Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Cum vad eu lucrurile si ce nu inteleg…

S-ar putea sa gresesc, dar am sa va spun cum vad eu lucrurile… Eu am inteles ca efectul trecerii contributiilor de la angajat la angajator taie de fapt salariile si de asemenea am inteles ca inflatia a crescut peste asteptari si previziunile sunt ca inca va mai creste. Lucru care va deteriora puterea de cumparare si nivelul de trai al romanilor. Un articol edificator – aici.

Acum sa ma explic in legatura cu ce nu mi-e clar. Cresterea economica pe consum si marirea deficitelor a inceput din 2016, sub Guvernul Ciolos – v. aici. Atunci a crescut salariul minim peste productivitatea muncii si s-au facut doua rectificari bugetare pozitive cand trebuiau sa fie negative intrucat veniturile la buget scazusera fata de perioadele similare din 2015. Acum veniturile fiscale au scazut cu 1,1 puncte procentuale fata de 2016, desi a crescut inflatia – v. aici.

Evident, 2016 nu e acum 1000 de ani. De aici rezulta un lucru: ca in economia romaneasca, desi avem cresteri economice record, trendul veniturilor fiscale este de scadere. Daca in 2016 au scazut fata de 2015 si in 2017 au scazut fata de 2016, judecand inductiv, pentru ca economia e supusa unor legi, ar rezulta ca veniturile fiscale vor scadea si in 2018 comparativ cu 2017.

Stau si ma intreb daca PSD-ALDE a luat in calcul ipoteza asta. Pentru ca s-a vazut ca inflatia, desi a crescut, veniturile s-au diminuat. Atunci de unde vor lua banii…? Spre exemplu pentru cresterile salariale din sectorul bugetar. Pentru ca taierea salariilor e doar efectul pe care il va resimti angajatul, dar salariul brut va creste si pentru asta trebuie sa ai venituri mai mari. Cu alte cuvinte, poti avea pentru la anul o inflatie mai mare, dar sa ai venituri mai mici la buget.

Ei, vreau sa vad si eu cum va rezolva PSD-ALDE aceasta problema!!

Ca asta inseamna sa-si puna toate sindicatele in cap, sa-si nemultumeasca grav propriul electorat. Nu mai vorbesc daca vor creste salariul minim la 1900 de lei, tot peste productivitatea muncii. Lucrul asta induce instabilitate politica si proteste in societate.

Pentru ca PSD-ALDE ca sa poata avea o guvernare stabila, trebuie sa dispuna de veniturile la buget necesare.  Nu mai vorbesc de faptul ca aceasta crestere de 8,8% in trim. III anunta aproape sigur o criza in curand. Cu atat mai mult cu cat avem un minim istoric legat de cheltuielile de investitii.

Ceea ce e ciudat e faptul ca, desi veniturile la buget au scazut, PSD-ALDE anunta pentru 2018 bugete tot mai mari, spre exemplu cel pentru Invatamant – cel mai mare din ultimii 10 ani!! Nu mai vorbesc de faptul ca promit cresteri salariale tot mai mari… Si asta in vreme ce deficitele se maresc, spre exemplu deficitul comercial la produse agroalimentare care a crescut de peste doua ori in primele 8 luni ale anului

O motiune de cenzura se impune! Inteleg ca ar putea vota pentru si o parte din cei din PSD. Pentru ca motiunea sa treaca este nevoie de 233 de voturi. PNL si ALDE se cearta pe tema titlului motiunii, dar Varujan Vosganian a dat de inteles ca motiunea nu va treceInsa este important ca aceasta motiune sa nu fie respinsa pentru a se evita plonjarea tarii intr-o criza economica. Parerea mea este ca e putin probabil sa se intample asa ceva… Nu prea sunt optimist, dar, evident, PNL trebuie sa incerce. Titlul motiunii, daca asta e problema celor din ALDE, poate fi schimbat. Ma intreb daca cei din ALDE constientizeaza ce efecte au politicile duse pana acum. Adoptarea motiunii de cenzura ar putea fi benefica si pentru PSD-ALDE. Sigur, nu schimba majoritatea in Parlament, dar ar oferi timp de reflectie si inlaturarea masurilor proaste luate. Pentru ca eu nu cred ca PSD-ALDE are o evaluare lucida a acestor masuri si a politicilor pe care vor sa le promoveze, care in cel mai bun caz creeaza incertitudine. Ei ar trebui sa inteleaga faptul ca tara a intrat intr-un trend nociv din punct de vedere economic, pe care l-au sustinut inca din 2016 in Guvernul Ciolos, si care trebuie stopat! Stopat la timp si cat mai e timp! Sper sa inteleaga lucrul asta.

Asa cum se prezinta Parlamentul, PSD-ALDE au impreuna la Senat si Camera Deputatilor 244 de parlamentari. Toata Opozitia, 174 de parlamentari. UDMR are 9 parlamentari la Senat si la Camera Deputatilor avem: UDMR – 21 parlamentari, Minoritatile Nationale – 17 parlamentari. Se vede ca Opozitia, impreuna cu Minoritatile si UDMR fac in total 221 de parlamentari. In acest caz ar mai trebui 12 parlamentari de la PSD-ALDE. Motiunea e semnata de 148 de parlamentari. In legatura cu UDMR si Minoritati iata ce precizeaza acest articol Mediafax:

” […] Însă şirul succeselor PNL s-a oprit aici. Întâlnirea cu grupul minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor nu a adus decât promisiunea că membrii grupului vor analiza textul moţiunii, text pe baza căruia vor lua o decizie. „A fost o discuţie, nu o negociere (…) Am să le transmit colegilor mei textul moţiunii şi vom avea o şedinţă luni în care vom analiza acest text. Dincolo de chestiunea punctuală a moţiunii a fost o discuţie foarte bună pe teme foarte diverse”, a declarat deputatul Varujan Pambuccian, liderul de grup al minorităţilor.

Convorbirile de marţi cu conducerea UDMR s-au dovedit fără rezultat pentru liberali, în pofida argumentelor lor „Indiferent de etnie este în interesul cetăţenilor acestei ţări să facem ca prosperitatea să ajungă mai repede şi mai mult la nivelul cetăţeanului de rând. Şi românii şi maghiarii îşi doresc exact exact acelaşi lucru. Discuţia cu dl Hunor Kelemen a fost ca în urma consultării cu colegii din UDMR să se poziţioneze faţă de acest demers al Opoziţiei (…) Vor discuta cu colegii din UDMR pentru că domniile lor consideră că sunt şi unele măsuri bune care s-au luat în actuala guvernare. Probabil că vor face o analiză temeinică şi vor decide în consecinţă”, a spus Raluca Turcan.

A doua zi însă, preşedintele Uniunii, Kelemen Hunor, a anunţat că parlamentarii UDMR nu vor semna textul moţiunii de cenzură, invocând deschis declaraţii ale lideri ai PNL percepute ca ostile faţă de minoritatea maghiară. „Relaţia UDMR-PNL e o relaţie care în acest moment e destul de încărcată de nişte declaraţii din partea colegilor de la PNL. Nu poţi să chemi moţii şi să spui să fie pregătiţi la Ţebea că vor fi chemaţi iarăşi în luptă împotriva maghiarilor, nu poţi spune ca şef de partid aşa ceva, iar apoi să ceri voturile noastre”, a spus Hunor pentru MEDIAFAX.

Totodată, liderul UDMR a precizat că, matematic, nu există suficiente voturi în opoziţie pentru a trece moţiunea de cenzură, chiar dacă se iau în calcul şi membrii Uniunii. „Pe noi ne interesează cine va fi premierul, cu ce program de guvernare vin şi în ce direcţie vor să ducă ţara. Cu noi, fără noi, deci eu nu discut portofoliul, nu discut intrarea la guvernare, nu asta este important, dar vreau să ştiu în ce direcţie vor să meargă. Ei au spus că asta după vot, le-am spus: măi, nu merge aşa, după vot, ci discutăm înainte”, a susţinut Kelemen Hunor.

De asemenea, liderul maghiar a precizat că PNL a refuzat să le prezinte aceste aspecte. „Ei nu au spus sau nu o să spună despre aceste aspecte şi le-am spus că în acest moment nu există condiţiile pentru a ne pregăti o acţiune politică comună. Dar eu nu am nimic împotriva moţiunii de cenzură. Cum vom vota, vom vedea. În acest moment, e o altă discuţie, dar nu vom semna şi nu vom fi alături de PNL în această iniţiativă”, a conchis Kelemen.

Nici la discuţia cu deputaţii neafiliaţi nu s-a obţinut o promsiune fermă de susţinere din partea acestora, însă ulterior Daniel Constantin (Partidul Pro România) a anunţat că el va vota moţiunea. În schimb, cei din Pro România au asigurat PNL că vor susţine demersurile de revocare a lui Liviu Dragnea din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor şi au susţinut că aceeaşi procedură ar trebuie iniţiată şi la Senat, vizându-l pe Călin Popescu-Tăriceanu.””

Deci nimic clar. E cam „nu”, nu cam „da”, ca sa fac un joc de cuvinte… Pe de alta parte se pune, desigur, intrebarea cine va raspunde daca „reforma fiscala” esueaza… Si e vorba de 4 milioane de oameni care lucreaza in mediul privatConfederatia Patronala Concordia atrage atentia ca Ordonanta 82/2017 care ii obliga pe toti angajatorii din Romani asa initieze in termen de 30 de zile calendaristice negocieri colective pentru trecerea contributiei de la angajator la angajat risca sa blocjeze economia. La toate acestea ciudat e raspunsul lui Liviu Dragnea, citez si articolul vizualizat putin mai sus aparut in Ziarul Financiar:

„După zile întregi de absenţă Liviu Drag­nea, liderul PSD, a susţinut ieri că partidul să luptă în acest moment cu „adversari nepolitici implicaţi ilegal în lupta pentru putere“ dar că „PSD nu va da înapoi“. Cine sunt aceşti adversari el nu a spus, dar premierul a acuzat săptămâna trecută companiile şi băncile străine că sunt în spatele protestelor de stradă la adresa modificărilor din Codul fiscal.”

Omul acesta ignora total toate aceste temeri si avertismente cat se poate de justificate. „PSD nu va da inapoi”… Insa nu inteleg de ce Dl. Dragnea nu ia in considerare ca ar putea, mergand inainte, sa intre cu capul in zid. Dl. Dragnea isi defineste gresit dusmanul. Cel mai mare dusman al PSD-ALDE e faptul ca scad veniturile fiscale. PSD nu a prezentat o strategie in acest sens si nu ia in considerare marirea deficitelor. Daca PSD-ALDE nu intelege bine aceasta problema, riscul e al unei prabusiri politice in 2018. Interesant este ca sunt foarte putini in PSD care iau atitudine. Iar Dl. Dragnea nu ia in considerare deloc costurile politice ale unei asemenea conduite politice, care nu-s de neglijat.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Anunțuri

Noiembrie 19, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Oamenii nu sunt lamuriti cum stau lucrurile. Sa ne aducem aminte ce a facut Guvernul Ciolos ca sa intelegem mai bine cum merg lucrurile pe la noi…

Sigur, acum e la moda, si nu pe nedrept, critica la adresa PSD-ALDE si la Guvernul Tudose. Insa pentru a vedea cum merg de fapt lucrurile si cum s-a pornit cresterea nesustenabila pe consum ar trebui sa ne intoarcem la Guvernul Ciolos si sa ne amintim ce masuri la luat. Fac o paranteza ca sa spun ca, probabil, multora nu li se pare mare lucru. Totusi, nu e chiar asa. Anul 2016 a fost unul electoral si populismul a inceput sa-si spuna cuvantul.

In primul rand as spune ca a avut loc o marire cu 200 de RON, fara legatura cu productivitatea muncii, a salariului minim – v. aici – si doua rectificari bugetare cu scopul clar de a stimula, tot nesustenabil, consumul.

Iata ce spunea Florin Citu la vremea respectiva si e important sa citim pentru ca sa intelegem bine:

Dupa cum spuneam, guvernul Ciolos ignora informatia oferita de 2007/2008

August 10, 2016

„Va aduceti aminte ce s-a intamplat cu deficitul bugetar in 2009? Nu? Va spun eu. Aproape s-a triplat. De ce? va spun tot eu. Il mai tineti minte pe Dl Tariceanu? Da? ok. Domnia asa a angajat vreo 400 mii oameni la stat pe salarii mult mai mari decat in piata. Am inteles ca domnia sa le spunea “experti” si era musai sa fie platiti foarte multe pentru ca altfel riscam sa ii fure companiile straine (am mai auzit eu asta undeva? )

Buuuuun. De ce va zic eu asta? Pai in timp ce asistam la o lupta in declaratii intre actuali si fosti ministri (mai soft asa ca nu se stie cand ii pune viata sau partidul sa lucreze impreuna), baietii si fetele de acolo cresc salariile la 7.8% din PIB.

Va si aud. Pai e rau? Da. Foarte, foarte rau. Al dracului de rau. In 2007 erau la 6.5% din PIB si in 2008 au ajuns la 8.4% din PIB DOAR pentru ca a scazut PIB-ul nominal in trimestrul 3. Acum PIB-ul CRESTE.

Ok. Nu o spune BNR. Nu o spune Consiliul Fiscal. O spun eu. Ce se intampla cu evolutia salariilor la stat vs productivitate este o crima pentru viitorul economiei si al nostru. Gata. Am spus-o. Acum nu am cum sa o retrag.

Sa va spun cum se va intampla. Intr-un an, doi, trei in timp ce salariile la stat mai cresc ca procent din PIB, economia o sa incetineasca ritmul de crestere. Implicit o sa ai un deficit bugetar mai mare (nu intru in detalii, trust me, asa o sa fie). Acel deficit mai mare o sa fie nevoie sa fie finantat. Si ai doua variante- taxezi generatia curenta sau pe cea viitoare (imprumuturi). Avem o singura sansa sa aruncam taxele pe aia din viitor (treaba lor frate, sa se descurce)- sa nu incetineasca economia atunci incetineste si economia globala. Daca se intampla asa, ghinion pentru noi. O sa platim taxe mai mari.

Hmm oare am prevazut asa ceva despre acest guvern anul trecut? ia vedeti aici:

https://florincitu.wordpress.com/2015/11/27/guvernul-ciolos-ignora-experienta-din-20072008/

https://florincitu.wordpress.com/2015/12/21/nimeni-nu-se-asteapta-la-o-vizita-de-la-inchizitia-spaniola/

https://florincitu.wordpress.com/2015/12/07/bugetul-pentru-2016-incalca-legea-responsabilitatii-fiscale-si-este-nesustenabil/

https://florincitu.wordpress.com/2015/11/18/deficite-livreaza-oricine/

https://florincitu.wordpress.com/2015/11/17/deficitele-mari-si-in-crestere-submineaza-cresterea-economica/

Guvernul Ciolos ignora experienta din 2007/2008

„Cresterea cheltuielilor, in special cu salariile, a dus la un deficit din ce in ce mai mare in 2007 si 2008. In 2009 scaderea veniturilor si rigiditatea cheltuielilor (nu puteai sa tai salariile) a dus la un deficit bugetar record ca procent din PIB si Romania a intrat in default intern. O sa auzim ca de data aceasta lucrurile stau diferit.

O sa auzim ca ei sunt experti si stiu mai bine. Dar nu este asa. Astazi economia eate mult mai fragila. In 2009 datoria publica era la 13% din PIB astazi este la 40% din PIB. Pentru a nu repeta experienta 2009-2010 guvernul Ciolos trebuie sa livreze surplus la buget in 2015 si 2016.

bgdef2016.001

Raport asupra rectificarilor bugetare din 2016

„Raportul poate sa fie accesat aici raportciturectificaribugetare2016

Raport asupra rectificarilor bugetare din 2016

Florin V. ţu

14 Ianuarie 2017

Bucuresti, Romania

Structura Raport

I. Scurt istoric al situatiei economice in 2016

II. Analiza economica obiectiva a rectificarilor bugetare din 2016

III. Considerente de alta natura legate de rectificare bugetara din 23.11. 2016

IV. Implicatii generate de declaratiile politicienilor

V. Concluzii

VI. Propuneri

I. Scurt istoric al situatiei economice in 2016

In primul semestru din 2016 produsul intern brut s-a majorat cu 5,2% ca urmare a contribuției pozitive a cererii interne (7,3 %). Cererea internă s-a bazat, în principal, pe creșterea consumului populației cu 10,2%. Formarea brută de capital fix (investiţii brute) s-a majorat cu 7,4% faţă de semestrul I 2015. Creşterea investiţiilor brute a fost mai evidentă în trimestrul II (+10,7%), fiind cu peste un punct procentual superioară celei a consumului final (9,6%).

Exportul net a contribuit negativ la creşterea reală a produsului intern brut cu 2,1 procente în condiţiile majorării exporturilor de bunuri şi servicii cu 7,0% şi a importurilor de bunuri şi servicii cu 11,6%.

Pe latura ofertei este de evidenţiat creşterea valorii adăugate brute din toate sectoarele economice: agricultură (10,1%), servicii (7,0%), construcţii (4,9%) şi industrie (1,8%). Impozitele nete pe produs s-au majorat cu 2,9%.

La nivelul primelor 11 luni ale anului curent volumul producţiei industriale s-a situat cu 0.4% peste nivelul realizat în aceeaşi perioadă din 2015.

În primele 11 luni ale anului 2016, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 3441 milioane euro, comparativ cu 1237 milioane euro în perioada ianuarie – noiembrie 2015;. Investiţiile străine directe au totalizat 3 928 milioane euro.

În 2016 comparativ cu 2015, preţurile de consum s-au redus, în medie, cu 1,55%. Inflaţia anuală a înregistrat în luna decembrie o rata de -0,55%.

În prima parte a lunii august 2016 a fost aprobată Ordonanța Guvernului nr.14/2016 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2016. Ca urmare a acestei rectificări bugetare estimarea deficitului bugetului general consolidat pe anul 2016 s-a menținut la nivelul de 2,8% din PIB în termeni cash. A doua rectificare bugetară pe anul 2016 a tinut de cont analiza rezultatelor bugetare pe perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2016: un deficit de 3,7 miliarde lei, respectiv 0,49% din PIB.

Cheltuielile bugetului general consolidat au crescut în termeni nominali cu 4% față de aceeași perioadă din anul precedent.

Veniturile bugetului general consolidat au fost cu 2% mai mici în termeni nominali față de aceeași perioadă a anului precedent.

Deficitul bugetar pentru 2016 este estimat la 2.6% din PIB mai mic decat cel bugetat de 2.8%. din PIB.

II. Analiza economica obiectiva a rectificarilor bugetare din 2016

Rectificarile bugetare au fost folosite de cele mai multe ori politic. Acestea au reprezentat mereu un instrument politic puternic, mai ales in anii electorali.

Totusi, exista si un rationament economic pentru a face aceste rectificari in timpul unui an fiscal. Nimeni nu poate sa estimeze perfect viitorul. In timpul anului, din mai multe motive, executia bugetara poate sa difere de cea prognozata, aprobata in Parlament. Diferente pot sa apara atat la cheltuieli dar mai ales la venituri. Astfel, venituri mai mari decat cele estimate pot sa fie distribuite catre plata datoriei publice sau cresterea unor cheltuieli publice- rectificare pozitiva. In cazul unor venituri mai mici decat cele estimate se pot lua doua deicizii: sa termini anul cu un deficit bugetar mai mare sau sa faci rectificari in timpul anului prin care reduci din cheltuieli ( rectificare negativa).

In 2016 au fost facute doua rectificari bugetare, OG nr.14/10.08.2016 si OUG nr.86/23.11.2016, ambele pozitive.

1) Rectificare bugetara OG nr.14/10.08.2016

Executia bugetara pana la acel moment nu justifica, din punctul meu de vedere, o rectificare bugetara pozitiva. Veniturile bugetului consolidat erau sub cele obtinute in aceeasi perioada a anului 2015. Veniturile fiscale pe primul semestru erau peste nivelul bugetat cu 2 puncte procentuale dar mai mici decat cele obtinute in aceeasi perioada a anului 2015. Veniturile nefiscale erau cu 9,0% sub programul de încasări aferent semestrului I și cu 6,6% mai mici comparativ cu încasările din semestrul I 2015.  Performanta slaba la nivelul bugetului consolidat este rezultatul performantei foarte slabe la nivelul veniturilor nefiscale dar mai ales la capitolul “Sume primite de la UE in contul platilor efectuate si prefinantare” (fonduri europene).

Avand in vedere ca executia bugetara nu justifica, in opinia mea, o rectificare bugetara pozitiva guvernul a folosit un lucru pe care l-am vazut si condamnat si la alte guverne- a majorat estimarea de venituri pentru intreg anul 2016. Estimarea de venituri suplimentare se baza, totusi, la acel moment pe cateva elemente credibile : crestere economica mai mare decat estimata initial, venituri fiscale mai mari de pe urma cresterii economice mai mari.

Trebuie remarcat ca aceasta rectificare bugetara prezinta foarte clar si transparent de ce a fost necesara, “Adoptarea unor acte normative care au prevederi referitoare la majorări sau modificări salariale”. Din punct de vedere macroeconomic consider ca a fost o decizie gresita. Au fost crescute cheltuilelile permanente pe baza unor estimari de venituri mai mari in timp ce executia bugetara era sub asteptari  (vezi https://florincitu.wordpress.com/2016/08/12/nimic-nu-este-gratuit-totul-are-un-cost-real-sau-de-oportunitate/  .)  Astfel, poate nu in anul 2017 dar in urmatorii ani exista probabilitatea foarte mare ca o parte din aceste cheltuieli permanente sa fie taiate.

Rectificarea bugetara pozitiva OG nr.14/10.08.2016 nu se justifica, in opinia mea, daca se lua in considerare evolutia executiei bugetare pana in acel moment. Dar a fost o rectifiare bugetara facuta transparent si care a prezentat in detaliu motivele care au stat la baza cresterii cheltuielilor publice. In acelasi timp, chiar daca estimarea veniturilor pentru 2016 era opimista, avand in vederea ca mai erau 4 luni probabilitatea ca aceasta estimare sa fie realizata era relativ mare.

2) Rectificare bugetara OUG nr.86/23.11.2016

Pe 23 noiembrie 2016 guvernul a anuntat a doua rectificare bugetara pentru 2016. La fel ca si rectificarea din august 2016 si aceasta era una pozitiva in sensul ca erau crescute cheltuielile si veniturile la bugetul consolidat.

Aceasta rectificare bugerara a surprins in primul rand prin faptul ca venea cu o luna inainte de incheierea anului 2016. In acest capitol din raport ignor faptul ca a fost facuta in plina campanie electorala.

Rectificarea bugetara pozitiva din 23.11.2016 porneste de la o situatie a veniturilor bugetului general consolidat asumata de 2% sub anul precedent. La aceea data se stia deja ca la 31 Octombrie 2016 veniturile din fondurile europene erau cu 9.000 milioane mai mici fata de suma bugetata pentru 2016. Mai mult, avand in vedere ca rectificarea bugetara se face in ultimele zile ale lunii noiembrie 2016 este evident ca existau deja date pentru primele 2 saptamani ale lunii si se stia ca situatia veniturilor din fonduri UE nu se imbunatatea. Din contra.

O rectificare bugetara pozitiva inseamna ca in timpul anului guvernul creste, peste ceea ce era bugetat, cheltuielile pentru anumite ministere. Acest lucru se poate face, se justifica, doar daca exista venituri mai mari la buget. Datele arata ca veniturile la buget per total erau sub cele bugetate, in special cele de la fonduri UE. Astfel pentru a face o rectificare bugetara pozitiva era nevoie de estimari de venituri mai mari pana la sfarsitul anului.

Rectificarea bugetara pozitiva din 23 noiembrie 2016 sustine cheltuieli mai mari pe baza unor estimari de crestere a veniturilor tocmai in sectorul unde deja exista o nerealizare de 9 miliarde lei: “Principalele venituri ale bugetului de stat care se majorează în urma rectificării bugetare sunt:- sume primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări aferente cadrului financiar 2014-2020: +1.090.6 milioane lei”;. Asta insemna ca in luna decembrie 2016 veniturile din sume primite de la UE si alti donatori in contul platilor efectuate ar fi trebuit sa creasca cu 10 miliarde lei.

Estimarile de incasari vin de obicei de la ministere. Totusi, in viziunea mea, nu exista niciun scenariu in care un sector unde in primele 11 luni executia bugetara arata venituri cu 95% mici decat cele bugetate sa treaca la o executie bugetara de 110% in luna 12-a. Mai ales cand vorbim de aproximativ 11 miliarde de lei. Aceasta ipoteza pe care s-a bazat rectificarea bugetara din noiembrie 2016 trebuie explicata deoarece fara aceasta estimare de venituri mai mari la “Sume primite de la UE in contul platilor efectuate si prefinantare” rectificarea bugetara din nu s-ar fi putut face. 

 

Rectificarea bugetara pozitiva OUG nr.86/23.11.2016 nu se justifica, in opinia mea, avand in vedere datele despre evolutia executiei bugetare prezentate public pana in acest moment. Fata de rectificarea bugetara din August 2016 aceasta rectificare a fost mai putin transparenta si ridica mai multe semne de intrebare. Aceste semne de intrebare apar mai ales in legatura cu estimarile de venituri fara de care aceasta a doua rectificare nu ar fi fost posibila.

In sectiuna VI Propuneri din acest raport nominalizez persoanele care trebuie audiate pentru a putea intelege ipotezele care au stat la baza acestor estimari.

III. Considerente de alta natura legate de rectificare bugetara din 23.11. 2016

A doua rectificare bugetara din 2016 a venit neasteptat. Pe de-o parte clasa politica era in campanie electorala iar pe de alta parte mai erau doar 36 de zile pana la finalizarea anului fiscal 2016. Surpriza a fost si mai mare cand s-a vazut ca rectificarea bugetara facuta prin OUG nr.86/23.11.2016 era una pozitiva. Acest lucru insemna ca prin rectificare se cresteau cheltuielile totale la buget iar presupunerea de baza era ca acest lucru se face in baza unor venituri mai mari care urmau sa ajunga la buget.

Desi surprinzatoare pentru toata societatea, rectificarea bugetara nu era o surpriza pentru Presedintele PSD Liviu Dragnea.

In 23 noiembrie 2016, ziua in care a fost prezentat OUG nr.86/23.11.2016, domnul Liviu Dragnea posta pe Facebook urmatorul mesaj:

“Solicit Guvernului să aloce la rectificarea bugetară banii necesari pentru a plăti în avans subvențiile către fermieri. Este o măsură bună pe care PSD a prevăzut-o în programul de guvernare. Guvernul ZERO are 29 de miliarde necheltuiți și acești bani ar trebui să meargă către români. Ar fi și o reparație pentru disprețul cu care tehnocrații i-au tratat pe fermieri în 2015, întârziind cu 8 luni plata subvențiilor”

Tot pe 23 noiembrie 2016 domnul Liviu Dragnea posta pe Facebook inregistrarea emisiunii din 22 noiembrie la B1 TV, realizator Silviu Manastire unde spunea, cu exact o zi inainte de anuntarea rectificarii bugetare:

Liviu Dragnea “Au avut programul de dezvoltare locala pornit de mine. L-au stopat in Septembrie dupa ce se cheltuisera toti banii 3 miliarde, au deja facturi de 1.3 miliarde. Sper sa le dea banii. Si mai pot face ceva. Sa aduca cheltuieli de anul viitor anul asta. Sa pot plati toata subventia pentru fermieri in avans.”

Iar pe 25 noiembrie 2016, ziua in care s-a votat in guvern OUG nr.86/23.11.2016, domnul Liviu Dragnea spunea in emisiunea ZF live urmatorul lucru:

Liviu Dragnea “ I am cerut premierului Dacian Ciolos de asta primavara, de asta vara, sa tina cont la rectificarile bugetare sa suplimenteze sume pentru acest program (PNDL) pentru ca cei 3 miliarde vor fii absorbiti pana in August, Septembrie”

Cristian Hostiuc:” Si n-a vrut”

Liviu Dragnea “N-a vrut. Acuma, sigur banuiesc ca astazi, ca nu stiu ce au facut la sedinta de guvern, au alocat 1.2 miliarde acolo …”

Aceste declaratii sunt importante prin prisma a doua aspecte:

  • la rectificarea bugetara din noiembrie 2016 au primit cei mai multi bani exact ministerele mentionate explicit de domnul Liviu Dragnea, si mai ales sumele prezentate de acesta public – Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice 1.25 miliarde lei si Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale 1.1 miliarde lei. Sumele pentru PNDL si subventii in agricultura reprezinta aproxiamti 2.4 miliarde lei, adica 84% din totalul sumelor suplimentate la aceasta rectificare bugetara.
  • declaratiile au fost facute exact in timpul in care Guvernul Ciolos anunta rectificarea bugetara

Avand in vedere detaliile despre buget si finante din programul de guvernare al PSD prezentat public in toata campania electorala si prezenta in ministerul de finante a doi secretari de stat , unul la directia de buget, este imposibil de crezut ca atunci cand cerea imperativ aceasta rectificare domnul Liviu Dragnea nu stia situatia executiei bugetare la zi.

In sectiuna VI Propuneri din acest raport cer ca domnul Liviu Dragnea, avand in vedere cele prezentate aici in secitunea III din raport, sa fie audiat de comisiile reunite pentru buget si finante ale Camerei Deputatilor si Senat. 

IV. Implicatii generate de declaratiile politicienilor

Romania este a doua cea mai saraca tara din Europa. In acelasi timp Romania este tara cu cea mai mare crestere economica din UE in ultimii 2 ani. Aceasta evolutie a atras atentia, investitorilor, institutiilor internationale financiare asupra potentialului Romaniei. Pe langa acesta crestere economica acestea au fost atrase de promisiune mentinerii stabilitatii macroeconomice si a predictibilitatii codului fiscal .

In acest context in care totul pare perfect declaratii alarmante din partea unor politicieni cu functii de respundere sunt devastatoare si mai ales ne costa. Avem ecoul situatiei generate de ce s-a intamplat in Moldova unde au disparut 1 miliard de dolari. Diferenta este ca acolo au disparut bani privati iar la noi se fac acuzatii ca au disparut bani de la buget. Clarificarea cat mai rapida a situatiei poate reduce costurile de imagine pe care le platim in acest moment.

Sa nu uitam ca desi avem o crestere economica importanta la gestionarea fondurilor europene nu suntem chiar premianti. Fondurile europene raman in continuare o sursa importanta de venituri si in programul PSD. Este necesar sa clarificam rapid rectificarea bugetara din noiembrie si executia bugetara pentru 2016 deoarece atat timp cat exista suspiciuni asupra acestui sector CE s-ar putea sa reactioneze reducand alocatiile pe FE. Trebuie sa invatam din greselile trecute.

V. Concluzii

Concluziile la care ajung dupa elaborarea acestui raport nu sunt de natura politica. Sunt concluziile mele inainte de a valorifica rezultatele propunerilor prezentate in Capitolul VI din raport.

In raport am urmarit prezentarea obiectiva a faptelor.

  • Sunt neprofesionaliste si lipsite de responsabilitate declaratiile unor oameni politici aflati in functii cheie care genereaza prejudiciu de imagine Romaniei. Expresii de genul “gaura la buget” nu sunt benefice nici macar din punct de vedere politic, ele generand foarte multa confuzie si mai ales neincredere tuturor partenerilor nostri. De aceea, sugerez ca declaratii legate de un domeniu atat de sensibil, bugetul si finantele publice, sa fie evitate.
  • Din punctul meu de vedere nu exista rea credinta sau transmiterea si elaborarea unor informatii publice in sensul legii raspunderii ministeriale. Cele doua rectificari facute in 2016 au fost aduse la cunstiinta tuturor factorilor implicati in procesul de elaborare si gestionare a bugetului consolidat. Inclusiv a celor politici. Mai mult decat atat, PSD, partidul care acuza, a avut secretari de stat la minsterul de finante si erau informati asupra executiei bugetare la zi.
  • Pe baza informatiilor de pana acum PSD nu a initiat o motiune simpla la adresa minstrului de finante pentru cea de-a doua rectificare. Din contra, Presedintele PSD Liviu Dragnea a cerut public aceasta rectificare si a indicat ce ministere sa primeasca mai multi bani.
  • Rectificari bugetare eronate, pozitive sau negative, exista in toata lumea. Asta pentru ca nimeni nu poate estima viitorul perfect. Mai ales in economie. Deciziile luate pe baza acestor estimari in vederea rectificarilor bugetare, pozitive sau negative, sunt luate de oameni de stat. De aceea consider ca premierul Dacian Ciolos trebuie sa explice decizia de oportunitate care a stat la baza rectificarii bugetare din 23.11. 2016. Dansul poate explica ce s-a intamplat la fondurile europene si de ce au fost crescute cheltuielile la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice cu 1.25 miliarde lei si la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale cu 1.1 miliarde lei
  • In opinia mea nu cred ca au fost falsificate datele care au stat la baza rectificarilor bugetare. Totusi, este important ca Ministerul Fondurilor Europene sa explice estimarea de crestere a veniturilor cu 1 miliard de lei in luna decembrie 2016.
  • Aceasta experienta din 2016 cu doua rectificari bugetare, mai ales ultima, arata ca este necesar ca fiecare rectificare bugetara sa fie tratata cu responsabiliate, transparenta si impartialitate. Ca sa nu mai genereze ce a generat rectificarea din noiembrie 2016 la cateva luni dupa.

Concluziile prezentate reprezinta opinia mea in urma documentelor studiate de mine si analiza declaratiilor publice ale protagonistilor.

VI. Propuneri

Avand in vedere ca PSD ne-a prezentat deja intrebarile pe care le va pune in comisiile reunite de buget si finante si luand in considereare cele prezentate de mine in raportul meu voi inainta comisiilor reunite urmatoarele propuneri:

  • Prezentarea in comisii a procesului verbal de predare-primire de la Ministerul Finantelor semnat de fostul ministru si actualul minstru. Va fi edificator pentru toata lumea daca acest document a continut si problema care a generat aceasta dezbatere. Daca da, atunci Ministrul Finantelor trebuie sa explice de ce l-a semnat si de ce si-a asumat situatia de fapt.
  • Stenogramele colegiului de conducere a ministerului de finante in care au fost prezentate materialele pe baza carorara s-a facut rectificarea bugetara din 23.11.2016. Trebuie sa vedem daca a fost cineva impotriva si daca cineva a avut obiectii.
  • Audierea celor doi secretari de stat membri PSD, Daniela Pescaru -Ministerul Finanţelor Publice-Direcția generală de programare bugetară si Enache Jiru. Este esentiala audierea celor doi pentru ca ei au participat si la elaborarea programului PSD de guvernare si asta inseamana ca dl Liviu Dragnea avea toate informatiile despre rectificarile bugetare.
  • Audierea domnului Viorel Stefan, actualul ministru de finante si presedintele comisiei de buget finante la camera deputatilor la data rectificarii bugetare. Este necesara marturia dumnealui din cel putin doua puncte de vedere: daca stia in noiembrie 2016 de rectificare de ce nu a sesizat atunci problema ridicata acum si dorim o lamurire despre procesul de predare primire semnat de domnia sa.
  • Audierea domnului Vasile Dancu, Ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice . Domnia sa trebuie sa prezinte nota de fundamentare care a stat la baza solicitarii rectificarii bugetare pentru ministerul pe care il conducea in noiembrie 2016. In acelasi timp este important sa fie prezentata comisiei lista cu proiectele si primariile care au primit fonduri in decembrie 2016 din aceasta rectificare.
  • Audierea domnului Dumitru Daniel Botănoiu, secretar de stat in Ministerul Agriculturii si membru PSD, pentru a prezenta comisiilor reunite nota de fundamentare care a stat la baza rectificarii bugetare din noiembrie 2016 si prin care s-au platit in avans subventiile pentru fermieri. In acelasi timp domnul Dumitru Daniel Botănoiu trebuie sa spuna comisiei daca l-a informat pe domnul Liviu Dragnea de situatia subventiilor pentru fermieri.
  • Audierea la comisiile reunite pentru buget si finante ale camerei deputatilor si a senatului a presedintelui PSD, Liviu Dragnea. Din pozitiile publice, pe care le-am prezentat in materialul meu, declaratiile dansului au fost indubitabile. Liviu Dragnea a cerut guvernului si premierului Dacian Ciolos in mod imperativ rectificare bugetara pentru cele doua ministere, cel al Dezvoltarii si cel al Agriculturii. Este necesara o clarificare din partea dansului pentru cel putin 3 aspecte
  1. a) A exercitat presiuni auspra premierului Ciolos pentru a se face aceste rectificari in plina campanie electorala si cu o luna inainte de finalizarea exercitiului bugetar?

  2. b) Era in noiembrie 2016 informat, cand elabora programul PSD de guvernare, in legatura cu executia bugetara? In fond avea avea 2 secretari de stat in guvern la Ministerul de Finante.

  3. c) Este constient domnul presedinte al PSD Liviu Dragnea de implicatiile declaratiilor domniei sale despre o presupusa gaura de 14 miliarde lei din bugetul tarii pentru Romania pe pietele internationale? Cine suporta costuri mai mari de finantare pe pietele internationale in urma acestor declaratii si cum considera dansul ca putem repara acest prejudiciu de imagine?”

Eu vreau sa fiu extrem de clar: NU VOM MENAJA ABSOLUT DELOC GUVERNUL TUDOSE SI PSD-ALDE. DAR TREBUIE SPUS ADEVARUL.

Eu cred ca asa e normal si moral, sa spunem adevarul.

Anul 2016 a fost unul electoral si s-a marit consumul, dupa cum lesne se poate constata. Cresterea pe consum, cu semne deteriorare a balantei de plati a inceput din 2016. De observat ca spre sfarsitul lui noiembrie 2016 veniturile erau cu 2% mai mici decat in 2015 si deci nu se impunea o rectificare pozitiva. Iar la prima rectificare bugetara, cea din august, iata cum au stat lucrurile: „Veniturile fiscale pe primul semestru erau peste nivelul bugetat cu 2 puncte procentuale dar mai mici decat cele obtinute in aceeasi perioada a anului 2015. Veniturile nefiscale erau cu 9,0% sub programul de încasări aferent semestrului I și cu 6,6% mai mici comparativ cu încasările din semestrul I 2015. ” – deci atat veniturile fiscale cat si nefiscale erau mai mici decat in perioada similara a lui 2015!! Ca si acum, fata de perioada similara anului trecut…

Pe de alta parte, sa vedem cum a stat balanta de plati. Azi, BNR ne spune ca:

„În perioada ianuarie – septembrie 2017p, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 4 191 milioane euro, comparativ cu 2 885 milioane euro în perioada ianuarie – septembrie 2016; în structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 1 700 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 42 milioane euro, balanța veniturilor primare s-a încheiat cu un deficit mai mic cu 562 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai redus cu 210 milioane euro. ” – v. mai pe larg aici.

Sa vedem cum a stat balanta de plati anul trecut – iata ce ne spune Dl. Citu:

„În primele 11 luni ale anului 2016, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 3441 milioane euro, comparativ cu 1237 milioane euro în perioada ianuarie – noiembrie 2015;. Investiţiile străine directe au totalizat 3 928 milioane euro.”,

iar despre exportul net:

„Exportul net a contribuit negativ la creşterea reală a produsului intern brut cu 2,1 procente în condiţiile majorării exporturilor de bunuri şi servicii cu 7,0% şi a importurilor de bunuri şi servicii cu 11,6%.” (subl. mea)

Cu alte cuvinte, in 2016 am avut o situatie similara celei de anul acesta. Deosebirea a fost ca PSD-ALDE a exacerbat populismul si cresterea consumului si deci cresterea economica pe consum, marind si mai mult aceste deficite. Cu alte cuvinte a accelerat cresterea acestor deficite intr-o perioada de numai 7-8 luni de zile.

Insa nu se poate sa nu retinem ca se continua o evolutie, ca sa-i zic asa, inceputa de anul trecut, sub Guvernul Ciolos si care, lesne de constatat, n-a folosit cu nimic din punct de vedere electoral PNL-ului. Cine a castigat alegerile, se stie…

Practic, ce face PSD-ALDE acum e sa continue, cel putin strict economic vorbind, acelasi trend inceput sub Ciolos, insa lacomindu-se mult mai mult, daca imi e permis sa folosesc o astfel de expresie. Spre exemplu, ei vor acum sa creasca, tot nesustenabil, salariul minim la 1900 de lei. De observat ce crestere galopanta a salariului minim din 2016 incoace – lucru ce nu poate aduce decat inflatie, ceea ce si constatam azi.

De asemenea, putem constata ca la baza unui asemenea populism a fost Liviu Dragnea si PSD. PSD a influentat puternic deciziile Guvernului Ciolos care, din pacate trebuie s-o spunem, n-a prea luat niste decizii liberale, dar nici nu era un guvern politic ci unul de tehnocrati. Si poate ca liberalii nici nu l-au sprijinit suficient pe Ciolos…

Cu toate acestea de ce a trebuit ca Romania sa fie pusa pe un asemenea fagas: al unei cresteri economice bazata aproape in exclusivitate pe consum, sustinuta, ca sa spun asa, de mariri salariale nesustenabile?

Despre aceste lucruri nu s-a prea vorbit la vremea respectiva si nici acum. Poate pentru ca nu se doreste macularea imaginii de Fat-Frumos a lui Ciolos, despre care Presedintele a spus ca „stie ca e bun”. Partea cea mai proasta e ca derapajele au inceput atunci. Daca atunci nu s-ar fi luat masuri populiste de crestere a consumului nesustenabila, nu s-ar fi creat trendul acesta pe care sa mearga PSD-ALDE cu programul lor de guvernare! Ciolos nu a avut taria sa spuna NU PSD-ului si lui Liviu Dragnea. Iar PNL, din pacate, nu a avut taria sa sanctioneze public un asemenea derapaj spre care Guvernul Ciolos a fost impins de catre PSD. Si sa explice oamenilor cum stau lucrurile. Din pacate, televiziunile de stiri, dupa parerea mea, nu au informat asa cum ar fi trebuit. Si asa s-a ajuns la victoria zdrobitoare in alegeri a PSD-ului!!

Nu este putin lucru ce a facut Guvernul Ciolos. Din pacate, el a creat o vulnerabilitate economica Romaniei. Si a fost anticamera, daca se poate spune asa, populismului ce a urmat dupa ce PSD a castigat alegerile si a format noul Guvern, cu Programul „minune” fluturat prin campania electorala si cu tot felul de grafice multicolore. Iar Dl. Ciolos practic a disparut din politica romaneasca. Nici nu se mai aude de el!! Si asta dupa ce-si facuse o Platforma de care s-a ales praful, ca s-o spunem pe romaneste!!

Partea proasta in toata povestea asta e ca in loc sa avem parte de o crestere sustenabila, sanatoasa, avem parte de o crestere labila si Florin Citu spune bine ca ar trebui sa ne amintim de 2007-2008 si cum s-a prabusit economia intr-o criza serioasa. Interesant este nu doar ca nu invatam, dar tentatia politicienilor este, din pacate, de a aplica aceleasi retete paguboase. Daca lucrurile o vor tine tot asa, nu prea vad cum o vom scoate la liman, atata vreme cat se urmareste castigarea facila a electoratului prin masuri populiste, fara sa ne concentram pe masurile care conduc spre o crestere sanatoasa, sustenabila pe termen lung.

„Pentru a nu repeta experienta 2009-2010 guvernul Ciolos trebuie sa livreze surplus la buget in 2015 si 2016.”- corect spus! Eu parca imi amintesc de faptul ca Guvernul Ponta a avut excedent bugetar, chiar si cu mult hulita „taxa pe stalp”. Noi avem deci un sistem fiscal care a permis Romaniei excedent bugetar chiar si fara sa facem reformele necesare in economie sau sa le ducem pana la capat. Parerea mea e ca experimentul de acum e cu semnul intrebarii in aceasta privinta. Evident ca o restructurare a sectorului de stat ar trebui sa usureze povara fiscala. Insa de ce experimentul asta nou, spre exemplu cu trecerea contributiei de la angajator la angajat? Si asta cand se vede ca avem un sistem bun. Numai ca oricat de bun ar fi sistemul, sa tii neperformanta in sectorul de stat si sa le mai maresti si salariile e greu si contraproductiv si deterioreaza economia pana la urma. Pentru ca daca tot tai de la investitii si nu faci investitii cam asa se intampla.

Dar noi nu trebuia sa trecem in extrema cealalta. Ceea ce s-a si intamplat in 2016. Ceea ce arata o apetenta foarte scazuta la clasa politica romaneasca de a face reforme si a restructura sectorul de stat, in special intreprinderile de stat nerentabile. Pe de alta parte sa nu uitam si slabele performante in ceea ce priveste atragerea fondurilor europene, atat la Guvernul Ciolos cat si la Guvernele PSD-ALDE, Grindeanu si Tudose. As dori sa stiu cum vede PNL aceasta problema si cum pot fi folosite aceste fonduri pentru, spre exemplu la dezvoltarea infrastructurii. Comisarul european Corina Cretu s-a plans si nu o data de slaba absorbtie a acestor fonduri europene… Pierdem destul de mult…

E de observat cum PSD-ALDE in loc sa stopeze situatie de  dezechilibru creata sub Guvernul Ciolos, a accentuat si mai mult dezechilibrele si mai mult, mult prea mult, fara sa analizeze consecintele cum ar fi trebuit…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Noiembrie 18, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 1 comentariu

Una din marile probleme ale judetului Teleorman si nu numai…

Liviu Dragnea a fost chemat la DNA in Dosarul Tel Drum – v. aici si aici – aducandu-i-se la cunostinta inceperea urmaririi penale. Reactia Presedintiei nu s-a lasat asteptata:

Reacția președinției după noul dosar al lui Liviu Dragnea

Președintele Klaus Iohannis își dorește o justiție independentă și puternică. Este comentariul făcut de purtătorul de cuvânt al Administrație Prezidențiale, Mădălina Dobrovolschi, după ce președintele PSD, Liviu Dragnea, a devenit suspect într-un nou dosar DNA și după ce acesta a spus că Iohannis este beneficiarul politic al acestui dosar.

„Președintele Klaus Iohannis își dorește o justiție independentă și puternică. Beneficiarul acesteia este societatea”, a spus Dobrovolschi.

În România nu există un stat paralel, e o invenție a celor care au probleme cu justiția. Dacă ar fi să aduc în atenția publicului un lucru esențial, ce am spus mai devreme, referitor la acest beneficiar, un beneficiar real al unui sistem sănătos, când vorbim de stat de drept, nu poate fi decât societatea. Sunt lucruri la care președintele ține mult și pe care și le dorește”, a spus purtătoarea de cuvânt.

Ea nu a vrut să facă alte precizări pe acest subiect și nu a răspuns la întrebarea dacă președintele i-a cerut demisia lui Liviu Dragnea.

Ea a refuzat să spună și dacă Iohannis a vorbit la telefon cu șeful Camerei Deputaților: Nu voi face precizări suplimentare. Dacă ar fi fost o discuție oficială, cu siguranță v-ar fi fost comunicată”.

Liviu Dragnea a spus luni seara că, în opinia sa, nu există vreun membru din conducerea PSD care să nu aibă un dosar „făcut” și că acest lucru este în beneficiul politic al președintelui Klaus Iohannis.

Iohannis este beneficiarul politic. Nici nu e nevoie să comande. Eu vă spun cum funcționează acest sistem și dacă dumnealui nu înțelege că așa cum sistemul a sărit pe Traian Băsescu, la un moment dat va sări și pe dumnealui, este problema dumnealui. Nici nu este nevoie să comande”, a spus Dragnea la România TV.

Președintele PSD, Liviu Dragnea, este acuzat, pentru fapte comise pe vremea când conducea CJ Teleorman, de constituirea unui grup infracțional organizat, două infracțiuni de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene și două infracțiuni de abuz în serviciu cu obținere de foloase pentru sine sau pentru altul. În același dosar, sunt urmăriți penal doi apropiați ai lui Dragnea, Marian Fișcuci și Petre Pitiș. Despre primul, anchetatorii spun că este „acționar majoritar (scriptic) al Tel Drum SA” și îl acuză de constituirea unui grup infracțional organizat. Dragnea a negat aceste acuzații.

Suspectul Liviu Nicolae Dragnea, președinte al Consiliului Județean Teleorman, a inițiat un grup infracțional organizat care acționează și în prezent și din care au făcut și fac parte funcționari ai instituțiilor din administrația publică și persoane din mediul de afaceri. Grupul inițiat în anul 2001 are ca principal scop obținerea, în mod fraudulos, a unor sume importante din contractele finanțate din fonduri publice (naționale și europene), prin comiterea unor infracțiuni de abuz în serviciu, de fraudare a fondurilor europene, de evaziune fiscală, spălarea banilor și folosirea de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații”, arată DNA, într-un comunicat de presă.

De observat ca accentul cade pe „justiție independentă și puternică” sau „un beneficiar real al unui sistem sănătos, când vorbim de stat de drept, nu poate fi decât societatea„.

Insa in judetul Teleorman si nu doar in acest judet avem o problema destul de mare pe care foarte putini comentatori, asta ca sa nu spun nici unul, nu o sesizeaza…

Problema mare este ca n-avem mai multi de Liviu Dragnea, mai multe Tel Drumuri in acest judet.

Situatia se prezinta in felul urmator – e extrem de simpla: in judetul Teleorman avem UN SINGUR mare bastan! Numele acestui bastan e Liviu Dragnea. Daca e adevarat ca personaje precum Liviu Dragnea si altii ca el au fost creati de Servicii, stau si ma intreb cum de nu le-a trecut prin cap Baietilor sa faca mai multi, nu doar unul singur… In aceste conditii nici nu m-ar mira ca acuzatiile aduse de catre procurorii anticoruptie sa se adevereasca. Acest SINGUR bastan este, evident, si singurul mare om politic din judet. Cum NU EXISTA acolo altul mai mare ca el, atunci acesta incepe sa controleze cu succes tot ce misca in judetul, poate mai bine zis feuda, lui. Este elementar!

Absenta CONCURENTEI pe piata conduce, desigur, la abuzuri si fraude. Or, Teleormanul nu este o piata concurentiala. Noi nu avem aici o problema neaparat de legitimitate, ci una de structura sau, poate mai bine zis, de structurare economica in judetul respectiv.

Daca am fi avut mai multi de Liviu Dragnea, mai multe Tel Drumuri, evident ca toate aceste entitati ar fi intrat in concurenta unele cu altele. In felul acesta se creeaza o piata. Fara o confruntare libera care trebuie sa aiba si amploarea corespunzatoare si sa fie cu adevarat asa, atat la nivelul ofertei cat si al cererii de bunuri de productie si capitaluri, astfel incat fiecare sa-si poata sustine, sa-si poata dezvolta propriile interese, mai putem vorbi de o piata? Asta e marea problema care se pune nu doar in judetul Teleorman. Faptul ca intr-un judet sarac doar UNUL a reusit sa beneficieze de o asemenea pozitie atat de avantajoasa, restul, evident, confruntandu-se cu tot felul de dezavantaje.

Monopolul acesta al UNUIA SINGUR, sau exercitat de o singura persoana, care se exercita si la nivel politic, aduce dezavantaje MAJORE marii mase a populatiei si condamna regiuni intregi la subdezvoltare. Intr-o perioada de tranzitie la economia de piata, dificila, ce-i drept, Statul nostru n-a luat nicio masura ca sa sparga astfel de monopoluri si sa permita concurenta libera. In felul acesta s-au extins coruptia si fraudele de tot felul. Astfel de monopoluri, care sunt si de natura politica, sunt mai periculoase decat daca Tel Drum ar fi ramas o companie de stat. Pentru ca dezavantajeaza enorm marea masa a populatiei in favoarea unui grup restrans de interese private, grupat in jurul bastanului. Baronizarea Romaniei e doar efectul unei astfel de stari de lucruri. Si nu e de mirare ca acolo unde fenomenul se manifesta cu pregnanta avem cele mai sarace judete, regiuni ale tarii. De unde oamenii incep sa plece pe capete spre zari mai bune. In felul acesta am ajuns sa avem orasele care mor din punct de vedere economic si care, treptat, incep sa se depopuleze.

Tăriceanu: Se fac presiuni asupra Parlamentului şi Guvernului prin dosare fabricate

Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, lansează un nou atac la adresa justiției. El spune că România nu s-a desprins de practicile regimului comunist și că se fac presiuni asupra Parlamentului şi Guvernului prin metode represive.

Doresc să fac referire la cea mai importantă provocare pentru România, fără de care atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă nu poate fi posibilă. Este o provocare specifică României, care din păcate nu a scăpat definitiv de practicile specifice regimului comunist. Nu am cuprins această provocare în strategia din 2008, pentru că nu mi-am imaginat că România nu s-a desprins definitiv de trecutul ei. Mă refer la ceea ce vedem astăzi cu toţii, şi anume statul paralel, statul ocult, care pune sub semnul întrebării principiile democratice fundamentale, cum ar fi exercitarea puterii de către cetăţeni prin intermediul reprezentanţilor aleşi prin vot, separaţia puterilor în stat sau ceea ce numim global statul de drept”, a spus Călin Popescu Tăriceanu la conferinţa „Pentru un viitor sustenabil”, organizată de Guvern, potrivit News.ro.

Președintele ALDE a mai spus că în ultimii ani se fac nenumărate presiuni asupra Parlamentului şi Guvernului, prin metode represive, iar lupta împotriva corupţiei s-a transformat într-o luptă acerbă pentru putere.

Dosare fabricate, cătuşe, încercări de compromitere prin justiţie televizată, încarcerări nejustificate, folosirea diviziei presă a statului paralel – şi exemplele pot continua. Ceea ce a început ca o luptă legitimă împotriva corupţiei s-a transformat într-o luptă acerbă pentru putere, într-o luptă uneori surdă, alteori oarbă, alteori la vedere, în care se încearcă preluarea puterii prin metode evident nedemocratice şi ilegitime”, a spus Tăriceanu.

Declarația sa vine după ce DNA l-a acuzat pe președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, de constituire a unui grup infracțional organizat și abuz în serviciu, într-un nou dosar legat de firma TelDrum.

El a adugat că s-a ajuns la punctul în care hotărârile de Guvern sunt anchetate de procurori, iar magistraţii îndeamnă public să se folosească orice fel de mijloace pentru a bloca proiecte de lege, precum cele de reformă a Justiţiei.

Cu siguranţă, în aceste condiţii capacitatea Guvernului şi Parlamentului de a-şi exercita rolurile este mult redusă. Discuţia despre politici publice şi strategii guvernamentale pentru dezvoltare durabilă devine fără obiect. Dacă cei care ar trebui să le adopte şi să le pună în practică se tem că vor deveni şi ei ţinte sau şi mai rău îşi văd iniţiativele blocate”, a subliniat şeful Senatului„.

Interesant este ca multi dintre cei care se refera la „statul paralel” sau la „statul ocult”, se refera, de fapt, la Justitie, in principal la DNA. Acesti oameni nu vad statul paralel, deep state, in baronii locali, ajunsi, unii, si in Parlament. Referitor la SUA, Mike Lofgren a definit deep state in felul urmator:

Deep state was defined in 2014 by Mike Lofgren, a former Republican U.S. congressional aide, as „a hybrid association of elements of government and parts of top-level finance and industry that is effectively able to govern the United States without reference to the consent of the governed as expressed through the formal political process.”[11][12]„,

incerc sa traduc:

Deep state a fost definit in 2014 de catre Mike Lofgren, un fost congresman republican, ca ” o asociatie hibrida de elemente guvernamentale si parti ale nivelului de top al finantelor si industriei care sunt efectiv capabile sa guverneze Statele Unite fara sa tina cont de consimtamantul guvernarii exprimat printr-un proces politic formal”.

Daca ar fi sa ne luam dupa viziunea D-lui. Tariceanu, ne intrebam care sunt, dupa domnia sa, acele „elemente guvernamentale si ale nivelului de top al finantelor si industriei”, asa incat sa putem avea imaginea completa a ceea ce se cheama deep state in Romania. Dl. Tariceanu nu defineste clar aceste elemente, considerand, probabil, ca le-ar sti toata lumea. Lucrurile nu stau chiar asa. In definitia data de Lofgren, observati, nu exista cuvantul judiciar sau Justitie. Poate si pentru simplul motiv pentru ca un astfel de deep state e deasupra Justitiei sau e cumva paralel cu Justitia. Insa baronilor locali ce detin o putere foarte mare, atat politica cat si economico-financiara, li se potriveste de minune definitia lui Lofgren. In momentul in care detii un control absolut asupra unui judet intri mai degraba in definitia deep state decat, spre exemplu, DNA care, oricum ai da-o, trebuie sa produca probe veridice. Eu n-am zis despre Liviu Dragnea ca e vinovat, am zis: „nu m-ar mira ca acuzatiile aduse de catre procurorii anticoruptie sa se adevereasca”.

Este adevarat ca articolul din Wikipedia mai spune:

„In The Concealment of the State, professor Jason Royce Lindsey argues that even without a conspiratorial agenda, the term deep state is useful for understanding aspects of the national security establishment in developed countries, with emphasis on the United States. Lindsey writes that the deep state draws power from the national security and intelligence communities, a realm where secrecy is a source of power.[13]Alfred W. McCoy states that the increase in the power of the U.S. intelligence community since the September 11 attacks „has built a fourth branch of the U.S. government” that is „in many ways autonomous from the executive, and increasingly so.”[14]

Si atunci eu ma intreb cum a putut fugi Sebastian Ghita, un om foarte bogat, cu legaturi in SRI, foarte influent si apropiat de PSD si Victor Ponta.

Al doilea om in Stat spune:

Dosare fabricate, cătuşe, încercări de compromitere prin justiţie televizată, încarcerări nejustificate, folosirea diviziei presă a statului paralel – şi exemplele pot continua.

Ce dovezi aduce? Fraza incepe cu „dosare fabricate” – e logic. Totusi, ce dovezi aduce ca aceste dosare ar fi fabricate si de catre cine. Cine are interesul sa „fabrice” sau sa se „fabrice” dosare in Romania. Data fiind inaltimea functiei pe care o are Dl. Tariceanu in Stat, s-ar fi impus precizarile de rigoare. Din articol se vede ca Dl. Tariceanu a evitat sa spuna nume. Lucru ce lasa o mare neclaritate asupra combatantilor din aceasta lupta politica. Cine se lupta politic in felul acesta cu cine? Si de ce? Care e scopul? Declaratia D-lui. Tariceanu contine doar generalitati, cu referire la trecutul comunist – ceea ce e foarte vag. Cu alte cuvinte sunt speculatii.

In schimb Liviu Dragnea a spus ca Iohannis ar fi beneficiarul politic al acestui dosar. Ciudata declaratie, ce pare a urmari in a-l transforma pe Dl. Iohannis in „vinovatul de serviciu”, in capul caruia se sparg toate. Totusi, nu se vede ce fel de beneficii, fie ele si politice, ar avea Presedintele de pe urma anchetarii Dosarului Tel Drum. Adica de ce anchetarea unui dosar de catre Procuratura i-ar aduce beneficii politice Presedintelui?

Beneficii politice? Ciudat…

Si care ar fi acelea?

Iata ce a declarat Liviu Dragnea:

Al treilea dosar. Dragnea: Iohannis este beneficiarul politic

Președintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat luni că, în opinia sa, nu există vreun membru din conducerea PSD care să nu aibă un dosar „făcut”, acest aspect fiind de fapt, în opinia sa, în beneficiul politic al președintelui Klaus Iohannis.

„Eu nu cred că există vreun membru din conducerea PSD-ului care să nu aibă un dosar făcut. Nu mai cred asta. Nu cred că există. Este îngrozitor, nu, e năucitor. De asemenea, cred că și nu vreau să sper să nu fie așa, lideri locali… Ați văzut cazul Maricel Popa (n.r. — președintele CJ Iași)? Eu așa ceva… iertați-mă, la mine am înțeles, trebuie să fiu executat, să se înmoaie partidul și să fiu acolo pus în colț”, a afirmat Dragnea, la România TV, potrivit Agerpres.

El crede că vizați sunt și miniștrii PSD: „Nu sunt membri PSD? E obligatoriu! (n.r. — să aibă dosar). Eu nu cred că e vreun ministru care să n-aibă undeva ceva care să poată fi transformat în dosar imediat. Nu există așa ceva!”.

Întrebat în beneficiul cui ar fi aceste dosare, liderul PSD a susținut că „în beneficiul lui Iohannis și al sistemului”. „E foarte simplu. În momentul în care se întâmplă asta, cine duce mai departe toate aceste reforme? Pentru că toți băieții sunt buni, chiar sunt buni — Parlament, Guvern — , dar e nevoie să fie totuși o susținere, să nu fie o cedare. Când a apucat să cedeze cineva, o fisură se face crăpătură imediat”, a completat el.

Dragnea a susținut că, în ceea ce privește situația sa, „Iohannis este beneficiarul politic”. „Nici nu e nevoie să comande. Eu vă spun cum funcționează acest sistem și dacă dumnealui nu înțelege că așa cum sistemul a sărit pe Traian Băsescu, la un moment dat va sări și pe dumnealui, este problema dumnealui. Nici nu este nevoie să comande”, a spus Dragnea.

Potrivit acestuia, există cel mai probabil interes „de a se conserva situația actuală”: „Cu cineva la Cotroceni sub care se pot întâmpla astfel de lucruri, orice sistem care beneficiază de această stare dorește să se mențină situația actuală. E foarte simplu”.

Președintele Camerei Deputaților spune că „există un sfârșit în toate” și a precizat că va merge mai departe.

„Cine crede că cei care fac rău în mod continuu n-o să plătească la un moment dat se înșală amarnic. (…) Mi-ar fi foarte la îndemână, foarte, foarte comod să spun mă retrag, mă duc până la capăt, om vedea dacă mă bagă în pușcărie, nu mă bagă în pușcărie, mi-am asumat riscul ăsta din 2015. (…) Dar, până la urmă — toți spun—, noi nu suntem în situația în care să dăm înapoi. Sigur că mulți mi-au spus azi că toți înțeleg situația prin care trec, dar mi-au zis: ‘Gândește-te la partid și la programul care trebuie pus în practică’. (…) La mine trebuie să fie moarte, că cu bătaia nu înțeleg. După atâta bătaie, te înveți. Nu ne resemnăm. (…) Resping categoric orice acuzație din dosar”, a mai spus Dragnea.”

Insa aici avem o chestiune contradictorie atat vreme cat Liviu Dragnea a declarat: ” și dacă dumnealui nu înțelege că așa cum sistemul a sărit pe Traian Băsescu, la un moment dat va sări și pe dumnealui, este problema dumnealui”. Si atunci ce beneficiu ar putea avea Iohannis daca „sistemul” ar putea sari la un moment dat si pe el, asa cum a sarit pe Traian Basescu? Sau ce beneficii a avut Traian Basescu, sau PDL? Ca mai degraba cei care au beneficiat de „sistem” au fost PSD si Liviu Dragnea, care au castigat stralucit alegerile, la un scor nesperat fata de PNL, partidul din care provine Dl. Iohannis.

„Cu cineva la Cotroceni sub care se pot întâmpla astfel de lucruri, orice sistem care beneficiază de această stare dorește să se mențină situația actuală. E foarte simplu” – deci cu altcineva la Cotroceni ar fi un alt „sistem” beneficiar al unor alte stari de lucruri – ala n-ar mai fi stat paralel? Un „sistem”care sa mentina alta situatie, nu cea actuala. Ala n-ar fi stat paralel, asa s-ar intelege din ce spune Liviu Dragnea. Sa vedem care e cazul lui Maricel Popa:

DNA: Maricel Popa, președintele CJ Iași, urmărit penal

Șeful Consiliului Județean Iași, Maricel Popa este urmărit penal de DNA după ce a reziliat contracte pentru întreținerea drumurilor județene, în urma unor scandaluri mediatice. 

Procurorii DNA spun că în perioada 2016-2017, suspectul Popa Maricel, în calitate de președinte al Consiliului Județean Iași, beneficiind de ajutorul suspectului Achiței Daniel-Ioan, a încălcat prevederile legale privind desfășurarea activităților de investiții și reabilitare a infrastructurii județene, în sensul că, direct sau prin intermediar, a sistat în mod abuziv trei contracte care aveau ca obiect întreținerea drumurilor județene.

Concret, în contextul unui scandal mediatic creat în legătură cu lucrările de întreținere ce se efectuau pe drumul județean 248 A (Iași –Voinești – Țibănești), suspectul Popa Maricel a stopat lucrările respective pe motiv că ar exista nereguli la efectuarea lucrărilor, fără ca această hotărâre să aibă la bază vreo expertiză tehnică.

În plus, spune DNA, procedând în aceeași manieră, suspectul Popa Maricel a determinat excluderea unei societăți din cadrul asocierilor de firme care au câștigat două din contractele amintite mai sus și înlocuirea acesteia cu una „agreată”.

Procurorii menționează că într-unul dintre cazuri, ca urmare a conduitei infracționale a suspectului Popa Maricel a fost produs un prejudiciu firmei respective în sumă de 717.898 lei.

În celălalt caz, beneficiind de ajutorul acordat de suspectul Achiței Daniel-Ioan, activitatea de dezăpezire a drumurilor județene pentru perioada 1 ianuarie – 15 martie 2017 a fost retrasă din sarcina aceleiași firme și preluată în mare parte de către SC Eky Sam SRL. Prin acest demers a fost creat folos patrimonial necuvenit către S.C Eky Sam S.RL în valoare de 1.127.563 lei.”

Aici si comunicatul DNA. Totusi, e greu de inteles cum ar putea fi Klaus Iohannis beneficiarul politic al unui asemenea caz… Faptul ca avem de a face cu un potential abuz in serviciu ce ar fi prejudiciat niste firme este o chestiune care nu prea are legatura cu o motivatie politica a cercetarii DNA. Mai mult decat probabil firmele respective au facut plangere la DNA. Sistarea lucrarilor fara o expertiza tehnica prejudiciaza judetul. Pentru ca fara expertiza tehnica nu poate cere despagubiri sau refacerea lucrarilor. Si, oricum, cealalta parte, adica firmele ce au lucrat acolo n-au, in felul acesta, cum sa-si spuna punctul de vedere, ce ar putea fi just. Si dand lucrarea unei firme agreate, ce certitudine am ca si aceasta n-ar putea executa la fel de prost lucrarile?

Ce legatura are asta cu Klaus Iohannis?

In cazul Tel Drum e vorba de un prejudiciu calculat la 20 de milioane de euro si 30 de milioane de lei. De asemenea exista depozitii ale unor fosti membri marcanti ai PSD, declaratii defavorabile lui Liviu Dragnea.

In cazul intamplat la Iasi, observam ca acolo unde exista mai multe firme iar Presedintele CJ nu e tartorul judetului, ca nu prea mai au tupeul dupa ce a fost condamnat Gheorghe Nichita, lucrurile evolueaza spre bine. In cazul Tel Drum era vorba doar de Tel Drum. Si de Liviu Dragnea. Care cauta sprijin politic guvernamental si intrezarea ca nu-l prea gaseste… Asa se explica „discutiile in contradictoriu cu Eugen Teodorovici”, confirmate si de Victor Ponta. De observat cum la Iasi, firmele inlaturate isi cer drepturile in instanta. In Teleorman era doar Tel Drum. Daca Guvernul ar fi marsat la smecherie, pe langa faptul ca ar fi pus Romania intr-o pozitie dificila, dar nici Tel Drum si nici Liviu Dragnea nu ar mai fi avut nicio problema. Interesant este ca Liviu Dragnea nu a mai fost acoperit de catre chiar Guvernul PSD. Fara indoiala, Teodorovici, dar nici Ponta, n-ar fi riscat puscaria pentru Liviu Dragnea, care a facut imprudenta sa se „joace” cu bani europeni. Iohannis, oricum, n-are nimic in treaba asta pentru ca el nu e membru al Guvernului.

Insa si in acest caz, de frauda din bani europeni, stiinta economica ne spune un lucru. Intr-o piata de monopol, cum e in acest domeniu in care activeaza Tel Drum in judetul Teleorman, fiind un singur producator, lucru asta ii permite sa controleze piata si sa fixeze pretul. De aici si pana la marirea artificiala a valorii contractului la 14 milioane de euro nu e decat un pas… Asta e pretul de monopol. Si este stiut ca e mai ridicat decat pretul de pe piata cu concurenta monopolistica sau oligopolista!!

O piata cu concurenta de oligopol atunci cand avem un numar mic de producatori ofertanti, permite influentarea pietii si activitatii economice, dar nu controlul total din partea unor agenti economici. In cazul Tel Drum suntem in situatia controlului total. In cazul de la Iasi, observam ca un control total al pietii de catre autoritatea judeteana e sanctionata de firme!! Adica autoritatea judeteana nu poate decide arbitrar, dupa bunul plac, o astfel de atitudine fiind imediat sanctionata. Chestiunea de la Iasi nu e neaparat de ordin politic ci exprima diversificarea pietii. In Teleorman, in privinta constructiei de drumuri, lucrurile ar fi stat net diferit in cazul, sa zicem, unui duopol clar. Deci chiar doi productatori ar fi schimbat fundamental datele problemei. Lipsa concurentei pe piata provoaca ceea ce s-a intamplat si e anchetat acum de DNA. E o situatie reala la noi care ar trebui indreptata. Atata vreme cat situatia reala a pietei e piata de monopol sau cea monopsonica trebuie sa te astepti sa se intample niste lucruri care nu se intampla in cazul unui oligopol, nu mai vorbesc de o concurenta monopolistica. Multora, poate, aceste lucruri li se par abuzuri. Unii poate ca nici nu le inteleg. Dar e vorba de structura pietei de la noi, din anumite judete sau regiuni. Chestiunea asta ma tem ca nu poate fi rezolvata cu DNA… PNL ar trebui sa se aplece mai mult asupra acestei CHESTIUNI DE ORDIN ECONOMIC. Ar trebui facut un studiu serios, atat pe intreaga tara, cat si pe regiuni sau judete. Deoarece concurenta si mecanismele concurentiale trebuie sa functioneze optim in tara noastra. Vorbim despre faptul ca „beneficiar real al unui sistem sănătos, când vorbim de stat de drept, nu poate fi decât societatea„. Dar la fel de bine putem spune ca un beneficiar real al unei concurente si mecanisme concurentiale functionale in acord cu normele si uzantele adoptate de societate NU POATE FI DECAT SOCIETATEA!!

Evident, nu vorbesc despre concurenta neloiala. Dar daca ar functiona cum trebuie concurenta la noi in tara, vom vedea ca aspectele de concurenta neloiala vor fi si trebuie sa fie sanctionate, cum s-a intamplat in cazul de la Iasi in care impunerea unei firme „agreate” de catre presedintele CJ a fost sanctionata de firmele care au fost inlaturate. Concurenta perfecta e doar teoretica. Noi vorbim de concurenta imperfecta, asa cum intalnim in tarile cu o economie dezvoltata, in care agentii economici producatori si cumparatori in confruntarea ce are loc liber pe piata, influenteaza raportul dintre cerere si oferta, precum si pretul bunurilor si serviciilor. Si doar in felul acesta trebuie pusa problema, inclusiv daca ne luam dupa Constitutia noastra. Si din aceasta cauza trebuie sa si actionam ca atare. S-a vorbit, spre exemplu, de standarde de preturi facute de stat. Noi nu ne putem intoarce – decat cu consecinte catastrofale si pe termen lung, saracie de mari proportii – la preturi impuse sau administrate de stat sa zicem in domeniul constructiei de drumuri si autostrazi sau si in alte domenii. Constitutia stipuleaza faptul ca economia Romaniei este economie de piata. Si din aceasta cauza intelegerea si studiul pietelor si problemelor de piata, si imbunatatirea functionarii lor in tara noastra e important!

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Noiembrie 14, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Un nou esec al BNR

Ar trebui spus de la bun inceput un lucru: BNR are toate parghiile necesare, toate mijloacele pentru a tine inflatia sub control, adica de a respecta tinta de inflatie pe care tot ea si-a stabilit-o.

Atunci de ce n-o face?

Din nou Banca Nationala nu-si respecta rolul sau, si anume acela de a mentine stabilitatea preturilor. Inflatia este peste tinta, BNR nu a majorat dobanda de politica monetara. Avem crestere economica, inflatia ar fi trebuit sa fie mult mai redusa. Cu atat mai mult cu cat somajul e la cote scazute. Ceea ce face BNR se inscrie in cadrul politicilor prociclice care apropie foarte mult o recesiune.

Discursul guvernatorului Isarescu despre panica, si anume ca nu trebuie sa se creeze panica deoarece e greu de oprit, indica faptul ca trebuie sa ne asteptam la o criza in viitorul apropiat. Iar cel despre inflatie, citandu-l pe Milton Friedman – „inflatia este un fenomen monetar” – adaugand insa ca ar mai fi de luat in comsiderare cine apasa pe tragaci, arata limpede amestecul politicului. Isarescu si Consiliul de Administratie al BNR raspund la comenzi politice. Pentru ca sa-si tina posturile. Dar ceea ce e de mirare consta in faptul ca ce a facut BNR nu ajuta cu nimic aceasta Coalitie PSD-ALDE. Dimpotriva, o submineaza! Facilitarea unei crize pentru 2018 nu cred ca e in favoarea Coalitiei…

Pe de alta parte, Raportul prezentat de Guvernator arata un lucru: inflatia de acum este consecinta a ceea ce se intampla pe plan intern, nu pe plan extern. Cu alte cuvinte, populismul desantat al PSD-ALDE, masurile aceatea populiste, au condus la aceasta situatie. Spre exemplu: maririle nesanatoase si nesustenabile de salarii in sectorul stufos birocratic de stat! Totusi, cu toate acestea BNR trebuia sa respecte tinta de inflatie. Repet, putea s-o faca! Pe cand asa cum se prezinta lucrurile acum, dezechilibrul e deja creat. Guvernatorul a vorbit despre reforme structurale, care trebuie facute in economia romaneasca. Insa n-a avut curajul sa spuna raspicat, cu subiect si predicat, un lucru: nu se vrea! Spre raul acestei economii si acestei tari! Iar faptul ca politicienii inca mai spera ca pot fura pe rupte din aceasta economie, iar lucrul asta nu se poate intampla decay la stat, e probabil doar una din cauze.

Partea proasta e ca situatia nu prea e sustenabila. BNR a anuntat doua sedinte de Consiliu la inceputul anului viitor. Daca nu se revizuieste tinta, situatia ramane anormala. Sau daca nu se iau masurile necesare de a se aduce inflatia la tinta, dar vad ca asta nu se prea vrea. Fara indoiala ca Isarescu are un plan in cazul unei crize, astfel incat BNR sa castige si ei sa-si traga salarii, prime si dividente grase, asa cum s-a intamplat si data trecuta.

In schimb vom pierde noi, oamenii obisnuiti, cetatenii acestei tari. Asa cum s-a intamplat si data trecuta!

Ar trebui sa vorbim putin si despre desprecierea leului si sa aratam ca este o consecinta directa si logica a faptului ca inflatia este peste tinta. Din aceasta despreciere atat exportatorii cat si importatorii au de pierdut. Iata un articol in acest sens din ziarul Bursa:

ŞEFUL BNR SPUNE CĂ NIVELUL CURSULUI EURO/LEU A AJUNS LA UN RELATIV ECHILIBRU

Isar: „Isărescu a decis să apeleze la o armă redutabilă – deprecierea cursului”

Articolul este de ieri, 10 noiembrie 2017. Iata ce se arata:

Euro a atins, ieri, un nou maxim al ultimilor 5 ani – 4,6279 lei  

INS a anunţat un deficit comercial de 8,8 miliarde euro, în primele nouă luni ale anului

Isărescu: „Se conturează o problemă în cazul deficitului comercial”

Cursul de schimb euro/leu a ajuns la un nivel de relativ echilibru, a apreciat, ieri, Guvernatorul Mugur Isărescu, precizând că evoluţia leului este în strânsă legătură cu deficitul comercial.

Şeful Băncii Centrale a atras atenţia că, în timp ce exporturile au crescut cu 9%, importurile au înregistrat o creştere de 12%, având o balanţă comercială dezechilibrată. Chiar dacă importurile şi exporturile ar creşte cu aceleaşi ritmuri, balanţa comercială s-ar deteriora şi mai mult, a evidenţiat Guvernatorul, avertizând că se conturează o problemă în cazul deficitului comercial.

Fostul bancher Lucian Isar a reacţionat la declaraţiile Guvernatorului BNR, menţionând că, prin afirmaţiile sale, Mugur Isărescu a ghidat cursul în sus „o perioada îndelungată”: „Guvernatorul Isărescu a constatat că politicienii nu cedează la negocierile cu domnia sa dacă doar creşte în ritm alert dobânzile. Prin urmare, a decis să apeleze la o armă redutabilă şi îndelung testată de fiecare dată când se discută schimbarea guvernatorului BNR: deprecierea cursului de schimb.

În conferinţa de astăzi (n.r. ieri), a făcut nici mai mult nici mai puţin decât să ghideze cursul în sus «o perioada îndelungată». Isărescu a aflat, recent se pare, că România are deficit de cont curent, de foloseşte această justificare şcolărească pentru a forţa creşterea cursului.

Simultan, a anunţat inflaţie în creştere pentru a justifica dublarea dobânzilor la nivel de săptămână.

Este ca şi cum, după atâţia ani în funcţie, nu a înţeles că deprecierea cursului se transferă rapid în preţuri.

În rezumat, Isărescu încearcă să provoace verbal creşterea preţurilor (un canal de politică monetară), pentru a masca creşterea simultană a dobânzilor şi cursului.

Negocierea este simplă – dacă politicienii aprobă comisie de anchetă pentru Isărescu, atunci el va acţiona cu pârghiile dobândă, curs şi creditare, pentru frânarea economiei, aşa cum a făcut în 2008 (în 2009 economia a scăzut cu 7,1%, după o creştere de 8%)”.

Mugur Isărescu a spus, ieri, că tendinţa de depreciere a leului a început de mai mult timp, în comparaţie cu evoluţia monedelor din regiune: „Ce remarcăm în ceea ce priveşte leul? În primul rând că tendinţa de depreciere e mai de durată decât în cazul zlotului şi forintului. La zlot şi la forint au fost variaţii mult mai mari, leul fiind mult mai stabil. Dar, per total, observăm o tendinţă de depreciere mai de durată, nu cu cifre mari, cu cifre mici, mai de durată însă, şi ea este categoric asociată cu evoluţia balanţei de plăţi a României, pentru că, spre deosebire de zlot şi de forint, adică de polonezi şi de unguri, avem o situaţie în deteriorare a balanţei comerciale”.

Referitor la faptul că euro a ajuns la un nivel maxim al ultimilor cinci ani, şeful BNR a precizat, răspunzând unei întrebări: „Dumneavoastră trebuie să vă gândiţi la comparaţiile acestea istorice pe care le faceţi după patru – cinci ani şi că trebuie să le introduceţi într-un context istoric. S-au întâmplat multe şi în Europa şi în lume, în cinci ani de zile. Aşa că, de ce nu comparaţi, de exemplu, cu alt nivel, alt an? De fiecare dată putem să luăm un an care nu ne convine. Ceea ce pot să vă spun este că nivelul cursului de schimb trebuie să fie unul de echilibru. În România, este stabilit de piaţă, îl influenţăm prin influenţarea pieţei, nu prin alte metode, prin influenţarea condiţiilor de pe piaţă şi evităm pe toate căile ca acest curs să nu reflecte fundamentele. O spun în clar, aşa cum m-am referit de fiecare dată – nu avem cum să ne batem cu fundamentele. Fundamentele trebuie rezolvate. Dacă e o problemă de extindere a deficitului de cont curent, trebuie să i te adresezi problemei, nu cursului. Înseamnă că, dacă în mod permanent ai un deficit de valută pe piaţă, atunci el trebuie să fie rezolvat”.

Cursul leu/euro nu se poate aprecia atâta vreme cât fundamentele economice, precum deficitul balanţei comerciale, cel de cont curent şi deficitul bugetar, nu se îmbunătăţesc, a spus şi Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

Domnia sa a declarat: „Eu cred că ar fi hazardat să pronunţăm orice cifră legată de evoluţia cursului, atât timp cât nu ştim în ce direcţie o iau politicile fiscale. Atâta vreme cât fundamentele macro nu se îmbunătăţesc şi, în plus, şi percepţia se deteriorează, în astfel de condiţii cursul nu se poate aprecia. Că se depreciază mai mult sau mai puţin, e de discutat”.

Leul a continuat să se deprecieze, ieri, în raport cu euro, atingând un nou maxim al ultimilor cinci ani, respectiv 4,6279.

Ionescu, ANEIR: „Drama cursului de schimb este irecuperabilă, pentru importatori”

Nivelul la care a ajuns cursul de schimb reprezintă o dramă pentru lumea exportatorilor şi a importatorilor, consideră Mihai Ionescu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR). Domnia sa ne-a spus, miercuri, că, deşi, pentru moment, exportatorii ar trebui să fie fericiţi întrucât încasează mai mult, totuşi, având în vedere că circa două treimi din exporturi sunt realizate pe bază de importuri, acest curs îi va scoate din competiţia internaţională de competitivitate: „Pentru importatori, drama acestui curs, care nu are nicio legătură cu evoluţia economiei, este irecuperabilă. Ceea ce pierd ei acum la curs, nu se poate recupera decât din majorări de preţ ale produselor, care vor duce la o creştere accentuată a inflaţiei”.

În opinia domnului Ionescu, este presiune pe curs, acum, în piaţă, pentru că nu sunt suficiente intrări de valută, iar importurile sunt în creştere, importatorii având nevoie de monedă străină.

Institutul Naţional de Statistică (INS) a anunţat, ieri, că, în primele nouă luni ale anului în curs, exporturile au însumat aproape 46,6 miliarde euro, iar importurile – circa 55,5 miliarde euro, deficitul balanţei comerciale ajungând la 8,88 miliarde euro, mai mare cu aproape 2 miliarde euro faţă de cel înregistrat în perioada similară a anului trecut. În luna septembrie 2017, exporturile s-au ridicat la 5,55 miliarde euro, cu 6% mai mari comparativ cu aceeaşi lună a lui 2016, în timp ce importurile au fost de 6,57 miliarde euro, mai mult cu 9,2% faţă de septembrie 2016, rezultând un deficit de peste 1 miliard de euro.

Valoarea schimburilor de bunuri intra UE a fost, la expedieri, de 35,36 miliarde euro, iar la introduceri – de 42,1 miliarde euro, în perioada analizată.

În extra UE, schimburile de bunuri s-au ridicat la 11,23 miliarde euro la exporturi, respectiv la 13,37 miliarde euro la importuri.”

Deprecierea cursului leului atat fata de euro cat si fata de USD in conditiile in care avem deficit comercial evident ca nu ajuta. Tendinta de depreciere e mai de durata decat in cazul zlotului si forintului datorita politicilor populiste duse si de Guvernul Ciolos, nu doar de actualul Guvern Tudose. Insa cresterea ratei inflatiei deci si deprecierea leului puteau fi evitate de catre BNR prin parghiile de politca monetara. De ce nu au facut-o? Din aceasta cauza ipoteza D-lui. Isar (care conduce catre aceasta concluzie: CORUPTIA DE LA VARFUL BNR) – avand in vedere si afirmatia: „Deciziile lui “Manole” Isarescu au aruncat si mentinut Romania in Recesiune”, incepe sa prinda contur si sa devina tot mai credibila. Mai ales ca nu doar Isarescu e intr-o functie de conducere de mai bine de un sfert de secol p-acolo. Intalnim si alti dinozauri din Epoca Iliescu, apropiati PSD, desigur, precum Florin Georgescu. Nu pot sa nu uit si un dinozaur mai tanar, Liviu Voinea, tot fost pesedist. Deci BNR e un fel de Jurasic Parc, asa ca sa ma exprim mai plastic si mai sugestiv. Numai vorbesc de faptul ca unii dateaza din perioada ceausista. Se stie deja de rolul de informator al Securitatii pe care l-a avut Mugur „Manole” Isarescu.

Iar de la Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal, aflam ca TARA ARE FUNDAMENTE MACROECONOMICE SUBREDE!!!

Mie imi pare ca deja au inceput sa arunce vina unii pe altii. Cei de la BNR, dar vad ca si Consiliul Fiscal INVINUIESC pur si simplu actualul Guvern si Coalitie de Guvernare. Chiar si in discursul sau, Isarescu a lansat ACUZATII de o extrema gravitate la adresa politicii Guvernului, desi felul in care a vorbit, tonul folosit, limbajul parea ca nu exprima nici macar un repros. Totusi, se pune intrebarea: de ce nu-si respecta BNR obligatiile? Ceea ce spune Dl. Isar e clar: deprecierea leului se va vedea in preturi. Adica in instabilitatea lor, mai bine zis. Iar rolul BNR este acela de a asigura stabilitatea preturilor. Ceea ce, dupa cum putem usor constata, NU face. Sigur, sa reflecte fundamentele. Guvernatorul  a spus raspicat ca avem „o situaţie în deteriorare a balanţei comerciale”, Ionut Dumitru a atras si el atentia. Insa eu imi pun, cu ingrijorare, intrebarea: Guvernul aude lucrurile astea? Ca chestiuni precum deteriorarea balantei comerciale, marirea deficitului de cont curent, bugetar sunt „capodopera” lor, a Guvernoiului. Tovaras Guvern, auzi bre, sau te faci ca ploua?

Daca ar fi sa privim lucrururile si din alt unghi, din unghiul lui Isarescu, problema e de asemenea grava. Pentru ca Banca Nationala nu poate face minuni. Iar politicile populiste si gresite ale Guvernului pot conduce spre o astfel de situatie. Deteriorarea balantei comerciale, accentuarea deficitelor de cont curent, bugetar conduc spre o astfel de situatie pentru ca se reflecta in inflatie, deprecierea cursului. Spre exemplu, BNR n-are ce sa faca daca Guvernul decide, cum s-a si intamplat, ca salariile sa creasca foarte mult in sectorul birocratic, in administratie. Foarte mult, abnorm de mult!! Aceasta structura a cresterilor salariale din Romania e clar inflationista. Dar si imorala!!

Asa cum se prezinta lucrurile trebuie sa apreciem situatia ca fiind destul de grava. Ar trebui initiata o motiune de cenzura impotriva acestui Guvern si ar fi bine ca PNL sa inceapa discutiile si sa treaca la treaba, poate va coopta si pesedisti care s-o voteze. Cumva, ceva trebuie facut intrucat evolutia economica nu e cea normala, iar PSD, de cand a preluat Puterea, a demonstrat ca atata poate. Astia sunt oamenii pe care ii are, adica incompetenti. Practic, in 9 luni de zile de cand se afla la guvernare au explodat deficitele. Trebuie ca Opozitia sa treaca la actiune pentru a stopa la vreme o agravare a situatiei economice. In conditiile date, aceasta agravare s-ar putea produce intr-un mod galopant in 2018, daca se merge in acelasi fel ca anul asta, aplicandu-se in plus masurile din asa-zisa „revolutie fiscala”. Ar trebui ca si oamenii lucizi din PSD sa inteleaga pericolul spre care ne impinge actuala guvernare pastorita de Dl. Dragnea.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Noiembrie 11, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 11 comentarii

Masuri proaste!

In legatura cu noile masuri luate de Guvern, denumite pompos „revolutie fiscala” in loc de „prostie fiscala”, cum ar fi fost normal, cred ca ar trebui sa ne uitam mai intai la actuala crestere economica de aprox. 6%, mai exact la trei dintre caracteristicile sale ca sa fixam ideile:

– e o crestere economica bazata aproape in exclusivitate pe consum, deci se maresc deficitele de cont curent, bugetar,

– avem o crestere economica insemnata dar veniturile fiscale bugetare sunt in scadere, in conditiile in care nu e deloc clar ca acest lucru s-ar datora evaziunii fiscale sau scaderii cifrei de afaceri ale intreprinderilor,

– de asemenea cresterea economica e semnificativa dar investitiile sunt in scadere (inclusiv cele straine directe), ajungand la un nou minim istoric in Romania.

Uitandu-ne doar la acesti trei parametri se pune problema: ce se intampla de fapt in economia profunda? Si apoi cat e de sustenabila si pe ce termen aceasta crestere. Specialistii, de exemplu Dl. Florin Citu, dar si altii, avertizeaza asupra unei posibile crize ce poate aparea pe termen scurt.

Din cate am inteles, Guvernul a adoptat doua masuri ce nu ne fac prea optimisti. In primul rand cred ca ar trebui spus ca atunci cand e vorba de fiscalitate te intrebi ce se urmareste prin respectivele masuri, care e strategia pe care o are in vedere Guvernul. Veniturile fiscale sunt in scadere si atunci te-ai putea gandi ca Guvernul ar dori sa le mareasca. Sau sa taie cheltuielile. Asta pentru mentinerea deficitului bugetar sub 3% din PIB. Guvernul insa a venit cu masura de a scadea impozitul pe venitul salarial de la 16% la 10%, deci din strat o astfel de masura conduce spre diminuarea veniturilor bugetare si care afecteaza grav administratiile locale – v. aici.

Insa cea mai controversata masura e cea a trecerii contributiilor sociale de la angajator la angajat, in conditiile in care salariul brut al angajatului nu se modifica. S-a discutat despre marirea salariului brut astfel incat angajatul sa nu piarda la salariu. Asta pentru ca daca povara fiscala se muta de la angajator in totalitate spre angajat, salariul net al angajatului se diminuneaza semnificativ. Principial vorbind,  Guvernul nu poate sa forteze firmele private sa mareasca salariile brute. Dar aici mai e o problema: daca ar fi sa se mareasca salariul brut – sa zicem! – de unde? De unde il maresti? Lucru valabil si pentru intrepriderile de stat. De unde vii cu o marire a salariului brut, de unde banii acestia? Mai ales ca veniturile bugetare sunt in scadere fata de anul trecut.

Aceasta mutare a poverii fiscale pe angajat evident ca nu rezolva problema evaziunii fiscale. O face si mai perversa! Mai ales ca, desi mutata pe angajat, contributia e, de fapt, platita de catre angajator. Pe de alta parte e destul de clar ca diminuarea salariului net, adica banii pe care ii ia in mana angajatul, conduce la o saracire a majoritatii populatiei si la cresterea inegalitatilor. Dar, pe de alta parte, conduce la o diminuare a consumului. Si deci si a cresterii economice.

Insa o mare problema ar fi si alta… Nu putem stii cum va reactiona economia, judecand dupa conditiile de acum ale cresterii economice, cele care le-am prezentat la inceput, corelate cu noile masuri adoptate de Guvern. N-am, spre exemplu, nicio certitudine ca, in condtiile unei cresteri economice cu caraceristici ciudate, anul viitor nu am putea intra intr-o perioada de recesiune. Aceasta crestere nu prea e sustenabila. Si atunci nu doar ca nu se mareste salariul brut, dar se mai pot intampla si alte lucruri. Spre exemplu, angajatorii sa treaca o parte din angajati in program part-time. Asa cum a pus Guvernul problema – v. aici – salariul net al unui angajat cu timp partial ar ajunge la doar… 285 lei. Insa cresterea salariului minim am inteles ca a fost amanata. Totusi, ideea care se desprinde e ca masurile luate conduc spre un stadiu de saracire extrema a populatiei si deci la o scadere drastica a consumului. Dar, pe de alta parte, daca vor avea loc disponibilizari? E foarte posibil sa se intample si in sectorul de stat (unde masura luata de Guvern echivaleaza cu o taiere de salarii) si in sectorul privat. Intr-o astfel de situatie se diminueaza si mai mult veniturile bugetare. Pentru ca, din cate am inteles, angajatorul va trebui sa plateasca doar o taxa de solidaritate de 2,5%. Aici sunt prezentate trei scenarii. Insa un angajator – indiferent care ar fi el, statul sau privatul – va urmari sa-si diminueze costurile. Nu vad de ce statul n-ar face la fel, in caz contrar la ce a mai luat o astfel de masura? Ar fi absurd. Mai ales ca veniturile bugetare sunt in scadere severa. La privat, si nu doar, o crestere a costurilor trebuie suportate de undeva. De unde? Angajatul e cel care pierde din tot deal-ul asta. Insa ce se va intampla daca cresterea economica „minune” va incepe sa se deprime? E clar ca va incepe si o disponibilizare de personal – si la stat si la privat – lucru ce conduce automat la o diminuare a veniturilor bugetare in conditiile in care povara fiscala o suporta in exclusivitate angajatul. Deci nu mai este echilibrata si pe angajator.

In legatura cu starea economiei trebuie sa aratam ca au avut loc cresteri nesustenabile ale salariului minim – v. aici – fara legatura cu cresterea productivitatii muncii. Insa o astfel de investitie, sa-i zicem asa, neavand legatura cu cresterea prodctivitatii muncii, cresteriile fiind cu mult sub productivitatea muncii, trebuie s-o privim drept nerentabila. Iar lucrul acesta sfarseste prin a provoca, mai devreme sau mai tarziu, crize economice. Masurile luate de guvern parca vin sa ajute implinirea acestui lucru.

