mai degraba, daca vreti, acea mentalitate – nu a apus inca. Si astfel de structuri sunt susceptibile de a dori sa acceada la Putere. In Rusia s-a intamplat lucrul asta – il vedem doar pe Vladimir Putin, fost caghebist, in varful piramidei Puterii. Insa aparitia unor partide ultranationaliste, antisistem, de extrema si, culmea, succesul lor nesperat la mase – in anii ’90 nici nu te-ai fi gandit la asa ceva! – se intampla si in Vestul Europei. Atitudini xenofobe se intampla si in Vestul Europei. In Europa de Est, fosta comunista, te-ai putea gandi la reminiscente ale vechiului sistem bazat pe forta si intemeiat pe teama. Insa fenomene asemanatoare se intampla in zilele noastre si in SUA – o tara ce ar trebui sa fie a Libertatii prin excelenta -, cu imigrantii ilegali mexicani – Trump parca doreste sa faca un zid la granita cu Mexic si pe cei ilegali sa-i expulzeze inapoi in Mexic. Sa ne gandim ca nici imigrantii sirieni nu au venit legal in Uniunea Europeana. Vedem ca, iata, astfel de fenomene se intampla peste tot in lume. Iar ceea ce doreste sa arate Herta Muller are un sambure de adevar: se doreste a se induce teama in societate si un sentiment de insecuritate, personala sau colectiva. Se pedaleaza pe astfel de chestiuni precum ultranationalism, xenofobie, protectionism excesiv chiar.

Dacismul…

E interesant ce se intampla si la noi. Iata un articol din Ziarul de Vrancea:

Partidul extremist Frontul Naţional face „pui” în Romania

„In ultima luna au mai apărut Partidul Forţa Pensionarilor, Partidul Noua Revoluţie şi Partidul Dacismului Autonom Conservator

Partidul Forţa Naţională, afiliat la Mişcarea pentru Europa Naţiunilor şi Libertăţii, a fost înscris oficial în registrul partidelor politice, au anunţat vineri reprezentanţii formaţiunii. ”Din acest moment, partidul Forţa Naţională începe pregătirea pentru alegerile din această toamnă pentru a oferi societăţii româneşti alternativa unui partid patriotic capabil să îi apere interesele. În aceste vremuri în care Uniunea Europeană nu ştie încotro să se îndrepte şi în care România poate avea un rol important de jucat pe scena europeană, partidul Forţa Naţională lansează invitaţia ca toţi românii care îşi iubesc ţara să se adune în jurul flăcării în trei culori – sigla formaţiunii – pentru a scoate România din marasm şi a-i acorda vocea care i se cuvine la nivel european”, este mesajul formaţiunii.
Partidul a fost lansat la Sinaia în cadrul unei conferinţe organizate de europarlamentarul Laurenţiu Rebega la care a participat Marine Le Pen, preşedintele Frontului Naţional din Franţa. Recent mai mulţi membri ai Partidului România Unită (PRU) au trecut la Forţa Naţională.
În luna iunie au mai fost înregistrate Partidul Forţa Pensionarilor, Partidul Cetăţenii (CET), cu sediul în Ploieşti, Partidul Noua Revoluţie şi Partidul Naţional Civic.
La sfârşitul lunii mai a reuşit se înscrie în registru şi Partidul Dacismului Autonom Conservator, având drept semn electoral Pileusul dac – ”reprezentat de sus desfăcut în patru colţuri încolăcit în formă de melc în sens sinistrocentric cu 4 elipse stilizate în model ceramic cu patru forme puse în dreptul fiecărui colţ al unui pătrat peste un cerc închis aşa cum rezultă în simbolul descoperit la Cultura Sighişoara Wietenberg”.”

Aritcolul este din acest an. Despre Forta Nationala si Laurentiu Rebega – aici si, respectiv, aici. E adevarat, nu e vorba de partide din prim-planul vietii politice de la noi. Nu sunt partide mari. Insa fenomenul se intampla si e demn de remarcat ca influentele unor curente si partide extremiste din Europa de Vest sunt prezente si la noi.

Ceea ce arata ca Herta Muller are dreptate.

Viziunea lui Marine Le Pen: libertatea natiunilor – ostilitate la adresa strainilor

Iata o stire in care este prezentata atitudinea ostila la adresa strainilor din partea lui Marine Le Pen:

Marine Le Pen: Dacă veniţi în ţara noastră să nu vă aşteptaţi ca educaţia copiilor voştri să fie gratuită. Gata cu joaca

„Preşedintele Frontului Naţional, Marine Le Pen, candidată la alegerile prezidenţiale din 2017, din Franţa, a declarat că străinii nu ar trebui să beneficieze de aceleaşi privilegii precum cetăţenii francezi, iar copiii acestora nu ar trebui să aibă dreptul la educaţie gratuită, notează Mediafax.

„Le spun: Dacă veniţi în ţara noastră, să nu vă aşteptaţi la servicii sociale, şi ca educaţia copiilor voştri să fie gratuită”, a spus aceasta. „Gata cu joaca”, a declarat preşedintele Frontului Naţional.

Cele mai recente sondaje de opinie, privind cursa prezidenţială din Franţa, o situează pe Le Pen foarte aproape de contracandidatul său, Francois Fillon, pe care l-a criticat că  interesele sale sunt asociate organizaţiei de afaceri din Franţa, Medef, Comisiei Europeană, băncilor şi ministrului german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble.”

Se pune accentul pe faptul ca e strain. Dar ce inseamna asta? Strain, adica nu-i francez. Dar poate fi cetatean european, desi nu francez, care munceste in Franta si isi plateste impozitele catre statul francez. In asemenea conditii cum ar sta treaba? De ce n-ar avea dreptul la educatie gratuita pentru copiii sai precum ceilalti francezi?

Iata alte stire:

Lidera extremei drepte din Franța, Marine Le Pen, salută rezultatul referendumului din Italia care a respins programul de reforme

„Liderul Frontului Național (extrema dreaptă) din Franța, Marine Le Pen, a salutat respingerea reformei constituționale la referendumul din Italia, informează luni agenția DPA citată de Agerpres.

„Italienii au respins UE și pe Renzi. Această sete de libertate a națiunilor și de protecție trebuie să fie ascultată!”, a scris Le Pen pe Twitter, la scurt timp după ce a început să se contureze rezultatul votului.

Le Pen l-a felicitat de asemenea pe liderul opoziției de dreapta pentru campania pentru votul „Nu” la referendum.

„Felicitări prietenului nostru @matteosalvini pentru această victorie pentru NU!”, a scris ea, referindu-se la liderul Ligii Nordului, Matteo Salvini.”

Marine Le Pen doreste sa acrediteze ideea ca natiunile n-ar fi libere in Uniunea Europeana. „Italienii au respins UE și pe Renzi” – pentru dansa asta inseamna „setea de libertate a natiunilor”. Ceea ce o intereseaza este distrugerea Uniunii Europene in numele unei asa-zise „libertati a natiunilor”. Insa nu prea vad cum anume n-ar fi fost libera natiunea italiana. Ce i s-a impus impotriva vointei sale? Pentru ca, de fapt, nu i s-a impus ceva. A fost un referendum unde cetatenii au votat si au respins masurile propuse de premierul Renzi.

Premierul demisionar Matteo Renzi crede că va avea mai multe șanse în jocuri pe Playstation decât cu reforme în Italia

„După înfrângerea suferită la votul din Italia, Matteo Renzi a demisionat miercuri seară din funcția de premier, dar pare decis să rămână în politică, comentează AFP citată de Agerpres.

Renzi s-a remarcat deja printr-o glumă acidă, rostită în fața apropiaților săi.

„Mâine dimineață (joi), voi organiza cu copiii mei un turneu pe Playstation unde sper să am mai multe șanse decât aici”, a spus ironic Renzi, după ce a demisionat ca urmare a respingerii reformei sale constituționale prin referendum, după mai bine de 1.000 de zile cât s-a aflat la conducerea guvernului.

Dar, înainte de a reveni la Toscana, unde locuiesc soția sa și cei trei copii ai lor, el a demonstrat în mod clar pe tot parcursul zilei de miercuri că rămâne combativ și pregătit să se bată, inclusiv în fața conducerii propriului său Partid Democrat (PD, centru-stânga).

„Nu ne temem de nimic și de nimeni, dacă alte partide vor alegeri (…) PD nu se teme de democrație sau de voturi”, a afirmat el, în fața conducerii partidului său în care este în continuarea numărul unu.

Și dacă partidele politice italiene vor ca parlamentul să funcționeze până la încheierea mandatului la începutul anului 2018, ele să-și asume „toate” responsabilitățile pentru a forma un guvern între ele, a adăugat el.

Cu alte cuvinte, deoarece mai multe partide au cerut deja alegeri anticipate, nu rămâne decât această cale, preferată și de el. Căci, departe de a fi renunțat la orice viitor politic, el pare grăbit să se bată din nou. „Este timpul să ne reluăm drumul”, a lansat el miercuri în scris italienilor. Și nu este singurul: Populiștii din Mișcarea 5 Stele (M5S) și Liga Nordului aflate pe val după un vot care a confirmat nemulțumirea populară născută odată cu Brexit și confirmată de alegerea lui Donald Trump sunt pe aceeași linie.

„Cerem alegeri imediat, altfel îi vom invita pe cetățeni să iasă în stradă”, a lansat miercuri Matteo Salvini, liderul Ligii Nordului, apropiat Frontului Național francez.

Președintele Republicii refuzase luni demisia lui Matteo Renzi, 41 de ani, cerându-i să asigure mai întâi adoptarea definitivă a bugetului pe 2017 în parlament.

Acesta s-a făcut după un vot în Senat miercuri după-amiază, datorită unui vot de încredere pentru a evita orice dezbatere. Spre ora 19:00 (18:00 GMT), Renzi s-a întors la președinte pentru a-i prezenta demisia într-o întrevedere care a durat circa 40 de minute.

El este a doua victimă a unui referendum în Europa după demisia în această vară a lui David Cameron, fostul premier britanic, căzut după „Nu”-ul compatrioților săi față de menținerea țării lor în Uniunea Europeană.

Președintele Mattarella își va începe consultările joi la ora 18:00 (17:00 GMT).”

Lasand la o parte discutia despre reformele propuse de Reznzi – daca erau bune sau nu, daca ar fi fost oportune sau nu – se poate constata usor ca, in Italia, lucrurile se desfasoara democratic. Renzi a ales solutia referendumului. Eu il inteleg. El nu a dorit ca reforma statului sa se faca fara acceptul cetatenilor, intr-un mod neconstitutional. Daca trebuie sa schimb Constitutia pentru ca sa pot realiza reforme, atunci e limpede ca lucrul asta nu se poate face decat prin consultare populara. Altfel cum schimb Constitutia? Dar ca natiunea italiana n-ar fi libera din cauza UE mi se pare o prostie demna de o cauza mai buna, desigur.

Despre cum actioneaza Rusia putinista…

Ceea ce arata Herta Muller trebuie luat in serios:

Serviciile secrete germane avertizează: Rusia încearcă să destabilizeze Germania!

„„Rusia încearcă să destabilizeze societatea germană și statul cu campanii de propagandă și atacuri cibernetice”, a avertizat, printr-un comunicat,  agenția de informații interne Bundesverfassungsschutz (BfV) din Germania.

Avertizarea contondentă vine la mai puțin de un an înainte ca țara să organizeze alegeri federale generale. Șeful Agenției, Hans-Georg Maassen, a afirmat într-o declarație că „există tot mai multe dovezi pentru încercările de a influența alegerile federale de anul viitor de către vectori din Rusia”. BfV a mai văzut  și o creștere alarmantă a unei ”agresivități în cyber-spionaj” direcționat în special către politicienii germani.

Rusia a mai fost acuzată chiar în acest an de hacking-ul și eliberarea de spam-uri în e-mailurile membrilor Comitetului Național Democrat înainte de alegerile prezidențiale din SUA.

Hans- Georg Maassen a declarat că este posibilă „formarea unei opiniei publice automatizate, chiar robotizate” după care aceste opinii ar putea fi folosite pentru a răspândi știri false pe social media. Anterior Rusia a negat cu fermitate implicarea sa în orchestrarea atacurilor cibernetice în afara granițelor sale. „

Pentru noi, cei din Est, care am cunoscut comunismul si sovietizarea, lucrurile acestea sunt bine stiute ca putem da lectii. Ii stim atat de bine pe rusi si le cunoastem atat de bine modul de actiune incat o astfel de stire nu ne surprinde cu nimic. Vestul nu e familiarizat cu astfel de moduri de operare. Insa e demn de remarcat faptul ca Rusia lui Putin e cat se poate de activa in Europa! Si trebuie tinut seama de asa ceva.

Problema e alta! Ce urmareste, de fapt, Putin. Bine, stim ce urmareste in mare, la modul general. Dar la modul punctual? Asta e mai greu de aflat.

Putin se reactivează sovietic: susține un nou Război Rece. Președintele Rusiei dă un ukaz în care adoptă o nouă concepţie de politică externă a ţării

„Într-un decret semnat recent de liderul de la Kremlin, trecut aproape neobservat, UE este acuzată că, împreună cu Statele Unite, „subminează stabilitatea regională și globală“.

După doi ani de tensiuni puternice alimentate de anexarea Crimeii, în martie 2004, de conflictul din estul Ucrainei, apoi de intervenţia rusă în Siria, Vladimir Putin părea că ar dori o pauză în confruntarea cu Occidentul. În discursul său anual asupra naţiunii, din 1 decembrie, liderul rus arăta: „Contrar unora dintre colegii noștri străini care văd în Rusia un adversar, nu am căutat niciodată inamici. Noi avem nevoie de prieteni“. Dar, în aceeași zi, Kremlinul a pu-blicat un decret semnat de șeful statului care susţine noul Război Rece.

În acest document de 38 de pagini figurează de 70 de ori cuvântul „securitate“ și de 25 de ori „ameninţare“. Uniunea Europeană este acuzată „de expansiune geopolitică“ și că, alături de SUA, „subminează stabilitatea regională și globală“. Din text au dispărut unele priorităţi ca: „scopul principal în relaţiile cu UE, pentru Rusia, care face parte integrantă din civilizaţia europeană, este promovarea creării unui spaţiu economic și uman din Atlantic la Pacific“. Nimic despre integrare, nimic despre spaţiul comun. În loc, noua doctrină evocă „probleme sistemice accumulate“.

Întărirea Justiției, o „prioritate“ hilară

Unul din capitole este chiar hilar: Rusia face o prioritate din întărirea justiţiei la scară mondială și intenţionează să lupte contra intervenţiilor militare, care violează suveranitatea statelor. Sau: Rusia se va opune oricărei tentative a unor state de a pune în cauză dreptul internaţional și de a-l interpreta în mod arbitrar în scopuri politice, ca și tentativelor de ingerinţă în afacerile interne ale altor state cu scopul înlăturării puterii, în mod anticonstituţional.

În discursul anual, Putin s-a referit și la relaţiile Rusia-NATO, precizând că Federaţia Rusă intenţionează clădirea relaţiilor sale cu Alianţa în funcţie de nivelul de pregătire al acesteia pentru un parteneriat echitabil. Bineînţeles că Putin a subliniat că activitatea militară a NATO în apropierea frontierelor ruse nu face decât să creeze noi linii de diviziuni și le aprofundează pe cele deja existente.

Senatorul rus Alexei Pușkov, aflat la Paris, a subliniat că noile forţe care vor ajunge la putere în Europa și în SUA vor marca debutul unei noi ere în relaţiile cu Rusia.”

Pentru ceea ce isi doreste Putin, e destul de limpede ca are nevoie atat de o Uniune Europeana slaba, marcata de tot felul de contradictii, nemultumiri in randul populatiei, de ce nu si de conflicte si de o crestere a extremismului, dar si de un NATO „prietenos”, adica tot slab.

Herta Muller are dreptate: distrugerea democratiei in Europa este o prioritate pentru Vladimir Putin. Pentru ca in felul asta Uniunea Europeana slabeste tinzand catre dezintegrare. Dezbinarea Uniunii Europene este, de fapt, scopul urmarit, fara de care Rusia nu-si poate impune influenta politica. Democratia in Europa se opune impunerii influentei politice a Rusiei, in niciun caz nu e prietena regimului actual de la Kremlin!

Eu cred ca ar trebui sa fie destul de clar pentru toata lumea cel putin doua lucruri pentru a intelege politica Kremlinului:

1). Cum vede Rusia respectarea dreptului international: anexarea ilegala a Crimeii;

2). Cum vede Rusia un regim politic prietenos intr-o tara: precum cel din Belarus sau cel al lui Bashar al-Assad.

Daca vom intelege aceste doua lucruri, vom descifra mult mai usor ce doreste Rusia, de ce sprijina partide extremiste in Europa si de ce sustine ultranationalismul in Europa. Altminteri, asa cum e acum UE, pentru Dl. Putin, aceasta, impreuna cu SUA (se putea altfel?), „submineaza stabilitatea regionala si globala”. Eu cred ca astfel de lucruri trebuie bine intelese si peste Ocean, de catre SUA.

De aceea „democratiile de tip Fuhrer” din Ungaria sau Polonia, de care vorbeste Herta Muller, trebuie privite cu ingrijorare. Astfel de evolutii politice servesc Rusiei si cauzei lui Vladmir Putin.

Mediafax

Barack Obama cere un raport despre atacurile cibernetice şi ingerinţele străine în alegerile din SUA

„Preşedintele SUA, Barack Obama, a cerut serviciilor de informaţii să verifice atacurile cibernetice şi ingerinţele străine în scrutinul prezidenţial din noiembrie şi să prezinte raportul înainte de sfârşitul mandatului său, pe 20 ianuarie, anunţă consilierul pentru Siguranţă naţională, Lisa Monaco.

„Preşedintele a cerut comunităţii de informaţii să elaboreze un raport complet despre ce s-a întâmplat în procesul electoral din noiembrie, să menţioneze învăţămintele trase şi să le raporteze instituţiilor de profil, inclusiv Congresului”, a declarat Lisa Monaco, citată de CNN.

Consilierul prezidenţial a subliniat că atacurile cibernetice nu sunt o noutate, afirmând însă că este posibil ca „anul acesta să se fi depăşit un nou prag”.

În octombrie, Administraţia Statelor Unite a formulat acuzaţii oficiale la adresa Rusiei privind o serie de atacuri cibernetice care au vizat servere ale Partidului Democrat în timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale şi legislative. În ultimele luni, oficiali americani au semnalat că atacurile cibernetice au fost efectuate de hackeri susţinuţi de Administraţia de la Moscova, scopul posibil fiind de a perturba campania în care candidata democrată la funcţia de preşedinte, Hillary Clinton, s-a confruntat cu republicanul Donald Trump. „Avem motive să credem, date fiind scopul şi sensibilităţile acestor eforturi, că aceste activităţi puteau fi autorizate doar de oficiali de rangul cel mai înalt din Rusia”, a transmis Administraţia SUA. Preşedinţia Rusiei a calificat drept „absurde” acuzaţiile Statelor Unite.”

Si iata un alt articol foarte interesant:

Naţiunile europene riscă să dispară dacă ies din UE, avertizează Juncker, criticând ţări estice

„Naţiunile europene riscă să dispară din cauza problemelor demografice şi a scăderii influenţei economice dacă nu vor rămâne în cadrul Uniunii Europene, avertizează Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, denunţând euroscepticismul populist şi criticând ţări est-europene.

Influenţa economică şi demografică a naţiunilor europene se diminuează în lume, astfel că ţările riscă să dispară cu timpul dacă nu sunt solidare în cadrul Uniunii Europene, a declarat vineri Jean-Claude Juncker, în cadrul unui eveniment de celebrare a semnării Tratatului Maastricht.

Juncker a atras atenţia că, în următorii zece ani, cota Europei în economia mondială riscă să scadă la nivelul de 15%, de la 25% în prezent. În 20 de ani, nicio ţară europeană nu ar mai fi în cadrul Grupului statelor puternic industrializate (G7), explică Juncker, citat de site-ul agenţiei Reuters. La începul secolului 20, europenii reprezentau 20% din omenire, dar acum sunt doar 5-7%, cu riscul ca spre sfârşitul secolului 21 să se ajungă la 4%.

„În acest context, cei care cred că a venit momentul deconstrucţiei, a fărâmiţării Europei, se înşeală în totalitae. Nu vom putea exista ca naţiuni individuale în afara Uniunii Europene”, a argumentat Juncker.

Preşedintele Comisiei Europene s-a referit la ascensiunea retoricii anti-UE în Europa, culminând cu referendumul britanic pro-Brexit şi cu creşterea popularităţii mişcărilor naţionaliste şi populiste în Franţa, Italia, Polonia, Ungaria şi în alte ţări.”

Un avertisment care trebuie luat in serios si care da de gandit. Pentru ca daca „natiunile europene risca sa dispara”, in mod necesar ele vor deveni mai slabe in viitor, inclusiv economic, luate individual. Cui ar putea sa foloseasca asa ceva? Nu cumva celor care spun ca „UE împreună cu Statele Unite, „subminează stabilitatea regională și globală“”? Fara indoiala, tari precum Rusia si, suspectez eu, China ar fi interesate de o astfel de evolutie. Si chiar unele state musulmane. Declinul demografic si scaderea influentei economice a natiunilor europene daca nu vor ramane in UE, deci luate individual, e clar ca reprezinta un castig, ca sa zic asa, pentru altii. Pentru cei care critica UE asa cum face Rusia putinista. Pentru ca acest declin demografic si aceasta slabire economica ar deschide calea impunerii influentei politice a Rusiei in Europa, pentru ca Rusia doreste sa domine Europa. Divide et impera – e destul de simplu.

Terorismul islamic…

Vorbeam de state musulmane – s-ar putea sa nu fie corect. Insa e clar ca terorismul islamic urmareste aceleasi scopuri cu Rusia si toti care doresc distrugerea UE, dand apa la moara partidelor extremiste. Un militant ISIS a fost arestat in Olanda. Doi adolescenti arestati in Germania pentru ca planuiau atacuri teroriste. La mijlocul lunii septembrie doua adolescente din Franta au fost arestate pentru ca planuiau sa comita un atentat:

Două adolescente din Franţa, arestate sub suspiciunea că ar fi plănuit să comită un atentat

„Două adolescente din oraşul francez Nisa au fost arestate la mijlocul lunii septembrie, acestea aflându-se contact cu jihadistul Rachid Kassim şi sunt suspectate că ar fi plănuit să comită un atentat, scrie Reuters online, care citează Procuratura din Paris.

Cele două adolescente, în vârstă de 17, respectiv 19 ani, foloseau aplicaţia de mesagerie Telegram pentru a comunica cu Rachid Kassim, un militant notoriu al reţelei teroriste Stat Islamic, care este suspectat că ar fi participat la câteva atentate şi tentative de atacuri teroriste care au avut loc în Franţa, a declarat un purtător de cuvânt al Procuraturii, confirmând astfel informaţiile publicate de cotidianul Le Parisien.

„Ele au fost instigate să comită un atac asupra unor ţinte, drept răzbunare pentru eliminarea purtătorului de cuvânt (Abu Muhammad al-Adnani, n.red) al Stat Islamic,” a afirmat o sursă familiară cu ancheta.

Adolescentele au recunoscut că au studiat posibilitatea comiterii unui atac, însă au abandonat ideea, relatează cotidianul.

Cel puţin alţi patru adolescenţi au fost arestaţi în aproximativ zece zile la începutul lunii septembrie, asupra tuturor planând suspiciuni că pregăteau să comită atacuri similare. De asemenea, toţi erau în contact cu jihadistul Rachid Kassim, care actualmente locuieşte în regiunea Iark-Siria, potrivit unor surse judiciare şi din cadrul poliţiei.”

Eu cred ca trebuie lamurita aceasta problema: ce se ascunde aici din punct de vedere politic? Pentru ca e clar ca astfel de lucruri NU au de a face cu religia. Ci cu politica. Este foarte clar ca cineva foarte ascuns instiga, cineva sprijina din umbra forma asta de terorism. Apeleaza la copii, pentru ca sa-si puna in aplicare planurile criminale – metoda tipic hitlerista. Astfel de oameni ar trebui dur pedepsiti!! Asa cum Hitler a trimis copii germani sa lupte in prima linie a frontului cand trupele aliate inaintau spre Berlin, acesti criminali, acesti nemernici se folosesc de copii pentru ca sa omoare oameni!! Eu cred ca trebuie sa spunem lucrurilor pe nume odata si odata.

Cine se afla in spatele acestor organizatii teroriste islamice? Ce se ascunde aici?

Iata o alta stire, cred eu relevanta:

Scriitor iordanian, asasinat în faţa tribunalului unde era judecat pentru blasfemie

„Un scriitor iordanian, de religie creştină, a fost asasinat chiar în faţa tribunalului unde era judecat pentru blasfemie, după ce acesta a distribuit pe pagina sa de Facebook o caricatură satirică la adresa islamului, a anunţat agenţia publică de ştiri Petra, potrivit BBC News online

Nahid Hattar a fost împuşcat de trei ori în faţa unui tribunal din capitala iordaniană Amman.

Atacatorul a fost arestat şi poliţia anchetează crima.

Hattar a fost arestat în luna august pentru 15 zile, fiind acuzat de blasfemie.

Caricatura distribuită de acesta înfăţişează un bărbat care fumează în timp ce stă întins în pat alături de două femei şi îi cere lui Allah să-i aducă băutură.

Scriitorul a declarat că scopul caricaturii nu era acela de jigni, ci acela de a expune viziunea islamiştilor radicali despre Paradis.” (subl. mea)

Probabil ca asta ar fi si motivul pentru care unii islamisti, unele state islamice nu doresc existenta Uniunii Europene si, pe cale de consecinta, nici influenta ei culturala. Pentru ca ar putea schimba Arhitectura de Putere in astfel de state islamice. Nu imediat, desigur. Ci in timp si nu chiar foarte incet si nici foarte greu. De remarcat ca el a fost acuzat de blasfemie si urma sa fie judecat. L-au omorat in fata Tribunalului. De ce? Nu cumva pentru ca spunea adevarul…? S-au rusinat de felul in care radicalii islamisti vad Paradisul. Dar de ce nu se rusineaza acesti radicali de faptul ca trimit copii sa faca atentate teroriste? Ca vad ca in aceasta privinta n-au nicio rusine!

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

O greseala. O mare greseala…

Mediafax

BREXIT. Marea Britanie a dat şah mat Uniunii Europene. O istorie a Regatului britanic în Uniune – FOTO

„De la rezistenţa faţă de aderarea la construcţia europeană la manifestaţii contra achitării contribuţiilor, până la dispute aprinse în privinţa politicii monetare şi a ameninţărilor că va părăsi Uniunea, Marea Britanie a avut o istorie cu hopuri în UE. Joi, britanicii au decis: părăsesc Uniunea.

Britanicii şi-au decis viitorul în afara Uniunii Europene după o relaţie lungă şi tumultoasă cu aceasta. The Telegraph prezintă o istorie a Marii Britanii în UE:

1957

Cei şase membri fondatori ai Comunităţii Economice Europene (CEE) au semnat Tratatul de la Roma – Franţa, Germania de Vest, Italia, Belgia, Olanda şi Luxembourg – dar Marea Britanie a respins invitaţia de a li se alătura.

1963

Cu o economie slăbită, Marea Britanie face prima sa încercare de a se alătura Pieţei Unice, dar preşedintele francez de atunci Charles de Gaulle se opune prin drept de veto acestui demers, acuzând Marea Britanie de „ostilitate profundă” contra iniţiativei europene.

1973

Cu Charles de Gaulle în afara jocurilor (preşedintele francez murise în 1970), britanicilor li se permite intrarea în Comunitatea Economică Europeană la zece ani de la prima lor încercare, dar la doar un an, aceştia solicită reformarea majoră a Politicii Agricole Comune, precum şi schimbări în domeniul finanţării bugetului.

1975

Guvernul laburist al lui Harold Wilson iniţiază un referendum faţă de apartenenţa la Comunitatea Economică Europeană, referendum care duce la ruperea partidului, rezultatele arătând că trei treimi dintre votanţi doresc să rămână în Comunitate.

1983

Liderul laburist Michael Foot promite retragerea din CEE în manifestul său electoral, dar este învins decisiv în sondaje de conservatorii lui Margaret Thatcher.

1984

O victorie importantă pentru Margaret Thatcher care câştigă o corecţie financiară din partea Bruxelles-ului după ce aceasta a ameninţat cu oprirea contribuţiilor din cauza faptului că Marea Britanie primea mai puţine subvenţii agricole faţă de Franţa. “Cerem doar să ni se înapoieze banii noştri”, a declarat aceasta.

1990

Marea Britanie se alătură Mecanismului European al Ratelor de Schimb, la 11 ani după ce acesta fusese instalat pentru a armoniza sistemul financiar al ţărilor europene înainte de crearea monedei unice.

Februarie 1992

Se semnează Tratatul de la Maastricht privind Uniunea Europeană, dar Marea Britanie negociază opţiune de a renunţa la uniunea monetară şi politica socială. În anul următor, John Major a trebuit să înnăbuşe o revoltă a membrilor Parlamentului de a nu mai susţine Tratatul, criticii avertizând că acesta subminează suveranitatea Parlamentului.

Septembrie 1992

În ceea ce a devenit cunoscută drept Miercurea Neagră, Marea Britanie este forţată să se retragă din Mecanismul European al Ratelor de Schimb ca urmare a faptului că nu a stopat speculaţiile valutare masive.

1999

Tensiuni create din cauza interdicţiei impusă de Franţa în privinţa cărnii de vită britanice în timpul focarului de „boala vacii nebune”. Bruxelles a dat un ultimatum Franţei, dar interdicţia nu a fost ridicată decât la câţiva ani mai târziu.

2000

Ciocolata britanică a primit într-un final avizul de a fi comercializată în Europa după o dispută de 27 de ani în privinţa ingredientelor. „Puriştii ciocolatei” precum Belgia sau Franţa au demarat campanii pentru untul de cacao şi nu pentru utilizarea uleiului vegetal în fabricarea ciocolatei.

2004

Au loc ciocniri între Tony Blair şi preşedintele francez Jacques Chirac în privinţa constituţiei europene, Franţa fiind preocupată că anumite concesiuni vor crea o „Europă cu două viteze”. Planurile se prăbuşesc ulterior după ce Franţa şi Olanda votează împotrivă în referendumurile organizate.

2007

Gordon Brown absentează de la ceremonia televizată a liderilor care au semnat Tratatul de la Lisabona, care conferă puteri extinse Bruxelles-ului. Tratatul controversat a fost negociat timp de doi ani, după ce planurile pentru o constituţie oficială au fost abandonate.

2011

David Cameron se contrează cu UE asupra planurilor de a introduce o taxă pe bănci şi de a restricţiona sectorul financiar al Londrei. Prim Ministrul le-a promis britanicilor că îşi vor lua puterea înapoi.

2013

David Cameron a promis un referendum dacă câştigă alegerile generale din 2015, ceea ce s-a şi întâmplat şi a reiterat angajamentul său de a organiza referendumul înainte de sfârşitul anului 2017.

Februarie 2016

David Cameron negociază noul “noul acord EU ” pentru Marea Britanie, în urma a 30 de ore de discuţii, dar a trebuit să facă o serie de concesii. Prim Ministrul a anunţat că referendumul se va ţine pe 23 iunie.

Iunie 2016

51.9 % dintre cetăţenii britanici au votat pentru ieşirea ţării din Blocul Comunitar, potrivit rezultatelor finale ale referendumului care a avut loc joi, 23 iunie. Premierul britanic David Cameron a anunţat că va demisiona, în următoarele trei luni, în urma rezultatului referendumului privind apartenenţa la Uniunea Europeană.

Paradoxul Brexit: Bătrânii au votat ieşirea, tinerii vor trăi cu decizia 

Un sondaj YouGov pentru Brexit, de joi 23 iunie, prefigurează impactul acestei decizii politice asupra vieţii votanţilor britanici. Sondajul arată care este numărul mediu de ani pe care votanţii îl au de trăit în urma rezultatului referendumului. Astfel, cetăţenii britanici de peste 65 de ani au votat, potrivit sondajului, în proporţie de 58% pentru ieşirea Marii Britanii din UE, în timp ce la grupele de vârstă 18-24, 64% au votat pentru rămânere.

Grupul de vârstă 18-24 va trebuie să trăiască astfel cu noua decizie timp 69 de ani, la o speranţă de viaţă de 90 de ani, în timp ce grupul celor de peste 65 de ani care au votat împotriva Marii Britanii în UE (în proporţie de 58%), mai au în medie 16 ani de trăit.

„

REZULTATE BREXIT. Irlanda de Nord şi Scoţia vor să râmână în UE. Presiuni pentru un al doilea referendum privind independenţa. Riscul reizbucnirii conflictului din Marea Britanie

„Vicepremierul nord-irlandez Martin McGuinness, membru al formaţiunii republicane Sinn Fein, propune un referendum privind independenţa faţă de Marea Britanie şi unirea cu Irlanda, după decizia britanicilor de ieşire din UE. De alltfel, premierul Scoţiei, Nicola Sturgeon, a sugerat deja posibilitatea unui nou vot pentru independenţă şi posibila disoluţie a Marii Britanii, potrivit Reuters online.

Martin McGuinness, vicepremierul nord-irlandez, membru al Sinn Fein, a declarat că, după votul britanic privind ieşirea din UE, este necesar referendum pentru unificarea cu Irlanda.

„Sinn Féin va insista pentru organizarea unui referendum privind frontiera Irlandei de Nord cu Irlanda, o măsură stabilită prin Acordul din Vinerea Mare, semnat acum 18 ani; avem dreptul de a vota pentru oprirea divizării şi pentru un rol în UE”, a completat eurodeputata Martina Anderson.

În mod previzibil, propunerea a fost respinsă de premierul unionist al Irlandei de Nord, Arlene Foster.

Lideri republicani din regiunea britanică Irlanda de Nord au semnalat deja că nu vor tolera reintroducerea controalelor la frontiere cu Irlanda, un efect al ieşirii Marii Britanii din UE. Riscul reizbucnirii conflictului nord-irlandez a fost evocat chiar de foştii premieri Tony Blair şi John Major, care au avertizat că eventuala ieşire din Uniunea Europeană va pune în pericol unitatea Marii Britanii, afectând acordul de pace privind Irlanda de Nord şi alimentând mişcarea proindependenţă în Scoţia.

„Abandonaţi apartenenţa Marii Britanii la Uniunea Europeană şi să nu fiţi surprinşi că la final, drept consecinţă, abandonăm unitatea noastră ca ţară. Cel mai de succes model de uniune din istorie riscă să se destrame pentru totdeauna”, a declarat John Major, premier conservator britanic în intervalul 1990-1997. „Dacă vom vota în favoarea ieşirii din UE pe 23 iunie, vom pune în pericol viitorul Irlandei de Nord, va fi un parcurs lipsit de raţiune”, a spus, la rândul său, fostul premier laburist Tony Blair.

Anterior, Scoţia a anunţat că îşi vede viitorul în interiorul Uniunii Europene în pofida votului britanicilor de a părăsi Blocul comunitar. Premierul Nicola Sturgeon a sugerat posibilitatea unui nou vot pentru independenţă şi posibila disoluţie a Marii Britanii, potrivit Reuters online.

Scoţia a votat cu o marjă de 62 la sută să rămână în UE la referendumul de joi.

„Scoţia a prezentat un vot puternic, fără echivoc de a rămâne în UE şi salut susţinerea statutului nostru european”, a spus Sturgeon.

Fostul premier Alex Salmond a spus în mod explicit că Scoţia ar putea acum face presiuni pentru un al doilea referendum privind independenţa.”

Pentru mai multe informatii de citit aici si aici.

In primul rand trebuie remarcata puternica divizare a societatii britanice. Nu doar pe categorii de varsta dar si pe regiuni – v. si articolul din Wikipedia. Cu alte cuvinte Scotia si Irlanda de Nord au votat pentru ramanerea in cadrul Uniunii Europene, in schimb Anglia si Tara Galilor pentru iesirea din UE. Si astfel iese la iveala divizarea acuta a societatii britanice, lucru care poate sa conduca in mod logic la destramarea politica a Marii Britanii, lucru ce s-ar putea intampla chiar mai repede decat ne-am putea astepta… Ce ar castiga Marea Britanie din asta nu se prea vede…

In al doilea rand, cred ca trebuie aratat faptul ca lideri precum Nigel Farage cu al sau UKIP, care au sustinut din rasputeri Brexitul, nu propun, practic, nimic… Acelasi lucru se poate spune si despre Marine Le Pen care vorbeste de un referendum similar in Franta, dar in schimb nu se vede nicio propunere concreta venita din partea ei sau a Frontului National. Nu se vede decat un imens val de populism, dar nicio viziune realista, concreta. De asemenea, argumentul ca Marea Britanie ar fi membra a Commonwealth-ului trebuie, cred, completat cu faptul ca, spre exemplu, India nu mai e demult Perla Coroanei Britanice… Dimpotriva, India e o tara in plina dezvoltare, iar prin faptul ca Marea Britanie se desparte de UE, sansele acesteia de a face fata competitiei globale cu noii tigri asiatici precum India si China scad considerabil. Practic, influenta Marii Britanii se reduce, devine o tara izolata.

De asemenea nu s-au adus critici argumentate Uniunii Europene. Desigur, UE poate fi supusa unor critici, dar nu trebuie pierdute din vedere lucrurile bune. Cel mai important dintre acestea ar fi faptul ca UE a facut fata cu succes crizei economice, desi recuperarea de dupa criza se face inca lent, greoi. Dar trebuie spus ca daca lucrurile nu merg inca bine in UE, in tarile membre, lucrul acesta se datoreaza mai mult politicilor duse pe plan intern, din fiecare tara in parte, si mai putin Uniunii Europene. S-a vazut lucrul aceasta in cazul Greciei, a carei imensa datorie externa a fost rodul politicilor promovate de guvernele perindate la Putere. Tratatul de Guvernanta Fiscala a fost necesar pentru disciplinarea cheltuielilor bugetare in Zona Euro. A da vina pe euro nu mi se pare cel mai nimerit lucru… Exista in zilele noastre o tendinta de a vedea moneda proprie drept un panaceu pentru orice criza economica. Cu alte cuvinte, daca o tara are moneda proprie ar face mai usor fata unei crize sau chiar ar putea oricand sa evite o criza economica. Lucrurile nu stau deloc asa si Istoria a demonstrat ca se poate ivi o criza puternica intr-o tara chiar daca aceasta are moneda proprie. Spre exemplu, intoarcerea Frantei la francul francez nu inseamna neaparat ca Franta va scapa repede de problemele economice si sociale pe care le are in prezent. Dimpotriva, si pare ca nimeni nu se gandeste la asta: aceste probleme se pot agrava! Pentru ca PROBLEMA nu sta in niste bucatele de hartie frumos desenate sau in niste piese de metal frumos gravate! Sa nu uitam ca UE a facut posibila o crestere a nivelului de trai in Europa chiar si in tari cu performante economice mai slabe. Nimeni nu se gandeste unde ar fi fost Grecia sau Spania fara Uniunea Europeana… Criza economica din 2008 a afectat, desigur, UE, dar s-a reusit depasirea unui moment dificil, cu toata recuperarea greoaie care a urmat.

S-a tot dat vina pe imigranti. Si culmea, pe cei din interiorul Uniunii Europene. Insa si aici s-a pierdut din vedere efectul benefic al imigratiei. Marea Britanie, de pilda, a beneficiat de mana de lucru calificata si o forta de munca ieftina – lucruri care constituie, evident, un avantaj. Insa imigratia a fost prezentata numai si numai sub efectele sale negative.

Eu stau si ma intreb daca cei care sustin exitul din UE isi dau seama ce mari responsabilitati isi asuma. Pentru ca sa-ti minti propriul popor e un lucru ce provoaca sila, scarba. Eu as vrea sa vad cum se vor rezolva problemele cu care se confrunta Marea Britanie si daca, intr-adevar, se va ajunge la o situatie mai buna si cetateanul britanic va avea parte de o viata mai buna, de o crestere a nivelului de trai… In caz contrar, avem o mare problema, iar problemele actuale (nu spun ca nu ar exista, dar asa e viata: plina de probleme, nu?) vor parea mizilicuri fata de PROBLEMA care e pe cale sa se nasca acum!!! Pentru ca toti acesti oameni care au votat in favoarea Brexitului vor sa vada in scurt timp imbunatatirea situatiei din ceva ce nu poate sa aduca nicio imbunatatire. Orizontul de asteptare al populatiei este limitat si destul de ingust in timp.

N-a trecut nici macar o zi de la acest referendum si tonul, la Londra, a inceput sa se schimbe:

Marea Britanie, supusă presiunilor pentru a părăsi urgent Uniunea Europeană. Juncker: „Nu are sens să aşteptăm până în octombrie pentru a negocia condiţiile ieşirii din UE”

„Marea Britanie este supusă presiunilor, sâmbătă, pentru stabilirea unui calendar rapid în sensul ieşirii din Uniunea Europeană, după ce majoritatea cetăţenilor britanici au decis acest lucru, informează site-ul agenţiei Reuters.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat că vrea să iniţieze rapid negocierile pentru stabilirea calendarului ieşirii Marii Britanii din UE.

„Cetăţenii britanici au decis că vor să iasă din Uniunea Europeană. Nu are sens să aşteptăm până în octombrie pentru a negocia condiţiile ieşirii din UE”, a declarat Juncker pentru postul german ARD.

Londra crede că ieşirea din UE ar urma să dureze doi ani, iar Boris Johnson, unul dintre liderii grupului care a pledat pentru abandonarea Blocului comunitar, a temperat vineri tonul, spunând că Marea Britanie nu trebuie să se grăbească să părăsească UE.

Premierul britanic, David Cameron, şi-a anunţat vineri demisia după înfrângerea în referendum, explicând că succesorul său va avea sarcina de a negocia ieşirea din UE.

Cameron a sugerat că va rămâne în funcţie până în octombrie, astfel că negocierile vor începe atunci. Succesorul lui David Cameron ar putea fi rivalul său din partidul conservator Boris Johnson, un politician populist eurosceptic care a fost primar al Londrei.

Marea Britanie trebuie să părăsească Uniunea Europeană „cât mai curând posibil”, au afirmat vineri, într-un comunicat comun, Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, Jean-Claude Juncker, şeful Comisiei Europene, şi Martin Schulz, preşedintele Parlamentului UE.”

Gandul

Mesajul primarului Londrei pentru străini, după Brexit

„Primarul Londrei Sadiq Khan, ales în urmă cu mai puţin de două luni, a transmis un mesaj după Brexit, adresat rezidenţilor europeni din capitala Marii Britanii.

„Vreau să trimit un mesaj foarte clar pentru fiecare rezident european care locuieşte în Londra: sunteţi bineveniţi aici. Ca oraş, suntem recunoscători pentru contribuţia imensă pentru care o aveţi, şi acest lucru nu se va schimba în urma referendumului.

Aproape un milion de cetăţeni europeni locuiesc în Londra în prezent, şi ei aduc beneficii enorme oraşului nostru: muncesc din greu, plătesc taxe, lucrează în serviciile noastre publice şi contribuie la viaţa noastră civică şi culturală.

Cu toţii avem responsabilitatea să încercăm să vindecăm diviziunile care au apărut pe parcursul acestei campanii şi să ne concentrăm pe ce ne uneşte, nu pe ce ne desparte”, a transmis Sadiq Khan conform vox.com.Londra este, alături de Scoţia şi Irlanda de Nord, singura regiune a Marii Britanii care a votat în favoarea rămânerii în Uniunea Europeană.

Potrivit Departamentului britanic al Muncii şi Pensiilor, în martie 2015, în Marea Britanie munceau 152.363 de cetăţeni români, comparativ cu 47.116 în 2014.”

Mi-e teama ca acest referendum a aruncat Marea Britanie intr-o incertitudine politica si economica fara precedent. Un referendum care s-a facut fara ca populatia sa fie corect informata, cazand astfel intr-o capcana populista si intr-o mare manevra de manipulare creata de forte interesate nu in binele Marii Britanii. Este regretabil ceea ce se intampla. Nu stim inca care vor fi efectele.

Uniunea Europeana nu va avea atat de suferit cat Marea Britanie. Insa ceea ce trebuie sa faca UE acum este sa se concentreze pe combaterea fortelor populiste, demagogice gen UKIP sau Frontul National al Marinei Le Pen care marseaza intr-o directie gresita.

Pentru Marea Britanie principalul pericol, si inca unul foarte acut, este pierderea stabilitatii politice. Viitorul Guvern, in cazul demisiei D-lui. Cameron, va trebui sa se concentreze pe acest subiect. Nu e foarte clar ca va putea rezolva aceasta chestiune spinoasa. Marea Britanie devine „omul bolnav” al Europei, situatie ce ar fi trebuit evitata. Evident, urgentarea procedurilor pentru iesirea Marii Britanii din UE se impune, tocmai pentru ca UE sa nu fie lezata prea mult si pentru ca sa se diminueze drastic riscul contaminarii si altor state membre de acest exit. Este esential ca UE sa dovedeasca faptul ca este suficient de puternica pentru a raspunde unei asemenea provocari precum Brexitul. Orice slabiciune trebuie acum diminuata la maximum.

Nu prea vad ca vor urma zile bune pentru Marea Britanie. Mai degraba posibile turbulente sociale, o instabilitate din ce in ce mai accentuata…

Legaturile cu Rusia

Trebuie de asemenea luat aminte la legaturile lui Nigel Farage si Marine Le Pen cu Rusia. Desi mai vechi, iata un articol foarte interesant de pe Euobserver:

Farage and Le Pen unite on Russia report

By Andrew Rettman

BRUSSELS, 11. Jun 2015, 09:29

„Britain’s Ukip and France’s National Front teamed up with other anti-EU parties to vote against a Russia-critical resolution at the European Parliament on Wednesday (10 June).

The non-binding report, by centre-right Lithuanian MEP Gabrielius Landsbergis, passed anyway by 494 votes against 135 with 69 abstentions.

It raises the alarm over what it calls the emergence of a new “Nationalist International”.

It says the European Parliament is “deeply concerned at the ever more intensive contacts and co-operation, tolerated by the Russian leadership, between European populist, fascist, and extreme right-wing parties on the one hand and nationalist groups in Russia”.

It calls the Russia-backed bloc “a danger to democratic values and the rule of law in the EU”.

It also “calls on the [European] Commission to propose legislation forbidding financing of political parties in the EU by political or economic stakeholders outside the EU”.

French investigative reporters last November revealed the National Front received at least €9 million in loans from a Kremlin-linked bank.

German media and the Austrian opposition say the anti-euro AfD party in Germany and the far-right FPO party in Austria are also being financed by Russia, in allegations they deny.

The far-right Jobbik party in Hungary is facing criminal probes on similar grounds.

The parties regularly speak out in favour of Russia at home and in the EU assembly.

They send delegates to far-right seminars organised by Russian oligarchs in Austria, Germany, and Russia.

Some of them have also sent observers to monitor separatist votes in Russia-occupied Ukraine.

The 135 No votes on Wednesday came from the Ukip-led Europe of Freedom and Democracy group, from non-group far-right parties, from the far-left Gue faction, an old friend of Russia, and from a handful of Socialist rebels.

Eurosceptic parties did better than ever in last year’s EU elections.

Ukip has declined to formally team up with Marine Le Pen’s National Front, which has a bad image in the UK.

But its leader, Nigel Farage, has, like Le Pen, praised Russian president Vladimir Putin.

The party’s deputy leader, Paul Nuttall, said its opposition to the Landsbergis text was on grounds of national sovereignty rather than Russia or Le Pen loyalties.

“Ukip does not support interference by the European Commission in any aspect of funding for British political parties. Ukip supports the laws which are already in place in Britain which prohibit foreign funding of political parties”, he noted.

In other provisions, the Landsbergis report says EU economic sanctions on Russia should stay in place until it withdraws from east Ukraine.

It calls on the EU to propose additional sanctions on Russian officials linked to the killing of anti-corruption activist Sergei Magnitsky.

It notes that Moscow “can no longer be treated as, or considered, a ‘strategic partner’.”

It also urges the European Commission to fund „concrete projects aimed at countering Russian propaganda and misinformation”.”

Recomand citirea integrala si in origial a tuturor articolelor.

Despre referendumul din Grecia…

S-a vorbit mult si inca se vorbeste despre recentul referendum organizat in Grecia, punandu-se accent pe democratie. De asemenea sunt si care vorbesc despre premierul grec, Alexis Tsipras, in termeni de genul: „aventurier, iresponsabil”, mai mult decat probabil stiindu-se pe ei insisi… Desigur, astfel de incercari de discreditare a premierului grec nu prea au legatura cu democratia si bunul simt.

Insa nu am intalnit sa se observe faptul ca, de fapt, nu e vorba doar de democratie. Tin cont ca o cultura democratica nu trebuie sa se bazeze neaparat pe referendum, desi la un referendum participa poporul, exercitandu-si democratic un drept, acela de a-si spune, oficial, parerea.

Sunt de acord cu referendumul organizat de Guvernul grec si pot sa-l inteleg pe Tsipras. Eu cred ca acest referendum are trei motivatii:

1. In primul rand era vorba de o chestiune de ordin moral pentru ca populatia trebuia sa duca in continuare tot greul austeritatii impuse de creditori. Populatia a suferit foarte mult de pe urma austeritatii, somajul a inceput sa creasca si a atins cifre record. Intr-o asemenea situatie e normal si moral sa intrebi populatia daca doreste sa continue asa sau nu. In caz contrar Tsipras ar fi putut fi acuzat ca doreste raul populatiei.
2. Eu cred ca Tsipras a dorit sa stie foarte clar ce crede populatia: accepta sau nu masurile Troicii? Da sau nu. Desigur, ar fi putut consulta sondajele de opinie. Dar acestea pot fi manipulate si s-au mai vazut si sondaje gresite. Votul e vot, e oficial si are un caracter clar: atatia au raspuns cu da, atatia cu nu. Aritmetic. Tsipras avea nevoie de acest rezultat pentru ca sa stie daca are sau nu sprijinul populatiei, spre exemplu pentru efectuarea reformelor impuse de Troica.
3. Grecia face parte din Uniunea Europeana si Zona Euro. Grecia nu e o tara izolata si e normal sa comunice cu creditorii, cu Germania si Franta, tarile initiatoare ale Tratatului de Guvernanta Fiscala. Urmau sa aiba, oricum, loc negocieri. Eu cred ca era mai mult decat normal din partea lui Tsipras sa arate creditorilor si celor doua Puteri care au consfintit Compactul Fiscal, care e parerea populatiei. Clar. Fara dubiile ce se pot naste dintr-un sondaj de opinie. Altminteri ar fi putut fi acuzat ca ascunde adevarul Puterilor cu care negociaza sau ca a dat dovada de o regretabila neglijenta neinteresandu-se de ce anume vrea poporul grec.

Dupa cum se poate observa, acest referendum era cat se poate de logic sa fie organizat de catre Guvernul grec. As fi procedat la fel, fara indoiala. Nici nu poti sa sustii niste reforme daca nu ai sprijinul populatiei. E o chestiune politica elementara.

Un raspuns apropo de Grecia

As dori sa prezint aici un raspuns al D-nei. Andreea Paul la un comentariul al meu prin care o intrebam ce parere are despre Grecia:

Romania este in afara deciziei Eurogrupului cu privire la Grecia. Impartasim problemele, dar nu si deciziile pentru ca nu suntem membri ai zonei Euro.

Se arata ca:

„Grecia are cea mai mare datorie guvernamentala si cel mai mare somaj din UE. Grecia are o datorie guvernamentala de aproape patru ori si jumatate mai mare raportata la PIB decat Romania. Somajul elen oficial este de 25%, de trei ori si jumatate mai mare decat in Romania.

• -6 puncte procentuale ajustare bugetara in ambele tari, la timp in Romania, prea tarziu in Grecia

Deficitul bugetar s-a redus cu 6 puncte procentuale in România, de la 8,9% in 2009, la 2,9% in anul 2012, la timp si cu costuri majore. Cu intarziere de trei ani, Grecia isi ajusteaza deficitul cu un salt similar, de la 10,2% in 2011, la 3,5% in 2014, dar rateaza grav onorarea platii datoriilor publice.

• +6 puncte procentuale crestere a datoriei guvernamentale in ambele tari intre 2011 si 2014

Romania si Grecia au continuat sa se indatoreze in ultimii 3 ani, dar au pornit de la niveluri diferite de indatorare. Cresterea datoriei guvernamentale a Greciei de 6 puncte procentuale, de la 171% la 177% din PIB intre anii 2011 si 2014, este identica cu cea a Romaniei, dar de la 34% la 40% din PIB, in aceeasi perioada.

• Grecia in Euro, Romania nu

Grecia este membra a UE de 25 de ani, in timp ce Romania a intrat de-abia in al noualea an de apartenenta la spatiul comunitar european.

 

Grecia este de 15 ani in zona Euro, Romania nu e. Asadar, Romania nu participa la deciziile Eurogrupului care vizeaza Grecia. Dar, tot ceea ce se intampla in UE ne vizeaza in mod direct. Impartasim problemele, dar nu si deciziile Eurogrupului pentru ca nu suntem membri ai zonei Euro.”

Evident, recomand citirea integrala si in original a intregului articol.

O situatie incurcata…

Nu atat problema Greciei ar trebui sa fie punctul central al dezbaterilor, cat situatia generala din Uniunea Europeana care ramane in continuare incurcata. Nu se poate spune ca masurile de austeritate, Tratatul de Guvernanta Fiscala au imbunatatit ceva. Daca e vorba de scaderea datoriilor publice, acestea, dimpotriva, au crescut, in ciuda masurilor dure de austeritate. Ma refeream, in comentariile la postarea precedenta, la aspectul acesta, dar si la un altul care, dupa parerea mea, ar trebui sa ne ingrijoreze… E vorba de faptul ca inca in multe tari din Europa avem rate mari ale somajului, inclusiv cel in randul tinerilor. Problema, repet, nu e numai a Greciei. Grecia, daca doriti, ne reaminteste din cand in cand ca lucrurile nu evolueaza spre bine. Tocmai asta e ingrijorator… Exista tari cu o datorie publica foarte mare, dar cu un somaj redus, spre exemplu Japonia. Dupa Eurostat, in Japonia anului 2014 somajul a fost de doar 3,6%!! De asemenea SUA s-a descurcat foarte bine, avand un somaj de doar 6,2% in 2014. In Zona Euro, in acelasi an, somajul a fost de 11,6%, dar sa comparam cifrele de mai sus, referitoare la SUA si Japonia, cu rata somajului din Spania care s-a situat in 2014 la 24,5%!!

Indiferent de cum vor vota grecii la referendumul de astazi (v. si aici), situatia in UE ramane incurcata. Din pacate, ea este favorabila dezvoltarii extremelor politice si euroscepticismului. De asemenea, aceasta situatie intretine si perpetueaza o grava criza de incredere atat in moneda unica, euro, cat si in Uniunea Europeana in ansamblul sau. O iesire a Greciei din Zona Euro ar accentua un astfel de fenomen, de altfel nedorit.

Trebuie sa aducem o critica Tratatului de Guvernanta Fiscala. Ce se intampla? Uniunea Europeana, ca si constructie politica, reprezinta o realitate complet noua. Cu riscul de a ma repeta, trebuie sa spunem ca lucrul acesta inseamna, cu alte cuvinte, ca Europa nu a mai cunoscut asa ceva in trecut, o asemenea realitate complexa: politica (daca ne referim la institutii precum Parlamentul European sau Comisia Europeana, ca sa dau doar doua exemple), sociala (daca ne referim la multiculturalism) si economica (daca ne referim la moneda unica). Asa stand lucrurile, pe undeva e si logic ceea ce se intampla. Spre exemplu, in 1966 cu siguranta lucrurile nu au stat asa ca acum in Europa: era o alta realitate pe atunci. Sunt studii care arata un lucru: diferentele mari de productivitate dintre Nordul si Sudul Uniunii Europene. Chestiunea Greciei e o parte, ca sa zic asa, a problemei si poate nici cea mai importanta. Uniunea Europeana trebuie privita ca un ansamblu. E adevarat, un ansamblu eterogen. Problema este ca aceasta remarcabila diferenta de productivitate de care aminteam mai sus nu se poate echilibra decat prin masive investitii de capital in Sudul Europei, pentru a micsora decalajul fata de Nordul Europei. Euro reprezinta capitalul banesc si financiar. De aceea austeritatea nu poate da roade bune, pentru ca impune Sudului o micsorare nesustenabila a cheltuielilor – de aceea si datoria publica creste. Numai printr-un singur factor de productie – Munca – Sudul nu va rezolva niciodata (adica nu se stie cand)  problema. De observat, de pilda, ce se intampla in Romania: somajul este redus fata de media Uniunii Europene, cu toate acestea cresterile sunt modeste si nu ne pot satisface. In schimb s-au inregistrat cresteri economice notabile cand somajul a fost mai ridicat. Cum se explica lucrul acesta care pare a contrazice un cliseu economic deja clasic: cand somajul este ridicat te astepti la scaderi de PIB, cand e scazut te astepti la cresteri semnificative ale PIB-ului. Aici trebuie, dupa parerea mea, sa te gandesti care e factorul de productie, sa-i zic dominant, care determina cresterea: Munca sau Capitalul? De unde se poate observa ca cel din urma – Capitalul – provoaca, determina cresterea economica intr-o masura mai mare decat Munca. La nivelul UE, fluxurile de capital din centrul Uniunii spre periferie au determinat cresterea economica in zonele periferice ale Uniunii. Ca aceasta crestere s-a datorat consumului mai mult decat productiei, determinand tot felul de bubble-uri, cum ar fi, de pilda, cel imobiliar, e doar o problema de cum e folosit acest capital banesc si financiar. Trebuie sa remarcam ca e vorba in special de capitalul banesc si financiar, deci de o astfel de natura a capitalului. De ce e vorba preponderent de un astfel de capital? Pentru ca in UE s-au neglijat investitiile (acele investitii ale entitatilor non-financiare) care ar fi putut aduce spre periferia Uniunii, pe langa capitalul financiar, capital tehnic, de exemplu: masini, utilaje, tehnica electronica etc, capital care ar fi contribuit la cresterea productivitatii si ar fi creat locuri de munca productive. FMI a criticat Grecia, mai exact Guvernul Tsipras, ca a incetinit privatizarea companiilor de stat, proces prin care s-ar fi atras fonduri la buget. FMI teoretic s-ar putea sa aiba dreptate. Dar sa nu uitam ca Angela Merkel a spus nu demult ca Germania nu e interesata de Grecia. Daca apetitul pentru investii e scazut din varii motive apelul la efectuarea privatizarilor, desi corect, s-ar putea sa nu aiba ecou. Este exact fenomenul de care vorbeam mai sus: neglijarea investitiilor.

Chestiunea principala este ca trebuie un capital de valoare baneasca (in euro) foarte mare introdus in Sudul Europei. Masurile fiscale de austeritate nu sunt si nu vor fi suficiente ca sa rezolve problema acestui decalaj. Deoarece vorbim de un ansamblu, Uniunea Europeana va trebui sa-si asume lucrul asta. Defectul principal a Tratatului de Guvernanta Fiscala este ca nu se pot rezolva probleme de productivitate doar prin masuri fiscale de austeritate.

Sa luam un exemplu simplu care sa explice de ce este necesar un capital de valoare mare pentru cresterea productivitatii. Dar inainte trebuie spus ca, in general, cuvantul „productivitate” te duce cu gandul la „productivitatea muncii”. Abordarea aceasta e una populara pentru ca multi considera asa. Dar productivitatea inseamna eficienta sau randamentul cu care sunt combinati si utilizati factorii de productie.  Trecem acum la exemplul de care vorbeam: sa presupunem ca avem o statie de producere a cimentului sau o statie de betoane care e veche, uzata moral. Utilizand astfel de utilaje, oricat ai muncii, nu poti sa obtii o productivitate ridicata in comparatie cu o statie noua, moderna, de ultima generatie si mult mai performanta, care pe langa o productie mai mare iti da si o calitate mai buna a produsului. Iata de ce aportul de capital este important si determina cresterea productivitatii. Daca am utilaje vechi si chiar putine in comparatie cu ce productie si venituri vreau sa obtin, si lucrez cu trei sau patru muncitori, si la un moment dat constat ca, pentru a face fata unei cresteri a productiei am nevoie de 10 muncitori, de ce sa nu lucreze 10 muncitori pe mai multe utilaje noi, performante, determinand astfel o crestere mult mai mare de productivitate si conditii de lucru mai bune? Este clar ca aceasta crestere de productivitate determina si salarii mai mari, si o putere de cumparare mai mare.

Indiferent cum am privi problema – dezvoltare pe partea de oferta sau pe cea de cerere – chestiunea capitalului ramane de baza. Ca sa cresc oferta de bunuri si servicii, trebuie sa cresc productivitatea, si atunci cresterea capitalului e esentiala. Daca privim pe partea de cerere, Sudul avand o productivitate mai slaba fata de Nordul Uniunii, atunci se constituie intr-o piata de desfacere, lucru care obliga la sporirea capitalului banesc si financiar in partea sudica a Uniunii pentru a se putea cumpara produsele cu valoare adugata mare confectionate in Nord. Daca decalajele de productivitate dintre Nord si Sud se mentin si chiar se accentueaza, atunci e foarte dificil, daca nu imposibil, sa se poata crea o piata concurentiala libera in Uniunea Europeana.

Altminteri sa nu ne miram ca vom avea tot felul de bubble-uri, care se reduc, pana la urma, la o chestiune de exces de cash. Acest exces de cash, adica de bani lichizi in piata, poate fi oricand si usor provocat. Dar el mai arata ceva, si anume ca bani exista, sunt destui. Deci exista capital banesc mai mult decat suficient, de aceea premisele unui bubble exista oricand. Trebuie spus ca astfel de lucruri nu se pot, daca s-ar dori, combate prin masuri fiscale, ele fiind de alta natura: de natura monetara. Sa presupunem  ca actioneaza Statul printr-o crestere puternica a impozitelor – pentru ca asta e parghia pe care Statul o are la dispozitie – atunci, pe langa distorsiunile pe care le provoaca jucand in piata, nu creeaza altceva decat o crestere a inflatiei (care e tot un fenomen prin excelenta monetar), dar nu dintr-o cauza monetara, ci prin cresterea costurilor. Ce se intampla? Ideea unui deficit bugetar cat mai strans, prezenta in Tratatul de Guvernanta Fiscala, care, de fapt, e ideea deficitului bugetar zero, nu e sustenabila in Uniunea Europeana privita in ansamblul sau, din moment ce exista deja un exces de lichiditate pe piata care se cere cheltuit. Daca nu ar fi fost acest exces de lichiditate nu s-ar fi ajuns la situatia ca majoritatea tarilor vestice sa nu respecte Tratatul de la Maastricht: nu ar fi putut sa se indatoreze mai mult decat limita de 60% din PIB, inscrisa in Tratat, daca nu ar fi fost bani suficienti. De asemenea nu ar fi crescut datoria publica in conditiile unor drastice masuri de austeritate. Singura explicatie este ca inca mai exista, chiar din belsug, acest exces de lichiditati care permite, in ciuda tuturor masurilor de austeritate, indatorari masive ale statelor. De asemenea trebuie mentionat ca inflatia este scazuta in UE, ceea ce arata ca acest exces de lichiditate nu determina o inflatie puternica (v. aici si aici). Lucrul asta arata ca acest surplus foarte consistent are legatura cu cerintele economiei reale si ale circulatiei marfurilor, in ciuda crizei din Grecia. De ce aceste datorii mari acumulate de statele Uniunii, mai ales de cele Vestice, nu determina o inflatie puternica in interiorul Zonei Euro? Nici macar datoria imensa a Greciei nu determina o inflatie puternica. Si atunci e clar ca e vorba de cerintele economiei reale ale Uniunii. Or, nu se poate mentine prea mult aceasta contradictie: sa nu cheltuiesti mult cand, de fapt, trebuie s-o faci. Si nu ar trebui sa ne mire lucrul acesta in stadiul actual in care se gaseste Uniunea Europeana, o Uniune cu peste 500 de milioane de locuitori.

Update – Ultimile stiri privind referendumul din Grecia

Romania Libera

Referendumul din Grecia s-a încheiat: TV Grecia: 52 % au votat ”NU”, 48 % au votat ”DA”

Se arata ca:

„UPDATE 19.25: Purtătorul de cuvânt al Guvernului grec, Nikos Filis, a declarat pentru televiziunea greacă că rezultatul referendumului este un impuls pentru Guvern de ”a merge înainte și de a încerca să normalizeze sistemul bancar”, potrivit The Guardian.

UPDATE 19.19:  Prezenţa la urne în referendumul organizat în Grecia pe tema măsurilor economice a depăşit nivelul de 40 la sută, astfel că plebiscitul va fi validat, a anunţat Ministerul de Interne de la Atena, potrivit Mediafax.

UPDATE 19.11: Televiziunea publică din Grecia a transmis că 52 % dintre greci au votat ”NU”, în timp ce 48 % au votat ”DA”. Rezultatele sunt strânse potrivit sondajului TV Grecia, însă acesta nu este un exit poll.

De asemenea, The Guardian notează că toate cele șase posturi de televiziune majore din Grecia transmit că măsurile de austeritate au fost respinse de populația greacă.

UPDATE 19.00: Referendumul la greci s-a încheiat.

Potrivit unui sondaj făcut prin telefon arată că 53 % dintre greci au votat ”Nu” la referendumul privind măsurile de austeritate. Sondajul nu este un exit poll, dar a fost citat de publicații din Grecia și de Le Monde.

UPDATE 16.15: Liderii partidelor moderate din Grecia: Pasok, Noua Democraţie şi To Potami (aflate în opoziţie) – au îndemnat cetăţenii Greciei să voteze în favoarea condiţiilor propuse de Grupul Bruxelles, potrivit Mediafax.

„Avem o responsabilitate. Grecii trebuie să fie uniţi şi să voteze în favoarea speranţei şi demnităţii. Vrem un acord sustenabil cu creditorii. Trebuie să opunem rezistenţă forţelor extremiste din Europa şi să răspundem afirmativ poziţiei Greciei în Europa”, a declarat Foti Yenimat, liderul Partidului Socialist (Pasok, centru-stânga).

UPDATE 15.00: Până la această ora prezența la vot este de 35 %, potrivit Digi 24.

UPDATE 12.57: Ministrul de Finanţe al Greciei, Yanis Varoufakis, a votat, duminică, la periferia Atenei. El a vorbit despre ”eşecurile enorme ale Eurogrupului au generat ultimatumuri la care poporul grec nu a putut răspunde”.

Citește și: Yanis Varoufakis a votat la Atena, denunţând „eşecurile” provocate de Eurogrup

UPDATE 12.00: Premierul de extremă-stânga al Greciei, Alexis Tsipras, a votat, duminică dimineaţă, și i-a îndemnat pe greci să îşi ia „destinul” în propriile mâini, informează site-ul cotidianului Ekathimerini, citat de Mediafax.

„Nimeni nu poate ignora mesajul de hotărâre al unui popor care îşi ia destinul în propriile mâini”, a declarat Tsipras, după ce a votat la o secţie din Atena.

Potrivit unor surse citate de BBC News online, Tsipras a intrat în secţia de votare pe o uşă secundară, separat de oamenii de rând.

––

Secţiile de votare s-au deschis, duminică dimineaţă, în Grecia, în cadrul referendumului care ar putea fi esenţial pentru rămânerea ţării în zona euro, potrivit Mediafax.

Peste opt milioane de greci sunt chemaţi la urne pentru a se pronunţa clar în favoarea sau împotriva condiţiilor propuse de creditorii internaţionali pentru continuarea programului de asistenţă financiară.

Citește și: Surse: UE ar fi încercat să blocheze raportul FMI. Care ar fi fost motivul

Plebiscitul a început la ora 7.00 (7.00, ora României) şi va se încheia la ora 19.00 (19.00, ora României), primele rezultate fiind aşteptate după ora 21.00.

Ultimele sondaje de opinie, realizate vineri, arată că 44,8 la sută dintre greci sunt favorabili continuării măsurilor de austeritate, în timp ce 43,4 se pronunţă împotrivă. Alţi 11,8 la sută dintre alăgători sunt nehotărâţi.

Citește și: Analiză AFP: Care sunt opţiunile Greciei după referendum

Premierul de extremă-stânga al Greciei, Alexis Tsipras, a decis organizarea unui referendum prin care grecii să decidă dacă acceptă măsurile de austeritate propuse de creditorii țării. Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional nu vor lua nicio decizie privind situaţia din Grecia înainte de referendumul programat duminică. Programul de asistenţă financiară în valoare de 240 de miliarde de euro, din care Grecia mai are de primit 7,2 miliarde de euro, s-a încheiat marţi, aceeaşi zi în care statul elen trebuia să facă plata către FMI.

Citește și: Yanis Varoufakis acuză creditorii Greciei de ”terorism”

Ministrul elen al Finanţelor, Yannis Varoufakis, a pledat pentru respingerea condiţiilor creditorilor, acuzând de „terorism” Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.

Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE).

Citește și: Alexis Tsipras promite un acord cu instituţiile financiare internaţionale indiferent de rezultatul referendumului

Începând de la 1 iulie Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăţi. Actuala situaţie nu este o premieră pentru Grecia, dar ar putea fi cea mai gravă din istoria ţării. În 2012, economia Greciei a fost în incapacitate de plăţi tehnică, restructurând o datorie suverană de 124 de miliarde de euro. La acea vreme, Grecia a fost salvată de creditorii europeni. Acum, Grecia riscă să nu poată plăti deloc datoria de 323 de miliarde de euro, iar şansele unei intervenţii europene sunt minime. Deocamdată, Grecia nu va intra oficial în incapacitate de plăţi doar pentru că Fondul Monetar Internaţional oferă unei ţări aflate în default tehnic o lună până la constatarea oficială a situaţiei. Practic însă, pieţele financiare vor considera Grecia ca fiind o economie insolventă. Grecia deţine recordul privind amploarea unei incapacităţi de plată a datoriei suverane, iar banca Lehman Brothers, la capitolul insolvenţei unei companii (600 miliarde dolari/538 miliarde euro) în anul 2008.”

Bineinteles, trebuie sa vedem rezultatele finale – acesta fiind doar un exit poll – si reactiile care vor veni in urma acestui referendum.

Update – Referendumul din Grecia. Rezultate partiale. Prime reactii

Romania Libera

Victorie categorică a lui Tsipras în Grecia. Peste 60 % din greci au votat ÎMPOTRIVA măsurilor de austeritate

Se arata, printre altele, ca:

„UPDATE 22.49: Ministrul de Finanțe grec, Yanis Varoufakis, a ddeclarat pentru presa greacă că rezultatul votului de astăzi este un mare ”da” pentru democrația Europeană, arată The Guardian.

Varoufakis a subliniat că grecii au transmis un mesaj clar: gata cu tăierile bugetare și ”da” reformelor adevărate. Ministrul a declarat că îndepând de mâine vor contacta partenerii europeni pentru a se ajunge la un acord.

Citește și: Sărbătoare în Atena pe melodia ”Comandante Che Guevara”: Nu suntem sclavi

UPDATE 22.30: Cetăţenii greci au votat în proporţie de 61,01% împotriva măsurilor propuse de creditorii internaţionali, 38,99% pronunţându-se în favoarea acestora, conform rezultatelor oficiale parţiale, potrivit Mediafax.

UPDATE 20.28: Cetăţenii greci au votat în proporţie de 59,8% împotriva măsurilor propuse de creditorii internaţionali, 40,2 pronunţându-se în favoarea acestora, conform rezultatelor oficiale parţiale, scrie Mediafax.

Citește și: Reacția Rusiei după referendumul din Grecia„

Summit de urgență al Eurogrupului, după referendumul din Grecia

Se arata ca:

„Cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Francois Hollande au solicitat duminică seară, în urma unei discuții telefonice, convocarea unui summit al zonei euro, după ce populația Greciei a respins prin referendum ultimele propuneri ale creditorilor internaționali privind un nou acord de asistență financiară, relatează Agerpres.

De asemenea, cei doi lideri ”sunt de acord că votul cetățenilor greci trebuie respectat”, se arată într-un comunicat al Palatului Elysee. Potrivit unei surse din cadrul președinției franceze, summitul ar putea să se desfășoare marți, iar cererea a fost deja transmisă oficial președintelui Consiliului European, Donald Tusk.

Citește și: Prima reacție a lui Tsipras, după rezultatul referendumului

Conform unei alte surse, din cadrul guvernului de la Atena, premierul Alexis Tsipras a avut și el o convorbire telefonică cu Francois Hollande, discuție axată pe modalitățile ”de a tonifica negocierile” dintre Grecia și creditorii ei internaționali, UE și FMI, după ce ultimele propuneri ale acestora au fost respinse la referendumul de duminică.

După numărarea a trei sferturi din buletinele de vot, peste 61% dintre participanții la scrutin au votat ‘Nu’, împotriva acestor propuneri, care, potrivit lui Tsipras, ar fi implicat noi măsuri de austeritate.

Citește și: Victorie categorică a lui Tsipras în Grecia. Peste 60 % din greci au votat ÎMPOTRIVA măsurilor de austeritate„

Preziceri sumbre privind un nou acord pentru Grecia. Ce a declarat ministrul german al economiei

Se arata ca:

„Ministrul german al economiei, Sigmar Gabriel, consideră că orice noi negocieri cu Grecia privind un nou acord de asistență financiară sunt ”greu de imaginat”,  după ce grecii au respins duminică prin referendum ultimele propuneri ale creditorilor internaționali, relatează Agerpres.

Premierul grec Alexis Tsipras a ”tăiat ultimele punți” între țara sa și Europa, a declarat vice-cancelarul german într-un interviu ce va fi publicat luni de cotidianul Tagesspiegel. ”După respingerea regulilor de joc ale zonei euro (…), negocieri asupra unor programe de asistență în valoare de miliarde (de euro) sunt greu de imaginat”, a subliniat Sigmar Gabriel.

Citește și: Victorie categorică a lui Tsipras în Grecia. Peste 60 % din greci au votat ÎMPOTRIVA măsurilor de austeritate

Reacția sa survine după ce mai mulți oficiali greci, inclusiv ministrul de finanțe Yanis Varoufakis, au declarat că guvernul de la Atena dorește să reia imediat negocierile cu creditorii internaționali (UE și FMI) și să ajungă cât mai repede la un acord cu aceștia pentru un nou program de finanțare.”

Reacția Rusiei după referendumul din Grecia

Se arata ca:

„Grecia, care a votat masiv împotriva măsurilor de austeritate la referendumul de duminică, a făcut un pas către ieșirea din zona euro, dar își menține stabilitatea politică, ceea ce ar putea face țara mai atractivă pentru investitori, a declarat adjunctul ministrului rus al economiei, Aleksei Lihacev, citat de agenția TASS.

„Dacă Grecia va decide să se retragă din zona euro și să introducă moneda națională, va fi obligată să-și caute parteneri în afara Uniunii Europene”, a arătat viceministrul rus al economiei. În plus, exemplul ei ar putea fi urmat și de alte țări, ceea ce ar avea consecințe ireparabile pentru UE și pentru euro, potrivit Digi 24.

Citește și: Victorie categorică a lui Tsipras în Grecia. Peste 60 % din greci au votat ÎMPOTRIVA măsurilor de austeritate

„Nu putem să ne facem că nu înțelegem că este vorba de un pas către ieșirea din zona euro. O eventuală ieșire a Greciei din zona euro ar fi o terapie de șoc pentru Uniunea Europeană”, a declarat oficialul rus, deși s-a ferit să prognozeze dacă Grecia va merge până la capăt în această direcție.

El a spus că se așteaptă ca euro să se devalorizeze față de dolar, dar nu într-o manieră catastrofală. „Dacă UE trage concluziile potrivite, se va ajunge la o anumită asanare bugetară în zona euro, iar moneda europeană va crește din nou”, a afirmat Lihacev.

Citește și: Alexis Tsipras promite un acord cu instituţiile financiare internaţionale indiferent de rezultatul referendumului

Aceste prime rezultate ale referendumului arată o „puternică încredere” a poporului grec în guvernul lui Tsipras și aduce o consolidare considerabilă a poziției Greciei în negocierile cu UE, a apreciat, la rândul său, Konstantin Kosacev, președintele Comisiei pentru politică externă din Consiliul Federației, camera superioră a parlamentului rus.

„Este foarte probabil ca situația să ducă la un haos incontrolabil, de care nimeni nu are nevoie, dar Tsipras se va simți mai sigur pe el în negocierile cu europenii”, a mai spus parlamentarul rus, citat de RIA Novosti. „

Adevarul este ca nu e bine ce se intampla. Germania, datorita pozitiei sale extrem de rigide, impunand masuri de austeritate greu de acceptat, care nu rezolva problemele, dimpotriva, le agraveaza, a impins Grecia in aceasta situatie in care este condusa de un partid de extrema stanga, Syriza. Problema mare care se pune este ca daca Grecia va iesi din Zona Euro, foarte probabil se va alia cu Rusia. Mie mi se pare ca au dorit sa dea la schimb ceva Rusiei pentru Ucraina, spre a mai domoli putin Rusia din furia de care e cuprinsa datorita frustrarilor mari pe care le are… Dar iata ce scrie si George Friedman in analiza sa de pe Stratfor:

Beyond the Greek Impasse

Se arata ca:

„The Greek situation — having perhaps outlived the term „crisis,” now that it has taken so long to unfold — appears to have finally reached its terminal point. This is, of course, an illusion: It has been at its terminal point for a long time.

The terminal point is the juncture where neither the Greeks nor the Germans can make any more concessions. In Greece itself, the terminal point is long past. Unemployment is at 26 percent, and more than 50 percent of youths under 25 are unemployed. Slashed wages, particularly in the state sector, affecting professions including physicians and engineers, have led to massive underemployment. Meanwhile, most new economic activity is occurring in the untaxable illegal markets. The Greeks owe money to EU institutions and the International Monetary Fund, all of which acquired bad Greek debts from banks that initially lent funds to Greece in order to stabilize its banking sector. No one ever really thought the Greeks could pay back these loans.

The European creditors — specifically, the Germans, who have really been the ones controlling European negotiations with the Greeks — reached their own terminal point more recently. The Germans are powerful but fragile. They export about a quarter of their gross domestic product to the European free trade zone, and anything that threatens this trade threatens Germany’s economy and social stability. Their goal has been to keep intact not only the euro, but also the free trade zone and Brussels’ power over the European economy.

Germany has so far avoided an extreme crisis point by coming to an endless series of agreements with Greece that the Greeks couldn’t keep and that no one expected them to keep, but which allowed Berlin to claim that the Greeks were capitulating to German demands for austerity. This alleged capitulation helped Germany keep other indebted European countries in line, as financially vulnerable nations witnessed the apparent folly of contemplating default, demanding debt restructuring and confronting rather than accommodating the European Union.

Greece and the Cypriot Situation

For the Germans, Greece represented a dam. What was behind the dam was unknown, and the Germans couldn’t tolerate the risk of it breaking. A Greek default would come with capital controls such as those seen in Cyprus, probably trade barriers designed to protect the Greek economy, and a radical reorientation of Greece in a new strategic direction. If that didn’t lead to economic and social catastrophe, then other European countries might also choose to exercise the Greek option. Germany’s first choice to avoid the default was to create the illusion of Greek compliance. Its second option was to demonstrate the painful consequences of Greece’s refusal to keep playing the first game.

This was the point of the Cyprus affair. Cyprus had reached the point that it simply could not live up to the terms of its debt repayment agreements. The pro-EU government agreed under pressure to seize money in bank accounts holding more than 100,000 euros (around $112,000) and use that money to make good on at least some of the payments due. But assigning a minimum account balance hardly served to lessen the blow or insulate ordinary Cypriots. A retiree, after all, may easily have more than 100,000 euros in savings. And hotels or energy service companies (which are critical to the Cypriot economy) certainly have that much in their accounts. The Germans may have claimed the Cypriot banking system contained primarily Russian money, but — although it undoubtedly contained plenty of Russian funds — most of the money in the system actually represented wealth saved and used by Cypriots in the course of their lives and business. The result of raiding those accounts was chaos. Cypriot companies couldn’t pay wages or rent, and the economy basically froze until the regulations were eventually eased — though they have never been fully repealed.

The Germans were walking a fine line in advocating this solution. Rather than play the pretend game they had played in Greece, they chose to show a European audience the consequences of genuine default. But those consequences rested on a dubious political foundation. Obviously the Cypriot public was devastated and appalled by their political leaders’ decision to comply with Germany’s demands. But even more significant, the message received by the rest of Europe was that the consequences of resistance would be catastrophic only if a country’s political leadership capitulated to EU demands. Seizing a large portion of Cypriot private assets to pay public debts set an example, but not the example the Germans wanted. It showed that compliance with debt repayments could be disastrous in the short run, but only if the indebted country’s politicians let it happen. And with that came another, unambiguous lesson: The punishment for non-compliance, however painful, was also survivable — and far preferable to the alternatives.

The Rise of Syriza

Enter the Coalition of the Radical Left party, known as Syriza, one of the numerous Euroskeptic parties that have emerged in recent years. Many forces combined to drive pro-EU factions out of power, but certainly one of them was the memory of the behavior of pro-EU politicians in Cyprus. The Greek public was well aware Athens would not be able to repay outstanding debt on anything even vaguely resembling the terms set by the pro-EU politicians. Cognizant of the Cypriot example, they voted their own EU-friendly leaders out, making room for a Euroskeptic administration.

Syriza ran on a platform basically committing to ease austerity in Greece, maintain critical social programs, and radically restructure the country’s debt obligations, insisting that creditors share more of the debt burden. EU-friendly parties and individuals — and the Germans in particular — tended to dismiss Syriza. They were used to dealing with pro-EU parties in debtor countries that would adopt a resistant posture for their public audience while still accepting the basic premise put forth by Germany and the European Union — that in the end, the responsibility to repay debts was the borrower’s. Regardless of their public platform, these parties therefore accepted austerity and the associated social costs.

Syriza, however, did not. A moral argument was underway, and the Germans were tone deaf to it. The German position on debt was that the borrower was morally responsible for it. Syriza countered that, in effect, the lender and the borrower actually shared moral responsibility. The borrower may be obligated to avoid incurring debts that he could not repay, but the lender, they argued, was also obligated to practice due diligence in not lending money to those who were unable to repay. Therefore, though the Greeks had been irresponsible for carelessly borrowing money, the European banks that originally funded Greece’s borrowing spree had also been irresponsible in allowing their greed to overwhelm their due diligence. And if, as the Germans have quietly claimed, Greek borrowers misled them, the Germans still deserved what happened to them, because they did not practice more rigorous oversight — they saw only euro signs, just as the bankers did when they signed off on loans to Greece rather than restraining themselves.

The story of Greece is a tale of irresponsible borrowing and irresponsible lending. Bankruptcy law in European and American culture is a system of dualities, where expectations for prudent behavior are placed on both the debtor and creditor. The debtor is expected to pay everything he can under the law, and when that is ability is expended, the creditor is effectively held morally responsible for his decision to lend. In other words, when the debtor goes bankrupt, the creditor loses his bet on the debtor, and the loan is extinguished.

But there are no bankruptcy laws for nation-states, because there is no sovereign power to administer them. Thus, there is no disinterested third party to adjudicate national bankruptcy. There are no sovereign laws dictating the point where a nation is unable to repay its debt, no overarching power that can grant them the freedom to restructure debts according to law. Nor are there any circumstances where the creditor is simply deemed out of luck.

Without these factors, something like the Greek situation emerges. The creditors ruthlessly pursue the debtor, demanding repayment as a first priority. Any restructuring of the debt is at the agreement of creditor and debtor. In the case of Cyprus, the government was prepared to protect the creditors’ interests. But in Greece’s case, Syriza is not prepared to do so. Nor is it prepared, if we believe what the party says, to simply continue crafting interim lies with the country’s creditors. Greece needs to move on from this situation, and another meaningless postponement only postpones the day of reckoning — and postpones recovery.

The Logic and Repercussions of a Grexit

A Greek withdrawal from the eurozone would make sense. It would create havoc in Greece for a while, but it would allow the Greeks to negotiate with Europe on equal terms. They would pay Europe back in drachmas priced at what the Greek Central Bank determines, and they could unilaterally determine the payments. The financial markets would be closed to them, but the Greeks would have the power to enact currency controls as well as trade regulations, turning their attention from selling to Europe, for example, to buying from and selling to Russia or the Middle East. This is not a promising future, but neither is the one Greece is heading toward now.

Many have made a claim that a Greek exit could lead the euro to collapse. This claim seems baffling at first. After all, Greece is a small country, and there is no reason why its actions would have such far-reaching effects on the shared currency. But then we remember Germany’s primordial fear: that Greece could set a precedent for the rest of Europe. This would be impossible if the rest of Europe was doing well, but it is not. Spain, for example, has unemployment figures almost as terrible as Greece’s. Some have pointed out that Spain is now one of the fastest-growing countries in Europe, which would be impressive if growth rates in the rest of Europe weren’t paralyzed. Similarly, Spain’s unemployment rate has fallen — to a mere 23 percent. Those who are still enthused about the European Union take such trivial improvements as proof of a radical shift. I see them as background noise in an ongoing train wreck.

The pain of a Greek default and a withdrawal from the eurozone would be severe. But if others see Greece as a forerunner of events, rather than an exception, they may calculate that the pain of unilateral debt restructuring makes sense and gives Greeks a currency that they can at last manage themselves. The fear is that Greece may depart from the euro, not because of any institutional collapse, but because of a keen awareness that sovereign currencies can benefit nations in pain — which many of Europe’s countries are.

I do appreciate that the European Union was meant to be more than an arena for debtors and creditors. It was to be a moral arena in which the historical agony of European warfare was abolished. But while the idea that European peace depends on prosperity may be true, that prosperity has been lost. Economies rise and fall, and Europe’s have done neither in tandem. Some are big winners, like Germany, and many are losers, to a greater or lesser degree. If the creation of a peaceful European civilization rests on prosperity, as the founding EU document claims, Europe is in trouble.

The problem is simple. The core institutions of the European Union have functioned not as adjudicators but as collection agents, and the Greeks have learned how ruthless those agents can be when aided by collaborative governments like Cyprus. The rest of the Europeans have also realized as much, which is why Euroskeptic parties are on the rise across the union. Germany, the country most threatened by growing anti-EU sentiment, wants to make clear that debtors face a high price for defiance. And if resistance is confined to Greece, the Germans will have succeeded. But if, as I think it will, resistance spreads to other countries, the revolt of the debtor states against the union will cause major problems for Germany, threatening the economic powerhouse’s relationship with the rest of Europe.”

„Beyond the Greek Impasse is republished with permission of Stratfor.”

El arata in final doua lucruri:

– „If the creation of a peaceful European civilization rests on prosperity, as the founding EU document claims, Europe is in trouble.” , incerc sa traduc: „Daca creatia unei civilizatii europene pasnice rezida in prosperitate, asa cum arata documentele fondatoare ale UE, atunci Europa e in bucluc”

– El spune ca Uniunea Europeana nu functioneaza ca un organism care sa studieze si sa aplaneze, sa calmeze un conflict, ci ca un agent de colectare si inca unul foarte dur. Dar arata ca restul europenilor realizeaza de ce se ridica partidele eurosceptice pe tot teritoriul Uniunii. Spune in continuare ca Germania e tara cea mai amenintata de cresterea sentimentului anti-UE, dar care vrea sa faca clar debitorilor ca vor plati un pret ridicat pentru nesupunere. Da exemplul Greciei, dar arata ca daca aceasta rezistenta se va raspandi si la alte tari din UE, revolta statelor debitoare impotriva Uniunii va cauza probleme majore Germaniei, amenintandu-i relatiile de mare putere economica cu restul Europei.

Update – Criza din Grecia

Un articol foarte bun, dupa parerea mea, din Gandul:

CRIZA DIN GRECIA. Înţelegere între Tsipras şi Merkel, după ce au vorbit la telefon. Grecii au termen până joi să găsească o soluţie. REACŢIA FMI. Tsakalotos, noul ministru de Finanţe

Se arata ca:

„La scurt timp după publicarea rezultatelor oficiale de la referendumul istoric din Grecia, la care elenii au spus, în număr covârşitor, un „NU” pachetului de reforme propus de UE, premierul Alexis Tsipras a făcut primii paşi pentru noi negocieri. A vorbit atât cu liderii partidelor din Grecia, cât şi cu cancelarul german, Angela Merkel, dar şi cu preşedintele rus, Vladimir Putin. Liderii europeni i-au dat termen să vină cu noi propuneri de reforme până joi, când este programat summitul extraordinar al liderilor din zona euro. Situaţia este din ce în ce mai complicată pentru Grecia, avertizează liderii europeni, care exclud însă o ieşire din zona euro. Un argument pentru acest lucru o reprezintă şi demisia ministrului grec al Finanţelor, Yanis Varoufakis, nu tocmai plăcut de creditori, mai ales după ce acesta a zis despre liderii europeni că sunt „terorişti”. Astfel, în locul lui Varoufakis, a venit unul dintre negociatorii Greciei, Euclid Tsakalotos. Potrivit rezultatelor oficiale, 61.3% dintre greci au ales „NU”, iar 38.7% „DA”. Premierul Alexis Tsipras le-a mulţumit grecilor pentru „alegerea curajoasă”. „Voi pune în aplicare acest mandat fără ezitare, care nu este un mandat de ieşire din Europa, ci un mandat pentru întărirea poziţiei Greciei în negocierile cu UE”, a spus el. Gândul transmite LIVE TEXT principalele evenimente.

Referendum istoric duminică în Grecia. Chemaţi să voteze planul de austeritate al creditorilor internaţionali, grecii au spus „NU” într-o proporţie covârşitoare. Potrivit rezultatelor oficiale, 61.3% dintre greci au ales „NU”, iar 38.7% „DA”. Premierul Alexis Tsipras le-a mulţumit grecilor pentru „alegerea curajoasă”. „Voi pune în aplicare acest mandat fără ezitare, care nu este un mandat de ieşire din Europa, ci un mandat pentru întărirea poziţiei Greciei în negocierile cu UE”, a spus el.

După primele rezultate oficiale, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, şi preşedintele Franţei, Francois Hollande, au avut o discuţie telefonică în care au căzut de acord că un summit al liderilor din zona euro ar trebui să aibă loc marţi. Luni seară este programată o întâlnire a celor doi.

UPDATE 19:33 Euclide Tsakalotos a fost numit în funcţia de ministru de Finanţe al Greciei, înlocuindu-l pe Yanis Varoufakis, care a demisionat, informează presa elenă. Până acum acesta a fost secretar de stat în Ministerul de Externe. Ceremonia pentru depunerea jurământului este programată luni seară.

UPDATE 19:10 Tsipras are susţinerea a cinci partide din Grecia. Ministrul grec al Apărării Panos Kammenos a anunţat luni că trei partide de opoziţie au semnat o declaraţie de susţinere a premierului Alexis Tsipras în vederea negocierii unui nou plan de salvare cu creditorii, relatează The Associated Press în pagina electronică.

Astfel, cinci partide se reunesc, în total, în spatele premierului, care avea deja susţinerea formaţiunii sale, Syriza (extremă stânga), şi a Partidului Grecilor Independenţi (naţionalişti) care face parte din coaliţie.

În opinia lui Kammenos, această susţinere anunţă o „nouă eră” în politica greacă şi sporeşte şansele Atenei de a ajunge la un acord cu creditorii săi europeni şi internaţionali. Detalii, AICI.

UPDATE 19:05 Băncile din Grecia rămân închise, informează presa internaţională. Grecii pot scoate de la bancomate tot maximum 60 de euro.

UPDATE 18:49 Marine Le Pen, liderul partidului francez Frontul Naţional, îndeamnă ţările din Uniunea Europeană să constate „eşecul” monedei euro şi să revină la monedele naţionale, după ce duminică poporul grec a respins măsurile de austeritate propuse de creditori, relatează publicaţia franceză Atlantico.

Discutând rezultalele referendumului de duminică din Grecia, Marine Le Pen, preşedinta partidului de extremă-dreapta Frontul Naţional, a declarat, în cadrul unui interviu acordat postului francez BFM TV, că „BCE trebuie să înceteze imediat să mai facă abuz de putere şi să nu mai priveze Grecia de lichidităţi”.

„Sunt de părere că trebuie să constatăm eşecul monedei euro şi să ne concentrăm pe organizarea unui proces de revenire la monedele naţionale”, a adăugat Marine Le Pen.

UPDATE 17:42 Noul ministru de Finanţe al Greciei este Euclid Tsakalotos, unul dintre negociatorii Greciei.

UPDATE 17:45 FMI este pregătit să asiste Grecia, a transmis directorul Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde. „FMI ia act de referendumul din Grecia. Monitorizăm situaţia cu atenţie şi suntem pregătiţi să ajutăm Grecia dacă ne va cere asta”, a zis Lagarde, potrivit The Guardian.

UPDATE 17:30 Eurogrup aşteaptă noi propuneri din partea Greciei, dar rezultatul referendumului va îngreuna negocierile, afirmă preşedintele instituţiei, Jeroen Dijsselbloem, subliniind că menţinerea statului elen în zona euro va necesita „reforme dificile”.

„Rezultatul referendumului este foarte neplăcut pentru viitorul Greciei”, a declarat Jeroen Dijsselbloem, citat de cotidianul italian Il Sole 24 Ore.

UPDATE 16:25 Premierul Alexis Tsipras a vorbit cu cancelarul Angela Merkel la telefon şi au convenit ca autorităţile de la Atena să-şi prezinte programul de reforme joi, la summitul extraordinar al statelor din zona euro, anunţă BBC, citând presa din Grecia. Detalii, AICI.

UPDATE 16:23 Amintim faptul că Grecia a rămas fără ministru de Finanţe, după ce Yanis Varoufakis şi-a dat demisia în această dimineaţă. Potrivit presei internaţioanle, este foarte probabil ca înlocuitorul lui Varoufakis să fie chiar unul din echipa de negociatori, Euclid Tsakalotos. Potrivit Reuters, citat de BBC, Varoufakis le-a zis jurnaliştilor de la Atena că deşi el pleacă, se vor vedea cu Tsakalotos.

UPDATE 16:00 Ministrul german al Economiei, Sigmar Gabriel, a declarat că referendumul din Grecia reprezintă o respingere a regulilor din zona euro. „Dacă Grecia vrea să rămână în zona euro, trebuie să propună reforme mai mari decât cele prezentate până acum. Nu putem abandona Grecia, dar toate statele UE trebuie să se pregătească acum să ofere un ajutor umanitar. Grecia este ameninţată de insolvenţă”, a spus Sigmar Gabriel, potrivit Reuters.

UPDATE 15:48 Premierul Alexis Tsipras a avut o convorbire telefonică cu preşedintele rus, Vladimir Putin. Potrivit BBC, subiectul discuţiei a fost datoria Greciei şi, potrivit unui comunicat de presă al Kremlinului, Putin „şi-a exprimat susţinerea faţă de poporul grec în dificultăţile cu care se confruntă”. Mai mult, acelaşi comunicat arată şi faptul că Tsipras şi Putin au discutat despre „dezvoltarea cooperării dintre Rusia şi Grecia”.

UPDATE 15:08 Ministrul de Finanţe al Germaniei susţine că datoria Greciei nu poate fi redusă, iar subiectul nu este pe agenda guvernului german. Purtătorul de cuvânt al ministerului, Martin Jaeger, a precizat că nu există fundament pentru o astfel de măsură, mai ales că autorităţile elene încă nu au făcut noi propuneri pentru un alt plan de salvare.

UPDATE 14:33 În aceste momente, se desfăşoară o întâlnire între liderii partidelor din Grecia, pentru a discuta punctele de pornire în următoarele negocieri. La întâlnire participă şi Alexis Tsipras, care, potrivit The Guardian, urmează să aibă o discuţie şi cu preşedintele rus, Vladimir Putin, şi cu cancelarul german, Angela Merkel.

UPDATE 14:31 Conducerea BCE urmează să aibă o discuţie, luni seara, despre un fond de urgenţă pentru Grecia, au declarat surse oficiale pentru Reuters.

UPDATE 13:54 Grecia ar trebui să beneficieze de un nou plan de salvare şi ar trebui să rămână în zona euro, a declarat ministrul spaniol al Economiei, Luis de Guindos, potrivit BBC. Spania este deschisă noilor negocieri cu guvernul de la Atena.

UPDATE 13:40 Comisia Europeană nu va începe negocierile fără un mandat din partea miniştrilor de Finanţe din zona euro, a anunţat vicepreşedintele CE, responsabil cu euro şi dialog social, Valdis Dombrovskis. „Eurogroup are toate instrumentele să menţină stabilitatea economică a zonei euro. Un răspuns NU complică grupurile, s-a creat o distanţă foarte mare între Grecia şi Zona euro. Comisia Europeană este, în continuare, dornică să găsească o soluţie, dar pentru noi negocieri avem nevoie de mandat de la Eurogroup”, a anunţat Dombrovskis, de la Bruxelles.

În plus, vicepreşedintele CE a precizat că reformele din Grecia au fost implementate doar parţial şi că Guvernul Tsipras este vinovat pentru eşecul înregistrat în ce priveşte creşterea economică.

UPDATE 13:11 Negocierile cu Grecia nu pot fi reluate deocamdată, a anunţat purtătorul de cuvânt al Angelei Merkel. „Uşile rămân deschise pentru un nou plan de salvare a Greciei, chiar şi după rezultatul referendumului, dar negocierile nu pot începe încă. În lumina deciziei cetăţenilor greci, condiţiile pentru a începe noi negocieri nu sunt încă îndeplinite”, a spus Steffen Seibert, anunţă BBC.

UPDATE 12:16 Miniştrii de Finanţe ai UE se vor întâlni în prima parte a zilei de marţi. Membrii Eurogroup au fost convocaţi pentru ora 13:00, în condiţiile în care de la ora 18:00 este programat summit de urgenţă al zonei euro, anunţă preşedintele Eurogroup, Jeroen Dijsselbloem, potrivit The Guardian.

Potrivit unui comunicat de presă, membrii Eurogroup aşteaptă noi propuneri de reforme din partea autorităţilor de la Atena.

UPDATE 11:46 Preşedintele Klaus Iohannis spune că, deşi Grecia a votat ”Nu” la referendumul de duminică, speră că înţelepciunea politică şi economică va prima în cele din urmă şi se vor găsi soluţii care să însemne ”Da” pentru viitorul european al Greciei. Mai multe detalii AICI.

UPDATE 11:03 Euro s-a depreciat, dar a atins doar minimul ultimei săptămâni, în urma votului negativ de la referendumul din Grecia care va avea pe termen lung un impact limitat pe pieţele financiare, potrivit analiştilor citaţi de Bloomberg. „Reacţia pieţei a fost până acum remarcabil de calmă. Majoritatea oamenilor stau deoparte şi aşteaptă să vadă cum răspund autorităţile europene”, a declarat Callum Henderson, director pentru cercetări în domeniul valutar la Standard Chartered în Singapore. Mai multe detalii AICI. […]”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.