Potrivit sursei citate, doar 6% din locuitorii Bucureştiului se declară foarte mulţumiţi de curăţenia din oraş, iar 31% sunt relativ satisfăcuţi – acestea fiind unele dintre cele mai mici cote înregistrate de capitalele europene.
La capitolul servicii medicale oferite de doctorii şi spitalele din oraş, 40% din locuitorii din Bucureşti se declară mulţumiţi. Locuitorii din Amsterdam (98%) sunt cei mai mulţumiţi de serviciile medicale.
În ceea ce priveşte şcolile din oraş, 48% din persoanele din Bucureşti sunt mulţumite. La nivelul Uniunii Europene, persoanele care trăiesc în Dublin (83%), Nicosia, Ljubljana şi Helsinki (79%) sunt cele mai satisfăcute de şcolile existente.
Potrivit raportului, 10% din locuitorii din Bucureşti se declară foarte satisfăcuţi de locurile publice din oraş precum pieţe, magazine sau zone pietonale, iar 46% sunt oarecum mulţumiţi. Mai mult, 83% din locuitorii Bucureştiului se declară mulţumiţi să trăiască în oraş. Primele poziţii în clasamentul european sunt ocupate de persoanele din Vilnius (98%), Copenhaga şi Stockholm (97%), Luxemburg şi Viena (96%).”
La multi ani!!
Sper ca ati petrecut bine in noaptea de Anul Nou! Iata ca a mai trecut un an, iar 2018 il dorim, desigur, mai bun decat precedentul. Dar cum a fost 2017? Eu consider ca a fost un an mai putin obisnuit. Pe plan intern, Romania a traversat o perioada de framantari politice care s-a mentinut pe tot parcursul anului 2017. Sa ne gandim, de pilda, la faptul ca actuala Coalitie de guvernamant si-a rasturnat propriul guvern, Guvernul Grindeanu. De asemenea s-a confruntat cu masive proteste de strada, efectuate sub, celebrul de acuma, hastag #rezist. Insa actuala Coalitia nu a realizat prea multe lucruri, asa ca nu prea are cu ce sa se laude. De fapt, a reusit sa creeze doar incertitudini: atat in privinta mult discutatelor Legi ale Justitiei, cat si in plan economic, prin promovarea unei legislatii fiscale indoielnice. Ambele au fost facute, parca, de amatori. Iar amatorismul acestei Coalitii care, nu-i asa, vrea „binele romanilor” se poate observa cu destula usurinta si in politica externa a tarii. Anul 2017, prin politicile care s-au promovat, n-a rezolvat niste probleme. Le-a agravat oare?
Daca e sa ne referim la Romania, am putea sa ne gandim la faptul ca nici in 2018 nu prea se vor rezolva chestiunile, mai ales cele arzatoare. Nici economic, nici in privinta Justitiei. Sunt sanse destul de mari ca starea economica sa se agraveze. Pentru ca nu se vede nimic care sa amelioreze situatia. Care cel putin va ramane neschimbata, dar e destul loc sa se si agraveze.
Pe plan extern, sfarsitul de an ne-a dat sa vedem un lucru realmente interesant: proteste antiguvernamentale masive in Iran, pe fondul scumpirilor, somajului si coruptiei la nivel inalt. Iata, se pare ca lumea aceasta, cu regimuri asemanatoare cu cel al lui Vladimir Putin, incepe sa se clatine. Fara indoiala ca se pune problema daca regimul Revolutiei Islamice mai poate fi mentinut in Iran si daca da, pentru cata vreme?
Pe de alta parte un alt dosar fierbinte si care nu a putut fi solutionat in 2017 este, desigur, cel al Coreii de Nord. Ar trebui spus ca, avand in vedere diferentele economice extrem de mari intre Coreea de Nord si tarile pe care le ameninta, in orice caz defavorabile Coreii de Nord, aceasta nu poate spera intr-o victorie, in cazul unei confruntari directe cu o Coalitie formata din SUA, Coreea de Sud si Japonia. Tehnica militara a acestor tari e cu mult mai avansata fata de orice ar dispune, in prezent, Coreea de Nord. De fapt, programul nuclear al Coreii de Nord, in conditiile in care nici Japonia si nici Coreea de Sud nu dispun de armament nuclear, este menit tocmai pentru a contrabalansa diferenta mare din punctul de vedere al tehnoligiei militare, in mod vadit defavorabila Nordului. S-ar putea pune problema: cat ar putea rezista Coreea de Nord in cazul unui razboi cu fortele Coalitiei condusa de SUA? Iar termenul de 5 zile mi se pare mult… E clar ca in asemenea conditii problema o constituie China si Rusia, tari care sprijina cel putin tacit regimul comunist de la Phenian. Deci problema e cum vor reactiona aceste tari in cazul unui razboi. Pentru ca Rusia, spre exemplu, ar putea raspunde cu o contraactiune militara in Vest, adica in Europa. Iar China ar putea raspunde si ea la randul ei. Partea cea mai proasta e ca daca dictatorul comunist al Coreii de Nord se joaca in continuare cu chibriturile si nu se potoleste, un razboi va fi foarte greu de evitat. Iar Rusia si China stiu foarte bine lucrul asta. In cazul indepartarii totale de la putere a regimului comunist de la Phenian, China si Rusia vor fi in dificultate pentru ca lucrul asta ar insemna in mod automat extinderea influentei SUA in regiune. Implicarea directa a Chinei si Rusiei in favoarea Phenianului nu trebuie exclusa. Dar, pe de alta parte, nici China si nici Rusia nu cred ca doresc extinderea unui conflict in regiune, care ce avantaje le-ar putea aduce? Insa un raspuns asimetric al Rusiei in Europa trebuie luat in considerare, pentru ca Rusia lui Putin nu se va consola usor cu diminuarea influentei sale geopolitice in Extremul Orient. De altfel, recent, Rusia a si protestat impitriva Scuturilor Antiracheta din Romania, Polonia si Japonia, care in mod evident ii diminueaza proiectia fortei militare si, in consecinta, si a influentei geopolitice. Evident, un raspuns asimetric al Rusiei in Europa trebuie combatut cat mai eficient posibil si, daca va fi cazul, cu cat mai putine victime.
Pe de alta parte, mentinerea regimului comunist de la Phenian nu mai reprezinta o prioritate nici pentru Rusia, care a abolit comunismul, dar nici pentru China, care de la instituirea acestui regim si pana acum nu s-a confruntat cu vreun razboi sau amenintare din partea, nu-i asa, „tarilor capitaliste”. E limpede: Coreea de Nord a fost creata si conceputa ca un stat tampon intre China si URSS pe de o parte si SUA, Coreea de Sud si Japonia, pe de alta parte.
Cat de mult s-schimbat situatia fata de anii ’50 ai sec.XX?
In primul rand cred ca ar trebui sa ne gandim ca s-a prabusit comunismul in URSS si Europa de Est. China a inceput sa treaca la economia de piata si sa manifeste deschidere fata de firmele din tarile capitaliste, inclusiv Japonia si Coreea de Sud. Fara indoiala, aceste transformari ce au avut loc intr-o jumatate de secol, pun sub semnul intrebarii regimul comunist de la Phenian, ce tine tara de ani de zile intr-o saracie lucie. Sa ne gandim, spre exemplu, ca PIB-ul pe locuitor al Chinei este de vreo 8 ori mai mare decat al Coreii de Nord. Fata de Coreea de Sud, diferenta este enorma. Acest lucru arata ca, in Coreea de Nord, comunismul e un esec MAJOR!! Deoarece aceasta tara n-a reformat nimic, in comparatie cu China ce a dus, datorita lui Deng Xiaoping, o politica de reforme si de deschidere, spre SUA in special. In asemenea conditii se pune problema daca regimul comunist nord-coreean mai merita sprijinul Chinei si al Rusiei, daca mai prezinta un interes real pentru cele doua tari.
Conditiile fata de anii ’50 ai secolului trecut s-au schimbat atat de mult incat necesitatea unui regim precum cel nord-coreean, care nici n-a adus ceva bun poporului, devine caduca, revoluta.
Realitatile s-au schimbat si fata de mijlocul anilor ‘ 70 ai secolului trecut. De aceea si regimul Revolutiei Islamice din Iran e sub semnul intrebarii. Protestele masive si la scena deschisa impotriva Guvernului sunt, ca vrem sau nu, purtatoare ale unui astfel de mesaj. De aceea e foarte posibil sa asistam la o rasturnare de regim in Iran.
Intr-un asemenea context, trebuie subliniat un fenomen ce nu trebuie subestimat datorita potentialelor sale efecte nocive: declinul inexorabil al Rusiei sub regimul Putin. Rusia face aceeasi greseala ca in sec. XIX: in loc sa faca reforme, doarme, pierde vremea sau isi ameninta, prosteste, vecinii. Si am vazut ce s-a intamplat. Partea proasta e ca acum, sub Putin, face la fel. Politica acestuia e unilatetal axata pe domeniul militar, concentrata numai pe acest aspect, ignorand cu totul aspecte importante cum ar fi cel economic sau relatiile externe, catastrofal inrautatite sub regimul oligarhic al lui Putin. Partea proasta e ca un astfel de regim, evident anacronic, poate deveni periculos si poate sa apeleze chiar la actiuni de agresiune externa pentru a se mentine la Putere.
Desigur, vom vedea evolutia situatiilor in 2018. Parerea mea este ca nu trebuie sa ne panicam. Dar nici sa privim cu lipsa de prudenta ceea ce va urma. 2018 nu va fi neaparat un an prost si nu trebuie sa pornim de la o astfel de premisa sau de la o astfel de judecata. Mai depinde, desigur, si de fiecare dintre noi sa-l facem mai bun. Eu sper sa avem un an mai bun si sper ca prosperitatea romanilor sa creasca nu doar pe consum ci si datorita investitiilor. In loc sa gandim negativ, sa incercam sa vedem si oportunitatile. Si de asemenea doresc tuturor romanilor: numai bine si MULTA sanatate!
Cum vad eu lucrurile si ce nu inteleg…
S-ar putea sa gresesc, dar am sa va spun cum vad eu lucrurile… Eu am inteles ca efectul trecerii contributiilor de la angajat la angajator taie de fapt salariile si de asemenea am inteles ca inflatia a crescut peste asteptari si previziunile sunt ca inca va mai creste. Lucru care va deteriora puterea de cumparare si nivelul de trai al romanilor. Un articol edificator – aici.
Acum sa ma explic in legatura cu ce nu mi-e clar. Cresterea economica pe consum si marirea deficitelor a inceput din 2016, sub Guvernul Ciolos – v. aici. Atunci a crescut salariul minim peste productivitatea muncii si s-au facut doua rectificari bugetare pozitive cand trebuiau sa fie negative intrucat veniturile la buget scazusera fata de perioadele similare din 2015. Acum veniturile fiscale au scazut cu 1,1 puncte procentuale fata de 2016, desi a crescut inflatia – v. aici.
Evident, 2016 nu e acum 1000 de ani. De aici rezulta un lucru: ca in economia romaneasca, desi avem cresteri economice record, trendul veniturilor fiscale este de scadere. Daca in 2016 au scazut fata de 2015 si in 2017 au scazut fata de 2016, judecand inductiv, pentru ca economia e supusa unor legi, ar rezulta ca veniturile fiscale vor scadea si in 2018 comparativ cu 2017.
Stau si ma intreb daca PSD-ALDE a luat in calcul ipoteza asta. Pentru ca s-a vazut ca inflatia, desi a crescut, veniturile s-au diminuat. Atunci de unde vor lua banii…? Spre exemplu pentru cresterile salariale din sectorul bugetar. Pentru ca taierea salariilor e doar efectul pe care il va resimti angajatul, dar salariul brut va creste si pentru asta trebuie sa ai venituri mai mari. Cu alte cuvinte, poti avea pentru la anul o inflatie mai mare, dar sa ai venituri mai mici la buget.
Ei, vreau sa vad si eu cum va rezolva PSD-ALDE aceasta problema!!
Ca asta inseamna sa-si puna toate sindicatele in cap, sa-si nemultumeasca grav propriul electorat. Nu mai vorbesc daca vor creste salariul minim la 1900 de lei, tot peste productivitatea muncii. Lucrul asta induce instabilitate politica si proteste in societate.
Pentru ca PSD-ALDE ca sa poata avea o guvernare stabila, trebuie sa dispuna de veniturile la buget necesare. Nu mai vorbesc de faptul ca aceasta crestere de 8,8% in trim. III anunta aproape sigur o criza in curand. Cu atat mai mult cu cat avem un minim istoric legat de cheltuielile de investitii.
Ceea ce e ciudat e faptul ca, desi veniturile la buget au scazut, PSD-ALDE anunta pentru 2018 bugete tot mai mari, spre exemplu cel pentru Invatamant – cel mai mare din ultimii 10 ani!! Nu mai vorbesc de faptul ca promit cresteri salariale tot mai mari… Si asta in vreme ce deficitele se maresc, spre exemplu deficitul comercial la produse agroalimentare care a crescut de peste doua ori in primele 8 luni ale anului…
O motiune de cenzura se impune! Inteleg ca ar putea vota pentru si o parte din cei din PSD. Pentru ca motiunea sa treaca este nevoie de 233 de voturi. PNL si ALDE se cearta pe tema titlului motiunii, dar Varujan Vosganian a dat de inteles ca motiunea nu va trece… Insa este important ca aceasta motiune sa nu fie respinsa pentru a se evita plonjarea tarii intr-o criza economica. Parerea mea este ca e putin probabil sa se intample asa ceva… Nu prea sunt optimist, dar, evident, PNL trebuie sa incerce. Titlul motiunii, daca asta e problema celor din ALDE, poate fi schimbat. Ma intreb daca cei din ALDE constientizeaza ce efecte au politicile duse pana acum. Adoptarea motiunii de cenzura ar putea fi benefica si pentru PSD-ALDE. Sigur, nu schimba majoritatea in Parlament, dar ar oferi timp de reflectie si inlaturarea masurilor proaste luate. Pentru ca eu nu cred ca PSD-ALDE are o evaluare lucida a acestor masuri si a politicilor pe care vor sa le promoveze, care in cel mai bun caz creeaza incertitudine. Ei ar trebui sa inteleaga faptul ca tara a intrat intr-un trend nociv din punct de vedere economic, pe care l-au sustinut inca din 2016 in Guvernul Ciolos, si care trebuie stopat! Stopat la timp si cat mai e timp! Sper sa inteleaga lucrul asta.
Asa cum se prezinta Parlamentul, PSD-ALDE au impreuna la Senat si Camera Deputatilor 244 de parlamentari. Toata Opozitia, 174 de parlamentari. UDMR are 9 parlamentari la Senat si la Camera Deputatilor avem: UDMR – 21 parlamentari, Minoritatile Nationale – 17 parlamentari. Se vede ca Opozitia, impreuna cu Minoritatile si UDMR fac in total 221 de parlamentari. In acest caz ar mai trebui 12 parlamentari de la PSD-ALDE. Motiunea e semnata de 148 de parlamentari. In legatura cu UDMR si Minoritati iata ce precizeaza acest articol Mediafax:
” […] Însă şirul succeselor PNL s-a oprit aici. Întâlnirea cu grupul minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor nu a adus decât promisiunea că membrii grupului vor analiza textul moţiunii, text pe baza căruia vor lua o decizie. „A fost o discuţie, nu o negociere (…) Am să le transmit colegilor mei textul moţiunii şi vom avea o şedinţă luni în care vom analiza acest text. Dincolo de chestiunea punctuală a moţiunii a fost o discuţie foarte bună pe teme foarte diverse”, a declarat deputatul Varujan Pambuccian, liderul de grup al minorităţilor.
Convorbirile de marţi cu conducerea UDMR s-au dovedit fără rezultat pentru liberali, în pofida argumentelor lor „Indiferent de etnie este în interesul cetăţenilor acestei ţări să facem ca prosperitatea să ajungă mai repede şi mai mult la nivelul cetăţeanului de rând. Şi românii şi maghiarii îşi doresc exact exact acelaşi lucru. Discuţia cu dl Hunor Kelemen a fost ca în urma consultării cu colegii din UDMR să se poziţioneze faţă de acest demers al Opoziţiei (…) Vor discuta cu colegii din UDMR pentru că domniile lor consideră că sunt şi unele măsuri bune care s-au luat în actuala guvernare. Probabil că vor face o analiză temeinică şi vor decide în consecinţă”, a spus Raluca Turcan.
A doua zi însă, preşedintele Uniunii, Kelemen Hunor, a anunţat că parlamentarii UDMR nu vor semna textul moţiunii de cenzură, invocând deschis declaraţii ale lideri ai PNL percepute ca ostile faţă de minoritatea maghiară. „Relaţia UDMR-PNL e o relaţie care în acest moment e destul de încărcată de nişte declaraţii din partea colegilor de la PNL. Nu poţi să chemi moţii şi să spui să fie pregătiţi la Ţebea că vor fi chemaţi iarăşi în luptă împotriva maghiarilor, nu poţi spune ca şef de partid aşa ceva, iar apoi să ceri voturile noastre”, a spus Hunor pentru MEDIAFAX.
Totodată, liderul UDMR a precizat că, matematic, nu există suficiente voturi în opoziţie pentru a trece moţiunea de cenzură, chiar dacă se iau în calcul şi membrii Uniunii. „Pe noi ne interesează cine va fi premierul, cu ce program de guvernare vin şi în ce direcţie vor să ducă ţara. Cu noi, fără noi, deci eu nu discut portofoliul, nu discut intrarea la guvernare, nu asta este important, dar vreau să ştiu în ce direcţie vor să meargă. Ei au spus că asta după vot, le-am spus: măi, nu merge aşa, după vot, ci discutăm înainte”, a susţinut Kelemen Hunor.
De asemenea, liderul maghiar a precizat că PNL a refuzat să le prezinte aceste aspecte. „Ei nu au spus sau nu o să spună despre aceste aspecte şi le-am spus că în acest moment nu există condiţiile pentru a ne pregăti o acţiune politică comună. Dar eu nu am nimic împotriva moţiunii de cenzură. Cum vom vota, vom vedea. În acest moment, e o altă discuţie, dar nu vom semna şi nu vom fi alături de PNL în această iniţiativă”, a conchis Kelemen.
Nici la discuţia cu deputaţii neafiliaţi nu s-a obţinut o promsiune fermă de susţinere din partea acestora, însă ulterior Daniel Constantin (Partidul Pro România) a anunţat că el va vota moţiunea. În schimb, cei din Pro România au asigurat PNL că vor susţine demersurile de revocare a lui Liviu Dragnea din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor şi au susţinut că aceeaşi procedură ar trebuie iniţiată şi la Senat, vizându-l pe Călin Popescu-Tăriceanu.””
Deci nimic clar. E cam „nu”, nu cam „da”, ca sa fac un joc de cuvinte… Pe de alta parte se pune, desigur, intrebarea cine va raspunde daca „reforma fiscala” esueaza… Si e vorba de 4 milioane de oameni care lucreaza in mediul privat… Confederatia Patronala Concordia atrage atentia ca Ordonanta 82/2017 care ii obliga pe toti angajatorii din Romani asa initieze in termen de 30 de zile calendaristice negocieri colective pentru trecerea contributiei de la angajator la angajat risca sa blocjeze economia. La toate acestea ciudat e raspunsul lui Liviu Dragnea, citez si articolul vizualizat putin mai sus aparut in Ziarul Financiar:
„După zile întregi de absenţă Liviu Dragnea, liderul PSD, a susţinut ieri că partidul să luptă în acest moment cu „adversari nepolitici implicaţi ilegal în lupta pentru putere“ dar că „PSD nu va da înapoi“. Cine sunt aceşti adversari el nu a spus, dar premierul a acuzat săptămâna trecută companiile şi băncile străine că sunt în spatele protestelor de stradă la adresa modificărilor din Codul fiscal.”
Omul acesta ignora total toate aceste temeri si avertismente cat se poate de justificate. „PSD nu va da inapoi”… Insa nu inteleg de ce Dl. Dragnea nu ia in considerare ca ar putea, mergand inainte, sa intre cu capul in zid. Dl. Dragnea isi defineste gresit dusmanul. Cel mai mare dusman al PSD-ALDE e faptul ca scad veniturile fiscale. PSD nu a prezentat o strategie in acest sens si nu ia in considerare marirea deficitelor. Daca PSD-ALDE nu intelege bine aceasta problema, riscul e al unei prabusiri politice in 2018. Interesant este ca sunt foarte putini in PSD care iau atitudine. Iar Dl. Dragnea nu ia in considerare deloc costurile politice ale unei asemenea conduite politice, care nu-s de neglijat.
Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.
Euro nu reflecta productivitatea de la noi din tara
Vad ca au inceput sa apara diversi avocati ce sustin aderarea Romaniei la Zona Euro. Ceea ce nu mi se pare mie moral in ce fac acesti oameni este ca ei prezinta doar avantajele sau potentialele avantaje, dar nu vorbesc nimic despre piedici si dezavantaje. Acest discurs care prezinta doar avantajele si care coloreaza paradisiac Zona Euro pare a uita de tari precum Spania sau Grecia unde somajul este de peste 25%, sau Italia si Franta unde avem un somaj de peste 10%, mult mai mare decat in Romania. Toate aceste tari au PIB-ul mai mare decat al Romaniei.
Insa atata vreme cat avem o clasa politica imorala, si formatorii ei de opinie sunt asisderea!!
Lucian Isar spune ca Zona Euro nu e optima. Nu e. Dar eu cred ca ar trebui inceput prin a pune, a ne pune unele intrebari:
– A facut Romania reformele necesare aderarii la Zona Euro?
– Productivitatea muncii din Romania ne permite aderarea cu succes la Zona Euro?
Pentru ca degeaba vrei tu in Zona Euro daca nu indeplinesti conditiile necesare. Insa aspectul aderarii la Zona Euro sustinut de unii are doar o componenta politica: sa nu fim in Europa de viteza a doua. Asa stau, de fapt, lucrurile. Nivelul de trai al romanilor NU conteaza deloc in aceasta ecuatie. Problema mare este ca nici in Europa de viteza intai lucrurile nu stau deloc bine, iar cei care cred ca aderarea la euro poate securiza economia Romaniei, ar trebui sa se gandeasca la faptul ca moneda unica euro a provocat in anii din urma o grava criza care s-a si numit Criza din Zona Euro. Aceasta Criza nu s-a incheiat. Evident, o astfel de criza nu se datoreaza Tarilor din Est care nu sunt membre ale Eurozonei. Insa ea nu s-a incheiat, aducand Europa in cea mai dificila pozitie, inclusiv din punct de vedere politic, de pana acum, punand serios sub semnul intrebarii viabilitatea Proiectului European. Pentru ca daca nu e viabil monetar si economic, s-ar putea sa nu fie viabil nici politic… Apropo de asta, ar fi chiar ciudat ca Romania sa adere la Zona Euro inainte de a adera la Spatiul Schengen.
Asa ca opinia mea nu s-a schimbat – va invit sa recititi articolele de mai jos:
Un punct de vedere cu care nu sunt de acord
Despre Polonia…
Despre euro si Zona Euro…
Si in final i-as da un indemn Andreei Paul spre a nu fi superficiala – v. articolul de aici. Ar trebui spus tot adevarul…
Un punct de vedere interesant il are Lucian Isar:
“Manole” Isarescu saboteaza aderarea la Euro a Romaniei
„Manole este numele sub care Mugur Isarescu semna note informative la Securitate, conform Romania Libera.
Isarescu nu este inca lustrat pentru ca a avut grija sa fie inserat un articol in lege care excepteaza pozitia de Guvernator de la reanalizarea dosarului chiar daca dosarul a fost primit ulterior.
“Manole” Isarescu se opune adoptarii Euro de catre Romania!
Ce il mana in lupta pe Manole nu putem decat sa banuim in actuala conjuctura geo-politica.
Discursul lui este duplicitar incercand sa manipuleze populatia prin pozitiile angajatilor BNR.
Adoptarea Euro este o decizie pur politica.
Zona Euro cu problemele ei nu este una optima si nu va fi.
In schimb, deciziile luate de Banca Centrala Europeana sunt menite sa sustina economia reala a Europei.
Deciziile lui “Manole” Isarescu au aruncat si mentinut Romania in Recesiune.
Un “Manole” la BNR in perioada deciziilor de adoptare a Euro nu este in interesul strategic al Romaniei de a fi membra a Zonei Euro”
Tocmai ca noi de aici ar trebui sa pornim in analiza:
„Adoptarea Euro este o decizie pur politica.
Zona Euro cu problemele ei nu este una optima si nu va fi.„,
chiar daca „deciziile luate de Banca Centrala Europeana sunt menite sa sustina economia reala a Europe„.
Daca intelegem lucrurile acestea, aparent simple, vom intelege cum sta problema cu aderarea la euro si Eurozona. Euro, aceasta moneda, NU reflecta productivitatea muncii din Romania, cu mult, foarte mult scazuta fata de tarile dezvoltate din Eurozona. Nu mai vorbesc de faptul ca la noi cand incepe sa fie o crestere economica mai puternica, se deterioreaza balanta de plati – asta ca sa intelegem si mai bine unde ne aflam din punct de vedere economic. Fara indoiala ca Romania nu face parte din prima viteza a Europei. Din pacate, asta e. Insa lucrul acesta e valabil pentru toate tarile foste comuniste din Europa de Est, poate mai putin Cehia, care, culmea, NU e in Zona Euro. Deci includ si Slovacia, desi are un PIB/loc. mai mare decat al Ungariei sau decat al Poloniei. Asta e realitatea. Ca sa dam doua exemple, PIB-ul pe loc. al Slovaciei (tara membra a Eurozonei) este de $16.412, al Sloveniei este de $23.276 si sa-l punem totusi si pe al Cehiei (despre care am zis ca nu e membra) si care este de $18.534. Sa vedem acum cat e PIB-ul pe loc. al Romaniei: $10.097. Deci Romania e cu mult sub tari socotite sarace in Zona Euro si stau si ma intreb daca le putem ajunge – ma refer, spre exemplu, doar la cele trei de mai sus: Slovacia, Slovenia si Cehia – in urmatorii 10 ani. Ar fi bine daca am putea, dar probabil ca NU. Asta e realitatea, din pacate. Si am facut o comparatie intre tara noastra si tari care NU sunt in prima viteza a Europei!! Or, noi vrem sa ne integram – auziti: sa ne integram, auziti cuvinte!! – in Zona Euro, cand NU avem cum sa ne integram! Nu mai vorbesc de faptul ca in privinta indexului perceptiei asupra coruptiei tarile de mai sus stau mult mai bine decat noi, adica sunt mai putin corupte. Apropo de asta, e uimitor daca privim clasamentul privind indexul perceptiei asupra coruptiei pe 2016 ca Polonia se afla pe locul 28, iar Romania pe locul 57!! Adica Polonia e mult mai putin corupta decat Romania, dar si decat Cehia, Slovacia sau Slovenia (locul 31) !!
Tin minte acest articol scris de Andreea Paul – Dau leul pe euro!. Da, dar cu ce pret? Ca din ce spune Andreea Paul rezulta ca ar fi gratis… Un simplu troc… Insa chiar si in cazul trocului e vorba de un pret…
Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.
Un nou esec al BNR
Ar trebui spus de la bun inceput un lucru: BNR are toate parghiile necesare, toate mijloacele pentru a tine inflatia sub control, adica de a respecta tinta de inflatie pe care tot ea si-a stabilit-o.
Atunci de ce n-o face?
Din nou Banca Nationala nu-si respecta rolul sau, si anume acela de a mentine stabilitatea preturilor. Inflatia este peste tinta, BNR nu a majorat dobanda de politica monetara. Avem crestere economica, inflatia ar fi trebuit sa fie mult mai redusa. Cu atat mai mult cu cat somajul e la cote scazute. Ceea ce face BNR se inscrie in cadrul politicilor prociclice care apropie foarte mult o recesiune.
Discursul guvernatorului Isarescu despre panica, si anume ca nu trebuie sa se creeze panica deoarece e greu de oprit, indica faptul ca trebuie sa ne asteptam la o criza in viitorul apropiat. Iar cel despre inflatie, citandu-l pe Milton Friedman – „inflatia este un fenomen monetar” – adaugand insa ca ar mai fi de luat in comsiderare cine apasa pe tragaci, arata limpede amestecul politicului. Isarescu si Consiliul de Administratie al BNR raspund la comenzi politice. Pentru ca sa-si tina posturile. Dar ceea ce e de mirare consta in faptul ca ce a facut BNR nu ajuta cu nimic aceasta Coalitie PSD-ALDE. Dimpotriva, o submineaza! Facilitarea unei crize pentru 2018 nu cred ca e in favoarea Coalitiei…
Pe de alta parte, Raportul prezentat de Guvernator arata un lucru: inflatia de acum este consecinta a ceea ce se intampla pe plan intern, nu pe plan extern. Cu alte cuvinte, populismul desantat al PSD-ALDE, masurile aceatea populiste, au condus la aceasta situatie. Spre exemplu: maririle nesanatoase si nesustenabile de salarii in sectorul stufos birocratic de stat! Totusi, cu toate acestea BNR trebuia sa respecte tinta de inflatie. Repet, putea s-o faca! Pe cand asa cum se prezinta lucrurile acum, dezechilibrul e deja creat. Guvernatorul a vorbit despre reforme structurale, care trebuie facute in economia romaneasca. Insa n-a avut curajul sa spuna raspicat, cu subiect si predicat, un lucru: nu se vrea! Spre raul acestei economii si acestei tari! Iar faptul ca politicienii inca mai spera ca pot fura pe rupte din aceasta economie, iar lucrul asta nu se poate intampla decay la stat, e probabil doar una din cauze.
Partea proasta e ca situatia nu prea e sustenabila. BNR a anuntat doua sedinte de Consiliu la inceputul anului viitor. Daca nu se revizuieste tinta, situatia ramane anormala. Sau daca nu se iau masurile necesare de a se aduce inflatia la tinta, dar vad ca asta nu se prea vrea. Fara indoiala ca Isarescu are un plan in cazul unei crize, astfel incat BNR sa castige si ei sa-si traga salarii, prime si dividente grase, asa cum s-a intamplat si data trecuta.
In schimb vom pierde noi, oamenii obisnuiti, cetatenii acestei tari. Asa cum s-a intamplat si data trecuta!
Ar trebui sa vorbim putin si despre desprecierea leului si sa aratam ca este o consecinta directa si logica a faptului ca inflatia este peste tinta. Din aceasta despreciere atat exportatorii cat si importatorii au de pierdut. Iata un articol in acest sens din ziarul Bursa:
ŞEFUL BNR SPUNE CĂ NIVELUL CURSULUI EURO/LEU A AJUNS LA UN RELATIV ECHILIBRU
Isar: „Isărescu a decis să apeleze la o armă redutabilă – deprecierea cursului”
Articolul este de ieri, 10 noiembrie 2017. Iata ce se arata:
„• Euro a atins, ieri, un nou maxim al ultimilor 5 ani – 4,6279 lei
• INS a anunţat un deficit comercial de 8,8 miliarde euro, în primele nouă luni ale anului
• Isărescu: „Se conturează o problemă în cazul deficitului comercial”
Cursul de schimb euro/leu a ajuns la un nivel de relativ echilibru, a apreciat, ieri, Guvernatorul Mugur Isărescu, precizând că evoluţia leului este în strânsă legătură cu deficitul comercial.
Şeful Băncii Centrale a atras atenţia că, în timp ce exporturile au crescut cu 9%, importurile au înregistrat o creştere de 12%, având o balanţă comercială dezechilibrată. Chiar dacă importurile şi exporturile ar creşte cu aceleaşi ritmuri, balanţa comercială s-ar deteriora şi mai mult, a evidenţiat Guvernatorul, avertizând că se conturează o problemă în cazul deficitului comercial.
Fostul bancher Lucian Isar a reacţionat la declaraţiile Guvernatorului BNR, menţionând că, prin afirmaţiile sale, Mugur Isărescu a ghidat cursul în sus „o perioada îndelungată”: „Guvernatorul Isărescu a constatat că politicienii nu cedează la negocierile cu domnia sa dacă doar creşte în ritm alert dobânzile. Prin urmare, a decis să apeleze la o armă redutabilă şi îndelung testată de fiecare dată când se discută schimbarea guvernatorului BNR: deprecierea cursului de schimb.
În conferinţa de astăzi (n.r. ieri), a făcut nici mai mult nici mai puţin decât să ghideze cursul în sus «o perioada îndelungată». Isărescu a aflat, recent se pare, că România are deficit de cont curent, de foloseşte această justificare şcolărească pentru a forţa creşterea cursului.
Simultan, a anunţat inflaţie în creştere pentru a justifica dublarea dobânzilor la nivel de săptămână.
Este ca şi cum, după atâţia ani în funcţie, nu a înţeles că deprecierea cursului se transferă rapid în preţuri.
În rezumat, Isărescu încearcă să provoace verbal creşterea preţurilor (un canal de politică monetară), pentru a masca creşterea simultană a dobânzilor şi cursului.
Negocierea este simplă – dacă politicienii aprobă comisie de anchetă pentru Isărescu, atunci el va acţiona cu pârghiile dobândă, curs şi creditare, pentru frânarea economiei, aşa cum a făcut în 2008 (în 2009 economia a scăzut cu 7,1%, după o creştere de 8%)”.
Mugur Isărescu a spus, ieri, că tendinţa de depreciere a leului a început de mai mult timp, în comparaţie cu evoluţia monedelor din regiune: „Ce remarcăm în ceea ce priveşte leul? În primul rând că tendinţa de depreciere e mai de durată decât în cazul zlotului şi forintului. La zlot şi la forint au fost variaţii mult mai mari, leul fiind mult mai stabil. Dar, per total, observăm o tendinţă de depreciere mai de durată, nu cu cifre mari, cu cifre mici, mai de durată însă, şi ea este categoric asociată cu evoluţia balanţei de plăţi a României, pentru că, spre deosebire de zlot şi de forint, adică de polonezi şi de unguri, avem o situaţie în deteriorare a balanţei comerciale”.
Referitor la faptul că euro a ajuns la un nivel maxim al ultimilor cinci ani, şeful BNR a precizat, răspunzând unei întrebări: „Dumneavoastră trebuie să vă gândiţi la comparaţiile acestea istorice pe care le faceţi după patru – cinci ani şi că trebuie să le introduceţi într-un context istoric. S-au întâmplat multe şi în Europa şi în lume, în cinci ani de zile. Aşa că, de ce nu comparaţi, de exemplu, cu alt nivel, alt an? De fiecare dată putem să luăm un an care nu ne convine. Ceea ce pot să vă spun este că nivelul cursului de schimb trebuie să fie unul de echilibru. În România, este stabilit de piaţă, îl influenţăm prin influenţarea pieţei, nu prin alte metode, prin influenţarea condiţiilor de pe piaţă şi evităm pe toate căile ca acest curs să nu reflecte fundamentele. O spun în clar, aşa cum m-am referit de fiecare dată – nu avem cum să ne batem cu fundamentele. Fundamentele trebuie rezolvate. Dacă e o problemă de extindere a deficitului de cont curent, trebuie să i te adresezi problemei, nu cursului. Înseamnă că, dacă în mod permanent ai un deficit de valută pe piaţă, atunci el trebuie să fie rezolvat”.
Cursul leu/euro nu se poate aprecia atâta vreme cât fundamentele economice, precum deficitul balanţei comerciale, cel de cont curent şi deficitul bugetar, nu se îmbunătăţesc, a spus şi Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.
Domnia sa a declarat: „Eu cred că ar fi hazardat să pronunţăm orice cifră legată de evoluţia cursului, atât timp cât nu ştim în ce direcţie o iau politicile fiscale. Atâta vreme cât fundamentele macro nu se îmbunătăţesc şi, în plus, şi percepţia se deteriorează, în astfel de condiţii cursul nu se poate aprecia. Că se depreciază mai mult sau mai puţin, e de discutat”.
Leul a continuat să se deprecieze, ieri, în raport cu euro, atingând un nou maxim al ultimilor cinci ani, respectiv 4,6279.
• Ionescu, ANEIR: „Drama cursului de schimb este irecuperabilă, pentru importatori”
Nivelul la care a ajuns cursul de schimb reprezintă o dramă pentru lumea exportatorilor şi a importatorilor, consideră Mihai Ionescu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR). Domnia sa ne-a spus, miercuri, că, deşi, pentru moment, exportatorii ar trebui să fie fericiţi întrucât încasează mai mult, totuşi, având în vedere că circa două treimi din exporturi sunt realizate pe bază de importuri, acest curs îi va scoate din competiţia internaţională de competitivitate: „Pentru importatori, drama acestui curs, care nu are nicio legătură cu evoluţia economiei, este irecuperabilă. Ceea ce pierd ei acum la curs, nu se poate recupera decât din majorări de preţ ale produselor, care vor duce la o creştere accentuată a inflaţiei”.
În opinia domnului Ionescu, este presiune pe curs, acum, în piaţă, pentru că nu sunt suficiente intrări de valută, iar importurile sunt în creştere, importatorii având nevoie de monedă străină.
Institutul Naţional de Statistică (INS) a anunţat, ieri, că, în primele nouă luni ale anului în curs, exporturile au însumat aproape 46,6 miliarde euro, iar importurile – circa 55,5 miliarde euro, deficitul balanţei comerciale ajungând la 8,88 miliarde euro, mai mare cu aproape 2 miliarde euro faţă de cel înregistrat în perioada similară a anului trecut. În luna septembrie 2017, exporturile s-au ridicat la 5,55 miliarde euro, cu 6% mai mari comparativ cu aceeaşi lună a lui 2016, în timp ce importurile au fost de 6,57 miliarde euro, mai mult cu 9,2% faţă de septembrie 2016, rezultând un deficit de peste 1 miliard de euro.
Valoarea schimburilor de bunuri intra UE a fost, la expedieri, de 35,36 miliarde euro, iar la introduceri – de 42,1 miliarde euro, în perioada analizată.
În extra UE, schimburile de bunuri s-au ridicat la 11,23 miliarde euro la exporturi, respectiv la 13,37 miliarde euro la importuri.”
Deprecierea cursului leului atat fata de euro cat si fata de USD in conditiile in care avem deficit comercial evident ca nu ajuta. Tendinta de depreciere e mai de durata decat in cazul zlotului si forintului datorita politicilor populiste duse si de Guvernul Ciolos, nu doar de actualul Guvern Tudose. Insa cresterea ratei inflatiei deci si deprecierea leului puteau fi evitate de catre BNR prin parghiile de politca monetara. De ce nu au facut-o? Din aceasta cauza ipoteza D-lui. Isar (care conduce catre aceasta concluzie: CORUPTIA DE LA VARFUL BNR) – avand in vedere si afirmatia: „Deciziile lui “Manole” Isarescu au aruncat si mentinut Romania in Recesiune”, incepe sa prinda contur si sa devina tot mai credibila. Mai ales ca nu doar Isarescu e intr-o functie de conducere de mai bine de un sfert de secol p-acolo. Intalnim si alti dinozauri din Epoca Iliescu, apropiati PSD, desigur, precum Florin Georgescu. Nu pot sa nu uit si un dinozaur mai tanar, Liviu Voinea, tot fost pesedist. Deci BNR e un fel de Jurasic Parc, asa ca sa ma exprim mai plastic si mai sugestiv. Numai vorbesc de faptul ca unii dateaza din perioada ceausista. Se stie deja de rolul de informator al Securitatii pe care l-a avut Mugur „Manole” Isarescu.
Iar de la Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal, aflam ca TARA ARE FUNDAMENTE MACROECONOMICE SUBREDE!!!
Mie imi pare ca deja au inceput sa arunce vina unii pe altii. Cei de la BNR, dar vad ca si Consiliul Fiscal INVINUIESC pur si simplu actualul Guvern si Coalitie de Guvernare. Chiar si in discursul sau, Isarescu a lansat ACUZATII de o extrema gravitate la adresa politicii Guvernului, desi felul in care a vorbit, tonul folosit, limbajul parea ca nu exprima nici macar un repros. Totusi, se pune intrebarea: de ce nu-si respecta BNR obligatiile? Ceea ce spune Dl. Isar e clar: deprecierea leului se va vedea in preturi. Adica in instabilitatea lor, mai bine zis. Iar rolul BNR este acela de a asigura stabilitatea preturilor. Ceea ce, dupa cum putem usor constata, NU face. Sigur, sa reflecte fundamentele. Guvernatorul a spus raspicat ca avem „o situaţie în deteriorare a balanţei comerciale”, Ionut Dumitru a atras si el atentia. Insa eu imi pun, cu ingrijorare, intrebarea: Guvernul aude lucrurile astea? Ca chestiuni precum deteriorarea balantei comerciale, marirea deficitului de cont curent, bugetar sunt „capodopera” lor, a Guvernoiului. Tovaras Guvern, auzi bre, sau te faci ca ploua?
Daca ar fi sa privim lucrururile si din alt unghi, din unghiul lui Isarescu, problema e de asemenea grava. Pentru ca Banca Nationala nu poate face minuni. Iar politicile populiste si gresite ale Guvernului pot conduce spre o astfel de situatie. Deteriorarea balantei comerciale, accentuarea deficitelor de cont curent, bugetar conduc spre o astfel de situatie pentru ca se reflecta in inflatie, deprecierea cursului. Spre exemplu, BNR n-are ce sa faca daca Guvernul decide, cum s-a si intamplat, ca salariile sa creasca foarte mult in sectorul birocratic, in administratie. Foarte mult, abnorm de mult!! Aceasta structura a cresterilor salariale din Romania e clar inflationista. Dar si imorala!!
Asa cum se prezinta lucrurile trebuie sa apreciem situatia ca fiind destul de grava. Ar trebui initiata o motiune de cenzura impotriva acestui Guvern si ar fi bine ca PNL sa inceapa discutiile si sa treaca la treaba, poate va coopta si pesedisti care s-o voteze. Cumva, ceva trebuie facut intrucat evolutia economica nu e cea normala, iar PSD, de cand a preluat Puterea, a demonstrat ca atata poate. Astia sunt oamenii pe care ii are, adica incompetenti. Practic, in 9 luni de zile de cand se afla la guvernare au explodat deficitele. Trebuie ca Opozitia sa treaca la actiune pentru a stopa la vreme o agravare a situatiei economice. In conditiile date, aceasta agravare s-ar putea produce intr-un mod galopant in 2018, daca se merge in acelasi fel ca anul asta, aplicandu-se in plus masurile din asa-zisa „revolutie fiscala”. Ar trebui ca si oamenii lucizi din PSD sa inteleaga pericolul spre care ne impinge actuala guvernare pastorita de Dl. Dragnea.
Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.
Masuri proaste!
In legatura cu noile masuri luate de Guvern, denumite pompos „revolutie fiscala” in loc de „prostie fiscala”, cum ar fi fost normal, cred ca ar trebui sa ne uitam mai intai la actuala crestere economica de aprox. 6%, mai exact la trei dintre caracteristicile sale ca sa fixam ideile:
– e o crestere economica bazata aproape in exclusivitate pe consum, deci se maresc deficitele de cont curent, bugetar,
– avem o crestere economica insemnata dar veniturile fiscale bugetare sunt in scadere, in conditiile in care nu e deloc clar ca acest lucru s-ar datora evaziunii fiscale sau scaderii cifrei de afaceri ale intreprinderilor,
– de asemenea cresterea economica e semnificativa dar investitiile sunt in scadere (inclusiv cele straine directe), ajungand la un nou minim istoric in Romania.
Uitandu-ne doar la acesti trei parametri se pune problema: ce se intampla de fapt in economia profunda? Si apoi cat e de sustenabila si pe ce termen aceasta crestere. Specialistii, de exemplu Dl. Florin Citu, dar si altii, avertizeaza asupra unei posibile crize ce poate aparea pe termen scurt.
Din cate am inteles, Guvernul a adoptat doua masuri ce nu ne fac prea optimisti. In primul rand cred ca ar trebui spus ca atunci cand e vorba de fiscalitate te intrebi ce se urmareste prin respectivele masuri, care e strategia pe care o are in vedere Guvernul. Veniturile fiscale sunt in scadere si atunci te-ai putea gandi ca Guvernul ar dori sa le mareasca. Sau sa taie cheltuielile. Asta pentru mentinerea deficitului bugetar sub 3% din PIB. Guvernul insa a venit cu masura de a scadea impozitul pe venitul salarial de la 16% la 10%, deci din strat o astfel de masura conduce spre diminuarea veniturilor bugetare si care afecteaza grav administratiile locale – v. aici.
Insa cea mai controversata masura e cea a trecerii contributiilor sociale de la angajator la angajat, in conditiile in care salariul brut al angajatului nu se modifica. S-a discutat despre marirea salariului brut astfel incat angajatul sa nu piarda la salariu. Asta pentru ca daca povara fiscala se muta de la angajator in totalitate spre angajat, salariul net al angajatului se diminuneaza semnificativ. Principial vorbind, Guvernul nu poate sa forteze firmele private sa mareasca salariile brute. Dar aici mai e o problema: daca ar fi sa se mareasca salariul brut – sa zicem! – de unde? De unde il maresti? Lucru valabil si pentru intrepriderile de stat. De unde vii cu o marire a salariului brut, de unde banii acestia? Mai ales ca veniturile bugetare sunt in scadere fata de anul trecut.
Aceasta mutare a poverii fiscale pe angajat evident ca nu rezolva problema evaziunii fiscale. O face si mai perversa! Mai ales ca, desi mutata pe angajat, contributia e, de fapt, platita de catre angajator. Pe de alta parte e destul de clar ca diminuarea salariului net, adica banii pe care ii ia in mana angajatul, conduce la o saracire a majoritatii populatiei si la cresterea inegalitatilor. Dar, pe de alta parte, conduce la o diminuare a consumului. Si deci si a cresterii economice.
Insa o mare problema ar fi si alta… Nu putem stii cum va reactiona economia, judecand dupa conditiile de acum ale cresterii economice, cele care le-am prezentat la inceput, corelate cu noile masuri adoptate de Guvern. N-am, spre exemplu, nicio certitudine ca, in condtiile unei cresteri economice cu caraceristici ciudate, anul viitor nu am putea intra intr-o perioada de recesiune. Aceasta crestere nu prea e sustenabila. Si atunci nu doar ca nu se mareste salariul brut, dar se mai pot intampla si alte lucruri. Spre exemplu, angajatorii sa treaca o parte din angajati in program part-time. Asa cum a pus Guvernul problema – v. aici – salariul net al unui angajat cu timp partial ar ajunge la doar… 285 lei. Insa cresterea salariului minim am inteles ca a fost amanata. Totusi, ideea care se desprinde e ca masurile luate conduc spre un stadiu de saracire extrema a populatiei si deci la o scadere drastica a consumului. Dar, pe de alta parte, daca vor avea loc disponibilizari? E foarte posibil sa se intample si in sectorul de stat (unde masura luata de Guvern echivaleaza cu o taiere de salarii) si in sectorul privat. Intr-o astfel de situatie se diminueaza si mai mult veniturile bugetare. Pentru ca, din cate am inteles, angajatorul va trebui sa plateasca doar o taxa de solidaritate de 2,5%. Aici sunt prezentate trei scenarii. Insa un angajator – indiferent care ar fi el, statul sau privatul – va urmari sa-si diminueze costurile. Nu vad de ce statul n-ar face la fel, in caz contrar la ce a mai luat o astfel de masura? Ar fi absurd. Mai ales ca veniturile bugetare sunt in scadere severa. La privat, si nu doar, o crestere a costurilor trebuie suportate de undeva. De unde? Angajatul e cel care pierde din tot deal-ul asta. Insa ce se va intampla daca cresterea economica „minune” va incepe sa se deprime? E clar ca va incepe si o disponibilizare de personal – si la stat si la privat – lucru ce conduce automat la o diminuare a veniturilor bugetare in conditiile in care povara fiscala o suporta in exclusivitate angajatul. Deci nu mai este echilibrata si pe angajator.
In legatura cu starea economiei trebuie sa aratam ca au avut loc cresteri nesustenabile ale salariului minim – v. aici – fara legatura cu cresterea productivitatii muncii. Insa o astfel de investitie, sa-i zicem asa, neavand legatura cu cresterea prodctivitatii muncii, cresteriile fiind cu mult sub productivitatea muncii, trebuie s-o privim drept nerentabila. Iar lucrul acesta sfarseste prin a provoca, mai devreme sau mai tarziu, crize economice. Masurile luate de guvern parca vin sa ajute implinirea acestui lucru.
Guvernul nu pare dispus sa taie cheltuielile. Cum ar putea creste veniturile bugetare? Am spus ca ele sunt in scadere. Fara indoiala ca o multiplicare a creditului ne-ar conduce intr-un mod accelerat catre o criza. Lucrul asta n-ar realiza mare lucru pentru ca nu ar creste veniturile la bugetul de stat. Sa presupunem, ca ipoteza, ca oamenii se vor imprumuta la banci si vor sustine astfel consumul la cote ridicate, chiar si in conditiile salariilor nete mult diminuate. Putem sa presupunem cu un anumit grad de rationalitate acest lucru mai ales pentru ca au loc cresteri de preturi (la produse alimentare, la energie s.a). Lucrul asta nu conduce la o crestere a veniturilor bugetare. Practic, are loc mutarea poverii fiscale si nimic mai mult. Nu am vazut sa se vorbeasca despre impactul acestor masuri sau sa fi existat studii de impact. Macar sa avem o aproximare a scaderii evaziunii fiscale. Cu cat? Guvernul nu ne spune. Nu e vorba nici de o mai buna colectare a taxelor si impozitelor, nici de o crestere a acestora, nici de o taiere a cheltuielilor ca sa-ti ramana mai multi bani la buget. E vorba de mutarea contributiei de la angajator la angajat. Atata tot. Problema care se pune este: cum cresc veniturile bugetare prin aceasta mutare? Ca mutarea aceasta, ca sa ma exprim mai plastic, are loc in acelasi cazan de pana acum – salariul brut ramane acelasi, ca n-ai cum sa ai prevederi in aceasta privinta. Cu alte cuvinte, nu se schimba nimic, doar se „revizuieste”, ca sa ma exprim in stil caragialesc, mai exact „se muta” dintr-o parte in alta.
Dar care va fi efectul bugetar? Aici nu merge cu declaratii de genul ca „toata lumea va fi multumita”, „toti vom castiga”, cum face cu mandrie actualul Guvern. Ci ar fi trebuit sa spuna exact: cat!! Cu cat vor creste veniturile bugetare! Spre exemplu, ca sa ma fac mai bine inteles, ar fi trebuit ca Ionutz Misha sa vina si sa spuna cu subiect si predicat ceva de genul: „Prin aceasta masura am estimat o crestere a veniturilor bugetare pe 2018 cu 2,3% din PIB mai mare decat volumul acestora din 2017”. N-am auzit asa ceva. Pentru ca veniturile fiscale au scazut in 2017, ca procent din PIB, cu 1,1 puncte procentuale, adica 9 miliarde de lei, cu inrautarie in trimestrul III!! In asemenea conditii nu am nicio certitudine ca veniturile bugetare vor creste. Asta ar insemna ca, la anul, s-ar putea ca Guvernul sa nu mai aiba bani sa plateasca salariile medicilor, profesorilor. Pentru ca sa ne intelegem: daca Guvernul nu are capacitatea de a spune clar cu cat vor creste veniturile la buget, care va fi volumul cheltuielilor preconizate pe 2018, si a pune public intr-un mod extrem de transparent studiul sau studiile de impact facute aferente unor astfel de masuri, nimic nu imi garanteaza ca la anul vor fi bani. Deja Guvernul acopera ilegal o crestere mare a defictului bugetar prin tiparire de moneda. Rata inflatiei a crescut mai mult decat estimarile BNR intr-o economie care creste cu 6% pe an si creste mult mai rapid (Florin Citu). Se incurajeaza astfel comportamentul economic speculativ. O crestere de 6% pe an n-ar fi avut nevoie nici de inflatie si nici de cresterea deficitului bugetar, adica sa cheltuiesti dintr-un buget deficitar. In acord cu stiinta economica, astfel de politici prociclice grabesc o criza economica. Intr-un astfel de mediu economic inselator, datorita politicilor Guvernului operatorii economice sunt impinsi spre previziuni gresite cu privire la rentabilitatea investitiilor lor – v. comentariul de aici – lucru ce poate determina insolvente si falimente in lant… Partea proasta este ca Guvernul nu ofera informatii clare si corecte.
Toata povestea asta cu diminuarea salariului net are un aspect imoral. Salariul net e diminuat din pixul Guvernului. Omul castiga mai putin ca asa vrea Guvernul. Evident, angajatorii sunt pusi intr-o situatie dificila. Tot datorita aceluiasi pix. Aceasta imixtiune a Guvernului in veniturile romanilor, spre scaderea acestora, incalca legea fundamentala, Constitutia tarii. Pe de o parte mareste nesustenabil salariul minim – pentru ca acesta s-a marit in ultima vreme, inclusiv in 2017, chiar daca o noua marire a fost amanata – pe de alta parte iti diminueaza arbitrar veniturile, fara sa intelegem scopul masurii. Chiar si in scenariul in care costul angajatorului va ramane neschimbat, castigul e de doar 6 lei… Dar a impinge angajatorul privat la costuri suplimentare, asa cum face actualul Guvern, este imoral intrucat nu e vorba de banii guvernului, ci de cei ai firmei private. Nu mai vorbesc de reducerea procentului de plata catre Pilonul 2 de Pensii…
Ar trebui sa retinem ca pe langa efectul de pauperizare al populatiei, marele punct slab al Guvernarii PSD-ALDE este reprezentat de veniturile fiscale. Acestea, in 2017, in perioada de crestere economica, sunt in scadere fata de anul trecut. Si mai e o problema: inflatia. Care s-a manifestat in perioada de crestere economica. Pentru 2018 acestea sunt problemele grave cu care se va confrunta Guvernul. Asa cum merg lucrurile, inclusiv prin masurile adoptate, inclinam sa consideram ca aceste probleme, in special problema veniturilor fiscale, se va agrava. Inflatia ar mai putea fi tinuta sub control. Insa perspectivele pentru veniturile la buget sunt precare iar actualul Guvern nu a luat nicio masura ca sa rezolve problema. Aceste chestiuni pot fi fatale pentru PSD-ALDE.
Va incit sa cititi…
Un articol excelent de pe blogul lui Vladimir Tismaneanu:
Un proiect cât o bibliotecă (Vasile Popovici despre Mihnea Berindei si istoria comunismului din Romania)
Citez putin tocmai pentru ca sa va incit! 🙂
„Vă mai amintiți ce ne întrebam unii pe alții când lucrurile o luau accelerat la vale? Oare „cei de sus”, Dej sau Ceaușescu, cunoșteau ei realitatea peste care vorbirea comunistă așezase o lespede de minciuni ? Oare credeau ei cu adevărat în propriilor lor scorneli când era atât de evident că de fapt lucrurile stăteau tocmai pe dos decât se spunea ? Dar dacă „ei” erau mânați de intenții bune care până să ajungă la noi, printr-un fel de magie neagră, inversă, se transformau în coșmar ? Să fi fost chiar atât de prost Tovarășul pe cât părea? Nu era el șmecherul ăla de la periferie, rudimentar dar „foarte” deștept, cum zic unii, fiindcă altfel n-ar fi ajuns el stăpânul haitei? Știau ei că în România lor se fura pe rupte – țăranul la țară, muncitorul la oraș, tovarășii de peste tot, că de trăit trebuia să trăim cumva? Vă amintiți aceste întrebări, cei ce ați prins acele vremuri? […]”
si un lucru, dubios intr-adevar, intamplat atunci: Ceausescu era urmarit de Securitate…
„Memorabil este apoi episodul monitorizării lui Ceaușescu în persoană de către Ministerul de Interne. Scandalul, care a provocat multă emoție printre tovarăși, face obiectul a trei stenograme din martie 1973. Medicul personal al Tovarășului, dr. Abraham Schäechter, n-a mai rezistat presiunilor Securității, care l-ar fi vrut informator. Se așteptau de la el rapoarte despre starea de sănătate a lui Ceaușescu. În ciuda dispozițiilor exprese ale partidului, Securitatea aduna așadar dosare despre toată lumea, inclusiv despre șeful cel mare! Interesează bolile lui Ceaușescu, doctorii care-l consultă, tratamentele administrate etc. Membrii Comitetului Executiv, știindu-se și ei urmăriți, fiindcă și-au găsit aparate de ascultat în casă, prind curaj și încep să creadă că ocazia ar fi bună să obțină și pentru ei exceptarea de la atențiile băieților vigilenți. Profitând de supărarea șefului („ce o fi trebuit o notă informativă că mă doare gâtul când toată lumea știe acest lucru”, se întreabă candid-ridicol marele Cârmaci prins în plasa sistemului pe care l-a creat), Verdeț direcționează discuția din voleu spre o decizie mai explicită. Zice Ceaușescu : „Se interzice de a se cere referințe, sub niciun motiv, despre tovarășii din conducerea partidului, nici că este bolnav sau alte lucruri.” Verdeț: „Și despre orice alt fel de probleme.” Ceaușescu sesizează imediat pericolul și pune lucrurile la punct: „Dacă apar probleme este obligatoriu să fie informat secretarul general [adică el însuși] care va stabili ce este necesar.” În felul acesta, momentul de speranță pentru tovarășii mai mici a luat sfârșit. Cu un umor nebănuit, Ceaușescu observă că, din reflex, securiștii ajung să facă rapoarte și despre ei înșiși: „eu sunt sigur că ei raportează la securitate în fiecare dimineață ce fac ei toată ziua.” Nu gândea rău Tovarășul. Și totuși cui servesc notele – necerute de nimeni! – despre sănătatea secretarului general? Cui serveau dosarele respective? Nimeni, nici măcar ministrul de Interne (Ion Stănescu) și nici nelipsitul general Pleșiță, secretar de stat in MI și responsabil de departamentul Securității, ambii destituiți în context și chemați să explice, nu dau un răspuns clar; își pun cenușa în cap, dar evită să lămurească chestiunea. Din una-n alta, reiese că și liftierul, și bucătarul, și femeia de serviciu, și în general tot personalul de serviciu din jurul CC informa pe rupte. Spre indignarea conducerii superioare. Sunt pagini de un comic ce bate orice ficțiune.”
Chiar, cui serveau respectivele informari despre conducerea Statului Roman…? Liftierul, bucatarul, femeia de serviciu din CC turnau la Securitate… Informatii despre starea de sanatate a lui Ceausescu… Asta se intampla in 1973… Si interesant este ca Ceausescu NU era informat, asa inteleg. Astfel de note informative NU erau cerute de cineva!! Comic, comic, dar…
Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.
Un esec destul de mare
Lasand la o parte orice partizanat si cautand sincer obiectivitatea, nu se poate ca sa nu remarci un lucru ce iese in evidenta precum buboiul in frunte: esecul actualei coalitii de guvernare, PSD-ALDE, in conditiile in care aceasta se bucura de o majorotate confortabila in Parlament.
As cita aici analiza precisa pe care o face Dl. Florin Citu la 9 luni de guvernare. Si am specificat precisa pentru a scoate in evidenta obiectivitatea, lasand la o parte orice parti-pris politic sau afinitati pe care oricare dintre noi le are.
Dupa ce si-au daramat intr-un mod halucinant propriul Guvern, Guvernul Grindeanu, fara sa se inteleaga foarte clar de ce, au provocat de curand o noua criza politica, legata de remanierea Guvernului Tudose, criza dezamorsata in ultimul moment. Aceasta noua criza a fost de asemenea una surprinzatoare si, la fel, prost explicata de catre PSD, desi democratic ar fi fost ca PSD sa vina sa explice, macar propriului electorat, ce se intampla. In schimb, PSD a cautat sa escamoteze criza, facand acest lucru foarte prost si venind cu explicatii slab credibile.
Aceste crize n-au adus un suflu nou de natura sa imbunatateasca lucrurile. Dimpotriva. Lucrurile au ramas tot asa, daca nu chiar s-au agravat.
Esecul PSD-ALDE e unul amplu, de la Justitie si Invatamant la Economie. Inclusiv la nivel de Adminiatratie Locala, daca ma gandesc la Primaria Bucurestiului. De la Fonduri de Investitii si Dezvoltare, in contextul in care investitiile sunt la un minim istoric in Romania si sunt in scadere fata de anul trecut, la manuale unice, in contextul in care parintii sunt pentru manualele alternative. In ceea ce priveste salariile, legea salarizarii a scos sindicatele in strada pe motivul ca, prin trecerea contributiei de la angajator la angajat, cresc salariile dar scad veniturile angajatilor. Sectorul privat, puternic afectat – v. aici, aici si aici. In schimb au crescut salariile foarte mult in administratia locala. Mi se pare ca ar mai trebui spus, legat de trecerea contributiilor de la angajator la angajat, ca aceste contributii sociale vor fi platite tot de angajator, doar ca angajatul va fi, fiscal vorbind, impovarat mai mult. Stratagema aceasta nu exclude si nici nu e o modalitate pentru combaterea evaziunii fiscale, si nici nu garanteaza diminuarea sau combaterea acesteia, cum par a cauta sa acrediteze unii.
Un asemenea esec, intr-un timp atat de scurt, de numai cateva luni, stau si ma gandesc cand s-a mai intamplat in Romania postdecembrista… Guvernarea actuala o privesc de asa maniera ca fiind intr-o situatie critica, ridicand semne de intrebare pentru anul viitor. Chiar si cosmetizarea deficitului bugetar, in conditiile in care Bruxellesul atrage atentia asupra unei depasiri a acestuia, reprezinta expresia unui esec. La fel si „taxa de mediu”, pe care doreste s-o introduca D-na. Firea, este tot expresia unui esec. Si asta in conditiile in care PSD si D-na. Firea n-au facut nimic pentru Bucuresti. Iar chestia ca ” toate rablele” ar inunda capitala este o manipulare mincinoasa sau poate ca edilul sef nu cunoaste ca in Bucuresti sunt reprezentante ale firmelor de automobile, care comercializeaza automobile moderne, ale unor firme care trebuie sa respecte cerinte de mediu. Eu n-am mai vazut de multa vreme rable, in adevaratul sens al cuvantului, in Bucuresti.
Tocmai asta ar si trebui sa dea de gandit: amplitidinea mare a acestui esec si poate mai ales a unei Guvernari ce parca ne impinge catre o criza economica fara ca s-o forteze cineva sau sa existe factori externi care s-o provoace sau s-o determine, cum s-a intamplat cu cea din 2008-2009.
Trebuie specificat un lucru: actuala Coalitie PSD-ALDE se tine, daca se poate spune asa, doar in aceasta crestere bazata in exclusivitate pe consum. Adica din aceasta cauza Coalitia nu are prea mari probleme, cel putin pana acum, mentinandu-se la o cota relativ ridicata de incredere in randul electoratului. Alta asigurare, ca sa zic asa, n-are. Insa lucrurile nu pot merge prea multa vreme in felul acesta, mai ales in conditiile politicilor prociclice practicate de actualul Guvern. Din aceasta cauza riscurile unei instabilitati politice pentru anul viitor sunt destul de mari. Si chiar de acum, dupa cum aratam mai sus, se vad proteste ale sindicatelor din cauza legii salarizarii. PSD-ALDE nu ne-a aratat cel putin pana acum, ca ar avea un plan”B”, o alternativa, la un program de guvernare, ale carui obiective nici nu le-au prea atins si care se vede ca e cauzator de dezechilibre economice.
Parerea cetateanului
In articolul trecut vorbeam despre democratie. Sa vedem care e parerea cetateanului despre unele probleme importante. Iata cateva statistici:
Eurostat: Cât de mulțumiți sunt bucureștenii să trăiască în Capitala țării
„Peste 80% din locuitorii Bucureştiului se declară mulţumiţi să trăiască în oraş, însă doar 50% sunt mulţumiţi de serviciile medicale sau de şcolile din oraş, potrivit datelor din 2015, prezentate într-un raport al Eurostat, informează Mediafax.
Statul, cel mai prost administrator: Romanii spun ca mai mult incurca decat ajuta – studiu
„Aproape 85% dintre romani cred ca statul creeaza mai multe probleme decat rezolva, iar 77,4% cred ca statul este cel mai prost administrator, majoritatea considerand ca autoritatile cheltuiesc prea putin cu sanatatea, sistemul de pensii, invatamantul si asigurarile pentru somaj, potrivit unui studiu.
Institutul pentru Cercetarea Calitatii Vietii al Academiei Romane a realizat o ancheta sociologica avand drept tema perspectiva opiniei publice asupra politicilor sociale din Romania. Cercetarea s-a focalizat pe atitudinile si evaluarile populatiei privind rolul social al statului, suportul pentru cheltuielile publice sociale si optiunile privind organizarea sistemelor de asigurari sociale in sistem public sau privat.Principala concluzie a cercetarii este aceea ca exista un consens larg in privinta unui rol mai activ al statului in redistribuirea resurselor catre cei care au nevoi mai mari, in managementul riscurilor sociale si in sporirea incluziunii sociale.
Potrivit rezultatelor studiului, in opinia publica romaneasca exista o sustinere puternica (78-90% acord total sau acord) pentru politici sociale care sa asigure locuri de munca, un nivel de trai decent pentru someri si un venit minim garantat pentru cei nevoiasi, precum si reducerea inegalitatilor economice.
Mai putin ajutor de la stat
Daca in privinta rolului social al statului se observa consens social, opinia publica este divizata cu privire la cheltuielile cu ajutoarele sociale.
Putin mai mult de jumatate dintre romani (52,8% acord total si acord) cred ca statul ar trebui sa cheltuiasca mai putin cu ajutoarele sociale. Cetatenii au o viziune critica asupra capacitatii administrative a statului roman.
Cei mai multi respondenti cred ca statul „este cel mai prost administrator” (77,4% acord total si acord) si „creeaza mai multe probleme decat rezolva” (84,2% acord total si acord).
In contextul dezbaterilor privind reforma sistemelor de asigurari sociale, exista un curent majoritar in opinia publica favorabil mentinerii sistemelor de asigurari sociale in intregime in sistemul public: 62% in cazul asigurarilor pentru somaj, 57% pentru sistemul de pensii si 55% pentru sistemul de sanatate, au mai aratat autorii studiului.
Segmente minoritare semnificative ale populatiei sustin un sistem mixt de asigurari sociale, in principal public, secundar privat (intre 18-23%) sau in principal privat, secundar public (11-12%). Exista si un curent minoritar de opinie (8-9%) favorabil privatizarii integrale a sistemelor de asigurari sociale, se mai arata in studiu.
Totodata, conform concluziilor studiului, exista un consens social in evaluarea critica a cheltuielilor publice sociale (70-90%) in mai multe domenii.
Segmente largi ale opiniei publice considera ca statul cheltuieste prea putin cu sanatatea (89%), sistemul de pensii (83%), sistemul de invatamant (83%), constructia de locuinte (82,5%), asistenta sociala (75%) si asigurarile pentru somaj (69,5%).
Aproape 89% dintre romani cred ca statul cheltuieste prea putin pentru spitale, categorie urmata de programele de preventie a bolilor (87%), medicamentele compensate (87%) si de programele de vaccinare a populatiei (76%).
Pentru salariile medicilor si personalului medical, 72% dintre cetateni cred ca statul cheltuieste prea putin, 18% cam cat trebuie si 9,5% prea mult. In privinta medicilor de familie, 61% dintre romani cred ca statul cheltuieste prea putin, 25% cam cat trebuie si 13% prea mult.
Dintre componentele sistemului de invatamant, cei mai multi dintre romani cred ca statul cheltuieste prea putin cu cresele si gradinitele (77-78%), iar circa 20% considera ca se cheltuieste cat trebuie. In privinta scolilor generale si liceelor, 76,5% dintre cetateni cred ca statul cheltuieste prea putin, iar 21% cam cat trebuie.
Cei mai multi romani chestionati cred ca se dau prea putini bani pentru salariile profesorilor
Pentru salariile profesorilor, aproape 76% dintre romani cred ca se cheltuieste prea putin, aproximativ 18% cam cat trebuie si circa 7% prea mult.
In ce priveste suportul pentru cheltuielile aferente universitatilor si facultatilor de stat, 66% dintre cetateni cred ca se cheltuieste prea putin, 28% cam cat trebuie si 5,5% prea mult.
Dintre diferitele prestatii si servicii de asistenta sociala, romanii cred ca statul cheltuieste prea putin cu alocatiile pentru copii (90%), centrele pentru bolnavii neuropsihici (88%) si centrele de plasament pentru copii abandonati (87%).
La polul opus, doar 66% dintre cetateni cred ca statul cheltuieste prea putin cu ajutoarele sociale (venitul minim garantat).
Aprecierile practice asupra volumul de resurse alocate de stat politicilor sociale nu sunt percepute la fel de coerent. Astfel, 44% dintre cei care afirma ca statul cheltuieste prea putin cu ajutoarele sociale sunt de acord si cu ideea ca statul ar trebui sa cheltuiasca mai putin cu aceleasi ajutoare sociale.
Datele provin dintr-o ancheta sociologica pe baza de chestionar realizata de Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii al Academiei Romane, pe un esantion probabilist, multi-stadial, stratificat, cu un volum de 1.227 de subiecti, reprezentativ pentru populatia adulta a Romaniei. Ca baza de esantionare au fost utilizate listele electorale permanente.”
Tinerii absolventi nu-si gasesc un job – Cifrele din Romania comparativ cu restul UE
Miercuri, 17 August 2016, ora 09:05
„Romania este unul dintre statele membre cu cele mai mici procente de absolventi recenti angajati.
In 2015, aveau un job 68,1% din tinerii care au absolvit in ultimii 3 ani (din 2012, inclusiv) o forma de invatamant.
Media eruopeana a acestui indicator a fost de 76,9, in acelasi an, potrivit unui studiu Eurostat.
Absolventii recenti sunt tinerii cu varste cuprinse intre 20 si 34 de ani care au terminat o forma de invatamant in urma cu 1 – 3 ani.
Tinerii din Romania se plang ca nu isi gasesc un loc de munca in tara, dupa terminarea studiilor, iar atunci cand au totusi o sansa, domeniul in care ajung sa munceasca nu are nicio legatura cu studiile absolvite.
Romanii sunt multumiti de locul de munca, desi sunt stresati si fac ore suplimentare – Studiu IRES
Tinta europeana este ca 82% dintre europenii cu varste intre 20 si 34 de ani care au terminat cel putin liceul sa-si gaseasca un loc de munca in cel mult 3 ani de la absolvirea ultimei forme de invatamant. Acest target a fost introdus in 2012 si e valabil pentru 2020.
Situatii mai grave decat cea din Romania se intalnesc doar in Croatia (ultima intrata in UE) si cele trei tari unde somajul si, in special, cel in randul tinerilor au atins cote record dupa criza financiara declansata in 2008: Italia, Spania si Grecia.
Doua dintre concluziile statisticii Eurostat sunt deja foarte cunoscute – rata de ocupare pentru absolventii de invatamant superior si de scoli profesionale este mai mare decat cea a absolventi de invatamant secundar (liceu) generalist.
Aceste doua forme de invatamant ofera mai multe oportunitati de angajare si, prin urmare, sanse mai mari de gasire imediata a primului job din cariera.
Romania, in pericol sa devina „Republica batranilor”
Diferenta este insa de remarcat: in 2015, rata de ocupare medie UE a celor care au absolvit in ultimii 3 ani o facultate a fost de 81,9%, cea a celor care au terminat o scoala profesionala – de 73%, iar in randul absolventilor de invatamant secundar generalist – de doar 61,2%.
Sansele absolventilor in celelalte state ale UE
Cehia este exceptia Europei: rata de ocupare din randul absolventilor de studii medii generaliste (85,2%) este mai mare decat cea a tinerilor care au terminat scoli profesionale (81,5%) si chiar decat a celor care au finalizat studii superioare (82,7 %).
In Luxemburg, ocuparea tinerilor care au absolvit scoli profesionale o depaseste pe cea a studentilor de studii superioare.
Citeste mai departe despre absolventii romani si sansa lor de angajare pe Curs de guvernare.”
Pe mine m-au pus pe ganduri aceste statistici… Uitati-va numai la cele pe Bucuresti. Invatamantul, Sanatatea in Romania sunt atribute ale statului. Este adevarat ca exista in aceste domenii si un sector privat, dar, cu toate acestea scolile si unitatile spitalicesti tin, in covarsitoarea lor majoritate, de stat. Tocmai asta e problema!! Observati ca in Bucuresti, in procente absolut majoritare (peste 50%!!), oamenii sunt nemultumiti de Invatamant si Sanatate. Te izbeste diferenta de procentaj fata de alte capitale europene: acolo oamenii sunt multumiti in proportii covarsitor majoritare!!!!!
De unde rezulta incapacitatea statului roman de a gasi solutii in privinta Invatamantului si Sanatatii – sa nu uitam ca avem doua ministere de profil – asa incat sa poata sa-i multumeasca pe cetateni!!
Doar „10% din locuitorii din Bucureşti se declară foarte satisfăcuţi de locurile publice din oraş precum pieţe, magazine sau zone pietonale”…?
Ca „83% din locuitorii Bucureştiului se declară mulţumiţi să trăiască în oraş” acuma ce sa-i faci? Asta e situatia!! Va dati seama cat de rau e in alta parte?
Sa ne uitam si la al doilea articol: „Aproape 85% dintre romani cred ca statul creeaza mai multe probleme decat rezolva, iar 77,4% cred ca statul este cel mai prost administrator„… Acuma omul ce sa zica? El se exprima – poate ca asa au fost si intrebarile din sondaj – ca „statul cheltuieste prea putin”. Totusi oamenii constientizeaza in proportii covarsitor majoritare ca statul este cel mai prost administrator!!! De observat ca este atacat managementul pe care il face statul.
Dupa parerea mea, ne cam aflam intr-o situatie de criza… Care e consecinta lipsei reformelor. Dupa guvernarea Nastase nu s-au mai prea facut reforme in economie. A fost marit abnorm statul prin angajarea in perioada 2004-2009 a 500.000 de functionari de stat numarul lor sporind de la 900.000 cat a lasat guvernarea Nastase, la 1.400.000 fara sa se vada vreo imbunatatire…
Apoi avem un procent foarte mare de tineri care, dupa ce au absolvit o forma de invatamant, nu-si gasesc de lucru in Romania: peste 30%!!!
„Doua dintre concluziile statisticii Eurostat sunt deja foarte cunoscute – rata de ocupare pentru absolventii de invatamant superior si de scoli profesionale este mai mare decat cea a absolventi de invatamant secundar (liceu) generalist.” – de unde rezulta o problema destul de grava si anume ca absolvirea liceului, in Romania, nu constituie un avantaj in gasirea unui loc de munca…
De asemenea un alt aspect ingrijorator: „Tinerii din Romania se plang ca nu isi gasesc un loc de munca in tara, dupa terminarea studiilor, iar atunci cand au totusi o sansa, domeniul in care ajung sa munceasca nu are nicio legatura cu studiile absolvite.”… De unde rezulta o pierdere irecuperabila pentru stat si economia romaneasca. Se cheltuiesc bani de catre stat pentru pregatirea lor, dar rezultatul este ca acesti tineri nu ajung sa munceasca in domeniul in care s-au pregatit – cu alte cuvinte se cheltuieste mult dar fara rezultat… Toate aceste cheltuieli ori sporesc deficitul bugetar, ori mentin un nivel modest de dezvoltare pentru ca adauga o valoare redusa. Articolul din Curs de Guvernare mai arata ca:
„Trebuie menționat că ocuparea deosebit de mare din rândul absolvenților de studii superioare poate fi impulsionată și de faptul că, mai ales în perioade de criză, aceștia acceptă și locuri de muncă ce nu necesită o licență, pentru care ar putea fi supra-calificați.
Fenomenul poate arăta un dezechilibru de pe piața muncii, dar și o problemă a sistemului de învățământ (lipsa unei reglări în funcție de cererea de pe piața muncii).
De asemenea, determină apariția în statistici a unei situații care nu reflectă neapărat realitatea: o creștere a ocupării în rândul absolvenților de facultate și o scădere corespunzătoare a ocupării celor care au finalizat studii medii.
Diferențele nu pot fi surprinse decât în analize mai detaliate, care au în vedere primul job în domeniul de pregătire.”
Nu este usor de caracterizat aceasta situatie… Ai putea spune, de exemplu, ca Romania nu reuseste sa-si fructifice cat mai bine potentialul, inclusiv cel uman, iar statul, decidentii politici nu reusesc sa gaseasca solutii.
Insa eu stau si ma intreb, apropo de votul din 2016, cum e posibil ca in conditiile in care 85% dintre cetateni, care considera ca statul este cel mai prost manager, totusi PSD sa castige in proportii majoritare de necontestat alegerile… Cu atat mai mult cu cat si fosta guvernare, inainte de cea a tehnocratilor, a fost una social-democrata, cu Victor Ponta premier…
Si iarasi e greu de inteles de ce nu se incearca reforme pentru a atenua din nemultumiri. Daca majoritatea covarsitoare a cetatenilor considera ca statul e cel mai prost manager, alternativa ar fi sectorul privat. Interesant este ca, la noi, sectorul privat a fost deprimat economic, in principal din cauza marii crize din 2008-2009 cu efecte ce se resimt timp destul de indelungat. Florin Citu pomenea undeva de „repararea secotrului privat”. Multe firme au dat faliment, dar nu se vede o revigorare a sectorului privat capabil sa asigure locuri de munca, perfectionarea lui in vederea adaugarii de valoare tot mai mare. Inclusiv la actuala guvernare nu se vad politici in acest sens. Dar nici in trecutul recent nu s-au vazut strategii in acest sens. Dar ce interes ar avea clasa politica in a mentine o stare de nemultumire, absolut justificata din partea cetatenilor? Nu se fac investitii in economie, situatia economica tinde sa devina din ce in ce mai precara…
Trebuie, cred, precizat un lucru: nu e vorba neaparat de intelectuali sau de „muncitori si tarani” cum se exprima un comentator de blog, ci de 85% din populatia Romaniei – asta doreste sa spuna acel sondaj! Iar statul cu ce solutie vine? Sa forteze – intr-un dispret total la adresa Constitutiei – angajatorii privati sa creasca salariul brut?? Asta in conditiile in care 85% dintre romani nu doar ca nu au incredere in stat, dar considera ca acesta mai mult incurca decat descurca lucrurile?
Observati o contradictie uluitoare:
„Principala concluzie a cercetarii este aceea ca exista un consens larg in privinta unui rol mai activ al statului in redistribuirea resurselor catre cei care au nevoi mai mari, in managementul riscurilor sociale si in sporirea incluziunii sociale.„
dar:
„„Aproape 85% dintre romani cred ca statul creeaza mai multe probleme decat rezolva, iar 77,4% cred ca statul este cel mai prost administrator, majoritatea considerand ca autoritatile cheltuiesc prea putin cu sanatatea, sistemul de pensii, invatamantul si asigurarile pentru somaj, potrivit unui studiu.”
Greu de explicat, de inteles pentru ce atunci oamenii nu acorda o mult mai mare incredere sectorului privat. Sau de ce decindentii politici nu cauta atenuarea acestor nemultumiri endemice prin stimularea sectorului privat.
De asemenea frapeaza caracterul neoliberal, as zice caracteristic nord-american (uluitor!!) al felului in care gandesc oamenii despre stat si felul in care merg lucrurile in Romania. De aceea consider ca este o eroare a considera ca realitatile de la noi se aseamana cu cele din Rusia, mergand pe ideea slav-ortodoxa, cum am auzit la o televiziune de stiri din partea unui prestigios analist… Va dati seama ce inseamna ca „aproape 85% dintre romani cred ca statul creeaza mai multe probleme decat rezolva, iar 77,4% cred ca statul este cel mai prost administrator„? 🙂 Chiar daca omul simplu – depinde si de cum a fost pusa intrebarea – considera ca statul nu cheltuieste mai mult. Dar daca intrebarea a fost pusa in felul acesta: „Cheltuieste statul prea putin?”, atunci care ar putea fi raspunsul? El, cetateanul, a vrut sa spuna altceva: ca se cheltuieste prea putin. Pentru ca dezvoltarea economica nu se poate, totusi, realiza cheltuind sume infime de bani. Asta nu inseamna ca banii ar trebui cheltuiti aiurea, cum se spune in popor. Ar trebui cheltuiti mai multi, dar bine chivernisiti. Insa a nu avea incredere in stat in asemenea proportii inseamna ca nu ai incredere in faptul ca statul poate cheltui mai mult chivernisind, totusi, banii. Ci ca Guvernul ii arunca pe fereastra. Pentru voturi mai multe! Ii arunca pe fereastra, dar nu se vede nicio imbunatatire. Nici, de exemplu, in Invatamant, nici in Sanatate. Dimpotriva, se constata scaderi!!!
Eu stau si ma intreb daca mai exista o tara in regiune in care cetatenii sa gandeasca in stilul asta…
Si au votat PSD (sau nu s-au dus la vot nemultumiti de stat si de politicile aplicate de-a lungul anilor) dar, de fapt, PSD, luand in calcul prezenta la vot, a fost votat doar de vreo 18% din populatie, daca nu si mai putin… Va dati seama cum gandeste 80% din populatie? 🙂
Ia cineva in serios astfel de probleme?
Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.
Radiografia judetului Teleorman
Se discuta foarte mult zilele acestea despre Liviu Dragnea si „ispravile” sale. Mult mai putin se vorbeste despre judetul Teleorman, un fief al PSD, de unde e Liviu Dragnea si pe care cu „onor”, cu ghilimelele de rigoare, fireste, l-a condus si il conduce.
Iata o analiza de anul trecut semnata de Catalin Avramescu pentru Ziare.com:
Teleorman: Radiografia falimentului
„Este campanie electorala, iar politicienii nostri fac orice altceva decat sa se refere la problemele reale ale Romaniei. Asa ca o vom face noi. Sa incepem de la un aspect simplu de inteles. Impartirea administrativa.
Citeste toate textele scrise de Catalin Avramescu pentru Ziare.comIn 1989 a fost, se spune, o „revolutie”. Sa zicem. Insa „revolutia” a pastrat intacta structura administrativa pe care Nicolae Ceausescu a impus-o in 1968. De ce? Pentru ca actuala guvernare se sprijina tot pe „judetele de partid” ale regimului socialist.
Pentru a vedea ce pagube produce acest sistem, sa consideram cazul judetului Teleorman, fieful infractorului Liviu Dragnea (cel care spera sa isi numeasca un prim-ministru la urmatoarele alegeri).
Prima observatie: judetul are circa 360.000 de locuitori. Mult mai putin decat… imediat dupa razboi, in 1948, cand avea 487.000. Si mult mai putin decat in anul 1966 (cand avea 516.000). Lumea fuge departe de acest loc. Judetul Teleorman este o epava sociala.
Cifrele o demonstreaza. Somaj de 11%. (In comparatie, judetul Timis are o rata a somajului sub 2%). Nici 40% dintre gospodarii nu au canalizare. Teleorman are una dintre cele mai scazute sperante de viata din Romania (72,2 ani).
Economia judetului este la pamant. Teleorman este judetul cu cel mai mare procent al locuitorilor care primesc venitul minim garantat (2,9% – spre comparatie, in judetul Timis aceasta cifra este de doar 0,2%).
In 2015 productia industriala a scazut cu 15% fata de 2014. O parte din economia judetului apartine lui Ioan Niculae (patronul de la Interagro, un alt infractor condamnat). Investitiile totale straine din 1991 pana in 2015 sunt de 65 de milioane de euro (ati citit bine, cifra este totalul unui sfert de secol). Daca Teleormanul ar fi fost o fabrica, ar fi avut de mult lantul pe usa.
Politic vorbind, alta cifra mi se pare mult mai interesanta. Produsul Intern Brut per capita a fost, in 2015, de doar 4.341 euro. Daca Teleormanul ar fi o tara, ar ocupa pozitia 133 in lume. Sub Pakistan (4.403 euro). Sub Nicaragua (4.527 euro). Statistica este a Fondului Monetar International si cuprinde cifrele din 2015 ajustate la puterea de cumparare.
Sa analizam aceste clasamente. In 1959, unul dintre cei mai importanti specalisti in stiinte politice, Seymour Martin Lipset, a postulat ceea ce se cheama acum „Legea lui Lipset”. Aceasta stabileste ca exista o relatie directa intre venitul individual si democratie. (Mai pe romaneste: democratie pe burta goala nu exista).
Exista o intreaga discutie aici, insa pentru a simplifica, sa spunem acum ca democratia nu poate exista acolo unde venitul anual pe cap de locuitor este sub 5.000 de euro. India ar fi minimul absolut, cu 5.500 de euro anual. Sa imi explice cineva atunci de ce pretindem ca intr-un judet ca Teleorman este „democratie”?
Sa ne intelegem. Daca acceptam limita de 5.000 de euro, atunci sunt nu mai putin de 12 judete in aceasta situatie. Printre acestea: Olt, Vrancea, Vaslui. Dar subiectul nostru acum este judetul Teleorman.
Cum anume este posibila guvernarea democratica intr-un teritoriu cu un PIB pe cap de locuitor mai mic decat in Nigeria, Uzbekistan, Congo, Bhutan sau Bolivia?
In Teleorman nu este nici o universitate. Dar ce spun eu?… De curand s-a dezvaluit ca in Teleorman nu mai exista nici o librarie, ultima fiind inchisa in 2011. Judetul este pe ultimul loc in Romania la numarul de turisti cazati in 2015 (abia 1.478 de turisti in tot anul, de doua ori mai putini decat in Ialomita).
Sa va mai arat ceva. Teleorman are 4 senatori dintr-un total de 176. Ilfov, cu practic aceeasi populatie, are doar 2 senatori. Judetul Alba, cu o populatie comparabila, are si el doar 2 senatori.
Intelegeti acum smecheria? Oligarhia cu dosare penale care conduce acest judet inapoi in epoca de piatra are o influenta disproportionata la nivel national.
Aceasta este Romania. E formata din mai multe teritorii. Unele sunt dominate de socialisti. In Teleorman, la alegerile locale din 2016, socialistii au obtinut 57% din voturile exprimate. Cele mai multe dintre aceste teritorii ale baronilor rosii arata ca Lumea a Treia.
In alte tinuturi, situatia este diferita. Sa luam Sibiul, un judet comparabil ca populatie, insa unde socialistii sunt o minoritate. (Doar 31% dintre alegatori au votat cu PSD la alegerile locale din 2016). Rata somajului (4,5%) este sub jumatatea celei din Teleorman. PIB-ul anual per capita este 7.563 de euro. Investitorii straini sunt prezenti din anii ’90.
Ce este de facut? Sa tragem concluziile rationale. Un judet precum Teleorman este incapabil sa se sustina pe sine, economic si democratic. Mai mult, ii trage in jos si pe altii. Este doar o feuda pe care a pus mana o grupare infractionala. Iata de ce asemenea judete trebuie, ca regula generala, sa dispara de pe harta administrativa.
Solutia, cred, este regionalizarea asimetrica. Exact ce inseamna asta, am sa discut cu alta ocazie. In cazul nostru, problema este la Alexandria. Politicienilor de acolo trebuie sa li se ia posibilitatea de a-si aduce concetatenii la sapa de lemn.
Catalin Avramescu este conferentiar la Facultatea de Stiinte Politice, Universitatea Bucuresti, fost consilier de stat, seful Cancelariei Prezidentiale (2008-2011) si ambasador in Finlanda si Estonia (2011-2016).„
Este bine punctata lipsa competitiei politice in judetul Teleorman unde PSD castiga absolut majoritar alegerile si asta nu de ieri, de azi.
De asemenea e o realitate scaderea populatiei judetului – v. si aici: Teleorman are mai putini locuitori decat avea in 1948 (487.394) si mult mai putini decat avea in 1977 (518.843). Din 1977 incoace populatia judetului a scazut continuu. In 2011 numarul de locuitori era de 360.178 persoane.
Comparatia cu Sibiul are la baza doar populatia si aspectul politic – mi se pare ca ar putea fi insuficient pentru a creiona exact realitatea.
Insa sunt statistici absolut socante, halucinante in privinta numarului mediu al salariatilor din judet. Iata aici o statistica in acest sens, pe care o prezint mai jos si care apartine INS:
NUMĂRUL MEDIU AL SALARIAŢILOR
mii persoane | |||
Judeţul Teleorman | Total salariaţi | din care: muncitori | |
1990 | 126.3 | 102.2 | |
1995 | 90.7 | 64.2 | |
2000 | 65.9 | 43.4 | |
2001 | 62.0 | 40.3 | |
2002 | 62.0 | 40.6 | |
2003 | 59.8 | 37.6 | |
2004 | 55.7 | 32.9 | |
2005 | 56.1 | 33.2 | |
2006 | 54.5 | 32.8 | |
2007 | 56.9 | 34.0 | |
2008 | 58.0 | – | |
2009 | 54.0 | – | |
2010 | 50.3 | – | |
2011 | 49.1 | – | |
2012 | 51.0 | – | |
2013 | 51.8 | – | |
2014 | 52.1 | – | |
2015 | 51.4 | – |
Deci in 1990 erau 126 de mii de salariati, dintre care 102 mii de muncitori. In 2015 avem 51,4 mii de salariati, iar muncitori… De remarcat faptul ca aceasta scadere e continua.
O alta chestiune e cea a numaurlui de someri, iata aici ce spune o statistica tot a INS, pe care o reproduc:
ŞOMERII ÎNREGISTRAŢI ŞI RATA ŞOMAJULUI
Judeţul Teleorman | Şomerii înregistraţi la Agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă (număr persoane) |
din care: femei (număr persoane) |
Rata şomajului – total (%) |
Rata şomajului – femei (%) |
||
1991 | 7031 | 4290 | 3.4 | 4.3 | ||
1995 | 21695 | 10973 | 10.0 | 11.1 | ||
2000 | 18964 | 8482 | 9.0 | 8.4 | ||
2001 | 15611 | 6745 | 7.7 | 7.0 | ||
2002 | 19668 | 7786 | 10.2 | 8.4 | ||
2003 | 19343 | 7327 | 10.3 | 8.2 | ||
2004 | 13860 | 5225 | 8.0 | 6.4 | ||
2005 | 15504 | 5818 | 8.9 | 6.8 | ||
2006 | 14269 | 5263 | 8.2 | 6.2 | ||
2007 | 12552 | 5129 | 7.3 | 6.1 | ||
2008 | 13702 | 5871 | 8.1 | 7.2 | ||
2009 | 19976 | 7628 | 11.9 | 9.4 | ||
2010 | 18624 | 6949 | 10.8 | 8.1 | ||
2011 | 15197 | 6029 | 9.1 | 7.1 | ||
2012 | 16839 | 6390 | 9.6 | 7.4 | ||
2013 | 18664 | 7025 | 10.8 | 8.5 | ||
2014 | 18888 | 7163 | 11.2 | 8.8 | ||
2015 | 18535 | 6984 | 11.6 | 9.3 | ||
|
||||||
SURSA: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă |
Este izbitoare cresterea abnorma a ratei somajului in perioada 1991-1995. Iar dupa 1995 aceasta s-a situat constat la peste 7%!! Aceeasi poveste in privinta ratei somajului in randul femeilor, foarte ridicata!!
Pentru mai multe statistici referitoare la judetul Teleorman – aici. Trebuie spus, de asemenea, ca a crescut castigul salarial mediu net lunar – v. aici – semnificativ in perioada 2001 – 2015. Considerat per total economiein 2001 era de 291 lei RON/salariat. In 2015 a ajuns la 1415 lei RON/salariat. O crestere foarte mare, de 386,2% fata de 2001. In 2015, cel mai mic salariu este de 961 de lei.
Sa vedem cum stam cu numarul salariatilor – statistica INS aici si aici:
NUMĂRUL MEDIU AL MUNCITORILOR, PE ACTIVITĂŢI ALE ECONOMIEI NAŢIONALE LA NIVEL DE SECŢIUNE CAEN, ÎN ANUL 2007
număr persoane
Judeţul Teleorman |
Total |
Total economie | 34048 |
Agricultură, vânătoare şi silvicultură | 3564 |
Pescuit şi piscicultură | 4 |
Industrie –total- | 15638 |
din care: | |
Industrie extractivă | 2660 |
Industrie prelucrătoare | 11875 |
Energie electrică şi termică, gaze si apă | 1103 |
Construcţii | 2704 |
Comerţ | 4863 |
Hoteluri şi restaurante | 737 |
Transport, depozitare şi comunicatii | 1617 |
Intermedieri financiare | 37 |
Tranzacţii imobiliare şi alte servicii | 1507 |
Administraţie publică şi apărare | 449 |
Invăţământ | 419 |
Sănătate şi asistenţă socială | 1130 |
Celelalte activităţi ale economiei naţionale | 1079 |
si
NUMĂRUL MEDIU AL SALARIAŢILOR, PE ACTIVITĂŢI ALE ECONOMIEI NAŢIONALE
Număr persoane | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Judeţul Teleorman
(CAEN Rev.1) |
2001 | 2002 | 2003 | 2004 | 2005 | 2006 | 2007 | 2008 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Total economie | 61856 | 61955 | 59838 | 55737 | 56126 | 54562 | 56900 | 57809 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Agricultură, vânătoare şi silvicultură | 5476 | 6294 | 6306 | 5753 | 5682 | 5100 | 4754 | 4096 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Pescuit şi piscicultură | 6 | 11 | 4 | 5 | 4 | 2 | 5 | 10 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Industrie | 25860 | 25233 | 24388 | 21480 | 21406 | 19118 | 18734 | 17303 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
din care: | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Industrie extractivă | 5391 | 5580 | 5446 | 5120 | 4447 | 3887 | 2969 | 3007 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Industrie prelucrătoare | 18461 | 17712 | 17346 | 14240 | 15119 | 13506 | 14295 | 13150 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Energie electrică şi termică, gaze şi apă | 2008 | 1941 | 1596 | 2120 | 1840 | 1725 | 1470 | 1146 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Construcţii | 2794 | 1983 | 2050 | 2427 | 1986 | 2112 | 3352 | 3652 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Comerţ | 6519 | 6935 | 5062 | 5566 | 6799 | 7377 | 7409 | 8348 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Hoteluri şi restaurante | 598 | 862 | 720 | 373 | 433 | 503 | 828 | 489 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Transport, depozitare şi comunicaţii | 3823 | 3838 | 4122 | 2775 | 2446 | 2316 | 2354 | 2269 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Intermedieri financiare | 733 | 791 | 661 | 654 | 615 | 627 | 740 | 709 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Tranzacţii imobiliare şi alte servicii | 1687 | 1482 | 1379 | 1691 | 2069 | 2468 | 2503 | 2640 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Administraţie publică şi apărare | 3187 | 3098 | 3250 | 3302 | 3402 | 3451 | 4001 | 4686 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Învăţământ | 5910 | 5782 | 5690 | 5652 | 4953 | 4944 | 5163 | 5391 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Sănătate şi asistenţă socială | 4194 | 4716 | 4697 | 4697 | 4858 | 5054 | 5436 | 5653 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Celelalte activităţi ale economiei naţionale | 1069 | 930 | 1223 | 1362 | 1473 | 1490 | 1621 | 2563 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
SURSA: Cercetarea statistică privind costul forţei de muncă |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
SURSA: Cercetarea statistică privind costul forţei de muncă |
Ce observam? Desi in scadere, cel mai mare numar al salariatilor este in industrie! De observat ca in agricultura sunt putini salariati, daca e sa judecam comparativ. Si aici o statistica ceva mai restransa:
PERSONALUL UNITĂŢILOR LOCALE ACTIVE DIN INDUSTRIE, CONSTRUCŢII, COMERŢ ŞI ALTE SERVICII, PE ACTIVITĂŢI ALE ECONOMIEI NAŢIONALE, ÎN ANUL 2015
Judeţul Teleorman
Activităţi (secţiuni CAEN Rev 2) |
Personalul1)
(număr persoane) |
|
Total judeţ | 33484 | |
Industrie extractivă | 1662 | |
Industrie prelucrătoare | 11108 | |
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică | 304 | |
Distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare | 1076 | |
Construcţii | 2380 | |
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor | 8847 | |
Transport, depozitare, şi activităţi de poştă | 1875 | |
Hoteluri şi restaurante | 874 | |
Informaţii şi comunicaţii | 563 | |
Tranzacţii imobiliare şi activităţi de servicii pretate în principal întreprinderilor2) | 3650 | |
Învăţământ | 114 | |
Sănătate şi asistenţă socială | 622 | |
Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale | 409 |
1) Numărul mediu de persoane ocupate
2) Include activitatea de cercetare
V-as sugera sa cititi si aceste doua articole din Adevarul:
Declinul industriei din Teleorman
Marea devalizare a industriei din Teleorman
Oamenii au votat cu PSD-ul degeaba… In mod clar situatia dezastruoasa se datoreaza statului. Al doilea articol precizeaza faptul ca: „Declinul industriei a început după Revoluţia din 1989 şi a fost provocat, în majoritatea cazurilor de privatizări eşuate.” E de luat aminte ca Teleormanul era, inainte de 1989, bine aspectat industrial. In momentul Revolutiei toata industria era functionala. Cum e posibil sa nu se gaseasca, in timp, dupa Revolutie formule de dezvoltare a unui judet unde aveai o baza de plecare, unde exista o industrie functionala in care-si castigau painea cinstit atatia oameni? Mie mi se pare ca nici nu s-au cautat astfel de formule si solutii viabile de dezvoltare. Dar stau si ma intreb: ce s-a urmarit de fapt? Sa se arate ca era mai bine pe vremea comunismului? Interesant este ca parca nimeni nu s-a gandit la consecintele unei astfel de distrugeri in masa a industriei a unui judet intreg… Privind datele statistice si lecturand aceste articole ce descriu realitati, cu greu nu te poti gandi la o premeditare criminala in distrugerea industriala a Romaniei. Acest judet a fost aproape distrus economic in perioada de tranzitie. Aparitia baronilor locali, a unuia ca Liviu Dragnea, a fost consecinta acestor distrugeri vaste din economia nationala. Ar trebui ca cei responsabili din perioada de tranzitie sa raspunda in fata organelor abilitate: pentru ce s-a distrus o industrie functionala, afectand astfel un judet si nu doar un judet, pentru ca astfel de lucruri nu s-au petrecut doar intr-un judet?
Eu chiar nu inteleg ce s-a urmarit? O slabire a democratiei in tara noastra, prin crearea unor conditii economice neprielnice unei democratii sanatoase, bazata pe statul de drept? Felul in care arata realitatile ar conduce spre concluzia ca oligarhizarea tarii a fost o optiune a decidentilor politici ai tranzitiei si care a fost aleasa. Nu s-a urmarit nici o democratizare reala si nici o economie de piata functionala. Mie mi se pare ca s-a avut in vedere si crearea unei situatii demografice complicate. S-a urmarit cumva crearea unui decalaj economic dintre Estul si Sudul tarii (sarace), fata de Vestul tarii (mult mai prosper)? Catalin Avramescu are dreptate: PSD-ul castiga de regula in Estul tarii si in Sudul tarii. Uitati-va si la judetele Moldovei, controlate de catre PSD, a caror economiei s-a dus de rapa. Teleormanul este emblematic pentru tot Sudul si Estul tarii. Nu exista nicio librarie (!!!) in Teleorman – nu se poate sa nu te intrebi: se doreste mentinerea unui nivel cultural si de educatie scazut in acest judet?
O populatie ce se bucura de bunastare se poate emancipa si nu mai este usor controlata
Este foarte interesant un articol, tot de anul trecut, al lui Lucian Isar:
Romania este condusa prin inducerea periodica de crize
„Romania, desi este o tara bogata, a crescut in medie cu doar 1% pe an in ultimii 26 de ani.
Justificarea pentru aceasta subperformanta remarcabila vine din capturarea statului si din inducerea periodica de crize de catre cei care au avut control asupra parghiilor/politicilor economice.
Controlul unui stat prin inducerea de crize economice si generarea de potential pentru derapaje este o maniera premeditata si eficienta de a mentine puterea.
O populatie saracita si fara perspective este mai usor manipulata. Romania este un laborator de experimente. In zonele sarace din Romania eficienta metodei de a conduce prin crize este evidenta. Captura statului este omniprezenta. Un exemplu din Vaslui, instructiv si edificator este descris in urmatorul link http://invaslui.ro/2015/09/20/transmir-intra-in-insolventa-dup-ace-a-castigat-milioane-de-euro-cu-ajutorul-psd-regele-asfaltului-da-acum-o-teapa-statului-si-catorva-constructori/
Capitalismul aplicat in Romania a fost edificat de echipa ex-pres. Iliescu in perioada ’90-’92 si este similar cu cel impus in Rusia de echipa ex-pres. Yeltsin. Atunci au fost fixate coloanele de baza. Pastrarea puterii pe parcursul a 26 de ani de catre aceeasi corifei a fost realizata prin captura si inducerea de crize.
Forta metodei de a se mentine la puterea prin captura statului si prin inducerea de crize vine din:
– impactul amplu al unei crizei asupra societatii prin ruperea panzei societale
– propagarea fricii si inhibarea optimismului investitional
– mecanismele profund umane ale comunitatilor de a cauta o ancora de stabilitate in figura tatucului.Generarea unei crize este doar inceputul. Propaganda si panica fac restul.
Dupa inducerea unei crize recuperarea economiei si a societatii dureaza. La o scadere de 20% este nevoie de o creste de 25% doar pentru a ajunge la acelasi nivel de plecare.
In cazul Romaniei nivelul de la sfarsitul anului 2008 a fost atins de abia la sfarsitul lui 2015. Un pas de 7 ani. Episoade similar se regasesc pe parcursul intregii perioade post revolutionare.
O populatie ce se bucura de bunastare se poate emancipa si nu mai este usor controlata.
Pe parcursul ultimilor 26 de ani avem exemple multiple de crize “puse cu mana”. Exemple pot fi saltul cursului de schimb dolar leu de la 7 000 la 14 000 si revenirea dupa 48 de ore la 9 000 lei in 1997, “declaratia de incapacitate de plata” facuta din greseala in 1999, scaparea cursului euro leu in 3,1 simultan cu liberalizarea creditarii in 2007, pastrarea dobanzilor la niveluri paralizante pe parcursul intregii perioade de criza 2009-2010 si restrictionarea normelor de creditare si provizionare.
Erorile de politica monetara si de credit nu au facut decat sa genereze si sa aplifice crizele. Cumpararea vectorilor de opinie si canalizarea publicitatii bancare au reusit sa mute atentia publicului de la conducerea Romaniei prin criza.
Momentan ne confruntam cu amenintarea facuta de un consilier BNR (Croitoru) de crestere a dobanzilor cand inflatia este la -3% anualizat, cu amenintarea privind modificarea (inasprirea) conditiilor de creditare prin noi norme BNR pentru creditul ipotecar, cu declaratiile panicarde ale presedintelui Consiliului Fiscal,cu ghidaje (moral suasion folosita stramb) de finantare si numire a prietenilor, de evitare a evidentierii ilegalitatilor, de restructurare/salvare/vanzare selective a portofoliilor bancilor private.
Criza nu se mai poate manifestain 2016 deoarece procesele economice au inertie. In schimb, prin tragerea franei de mana de catre decidentii de politica monetara si de credit se poate induce o criza in 2017.
Experienta conducerii Romaniei prin crize in ultimii 26 de ani a contribuit determinant la ritmul mediu redus de crestere si cel mai mult la dezvoltarea inegala a regiunilor Romaniei.”
Nu doar prin „tragerea franei de mana” se poate induce o criza. Actuala guvernare PSD-ALDE a apasat prea tare pe acceleratie si e posibil, cum arata Florin Citu, o criza intr-un viitor apropiat, poate chiar la anul… Insa iata ce spune Florin Citu intr-o postare pe FaceBook din 7 septembrie a.c.:
„Liviu Dragnea, ai curaj sa-ti rectifici erorile din programul de guvernare?
Astazi despre un lucru foarte important pentru viitorul nostru. In postare va explic de ce rectificarea bugetara poate fi doar una negativa.
In Romania rectificarile bugetare sunt fie pozitive, fie negative. Mai exista si situatia in care se iau bani din bugetul unui minister (pentru ca nu s-au cheltuit acei bani) si se transfera altor ministere. Atentie! Asta este o rectificare simpla, nu pozitiva (aviz Tudose). Rectificarea pozitiva se poate face doar cand veniturile la buget incasate sunt mai mari decat cele programate. Astfel guvernul distribuie un surplus. Rectificarea negativa se face atunci cand veniturile incasate sunt mai mici decat cele programate (aviz Dragnea). Atunci trebuie sa reduci cheltuielile.
A. Situatia existenta si premizele rectificarii bugetare
Rapoartele trimestriale publicate de ministerul finantelor arata ca dupa 6 luni veniturile la buget sunt cu 5 miliarde mai mici (!!!) decat cele programate. Asta in ciuda cresteri economice pe care Tudose ne-o vinde ca fiind cea mai mare din UE, de 5.8%.
Mai mult, in primele 6 luni ale lui 2017 datoria publica a crescut cu 18.7 miliarde lei. Iar preturile de consum, dupa 7 luni, au crescut cu 1.5% si sunt estimate sa depaseasca tinta de inflatie. Cel mai important lucru insa este ca din cresterea economica de 5.8% in primul semestru, 5.5 vine din consum. Adica 95%. Si cu toatea acestea veniturile din TVA sunt mai mici cu 4.7 miliarde decat cele programate.
Acestea sunt premizele de la care pleaca o decizie de rectificare bugetare care poate fi doar negativa!!!
Pentru o imagine cat mai clara a situatiei bugetului la momentul acestei rectificari bugetare sunt obligat sa cer ca Prim-Ministrul, Mihai Tudose, sa fie audita in Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital de la Senat pentru a prezenta executia bugetului general consolidat (nu doar a bugetului de stat), colectarea TVA fara SWAP, rambursarile TVA in comparatie cu programul aprobat la inceputul anului!
B. Decizia privind rectificarea bugetara
In aceste moment, situatia economica arata ca este necesara o rectificare a bugetului. Prima rectificare bugetara din acest an poate fi doar negativa.
In cazul in care guvernul decide sa faca o rectificare pozitiva, asa cum declara public, premierul Tudose se va afla exact in situatia in care se afla si guvernarea anterioara.O rectificare bugetara pozitiva ma obliga sa propun PNL sa ceara o comisie de ancheta a rectificarii bugetare!!!
Sa argumentez.
La inceputul lui ianurie am facut parte din comisia de ancheta a rectificarilor bugetare din anul 2016. Aceasta comisie a fost ceruta de Liviu Dragnea pentru a ancheta “gaura” de la buget. Acum situatia este mult mai grava deoarece anul trecut veniturile la buget erau cu 4.7 miliarde mai mici decat cele programate. Anul acesta sunt cu 5.1 miliarde mai mici.
Dar, inainte de a avea aceasta rectificare este necesar sa avem concluziile raportului comisiei de ancheta pentru rectificarile din 2016. Va reamintesc ca in acel moment atat Grindeanu cat si Ministrul Finantelor Publice au declarat public ca Dragnea se inseala.
Aici este bine sa mentionez si ce spunea Curtea de Conturi despre rectificarile bugetare din 2016:
– cele două rectificări bugetare a fost realizată într-o manieră optimistă, deși gradul de realizare a veniturilor bugetare la momentul elaborării acestor acte normative înregistra valori cu circa 5% mai mici decât nivelul programat (veniturile nerealizate la BGC de 4,7 miliarde lei, respectiv de 9,5 miliarde lei);– decizia corecta in cazul celor doua rectificari bugetare ar fi fost ajustarea negativă atât a veniturilor, cât și a cheltuielilor bugetului general consolidat; (aceasta este concluzia raportului Curtii de Conturi)
Concluzia mea este ca prima rectificare bugetara in acest an trebuie sa fie negativa!!!
In acest context trebuie sa mentionez si ce se intampla cu locurile de munca. In 2016 in primele 6 luni au fost create 131 mii locuri de munca, iar 2017 cu o crestere economica cu 1 punct procentual mai mare doar 120 mii locuri de munca! Vedeti de ce ma ingrijorez? Ne spun ca avem crestere economica record in timp ce veniturile la buget sunt mai mici si economica creaza mai putine locuri de munca.
Ceva nu se leaga!
Sfatul meu pentru guvernul Tudose este ca de aceasta data sa ia o decizie bazata pe realitatile economice si nu una care sa asigure doar promovarea imaginii PSD. Aceasta este o decizie foarte importanta!”
E clar ca suntem intr-o situatie de depreciere a economiei, dar Guvernul Tudose pare a nu tine cont de acest lucru… Florin Citu are dreptate: ceea ce trebuie facut acum este sa se evite dezechilibre bugetare mari, ce ne pot afecta in viitor. Guvernul insa s-ar putea imprumuta. Insa ceea ce e uimitor la noi e faptul ca Guvernul n-are, in realitate, nicio strategie legata de imprumuturi si de folosirea acestor bani. Ei vor merge automat in salariile de la stat, ca PSD doar a promis marirea salariilor la stat, in general vorbind in consum, marind deficitul balantei comerciale si indatorand fara vreun folos tara. Aici nu e vorba de o refacere industriala a tarii, nu asta urmareste acest Guvern, desi ar trebui inceput tinand cont, spre exemplu, de realitatile din Teleorman, judetul sefului PSD, de care acesta nici nu se sinchiseste. Nici modernizarea Armatei nu-i preocupa, desi ar trebui pentru ca avem o obligatie fata de NATO de crestere la 2% din PIB a bugetului pentru Aparare si acest lucru ce se si impune in actualul context international. Banii merg in consum si nimic mai mult – la atat se reduce filozofia economica a cuplului penal Dragnea-Valcov. Fara vreun plan, fara vreo strategie economica viabila. Ce spune Dl. Citu e real: se cauta prin orice mijloace sa se asigure promovarea imaginii PSD si nimic mai mult – de fapt e singurul plan, singura strategie a PSD-ului.
Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor si statisticilor.
Tu ai baga bani intr-o gaura neagra?
E o discutie in spatiul public despre faptul ca destule banci din Romania nu si-ar plati impozitul pe profit. Un interesant articol care pledeaza pentru ca bancile sa nu fie suprataxate l-a scris Dl. Lucian Isar si-l puteti citi aici.
Daca ati observat, actuala guvernare PSD-ALDE a vorbit mai tot timpul de o „suprataxare” pentru ca ce altceva ai putea sa spui despre taxa de solidaritate, impozitul pe cifra de afaceri, desi initial venise cu o viziune cu totul opusa – taieri de taxe si impozite – dupa guvernarea Ponta (PSD) care de asemenea a abuzat de taxe si impozite, adica, sa-i spunem asa, de „suprataxare”.
Problema e ce face statul cu acesti bani.
Inteleg ca somajul e la un minim istoric. Florin Citu spune ca ar fi semnul unei viitoare crize economice. Nu-l contrazic.
Chestia e ca noi tot platim taxe si impozite la stat, suntem in permanenta supusi unui regim de „suprataxare”, chit ca vrem sau ca nu vrem, in schimb nu se vede mare lucru de pe urma acestei cheltuieli pe care o face contribuabilul.
Vedem oare ca avem drumuri, cai ferate, in general spus o infrastructura mai buna si mai performanta? Avem un sistem administrativ mai bun, mai performant si mai putin birocratic? Avem conditii mai bune in spitale? In scoli? Armata e mai bine dotata? Reusim performante in absorbtia fondurilor europene? Si intrebarile ar putea continua…
Pentru ca noi pentru toate acestea platim. Platim si nu vedem din partea statului ca se face ceva cu banii nostri. In schimb vedem sau cel putin asa ni se spune ca somajul este la un minim istoric. Iar in sectorul de stat salariile sunt mai mari decat in sectorul privat.
Lucrurile acestea indica faptul ca sectorul nostru de stat este, in realitate, o mare gaura neagra. Acolo merg banii nostri si dispar. Si sunt sume foarte mari pe care noi le platim statului, fara ca statul sa catadicseasca sa faca ceva pentru noi.
Tu ai baga banii intr-o gaura neagra?
Sectorul de stat a crescut abnorm pe vremea guvernarii Tariceanu (acum la ALDE, formatiune politica de guvernamant alaturata PSD-ului), cand in perioada 2004-2009 numarul functionarilor publici a crescut de la 900.000 cat a lasat guvernarea Nastase la sfarsitul lui 2004, la 1.400.000, sporindu-se deci in 3-4 ani numarul angajatilor la stat cu 500.000 de oameni. Actualmente, din cate inteleg sunt 1.200.000 de oameni, fata de 3.100.000 cati lucreaza in sectorul privat. Unde mai pui ca statul e actionar majoritar la companii de stat nerentabile, ce produc pierderi uriase economiei si pe care statul le sustine din banii contribuabililor.
Or, niciun om de afaceri nu va fi de acord sa finanteze o gaura neagra. Adica o entitate mancatoare de bani, dar nu vezi nimic dupa aceea. Iar sectorul bancar, privat la noi in tara, nu face exceptie de la regula: n-ai sa vezi un CEO de la vreo banca sprijinind ideea finantarii unei gauri negre. Sa finanteze o afacere prin care se produce ceva, de pe urma careia se vede ceva si se castiga bani, asta e altceva si bancile tocmai astfel de lucruri le finanteaza. Dar sa finanteze o gaura neagra, n-as crede.
Guvernul actual, venit la Putere pe baza unui Program mincinos si manipuland populatia, a ajuns intr-o jena si nu prea are bani. Asa ca doreste sa atraga bani foarte multi de pe seama sectorului privat, inclusiv bancile, pentru ca sa poata pune banii in aceasta gaura neagra numita sectorul de stat. Numai ca in felul asta deregleaza economia. Nu mai vorbesc de abuzul pe care statul il face la adresa sectorului privat. Iar ceea ce se intampla cu acesti bani in aceasta gaura neagra, de care ziceam mai sus, se vede si ca sa dau un exemplu: mariri abnorme de salarii in administratie si pensii speciale la stat.
Spre deosebire de Guvernul Ponta, cel actual, de sub obladuirea lui Dragnea, risca sa destabilizeze macroeconomic tara. Ponta n-a facut-o, reusind totusi sa tina in mana echilibrele economice, cu rezultate modeste. Cu actualul se pare ca ne indreptam spre o criza economica.
Chestiunea e ca si somajul si investitiile sunt la un minim istoric in Romania. Productivitatea muncii n-a crescut, in schimb s-a marit foarte mult si brusc salariul minim. Iar statul doreste sa transfere costurile rezultate ori pe seama sectorului privat, ori pe seama populatiei, dar ambele variante sunt extrem de proaste.
Ce se intampla de fapt? Se refuza cu obstinatie modernizarea si restructurarea sectorului de stat. Acest lucru, pe langa faptul ca implica masive disponibilizari de personal, deranjeaza interesele unor mahari. Pentru ca li s-ar taia o importanta sursa de finantare pentru afacerile lor dubioase. Cu alte cuvinte se mentine statu-quo, adica gaura neagra despre care vorbeam mai sus. Si nimeni, niciun investitor privat nu va fi dispus sa-si cheltuiasca banii pentru a o finanta pentru ca asta ar insemna sa-si piarda banii fara niciun folos. Iar statul nu face investitii publice pentru ca investeste in aceasta gaura neagra. Adica cheltuieste fara folos banii contribuabililor. Iar Romania pierde enorm de pe urma unei astfel de stari de lucruri.
Ineficienta statului nostru se vede si in recentele mariri de salarii si anume ca acestea nu au reusit sa opreasca exodul medicilor din tara, un fenomen foarte interesant si curios de altfel, desi unul din scopuri a fost si acesta. Si de aici se poate trage concluzia ca aceasta gaura neagra mananca bani fara sa se vada dupa aceea mare lucru. Decat poate in imbogatirile ilegale ale unora. Sau poate prin huzurul unora de la stat pe banii contribuabililor. Insa pentru tara sau pentru cetatean, pentru contribuabil, rezultatul este negativ.
Nu mai vorbesc de companii de stat care de ani de zile sunt pe pierdere, fara ca statul sa miste un deget in a indrepta cumva aceasta situatie. Nu de alta, dar consecintele unei astfel de stari de lucruri sunt mai intotdeauna defavorabile.
O astfel de gaura neagra, nu doar bancile, dar sectorul privat din tara asta nu e de acord s-o finanteze la nesfarsit, pierzand bani la nesfarsit, blocandu-si astfel propria dezvoltare. Chiar si prin contractarea, de catre stat, de datorii cu scopul de a finanta gaura neagra, prin marirea datoriei publice, sa ne gandim ca tot noi, contribuabilii, va trebui sa platim aceasta datorie cu dobanda, dar fara niciun folos. Vom avea aceeasi tara saraca, de la coada Uniunii Europene!! Cresterea datoriei publice, consecinta a cresterii deficitului bugetar, e facuta pe seama noastra, fara sa fim intrebati. Si pe care tot noi trebuie s-o platim pana la urma. Transferul platilor pe generatiile viitoare, lucru limpede, e de asemenea fara folos. Pentru ca generatiile viitoare nu vor trage niciun folos de pe urma unor datorii mari care merg in gauri negre.
Un partid vandut intereselor straine ostile Romaniei
Inteleg ca se pune de tot felul de manuale, cum ar fi manualul pentru disciplina: Dirigentie, manualul pentru disciplina: „Educatie Fizica si Sport”… Deci, iata, multe lucruri interesante, nu-i asa, in Romania, de cand PSD, cu deja celebrul lor Program de Trei Nule, au castigat alegerile, ademenind electoratul precum Fata Morgana in desert, precum Sirenele pe Ulise!
Mie imi place sa cred ca cel putin Presedintele Iohannis stie cum a venit acest partid la Putere. Nu de alta, dar pe langa faptul ca au castigat alegerile cu un Program mincinos si nefast pentru tara, iata ca acuma da roade rele.
Vorbeam in postarea trecuta de acalmia care pare a fi cuprins, in general vorbind, Romania. Numai ca ce se intampla e realmente ingrijorator. Cel mai ingrijorator lucru, mai ingrijorator chiar si decat Razboiul Informational, e ceea ce se intampla in economia romaneasca – si e vorba de nici macar un an de zile. E vorba de adancirea unor deficite si de faptul ca nu prea se intrezareste cum vor fi finantate aceste deficite.
BNR a atras atentia asupra cresterii deficitului contului curent al balantei de plati, de scaderea importanta a investitiilor directe ale nerezidentilor, de cresterea datoriei externe in perioada ianuarie- mai 2017, fata de perioada similara a anului trecut – v. aici. De asemenea, un alt fenomen foarte ingrijorator consta in cresterea deficitului bugetar, mai mare cu peste 60% decat cel de anul trecut. Dl. Florin Citu, economist si senator PNL, atrage atentia ca executia bugetara e un dezastru, ducand deficitul bugetar la 4% spre sfarsitul anului, „deci mai aproape de cele mai pesimiste estimări” – aici. Toate aceste lucruri negative produc efecte negative in economie, ce vor putea fi simtite dupa un anumit timp. Insa asa cum merge treaba la ora actuala, mi-e teama ca dupa putin timp… Dl. Citu a atras atentia asupra posibilitatii ca economia sa intre in recesiune – domnia sa spune asa: „fara dubiu”, iar evolutiile negative vin parca sa confirme acest punct de vedere.
Una e sa gresesti si alta e s-o faci intentionat si stau si ma intreb daca nu cumva cu premeditare. PSD a venit cu un Program de Guvernare in campania electorala si a castigat alegerile. Un Program care de la bun inceput era nesustenabil. PSD a venit la guvernare, iar rezultatele din punct de vedere macroeconomic sunt cele de mai sus – adica un dezastru, imi pare rau ca trebuie sa folosesc acest cuvant. Au gresit sau au facut-o intentionat? Problema mare este: unde vom ajunge in felul acesta? O recesiune ar insemna, pe langa o slabire generala a economiei, efecte cat se poate de negative pentru populatie, pentru firme. Chiar daca PSD nu si-ar duce mandatul pana la capat si ar veni, sa zicem, PNL la Putere prin alegeri anticipate, a corecta erorile si efectele evolutiei negative de acum e un lucru foarte dificil. Eu cred ca populatia ar trebui sa fie informata corect, macar sa stie ce voteaza. Pierderea controlului fata de echilibrele bugetare, pentru ca asta se intampla acum sub guvernarea pesedista, are in mod sigur efecte negative in sensul ca dezechilibrele ajung in situatia extrem de precara de a nu mai putea fi finantate.
Deocamdata se vorbeste despre crestere economica, insa, asa cum arata Dl. Citu, potentialul de crestere e in scadere. Dansul spune ca Romania „va experimenta foarte curand o criza similara cu cea din perioada 2008-2010”. Insa interesant este ca situatia ar fi putut fi evitata, dar si faptul ca evolutia asta e accelerata de masurile luate de PSD-ALDE, de cand sunt la guvernare. Si atunci de ce trebuie sa accelerezi o evolutie negativa? Si cui foloseste asta?
Trebuie spus pentru unii ca nu Soros guverneaza Romania.
Ci PSD-ALDE.
Si atunci cui foloseste asta: intretinerea si accelerarea unei evolutii negative in economia romaneasca de asa maniera incat sa o impingi spre o criza economica?
Vorbim de razboiul informational – va recomand si eu LARICS – care s-a purtat cam intotdeauna pe mapamond. Insa acest razboi informational n-ar putea face atat rau Romaniei cum il face guvernarea PSD-ALDE. Ba mai mult, actuala guvernare creeaza terenul social fertil pentru ca razboiul informational sa-si faca mendrele in Romania. Ganditi-va numai ce inseamna o noua criza spre care ne indreptam accelerat, prin masurile economice luate de actuala guvernare, ganditi-va la accentuarea saraciei, la valul de falimente, la locuri de munca distruse – terenul fertil in care prinde ceea ce se numeste razboiul informational si manipularea. Chiar imi vine sa cred ca rusii nici nu s-au gandit sa ne faca un rau atat de mare, asa cum ni-l facem noi insine. E un cadou, pe care actuala guvernare il face rusilor, un cadou la care rusii cred ca nici nu sperau…
De asemenea, legat de vestitul Program al PSD un alt lucru de mirare e urmatorul: PSD e cel mai mare partid din Romania. Cu sute de mii de membri. Este imposibil ca intr-o asemenea populatie numeroasa sa nu gasesti niste oameni lucizi, niste economisti competenti – si cred ca PSD are astfel de oameni. Programul de Guvernare l-a facut Liviu Dragnea si Darius Valcov. Doi oameni certati cu legea. Si cu toate acestea, reactiile din interiorul PSD, poate cu cateva exceptii, foarte putine, au fost slabe. Eu stau si ma intreb cum poti sa accepti cu buna stiinta asa ceva… Iar daca o faci, cred ca e rezonabil sa ma gandesc la faptul ca ai o agenda ascunsa. Ce nu poate fi decat contrara intereselor Romaniei.
As dori sa va prezint si alte pareri si am ales editorialul aparut pe 26 iulie in ziarul Bursa:
Pierduţi în oceanul de minciuni
Cornel Codiţă
„Obişnuinţa de a minţi în campania electorală „pe rupte” este, în politica de la noi, un fel de „mistică”. La scadenţa electorală, „politicianul” României intră într-un fel de transă, al cărei efect sigur şi cotropitor este putinţa de a spune cu cel mai serios şi pătruns aer din lume nenumărate şi gogonate minciuni despre ce şi cum va fi lumea, de îndată ce zisul politician şi gaşca lui se vor sui, cu neamuri, prieteni, cunoştinţe şi relaţii, în teleguţa puterii. După mai bine de două decenii şi jumătate de ratate exerciţii democratice, printr-un fel de ironică justiţie a soartei, PSD-ul este primul partid din România post-decembristă serios confruntat cu consecinţele acestei maniere de a aborda relaţia sa cu electoratul, respectiv responsabilităţile sale faţă de guvernare, cea cu care a fost învrednicit, mult mai mult timp şi mai des decît i-ar fi dat dreptul orice criteriu raţional de evaluare a rezultatelor sociale ale acţiunilor sale. „Măreţul” program de guvernare al PSD a fost prezentat, în campania electorală de mai an, ca o un fel de Lamborghini al schimbărilor fulgerătoare, în bine, din societatea românească. Din cauza vitezei, probabil, ori din cine ştie ce alt motiv, nici nu a plecat bine „monstrul” din garajul campaniei electorale, că s-a şi ciocnit, frontal, cu realitatea. Acum, zace în drum, doar un morman de fiare din care nimeni nu mai înţelege nimic, necum să mai poată face din resturile risipite un vehicul capabil de mişcare. Partea încă şi mai rea a poveştii este că abia după oribilul accident înţelegem, ori că, de la început, nimeni nu s-a aflat în scaunul şoferului ori, dacă a fost totuşi cineva, că insul cu pricina era mai ageamiu în conducerea unui vehicul-partid decît ultimul dintre miile de şoferi analfabeţi care şi-au luat cu brio carnetele de conducere auto în România ultimilor ani.
La acest moment de răscruce, în solidă tradiţie leninistă, PSD-ul, ca entitate colectivă, s-ar putea întreba: bine, bine şi… ce-i de făcut? Adevărul este că nu mai e nimic de făcut! Se vorbeşte intens despre înlocuirea la vîrf a lui Dragnea, cu Tudose. O mişcare care l-ar face pe Machiavelli să se ruşineze că a scris Principele, fără să dedice măcar o pagină unei atît de strălucite manevre politice! Dacă am fi trăit într-o ţară cu o Constituţie rezonabilă, în privinţa coerenţei şi a siguranţei mecanismelor esenţiale de guvernare, Preşedintele ar fi fost în postura de a dizolva Parlamentul, chiar după moţiunea de cenzură a PSD împotriva guvernului PSD, care certifică, dincolo şi dincoace de orice îndoială rezonabilă, incapacitatea şi lipsa de pregătire pentru guvernare a actualei formule care deţine majoritatea parlamentară. În acest fel, poate, ar fi fost obligat şi electoratul să regîndească investiţia sa de încredere în partidele competitoare, s-ar fi trezit poate din amorţeala sinistră în care se complace în cei patru ani ai mandatelor parlamentare. Ar fi fost un moment propice pentru a mai sparge baloanele de săpun ale minciunilor cu care politicienii de la noi se joacă, mai inocenţi şi mai lipsiţi de griji decît ţîncii ieşiţi pe tăpşanul inter-blocuri. Ar fi fost un moment necesar să spunem unde se află România, care este starea lucrurilor fundamentale pentru existenţa noastră, individuală şi colectivă: economie, servicii sociale, cultură, civilizaţie urbană, viaţă rurală, politica altora faţă de noi, prieteni şi neprieteni, aliaţi, neutrii şi duşmani, cît şi ce este urgent şi necesar să facem pentru a opri căderea, pentru a începe să readucem starea naţiunii măcar o cîtime mai aproape pe linia de plutire.
Dar, noi nu trăim în acea Românie, de ficţiune. Noi trăim într-una, generic numită reală, în care toate ficţiunile sunt posibile. Aşa cum este posibilă, spre exemplu, continuarea unei guvernări invalidată de propria incapacitate managerială şi politică. Noi trăim într-o Românie în care responsabilităţile Parlamentului se reduc la aprobarea şuşanelelor legislative prin care putem albi păcatele justiţiabile ale aleşilor noştri, ori se pun la cale afacerile personale şi ale găştilor care ştiu regula de aur a prăduirii statului şi a paraîndărătului la buzunarul „tătucului” care a făcut posibilă minunea. Noi trăim într-o Românie în care atribuţiile politice şi instituţionale ale Preşedintelui se reduc la ceea ce domnia sa întreprinde conştiincios, zi de zi, prin birourile şi curţile interioare ale Palatului de la Cotroceni, ignorînd suveran ceea ce se află dincolo de zidurile incintei. Noi trăim într-o Românie în care minciuna a devenit drogul de care majoritatea zdrobitoare a populaţiei este dependentă, pentru că altfel ar fi obligată să suporte consecinţa dureroasă a distincţiei dintre Azi şi Mîine. O Românie în care minciuna a devenit drogul necesar al celor care se joacă cu puterea şi instituţiile ei pentru că, altminteri, nu ar mai putea crede nici măcar ei în materialitatea ficţiunilor despre care susţin zi de zi că sunt programele lor de guvernare şi „politicile” menite să ne facă pe noi „fericiţi”.
Din păcate, nu doar politica, nu doar un partid sau altul, ci noi toţi, ca subiect colectiv al Istoriei, suntem undeva pierduţi într-un ocean de minciună. „
Fiti atenti aici la smecheria cu cresterea salariilor:
România poate deveni singurul stat UE care lasă plata contribuţiilor sociale în sarcina angajatului
Cristina Radu
„România poate deveni singurul stat membru al UE care lasă plata contribuţiilor de asigurări sociale şi de sănătate exclusiv în sarcina angajatului, dacă va fi aplicată măsura anunţată de Ministerul Finanţelor, a anunţat azi firma de consultanţă PwC.
Ministerul de Finanţe a anunţat joi că de la 1 ianuarie 2018, contribuţiile sociale vor fi trecute exclusiv în sarcina angajatului, cuantumul total al acestora urmând să scadă de la 39,25% la 35%, iar nivelul impozitului pe venit se va reduce de la 16% la 10%.
Contribuţiile angajatorilor sunt mai mari decât cele ale angajaţilor în medie, la nivel european. Potrivit PwC, media contribuţiilor sociale suportate de angajator în statele UE este de 23,57%, pe când media contribuţiilor angajaţilor este de doar 13,35%. Executivul doreşte să crească nivelul contribuţiei angajaţilor în România la aproape de trei ori media europeană şi să elimine contribuţia angajatorului, conform PwC.
Raportul arată: „Pentru ca angajaţii să nu fie afectaţi de această creştere a poverii fiscale în sarcina lor, angajatorul ar trebui să le crească salariile brute, potrivit programului anunţat de Guvern cu 22,75%. Conform prevederilor legale actuale, angajatorii din mediul privat nu pot fi obligaţi să modifice nivelurile salariale, decât pentru salariaţii plătiţi la nivelul salariului minim pe economie, contractele de muncă fiind înţelegeri private, statul nu poate impune modificarea lor fără acordul părţilor”.
Mihaela Mitroi directorul departamentului de consultanţă fiscală şi juridică din cadrul PwC România, a declarat: „România ar deveni astfel singura ţară din UE care lasă contribuţiile sociale exclusiv în sarcina angajaţilor. Acest sistem nu se aplică în niciun alt stat membru pentru că implicarea angajatorului în plata contribuţiilor a avut ca scop, încă de la începuturile introducerii, susţinerea anumitor categorii de persoane care beneficiază de ajutor social fără însă a contribui la sistem ca elevi, studenţi, pensionari care beneficiază de asigurarea socială de sănătate fără plata contribuţiei”.
Mihaela Mitroi a adăugat: „Astfel, pot apărea situaţii în care angajaţii vor avea un salariu net mai mic decât în prezent cu circa 22%. Pe de altă parte, aceste efecte vor fi parţial contrabalansate de reducerea impozitului pe venit, de la 16% la 10%”.
Conform firmei, este posibil ca cei mai mulţi dintre angajatori să acopere acest cost suplimentar care va reveni angajaţilor, prin creşterea salariilor. În schimb, nu este obligatoriu ca acest lucru să se întâmple în toate cazurile, potrivit companiei.” (subl. mea)
Stau si ma intreb ce minte pot sa aiba cei care concep astfel de lucruri. Cu alte cuvinte, iti creste salariul, dar de fapt nu ti-l creste. Se muta doar povara fiscala de la angajator la angajat. Iar tu poti sa te trezesti ca ai, pe hartie, un salariu mai mare, dar in mana sa iei chiar mai putin decat salariul pe care il aveai. Pe de alta parte, nu se poate sa nu te intrebi: pentru ce o astfel de masura? „Pentru ca angajaţii să nu fie afectaţi de această creştere a poverii fiscale în sarcina lor, angajatorul ar trebui să le crească salariile brute, potrivit programului anunţat de Guvern cu 22,75%” – sa retinem: pentru ca angajatii sa nu fie afectati, cu alte cuvinte pentru ca sa aiba acelasi salariu, angajatorul trebuie sa creasca salariul brut cu 22,75%!! Numai ca in sectorul privat problema e daca e posibil asa ceva, pentru ca la stat, din cate se vede, orice e posibil: se maresc salarii, nesustenabil, din pix!! Si, la stat, nu-i asa, se pot mari oricat, indiferent de consecinte. Am inteles ca unele primarii au inceput deja mariri record de salarii pana si pentru un portar, mariri care l-ar face invidios pana si pe un profesor universitar!!! „[…] este posibil ca cei mai mulţi dintre angajatori să acopere acest cost suplimentar care va reveni angajaţilor, prin creşterea salariilor” – cu alte cuvinte, angajatorul poate acoperi costul suplimentar care va reveni angajatului pentru ca angajatul sa ajunga sa nu piarda la salariu!! Cu alte cuvinte, nu doar angajatorul este afectat, dar cel mai afectat este angajatul, caruia i s-au promis salarii record!! Nu i s-a spus insa ca le va avea, dar pe hartie!!
Mie mi se pare ca se urmareste intr-un mod intentionat, de catre actuala guvernare, deteriorarea nivelului de trai al cetatenilor experimentand o modalitate pe care NU o intalnim nicaieri in Uniunea Europeana. Lucrul acesta inlesneste Razboiul Informational pe teritoriul Romaniei si in detrimentul Romaniei. Sa ne gandim putin: o populatie care nu doar ca a fost mintita, dar mai e si saracita – e clar ca se induce, premeditat as zice eu, de catre guvern o stare in care gradul de satisfactie al populatiei va scadea, vulnerabilizand populatia. Evident, manipularile care vin din Vecinatatea Estica pot sa prinda mai bine si sa aiba eficacitate mult crescuta daca nivelul de trai din Romania se va deteriora si daca economia va intra in recesiune, cu tendinta de haos social. Florin Citu a atras atentia ca actuala guvernare vrea sa ne scoata din Uniunea Europeana. Manipularea venita dinspre Rusia va urmari sa arate cat de rau e sa fii in Uniunea Europeana, cat de bine era inainte… Astfel de masuri economice pregatesc terenul pentru astfel de manipulari, cetateanul urmand sa se confrunte cu o situatie care va fi in detrimentul sau si pe care nu o va putea s-o indrepte.
Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.
-
Recent
- In interesul superior al copilului!!
- Cand incepem sa intelegem cat de mult valoreaza Constitutia si cat de mult valoreaza libertatea!!
- S-a aprobat reabilitarea podetului din comuna Cutare. In Consiliul Suprem de Aparare a Tarii!!
- 112 nu inseamna Big Brother!
- Precizie de cativa metri…
- Halucinant…
- Va fi razboi?
- „Noi suntem social-democrati”…
- „In Romania, limba oficiala este limba romana” – Art. 13 din Constitutia Romaniei
- Despre candidatul PSD la alegerile prezidentiale
- Un banc!!
- Simbolistica totalitarismului
-
Legături
- WordPress.com
- WordPress.org
- Voxpublica
- Riddickro
- Cristian Patrasconiu
- Geopolitikon – Adrian Cioroianu
- Lumiss22
- Adrian Nastase
- Cristian Preda
- Desculta prin Timisoara
- Mazilu Raluca
- Theodora – Hai ca se poate!!
- Vladimir Tismaneanu
- Adriana Dutulescu
- Brussels Blog
- Corina Cretu
- Alina Gorghiu
- Bibliotecarul
- Ana Birchall
- Miron Mitrea
- Maria Grapini
- Ion Iliescu
- Vasile Dancu
- Stirea press
- Agentia de rating politic
- Gabriela Savitsky
- Keops – mister, perfectiune, frumusete
- Sever Voinescu
- Mihai Gotiu
- Elena Udrea
- Dreapta.net
- Satmareanca
- Traian Razvan Ungureanu – TRU
- Daniel Funeriu
- Lavinia Stan
- Blogosfera Portocalie
- Adrian Paunescu
- Dilema Veche
- Revista 22
- Calin Popescu Tariceanu
- Traian Basescu
- Motanul_Filozof
- Codrin Scutaru
- The Beginning Of The End
- Civitas'99
- Hanul Povestilor
- Maria Diminet
- Victor Ponta
- Anca Bundaru
- Sonya
- Lilick
- Loredana
- Gabriela Elena
- Club 2020
- Roxana Iordache
- Andreea Paul
- Cristina
- Trading Economics
- Adevarul nostru
- Desculta prin Timisoara – WordPress
- Florin Citu
- Lucian Isar
- Gabriela Elena (II)
- Moshe Mordechai
- goodreads
- Opinii BNR