Guvernul nu pare dispus sa taie cheltuielile. Cum ar putea creste veniturile bugetare? Am spus ca ele sunt in scadere. Fara indoiala ca o multiplicare a creditului ne-ar conduce intr-un mod accelerat catre o criza. Lucrul asta n-ar realiza mare lucru pentru ca nu ar creste veniturile la bugetul de stat. Sa presupunem, ca ipoteza, ca oamenii se vor imprumuta la banci si vor sustine astfel consumul la cote ridicate, chiar si in conditiile salariilor nete mult diminuate. Putem sa presupunem cu un anumit grad de rationalitate acest lucru mai ales pentru ca au loc cresteri de preturi (la produse alimentare, la energie s.a). Lucrul asta nu conduce la o crestere a veniturilor bugetare. Practic, are loc mutarea poverii fiscale si nimic mai mult. Nu am vazut sa se vorbeasca despre impactul acestor masuri sau sa fi existat studii de impact. Macar sa avem o aproximare a scaderii evaziunii fiscale. Cu cat? Guvernul nu ne spune. Nu e vorba nici de o mai buna colectare a taxelor si impozitelor, nici de o crestere a acestora, nici de o taiere a cheltuielilor ca sa-ti ramana mai multi bani la buget. E vorba de mutarea contributiei de la angajator la angajat. Atata tot. Problema care se pune este: cum cresc veniturile bugetare prin aceasta mutare? Ca mutarea aceasta, ca sa ma exprim mai plastic, are loc in acelasi cazan de pana acum – salariul brut ramane acelasi, ca n-ai cum sa ai prevederi in aceasta privinta. Cu alte cuvinte, nu se schimba nimic, doar se „revizuieste”, ca sa ma exprim in stil caragialesc, mai exact „se muta” dintr-o parte in alta.

Dar care va fi efectul bugetar? Aici nu merge cu declaratii de genul ca „toata lumea va fi multumita”, „toti vom castiga”, cum face cu mandrie actualul Guvern. Ci ar fi trebuit sa spuna exact: cat!! Cu cat vor creste veniturile bugetare! Spre exemplu, ca sa ma fac mai bine inteles, ar fi trebuit ca Ionutz Misha sa vina si sa spuna cu subiect si predicat ceva de genul: „Prin aceasta masura am estimat o crestere a veniturilor bugetare pe 2018 cu 2,3% din PIB mai mare decat volumul acestora din 2017”. N-am auzit asa ceva. Pentru ca veniturile fiscale au scazut in 2017, ca procent din PIB, cu 1,1 puncte procentuale, adica 9 miliarde de lei, cu inrautarie in trimestrul III!! In asemenea conditii nu am nicio certitudine ca veniturile bugetare vor creste. Asta ar insemna ca, la anul, s-ar putea ca Guvernul sa nu mai aiba bani sa plateasca salariile medicilor, profesorilor. Pentru ca sa ne intelegem: daca Guvernul nu are capacitatea de a spune clar cu cat vor creste veniturile la buget, care va fi volumul cheltuielilor preconizate pe 2018, si a pune public intr-un mod extrem de transparent studiul sau studiile de impact facute aferente unor astfel de masuri, nimic nu imi garanteaza ca la anul vor fi bani. Deja Guvernul acopera ilegal o crestere mare a defictului bugetar prin tiparire de moneda. Rata inflatiei a crescut mai mult decat estimarile BNR intr-o economie care creste cu 6% pe an si creste mult mai rapid (Florin Citu). Se incurajeaza astfel comportamentul economic speculativ. O crestere de 6% pe an n-ar fi avut nevoie nici de inflatie si nici de cresterea deficitului bugetar, adica sa cheltuiesti dintr-un buget deficitar. In acord cu stiinta economica, astfel de politici prociclice grabesc o criza economica. Intr-un astfel de mediu economic inselator, datorita politicilor Guvernului operatorii economice sunt impinsi spre previziuni gresite cu privire la rentabilitatea investitiilor lor – v. comentariul de aici – lucru ce poate determina insolvente si falimente in lant… Partea proasta este ca Guvernul nu ofera informatii clare si corecte.

Toata povestea asta cu diminuarea salariului net are un aspect imoral. Salariul net e diminuat din pixul Guvernului. Omul castiga mai putin ca asa vrea Guvernul. Evident, angajatorii sunt pusi intr-o situatie dificila. Tot datorita aceluiasi pix. Aceasta imixtiune a Guvernului in veniturile romanilor, spre scaderea acestora, incalca legea fundamentala, Constitutia tarii. Pe de o parte mareste nesustenabil salariul minim – pentru ca acesta s-a marit in ultima vreme, inclusiv in 2017, chiar daca o noua marire a fost amanata – pe de alta parte iti diminueaza arbitrar veniturile, fara sa intelegem scopul masurii. Chiar si in scenariul in care costul angajatorului va ramane neschimbat, castigul e de doar 6 lei… Dar a impinge angajatorul privat la costuri suplimentare, asa cum face actualul Guvern, este imoral intrucat nu e vorba de banii guvernului, ci de cei ai firmei private. Nu mai vorbesc de reducerea procentului de plata catre Pilonul 2 de Pensii…

Ar trebui sa retinem ca pe langa efectul de pauperizare al populatiei, marele punct slab al Guvernarii PSD-ALDE este reprezentat de veniturile fiscale. Acestea, in 2017, in perioada de crestere economica, sunt in scadere fata de anul trecut. Si mai e o problema: inflatia. Care s-a manifestat in perioada de crestere economica. Pentru 2018 acestea sunt problemele grave cu care se va confrunta Guvernul. Asa cum merg lucrurile, inclusiv prin masurile adoptate, inclinam sa consideram ca aceste probleme, in special problema veniturilor fiscale, se va agrava. Inflatia ar mai putea fi tinuta sub control. Insa perspectivele pentru veniturile la buget sunt precare iar actualul Guvern nu a luat nicio masura ca sa rezolve problema. Aceste chestiuni pot fi fatale pentru PSD-ALDE.

Va incit sa cititi…

Un articol excelent de pe blogul lui Vladimir Tismaneanu:

Un proiect cât o bibliotecă (Vasile Popovici despre Mihnea Berindei si istoria comunismului din Romania)

Citez putin tocmai pentru ca sa va incit! 🙂

„Vă mai amintiți ce ne întrebam unii pe alții când lucrurile o luau accelerat la vale? Oare „cei de sus”, Dej sau Ceaușescu, cunoșteau ei realitatea peste care vorbirea comunistă așezase o lespede de minciuni ? Oare credeau ei cu adevărat în propriilor lor scorneli când era atât de evident că de fapt lucrurile stăteau tocmai pe dos decât se spunea ? Dar dacă „ei” erau mânați de intenții bune care până să ajungă la noi, printr-un fel de magie neagră, inversă, se transformau în coșmar ? Să fi fost chiar atât de prost Tovarășul pe cât părea? Nu era el șmecherul ăla de la periferie, rudimentar dar „foarte” deștept, cum zic unii, fiindcă altfel n-ar fi ajuns el stăpânul haitei? Știau ei că în România lor se fura pe rupte – țăranul la țară, muncitorul la oraș, tovarășii de peste tot, că de trăit trebuia să trăim cumva? Vă amintiți aceste întrebări, cei ce ați prins acele vremuri? […]”

si un lucru, dubios intr-adevar, intamplat atunci: Ceausescu era urmarit de Securitate…

„Memorabil este apoi episodul monitorizării lui Ceaușescu în persoană de către Ministerul de Interne. Scandalul, care a provocat multă emoție printre tovarăși, face obiectul a trei stenograme din martie 1973. Medicul personal al Tovarășului, dr. Abraham Schäechter, n-a mai rezistat presiunilor Securității, care l-ar fi vrut informator. Se așteptau de la el rapoarte despre starea de sănătate a lui Ceaușescu. În ciuda dispozițiilor exprese ale partidului, Securitatea aduna așadar dosare despre toată lumea, inclusiv despre șeful cel mare! Interesează bolile lui Ceaușescu, doctorii care-l consultă, tratamentele administrate etc. Membrii Comitetului Executiv, știindu-se și ei urmăriți, fiindcă și-au găsit aparate de ascultat în casă, prind curaj și încep să creadă că ocazia ar fi bună să obțină și pentru ei exceptarea de la atențiile băieților vigilenți. Profitând de supărarea șefului („ce o fi trebuit o notă informativă că mă doare gâtul când toată lumea știe acest lucru”, se întreabă candid-ridicol marele Cârmaci prins în plasa sistemului pe care l-a creat), Verdeț direcționează discuția din voleu spre o decizie mai explicită. Zice Ceaușescu : „Se interzice de a se cere referințe, sub niciun motiv, despre tovarășii din conducerea partidului, nici că este bolnav sau alte lucruri.” Verdeț: „Și despre orice alt fel de probleme.” Ceaușescu sesizează imediat pericolul și pune lucrurile la punct: „Dacă apar probleme este obligatoriu să fie informat secretarul general [adică el însuși] care va stabili ce este necesar.” În felul acesta, momentul de speranță pentru tovarășii mai mici a luat sfârșit. Cu un umor nebănuit, Ceaușescu observă că, din reflex, securiștii ajung să facă rapoarte și despre ei înșiși: „eu sunt sigur că ei raportează la securitate în fiecare dimineață ce fac ei toată ziua.” Nu gândea rău Tovarășul. Și totuși cui servesc notele – necerute de nimeni! – despre sănătatea secretarului general? Cui serveau dosarele respective? Nimeni, nici măcar ministrul de Interne (Ion Stănescu) și nici nelipsitul general Pleșiță, secretar de stat in MI și responsabil de departamentul Securității, ambii destituiți în context și chemați să explice, nu dau un răspuns clar; își pun cenușa în cap, dar evită să lămurească chestiunea. Din una-n alta, reiese că și liftierul, și bucătarul, și femeia de serviciu, și în general tot personalul de serviciu din jurul CC informa pe rupte. Spre indignarea conducerii superioare. Sunt pagini de un comic ce bate orice ficțiune.”

Chiar, cui serveau respectivele informari despre conducerea Statului Roman…? Liftierul, bucatarul, femeia de serviciu din CC turnau la Securitate… Informatii despre starea de sanatate a lui Ceausescu… Asta se intampla in 1973… Si interesant este ca Ceausescu NU era informat, asa inteleg. Astfel de note informative NU erau cerute de cineva!! Comic, comic, dar…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Noiembrie 9, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

Un esec destul de mare

Lasand la o parte orice partizanat si cautand sincer obiectivitatea, nu se poate ca sa nu remarci un lucru ce iese in evidenta precum buboiul in frunte: esecul actualei coalitii de guvernare, PSD-ALDE, in conditiile in care aceasta se bucura de o majorotate confortabila in Parlament.

As cita aici analiza precisa pe care o face Dl. Florin Citu la 9 luni de guvernare. Si am specificat precisa pentru a scoate in evidenta obiectivitatea, lasand la o parte orice parti-pris politic sau afinitati pe care oricare dintre noi le are.

Dupa ce si-au daramat intr-un mod halucinant propriul Guvern, Guvernul Grindeanu, fara sa se inteleaga foarte clar de ce, au provocat de curand o noua criza politica, legata de remanierea Guvernului Tudose, criza dezamorsata in ultimul moment. Aceasta noua criza a fost de asemenea una surprinzatoare si, la fel, prost explicata de catre PSD, desi democratic ar fi fost ca PSD sa vina sa explice, macar propriului electorat, ce se intampla. In schimb, PSD a cautat sa escamoteze criza, facand acest lucru foarte prost si venind cu explicatii slab credibile.

Aceste crize n-au adus un suflu nou de natura sa imbunatateasca lucrurile. Dimpotriva. Lucrurile au ramas tot asa, daca nu chiar s-au agravat.

Esecul PSD-ALDE e unul amplu, de la Justitie si Invatamant la Economie. Inclusiv la nivel de Adminiatratie Locala, daca ma gandesc la Primaria Bucurestiului. De la Fonduri de Investitii si Dezvoltare, in contextul in care investitiile sunt la un minim istoric in Romania si sunt in scadere fata de anul trecut, la manuale unice, in contextul in care parintii sunt pentru manualele alternative. In ceea ce priveste salariile, legea salarizarii a scos sindicatele in strada pe motivul ca, prin trecerea contributiei de la angajator la angajat, cresc salariile dar scad veniturile angajatilor. Sectorul privat, puternic afectat – v. aici, aici si aici. In schimb au crescut salariile foarte mult in administratia locala. Mi se pare ca ar mai trebui spus, legat de trecerea contributiilor de la angajator la angajat, ca aceste contributii sociale vor fi platite tot de angajator, doar ca angajatul va fi, fiscal vorbind, impovarat mai mult. Stratagema aceasta nu exclude si nici nu e o modalitate pentru combaterea evaziunii fiscale, si nici nu garanteaza diminuarea sau combaterea acesteia, cum par a cauta sa acrediteze unii.

Un asemenea esec, intr-un timp atat de scurt, de numai cateva luni, stau si ma gandesc cand s-a mai intamplat in Romania postdecembrista… Guvernarea actuala o privesc de asa maniera ca fiind intr-o situatie critica, ridicand semne de intrebare pentru anul viitor. Chiar si cosmetizarea deficitului bugetar, in conditiile in care Bruxellesul atrage atentia asupra unei depasiri a acestuia, reprezinta expresia unui esec. La fel si „taxa de mediu”, pe care doreste s-o introduca D-na. Firea, este tot expresia unui esec. Si asta in conditiile in care PSD si D-na. Firea n-au facut nimic pentru Bucuresti. Iar chestia ca ” toate rablele” ar inunda capitala este o manipulare mincinoasa sau poate ca edilul sef nu cunoaste ca in Bucuresti sunt reprezentante ale firmelor de automobile, care comercializeaza automobile moderne, ale unor firme care trebuie sa respecte cerinte de mediu. Eu n-am mai vazut de multa vreme rable, in adevaratul sens al cuvantului, in Bucuresti.

Tocmai asta ar si trebui sa dea de gandit: amplitidinea mare a acestui esec si poate mai ales a unei Guvernari ce parca ne impinge catre o criza economica fara ca s-o forteze cineva sau sa existe factori externi care s-o provoace sau s-o determine, cum s-a intamplat cu cea din 2008-2009.

Trebuie specificat un lucru: actuala Coalitie PSD-ALDE se tine, daca se poate spune asa, doar in aceasta crestere bazata in exclusivitate pe consum. Adica din aceasta cauza Coalitia nu are prea mari probleme, cel putin pana acum, mentinandu-se la o cota relativ ridicata de incredere in randul electoratului. Alta asigurare, ca sa zic asa, n-are. Insa lucrurile nu pot merge prea multa vreme in felul acesta, mai ales in conditiile politicilor prociclice practicate de actualul Guvern. Din aceasta cauza riscurile unei instabilitati politice pentru anul viitor sunt destul de mari. Si chiar de acum, dupa cum aratam mai sus, se vad proteste ale sindicatelor din cauza legii salarizarii. PSD-ALDE nu ne-a aratat cel putin pana acum, ca ar avea un plan”B”, o alternativa, la un program de guvernare, ale carui obiective nici nu le-au prea atins si care se vede ca e cauzator de dezechilibre economice.

Octombrie 30, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 19 comentarii

Reflectii din vremea lui Dragnea…?

O postare foarte interesanta are Vladimir Tismaneanu si chiar vreau si merita s-o reproduc:

Reflecții din vremea lui Dragnea

„GHIUL ~uri n. Inel, de obicei bărbătesc, masiv, din aur (cu pietre prețioase). /<turc. kül Pentru cei din generația mea, era simbolul bătăușului nevolnic, al derbedeului de cartier, al celui care te amenință la colț de stradă arătându-ți dinții lupului sculptat pe ghiul. Om (mai) subțire, colecționarul de hărți Adrian Năstase nu poartă ghiul. Nu are nici unghie la degetul mic lăsată să crească spre a-și mângâia părul din urechi. Dar sunt la fel. Yuck!”

Reflectia D-lui. Tismaneanu, din „vremea lui Dragnea”, e cu atat mai surprinzatoare cu cat fostul premier nu mai are nicio functie publica sau de partid!!!!

Insa referitor la „ghiul” – evident, nu la ghiulul propriu-zis ma refer, ci la simbolistica sa – ma mir cum reputatul politolog si profesor nu l-a vazut pe Mihai Tudose!!! 😆 😆 😆 Sau chiar pe Liviu Dragnea sau, daca ne referim si la latura feminina a simbolisticii, pe Sevil Shhaideh… Sau chiar pe Calin Popescu Tariceanu, de ce nu?

Pentru ca nu se poate sa nu stai macar o clipa sa reflectezi: nu era, oare, mai bun Nastase in functia de premier? Nu e vorba doar de colectionatul hartilor, dar si de diferenta enorma  de cultura intre Nastase si cei trei, pe care i-am enumerat mai sus.

Nu vreau sa pledez acum pentru Dl. Nastase, nu e treaba mea. Dar nu se poate sa nu te intrebi, pentru ca e de ajuns sa te uiti, spre exemplu, la cum merg treburile in economie. S-a ajuns ca de la investitii situate la un nivel minim istoric sa nu se mai faca deloc investitii in economia asta. Referitor la Spatiul Schengen, vad ca Romania e tinuta in continuare la usa!! Fonduri europene nu prea absorbim…

In politica externa avem un deficit de comunicare cu Rusia, iar fostul premier atrage atentia asupra acestui lucru. Chiar daca suntem in NATO, putem avea un dialog cu Rusia. Il avem? Nu cooperare, ci dialog, vorba D-lui. Iulian Fota, desi altii coopereaza – spre exemplu Germania cu Nord Stream

Numai sa privim la cum e guvernata tara acum si cum era pe vremea nu a lui Dragnea, ci pe vremea lui Nastase, o guvernare care a lasat o situatie economica sanatoasa, stabila pe care s-a putut construi cresterea economica dupa 2004. Ca dupa 2004 s-a construit prost, asta e altceva.

Marota asta legata de guvernarea Nastase, de cat de „corupta si de rea” a fost, s-a tot rostogolit in timp si se rostogoleste si acuma dupa 13 ani pe motiv de „grea mostenire”, desi a lasat poate cea mai stabila si sanatoasa situatie economica si a pus bazele luptei anticoruptie.

Stau si ma intreb: astfel de abordari pe cine vor sa acopere?

Si mai stau sa ma intreb nu de ce se tot rostogoleste respectiva marota ci de ce, dupa 13 ani, nu am avut si nu avem o guvernare mai performanta decat guvernarea Nastase!!!!

Octombrie 13, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 5 comentarii

Probabil ca va castiga Dragnea…

Tudose – via Cotroceni – a incercat ceva. Sa-i remanieze pe oamenii fideli ai lui Daddy. In principal pe Sevil Shhaideh. Mai mult decat probabil nu va reusi.

Ce se inatmpla? Dragnea are o influenta mare in partid, la nivel national. Tudose e vechi in partid. Are influenta necesara in partid ca sa se impuna in fata lui Dragnea, care e si presedintele partidului? Nu prea, nu-i asa? Pe de alta parte, Dragnea are de partea sa Administratia Locala, unde s-au marit atat de generos salariile. A pus un om fidel la Curtea de Conturi asa incat aceasta sa se arate prietenoasa in teritoriu cu primarii. Evident, de maririle de salarii din Administratia Locala beneficiaza si cei din PNL. Or, dupa cum se spune, cine are sprijinul Administratiei Locale castiga alegerile. Nu mai vorbesc de aparatul bugetar, foarte mare la noi, care beneficiaza de marinimoase, din prea plinul inimii, cum se zice, de salariu, in special de cresterea substantiala a salariului minim. Toata aceasta masa compacta de bugetari, care merge la vot, e de partea PSD pentru ca stie ca beneficiile vin de la acest partid, nu de la cei care taie salarii si pensii sau se gandesc la restructurari. La sfarsitul guvernarii Nastase erau 900.000 de bugetari. La sfarsitul guvernarii Tariceanu erau 1.400.000. Nastase a pierdut alegerile…

Asa ca a incerca sa schimbi ceva fara cuvantul lui Daddy (asta e Dragnea, asa i se spune in partid) e sortit esecului. Tudose a si declarat, din cate am inteles, ca daca partidul ii va cere demisia, el va demisiona. Si e foarte posibil un asemenea scenariu. Se poate evita daca Dragnea va gasi drept inlocuitori alti oameni de incredere. Insa indrazenala lui Tudose de a initia remanierea fara sa aiba aprobarea lui Dragnea, ii stirbeste acestuia din urma din autoritatea pe care o are in partid. Daca Tudose nu doreste sa continue cu aceeasi ministri, semna ca, umilit, isi recunoaste infrangerea, e extrem de posibil ca acest guvern sa cada prin demisia premierului. Fara indoiala, data fiind majoritatea confortabila pe care o are in Parlament, lucrul asta nu e o problema pentru PSD.

Multi comentatori vorbesc despre stabilitate, ca ar fi nevoie de asa ceva. Numai ca nu asta e problema. Chestiunea este ca autoritatea pe care o are Dragnea in partid sa nu poata fi pusa de nimeni, inclusiv de Presedintele Iohannis, sub semnul indoielii. In acest sens, Dragnea are nevoie de premieri de paie, pe care sa-i poata sa-i schimbe ca pe ciorapi daca trebuie. Daca Dragnea ii spune sa se duca sa lege magarul de poarta PSD, premierul, chiar si intr-o intalnire de lucru cu Jens Stoltenberg, trebuie sa se scoale de pe scaun si sa mearga sa lege magarul, el, cu manuta lui, de poarta PSD. In felul asta stau, de fapt, lucrurile. In caz contrar, pateste ce a patit si Grindeanu.

Inlocuirea lui Dragnea se poate face printr-un Congres al partidului. Problema principala aici o reprezinta faptul ca rebelii din PSD au o influenta slaba iar Dragnea, cum spuneam si mai sus, este beneficiarul politic al masurilor economice luate. Din aceasta cauza sansele ca sa piarda sefia partidului sunt, pe aceasta cale, mici. Pe calea DNA, de asemenea sunt mici pentru ca nu i se pot face acuzatii serioase, dosare beton, cum se spune. Ci, mai mult, ar fi vorba despre alegatii. Fara un temei penal serios.

Dragnea este la apogeul Puterii sale. Influenta lui in teritoriu, conducand cel mai mare partid din Romania care a castigat detasat alegerile parlamentare, este coplesitor de mare. Administratia Locala ii e la picioare pentru ca stie ca din cauza lui Dragnea au niste salarii atat de mari incat in urma cu doar cateva luni nici n-ar fi banuit, nici n-ar fi indraznit sa se gandeasca la un asemenea lucru. Nu mai vorbesc ca, datorita numirilor la Curtea de Conturi, vor avea libertatea sa faca orice, fara DNA, SRI, controale pe cap.

Asta e realitatea.

Opozitia e intr-o sitiuatie grea. Trebuie neaparat sa se gandeasca la un plan si sa-si ia in serios rolul de Opozitie.

Domnu’ Orban, unde sunt comunicatorii partidului? De ce nu-i avem PANA ACUMA? Si CAND ii vom avea? La anul? Ar trebui sa va grabiti si sa lasati, din pacate, cantatul din chitara si alte lucruri romantice pentru ca strategia lui Dragnea tine. Trust me! Si in felul acesta Dragnea isi consolideaza puterea. Opozitia ar trebui sa se trezeasca si s-o vedem cu adevarat activa, NU ce am vazut pana acum (cu cateva exceptii, desigur).

Octombrie 12, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 7 comentarii

Apropo de ce scriam cu putina vreme in urma…

Fara indoiala, ceea ce a facut Mirel Palada in studioul B1 tv – molestarea fizica a senatorului Mihai Gotiu – este, desigur, inacceptabil, iar legea trebuie aplicata pentru a descuraja un astfel de comportament.

Insa n-ar trebui sa ne mire… Spui Mirel Palada, spui PSD – nu e un secret pentru nimeni. Si, din pacate, ceea ce e si mai grav decat fapta unei singure persoane este faptul ca aceasta e o caracteristica, din pacate, pentru un partid intreg. Molestarea prin lovire cu pumnul in fata si cu picioarele, cum a facut Palada cu senatorul Mihai Gotiu, nu prea e vazut ca o fapta reprobabila, nici macar scandaloasa, in PSD. Observ ca acum s-a pornit o dezbatere, si e foarte bine.  Dar eu scriam despre aspectul asta, genul asta de oameni si fapte asemanatoare cu ceea ce a facut Palada, in postarea din 2 septembrie a.c.

Din pacate asta este nivelul in PSD, inclusiv cel de competenta profesionala: foarte scazut. Si afirm acest lucru fara sa-mi fac iluzii asupra clasei politice in general. Insa in PSD situatia pare a fi mult mai grava, lucru care se vede si in programul „minune” al PSD cat si in declaratiile ministrilor, dar si in cele ale premierului, precum si in extrem de slabele performante guvernamentale. Si asta lasand la o parte cazurile de coruptie. Din pacate, PSD nu reuseste sa aiba o politica adecvata in privinta factorului uman nereusind sa atraga elite in partid, sa promoveze oameni cu adevarat valorosi, intelectuali de stanga sau intelectuali europeni. Acest partid, care se considera de stanga, a ajuns sa fie puternic criticat chiar de intelectuali de stanga, care nu se regasesc in ideile si comportamentul politic al acestui partid. Iar acest partid e cel mai mare partid din Romania si partid de guvernamant, care a castigat la un scor detasat alegerile. Iata de ce e grav ce se intampla in acest partid si lucrurile stau asa de multa vreme.

Comportamentul politic al multor membri din PSD exprima o varianta politica nedemocratica, pe care PSD o sustine sau, in cel mai bun caz, o tolereaza, aducand prejudicii majore Romaniei pe plan international. Titulescu avea, desigur, dreptate, cand spunea: „dati-mi o politica interna buna, ca sa va dau o politica externa buna”. Nesanctionarea acestui comportament de catre forurile de conducere ale partidului reprezinta o grava eroare. Iar Parchetul General ar trebui sa se autosesizeze in cazul proliferarilor de amenintare cu moartea din partea unor parlamentari PSD la adresa altora din alte partide. E semnificativ si faptul ca pe Google se gasesc foarte usor astfel de stiri – de exemplu: aici, aici si aici. Un astfel de comportament este un motiv in plus pentru a sustine cu tarie DNA si de a ranforsa Justitia din Romania. „Daca nu ne aresteaza pe toti…” spunea Liviu Dragnea. Domnule Dragnea, daca e cazul: PE TOTI, FARA DISCUTIE!!!  Prin aceste amenintari cu moartea si prin atitudini precum cele ale lui Mirel Palada, PSD, prin faptul ca nu condamna ferm aceste derapaje si nu ia masuri ferme in partid, SE FACE VINOVAT DE INFRACTIUNEA NUMITA: INCITARE LA VIOLENTA IN SOCIETATE!!

De aceea sper ca Justitia sa se autosesizeze si sa ia masuri preventive pentru a curma eventuale derapaje societale ce ar putea fi induse de comportamentul iresponsabil al multora din PSD!

De asemenea, ar trebui sa ne gandim ce fel de partid e acesta! Un partid parca prea mare, in care oamenii de stanga nu se mai regasesc in el, in care apar astfel de indivizi cu un comportament mai degraba mafiot decat de om politic… Poate ca misiunea istorica a unui astfel de partid s-a incheiat si poate ca acest partid ar trebui sa dispara, pentru ca aduce mult mai multe prejudicii Romaniei decat beneficii. Eventual beneficii grase pentru anumite persoane si atat, nimic mai mult. Poate ca e cazul, poate ca era demult cazul ca Stanga din Romania sa fie reconstruita in sensul unei Stangi democratice, moderne, occidentale, europene. Cu actualul PSD, din pacate, nu se vede lucrul acesta. Dimpotriva!

Septembrie 15, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 26 comentarii

Radiografia judetului Teleorman

Se discuta foarte mult zilele acestea despre Liviu Dragnea si „ispravile” sale. Mult mai putin se vorbeste despre judetul Teleorman, un fief al PSD, de unde e Liviu Dragnea si pe care cu „onor”, cu ghilimelele de rigoare, fireste, l-a condus si il conduce.

Iata o analiza de anul trecut semnata de Catalin Avramescu pentru Ziare.com:

Teleorman: Radiografia falimentului

 „Este campanie electorala, iar politicienii nostri fac orice altceva decat sa se refere la problemele reale ale Romaniei. Asa ca o vom face noi. Sa incepem de la un aspect simplu de inteles. Impartirea administrativa.

Citeste toate textele scrise de Catalin Avramescu pentru Ziare.com

In 1989 a fost, se spune, o „revolutie”. Sa zicem. Insa „revolutia” a pastrat intacta structura administrativa pe care Nicolae Ceausescu a impus-o in 1968. De ce? Pentru ca actuala guvernare se sprijina tot pe „judetele de partid” ale regimului socialist.

Pentru a vedea ce pagube produce acest sistem, sa consideram cazul judetului Teleorman, fieful infractorului Liviu Dragnea (cel care spera sa isi numeasca un prim-ministru la urmatoarele alegeri).

Prima observatie: judetul are circa 360.000 de locuitori. Mult mai putin decat… imediat dupa razboi, in 1948, cand avea 487.000. Si mult mai putin decat in anul 1966 (cand avea 516.000). Lumea fuge departe de acest loc. Judetul Teleorman este o epava sociala.

Cifrele o demonstreaza. Somaj de 11%. (In comparatie, judetul Timis are o rata a somajului sub 2%). Nici 40% dintre gospodarii nu au canalizare. Teleorman are una dintre cele mai scazute sperante de viata din Romania (72,2 ani).

Economia judetului este la pamant. Teleorman este judetul cu cel mai mare procent al locuitorilor care primesc venitul minim garantat (2,9% – spre comparatie, in judetul Timis aceasta cifra este de doar 0,2%).

In 2015 productia industriala a scazut cu 15% fata de 2014. O parte din economia judetului apartine lui Ioan Niculae (patronul de la Interagro, un alt infractor condamnat). Investitiile totale straine din 1991 pana in 2015 sunt de 65 de milioane de euro (ati citit bine, cifra este totalul unui sfert de secol). Daca Teleormanul ar fi fost o fabrica, ar fi avut de mult lantul pe usa.

Politic vorbind, alta cifra mi se pare mult mai interesanta. Produsul Intern Brut per capita a fost, in 2015, de doar 4.341 euro. Daca Teleormanul ar fi o tara, ar ocupa pozitia 133 in lume. Sub Pakistan (4.403 euro). Sub Nicaragua (4.527 euro). Statistica este a Fondului Monetar International si cuprinde cifrele din 2015 ajustate la puterea de cumparare.

Sa analizam aceste clasamente. In 1959, unul dintre cei mai importanti specalisti in stiinte politice, Seymour Martin Lipset, a postulat ceea ce se cheama acum „Legea lui Lipset”. Aceasta stabileste ca exista o relatie directa intre venitul individual si democratie. (Mai pe romaneste: democratie pe burta goala nu exista).

Exista o intreaga discutie aici, insa pentru a simplifica, sa spunem acum ca democratia nu poate exista acolo unde venitul anual pe cap de locuitor este sub 5.000 de euro. India ar fi minimul absolut, cu 5.500 de euro anual. Sa imi explice cineva atunci de ce pretindem ca intr-un judet ca Teleorman este „democratie”?

Sa ne intelegem. Daca acceptam limita de 5.000 de euro, atunci sunt nu mai putin de 12 judete in aceasta situatie. Printre acestea: Olt, Vrancea, Vaslui. Dar subiectul nostru acum este judetul Teleorman.

Cum anume este posibila guvernarea democratica intr-un teritoriu cu un PIB pe cap de locuitor mai mic decat in Nigeria, Uzbekistan, Congo, Bhutan sau Bolivia?

In Teleorman nu este nici o universitate. Dar ce spun eu?… De curand s-a dezvaluit ca in Teleorman nu mai exista nici o librarie, ultima fiind inchisa in 2011. Judetul este pe ultimul loc in Romania la numarul de turisti cazati in 2015 (abia 1.478 de turisti in tot anul, de doua ori mai putini decat in Ialomita).

Sa va mai arat ceva. Teleorman are 4 senatori dintr-un total de 176. Ilfov, cu practic aceeasi populatie, are doar 2 senatori. Judetul Alba, cu o populatie comparabila, are si el doar 2 senatori.

Intelegeti acum smecheria? Oligarhia cu dosare penale care conduce acest judet inapoi in epoca de piatra are o influenta disproportionata la nivel national.

Aceasta este Romania. E formata din mai multe teritorii. Unele sunt dominate de socialisti. In Teleorman, la alegerile locale din 2016, socialistii au obtinut 57% din voturile exprimate. Cele mai multe dintre aceste teritorii ale baronilor rosii arata ca Lumea a Treia.

In alte tinuturi, situatia este diferita. Sa luam Sibiul, un judet comparabil ca populatie, insa unde socialistii sunt o minoritate. (Doar 31% dintre alegatori au votat cu PSD la alegerile locale din 2016). Rata somajului (4,5%) este sub jumatatea celei din Teleorman. PIB-ul anual per capita este 7.563 de euro. Investitorii straini sunt prezenti din anii ’90.

Ce este de facut? Sa tragem concluziile rationale. Un judet precum Teleorman este incapabil sa se sustina pe sine, economic si democratic. Mai mult, ii trage in jos si pe altii. Este doar o feuda pe care a pus mana o grupare infractionala. Iata de ce asemenea judete trebuie, ca regula generala, sa dispara de pe harta administrativa.

Solutia, cred, este regionalizarea asimetrica. Exact ce inseamna asta, am sa discut cu alta ocazie. In cazul nostru, problema este la Alexandria. Politicienilor de acolo trebuie sa li se ia posibilitatea de a-si aduce concetatenii la sapa de lemn.

Catalin Avramescu este conferentiar la Facultatea de Stiinte Politice, Universitatea Bucuresti, fost consilier de stat, seful Cancelariei Prezidentiale (2008-2011) si ambasador in Finlanda si Estonia (2011-2016).

Este bine punctata lipsa competitiei politice in judetul Teleorman unde PSD castiga absolut majoritar alegerile si asta nu de ieri, de azi.

De asemenea e o realitate scaderea populatiei judetului – v. si aici: Teleorman are mai putini locuitori decat avea in 1948 (487.394) si mult mai putini decat avea in 1977 (518.843). Din 1977 incoace populatia judetului a scazut continuu. In 2011 numarul de locuitori era de 360.178 persoane.

Comparatia cu Sibiul are la baza doar populatia si aspectul politic – mi se pare ca ar putea fi insuficient pentru a creiona exact realitatea.

Insa sunt statistici absolut socante, halucinante in privinta numarului mediu al salariatilor din judet. Iata aici o statistica in acest sens, pe care o prezint mai jos si care apartine INS:

NUMĂRUL MEDIU AL SALARIAŢILOR

mii persoane
Judeţul Teleorman Total salariaţi din care: muncitori
1990 126.3 102.2
1995 90.7 64.2
2000 65.9 43.4
2001 62.0 40.3
2002 62.0 40.6
2003 59.8 37.6
2004 55.7 32.9
2005 56.1 33.2
2006 54.5 32.8
2007 56.9 34.0
2008 58.0
2009 54.0
2010 50.3
2011 49.1
2012 51.0
2013 51.8
2014 52.1
2015 51.4

Deci in 1990 erau 126 de mii de salariati, dintre care 102 mii de muncitori. In 2015 avem 51,4 mii de salariati, iar muncitori… De remarcat faptul ca aceasta scadere e continua.

O alta chestiune e cea a numaurlui de someri, iata aici ce spune o statistica tot a INS, pe care o reproduc:

ŞOMERII ÎNREGISTRAŢI ŞI RATA ŞOMAJULUI

           
Judeţul Teleorman Şomerii înregistraţi la
Agenţiile pentru ocuparea
forţei de muncă
(număr persoane)
din care:
femei
(număr
persoane)
  Rata şomajului
– total (%)
Rata şomajului
– femei (%)
1991 7031 4290 3.4 4.3
1995 21695 10973 10.0 11.1
2000 18964 8482 9.0 8.4
2001 15611 6745 7.7 7.0
2002 19668 7786 10.2 8.4
2003 19343 7327 10.3 8.2
2004 13860 5225 8.0 6.4
2005 15504 5818 8.9 6.8
2006 14269 5263 8.2 6.2
2007 12552 5129 7.3 6.1
2008 13702 5871 8.1 7.2
2009 19976 7628 11.9 9.4
2010 18624 6949 10.8 8.1
2011 15197 6029 9.1 7.1
2012 16839 6390 9.6 7.4
2013 18664 7025 10.8 8.5
2014 18888 7163 11.2 8.8
2015 18535 6984 11.6 9.3
SURSA: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă

Este izbitoare cresterea abnorma a ratei somajului in perioada 1991-1995. Iar dupa 1995 aceasta s-a situat constat la peste 7%!! Aceeasi poveste in privinta ratei somajului in randul femeilor, foarte ridicata!!

Pentru mai multe statistici referitoare la judetul Teleorman – aici. Trebuie spus, de asemenea, ca a crescut castigul salarial mediu net lunar – v. aici – semnificativ in perioada 2001 – 2015. Considerat per total economiein 2001 era de 291 lei RON/salariat. In 2015 a ajuns la 1415 lei RON/salariat. O crestere foarte mare, de 386,2% fata de 2001. In 2015, cel mai mic salariu este de 961 de lei.

Sa vedem cum stam cu numarul salariatilor – statistica INS aici si aici:

NUMĂRUL MEDIU AL MUNCITORILOR, PE ACTIVITĂŢI ALE ECONOMIEI NAŢIONALE LA NIVEL DE SECŢIUNE CAEN, ÎN ANUL 2007

                                                                                                   număr persoane

                                           Judeţul Teleorman

Total

Total economie 34048
Agricultură, vânătoare şi silvicultură 3564
Pescuit şi piscicultură 4
Industrie –total- 15638
din care:
Industrie extractivă 2660
Industrie prelucrătoare 11875
Energie electrică şi termică, gaze si apă 1103
Construcţii 2704
Comerţ 4863
Hoteluri şi restaurante 737
Transport, depozitare şi comunicatii 1617
Intermedieri financiare 37
Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 1507
Administraţie publică şi apărare 449
Invăţământ 419
Sănătate şi asistenţă socială 1130
Celelalte activităţi ale economiei naţionale 1079

si

NUMĂRUL MEDIU AL SALARIAŢILOR, PE ACTIVITĂŢI ALE ECONOMIEI NAŢIONALE

                                                                                                                                                                     Număr persoane
Judeţul Teleorman

(CAEN Rev.1)

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Total   economie 61856 61955 59838 55737 56126 54562 56900 57809
Agricultură, vânătoare şi silvicultură 5476 6294 6306 5753 5682 5100 4754 4096
Pescuit şi piscicultură 6 11 4 5 4 2 5 10
Industrie 25860 25233 24388 21480 21406 19118 18734 17303
     din care:
           Industrie extractivă 5391 5580 5446 5120 4447 3887 2969 3007
           Industrie prelucrătoare 18461 17712 17346 14240 15119 13506 14295 13150
           Energie electrică şi termică, gaze şi apă 2008 1941 1596 2120 1840 1725 1470 1146
Construcţii 2794 1983 2050 2427 1986 2112 3352 3652
Comerţ 6519 6935 5062 5566 6799 7377 7409 8348
Hoteluri şi restaurante 598 862 720 373 433 503 828 489
Transport, depozitare şi comunicaţii 3823 3838 4122 2775 2446 2316 2354 2269
Intermedieri financiare 733 791 661 654 615 627 740 709
Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 1687 1482 1379 1691 2069 2468 2503 2640
Administraţie publică şi apărare 3187 3098 3250 3302 3402 3451 4001 4686
Învăţământ 5910 5782 5690 5652 4953 4944 5163 5391
Sănătate şi asistenţă socială 4194 4716 4697 4697 4858 5054 5436 5653
Celelalte activităţi ale economiei naţionale 1069 930 1223 1362 1473 1490 1621 2563
 

Număr persoane
Judeţul Teleorman

(CAEN Rev.2)

2008 2009 2010 2011 2012      
Total economie 57809 53669 50350 49125 51028
Agricultură, silvicultură şi pescuit 3613 3939 3587 3746 4424
Industrie 19044 15282 14392 14063 14769
Industrie extractivă 3007 2030 1860 1658 1514
Industrie prelucrătoare 12985 10497      9932    10085 11044
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat 851 697 690 534 420
Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare 2201 2058 1910 1786 1791
Construcţii 3679 3093 2249 2232 2665
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor 8340 8271 8145 8360 7354
Transport şi depozitare 1968 1972 1736 1939 2065
Hoteluri şi restaurante 489 643 552 671 816
Informaţii şi comunicaţii 622 467 447 512 556
Intermedieri financiare şi asigurări 713 694 667 635 696
Tranzacţii imobiliare 186 172 91 156 183
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 837 811 762 708 839
Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport 2255 2314 2255 2483 3162
Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public 4615 4822 4347 3673 3606
Învăţământ 5391 5385 5389 4686 4775
Sănătate şi asistenţă socială 5533 5298 5197 4589 4341
Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 219 359 343 444 425
Alte activităţi ale economiei naţionale 305 147 191 228 352
 

SURSA: Cercetarea statistică privind costul forţei de muncă

 

Număr persoane
Judeţul Teleorman

(CAEN Rev.2)

2013 2014 2015          
Total economie 51791 52087 51392
Agricultură, silvicultură şi pescuit 4181 4595 4343
Industrie 14635 14942 14575
Industrie extractivă 1346 1520 1390
Industrie prelucrătoare 11062 11211 10995
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat 356 311 315
Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare 1871 1900 1875
Construcţii 3013 2841 2749
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor 8497 8154 7996
Transport şi depozitare 2129 2012 1986
Hoteluri şi restaurante 748 1087 805
Informaţii şi comunicaţii 448 375 345
Intermedieri financiare şi asigurări 611 567 490
Tranzacţii imobiliare 169 196 320
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 916 869 1001
Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport 3240 3382 3474
Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public 3383 3336 3570
Învăţământ 4695 4710 4729
Sănătate şi asistenţă socială 4335 4293 4311
Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 424 431 408
Alte activităţi ale economiei naţionale 367 297 290
 

SURSA: Cercetarea statistică privind costul forţei de muncă

Ce observam? Desi in scadere, cel mai mare numar al salariatilor este in industrie! De observat ca in agricultura sunt putini salariati, daca e sa judecam comparativ. Si aici o statistica ceva mai restransa:

PERSONALUL UNITĂŢILOR LOCALE ACTIVE DIN INDUSTRIE, CONSTRUCŢII, COMERŢ ŞI ALTE SERVICII, PE ACTIVITĂŢI ALE ECONOMIEI NAŢIONALE, ÎN ANUL 2015

Judeţul Teleorman

Activităţi (secţiuni CAEN Rev 2)

Personalul1)

(număr persoane)

   Total judeţ 33484
Industrie extractivă 1662
Industrie prelucrătoare 11108
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică 304
Distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare 1076
Construcţii 2380
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor 8847
Transport, depozitare, şi activităţi de poştă 1875
Hoteluri şi restaurante 874
Informaţii şi comunicaţii 563
Tranzacţii imobiliare şi activităţi de servicii pretate în principal întreprinderilor2) 3650
Învăţământ 114
Sănătate şi asistenţă socială 622
Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 409

1) Numărul mediu de persoane ocupate

2) Include activitatea de cercetare

V-as sugera sa cititi si aceste doua articole din Adevarul:

Declinul industriei din Teleorman

Marea devalizare a industriei din Teleorman

Oamenii au votat cu PSD-ul degeaba… In mod clar situatia dezastruoasa se datoreaza statului. Al doilea articol precizeaza faptul ca: „Declinul industriei a început după Revoluţia din 1989 şi a fost provocat, în majoritatea cazurilor de privatizări eşuate.” E de luat aminte ca Teleormanul era, inainte de 1989, bine aspectat industrial. In momentul Revolutiei toata industria era functionala. Cum e posibil sa nu se gaseasca, in timp, dupa Revolutie formule de dezvoltare a unui judet unde aveai o baza de plecare, unde exista o industrie functionala in care-si castigau painea cinstit atatia oameni? Mie mi se pare ca nici nu s-au cautat astfel de formule si solutii viabile de dezvoltare. Dar stau si ma intreb: ce s-a urmarit de fapt? Sa se arate ca era mai bine pe vremea comunismului? Interesant este ca parca nimeni nu s-a gandit la consecintele unei astfel de distrugeri in masa a industriei a unui judet intreg… Privind datele statistice si lecturand aceste articole ce descriu realitati, cu greu nu te poti gandi la o premeditare criminala in distrugerea industriala a Romaniei. Acest judet a fost aproape distrus economic in perioada de tranzitie. Aparitia baronilor locali, a unuia ca Liviu Dragnea, a fost consecinta acestor distrugeri vaste din economia nationala. Ar trebui ca cei responsabili din perioada de tranzitie sa raspunda in fata organelor abilitate: pentru ce s-a distrus o industrie functionala, afectand astfel un judet si nu doar un judet, pentru ca astfel de lucruri nu s-au petrecut doar intr-un judet?

Eu chiar nu inteleg ce s-a urmarit? O slabire a democratiei in tara noastra, prin crearea unor conditii economice neprielnice unei democratii sanatoase, bazata pe statul de drept? Felul in care arata realitatile ar conduce spre concluzia ca oligarhizarea tarii a fost o optiune a decidentilor politici ai tranzitiei si care a fost aleasa. Nu s-a urmarit nici o democratizare reala si nici o economie de piata functionala. Mie mi se pare ca s-a avut in vedere si crearea unei situatii demografice complicate. S-a urmarit cumva crearea unui decalaj economic dintre Estul si Sudul tarii (sarace), fata de Vestul tarii (mult mai prosper)? Catalin Avramescu are dreptate: PSD-ul castiga de regula in Estul tarii si in Sudul tarii. Uitati-va si la judetele Moldovei, controlate de catre PSD, a caror economiei s-a dus de rapa. Teleormanul este emblematic pentru tot Sudul si Estul tarii. Nu exista nicio librarie (!!!) in Teleorman – nu se poate sa nu te intrebi: se doreste mentinerea unui nivel cultural si de educatie scazut in acest judet?

O populatie ce se bucura de bunastare se poate emancipa si nu mai este usor controlata

Este foarte interesant un articol, tot de anul trecut, al lui Lucian Isar:

Romania este condusa prin inducerea periodica de crize

„Romania, desi este o tara bogata, a crescut in medie cu doar 1% pe an in ultimii 26 de ani.

Justificarea pentru aceasta subperformanta remarcabila vine din capturarea statului si din inducerea periodica de crize de catre cei care au avut control asupra parghiilor/politicilor economice.

Controlul unui stat prin inducerea de crize economice si generarea de potential pentru derapaje este o maniera premeditata si eficienta de a mentine puterea.

O populatie saracita si fara perspective este mai usor manipulata. Romania este un laborator de experimente. In zonele sarace din Romania eficienta metodei de a conduce prin crize este evidenta. Captura statului este omniprezenta. Un exemplu din Vaslui, instructiv si edificator este descris in urmatorul link http://invaslui.ro/2015/09/20/transmir-intra-in-insolventa-dup-ace-a-castigat-milioane-de-euro-cu-ajutorul-psd-regele-asfaltului-da-acum-o-teapa-statului-si-catorva-constructori/

Capitalismul aplicat in Romania a fost edificat de echipa ex-pres. Iliescu in perioada ’90-’92 si este similar cu cel impus in Rusia de echipa ex-pres. Yeltsin. Atunci au fost fixate coloanele de baza. Pastrarea puterii pe parcursul a 26 de ani de catre aceeasi corifei a fost realizata prin captura si inducerea de crize.

Forta metodei de a se mentine la puterea prin captura statului si prin inducerea de crize vine din:
– impactul amplu al unei crizei asupra societatii prin ruperea panzei societale
– propagarea fricii si inhibarea optimismului investitional
– mecanismele profund umane ale comunitatilor de a cauta o ancora de stabilitate in figura tatucului.

Generarea unei crize este doar inceputul. Propaganda si panica fac restul.

Dupa inducerea unei crize recuperarea economiei si a societatii dureaza. La o scadere de 20% este nevoie de o creste de 25% doar pentru a ajunge la acelasi nivel de plecare.

In cazul Romaniei nivelul de la sfarsitul anului 2008 a fost atins de abia la sfarsitul lui 2015. Un pas de 7 ani. Episoade similar se regasesc pe parcursul intregii perioade post revolutionare.

O populatie ce se bucura de bunastare se poate emancipa si nu mai este usor controlata.

Pe parcursul ultimilor 26 de ani avem exemple multiple de crize “puse cu mana”. Exemple pot fi saltul cursului de schimb dolar leu de la 7 000 la 14 000 si revenirea dupa 48 de ore la 9 000 lei in 1997, “declaratia de incapacitate de plata” facuta din greseala in 1999, scaparea cursului euro leu in 3,1 simultan cu liberalizarea creditarii in 2007, pastrarea dobanzilor la niveluri paralizante pe parcursul intregii perioade de criza 2009-2010 si restrictionarea normelor de creditare si provizionare.

Erorile de politica monetara si de credit nu au facut decat sa genereze si sa aplifice crizele. Cumpararea vectorilor de opinie si canalizarea publicitatii bancare au reusit sa mute atentia publicului de la conducerea Romaniei prin criza.

Momentan ne confruntam cu amenintarea facuta de un consilier BNR (Croitoru) de crestere a dobanzilor cand inflatia este la -3% anualizat, cu amenintarea privind modificarea (inasprirea) conditiilor de creditare prin noi norme BNR pentru creditul ipotecar, cu declaratiile panicarde ale presedintelui Consiliului Fiscal,cu ghidaje (moral suasion folosita stramb) de finantare si numire a prietenilor, de evitare a evidentierii ilegalitatilor, de restructurare/salvare/vanzare selective a portofoliilor bancilor private.

Criza nu se mai poate manifestain 2016 deoarece procesele economice au inertie. In schimb, prin tragerea franei de mana de catre decidentii de politica monetara si de credit se poate induce o criza in 2017.

Experienta conducerii Romaniei prin crize in ultimii 26 de ani a contribuit determinant la ritmul mediu redus de crestere si cel mai mult la dezvoltarea inegala a regiunilor Romaniei.”

Nu doar prin „tragerea franei de mana” se poate induce o criza. Actuala guvernare PSD-ALDE a apasat prea tare pe acceleratie si e posibil, cum arata Florin Citu, o criza intr-un viitor apropiat, poate chiar la anul… Insa iata ce spune Florin Citu intr-o postare pe FaceBook din 7 septembrie a.c.:

„Liviu Dragnea, ai curaj sa-ti rectifici erorile din programul de guvernare?

Astazi despre un lucru foarte important pentru viitorul nostru. In postare va explic de ce rectificarea bugetara poate fi doar una negativa.

In Romania rectificarile bugetare sunt fie pozitive, fie negative. Mai exista si situatia in care se iau bani din bugetul unui minister (pentru ca nu s-au cheltuit acei bani) si se transfera altor ministere. Atentie! Asta este o rectificare simpla, nu pozitiva (aviz Tudose). Rectificarea pozitiva se poate face doar cand veniturile la buget incasate sunt mai mari decat cele programate. Astfel guvernul distribuie un surplus. Rectificarea negativa se face atunci cand veniturile incasate sunt mai mici decat cele programate (aviz Dragnea). Atunci trebuie sa reduci cheltuielile.

A. Situatia existenta si premizele rectificarii bugetare

Rapoartele trimestriale publicate de ministerul finantelor arata ca dupa 6 luni veniturile la buget sunt cu 5 miliarde mai mici (!!!) decat cele programate. Asta in ciuda cresteri economice pe care Tudose ne-o vinde ca fiind cea mai mare din UE, de 5.8%.

Mai mult, in primele 6 luni ale lui 2017 datoria publica a crescut cu 18.7 miliarde lei. Iar preturile de consum, dupa 7 luni, au crescut cu 1.5% si sunt estimate sa depaseasca tinta de inflatie. Cel mai important lucru insa este ca din cresterea economica de 5.8% in primul semestru, 5.5 vine din consum. Adica 95%. Si cu toatea acestea veniturile din TVA sunt mai mici cu 4.7 miliarde decat cele programate.

Acestea sunt premizele de la care pleaca o decizie de rectificare bugetare care poate fi doar negativa!!!

Pentru o imagine cat mai clara a situatiei bugetului la momentul acestei rectificari bugetare sunt obligat sa cer ca Prim-Ministrul, Mihai Tudose, sa fie audita in Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital de la Senat pentru a prezenta executia bugetului general consolidat (nu doar a bugetului de stat), colectarea TVA fara SWAP, rambursarile TVA in comparatie cu programul aprobat la inceputul anului!

B. Decizia privind rectificarea bugetara

In aceste moment, situatia economica arata ca este necesara o rectificare a bugetului. Prima rectificare bugetara din acest an poate fi doar negativa.
In cazul in care guvernul decide sa faca o rectificare pozitiva, asa cum declara public, premierul Tudose se va afla exact in situatia in care se afla si guvernarea anterioara.

O rectificare bugetara pozitiva ma obliga sa propun PNL sa ceara o comisie de ancheta a rectificarii bugetare!!!

Sa argumentez.

La inceputul lui ianurie am facut parte din comisia de ancheta a rectificarilor bugetare din anul 2016. Aceasta comisie a fost ceruta de Liviu Dragnea pentru a ancheta “gaura” de la buget. Acum situatia este mult mai grava deoarece anul trecut veniturile la buget erau cu 4.7 miliarde mai mici decat cele programate. Anul acesta sunt cu 5.1 miliarde mai mici.

Dar, inainte de a avea aceasta rectificare este necesar sa avem concluziile raportului comisiei de ancheta pentru rectificarile din 2016. Va reamintesc ca in acel moment atat Grindeanu cat si Ministrul Finantelor Publice au declarat public ca Dragnea se inseala.

Aici este bine sa mentionez si ce spunea Curtea de Conturi despre rectificarile bugetare din 2016:
– cele două rectificări bugetare a fost realizată într-o manieră optimistă, deși gradul de realizare a veniturilor bugetare la momentul elaborării acestor acte normative înregistra valori cu circa 5% mai mici decât nivelul programat (veniturile nerealizate la BGC de 4,7 miliarde lei, respectiv de 9,5 miliarde lei);

– decizia corecta in cazul celor doua rectificari bugetare ar fi fost ajustarea negativă atât a veniturilor, cât și a cheltuielilor bugetului general consolidat; (aceasta este concluzia raportului Curtii de Conturi)

Concluzia mea este ca prima rectificare bugetara in acest an trebuie sa fie negativa!!!

In acest context trebuie sa mentionez si ce se intampla cu locurile de munca. In 2016 in primele 6 luni au fost create 131 mii locuri de munca, iar 2017 cu o crestere economica cu 1 punct procentual mai mare doar 120 mii locuri de munca! Vedeti de ce ma ingrijorez? Ne spun ca avem crestere economica record in timp ce veniturile la buget sunt mai mici si economica creaza mai putine locuri de munca.

Ceva nu se leaga!

Sfatul meu pentru guvernul Tudose este ca de aceasta data sa ia o decizie bazata pe realitatile economice si nu una care sa asigure doar promovarea imaginii PSD. Aceasta este o decizie foarte importanta!”

E clar ca suntem intr-o situatie de depreciere a economiei, dar Guvernul Tudose pare a nu tine cont de acest lucru… Florin Citu are dreptate: ceea ce trebuie facut acum este sa se evite dezechilibre bugetare mari, ce ne pot afecta in viitor. Guvernul insa s-ar putea imprumuta. Insa ceea ce e uimitor la noi e faptul ca Guvernul n-are, in realitate, nicio strategie legata de imprumuturi si de folosirea acestor bani. Ei vor merge automat in salariile de la stat, ca PSD doar a promis marirea salariilor la stat, in general vorbind in consum, marind deficitul balantei comerciale si indatorand fara vreun folos tara. Aici nu e vorba de o refacere industriala a tarii, nu asta urmareste acest Guvern, desi ar trebui inceput tinand cont, spre exemplu, de realitatile din Teleorman, judetul sefului PSD, de care acesta nici nu se sinchiseste. Nici modernizarea Armatei nu-i preocupa, desi ar trebui pentru ca avem o obligatie fata de NATO de crestere la 2% din PIB a bugetului pentru Aparare si acest lucru ce se si impune in actualul context international. Banii merg in consum si nimic mai mult – la atat se reduce filozofia economica a cuplului penal Dragnea-Valcov. Fara vreun plan, fara vreo strategie economica viabila. Ce spune Dl. Citu e real: se cauta prin orice mijloace sa se asigure promovarea imaginii PSD si nimic mai mult – de fapt e singurul plan, singura strategie a PSD-ului.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor si statisticilor.

Septembrie 9, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii