Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Simbolistica totalitarismului

Ceea ce am putut vedea cu totii la televizor, cum acea procuroare tara un copil luat cu forta, cu mascatii, are o simbolistica ce initial m-a dus cu gandul – nu stiu de ce, dar asta a fost primul gand ce mi-a venit in minte – la dictaturile sud-americane din anii ’70!!

Era o cauza civila. Procuroarea nu avea ce cauta acolo. S-a dispus o perchezitie, s-au adus mascatii, dar asta a fost un pretext pentru a lua copila de 8 ani de la asistentii maternali care aveau grija de ea si de care fetita se atasase. Asistenti maternali care au dorit s-o adopte, dar au fost amenintati de catre managerul de caz s-o lase mai moale, altfel li s-ar desface contractul de munca.

A fost o decizie cu cantec a Curtii de Apel Craiova, dupa ce, la fond, adoptia catre familia de romano-americani a fost respinsa. Am inteles ca legea spune ca trebuia sa vina un executor judecatoresc sa puna in practica decizia Curtii de Apel, NU o procuroare. S-a intamplat pe dos. Mai mult decat atat, daca fetita nu dorea sa mearga catre parintii adoptivi ar fi trebuit consiliata – trei luni, daca am inteles bine – de catre un psiholog si daca nici atunci, dupa consilierea psihologica, nu ar fi vrut ar fi trebuit luat totul de la capat, in nici un caz si sub nicio forma fortat copilul sa mearga unde nu doreste.

Au aparut informatii noi care arata ca in perioada legala de intalnire si acomodare cu familia care a adoptat-o, copila de 8 ani NU a dorit sa mearga la cea familie, iar cei de la Directia Copilului – sper sa nu gresesc – au scris in raport ca exista o compatibilitate cat se poate de buna cu cei care vor s-o adopte. Adica au mintit, nu?

Nu voi da curs aici speculatiilor potrivit carora fetita ar fi fost adoptata pentru a sluji drept banca de organe. Nu spun ca nu ar trebui verificata aceasta informatie. Ar fi CUMPLIT sa se adevereasca!!

Spun doar ca toate lucrurile astea si ceea ce am vazut la televizor te trimit cu gandul la totalitarism. Nu doar un copil poate fi tarat cu forta, ilegal si impotriva vointei lui, de catre un procuror, ci oricarei persoane i se poate intampla asa ceva. Chiar si unei persoane adulte. In acest caz a fost reactia puternica a opiniei publice. Insa sa ne gandim ca pot fi abuzuri strigatoare la cer si care sa nu starneasca, totusi, astfel de reactii emotionale. Aici a fost vorba de un copil. Dar daca ar fi fost vorba de un adult?

Fara indoiala, ceea ce i s-a intamplat acestei fetite de numai 8 ani e aiuritor. Spun asta pentru ca nu ma gandeam ca voi ajunge sa vad in Romania intamplandu-se asa ceva. Ganditi-va, o copila de 8 ani inconjurata de gorile si de o procuroare care a tarat-o cu forta si a bagat-o intr-o masina, ca si cum biata fetita era o infractoare. Neindoios, e socant sa vezi asa ceva!! Insa chestiunea este cu mult mai grava. Pentru ca – stau si ma gandesc – daca si unui adult i se intampla asa ceva? A muta un om dintr-un loc in altul, ilegal si impotriva vointei lui, eu nu cred ca are vreo legatura nici cu democratia, nici cu statul de drept si nici cu libertatea. Indubitabil, este izbitor sa vezi asa ceva din partea institutiilor Statului Roman!!

Priveam la televizor stirile si am avut la un moment dat o senzatie de greata si de disconfort, nu neaparat din cauza caldurii. E foarte cald in Bucuresti zilele acestea. Dar nu caldura era de vina pentru starea neplacuta pe care am resimtit-o. Ci ceea ce s-a intamplat, ceea ce vedeam la televizor!! A fost o stare neplacuta de nesiguranta pe care am resimtit-o in calitate de cetatean roman, aceea a unui stat care devine abuziv cu proprii cetateni. Ca oricarui cetatean i se pot incalca in mod totalitar drepturile de catre acest Stat fara ca sa aiba norocul unei reactii, fie aceasta si emotionala, din partea opiniei publice. Pana la urma, banalizarea raului, cum spunea cineva, conduce la obisnuinta cu el si la o lipsa de reactie din partea celorlalti cetateni, din partea societatii pentru ca, oricum, e inutil sa mai ai o atitudine, indiferent care ar fi aceasta, datorita starii de deznadejde pe care o resimt oamenii.

Ceea ce este de asemenea socant, foarte socant e faptul ca, probabil, nici pe vremea lui Ceausescu nu s-ar fi incalcat atat de brutal legea din partea autoritatilor statului. Fortarea unei adoptii prin incalcarea legii in mod brutal, ne mai tinand cont de nimeni si de nimic, cum as putea s-o calific decat ca fiind de sorginte neototalitara? Pentru ca in felul asta se poate incalca, spre exemplu, si dreptul de proprietate si orice fel de drepturi si libertati. In numele unui asa-zis stat de drept. In numele, nu-i asa, valorilor europene!! O asemenea monstruozitate, iata, e posibila in Romania!!!

Sa nu mi se spuna mie ca multime mare de copii sunt abandonati in Romania si ca Statul, saracu’ de el, nu mai pridideste cu atatia copii pe care nu doreste nimeni sa-i adopteze… Mi-e greata!! Si atunci care e, oare, solutia? Sa se incalce drepturile si libertatile cetatenilor! Sa rezolvam, dom’ne, odata problema asta spinoasa!! Eu stau si ma intreb daca cei care sustin astfel de lucruri, care au o astfel de logica, nu cumva doresc reinvierea totalitarismului in Romania!! Nu cumva totalitarismul este solutia, panacaceul la gravele si tulburatoarele probleme cu care se confrunta tarisoara? Nu cumva pentru asta s-a vrut instituirea in Romania a ceea ce s-a numit intr-o epoca recenta drept Republica Procurorilor? Si nu cumva ceea ce am vazut zilele acestea este consecinta unei astfel de republici?

Limbaj

La noi in tara se petrece ceva care nu cred ca e prea in regula. Cuvintele pe care le rostim pot avea o anumita simbolistica. Puterea de a sugera a unui cuvant poate fi foarte mare si stim asta mai ales din poeziile de dragoste. „Esti frumoasa si te iubesc!” – stilul e prea frust, rudimentar. Se pot gasi si alte cuvinte prin care sa exprimi un astfel de lucru, o astfel de stare emotionala, astfel de sentimente si un poet, mai ales unul de geniu, le gaseste. „O sole mio, sta nfronte a te!” 🙂 . Nu spune nimic despre iubire, nu-i spune simplu, banal ca e frumoasa, ci ca „soarele straluceste din fata ei!” 🙂 . Rares Bogdan

Cu riscul de a va dezamagi, sa lasam celebra cantoneta napolitana si sa vedem cum se exprima Rares Bogdan!

Capital

Rareș Bogdan s-a dezlănțuit! Avertisment fără precedent : „Ai grijă la crocodili și șobolani”

Se arata ca:

„Rareș Bogdan s-a dezlănțuiti. Europarlamentarul liberal a lansat un avertisment fără precedent imediat după desemnarea noului șef al PNL București. Violeta Alexandru a fost câștigătoare, aceasta fiind susținută de președintele partidului, Ludovic Orban.

A fost ședință cu scântei la PNL București. Deși a fost susținut de sute de membri, Rareș Bogdan nu a avut nicio șansă să preia filiala liberală din București. Violeta Alexandru a fost susținută de Ludovic Orban și a reușit să câștige. Rareș Bogdan i-a transmis acesteia un mesaj de bun venit. I-a spus să aibă grijă la crocodilii și șobolanii din Capitală.

‘Trebuie sa aiba un ciocan invelit in catifea’, a mai zis Rares Bogdan despre Violeta Alexandru, dupa ce peste 600 de membri PNL Bucuresti l-au propus pe acesta la sefia PNL Bucuresti dar Ludovic Orban a preferat-o pe Violeta Alexandru.

„Nu cred ca e cazul sa ma uit la niciun fel crocodili si sobolani. O sa fiu un om asumat, capabil sa ia decizii, care stie ce are de facut. Orice proiect care duce la risipa banilor din Bucuresti din cercul PSD va beneficia de cea mai dura opozitie din partea noastra”, i-a raspuns Violeta Alexandru lui Ludovic Orban.”

Uitati-va ce limbaj! Evident, nu-i vorba despre animalul numit crocodil si nici despre cel numit sobolan. Cu astfel de nume de animale au fost denumiti oameni – Rares Bogdan nu a specificat la modul exact la cine se refera. „Trebuie sa aiba un ciocan invelit in catifea”…

Eu l-as intreba amical pe fostul moderator care si-a castigat o uriasa notorietate la Jocurile sale de Putere gazduite de Realitatea TV: „Rares, tu chiar vrei instituirea unei dictaturi in Romania?”. Deci pornind de la exprimarea sa simbolica, as fi ajuns la intrebarea frusta. Caci ce altceva ar putea sa exprime, sa simbolizeze o astfel de exprimare? Cu atat mai mult cu cat e imprecisa: cu alte cuvinte, oricare om din tara asta poate fi un „crocodil si/sau un sobolan”, oricare om din tara asta poate fi, cu alte cuvinte, „dusmanul poporului”. Daca Rares Bogdan ar fi specificat la cine se refera – chiar cu riscul de a fi dat in judecata – ar fi fost mult mai cinstit si exprimarea nu ar fi avut chiar o nuanta totalitara, ar fi fost parerea lui despre respectivul sau respectiva. Dar o exprimare imprecisa de felul acesta, in care negativul – exprimat prin numele celor doua animale – nu e precizat ci lasat sa se inteleaga ca exista in societate conduce la concluzia ca oricine poate fi sau poate ajunge, dupa modelul patentat de Revolutia Franceza si de Stalin, un „crocodil si/sau un sobolan”. Oricarui om i se poate pune o astfel de eticheta negativa si poate fi gratulat cu astfel de adjective animaliere, care exprima frica si dezgustul. Si atunci „trebuie sa ai un ciocan”, dar nu oricum,  ci unul „invelit in catifea”, ca sa le dai in cap, sa-i omori!! Atunci de ce sa ne mai mire represiunile sangeroase din statele totalitare? Pentru ca si acolo s-au gasit „crocodili si sobolani” care au trebuit a fi indepartati din societate. Cum? Cu ajutorul unui ciocan. Invelit in catifea. Si sa nu uitam propaganda stalinista cum ca toate erau bune, frumoase si de dorit in regimul sovietic, asta fiind catifeaua care ascundea CIOCANUL!!

Si stau si ma intreb: cum e posibil ca un om care dezavueaza Rusia si regimul sovietic, si pe cel al lui Putin, elegant ca un oligarh rus, de altfel, un om care dezaproba, condamna comunismul, cu crimele sale si mai ales un om cult cum se pretinde el a fi, sa vorbeasca in astfel de termeni? Eu n-am auzit asa ceva nici la Miron Cozma!! Cred ca nici Salazar nu a indraznit sa se exprime in astfel de termeni!!

Eu va propun sa vedem cum e intr-un stat unde sunt, nu-i asa, foarte multi „crocodili si sobolani” si, pe cale de consecinta, nu-i asa, „trebuie sa ai un CIOCAN”!! „Invelit in catifea”, desigur.

Evenimentul Zilei

Urmărit oriunde mergi și orice faci! China, pe punctul de a deveni visul lui Stalin, Hitler și Mao, la un loc

China se transformă într-un stat totalitar veritabil, în care individul nu are cum să scape de ochiul partidului comunist

Cea de-a 30-a comemorare a masacrului studenților care manifestau în favoarea democrației în piața Tiananmen, în 1989 (în 4 iunie) a fost o bună ocazie pentru a evalua sofisticarea extremă a cenzurii pe care o exercită, astăzi, Partidul Comunist Chinez (PCC), sub conducerea președintelui Xi Jinping.

Evident, și astăzi, în China, evocarea „incidentului din 4 iunie” este riscantă pentru orice chinez, regimul interzicând orice aluzie la ceea ce s-a întâmplat în Tiananmen.

Mai ales pe Internet, aflat sub controlul Partidului Comunist Chinez, care exercită o cenzură riguroasă, via Administrația chineză a cyberspațiului (CAC), înființată în 2014, notează Gatestone Institute.

În 2017, CAC a adoptat un ansamblu de directive care prevedeau că toate platformele Internet care produc sau distribuie informații „ să fie administrate de o echipă numită de PCC”.

Aceste platforme trebuiau să fie „aprobate” de către birourile de informații și Internet ale autorităților naționale sau locale ”iar angajații lor trebuiau să primească o formare și certificare din partea guvernului central”.

Freedom House, care evaluează anual libertatea Internetului în 65 de țări, clasifică China pe ultima poziție în indexul Freedom on the Net din 2018. Reporteri Fără Frontiere , care clasează180 de țări în funcție de libertatea presei, poziționează China pe locul 177 anul acesta. Doar Eritreea, Coreea de Nord și Turkmenistan sunt pe poziții mai joase decât China.

Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor (CPJ), care enumeră jurnaliștii închiși, a constatat că ,în 2018, nu mai puțin de 47 de jurnaliști au fost închiși în China. Dar, având în vedere „cenzura exercitată de către autorități”, aceasta este doar o estimare, spune CPJ. Numărul lor ar putea fi mult mai mare.

Odată cu apropierea unor comemorări „sensibile”, cum ar fi Tiananmen, au fost blocate întregi site-uri web. Din aprilie, cu mult înainte de aniversarea Tiananmenului, Wikipedia a încetat să mai fie disponibilă în toate limbile. Din 2015, Wikipedia în limba chineză este blocată în China. De multă vreme și Google, Facebook, Twitter și Instagram.

Începând dn ianuarie, PCC a pus în practică un dispozitiv de represiune. În 3 ianuarie, CAC a anunțat pe site-ul său că o nouă campanie va fi lansată contra „informaților negative și dăunătoare” care circulă pe Internet. Noțiunea „informații negative și dăunătoare” este, de fapt, un mixer în care se poate include tot ce în ochii Partidului este „violent, fraudulos, vulgar, abuziv, superstițios, amenințător, zvonistic sau senzațional”, precum și orice are legătură cu „jocurile de noroc” sau cu propagarea „stilului de viață inadecvat” provenit din „culturi decadente”. CAC a prevenit: „comportamentele ilegale nu vor fi tolerate iar autorii lor vor fi sever pedepsiți.

În China, cenzura, grație noilor tehnologii, a atins cote de precizie incredibile. Ea este folosită și pentru reprimarea libertății religioase.

Thomass F. Farr, președintele Religious Freedom Institute, a descris, în noiembrie 2018, în Congresul american, că, în China, represiunea religioasă este „tentativa cea mai sistematică și cea mai brutală de preluare a controlului comunităților religioase, de la Revoluția culturală a lui Mao”.

Ca în toate regimurile comuniste, începând cu cel din URSS, ideologia partidului nu a tolerat nici un concurent. Or, religiile au fost mereu în cătarea despoților totalitari precum Hitler, Stalin și Mao.

Brutala represiune religioasă și culturală a tibetanilor durează de peste 70 de ani în China. Dar și creștinismul a fost considerat dușman al Republicii Populare Chineze, mai ales în perioada Revoluției culturale (1966-1976), când practicile religioase au fost interzise iar unii preoți creștini aruncați pentru ani buni în închisori.

China a închis bisericile, a înlăturat crucile și a înlocuit imaginile lui Iisus cu drapelul național și cu portrete ale președintelui Xi Jinping. Prezența copiilor în biserici a fost oprită.

În septembrie 2018, China a închis cea mai mare biserică protestantă „neoficială” din Beijing, biserica „Zion”. În decembrie 2018, Wang Yi, pastor al bisericii protestante Early Rain, a fost arestat împreună cu soția sa și inculpați pentru și soția sa pentru „incitare la activități subversive”, riscând 15 ani cu închisoarea.

Un alt preot a fost arestat în aprilie 2019. Potrivit unui document confidențial publicat de Bitter Winter, China pregătește un val de represiune contra bisericilor creștine care au legături cu comunități religioase străine.

Acțiunile Partidului Comunist Chinez constau și în a face campanii contra creștinismului în scolile din China, unde elevii sunt puși să jure că vor rezista credințelor religioase și unde profesorii sunt îndoctrinați „pentru ca învățătura lor să fie conformă cu linia politică justă”.

Pentru a reprima mai bine religia sau a cenzura mai bine libertatea de expresie, Partidul a optat pentru hight-tech. În provincia Xinjiang, minoritatea musulmană uigură trăiește sub supraveghere totală: în fiecare sat, stradă, moscheee sau școală, o rețea de camere de supraveghere este omniprezentă. Porți de acces sunt instalate la intrările în orașe sau sate, dotate cu sisteme de recunoaștere facială.

În 2018, China instalase deja 200 de milioane de camere de supraveghere iar Partidul prevede instalarea a 626 de millioane până în 2020.

Obiectivul Chinei ar fi acela de a realiza o „platformă coordonată de operațiuni mixte” care să integreze date din camerele de supraveghere, fiecare cu software de recunoaștere a feței, numere de carduri de identitate, date biometrice, numerele de înmatriculare și informații privind proprietatea asupra vehiculelor, datele privind sănătatea, planificarea familială, dosarele bancare și juridice, orice rapoarte privind „activități neobișnuite” și orice alte date relevante care pot fi colectate la cetățeni, cum ar fi practica religioasă și călătoriile în străinătate. Cu alte cuvinte, China realizează visul lui Stalin, Hitler și Mao: un stat totalitar impecabil, structurat prin tehnologie digitală, în care individul nu va avea șansa de a scăpa de privirea partidului comunist.”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

iunie 25, 2019 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 44 comentarii

Chiar stau si ma intreb unde isi usuca Liviu Dragnea rufele, dupa ce le spala. Unde isi bate covoarele?

Ce se intampla? Liviu Dragnea e un locuitor al orasului Alexandria, jud. Teleorman, din cate inteleg. Nu spun ca e cetatean. Domnia sa e mai presus de a fi cetatean!

El locuieste intr-o casa foarte mare, chiar poti sa spui ca e un palat!! Si are un domeniu, cu teren de tenis profesionist, ce se intinde pe o suprafata mare, larga, imprejumuita cu gard, si cu intrari, din cate am inteles, din trei strazi. Te poti plimba p-acolo in voie cu masina decapotabila!

Deci el dupa ce-si spala rufele are suficient loc unde sa le puna sa se usuce, asa incat sa nu se vada din strada. Ca doar nu si le-o atarna taman pe gard, sa le vada toata lumea si sa constate ca nu are nimic de ascuns! Cu covorul, la fel. In tot domeniul asta asa de mare, gasesti loc de un batator, ascuns de ochii indiscreti ai privitorilor curiosi, ca sa bata covorul, fara sa-si deranjeze vecinii cu zgomotul specific acestei operatiuni.

Dar sa vedeti ce s-a intampat la Buzau!!

Romania Libera

Fără rufe uscate în balcon și covoare bătute în spatele blocului

Uscarea rufelor în balcoanele deschise sau bătutul covoarelor în spatele blocului vor fi sancționate în municipiul Buzău, de la 1 decembrie, cu amenzi cuprinse între 500 și 1.000 de lei , potrivit prevederilor unui nou regulament de conviețuire socială votat joi de Consiliul Local Municipal (CLM) Buzău.

Aceeași amendă va fi aplicată de către polițiștii locali și persoanelor care scuipă pe domeniul public sau aruncă hârtii, dar și celor surprinși că scriu sau desenează pe fațadele blocurilor, clădirilor, dar și pe gardurile, monumentele și statuile de pe raza municipiului.

Inițiatorul regulamentului, primarul Constantin Toma, a declarat la finalul ședinței CLM că sunt reguli stricte, dar foarte necesare.

„De aproape 28 de ani s-au tolerat astfel de lucruri care nu au nimic în comun cu viața într-un oraș civilizat, dar uneori civilizația trebuie introdusă și cu forța”, a mai declarat primarul Constantin Toma.

Un punct al regulamentului contestat de consilierii locali PNL este impunerea asociațiilor de proprietari să mențină curățenia în parcările din municipiu.

„Este sarcina societății de salubrizare să facă curățenia în parcări, măsura este ilegală”, a declarat liderul consilierilor PNL din CLM, Constantin Ionescu, liberalii abținându-se la votul de joi din forumul administrativ.”

Asa, si unde sa le pui la uscat? Unde sa-ti bati covorul? Adica trebuie sa-ti inchizi balconul ca sa poti sa-ti pui rufele la uscat in propriul tau balcon? Insa in acest caz nu se mai usuca asa cum trebuie. In plus mai e rost si de o cheltuiala nu chiar neinsemnata, ca nu toti au bani de termopane. Iar covorul unde sa ti-l bati? IN CASA????

Sa vedem cum arata Buzaul:

Buzau

Omul care sta la bloc – ca cei care stau la casa au, totusi, o curte – unde sa-si poata usca rufele dupa ce le spala? Ca rufele – asta o stie toata lumea – se usuca afara, nu in casa. Iarna mai inteleg sa le pui la uscat in casa. Dar vara? Si apoi batutul covoarelor – unde? Ca pe la noi, in spatele blocului, exista un cadru metalic unde sa poti pune covorul ca sa-l poti bate si curata.

De aproape 28 de ani s-au tolerat astfel de lucruri care nu au nimic în comun cu viața într-un oraș civilizat” – ce sa-i faci daca de 28 de ani asta e situatia? Si nu prea inteleg de ce nu are „nimic in comun cu viata intr-un oras civilizat” faptul de a-ti spala rufele si a le pune la uscat. Adica ar avea in comun cu viata intr-un oras civilizat sa nu-ti speli rufele sau, in cazul in care totusi le speli, sa nu le pui la uscat, sa le arunci acolo intr-un colt sa se usuce singure, saracele?

Prin astfel de masuri se induc stari de criza in Romania. Masura aceasta luata de Consiliul Local Municipal Buzau este emblematica in acest sens.

Auziti aici:

Aceeași amendă va fi aplicată de către polițiștii locali și persoanelor care scuipă pe domeniul public sau aruncă hârtii, dar și celor surprinși că scriu sau desenează pe fațadele blocurilor, clădirilor, dar și pe gardurile, monumentele și statuile de pe raza municipiului.” (subl. mea)

Deci e la fel de grav scuipatul pe jos, aruncarea de hartii pe domeniul public, sau desenul pe fatadele blocurilor, cu pusul rufelor la uscat – care face parte dintr-un act de igiena corporala – sau batutul covoarelor… E uluitor: sanctionezi cu aceeasi amenda, retineti: cu aceeasi amenda, un act de igiena la fel cu scuipatul pe jos sau aruncarea de hartii pe jos. Deci actul de igiena, propriu omului civilizat, e pus pe acelasi palier cu cel de a murdari orasul!!! Sunt la fel sanctionate de autoritatile muncipale!!

Sa vedem mai departe:

„Un punct al regulamentului contestat de consilierii locali PNL este impunerea asociațiilor de proprietari să mențină curățenia în parcările din municipiu.”

Asociatiile de proprietari? Adica cei care locuiesc in bloc? Adauga:

„„Este sarcina societății de salubrizare să facă curățenia în parcări, măsura este ilegală”, a declarat liderul consilierilor PNL din CLM, Constantin Ionescu, liberalii abținându-se la votul de joi din forumul administrativ.””

Adica sa faca altii treaba celor care sunt platiti s-o faca… PNL trebuia NU sa se abtina! Trebuia sa voteze IMPOTRIVA unei asemenea hotarari dubioase!!! Care e impotriva cetateanului!! Si impotriva proprietatii private!!! Cu ce drept Consiliul Local impune cetateanului ce sa faca pe proprietatea lui? Si cu ce drept se impune cetateanului ca trebuie sa faca treaba celor care sunt platiti din taxele si impozitele sale?

Constitutia tarii spune la art. 44 – Dreptul la proprietate privata, al.7 asa:

„Dreptul de prorprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei vecinatati, precum si la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului”

Nu vad cum uscatul rufelor in balcon sau batutul covoarelor in spatele blocului ar dauna mediului sau nu ar asigura o buna vecinatate. In ceea ce priveste „respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului”, nu cred ca se refera la faptul ca „civilizația trebuie introdusă și cu forța. Adica prin abuz!! Cu atat mai mult cu cat Constitutia stipuleaza ca: „Libertatea individuala si siguranta persoanei sunt inviolabile” (art. 23, al. 1).

Insa degradant e faptul ca cetatenii sunt penalizati pentru un lucru care nu deranjeaza si nici rau nu e. Inteleg penalizarea celui care face murdarie in oras, pe spatiul public. Insa nu inteleg de ce cel care isi pune rufele la uscat in balconul propriu face ceva rau sau ceva necivilizat. Sau ca-si bate covorul in spatele blocului – ce e rau in asta, de ce e necivilizat? Doar pentru ca asta ar fi parerea primarului? Inteleg sa-l penalizezi pe cel care deseneaza pe o statuie sau un monument de pe raza municipiului. Sau pe unul care devasteaza un parc. Sau pe unii care tulbura linistea publica noaptea. Sunt exemple de comportari necivilizate. Dar de ce ar fi necivilizat sa-ti pui rufele la uscat in propriul tau balcon? In aceasta masura e vorba si de o atingere destul de serioasa a integritatii psihice a individului, pentru ca hotararea luata in sedinta de Consiliu nu face diferenta intre profanarea unui monument si batutul covoarelor sau pusul rufelor la uscat in balcon, in contextul in care nici nu ai alta posibilitate rezonabila.

Stau si ma intreb de ce locuitorii unui oras trebuie sa se supuna definitiei data civilizatiei de catre primarul orasului?

Cu atat mai mult cu cat acest primar ii face pe concitadinii sai, care l-au ales, necivilizati… Stau si ma intreb daca s-a mai vazut undeva un asemenea dispret al vreunui primar fata de conorasenii sai…

Pe de alta parte, sa vedem cine este social-democratul Constantin Toma:

DCNews

Constantin Toma, milionar din Top Forbes, la Primăria Buzău. De ce spun tinerii că îl votează-exclusiv

17 Martie 2016

Constantin Toma, proprietarul grupului Romet, şi-a anunţat intenţia de a candida pentru fotoliul de primar al oraşului Buzău. Întreprinzătorul, cu o avere estimată la peste 40 de milioane de euro, intrat în Top Forbes în 2011, s-a avântat în cursa pentru alegerile 2016. Buzoienii speră că dacă Toma va ajunge primar, oamenii vor avea locuri de muncă și nu vor mai fi nevoiți să plece din județul lor pentru un trai mai bun.

DC News a întrebat mai mulți tineri din Buzău de ce îl votează pe Constantin Toma pentru funcția de edil, dar și ce așteptări au de la acesta.

În rândurile de mai jos vă prezentăm opiniile Ionelei Dobrică, Romeo Lungu, Lambru Daniel, Mihai Cosmin-Petruș, Daniel August și Hudițoiu Bogdan:

„Îl susțin pe domnul Constantin Toma pentru că la momentul actual mi se pare cel mai potrivit om pentru a fi primarul Buzăului. Omul acesta nu ar veni la primărie pentru salariu sau pentru faptul ca are mașină și secretară, ci ar veni pentru a schimba modul în care se face administrație în Buzău. Orașul nostru are nevoie de un lider cu o gândire strategică și bine structurată ca a unui om care a construit un bussines, iar domnul Constantin Toma este un bun exemplu în acest sens.” – Ionela Dobrică

„Am încredere în deciziile domnul președinte Marcel Ciolacu care și-a asumat nominalizarea domnului Toma drept candidat la Primăria Buzău. Eu îl voi vota pe domnul Toma Constantin. Este un celebru om de afaceri, lucru care arată că a muncit și a condus cu succes un holding format din opt firme de top cu aproximativ 1000 de angajați. Îl văd determinat și convins că trebuie să fie un primar competent, muncitor și capabil să genereze dezvoltarea orașului, cât și crearea a cât mai multor locuri de muncă. Este singurul candidat capabil să continue proiectele bune începute de domnul primar Constantin Boșcodeală și să dezvolte și alte proiecte care să genereze dezvoltarea și modernizarea orașului Buzău. A demonstrat că știe să atragă investitori, să creeze locuri de muncă și să fie un manager ferm și cu rezultate în ceea ce își propune. Ca tânăr, doresc ca domnul Toma să promoveze în administrația publică locală tineri dornici de a munci, cu viziune și competențe pe domenii de activitate. Buzăul are nevoie de oameni noi, dornici de a munci, cu viziuni asupra dezvoltării orașului, tineri care au demonstrat că au făcut ceva în domeniul în care își desfășoară activitatea.” – Romeo Lungu

Tărie de caracter şi tenacitatea

„De ce îl votez pe domnul Toma Constantin? Un prim motiv ar fi reînnoirea imaginii municipiului Buzău prin expertiza cuiva care provine dintr-un mediu de afaceri, concurenţial, înzestrat cu viziunea necesară realizării unei dezvoltări socio-economice accelerate. Buzăul are nevoie de noi oportunităţi prin investiţii majore şi transparente, pentru crearea locurilor de muncă, acţiuni care presupun accesarea unor surse de finanţare externe, în mod special a fondurilor europene nerambursabile.

În al doilea rând, fiind un bun cunoscător al managementului şi marketingului modern, domnul Toma este în măsură să decidă în mod practic cu privire la alegerea celor mai bune metode de lucru, cât şi a tehnologiilor aferente aplicării lor în sfera managerială şi de imagine a administraţiei locale. Domnul Toma poate contribui la o schimbare pozitivă a Buzăului din mai multe puncte de vedere: iniţial, prin aplicarea principiilor manageriale, pe care le cunoaşte foarte bine, din sfera privată, în sfera administraţiei publice, cele mai importante fiind angajarea pe criterii de studii aprofundate şi de competenţă; concomitent, prin eficientizarea aparatului birocratic; şi, nu în ultimul rând, prin eliminarea pierderilor din bugetul local şi redirecţionarea către proiectele de investiţii amintite mai sus, proiecte care invariabil vor aduce un real aport municipalităţii noastre.

Nu pot decât să apreciez perseverenţa şi abilităţile sale de întreprinzător, care au ajuns deja la crearea a noi locuri de muncă necesare locuitorilor urbei noastre. Şi, deşi 97% din producţiile proprii sunt destinate exportului, toate taxele şi impozitele sunt virate către bugetul local.

Porteretizându-l în câteva linii, este un om cu o noţiune puternic înrădăcinată în valorile familiei tradiţionale, cu o cultură deosebită, care a participat activ de-a lungul anilor la mai multe proiecte culturale, pe multe dintre acestea sponsorizându-le. Tăria de caracter şi tenacitatea sunt două atribute care îi caracterizează acţiunile întreprinse până în acest moment. Şi, fără îndoială, dedicaţia dumnealui de a îmbunătăţi şi de a dezvolta cu orice ocazie situaţia imediată a oraşului din care face parte şi de a ajuta concetăţenii săi sunt alte trăsături care mi-au atras atenţia într-un mod pozitiv. Un vot pentru domnul Toma constituie un vot pentru un oraş revigorat, pentru un oraş mai eficient şi mai capabil în a-şi atinge potenţialul.” – Daniel Lambru

„Părerea mea este că domnul Toma Constantin este singurul dintre canditatii înscrişi în cursa pentru Primăria Buzău care are un trecut în spate de ascensiune profesională, creându-şi un brand de la o mică afacere la o afacere de milioane de euro. Am încredere că poate face ca lucrurile bune făcute până acum în municipiul Buzău să fie şi mai bune.” – Mihai Cosmin-Petruș

„Importante sunt proiectele de administrație locală pe care le vrea întreprinse. Cred că cel mai bine este să faci ceva pentru comunitatea unde trăiești. Părerea mea este că indiferent de candidat, PSD nu trebuie să piardă conducerea administrației locale. Este principalul scop de partid, astfel se asigură și se îmbunătățesc în continuare servciile oferite buzoienilor.” – Daniel August

„Am convingerea că domnul Constantin Toma este persoana potrivită să preia funcţia de primar. Experienţa sa din domeniul privat împreună cu convingerile social-democrate şi modestia de care a dat dovadă în timp ce conducea afaceri de succes sunt principalele puncte forte care îl recomandă să ocupe funcţia de primar. Constantin Toma este omul care poate transpune eficiență şi competitivitatea caracteristică sistemului privat în sistemul public.” – Hudițoiu Bogdan

Constantin Toma are 57 de ani, este căsătorit și are două fete. De profesie inginer, el a intrat în afaceri imediat după 1990, începând cu o mică întreprindere de garduri și utilaje agricole la Țintești. Ulterior, a fost contactat de doi ingineri, care proiectaseră un filtru de apă. Toma a adoptat proiectul, care a câștigat medalia de aur la Salonul de Invenții de la Bruxelles și l-a comercializat sub denumirea de Aquator.

În timp, holdingul s-a extins, ajungând să dețină mai multe fabrici locale vechi (printre care și Aromet, societate ce administra întreprinderea Metalurgica, înființată în 1928 și naționalizată de statul comunist după al Doilea Război Mondial și Turnătoria), dar înființând și alte societăți noi, cum ar fi Superlit, o colaborare cu o firmă turcească pentru producerea de țevi, colaborare la care Romet a renunțat între timp. În 2009, cifra de afaceri a companiei a atins 221 de milioane de euro, iar în același an, profitul s-a cifrat la aproximativ 4,5 milioane de lei.”

Hotarat lucru: avem social-democrati extrem de prosperi!! Dar ma uitam pe Google sa mai vad despre domnul primar cate ceva. I-auziti:

EXCLUSIV  Pisici. Constantin Toma, primar Buzău, decizie ȘOC. Un senator tună și fulgeră

24 sep 2017

Constantin Toma, primarul Buzăului, le-a pus gând rău pisicilor și câinilor din oraș. Potrivit unui regulament postat pe site-ul instituției pe care o conduce, oamenii nu pot avea mai mult de două pisici. Nici persoanele care au câini nu au scăpat! Sunt obligate să-și sterilizeze patrupedele. Regulamentul privind deținerea și creșterea animalelor de companie și de fermă în municipiul Buzău prevede și sancţiuni deloc de neglijat.

Acest scandal a ajuns la nivel național și senatorul Marius Marinescu, președinte fondator al Federaţiei pentru Protecția Animalelor și Mediului (FPAM), a reacționat vehement și vrea să lupte până la capăt pentru micii prieteni ai omului. Reprezentanții FPAM sunt dispuși să ajungă chiar și în justiție.

„Este o prostie ceea ce încearcă acest edil să facă, nici măcar nu are bunul simț să se informeze de legislația în vigoare, respectiv Legea 9/2008, Legea Marinescu, care completează și modifică Legea 205/2004. La articolul 10, se precizează că reglementările în baza Legii de protecție a animalor se stabilesc de către ANSV. Consiliile locale nu au niciun fel de competență într-o astfel de speță. Au mai existat asemenea hotărâri aberante, de exemplu, în Satu Mare sau Oradea, care au fost desființate în contencios administrativ în urma solicitărilor FPAM.

Mâine-poimâne, asemenea edili ar fi în stare să propună Consiliului Local restricționarea numărului de copii pe care o familie îi poate avea pe motiv că deranjează vecinii.

Consiliile Locale, conform legii, au atribuțiuni doar în domeniul statului, nu și in cel privat. Pe lângă aceste încălcari ale legii, vorbim de o încălare constituțională, respectiv la dreptul de proprietate.

Reprezentanții FPAM vor avea o dezbatere cu Primăria Buzău pe data de 5 octombrie. În situația în care se va promova o astfel de hotărâre de consiliu, FPAM o va ataca imediat în contencios administrativ”, a spus Marius Marinescu în exclusivitate pentru DC News.”

Eu nu vreau sa spun si nici sa insinuez ca acest primar n-ar face si lucruri bune pentru Buzau. Sper ca da! Insa un lucru e clar: masurile acestea, expuse mai sus, in mod sigur nu-s in regula! Foarte intereasant un articol din Monitorul de Buzau din 31 martie 2016 despre candidatul PSD la Primaria Buzau:

Presa Locală, despre candidatul PSD la Primăria Buzău: Constantin Toma, un milionar de carton care dă ţepe statului

„La aproape o lună după ce colegul de partid, Constantin Boşcodeală, a fost pus pe tuşă de judecători pentru corupţie, a venit rândul unui personaj la fel de controversat să ceară frâiele oraşului. Spre stupoarea afaceriştilor locali, care cunosc pe îndelete apocalipsa financiară în care se zbate, Constantin Toma şi-a anunţat candidatura dar şi intenţia fermă de a conduce destinele buzoienilor în următorii patru ani.

Ce planuri de viitor va avea şi cum ar putea ajuta Toma oraşul Buzău greu încercat de mafia locală? Râmâne de văzut dacă nu sunt doar fumigene de campanie, pentru că Toma a fost zgârcit în declaraţii şi relativ confuz când a fost întrebat despre motivele unei candidaturi lansate în pripă. A recunoscut doar că e prieten cu oameni politici importanţi din opoziţie, fapt care a dat naştere la tot felul de speculaţii.

De fapt, mare lucru nici n-ar putea declara despre înaintaşii lui din PSD cărora le-a girat suţinere media ani la rând dar şi protecţie prin mafia transpartinică. În conferinţa de lansare, Toma, care l-a avut la dreapta pe un alt penal din PSD, Dragnea, n-a anunţat mai nimic despre proiectele la care vizează omul de rând, necăjit şi fără un loc de muncă, decât spijinirea industriei locale şi nici nu e de mirare dacă vom citi în continuare ce scriu jurnaliştii din Buzău.

USL funcţionează la Buzău pentru maşinăria lui Toma

În acest moment APR-iştii lui Constantin Boşcodeală, în frunte cu viceprimarul Fănică Bârlă au fost anihilaţi de către gruparea lui Marcel Ciolacu, considerată ca fiind aşa zis reformatoare după condamnarea fostului primar Constantin Boşcodeală. Au fost trecuţi pe bară şi foştii susţinători ai lui Ion Vasile în frunte cu Sorin Lazăr, omul intrat în dizgraţia lui Boşcodeală încă din 2010.

Rebelii din PSD spun însă că Ciolacu nu şi l-ar fi dorit niciun moment pe Toma drept candidat la primărie, conştient fiind că acesta nu este iubit de buzoieni dar mai rău că are probleme catastrofale în afaceri.

Despre Ciolacu, unii PSD-şitii spun că i-ar fi trădat iar alţii că nu ar mai fi decât o marionetă care execută comenzile de la Bucureşti, propunearea lui Toma fiind doar un ordin de la centru pe care acesta l-a executat ca un elev silitor.

Haimanalele politice se pregătesc de campanie

Ce este de notat totuşi este că gurile rele spuneau că încă de acum două luni că Toma ar fi cerut ajutor prietenilor transpartinci pentru a-şi asigura fotoliul de primar, în fapt o încercare disperată de a mai salva ce se mai poate din afacerile ruinate de deciziile pripite ale unui visător care a irosit peste 70 de milioane de euro din banii împrumataţi de la bănci.

În frunte cu liberalul Cezar Preda, ştiută fiind prietenia dintre cei doi încă de pe vremea lui Ceauşescu, i-ar fi sărit în ajutor şi o parte din prietenii vechi din PSD, ca să-l ajute să-şi pună în practică interesele.

De altfel Constantin Toma, deşi oficial era un PSD-ist cu acte-n regulă, a finanţat făţiş ziarul lui Preda, Opinia,încă de pe vremea când acesta încă era în graţiile lui Băsescu.

Tot clevetitorii din PNL susţin acum că la fel ca şi în 2008, Preda ar fi decis să-i netezească drumul către primărie lui Constantin Toma, iniţiind o pseudorevoltă în PNL, culminată cu eliminarea din cursa pentru primărie a candidatului cel mai bine clasat în sondaje, Constantin Ionescu.

Tot gurile rele mai spun că Ovidiu Anghel, în fapt un traseist cu ştate vechi, ar fi aceptat benevol poziţia de iepuraş intrat în cursa pentru primărie, tocmai pentru a-şi conserva locul călduţ de director al societăţii Electrica, unde a fost susţinut în ultimii patru ani cu sprijinul PSD.

Mafia face legea la Buzău

Dar aşa se face politică de vreo 20 de ani la Buzău: o mână spală pe alta, opoziţia se face doar de formă, în fond doar banii contează şi relaţiile de prietenie dintre politicieni.

Doar buzoienii se văd din an în an mai săraci, spoliaţi de ce au mai de preţ în oraş, de terenuri, de locuri de muncă dar în primul rând de bugetul local, în numele Mafiei controlată de găştile de prăduitori care dictează cât câştigi, ce mănânci şi nu în ultimul rând cu cine votezi.

În 2016, la Buzău se fură fără frică şi fără perdea, zeci şi sute de firme mari trag ţeapă bugetului local cu binecuvântarea bandiţilor politici. Atunci când sunt dibuiţi de DNA sau de alte instituţii, infractorii ţipă în gura mare că sunt executaţi politic şi cer dreptate în numele democraţiei.

Cele două articole prezentate mai jos pot fi edificatoare pentru cititorul de rând care are ocazia sî afle cine trage frâiele de atâta amar de vreme la Buzău.

Iar despre vânt de schimbare nici nu poate fi vorba ci doar de un plan diabolic prin care mafioţii şi hoţii vor să-şi conserve intersele financiare.

Primii care îşi puneau întrebări despre situaţia financiară în care se află Toma erau jurnaliştii de la newsbuzau.ro care anul trecut scriau un artcol intitulat : Aviz DNA – Constantin Toma, miliardarul de carton nr. 1 al Buzaului, loveste din nou: SC AROMET SA este subevaluata intentionat pe piata de profil.

Jurnalistul Iulian Gavriluţă îl cataloghează pe Constantin Toma drept un şmecher al urbei care nu-şi plăteşte datoriile la stat dar care nu se sfieşte să se afişeze în costume Versace sau Armani.

„Stai şi te cruceşti când te uiţi în gura miliardarilor postdecembrişti, care în costumele lor Versace sau Armani “elucubreaza valutar” concepte financiare sau de economie, crezând că s-a întalnit “hoţu’ cu prostu’ “, vorba românului. Unul dintre şmecherii urbei, cotat mereu de Forbes România ca “miliardarul numarul 1 din Buzău”, ca să nu-şi plătească dările către stat şi catre parteneri, şi-a bagat firma în insolvenţă(AROMET, fosta Metalurgica – unde a lucrat ca inginer şi de unde, spun gurile rele – a furat tot ce a putut împreună cu un politician, imediat dupa Revoluţie – asa se explica “primul million făcut”).”

Iulia Gavriluţă mai spune că: Miliardarul de carton, văzând că DNA şi Guvernul se prind de mişmaşurile unora ca el şi se pregătesc să “taie în carne vie”, a anunţat sus şi tare, într-o conferinţă de presă ţinută împreună cu alţi investitori şi smecheri la CJ, că el pleacă în…Maroc dacă firmele în insolvenţă vor fi ameninţate de Fisc (în Maroc, unde deja a mutat o parte din fabrică şi unde i-a mijlocit afacerile ambasadorului Gelu Voican Voiculescu, alta lepră!). Astfel, Asociaţia Investitorilor de pe Piaţa de Capital (AIPC) susţine că nouă societăţi care urmează să se delisteze de pe piata RASDAQ au fost subevaluate intenţionat, în dauna acţionarilor minoritari care vor sa se retragă – scrie Ziarul Financiar.

“AIPC considera că modul în care s-a efectuat evaluarea este abuziv, deoarece evaluatorii nu şi-au respectat propriile norme de evaluare, preţul stabilit pentru plata minoritarilor fiind format conjunctural, după criterii care nu reflectă cu adevărat valoarea reală a firmelor şi care sunt în defavoarea acţionarilor minoritari, potrivit unei scrisori deschise adresate preşedintelui Asociatiei Naţionale a Evaluatorilor din Romaânia (ANEVAR), Adrian Vascu.

Asociaţia arată ca exemplu către Aromet Buzău, o firmă aflată în insolvenţă si ale carei acţiuni sunt suspendate din 2013. „Deşi valoarea contabilă din situaţiile financiare şi din planul de reorganizare se situa la peste 90 ron/acţiune, deşi valoarea de lichidare este de 34 ron/acţiune, deşi valoarea activelor libere de sarcini este de 6,21 ron/acţiune, sfidând total şi investitorii dar şi băncile care au investit în aceasta societate, evaluatorul ANEVAR a evaluat întreaga societate la 124000 euro, adica la 0,58 ron/actiune, pret de 157 de ori mai mic decât valoarea contabilă a acţiunii. „Asociaţia a solicitat presedintelui ANEVAR să desemneze un nou colectiv de evaluatori care să reanalizeze rapoartele de evaluare şi să îndrepte orice nereguli constatate”. Aşadar, Constantin Toma loveşte din nou, de data asta mai blând pânp în 2016, când speră să vină la guvernare partidul pe care l-a sponzorizat atâta vreme – PDL. Să mai precizam ca Toma a fost senator între 2000 ăi 2004 din partea….PSD, deşi opţiunile sale politice s-au mutat mai la dreapta ulterior…după cum bate vântul afacerilor! “ susţine Iulian Gavriluţă.

Sub titlul : Constantin Toma a dezinformat? Cu firme în faliment, proprietarul Grup Romet promite la Primărie, jurnaliştii de la buzaumedia.ro prezintă un articol de investigaţie devastator la adresa lui Toma.

“Așadar, potentul om de afaceri este cu un picior în groapă și, mai mult, el spune că vrea să schimbe ceva în Buzău, declarându-se nemulțumit orașul a ajuns pe locul 37 ca potențial de bussines din 40 de orașe”, titrează jurnaliştii de la buzaumedia.ro.

„Proprietarului grupului de firme Romet, Constantin Toma, a devenit, peste noapte, propunerea viabilă a PSD Buzău pentru Palatul Comunal. El și-a anunțat decizia de a renunța la afaceri în cazul în care va câștiga cursa electorală. Însă, Toma nu prea mai are la ce renunța, în condițiile în care cea mai mare firmă din grup, Grup Romet SA este gestionată în acest moment de un administrator special, sub coordonarea unui administrator judiciar, după ce pe 21 ianuarie 2016, Tribunalul Buzău a confirmat planul de reorganizare întocmit în urma deschiderii procedurii de insolvență cerută de patronat în 2013. Însă decizia nu este definitivă, deoarece BRD a atacat cu apel hotărârea privind admiterea planului de reorganizare. Așadar, ultimul cuvânt îl au judecătorii de la Curtea de Apel Ploiești.
Iar Grup Romet SA este o situație fericită. Trei firme din grupul Romet sunt în faliment în acest moment, deși Constantin Toma anunța anul trecut, la o întâlnire a oamenilor de afaceri buzoieni cu ministrul economiei de la acel moment Mihai Tudose, că a reușit să le scoată din insolvență.

După doi ani de insolvenţă sunt cu toate datoriile la zi către stat şi către furnizori. Am plecat înainte de criză cu 2.800 de angajaţi în tot grupul şi acum avem doar câteva sute. Sper să plecăm de la zero şi să reuşim să facem ceva. Îmi pare rău că premierul ne atacă nejustificat. Nu am intrat de plăcere în insolvenţă, nu suntem paria societăţii ca să fim împuşcaţi azi cei care n-au fost împuşcaţi ieri.

Mai mulţi ani am fost, probabil, cel mai mare contribuabil din Buzău, cu peste 300 de milioane de euro cifră de afaceri. Acum doi ani, pentru 1940 de milioane de lei vechi, ANAF nu a votat planul de reorganizare şi a vrut bani a doua zi. Nu înţeleg, vroiau să închid şi să-i dau şi pe ăştia câteva sute de oameni afară? În timpul ăsta alţii au avut parte de tratament preferenţial. Nu este normal. Tot timpul am fost cu datoriile la zi, şi după doi ani de insolvenţă sunt cu datoriile la zi – declara Constantin Toma în februarie 2015.

Holdingul Romet Buzău, controlat de Constantin Toma, ale cărui afaceri ajunseseră să depăşească 300 milioane de euro, a intrat în insolvenţă la începutul anului 2013, la cererea patronatului. Iniţial trei societăţi din cadrul grupului – GRUP ROMET S.A., ROMTEM S.R.L. şi AROMET S.A. au intrat în insolvenţă. Ulterior, în martie 2014, o altă firmă patronată de Constantin Toma – Aquator – a urmat acelaşi drum.

Pe 25 ianuarie 2016, Tribunalul Buzău a respins cererea de confirmare a planul de reorganizare și a dispus intrarea în faliment a SC AROMET SA BUZĂU, în procedură generală. Decizia nu este definitivă, însă instanța a trasat dispoziții clare.

Fixează termen maxim de predare a gestiunii către lichidator, împreună cu lista actelor şi operaţiunilor efectuate după deschiderea procedurii la 10.02.2016. Dispune predarea către lichidator, în termen de 10 zile de la pronunţarea prezentei, a tabelului definitiv al creanţelor şi a listei creanţelor născute în cursul procedurii. Dispune notificarea deschiderii procedurii simplificate a insolvenţei debitorului, creditorilor şi oficiului registrului comerţului de pe lângă Tribunalul Buzău, pentru efectuarea menţiunii, precum şi publicarea în Buletinul procedurilor de insolvenţă. Fixează termenul limită pentru depunerea cererilor creanţelor născute în cursul procedurii la 10.03.2016 Fixează termenul limită pentru verificarea creanţelor născute în cursul procedurii, întocmirea, afişarea şi comunicarea tabelului suplimentar al creanţelor 11.04.2016. Fixează termenul de depunere la tribunal a contestaţiilor la tabelul suplimentar la 7 zile de la publicarea în BPI a tabelului suplimentar de creanţe. Fixează termenul limită pentru întocmirea şi afişarea tabelului definitiv consolidat al creanţelor 11.05.2016. În temeiul art. 109 din Legea privind procedura insolvenţei, dispune notificarea deschiderii procedurii de faliment debitorului, creditorilor şi oficiului registrului comerţului de pe lângă Tribunalul Buzău, pentru efectuarea menţiunii, precum şi publicarea în Buletinul procedurilor de insolvenţă În temeiul art. 113 din Legea privind procedura insolvenţei. Dispune sigilarea bunurilor din averea debitorului şi îndeplinirea celorlalte operaţiuni de lichidare. Termen fond la 10.03.2016. Executorie de drept. Cu drept de apel în termen de 7 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 25.01.2016 – se arată în încheierea pe scurt. Decizia a fost atacată de Aromet.

Aquator SA este deja în faliment din 21 mai 2015, prin decizia Tribunalului Buzău care a admis cererea administratorului judiciar și a dispus începerea procedurii falimentului debitorului şi dizolvarea acestuia. În acest moment, bunurile societății sunt valorificate.

În timp ce Toma anunța cu aplomb redresarea societăților, pe 10 februarie 2015, Romtem SRL intra și ea în faliment, tot prin decizie a Tribunalului Buzău. Joi, pe 25 februarie 2016, instanța a decis continuarea procedurii de faliment şi pentru valorificarea bunurilor din averea debitoarei.” mai scriu jurnaliştii de la buzaumedia.ro.”

Iata si alte articole apropo de primarul Toma: aici, aici, aici. Dar atentie mare la acest articol:

Făcăleț declară Buzăul parcare publică și taxează toate mașinile

10 iulie 2017

„Ce idee i-a venit tiranului ! Să considere tot spațiul public parcare și în acest fel a scăpat de această problemă. Dacă tot i-a fătat mintea, zice el, să scoată și un profit, așa că le-a declarat parcări cu plată. 500 de lei pe lună abonamentul ar fi cea mai bună afacere pentru firme și 300 de lei noi pentru cetățeanul de rând. Spui că n-ai parcare ? Ba ai și trebuie să plătești, că doar nu ții mașina în balcon. Proiectul de hotărâre va fi spus votului în această lună și în mod sigur consilierii locali vor fi de acord cu acest proiect.

Hai sa ne lamurim… Deci daca mergi in Buzau (observati ca incep cu „deci” incercand sa inteleg… sa inteleg logica…), sa zicem la rude, si parchezi undeva masina trebuie sa platesti 300 de lei noi!!!??? Oriunde iti parchezi masina – 300 de lei noi! Firmele au posibilitatea unui abonament de 500 de lei pe luna…

Si iata si parerea unui consilier local independent:

Constantin Ionescu prezintă realizările primarului Toma după un an de mandat

23 iunie 2017

„ÎN LOC DE STRAZI ASFALTATE SI LOCURI DE MUNCA , 0 zero REALIZARI SI BALCIURI PE BANI PUBLICI

– O RADIOGRAFIE SINCERA A PRIMULUI AN DE MANDAT AL PRIMARULUI CONSTANTIN TOMA

Program campanie electorala Realizari dupa 1 an
A. Un oraș unde există locuri de muncă pentru toți cei care vor să muncească
Creăm un Consiliu Economic de dezvoltare a municipiului Buzău format din actuala comunitate a agenților economici și administrația locală
Nefunctional

1. Sprijinim toți investitorii care au creat și creează locuri de muncă în Buzău, atat prin revitalizarea zonelor în care aceștia își desfășoara activitatea- investiții consistente în modernizarea infrastructurii și amenajare urbană – cât și prin acordarea tuturor facilităților legale ce pot fi acordate.
0 zero realizari

Transformăm terenul de la “Drăgaica” într-un spațiu expozițional modern, permanent, sub titlul “Expo Buzău”, unde vor putea fi promovate și vândute produsele realizate în tot județul Buzău, păstrând în același timp tradiția legată de Târgul “Drăgaica” și “Talciocul” duminical. Expo Buzau – nerealizat
Partea de balci – finalizata cu miliarde din banii cetatenilor

2. În 25 de ani de experiență ca antreprenor am făcut investiții de peste 25 de milioane de euro în Buzău și am atras alte 30 de milioane, investiții realizate de oameni de afaceri străini. Vreau să aduc această experiență la Primărie, unde voi atrage permanent investitori noi, români și străini, atât prin crearea unui mediu de afaceri amiabil, dar și prin acțiuni concrete desfășurate de Primărie în colaborare cu Camera de Comerț, Industrie și Agricultură a județului Buzău. E bine ca aici, d-l primar sa precizeze cate datorii are la bugetul statului si popriri pentru neplata, in baza unor decizii ale instantelor.
Ii cer d-lui primar sa nu importe modelul de management economic de la Romet la Primaria Buzau.
Nu este frumos sa avem un oras falimentar.
B. Un oraș în care toți copiii și tinerii sunt pregătiți pentru școală și muncă, în care există rețele de sprijin pentru toate familiile în cartierele unde locuiesc
1. Construim grădinițe și creșe noi în toate cartierele orașului și le modernizăm pe cele existente, astfel încât toți părinții să-și poată lăsa copiii dimineața când pleacă la muncă și să-i ia înapoi seara, când se întorc de la serviciu.
0 zero realizari
Sprijinim toate instituțiile școlare prin consiliere de specialitate pentru obținerea de fonduri europene în vederea dotării laboratoarelor și a atelierelor
0 zero realizari
Creștem reponsabilitatea managementului în ceea ce privește alocarea fondurilor din bugetul Primăriei și în vederea atragerii de finanțări suplimentare
0 zero realizari
C. Un oraș în care pensionarii și veteranii să poată trăi cu demnitate, fără grija zilei de mâine
1. Înființăm 5 cluburi pentru pensionari, amenajate în cartierele municipiului. Pensionarii vor beneficia zilnic, gratuit, de jocuri, ceai, cafea şi apă plată. Cluburile vor fi dotate cu televizoare şi vor primi zilnic seturi cu ziarele locale şi centrale. În aceste cluburi vom integra programe de nutriţie, consultaţie medicală, la nivel de instruire şi prevenţie, prin parteneriate cu diverse organizații neguvernamentale. Totodată, vom dezvolta acest concept și pentru accesul persoanelor cu handicap.

2 ,,cluburi” doar infiintate
Reabilităm clădirea Cercului Militar din strada Independenței, astfel încât expoziţia de carte militară, biblioteca cu cele câteva mii de volume, birourile angajaţilor şi logistica specifică unei instituţii de cultură
0 zero realizari
D. Un oraș în care fiecare zonă este revitalizată
1. Asfaltăm toate străzile din oraș și refacem toate trotuarele în cadrul unui program pe 4 ani.
0 zero realizari
2. Construim parcări subterane lângă Piața Centrală și în spatele Catedralei Sf. Sava, dar și înființarea de noi parcări în cartiere.
0 zero realizari
3. Extindem și modernizăm parcul local de autobuze. Achizitia a doua autobuze second hand din 2001, fara a prezenta documentele justificative de achizitie
Transportul public din oraș va deveni gratuit pentru toată lumea, iar societatea de transport public de călători va deveni operator regional Dimpotriva, d-l primar sustine necesitatea majorarea pretului biletelor.”

Dar iata ce titreaza Opinia Buzau:

Toma: ,,Guvernul să desfiinţeze Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, un primar nu are nicio putere în realitate, doar în teorie“

„Primarul municipiului Buzău, Constantin Toma, cere Guvernului să dea putere primarilor, pentru ca aceştia să poată conduce cu adevărat administraţiile în fruntea cărora au fost aleşi, iar pentru acest lucru s-ar impune desfiinţarea Agenţiei Naţionale a Funcţio­narilor Publici. El a spus că Executivul ar trebui să ofere posibilitatea primarilor să decidă funcţionarea administraţiei publice locale cu organigrame propuse de ei şi să le permită să ia măsuri în acest sens, fără a mai fi obligaţi să solicite mereu acordul ANFP.

 ,,Trebuie să ni se dea libertatea să putem reduce costurile, puterea primarului să devină reală, să putem lucra după ce organigramă dorim, pentru că astfel putem face nenumărate economii. Nu trebuie să arătăm cu degetul doar către Guvern, ci şi către noi, însă Guvernul trebuie să ne ajute şi să desfiinţeze odată Agenţia Naţională a Funcţio­narilor Publici, să dea posibilitatea primarului să-şi aleagă echipa. Orice faci într-o primărie, trebuie să ceri acordul ANFP. Nu e normal, un primar nu are nicio putere în realitate, doar în teorie, un primar e la mâna angajaţilor Primă­riei”, a declarat Constantin Toma pentru News.ro.

Întrebat despre demersul primarului din Iaşi, Mihai Chi­rica, de a da în judecată Guvernul pentru ordonanţa de urgenţă privind modificarea Codului Fiscal, Toma a spus că este încrezător că executivul va găsi soluţii pentru a nu fi reduse investiţiile în oraşe: ,,Din ce am discutat şi la Adunarea Generală a Asociaţiei Municipiilor din România, vor fi măsuri de compensare. Cred că se vor găsi soluţii pentru a nu micşora investiţiile. Aceşti bani care nu s-ar aduna la bugetul local înseamnă investiţii”, a mai spus Toma. „

Omul asta vrea mai multa Putere, de ce nu si discretionara!! In aceasta cheie euroasiatica trebuie intelese si ispravile lui Liviu Dragnea pentru care are acum dosare penale si e cercetat de catre DNA.  Ca Rusia sprijina infractorii si diverse infractiuni, asta nu mai e un secret pentru nimeni. Insa o caracteristica a acestor oameni, la pesedisti ma refer, este dorinta unei Puteri cat mai mari in detrimentul cetateanului. Sau, daca doriti, exercitarea unei cat mai mari puteri asupra cetateanului, cu ignorarea chiar si totala a acestuia. Asta e o mare problema mai ales in PSD, dar nu doar in acest partid.. Statul paralel este determinat de astfel de lucruri. In plan economic o astfel de tendinta catre o cat mai mare Putere, necenzurata de nimeni, nici macar de lege, conduce catre constituirea de monopoluri, ce ulterior intra in insolventa sau faliment, cu consecinte nefaste asupra unor regiuni intregi, lucru ce explica saracia foarte mare din diferite regiuni. Asta arata la unii oameni o slaba intelegere nu doar a democratiei, cat si a economiei de piata. E cazul in special al PSD-ului, dar, repet, nu numai. Pentru ca baronismul local nu e nici caracteristic si nici apanajul unui singur partid, dar in PSD predomina.

Liviule, hai mai, nu te supara ca te-am intrebat unde iti usuci tu rufele sau unde iti bati covoarele. E ca de la cetatean la cetatean. Il intreb si pe nea Toma acelasi lucru! 🙂

Nea Tomita, hai mai nene, chiar asa? 🙂

noiembrie 17, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

Se discuta chestiuni punctuale…

… si mai putin problemele de fond. De pilda, ca DNA l-a arestat pe cutare sau ca l-a pus sub control judiciar pe cutare, ca Parlamentul a incuviintat urmarirea penala a cutarui parlamentar. Dar chestiunea statului de drept nu sta in aceste cazuri punctuale, indiferent de numarul lor. Statul de drept consta in independenta Justitiei. De fapt, intr-un mod mult mai general, vorbim de separarea puterilor in stat – puterea executiva, puterea legislativa si puterea judecatoreasca – cu un mecanism de verificare si echilibrare a acestora. Problema de fond care se pune este daca avem in Romania o asemenea separare reala a puterilor in stat. Si, referitor la Justitie, daca Justitia este independenta cu adevarat.

S-a tot vorbit de independenta Justitiei, dar nu la modul profund, iar discutiile n-au trecut de lozinci, de pilda ca „trebuie sa avem o Justitie independeta!!”. Dar cum e Justitia la noi? Este aceasta cu adevarat independenta de factorul politic?

Daca ne uitam in Constitutia Romaniei, „Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei Justitiei” (art. 133, al.1). Insa Senatul – institututie democratica dar eminamente politica – valideaza sau numeste 16 din cei 19 membri ai CSM. De asemenea, in CSM e membru ministrul Justitiei – functie politica. „Presedintele Romaniei prezideaza lucrarile Consiliului Superior al Magistraturii la care participa” (art.133, al. 6).

La Curtea Constitutionala avem 9 judecatori numiti pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau innoit (art. 142, al. 2). Dar „trei judecatori sunt numiti de Camera Deputatilor, trei de Senat si trei de Presedintele Romaniei”. Camera Deputatilor, Senatul si Presedintia Romaniei sunt institutii democratice, dar politice prin excelenta.

La „Statutul procurorilor” (art. 132) se spune: „Procurorii isi desfasoara activitateapotrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei” (al. 1) – ministrul Justitiei – functie politica.

La „Statutul judecatorilor” (art. 125) se spune: „(1) Judecatorii numiti de Presedintele Romaniei sunt inamovibili, min conditiile legii. (2) Propunerile de numire, precum si promovarea, transferarea si sanctionarea judecatorilor sunt de comepetenta Consiliului Superior al Magistraturii, in conditiile legii organice” (al. 1 si 2). Presedintele Romaniei  – functie politica.

Independenta Justitiei e necesara pentru a se infaptui Justitia fara abuzuri si fara procese politice.

In conditiile de mai sus, schitate de mine pe scurt, putem spune ca Justitia e independenta in Romania? Raspunsul la o asemenea intrebare e cu „da” sau cu „nu” – „da si nu” inseamna ca nu prea e independenta. Si de aici suspiciunile de abuz, de „rafuiala politico-mafiota”, de procese de natura politica, pe care le avem astazi in societate.

In conditiile constitutionale existente la noi, nu prea vad cum s-ar putea rezolva lucrururile. Pentru ca Politica si Justitia sunt de naturi si esente diferite. De aceea si ratiunile lor sunt diferite unele de altele. Una e sa vorbim, de exemplu, despre ratiuni politice si altceva e sa vorbim despre „ratiuni de drept” sau „ratiuni care privesc dreptul si dreptatea”.

Insa definirea dreptatii a tinut intotdeauna de un cadru ideologic si istoric dat, de credintele anumitor popoare. Separarea puterilor in stat asigura doar functionarea acestora fara sa permita interferente care sa le vicieze activitatea. Avand naturi, esente si ratiuni diferite, politicul poate sa vicieze actul de justitie. Asa cum si justitia poate vicia actul politic, poate bloca decizii politice necesare.

Problema la noi ar fi in ce masura se echilibreaza puterile in stat. Si daca exista mecanisme de verificare intre ele. Daca nu se echilibreaza vom vedea tot felul de influente care le viciaza activitatea. Independenta Justitiei nu se poate asigura si realiza doar printr-un singur organism, cum ar fi DNA, despre care nu avem certitudinea ca ar fi si acesta, la randul sau, chiar atat de independent. De asemenea, daca primeaza doar Justitia, inseamna ca toate celelalte sunt cat se poate de marginale, atat puterea executiva cat si cea legislativa – lucru ce se constitutie intr-un dezechilibru grav in societate. Fara o echilibrare, Justitia ajunge sa vicieze atat actul executiv, cat si cel legislativ, creand perturbatii majore in societate. Iar fara o verificare se poate ajunge la abuzuri.

S-a ajuns in situatia in care populatia consuma foarte mult DNA – pe la televiziunile de stiri doar despre asa ceva se vorbeste sau legat de acest aspect. Ce te faci daca utilitatea marginala – ca sa folosesc o terminologie din economie – a acestui produs aruncat pe piata, DNA, incepe sa scada pana spre zero, cand se ajunge la satietate? Si pana la urma nu s-ar rezolva mare lucru pentru ca Justitia tot n-ar fi independenta, o echilibrare tot n-ar exista. Iar in privinta sumelor recuperate, prof. Mircea Cosea a dat exemplu Italia cand cu operatiunea „Mani pulite” s-au recuperat doar 18% din sume, adica foarte putin, aratand ca asta ar fi maximul cunoscut si greu de anticipat ca in Romania s-ar putea recupera mai mult, procentual vorbind.

Montesquieu spune ca „independenta Justitie trebuie sa fie reala si nu doar aparenta” si vedea in Justitie „cea mai importanta dintre puteri, independenta si neverificata” de aceea o considera si periculoasa. Daca tot invatam de pe Wikipedia, va propun sa cititi aici ce spunea Thomas Jefferson in 1820:

„You seem … to consider the judges as the ultimate arbiters of all constitutional questions; a very dangerous doctrine indeed, and one which would place us under the despotism of an oligarchy. Our judges are as honest as other men, and not more so. They have, with others, the same passions for party, for power, and the privilege of their corps…. Their power [is] the more dangerous as they are in office for life, and not responsible, as the other functionaries are, to the elective control. The Constitution has erected no such single tribunal, knowing that to whatever hands confided, with the corruptions of time and party, its members would become despots. It has more wisely made all the departments co-equal and co-sovereign within themselves.[13]

Iar Alexander Hamilton (Federalist No. 78) exprima viziune potrivit careia Curtile au doar puterea cuvintelor si nu aceea de a constrange celelalte doua ramuri ale Guvernului, de care Curtea Suprema insasi e dependenta. Era vorba, din cate am inteles, de Actul Judiciar din 1789 care dadea Curtii Supreme puteri peste limitele impuse de Constitutie, peste Congres sau Executiv, pornind, din cate am inteles, de la aceasta cauza – Marbury v. Madison – unde s-a atins o problema extrem de sensibila, iata ce se arata:

„Although the power of judicial review is sometimes said to have originated with Marbury, the concept of judicial review has older roots in the United States, and possibly in England as well. The idea is often attributed to the English jurist Edward Coke and his opinion in Dr. Bonham’s Case, 8 Co. Rep. 107a (1610), although this attribution has been called „one of the most enduring myths of American constitutional law and theory, to say nothing of history”.[10] Bonham’s Case was not mentioned in Marbury v. Madison, and the Court later stated that Bonham’s Case did not make common law supreme over statutory law:

[N]otwithstanding what was attributed to Lord COKE in Bonham’s Case, 8 Reporter, 115, 118a, the omnipotence of parliament over the common law was absolute, even against common right and reason. The actual and practical security for English liberty against legislative tyranny was the power of a free public opinion represented by the commons.[11]

Coke’s meaning has been disputed over the years, for example by scholars who contend that Coke only meant to construe a statute without challenging Parliamentary sovereignty.[12] His remarks that seem suggestive of judicial review are sometimes considered obiter dicta, rather than part of the rationale of the case.[13]”

De unde se vede ca si Justitia poate vicia actul politic, iar aceasta situatie poate deschide calea tiraniei, cu alte cuvinte se poate ajunge la dictatura. Dar iata ce s-a intamplat in acest caz – Marbury v. Madison (1803) – si ma refer la ce scrie aici: John Marshall care era Chief Justice of the Supreme Court of the United States considera ca Guvernul trebuie sa fie sub lege:

„Marshall’s opinion expressed and fixed in the American tradition and legal system a more basic theory—government under law. That is, judicial review means a government in which no person (not even the President) and no institution (not even Congress or the Supreme Court itself), nor even a majority of voters, may freely work their will in violation of the written Constitution. Marshall himself never declared another law of Congress or act of a president unconstitutional.

Marshall, during Marbury v. Madison on the constitution:

Certainly all those who have framed written constitutions contemplate them as forming the fundamental and paramount law of the nation, and consequently the theory of every such government must be, that an act of the legislature repugnant to the Constitution is void.[56]”

Dar iata care a fost pozitia Presedintelui US, Dl. Thomas Jefferson:

„More generally, Jefferson lamented that allowing the Constitution to mean whatever the Court says it means would make the Constitution „a mere thing of wax in the hands of the judiciary, which they may twist and shape into any form they please.”[54]

incerc sa traduc:

„In general, Jefferson s-a plans de urmatorul lucru: daca se permite ca Constitutia sa insemne ceea ce spune Curtea, inseamna a face din Constitutie ” nu altceva decat o ceara in mainile judiciarului, pe care ei o pot rasuci si sa-i dea orice forma le e pe plac”

Si iata ce scrie in continuare:

„Because Marbury v. Madison decided that a jurisdictional statute passed by Congress was unconstitutional, that was technically a victory for the Jefferson administration (so it could not easily complain). Ironically what was unconstitutional was Congress’ granting a certain power to the Supreme Court itself. The case allowed Marshall to proclaim the doctrine of judicial review, which reserves to the Supreme Court final authority to judge whether or not actions of the president or of the congress are within the powers granted to them by the Constitution. The Constitution itself is the supreme law, and when the Court believes that a specific law or action is in violation of it, the Court must uphold the Constitution and set aside that other law or action, assuming that a party has standing to properly invoke the Court’s jurisdiction. Chief Justice Marshall famously put the matter this way:

It is emphatically the province and duty of the Judicial Department to say what the law is. Those who apply the rule to particular cases must, of necessity, expound and interpret that rule. If two laws conflict with each other, the Courts must decide on the operation of each.

The Constitution does not explicitly give judicial review to the Court, and Jefferson was very angry with Marshall’s position, for he wanted the President to decide whether his acts were constitutional or not. Historians mostly agree that the framers of the Constitution did plan for the Supreme Court to have some sort of judicial review; Marshall made their goals operational.[55]”

Ideea care se desprinde este ca nu trebuie sa se ajunga la abuzuri nici din partea Executivului, nici din partea Legislativului si nici din partea Judiciarului. Iar fara o echilibrare a acestor trei puteri, calea spre abuzuri este deschisa. Evident, putem vorbi si de abuzul puterii executive – care poate deschide calea unei dictaturi in acest sens, daca aceasta putere capata o putere mai mare fata de celelalte. Probabil ca aceasta problema nu sta atat in drept cat intr-un principiu – acela de echilibrare a acestor puteri. Se poate vedea si azi cum se nasc regimuri politice de mana forte in Rusia sau Turcia, lucru care, desigur, nu e de dorit. Insa calea poate fi si inversa, cand Judiciarul capata o putere prea mare, o mana de indivizi din aceasta bransa cautand sa obtina intreaga putere in Stat. Sau ca unii sa se foloseasca de instrumentul acesta – Judiciarul – ca sa obtina o si mai mare putere. De aceea Thomas Jefferson spunea: „It has more wisely made all the departments co-equal and co-sovereign within themselves”…

DE citit si: Trebuia infiintat PNA…?

septembrie 24, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

Erdogan, noul Stalin. Al Turciei!!

Ceea ce se intampla actualmente in Turcia cred ca nu mai lasa nicio umbra de indoiala asupra a ceea ce este regimul Erdogan si intentiile liderului de la Ankara. Epurarile masive ordonate de acesta amintesc de cele ordonate de Stalin in Uniunea Sovietica in anii ’30-’40. Ar fi hilar, daca n-ar fi tragic ca au ajuns pana si arbitri de fotbal sa fie concediati pe motiv ca sunt sustinatorii lui Fethullah Gulen!! Si este tragic pentru ca de aici putem vedea pana unde merge represiunea in Turcia.

In legatura cu Fethullah Gulen, trebuie spus ca Turcia a cerut extradarea acestuia Statelor Unite. SUA a cerut dovezi ca Gulen ar fi implicat in lovitura de stat. Din cate inteleg n-au fost trimise astfel de dovezi, deoarece partenerii americani le-ar fi luat in considerare si le-ar fi studiat. Turcia parca a dat SUA un ultimatum, ca si cum SUA ar fi trebuit imediat sa pocneasca din calcaie la ordinul lui Erdogan si sa se conformeze. De fapt, Erdogan a dorit eliminarea celui pe care il considera principalul adversar politic. Pentru asta au loc si arestarile si epurarile masive din Turcia, pe motiv ca cei arestati si concediati ar avea legaturi cu Gulen sau ar fi simpatizantii acestuia. Omul asta ar aresta si jumate Turcia daca ar afla ca e simpatizanta lui Gulen!

Insa declaratia cea mai aiuritoare facuta de Erdogan este aceea potrivit careia „Occidentul sustine terorismul si sta alaturi de pucisti„. O declaratie ce arata destul de clar atitudinea ostila a sefului de stat turc fata de Occident in general, adica UE si SUA. O atitudine totalmente neprietenoasa, care arata, iarasi, destul de limpede orientarea politica a lui Erdogan. Spre Moscova. De remarcat e si faptul ca imediat dupa lovitura de stat esuata, Erdogan va face o vizita de stat la Moscova. De ce n-o face la Bruxelles, cum ar fi fost normal? Deoarece Turcia dorea sa faca parte din Uniunea Europeana. Isi faceau planuri in acest sens. Deci normal ar fi fost sa faca o vizita de stat la Bruxelles si sa explice situatia din Turcia. Se vede limpede: nici vorba de asa ceva! El lanseaza acuzatii la adresa Vestului, punandu-se, fara sa-l oblige cineva, intr-o relatie tensionata cu Vestul, plina de ostilitate. De unde ar rezulta ca doreste sa construiasca o alta relatie politica, cu Rusia lui Putin – de aici si vizita la Moscova. Si ar mai trebui spus ca Erdogan nu tine cont ca e ridicol sau nu.

Regimurile corupte se intalnesc la un moment dat. Este cazul regimului lui Putin si al lui Erdogan. Erdogan intoarce spatele Vestului cu care a avut o relatie din care Turcia a castigat, in schimbul beneficiului personal: obtinerea Puterii absolute si a cat mai multe parale. Pentru el conteaza mai putin, ca sa nu spun deloc, ca economia Turciei se prabuseste, iar Rusia n-are cum sa ajute economic Turcia. Ca nu conteaza Drepturile Fundamentale ale Omului, se vede cu ochiul liber. Ceea ce conteaza pentru el este Puterea absoluta. Asa cum si pentru Vladimir Putin, nu Rusia conteaza. Ci, in ultima instanta, Puterea absoluta si perpetuarea acesteia.

Dupa parerea mea, Vestul si mai ales SUA ar trebui sa trateze cu toata seriozitatea ceea ce se petrece in Turcia si metamorfozarea lui Erdogan in dictatorul Turciei, lucru urmarit de multa vreme de acesta. Erdogan doreste – cel putin asa rezulta din exprimarile sale politice – sa intoarca spatele Vestului. Or, lucrul acesta ridica probleme geopolitice importante. Pentru ca Rusia e un adversar al Vestului, iar Turcia doreste sa fie cooptata intr-o astfel de atitudine.

Este criticabil faptul ca Administratia Obama nu a fost mai ferma la adresa Turciei, ca sa impiedice o astfel de evolutie, daca poate fi numita asa, a Turciei. Erdogan si-a construit pas cu pas un regim de putere personala, ajungand la apogeu cu aceasta lovitura de stat esuata. In legatura cu lovitura de stat, lucrurile raman neclare. In legatura cu Erdogan si regimul sau corupt lucrurile erau clare de multa vreme. Cu toate acestea, nici UE si nici SUA nu au reactionat cand a trebuit. Cand Erdogan nu era inca atat de puternic precum este acum. Nu doar SUA, dar nici UE nu a avut o pozitie ferma fata de Turcia, impiedicand atunci cand era posibil infiriparea unei dictaturi. Nu au fost sanctionate derapajele de la democratie. Nu au fost sanctionate derapajele de la respectarea Drepturilor Omului. Nu au incercat reconcilierea intre Gulen si Erdogan. Neglijentele acestea au putut face posibile amestecuri subtile in viata politica si interiorul statului turc, facilitate de coruptie, ale unor alte forte. Ostile Vestului. Ostile Democratiei, Drepturilor Omului. Ostile Lumii Libere. De aceea n-ar trebui sa ne mire prietenia care se infiripa acum intre Erdogan si Putin.

SUA s-au concentrat prea puternic pe Siria, dar fara sa faca mare lucru. Ceea ce se intampla acum in Siria este consolidarea regimului lui Bashar al-Assad, cu sprijinul Rusiei, chiar daca pretul va fi o Sirie aproape total distrusa. SUA n-au inteles ca Rusia, sau mai bine zis regimul Putin, are nevoie de parteneri dictatori sau corupti. Acum Rusia e pe punctul de a mai avea un partener: Recep Tayyip Erdogan. Care va distruge Turcia!!! Si care va crea, daca nu a inceput chiar s-o si faca, o mare stare de instabilitate politica si militara in regiune, dar favorabila Rusiei. Daca Vestul ar fi inteles la timp cum stau lucrurile, n-ar fi lasat sa se dezvolte o asemenea situatie periculoasa.

Erdogan ar trebui sa stie ca situatia din Siria si valul mare de refugiati cu care se confrunta nu doar Turcia e opera unui dictator – Bashar al-Assad – sustinut frenetic de catre Kremlin. A fost dictatura personala a familiei al-Assad decenii de-a randul care au adus, intr-un final, Siria intr-o fundatura. Rusii s-au opus democratiei in Siria pentru ca au dorit sa pastreze aceasta tara in sfera lor de influenta. Iar cel mai lesne de realizat a fost prin intermediul unui dictator obedient.

Ceea ce se poate face acum este ca prin eforturi diplomatice sa-l determine pe Erdogan sa schimbe linia politica gresita pe care tinde tot mai mult sa umble. Pe de alta parte, NATO trebuie sa intareasca securitatea la Marea Neagra. Lucru e cu atat mai important cu cat situatia din Turcia se poate deteriora. Iar slabirea Turciei in cadrul NATO e o mare problema de securitate, as spune fara teama de a gresi: globala. Se prefigureaza o Axa Ankara-Moscova, iar lucrul acesta trebuie impiedicat. Erdogan trebuie facut sa inteleaga ca face un joc periculos, din care Turcia n-are cum sa castige ceva, dimpotriva! Ar fi bine sa se uite cum a „evoluat”, cu ghilimelele de rigoare, fireste, Rusia din punct de vedere economic, inrautatind relatiile cu Vestul. De asemenea, epurarile masive realizate de regimul Erdogan se vor intoarce impotriva acestuia. Erdogan trebuie sa stie asta, chiar daca acum e imbatat de Putere. Iar un as in maneca nu prea se vede ca ar avea, decat unul slab numit Rusia. A rata un parcurs european pentru Turcia ar fi un lucru dezamagitor, dar a-l rata cu buna stiinta, a indeparta cu buna stiinta Turcia de Occident e o MARE PROSTIE!!

Astfel de afirmatii: „Cei pe care ii credeam prietenii nostri iau partea pucistilor si teroristilor” arata mentalitatea sa gresita. Vestul nu va fi prieten cu dictatorii. Arata nu doar o mentalitate gresita, dar si o grava greseala diplomatica. Ar trebui ca cineva sa-l trezeasca din betia Puterii pe omul acesta si sa-i explice ca merge pe o cale gresita. Din care nu va castiga nimic nici el si nici Turcia.

Un articol interesant

Adevarul

Mai e posibilă o Turcie europeană?

Cristian Preda

„Da, e adevărat: Turcia a dobândit statutul de candidată la aderare europeană în acelaşi moment cu România. Se întâmpla la Consiliul European de la Helsinki, din decembrie 1999. Turcii au început negocierile când noi le încheiasem deja, iar până astăzi nu au fost deschise nici jumătate din cele 35 de capitole, care trebuie să îngăduie sincronizarea cu europenii.

Sunt, de fapt, 16 capitole deschise, ultimul – pe 30 iunie, în ziua în care se încheia preşedinţia olandeză a Consiliului UE. Asta a fost o promisiune făcută în noiembrie anul trecut, când dialogul Ankara-Bruxelles a cunoscut o bruscă revigorare. Toată lumea ştie de ce s-a întâmplat asta: europenii au realizat câtă nevoie au să coopereze cu turcii în dosarul imigranţilor veniţi din Siria şi de la Est de Siria, în căutarea unui refugiu. Iar ca să ne ajute, Erdogan a cerut – la schimb – deblocarea câtorva dosare mai vechi. El s-a ţinut de cuvânt: acordul UE-Turcia din martie a închis aşa-numita „rută balcanică”.

Şeful statului turc nu e doar un om al revanşei, calculat şi necruţător, ci şi un lider autoritar a cărui coerenţă are de ce să ne îngrijoreze.

În schimb, un alt dosar repus pe masa discuţiilor turco-europene, cel al suprimării vizelor, a fost un eşec. Deşi la Bruxelles, în primăvară, au fost accelerate procedurile necesare pentru a îngădui circulaţia fără oprelişti a oricărui turc, timp de 90 de zile, în ţările europene, preşedintele Recep Erdogan a blocat cu bună ştiinţă îndeplinirea unei ultime condiţii solicitate de UE, şi anume schimbarea legii anti-teroriste. Reproşul formulat de către europeni era următorul: definirea vagă a terorismului îngăduie guvernului turc ca, sub această rubrică, să-şi vâneze adversarii, fie ei politicieni ori jurnalişti. Erdogan a refuzat modificarea, pretextând că ţara este ameninţată şi a început să-i critice pe partenerii săi din UE, acuzându-i că nu-şi respectă angajamentele luate.

Ceea ce s-a întâmplat după puciul militar din 15 iulie confirmă că europenii au avut dreptate. Şeful statului turc nu e doar un om al revanşei, calculat şi necruţător, ci şi un lider autoritar a cărui coerenţă are de ce să ne îngrijoreze. Tentativa unei părţi a armatei de a-l răsturna de la putere a fost descrisă ca un act de terorism, pus la cale de Fethullah Gülen. Pe această bază şi folosind liste cu adversari alcătuite înainte de puci, preşedintele a poruncit pedepsirea unor cetăţeni turci, din cele mai diverse categorii: militari, judecători, profesori, poliţişti, ziarişti. Unii au fost suspendaţi, alţii arestaţi. Mai mult decât atât, Erdogan a declarat public că ar fi nevoie ca Ankara să revină la folosirea pedepsei capitale, invocând din nou argumentul confruntării cu teroriştii. Trebuie ştiut că eliminarea condamnării la moarte din sistemul penal a fost o condiţie pentru începerea negocierilor de aderare. Dacă Turcia revine la pedeapsa capitală, ea pierde statutul de ţară-candidată la intrarea în UE. Şi Jean-Claude Juncker, şi comisarul Johannes Hahn au reamintit recent acest fapt elementar. Asta ar complica, de bună seamă, şi celelalte două dosare pomenite – vizele şi imigranţii.

În aceste condiţii, nu e exclus ca, prin ricoşeu, Balcanii de Vest să rămână singura regiune pentru care perspectiva integrării e cât de cât certă.

Se va întâmpla aşa? Nu mă grăbesc să fac profeţii. E evident, însă, că preşedintele Erdogan face în ultima vreme gesturi contradictorii. O dovedeşte, de pildă, felul în care a tratat relaţiile cu Israelul, boicotat pentru mai mulţi ani şi recuperat recent ca aliat de încredere, ca şi raporturile cu ruşii, încă mai volatile decât cele cu israelienii. Asemenea viraje întăresc rezervele acelor europeni care consideră că Turcia trebuie ţinută la uşa Uniunii şi sădesc neîncredere în tabăra amicilor unei societăţi liberale dincolo de Bosfor. În aceste condiţii, nu e exclus ca, prin ricoşeu, Balcanii de Vest să rămână singura regiune pentru care perspectiva integrării e cât de cât certă.” (subl. mea)

Dl. Cristian Preda este europarlamentar si profesor de stiinte politice iar parerea domniei sale ne intereseaza, desigur.

Eu l-as intreba pe Dl. Preda de ce UE nu a fost mult mai ferma in legatura cu „Reproşul formulat de către europeni era următorul: definirea vagă a terorismului îngăduie guvernului turc ca, sub această rubrică, să-şi vâneze adversarii, fie ei politicieni ori jurnalişti” atunci cand „Erdogan a refuzat modificarea, pretextând că ţara este ameninţată şi a început să-i critice pe partenerii săi din UE, acuzându-i că nu-şi respectă angajamentele luate„? Nu este o rusine sa ai fermitate in a-ti sustine valorile! Iar lucrul asta trebuia facut. Politicos, desigur. Dar ferm. Se vedea inca de atunci ca Erdogan urmarea Puterea absoluta.

„În aceste condiţii, nu e exclus ca, prin ricoşeu, Balcanii de Vest să rămână singura regiune pentru care perspectiva integrării e cât de cât certă” – e bine ca Uniunea se largeste capatand noi membri. Insa ce valori au acesti noi membri? E vorba si de Serbia?

Ce vreau sa spun cu asta? Sunt destule tari in regiune, tari europene, care achieseaza spre o relatie buna cu Rusia. Ca doresti relatii bune cu Rusia, mai treaca-mearga. Dar cum poti sa ai relatii bune cu un regim care nu-ti impartaseste valorile? Pentru ca regimul Putin nu impartaseste valorile europene. E similar, daca nu chiar identic, cu regimul Erdogan. Eu asta nu prea inteleg. Pe cale de consecinta – mai ales ca domnia sa a fost in Bosnia, nu-i asa – Balcanii de Vest ce valori impartasesc? Cele ale regimului Putin sau cele europene? Lupta impotriva coruptiei? Nu de alta, dar din cate se poate constata destul de usor, doar Romania lupta impotriva coruptiei. Face foarte bine, desigur. Dar parca nu prea e in regula. La cat de stranse sunt relatiile dintre Ungaria si Rusia, dintre Bulgaria si Rusia – tari care se ascund sub plapuma NATO, ca sa reiau o expresie a doamnei Victoria Nuland – parca nu vad ca se lupta impotriva coruptiei. Serbia nu e in UE… Dar in Balcanii de Vest se lupta impotriva coruptiei? Exista o asemenea determinare?

Un articol electoral…

… semnat de Andreea Paul:

4 ani de guvernare cu Dragnea ar fi un dezastru după cei 15 ani de guvernare cu PSD din ultimul sfert de veac

După puciul eșuat din Turcia, am urmărit ca întreaga planetă interviul dat pe CNN de președintele Erdogan.

Dincolo de spusele din interviu mi-a rămas întipărit în memorie un lucru pe care nu îl remarcasem în imaginile cu președintele Turciei de până atunci: privirea acestuia. Un mod terifiant de a privi „prin” oameni, cu ochii goi, de pocherist impasibil, dezvăluind o siguranță și o liniște abisale, înspăimântătoare. Cu mesajul „Eu știu cum stau lucrurile, voi nu” subînțeles. 

Mi-am dat seama apoi că mai întâlnisem privirea și atitudinea aceea. M-am gândit mult timp la cine. Și am avut o revelație: la Vladimir Putin. Aceeași atitudine, aceeași uitătură.

Explicațiile coincidenței stilului celor cei doi sunt destul de evidente – ei înșiși sunt lideri destul de congruenți. Cu satisfacția găsirii perechii atitudinale a lui Erdogan, am renunțat să mai caut personaje similare în memorie, până ieri, când am realizat privind știrile la televizor că avem și noi în politica românească o postură publică și o privire de același fel: Liviu Dragnea, președintele PSD.

Nu vreau în vreun fel să demonizez politicianul român în cauză – este departe de magnitudinea celor doi președinți de țară și de „apucăturile” lor.

Dar, nu pot să mă întreb de ce ținuta domnului Dragnea transmite același mesaj autoritar privitorului român.

Și nu numai privitorului, ci și ascultătorului – tonul vocii politicianului fiind inclus în stilul acesta personal de „calm terifiant sugerând o mare putere”.

Bineînțeles că un asemenea „stil” este „jucat” – cu mai mult sau mai puțin talent – pe o scară care coboară de la Putin, la Erdogan, până la Dragnea.

Pericolul – care se vede cel mai bine la primii doi – este că stilul acesta asumat pentru terți devine încetul cu încetul „fire” a persoanei.

Domnul Dragnea are totuși multe șanse să redevină „uman” / natural / firesc: e mai tânăr, a împrumutat maniera în cauză de mai puțin timp.

De obicei această re-devenire se petrece după ce (iluzia că ai) puterea se pierde. În PSD există două exemple marcante (pe lângă multe altele mai minore) în acest sens: Adrian Năstase și Miron Mitrea. Cei doi vorbeau din vârful buzelor, priveau în zare chiar dacă se aflau într-un birou fără ferestre, se uitau „prin” interlocutori, mestecau vorbele cătinel, cătinel, ca și cum ar fi vorbit permanent în citate. Acum nu mai au atitudinea respectivă. Parcă s-au re-umanizat: nu mai zâmbesc superiori și plictisiți, ritmul vorbelor lor este iar firesc, privesc din nou în ochi compatrioții. E ca în parabola militară, când caporalul nu s-a dezumflat până nu i s-au dat jos tresele de pe umeri.

La ce folosește o asemenea atitudine lui Dragnea? Ei, la multe! Toată lumea își aduce aminte de Putin făcându-l pe moment pe industriașul Deripaska să semneze o hârtie fără s-o citească. Merge în Rusia! Merge acum și în Turcia. 

Dar la noi? Merge la PSD. Nevoia de tătuc dur, dar patern, de „mână de fier în mănușă de catifea” este încă o necesitate – se pare – la social democrații români. Poate acesta este chiar ultimul liant care mai ține la un loc metastatica structură îmbătrânită și dez-ideologizată politic a PSD-ului.

Cum să mai ții la un loc numeroșii „miliardari de stânga”, cum să mai dai o culoare politică roșiatică baronilor PSD locali cu elicopter la scară?

Cu giumbușlucurile tinerești și intelectualitatea doctorală a lui Ponta nu a mers.

A trebuit să apară Liviu Dragnea – un personaj vetust pentru mileniul trei, dar recognoscibil și strict necesar în partid. Dragnea este pentru simpatizanții tradiționali ai PSD ușor „deductibil” din linia simpaticului, dar fermului liberalizator al comunismului, Ion Iliescu sau a durului cu voce cântată și cu zâmbet ucigător Adrian Năstase. Amintesc aici doi lideri ai PSD care au împrumutat aproape până la identificare personală „stilul Năstase” – Ecaterina Andronescu și Titus Corlățean.

De ce ar avea nevoie România de asemenea politicieni? Cred că este un mod demult depășit de a te impune ca lider. Lumea de astăzi respinge ca pe o atitudine aberantă o asemenea abordare. Managerul / liderul economic / politic / administrativ din mileniul trei nu mai este cineva de tip dictatorial – un Napoleon, un Alexandru cel Mare care merge înaintea întreprinderii / partidului / primăriei urmat cu sfințenie de subordonați / membri / cetățeni. Liderul de azi nu mai merge „înaintea oastei” strigând slogane goale de conținut. Liderul este acum cel din urmă, cel care stă cu discreție „în spatele” comunității, cu grija ca și cei mai puțin capabili membri ai comunității să meargă pe aceeași cale cu întreaga structură umană din care este parte.

Are nevoie România de un lider puternic și autocratic? Care să spună jumătăți de adevăr (vezi Rusia și Turcia), restul rămânând subînțeles drept „secret pe care îl știu doar eu și oamenii mei”?

Asta ne trebuie în timpul alegerilor? Așa ceva ne trebuie la putere, la guvern? O autoritate care să vină dintr-o atitudine de tip – „Stați liniștiți. Fiți calmi. Stați la locurile voastre! Baronii PSD lucrează pentru binele vostru. Și doar EU îi pot ține în mână!?”

Nu ar trebui să se întâmple așa ceva din toamnă. Ar fi o întoarcere în trecut. Ar fi o ieșire „în decor” a României, ca a Rusiei sau a Turciei.

Atenție! În teritoriu, în județe, baronii se pregătesc pentru o asemenea Românie. Mecanismul perfect uns în anii ce au trecut al PSD este perfect pregătit să macine iarăși potențialul României în anii care vor urma. La fel cum a guvernat 15 ani din ultimul sfert de veac.

O viitoare Românie condusă cu calm șiret de Liviu Dragnea așteaptă doar voturile noastre.

I le dăm?”

Cel mai interesant text mi s-a parut acesta:

De ce ar avea nevoie România de asemenea politicieni? Cred că este un mod demult depășit de a te impune ca lider. Lumea de astăzi respinge ca pe o atitudine aberantă o asemenea abordare. Managerul / liderul economic / politic / administrativ din mileniul trei nu mai este cineva de tip dictatorial – un Napoleon, un Alexandru cel Mare care merge înaintea întreprinderii / partidului / primăriei urmat cu sfințenie de subordonați / membri / cetățeni. Liderul de azi nu mai merge „înaintea oastei” strigând slogane goale de conținut. Liderul este acum cel din urmă, cel care stă cu discreție „în spatele” comunității, cu grija ca și cei mai puțin capabili membri ai comunității să meargă pe aceeași cale cu întreaga structură umană din care este parte.

Eu am inteles ce a vrut sa spuna. Dar… E un „dar”… Dar distanta de la Napoleon si Alexandru cel Mare la Liviu Dragnea nu e una mare, CI E UNA URIASA!!! Lasa impresia ca il compara pe Dragnea cu cei doi mari lideri. Nu ai stiu cine a zis, Vanghelie parca, despre Dragnea ca ar fi un „taranus”… Pai, cam asa si e… 🙂 . Apoi fraza cu „Liderul de azi nu mai merge „inaintea oastei” ci e „cel din urmă, cel care stă cu discreție „în spatele” comunității, cu grija ca și cei mai puțin capabili membri ai comunității să meargă pe aceeași cale cu întreaga structură umană din care este parte.” – aici trebuie sa avem grija!! Ca nu cumva si „liderul care sta cu discretie „in spatele comunitatii” (cu ghilimelele de rigoare, fireste, n.m) ” sa nu ajunga sa fie ca si cel care merge „inaintea oastei”, de vreme ce are „grija ca și cei mai puțin capabili membri ai comunității să meargă pe aceeași cale cu întreaga structură umană din care este parte„. Pentru ca nu prea imi suna a fi democratic si aparator al libertatii nici un astfel de regim politic…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

august 4, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 21 comentarii

Sa vorbim putin despre democratie…

Cititorii blogului au ridicat aceasta problema: ce e democratia? In general, ideea lor era ca democratia se reduce la majority rule – regula majoritatii. Dupa parerea mea, democratia nu inseamna doar asta. Ar trebui sa aiba si alte ingrediente, ca sa zic asa. De exemplu, increderea cetatenilor si o cat mai clara delimitare ideologica din partea partidelor politice.

Gandindu-ma la acest subiect m-am apucat sa caut ce spun sondajele despre increderea cetatenilor nostri. In cine au incredere romanii? Dupa parerea mea, intr-o societate democratica, intr-o democratie consolidata ar trebui ca increderea in Parlament – institutie eminamente democratica deoarece alegerile se fac prin votul direct, nemijlocit al cetatenilor – ar trebui sa fie una ridicata, in orice caz peste 50%. Conform Constitutiei noastre, art. 61, al. 1:

„Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii.”

Pe cale de consecinta ar rezulta ca daca cetatenii au o slaba incredere in Parlament, atunci au o slaba incredere in reprezentantii lor si o slaba incredere in legile votate in Parlament.

Dar sa vedem ce spun doua sondaje de anul trecut, deci relativ recente…

Agerpres

Sondaj Inscop: Armata, Biserica și Jandarmeria rămân în topul încrederii românilor

„Armata, Biserica și Jandarmeria sunt instituțiile interne în care românii au cea mai mare încredere, arată Barometrul INSCOP-ADEVĂRUL despre România, realizat de Inscop Research la comanda cotidianului „Adevărul”.

Foto: (c) www.inscop.ro

Potrivit unui comunicat transmis marți AGERPRES, clasamentul instituțiilor interne este condus de Armată cu 74,3% încredere multă și foarte multă (75% în februarie 2015) exprimată de cei care au formulat o opinie, urmată de Biserică cu 62,3% încredere multă și foarte multă (64% în februarie 2015).

Pe poziția a treia se află Jandarmeria, care se bucură de aprecierea a 62% dintre români (62,5% în februarie 2015). Urmează DNA cu 61,4% încredere multă și foarte multă (58,9% în februarie 2015).

Conform cercetării sociologice, Președinția se situează pe poziția a cincea cu 50,6% încredere multă și foarte multă (față de 51,4% în luna februarie), iar SRI pe poziția a șasea, beneficiind de încrederea a 50,3% dintre cetățeni (față de 48,8% în februarie).

Urmează, Înalta Curte de Casație și Justiție cu 49% încredere multă și foarte multă (față de 48,7% în luna februarie), SIE cu 47,8% (față de 46,1% în februarie), Poliția cu 47,1% (față de 45,5% în februarie), Banca Națională a României cu 44,5% (față de 47,3% în luna februarie), universitățile cu 41,5% (față de 41,4% în luna februarie) și ANI cu 39,8% (față de 42,2% în luna februarie).

Barometrul arată că, măsurat pentru prima dată în topul încrederii în instituții, ANAF-ul beneficiază de aprecierea a 37,9% dintre români.

Primăriile contabilizează 34,3% încredere multă și foarte multă față de 38,1% în luna februarie.

În clasamentul încrederii în instituții urmează presa cu 34% (față de 37% în luna februarie), Curtea Constituțională — 33,8% (față de 36,5% în luna februarie), organizațiile societății civile cu 30% (față de 29,7% în luna februarie), Guvernul cu 23,8% (față de 23,4% în februarie) și consiliile județene, care sunt cotate cu 21,8% încredere multă și foarte multă față de 25,5% de luna februarie.

Clasamentul este încheiat de sindicate cu 19,1% (față de 21,6% în luna februarie), patronate cu 15,5% (față de 19,5% în luna februarie), bănci cu 14,1% (față de 15,9% în luna februarie), Parlament cu 12,6% (față de 17,5% în februarie) și partide politice care înregistrează 6,5% în aprilie (față de 9,9% în februarie).

Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului „Adevărul”, în perioada 23 — 30 aprilie 2015. Volumul eșantionului a fost de 1.085 de persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de plus/ minus 3%, la un grad de încredere de 95%. Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenților.

AGERPRES/(AS — autor: Mihaela Tudorache, editor: Andreea Rotaru)”

Ziare.com

In cine au romanii incredere: Presedintia da, Parlamentul ba – sondaj INSCOP (Video)

Increderea romanilor in Presedintie a crescut, iar increderea in Biserica a scazut – releva un sondaj INSCOP.

In cine au romanii incredere: Iohannis a crescut in top – pe ce loc se afla Ciolos sondaj INSCOP

Potrivit cercetarii sociologice, institutiile interne in care romanii au cea mai mare incredere sunt Pompierii, Armata si Jandarmeria, in timp ce topul institutiilor internationale este condus de NATO, ONU si UE.

Topul increderii in institutiile politice

Topul increderii in institutiile politice este condus de Presedintie cu 51,2% incredere multa si foarte multa (fata de 46,3% in septembrie), iar la polul opus se afla Parlamentul, cu 12,8% incredere multa si foarte multa (10,9% in septembrie) si partidele politice cu 8,6% (7,6% in septembrie).

Pe locul al doilea in topul increderii se situeaza Primaria – 37,6% fata de 36,3% in septembrie 2015, urmata de Curtea Constitutionala cu 32,8% incredere multa si foarte multa (fata de 35,1% in septembrie 2015).

Urmeaza Guvernul, care se bucura de increderea a 30,9% dintre cei intervievati (25,2% in septembrie) si Consiliul Judetean cu 22,9% (20,6% in septembrie).

Topul increderii in institutiile executive

In ceea ce priveste topul increderii in institutiile executive, prima pozitie este ocupata, in luna noiembrie, de Pompieri (institutie masurata pentru prima oara in sondajele INSCOP) cu 77,5% incredere multa si foarte multa.

Urmeaza Armata cu 75,4% (fata de 73,8% in septembrie) si Jandarmeria cu 65,8% (fata de 63,7% in septembrie). Pe pozitia a patra se situeaza DNA cu un capital de incredere de 61,2% (fata de 60% in septembrie). Urmeaza SRI cu 51,3% (50,3% in septembrie), SIE cu 50,9% (48% in septembrie), Politia cu 48,9% (51,7% in septembrie), BNR cu 46,7% (49,5% in septembrie), ICCJ cu 46,2% (42,7% in septembrie), ANAF cu 40,7% (41,9% in septembrie) si ANI cu 37,1% (36,6% in septembrie).

Topului increderii in institutii sociale si private

Topului increderii in institutii sociale si private este condus de Biserica cu 56,3% incredere multa si foarte multa (fata de 61,2% in luna septembrie).

Pe locul al doilea se situeaza universitatile, care se bucura de increderea a 43% dintre cei intervievati (fata de 44,6% in luna septembrie). Clasamentul este incheiat de presa – 35,7% incredere multa si foarte multa (fata de 34,5% in luna septembrie), organizatiile societatii civile – 30,2% incredere multa si foarte multa (fata de 30,5% in luna septembrie), patronate cu 19,7% (fata de 18,7% in luna septembrie), sindicate cu 18,6% (fata de 21,2% in luna septembrie) si banci cu 17,6% (fata de 17,8% in luna septembrie).

Clasamentul institutiilor internationale

Cercetarea mai arata ca primul loc in clasamentul institutiilor internationale este ocupat de NATO – cu 55,7% (fata de 57,6% luna septembrie).

Pe locul secund se situeaza ONU cu 54,8% incredere multa si foarte multa (56,6% in septembrie 2015), iar locul al treilea este ocupat de Uniunea Europeana cu 50,5% (52,7% in septembrie 2015).

Pe locul al patrulea se situeaza Parlamentul European cu 45,6% (47,8% in septembrie), Comisia Europeana cu 43,5% (45,7% in septembrie). Topul este incheiat de Banca Mondiala cu 33,8% (41% in septembrie) si de Fondul Monetar International cu 29,5% (33,9% in septembrie 2015).

Barometrul INSCOP – ADEVARUL despre Romania a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevarul in perioada 26 noiembrie – 2 decembrie 2015. Volumul esantionului a fost de 1.071 de persoane si este reprezentativ pentru populatia Romaniei de 18 ani si peste. Eroarea maxima admisa a datelor este de plus/ minus 3%, la un grad de incredere de 95%. Metoda folosita a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondentilor.”

Ceea ce te frapeaza de la bun inceput e faptul ca romanii au incredere, in mod majoritar, in institutiile de forta. Observati increderea foarte mare in Armata, mai mare decat cea in Biserica!! Apoi o incredere foarte mare in Jandarmerie, in DNA, SRI si SIE! Increderea in SRI e mai mare decat cea in Politie!!! Romanii au de asemenea o mare incredere in ONU!! Increderea in ONU e mai mare decat cea in Uniunea Europeana, va dati seama…? De asemenea, foarte interesant, increderea in Biserica era in scadere…

Sa vedem unde se afla Parlamentul… In primul sondaj, Parlamentul e cotat cu 12,6% incredere, in al doilea doar 12,8% dintre cetateni au incredere in Parlament! De observat ca peste 50% dintre cetateni au incredere in Presedintie! Increderea in partidele politice: 8,6% (7,6% in septembrie) – extrem de redus!

Ce ar rezulta de aici? Ar rezulta o structura (in functie de increderea cetatenilor) de felul urmator: Presedintia si institutiile de forta!

In primul articol se arata:

„În clasamentul încrederii în instituții urmează presa cu 34% (față de 37% în luna februarie), Curtea Constituțională — 33,8% (față de 36,5% în luna februarie), organizațiile societății civile cu 30% (față de 29,7% în luna februarie), Guvernul cu 23,8% (față de 23,4% în februarie) și consiliile județene, care sunt cotate cu 21,8% încredere multă și foarte multă față de 25,5% de luna februarie.

Clasamentul este încheiat de sindicate cu 19,1% (față de 21,6% în luna februarie), patronate cu 15,5% (față de 19,5% în luna februarie), bănci cu 14,1% (față de 15,9% în luna februarie), Parlament cu 12,6% (față de 17,5% în februarie) și partide politice care înregistrează 6,5% în aprilie (față de 9,9% în februarie).”

In al doilea:

„Topului increderii in institutii sociale si private este condus de Biserica cu 56,3% incredere multa si foarte multa (fata de 61,2% in luna septembrie).

Pe locul al doilea se situeaza universitatile, care se bucura de increderea a 43% dintre cei intervievati (fata de 44,6% in luna septembrie). Clasamentul este incheiat de presa – 35,7% incredere multa si foarte multa (fata de 34,5% in luna septembrie), organizatiile societatii civile – 30,2% incredere multa si foarte multa (fata de 30,5% in luna septembrie), patronate cu 19,7% (fata de 18,7% in luna septembrie), sindicate cu 18,6% (fata de 21,2% in luna septembrie) si banci cu 17,6% (fata de 17,8% in luna septembrie).”

Pe mine m-a frapat increderea redusa in organizatiile societatii civile, presa, consilii judetene s.a., de exemplu: patronate, sindicate – adica in institutiile democratice ale tarii.

Eu stau si ma gandesc daca ia cineva in serios lucrurile acestea. Clasa noastra politica – care a votat intr-o veselie noul Cod Fiscal ce muta povara fiscala dintr-o parte in alta si ii pune si pe cei care nu au venituri sa plateasca bir la stat, care a votat Legea Antifumat, acuma vad ca se discuta despre reintroducerea uniformelor scolare etc – ia in serios ce spun sondajele astea, dincolo de aspectul electoral?

Apropo de reintroducerea uniformelor scolare (la noi invatamantul este covarsitor majoritar de stat), am auzit-o, intr-un Joc de Putere a lui Rares Bogdan, pe Adriana Saftoiu care vedea pozitiva o astfel de masura, din cate am inteles eu. De ce? Vorbea de copilul dansei (sa-i dea Dumnezeu multa sanatate!) spunand ca, daca am inteles bine, uniforma l-ar constientiza pe copil ca face parte dintr-o comunitate si ca ii imprima solidaritatea cu ceilalti copii. Deci solidaritatea prin uniforma! Eu stau si ma intreb: ce facem, infiintam din nou organizatiile de pionieri? Sau un Scout Movement made in Romania? Iar astfel de idei vin din partea unui om ce se doreste a fi de centru-dreapta, daca nu ma insel eu cumva…

Isi pune cineva problema daca este bine ca romanii, in proportii majoritare, au ajuns sa aiba o incredere mare in Presedinte si insitutiile de forta ale statului si nu, spre exemplu, in organizatiile societatii civile si in Parlament? Observati increderea redusa in patronate, sindicate, banci… Daca, de pilda, ai o incredere atat de redusa in banci atunci si apetitul pentru a demara o afacere e foarte redus. Lucrul acesta e negativ pentru ca nu poate conduce la dezvoltarea clasei mijlocii si intareste etatismul. La fel si increderea in patronate si sindicate, redusa fiind, intareste etatismul. Cu alte cuvinte, e mai bun un loc de munca la stat decat in mediul privat sau sa incepi sa faci ceva pe cont propriu. In scoli, prin reintroducerea uniformelor scolare – gandindu-ma la ce spunea Adriana Saftoiu – mi-e teama ca incepem sa promovam in randul copiilor colectivismul. Nu le spunem, de exemplu, ca asa este frumos, cu uniforma, ci ca in felul asta se intareste solidaritatea cu ceilalti.

Asa cum se prezinta lucrurile la ora actuala lucrurile nu se prezinta in termeni pozitivi. Partidele ar trebui sa ia in seama increderea foarte scazuta de care se bucura in randul populatiei.

Practic vorbind, sondajele arata o neincredere a populatiei nu doar in democratie, dar si in economia de piata libera. Nu se promoveaza in societate asa cum ar trebui libera initiativa, mai pe larg spus liberalismul. PNL ce face? Doarme?

Observati increderea mare in SRI si SIE. Deci SRI si SIE – prietenii poporului! E bine asa ceva? Lucrul acesta, mi se pare, arata o scadere a increderii in capacitatile proprii ale individului. Sa nu uitam ca pe vremea lui Traian Basescu, puterea SRI a sporit, fara sa se fi reformat. Ciudat e ca si increderea populatiei pare a fi sporit in astfel de institutii. E mai mare increderea in SRI si SIE decat cea in Inalta Curte de Casatie si Justitie sau in Curtea Constitutionala. Nu mi se pare un lucru pozitiv! Si este uluitor cum desupra tuturor, la capitolul incredere, troneaza ARMATA!!

De notat si acest aspect:

Ziare.com

In cine au romanii incredere: Iohannis a crescut in top – pe ce loc se afla Ciolos sondaj INSCOP

Presedintele Klaus Iohannis conduce in topul increderii in personalitatile publice, fiind urmat de guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, si de premierul Dacian Ciolos.

Potrivit unui sondaj INSCOP dat joi publicitatii, 59,8% dintre respondenti afirma ca au incredere multa si foarte multa in presedintele Klaus Iohannis (fata de 58,6% in luna septembrie), iar guvernatorul BNR Mugur Isarescu este cotat cu 40,4%, incredere multa si foarte multa (fata de 41,6% in septembrie).

Premierul Dacian Ciolos, masurat pentru prima data in analizele sociologice INSCOP Research, se situeaza pe pozitia a treia cu 32,6% incredere multa si foarte multa.

Romanii le acorda ambasadorului Romaniei in SUA, George Maior, 29,8% incredere, si directorului SIE, Mihai-Razvan Ungureanu, 21,8% incredere, in crestere fata de luna septembrie cand inregistra 20,3%.

Cata incredere au romanii in Iohannis si Ciolos – sondaj

Presedintele Senatului, Calin Popescu-Tariceanu, se bucura de incredere multa si foarte multa din partea a 21,4% dintre subiectii sondajului (fata de 18,4% in septembrie), iar fostul premier Victor Ponta se afla pe pozitia a saptea cu 20,2% incredere multa si foarte multa, fata de 22,8% in septembrie.

Ponta este urmat de copresedintele PNLAlina Gorghiu cu 18,6% (fata de 16,8% in septembrie), vicepremierul Vasile Dincu cu 17,3% (si el masurat pentru prima data), liderul MP, Traian Basescu, cu 16,3% (fata de 15,5% in septembrie), presedintele interimar PNL Bucuresti, Catalin Predoiu, cu 16% (fata de 15,8% in septembrie), presedintele PSD, Liviu Dragnea, cu 14,1% (fata de 16% in septembrie), presedintele PSRO, Mircea Geoana, cu 13,3% (fata de 15,6% in septembrie), copresedintele PNL Vasile Blaga cu 12,2% (fata de 13,2% in septembrie) si presedintele M10, Monica Macovei, cu 12,2% (fata de 12,8% in septembrie).

Topul increderii este incheiat de primarul suspendat al Capitalei, Sorin Oprescu, cu 9,8% (fata de 13,9% in septembrie), liderul UNPR, Gabriel Oprea, cu 8,9% (fata de 21,7% in septembrie), presedintele UDMR, Kelemen Hunor, cu 5,5% (fata de 4,1% in septembrie) si europarlamentarul Laszlo Tokes cu 4,3% (fata de 3,2% in septembrie).

Topul increderii: George Maior, peste Victor Ponta si Mircea Geoana peste Catalin Predoiu – sondaj Inscop

Barometrul „Adevarul despre Romania” a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului „Adevarul”, in perioada 26 noiembrie – 2 decembrie. Volumul esantionului a fost de 1.071 persoane chestionate la domiciliu, care au implinit 18 ani, eroarea maxima admisa a datelor fiind de a 3%, la un grad de incredere de 95%.”

Si cititi, va rog, si acest articol al lui Cristian Preda:

„Despre felul cum președinții și prim-miniștrii români au fost comparați cu Ceaușescu:

A fost suficient ca presedintele Klaus Iohannis sa-si puna o caciula de blana…
ziare.com|De Cristian Preda

Ce observam? O incredere foarte mare in Presedinte fata de ceilalti oameni politici si personalitati publice. E cu mult mai mare increderea romanilor in Presedinte decat in premier sau in liderii partidelor politice, cu toate ca, prin Constitutie, Presedintele are puteri limitate. Presedintele, la noi, nu e sef de guvern, nu conduce Executivul, desi e parte a Puterii Executive. Desi lucrurile stau asa, increderea in premier e aproape la jumatate fata de cea in Presedinte.

Asa se si explica asocierea legata de gesturi dintre fostul dictator, Nicolae Ceausescu, si presedintii postdecembristi ai Romaniei. Pentru ca increderea populatiei in Presedinte e una foarte mare in comparatie cu cea in ceilalti oameni politici. Atunci, in mod logic: „A fost suficient ca presedintele Klaus Iohannis sa-si puna o caciula de blana…”.

Si atunci nu se poate sa nu te intrebi daca increderea asta atat de mare in Presedinte, coroborata cu increderea mare in institutiile de forta ale statului, nu e, de fapt, increderea intr-un dictator, ce apare astfel in mentalul colectiv al romanilor.

Nu se poate sa nu te ingrijoreze ce se intampla! Pentru ca noi nu reusim sa consolidam nici democratia si nici libertatile individului. Chiar si la mine pe blog, vorbind despre libertate, cineva mi-a spus de anarhie. Atunci eu ce sa zic: nu anarhie, militarism, dictatura? De aceea, zic eu, libertatea trebuie promovata mai puternic, spre a putea construi o societate moderna, democratica, cu o democratie functionala, in care drepturile si libertatile individului sa fie respectate cu adevarat. Si pentru asta sustin stimularea mediului de afaceri, a sectorului privat, a reformelor economice liberale – pentru ca acestea reprezinta cai de modernizare a societatii, in care individul sa se poata dezvolta in mod liber. Nu intoarcerea la comunism, de fapt la un etatism desuet, care nu va aduce tarii prosperitate, ci doar frustrari sau va adanci frustrarile existente.

Mai ales ca nu vad cum etatismul poate sa convinga pe cineva cand nu vad de ani de zile vreo intreprindere de stat care sa performeze cu adevarat. Nu mai vorbesc de faptul ca odata cu caderea comunismului s-a demonstrat faptic lipsa de viabilitate a sistemului comunist. Cu toate acestea, ciudat si interesant in acelasi timp, societatea se cantoneaza (pare-se mai mult subiectiv) – iar aceste sondaje confirma- intr-o formula perimata, desueta, asteptand ce? Ca in felul acesta sa ploua cu carnati, vorba lui Tanase?

Iata, spre exemplu, ce putem citi:

Capital

Capital TV. Irimescu: „Distrugerea CAP-urilor şi IAS-urilor egalează cele două războaie mondiale”

Se arata ca:

„Desfiintarea structurilor agregate a produs în agricultura românească efecte negative pe care le resimţim şi astăzi.

„Pagubele rezultate din distrugerea CAP-urilor şi IAS-urilor (cooperative agricole de producţie şi întreprinderi agricole de stat – n.r.) egalează daunele din cele două războaie mondiale”, a declarat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, la emisiunea Capital TV, transmisă vineri de B1 şi moderată de Claudiu Şerban.

Irimescu a povestit că în 1997 a participat la o conferinţă internaţională de profil, unde a fost întrebat: „a fost un cataclism în România, cum se face că din 7 milioane de bovine, câte erau în 1989, au mai rămas jumătate?”.

Ministrul a dat exemplul companiei agricole de la Curtici, unde specialistul Dimitrie Muscă „a avut un CAP şi l-a menţinut, iar acum acesta reprezintă una dintre cele mai performante ferme din România”.

De asemenea, Irimescu a arătat că în alte ţări interesele agricultorilor locali sunt protejate. El a spus că „în Cehia nu s-au distrus CAP-urile” şi a relatat un caz din Franţa, unde un parlamentar german a încercat să cumpere teren agricol, dar a fost refuzat de autorităţi, pentru că acolo „reglementările sunt astfel concepute încât să fie sigur că noul proprietar va face agricultură”.

Ministrul crede că problema fărâmiţării terenurilor poate fi rezolvată „pe măsură ce vom avea cadastru”.”

Ma deranjeaza ca am ramas tot la CAP-uri si IAS-uri, cand au trecut 26 de ani de atunci. De asemenea, ma deranjeaza ca se identifica efecte si nu cauze. Sa vedem, de pilda, cine era la Putere cand s-au distrus si ce viziune s-a avut atunci in vedere. Din ce cauza nu s-a putut crea o agricultura performanta si altfel? De ce nu am gandit altfel asocierea in agricultura? De ce nu se spune altfel: nu distrugerea CAP-urilor si IAS-urilor (desi ramane intrebarea: de ce trebuiau distruse?), ci incapacitatea cronica de a gasi solutii dupa Revolutie „egaleaza cele doua razboaie mondiale”? Uitati-va cum noi tot la CAP-uri si IAS-uri am ramas, cum nu putem iesi, conceptual vorbind, dintr-o formula economica socialista… Dar nimeni nu mai vorbeste de faptul ca atunci cand erau active, nedistruse, CAP-urile si IAS-urile, nu se gasea de mancare in galantare! De asta de ce nu vorbeste nimeni? Si care sunt solutiile cu care venim? Tot CAP-uri si IAS-uri, aceeasi organizare comunista a economiei care a condus la un dezastru economic si social?

Recomand citirea integrala a tuturor articolelor.

februarie 6, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 15 comentarii

Despre Rusia si situatia actuala…

Motto:

„In cele din urma, alungata de sotul ei si de propria ei mama, a ajuns la Diveevo. Familia ei a convenit cu egumena manastirii, ca Pelaghia sa fie intretinuta de manastire, platind suma de 500 de ruble. Staretul murise. La inceput, surorile o alungau. Plina de noroi, ea murdarea incaperea, caci isi petrecea zilele intr-o gaura pe care, ca un caine, o sapase in curte. Plangea mult. Cand cineva o intreba pentru ce – raspundea ca plange pentru Rusia.”  (subl. mea)

(Viata, invataturile si profetiile Sfantului Serafim de Sarov – Editura Schimbarea la Fata, cap. despre Pelaghia Ivanova – cea nebuna pentru Hristos)

Actuala situatie din Rusia este relativ simplu de descris. E vorba nu atat de un stat esuat, cat de esecul statului de drept, fenomen prezent, cu o intensitate mai mare sau mai mica, in tot Spatiul Ex-Sovietic. Nu e atat vorba de un esec al capitalismului in Rusia, cat e vorba de esecul statului de drept. Patul germinativ al acestui esec a fost indoielnicul Regim Eltin, care n-a prea miscat un deget pentru combaterea fenomenului. Caderea comunismului a atras dupa sine ca grupuri de interese formate din fosti comunisti si kaghebisti sau de oameni manuiti de acestia din umbra sa puna mana pe ceea ce se numea economia sovietica, un fenomen complex si interesant care nu a putut fi oprit, dar nici nu s-a dorit atunci oprirea lui. Suna, poate, ciudat, dar oligarhizarea Rusiei, odata cu caderea comunismului, a fost o axioma de care nu prea si-a dat nimeni seama la vremea respectiva. A inceput sub Gorbaciov, dar dezvoltarea  fenomenului, trecerea pe fata de la o viata latenta sau embrionara la o viata activa, s-a produs, dupa parerea mea, sub Eltin. Este foarte limpede ca in tot acest proces cetateanul rus, omul simplu, cinstit, n-a contat, ba mai mult, el a inceput sa saraceasca, ceea ce nu ar fi trebuit.

Pe un astfel de fundal politic si lasat cu limba de moarte de Eltin a venit Vladimir Putin la Putere. Scopul lui a fost de la bun inceput aducerea Rusiei in starea de mai-nainte, de Mare Putere mondiala. Pentru a-si aduce la indeplinirea obiectivul, Putin a inteles ca trebuie sa supuna oligarhia rusa. El insusi era in KGB si stia forta acestuia. De aceea el a inteles ca oligarhia nu poate fi supusa decat cu ajutorul KGB, prin masuri de forta. Cei care erau impotriva regimului sau au fost indepartati. Brutal. Celorlalti li s-a pus in vedere ca vor pati ceva rau daca nu i se supun. Acesta a fost primul pas. Urmatorul pas a fost luarea de masuri economice energice si atragerea de capital strain, din Vest, pentru ca rusii sa traiasca mai bine. Nici in aceasta etapa ceateanul rus, omul cinstit, n-a contat, desi pare altfel. De fapt a contat ca aceste masuri sa-l ajute pe Dl. Putin sa-si consolideze regimul de putere personala, pentru ca el a inteles ca daca nu are poporul de partea sa n-are cum sa-si consolideze regimul sau.

In felul asta s-a dezvoltat un regim ce poate fi caracterizat daca nu drept dictatorial, atunci autoritar, de autoritate personala… Un regim cu un partid dominant, un catch-all party- Rusia Unita – care a mai si scazut de-a lungul vremii, dar care se mentine la Putere. Faptul ca acest partid a scazut, in mod sigur i-a pus pe ganduri pe sefii sai de la varf… De aceea se simtea nevoia unei ofensive politice inclusiv pe plan extern, pe plan intern Opozitia fiind supusa unor persecutii puternice, dure, pentru a readuce o cota inalta de incredere in acest partid din partea populatiei. Ce se intampla? Oligarhii s-au obisnuit cu acest partid, s-au obisnuit si cu Putin drept sef (sau Dl. Medvedev), il accepta,  si-l sustin pentru ca ei au nevoie de stabilitate. In felul asta se perpetueaza un regim autoritar. Pe de alta parte, Putin stie foarte bine ca are nevoie de oligarhia rusa, de forta ei financiara, pentru a se mentine la Putere (ori el, ori prietenul sau, Dl. Medvedev), mai ales ca el insusi face parte din aceasta oligarhie pe care o conduce.

Nu numai intrarea in NATO a fostelor tari din fostul lagar socialist controlat de Kremlin, dar democratizarea acestora nu a fost de la bun inceput pe placul lui Putin. Intr-un fel este explicabil pentru ca regimul sau nu e unul democratic, bazat pe drepturi si libertati. De aceea Rusia a reactionat deosebit de brutal la orice forma de democratizare sustinuta de Vest si SUA in fostul Spatiu Ex-Sovietic: a fost Georgia, apoi a urmat Ucraina. Nu e vorba numai de teama de NATO, ci de democratie autentica, nu originala (sa ne amintim de democratia originala de la noi: era numita asa ca sa nu-i suparam pe rusi, ca nu cumva ei sa ne perceapa ca iesiti definitiv din sfera lor de influenta, iar Dl. Ion Iliescu a jucat foarte bine comedia asta, dar era necesar asa ceva, desigur). Rusia se temea ca nu cumva, prin contaminare, valul democratic sa ajunga si la… Moscova, sustinand Opozitia!! De observat ca Dl. Putin sprijina regimuri asemanatoare in lume, se intovaraseste cu astfel de regimuri, cum ar fi cel din Iran, sprijina partide de extrema dreapta din Europa.

Pe de alta parte, decaderea spirituala a Rusiei, dupa decenii de comunism extrem de dur, e un lucru ingrijorator, desigur. O filozofie politica ciudata cum e cea dughinista, insusita de regimul actual, cu elemente fasciste, dictatoriale, cum ii place D-lui. Putin (m-ar bucura sa aud ca nu-i place!), indica un declin spiritual. Se stie ca, din punct de vedere religios, Rusia e o tara crestina si ortodoxa. Dar acest declin spiritual e mult mai vechi si voi cita din cartea pe care am citat-o in motto, ce spunea despre subiect Sfantul Serafim de Sarov:

„Noi, in timpul de fata, din cauza nepasarii noastre aproape generale fata de sfanta credinta in Iisus Hristos si din cauza neatentiei noastre fata de lucrarea dumnezeiestii sale Providente pentru noi si a legaturii omului cu Dumnezeu, am ajuns pana acolo, incat se poate spune ca ne-am indepartat aproape cu totul de la adevarata viata crestineasca… Sub pretextul instruirii, am intrat intr-un asa intuneric al nestiintei, incat ni se par cu totul de neinteles acele lucruri, pe care cei din vechime le intelegeau asa de bine, incat in convorbirile lor obisnuite ideea despre aratarea lui Dumnezeu printre oameni nu li se parea ciudata.”

Acest declin al credintei in Hristos, care este si un declin moral, de buna seama, a cascat un gol care a a fost umplut intr-un mod tragic de catre comunism, care a fost intr-adevar sprijinit de forte iudaice, dar ateiste! Acum, declinul persista si intr-o asemenea clima morala incoltesc regimuri autoritare, dar care pot fi amenintatoare si in exterior, nu numai in interiorul tarii. De aceea Dl. Putin, regimul sau, trebuie privit ca un pericol la adresa altor tari si chiar la adresa Uniunii Europene. In interiorul tarii, pe langa pericolul la adresa cetateanului pe care il reprezinta un regim autoritar si incalcarea brutala a drepturilor si libertatilor cetateanului, trebuie sa remarcam o coruptie endemica si institutii care nu functioneaza dupa reguli institutionale juste, ci dupa cu totul alte reguli. Ca lui Putin nu-i prea pasa de popor se vede acum: el capteaza poporul cu pericolul unei iminente agresiuni din partea Vestului si SUA, problema care nu s-a pus niciodata, cred ca niciodata, in Vest sau in SUA. De aceea sanctiunile economice impuse de catre Lumea Libera unei Rusii agresive si dispusa sa incalce tratate internationale la care este parte semnatara, sanctiuni care au dus la prabusirea PIB-ului tarii si inrautatirea nivelului de trai al populatiei, nu-l mai intereseaza pe Dl. Putin, care si-a atins scopul: a anexat abuziv Crimeea, pe de o parte, si vantura in fata poporului, asa zisul pericol extern, care, de fapt, nu e real. Realitatea este ca pericolul pentru Uniunea Europeana si SUA a devenit chiar Rusia, care nu numai ca sprijina, dar se si aliaza cu regimuri cum ar fi cel din Iran.

Se vorbeste mult zilele acestea despre recentele declaratii impaciuitoriste ale lui Jean-Claude Juncker. Eu va spun sincer ca primul lucru care mi-a venit in minte este ca Dl. Juncker e platit de rusi ca sa faca astfel de declaratii, pentru ca Rusia exporta coruptie, iar „mirificul Occident”, „mirifica Germanie”, nu sunt chiar atat de nepatate cum vor sa para la o prima vedere. Rusia plateste, si inca gras, oameni politici, personalitati de prim rang, pentru ca sa faca astfel de declaratii sau sa improaste cu noroi in alte natiuni, pe care Rusia nu le vede cu ochi buni. Dar poate ca lucrurile nu stau chiar asa… Totusi, nu l-am auzit pe Dl. Juncker reactionand la faptul ca SUA si Romania au fost amenintate de un oficial rus (v. aici si aici respunsul MAE). De fapt, Europa face aceeasi greseala pe care a mai facut-o si cu Hitler: „las’ ca Hitlerutz nu e un baiat chiar asa de rau”, adica n-au inteles pe deplin amenintarea pe care o reprezinta Hitler. La fel si acum, Dl. Juncker, si nu numai dansul, desigur, nu inteleg amenintarea in mod real a Rusiei fata de Uniunea Europeana. Rusia nu doreste sa aiba relatii bune cu UE, ci s-o supuna conform propriilor ei reguli si s-o conduca, reusind astfel o lovitura la adresa SUA (discutam despre ce doreste sa faca, nu si daca poate realiza efectiv aceste lucruri). Asta e, de fapt, ideea de baza si de aceea regimul D-lui. Putin e unul extrem de periculos pentru ca el poate, fara niciun motiv sau gasind motive false, sa provoace un razboi pentru ca Putin, de data aceasta, sa stapaneasca lumea. Mai ales ca Rusia se poate folosi de Iran, privind amenintarea lansarii unor rachete balistice spre Europa. De aceea „alte interese”, cum ar fi cele de ordin economic, investitii in Federatia Rusa, volumul schimburilor comerciale, nu justifica o atitudine de o nenaturala blandete fata de Rusia si de ostilitate fata de principalul partener si principala forta care iti asigura securitatea, care e SUA si care, trebuie s-o spunem deschis, nu a amenintat militar Federatia Rusa (sau spuneti-mi cand a facut-o recent?). Trebuie spus, cred eu, foarte clar ca datorita sistemului din Rusia, oligarhic si corupt, bazat pe alte valori decat cele euroaltlantice nu se poate vorbi si nici nu poate fi posibil un „spatiul comun” Rusia-UE si cu atat mai putin o eventuala integrare a Rusiei in UE. Rusia nu va accepta in actualul regim politic un Parteneriat Estic prin care sa incerce sa introduca statul de drept si sa lupte impotriva coruptiei. Pentru ca aceste lucruri ar prabusi actualul regim al D-lui. Putin. Observati cat de incomfortabil se simte acesta datorita situatiei din Ucraina. El doreste in Estul Ucrainei un stat tampon si nimic mai mult: e tot ce poate obtine deocamdata. In rest joaca la intimidare si prolifereaza amenintari incolo si incoace. De asemenea trebuie spus ca e corect ce sustin americanii: Rusia e o putere regionala. Si mai corect ar fi sa spunem ca Rusia e o putere minora. De aceea e cu totul de neinteles faptul ca Franta si Germania se umilesc atata in fata Rusiei.

Insa trebuie sa recunoastem ca Rusia poate pune, daca doreste, probleme serioase daca nu e oprita la timp. Atitudinea antiamericana e una prosteasca. SUA joaca un rol major in Europa, trebuie sa-l joace in continuare si trebuie sa joace un rol important si in modernizarea Rusiei. Adevarul este ca pe noi nu trebuie sa ne lase indiferenti Rusia, cu atat mai mult cu cat avem acum Uniunea Europeana – in trecut n-aveam asa ceva. Noi trebuie sa jucam un rol major in modernizarea Rusiei. Rusia trebuie sa stie ca:

α) nu dorim o agresiune armata asupra Rusiei decat in cazul in care am avea de a face cu un gest (sau cu gesturi) necugetat(e) din partea Rusiei cum ar fi, de pilda, daca aceasta ne-ar ataca, dar

β) vom milita activ ca idealurile de Libertate, Egalitate, Fraternitate sa patrunda in Spatiul Ex-Sovietic, inclusiv in Federatia Rusa, pentru construirea si in aceasta parte a Lumii a unei societati libere, democratice, in care drepturile si libertatile individului sa fie respectate.

In orice caz, noi nu trebuie sa admitem derapaje in Rusia, cum se intampla actualmente, nici sa ne contaminam de coruptia venita de acolo. Daca vom lasa Rusia la intamplare si nu o vom ajuta cum trebuie, s-ar putea sa regretam mai tarziu. Si trebuie sa intelegem ca multora din Rusia nu le convine o stare de normalitate, bazata pe statul de drept, in limitele legii si fara exagerari. Spatiul Ex-Sovietic, inclusiv Rusia, e unul in care trebuie operate schimbari, pentru ca derapajele pot duce la catastrofa, cum s-a mai intamplat, de pilda, in 1917, cand nu prea ne-a interesat consecintele faptului ca am exportat acolo comunismul, care in scurt timp a ajuns un pericol pentru intreaga Europa. Inca nu e catastrofa, insa aceste derapaje pot duce la catastrofa. Noi am crezut atunci ca daca exportam acolo comunismul si-i lasam in plata Domnului, ei or sa fie cu ale lor, noi cu ale noastre. Ei, uite ca n-a fost asa! Si tocmai astfel de lucruri nu trebuie sa se mai intample! Si de aceea SUA are un rol major in aceasta situatie. Acest „sa nu-i suparam pe rusi”, pe care il practica si Dl Juncker, nu inseamna altceva decat sa-i lasam din nou in plata Domnului, cu ale lor. Or, o astfel de atitudine atata derapajele si le face sa se mareasca pe zi ce trece, adica tocmai ce trebuie stopat.

octombrie 17, 2015 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 65 comentarii

Vizita lui Victor Ponta in SUA (I)

Şi al treilea lucru despre care am discutat, poate cel mai mult, a fost zona economică. Vicepreşedintele Biden a spus un lucru care e simplu, dar extrem de adevărat: Nu există democraţie decât dacă ai prosperitate economică. Imediat ce începe să apară sărăcia, criza economică, democraţia e în pericol şi atunci, evident, ştia de rezultate economice, de faptul că avem creştere economică, de…

Victor Ponta – prim-ministru al Romaniei

Acest lucru il relateaza si Adevarul:

Ponta, după întâlnirea cu Biden: L-am asigurat că Justiţia va fi scoasă din bătăliile politice

Arata ca printre principalele declaratii ale premierului Victor Ponta este si urmatoarea:

Statuia Libertatii

„Anul viitor România încheie o epocă de tranziţie după comunism. După o ţară complet pregătită îşi poate folosi potenţialul. Democraţia poate avea succes numai dacă economia are succes. Asta a fost ideea principală a acestei discuţii cu un om foarte bine informat despre ce se întâmplă în România. Am fost însoţit de domnul Corlăţean, din partea americană, a fost însărcinatul cu afacerile.” (subl. mea)

Si daca economia nu are succes atunci are succes dictatura?? Deoarece asta s-ar putea deduce din aceasta afirmatie: „Democraţia poate avea succes numai dacă economia are succes. Cand ne referim aici la succes, vorbim in termeni de prosperitate economica, dupa cum precizeaza Dl. Ponta.  Ma mira o asemenea abordare a problemei la Dl. Biden… Eu pot sa dau un exemplu contrar: pe vremea lui Ceausescu, cand eram sub dictatura si economia nu a avut succes – in niciun caz un succes care sa satisfaca societatea, oamenii acestei tari – si cand solutia a fost tocmai iesirea din dictatura, democratia, trecerea de la o economie de comanda la o economie libera, la economia de piata.

Official portrait of Vice President of the Uni...

Official portrait of Vice President of the United States . (Photo credit: Wikipedia)

Eu stiam ca, dimpotriva, atunci cand economia nu are succes, solutia nu poate fi decat democratia si economia de piata. Aceeasi solutie si cand economia are succes. Eu ma asteptam la o asemenea reactie din partea domnului vicepresedinte al SUA, tara in care se afla Statuia Libertatii. Insa aceasta pozitie ma duce cu gandul la altceva… Nu cumva Dl. Biden, dand sentinte atat de universale, se refera si la SUA? Poate ca si in SUA „Nu există democraţie decât dacă ai prosperitate economică”…? Nefiind prosperitate economica poate ca Dl. Obama doreste sa ajunga dictator??!! Tin minte ca o comentatoare a blogului meu evidentia o astfel de posibilitate pe care nici nu am vrut s-o iau in considerare si nici n-am acceptat-o. Dar… mai stii?

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

octombrie 25, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Despre un lucru care nu e in regula…

Gandul

Traian Băsescu: Victor Ponta este bolnav

Se arata ca:

„Atac dur în această seară al preşedintelui Traian Băsescu la adresa lui Victor Ponta. Şeful statului a afirmat că premierul este „un mitoman, e bolnav”, un om care atunci când vine la Cotroceni se comportă ca un „pisicuţ”, iar apoi iese şi minte în declaraţiile publice.

În aceste condiţii şansele date lui Ponta pentru o nouă nominalizare la Palatul Victoria au fost extrem de reduse, şeful statului făcând un profil al politicianului pe mâna căruia va da guvernarea după 9 decembrie.

„Victor Ponta când vine la mine este ca un pisic, este ca un pisicut, şi după ce iese vorbeşte cum vedeţi. Ce să cred eu despre un astfel de om? El e mitoman, e bolnav. Cum e Antonescu bolnav de somn, el e bolnav de minciună (…) Când vine la mine spune „da, de acord”. Astea sunt reacţiile lui, nu vă spun prostii, sunt preşedintele României. Trebuia să-i dau de pe faţă masca”, a spus Băsescu, la B1Tv.

Şeful statului l-a ironizat pe Victor Ponta în privinţa competenţelor sale de politică externă: „Ce să-mi spună mie Victor Ponta? Miau, miau”

Varianta prezidenţială a scandalului din CSAT

Şeful statului şi-a susţinut afirmaţiile amintind de şedinţa CSAT din care premierul Victor Ponta a plecat la nici o jumătate de oră de la începrerea discuţiilor. Băsescu a spus că motivul nu a fost cel prezentat de Ponta, creara unui megaminister de externe la Cotroceni, ci refuzul şefului guvernului de a da bani în plus pentru armată la rectificare.

„La CSAT nu s-a discutat despre acel minister despre care el a vorbit o săptămână cum vroiam să ocupăm Guvernul cu un minister făcut la Cotroceni, subiectul nu a fost (…) Subiectul la care s-a inflamat era exact vorba despre armată, unde Dobriţoiu spusese că e într-o situaţie dificilă din punct de vedere al asigurării cheltuielilor materiale pentru armată şi eu am cerut la rectificare să-i suplimenteze fondurile.A fost legat strict de creşterea finanţării armatei şi lucru pe care premierul l-a refuzat„, a spus Băsescu, ameninţând că va desecretiza stenograma şedinţei dacă va fi cazul.

E prea mic pentru funcţia pe care o are, ca dimensiune umană şi sufletească„, a comentat preşedintele, adăugând că Ponta „e un prim-ministru şantajat” şi face ce „îi spune Voiculescu”.

Şeful statului l-a acuzat pe Ponta că are un dublu limbaj şi  se foloseşte de „imaginea sa”, adoptând un ton împăciuitor atunci când acordă interviuri presei străine.

„Dacă Ponta s-ar fi dus la Bruxelles, nu negocia nimeni cu el”

Băsescu a comentat şi pretenţiile premierului de a reprezenta România la Consiliul European în care se negociau banii pe care ţara noastră ar urma să-i primească de la UE în perioada 2014-2020.

„Dacă s-ar fi dus acum la Bruxelles să negocieze bugetul, îl aştepta o surpriză foarte mare. Nu discuta nimeni cu el. Îl lăsau acolo în banii lui şi la urmă îl întrebau: „Rămâne veto, domnul Ponta?”
Cum să arăţi forţă? Arăţi că eşti prost când faci asta în UE”, a spus preşedintele.

Băsescu a afirmat că desemnarea lui Victor Ponta s-a dovedit a fi varianta nepotrivită pentru această perioadă deoarece premierul „a pus mai presus interesul lui de a lua voturi şi n-a făcut nimic pentru ţară”. Un exemplu în acest sens dat de preşedinte a fost scandalul privatizării Oltchim în care singurul lucru urmărit a fost distrugerea lui Dan Diaconescu „pentru că i se părea că lua electorat de la PSD”.

„A făcut show-ul cu Oltchim. Condiţiile pe persoană fizică au fost deliberate, condiţii în care să îl aducă pe Dan Diaconescu în capcană. Şi Dan Diaconescu a venit ca un şoricel la brânzică. A vrut să îl distrugă pentru că i se părea că lua electorat de la PSD. E de un cinism incredibil omul ăsta”, a spus şeful statului.”

Băsescu: „Simt dispreţ când mi se cere să numesc un premier care m-a suspendat. O broscuţă mai merge, dar un porc e greu de înghiţit”

Se arata ca:

„Preşedintele Traian Băsescu i-a dat în această seară şanse extrem de reduse lui Victor Ponta să redevină premier după alegerile din 9 decembrie. „Nu ştiu dacă vă daţi seama ce simte un preşedinte căruia i se cere să mai numească o dată un premier care a participat cu toată forţa la suspendarea lui. Simte dispreţ. E greu”, a spus Băsescu, invitat la B1. Pentru şeful statului, Victor Ponta „e mitoman, e bolnav”, iar „când vine la Cotroceni e ca un pisic”, „e prea mic pentru funcţia pe care o are, ca dimensiune umană şi sufletească”, „e un prim-.ministru şantajat”.

În aceeaşi categorie a premierilor care au participat la suspendare s-ar încadra şi liberalul Călin Popescu Tăriceanu, desppre care Traian Băsescu a reamintit episodul din 2007 în care „a scos partidul aliat de la guvernare şi a dat mâna cu PSD-ul”.

„Opţiunea mea este pentru o soluţie proeuropeană după alegerile din 9 decembrie. M-aş autocondamna dacă aş accepta formarea unui guvern anti-european sau care să distrugă ce s-a construit timp de opt ani. Cine crede că se poate pune un politruc care hămăie la televizor şi acoperă lipsa de activitate gugvernamentală se înşală”, a adăugat preşedintele. Concluzia sa: „Nu trebuie să înghiţi porci. O broscuţă mai merge, dar un porc e greu de înghiţit”.

Întrebat despre legătura dintre scorul alegerilor şi desemnarea premierului, Băsescu a susţinut că „alegerile generale nu sunt despre alegerea primului ministru”. „Nu poate nici CTP, nici Alina Mungiu să-i ia dreptul şi responsabilitatea preşedintelui în numirea primului ministru. Având în vedere ce urmează în 2013 este vital ce prim-ministru va fi desemnat. Îmi este clar că trebuie să fie un om politic puternic, pe picioarele lui, pe care să îl urmeze grupul parlamentar”, a mai spus preşedintele, adăugând că „experienţa tehnocratului Mihai Răzvan Ungureanu” i-a arătat că „un tehnocrat pierde repede susţinerea parlamentului”.”

Ce anume nu e in regula? Dupa parerea mea, nu e in regula Traian Basescu. Mai exact nu e in regula faptul ca Presedintele foloseste in talk-show-uri un astfel de limbaj. Suburban. Un limbaj de bodega nenorocita aflata intr-un cartier marginas de unde incepe campul… Dl. Turcescu a avut o reactie fireasca, daca nu ma insel de genul: „Pe mine ma ingrozeste: vorbiti de premierul Romaniei”. Si pe mine ma ingrozeste! Traian Basescu este Presedintele Romaniei si, prin Constitutie, el reprezinta Statul Roman. Ce imagine poate sa aiba Romania cand Presedintele ei vorbeste in halul asta? Ce fel de imagine, daca nu una foarte proasta… Nicaieri intr-o tara civilizata Presedintele nu foloseste un asemenea limbaj. Basescu a fost comparat cu Putin, dar la Putin nu am intalnit un astfel de limbaj. Sa-l comparam cu Ronald Reagan… Dar Reagan era un domn, atat prin tinuta cat si prin limbaj. Am vazut dezbaterea dintre Hollande si Sarkozy, dintre Obama si Romney, dar nu am vazut un astfel de comportament si n-am auzit un astfel de limbaj, un asemenea stil de exprimare. Pentru ca Basescu a avut un limbaj, efectiv, de golan. De golan batran. Esti Presedintele Romaniei, esti in studioul unei televiziuni, nu esti nea’ Cutare la un meci de fotbal, care comenteaza fazele scuipand seminte. Insa grav e si faptul ca in felul asta Basescu este incorect fata de electoratul care l-a votat. Eu nu cred ca electoratul care l-a votat, de a ajuns a doua oara in inalta functie de Presedinte al Republicii, a dorit sa vada un astfel de Presedinte, precum cel de acum, din emisiunea de la B1 TV. Basescu se intreba ce fel de om e Ponta. Dar ma intreb si eu: ce fel de om e Basescu? Chiar, ce fel de om e? Pentru ca eu sunt convins ca cei care l-au votat n-au dorit sa vada un astfel de Presedinte. Dezamagirea este foarte mare. Si este clar ca Basescu nu face niciun bine ARD-ului. Dimpotriva. Mai bine n-ar fi iesit la rampa si ar fi lasat ARD-ul singur sa-si faca aceasta campanie electorala. Este incredibil faptul ca Basescu il plange parca pe Dan Diaconescu, dupa care adauga: „Şi Dan Diaconescu a venit ca un şoricel la brânzică”. Asa, si ce? Victor Ponta l-a pus sa vina „ca un soricel la branzica”? Un om de afaceri, cand vine la „branzica”, eu cred ca stie ce face, nu? Altfel ce fel de om de afaceri mai e ala? Si eu cred ca Dan Diaconescu nici n-avea nevoie sa vina la „branzica”. Daca totusi a venit, a facut-o pentru ca asa a vrut el. Dar de ce nu ne vorbeste dom’ Presedinte de faptul ca Dan Diaconescu a vrut sa-si faca o campanie electorala pozand ca salvator al Oltchim, inseland statul? E exclusa posibilitatea asta, oare? Ce nevoie avea sa vina „ca un soricel la branzica”? Nu cumva pentru ca dadea bine treaba asta in campania electorala si domnu’ Dan ar fi fost Salvatorul Oltchim?

Foarte dezamagitor acest discurs al Presedintelui. Si ceea ce e de remarcat este faptul ca nu a adoptat niciun fel de pozitie constructiva, lucru ce nu i se poate reprosa lui Victor Ponta. Ponta s-a aratat dispus sa coabiteze cu Basescu, a si spus ca nu e motiv de suspendare daca Presedintele respecta Constitutia. Or, Basescu uita de faptul ca a incalcat Constitutia, lucru recunoscut de Curtea Constitutionala, chiar daca nu a incalcat-o grav. Daca ar fi incalcat-o grav, ar fi urmat punerea lui sub acuzare. Niciun fel de pozitie constructiva din partea lui Basescu, iar lucrul asta arata ca se poate ajunge la o stare de instabilitate politica grava, lucru care i s-ar datora numai lui Basescu. In exclusivitate. Se arata de pe acum tendintele dictatoriale ale lui Basescu si ma face sa cred ca Basescu doreste distrugerea democratiei in Romania! Cristian Preda are pe blogul sau o postare interesanta – Ceausescu, invitat in campanie – din care voi spicui putin:

„Democratia si statul de drept au nevoie una de cealalta si nu pot fi sustinute separat.
Intr-adevar, domnia legii e o iluzie, daca majoritatea nu e respectata. Tot asa, majoritatea nu poate fi acceptata ca legitima, daca ea ameninta ca va proceda arbitrar.
E nevoie, de aceea, de o solutie consensuala.
Ceea ce trebuie sa ii cerem presedintelui e nu sa valideze un nume de premier, ci sa construiasca acest consens, fara de care viata noastra politica va fi redusa la suspiciune si ura.
Abia atunci, Ceausescu nu va mai fi parte a politicii de la Bucuresti.”

Pai, tocmai lucrul asta, care este constitutional, nu se gaseste in discursul Presedintelui: consultarile cu partidele, conform art. 103, al. 1 din Constitutia Romaniei. Pana si un important lider al ARD semnaleaza  situatia politica grava de la Bucuresti, al carei artizan este Traian Basescu!

Iata ce ne spune si Corina Cretu in postarea Presedintele Basescu instiga la conflict in societate, pentru a evita decontul la urne al propriului esec:

„Din păcate pentru președintele Băsescu, aceasta campanie electorală este tocmai despre modul in care si-a exercitat rolul de premier de facto al României, Emil Boc fiind doar o marionetă. Pus în fața decontului, dl Băsescu refuză să se supună verdictului cetățenilor. Mai mult, amenință că nu va recunoaște rezultatul alegerilor, așa cum n-a recunoscut nici rezultatul referendumului din 29 iulie.

Acest refuz poartă în el germenii celei mai grave crize politice și sociale de după decembrie 1989. Președintele instigă prin atitudinea sa și vrea conflict în societate. Nu vrea coabitare, nu vrea respectarea legii. Traian Băsescu se situează, fără niciun motiv, pe poziția profesorului care le știe pe toate, nu admite să fie contrazis și dă lecții tuturor. Este un exemplu de gândire și de atitudine totalitară.”

O asemenea atitudine anormala din partea Presedintelui trebuie condamnata cu fermitate. Dispretul lui Basescu fata de Constitutia Romaniei este unul profund: Basescu nu vrea sa respecte Constitutia. Basescu este un uzurpator: el doreste sa-si insuseasca in mod fraudulos functia de premier, cumuland-o cu cea de Presedinte. Toata atitudinea sa indica acest lucru! N-am motive sa cred altfel! Sper sa isi revina, sa aiba intelepciunea sa-si revina spre a nu porni intr-o aventura nebuna si pe o cale a propriei sale pierzanii…

DE citit si…

Crin Antonescu face planul pentru a treia suspendare a lui Traian Băsescu

Se arata, printre altele, ca:

„”Există o singură soluţie, nu o doreşte nimeni în acest moment, dar nu există alta. Dacă domnul Traian Băsescu procedează aşa cum a sugerat – destul de temeinic – în aceste ultime două interviuri, ceea ce nu sunt convins că o va face, dar dacă procedează aşa (de a refuza nominalizarea lui Victor Ponta, n.r.) nu avem decât o singură soluţie, şi anume suspendarea. Şi ea se va întâmpla, asta o pot spune tuturor, asta o pot garanta şi nu este dubiu în legătură cu acest lucru”, a explicat Antonescu.

El a precizat că un eventual demers de suspendare din funcţia a şefului statului se va baza „pe acţiuni anticonstituţionale” care încalcă litera şi spiritul legii fundamentale.

„Nouă ne convine din punct de vedere electoral orice apariţie de genul acesta a lui Traian Băsescu şi de aceea suntem complicii dumneavoastră la a mai discuta ce spune Traian Băsescu, pentru că ne convine. O spun cinstit. Chiar dacă avem un scor considerabil, nu strică în plus (…) Domnnul Băsescu vorbeşte de parcă ar fi cel puţin Hosni Mubarak înainte de primăvara arabă şi vorbeşte ca un faraon către poporul său şi zice «Aveţi grijă că asta vreau eu, că asta nu vreau eu». Nu ne interesează ce vrea domnul Băsescu”, a afirmat Antonescu.

El a susţinut că şeful statului este în campanie electorală, iar apartenenţa României la UE şi parteneriatul cu SUA sunt lucruri „pe care nu le-a făcut Traian Băsescu”.

„Pretenţia că Băsescu este paznicul cu parteneriatului cu SUA şi a apartenenţei la Uniunea Europeană este o mare minciună şi mare mizerie. Nimeni din USL nu pune la îndoială aceste lucruri, ba dimpotrivă, vrem un parteneriat cu SUA care să se accentueze”, a mai afirmat liderul PNL.

Declaraţiile lui Antonescu vin la o zi după ce preşedintele Traian Băsescu a dat şanse minime unei a doua desemnări a lui Victor Ponta premier, lansându-se totodată într-un atac dur la adresa şefului guvernului.”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

noiembrie 28, 2012 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 9 comentarii

Atentat la democratie!!

Iata ce titreaza Romania Libera:

Mii de persoane au protestat la Budapesta faţă de închiderea singurului post de radio al opoziţiei

Iata ce arata articolul:

Mii de persoane au protestat la Budapesta faţă de hotărârea Consiliului pentru monitorizarea instituţiilor media, condus de persoane numite de Guvern, de retragere a licenţei singurului post de radio al opoziţiei – Klubradio, transmite AFP, potrivit Mediafax.

Aproximativ 3.000 de persoane au protestat la Budapesta, denunţând decizia de retragere a licenţei de emisie.

Consiliul pentru monitorizarea instituţiilor media, o structură controversată înfiinţată de Guvernul conservator condus de Viktor Orban, a decis marţi retragerea licenţei Klubradio începând din martie 2012, acordând frecvenţa unui post de radio total necunoscut – Autoradio.

Consiliul pentru monitorizarea instituţiilor media a fost creat prin noua lege a presei intrată în vigoare pe 1 ianuarie şi denunţată de Uniunea Europeană.

„Autorităţile au pus capăt pluralismului mediatic în Ungaria”, a reacţionat directorul Klubradio, Andras Arato.

Curtea Constituţională din Ungaria a respins, luni, unele dintre prevederile controversatei legi a presei. Instanţa a decis că sunt neconstituţionale articolele care îi obligă pe jurnalişti să îşi dezvăluie sursele şi să furnizeze informaţii Consiliului pentru monitorizarea instituţiilor media. De asemenea, Curtea Constituţională a respins prerogativele de care beneficiază această structură. Deciziile Curţii Constituţionale vor intra în vigoare abia pe 31 mai 2012. Uniunea Europeană a criticat dur, în mai multe rânduri, legea ungară a presei adoptată de Guvernul Viktor Orban. Conform prevederilor intrate în vigoare pe 1 ianuarie 2011, structura care supraveghează instituţiile de presă este autorizată să intervină asupra conţinutului şi să impună sancţiuni dure dacă directivele sale nu sunt respectate.” (subl.mea)

As dori sa vad un protest energic in Parlamentul European din partea tuturor

English: Prime Minister Viktor Orban of Hungar...

Image via Wikipedia

europarlamentarilor romani fata de acesta decizie ce incalca flagrant, brutal Drepturile Omului si Libertatea Presei in Ungaria!

De asemenea cer in mod public, in calitate de cetatean european, ca PPE sa se delimiteze si distanteze clar de actualul Guvern si partid de guvernamant din Ungaria! Consider inadmisibila complicitatea PPE cu partide ce practica autoritarismul, lucru ce poate conduce, in cele din urma, la dictatura in Europa! Aceasta cramponare de Putere pe care o practica Viktor Orban nu are nimic in comun cu principiile fondatoare ale Uniunii Europene si cu democratia!

Pe de alta parte sa vedem unde a ajuns Ungaria sub obladuirea „inteleapta” a tovarasului Viktor Orban. Iata ce aflam din HotNews:

Standard & Poor’s a retrogradat ratingul Ungariei in categoria junk

Acolo a ajuns Ungaria: la categoria JUNK!!

Tovarase Orban, va rugam sa faceti dovada inaltei Dvs. intelepciuni si sa va dati demisia. Macar din onoare, asa cum ar face un consevator care se respecta!

decembrie 22, 2011 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Isteria organizata a plansului

Gandul:

Liderul nord-coreean KIM JONG-IL A MURIT. Iată momentul în care televiziunea de stat ANUNŢĂ DECESUL

Ce difuzează televiziunea oficială: Nord-coreenii, după moartea lui Kim Jong-il – tinerii plâng în hohote, militarii bat cu pumnul în pământ

Chiar va rog sa va uitati la imaginile video!

English: Kim Jong-il Русский: Ким Чен Ир 日本語: ...

Image via Wikipedia

Pe scurt: dictatorul nord-coreean Kim Jong-Il a murit (Cristian Tudor Popescu ar spune, probabil, „a incetat din viata”!)

Se anunta stirea la postul de televiziune nord- coreean. Crainica, imbracata in tinuta sobra, vorbeste despre ce s-a intamplat cand, deodata, incepe sa planga, facand eforturi sa nu izbucneasca in adevarate hohote de plans.

Cealalta imagine video ne arata un grup de tineri, scosi in careu, mi se pare ca erau elevi (sau studenti) care incep sa planga, asa in careu stand. Imaginea se muta intr-o piata din oras, probabil piata centrala, unde vezi o mare multime de oameni stransa acolo care boceste amarnic in fata unui monument de forma dreptunghiulara cu poza dictatorului in centru. Oamenii stau in genunchi si bat cu pumnul in pamant, si plang, si plang. Sunt si niste militari, stand in pozitie de drepti,  care plang de mama focului. Tineri, oameni maturi toti plang intr-o amarnica jale. Au iesit toti sa-si faca plansul, dupa datorie. Doamne fereste sa-l  vada vecinul ca nu s-a dus in piata sa-si faca portia de plans, aratandu-si prin asta dragostea netarmurita fata de tovarasul Kim! Elevii, scosi de la ore, asezati in careu: 1,2,3 si… se incepe plansul colectiv, in hohote amarnice. O tinuta sobra, adecvata momentului, nu se admite. Plansul e obligatoriu!

Sa vedem cine-i noul lider:

Cine este Kim Jong-un. Biografia noului lider nord-coreean: general cu patru stele, format în instituţii elveţiene, mare amator de baschet. Greşeala fratelui cel mare l-a făcut favoritul tatălui

Baiat tanar, 29 de ani, scolit in Occident, format in institutiile elvetiene. Mare amator de baschet, iata parca o noutate in peisajul politic nord-coreean. Intrebarea care se pune este daca va reusi sa schimbe politica tarii, daca va renunta la comunism, daca va incerca apropierea si, apoi, unificarea cu Coreea de Sud… Poate ca Occidentul si-a pus amprenta pe conceptiile sale, poate vom avea si in Coreea de Nord un fel de Perestroika si Glasnost…

Insa apropo de manifestarile nord-coreenilor, pe care le-ati putut vedea in cele doua fragmente video din Gandul, eu ma intreb: cum se va produce o posibila unire cu Coreea de Sud si cum vor vedea lucrul asta cei din Nord, cum il vor trai si cum se vor integra unui alt mod de viata? Discrepantele dintre Coreea de Nord si Coreea de Sud nu sunt numai de ordin politic, dupa cum usor se poate constata, dar si de ordin social, mentalitatile formate in cele doua state coreene, intr-o perioada de mai bine de 50 de ani, fiind totalmente opuse. Sigur, nu exclud posibilitatea ca integrarea sa se faca mult mai repede decat am putea noi banui… Dar e mai realist sa presupui ca va fi una destul de greaoie, totusi… Insa nu se stie, asta asa e!

In orice caz, ambitiile militare ale Phenianului raman in picioare. Situatia nu s-a calmat deloc. Pe de alta parte e vorba si de interesele Chinei de a avea un aliat in zona.

Coreea de Nord a testat o rachetă cu rază scurtă de acţiune, la câteva ore după ce a anunţat moartea liderului Kim Jong-Il

Iata ce arata, printre altele, articolul:

„Coreea de Sud şi-a plasat armata în stare de alertă şi a consolidat supravegherea frontierei sale ultrasecurizate cu Coreea de Nord, după ce aceasta a anunţat luni moartea liderului nord-coreean Kim Jong-il.

De asemenea, Seulul a cerut aliatului său american, care menţine mobilizaţi 28.500 de militari pe teritoriul sud-coreean, să sporească supravegherea prin satelit şi avion.

Cele două Corei sunt, tehnic, în stare de conflict armat, de la armistiţiul precar semnat la finalul Războiului Coreei (1950-1953).

Relaţiile deja tesnionate dintre cele două ţări s-au deteriorat în martie 2010, când Seulul a acuzat Phenianul că a torpilat o corvetă militară sud-coreeană, ucigând 46 de marinari.

Phenianul a dezminţit mereu că se află la originea acestui atac. Însă artileria nord-coreeană a bombardat, câteva luni mai târziu, în noiembrie, o insulă sud-coreeană apropiată de frontiera maritimă comună, ucigând patru persoane, între care doi militari.

O mare parte dintre trupele nord-coreene, de aproxiamtiv 1,1 milioane de militari, sunt staţionate la frontiera demilitarizată (DMZ).

Această făşie de teren ultrasecurizată, cu o lungime de doi kilometri, se extinde de o parte şi de alta a liniei de demarcaţie, care are o lungime de 240 de kilometri. Ea consacră, din 1953 încoace, despărţirea nordului comunist de sudul capitalist.

Armata sud-coreeană numără 650.000 de oameni”

De observat ca isteria in peninsula continua si in acest sens…

De citit si:

IMAGINEA FOMETEI în Coreea de Nord. GALERIE FOTO IMPRESIONANTĂ

Recomand citirea integrala a tuturor articolelor.

decembrie 19, 2011 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii