Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Ce spun sondajele de opinie? Ar fi favorabile alegerile anticipate pentru PNL?

N-am prea vazut analisti care sa comenteze sondajele de opinie ca sa intelegem mai bine cum stau lucrurile. Eu am gasit doua sondaje de luna trecuta:

HotNews

Sondaj Avangarde: Cine ar castiga alegerile intr-o competitie Iohannis – Firea? Cum arata clasamentul increderii in personalitati

Daca maine ar avea loc alegeri prezidentiale, Klaus Iohannis ar obtine 40%, Gabriela Firea 44% insa 16% dintre cei intervievati declara ca nu sunt decisi, arata barometrul lunar realizat de Avangarde. Sondajul a fost realizat in perioada 3 – 12 mai prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un esantion de 800 de oameni, avand o marja de eroare de 3, 47%. ¬Avand in vedere procentul mare de nehotarati, este posibil orice rezultat, fie Iohannis castigator, fie Firea¬, a explicat pentru HotNews.ro sociologul Marius Pieleanu, directorul Avangarde.

  • UPDATE Primarul Capitalei, Gabriela Firea, a declarat, marti seara, la Antena 3 ca ca doreste sa-si finalizeze mandatul la Primaria Capitalei, precizand ca „in mod categoric si sub nicio forma” nu se va putea juca un meci final Firea-Iohannis in campania pentru prezidentiale. „Decizia mea acum este categoric sa-mi finalizez mandatul la Primaria Capitalei. Vreau sa subliniez ca in mod categoric si sub nicio forma nu se va putea juca un meci final Firea-Iohannis in campania pentru prezidentiale, pentru simplul motiv ca vreau sa-mi duc mandatul la bun sfarsit la Primaria Generala a Capitalei”, a precizat Firea la Antena 3.

„Decizia mea acum este categoric sa-mi finalizez mandatul la Primaria Capitalei. Vreau sa subliniez ca in mod categoric si sub nicio forma nu se va putea juca un meci final Firea-Iohannis in campania pentru prezidentiale, pentru simplul motiv ca vreau sa-mi duc mandatul la bun sfarsit la Primaria Generala a Capitalei”, a precizat Firea la Antena 3.

Potrivit sondajului, la intrebarea „ce parere aveti despre urmatorii¬”, despre Gabriela Firea 59% declara ca au o parere buna, pe locul doi se plaseaza Sorin Grindeanu cu 48%, pe trei Klaus Iohannis cu 47%, pe patru Calin Popescu Tariceanu cu 44% iar pe cinci Victor Ponta cu 39%. Tot la capitolul incredere Dacian Ciolos este cotat cu 35%, Traian Basescu cu 22%, Nicusor Dan cu 21% iar Raluca Turcan cu 18%.

Desi nu apare in sondaj, potrivit informatiilor HotNews.ro Liviu Dragnea a scazut semnificativ la capitolul incredere, fiind cotat cu doar 25%.

La partide, PSD se pastreaza la 44% daca duminica viitoare ar avea loc alegeri, PNL ar obtine 24% iar USR creste de la 8% la 12%, capitalizand foarte probabil protestele din februarie. ALDE ar creste usor la 8% iar UDMR se mentine la 5%. In schimb, potrivit sondajului Avangarde, PMP-ul lui Traian Basescu nu ar mai intra in Parlament, scazand la 3%.”

Stiri pe surse

Ultimul SONDAJ de opinie din România: Cum stau principalele personaje

„IMAS a realizat un sondaj exclusiv pentru Realitatea Tv ce arată încrederea românilor în politicieni, intenția de vot, dar şi gradul de optimism pe care cetăţenii îl au faţă de o direcţie bună în care se îndreaptă România. Astfel, potrivit studiului „Optimism şi opinii politice ale românilor 2001-2017” politicianul în care românii au cea mai mare încredere este Klaus Iohannis: cifrele arată că în aprilie 2017, 35,2% dintre români au multă sau foarte multă încredere în preşedinte, în timp ce Liviu Dragnea se află într-o scădere continuă: 24,3% în aprilie 2017, faţă de 32% în ianuarie 2017. Surprinzător este gradul de încredere de care se bucură premierul Sorin Grindeanu, 33,9%. Pe de altă parte, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, 41% din populaţie ar vota PSD, în timp ce doar 25% dintre români ar vota PNL. Sondajul mai arată şi nivelul de trai al românilor, în toate Guvernele, în perioada 2001-2017. Astfel, în prezent, 44% dintre cei intervievaţi se declară destul de mulţumiţi sau foarte mulţumiţi cu nivelul de trai din timpul mandatului lui Grindeanu.

Potrivit studiului menţionat, la momentul aprilie 2017, dintre personalitățile politice evaluate, pe primul loc în topul încrederii se află Klaus Iohannis, cu 35,2% încredere multă sau foarte multă. Această valoare este una comparabilă cu cea înregistrată la începutul anului 2016, dar sub nivelul de încredere înregistrat de Iohannis imediat după alegerile prezidențiale din noiembrie 2014 (67% în ianuarie 2015).

În ceea ce îl privește pe fostul Președinte al României, Traian Băsescu, o analiză longitudinală a nivelului de încredere de care beneficiază acesta relevă o evoluție constantă, fără schimbări semnificative. Așadar, Traian Băsescu a început anul 2016 cu un nivel de încredere de 13,5%, ajungând în aprilie 2017 la 15,5% încredere multă sau foarte multă.

Când vine vorba despre nivelul de încredere asociat Premierului Sorin Grindeanu, procentele nu au fluctuat semnificativ de la începutul anului şi până în prezent, procentele fiind similare celor obținute de Klaus Iohannis. Astfel, 33.9% dintre românii de 18 ani și peste declară în momentul de faţă că au multă sau foarte multă încredere în Sorin Grindeanu.

Fluctuaţii semnificative în tendinţele de încredere se înregistrează, însă, pentru Președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea. Încrederea asociată liderului PSD a crescut susţinut de la începutul anului trecut şi până în prima lună a lui 2017, când procentul de încredere era de aproximativ 32%. După evenimentele din februarie, nivelul de încredere asociat lui Liviu Dragnea a înregistrat o scădere accentuată, de aproximativ 10 procente. Datele din Barometrul de Opinie realizat în aprilie 2017 îl plasează pe Liviu Dragnea la 24,3% încredere multă sau foarte multă.

Când vine vorba de preferințele politice ale românilor, situația actuală este următoarea: PSD obţine în prezent 41% din opțiunile exprimate, urmat de PNL care ar fi votat de 25% dintre cei care şi-au declarat intenţia de a participa la următoarele alegeri parlamentare, lista fiind completată de partidele care întrunesc mai puțin de 10 procente – ALDE, PMP, UDMR, USR, PRU și altele. Procentele obţinute de Partidul Social Democrat au rămas relativ constante pe tot parcursul anului 2016, scăderi reduse înregistrându-se după momentul februarie 2017, în timp ce PNL a revenit la nivelul înregistrat înainte de ultimele alegeri parlamentare, iar USR și-a păstrat scorul de la finele anului trecut.

În 2001, în primele patru luni ale guvernării PSD 2000-2004, procentul românilor care apreciau că lucrurile în România mergeau într-o direcție bună se situa în jurul pragului de 40%. Debutul guvernării Adrian Năstase a fost, de altfel, unul fluctuant în raport cu percepțiile românilor legate de direcția generală a țării, diferența cea mai mare fiind de aproximativ 10 puncte procentuale și înregistrându-se între lunile martie (44,2%) și aprilie (34,7%).

Comparativ cu valorile înregistrate la începutul guvernării Năstase, în percepția românilor guvernarea Tăriceanu a debutat în 2005 cu un nivel superior al optimismului cu privire la direcția în care se îndrepta țara. Astfel, în ianuarie 2005, 65% dintre români afirmau că direcția în care mergeau lucrurile în țara noastră era una bună. Totuși, următoarele trei luni ale guvernării liberale au fost caracterizate de o tendință descendentă a gradului de optimism, acesta scăzând până la 42%. Începând cu anul 2009, criza economică mondială și-a făcut simțite efectele și la nivelul societății românești.

Astfel, la debutul Guvernării Boc II (decembrie 2009 – februarie 2012), procentul românilor care considerau că țara se îndreaptă într-o direcție bună era unul scăzut (21,3%). În primele patru luni ale anului 2010, cel mult o cincime dintre români erau optimiști cu privire la viitorul țării. Mai mult, în martie 2010 doar 12,4% dintre români evaluau direcția în care se îndreptau lucrurile în România ca fiind pozitivă. Acest pesimism al românilor în relație cu direcția generală a țării a surprins în mod edificator manifestarea crizei economice mondiale la nivel de percepție socială.

În ceea ce privește debutul guvernării Ponta IV (decembrie 2014 – noiembrie 2015), gradul de optimism al românilor față de viitorul țării era plasat, în primele luni ale anului 2015, între 56,9% (valoare înregistrată în luna ianuarie) și 44,9% (procent aferent lunii aprilie). De remarcat că între ianuarie 2015 și februarie 2015 optimismul românilor cu privire la direcția în care se îndrepta țara a scăzut cu 10 puncte procentuale.

Anul 2016 a adus la conducerea țării guvernarea tehnocrată a Cabinetului Cioloș. Astfel, în ianuarie 2016, optimismul celor intervievaţi se situa la 36,8%, acesta având însă ulterior o tendință descendentă – 31,7% în februarie și 26,4% în martie. Totuși, aprilie 2016 marchează o ușoară creștere a procentului de români care considerau că direcția în care se îndrepta România era una bună (28%).

Seria de date cu privire la optimismul românilor în raport cu direcția în care se îndreaptă țara se încheie cu primele patru luni ale guvernării Grindeanu. În ianuarie 2017, la finalul primei luni de guvernare a Executivului Grindeanu, percepția că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcție bună era împărtășită de 36,7% dintre români, procent similar cu cel înregistrat în luna aprilie 2017 (35,4%). Se remarcă, totuși o scădere de 6 puncte procentuale în luna martie, aspect ce poate fi explicat, cel puțin parțial, prin cristalizarea opiniei publice cu privire la protestele desfășurate în Piața Victoriei.

În ceea ce priveşte evaluarea subiectivă a nivelului de trai, seria de date aferentă primelor patru luni de guvernare ale principalelor Cabinete din 2001 până în prezent este caracterizată de un profil ce poate fi separat în două tendințe. Astfel, dacă în perioada 2001-2010 evaluările românilor au fluctuat în intervalul 13%-25%, după 2015 procentul celor care se declarau mai degrabă mulţumiţi cu propriul nivel de trai a depășit 33%. În prezent, 44% dintre cei intervievaţi se declară destul de mulţumiţi sau foarte mulţumiţi cu nivelul actual de trai, conform sursei citate.

content-image

content-image

content-image

Sa comentam putin aceste rezultate.

In primul rand as remarca un lucru important: increderea crescuta de care se bucura Sorin Grindeanu in raport cu Liviu Dragnea, in contextul in care PSD se bucura de o incredere destul de mare din partea romanilor, mult mai mare fata de increderea pe care romanii o acorda PNL-ului – ambele sondaje arata lucrul asta. Increderea romanilor in PSD-ALDE n-a slabit nici dupa episodul cu Ordonanta 13 si mitingurile din Piata Victoriei, lucru care a diminuat increderea in Liviu Dragnea.

Este destul de plauzibil sa presupunem ca Dragnea, care conduce PSD, nu vede cu ochi prea buni evolutia pozitiva a lui Grindeanu. In treacat fie spus, Gabriela Vranceanu-Firea a declarat ca doreste sa-si duca pana la capat mandatul la Primaria Capitalei, Presedintia nu intra in sfera de interes a dumneaei, desi conduce detasat in topul increderii romanilor in personalitatile politice. Din acest punct de vedere, Gabriela Firea nu reprezinta un pericol pentru Liviu Dragnea, presupunand si nu chiar fara temei faptul ca dansul ar avea ambitia sa candideze la viitoarele prezidentiale. Pe cand guvernarea Grindeanu nu doar ca nu a scazut PSD (bine, nici nu  avut timp sa se erodeze), dar l-a si propulsat pe premier ca o personalitate pesedista in care romanii au multa incredere, dupa D-na. Firea. E clar ca, cel putin in mai, premierul il eclipsa serios pe presedintele PSD, Dl. Liviu Dragnea. De aceea nu apare deloc foarte clar de ce Grindeanu ar fi trebuit sa-si dea demisia in urma acelei „evaluari” de partid, cu atat mai mult cu cat PSD e in frunte, iar perceptia populatiei asupra actualei guvernari e una cat se poate de buna. Din aceasta cauza nu e clar de ce Dl. Grindeanu ar fi trebuit sa se comporte ca un simplu om de partid.

Un alt aspect important ar fi pozitia principalului partid de Opozitie, PNL, care de abia a avut un Congres si si-a ales conducerea. In asemenea conditii e prematur sa discutam acum de o coagulare a fortelor de Opozitie. De asemenea, PNL, cel putin in aceste sondaje de luna trecuta, e cu mult sub PSD in ceea ce priveste increderea electoratului. Fara indoiala, daca si acum lucrurile stau tot asa sau nu exista modificari semnificative ale datelor, PNL ar pierde alegerile anticipate. Acest lucru ar fi favorabil, fara indoiala PSD care ar castiga din nou con brio alegerile si si-ar consolida pozitia de lider in ceea ce priveste increderea populatiei.

Ar trebui sa vedem ce spun acum sondajele, data fiind aceasta situatie. Daca nu le avem comentam ce avem la indemana.

Sondajele acestea spun multe despre cum arata Romania din punct de vedere social. Arata, cum afirmam si in postarea precedenta, ca Romania ramane o tara de stanga. Mitingurile din Piata Victoriei impotriva Ordonantei 13, despre care am scris si pe blog, nu au condus la o scadere semnificativa a PSD. PSD a scazut, e adevarat, dar nu mult. Iar PNL a crescut si el, dar insuficient. Efectul asupra PSD a fost nesemnificativ, tot socul negativ, la capitolul incredere, fiind incasat de Liviu Dragnea.

PNL, dupa alegerile legislative, a avut, ce-i drept, o conducere interimara. Totusi, trebuie remarcat ca lipsa de performanta a acestui partid la alegeri s-a continuat si dupa. Realist vorbind, sanse prea mari ca PNL sa castige alegerile anticipate nu sunt, de aceea alegerile anticipate ar fi favorabile PSD (ramane sa vedem si alte sondaje mai recente decat acestea care sa confirme sau sa infirme aceasta ipoteza). Ceea ce arata aceste sondaje ar trebui sa dea de gandit PNL-ului si, in general, celor de pe partea dreapta a esicherului politic romanesc. Asa cum se prezinta lucrurile din aceste sondaje, PNL are, cel putin acum, un slab potential de crestere. Acesta ar trebui crescut iar noua conducere a PNL ar trebui sa elaboreze o strategie in acest sens, tinand cont de faptul ca discursul de pana acum, axat doar pe anticoruptie, nu prea a dat rezultate. Si daca ma refer in extenso, la PPE, nu a dat rezultate favorabile nici in Republica Moldova. Rezulta de aici ca PNL ar trebui sa-si nuanteze discursul nu in sensul renuntarii la intarirea statului de drept, dar si la abordarea si punerea accentului si pe alte probleme, cum ar fi cele economice, legate de imbunatatirea nivelului de trai, crearea de oportunitati de afaceri in Romania, investitii, privatizari si explicarea mai buna a acestor lucruri populatiei.

Daca ne uitam la ce ne spun aceste sondaje despre partea dreapta a esicherului politic, observam ca din tot PNL-ul, daca pot sa spun asa, sta bine la capitolul incredere doar o singura persoana: Presedintele Iohannis. Evident, lucrul acesta nu-l putem considera suficient pentru cresterea electorala a partidului, mai ales tinand cont de rezultatele slabe inregistrate de PNL la recentele alegeri si la faptul ca, actualmente, se mentine tot pe acolo.

Un alt lucru interesant este ca USR se mentine relativ constant la capitolul incredere. Intr-un fel e logic: este vorba de o formatiune politica infiintata de curand. Insa ar trebui sa se gandeasca mai serios la cresterea electorala. Deocamdata nu prea vad acolo coerenta necesara si preocupare in acest sens. Spuneam si in postarea trecuta ca nu prea vedem reliefandu-se forte politice noi, desi lucrul acesta s-ar putea sa fie cat se poate de necesar: la alegerile legislative din 2016 prezenta la urne a fost de doar 39,42%, ceea ce arata ca exista potential in acest sens. Rezulta ca doar 39,42% din populatie se simte reprezentata de actualele partide politice, de actuala clasa politica din Romania. Interesant este ca, in aceste conditii, o forta politica noua, precum USR, care a tasnit, cum se spune, a inregistrat un procentaj, totusi, modest… Dar asta poate fi o parere subiectiva.

Remarcam in sondaje, efectuate pe esantioane reprezentative de populatie, o incredere de peste 40% in PSD, dar, cu toate acestea, la vot prezenta este sub 40%!! Aici am putea spune ca avem ceea ce se cheama: deznadejde a populatiei in politica si politicieni, nu doar intr-o anumita zona sau regiune a tarii unde fenomenul este tipic si cunoscut ca fiind de multa vreme o caracteristica zonala, ci la nivel national.

Aceasta deznadejde ar putea explica, in mod paradoxal poate, un lucru – e foarte interesant! – si anume de ce in perioadele de scadere drastica a increderii romanilor in guvernare – uitati-va, va rog, si la celelalte guvernari din sondajul de la al doilea articol – nu avem ample miscari de strada, proteste masive. Chiar si in timpul Guvernului BocII nu am avut proteste de mare anvergura, cum s-au intamplat, in vremea Crizei, prin alte parti. Nici nu vedem miscari de strada explozive, cum s-au inregistrat in Franta. Spre exemplu, in Romania nu vedem ciocniri intre politie si liceeni cum am vazut recent la Paris. Deschideti, va rog, articolul si observati cat de bine echipat era cel de la jandarmerie, in Franta, cu ocazia unor asemenea proteste!! Interesant este ca acesti elevi protestau atat impotriva lui Macron, dar si impotriva Marinei Le Pen!! Daca in cazul guvernarii Nastase, scaderea de incredere a avut drept consecinta sanctionarea cu ocazia votului, in timpul guvernarii Tariceanu, desi increderea s-a prabusit de la 65% la 42% n-am prea vazut o sanctionare drastica a acestei guvernari din partea populatiei. La alegerile din 2008, in conditiile unei prezente la urne de 39,2%, PNL singur, condus pe atunci de Dl. Tariceanu, obtine poate cel mai bun scor de pana atunci: peste 18%!! Iar PDL si PSD s-au aflat intr-un echilibru aproape perfect: aprox. 33% fiecare. Mai curand s-a echilibrat scena politica, decat sa vedem o sanctiune, la vot sau prin proteste de strada, din partea electoratului, in conditiile in care prezenta la urne a fost, de asemenea, foarte redusa. In asemenea conditii se pune problema: ce sanse ar avea o forta politica noua si cum ar trebui sa arate aceasta forta politica? Pentru ca in Franta s-a vazut ca partidul D-lui. Macron a castigat detasat!! Aici USR se mentine la un procent modest, in schimb absenteismul e mult mai mare!! De asemenea se vede ca noul PNL (PNL+PDL) a obtinut un scor ingrijorator de mic, sub 30%, evoluand fara convingere, fara tragere de inima.

Este de remarcat si un alt lucru: observati ce figura eclatanta a fost Macron (39 de ani) in campania electorala. La noi nu se remarca asa ceva. O figura noua, un om tanar, capabil, energic, modern. Din acest punct de vedere Grindeanu pare a dori sa se reinventeze. In rest nu prea vedem oameni noi, nici la PSD si nici la PNL, ma refer la conducere. Oameni noi au aparut in USR insa Nicusor Dan nu a avut o asemenea carisma precum Macron, desi performanta lui si a USR e, totusi, una buna tinand cont de faptul ca USR e un partid foarte nou. Il vedeam nu demult, la PNL, pe Viorel Catarama, om din generatia inceputului anilor ’90…  Nici miscarile de strada de la inceputul anului n-au scos in evidenta un om tanar sau un om nou pe scena politica. De asemenea nu se evidentiaza un om de elita – spun de elita, nu elitist. In Franta, Emmanuel Macron este un asemenea om, e de ajuns sa privim la ce studii are, ce formatie are. As dori sa vedem in Romania remarcandu-se un asemenea om pe scena politica, avand masterat in filozofie cu o teza despre Machiavelli si Hegel, cu masterat in afaceri publice la prestigiosul Institut de Studii Politice din Paris, care dateaza din 1872!!

As dori sa evidentiez aici un comentator de la France 24 care mi-a placut, chiar m-a impresionat: Dl. Gauthier Rybinski. E un contrast imens in raport cu ceea ce vedem la televiziunile noastre de stiri. Numai sa te uiti la el, sa-l privesti cum vorbeste si intelegi ce inseamna: tinuta de intelectual, limbaj de intelectual, comportament de intelectual!! Nu ca in Franta n-ar fi balacareala, ca n-o intalnim doar pe plaiurile mioritice, dar in studio, cand vorbeste acest om, balacareala se opreste!! La noi, nu stiu cat la suta din populatie poate sa inteleaga un intelectual si chiar ma gandeam ca ceea ce s-a intamplat la mineriade nu e chiar inexplicabil. Televiziunile noastre de stiri, cu mici exceptii, nu cresc nivelul mediu, de la noi, al populatiei. Partea proasta e ca la noi dominanta e balacareala, nu discursul intelectual.

Este foarte interesant ce remarca fostul premier, Dl. Adrian Nastase, referitor la PSD, ca om care cunoaste bine lucrurile din interiorul partidului:

„PSD trebuie reideologizat in spatiul stangii moderne europene, deoarece în partid nu mai au loc dezbateri de idei. Exista riscul ca, in PSD, sa ajungă în poziţii importante persoane atrase doar de avantajele participării la guvernare, fără a avea convingeri social-democrate. Un partid modern nu poate funcţiona doar pe criterii tranzacţioniste, fără o comunitate de valori împărtăşite. În ultimii 7-8 ani PSD nu a mai produs niciun document ideologic, prin care să fie stabilite abordările partidului faţă de transformările din societatea românească şi din lume;”

Corect!! Si e bine spus: reideologizat. Si nu oricum. Ci „in spatiul stangii moderne europene”! Dar sa privim ce se intampla in societate si as relua fraza subliniata de fostul premier astfel: cu toate ca ” in ultimii 7-8 ani PSD nu a mai produs niciun document ideologic, prin care să fie stabilite abordările partidului faţă de transformările din societatea românească şi din lume”, PSD a castigat detasat alegerile in conditiile unui absenteism pronuntat, iar populatia, in proportie de peste 40% – dupa cum arata sondajele – ii acorda incredere acestui partid. Dl. Nastase remarca de asemenea foarte bine: „Un partid are nevoie de disciplină şi organizare, dar acestea nu trebuie confundate cu o gestiune a puterii bazată pe frică” – dar cu toate acestea peste 40% din populatie are incredere in acest partid. De aici rezulta – si asta e partea cea mai proasta – ca pentru o mare parte din populatie, pentru majoritatea populatiei, astfel de lucruri nu prea conteaza. Cu alte cuvinte: „Si ce daca in 7-8 ani PSD n-a mai produs niciun document ideologic? Si ce daca gestiunea puterii e bazata pe frica? N-are importanta!”. Se remarca lipsa de atitudine chiar si in interiorul PSD si a trebuit sa vina aceasta criza politica ca sa se ia o atitudine in acest sens, altminteri s-ar fi tolerat aceasta stare de lucruri in continuare. Daca e sa analizam aceasta stare de lucruri din PSD, observam ca populatia care simpatizeaza cu acest partid si-l voteaza, de fapt nu-l ajuta deloc prin lipsa de atitudine, inclusiv prin lipsa de atitudine a intelectualitatii de stanga. Ci tolereaza indiferent o astfel de stare de lucruri.

Ce ar rezulta din astfel de stari de fapt? As spune ca avem o mare parte din populatie mai degraba indiferenta la peisajul politic din Romania. Dar, pe de alta parte, si o mare parte din populatie care nu se simte reprezentata de actualele partide politice de la noi, cu atat mai putin de catre cele europene, desi nu se vede o reactie decat preponderent sub forma unui absenteism pronuntat la vot. De asemenea, avem in societate o mare inertie sociala si din aceasta cauza avem o slaba implicare a oamenilor obisnuiti in politica. In Franta, in partidul D-lui. Macron, au existat tineri sub 30 de ani care au ajuns in Parlament. Este foarte interesant ca in Franta s-a gasit aceasta solutie de cooptare in politica a tineretului, care s-a manifestat nu doar o singura data prin proteste de strada. Am avea o mare problema daca rezultatul unor alegeri libere si corecte – libere si corecte, subliniez asta – ar fi, de fapt, unul fals datorita neprezentarii la vot, cauzata de faptul ca majoritatea populatiei nu se regaseste in oferta politica. Sau daca ceea ce ofera partidele politice ar fi ceva fals, adica ceva ce doar in aparenta ar corespunde asteptarilor populatiei.

Spuneam in postarea trecuta despre forte politice care sa conduca tara catre modernitate. In 1990 am avut o principala forta politica in acest sens: FSN. Apoi au fost partidele istorice care au format CDR. Au fost forte politice care si-au asumat obiective strategice: Partenerariatul Strategic cu SUA, integrarea Romaniei in UE si NATO, punerea tarii pe fagasul economiei de piata. Nu dezvolt acum o discutie despre realizarile si nerealizarile perioadei. Vreau doar sa spun ca acum s-ar putea sa fie nevoie de forte politice noi capabile sa continue acest drum al modernizarii. Evident, nu ne putem intoarce in trecut si nu putem sa reluam formule din trecut, mai ales ca vorbim de o alta perioada si pe atunci lucrurile erau altfel. Acum ar fi nevoie de forte politice care sa consolideze obiectivele strategice pe care le-am atins dupa eforturile din anii ’90, care sa raspunda asteptarilor Romaniei anului 2017 si care sa atinga noile obiective strategice cum ar fi, spre exemplu, intrarea in Spatiul Schengen. Noi ar trebui sa ne gandim la viitor si la faptul ca lumea din jurul nostru e intr-o continua schimbare. Progresele tehnice inregistrate pe plan mondial sunt mari si ne influenteaza viata, in vreme ce Romania balteste intr-o stare de competitivitate redusa.

E foarte greu de spus, daca nu chiar imposibil, spre exemplu daca avem partide care sa inteleaga si sa reprezinte cu adevarat tineretul actual al tarii. PNL reprezinta tineretul tarii, tinerii nascuti dupa 1990? PSD ii reprezinta pe acesti tineri care nu au cunoscut comunismul? USR poate…? Romania sa afla inca in matricea anilor ’90, desi societatea a evoluat. Se vede si din ce spunea fostul premier, Dl. Nastase, legat de „gestiunea puterii bazata pe frica”. Aceasta matrice politica de care vorbeam nu s-a prea schimbat, desi ecuatia politica nu mai e aceeasi. PSD, spre exemplu, n-a facut nimic spre a-i intelege pe tinerii care protestau in iarna in fata Palatului Victoria – i-a catalogat imediat ca ar fi sorosisti, oamenii scosi de multinationale in strada si alte prostii. Au facut un contramiting aducand acolo oameni din judete care voteaza preponderent cu PSD. Asa cum nu i-a inteles nici pe cei din diaspora si nu prea a facut eforturi ca sa-i inteleaga. Au curs, de regula, la fel, acuze la adresa lor. De asemenea, ar trebui spus ca reforma clasei politice, bazata pe anticoruptie, nu a condus la cele mai bune rezultate. Noi ar trebui sa ne gandim serios la aceste lucruri si constat cu tristete ca e o slaba preocupare in acest sens.

Fostul premier, Dl. Nastase, constata cu temei ca „modul de constituire a Cabinetului a generat nemultumire” – cititi postarea, e interesanta! Dar uitati-va cum voteaza populatia: la Primaria Bucurestiului au votat-o pe Gabriela Vranceanu-Firea, scriam aici despre asta si aratam:

„Eu stau si ma intreb care sunt calitatile D-nei. Gabriela Vranceanu-Firea pentru ca sa ocupe o asemenea functie ca cea de primar al Bucurestiului… N-am auzit, totusi, de marile calitati manageriale pe care le-ar poseda sau de experienta in administratie pe care ar avea-o… Sorin Oprescu condusese, totusi, un spital… PSD vine cu un star ale Antenelor, dar interesanta e parerea buna pe care dumneaei o are despre Traian Basescu:

Ştie să facă ştiri, să pună etichete, este deschis, jovial, este bine perceput de publicul mediu, sub nicio formă de cei care depăşesc acest nivel. Eu nu cred că un profesor universitar îl poate vota pe domnul Băsescu

Dar multe mai stie sa faca Traian Basescu! 🙂Deci, in viziunea D-nei. Vranceanu-Firea, Dl. Basescu e un om foarte priceput! Auziti: „Eu nu cred că un profesor universitar îl poate vota pe domnul Băsescu” – ce sa intelegem din asta? Ca D-na. Firea vizeaza electoratul intelectual din Bucuresti si nu oricare ci acea categorie de la profesor universitar la academician? Dl. Basescu se poate multumi si cu aceia din categoria de la mediu la cea mai de jos… 😉 Foarte interesant! 🙂”

Si atunci stai si te intrebi: ce a contat pentru populatie cand a votat-o pe D-na Firea? Pentru ca in felul asta pot ajunge „miniştri numeroase persoane care nu erau cunoscute în partid şi nici nu puteau prezenta o carte de vizită profesională foarte convingătoare”, daca tot castigi alegerile si cu astfel de ministri si daca populatia nu mai are niciun criteriu limpede in a decide democratic prin vot. Evident ca astfel de lucruri ar trebui urgent corectate pentru ca din starea asta tulbure nu poate iesi ceva bun. O scadere a calitatii democratiei conduce catre regres iar consecintele se traduc prin crize politice si societale. Dar ce este mai grav e faptul ca nu gandim pe o perspectiva mai larga de timp, analizand politic si propunand niste solutii politice viabile, fezabile care sa conduca spre propasirea tarii, fara a te situa in contratimp cu „propasirile timpului de fata”, cum se exprima Kogalniceanu, sau fara a te amagi ca esti in ton cu „propasirile timpului de fata”, dar, de fapt, sa ramai intr-o matrice care cu greu se schimba.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Iunie 20, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 3 comentarii

Apropo de ce scriam cu putina vreme in urma…

Nu-mi place neaparat sa ma autofelicit, dar ce scriam cu putina vreme in urma in acest articol s-a vazut ca s-a implinit! 🙂

Ziceam, in finalul articolului, asa:

„Parerea mea este ca noi, romanii, tara noastra, trebuie sa multumim Statelor Unite pentru acest angajament prin care este aparata integritatea teritoriala a tarii noastre, libertatea si valorile democratice! Cred ca pentru prima oara in Istorie Romania se afla pe o pozitie tare, in care o Mare Putere de talia SUA apara, protejeaza tara noastra la modul cat se poate de concret si cinstit. De aceea eu cred ca trebuie sa cautam sa avem relatii mai stranse cu SUA si ar trebui vazut cum putem obtine Visa Waiver si ce demersuri diplomatice ar trebui facute in acest sens. Trebuie stranse inclusiv relatiile economice. Visa Waiver este esentiala, cred eu, pentru ca marea majoritate a aliatilor SUA o au fara probleme si ar trebui s-o avem si noi. Pe de alta parte, Romania e o tara in care nu s-au inregistrat atentate teroriste si nu avem probleme cu islamicii. Cu atat mai mult, deci, Romania se califica pentru Visa Waiver. Iar contactul nemijlocit cu Statele Unite, eu zic ca ar fi benefic pentru Romania. Ar trebui marita prezenta noastra diplomatica in SUA cu oameni de buna calitate si intensificate contactele si  schimburile culturale.

Statele Unite raman garantul respectarii Drepturilor si Libertatilor Fundamentale ale Omului si a valorilor cu adevarat democratice! Ar trebui sa retinem bine acest aspect intrucat intalnim in Europa, din pacate, un antiamericanism desantat, inclusiv tot felul de magarii aparute prin presa europeana. Si stau si ma intreb cu ce scop? Si cine are interesul de a discredita America in ochii cetatenilor Europeni, cand Europa datoreaza atat de mult Americii? Cand America a aparat Europa de Vest, cheltuind sume imense de bani si alte resurse, in fata pericolului comunismului si totalitarismului care a facut orori in Estul Europei! Si, dupa cum se vede, America inca apara Europa de pericolele si provocarile actuale la adresa securitatii globale!”

Asta am scris pe 29 mai. Pe 8 iunie, Dl. Iohannis, Presedintele Romaniei, a fost primit de Presedintele SUA, Dl. Donald Trump. O vizita istorica marcata de aprecieri intru totul pozitive facute la adresa tarii noastre de catre Presedintele american. De notat e faptul ca Donald Trump i-a intins mana lui Iohannis, ceea ce n-a facut cu Angela Merkel!!

Va recomand sa cititi doua articole legate de vizita D-lui. Iohannis in SUA – aici si aici.

Faptul ca se consolideaza Parteneriatul Strategic cu SUA, inceput in urma cu 20 de ani, faptul ca „Americanii si romanii au foarte multe in comun, dragostea pentru libertate„, cum spunea Dl. Trump si faptul ca e o onoare pentru domnia sa „sa primeasca un prieten”, face sa creasca mult importanta tarii noastre pe plan international. De asemenea nu trebuie sa uitam faptul ca Dl. Trump a multumit poporului nostru pentru „tot ce a facut pentru a contribui la lupta impotriva amenintarii terorismului”, lucru care de asemenea plaseaza tara noastra intr-o pozitie fruntasa pe plan international. Este evidentierea unei contributii importante, probabil invizibila pentru multi, pe care tara noastra si-a adus-o, alaturi de partenerul sau strategic, SUA, la lupta impotriva terorismului.

Creste rolul tarii noastre pe plan european si e o recunoastere a faptului ca Romania, in partea Estica a Europei, destul de framantata in ultima vreme, ramane o democratie viabila si un important pilon de stabilitate. Legat de Vecinatatea Estica, este foarte bine si deosebit de important faptul ca Dl. Iohannis a punctat la modul concret faptul ca NATO trebuie sa continue sa-si sprijine partenerii, precum Ucraina, Georgia si Moldova. Acest lucru este esential pentru asigurarea securitatii si stabilitatii in Vecinatatea Estica. De asemenea, trebuie subliniata relatia excelenta dintre „CIA si partenerii de intelligence din Romania„. Dl. Iohannis s-a intalnit cu directorul CIA, Dl. Mike Pompeo. De asemenea nu trebuie uitate intalnirile pe care Presedintele nostru le-a avut in Congresul SUA si faptul ca Dl. Iohannis a sustinut acordarea Visa Waiver tarii noastre, lucru care trebuie sa se intample odata si odata, speram noi cat mai repede. Presedintele Iohannis a reiterat vechea conceptie de politica externa a Romaniei, potriviti careia: „Legatura transatlantica sta la baza civilizatiei occidentale. NATO si UE nu trebuie sa fie in concurenta, ci trebuie sa colaboreze, pentru a face si NATO si Europa mai puternice”. Iar in legatura cu amenintarile Rusiei, este deosebit de important reafirmarea activarii art. 5 de catre Trump: „SUA tin foarte mult la Articolul 5, e acolo pentru a proteja, de aceea vreau sa avem o alianta puternica. Da, vom tine cont de articolul 5”. De asemenea e foarte important ca Romania a reafirmat necesitatea alocarii a 2% din PIB pentru Aparare, lucru cerut de SUA partenerilor sai in repetate randuri.

Nu in ultimul rand trebuie remarcat si faptul ca SUA sprijina lupta anticoruptie din Romania si Presedintele SUA a spus ca vom castiga in lupta cu coruptia. Nu este deloc putin lucru si ar fi bine sa vedem o indreptare a situatiei actuale in acest sens.

Este extraordinar ca s-a ajuns la relatii atat de stranse care avantajeaza ambele parti!

Seamana cu ce scriam eu in 29 mai, nu? 🙂

Lupta impotriva terorismului

In ceea ce priveste lupta impotriva terorismului, trebuie spus ca de la vizita D-lui. Trump in Arabia Saudita vedem si prima actiune concreta. Ma refer la criza diplomatica din Qatar: o serie de state musulmane au intrerupt relatiile diplomatice cu Qatarul din cauza finantarii terorismului. Este prima actiune concreta, in plan diplomatic, e adevarat, luata dupa multi ani in care temuta organizatie terorsta ISIS si-a facut de cap, omorand atatia oameni din diverse colturi ale globului. Trebuie remarcat efortul Administratiei de la Casa Alba si eficacitatea crescuta, pentru ca masura a fost luata destul de repede. Despre sposorizarea terorismului de catre Qatar, un articol interesant aici. De notat este si faptul ca SUA si Arabia Saudita sunt aliati strategici. In martie 2015, Presedintele Barack Obama a declarat ca autorizeaza fortele SUA pentru furnizarea de suport logistic si de intelligence pentru interventia militara din Yemen. Au mai furnizat armament catre Arabia Saudita Marea Britanie si Franta. Chestia are legatura cu Iranul, dar si cu Al-Qaeda si ISIS.

Este de inteles ca Iranul doreste sa-si extinda influenta in Pen. Arabica. Insa aici se intrezareste o axa Rusia-Turcia-Iran destul de periculoasa. In felul acesta s-ar explica the arms deal, intre SUA si Arabia Saudita, cel mai mare din istoria SUA, de $350 miliarde, din care prima transa ar fi de $110 miliarde, pentru a contracara influenta Iranului si incercarile acestuia de a destabiliza Orientul Mijlociu. Pe de alta parte, lupta se duce impotriva unor organizatii teroriste precum Al-Qaeda si ISIS si apropo de situatia din Yemen se vede ca problema e complicata si periculoasa. Este clar ca SUA are nevoie de un aliat puternic in regiune, capabil la nevoie de un raspuns militar imediat, si acest aliat este Arabia Saudita, fiind si cea mai mare tara din regiune si cu influenta mare in lumea sunita.

Trebuie precizat ca actualul context din Orientul Mijlociu e foarte incurcat… Spre exemplu, faptul ca guvernul turc a interzis unor parlamentari germani, pe fondul tensiunilor dintre Turcia si Germania, sa viziteze baza militara de la Incirlik ar putea fi doar un pretext pentru planul D-nei. Ursula von der Leyen, ministrul Apararii din Germania, de a muta trupele in Iordania. La Incirlik sunt 90 de focoase nucleare. Nu fara temei in acest articol e pusa intrebarea daca in cadrul intalnirii bilaterale Iohannis-Trump, partea romana a pus on the table aceasta problema, in contextul in care au existat zvonuri ca baza de la Incirilik se va muta, cu focoase nucleare cu tot, in Romania. Pe de alta parte, sprijinirea de catre americani a militiilor kurde din Siria in lupta impotriva ISIS, tensioneaza relatiile turco-americane, Turcia temandu-se de cresterea capacitatii de lovire a PKK, ce se opune regimului de la Ankara.

Daca Turcia gliseaza spre Rusia, realizandu-se axa cu Teheranul, atunci trebuie ca Iordania, Arabia Saudita, Egipt sa fie de partea SUA si NATO, pentru contrabalansarea sistemului de forte. Inteleg ca intre General Intelligence Directorate (Jordan – Iordania) si CIA este un parteneriat strans, iar SUA in 2013 a acordat un ajutor de $3,3 miliarde serviciilor iordaniene, pe 5 ani si inca $200 milioane pentru criza refugiatilor. De asemenea au fost si ajutoare economice in valoare de peste $1 miliard (acordat de Obama in 2014, in plus fata de $1,25 miliarde aprobate de Congres in 2013)  pentru a sustine economia Iordaniei in plina criza a refugiatilor – v. aici.

Ar ramane de vazut cum ar decurge lupta impotriva ISIS si Al-Qaeda prin trimiterea de trupe pe teren, daca este cazul. E de analizat aceasta posibilitate. Insa parerea mea este ca serviciile de informatii ar trebui sa identifice retelele teroriste, sa le destructureze si sa le anihileze. Un pas important s-a facut acum prin presiunile la adresa Qatarului de a le bloca finantarea. Oricum, actiunile de pe teren impotriva temutelor organizatii teroriste trebuie sa continue. Dupa un nou atac la Londra, pe London Bridge, unde s-a remarcat si romanul Florin Morariu, care a adapostit 20 de oameni si i-a aruncat unui terorist o naveta in cap fapte pentru care a fost considerat erou de catre The Guardian si Associated Press, a urmat atentatul din Teheran, revendicat de ISIS, de la Parlamentul iranian si de la Mausoleul Khomeini soldat cu moartea a 17 civili si ranirea altor 43. Iranul a speculat pe tema implicarii Arabiei Saudite si a SUA. Presedintele Trump si-a exprimat condoleantele fata de victime dar a precizat ca „terorismul se poate intoarce impotriva celor care il promoveaza”, declaratie are a starnit dezaprobare la Teheran. Parerea mea este ca ISIS urmareste crearea de haos, destabilizare. Trump a avut dreptate: Iranul ar trebui sa coopereze cu SUA si aliatii sai in lupta impotriva terorismului, nu sa sprijine terorismul.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Iunie 12, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 20 comentarii

Donald Trump: „The Germans are bad, very bad”

Cum se intampla deseori in politica externa, o declaratie a unui oficial dintr-o tara, mai ales daca cesta este insusi Presedintele US, urmeaza a fi disecata si interpretata in fel si chip. Lucrul asta, evident, nu e o noutate. Ce a vrut sa spuna, deci, Donald Trump prin aceste cuvinte: „Germans are bad, very bad”? Un articol interesant pe aceasta tema din The Washington Post – aici.

Eu cred ca Dl. Donald Trump, prin aceste cuvinte, nu a dorit sa-i critice pe germani sau Germania, ci atitudinea regimului D-nei. Cancelar Merkel. Cand esti intr-o alianta cu altii ar trebui sa ai in vedere ca si ceilalti au interesele lor si sa-ti armonizezi interesele cu ale lor. Or, de multi ani, atitudinea Berlinului este ca isi vede aproape in exclusivitate doar de propriile interese – un realpolitik pe fata – ignorand deseori interesele celorlalti. Un exemplu evident de nesimtire din partea regimului D-nei. Merkel a fost cand, la sfarsitul lui martie, Dl. Tillerson a cerut – absolut corect si justificat – ca statele membre NATO sa suplimenteze bugetul acordat apararii la 2% sin PIB. Singura tara care s-a opus, care a transmis ca lucrul acesta nu este nici posibil si nici „dezirabil” a fost Germania. Si asta in conditiile in care, din cele 28 de state membre, doar 5 dintre ele aloca cel putin 2% din PIB pentru Aparare: Statele Unite, Marea Britanie, Estonia, Polonia şi Grecia. Dupa Dl. Trump, datoria Germaniei fata de NATO se ridica la impresionanta suma de 346 miliarde de euro!! Germania, sub D-na. Merkel si-a asumat, neoficial, rolul de lider al UE. In schimb nu se vede deloc faptul ca, in aceste conditii, Germania isi asuma vreo responsabilitate fata de situatie deloc roz in care se gaseste Uniunea Europeana, mai ales ca o tara – Marea Britanie – a parasit UE de curand, iar la recentele alegeri prezidentiale din Franta extremele politice au inregistrat un avans ingrijorator, desi n-au reusit sa le castige.

Dl. Trump a adaugat: „See the millions of cars they are selling in the U.S.? Terrible. We will stop this.”. Eu va spun ca Trump are dreptate. Cu alte cuvinte, germanii fac bani frumosi in SUA, dar nu-si respecta obligatiile legale fata de Alianta din care facem cu totii parte: NATO. Or, lucrul asta poarta un nume: NESIMTIRE!! Cu atat mai putin scuzabil, cu cat Germania e una dintre cele mai dezvoltate tari de pe Glob, cu un PIB urias!! Faptul ca Donald Trump a pus piciorul in prag la recentul Summit NATO de la Bruxelles, era de asteptat si justificat in acelasi timp.

Trebuie arata ca D-na. Merkel a inteles, asa cred, ca trebuie s-o lase mai moale:

Mediafax

Reprezentantul cancelarului german, după declaraţia şocantă a acesteia potrivit căreia UE nu se mai poate baza pe SUA: Angela Merkel este „o atlantistă convinsă”

„Angela Merkel, cancelarul german, este o susţinătoare convinsă a pactului atlantic şi consideră că este corect să semnaleze diferendele dintre legăturile Germaniei cu SUA pentru a menţine relaţii amiabile, informează purtătorul de cuvânt al acesteia, citat de Reuters.

Merkel i-a şocat pe mulţi după ce a declarat duminică că Uniunea Europeană nu se mai poate baza pe Statele Unite, astfel că trebuie să îşi construiască propriul viitor.

„Cuvintele cancelarului au fost clare şi comprehensibile”, a afirmat Steffen Siebert, în cadrul unei conferinţe de presă ce a avut loc luni în Berlin.

A vorbit o atlantistă ferm convinsă”, a adăugat acesta.

„Pentru că relaţiile trans-atlantice sunt extrem de importante pentru cancelar, este corect din punctul său de vedere să vorbească deschis despre diferende”, a mai spus Siebert.”

Siebert a mai dres busuiocul dupa gafa monumentala facuta de D-na. Merkel. Sa spui ca UE nu se mai poate baza pe SUA este o gafa monumentala.

De asemenea, legat de Summitul NATO de la Bruxelles, este de salutat pozitia avuta de Dl. Jens Stoltenberg, Secetarul General al Aliantei, cu privire la mentinerea sanctiunilor la adresa Rusiei – v. aici:

Question: Yesterday, you talked about NATO support for Western sanctions against Russia. If the EU and the US adopted stronger sanctions, would you also support that as well? And do you think the time has come to have that dialogue until Russia gets the message to get out of Ukraine?

Secretary General: It’s for the EU and the US to decide on economic sanctions, but I have expressed support to this actions. And of course, 22 of the EU members and the US are members of NATO. [Inaudible] So I support the sanctions. I think the sanctions are extremely important as a reaction to the illegal annexation of Crimea and the lack of implementation of the Minsk agreements. And then I leave it to the EU and the US to make the specific decisions on sanctions.

Question: Your feelings on the deployment of the task force in eastern Europe. Next month, Canada will send its troops in Latvia. I just wonder about your feelings how it goes?

Secretary General: The deployment of the four battlegroups shows that NATO is able to adapt and change when the world is changing. The four battlegroups were decided in Warsaw, in July, at our last Summit. And we are now implementing and they will be in place, all of them, within weeks. It sends a strong signal of unity. It sends a strong signal of credible deterrence and defence. Because this is a multinational presence in the three Baltic countries and in Poland. Canada being the lead nation in Latvia. And other NATO Allies being the lead nations and contributing in the other Baltic countries and Poland. This is a defensive deployment. It’s proportionate, measured and it’s a direct reaction to the aggressive actions of Russia in Ukraine.”

Legat de relatiile NATO-Rusia:

NATO-Russia relations: the facts

„Since Russia began its illegal military intervention in Ukraine, Russian officials have accused NATO of a series of mythical provocations, threats and hostile actions stretching back over 25 years. This webpage sets out the facts.

Claim: NATO’s enhanced forward presence violates the NATO-Russia Founding Act?

Fact: Moscow accuses NATO of violating an important part of the 1997 NATO-Russia Founding Act related to new permanent stationing of forces. It’s called the “Substantial Combat Forces” pledge. That pledge stated that in the “current and foreseeable security environment” NATO would “carry out its collective defence…by ensuring the necessary interoperability, integration, and capability for reinforcement rather than by additional permanent stationing of substantial combat forces.”

NATO has fully abided by this pledge. The four multinational battlegroups deploying to the eastern part of our Alliance are rotational, defensive and well below any reasonable definition of “substantial combat forces.” There has been no permanent stationing of substantial combat forces on the territory of eastern allies; and total force levels across the Alliance have, in fact, been substantially reduced since the end of the Cold War.

Russia, which pledged to exercise “similar restraint” has increased the numbers of its troops along Allied borders, and breached agreements which allow for verification and military transparency, in particular on military exercises.

By signing the NATO-Russia Founding Act, Russia also pledged not to threaten or use force against NATO Allies and any other state. It has broken this commitment, with the illegal and illegitimate annexation of Crimea, the territory of a sovereign state. Russia also continues to support militants in eastern Ukraine.

Claim: NATO refuses real dialogue with Russia

Fact: NATO suspended practical cooperation with Russia due to its aggressive actions in Ukraine.  However, we continue to keep channels for political dialogue open. The NATO-Russia Council, an important platform for dialogue, has never been suspended. In 2016, we held three meetings. We discussed the situation in and around Ukraine, as well as transparency and risk reduction. This included briefings on air safety and military exercises.

In March of this year, we took a positive step forward with an exchange on our respective military postures. This dialogue contributes to the predictability of our relations. We would welcome more briefings and transparency, particularly on upcoming military exercises, including ZAPAD 2017.

NATO also has military lines of communication with Russia. In March, the Chairman of the Military Committee, General Petr Pavel, talked by phone with the Russian Chief of Defence General Valery Gerasimov. This was a positive step in ensuring we retain effective and reliable military lines of communication.

Claim: By suspending practical cooperation with Russia, NATO undermines security

Fact: In 2014, NATO suspended all practical cooperation with Russia, in response to its aggressive actions in Ukraine. This cooperation included projects in Afghanistan, on counter-terrorism and scientific cooperation. These projects did deliver results over time, but their suspension has not undermined the security of the Alliance or our ability to counter challenges such as terrorism.

We have made it clear that we continue to seek a constructive relationship with Russia. But an improvement in the Alliance’s relations with Russia will be contingent on a clear and constructive change in Russia’s actions – one that demonstrates compliance with international law and Russia’s international commitments. […]”

Am citat putin din acest articol: se vede foarte clar ca NATO nu refuza cooperarea si o relatie constructiva cu Rusia, dar nici nu poate sa nu sanctioneze incalcarile grave ale dreptului international pe care le face regimul de la Kremlin. Interesanta a fost reactia Rusiei, care mi s-a parut – va rog sa-mi scuzati expresia – isterica:

Mediafax

Rusia condamnă dur suplimentarea capacităţilor militare NATO în Europa de Est

„Rusia a criticat dur, vineri, deciziile NATO de suplimentare a efectivelor militare în ţările est-europene, cerând Alianţei Nord-Atlantice să pună capăt, „până nu este prea târziu”, atitudinii de confruntare şi avertizând că relaţiile sunt la cel mai scăzut nivel după Războiul Rece.

„În momentul de faţă, relaţiile Rusia-NATO sunt la cel mai scăzut nivel după sfârşitul Războiului Rece”, a transmis vineri Ministerul rus de Externe, citat de site-ul agenţiei Tass.

„Încercarea NATO de a amplifica în continuare mitul «ameninţărilor estice» blochează eforturile bilaterale de contracarare a ameninţărilor şi provocărilor comune. Această abordare negativă nu este decizia Rusiei. Este rezultatul direct al liniei politice distructive a NATO de a dobândi în mod nechibzuit dominaţia militară şi politică în Europa şi pe plan mondial. Până nu este prea târziu, este esenţial să se pună capăt încercărilor de raportare a NATO la Rusia prin scheme şi mecanisme specifice perioadei de confruntare”, avertizează Ministerul rus de Externe.

„Măsurile luate pentru consolidarea prezenţei militare pe flancul estic al NATO, consolidarea prezenţei militare şi dezvoltarea infrastructurii în regiuni aflate în apropierea frontierelor Rusiei erodează prevederile Tratatului fondator NATO (…)”, subliniază MAE rus.

„Încercările de a trece peste principiile Tratatului fondator NATO sunt periculoase şi intră în contradicţie cu interesele iniţiale ale statelor membre. Observăm încercări ale Alianţei Nord-Atlantice de a legitima consolidarea capacităţilor militare în apropierea frontierelor Rusiei, care, combinate cu activităţi militare în anumite ţări membre, generează schimbarea echilibrului de putere în Europa şi conduc spre o nouă cursă periculoasă a înarmării”, avertizează Administraţia de la Moscova.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi seară, că reuniunea NATO de la Bruxelles a contribuit la „asigurarea unei apărări solide a României şi la un rol vizibil al ţării noastre”. „După discuţiile de astăzi, NATO rămâne aceeaşi organizaţie relevantă, puternică şi mai ales unită. Am salutat la reuniune reiterarea fermă de către preşedintele Trump a angajamentului SUA pentru Alianţă, pentru apărarea colectivă şi consolidarea flancului estic, inclusiv prin foarte recenta propunere de creştere a finanţării iniţiativei de reasigurare europeană în 2018 de la 3,4 miliarde, cât a fost până acum, la 4,8 miliarde de dolari„, a declarat preşedintele Klaus Iohannis.

Alianţa Nord-Atlantică a aprobat în iulie 2016 un plan de consolidare a prezenţei militare în Europa de Est, prin desfăşurarea a mii de militari în Polonia şi în ţările baltice. O structură multinaţională NATO ar urma să fie staţionată în România. În plus, Alianţa a preluat controlul asupra sistemului antirachetă, care include nave americane dotate cu sisteme antibalistice în largul Spaniei, un radar în Turcia şi elementele de interceptare din România.

Rusia a avertizat în mai multe rânduri că este „extrem de preocupată” de instalarea sistemelor antibalistice NATO în România şi Polonia, afirmând că sunt interzise prin Tratatul privind Forţele nucleare intermediare (INF) şi avertizând că va lua măsuri pentru a se apăra.”

De remarcat ca Rusia nu-si vede nicio vina – de vina, in opinia Kremlinului, e doar NATO. Partea proasta pentru Rusia este ca s-a pus singura, fara a fi fortata de cineva, in postura de stat agresor prin anexarea ilegala a Crimeii si prin nerespectarea Acordurilor de la Minsk. De aceea nu NATO amplifica mitul „amenintarilor estice” si nici nu e responsabila de faptul ca relatiile dintre Alianta si Rusia sunt la cel mai scazut nivel dupa sfarsitul Razboiului Rece. Toate acestea sunt consecinte ale politicii Kremlinului, desfasurata recent si, as adauga eu, iresponsabil. Cu atat mai mult cu cat NATO, cum am aratat mai sus, nu refuza dialogul cu Rusia. In schimb Rusia prolifereaza amenintari: „pana nu e prea tarziu”…

Dar mai e si altceva: regimul Putin se astepta probabil la o alta abordare la acest Summit NATO de la Bruxelles. Iata ca NATO ramane unita in jurul valorilor fundamentale ale Aliantei. Iar Secretarul General, Jens Stoltenberg a afirmat clar: „NATO will always defend the values on which our Alliance is founded” – „NATO va apara intotdeauna valorile pe care Alianta noastra este fundata”.

Ca sa rezumam, Summitul NATO de la Bruxelles a avut preocupari legate de:

– Securitatea Nordului Africii si Orientului Mijlociu, statele din Sudul Europei fiind preocupate de acest aspect;

– Criza migrantilor din Europa;

– Agresiunea efectuata de Rusia – preocupare statele din Estul Europei;

– Ingrijorare privind relatiile Rusia – Turcia;

– Acordarea de 2% din PIB pentru Aparare – Casa Alba a subliniat ca tarile care nu indeplinesc conditia se pun in afara NATO;

– Posibilitatea altor state de a face parte din NATO ramane deschisa.

Si a fost invitat si Muntenegru inainte de a fi membru efectiv al NATO la 5 iunie 2017, de unde se poate vedea ca NATO se intareste in Balcanii de Vest. Referendumul pentru independenta din 2006 si despartirea de Serbia anticipa intrarea Muntenegrului in NATO. Atunci Serbia nu a obiectat la declaratia de independenta a Muntenegrului. Ar mai trebui spus ca incercarea de lovitura de stat din octombrie 2016 la care au participat 20 de oameni, incluzand si cativa nationalisti sarbi si rusi, a fost dejucata.

Reactii in Partidul Republican legate de Rusia si Statul Islamic

Video DECLARAŢIA ZILEI Senatorul american John McCain: Rusia, o ameninţare mai mare decât Statul Islamic

„”Sunt de părere că Statul Islamic poate să facă lucruri oribile şi sunt foarte preocupat de ce se întâmplă cu credinţa musulmană”, a spus senatorul.

”Dar ruşii sunt cei care au încercat să distrugă înseşi fundamentele democraţiei şi anume să modifice rezultatul unor alegeri americane”, a mai spus McCain.”

Administraţia Trump propune suplimentarea fondurilor pentru descurajarea agresivităţii ruse în Europa. O parte din bani, pentru investiţii în baze militare din România

„Administraţia Donald Trump propune o suplimentare consistentă a fondurilor alocate pentru apărarea statelor NATO şi descurajarea agresivităţii Rusiei în Europa. O parte din aceste fonduri urmează să fie utilizate pentru investiţii în baze militare din România, potrivit unui document al Pentagonului.

Documentul propune ca bugetul Iniţiativei Europeane de Reasigurare (European Reassurance Initiative), care constă în măsuri de reacţie la presupusele ingerinţe ruse în conflictul din estul Ucrainei, să crească de la 3,4 miliarde de dolari în acest an, la 4,7 miliarde de dolari în anul 2018.

Propunerea include şi investirea a 3 milioane de dolari pentru îmbunătăţirea infrastructurii bazei de la Campia Turzii şi 2,2 milioane de dolari pentru baza Mihail Kogalniceanu.

Pentagonul mai prevede ca fondurile să fie utilizate pentru a susţine creşterea prezenţei trupelor americane în Europa, inclusiv prezenţa prin rotaţie a unei unităţi de luptă din cadrul unei brigăzi de blindate în statele baltice, Polonia, România şi Bulgaria.

Bugetul propus ar permite şi o participare mai mare a forţelor americane la exerciţiile şi activităţile de antrenament desfăşurate cu aliaţii şi partenerii NATO în Europa.

Suplimentarea bugetului Iniţiativei Europeane de Reasigurare ar face posibilă desfăşurarea a 6.850 de militari americani în Europa. aceştia urmând să participe la activităţi în acest teatru de operaţiuni, inclusiv prin consolidarea temporare a prezenţei în unele state NATO şi participarea la exerciţii.

Aproximativ 4.000 de militari români şi din ţări membre ale NATO participă, cu 500 mijloace tehnice, la exerciţiul multinaţional NOBLE JUMP 2017 (NOJP17), care se va desfăşura, în perioada 26 mai-16 iunie, pe teritoriul Greciei, Bulgariei şi României.”

Parerea mea este ca noi, romanii, tara noastra, trebuie sa multumim Statelor Unite pentru acest angajament prin care este aparata integritatea teritoriala a tarii noastre, libertatea si valorile democratice! Cred ca pentru prima oara in Istorie Romania se afla pe o pozitie tare, in care o Mare Putere de talia SUA apara, protejeaza tara noastra la modul cat se poate de concret si cinstit. De aceea eu cred ca trebuie sa cautam sa avem relatii mai stranse cu SUA si ar trebui vazut cum putem obtine Visa Waiver si ce demersuri diplomatice ar trebui facute in acest sens. Trebuie stranse inclusiv relatiile economice. Visa Waiver este esentiala, cred eu, pentru ca marea majoritate a aliatilor SUA o au fara probleme si ar trebui s-o avem si noi. Pe de alta parte, Romania e o tara in care nu s-au inregistrat atentate teroriste si nu avem probleme cu islamicii. Cu atat mai mult, deci, Romania se califica pentru Visa Waiver. Iar contactul nemijlocit cu Statele Unite, eu zic ca ar fi benefic pentru Romania. Ar trebui marita prezenta noastra diplomatica in SUA cu oameni de buna calitate si intensificate contactele si  schimburile culturale.

Statele Unite raman garantul respectarii Drepturilor si Libertatilor Fundamentale ale Omului si a valorilor cu adevarat democratice! Ar trebui sa retinem bine acest aspect intrucat intalnim in Europa, din pacate, un antiamericanism desantat, inclusiv tot felul de magarii aparute prin presa europeana. Si stau si ma intreb cu ce scop? Si cine are interesul de a discredita America in ochii cetatenilor Europeni, cand Europa datoreaza atat de mult Americii? Cand America a aparat Europa de Vest, cheltuind sume imense de bani si alte resurse, in fata pericolului comunismului si totalitarismului care a facut orori in Estul Europei! Si, dupa cum se vede, America inca apara Europa de pericolele si provocarile actuale la adresa securitatii globale!

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Mai 29, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 1 comentariu

How to deal with Russia…?

Cred ca in jurul acestei intrebari graviteaza cam tot ce se intampla si s-a intamplat la Washington, mai exact spus la Casa Alba, zilele acestea: memo-ul lui Comey cum ca Trump i-ar fi cerut sa inchida ancheta referitoare la Michael Flynn (desi lucrurile nu sunt deloc clare intrucat Dl. Trump nu s-a exprimat in mod explicit in acest sens, iar Casa Alba a raspuns ca s-a deturnat sensul cuvintelor Presedintelui – asa am inteles – iar Presedintele ar detine inregistrari ale convorbirii intre patru ochi cu Comey, dupa ce Mike Pence si Jeff Sessions au fost rugati de catre Trump sa paraseasca incaperea), intalnirea dintre Trump si Lavrov in Biroul Oval – lucru foarte neobisnuit: Presedintele SUA l-a primit pe ministrul de externe la Rusiei, la cererea lui Vladimir Putin („Ce era sa fac? Sa zic nu?” – citat din Donald Trump!!!), fara ca presa americana sa aiba acces, daca am inteles eu bine. Si acum numirea lui Robert Mueller, fost Director al FBI, republican, de catre Rod Rosenstein (Deputy Attorney General) ca Procuror Special pentru investigarea in privinta ” „any links and/or coordination between Russian government and individuals associated with the campaign of President Donald Trump, and any matters that arose or may arise directly from the investigation”.[26]„.

S-au vehiculat mai multe variante: obstructionarea Justitiei de catre Presedintele Trump, daca lucrul asta ar avea la baza fapte de coruptie, o alta varianta ar fi impeachment-ul, dar nu e deloc foarte clar daca, in cazul Presedintelui, putem vorbi despre „high crime or misdemeanor”, daca nu cumva atitudinea luI Trump fata de Michael Flynn – ca „e baiat bun” – nu ar fi fost una care sa exprime umanitate si atunci lucrurile se pot schimba. In orice caz, ceva foarte clar nu prea avem in toata povestea asta care tine capul de afis in America.Trump a spus ca totul e o „vanatoare de vrajitoare” iar continuarea anchetei cu Mueller in functia de Procuror Special va „rani natiunea”.

Si atunci despre ce e oare vorba?

In timpul fostei Administratii Obama tensiunile ruso-americane au atins un nivel atat de incordat, ca pe vremea Razboiului Rece. A fost o deteriorare evidenta a relatiilor intre cele doua tari. Din cate am inteles, pe Putin l-au deranjat criticile lui Hillary, interpretandu-le ca „amestec in treburile interne ale tarii”, fara sa-si puna problema daca sunt justificate sau nu. Criticile formulate de partea americana erau justificate intrucat Vladimir Putin schimbase semnificativ regimul politic in Rusia, cu accente treptat-treptat ostile la adresa Vestului si SUA. Putin a construit o ostilitate treptata la adresa SUA, lucru ce a ingrijorat Washingtonul. Deriva spre autoritarism si totalitarism, nostalgia dupa perioada sovietica evident ca au determinat o reactie pe masura la Washington. Scutul Antiracheta a fost un pretext folosit de Putin pentru a arata in ce pericol e tarisoara, iar apoi interventiile in Georgia si Ucraina cu nerespectarea normelor de drept international si a tratatelor la care Rusia era parte, sustinerea regimului lui Bashar al-Assad in Siria, toate acestea au tensionat relatia cu Washingtonul, America si UE trebuind sa sustina sanctiuni la adresa Rusiei.

Marea problema e ca nu s-a rezolvat mare lucru. Putin pedaleaza pe „pericolul extern”, pe „cei care vor sa ne fure taigaua” si castiga suport electoral cu un astfel de discurs. E adevarat ca si Opozitia pare a se fi trezit acum, dar e, totusi, slaba. De 9 mai, Kremlinul a facut o parada monstruoasa, ce aminteste de cele de pe vremea comunismului. Putin nu a pierdut ocazia sa spuna emfatic: „Nu a existat, nu exista si nici nu va exista vreo forta care sa ne supuna!!”. Astfel de ditirambi au continuat cu accentuarea faptului ca Rusia e impotriva nazismului, fascismului – asta vrea sa spuna impotriva Vestului si Americii, cu alte cuvinte bate saua sa priceapa iapa, cum se spune – si, bineinteles, e pentru pace. In felul asta Putin isi asigura o mare vizibilitate electorala, arata in fata poporului ca e puternic, persecutand Opozitia care nici n-a existat la o astfel de manifestatie. Putin castiga in felul acesta. Si-si metine regimul. Un regim malefic la adresa UE dar si SUA.

So, how to deal with Russia?

Trump nu a fost inteles, de catre democrati cu atat mai putin. Interesant este ca Vladimir Putin vede intr-o critica un „amestec in treburile interne ale Rusiei”, dar in faptul ca Rusia a intervenit in alegerile din 2016 din SUA – lucrul asta, pentru Putin, e normal. Agravarea tensiunilor dintre Rusia si America ar putea duce la un eventual razboi sau la o intarire a pozitiei lui Vladimir Putin in Rusia si a regimului sau. Donald Trump nu a spus explicit de la bun inceput ca doreste o alta abordare. Numirea lui Flynn in functia de Consilier pe Probleme de Securitate Nationala nu era o mutare menita  a aduce atingere securitatii SUA, iar ceea ce s-a intamplat la intalnirea recenta cu Lavrov la Casa Alba, la fel, nu urmarea o slabire a SUA. Putin nu poate fi invins doar cu intariri militare ale NATO in Europa. Donald Trump doreste sa arate in special cetateanului rus, care merge la vot, ca America NU e un pericol la adresa Rusiei. Sa ne gandim si la poza cu Kisliak – un Trump destins si zambitor, care a smuls un zambet chiar si pe fata grava, de natura comunista, a ambasadorului rus. Ar trebui sa ne gandim bine la ce s-ar fi intamplat daca, la vremea sa, Ronald Reagan nu ar fi incercat o alta abordare a relatiilor cu Rusia si cu Mihail Gorbaciov… Donald Trump nu ca ar aproba amestecul Rusiei in campania electorala de anul trecut, dar nu doreste sa faca un caz din asta. Donald Trump n-a castigat datorita rusilor si nici Hillary n-a pierdut datorita rusilor. Subiectul amestecului Rusiei e subiect de investigatie – e foarte bine. Insa o reactie impotriva Rusiei pe acest subiect ar agrava starea si asa destul de subreda a relatiilor ruso-americane si i-ar da posibilitatea lui Putin sa manipuleze si sa agite pericolul extern, castigand astfel suport popular. De aceea trebuie avut o alta reactie prin care mai ales cetatenii rusi, omul care merge la vot, sa vada ca nu-i vorba de nicun pericol, sa-si dea seama de faptul ca ce-i serveste Putin e o minciuna menita sa-i mentina la Putere regimul. De aceea Donald Trump a ales, spre exemplu, sa coopereze cu Rusia in ceea ce priveste Dosarul Sirian. Pentru ca sa nu dea posibilitatea unei propagande ca cea recenta vazuta pe Russia Today cum ca zonele de deescaladare, de securitate, ar fi obligatorii doar pentru Rusia, nu si pentru America. Cu alte cuvinte, America ar putea sa actioneze, Rusia, in schimb, nu.

In general vorbind, trebuie cautate cai de dialog cu Rusia pentru a escamota propaganda manipulatoare a lui Putin care prezinta Vestul si SUA ca principalii vinovati pentru dezastrul in care se gaseste tara, asemuindu-i cu pericolul nazist si mergand la inima rusului spunandu-i ca vor „sa ne fure taigaua”. Lasand la o parte, cel putin pentru moment, daca e buna sau proasta viziunea D-lui. Trump, e de notat ca doar republicanii au cautat o viziune noua, democratii mergand pe aceeasi linie. Republicanii, si Dl. Trump, desigur, cauta o cale de comunicare cu Kremlinul, pe cat posibil, pe cat e cu putinta. Pentru ca avem o mare problema in relatia cu Rusia: nu impartasim acelasi set de valori. Cel putin cu actualul regim de la Kremlin. Sigur, acest regim nu va dura o vesnicie. Insa pana la apusul sau, el trebuie erodat pentru a se restabili cat mai repede in Rusia drepturile si libertatile fundamentale ale omului. E mai bine, in acest sens, ca Donald Trump sa aiba contacte cu Rusia, cu Putin, decat sa evite astfel de contacte si sa aiba loc o instrainare care ar conduce la intarirea regimului Putin. De asemenea, trebuie tinut cont ca sunt destule dosare grele: Siria si Orientul Mijlociu, Coreea de Nord, terorismul islamic iar o inrautatire a relatiilor ruso-americane ar turna gaz peste foc. Ganditi-va la ce se intampla in Venzuela, iar lucrurile ar putea degenera intr-o situatie asemanatoare cu ceea ce avem in Siria.

Insa avem nevoie si de o Opozitie inteleapta in SUA. Sper ca democratii sa joace rolul unei astfel de Opozitii. Reactiile lor la adresa lui Trump au fost foarte intransigente. CNN, de exemplu, a comentat mult aspectul juridic al problemelor. Dar ar trebui sa-l comenteze si pe cel politic si sa abordeze reprezentantii republicani, chiar si pe Dl. Trump, cu intrebari despre viziunea de politica externa, in special cea legata de Rusia, intr-un moment in care avem un regim dificil, care ne creeaza probleme, precum cel al D-lui. Putin. Am vazut repreznetanti democrati, spre exemplu Elijah Cummings care l-a criticat cu duritate pe Presedinte insa si la el am observat ignorarea aspectului politic. A nu ignora aspectul politic inseamna ca, intr-o prima etapa, sa te intrebi in ce scop politic se desfasoara o anumita actiune. Spre exemplu: in ce scop politic a fost numit Flynn Consilier pe Chestiuni de Securitate? In schimb am apreciat ca Dl. Cummings apara democratia si-l sustin in acest demers. Intr-adevar, bine ar fi ca America sa arate ca respecta drepturile si libertatile cetatenilor sai pentru a-si mari credibilitatea pe plan international, credibilitatea ca lider al Lumii Libere. Altii din caucusul democrat au fost mult mai rezervati cu privire la impeachement-ul Presedintelui, de exemplu asa mi s-a parut Angus King, senator, fost Guvernator al Statului Maine, un tip care mi s-a parut ca ar fi putut fi un candidat la Presedintie, din partea democratilor, desigur, mai bun decat Hillary. Opozitia ar trebui sa fie inteleapta si constructiva, de aceea si cred ca impeachement-ul nu va fi realizat (decat in situatii exceptionale, speram sa NU fie cazul) nici in cazul unei coabitari a lui Trump cu Partidul Democrat, daca va obtine majoritatea in Congres.

Este de urmarit cum isi va construi Donald Trump politica externa si ce abordari politice va avea fata de Rusia si fata de Vladimir Putin si cum va gestiona si celelalte dosare dificile, in special cele in care si Rusia e implicata. Trebuie spus un lucru: Donald Trump nu se teme de Vladimir Putin sau de Rusia – ca dovada cele 59 de rachete lansate din Mediterana de catre fortele armate americane impotriva lui Bashar al-Assad, ca raspuns ca atacul cu gaz sarin al fortelor lui Assad impotriva propriului sau popor! Rusia a fost pusa atunci in mod clar in inferiritate iar Putin a inceput din nou sa manipuleze pe chestiuni de „pericol extern”. In Siria, America va face tot ce se poate face iar pozitia fata de Bashar al-Assad nu s-a schimbat. In locul unei isterii critice la adresa lui Trump, eu propun sa ne straduim sa facem mai multa analiza, una lucida, corecta. Si sa incercam sa-i acordam credit si incredere, desi sunt niste anchete pe rol, pana la proba contrara, pentru ca anchetele nu au dovedit nimic pana acum.

In ceea ce ne priveste, e clar ca noi trebuie sa avem o relatie foarte buna cu Casa Alba. Insa e de urmarit ce relatii va avea Washingtonul cu Uniunea Europeana si in ce masura ne poate influenta si pe noi, pentru ca Romania e membra UE, ceea ce nu e putin lucru. Donald Trump e la inceput de mandat. Va urma un Summit NATO, deci vom vedea care sunt ideile Presedintelui american. Deocamdata putem face doar speculatii cu privire la politica Presedintelui US fata de UE pentru ca nu stim ce va fi pe 24 septembrie cand vor avea loc alegerile federale in Germania. De vazut aici ce spun sondajele de opinie. A ramas celebra faza cand Donald Trump nu a dorit sa dea mana cu D-na. Cancelar Angela Merkel, semn ca nu a prea fost multumit de prestatia acesteia. De asemenea, cred ca trebuie spus, nu Trump a provocat Brexitul, desi l-a sustinut. Este de vazut cum se vor armoniza pozitiile centriste ale lui Emmanuel Macron cu, spre exemplu, crestin-democratia D-nei. Cancelar Merkel, mai ales daca CDU va castiga alegerile si va da Cancelarul. Iar in acest context cum se va armoniza pozitia Partidului Republican cu ceea ce avem in Europa. Aceeasi problema daca alegerile din Germania vor fi castigate de social-democrati, caz in care, poate, se vor armoniza mult mai usor cu Macron si poate si cu Donald Trump. Se duce un joc politic interesant in Europa, iar UE, mai ales NATO, va trebui sa se armonizeze cumva cu America si cu versatilul ei Presedinte. La Summitul Informal din Malta, din februarie a.c., Donald Tusk, Presedintele Consiliului European, exprima faptul ca: „Evoluțiile de pe scena internațională ne reamintesc cât de importantă este o UE puternică. Cooperarea transatlantică rămâne o prioritate absolută deoarece a fost până acum un pilon esențial al lumii libere. În același timp, știm că în prezent nu avem altă opțiune decât de a ne recâștiga încrederea în forțele proprii.” (subl. mea) – v. mai multe aici. In ceea ce priveste Cooperarea UE in materie de securitate si aparare – de citit mai multe aici. La Reuniunea Informala intre Comitetul Politic si de Securitate (COPS) si Consiliul Nord-Atlantic (NAC) s-a evidentiat urmatorul aspect: „Atât ambasadorii UE, cât și cei ai NATO și-au exprimat voința fermă de a duce parteneriatul UE-NATO mai departe, cu accent pe cooperarea concretă și practică”. Despre Politica Comuna de Securitate si Aparare (CSDP) – aici dar si aici. De unde rezulta ca, desi UE are o politica interna privind securitatea si apararea sa – lucru ce e normal, trebuie sa recunoastem – cooperarea cu NATO, si deci cu SUA, ramane esentiala, „o prioritate absoluta” cum spune Donald Tusk. Deci relatiile dintre SUA si UE sunt cat se poate de stranse si de bune, o garantie pentru asigurarea securitatii tarii noastre. De asemenea s-ar putea, cred, face observatia ca, din punctul de vedere al securitatii, Brexitul nu are o importanta prea mare, pentru ca vorbim, dupa cat cu usurinta se vede, despre o politica comuna de securitate si aparare, in care NATO joaca un rol esential.

Mai 19, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 7 comentarii

Despre demiterea lui James Comey

Fara indoiala, ceea ce s-a petrecut ieri (marti) in SUA a fost un veritabil soc mai ales pentru opinia publica: demiterea de catre Donald Trump a sefului FBI, James Comey. Uluirea nu s-a datorat faptului in sine – Presedintele SUA are dreptul si autoritatea de a-l demite pe seful FBI – ci pentru ca era in curs o ancheta privind implicarea Rusiei in campania electorala din SUA, pe de o parte si legaturile staffului de campanie a lui Trump cu Rusia, pe de alta parte. Lucru care i-a facut pe unii comentatori sa afirme ca astfel de lucruri „se petrec in non-democratii”. Cu atat mai mult cu cat asa ceva nu s-a mai petrecut in SUA din 20 octombrie 1973 cand Presedintele Nixon l-a demis brusc pe procurorul special Archibald Cox, lucru care a condus la demisia Procurorului General de atunci Elliot Richardson si a numarului doi din Departamentul de Justitie al SUA – US Deputy Attorney General William Ruckelhaus in timpul scandalului Watergate, in ceea ce s-a numit Saturday Night Massacre.

Din cate am inteles, demiterea lui Comey a venit la propunerea Departamentului de Justitie, mai exact a Procurorului General Jeff Sessions, acuzat si el, din cate inteleg, ca ar fi comunicat cu oficiali rusi, si a nr.2, Deputy Attorney General Rod Rosenstein. Tulburator e faptul ca motivul invocat de Donald Trump este felul in care Comey s-a ocupat de investigarea ce o privea pe Hillary Clinton in legatura cu serverul privat de email, desi in campania electorala Trump l-a laudat deschis, in fata intregii natiuni americane, ca sa nu mai spun ca si in fata intregii lumi, pe Comey pentru „curajul” pe care l-a avut!!.

Un alt lucru care a lasat masca opinia publica americana este urmatoarea fraza din comunicatul semnat de Donald Trump (citez din acest articol din The New York Times):

„“While I greatly appreciate you informing me, on three separate occasions, that I am not under investigation, I nevertheless concur with the judgment of the Department of Justice that you are not able to effectively lead the bureau,” Mr. Trump said in a letter to Mr. Comey dated Tuesday. White House officials refused to say anything more about the three occasions Mr. Trump cited.”

incerc sa traduc:

„In timp ce apreciez in cel mai inalt grad faptul ca m-ati informat in trei ocazii separate, ca nu sunt sub investigatie, totusi dau curs judecatii Departamentului de Justitie ca nu sunteti capabil sa conduceti efectiv acest birou”, a spus Dl. Trump intr-o scrisoare datata marti. Oficialii de la Casa Alba au refuzat sa spuna mai mult despre cele trei ocazii citate de Donald Trump.

Interesant este si faptul ca James Comey se afla la Los Angeles, inspectand biroul FBI de acolo si a aflat ca a fost demos DE LA TELEVIZOR!!! 🙂

Fara indoiala ca toata lumea s-a intrebat si se intreaba de ce acum acest lucru. Cu atat mai mult cu cat demiterea lui Comey s-a petrecut in ajunul vizitei ministrului de Extrene rus, Serghei Lavrov, la Casa Alba, invitat fiind de Donald Trump.

Multi comentatori au vazut in comportamentul nixonian a lui Trump de a-l demite pe seful FBI, pe care in campania electorala il lauda, o incercare de musamalizare a scandalului legat de presupusele contacte ale staffului de campanie a lui Trump cu Rusia si amestecul Rusiei in campania electorala de anul trecut.

Lucrurile pot sa stea sau sa nu stea asa. Ar mai fi o explicatie pentru decizia netransparenta a lui Trump…

Gestul lui Trump a fost unul neprevizibil pentru multi, a fost un gest brusc. Astfel de actiuni bruste, chiar socante, se fac – mai ales cand e vorba de servicii secrete – pentru luarea prin surprindere si derutarea adversarului. Pentru ca e foarte clar ca orice serviciu de informatii care actioneaza in plan extern culege informatii nu doar despre politicieni si oficiali, dar si despre sefi ai serviciilor secrete din tara respectiva, spre a avea un tablou cat mai clar al situatiei de securitate din acea tara, dar si pentru a-i identifica punctele slabe.

SUA a fost agresata de Rusia in campania electorala prin atacurile cibernetice ale Kremlinului. Aici a fost o problema de securitate pentru ca nu s-a putut preveni asa ceva, desi era posibil. Pe de alta parte, Comey, numit de Obama in 2013,  era implicat in investigarea nabadaioaselor emailuri ale lui Hillary.  Trebuie, de asemenea, amintite scurgerile de informatii de la Comitetul National al Democratilor din 2016 si implicarea clara a Rusiei in alegerile din 2016 din SUA. Parerea mea este ca James Comey era in vizorul serviciilor de informatii externe ruse de mai multa vreme, rusii il cunosteau destul de bine – nu spun despre Comey ca ar fi tradat in vreun fel, ci doar ca rusii aveau deja destule informatii despre el. Insa asupra lui Donald Trump planeaza anumite suspiciuni si nu pe nedrept. Spre exemplu, numirea lui Michael Flynn in functia de Consilier pe Chestiuni de Securitate, om care a avut legaturi cu Rusia si investigat in acest sens in SUA. Fostul Procuror General, Sally Yates, l-a avertizat pe Trump ca Flynn nu a fost sincer cu privire la legaturle sale cu rusii, dupa care Sally Yates a fost DEMISA!!! Pe de alta parte, Donald Trump a precizat nu doar o singura data, ca vrea relatii bune cu Rusia si ca e bine sa ai relatii bune cu Rusia, nefiind foarte clar ce doreste sa spuna.

Cu toata demiterea lui Comey ancheta privind implicarea Rusiei in alegerile din 2016 va merge in continuare.

Legat de Flynn iata ce spune Trump pe Twitter:

„General Flynn was given the highest security clearance by the Obama Administration – but the Fake News seldom likes talking about that.”

si legat de Sally Yates, tot pe Twitter:

„Ask Sally Yates, under oath, if she knows how classified information got into the newspapers soon after she explained it to W.H. Counsel.”

Iar scandalul cu interferenta Rusiei in alegerile din 2016 din SUA s-a petrecut pe vremea fostei Administratii, cea a lui Barack Obama. Asa stand lucrurile, schimbari se impuneau. Cu atat mai mult cu cat s-au inregistrat in trecut scurgeri de informatii, de exemplu cele prezentate de Wikileaks. O primenire a sistemului american de justitie, cat si a celui de securitate eu cred ca era binevenita, cu atat mai mult cu cat s-au vazut carente in ultimii ani. Insa lucrul acesta ne mai indica ceva: nivelul tensiunilor care sunt la ora actuala pe plan international, destul de ridicat in momentul actual.

Interesant este ca un purtator de cuvant al Casei Albe, Sarah Huckabee Sanders, afirma ca Donald Trump isi pierduse din 2016 increderea in Comey. Iar James Comey, cu doar cateva zile inainte de a fi demis, ceruse suplimentarea semnficicativa a resurselor pentru investigatia care are ca obiect amestecul Rusiei in alegerile din SUA. Poate nu lipsit de semnificatie e si faptul ca Donald Trump declara ca a avut discutii „foarte bune” cu seful diplomatiei ruse, Serghei Lavrov, iar acesta din urma a declarat ca „Acum, dialogul nostru este liber de ideologizarea caracteristică Administraţiei Barack Obama. Administraţia Trump, preşedintele însuşi, secretarul de Stat, m-am convins încă o dată astăzi, sunt oameni de acţiune” iar despre situatia din SUA Lavrov a zis: „Cred că politicienii afectează sistemul prezidenţial din Statele Unite încercând să pretindă că cineva controlează America din străinătate”. Parerea mea este ca Donald Trump impreuna cu echipa sa si oamenii sai de incredere incearca sa regandeasca strategia referitoare la abordarea Rusiei intr-un context politic in care regimul de la Kremlin devine tot ma autoritarist si ostil atat NATO cat si Uniunii Europene. Poate e prematur sa spunem ca a ajuns la definitivarea acestei strategii, poate ca ea se creeaza si din mers, cum se spune. Insa e cert, cred eu, ca dupa esecul fostei Administratii de la Casa Alba, problemele acutizandu-se, trebuie incercata o alta abordare, tinand cont ca avem cel putin doua focare mari de conflict: Siria si Coreea de Nord, dar am putea sa-l punem si pe al treilea care deocamdata nu e atat de stringent, dar are o mare importanta: Ucraina si, legat de aceasta, Crimeea. Donald Trump a facut tot felul de afirmatii in campania electorala, dupa care le-a negat cu tot atata naturala usurinta. De exemplu, ca „NATO e o organizatie obsoleta”, dupa care, la numai cateva luni distanta a venit negarea: „NATO nu mai e o organizatie obsoleta”. A pretins ca Japonia si Coreea de Sud sa plateasca Statelor Unite serviciile privind asigurarea securitatii in regiune – acum nici vorba de asa ceva, ba DIMPOTRIVA!! Lucrul acesta il face pe Trump dificil pentru adversari, iar aliatilor acest stil de trecere naturala de la ceva la opusul lui, aceasta, sa-i spunem asa, instabilitate, le creeaza nervozitate. Insa Trump nu va lasa nici NATO si nici Uniunea Europeana. Rusii nu-si fac iluzii.

Recpmand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Mai 10, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Ce nu inteleg la Coreea de Nord…

Romania Libera

VIDEO. Peninsula Coreea, în alertă de război. Rex Tillerson, la Consiliul de securitate al ONU: Statele Unite sunt pregătite să intervină militar împotriva Coreei de Nord, dacă diplomaţia va eşua. Rusia anunță că „utilizarea forței este inacceptabilă” | INFOGRAFIC

Se arata, printre altele, ca:

Statele Unite ale Americi vorcere, vineri, Consiliului de Securitate ONU să adopte noi sancţiuni economice contra Coreei de Nord, în contextul riscurilor nucleare şi balistice generate de regimul Kim Jong-un, relatează Associated Press. 

În acest context, secretatul de stat Rex Tillerson a cerut comunității internaţionale să amplifice presiunile asupra Coreei de Nord, avertizând că eşecul acestui demers ar putea fi „catastrofal” şi subliniind că Statele Unite sunt pregătite să intervină militar împotriva regimului de la Phenian.

„Toate opţiunile de reacţie la viitoare provocări trebuie să rămână disponibile. Acţiunile diplomatice şi financiare vor fi susţinute de intenţia contracarării agresiunii nord-coreene printr-o acţiune militară, dacă va fi necesar”, a atras atenţia Rex Tillerson, citat de CNN.

La rândul său, preşedintele SUA, Donald Trump, a afirmat că preferă o soluţie diplomatică la criza nord-coreeană, avertizând însă că există şi riscul unui „conflict major”. „Există şi şanse să ajungem la un conflict major cu Coreea de Nord, absolut. Ne-ar plăcea să rezolvăm lucrurile diplomatic, dar este foarte dificil”, a spus Donald Trump într-un interviu acordat agenţiei Reuters.

Donald Trump a explicat că porneşte de la premisa că preşedintele nord-coreean, Kim Jong-Un, este raţional, observând însă că a preluat conducerea naţiunii fiind foarte tânăr.

„Avea 27 de ani. Tatăl lui a murit, a preluat conducerea regimului. Orice s-ar spune, acest lucru nu este uşor, mai ales la acea vârstă. Nu vreau să îi acord credit, nici să îl discreditez, eu spun doar că este ceva foarte dificil. Dacă este sau nu raţional, nu ştiu. Eu sper că este raţional”, a subliniat Trump.

De cealaltă parte, Rusia anunță că utilizarea forţei împotriva Coreei de Nord va fi „total inacceptabilă”. Avertizarea a fost făcută vineri seară de Administraţia Vladimir Putin, în contextul în care Statele Unite au evocat posibilitatea unei intervenţii militare.

Utilizarea forţei va fi total inacceptabilă„, a declarat Ghennadi Gatilov, adjunct al ministrului rus de Externe.

„Atitudinea beligerantă şi demonstraţiile de forţă au generat o situaţie în care întreaga lume se întreabă acum serios dacă va fi sau nu un război. Un pas prost-gândit sau interpretat greşit ar putea avea consecinţe groaznice şi lamentabile”, a spus Gatilov în Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite.



Cei o sută de senatori americani au participat miercuri seara în Clădirea Eisenhower de lângă Casa Albă la o reuniune de informare excepțională despre Coreea de Nord, în prezența șefilor militari, ai serviciilor de informații și ai diplomației.

Briefingul a fost condus de șeful Pentagonului, James Mattis, secretarul de Stat, Rex Tillerson, directorul serviciilor americane de informații, Dan Coats, și de generalul Joseph Dunford, șeful Statului Major Interarme.

Cei o sută de senatori americani au participat miercuri seara în Clădirea Eisenhower de lângă Casa Albă la o reuniune de informare excepțională despre Coreea de Nord, în prezența șefilor militari, ai serviciilor de informații și ai diplomației.

Briefingul a fost condus de șeful Pentagonului, James Mattis, secretarul de Stat, Rex Tillerson, directorul serviciilor americane de informații, Dan Coats, și de generalul Joseph Dunford, șeful Statului Major Interarme.

Ședință secretă

Senatorii și reprezentanții Administrației Trump au discutat, cu ușile închise, despre răspunsul pe care SUA trebuie să-l dea regimului stalinist din Coreea Nord, pe fondul tensiunilor provocate de testele nucleare și balistice. Răspunsul SUA trebuie să aibă trei dimensiuni: economică, diplomatică, și, nu în ultimul rând, militară.

Secretarul de Stat, Rex Tillerson, secretarul Apărării, James Mattis şi directorul serviciilor naţionale de informaţii au descris Coreea de Nord ca fiind „o ameninţare urgentă la adresa securităţii naţionale şi o prioritate în plan politic extern”.

Președintele Donald Trump a ordonat în urmă cu două săptămâni grupului de luptă al portavionului USS Carl Vinson sa navigheze spre peninsula Coreea, ca răspuns față de continuarea regimului de face teste balistice și nucleare, în ciuda repetatelor atenționări din partea comunității internaționale, ceea ce a dus la exarcebarea tensiunilor dintre Phenian și Washington.

Grupul USS Carl Vinson, însoțit și de două distrugătoare japoneze, Samidare și Ashigara, se află în apropiere de peninsula coreeană. Submarinul nuclear USS Michigan, cu 150 de rachete Tomahawk, a acostat deja în Coreea de Sud, unde se desfășoară și scutul antirachetă american THAAD.

Phenianul amenință că va scufunda „animalul scârbos”

Coreea de Nord a amenințat că va scufunda navele japoneze și portavionul USS Carl Vinson, pe care l-a comparat, conform limbajului „mitic” folosit de regim, cu „un animal scârbos”, care trebuie distrus cu o singură lovitură, pentru a demonstra uriașa forță militară a țării. Phenianul a sărbătorit marți 85 de ani de la fondarea Armatei Poporului Coreean, dar s-a abținut de la testarea nucleară anunțată, făcând doar un spectacol „grandios” de artilerie.

Secretarul american de Stat, Rex Tillerson, va condce, azi, o întâlnire ministerială a Consiliului de Securitate al ONU, în care se vor propune măsuri mai dure pentru Coreea de Nord, ce ar putea include embargo asupra petrolului, interzicerea companiei aeriene de stat, interceptarea vapoarelor de tip cargo şi sancţionarea băncilor chinezeşti sau a altora, care colaborează cu Phenianul. Însă pentru ca aceste măsuri să fie eficiente, este nevoie de sprijinul deplin al Chinei. Beijingul a cerut însă SUA să-și retragă scutul antirachetă și își întărește prezența navală în Marea Chinei de Sud. Aviația militară chineză se află în stare de alertă de luptă.

Moscova, Beijing comasează trupe la graniță

Și Moscova comasează trupe la granița, de 18 kilometri, cu Koreea de Nord. Trei trenuri transportând echipament militar greu au fost filmate în timp ce se deplasau în zona Vladivostok. Alte imagini arată elicoptere militare rusești și trupe îndreptându-se spre graniță.

Purtătorul de cuvânt al președintelui Putin, Dmitri Peskov, a refuzat să facă precizări despre aceste mișcări militare, argumentând că „desfășurările de trupe nu sunt chestiuni publice”. „Fiecare țară răspunde la schimbările din situația internațională în așa fel, încât să își asigure propria securitate”, a declarat Peskov.

Tensiunea rămâne maximă în regiune, cu Japonia care și-a pus armata în stare de alertă de război.”

Mediafax

Shinzo Abe, premierul Japoniei: Testul balistic nord-coreean reprezintă o gravă ameninţare la adresa Japoniei

Decizia Coreei de Nord de a efectua un test balistic reprezintă o gravă ameninţare la adresa Japoniei, a declarat sâmbătă premierul japonez, Shinzo Abe, solicitând SUA şi Chine să menţină presiunea asupra Phenianului, informează Reuters.

Shinzo Abe a îndemnat anterior Phenianul să evite orice acţiune care ar putea fi percepută drept provocatoare de alte ţări.

”În pofida avertizărilor emise de comunitatea internaţională, Coreea de Nord a efectuat sâmbătă un test balistic. Aceasta este o gravă ameninţare la adresa ţării noastre. Este pur şi simplu inacceptabil. Condamnăm asemenea acte”, a spus Abe reporterilor.

Preşedintele SUA, Donald Trump, a reacţionat, sâmbătă, pe Twitter, la lansarea rachetei testate de Coreea de Nord, afirmând că regimul de la Phenian a arătat lipsă de respect faţă de dorinţele Chinei. Acesta a afirmat că există posibilitatea unui conflict major cu statul nord-coreean.

Rusia şi China au avertizat la rândul lor împotriva folosirii forţei militare.

Incidentul intervine în contextul în care Consiliul de Securitate ONU tocmai a analizat cazul Coreei de Nord. Administraţia de la Washington a cerut intensificarea presiunilor internaţionale asupra regimului stalinist de la Phenian. Secretarul de Stat american, Rex Tillerson, a explicat că, în cazul în care presiunile diplomatice vor eşua, armata SUA este pregătită să intervină militar.

„Toate opţiunile de reacţie la viitoare provocări trebuie să rămână disponibile. Acţiunile diplomatice şi financiare vor fi susţinute de intenţia contracarării agresiunii nord-coreene printr-o acţiune militară, dacă va fi necesar”, a atras atenţia Rex Tillerson.”

In primul rand as spune ca in regiunea respectiva e un dezechilibru nuclear evident: avem doua tari – mari puteri – China si Rusia, posesoare de arme nucleare, la care adaugam Coreea de Nord si doua tari Coreea de Sud si Japonia care nu posed armament nuclear, dar ambele sunt amenitate de Coreea de Nord.

Pana acum, din 1953 incoace, din partea Chinei si Rusiei nu au fost probleme in regiune. Nici din partea Coreii de Nord n-au fost probleme, nici pe vremea lui Kim Il-sung si nici pe vremea lui Kim Jong-il, desi cel din urma a aratat o oarecare agresivitate fata de Coreea de Sud.

Greu de inteles de ce actualul lider stalinist de la Phenian, Kim Jong-un, duce o politica atat de belicoasa fata de vecinii sai – Coreea de Nord si Japonia – dar si fata de SUA: declaratii amenintatoare, comportament agresiv, teste cu rachete balistice indreptate impotriva Coreii de Sud si Japoniei si chiar impotriva SUA, program de constructie a armelor nucleare. Greu de inteles pentru ce o astfel de politica de parca ar vrea sa forteze un razboi in regiune prin riposta SUA si a aliatilor sai.

Al doilea lucru ce trebuie remarcat este pozitionarea „pacifista” a Chinei si Rusiei, impotriva folosirii fortei de catre SUA, ca si cum Coreea de Nord ar fi o tara pasnica, o tara care nu ameninta pe nimeni. Or, Coreea de Nord nu mai demult o tara pasnica, o tara care sa promoveze pacea in lume. Evident ca cererea Pekinului ca SUA sa-si retraga scutul antiracheta e una cat se poate de naiva in actualul context atat de ingrijorator si tensionat.

Un razboi poate izbucni. Insa e greu de inteles de ce Coreea de Nord doreste sa-l provoace… SUA nu va ataca Coreea de Nord decat in caz de necesitate. Rex Tillerson a evidentiat faptul ca amenintarile nucleare la adresa Coreei de Sud si Japoniei efectuate de regimul stalinist de la Phenian „sunt reale”.

Pe de alta parte, declaratiile „pacifiste” ale Chinei si Rusiei ar putea fi interpretate ca o posibila implicare intr-un razboi in fata unui atac justificat din partea SUA. Rusii au masat armata la granita de nord cu Coreea de Nord. Totusi, nu e clar daca se vor implica in razboi, atat Rusia cat si China. Cred ca, mai degraba, se tem de un conflict major la granita lor…

Insa chestiunea se pune asupra liderului nord-coreean, Kim Jong-un, un lider tanar, dar nu cred ca tineretea e cauza, desi s-ar putea… Un lider, oricat de optimist ar fi, actioneaza, ia decizii pe baza informatiilor primite. Toata aceasta atitudine extrem de belicoasa si extrem de optimista – „vom distruge animalul scarbos” – ce are la baza? Greu de spus in ce masura e informat corect Kim Jong-un… Obama a cautat sa-i intinda o mana, desi indirect, dar el a refuzat-o. Evident, la varsta pe care o are, 33 de ani, nu se poate vorbi de experienta. Cu atat mai mult o actiune abila de dezinformare ar putea avea sanse de succes.

O alta explicatie ar consta in faptul ca regimul politic de la Phenian este unul de teroare. Kim Jong-un e lider suprem – s-ar putea ca cei de pe langa el sa nu aiba curajul sa-i spuna adevarul – in regimurile dictatoriale se intampla. Coreea de Nord nu avea nevoie sa forteze lucrurile spre un razboi. De ce o face?

Liderul nord-coreean nu a intreprins nicio actiune diplomatica vizibila pe plan international pentru a convinge ca programul sau de constructie a armamantului nuclear e destinat unor scopuri defensive. Dar, de asemenea, ar trebui spus ca nu exista vreo amenintare vizibila la adresa Coreii de Nord. Coreea de Sud sau Japonia nu amenintau Coreea de Nord. Nivelul de alerta a fost marit odata cu inceperea programului nuclear de catre regimul de la Phenian, care nu s-a obosit in niciun fel sa-l explice. Dar a fost numai atat: ridicarea nivelului de alerta din partea SUA si a aliatilor sai.

Iata ce spune Donlad Trump:

Donald Trump: Coreea de Nord, lipsă de respect faţă de dorinţele Chinei când a lansat o rachetă. Rău!

Preşedintele SUA, Donald Trump, a reacţionat, sâmbătă, pe Twitter, la lansarea rachetei testate de Coreea de Nord, afirmând că regimul de la Phenian a arătat lipsă de respect faţă de dorinţele Chinei şi că apreciind că ceea ce a făcut este „rău”.

„Coreea de Nord a arătat lipsă de respect faţă de dorinţele Chinei şi faţă de foarte respectatul său preşedinte când a lansat azi o rachetă, deşi fără succes. Rău!”, a scris preşedintele SUA, Donald Trump, pe Twitter.

Armata nord-coreeană a efectuat, sâmbătă dimineaţă (în cursul nopţii de vineri spre sâmbătă, ora României), un test balistic, care pare să fi eşuat, anunţă surse citate de agenţia sud-coreeană Yonhap şi de postul american NBC.

„Coreea de Nord a lansat o rachetă neidentificată dintr-un poligon situat în zona Bukchang, în provincia Pyeongannam-do”, au declarat surse militare sud-coreene citate agenţia Yonhap.

Un oficial american a confirmat efectuarea unui test balistic de către Coreea de Nord, precizând, conform postului NBC, că acesta pare să fi eşuat.

Potrivit unui alt oficial american, citat de ABC News, racheta a parcurs 35-40 de kilometri şi a căzut în Marea Japoniei. Conform evaluărilor preliminare, este vorba de o rachetă de tip KN-17, lansată de pe o platformă mobilă. Se pare că racheta s-a prăbuşit în mare la câteva minute după lansare.

Comandamentul american din regiunea Pacific a transmis că este „la curent cu evenimentul”, fără a oferi detalii.

Incidentul intervine în contextul în care Consiliul de Securitate ONU tocmai a analizat cazul Coreei de Nord. Administraţia de la Washington a cerut intensificarea presiunilor internaţionale asupra regimului stalinist de la Phenian. Secretarul de Stat american, Rex Tillerson, a explicat că, în cazul în care presiunile diplomatice vor eşua, armata SUA este pregătită să intervină militar. „Toate opţiunile de reacţie la viitoare provocări trebuie să rămână disponibile. Acţiunile diplomatice şi financiare vor fi susţinute de intenţia contracarării agresiunii nord-coreene printr-o acţiune militară, dacă va fi necesar”, a atras atenţia Rex Tillerson.

Însă Rusia a avertizat că o intervenţie militară împotriva Coreei de Nord este „total inacceptabilă”.

La rândul său, China a transmis că nu poate soluţiona singură criza nord-coreeană.

Preşedintele SUA, Donald Trump, a afirmat că preferă o soluţie diplomatică la criza nord-coreeană, avertizând însă că există şi riscul unui „conflict major”. „Există şi şanse să ajungem la un conflict major cu Coreea de Nord, absolut. Ne-ar plăcea să rezolvăm lucrurile diplomatic, dar este foarte dificil”, a spus Donald Trump într-un interviu acordat agenţiei Reuters. Liderul de la Casa Albă a explicat că porneşte de la premisa că preşedintele nord-coreean, Kim Jong-Un, este raţional, observând însă că a preluat conducerea naţiunii fiind foarte tânăr. „Avea 27 de ani. Tatăl lui a murit, a preluat conducerea regimului. Orice s-ar spune, acest lucru nu este uşor, mai ales la acea vârstă. Nu vreau să îi acord credit, nici să îl discreditez, eu spun doar că este ceva foarte dificil. Dacă este sau nu raţional, nu ştiu. Eu sper că este raţional”, a subliniat Trump.

Regimul Kim Jong-Un a semnalat că ar putea efectua noi teste balistice şi nucleare. Administraţia Donald Trump a avertizat că ar putea interveni militar pentru contracararea acestor ameninţări, situaţie care ar putea genera un conflict militar regional.”

Daca ar fi sa facem o comparatie din punct de vedere strategic fata de Razboiul din Coreea din perioada 1950-1953, ar trebui sa spunem ca acum superioritatea militara americana e net superioara, fara dubii, fata de cea a Rusiei si a Chinei si, bineinteles, fata de cea a Coreii de Nord. Si in anii ’50 America detinea superioritatea, dar nu la modul atat de clar ca astazi. URSS avea, la randul ei, bomba atomica si suficiente resurse militare pentru a contracara SUA. China putea mobiliza o armata numeroasa. Insa acum tehnologia americana e indiscutabil superioara si lucrul asta face diferenta. De asemenea, China nu se afla in ipostaza de stat ostil fata de SUA, cum era atunci iar comunismul s-a prabusit in Europa de Est si Rusia (fosta URSS), asa ca nici Rusia si nici Vladimir Putin nu se afla in pozitia in care se aflau atunci URSS si Stalin. De aici rezulta faptul ca atat China cat si Rusia nu au cum sa sustina eficace regimul lui Kim Jong-un si nici nu cred ca-si doresc asta. Spre deosebire de Bashar al-Assad, Kim nu e omul Kremlinului. Phenianul e izolat pe plan international, ceea ce reprezinta, fara indoiala o carenta de ordin strategic a Coreii de Nord. Ar mai trebui precizat ca Programul Nuclear al Coreii de Nord a fost trasat inca din 1962, dar atat China cat si Rusia au refuzat a acorda ajutor Coreii de Nord in dezvoltarea armelor de distrugere in masa. Despre 2017 in Coreea de Nord va sugerez sa cititi aici. De asemenea, un articol foarte interesant semnat de Alexandru Grumaz in Adevarul – aici. Din ceea ce spune Alexandru Grumaz rezulta ca ne indreptam spre o confruntare, cu riscurile pe care le si mentioneaza in articolul sau. Strategic vorbind, chestiunea care se impune in discutie este de a opri regimul de la Phenian pana nu e prea tarziu. Dezvoltarea capacitatilor militare nucleare de catre un regim belicos si imprevizibil, cum e cel de la Phenian, va ingreuna situatia si va spori incertitudinile si amenintarile si ar putea determina chiar si actiunea acestuia. Regimul stalinist de la Phenian nu da semne ca ar dori vreo negociere sau o abordare pe cale diplomatica a situatiei si nici nu cred ca o va face. Insa un atac din partea SUA si al aliatilor trebuie mai intai sa tina cont de diminuarea la maximum posibil a riscurilor determinate de un raspuns nord-coreean, de pilda un atac asupra centralelor nucleare ale Coreii de Sud, peste 30 la numar.

Fara indoiala, o decizie din partea SUA se va lua pe baza informarilor date de serviciile secrete. Oficialii americani vorbesc despre „riscuri reale”, cum a facut-o Dl. Tillerson. Descurajarea Coreii de Nord este o componenta strategica esentiala. Chestiunea e ca, dupa parerea mea, lucrurile se pot precipita in masura in care situatia din zona continua sa se degradeze. Pentru ca in felul acesta se va ajunge la un punct critic.

SUA si Aliatii sai trebuie sa fie pregatiti in orice situatie.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Aprilie 29, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 1 comentariu

Contradictii, contraste…

Traim intr-o lume in care, cel putin actualmente, astfel de lucruri – contradictiile si contrastele – apar si se manifesta cu pregnanta.

*

In UE – contradictia: national – european. Este un lucru ce nu a putut fi solutionat inca si constituie una din marile contradictii ale Uniunii Europene. Pentru ca inclusiv armonizarea legislatiei, a standardelor, a politicilor, a intereselor tarilor membre sunt marcate de aceasta contradictie. Care creeaza un conflict evident in Europa de azi. Este adevarat ca acest conflict nu se manifesta, totusi, printr-un razboi. Dar sa ne gandim la Brexit, sa ne gandim la fortele politice populiste si eurosceptice din UE, care dau atata bataie de cap azi celor moderati si care sustin Proiectul European. Conflict nu inseamna neaparat razboi. Nu avem un razboi in Europa, asta nu inseamna ca nu avem un conflict, o situatie conflictuala – de exemplu putem sa ne uitam la pozitia tarilor din Grupul de la Visegrad.

Conflictul asta incepe sa devina evident.

Moneda unica, euro, s-a dorit a fi un fel de guma sau burete cu care sa se poata sterge nu doar aceasta contradictie, dar si diferentele dintre state, pentru ca Europa este eterogena. Iata ca s-a ajuns la un impas, spun unii. Sigur, situatia era anticipata de mai demult – am scris si pe blog despre ce spunea marele economist american Milton Friedman inca din 2003 despre euro, dar si punctul de vedere al altui mare economist american, Paul Krugman. Iar in legatura cu criza datoriilor statelor membre ale UE, v-as recomanda sa (re)cititi acest articol mai vechi. Iar aceasta situatie in care s-a ajuns ma duce cu gandul ca si din acest punct de vedere – al Uniunii Monetare Europene – avem de fapt un conflict in Europa, intre tarile membre UE, desi toata lumea, nu-i asa, declara contrariu.

*

Unde am putea incadra UE, proiectul european? E un proiect de Stanga sau unul ce ar apartine Dreptei? Interesant este ca Stanga a imbratisat acest proiect si cred ca mai mult decat Dreapta europeana… Cel putin asa mi se pare, dar evenimentele recente par a-mi da dreptate…

*

Se putea citi zilele trecute pe burtiera unei televiziuni de stiri ca Donald Trump e bucuros pentru faptul ca UK iese din Uniunea Europeana. Sincer, ca le place unora sau nu, n-am vazut o asemenea atitudine la Vladimir Putin. Jean-Claude Juncker i-a raspuns lui Trump ca vom sustine si noi independenta unor state din SUA… Texas, Ohio…

*

Totusi, SUA a cerut aliatilor ca sa aduca bugetul pentru Aparare al fiecarui stat membru la 2% din PIB. Jens Stoltenberg a pledat pentru acelasi lucru. Cand sefii unei asemenea organizatii cer un astfel de lucru, inseamna, cred, ca ei stiu ceva. De fapt, majorarea bugetului pentru Aparare al statelor membre s-a discutat de mai multa vreme, inclusiv pe vremea Presedintelui Obama, dar, daca nu ma insel, si in cadrul celor mai recente Summituri NATO.

Numai Germania are ceva de comentat. Ba, ca 2% din PIB e nerealist, ba ca ei si-au propus, de fapt, sa ajunga la 2% din PIB, dar asta pana in 2024. Este uluitor cum aceasta tara, care a fost apararata decenii de-a randul de catre SUA si care, in prezent, la cererea justificata a americanilor nu aloca nici macar 2% din PIB pentru Aparare, face niste ifose si nazuri demne de o cauza mai buna. Pana la urma te intrebi ce urmareste aceasta tara, Germania…

*

Contradictia dintre protectionism si economia de piata…

*

Sunt si alte contradictii… Spre exemplu, se manifesta la noi (si nu numai!!) inca si acum, la 27 de ani de la caderea comunismului, contradictia stat-privat.

A iesit fermecatoarea doamna Andreea Paul in apararea societatii Oltchim Rm. Valcea. Pe scurt, nu era de acord cu privatizarea acesteia, desi, trebuie sa recunosc, n-am inteles prea bine: nu e de acord cu privatizarea sau nu e de acord cu modul in care actuala Putere doreste s-o privatizeze. Interesant este ca D-na. Andreea Paul nu a vorbit deloc despre pierderile si datoriile inregistrate de respectiva companie unde, din cate inteleg, statul mai este inca actionar majoritar – v. aici si aici. Interesant este ca, in loc sa-si puna problema unei privatizari reusite, ea era total impotriva privatizarii, sugerand ca ar fi trebuit sa platim noi, din taxe si impozite, sustinerea financiara a respectivei intreprinderi.

De ce? Pentru salvarea brandului. Si a dat exemplu ca in Vest, in tari in care statul are un pachet minoritar de actiuni la o intreprindere, statul s-a implicat activ in salvarea acesteia – exemplul pe care l-a dat a fost Volkswagen, salvandu-se astfel celebrul brand german. D-na. Andreea Paul spunea ca, altminteri, vom ajunge sa nu mai avem niciun brand romanesc, o societate precum Farmec ar fi nevoita sa cumpere materie prima din exterior si ca privatizarea ar insemna somaj.

Cu alte cuvinte, salvarea brandului si somajul rezultat in urma privatizarii, fac inorportuna privatizarea respectivei societati comerciale.

Iar in felul acesta, banuiesc, gandesc destui dintre economistii nostri, fara sa-si puna problema ca, in felul acesta actionand, nu maresti nici competitivitatea, nici performantele intreprinderii, iar pierderile uriase pe care astfel de societati le produc le suportam tot noi, fara niciun folos pentru societate. Folos ar aduce doar o privatizare reusita, chiar daca, in urma acesteia, ar rezulta somaj, dar ar putea relansa respectiva intreprindere.

*

La noi, contradictia stat-privat are numeroase forme de manifestare si mai toate in favoarea statului si in defavoarea sectorului privat. Spre exemplu, cum altfel s-ar putea explica angajarea, in perioada 2004-2009, a unui numar de 500.000 de functionari publici la stat, sporind numarul lor de la 900.000 – numarul maxim sustenabil de catre statul roman, cat a lasat Guvernul Nastase – la 1.400.000, avand in prezent inca in jur de 1.200.000 de angajati la stat.

Ceea ce avem acum, din punct de vedere politic: PSD-ALDE e la Putere. Te astepti ca un partid social-democrat sa fie mai etatist. Ei vor infiintarea a 19 firme de stat in subordinea Primariei Bucuresti… In campania electorala s-au promis cresteri fabuloase de salarii, la stat, desigur. Spitale, de stat, desigur, intinse pe 80 de hectare, mariri ametitoare de salarii in Sanatate. Acum nu mai sunt bani si se maresc intr-un mod amenintator si ingrijorator deficitele (al balantei comerciale, bugetar).

*

Si interesant e ca cel mai mult se fura de la stat… De fapt DE ACOLO se si fura!!!!

*

Octav Bjoza – ca de ce tot copiii lor prin functii gras platite la stat, in conducere. Cred ca s-ar putea face o legatura cu ce spuneam mai sus, cu faptul ca, in aceasta contradictie evidenta stat-privat, de la noi, predomina inca statul, nu privatul. Adica aceasta contradictie e rezolvata in favoarea statului – nu spun si a cetateanului – nu in favoarea privatului.

*

Nu s-a explicat niciodata la modul extrem de clar opiniei publice din Romania doua lucruri:

1). De ce la 10 ani de la aderare, avem zero absorbtie la fondurile europene. Corina Cretu aproape ca plangea la Jocurile de Putere ale lui Rares Bogdan.

2). De ce nu se mai fac drumuri in Romania? Ma uitam la pozele date la televizor de la accidentul suferit de Dl. Lucian Isar (ii doresc multa sanatate si insanatosire grabnica!!): un drum sinuos, dar numai cu doua benzi pe care trec atat turisme, dar si camioane de gabarit mare.

La aceste doua intrebari, un raspuns clar n-am auzit. Spre exemplu, la prima intrebare D-na Cretu ar fi trebuit sa recunoasca  in mod deschis ca PSD a dat-o-n bara. In campanie, Ana Birchall il critica de zor pe Ghinea. Si acum se vede ca ei nu sunt in stare nici macae de cat a facut Ghinea. Si, desigur, motivari de genul ca nu stiu ce instutuie nu e acreditata, ca nu stiu ce e legat de IT si tot felul de explicatii de genul asta, nu mai conving pe nimeni.

Problema este urmatoarea: de ce la 10 ani de la aderarea in UE, Romania nu are puse bine la punct mecanismele necesare pentru aabsorbtia in proportie de 100% a fondurilor europene?

*

Elena Udrea a fost condamnata la 6 ani inchisoare in Dosarul „Gala Bute” – v. aici, Elena Udrea a spus de la bun inceput ca sentinta e un abuz, dar si aici cine ii ia apararea Elenei Udrea!!! 😉

Gandindu-ma si la Sebi Ghita, eu cred, mi se pare, ca avem o contradictie in interiorul Sistemului de la noi.

Caci, stau si ma intreb, cum a putut ajunge Elena Udrea ce a ajuns? Si nu ma refer doar la functia de ministru pe care a detinut-o, intr-un minister precum Dezvoltarea Regionala unde se invart multi bani, dar si la faptul ca ea era reprezentanta lui Traian Basescu in politica romaneasca – omul care-i furniza Presedintelui tarii informatii la cald din lumea politica de la noi si despre oamenii politici. Elena Udrea ii cunoastea, cunoastea si ce se intampla la varful SRI. Greu de spus cat anume cunostea…?

Dar nu pentru faptul ca stia prea multe a fost condamnata?

Ea a negat cu vehementa ca ar fi fost vinovata, Basescu i-a sarit in aparare cum era de asteptat. Din cate am inteles eu de la Basescu, sub ea era o coruptie foarte mare, la nivel national, in ministerul pe care il conducea, lucru sesizat de SRI. Si ca ea a luat masuri – dari afara, sanctiuni – dar nu ar fi fost obligatia ei sa anunte DNA – trebuia s-o faca SRI.

Cat stia Elena Udrea si, mai ales, ce anume?

Din cate stiu, informatiile clasificate, unele dintre ele, se tin la secret timp de 30 de ani. Initial, se vorbea, pe surse, desigur, dar si speculatii, ca o paste o pedeapsa de 21 de ani. A luat doar 6 ani, o cincime din 30…

Ar rezulta, dupa acest rationament, ca:

O cincime din cat stie Elena Udrea sunt informatii clasificate strict secret…

*

Insa ar mai fi un lucru de evidentiat: Elena Udrea a ajuns unde a ajuns, promovata fiind de Sistem. In Romania nu prea ai cum sa ajungi intr-o functie in stat altfel, fara sa treci prin furciile caudine ale verificarii Serviciilor si fara sa fii, in consecinta, acceptat de Sistem.

Elena Udrea a fost acceptata de Sistem. A fost acceptata ca sa fie in anturajul Presedintelui, avand acces la informatii valoroase din zona Puterii, inclusiv informatii externe.

Si iata ca, intr-u final, nu-i asa, apoteotic, tot Sistemul a infundat-o!!

Si asta in conditiile in care Sistemul ar fi putut s-o lase in pace, sa-i ofere o portita de scapare. Dar e vorba de prima instanta, asa ca sa vedem ce se va mai intampla…

*

Colaboratorii au primit cu suspendare, numai ea si Obreja cu executare…

*

Fara indoiala ca acolo unde nu avem contradictii si constraste sau nu trebuie sa avem asa ceva, avem in schimb, controverse. Ultima de acest gen a fost: trebuie sau nu revocati din functie procurorul general, Augustin Lazar, si sefa DNA, Laura Codruta Kovesi?

Despre acest subiect puteti citi mai multe aici.

Poate singura problema care ar fi e ca raspunsul la intrebarea de mai sus nu putea fi decat unul singur: NU trebuie sa fie revocati din functie.

De pilda, atata vreme cat Laura Codruta Kovesi are un sprijin direct din partea SUA, a Departamentului de Stat, a domnului ambasador Hans Klemm, e extrem de clar ca ea nu trebuie sa fie revocata din functie. Chiar daca i se face amenintator cu degetul:

„Rezultatele negative pe linia acestei raportari pot repune in discutie in viitor, in raport de faptele constatate, oportunitatea revocarii conducatorilor institutiilor vizate ori a altor masuri institutionale, in conformitate cu Constitutia si legea” (sursa HotNews, evidentiata mai sus).

Insa e foarte clar ca nu doar factorul extern conteaza, iar Laura Codruta Kovesi e doar o parte a Sistemului aflat in contradictie cu sine insusi. Pentru ca in Sistem sunt lupte intestine pe tema asta si nu tot Sistemul e de partea Lulutzei. Cel putin asa am impresia…

Totusi, remarcam aceasta contradictie, cred, evidenta dintre PSD-ALDE pe de o parte si DNA, dar am putea sa luam si o sfera mai ampla – de pilda Justitia, pe de alta parte. Pe terenul atat de favorizator pentru coruptie al Statului.

Poza Saptamanii!!

Donald Trump and Mike Flynn

Fara indoiala ca una din cele mai mari contradictii ale lumii postbelice a fost si ramane cea dintre SUA si Rusia, mostenitoarea fostei URSS.

Legaturile obscure ale Gen. Flynn cu Rusia pareau ca sunt in concordanta cu declaratiile D-lui. Trump si anume ca „e un lucru bun sa ai relatii bune cu Rusia”. Dl. Flynn fusese ales de catre Presedintele Trump in functia de Consilier pe Chestiuni de Securitate Nationala. Dupa care, nu dupa multa vreme, a iesit Sean Spicer, Secretarul de Presa al Casei Albe, sa anunte ca „[…] a level of trust between the President and General Flynn had eroded to the point where he felt he had to make a change […]” – „nivelul de incredere intre Presedinte si Generalul Flynn s-a erodat pana la punctul in care el a simtit nevoia sa faca o schimbare”.

Interesant este ca toate punctele tari si ascutite din campania electorala, incep sa se domoleasca. Pana la urma, SUA s-a inteles si cu Coreea de Sud si Japonia in privinta apararii comune in fata Coreei de Nord. Chestiunea cu „taxa de protectie” a fost lasata mai moale iar NATO nu mai e deloc o organizatie „obsoleta”. Pana la urma, in urma vizitei D-lui. Rex Tillerson la Pekin, descoperim ca relatiile dintre SUA si China sunt cat se poate de bune si ca in ciuda clamarii unui conservatorism inflexibil, ajungem pana la urma la o concluzie mult mai mladioasa: ca SUA si UE au, de fapt, acelasi set de valori, comun – iata doua articole revelatoare in acest sens: aici si aici.

Face impresia ca Trump, cel pe care il stiam in campania electorala, nu mai are nimic comun cu institutia pe care acum o reprezinta – Casa Alba – deci cu Trump, cel de azi, de la Casa Alba.

Iar in ceea ce priveste relatiile bune cu Rusia, D-na. Merkel spune ca „nu va ceda in lupta pentru o relatie buna cu Moscova”. Ce se poate intelege dintr-o asemenea sintagma? Ca, de fapt, nimeni „nu va ceda”, nu-i asa, pentru o relatie buna cu Moscova. Evident, fiecare poate intelege ceea ce doreste…

Aprilie 1, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Greseli, greseli… N-avea dreptate Erdogan…?

*

Interesanta situatia din Uniunea Europeana de azi… Se remarca in mod evident curente nationaliste in toata Uniunea Europeana. Acestea conduc la o diminuare a coeziunii in UE si nu putini isi pun intrebarea daca UE mai e viabila sau nu. Americanii au chetuit 3 trilioane de dolari (Joseph Stiglitz a avansat, daca nu ma insel, aceasta suma) in razboaiele din Irak si Afganistan. Chiar citeam intr-o revista americana ca in razboiul din Afganistan cheltuielile SUA au fost de 1 miliard $ pe zi. Dupa aceea criza creditului imobiliar a fost atat de puternica incat s-a extins si in Europa. Pana in 2008 nici nu auzeai macar de faptul ca UE ar putea fi amenintata cu disolutia, curentele politice nationaliste erau slabe. Desigur, de o Europa cu doua viteze nici nu se pomenea.

Odata cu criza venita din America, situatia s-a schimbat. Spre exemplu, sa luam Germania. Nu neaparat ca ar fi trait nemtii mai bine inainte de 2008, inainte de Criza. Dar dupa, a aparut o problema noua pentru establishemntul politic german. Vreau sa spun – ca sa se inteleaga bine – ca aceasta nici nu era inainte. Ca sa fiu si mai clar, inainte era cum era, era UE, libera circulatie, piata libera si asta era. Dar dupa Criza, factorii care detin puterea si autoritatea in democratica societate germana au trebuit sa explice cetateanului german de ce traieste el prostAdica neamtul e familist, e muncitor, e cinstit, e corect si-si vede de treaba, si atunci: de ce traieste prost? Cand, spre exemplu, s-a aflat de adevarata datorie a Greciei – imensa, ce-i drept – in conditiile in care Grecia si Germania (o tara atat de productiva, cu oameni atat de muncitori, nu-i asa?) sunt amandoua in Zona Euro, deci au amandoua aceeasi moneda, cum ar fi putut sa-i explice D-na. Merkel cetateanului german ai carui bani sunt cei pe care Grecia ii datoreaza si ca asa e bine? Asa se face ca Guvernul german a trebuit sa faca eforturi sa-i dovedeasca cetateanului german ca, de fapt, e bine in UE si ca in UE el, cetateanul german, onest si cinstit, harnic, devotat muncii o duce cel mai bine, spre a putea preintampina curentele politice din societatea germana care-i aratau cetateanului exact contrariu: ca, de fapt, el, onestul si cinstitul muncitor, ce nu are in vocabular cuvantul coruptie, plateste pentru datoriile iresponsabile ale altora care traiesc in huzur si-n coruptie, ascunsa cu grija sub pres.

Problema s-a pus si-n Franta, unde Marine Le Pen a pedalat puternic pe faptul ca UE e creatoare de probleme pentru nivelul de trai al cetateanului francez, din ce in ce mai nemultumit. Si s-a vazut ca acest curent nationalist promovat puternic de Frontul National a prins teren in societatea franceza, iar Marine Le Pen a ajuns un candidat puternic la presedintia Frantei. Nu se poate sa nu te intrebi ce s-ar fi intamplat daca un astfel de curent ar fi prins teren in Germania asa cum a prins in Franta. Si cum e vorba de cetateanul german, de omul muncitor, cinstit, familist, devotat, exact si disciplinat, gandul te duce spre socialism. Si atunci ce rezulta daca unim nationalismul cu socialismul IN GERMANIA? Doamne, fereste!!

*

Nu era oare mai bine ca vesticii europeni sa nu-i fi primit in numar atat de mare pe musulmani? Dar daca, totusi, au facut-o, pentru ca asta au facut de-a lungul timpului, care a fost comportamentul lor?

Pana la Razboiul din Irak, pericolul terorismului islamic exista, dar nu era atat de mare ca-n prezent. Acum parca nu se mai termina si se vede ca avem atentate peste atentate in Europa, cel de la Londra fiind cel mai recent, desi nu s-a soldat cu un numar atat de mare de victime ca in cele anerioare. Era Al-Qaeda si Osama bin Laden – fara indoiala un pericol. Insa Al-Qaeda nu era mai mult decat o organizatie terorista iar musulmanii traitori in Vest nu erau atat de inflamati si radicalizati pe vremea aceea in comparatie cu ce avem acum. SUA a cheltuit enorm in lupta impotriva terorismului, iar in Afganistan au bombardat in nestire niste inaltimi golase ca sa dea o lovitura mortala temutei Al-Qaeda, dar fara rezultate concrete. Pana l-au capturat pe Osama bin Laden a durat destul de mult, timp in care Al-Qaeda si-a vazut linistita de treaba.

Radicalizarea musulmanilor obisnuiti, cu totul neobisnuita, trebuie sa recunoastem, s-a produs dupa Razboiul din Irak si demolarea regimului lui Saddam Hussein. Era inca de pe atunci previzibil ca sunitii se vor organiza intr-o opozitie armata si vor incepe un razboi – pe de o parte vechiul conflict cu siiti, pe de alta parte represalii la adresa SUA si a altor state din UE, sau, mai bine zis, chiar la adresa UE. Si asa s-a nascut ISIS, o organizatie terorista cu mult mai puternica si mai periculoasa decat Al-Qaeda. Care actioneaza in UE si SUA pana acum si nu prea da semne ca ar inceta ostilitatile.

*

Insa in ceea ce priveste atitudinea Lumii Vestice fata de musulmani, mi se pare ca lucrurile sunt destul de criticabile din anumite puncte de vedere.

Primind un mare numar de musulmani, inserati astfel intr-o cultura straina de cultura lor, nu era, oare, potrivit, ca Vestul sa aiba o atitudine prietenoasa fata de statele islamice? Sa promoveze, de exemplu, schimburile culturale. Sa zicem asa, de exemplu, o formatie folclorica dintr-o tara musulmana sa tina o reprezentatie artistica la Paris, Bruxelles sau in alta capitala europeana. E un exemplu, poate nu cel mai potrivit, poate foarte naiv. Insa s-a ajuns ca sa avem, spre exemplu in Germania, centre islamice care cultiva pe fata fundamentalismul islamic, fara nicio retinere. Am mai scris si pe blog despre asta. Ceea ce ar dovedi o grava carenta in schimburile culturale normale intre tarile din Vest si tarile islamice, in conditiile in care in Vest exista o importanta populatie islamica, aflata, din cate inteleg, chiar la a doua generatie.

Recentul atentat de la Londra arata cu claritate, nu doar radicalizarea – trebuie spus ca din 2013 si pana acum serviciile de securitate britanice au dejucat 13 atentate teroriste – dar si existenta celulelor de propagare a jihadului si fundamentalismului islamic. De unde rezulta ca, in Europa, lucrurile au fost scapate de sub control. S-a vazut asta si cu ocazia razboiului din Siria unde foarte multi cetateni europeni musulmani, din cate inteleg in marea lor majoritate tineri, alegeau sa mearga in Siria spre a lupta alaturi de temuta organizatie ISIS. Venind apoi in Europa, erau sursa celor mai sangeroase atentate teroriste!!

*

Or, Vestul ce a facut? SUA, impreuna cu aliatii, s-au angajat intr-un razboi direct si foarte costisitor in Irak, care n-avea legatura cu Al-Qaeda, zdrobind regimul politic de acolo si aducand tara intr-un fel de haos generat de un razboi civil. Nu mai vorbesc despre abuzurile armatei SUA fata de populatia civila de acolo. De asemenea, tot pentru a indeparta un dictator, au bombardat Libia, creand acelasi haos – terenul fertil pe care a crescut extremismul islamic.

Dar cand ai o asa mare populatie de religie musulmana in Europa, era logic sa incerci sa cultivi relatii bune si pasnice cu tarile musulmane. Nu sa duci o politica de asa maniera incat aceasta populatie sa inceapa, si prada a tot felul de dezinformari, sa se radicalizeze intr-un asemenea hal!

In Irak nici pana acum nu a putut fi rezolvata situatia, iar ISIS a dobandit o Putere din ce in ce mai mare, asa incat Guvernul de la Bagdad incepuse la un moment dat sa fie depasit de situatie. SUA si-a retras trupele de acolo intr-un moment cat se poate de inoportun, lasand fara sprijin Guvernul irakian. Consecinta: ISIS a inceput sa devina de temut si sa-si extinda actiunile in Europa!! Mosulul, fieful ISIS, nici pana acum nu a putut fi integral eliberat – se duc acolo lupte crancene! Marea Britanie si Germania opereaza cu flota militara aeriana, bombardand pozitiile insurgentilor ISIS. Deci Marea Britanie, Germania si fortele guvernamentale irakiene cu greu fac fata acestei forte numite ISIS, care ramane puternica – sa nu ne culcam pe o ureche – desi a trebuit, desigur, sa dea mult inapoi. Numai vorbesc de ISIS din Siria, care desi bombardata puternic de fortele aeriene ruse, exista totusi, desi forta ii este diminuata mult.

*

Asta ca sa vedem ce consecinte au avut razboaiele din Irak si Afganistan: pe de o parte Criza economica, lucru ce a determinat in Europa cresterea periculoasa a curentelor nationaliste si eurosceptice, punandu-se azi sub semnul intrebarii proiectul european (spunand acestea sa nu uitam de Brexit), iar pe de alta parte crearea unei organizatii teroriste – ISIS – cu mult mai puternica, mai organizata si cu mult mai multi bani decat vestita Al-Qaeda.

*

N-avea dreptate Erdogan…? In Vest traiesc un numar mare de musulmani, printre ei aflandu-se un mare numar de turci! In Olanda, de exemplu, sunt vreo 300.000 de turci. In Germania, ca sa dau un alt exemplu, traiesc 1.527.118 de turci (statistica 2014). In Franta, L’Express estima in 2014 ca ar trai 800.000 de turci, dar sunt estimari ca, in prezent, ar trai in Franta 1.000.000 de turci!! Trebuie spus ca numarul lor a crescut considerabil din 2000, cand se estima ca erau 500.000 de turci. De unde rezulta ca Franta a primit continuu populatie turca si in numar mare.

Cu turcii n-au fost probleme in Europa. Nu s-a auzit, de pilda, de vreun atentat comis de turci. Probabil ca e vorba si de educatia kemalista, ca sa zic asa.

In aceste conditii, cred ca trebuie sa privim si problema integrarii Turciei in Uniunea Europeana. Romania a sustinut Turcia in eforturile sale de integrare in UE. De acord, pentru integrare trebuie ca statul respectiv sa respecte conditiile din tratatul de aderare, trebuie sa treaca prin furcile caudine ale capitolelor de negocieri, ce trebuie incheiate cu succes de statul candidat. Turcia se afla intr-un asemenea proces de aderare din cate stiu. Insa amanat aproape la nesfarsit de catre UE, la opozitia unor tari membre printre care si Franta care considera ca Turcia, de fapt, nu e in Europa. Insa lucrurile s-au prelungit la nesfarsit.

Ce ar fi fost daca Turcia s-ar fi integrat in UE? In primul rand ar fi trebuit sa adere la valorile europene, sa apere statul de drept, democratia, drepturile si libertatile cetatenilor. Am fi avut astazi o alta realitate politica in Turcia. Fara lovitura de stat si fara regimul prezidential-otomanist al lui Erdogan, o adevarata monarhie prezidentiala, ca sa ma exprim ca Jean-Luc Melenchon 🙂 . Am fi avut alta Turcie, alt regim politic. Acum toata Europa se mira de ce face si ce spune Erdogan, de schimbarile pe care vrea sa le aduca la Constitutia Turciei. Insa Turcia, cand nu avea un asemenea regim precum cel actual, a asteptat si a sperat ani de zile sa se integreze in UE, iar concluzia pe care o trag ei acum este ca au fost dusi cu zaharelul, cum se spune. Fara indoiala ca Europa in doua viteze a fost un semnal extrem de prost si atunci Turcia si-a pus problema daca mai are sens sa faca eforturi pentru o integrare ce pare a nu se produce vreodata. Cam asa a rezultat regimul politic actual din Turcia, care socheaza, nu-i asa, toata UE.

*

Sa ne uitam insa si la tara noastra, la Romania. Cum ar fi fost in Romania daca nu ar fi fost membra a UE? Ordonanta treispe-paispe va spune ceva? Respectarea statului de drept si a drepturilor si libertatilor individului sunt strans legate de apartenenta tarii noastre la valorile Uniunii Europene. Este adevarat ca se manifesta inca dificultati de ordin economic, dar sa nu uitam ca Romania a inregistrat in ultimii ani o crestere economica destul de mare, ca procent din PIB, intre tarile europene. Fondurile europene, desi inca avem probleme serioase in ceea ce priveste absorbtia lor, au contribuit pozitiv la economia Romaniei.

Insa atitudinea Vestului in ceea ce priveste procesul de integrare a Romaniei in UE a ramas oarecum echivoca. Sunt foarte multi romani care traiesc si muncesc peste hotare, in Uniunea Europeana. Cu milioanele. De la integrarea din 2007 si pana in prezent, cum era de asteptat, numarul lor, din cate stiu, a crescut. Vad ca in dezbaterile de la televiziunile de stiri multi se plang, si nu fara temei, ca pleaca forta de munca calificata din tara, spre exemplu medici. Fara indoiala ca statele din Vest beneficiaza din plin de aceasta forta de munca calificata, care contribuie la cresterea economica a acelor tari.

Cu toate acestea Romania, desi respecta conditiile tehnice, singurele valabile, nu e primita in Spatiul Schengen. Motivele nu sunt clare. N-au fost niciodata clare, iar cei care se opun nu le-au dezvaluit niciodata cu adevarat.

Propaganda prosteasca a invaziei romanilor si bulgarilor in Marea Britanie, dusa de o anumita parte a presei din Insula, s-a dovedit in mod evident a fi o minciuna gogonata. De asemenea conditioarea aderarii Romaniei la Spatiul Schengen de MCV nu e decat gasirea unui pretext ce se doreste a fi plauzibil.

Turcia nu e in Uniunea Europeana, desi milioane de turci traiesc in Vest, in UE. Erdogan le ura femeilor turce sa faca cate 5 copii, iar in felul asta Turcia va cuceri Europa! 😆

Romania e membra a Uniunii Europene. Milioane de romani traiesc si muncesc in Vestul Europei, si inca multi mai pleaca. Dar Romania nu e in Spatiul Schengen.

Va dati seama in ce situatie ridicola ne aflam?

*

Din ciclul: „Faze tari din UE”, iata ce scrie profesorul Cristian Preda:

„În dezbaterea pentru Elysee, comunistul Jean-Luc Melenchon și fostul premier de centru-dreapta Francois Fillon sunt de acord că francezii nu trebuie să muncească la fel de mult ca românii

Dezbateri pline de „miez”, desigur… 🙂 Ma intreb: ce-or zice germanii despre asta? 🙂

Martie 23, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 4 comentarii

Greu de tot cu ei…

Dupa ce Erdogan – e vorba de Presedintele Turciei, nu de vreun blogger oarecare – a lansat formula deja celebra cu inceperea „razboiului dintre cruce si semiluna”, dupa ce a acuzat Olanda de nazism, iata ca vine acum si o acuza si pe Angela Merkel de nazism.

Mediafax

Recep Tayyip Erdogan o acuză pe Angela Merkel că ar utiliza „metode naziste”

Recep Tayyip Erdogan, preşedintele Turciei, a acuzat-o, într-un discurs televizat rostit duminică, pe Angela Merkel, cancelarul Germaniei, că ar utiliza „metode naziste” împotriva cetăţenilor turci.

„Când le spunem că sunt nazişti, europenii devin stânjeniţi, se solidarizează. Mai ales Angela Merkel”, a afirmat Recep Erdogan.

Referindu-se personal la Angela Merkel, Recep Erdogan a continuat, potrivit postului N-TV şi revistei Focus: „Foloseşti metode naziste. Împotriva cui? Împotriva fraţilor mei din Germania şi a miniştrilor” care au mers în Germania pentru mitinguri electorale.

Administraţia Recep Tayyip Erdogan, acuzată de tendinţe autoritariste, este în conflict cu Germania şi Olanda după ce aceste ţări au interzis mitinguri electorale organizate înaintea referendumului pe tema introducerii sistemului prezidenţial în Turcia. Criticii susţin că Recep Erdogan vrea trecerea la un sistem prezidenţial pentru a sporirea prerogativelor decizionale.

În urmă cu câteva zile, Recep Tayyip Erdogan a acuzat-o pe Angela Merkel de susţinerea „teroriştilor”, avertizând că va da Olanda în judecată la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, replica Berlinului fiind că nu acceptă „provocările”. „Doamnă Merkel, de ce ascundeţi terorişti în ţara dumneavoastră? De ce nu luaţi măsuri?”, a declarat Recep Tayyip Erdogan într-un interviu acordat presei turce, acuzând Berlinul că ar fi ignorat 4.500 de dosare ale unor presupuşi terorişti transmise de Ankara. „Doamnă Merkel, susţineţi terorişti?”, a adăugat Erdogan, citat de postul BFMTV. „Germania oferă în mod crud susţinere terorismului”, a subliniat Erdogan. Recep Tayyip Erdogan a declarat în mai multe rânduri că Germania oferă protecţie unor militanţi ai organizaţiei insurgente Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) şi unor indivizi implicaţi în complotul militar din Turcia.

Administraţia Recep Tayyip Erdogan a acuzat duminică dimineaţă Guvernul Angela Merkel că oferă susţinere mişcării clericului disident turc Fethullah Gülen, despre care Ankara crede că se află în spatele complotului militar din iulie 2016.

Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, s-a declarat „scandalizat” de recentele afirmaţii „impertinente” ale lui Recep Tayyip Erdogan.”

Chiar si un blogger oarecare, ce ar face astfel de afirmatii, cred ca ar cauta sa si le justifice, sa-si argumenteze teoria pentru a se putea face inteles. Stau si ma uit la ce argumentatii da Erdogan. E foarte greu de inteles, daca nu chiar imposibil. Ca Germania sau Olanda, Angela Merkel chiar, au gresit, pentru mine e destul de limpede. Au gresit pentru ca i-au primit intr-un numar enorm de mare pe musulmani pe teritoriul national al tarilor lor. Trebuie sa remarcam de asemenea ca aceste persoane provin din tari care nu sunt membre UE. Iar in ceea ce priveste Turcia, nu doar ca nu e membra UE, dar dintotdeauna a fost o opozitie din partea unor tari fata de integrarea Turciei, care, de altfel, nici nu s-a realizat, cel putin pana acum.

Desigur, nu se poate sa nu-ti pui problema ce urmareste pana la urma Erdogan prin astfel de declaratii… Pentru ca vad ca le tot repeta intr-o maniera destul de agresiva. Mai ales ca Turcia e tara membra NATO si face astfel de afirmatii la adresa unor tari membre NATO sau la adresa liderilor acestor tari. Sincer vorbind, eu chiar nu vad unde a gresit Olanda sau Germania fata de Turcia sau fata de „fratii lui Erdogan”. Asa cum e foarte greu de inteles cum anume sustine Angela Merkel terorismul? Ca-l accepta pe Fethullah Gulen? Iar daca Germania „oferă protecţie unor militanţi ai organizaţiei insurgente Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) şi unor indivizi implicaţi în complotul militar din Turcia” in acord cu dreptul international, care ar fi problema? Bine ca Erdogan nu a acuzat SUA de nazism!

Pe de alta parte nu se poate sa nu te intrebi ce e asta… Trecerea de la kemalism la otomanismul lui Erdogan? Adica Turcia ar fi trecut la alte valori… Pe de alta parte, care ar putea fi consecintele unei astfel de inflamari a liderului de la Ankara?

Articolul Mediafax de mai jos arata o fateta a colaborarii cu musulmanii. Iata ce se poate intampla:

Trei militari americani au fost atacaţi de un coleg afgan într-o bază din Afganistan

Trei militari americani au fost răniţi după ce un coleg afgan a deschis focul spre ei, într-o bază din provincia afgană Helmand, anunţă Misiunea NATO din Afganistan.

„Trei militari americani au fost răniţi prin împuşcare de un militar afgan, într-o bază din provincia Helmand. Militarii americani primesc asistenţă medicală”, a transmis duminică, prin Twitter, Misiunea „Susţinere determinată”.

Un purtător de cuvânt al armatei afgane a declarat, potrivit site-ului agenţiei Reuters, că un militar din cadrul forţelor speciale a fost împuşcat mortal în incidentul produs duminică în Baza Shorab din Helmand.

„Militarul afgan a murit în schimbul de focuri„, a declarat Mohammad Rasoul Zazai, purtătorul de cuvânt al armatei afgane.”

Nu se poate sa nu te frapeze cum acel militar afgan, care nu era terorist (eu asa am inteles!), a deschis focul asupra colegilor lui, vrand sa-i omoare! Bineinteles, trebuie facuta o ancheta, insa este batator la ochi, socant chiar, cum astia se pot intoarce impotriva aliatilor lor…

Greu de inteles, deci, ce urmareste Erdogan care in mod sigur stie regulile si valorile Uniunii Europene. Asa cum stie in mod sigur ca populatia turca traitoare in Germania sau Olanda se bucura de drepturi si libertati cum nu se bucura un turc din Turcia. Inclusiv de libertate religioasa – nu s-a vazut interzicerea moscheilor in Occident. Iar in ceea ce priveste interzicerea vălului islamic, inteleg ca e vorba de o decizie ca Curtii de Justitie a UE ce se refera la dreptul companiilor de a interzice angajatelor purtarea respectivului voal, insa lucrul asta nu poate sa se refere decat la orele de program legal, prestat de angajat in conditii legale – asa inteleg. Si apoi e vorba de dreptul unei companii, nu o obligativitate impusa companiilor. Eu nu cred ca asta se numeste nazism. Si trebuie scos in evidenta ca nimeni nu le interzice musulmanilor, cel putin in Europa, practicarea religiei. Inteleg ca sunt moschei in Olanda, Elvetia, Germania etc.

Declaratiile lui Erdogan sunt cu atat mai frapante cu cat el se leaga de Rutte sau Angela Merkel, dar nu se leaga DELOC de extrema dreapta din Europa!!! Iata o stire de anul trecut (31 august 2016):

B1.ro

”Voi vă numiți credincioși, noi vă numim invadatori!” Atac asupra unei moschei din Germania. Mai mulți extremiști au zidit ușa lăcașului de cult (FOTO)

„Mai mulți extremiști de dreapta au zidit intrarea într-o moschee și au lipit pe blocurile de beton afișe cu slogane xenofobe, informează Daily Mail. 

Incidentul a avut loc în orașul german Parchim. Un zid din blocuri de beton a fost ridicat chiar la intrarea în moschee și pe el au fost lipite hârtii cu mesaje xenofobe.

”Voi vă numiți credincioși, noi vă numim invadatori!”, era unul dintre mesajele afișate.

Un altul îl cita pe președintele Erdogan, care declarase la un moment dat că ”moscheile sunt cazarmele noastre, cupolele sunt căștile noastre, minaretele ne sunt baionete, iar credincioșii sunt soldații noștri”.

Ulterior, pe zidul ridicat a fost lipit un alt mesaj, de data aceasta în sprijinul comunității de musulmani. Scris de mână, acesta preciza că zidurile construite pot fi dărâmate și încuraja musulmanii să fie puternici și să nu-și piardă credința.

Potrivit unui grup de sprijin al refugiaților, acesta este al doilea atac comis asupra moscheii din Parchim.

Polițiștii au început o anchetă în acest caz.”

Astfel de forte politice extremiste nici nu exista pentru Erdogan si din cauza asta, bineinteles, nici nu poate aprecia efortul care se face in Europa pentru a bloca extremismul – pentru ca daca vor ajunge astia la Putere, intr-adevar populatia musulmana va avea de suferit. Pe cand el se leaga de Rutte si Merkel, care lupta cu astfel de forte extremiste.

Ca Erdogan vrea sa acumuleze o cat mai mare Putere pe plan intern, asta am inteles-o. Dar e foarte posibil, gandindu-ma la ce declaratii face, sa aiba si o agenda ascunsa… Bineinteles, pune sub semnul intrebarii si pozitia Turciei in cadrul NATO, daca Turcia achieseaza in continuare la valorile Lumii Libere… Este foarte ciudat sa vezi cum un partener face declaratii atat de belicoase la adresa Uniunii Europene, la adresa unor forte politice moderate si a unor politicieni nu doar moderati, dar si deschisi imigrantilor, precum D-na. Merkel – in paranteza fie spus, ati vazut replica lui Donald Trump: „imigratia este un privilegiu, nu un drept”, spusa in fata cancelarului german -, ignorand pericolul extremei drepte fata de imigranti si populatia musulmana.

In asemenea conditii e foarte interesant de vazut cum se va asorta politica lui Erdogan cu cea a lui Donald Trump.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Martie 19, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 1 comentariu

Mie mi-a placut de Mark Rutte

Romania Libera

UPDATE. Conflict diplomatic între Turcia, țară NATO, și Olanda. Ankara a blocat accesul diplomaților olandezi în Ambasadă și Consulat. Olandezii l-au escortat pe ministrul turc pentru Familie până la granița cu Germania. Steagul Olandei, smuls de pe Consulatul din Istanbul | FOTO+VIDEO

UPDATE. Ora 17.00: Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat că Olanda va plăti preţul pentru că a subminat relaţiile cu Ankara, informează Reuters.

Într-un discus rostit la Istanbul, președintele Turciei a declarat: „Vor plăti cu siguranţă preţul şi vor învăţa ce este diplomaţia. Îi vom învaţa diplomaţia internaţională”. El a comparat din nou decizia Olandei cu tactici „naziste” şi a avertizat că tratamentul la care a fost supus ministrul reprezintă o ascensiune a„rasismului şi fascismului”, relatează AFP.

Pe de altă parte, liderul de la Ankara a mulţumit Franţei pentru că a permis vizita şefului diplomaţiei turce, respinsă de Olanda. „Franţa nu a căzut în această capcană”.

Ministrul olandez de Externe: Responsabile pentru siguranța diplomaților olandezi din Turcia sunt autoritățil turce

„Situaţia nu este clară. Autorităţile turce sunt responsabile pentru siguranţa misiunii diplomatice olandeze din Turcia. Am depus plângere pe lângă autorităţile turce”, a anunţat Ministerul olandez de Externe.

Ora 15. Premierul olandez, Mark Rutte, a declarat că va face tot posibilul ca tensiunile diplomatice dintre țara sa și Turcia să nu escaladeze. „Nu am trecut printr-o asemenea experiență, însă noi dorim să fim partea mai prudentă. Dacă ei vor escalada situația, va trebui să răspundem, dar vom face tot ce depinde de noi să nu se întâmple asta”, a afirmat ulterior Rutte la radio-televiziunea olandeză NOS. „Olanda nu se va lăsa șantajată”, a subliniat Rutte, aflat în plină campanie electorală înaintea legislativelor programate miercuri, 15 martie, în care sondajele îl dau umăr la umăr cu liderul extremiștilor de dreapta, Geert Wilders. Rutte a mai acuzat Ankara că vrea să-i trateze drept cetățeni turci pe olandezii de origine turcă. În Olanda trăiesc în jur de 400.000 de persoane de origine turcă.

UPDATE. Ora 14.30. Proprietarul unui spațiu din capitala suedeză Stockholm, unde urma să se desfașoare duminică o întâlnire pro-Erdogan la care ar fi trebuit să ia parte un oficial de vârf al partidului turc de guvernământ, a anulat contractul de închiriere, relatează agenția de știri Dogan. Proprietarul nu și-a motivat decizia.

UPDATE. Ora 14.00. Poliția din Rotterdam a anunțat că 12 protestatari din fața Consulatului Turciei au fost arestați. Purtătoarea de cuvânt a Poliției, Patricia Wessels, a declarant că arestările au fost efectuate pentru violență și încălcarea ordinii publice. Protestatrii, de origine turcă, au aruncat în polițiști cu sticle și pietre, duminică dimineața, în fața Consulatului. Șapte persoane au fost rănite, iar un polițist a fost internat cu o mână fracturată.

UPDATE. Un grup de manifestanţi a smuls duminică drapelul olandez de pe Consulatul Olandei la Istanbul, în plină criză între Ankara şi Haga, scriu agențiile de presă internaționale. 

Turcia a anunțat că va lua ”cele mai dure  contramăsuri’ după decizia autorităților olandeze de a împiedica intrarea ministrului turc al familiei, Fatma Betul Sayin Kaya, în clădirea consulatului turc de la Rotterdam și de a o escorta în afara teritoriului Olandei, relatează agențiile de presă internaționale. 

”Am protestat în modul cel mai puternic față de această situație și le-am transmis autorităților olandeze că vor exista contramăsuri dure. Vom răspunde pe măsură acestui comportament inacceptabil. Așa-zișii noștri prieteni europeni, care cu fiecare ocazie vorbesc despre democrație, libertate de exprimare, drepturile omului, au rămas încă o dată repetenți în fața acestui eveniment”, a declarat ministrul de Externe, Binali Yildirim.


Ministerul de Externe al Turciei a anunțat că nu dorește revenirea la post a ambasadorului Olandei, după ce această țară a interzis vineri aterizarea avionului lui Mevlut Cavusoglu. Ankara a blocat accesul în Ambasada și Consulatul Olandei.

Cavusoglu intenționa să participe la un miting la Rotterdam, în cadrul campaniei de promovare a reformelor constituționale. Mai multe țări europene au avertizat Turcia că nu vor permite propaganda pe această temă, atribuirea mai multor puteri pentru președintele turc fiind interpretată ca o dictatură.

Cu câteva zile înainte, Mevlut Cavusoglu fusese împiedicat să participe la o întâlnire cu conaționalii săi la Hamburg, în Germania, iar ulterior a renunțat și la participarea la un miting la Zurich, în Elveția. Autoritățile olandeze au expulzat-o sâmbătă noaptea pe Betul Sayan Kaya, ministrul turc pentru probleme sociale și familie, înapoi în Germania. Ministrul și mai mulți membri ai familiei au intrat în Olanda la bordul unui autoturism. Ea intenționa să participe duminică la un miting al turcilor din Olanda, pentru a promova modificările constituționale supuse unui referendum în data de 16 aprilie.

„Întreaga lume trebuie să ia atitudine față de aceste practici fasciste”, a scris Kaya pe Twitter. Președintele turc, Tayyip Erdogan, declarase că Olanda este „o reminiscență nazistă”.

Premierul olandez, Mark Rutte, a numit remarca președintelui turc „o nebunie”, susținând că decizia interzicerii participării oficialilor turci la mitingul din Olanda a fost luată din motive de securitate. Consulul turc a mințit că Sayan Kaya va veni în Olanda. În plus, s-au format două coloane spre Rotterdam, spre a induce în eroare autoritățile olandeze.

În fața consulatului Turciei din Rotterdam, poliția călare a dispersat câteva sute de manifestanți care cereau să o vadă pe Sayan Kaya. Premierul turc, Binali Yldirim, a declarat că „Turcia are în vedere represalii puternice pentru tratamentul inacceptabil  al autorităților olandeze față de miniștrii care au imunitate diplomatică”.

Ministrul de Externe turc s-a deplasat sâmbătă seara în Franța, pentru un miting la Centrul de congrese din Metz. „

In primul rand, cred ca ar trebui sa spunem ca in Olanda traiesc in jur de 1 milion de musulmani, din care, daca nu ma insel, vreo 300.000 sunt turci (v. si aici si aici). In Olanda sunt multi straini si din aceasta cauza aceasta tara trece printr-o criza de identitate: ce inseamna sa mai fi olandez? Din aceasta cauza a prins foarte mult teren o extrema dreapta condusa de Geert Wilders, liderul Partidului pentru Libertate, puternic eurosceptic, antiimigratie si antiislam. Iata de ce alegerile din Olanda sunt importante, iar in cazul victoriei populistilor de extrema dreapta lucrurile se complica inclusiv pe plan european.

Mark Rutte

Or, aceste mitinguri din Olanda, la care participa, din cate inteleg, turci din Olanda, pentru sustinerea reformelor pe care vrea Erdogan sa le initieze, nu fac altceva decat sa dea apa la moara extremei drepte a lui Wilders. De aceea, faptul ca autoritatile olandeze au atras atentia dinainte ca nu vad cu ochi buni astfel de mitinguri, a fost un fapt, fara indoiala, pozitiv. Insa Erdogan a trimis ministri ca sa participe la astfel de mitinguri, ingreunand la maximum eforturile moderatilor lui Rutte de a se opune extremei drepte a lui Wilders.

Este semnificativ faptul ca la noi – spre exemplu prof. Dan Dungaciu – s-au comentat doar vazute dintr-un anumit unghi miscarile Guvernului condus de Rutte: si anume ca ar fi foarte periculos ce a facut, Turcia putand da drumul unui val imens de emigranti din Siria, lucru ce poate pune in pericol UE. De asemenea, trebuie sa tinem cont si de faptul ca Turcia e tara membra NATO, care a indemnat ambele parti la calm si respect reciproc.

Insa nimeni n-a observat un lucru: cat de ferm a ramas pe pozitie Rutte! Mie mi-a atras atentia acest aspect inca de la bun inceput: un om – de Rutte vorbesc – care nu abdica de la valorile europene, care ramane vertical. Un om care nu s-a incovoiat in fata Sultanului si nici nu si-a umilit tara, acceptand valorile lui Erdogan in detrimentul valorilor Uniunii Europene. Deoarece trebuie spus ca acest conflict e mai degraba intre Turcia si Uniunea Europeana, nu doar intre Turcia si Olanda.

Exemplul de verticalitate dat de Rutte mi-a placut si faptul ca astfel a aparat valorile europene. Asta inseamna ca o tara sa nu aiba conducatori corupti. V-as propune sa faceti o comparatie intre Mark Rutte si Victor Ponta! Ce diferenta!! Ca de la cer la pamant!!

Ca sa fac o comparatie ce nu cred ca e foarte exagerata, Rutte mi s-a parut Stefan cel Mare, pe cand Ponta un biet fanariot, gata sa pupe picioarele Sultanului pentru a obtine tronul.

In ceea ce-l priveste pe Erdogan, el a dat exemplu ca e de cea mai execrabila speta numind Olanda, o tara care a suferit mult de pe urma nazistilor, ca fiind „o reminiscenta nazista”. Aceasta remarca arata fata regimului Erdogan, ale carui valori sunt incompatibile cu valorile europene. Cu un asemenea regim, degeaba doreste Turcia sa se integreze in UE, pentru ca acest lucru nu se va putea realiza in astfel de conditiuni vreodata. Insa oribil este ca, prin ceea ce a reusit sa faca, Erdogan a creat o situatie favorabila extremei drepte a lui Wilders, in dispretul total fata de turcii care traiesc in Olanda. Pentru ca daca Wilders ajunge la Putere, ei vor fi printre primii afectati de lucrul asta:

„Astfel stand lucrurile, Geert Wilders a deturnat si ultima dezbatere de dinaintea votului tot spre tema lui favorita: imigratia musulmana.

Lodewijk Asscher, lider al Partidului Laburist: „Olanda apartine tuturor. Acesta este mesajul pe care trebuie sa-l transmitem copiilor. Dar mesajul tau este: Mai putin, mai putin! Mai putini copii marocani in scoli, mai putina speranta, mai putina incredere.”

Geert Wildres, Partidul Libertatii: Dle Asscher, te rog inceteaza cu prostiile astea. Erau texte la moda in anii 60, la Woodstock, bune pentru unii care fumeaza cu orele narghilea. Iti spun ca Olanda nu ne apartine tututor. Olanda le apartine olandezilor. Turcii care au iesit pe strada la Rotterdam nu fluturau steagul olandez. Asta ar fi aratat ca intr-adevar Olanda ne apartine tuturor. Nu, nu, e deloc OK. Au fluturat steaguri ale Turciei. Ai zis ca cei iesiti pe strada erau „gunoaie”. Te-ai inselat, dle Asscher. Nu erau pur si simplu scursori, erau gunoaiele voastre. Voi i-ati lasat sa intre in tara, voi i-ati educat si ati permis sa fie crescuti in identitatea lor proprie. Sunt turcii lui Asscher!”

Cum sistemul electoral din Olanda este unul proportional, multe dintre cele 28 de partide inscrise in cursa vor ajunge in parlament. Prin urmare, guvernarea va fi asumata de o coalitie.” (sursa – Pro TV – aici)

Erdogan a creat dificultati UE, Olandei, duce la cresterea extremei drepte in Olanda. Asteptam pozitia Departamentului de Stat al SUA. Nu mai vorbesc de faptul ca Ankara se pune intr-o pozitie ridicola, criticand Uniunea Europeana in privinta drepturilor omului. De observat ce metode intrebuinteaza regimul Erdogan: santajul, amenintarea si o fac fara nicio rusine!! Frapeaza, desigur, inclusiv atacurile informatice ale sustinatorilor lui Erdogan. Fireste, acest lucru indeparteaza si mai mult Turcia de Europa.

Dupa parerea mea, e clar ca Europa se confrunta la Est cu diverse provocari, insa cea a binomului Rusia-Turcia pare a fi cea mai elocventa: o Turcie in care revine otomanismul si o Rusie care respinge valorile democratice occidentale, unii considerand ca ar avea nevoie de o monarhie. Or, astfel de provocari vizeaza, bineinteles, si Romania, care, ca membra a Uniunii Europene, trebuie sa-si insuseasca pe deplin valorile europene. Cu atat mai mult cu cat alta cale nu mai exista si cred ca ar trebui sa constientizam lucrul asta.

In incheiere ii urez mult succes lui Mark Rute si partidului sau! Inteleg ca e favorit si sper ca va castiga. Insa, dupa cum arata ultimele sondaje, trebuie luat aminte si la avansul inregistrat de extrema dreapta – nu mi se pare neglijabil – lucru care indica faptul ca avem o problema in Europa pe care va trebui s-o solutionam!

Update

Trebuie sa-l felicitam pe Mark Rutte si partidul sau – VVD: Partidul Poporului pentru Libertate si Democratie – pentru victoria obtinuta in alegeri, la o rata de participare la vot de 82%, cea mai ridicata in ultimii 31 de ani. VVD a reusit sa obtina 31 de mandate din 150, iar partidul lui Geert Wilders a obtinut 19 mandate. Tot 19 mandate au obtinut crestin-democratii si formatiunea D66 – mai multe in articolul de pe Stirile Pro TV.

Sa vedem un articol interesant, de ultima ora, de pe HotNews:

Ce scrie presa internationala despe alegerile din Olanda. Mesajele liderilor europeni pentru Rutte si olandezi

Se arata ca:

Partidul Popular pentru Libertate si Democratie (VVD), condus de premierul Mark Rutte, ar fi castigat alegerile in Olanda, obtinand 31 de mandate de parlamentar din 150 de locuri, potrivit unui exit-poll publicat de institutul NOS si citat de CNN. Partidul de extrema dreapta PVV al lui Geert Wilders a castigat 19 mandate si ramane deocamdata izolat pe scena politica.

In cazul in care clasamentul se va confirma, rezultatul va fi o usurare pentru partidele principale din Europa, in special pentru Franta si Germania, unde se asteapta ca nationalistii de dreapta sa aiba un impact mare in alegerile care vor avea loc in acest an, scrie Reuters.

„Inca (nu, n.m) am incheiat socotelile cu Rutte”, a declarat Geert Wilders, citat de The Guardian.

„Va multumim, alegatori PVV! Am castigat locuri!”, a scris acesta pe Twitter.

Votul a fost atent urmarit pe intregul continent. Dupa decizia Marii Britanii de a parasi UE si inainte de alegerile prezidentiale din Franta (mai) si din Germania (septembrie), o victorie pentru PVV ar fi zguduit Europa.

Rutte a numit competitia drept o alegere intre continuitate si haos, infatisandu-se drept un custode sigur al redresarii economice a natiunii. Acesta l-a numit pe Wilders un radical de extrema dreapta, care nu era pregatit sa ia decizii dure. Sansa ca Wilders sa devina prim-ministru nu a mai existat la un moment dat, noteaza TIME.

Pentru Wilders, poll-ul a oferit raspunsul la intrebarea: a captivat retorica lui de foc nationalist imaginatia populatiei? Chiar daca totalul sau din legislatura a crescut, rezultatul ramane o dezamagire, intrucat acesta planuia deja marea petrecere. Sunt asteptate saptamani sau luni de discutii de coalitie, potrivit The Independent.

Cancelarul german Angela Merkel
l-a felicitat pe premierul olandez Mark Rutte, dupa victoria sa in alegeri, a anuntat un purtator de cuvant al cancelarului, citat de The Guardian. „Astept cu nerabdare sa lucrez cu voi ca prieteni, vecini si europeni”, a spus cancelarul in discutia telefonica.

„Olanda, oh, Olanda, esti campioana. Felicitari pentru acest rezultat extraordinar”, a scris, pe Twitter, Peter Altmaier, seful de cabinet al cancelarului german, Angela Merkel, potrivit Reuters.

Si ministrul de externe al Frantei, Jean-Marc Mayrault (probabil ca a vrut sa scrie Jean-Marc Ayrault, n.m), a felicitat poporul olandez, intr-o postare pe Twitter.

„Felicitari pentru olandezi, pentru ascensiunea extremei-dreapta. Lucrati pentru o Europa mai puternica”, a scris acesta.

„Se pare ca VVD va fi cel mai mare partid din Tarile de Jos, pentru a treia oara consecutiv”, a declarat Rutte, aflat la o petrecere post-electorala din Haga.

Claude Junker ii felicita pe olandezi si apreciaza ca olandeziiau dat „un vot pentru Europa, un vot impotriva extremismului”, potrivit AFP.”

Juncker are dreptate! Insa lucrul cel mai important pe care il demonstreaza aceste alegeri este ca extremismul, chiar si in momente sensibile, poate fi invins, desi se afla la o cota ridicata in societate. Este un vot pentru Europa, cum apreciaza Jean-Claude Juncker, dar care indica faptul ca UE, cu toate ca a trecut printr-o criza economica severa, a reusit sa reziste, a reusit sa faca de asa maniera ca extremismul sa nu capete atata putere incat sa castige alegerile, ceea ce este mare lucru. Nu spun ca n-ar fi probleme, dar infrangerea extremistilor lui Wilders arata ca situatia in Europa nu e chiar atat de rea si da un imbold pentru infrangerea extremismului si in Franta, si in Germania.

Probleme sunt, fara indoiala, dar prin victoria asupra extremismului, Uniunea Europeana isi demonstreaza viabilitatea politica si capacitatea, chiar si in formatul actual, de a putea depasi crizele. Sa nu uitam, totusi, trecutul si ce a insemnat totalitarismul in Europa sec. XX. Iata ca prin Uniunea Europeana s-a reusit depasirea acestui obstacol in calea democratiei si libertatii. Este un lucru foarte mare, care arata soliditatea Uniunii Europene. Sper sa putem vorbi asa si dupa alegerile din Franta. Insa eu cred ca vom putea vorbi asa si ca extremismul, totalitarismul NU vor avea castig de cauza, in ciuda unei slabiciuni pe care UE a avut-o, si ma refer la Brexit, si in ciuda atentatelor teroriste care au zguduit Europa in ultima vreme.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Martie 15, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 15 comentarii