Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Extrem de proasta informarea cetatenilor cu privire la politica externa si de aparare a tarii…

… si din aceasta cauza sa nu ne miram ca apar tot felul de manipulari venite dintr-o anumita Vecinatate Estica si nu numai.

Spre exemplu, recentele alegeri europarlamentare au stat sub semnul unor dezbateri care au privit aproape in exclusivitate doar chestiunile interne, legate in special de guvernare. Aproape – spun aproape ca sa fiu elegant totusi – nimic despre problematica europeana, despre starea actuala a Uniunii Europene, despre politici europene…

PSD a fost extrem de deficitar la capitolul comunicare, in special pe astfel de teme.

Ar trebui sa stim mai multe despre relatiile cu SUA, despre Parteneriatul Strategic cu SUA. De asemenea despre politica NATO, ca doar suntem tara membra, despre pericolele venite dinspre Rusia si nu numai. Ar trebui sa vedem dezbateri despre politica de aparare a tarii. Nu se discuta despre situatia politica din SUA, tara partenera a Romaniei si principalul aliat al nostru, despre ce politica externa promoveaza actuala Administratie de la Casa Alba si care ar fi oportunitatile pentru tara noastra.

Sa fie clar, eu nu spun sa se faca publice documente clasificate, secrete de stat. Sper sa nu se inteleaga asa ceva. Dar cetatenii ar trebui informati in mod corespunzator despre cum stau lucrurile, despre pozitia Guvernului si Presedintiei fata de anumite aspecte ale vietii internationale.

Spre exemplu: ce pozitie are Guvernul Romaniei fata de recentele declaratii facute de Donald Trump, presedintele SUA, inaintea vizitei de la Londra, privind sustinerea Brexitului? Cum ne raportam noi la o astfel de declaratie si atitudine venite din partea Executivului american? Cum ne afecteaza tensiunile dintre SUA si Iran? Sau nu ne afecteaza deloc?

Eu am impresia unui gol de informare a cetatenilor in privinta acestor aspecte importante. Si cand ma refer la „informare”, nu ma refer doar la stirea propriu-zisa, ma refer si la dezbateri pe tema respectiva.

Ce consecinte poate avea ridicarea unei drepte suveraniste si nationaliste si a extremei drepte in Uniunea Europeana? Se rupe Uniunea Europeana?

Ar trebui sa stim mai mult decat balacareala interna despre politica Rusiei. Ce politica duce Rusia fata de Uniunea Europeana. Ce pozitii adopta? Care este, de exemplu, pozitia Rusiei cu privire la Brexit? S-a speculat pe tema asta, cum ca Farage si Marine Le Pen ar primi ajutor financiar rusesc. Cum se face atunci ca Donald Trump incurajeaza Brexitul si l-a numit pe Farage „prietenul meu”, indemnandu-i pe britanici sa-l trimita sa negocieze Brexitul fara nicio conditie?

Care este politica Romaniei fata de Rusia? Cum ar trebui sa privim Rusia? Drept un dusman? Tara prietena? Vreau sa vad argumente pro si contra. In Bucuresti s-au deschis magazine cu specific rusesc, cu produse rusesti. Preturile mi s-au parut cam piperate, ca sa fiu sincer…

Nu s-a vorbit si nu s-a dezbatut nimic cu privire la scandalul Huawei dintre SUA si China, despre ceea ce s-a numit si se numeste „razboiul comercial” dintre SUA si China. Noi cum ne pozitionam? Intreb pentru ca suntem intr-un parteneriat strategic cu SUA si tara membra NATO. Ne afecteaza cumva toate aceste lucruri? Poate nu acum, poate intr-un viitor mai mult sau mai putin departat? Nu ne afecteaza deloc?

De asemena, se vorbeste foarte putin si despre Republica Moldova. Cum intarim legaturile bilaterale? Ce actiuni intreprinde Romania in acest sens? Ce oportunitati de afaceri ar avea un investitor roman care ar dori sa investeasca in Republica Moldova? Se poarta negocieri cu Rusia cu privire la Transnistria si la statutul acestei autoproclamate republici? Care este starea romanilor de acolo, ce actiuni intreprinde Guvernul Romaniei? Sunt eficiente? Cum putem mari eficienta acestora?

Si am dat doar cateva exemple. Dezbaterea pe probleme de politica externa si de aparare e aproape inexistenta in Romania. E o mare greseala! Oamenii ar trebui sa fie corect informati de catre autoritati pentru a preintampina manipularile venite din alta parte. Or, nici Guvernul si nici Presedintia, din motive care, sincer, imi scapa, nu fac lucrul asta.

La noi se fac doar campanii electorale desantate, zgomotoase pentru ca boborul sa mearga la urne sa puna acolo votul unde „trebuie”.

Daca va veti uita pe televiziunile straine, veti vedea astfel de dezbateri. Spre exemplu, la France 24 veti vedea dezbateri cu privire la Africa. Si la CNN exista o emisiune cu privire la continetul african. La noi, nici vorba!

Noi nu stim mai nimic despre ce fac ambasadele noastre. Spre exemplu, principalul nostru aliat este SUA. Care e starea relatiilor culturale intre tarile noastre? Cum putem intari aceste relatii culturale? Ma refer la contacte cu intelectualitatea din SUA, scriitori, oameni de stiinta, mari economisti, contacte la nivel universitar, schimburi de experienta, investitii etc. Fara indoiala, ma refer si la Visa Waiver. Contactele pe linie de securitate sunt necesare, dar nu sunt de ajuns pentru dezvoltarea unor relatii mai ample cu principalul nostru aliat, cu tara cu care avem de multa vreme un Parteneriat Strategic important. Este inadmisibil sa avem doar contacte pe linie de securitate, pe chestiuni militare si pe cele privitoare la Justitie. Vreau sa vad si eu si alte contacte, spre exemplu cu creatorii de moda din Statele Unite. Cu regizorii de film – aici s-au mai facut pasi, dar nu atat cat ar fi trebuit. Cu Hollywood-ul!! Vreau sa vad coproductii romano-americane, as dori din suflet sa vad un actor sau un regizor roman luand un Premiu Oscar!! Vreau sa vad o gala romano-americana de moda la Bucuresti!! Vreau sa vad o colaborare universitara dintre ASE si Universitatea din Chicago sau cu Columbia University cu privire la o tema economica de maxim interes pentru ambele tari sau o cercetare comuna pe probleme de economie. Si exemplele pot continua. Vreau, ca sa mai dau un exemplu, sa vad think-tank-uri comune romano-americane. Vreau sa vad, uite un alt exremplu, mai multe restaurante cu specific romanesc in SUA! 🙂

Suntem o tara francofona. Nu sutem DELOC informati cu privire la acest aspect, la dezvoltarea relatiilor cu Franta. Spre exemplu, am putea colabora cu Franta in domeniul rutier. Si constructii de drumuri, dar vreau sa aud si eu si sa vad o colaborare intre institutii de invatamant si cercetare, spre exemplu o colaborare programatica intre Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti – Faculatatea de Cai Ferate, Drumuri si Poduri si Laboratoire central des ponts et chaussées din Paris. Exista asa ceva? Eu n-am auzit. Daca da, de ce nu stim? E secret de stat? Fara indoiala, vreau sa vad colaborari pe linie tehnica si cu Statele Unite. Spun ca vreau sa vad colaborari care sa aiba un impact pozitiv pentru dezvoltarea relatiilor bilaterale, pentru dezvoltarea tarii noastre – spun deschis si raspicat lucrul asta -, pentru apropierea tarii noastre de Occident, de tarile cu care avem relatii de parteneriat, pentru a fructifica in interesul ambelor parti acest parteneriat. Eu nu percep ca lucrurile se desfasoara in acest sens. Ca ministerul nostru de Externe, ambasadele noastre depun toate eforturile in acest sens. Si nu prea inteleg de ce… Pentru ca asta ar insemna, dupa parerea mea, sa te integrezi in lumea Vestica. Evident, si in cazul colaborarii cu Franta exemplele pot continua fara problema, mai ales ca suntem o tara francofona. Iar Franta e o tara mult mai asemanatoare cu Romania decat am putea banui la prima vedere.

As dori sa inchei prin a spune ca nu ma refer in mod exhaustiv doar la colaborari cu SUA si Franta. Am dat insa aceste doua exemple deoarece cu SUA avem un Parteneriat Strategic si cu Franta pentru ca sutem o tara francofona. Dar sa ne gandim ca avem o diaspora numeroasa in Italia si Spania si as dori sa vad o aprofundare a relatiilor bilaterale. Nu doar: Securitate, Aparare si Justitie, si Politic, desigur. Aceste trei sau patru componente apar in exclusivitate in relatiile noastre bilaterale cu SUA. Or, e o greseala ca nu amplificam aceste relatii. Dar, repet, n-as vrea sa se inteleaga ca e vorba doar de SUA si Franta. Sunt tari importante cu care putem si cu care trebuie sa dezvoltam impreuna relatii mai ample. Am dat exemplul Spaniei si Italiei. Iarasi, n-as vrea sa fie un exemplu exhaustiv. Pentru ca mie mi se pare ca nu fructificam foarte bine calitatea de membru al UE si Partenriatul Strategic cu SUA. Suntem deficitari, avem puncte slabe. Lucrurile ar trebui indreptate.

Recomandare de lectura

Iata ce spune D-na. prof. Lavinia Stan intr-un interviu acordat Europei Libere:

Interview for Radio Free Europe

Se arata ca:

„Many thanks to Dani Citiriga for taking the time for this interview. And thanks to Radio Europa Libera for publishing this piece.

INTERVIU cu prof. Lavinia Stan: „Mi se pare normal ca BOR și toate celelalte biserici să facă lobby”

Lavinia Stan predă științe politice la St. Francis Xavier University în Canada. Cunoaște în profunzime realitățile politice, sociale și academice din România. În privința plagiatelor, crede că aproape 100% provin dinspre serviciile secrete și în general zona militarizată armatei.

 

Suntem la 30 de ani de la Revoluția din 1989. Ca specialist în științe politice și, în particular, în subdomeniul Justiție de tranziție, cum vedeți evoluția României în perioada post-comunistă?

Lavinia Stan: Evoluția nu a fost lineară absolut deloc. Din punctul de vedere al Justiției de tranziție s-a înregistrat progres sau regres în funcție de opțiunile ideologice ale diverselor guverne care s-au perindat pe la conducerea României. La o primă vedere se poate spune că, în cazul României, guvernele cu un aport mare al foștilor comuniști au fost reticente față de un program de redresare a trecutului recent, de recuperare a memoriei comuniste, pe când guvernele care au fost un pic mai independente de tendințele foste comuniste, dacă nu chiar anticomuniste, au avut o mai mare apetență, o mai mare disponibilitate, să considere oportunitatea implementării unor programe de lustrație, de deschidere a arhivelor secrete, de aducere în instanță a foștilor torționari comuniști, de restituire de proprietate, de constituire a comisiilor istorice sau de adevăr.

Din punctul dumneavoastră de vedere, ce i-a lipsit României pentru a deveni o democrație consolidată?

Lavinia Stan: Teoria democratizării, în liniile ei cele mai simpliste, spune două lucruri: pentru a te democratiza, trebuie să ai instituții democratice și cultură politică democrată. Instituțiile se pot crea peste noapte, dar pentru cultura politică democratică trebuie să lucrezi. Câteodată durează o generație, altădată două generații… Câteodată mai mult. Problema în România nu este numai faptul că instituțiile noi post-comuniste nu au fost democrate in totalitatea lor in anii 90 cand s-au regândit, ci faptul că au avut loc schimbări atât de dese, incât instituțiile acestea chiar și când au funcționat in mod democrat nu au avut timp să producă efecte democrate, pentru că s-au tot operat schimbări, mai mici sau mai mari, la structura instituțională. Incertitudinea instituțională, aș spune, a delegitimat democratizarea într-un context în care trebuia să se lucreze să existe certitudine instituțională ca să poți să schimbi cultura politică. De obicei, țările care într-adevăr vor să se democratizeze schimbă instituțiile la începutul tranziției, dar apoi le lasă neschimbate pentru că efectele democrate ale acestor instituții se văd numai în timp. Incertitudinea instituțională ca și incertitudinea legislativă în România a delegitimat instituțiile, iar cultura politică nu a avut experiența cu instituții democrate astfel încât omul de rând să se convingă că „uite domnule, democrația lucrează și pentru mine. Și mie mi-e mai bine decât în comunism”. De-aia s-a ajuns la corupție, de exemplu, care este o problemă foarte, foarte mare în România. Corupția este tot un rezultat al incertitudinii instituționale și legislative. Spre exemplu, când se dau ordonanțe de guvern cu dedicație… Au fost exemple când s-a dat o ordonanță de guvern, a fost publicată în Monitorul Oficial dimineața, s-a făcut privatizare în beneficul lui X și Y politician, după care, după două trei zile, ordonanța a fost anulată, s-a dat o alta care a invalidat-o. Aceasta este legislație cu dedicație care subminează credibilitatea întregului proces democrat.

Read more at: https://romania.europalibera.org/a/interviu-cu-prof-lavinia-stan-mi-se-pare-normal-ca-bor-și-toate-celelalte-biserici-să-facă-lobby-/29965725.html?fbclid=IwAR3zNYhHq67o78gih4A6YHrxcRNAFe-01vWHAseHocLwYd6iwT8XvEUh12w

Recomand citirea integrala si in original a intregului articol si al intregului interviu.

Reclame

iunie 3, 2019 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 10 comentarii

Strategia nationala de aparare

Documentul a aparut pe site-ul presedentiei si, din cate am inteles, este dat spre dezbatere publica. Acesta specifica urmatorul lucru: „Pentru o Romanie care garanteaza securitatea si prosperitatea generatiilor viitoare”. Trebuie sa spun de la bun inceput ca documentul, ca si continut, ma nemultumeste. Chiar si acest aspect din titlu: „… garanteaza securitatea si prosperitatea generatiilor viitoare„. Deci, daca inteleg bine, el este destinat sa asigure acea securitate si prosperitate generatiilor viitoare. Dar cu generatiile actuale cum ramane? Eu inteleg ca acest document se refera doar la generatiile viitoare, nu si la generatiile actuale. Acest aspect este deosebit de important de subliniat! Intrucat, chiar din titlu, deducem ca generatiile actuale nu au securitatea si prosperitatea garantate, ceea ce ma duce cu gandul la ideea ca generatiile actuale sunt cele de sacrificiu, din moment ce strategia se refera doar la cele viitoare, carora, numai lor, le-ar asigura securitatea si prosperitatea.

Mama mea, sa-i dea Dumnezeu sanatate si lumina, spune deseori: „noi am fost o generatie de sacrificiu – am trecut printr-un razboi (cel de-al doilea razboi mondial), pe urma a urmat reconstructia tarii…”. Bine ca nu se taie pensiile pensionarilor!! Acuma si noi suntem, deci, generatie de sacrificiu. Eu ma intreb cum vor fi generatiile viitoare? Tot de sacrificiu pentru generatiile viitoare? Pentru ca judecand inductiv, nu se poate sa nu ajungi sa-ti pui o astfel de intrebare logica.

Tot documentul pare sa fie copiat dintr-o carte (sau dintr-un manual?!). Sa nu fiu inteles gresit: eu nu am spus ca nu e bine ca acest document a fost dat spre dezbatere. In niciun caz nu afirm asa ceva: adica faptul ca este rau ca a aparut documentul.

Presa a facut mult scandal asupra unui punct identificat ca vulnerabilitate, cel privind „fenomenul campaniilor de presa cu scopul de a denigra institutii ale statului scl”. Las la o parte termenii destul de vagi in care este descrisa vulnerabilitatea.  Observam ca se refera doar la „campanii de presa”, nu la altceva. Totusi, ce inseamna a denigra institutii ale statului? Spre exemplu ceea ce spune Traian Razvan Ungureanu pe blog – „Curtea Constitutionala e neconstitutionala„, cand spune despre aceasta: „Pe scurt, în actuala sa înfăţişare, această instituţie ineptă, aplecată spre abuz şi demagogie e în afara legii” – observati ce cuvant extrem de dur foloseste : „in afara legii” – eu ce pot sa spun? Ce putem sa mai spunem? Cand Parlamentul Romaniei era calificat drept o expresie a intereselor bazate pe coruptie a celor 322, si atentie: este vorba de Parlament, adica de institutia fundamentala a statului democratic, a oricarui stat democratic (altfel ne intoarcem la Marea Adunare Nationala), ce poti sa mai spui? Cand o auzi pe Monica Macovei ca spune cu toata gura ca „toti fura„, ce poti sa mai spui? Sunt sau nu sunt acestea denigrari la adresa institutiilor statului? Sunt doar nedumerit, atata tot.

Documentul mai vorbeste, la capitolul vulnerabilitati de dezechilibre bugetare generate de decizii politice gresite, de decalajul de dezvoltare dintre regiunile Romaniei, de tendinte demografice negative si procesul de imbatranire a populatiei, de calitatea scazuta a invatamantului cu efecte in ceea ce priveste deprofesionalizarea populatiei, etc.

Eu as spune chiar mai mult si anume ca o vulnerabilitate serioasa, poate cea mai grava, a Romaniei este cea economica. Faptul ca Romania, la ora actuala, este pe penultimul loc in ceea ce priveste PIB-ul, dintre toate statele europene! Aceasta vulnerabilitate este cea mai profunda. Spre exemplu exista riscul sa nu putem sa implementam cerintele din criteriile de aderare la Uniunea Europeana, datorita acestei vulnerabilitati. Nu avem capacitatea de absorbtie a fondurilor europene destinate dezvoltarii, atat de necesare! Poate ca exista, dar nu am vazut un studiu socio-economic solid, stiintific, care sa explice de ce s-a ajuns in aceasta situatie, care seamana tot mai mult a subdezvoltare, si sa arate ce trebuie facut pentru ca aceasta situatie sa fie indepartata. La toate aceste probleme, solutia pe care o da strategia este „buna guvernare„. Mersi de explicatie, asta o stiam si eu! Ceea ce nu s-a prea realizat, apropo si de dezechilibrele bugetare…

Un alt aspect, legat de vulnerabilitati, este cel legat de faptul ca suntem o societate deschisa. Fac o paranteza si remarc un lucru: superficialitatea care caracterizeaza aceasta strategie!  Deci vorbeste de faptul ca societatea deschisa reprezinta o vulnerabilitate pentru Romania. Atunci ce e de facut? Sa ne transformam intr-o societate inchisa???? Spune ca revolutia informationala este accesibila si noua dar si adversarilor si competitorilor nostrii. Si pe urma tot spune ca depindem de una si de alta. Pai pe globul asta pamantesc exista  tot felul de interdependente, nu? Asa si visul lui Ceausescu era ca Romania sa nu mai depinda de nimeni , de nimic, sa fim intr-o stare de autarhie, etc. Asta vrem? Este evident ca aceste interdependente, pe acest glob pamantesc, exista. Este o utopie demna de o cauza mai buna sa vrei sa nu mai depinzi de nimeni si de nimic si sa consideri interdependentele existente in mod obiectiv o vulnerabilitate si chiar un risc. Ce sa intelegem de aici (cititi fraza de la pagina 12 din document)? Ca am fi mai putin vulnerabili daca nu am mai depinde de accesul la internet, de materii prime, in special la energie, de pastrarea libertatii comertului si de liberul acces la informatii?!! Eu chiar doresc sa cred ca nu am inteles bine aceasta fraza. Toata fraza dealtfel este neclara, nebuoalsa…

Impresia mea este ca documentul vrea sa arate ca ne pasc foarte multe riscuri si amenintari precum si faptul ca avem o sumedenie de vulnerabilitati. Dar, daca tratam problema in felul acesta, trebuie sa ne gandim ca si alte tari pot avea aceleasi riscuri si vulnerabilitati ca cele descrise in document. Deci nu este o situatie caracteristica in exclusivitate Romaniei. Eu as fi dorit sa stiu care sunt acele riscuri si vulnerabilitati caracteristice Romaniei. Pe de alta parte, daca vorbesti de risc, definindu-l ca „probabilitate de a se produce o paguba semnificativa la adresa intereselor, valorilor sau obiectivelor nationale de securitate”, cred ca era necesar ca sa se si masoare aceasta probabilitate. Probabilitatea este o notiune matematica, care se poate masura cifric. Sau toate riscurile si amenintarile de la cap. 6.1 au aceeasi probabilitate de a produce o paguba semnificativa? Se vorbeste in termeni de risc si amenintare de „fragilitatea sistemului financiar international”. Dar acest risc este caracteristic numai si numai Romaniei? Care este probabilitatea ca acest risc sa produca pagube semnificative Romaniei in viitor, pe termen lung, scurt, mediu? Sau in ce masura acest risc este mai periculos decat, de pilda, spionajul? Daca documentul nu ofera (pentru ca poate oferi?!!) raspunsuri la aceste intrebari, atunci nu se poate face o evaluare serioasa a acestor riscuri. Defapt, ceea ce se spune in cap. 6.1 sunt lucruri pe care le cunoaste toata lumea, ce sa mai… Documentul nu arata nici care este cea mai grava vulnerabilitate si cel mai grav risc la care este expusa Romania. Sunt insiruite toate acolo, la gramada! Ar fi trebuit sa vorbeasca si de inundatii, care chiar ca provoaca pagube imense, chiar si morti. Apropo de acest risc, foarte real, inundatii au fost si in trecutul recent la noi. Ce masuri de prevenire si combatere a efectelor catastrofale au luat guvernele pana acum? De observat ca inundatiile se manifesta cam in aceleasi zone – Moldova este din nou grav afectata! Acolo nu este nici de joaca si nici de gluma: mor oameni!! Strategia ne ofera solutia: buna guvernare. Atunci, in mod logic, ar trebui considerate guvernele drept o vulnerabilitate cu potential de risc ridicat!

Documentul este plin de generalitati. Eu am incercat, dupa modestele mele puteri, o parere critica asupra acestuia.

Voi reveni.

Update

Eu nu spun ca documentul nu are si parti bune. In ansamblu el este interesant totusi. Exista abordari moderne, cum ar fi cea legata de managementul crizelor. Nu-mi place cum este structurat. Dupa parerea mea, o strategie nationala de aparare trebuia sa includa o clasificare a riscurilor si vulnerabilitatilor. Adica, spre ex, sa identifice care sunt riscurile si vulnerabilitatile pe termen scurt, care pe termen mediu, care sunt acestea pe termen lung. Este important de stiut acest lucru deoarece pentru rezolvarea acestor probleme se consuma resurse financiare de la bugetul de stat (si asa deficitar). Deci trebuiau stabilite prioritatile (ca sa fiu mai clar: ceea ce e prioritar!). Un alt aspect important (poate nementionat din motive lesne de inteles) este urmatorul: care sunt riscurile si vulnerabilitatile care pot afecta cel mai grav Romania – cele care tin de cauze externe Romaniei sau cele care tin de cauze interne? Aspectul acesta este deosebit de important, cu mult mai important decat am putea sa credem unii dintre noi. Au fost perioade din istoria patriei noastre cand tara a avut mult mai mult de suferit datorita unor cauze strict interne, decat unor cauze externe. Spre exemplu in perioada care a urmat domniei lui Alexandru cel Bun in Moldova, cand la domnie au urmat nevrednicii sai fii… O tara prospera, infloritoare, sigura (drumurile erau sigure, talharii nu prea indrazneau sa atace), a ajuns in cea mai neagra si incredibila mizerie datorita luptelor interne pentru putere intre fiii marelui domnitor, fara ca tara sa fie atacata din exterior!!! Lucrul acesta s-a intamplat si in Tara Romaneasca, dupa domnia lui Mircea cel Batran, tot din luptele interne pentru putere.

Revenind la document, acesta releva faptul ca „pentru urmatorii ani Romania nu percepe o amenintare militara directa” si ca „apartenenta Romaniei la NATO si UE, ca si cooperarea internationala in domeniul apararii sustin capacitatea si credibilitatea apararii Romaniei”. Un lucru cat se poate de bun, fara indoiala!

Totusi, cred ca ar trebui identificat foarte clar ce reprezinta risc si vulnerabilitate si ce nu reprezinta risc si vulnerabilitate. Pot fi si aparente, iar in cazul in care aceste lucruri nu sunt identificate exact intr-o strategie pot aparea confuzii profund daunatoare. Spuneam si mai sus ca daca riscul e definit ca probabilitate, atunci aceasta ar trebui masurata. Voi da inca un exemplu: cat de expusa este bunaoara Romania la fenomenul terorist? Acest flagel este, fara indoaiala, unul periculos, si trebuie luptat impotriva lui. Insa putem observa ca fenomenul s-a manifestat pregnant in anumite tari doar ( de ex: SUA, Spania, Marea Britanie, Rusia, Israel). Ceea ce este relevant pentru o tara s-ar putea ca pentru o alta sa nu fie atat de relevant. Rusia, spre ex, are de multa vreme probleme in zona Caucazului si a Marii Caspice. Cecenia este un exemplu pe care il stim cu totii. Vreau sa arat ca sunt cauze specifice tarii respective, determinate de conditii istorice, politice, sociale, economice, de probleme de ordin religios, etc. Ceea ce vreau sa spun este ca aceste riscuri si vulnerabilitati trebuie corect evaluate si estimate din punctul de vedere al relevantei, al importantei lor (spuneam si mai sus despre clasificarea acestora, iata aici un alt tip de clasificare: in functie de importanta, relevanta), pentru a se lua masurile corecte de combatere. Evident, exista cauze si potentiale cauze, insa eu cred ca politica pe care o ducem trebuie  sa fie de asa maniera incat sa nu cauzam riscuri si vulnerabilitati.  Un alt aspect este cel de identificare a resurselor pentru a mentine un sistem de aparare eficient. Mentenanta sistemului cat si imbunatatirea lui continua sunt aspecte deosebit de importante. Altminteri strategia exista si ramane doar „pe hartie”.  Iata de ce am spus ca problema economica are la noi (si nu numai la noi) o importanta majora. Pentru ca o tara cu economia slaba este vulnerabila. Saracia provoaca foarte multe probleme, mari si mici. Dar si cele marunte daca se aduna… Trebuie sa-ti si poti permite sa realizezi tot ceea ce ti-ai propus intr-o strategie. Nu este vorba numai de resursele umane. Este clar ca si acestea sunt importante. Dar e vorba de resurse financiare, economice. Consider ca aspectul economic al tarii ar trebui sa fie o prioritate.

iunie 30, 2010 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu