Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Cum vad eu lucrurile si ce nu inteleg…

S-ar putea sa gresesc, dar am sa va spun cum vad eu lucrurile… Eu am inteles ca efectul trecerii contributiilor de la angajat la angajator taie de fapt salariile si de asemenea am inteles ca inflatia a crescut peste asteptari si previziunile sunt ca inca va mai creste. Lucru care va deteriora puterea de cumparare si nivelul de trai al romanilor. Un articol edificator – aici.

Acum sa ma explic in legatura cu ce nu mi-e clar. Cresterea economica pe consum si marirea deficitelor a inceput din 2016, sub Guvernul Ciolos – v. aici. Atunci a crescut salariul minim peste productivitatea muncii si s-au facut doua rectificari bugetare pozitive cand trebuiau sa fie negative intrucat veniturile la buget scazusera fata de perioadele similare din 2015. Acum veniturile fiscale au scazut cu 1,1 puncte procentuale fata de 2016, desi a crescut inflatia – v. aici.

Evident, 2016 nu e acum 1000 de ani. De aici rezulta un lucru: ca in economia romaneasca, desi avem cresteri economice record, trendul veniturilor fiscale este de scadere. Daca in 2016 au scazut fata de 2015 si in 2017 au scazut fata de 2016, judecand inductiv, pentru ca economia e supusa unor legi, ar rezulta ca veniturile fiscale vor scadea si in 2018 comparativ cu 2017.

Stau si ma intreb daca PSD-ALDE a luat in calcul ipoteza asta. Pentru ca s-a vazut ca inflatia, desi a crescut, veniturile s-au diminuat. Atunci de unde vor lua banii…? Spre exemplu pentru cresterile salariale din sectorul bugetar. Pentru ca taierea salariilor e doar efectul pe care il va resimti angajatul, dar salariul brut va creste si pentru asta trebuie sa ai venituri mai mari. Cu alte cuvinte, poti avea pentru la anul o inflatie mai mare, dar sa ai venituri mai mici la buget.

Ei, vreau sa vad si eu cum va rezolva PSD-ALDE aceasta problema!!

Ca asta inseamna sa-si puna toate sindicatele in cap, sa-si nemultumeasca grav propriul electorat. Nu mai vorbesc daca vor creste salariul minim la 1900 de lei, tot peste productivitatea muncii. Lucrul asta induce instabilitate politica si proteste in societate.

Pentru ca PSD-ALDE ca sa poata avea o guvernare stabila, trebuie sa dispuna de veniturile la buget necesare.  Nu mai vorbesc de faptul ca aceasta crestere de 8,8% in trim. III anunta aproape sigur o criza in curand. Cu atat mai mult cu cat avem un minim istoric legat de cheltuielile de investitii.

Ceea ce e ciudat e faptul ca, desi veniturile la buget au scazut, PSD-ALDE anunta pentru 2018 bugete tot mai mari, spre exemplu cel pentru Invatamant – cel mai mare din ultimii 10 ani!! Nu mai vorbesc de faptul ca promit cresteri salariale tot mai mari… Si asta in vreme ce deficitele se maresc, spre exemplu deficitul comercial la produse agroalimentare care a crescut de peste doua ori in primele 8 luni ale anului

O motiune de cenzura se impune! Inteleg ca ar putea vota pentru si o parte din cei din PSD. Pentru ca motiunea sa treaca este nevoie de 233 de voturi. PNL si ALDE se cearta pe tema titlului motiunii, dar Varujan Vosganian a dat de inteles ca motiunea nu va treceInsa este important ca aceasta motiune sa nu fie respinsa pentru a se evita plonjarea tarii intr-o criza economica. Parerea mea este ca e putin probabil sa se intample asa ceva… Nu prea sunt optimist, dar, evident, PNL trebuie sa incerce. Titlul motiunii, daca asta e problema celor din ALDE, poate fi schimbat. Ma intreb daca cei din ALDE constientizeaza ce efecte au politicile duse pana acum. Adoptarea motiunii de cenzura ar putea fi benefica si pentru PSD-ALDE. Sigur, nu schimba majoritatea in Parlament, dar ar oferi timp de reflectie si inlaturarea masurilor proaste luate. Pentru ca eu nu cred ca PSD-ALDE are o evaluare lucida a acestor masuri si a politicilor pe care vor sa le promoveze, care in cel mai bun caz creeaza incertitudine. Ei ar trebui sa inteleaga faptul ca tara a intrat intr-un trend nociv din punct de vedere economic, pe care l-au sustinut inca din 2016 in Guvernul Ciolos, si care trebuie stopat! Stopat la timp si cat mai e timp! Sper sa inteleaga lucrul asta.

Asa cum se prezinta Parlamentul, PSD-ALDE au impreuna la Senat si Camera Deputatilor 244 de parlamentari. Toata Opozitia, 174 de parlamentari. UDMR are 9 parlamentari la Senat si la Camera Deputatilor avem: UDMR – 21 parlamentari, Minoritatile Nationale – 17 parlamentari. Se vede ca Opozitia, impreuna cu Minoritatile si UDMR fac in total 221 de parlamentari. In acest caz ar mai trebui 12 parlamentari de la PSD-ALDE. Motiunea e semnata de 148 de parlamentari. In legatura cu UDMR si Minoritati iata ce precizeaza acest articol Mediafax:

” […] Însă şirul succeselor PNL s-a oprit aici. Întâlnirea cu grupul minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor nu a adus decât promisiunea că membrii grupului vor analiza textul moţiunii, text pe baza căruia vor lua o decizie. „A fost o discuţie, nu o negociere (…) Am să le transmit colegilor mei textul moţiunii şi vom avea o şedinţă luni în care vom analiza acest text. Dincolo de chestiunea punctuală a moţiunii a fost o discuţie foarte bună pe teme foarte diverse”, a declarat deputatul Varujan Pambuccian, liderul de grup al minorităţilor.

Convorbirile de marţi cu conducerea UDMR s-au dovedit fără rezultat pentru liberali, în pofida argumentelor lor „Indiferent de etnie este în interesul cetăţenilor acestei ţări să facem ca prosperitatea să ajungă mai repede şi mai mult la nivelul cetăţeanului de rând. Şi românii şi maghiarii îşi doresc exact exact acelaşi lucru. Discuţia cu dl Hunor Kelemen a fost ca în urma consultării cu colegii din UDMR să se poziţioneze faţă de acest demers al Opoziţiei (…) Vor discuta cu colegii din UDMR pentru că domniile lor consideră că sunt şi unele măsuri bune care s-au luat în actuala guvernare. Probabil că vor face o analiză temeinică şi vor decide în consecinţă”, a spus Raluca Turcan.

A doua zi însă, preşedintele Uniunii, Kelemen Hunor, a anunţat că parlamentarii UDMR nu vor semna textul moţiunii de cenzură, invocând deschis declaraţii ale lideri ai PNL percepute ca ostile faţă de minoritatea maghiară. „Relaţia UDMR-PNL e o relaţie care în acest moment e destul de încărcată de nişte declaraţii din partea colegilor de la PNL. Nu poţi să chemi moţii şi să spui să fie pregătiţi la Ţebea că vor fi chemaţi iarăşi în luptă împotriva maghiarilor, nu poţi spune ca şef de partid aşa ceva, iar apoi să ceri voturile noastre”, a spus Hunor pentru MEDIAFAX.

Totodată, liderul UDMR a precizat că, matematic, nu există suficiente voturi în opoziţie pentru a trece moţiunea de cenzură, chiar dacă se iau în calcul şi membrii Uniunii. „Pe noi ne interesează cine va fi premierul, cu ce program de guvernare vin şi în ce direcţie vor să ducă ţara. Cu noi, fără noi, deci eu nu discut portofoliul, nu discut intrarea la guvernare, nu asta este important, dar vreau să ştiu în ce direcţie vor să meargă. Ei au spus că asta după vot, le-am spus: măi, nu merge aşa, după vot, ci discutăm înainte”, a susţinut Kelemen Hunor.

De asemenea, liderul maghiar a precizat că PNL a refuzat să le prezinte aceste aspecte. „Ei nu au spus sau nu o să spună despre aceste aspecte şi le-am spus că în acest moment nu există condiţiile pentru a ne pregăti o acţiune politică comună. Dar eu nu am nimic împotriva moţiunii de cenzură. Cum vom vota, vom vedea. În acest moment, e o altă discuţie, dar nu vom semna şi nu vom fi alături de PNL în această iniţiativă”, a conchis Kelemen.

Nici la discuţia cu deputaţii neafiliaţi nu s-a obţinut o promsiune fermă de susţinere din partea acestora, însă ulterior Daniel Constantin (Partidul Pro România) a anunţat că el va vota moţiunea. În schimb, cei din Pro România au asigurat PNL că vor susţine demersurile de revocare a lui Liviu Dragnea din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor şi au susţinut că aceeaşi procedură ar trebuie iniţiată şi la Senat, vizându-l pe Călin Popescu-Tăriceanu.””

Deci nimic clar. E cam „nu”, nu cam „da”, ca sa fac un joc de cuvinte… Pe de alta parte se pune, desigur, intrebarea cine va raspunde daca „reforma fiscala” esueaza… Si e vorba de 4 milioane de oameni care lucreaza in mediul privatConfederatia Patronala Concordia atrage atentia ca Ordonanta 82/2017 care ii obliga pe toti angajatorii din Romani asa initieze in termen de 30 de zile calendaristice negocieri colective pentru trecerea contributiei de la angajator la angajat risca sa blocjeze economia. La toate acestea ciudat e raspunsul lui Liviu Dragnea, citez si articolul vizualizat putin mai sus aparut in Ziarul Financiar:

„După zile întregi de absenţă Liviu Drag­nea, liderul PSD, a susţinut ieri că partidul să luptă în acest moment cu „adversari nepolitici implicaţi ilegal în lupta pentru putere“ dar că „PSD nu va da înapoi“. Cine sunt aceşti adversari el nu a spus, dar premierul a acuzat săptămâna trecută companiile şi băncile străine că sunt în spatele protestelor de stradă la adresa modificărilor din Codul fiscal.”

Omul acesta ignora total toate aceste temeri si avertismente cat se poate de justificate. „PSD nu va da inapoi”… Insa nu inteleg de ce Dl. Dragnea nu ia in considerare ca ar putea, mergand inainte, sa intre cu capul in zid. Dl. Dragnea isi defineste gresit dusmanul. Cel mai mare dusman al PSD-ALDE e faptul ca scad veniturile fiscale. PSD nu a prezentat o strategie in acest sens si nu ia in considerare marirea deficitelor. Daca PSD-ALDE nu intelege bine aceasta problema, riscul e al unei prabusiri politice in 2018. Interesant este ca sunt foarte putini in PSD care iau atitudine. Iar Dl. Dragnea nu ia in considerare deloc costurile politice ale unei asemenea conduite politice, care nu-s de neglijat.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Anunțuri

Noiembrie 19, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Oamenii nu sunt lamuriti cum stau lucrurile. Sa ne aducem aminte ce a facut Guvernul Ciolos ca sa intelegem mai bine cum merg lucrurile pe la noi…

Sigur, acum e la moda, si nu pe nedrept, critica la adresa PSD-ALDE si la Guvernul Tudose. Insa pentru a vedea cum merg de fapt lucrurile si cum s-a pornit cresterea nesustenabila pe consum ar trebui sa ne intoarcem la Guvernul Ciolos si sa ne amintim ce masuri la luat. Fac o paranteza ca sa spun ca, probabil, multora nu li se pare mare lucru. Totusi, nu e chiar asa. Anul 2016 a fost unul electoral si populismul a inceput sa-si spuna cuvantul.

In primul rand as spune ca a avut loc o marire cu 200 de RON, fara legatura cu productivitatea muncii, a salariului minim – v. aici – si doua rectificari bugetare cu scopul clar de a stimula, tot nesustenabil, consumul.

Iata ce spunea Florin Citu la vremea respectiva si e important sa citim pentru ca sa intelegem bine:

Dupa cum spuneam, guvernul Ciolos ignora informatia oferita de 2007/2008

August 10, 2016

„Va aduceti aminte ce s-a intamplat cu deficitul bugetar in 2009? Nu? Va spun eu. Aproape s-a triplat. De ce? va spun tot eu. Il mai tineti minte pe Dl Tariceanu? Da? ok. Domnia asa a angajat vreo 400 mii oameni la stat pe salarii mult mai mari decat in piata. Am inteles ca domnia sa le spunea “experti” si era musai sa fie platiti foarte multe pentru ca altfel riscam sa ii fure companiile straine (am mai auzit eu asta undeva? )

Buuuuun. De ce va zic eu asta? Pai in timp ce asistam la o lupta in declaratii intre actuali si fosti ministri (mai soft asa ca nu se stie cand ii pune viata sau partidul sa lucreze impreuna), baietii si fetele de acolo cresc salariile la 7.8% din PIB.

Va si aud. Pai e rau? Da. Foarte, foarte rau. Al dracului de rau. In 2007 erau la 6.5% din PIB si in 2008 au ajuns la 8.4% din PIB DOAR pentru ca a scazut PIB-ul nominal in trimestrul 3. Acum PIB-ul CRESTE.

Ok. Nu o spune BNR. Nu o spune Consiliul Fiscal. O spun eu. Ce se intampla cu evolutia salariilor la stat vs productivitate este o crima pentru viitorul economiei si al nostru. Gata. Am spus-o. Acum nu am cum sa o retrag.

Sa va spun cum se va intampla. Intr-un an, doi, trei in timp ce salariile la stat mai cresc ca procent din PIB, economia o sa incetineasca ritmul de crestere. Implicit o sa ai un deficit bugetar mai mare (nu intru in detalii, trust me, asa o sa fie). Acel deficit mai mare o sa fie nevoie sa fie finantat. Si ai doua variante- taxezi generatia curenta sau pe cea viitoare (imprumuturi). Avem o singura sansa sa aruncam taxele pe aia din viitor (treaba lor frate, sa se descurce)- sa nu incetineasca economia atunci incetineste si economia globala. Daca se intampla asa, ghinion pentru noi. O sa platim taxe mai mari.

Hmm oare am prevazut asa ceva despre acest guvern anul trecut? ia vedeti aici:

https://florincitu.wordpress.com/2015/11/27/guvernul-ciolos-ignora-experienta-din-20072008/

https://florincitu.wordpress.com/2015/12/21/nimeni-nu-se-asteapta-la-o-vizita-de-la-inchizitia-spaniola/

https://florincitu.wordpress.com/2015/12/07/bugetul-pentru-2016-incalca-legea-responsabilitatii-fiscale-si-este-nesustenabil/

https://florincitu.wordpress.com/2015/11/18/deficite-livreaza-oricine/

https://florincitu.wordpress.com/2015/11/17/deficitele-mari-si-in-crestere-submineaza-cresterea-economica/

Guvernul Ciolos ignora experienta din 2007/2008

„Cresterea cheltuielilor, in special cu salariile, a dus la un deficit din ce in ce mai mare in 2007 si 2008. In 2009 scaderea veniturilor si rigiditatea cheltuielilor (nu puteai sa tai salariile) a dus la un deficit bugetar record ca procent din PIB si Romania a intrat in default intern. O sa auzim ca de data aceasta lucrurile stau diferit.

O sa auzim ca ei sunt experti si stiu mai bine. Dar nu este asa. Astazi economia eate mult mai fragila. In 2009 datoria publica era la 13% din PIB astazi este la 40% din PIB. Pentru a nu repeta experienta 2009-2010 guvernul Ciolos trebuie sa livreze surplus la buget in 2015 si 2016.

bgdef2016.001

Raport asupra rectificarilor bugetare din 2016

„Raportul poate sa fie accesat aici raportciturectificaribugetare2016

Raport asupra rectificarilor bugetare din 2016

Florin V. ţu

14 Ianuarie 2017

Bucuresti, Romania

Structura Raport

I. Scurt istoric al situatiei economice in 2016

II. Analiza economica obiectiva a rectificarilor bugetare din 2016

III. Considerente de alta natura legate de rectificare bugetara din 23.11. 2016

IV. Implicatii generate de declaratiile politicienilor

V. Concluzii

VI. Propuneri

I. Scurt istoric al situatiei economice in 2016

In primul semestru din 2016 produsul intern brut s-a majorat cu 5,2% ca urmare a contribuției pozitive a cererii interne (7,3 %). Cererea internă s-a bazat, în principal, pe creșterea consumului populației cu 10,2%. Formarea brută de capital fix (investiţii brute) s-a majorat cu 7,4% faţă de semestrul I 2015. Creşterea investiţiilor brute a fost mai evidentă în trimestrul II (+10,7%), fiind cu peste un punct procentual superioară celei a consumului final (9,6%).

Exportul net a contribuit negativ la creşterea reală a produsului intern brut cu 2,1 procente în condiţiile majorării exporturilor de bunuri şi servicii cu 7,0% şi a importurilor de bunuri şi servicii cu 11,6%.

Pe latura ofertei este de evidenţiat creşterea valorii adăugate brute din toate sectoarele economice: agricultură (10,1%), servicii (7,0%), construcţii (4,9%) şi industrie (1,8%). Impozitele nete pe produs s-au majorat cu 2,9%.

La nivelul primelor 11 luni ale anului curent volumul producţiei industriale s-a situat cu 0.4% peste nivelul realizat în aceeaşi perioadă din 2015.

În primele 11 luni ale anului 2016, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 3441 milioane euro, comparativ cu 1237 milioane euro în perioada ianuarie – noiembrie 2015;. Investiţiile străine directe au totalizat 3 928 milioane euro.

În 2016 comparativ cu 2015, preţurile de consum s-au redus, în medie, cu 1,55%. Inflaţia anuală a înregistrat în luna decembrie o rata de -0,55%.

În prima parte a lunii august 2016 a fost aprobată Ordonanța Guvernului nr.14/2016 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2016. Ca urmare a acestei rectificări bugetare estimarea deficitului bugetului general consolidat pe anul 2016 s-a menținut la nivelul de 2,8% din PIB în termeni cash. A doua rectificare bugetară pe anul 2016 a tinut de cont analiza rezultatelor bugetare pe perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2016: un deficit de 3,7 miliarde lei, respectiv 0,49% din PIB.

Cheltuielile bugetului general consolidat au crescut în termeni nominali cu 4% față de aceeași perioadă din anul precedent.

Veniturile bugetului general consolidat au fost cu 2% mai mici în termeni nominali față de aceeași perioadă a anului precedent.

Deficitul bugetar pentru 2016 este estimat la 2.6% din PIB mai mic decat cel bugetat de 2.8%. din PIB.

II. Analiza economica obiectiva a rectificarilor bugetare din 2016

Rectificarile bugetare au fost folosite de cele mai multe ori politic. Acestea au reprezentat mereu un instrument politic puternic, mai ales in anii electorali.

Totusi, exista si un rationament economic pentru a face aceste rectificari in timpul unui an fiscal. Nimeni nu poate sa estimeze perfect viitorul. In timpul anului, din mai multe motive, executia bugetara poate sa difere de cea prognozata, aprobata in Parlament. Diferente pot sa apara atat la cheltuieli dar mai ales la venituri. Astfel, venituri mai mari decat cele estimate pot sa fie distribuite catre plata datoriei publice sau cresterea unor cheltuieli publice- rectificare pozitiva. In cazul unor venituri mai mici decat cele estimate se pot lua doua deicizii: sa termini anul cu un deficit bugetar mai mare sau sa faci rectificari in timpul anului prin care reduci din cheltuieli ( rectificare negativa).

In 2016 au fost facute doua rectificari bugetare, OG nr.14/10.08.2016 si OUG nr.86/23.11.2016, ambele pozitive.

1) Rectificare bugetara OG nr.14/10.08.2016

Executia bugetara pana la acel moment nu justifica, din punctul meu de vedere, o rectificare bugetara pozitiva. Veniturile bugetului consolidat erau sub cele obtinute in aceeasi perioada a anului 2015. Veniturile fiscale pe primul semestru erau peste nivelul bugetat cu 2 puncte procentuale dar mai mici decat cele obtinute in aceeasi perioada a anului 2015. Veniturile nefiscale erau cu 9,0% sub programul de încasări aferent semestrului I și cu 6,6% mai mici comparativ cu încasările din semestrul I 2015.  Performanta slaba la nivelul bugetului consolidat este rezultatul performantei foarte slabe la nivelul veniturilor nefiscale dar mai ales la capitolul “Sume primite de la UE in contul platilor efectuate si prefinantare” (fonduri europene).

Avand in vedere ca executia bugetara nu justifica, in opinia mea, o rectificare bugetara pozitiva guvernul a folosit un lucru pe care l-am vazut si condamnat si la alte guverne- a majorat estimarea de venituri pentru intreg anul 2016. Estimarea de venituri suplimentare se baza, totusi, la acel moment pe cateva elemente credibile : crestere economica mai mare decat estimata initial, venituri fiscale mai mari de pe urma cresterii economice mai mari.

Trebuie remarcat ca aceasta rectificare bugetara prezinta foarte clar si transparent de ce a fost necesara, “Adoptarea unor acte normative care au prevederi referitoare la majorări sau modificări salariale”. Din punct de vedere macroeconomic consider ca a fost o decizie gresita. Au fost crescute cheltuilelile permanente pe baza unor estimari de venituri mai mari in timp ce executia bugetara era sub asteptari  (vezi https://florincitu.wordpress.com/2016/08/12/nimic-nu-este-gratuit-totul-are-un-cost-real-sau-de-oportunitate/  .)  Astfel, poate nu in anul 2017 dar in urmatorii ani exista probabilitatea foarte mare ca o parte din aceste cheltuieli permanente sa fie taiate.

Rectificarea bugetara pozitiva OG nr.14/10.08.2016 nu se justifica, in opinia mea, daca se lua in considerare evolutia executiei bugetare pana in acel moment. Dar a fost o rectifiare bugetara facuta transparent si care a prezentat in detaliu motivele care au stat la baza cresterii cheltuielilor publice. In acelasi timp, chiar daca estimarea veniturilor pentru 2016 era opimista, avand in vederea ca mai erau 4 luni probabilitatea ca aceasta estimare sa fie realizata era relativ mare.

2) Rectificare bugetara OUG nr.86/23.11.2016

Pe 23 noiembrie 2016 guvernul a anuntat a doua rectificare bugetara pentru 2016. La fel ca si rectificarea din august 2016 si aceasta era una pozitiva in sensul ca erau crescute cheltuielile si veniturile la bugetul consolidat.

Aceasta rectificare bugerara a surprins in primul rand prin faptul ca venea cu o luna inainte de incheierea anului 2016. In acest capitol din raport ignor faptul ca a fost facuta in plina campanie electorala.

Rectificarea bugetara pozitiva din 23.11.2016 porneste de la o situatie a veniturilor bugetului general consolidat asumata de 2% sub anul precedent. La aceea data se stia deja ca la 31 Octombrie 2016 veniturile din fondurile europene erau cu 9.000 milioane mai mici fata de suma bugetata pentru 2016. Mai mult, avand in vedere ca rectificarea bugetara se face in ultimele zile ale lunii noiembrie 2016 este evident ca existau deja date pentru primele 2 saptamani ale lunii si se stia ca situatia veniturilor din fonduri UE nu se imbunatatea. Din contra.

O rectificare bugetara pozitiva inseamna ca in timpul anului guvernul creste, peste ceea ce era bugetat, cheltuielile pentru anumite ministere. Acest lucru se poate face, se justifica, doar daca exista venituri mai mari la buget. Datele arata ca veniturile la buget per total erau sub cele bugetate, in special cele de la fonduri UE. Astfel pentru a face o rectificare bugetara pozitiva era nevoie de estimari de venituri mai mari pana la sfarsitul anului.

Rectificarea bugetara pozitiva din 23 noiembrie 2016 sustine cheltuieli mai mari pe baza unor estimari de crestere a veniturilor tocmai in sectorul unde deja exista o nerealizare de 9 miliarde lei: “Principalele venituri ale bugetului de stat care se majorează în urma rectificării bugetare sunt:- sume primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări aferente cadrului financiar 2014-2020: +1.090.6 milioane lei”;. Asta insemna ca in luna decembrie 2016 veniturile din sume primite de la UE si alti donatori in contul platilor efectuate ar fi trebuit sa creasca cu 10 miliarde lei.

Estimarile de incasari vin de obicei de la ministere. Totusi, in viziunea mea, nu exista niciun scenariu in care un sector unde in primele 11 luni executia bugetara arata venituri cu 95% mici decat cele bugetate sa treaca la o executie bugetara de 110% in luna 12-a. Mai ales cand vorbim de aproximativ 11 miliarde de lei. Aceasta ipoteza pe care s-a bazat rectificarea bugetara din noiembrie 2016 trebuie explicata deoarece fara aceasta estimare de venituri mai mari la “Sume primite de la UE in contul platilor efectuate si prefinantare” rectificarea bugetara din nu s-ar fi putut face. 

 

Rectificarea bugetara pozitiva OUG nr.86/23.11.2016 nu se justifica, in opinia mea, avand in vedere datele despre evolutia executiei bugetare prezentate public pana in acest moment. Fata de rectificarea bugetara din August 2016 aceasta rectificare a fost mai putin transparenta si ridica mai multe semne de intrebare. Aceste semne de intrebare apar mai ales in legatura cu estimarile de venituri fara de care aceasta a doua rectificare nu ar fi fost posibila.

In sectiuna VI Propuneri din acest raport nominalizez persoanele care trebuie audiate pentru a putea intelege ipotezele care au stat la baza acestor estimari.

III. Considerente de alta natura legate de rectificare bugetara din 23.11. 2016

A doua rectificare bugetara din 2016 a venit neasteptat. Pe de-o parte clasa politica era in campanie electorala iar pe de alta parte mai erau doar 36 de zile pana la finalizarea anului fiscal 2016. Surpriza a fost si mai mare cand s-a vazut ca rectificarea bugetara facuta prin OUG nr.86/23.11.2016 era una pozitiva. Acest lucru insemna ca prin rectificare se cresteau cheltuielile totale la buget iar presupunerea de baza era ca acest lucru se face in baza unor venituri mai mari care urmau sa ajunga la buget.

Desi surprinzatoare pentru toata societatea, rectificarea bugetara nu era o surpriza pentru Presedintele PSD Liviu Dragnea.

In 23 noiembrie 2016, ziua in care a fost prezentat OUG nr.86/23.11.2016, domnul Liviu Dragnea posta pe Facebook urmatorul mesaj:

“Solicit Guvernului să aloce la rectificarea bugetară banii necesari pentru a plăti în avans subvențiile către fermieri. Este o măsură bună pe care PSD a prevăzut-o în programul de guvernare. Guvernul ZERO are 29 de miliarde necheltuiți și acești bani ar trebui să meargă către români. Ar fi și o reparație pentru disprețul cu care tehnocrații i-au tratat pe fermieri în 2015, întârziind cu 8 luni plata subvențiilor”

Tot pe 23 noiembrie 2016 domnul Liviu Dragnea posta pe Facebook inregistrarea emisiunii din 22 noiembrie la B1 TV, realizator Silviu Manastire unde spunea, cu exact o zi inainte de anuntarea rectificarii bugetare:

Liviu Dragnea “Au avut programul de dezvoltare locala pornit de mine. L-au stopat in Septembrie dupa ce se cheltuisera toti banii 3 miliarde, au deja facturi de 1.3 miliarde. Sper sa le dea banii. Si mai pot face ceva. Sa aduca cheltuieli de anul viitor anul asta. Sa pot plati toata subventia pentru fermieri in avans.”

Iar pe 25 noiembrie 2016, ziua in care s-a votat in guvern OUG nr.86/23.11.2016, domnul Liviu Dragnea spunea in emisiunea ZF live urmatorul lucru:

Liviu Dragnea “ I am cerut premierului Dacian Ciolos de asta primavara, de asta vara, sa tina cont la rectificarile bugetare sa suplimenteze sume pentru acest program (PNDL) pentru ca cei 3 miliarde vor fii absorbiti pana in August, Septembrie”

Cristian Hostiuc:” Si n-a vrut”

Liviu Dragnea “N-a vrut. Acuma, sigur banuiesc ca astazi, ca nu stiu ce au facut la sedinta de guvern, au alocat 1.2 miliarde acolo …”

Aceste declaratii sunt importante prin prisma a doua aspecte:

  • la rectificarea bugetara din noiembrie 2016 au primit cei mai multi bani exact ministerele mentionate explicit de domnul Liviu Dragnea, si mai ales sumele prezentate de acesta public – Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice 1.25 miliarde lei si Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale 1.1 miliarde lei. Sumele pentru PNDL si subventii in agricultura reprezinta aproxiamti 2.4 miliarde lei, adica 84% din totalul sumelor suplimentate la aceasta rectificare bugetara.
  • declaratiile au fost facute exact in timpul in care Guvernul Ciolos anunta rectificarea bugetara

Avand in vedere detaliile despre buget si finante din programul de guvernare al PSD prezentat public in toata campania electorala si prezenta in ministerul de finante a doi secretari de stat , unul la directia de buget, este imposibil de crezut ca atunci cand cerea imperativ aceasta rectificare domnul Liviu Dragnea nu stia situatia executiei bugetare la zi.

In sectiuna VI Propuneri din acest raport cer ca domnul Liviu Dragnea, avand in vedere cele prezentate aici in secitunea III din raport, sa fie audiat de comisiile reunite pentru buget si finante ale Camerei Deputatilor si Senat. 

IV. Implicatii generate de declaratiile politicienilor

Romania este a doua cea mai saraca tara din Europa. In acelasi timp Romania este tara cu cea mai mare crestere economica din UE in ultimii 2 ani. Aceasta evolutie a atras atentia, investitorilor, institutiilor internationale financiare asupra potentialului Romaniei. Pe langa acesta crestere economica acestea au fost atrase de promisiune mentinerii stabilitatii macroeconomice si a predictibilitatii codului fiscal .

In acest context in care totul pare perfect declaratii alarmante din partea unor politicieni cu functii de respundere sunt devastatoare si mai ales ne costa. Avem ecoul situatiei generate de ce s-a intamplat in Moldova unde au disparut 1 miliard de dolari. Diferenta este ca acolo au disparut bani privati iar la noi se fac acuzatii ca au disparut bani de la buget. Clarificarea cat mai rapida a situatiei poate reduce costurile de imagine pe care le platim in acest moment.

Sa nu uitam ca desi avem o crestere economica importanta la gestionarea fondurilor europene nu suntem chiar premianti. Fondurile europene raman in continuare o sursa importanta de venituri si in programul PSD. Este necesar sa clarificam rapid rectificarea bugetara din noiembrie si executia bugetara pentru 2016 deoarece atat timp cat exista suspiciuni asupra acestui sector CE s-ar putea sa reactioneze reducand alocatiile pe FE. Trebuie sa invatam din greselile trecute.

V. Concluzii

Concluziile la care ajung dupa elaborarea acestui raport nu sunt de natura politica. Sunt concluziile mele inainte de a valorifica rezultatele propunerilor prezentate in Capitolul VI din raport.

In raport am urmarit prezentarea obiectiva a faptelor.

  • Sunt neprofesionaliste si lipsite de responsabilitate declaratiile unor oameni politici aflati in functii cheie care genereaza prejudiciu de imagine Romaniei. Expresii de genul “gaura la buget” nu sunt benefice nici macar din punct de vedere politic, ele generand foarte multa confuzie si mai ales neincredere tuturor partenerilor nostri. De aceea, sugerez ca declaratii legate de un domeniu atat de sensibil, bugetul si finantele publice, sa fie evitate.
  • Din punctul meu de vedere nu exista rea credinta sau transmiterea si elaborarea unor informatii publice in sensul legii raspunderii ministeriale. Cele doua rectificari facute in 2016 au fost aduse la cunstiinta tuturor factorilor implicati in procesul de elaborare si gestionare a bugetului consolidat. Inclusiv a celor politici. Mai mult decat atat, PSD, partidul care acuza, a avut secretari de stat la minsterul de finante si erau informati asupra executiei bugetare la zi.
  • Pe baza informatiilor de pana acum PSD nu a initiat o motiune simpla la adresa minstrului de finante pentru cea de-a doua rectificare. Din contra, Presedintele PSD Liviu Dragnea a cerut public aceasta rectificare si a indicat ce ministere sa primeasca mai multi bani.
  • Rectificari bugetare eronate, pozitive sau negative, exista in toata lumea. Asta pentru ca nimeni nu poate estima viitorul perfect. Mai ales in economie. Deciziile luate pe baza acestor estimari in vederea rectificarilor bugetare, pozitive sau negative, sunt luate de oameni de stat. De aceea consider ca premierul Dacian Ciolos trebuie sa explice decizia de oportunitate care a stat la baza rectificarii bugetare din 23.11. 2016. Dansul poate explica ce s-a intamplat la fondurile europene si de ce au fost crescute cheltuielile la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice cu 1.25 miliarde lei si la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale cu 1.1 miliarde lei
  • In opinia mea nu cred ca au fost falsificate datele care au stat la baza rectificarilor bugetare. Totusi, este important ca Ministerul Fondurilor Europene sa explice estimarea de crestere a veniturilor cu 1 miliard de lei in luna decembrie 2016.
  • Aceasta experienta din 2016 cu doua rectificari bugetare, mai ales ultima, arata ca este necesar ca fiecare rectificare bugetara sa fie tratata cu responsabiliate, transparenta si impartialitate. Ca sa nu mai genereze ce a generat rectificarea din noiembrie 2016 la cateva luni dupa.

Concluziile prezentate reprezinta opinia mea in urma documentelor studiate de mine si analiza declaratiilor publice ale protagonistilor.

VI. Propuneri

Avand in vedere ca PSD ne-a prezentat deja intrebarile pe care le va pune in comisiile reunite de buget si finante si luand in considereare cele prezentate de mine in raportul meu voi inainta comisiilor reunite urmatoarele propuneri:

  • Prezentarea in comisii a procesului verbal de predare-primire de la Ministerul Finantelor semnat de fostul ministru si actualul minstru. Va fi edificator pentru toata lumea daca acest document a continut si problema care a generat aceasta dezbatere. Daca da, atunci Ministrul Finantelor trebuie sa explice de ce l-a semnat si de ce si-a asumat situatia de fapt.
  • Stenogramele colegiului de conducere a ministerului de finante in care au fost prezentate materialele pe baza carorara s-a facut rectificarea bugetara din 23.11.2016. Trebuie sa vedem daca a fost cineva impotriva si daca cineva a avut obiectii.
  • Audierea celor doi secretari de stat membri PSD, Daniela Pescaru -Ministerul Finanţelor Publice-Direcția generală de programare bugetară si Enache Jiru. Este esentiala audierea celor doi pentru ca ei au participat si la elaborarea programului PSD de guvernare si asta inseamana ca dl Liviu Dragnea avea toate informatiile despre rectificarile bugetare.
  • Audierea domnului Viorel Stefan, actualul ministru de finante si presedintele comisiei de buget finante la camera deputatilor la data rectificarii bugetare. Este necesara marturia dumnealui din cel putin doua puncte de vedere: daca stia in noiembrie 2016 de rectificare de ce nu a sesizat atunci problema ridicata acum si dorim o lamurire despre procesul de predare primire semnat de domnia sa.
  • Audierea domnului Vasile Dancu, Ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice . Domnia sa trebuie sa prezinte nota de fundamentare care a stat la baza solicitarii rectificarii bugetare pentru ministerul pe care il conducea in noiembrie 2016. In acelasi timp este important sa fie prezentata comisiei lista cu proiectele si primariile care au primit fonduri in decembrie 2016 din aceasta rectificare.
  • Audierea domnului Dumitru Daniel Botănoiu, secretar de stat in Ministerul Agriculturii si membru PSD, pentru a prezenta comisiilor reunite nota de fundamentare care a stat la baza rectificarii bugetare din noiembrie 2016 si prin care s-au platit in avans subventiile pentru fermieri. In acelasi timp domnul Dumitru Daniel Botănoiu trebuie sa spuna comisiei daca l-a informat pe domnul Liviu Dragnea de situatia subventiilor pentru fermieri.
  • Audierea la comisiile reunite pentru buget si finante ale camerei deputatilor si a senatului a presedintelui PSD, Liviu Dragnea. Din pozitiile publice, pe care le-am prezentat in materialul meu, declaratiile dansului au fost indubitabile. Liviu Dragnea a cerut guvernului si premierului Dacian Ciolos in mod imperativ rectificare bugetara pentru cele doua ministere, cel al Dezvoltarii si cel al Agriculturii. Este necesara o clarificare din partea dansului pentru cel putin 3 aspecte
  1. a) A exercitat presiuni auspra premierului Ciolos pentru a se face aceste rectificari in plina campanie electorala si cu o luna inainte de finalizarea exercitiului bugetar?

  2. b) Era in noiembrie 2016 informat, cand elabora programul PSD de guvernare, in legatura cu executia bugetara? In fond avea avea 2 secretari de stat in guvern la Ministerul de Finante.

  3. c) Este constient domnul presedinte al PSD Liviu Dragnea de implicatiile declaratiilor domniei sale despre o presupusa gaura de 14 miliarde lei din bugetul tarii pentru Romania pe pietele internationale? Cine suporta costuri mai mari de finantare pe pietele internationale in urma acestor declaratii si cum considera dansul ca putem repara acest prejudiciu de imagine?”

Eu vreau sa fiu extrem de clar: NU VOM MENAJA ABSOLUT DELOC GUVERNUL TUDOSE SI PSD-ALDE. DAR TREBUIE SPUS ADEVARUL.

Eu cred ca asa e normal si moral, sa spunem adevarul.

Anul 2016 a fost unul electoral si s-a marit consumul, dupa cum lesne se poate constata. Cresterea pe consum, cu semne deteriorare a balantei de plati a inceput din 2016. De observat ca spre sfarsitul lui noiembrie 2016 veniturile erau cu 2% mai mici decat in 2015 si deci nu se impunea o rectificare pozitiva. Iar la prima rectificare bugetara, cea din august, iata cum au stat lucrurile: „Veniturile fiscale pe primul semestru erau peste nivelul bugetat cu 2 puncte procentuale dar mai mici decat cele obtinute in aceeasi perioada a anului 2015. Veniturile nefiscale erau cu 9,0% sub programul de încasări aferent semestrului I și cu 6,6% mai mici comparativ cu încasările din semestrul I 2015. ” – deci atat veniturile fiscale cat si nefiscale erau mai mici decat in perioada similara a lui 2015!! Ca si acum, fata de perioada similara anului trecut…

Pe de alta parte, sa vedem cum a stat balanta de plati. Azi, BNR ne spune ca:

„În perioada ianuarie – septembrie 2017p, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 4 191 milioane euro, comparativ cu 2 885 milioane euro în perioada ianuarie – septembrie 2016; în structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 1 700 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 42 milioane euro, balanța veniturilor primare s-a încheiat cu un deficit mai mic cu 562 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai redus cu 210 milioane euro. ” – v. mai pe larg aici.

Sa vedem cum a stat balanta de plati anul trecut – iata ce ne spune Dl. Citu:

„În primele 11 luni ale anului 2016, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 3441 milioane euro, comparativ cu 1237 milioane euro în perioada ianuarie – noiembrie 2015;. Investiţiile străine directe au totalizat 3 928 milioane euro.”,

iar despre exportul net:

„Exportul net a contribuit negativ la creşterea reală a produsului intern brut cu 2,1 procente în condiţiile majorării exporturilor de bunuri şi servicii cu 7,0% şi a importurilor de bunuri şi servicii cu 11,6%.” (subl. mea)

Cu alte cuvinte, in 2016 am avut o situatie similara celei de anul acesta. Deosebirea a fost ca PSD-ALDE a exacerbat populismul si cresterea consumului si deci cresterea economica pe consum, marind si mai mult aceste deficite. Cu alte cuvinte a accelerat cresterea acestor deficite intr-o perioada de numai 7-8 luni de zile.

Insa nu se poate sa nu retinem ca se continua o evolutie, ca sa-i zic asa, inceputa de anul trecut, sub Guvernul Ciolos si care, lesne de constatat, n-a folosit cu nimic din punct de vedere electoral PNL-ului. Cine a castigat alegerile, se stie…

Practic, ce face PSD-ALDE acum e sa continue, cel putin strict economic vorbind, acelasi trend inceput sub Ciolos, insa lacomindu-se mult mai mult, daca imi e permis sa folosesc o astfel de expresie. Spre exemplu, ei vor acum sa creasca, tot nesustenabil, salariul minim la 1900 de lei. De observat ce crestere galopanta a salariului minim din 2016 incoace – lucru ce nu poate aduce decat inflatie, ceea ce si constatam azi.

De asemenea, putem constata ca la baza unui asemenea populism a fost Liviu Dragnea si PSD. PSD a influentat puternic deciziile Guvernului Ciolos care, din pacate trebuie s-o spunem, n-a prea luat niste decizii liberale, dar nici nu era un guvern politic ci unul de tehnocrati. Si poate ca liberalii nici nu l-au sprijinit suficient pe Ciolos…

Cu toate acestea de ce a trebuit ca Romania sa fie pusa pe un asemenea fagas: al unei cresteri economice bazata aproape in exclusivitate pe consum, sustinuta, ca sa spun asa, de mariri salariale nesustenabile?

Despre aceste lucruri nu s-a prea vorbit la vremea respectiva si nici acum. Poate pentru ca nu se doreste macularea imaginii de Fat-Frumos a lui Ciolos, despre care Presedintele a spus ca „stie ca e bun”. Partea cea mai proasta e ca derapajele au inceput atunci. Daca atunci nu s-ar fi luat masuri populiste de crestere a consumului nesustenabila, nu s-ar fi creat trendul acesta pe care sa mearga PSD-ALDE cu programul lor de guvernare! Ciolos nu a avut taria sa spuna NU PSD-ului si lui Liviu Dragnea. Iar PNL, din pacate, nu a avut taria sa sanctioneze public un asemenea derapaj spre care Guvernul Ciolos a fost impins de catre PSD. Si sa explice oamenilor cum stau lucrurile. Din pacate, televiziunile de stiri, dupa parerea mea, nu au informat asa cum ar fi trebuit. Si asa s-a ajuns la victoria zdrobitoare in alegeri a PSD-ului!!

Nu este putin lucru ce a facut Guvernul Ciolos. Din pacate, el a creat o vulnerabilitate economica Romaniei. Si a fost anticamera, daca se poate spune asa, populismului ce a urmat dupa ce PSD a castigat alegerile si a format noul Guvern, cu Programul „minune” fluturat prin campania electorala si cu tot felul de grafice multicolore. Iar Dl. Ciolos practic a disparut din politica romaneasca. Nici nu se mai aude de el!! Si asta dupa ce-si facuse o Platforma de care s-a ales praful, ca s-o spunem pe romaneste!!

Partea proasta in toata povestea asta e ca in loc sa avem parte de o crestere sustenabila, sanatoasa, avem parte de o crestere labila si Florin Citu spune bine ca ar trebui sa ne amintim de 2007-2008 si cum s-a prabusit economia intr-o criza serioasa. Interesant este nu doar ca nu invatam, dar tentatia politicienilor este, din pacate, de a aplica aceleasi retete paguboase. Daca lucrurile o vor tine tot asa, nu prea vad cum o vom scoate la liman, atata vreme cat se urmareste castigarea facila a electoratului prin masuri populiste, fara sa ne concentram pe masurile care conduc spre o crestere sanatoasa, sustenabila pe termen lung.

„Pentru a nu repeta experienta 2009-2010 guvernul Ciolos trebuie sa livreze surplus la buget in 2015 si 2016.”- corect spus! Eu parca imi amintesc de faptul ca Guvernul Ponta a avut excedent bugetar, chiar si cu mult hulita „taxa pe stalp”. Noi avem deci un sistem fiscal care a permis Romaniei excedent bugetar chiar si fara sa facem reformele necesare in economie sau sa le ducem pana la capat. Parerea mea e ca experimentul de acum e cu semnul intrebarii in aceasta privinta. Evident ca o restructurare a sectorului de stat ar trebui sa usureze povara fiscala. Insa de ce experimentul asta nou, spre exemplu cu trecerea contributiei de la angajator la angajat? Si asta cand se vede ca avem un sistem bun. Numai ca oricat de bun ar fi sistemul, sa tii neperformanta in sectorul de stat si sa le mai maresti si salariile e greu si contraproductiv si deterioreaza economia pana la urma. Pentru ca daca tot tai de la investitii si nu faci investitii cam asa se intampla.

Dar noi nu trebuia sa trecem in extrema cealalta. Ceea ce s-a si intamplat in 2016. Ceea ce arata o apetenta foarte scazuta la clasa politica romaneasca de a face reforme si a restructura sectorul de stat, in special intreprinderile de stat nerentabile. Pe de alta parte sa nu uitam si slabele performante in ceea ce priveste atragerea fondurilor europene, atat la Guvernul Ciolos cat si la Guvernele PSD-ALDE, Grindeanu si Tudose. As dori sa stiu cum vede PNL aceasta problema si cum pot fi folosite aceste fonduri pentru, spre exemplu la dezvoltarea infrastructurii. Comisarul european Corina Cretu s-a plans si nu o data de slaba absorbtie a acestor fonduri europene… Pierdem destul de mult…

E de observat cum PSD-ALDE in loc sa stopeze situatie de  dezechilibru creata sub Guvernul Ciolos, a accentuat si mai mult dezechilibrele si mai mult, mult prea mult, fara sa analizeze consecintele cum ar fi trebuit…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Noiembrie 18, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 1 comentariu

Un esec destul de mare

Lasand la o parte orice partizanat si cautand sincer obiectivitatea, nu se poate ca sa nu remarci un lucru ce iese in evidenta precum buboiul in frunte: esecul actualei coalitii de guvernare, PSD-ALDE, in conditiile in care aceasta se bucura de o majorotate confortabila in Parlament.

As cita aici analiza precisa pe care o face Dl. Florin Citu la 9 luni de guvernare. Si am specificat precisa pentru a scoate in evidenta obiectivitatea, lasand la o parte orice parti-pris politic sau afinitati pe care oricare dintre noi le are.

Dupa ce si-au daramat intr-un mod halucinant propriul Guvern, Guvernul Grindeanu, fara sa se inteleaga foarte clar de ce, au provocat de curand o noua criza politica, legata de remanierea Guvernului Tudose, criza dezamorsata in ultimul moment. Aceasta noua criza a fost de asemenea una surprinzatoare si, la fel, prost explicata de catre PSD, desi democratic ar fi fost ca PSD sa vina sa explice, macar propriului electorat, ce se intampla. In schimb, PSD a cautat sa escamoteze criza, facand acest lucru foarte prost si venind cu explicatii slab credibile.

Aceste crize n-au adus un suflu nou de natura sa imbunatateasca lucrurile. Dimpotriva. Lucrurile au ramas tot asa, daca nu chiar s-au agravat.

Esecul PSD-ALDE e unul amplu, de la Justitie si Invatamant la Economie. Inclusiv la nivel de Adminiatratie Locala, daca ma gandesc la Primaria Bucurestiului. De la Fonduri de Investitii si Dezvoltare, in contextul in care investitiile sunt la un minim istoric in Romania si sunt in scadere fata de anul trecut, la manuale unice, in contextul in care parintii sunt pentru manualele alternative. In ceea ce priveste salariile, legea salarizarii a scos sindicatele in strada pe motivul ca, prin trecerea contributiei de la angajator la angajat, cresc salariile dar scad veniturile angajatilor. Sectorul privat, puternic afectat – v. aici, aici si aici. In schimb au crescut salariile foarte mult in administratia locala. Mi se pare ca ar mai trebui spus, legat de trecerea contributiilor de la angajator la angajat, ca aceste contributii sociale vor fi platite tot de angajator, doar ca angajatul va fi, fiscal vorbind, impovarat mai mult. Stratagema aceasta nu exclude si nici nu e o modalitate pentru combaterea evaziunii fiscale, si nici nu garanteaza diminuarea sau combaterea acesteia, cum par a cauta sa acrediteze unii.

Un asemenea esec, intr-un timp atat de scurt, de numai cateva luni, stau si ma gandesc cand s-a mai intamplat in Romania postdecembrista… Guvernarea actuala o privesc de asa maniera ca fiind intr-o situatie critica, ridicand semne de intrebare pentru anul viitor. Chiar si cosmetizarea deficitului bugetar, in conditiile in care Bruxellesul atrage atentia asupra unei depasiri a acestuia, reprezinta expresia unui esec. La fel si „taxa de mediu”, pe care doreste s-o introduca D-na. Firea, este tot expresia unui esec. Si asta in conditiile in care PSD si D-na. Firea n-au facut nimic pentru Bucuresti. Iar chestia ca ” toate rablele” ar inunda capitala este o manipulare mincinoasa sau poate ca edilul sef nu cunoaste ca in Bucuresti sunt reprezentante ale firmelor de automobile, care comercializeaza automobile moderne, ale unor firme care trebuie sa respecte cerinte de mediu. Eu n-am mai vazut de multa vreme rable, in adevaratul sens al cuvantului, in Bucuresti.

Tocmai asta ar si trebui sa dea de gandit: amplitidinea mare a acestui esec si poate mai ales a unei Guvernari ce parca ne impinge catre o criza economica fara ca s-o forteze cineva sau sa existe factori externi care s-o provoace sau s-o determine, cum s-a intamplat cu cea din 2008-2009.

Trebuie specificat un lucru: actuala Coalitie PSD-ALDE se tine, daca se poate spune asa, doar in aceasta crestere bazata in exclusivitate pe consum. Adica din aceasta cauza Coalitia nu are prea mari probleme, cel putin pana acum, mentinandu-se la o cota relativ ridicata de incredere in randul electoratului. Alta asigurare, ca sa zic asa, n-are. Insa lucrurile nu pot merge prea multa vreme in felul acesta, mai ales in conditiile politicilor prociclice practicate de actualul Guvern. Din aceasta cauza riscurile unei instabilitati politice pentru anul viitor sunt destul de mari. Si chiar de acum, dupa cum aratam mai sus, se vad proteste ale sindicatelor din cauza legii salarizarii. PSD-ALDE nu ne-a aratat cel putin pana acum, ca ar avea un plan”B”, o alternativa, la un program de guvernare, ale carui obiective nici nu le-au prea atins si care se vede ca e cauzator de dezechilibre economice.

Octombrie 30, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 19 comentarii

Asupra unui sondaj realizat de DC News

Iata un sondaj foarte recent realizat de DC News:

Sefii DNA, DIICOT, Parchetului General trebuie sa fie numiti de:

Sondajul a inceput la 09-Sep-2017 12:45

Presedintele Romaniei, cum este acum

25,16% (2731)

CSM, cum propune Tudorel Toader

74,84% (8123)

Interesant… Iata ca oamenii par a tine cu PSD-ul… Insa eu stau si ma intreb cati dintre cei care au votat in acest sondaj online au citit Constitutia Romaniei. Sa vedem ce spune la art. 133 si art. 134:

Art. 133 – Rolul şi structura

(1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din care:
a) 14 sunt aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi validaţi de Senat; aceştia fac parte din două secţii, una pentru judecători şi una pentru procurori; prima secţie este compusă din 9 judecători, iar cea de-a doua din 5 procurori;
b) 2 reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală, aleşi de Senat; aceştia participă numai la lucrările în plen;
c) ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(3) Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit, dintre magistraţii prevăzuţi la alineatul (2) litera a).
(4) Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani.
(5) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se iau prin vot secret.
(6) Preşedintele României prezidează lucrările Consiliului Superior al Magistraturii la care participă.
(7) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii sunt definitive şi irevocabile, cu excepţia celor prevăzute la articolul 134 alineatul (2).

Art .134 – Atribuţii

(1) Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de instanţă de judecată, prin secţiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organică. În aceste situaţii, ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu au drept de vot.
(3) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinară pot fi atacate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(4) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului său de garant al independenţei justiţiei.

Despre Presedinte spune ca prezideaza lucrarile CSM (art.133, al. 6) si in art. 134, al. 1 spune ca CSM „propune Presedintelui Romaniei numirea in functie a judecatorilor si a procurorilor, cu exceptia celor stagiari, in conditiile legii”. Intrebarea din sondaj era de cine trebuie sa fie numiti sefii DNA, DIICOT si ai Parchetului General (adica Procurorul General). Or, articolul 134 spune clar: CSM propune Presedintelui numirea. Constitutional vorbind, CSM n-are dreptul sa numeasca in functie, ci sa propuna Presedintelui numirea in functie.

Trebuie sa constatam ca in propunerea lui Tudorel Toader se strecoara violarea Constitutiei. Dar, pe de alta parte, daca privim cu atentie ce spune Constitutia despre rolul CSM, putem constata cu usurinta ca CSM nici n-are cum sa numeasca in functiile sus amintite pentru ca nu e stipulat cine va lua decizia de numire si cum, pe langa faptul ca nu scrie nicaieri ca CSM are atributia de numiri in functie. Lucru intarit de art. 133, al.2 c care spune ca in componenta CSM intra: „ministrul justitiei, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie”. Adica procurorul general il numeste pe procurorul general?? De asemenea, cum poate fi CSM garantul independentei Justitiei daca el si numeste in functie pe sefii DNA, DIICOT si ai Parchetului General? Este evident ca daca numeste in functie n-are cum sa fie garantul independentei Justitiei ci se afla intr-un evident conflict de interese!!!

Daca asta e ceea ce propune PSD-ALDE, atunci deconsolideaza democratia din Romania. Prin faptul ca il exclude pe Presedinte, conferindu-i un rol decorativ, si mai ales prin faptul ca pune CSM intr-o ambiguitate de ordin juridic si constitutional.

Pe de alta parte, referitor la ceea ce spune Calin Popescu Tariceanu, ca Presedintele e om politic si ca, in consecinta, numirile sunt politizate si doreste sa le scoata „de sub factorul politic”, trebuie aratat ce spune Constitutia la art. 84 despre incompatibilitati si imunitati privitoare la Presedintele Romaniei:

„(1) In timpul mandatului, Presedintele Romaniei nu poate fi membru al unui partid politic si nu poate indeplini nici o alta functie publica sau privata.

(2)Presedintele Romaniei se bucura de imunitate. Prevederile articolului 72 alineatul (1) se aplica corespunzator”

Intrebarea care se pune – si de aici se vede lipsa de logica a propunerilor PSD-ALDE – este: daca Procurorul General ar fi numit de Senat, dupa o idee a lui Tudorel Toader, ar fi o numire mai putin politica sau scoasa „de sub factorul politic”? Pentru ca senatorii sunt membri ai partidelor politice, Presedintele nu. Si apoi cum poate sa fie Parlamentul „unica autoritate legiuitoare a tarii” (Constitutia, art. 61, al. 2) si sa numeasca in functie pe Procurorul General?

De asemenea, trebuie spus ca, in SUA, Procurorul General NU este numit de catre Senat, asa cum a apreciat Tudorel Toader!!! Ci este numit de Presedintele Statelor Unite si are confirmarea Senatului!!

Or, uitati-va ce spune – aici – Tudorel Toader:

„”Poate că este îngrijorat de faptul că (…) nu am propus sistemul cel mai democratic, din Statele Unite, prin care procurorul general este numit de către Senat. Şi atunci, dacă este să spulberăm îngrijorarea, mă gândesc să propun şi eu ca procurorul general din România să fie propus de către Senat, să avem o echivalenţă a procedurilor şi să tindem şi noi spre acelaşi standard de democraţie”, a declarat Toader la Antena 3, anunţând că urmează să se întâlnească marţi dimineaţă cu ambasadorul Hans Klemm, aceasta urmând să fie a treia întrevedere dintre cei doi.” (subl. mea)

De aici rezulta ca PSD, prin Tudorel Toader, doreste o numire pur politica a Procurorului General, pe baza unei majoritati, in Senat. Lucru care pune intreg Parlamentul Romaniei intr-o situatie de ambiguitate juridica si constitutionala si-l transforma, neconstitutional, pe Presedinte intr-o mobila de decor.

Trebuie remarcat ca toate aceste propuneri ale PSD-ALDE sunt neconstitutionale si par a fi menite sa creeze haos in sistemul judiciar romanesc. Pentru ca toate aceste piruete juridice nici macar nu respecta o logica elementara si, referitor la cum e in alte tari, nu sunt bine documentate.

Daca e sa ne referim putin mai larg la subiect si sa analizam sub prisma Justitiei de Tranzitie, am putea spune ca PSD-ALDE vor Justitia lor! 😆

De ce oare?

Ghici ghicitoarea mea! 😉

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Septembrie 11, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

Radiografia judetului Teleorman

Se discuta foarte mult zilele acestea despre Liviu Dragnea si „ispravile” sale. Mult mai putin se vorbeste despre judetul Teleorman, un fief al PSD, de unde e Liviu Dragnea si pe care cu „onor”, cu ghilimelele de rigoare, fireste, l-a condus si il conduce.

Iata o analiza de anul trecut semnata de Catalin Avramescu pentru Ziare.com:

Teleorman: Radiografia falimentului

 „Este campanie electorala, iar politicienii nostri fac orice altceva decat sa se refere la problemele reale ale Romaniei. Asa ca o vom face noi. Sa incepem de la un aspect simplu de inteles. Impartirea administrativa.

Citeste toate textele scrise de Catalin Avramescu pentru Ziare.com

In 1989 a fost, se spune, o „revolutie”. Sa zicem. Insa „revolutia” a pastrat intacta structura administrativa pe care Nicolae Ceausescu a impus-o in 1968. De ce? Pentru ca actuala guvernare se sprijina tot pe „judetele de partid” ale regimului socialist.

Pentru a vedea ce pagube produce acest sistem, sa consideram cazul judetului Teleorman, fieful infractorului Liviu Dragnea (cel care spera sa isi numeasca un prim-ministru la urmatoarele alegeri).

Prima observatie: judetul are circa 360.000 de locuitori. Mult mai putin decat… imediat dupa razboi, in 1948, cand avea 487.000. Si mult mai putin decat in anul 1966 (cand avea 516.000). Lumea fuge departe de acest loc. Judetul Teleorman este o epava sociala.

Cifrele o demonstreaza. Somaj de 11%. (In comparatie, judetul Timis are o rata a somajului sub 2%). Nici 40% dintre gospodarii nu au canalizare. Teleorman are una dintre cele mai scazute sperante de viata din Romania (72,2 ani).

Economia judetului este la pamant. Teleorman este judetul cu cel mai mare procent al locuitorilor care primesc venitul minim garantat (2,9% – spre comparatie, in judetul Timis aceasta cifra este de doar 0,2%).

In 2015 productia industriala a scazut cu 15% fata de 2014. O parte din economia judetului apartine lui Ioan Niculae (patronul de la Interagro, un alt infractor condamnat). Investitiile totale straine din 1991 pana in 2015 sunt de 65 de milioane de euro (ati citit bine, cifra este totalul unui sfert de secol). Daca Teleormanul ar fi fost o fabrica, ar fi avut de mult lantul pe usa.

Politic vorbind, alta cifra mi se pare mult mai interesanta. Produsul Intern Brut per capita a fost, in 2015, de doar 4.341 euro. Daca Teleormanul ar fi o tara, ar ocupa pozitia 133 in lume. Sub Pakistan (4.403 euro). Sub Nicaragua (4.527 euro). Statistica este a Fondului Monetar International si cuprinde cifrele din 2015 ajustate la puterea de cumparare.

Sa analizam aceste clasamente. In 1959, unul dintre cei mai importanti specalisti in stiinte politice, Seymour Martin Lipset, a postulat ceea ce se cheama acum „Legea lui Lipset”. Aceasta stabileste ca exista o relatie directa intre venitul individual si democratie. (Mai pe romaneste: democratie pe burta goala nu exista).

Exista o intreaga discutie aici, insa pentru a simplifica, sa spunem acum ca democratia nu poate exista acolo unde venitul anual pe cap de locuitor este sub 5.000 de euro. India ar fi minimul absolut, cu 5.500 de euro anual. Sa imi explice cineva atunci de ce pretindem ca intr-un judet ca Teleorman este „democratie”?

Sa ne intelegem. Daca acceptam limita de 5.000 de euro, atunci sunt nu mai putin de 12 judete in aceasta situatie. Printre acestea: Olt, Vrancea, Vaslui. Dar subiectul nostru acum este judetul Teleorman.

Cum anume este posibila guvernarea democratica intr-un teritoriu cu un PIB pe cap de locuitor mai mic decat in Nigeria, Uzbekistan, Congo, Bhutan sau Bolivia?

In Teleorman nu este nici o universitate. Dar ce spun eu?… De curand s-a dezvaluit ca in Teleorman nu mai exista nici o librarie, ultima fiind inchisa in 2011. Judetul este pe ultimul loc in Romania la numarul de turisti cazati in 2015 (abia 1.478 de turisti in tot anul, de doua ori mai putini decat in Ialomita).

Sa va mai arat ceva. Teleorman are 4 senatori dintr-un total de 176. Ilfov, cu practic aceeasi populatie, are doar 2 senatori. Judetul Alba, cu o populatie comparabila, are si el doar 2 senatori.

Intelegeti acum smecheria? Oligarhia cu dosare penale care conduce acest judet inapoi in epoca de piatra are o influenta disproportionata la nivel national.

Aceasta este Romania. E formata din mai multe teritorii. Unele sunt dominate de socialisti. In Teleorman, la alegerile locale din 2016, socialistii au obtinut 57% din voturile exprimate. Cele mai multe dintre aceste teritorii ale baronilor rosii arata ca Lumea a Treia.

In alte tinuturi, situatia este diferita. Sa luam Sibiul, un judet comparabil ca populatie, insa unde socialistii sunt o minoritate. (Doar 31% dintre alegatori au votat cu PSD la alegerile locale din 2016). Rata somajului (4,5%) este sub jumatatea celei din Teleorman. PIB-ul anual per capita este 7.563 de euro. Investitorii straini sunt prezenti din anii ’90.

Ce este de facut? Sa tragem concluziile rationale. Un judet precum Teleorman este incapabil sa se sustina pe sine, economic si democratic. Mai mult, ii trage in jos si pe altii. Este doar o feuda pe care a pus mana o grupare infractionala. Iata de ce asemenea judete trebuie, ca regula generala, sa dispara de pe harta administrativa.

Solutia, cred, este regionalizarea asimetrica. Exact ce inseamna asta, am sa discut cu alta ocazie. In cazul nostru, problema este la Alexandria. Politicienilor de acolo trebuie sa li se ia posibilitatea de a-si aduce concetatenii la sapa de lemn.

Catalin Avramescu este conferentiar la Facultatea de Stiinte Politice, Universitatea Bucuresti, fost consilier de stat, seful Cancelariei Prezidentiale (2008-2011) si ambasador in Finlanda si Estonia (2011-2016).

Este bine punctata lipsa competitiei politice in judetul Teleorman unde PSD castiga absolut majoritar alegerile si asta nu de ieri, de azi.

De asemenea e o realitate scaderea populatiei judetului – v. si aici: Teleorman are mai putini locuitori decat avea in 1948 (487.394) si mult mai putini decat avea in 1977 (518.843). Din 1977 incoace populatia judetului a scazut continuu. In 2011 numarul de locuitori era de 360.178 persoane.

Comparatia cu Sibiul are la baza doar populatia si aspectul politic – mi se pare ca ar putea fi insuficient pentru a creiona exact realitatea.

Insa sunt statistici absolut socante, halucinante in privinta numarului mediu al salariatilor din judet. Iata aici o statistica in acest sens, pe care o prezint mai jos si care apartine INS:

NUMĂRUL MEDIU AL SALARIAŢILOR

mii persoane
Judeţul Teleorman Total salariaţi din care: muncitori
1990 126.3 102.2
1995 90.7 64.2
2000 65.9 43.4
2001 62.0 40.3
2002 62.0 40.6
2003 59.8 37.6
2004 55.7 32.9
2005 56.1 33.2
2006 54.5 32.8
2007 56.9 34.0
2008 58.0
2009 54.0
2010 50.3
2011 49.1
2012 51.0
2013 51.8
2014 52.1
2015 51.4

Deci in 1990 erau 126 de mii de salariati, dintre care 102 mii de muncitori. In 2015 avem 51,4 mii de salariati, iar muncitori… De remarcat faptul ca aceasta scadere e continua.

O alta chestiune e cea a numaurlui de someri, iata aici ce spune o statistica tot a INS, pe care o reproduc:

ŞOMERII ÎNREGISTRAŢI ŞI RATA ŞOMAJULUI

           
Judeţul Teleorman Şomerii înregistraţi la
Agenţiile pentru ocuparea
forţei de muncă
(număr persoane)
din care:
femei
(număr
persoane)
  Rata şomajului
– total (%)
Rata şomajului
– femei (%)
1991 7031 4290 3.4 4.3
1995 21695 10973 10.0 11.1
2000 18964 8482 9.0 8.4
2001 15611 6745 7.7 7.0
2002 19668 7786 10.2 8.4
2003 19343 7327 10.3 8.2
2004 13860 5225 8.0 6.4
2005 15504 5818 8.9 6.8
2006 14269 5263 8.2 6.2
2007 12552 5129 7.3 6.1
2008 13702 5871 8.1 7.2
2009 19976 7628 11.9 9.4
2010 18624 6949 10.8 8.1
2011 15197 6029 9.1 7.1
2012 16839 6390 9.6 7.4
2013 18664 7025 10.8 8.5
2014 18888 7163 11.2 8.8
2015 18535 6984 11.6 9.3
SURSA: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă

Este izbitoare cresterea abnorma a ratei somajului in perioada 1991-1995. Iar dupa 1995 aceasta s-a situat constat la peste 7%!! Aceeasi poveste in privinta ratei somajului in randul femeilor, foarte ridicata!!

Pentru mai multe statistici referitoare la judetul Teleorman – aici. Trebuie spus, de asemenea, ca a crescut castigul salarial mediu net lunar – v. aici – semnificativ in perioada 2001 – 2015. Considerat per total economiein 2001 era de 291 lei RON/salariat. In 2015 a ajuns la 1415 lei RON/salariat. O crestere foarte mare, de 386,2% fata de 2001. In 2015, cel mai mic salariu este de 961 de lei.

Sa vedem cum stam cu numarul salariatilor – statistica INS aici si aici:

NUMĂRUL MEDIU AL MUNCITORILOR, PE ACTIVITĂŢI ALE ECONOMIEI NAŢIONALE LA NIVEL DE SECŢIUNE CAEN, ÎN ANUL 2007

                                                                                                   număr persoane

                                           Judeţul Teleorman

Total

Total economie 34048
Agricultură, vânătoare şi silvicultură 3564
Pescuit şi piscicultură 4
Industrie –total- 15638
din care:
Industrie extractivă 2660
Industrie prelucrătoare 11875
Energie electrică şi termică, gaze si apă 1103
Construcţii 2704
Comerţ 4863
Hoteluri şi restaurante 737
Transport, depozitare şi comunicatii 1617
Intermedieri financiare 37
Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 1507
Administraţie publică şi apărare 449
Invăţământ 419
Sănătate şi asistenţă socială 1130
Celelalte activităţi ale economiei naţionale 1079

si

NUMĂRUL MEDIU AL SALARIAŢILOR, PE ACTIVITĂŢI ALE ECONOMIEI NAŢIONALE

                                                                                                                                                                     Număr persoane
Judeţul Teleorman

(CAEN Rev.1)

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Total   economie 61856 61955 59838 55737 56126 54562 56900 57809
Agricultură, vânătoare şi silvicultură 5476 6294 6306 5753 5682 5100 4754 4096
Pescuit şi piscicultură 6 11 4 5 4 2 5 10
Industrie 25860 25233 24388 21480 21406 19118 18734 17303
     din care:
           Industrie extractivă 5391 5580 5446 5120 4447 3887 2969 3007
           Industrie prelucrătoare 18461 17712 17346 14240 15119 13506 14295 13150
           Energie electrică şi termică, gaze şi apă 2008 1941 1596 2120 1840 1725 1470 1146
Construcţii 2794 1983 2050 2427 1986 2112 3352 3652
Comerţ 6519 6935 5062 5566 6799 7377 7409 8348
Hoteluri şi restaurante 598 862 720 373 433 503 828 489
Transport, depozitare şi comunicaţii 3823 3838 4122 2775 2446 2316 2354 2269
Intermedieri financiare 733 791 661 654 615 627 740 709
Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 1687 1482 1379 1691 2069 2468 2503 2640
Administraţie publică şi apărare 3187 3098 3250 3302 3402 3451 4001 4686
Învăţământ 5910 5782 5690 5652 4953 4944 5163 5391
Sănătate şi asistenţă socială 4194 4716 4697 4697 4858 5054 5436 5653
Celelalte activităţi ale economiei naţionale 1069 930 1223 1362 1473 1490 1621 2563
 

Număr persoane
Judeţul Teleorman

(CAEN Rev.2)

2008 2009 2010 2011 2012      
Total economie 57809 53669 50350 49125 51028
Agricultură, silvicultură şi pescuit 3613 3939 3587 3746 4424
Industrie 19044 15282 14392 14063 14769
Industrie extractivă 3007 2030 1860 1658 1514
Industrie prelucrătoare 12985 10497      9932    10085 11044
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat 851 697 690 534 420
Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare 2201 2058 1910 1786 1791
Construcţii 3679 3093 2249 2232 2665
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor 8340 8271 8145 8360 7354
Transport şi depozitare 1968 1972 1736 1939 2065
Hoteluri şi restaurante 489 643 552 671 816
Informaţii şi comunicaţii 622 467 447 512 556
Intermedieri financiare şi asigurări 713 694 667 635 696
Tranzacţii imobiliare 186 172 91 156 183
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 837 811 762 708 839
Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport 2255 2314 2255 2483 3162
Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public 4615 4822 4347 3673 3606
Învăţământ 5391 5385 5389 4686 4775
Sănătate şi asistenţă socială 5533 5298 5197 4589 4341
Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 219 359 343 444 425
Alte activităţi ale economiei naţionale 305 147 191 228 352
 

SURSA: Cercetarea statistică privind costul forţei de muncă

 

Număr persoane
Judeţul Teleorman

(CAEN Rev.2)

2013 2014 2015          
Total economie 51791 52087 51392
Agricultură, silvicultură şi pescuit 4181 4595 4343
Industrie 14635 14942 14575
Industrie extractivă 1346 1520 1390
Industrie prelucrătoare 11062 11211 10995
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat 356 311 315
Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare 1871 1900 1875
Construcţii 3013 2841 2749
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor 8497 8154 7996
Transport şi depozitare 2129 2012 1986
Hoteluri şi restaurante 748 1087 805
Informaţii şi comunicaţii 448 375 345
Intermedieri financiare şi asigurări 611 567 490
Tranzacţii imobiliare 169 196 320
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 916 869 1001
Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport 3240 3382 3474
Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public 3383 3336 3570
Învăţământ 4695 4710 4729
Sănătate şi asistenţă socială 4335 4293 4311
Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 424 431 408
Alte activităţi ale economiei naţionale 367 297 290
 

SURSA: Cercetarea statistică privind costul forţei de muncă

Ce observam? Desi in scadere, cel mai mare numar al salariatilor este in industrie! De observat ca in agricultura sunt putini salariati, daca e sa judecam comparativ. Si aici o statistica ceva mai restransa:

PERSONALUL UNITĂŢILOR LOCALE ACTIVE DIN INDUSTRIE, CONSTRUCŢII, COMERŢ ŞI ALTE SERVICII, PE ACTIVITĂŢI ALE ECONOMIEI NAŢIONALE, ÎN ANUL 2015

Judeţul Teleorman

Activităţi (secţiuni CAEN Rev 2)

Personalul1)

(număr persoane)

   Total judeţ 33484
Industrie extractivă 1662
Industrie prelucrătoare 11108
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică 304
Distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare 1076
Construcţii 2380
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor 8847
Transport, depozitare, şi activităţi de poştă 1875
Hoteluri şi restaurante 874
Informaţii şi comunicaţii 563
Tranzacţii imobiliare şi activităţi de servicii pretate în principal întreprinderilor2) 3650
Învăţământ 114
Sănătate şi asistenţă socială 622
Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 409

1) Numărul mediu de persoane ocupate

2) Include activitatea de cercetare

V-as sugera sa cititi si aceste doua articole din Adevarul:

Declinul industriei din Teleorman

Marea devalizare a industriei din Teleorman

Oamenii au votat cu PSD-ul degeaba… In mod clar situatia dezastruoasa se datoreaza statului. Al doilea articol precizeaza faptul ca: „Declinul industriei a început după Revoluţia din 1989 şi a fost provocat, în majoritatea cazurilor de privatizări eşuate.” E de luat aminte ca Teleormanul era, inainte de 1989, bine aspectat industrial. In momentul Revolutiei toata industria era functionala. Cum e posibil sa nu se gaseasca, in timp, dupa Revolutie formule de dezvoltare a unui judet unde aveai o baza de plecare, unde exista o industrie functionala in care-si castigau painea cinstit atatia oameni? Mie mi se pare ca nici nu s-au cautat astfel de formule si solutii viabile de dezvoltare. Dar stau si ma intreb: ce s-a urmarit de fapt? Sa se arate ca era mai bine pe vremea comunismului? Interesant este ca parca nimeni nu s-a gandit la consecintele unei astfel de distrugeri in masa a industriei a unui judet intreg… Privind datele statistice si lecturand aceste articole ce descriu realitati, cu greu nu te poti gandi la o premeditare criminala in distrugerea industriala a Romaniei. Acest judet a fost aproape distrus economic in perioada de tranzitie. Aparitia baronilor locali, a unuia ca Liviu Dragnea, a fost consecinta acestor distrugeri vaste din economia nationala. Ar trebui ca cei responsabili din perioada de tranzitie sa raspunda in fata organelor abilitate: pentru ce s-a distrus o industrie functionala, afectand astfel un judet si nu doar un judet, pentru ca astfel de lucruri nu s-au petrecut doar intr-un judet?

Eu chiar nu inteleg ce s-a urmarit? O slabire a democratiei in tara noastra, prin crearea unor conditii economice neprielnice unei democratii sanatoase, bazata pe statul de drept? Felul in care arata realitatile ar conduce spre concluzia ca oligarhizarea tarii a fost o optiune a decidentilor politici ai tranzitiei si care a fost aleasa. Nu s-a urmarit nici o democratizare reala si nici o economie de piata functionala. Mie mi se pare ca s-a avut in vedere si crearea unei situatii demografice complicate. S-a urmarit cumva crearea unui decalaj economic dintre Estul si Sudul tarii (sarace), fata de Vestul tarii (mult mai prosper)? Catalin Avramescu are dreptate: PSD-ul castiga de regula in Estul tarii si in Sudul tarii. Uitati-va si la judetele Moldovei, controlate de catre PSD, a caror economiei s-a dus de rapa. Teleormanul este emblematic pentru tot Sudul si Estul tarii. Nu exista nicio librarie (!!!) in Teleorman – nu se poate sa nu te intrebi: se doreste mentinerea unui nivel cultural si de educatie scazut in acest judet?

O populatie ce se bucura de bunastare se poate emancipa si nu mai este usor controlata

Este foarte interesant un articol, tot de anul trecut, al lui Lucian Isar:

Romania este condusa prin inducerea periodica de crize

„Romania, desi este o tara bogata, a crescut in medie cu doar 1% pe an in ultimii 26 de ani.

Justificarea pentru aceasta subperformanta remarcabila vine din capturarea statului si din inducerea periodica de crize de catre cei care au avut control asupra parghiilor/politicilor economice.

Controlul unui stat prin inducerea de crize economice si generarea de potential pentru derapaje este o maniera premeditata si eficienta de a mentine puterea.

O populatie saracita si fara perspective este mai usor manipulata. Romania este un laborator de experimente. In zonele sarace din Romania eficienta metodei de a conduce prin crize este evidenta. Captura statului este omniprezenta. Un exemplu din Vaslui, instructiv si edificator este descris in urmatorul link http://invaslui.ro/2015/09/20/transmir-intra-in-insolventa-dup-ace-a-castigat-milioane-de-euro-cu-ajutorul-psd-regele-asfaltului-da-acum-o-teapa-statului-si-catorva-constructori/

Capitalismul aplicat in Romania a fost edificat de echipa ex-pres. Iliescu in perioada ’90-’92 si este similar cu cel impus in Rusia de echipa ex-pres. Yeltsin. Atunci au fost fixate coloanele de baza. Pastrarea puterii pe parcursul a 26 de ani de catre aceeasi corifei a fost realizata prin captura si inducerea de crize.

Forta metodei de a se mentine la puterea prin captura statului si prin inducerea de crize vine din:
– impactul amplu al unei crizei asupra societatii prin ruperea panzei societale
– propagarea fricii si inhibarea optimismului investitional
– mecanismele profund umane ale comunitatilor de a cauta o ancora de stabilitate in figura tatucului.

Generarea unei crize este doar inceputul. Propaganda si panica fac restul.

Dupa inducerea unei crize recuperarea economiei si a societatii dureaza. La o scadere de 20% este nevoie de o creste de 25% doar pentru a ajunge la acelasi nivel de plecare.

In cazul Romaniei nivelul de la sfarsitul anului 2008 a fost atins de abia la sfarsitul lui 2015. Un pas de 7 ani. Episoade similar se regasesc pe parcursul intregii perioade post revolutionare.

O populatie ce se bucura de bunastare se poate emancipa si nu mai este usor controlata.

Pe parcursul ultimilor 26 de ani avem exemple multiple de crize “puse cu mana”. Exemple pot fi saltul cursului de schimb dolar leu de la 7 000 la 14 000 si revenirea dupa 48 de ore la 9 000 lei in 1997, “declaratia de incapacitate de plata” facuta din greseala in 1999, scaparea cursului euro leu in 3,1 simultan cu liberalizarea creditarii in 2007, pastrarea dobanzilor la niveluri paralizante pe parcursul intregii perioade de criza 2009-2010 si restrictionarea normelor de creditare si provizionare.

Erorile de politica monetara si de credit nu au facut decat sa genereze si sa aplifice crizele. Cumpararea vectorilor de opinie si canalizarea publicitatii bancare au reusit sa mute atentia publicului de la conducerea Romaniei prin criza.

Momentan ne confruntam cu amenintarea facuta de un consilier BNR (Croitoru) de crestere a dobanzilor cand inflatia este la -3% anualizat, cu amenintarea privind modificarea (inasprirea) conditiilor de creditare prin noi norme BNR pentru creditul ipotecar, cu declaratiile panicarde ale presedintelui Consiliului Fiscal,cu ghidaje (moral suasion folosita stramb) de finantare si numire a prietenilor, de evitare a evidentierii ilegalitatilor, de restructurare/salvare/vanzare selective a portofoliilor bancilor private.

Criza nu se mai poate manifestain 2016 deoarece procesele economice au inertie. In schimb, prin tragerea franei de mana de catre decidentii de politica monetara si de credit se poate induce o criza in 2017.

Experienta conducerii Romaniei prin crize in ultimii 26 de ani a contribuit determinant la ritmul mediu redus de crestere si cel mai mult la dezvoltarea inegala a regiunilor Romaniei.”

Nu doar prin „tragerea franei de mana” se poate induce o criza. Actuala guvernare PSD-ALDE a apasat prea tare pe acceleratie si e posibil, cum arata Florin Citu, o criza intr-un viitor apropiat, poate chiar la anul… Insa iata ce spune Florin Citu intr-o postare pe FaceBook din 7 septembrie a.c.:

„Liviu Dragnea, ai curaj sa-ti rectifici erorile din programul de guvernare?

Astazi despre un lucru foarte important pentru viitorul nostru. In postare va explic de ce rectificarea bugetara poate fi doar una negativa.

In Romania rectificarile bugetare sunt fie pozitive, fie negative. Mai exista si situatia in care se iau bani din bugetul unui minister (pentru ca nu s-au cheltuit acei bani) si se transfera altor ministere. Atentie! Asta este o rectificare simpla, nu pozitiva (aviz Tudose). Rectificarea pozitiva se poate face doar cand veniturile la buget incasate sunt mai mari decat cele programate. Astfel guvernul distribuie un surplus. Rectificarea negativa se face atunci cand veniturile incasate sunt mai mici decat cele programate (aviz Dragnea). Atunci trebuie sa reduci cheltuielile.

A. Situatia existenta si premizele rectificarii bugetare

Rapoartele trimestriale publicate de ministerul finantelor arata ca dupa 6 luni veniturile la buget sunt cu 5 miliarde mai mici (!!!) decat cele programate. Asta in ciuda cresteri economice pe care Tudose ne-o vinde ca fiind cea mai mare din UE, de 5.8%.

Mai mult, in primele 6 luni ale lui 2017 datoria publica a crescut cu 18.7 miliarde lei. Iar preturile de consum, dupa 7 luni, au crescut cu 1.5% si sunt estimate sa depaseasca tinta de inflatie. Cel mai important lucru insa este ca din cresterea economica de 5.8% in primul semestru, 5.5 vine din consum. Adica 95%. Si cu toatea acestea veniturile din TVA sunt mai mici cu 4.7 miliarde decat cele programate.

Acestea sunt premizele de la care pleaca o decizie de rectificare bugetare care poate fi doar negativa!!!

Pentru o imagine cat mai clara a situatiei bugetului la momentul acestei rectificari bugetare sunt obligat sa cer ca Prim-Ministrul, Mihai Tudose, sa fie audita in Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital de la Senat pentru a prezenta executia bugetului general consolidat (nu doar a bugetului de stat), colectarea TVA fara SWAP, rambursarile TVA in comparatie cu programul aprobat la inceputul anului!

B. Decizia privind rectificarea bugetara

In aceste moment, situatia economica arata ca este necesara o rectificare a bugetului. Prima rectificare bugetara din acest an poate fi doar negativa.
In cazul in care guvernul decide sa faca o rectificare pozitiva, asa cum declara public, premierul Tudose se va afla exact in situatia in care se afla si guvernarea anterioara.

O rectificare bugetara pozitiva ma obliga sa propun PNL sa ceara o comisie de ancheta a rectificarii bugetare!!!

Sa argumentez.

La inceputul lui ianurie am facut parte din comisia de ancheta a rectificarilor bugetare din anul 2016. Aceasta comisie a fost ceruta de Liviu Dragnea pentru a ancheta “gaura” de la buget. Acum situatia este mult mai grava deoarece anul trecut veniturile la buget erau cu 4.7 miliarde mai mici decat cele programate. Anul acesta sunt cu 5.1 miliarde mai mici.

Dar, inainte de a avea aceasta rectificare este necesar sa avem concluziile raportului comisiei de ancheta pentru rectificarile din 2016. Va reamintesc ca in acel moment atat Grindeanu cat si Ministrul Finantelor Publice au declarat public ca Dragnea se inseala.

Aici este bine sa mentionez si ce spunea Curtea de Conturi despre rectificarile bugetare din 2016:
– cele două rectificări bugetare a fost realizată într-o manieră optimistă, deși gradul de realizare a veniturilor bugetare la momentul elaborării acestor acte normative înregistra valori cu circa 5% mai mici decât nivelul programat (veniturile nerealizate la BGC de 4,7 miliarde lei, respectiv de 9,5 miliarde lei);

– decizia corecta in cazul celor doua rectificari bugetare ar fi fost ajustarea negativă atât a veniturilor, cât și a cheltuielilor bugetului general consolidat; (aceasta este concluzia raportului Curtii de Conturi)

Concluzia mea este ca prima rectificare bugetara in acest an trebuie sa fie negativa!!!

In acest context trebuie sa mentionez si ce se intampla cu locurile de munca. In 2016 in primele 6 luni au fost create 131 mii locuri de munca, iar 2017 cu o crestere economica cu 1 punct procentual mai mare doar 120 mii locuri de munca! Vedeti de ce ma ingrijorez? Ne spun ca avem crestere economica record in timp ce veniturile la buget sunt mai mici si economica creaza mai putine locuri de munca.

Ceva nu se leaga!

Sfatul meu pentru guvernul Tudose este ca de aceasta data sa ia o decizie bazata pe realitatile economice si nu una care sa asigure doar promovarea imaginii PSD. Aceasta este o decizie foarte importanta!”

E clar ca suntem intr-o situatie de depreciere a economiei, dar Guvernul Tudose pare a nu tine cont de acest lucru… Florin Citu are dreptate: ceea ce trebuie facut acum este sa se evite dezechilibre bugetare mari, ce ne pot afecta in viitor. Guvernul insa s-ar putea imprumuta. Insa ceea ce e uimitor la noi e faptul ca Guvernul n-are, in realitate, nicio strategie legata de imprumuturi si de folosirea acestor bani. Ei vor merge automat in salariile de la stat, ca PSD doar a promis marirea salariilor la stat, in general vorbind in consum, marind deficitul balantei comerciale si indatorand fara vreun folos tara. Aici nu e vorba de o refacere industriala a tarii, nu asta urmareste acest Guvern, desi ar trebui inceput tinand cont, spre exemplu, de realitatile din Teleorman, judetul sefului PSD, de care acesta nici nu se sinchiseste. Nici modernizarea Armatei nu-i preocupa, desi ar trebui pentru ca avem o obligatie fata de NATO de crestere la 2% din PIB a bugetului pentru Aparare si acest lucru ce se si impune in actualul context international. Banii merg in consum si nimic mai mult – la atat se reduce filozofia economica a cuplului penal Dragnea-Valcov. Fara vreun plan, fara vreo strategie economica viabila. Ce spune Dl. Citu e real: se cauta prin orice mijloace sa se asigure promovarea imaginii PSD si nimic mai mult – de fapt e singurul plan, singura strategie a PSD-ului.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor si statisticilor.

Septembrie 9, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

Despre referendumul privind casatoria dintre un barbat si o femeie…

Tara arde si baba se piaptana – cam asa am putea caracteriza initiativa PSD de a organiza in aceasta toamna, asa inteleg, un referendum pe tema asta, a familiei traditionale.

Lasand la o parte faptul ca in Romania un referendum are un caracter consultativ si nu inseamna ca, in caz de vot majoritar de aprobare, se va modifica ceva din Constitutie, ar trebui spus ca modificarea Constitutiei in sensul acestei idei are un caracter abuziv si nedemocratic si care contrazice Constitutia in vigoare.

E adevarat, articolul 48 din Constitutie, referitor la Familie  precizeaza doar ca „familia se intemeiaza pe casatoria liber consimtita intre soti, pe egalitatea acestora si dreptul si indatorirea parintilor de a asigura cresterea, educatia si instruirea copiilor” – al. 1, dar nu pomeneste despre casatorie ca ar fi doar intre un barbat si o femeie.

Dar a defini casatoria ca fiind doar intre un barbat si o femeie tine de o anumita prejudecata sau dogma religioasa, homosexualitatea fiind vazuta drept pacat de catre bisericile crestine, pornind de la pacatele Sodomei si Gomorei, desi in Biblie nu exista vreo referire specifica la homosexualitate in cazul celor doua cetati. Aici puteti citi consideratii biblice privind homosexualitatea, insa nici in Cap. 19 din Facere, versetul 5 si nici la 1Cor. 6,9 nu se specifica la modul foarte clar ca ar fi fost vorba de asa ceva. „Scopul vadit de a-i viola, referitor la ce spune Facerea in Cap. 19, versetul 5 nu e clar: „Scoate-I, ca sa-I cunoastem!” si replica lui Lot: „Nu, fratii mei, sa nu faceti nici un rau” – deci putea fi vorba de altceva, de exemplu intentia asasinatului. De remarcat iubirea de oameni a lui Lot care ii numeste pe sodomiti frati !! Eu cred ca ar trebui sa luam aminte la asta!!! De asemenea, Lot a zis: „sa nu faceti nici un rau” – nu s-a referit la un viol, eventual homosexual sau heterosexual. Si aici trebuie spus ca nu trebuie confundata homosexualitatea cu violul, pentru ca si un heterosexual poate fi un violator. De asemenea, se face referire impotriva homosexualitatii in Legea data poporului evreu.

Dar daca privim problema la o scara larga a Istoriei, se poate constata cu usurinta ca homosexualitatea a fost prezenta mai intotdeauna si ceea ce s-a incercat a fost sa se ascunda lucrul asta sub pres, fara sa se dea o solutie vreodata decat in regimuri dictatoriale si nici atunci. Sub aspect stiintific, homosexualitatea, din cate inteleg, nu e indeajuns cunoscuta, sunt doar ipoteze.

Eu nu spun ca Biserica Crestina trebuie sa renunte la invataturile sale morale si sa-l indrume pe om spre bine. Insa fata de Legea Veche, crestinismul a venit cu o alta filozofie: „daca cineva iti da o palma, intoarce si obrazul celalalt” – v. Matei, Cap. 5:

„39. Eu însă vă spun vouă: Nu vă împotriviţi celui rău; iar cui te loveşte peste obrazul drept, întoarce-i şi pe celălalt.
40. Celui ce voieşte să se judece cu tine şi să-ţi ia haina, lasă-i şi cămaşa.
41. Iar de te va sili cineva să mergi o milă, mergi cu el două.
42. Celui care cere de la tine, dă-i; şi de la cel ce voieşte să se împrumute de la tine, nu întoarce faţa ta.
43. Aţi auzit că s-a zis: „Să iubeşti pe aproapele tău şi să urăşti pe vrăjmaşul tău”.
44. Iar Eu zic vouă: Iubiţi pe vrăjmaşii voştri, binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă, faceţi bine celor ce vă urăsc şi rugaţi-vă pentru cei ce vă vatămă şi vă prigonesc,
45. Ca să fiţi fiii Tatălui vostru Celui din ceruri, că El face să răsară soarele şi peste cei răi şi peste cei buni şi trimite ploaie peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi.
46. Căci dacă iubiţi pe cei ce vă iubesc, ce răsplată veţi avea? Au nu fac şi vameşii acelaşi lucru?
47. Şi dacă îmbrăţişaţi numai pe fraţii voştri, ce faceţi mai mult? Au nu fac şi neamurile acelaşi lucru?
48. Fiţi, dar, voi desăvârşiţi, precum Tatăl vostru Cel ceresc desăvârşit este. ” (subl. mea)

iar daca e sa ne luam strict dupa definirea pacatului, asa cum a dat-o Mantuitorul, atunci iata un exemplu:

„27. Aţi auzit că s-a zis celor de demult: „Să nu săvârşeşti adulter”.
28. Eu însă vă spun vouă: Că oricine se uită la femeie, poftind-o, a şi săvârşit adulter cu ea în inima lui”.

Deci daca a pofti o femeie, uitandu-te la ea, inseamna sa faci un pacat – iar „celor de demult” li s-a zis sa nu-l faca -, ce sa mai zicem de cel care se culca cu o femeie… Insa sfatul Mantuitorului este: „Nu va impotriviti celui rau”. De ce oare? Nu oare pentru ca a-i putea sa atati si mai mult raul, fara ca sa-l poti invinge? Deja, la noi, se vorbeste despre divizarea societatii!! Nu e oare mai rau sa rapesti din drepturile si libertatile fundamentale ale omului, crezand ca in felul acesta faci bine?

Si apoi eu nu vad discutandu-se despre subiectul homosexualitatii in Biserica cu iubire de oameni, cu „dragoste si durere pentru omul contemporan”, cum spunea Cuviosul Paisie Aghioritul. Nu se poate sa atati valul de ura impotriva acestor oameni, vrand sa faci in felul acesta binele!!! Ci aratat-te tu desavarsit, dupa cum spune Mantuitorul. Dar cati dintre noi suntem desavarsiti? Ca sa nu mai spun ca manifestarile acestea legate de sprijinirea familiei traditionale mi s-au parut a avea un aer legionar…

Trebuie, de asemenea, spus ca un lucru foarte grav in legatura cu „casatoria dintre un barbat si o femeie” este ca se creeaza nu doar vulnerabilitatea reprezentata prin divizarea societatii ci se creeaza o vulnerabilitate legata de democratia noastra. In felul acesta, Serbia ar aparea o tara mai democratica decat Romania. Premierul Serbiei, D-na. Ana Brnabic a recunoscut deschis ca face parte din comunitatea gay. Problema mare este ca definind casatoria ca fiind doar intre un barbat si o femeie se lezeaza libertatea constiintei, care e garantata constitutional in Romania si care implica toleranta. Articolul 29, aliniatul 1 din Constitutie spune clar:

„Libertatea gandirii si a opiniilor, precum si libertatea credintelor religioase nu pot fi ingradite sub nici o forma. Nimeni nu poate fi constrans sa adopte o opinie sau sa adere la o credinta religioasa, contrare convingerilor sale”.

De asemenea, si cred ca Biserica ar trebui sa mediteze mai mult, la al. 4 se spune:

„In relatiile dintre culte sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau actiuni de invrajbire religioasa”

si la al. 6 spune:

„Parintii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educatia copiilor minori a caror raspundere le revine”.

Din pacate, in tara noastra au fost si sunt multe incercari de nerespectare a Constitutiei. Iar rezultatul nu este unul pozitiv. Eu nu cred ca invrajbirea unor categorii sociale impotriva altor categorii sociale, lucru cu care ne-a obisnuit PSD-ul (indiferent de denumirile din trecut), de la cel mai inalt nivel, inca de pe vremea Mineriadelor, e un lucru pozitiv si benefic societatii.

Mie mi se pare ca ar mai trebui remarcat un lucru in legatura cu initiativa PSD. In primul rand nu vad nimic de stanga, desi PSD se autoconsidera partid de stanga. Dar ceea ce se intampla n-are nicio legatura cu Donald Trump, cum poate ca isi pun unii o intrebare in acest sens. Sau cu ambasadorul Hans Klemm cum poate se gandesc altii. Pentru ca nu are cum un ambasador sa traseze linii de politica intr-o tara suverana, cum e Romania. In schimb are legatura cu interesele PSD-ului care doreste sa conduca mai usor, prin abuz, o tara divizata si bulversata cu o Justitie sub un total control politic, in favoarea unor grupuri de interese private. Nu vad de ce SUA ar avea vreun interes in aceasta chestiune a definirii casatoriei doar intre un barbat si o femeie in Romania. Rapoartele pe care le face Departamentul de Stat asupra democratiei sunt pentru uzul intern. Al cetateanului american. Care e informat asupra unor lucruri dintr-o tara in caz in care va merge in tara respectiva. Acelasi lucru il face si MAE roman. Insa slabirea democratiei la noi in tara, deconsolidarea acesteia prin astfel de actiuni referendare, cat si prin slabirea independentei Justitiei, plaseaza Romania, tara membra a UE si NATO, intr-un con de neincredere din partea partenerilor nostri din aliantele din care facem parte si care ne asigura securitatea si bunastarea economica. Exista riscul ca Romania sa nu mai fie perceputa ca un partener de incredere in relatiile cu tarile membre ale UE si NATO, lucru la care contribuie si declaratiile absolut aiuritoare a unor reprezentanti al PSD-ALDE la adresa ambasadorului SUA la Bucuresti.

De asemenea, trebuie remarcat si faptul ca un asemenea referendum nu implica niciun fel de urgenta. Constitutia Romaniei dateaza, in forma revizuita celei din 1991, din 2003. Din 2003 si pana acum n-au mai existat homosexuali in Romania? Insa de cand Biserica, la semnalul Preafericitului Parinte Daniel, i-a cantat lui Dragnea „Vrednic este!” – v. si aici – Liviu Dragnea nu mai poate de dorinta de a se revansa! Povestea e cunoscuta de multa vreme: fenomenul de „aliantizare” nu e de ieri, de azi in Romania! Si va citez ce spune Prof. Dr. Marian Preda in Introducerea sa la volumul „Riscuri si inechitati sociale in Romania”, la care a fost si coordonator, aparut la Polirom in 2009, pentru a ne da seama mai bine ca urmareste Coalitia PSD-ALDE:

„Pana si preotii, de asemenea o categorie sociala cu influenta mare in comunitati si la nivel politic central, au obtinut privilegii (salarii din bani publici, subventionarea masiva pentru construirea sau renovarea bisericilor, obligativitatea predarii religiei in scoli, care asigura venituri absolventilor de teologie).

Pe acest fond de complicitati la varf in alocarea privilegiata a resurselor catre un grup foarte restrans de persoane (nu e vorba doar de preoti aici, n.m) si a „firimiturilor” catre categorii mari de votanti, precum pensionarii si salariatii la stat, su ramas resurse insuficiente pentru categoriile aflate cu adevarat in situatii de risc social mentionate mai sus”.

De aici se vede foarte clar scopul PSD-ului, de a atrage politic BOR si celelalte culte care se revendica de la crestinism (si nu numai) de partea sa, pentru a asigura PSD-ului un numar de voturi confortabil spre a-si consolida si perpetua Puterea politica in Romania. Evident, ca in aceasta situatie Presedintele Klaus Iohannis, vazut de catre PSD drept „niemtalau”, „sasalau” va fi pus intr-o anumita dificultate si amenintat cu suspendarea care ar putea fi o actiune cat se poate de reusita. Si in felul acesta Coalitia PSD-ALDE sa capete o Putere politica deplina si nedemocratica in Romania!

PSD urmareste manipularea electoratului prin religie. Iar prin complicitatea BOR, propagarea fortei sale politice, tinand cont de influenta mare a Bisericii. Iar lucrul acesta e in favoarea unui grup restrans de interese private. Celor multi, cum ii place D-lui. Iliescu sa spuna, doar „firimiturile”. Impunerea unei ordini nedemocratice in Romania, tinand cont ca sunt credinciosi carora nu le place democratia, este scopul Coalitiei PSD-ALDE, fara sa rezolve cu adevarat vreo problema din gravele probleme cu care se confrunta tara. Dimpotriva! Este o incercare de a plasa Romania in afara UE, pe o linie pe care merg actualmente Ungaria si Polonia, dar in aceste tari si prosperitatea de care se bucura cetatenii e mai mare. Voi cita tot din lucrarea de mai sus, la care Dl. Marian Preda a fost coordonator:

„Estimate la paritatea puterii de cumparare, in anul 2007, veniturile disponibile medii ale gospodariilor din Romania erau mai mici de 4-5 ori decat media UE-15 si de 1,9 ori decat media primelor 10 noi state membre (NSM-10) (asta inseamna: Cehia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia si Ungaria).

Un locuitor al Romaniei isi putea asigura, in medie, pe baza veniturilor disponibile, un nivel al consumului de cinci ori mai mic decat cel pe care si-l putea permite un locuitor din Germania, Austria, Regatul Unit; de 2,5 ori, 1,8 ori si respectiv 1,7 ori mai mic, comparativ cu un locuitor din Cehia, Ungaria si Polonia”.

Se vede clar ca impozitul pe gospodarie – alta traznaie a PSD – nu facea altceva decat sa diminueze si mai mult veniturile disponibile ale gospodariilor. Pe un fond de saracie si saracire a populatiei, actuala Coalitie cauta sa-si sporeasca Puterea politica prin orice mijloace. Nu conteaza neaparat rezolvarea acestor probleme, pe care studiul de mai sus le mentioneaza stiintific, cu date statistice, cat Puterea care ar permite o si mai mare imbogatire si influenta unor grupuri de interese. Nu e oare interesant ca tara noastra e de atatia ani la coada UE? Nivelul consumului in Polonia sau Ungaria era aproape de 2 ori mai mare decat in Romania, deci si un nivel de trai mai bun. Pe cand Romania experimenteaza acum dezechilibre bugetare periculoase! La noi partea proasta este ca cresterea economica statistica NU umple vistieria!! Si din acest punct de vedere subiectul casatoriei doar dintre un barbat si o femeie se constituie intr-un ingredient, in care Biserica e atrasa si se lasa atrasa cu o naivitate demna de o cauza mai buna, de abatere a atentiei opiniei publice de la lucrurile deloc incantatoare ale guvernarii. Fara indoiala ca circul convine, in aceasta situatie, Coalitiei majoritare.

Septembrie 5, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 24 comentarii

Un esec previzibil inca de pe acum…

Motto:

„There are four ways in which you can spend money. You can spend your own money on yourself. When you do that, why then you really watch out what you’re doing, and you try to get the most for your money. Then you can spend your own money on somebody else. For example, I buy a birthday present for someone. Well, then I’m not so careful about the content of the present, but I’m very careful about the cost. Then, I can spend somebody else’s money on myself. And if I spend somebody else’s money on myself, then I’m sure going to have a good lunch! Finally, I can spend somebody else’s money on somebody else. And if I spend somebody else’s money on somebody else, I’m not concerned about how much it is, and I’m not concerned about what I get. And that’s government. And that’s close to 40% of our national income.

„Sunt patru moduri in care poti cheltui banii. Poti cheltui banii tai pentru tine insusti. Cand faci asta, atunci urmaresti cu adevarat ceea ce faci, si incerci sa obtii cat mai mult pentru banii tai. Apoi poti cheltui banii tai pentru altcineva. De exemplu, cumpar un cadou cuiva. Ei bine, atunci nu sunt atat de grijuliu in legatura cu continutul cadoului, dar sunt foarte grijuliu asupra costului. Apoi, pot cheltui banii altcuiva pentru mine insumi. Si daca cheltuiesc banii altcuiva pentru mine insumi, atunci sunt sigur ca voi avea un pranz bun! In final, pot cheltui banii altcuiva pentru altcineva. Si daca cheltuiesc banii altcuiva pentru altcineva, nu ma mai intereseaza nici cat de mult este, nu ma mai intereseaza nici ce obtin. Si acesta-i guvernul. Si aproape 40% din venitul nostru national.”

Milton Friedman

(v. aici sursa)

Romania Libera

Dragnea pregătește bomba: Fondul Suveran de Investiții, lovitura finală pentru „perlele” economiei

Sub același pretext cunoscut al investițiilor, guvernarea PSD-ALDE va strânge laolaltă cele mai valoroase companii ale statului, majoritatea din energie, pe care le va supune total controlului politic și din care va putea înstrăina acțiuni după bunul plac. Lecția dată în 2008 de partenerul de coaliție, Călin Popescu Tăriceanu, a fost utilă.

Cele mai valoroase societăți ale statului, precum Romgaz, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Oil Terminal, Conpet, Electrica, Antibiotice, CN Aeroporturi București, Loteria Română, dar și pachetele minoritare la companii precum OMV Petrom, Engie, Telekom, vor trece în componența unei noi entități, Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții SA (FSDI).

Miza controlului politic integrat asupra acestor companii este uriaș. Numai patru dintre ele – Electrica, Nuclearelectrica, Hidroelectrica și Romgaz au rezerve de peste 2 miliarde de euro, la care se adaugă cele 401 milioane de euro din conturile SAPE, încasate de la Enel. FSDI va fi supus total controlului politic, iar liderii PSD și ALDE își vor putea numi oamenii de încredere în acest colos, așa cum au făcut deja la fiecare companie în parte, de la începutul anului, chiar dacă vorbim de companii strategice, cum sunt cele din energie.

Că va fi așa se vede chiar din textul proiectului de lege, postat miercuri noapte de Ministerul Finanțelor pe site-ul instituției. Conducerea nu va fi recrutată după principiile managementului corportiv, iar vânzarea de acțiuni se va putea face după cum va decide conducerea. Posturi bănoase vor fi destule. Potrivit proiectului, FSDI va fi administrată în sistem dualist de către un consiliu de supraveghere și un directorat. Consiliul de supraveghere va fi format din 9 membri, ce vor fi selectați „după o procedură proprie de selecție transparentă, care va fi aprobată de acționar (Ministerul Finanțelor – n.red.)”, se arată în textul proiectului, în timp ce directoratul va avea 7 membri. Totodată, „FSDI este exceptată de la aplicarea prevederilor OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a intreprinderilor publice, cu modificări și completări”. Adică Guvernul va face exact ce a făcut de la începutul anului, numind direct, fără o recrutare profesionistă, oameni fără experiență în domeniu, de la secretare până la „liber profesioniști”, dar apropiați ai partidelor PSD și ALDE, în toate companiile statului. Pentru început, primii membri ai Consiliului de Supraveghere vor fi numiți direct de Guvern și vor avea un mandat de 18 luni, având ca sarcină numirea directorilor organizarea activității FSDI.

Acțiuni vândute după bunul plac

Proiectul de act normativ arată din start care vor fi planurile PSD cu acest colos. Astfel, acțiunile vor putea fi vândute prin exceptare de la legislația privind privatizarea societăților comerciale, adică după propriile reguli. „Pachetele de acțiuni aduse aport la capitalul social al FSDI în condițiile prezentei legi se transferă din proprietatea privată a statului român în proprietatea privată a FSDI, acesta putând dispune liber de respectivele acțiuni, în calitate de bunuri proprii”, se menționează în textul acestuia. De asemenea, „înstrăinarea de către FSDI a unor acțiuni sau alte active aflate în proprietatea sa nu este supusă prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale, cu modificările și completările ulterioare, precum și nici prevederilor Legii nr.137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu modificările și completările ulterioare”, se punctează la Art. 7.

Proiect central în programul de guvernare

Ideea înființării acestui Fond Suveran a apărut în programul de guvernare cu care PSD a creat alegerile. Scopul declarat al acestuia este să genereze fonduri pentru investiții în infrastructură, spitale, fabrici etc. „Crearea unui fond suveran de investiții reprezintă o măsură necesară de stimulare economică prin care, în urma tragerii de capital din piața financiară internă și internațională, vor putea fi constituite surse de finanțare pentru proiecte de investiții profitabile și sustenabile ce vor antrena un efect de multiplicare în economie, conducând la dezvoltare în paralel cu creșterea veniturilor bugetare”, se arată în nota de fundamentare a actului normative. Finanțarea FSDI se va face din venituri obținute din dividende încasate de la societățile aflate în portofoliul acestuia, din cele rezultate din operațiuni cu instrumente financiare proprii și din cele emise de alte entități, din venituri din vânzarea de pachete de acțiuni din portofoliu, din împrumuturi, inclusiv prin emiterea de obligațiuni, dar și din alte surse prevăzute de lege”, se mai arată în expunerea de motive a Finanțelor.

Pe de altă parte, nu trebuie uitată lecția dată Călin Popescu Tăriceanu, care în 2008 a creat Fondul Național de Dezoltare, unde a strâns miliardele de euro obținute din privatizări, cu promisiunea că banii vor fi investiți în infrastructură. În realitate, banii s-au dus pentru acoperirea deficitului bugetar, adică pentru plata pensiilor și a salariilor. Iar acum Guvernul se află iarăși în situația disperată de a nu avea bani să acopere gaura bugetară generate de majorările pensiilor și salariilor.

Interesul israelienilor în FSDI

Ciudat mai este faptul că pe lângă acest gigant de miliarde de euro au început deja să apară interese străine. Liderul PSD Liviu Dragnea a scris, pe pagina sa de Facebook, după întâlnirea cu premierul Israelului Benjamin Netanyahu, pe 13 iulie, că a discutat cu omologul său despre atragerea capitalului israelian în FSDI. „Astăzi am avut plăcerea de a discuta cu Benjamin Netanyahu, prim-ministrul Statului Israel și ministru al Afacerilor Externe, despre oportunitățile de a consolida cooperarea noastră prin atragerea capitalului israelian în FSDI, dar și în alte sectoare ale economiei românești”, a precizat Dragnea.

Cîțu: Controlul va aparține unui singur om

Specialiștii din opoziție nu văd cu ochi buni proiectul creării FSDI. „PSD continuă scenariul jefuirii banului public la nivel de companii. În programul de guvernare al PSD, Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții este descris ca adevăratul minister al Economiei, dar nu este altceva decât o petardă. PSD strânge toate societățile și companiile naționale într-o mare societate națională, scopul fiind acela ca decizia să aparțină unui singur om, numit politic”, atrăgea atenția, la începutul anului, senatorul liberal Florin Cîțu. Potrivit acestuia, FSDI „o să fie acționar majoritar în toate aceste companii, ceea ce înseamnă că toate planurile de dezvoltare și investiții ale acestor companii se vor afla în pixul directorului general al fondului”. În total, 27 de pachete de acțiuni la diverse societăți vor fi incluse în FSDI.”

Pe scurt, despre ce e vorba: Coalitia PSD-ALDE doreste infiintarea unui monopol de stat FSDI – care sa cuprinda mai multe companii de stat, precum si actiunile statului acolo unde este minoritar. Evident ca este vorba despre controlul politic asupra acestor companii, pe de o parte, dar pe de alta parte miza uriasa o reprezinta rezervele lor financiare. Ideea PSD-ului este ca, odata avand controlul asupra acestor bani (si actiuni) – un control absolut – sa-i cheltuiasca dupa bunul plac. Intai trebuie retinuta chestia asta – dupa bunul plac – si mai apoi ca: „Scopul declarat al acestuia este să genereze fonduri pentru investiții în infrastructură, spitale, fabrici etc.”. Asa stand lucrurile, toate aceste companii ce vor face parte din acest monopol de stat sunt expuse la o falimentare fortata.

Dar mai e ceva… Observati ca in acest monopol de stat intra companii cu profiluri de activitate foarte diferite. Spre exemplu, Nuclearelectrica dar si Oil Terminal. Antibiotice, dar si CN Aeroporturi Bucuresti, dar si Loteria Romana.

Asta inseamna asa: o intreprindere produce telemea de vaca, alta produce omleta si o alta e producatoare de agrafe de birou etc. Vrei sa unesti toate aceste intreprinderi intr-un holding (in cazul acesta de stat, deci un monopol de stat) care sa aiba un control absolut asupra lor. De remarcat ca finantarea acestui holding se va realiza astfel:

„Finanțarea FSDI se va face din venituri obținute din dividende încasate de la societățile aflate în portofoliul acestuia, din cele rezultate din operațiuni cu instrumente financiare proprii și din cele emise de alte entități, din venituri din vânzarea de pachete de acțiuni din portofoliu, din împrumuturi, inclusiv prin emiterea de obligațiuni, dar și din alte surse prevăzute de lege”, se mai arată în expunerea de motive a Finanțelor.”

Problema mare care se pune este cum va fi realizat managementul acestui FSDI si de catre cine. Pentru ca una sunt companiile, luate fiecare ca entitati individuale si altceva este acest monopol care cuprinde companii, ce au profiluri diferite de activitate, intr-un singur tot. Una este sa manageriezi fabrica de facut omleta si altceva e sa manageriezi fabrica de facut ompleta dar si pe cea care produce telemea de vaca intr-un singur tot si de catre stat.

Insa eu cred ca trebuie remarcat un lucru pe care analistii l-au cam ocolit sa-l spuna. Si trebuie spus pe sleau pentru ca nu ne e indiferent ce face PSD-ALDE cu economia romaneasca!! PSD-ALDE nu au oameni care sa poata manageria un asemenea monopol de stat precum FSDI!!

Genul de manageri caracteristic PSD-ului e caracterizat in primul rand prin incompetenta si grobianism si rea-credinta. El nu urmareste decat sa nu faca nimic acolo, sa vina si sa stea doar vreo o ora jumate – doua la servici, sa nu ia nicio decizie si sa nu semneze nimic din frica de raspundere, dar in schimb sa ia salarii cat mai barosane, sa suga cat mai mult de la stat si sa-si injure de mama focului angajatii sau pe nevasta-sa la telefon!!!

Hai s-o spunem pe sleau ce „manageri” are PSD-ul si cum vor sa-si bata joc de economia romaneasca!! Cum poti sa ai incredere intr-un management asigurat de aceasta Coalitie cand ati vazut care a fost primul lucru pe care l-au facut cand au ajuns la Putere: sa dea ordonante treispe-paispe!! Apoi ati vazut cum si-au maturat propriul guvern!! PSD nu demonstreaza prin nimic faptul ca ar avea manageri de o asemenea competenta ca sa poata conduce acest monstru numit FSDI!! Uitati-va la ce perle scoate Tudose, prim-ministrul tarii!! Si atunci cum pot sa presupun ca rezonabil faptul ca ar avea oameni de o asemenea competenta in management pentru ca sa conduca un asemenea colos? Cum imi dovedeste PSD ca are oameni capabili, cu cine? Cu Gaby Firea? Cu Ionut Misha sau Olguta Vasilescu? Daca acestia sunt asa, va dati seama ce mizerie, de sa ti se intoarca stomacul pe dos, e mai jos!!

E usor sa-ti dai seama ca o inhibare a DNA ar insemna conditiile perfecte spre „tunuri”, dar hai sa le spunem pe nume: hotii colosale, la acest FSDI, „tunuri” istorice pentru ca s-ar fura in prostie, cum spune romanul, fara sa le mai pese de nimeni si de nimic!! Devalizarea economiei nationale cum credeti ca s-a facut? Cum credeti ca a fost „manageriata”?

De asemenea, foarte netransparent, apar interesele Israelului… Cu alte cuvinte sunt interese straine. Dictate din afara? Ce treaba are Israelul in toata povestea asta?

Soliticit Opozitiei, PNL-ului, sesizarea organelor de urmarire penala in legatura cu acest FSDI, pentru ca ar trebui sa stim si noi daca nu cumva acest FSDI se vrea a fi creat cu intentii criminale!!

Mai ales ca acest FSDI nu are nicio legatura, din cate am inteles, cu ceea ce e un Fond de Dezvoltare si cu similarele din alte tari. Si atunci care e mobilul real al crearii unui asemenea fond? Cum poti sa ai incredere intr-o asemenea Coalitie, cand premierul face declaratii iresponsabile la adresa bancilor? Cum poti sa ai incredere cand un parlamentar al Coalitiei cere expulzarea ambasadorului american? Cum poti sa ai incredere in cei care doresc cu buna stiinta subminarea Pilonului II de pensii – alta fapta de ordin penal?

Hai sa ne lamurim cum e cu aceasta Coalitie si interesele cui le reprezinta!! E contraproductiv s-o mai lungim atata!! Sa-i lasam sa faca ce? Sa distruga complet economia nationala? Nu mai vorbesc de tot felul de intentii si declaratii care n-au legatura cu Constitutia!! Dupa aia sunt retrase… Ce inseamna asta? Cum poti sa ai incredere in aceasta Coalitie cand deja au adus economia intr-o situatie dificila?

La acel „daca nu ne aresteaza pe toti…” al lui Liviu Dragnea, eu as raspunde foarte simplu: poate ca ar trebui! Daca vor sa submineze tara si economia nationala, chiar ar trebui!!! Daca au ajuns niste gangsteri care sa conduca economia nationala, cu siguranta ar trebui!!!

Cum poti sa ai incredere in astia in conditiile in care: „FSDI va fi supus total controlului politic, iar liderii PSD și ALDE își vor putea numi oamenii de încredere în acest colos, așa cum au făcut deja la fiecare companie în parte, de la începutul anului, chiar dacă vorbim de companii strategice, cum sunt cele din energie.”?

Toate intreprinderile de stat – spre exemplu cum e Tarom – au ajuns intr-o situatie deplorabila tocmai datorita controlului politic pe care statul l-a exercitat in mod dicretionar asupra lor. Va dati seama cum va fi cu FSDI, care inglobeaza atatea companii de stat, cu profluri de activitate diferite, in conditiile in care „FSDI va fi supus total controlului politic”! De observat ca nici nu se pune problema managementului sau sa se ia in considerare chestiuni legate de piata: totul se reduce la controlul politic total exercitat de stat, lucru totalmente in dezacord cu Constitutia tarii.

Este limpede ca aceasta Coalitie PSD-ALDE doreste sa conduca prin abuzuri si ilegalitati, prin abateri majore de la ordinea constitutionala in stat. Ceea ce propune aceasta Coalitie nu se numeste nici pe departe democratie, ci doar abuz si incalcarea legii. Iar asa ceva, din pacate, va afecta pana la urma foarte serios Romania si cetatenii ei.

Septembrie 2, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 1 comentariu

Un partid vandut intereselor straine ostile Romaniei

Inteleg ca se pune de tot felul de manuale, cum ar fi manualul pentru disciplina: Dirigentie, manualul pentru disciplina: „Educatie Fizica si Sport”… Deci, iata, multe lucruri interesante, nu-i asa, in Romania, de cand PSD, cu deja celebrul lor Program de Trei Nule, au castigat alegerile, ademenind electoratul precum Fata Morgana in desert, precum Sirenele pe Ulise!

Mie imi place sa cred ca cel putin Presedintele Iohannis stie cum a venit acest partid la Putere. Nu de alta, dar pe langa faptul ca au castigat alegerile cu un Program mincinos si nefast pentru tara, iata ca acuma da roade rele.

Vorbeam in postarea trecuta de acalmia care pare a fi cuprins, in general vorbind, Romania. Numai ca ce se intampla e realmente ingrijorator. Cel mai ingrijorator lucru, mai ingrijorator chiar si decat Razboiul Informational, e ceea ce se intampla in economia romaneasca – si e vorba de nici macar un an de zile. E vorba de adancirea unor deficite si de faptul ca nu prea se intrezareste cum vor fi finantate aceste deficite.

BNR a atras atentia asupra cresterii deficitului contului curent al balantei de plati, de scaderea importanta a investitiilor directe ale nerezidentilor, de cresterea datoriei externe in perioada ianuarie- mai 2017, fata de perioada similara a anului trecut – v. aici. De asemenea, un alt fenomen foarte ingrijorator consta in cresterea deficitului bugetar, mai mare cu peste 60% decat cel de anul trecut. Dl. Florin Citu, economist si senator PNL, atrage atentia ca executia bugetara e un dezastru, ducand deficitul bugetar la 4% spre sfarsitul anului, „deci mai aproape de cele mai pesimiste estimări” – aici. Toate aceste lucruri negative produc efecte negative in economie, ce vor putea fi simtite dupa un anumit timp. Insa asa cum merge treaba la ora actuala, mi-e teama ca dupa putin timp… Dl. Citu a atras atentia asupra posibilitatii ca economia sa intre in recesiune – domnia sa spune asa: „fara dubiu”, iar evolutiile negative vin parca sa confirme acest punct de vedere.

Una e sa gresesti si alta e s-o faci intentionat si stau si ma intreb daca nu cumva cu premeditare. PSD a venit cu un Program de Guvernare in campania electorala si a castigat alegerile. Un Program care de la bun inceput era nesustenabil. PSD a venit la guvernare, iar rezultatele din punct de vedere macroeconomic sunt cele de mai sus – adica un dezastru, imi pare rau ca trebuie sa folosesc acest cuvant. Au gresit sau au facut-o intentionat? Problema mare este: unde vom ajunge in felul acesta? O recesiune ar insemna, pe langa o slabire generala a economiei, efecte cat se poate de negative pentru populatie, pentru firme. Chiar daca PSD nu si-ar duce mandatul pana la capat si ar veni, sa zicem, PNL la Putere prin alegeri anticipate, a corecta erorile si efectele evolutiei negative de acum e un lucru foarte dificil. Eu cred ca populatia ar trebui sa fie informata corect, macar sa stie ce voteaza. Pierderea controlului fata de echilibrele bugetare, pentru ca asta se intampla acum sub guvernarea pesedista, are in mod sigur efecte negative in sensul ca dezechilibrele ajung in situatia extrem de precara de a nu mai putea fi finantate.

Deocamdata se vorbeste despre crestere economica, insa, asa cum arata Dl. Citu, potentialul de crestere e in scadere. Dansul spune ca Romania „va experimenta foarte curand o criza similara cu cea din perioada 2008-2010”. Insa interesant este ca situatia ar fi putut fi evitata, dar si faptul ca evolutia asta e accelerata de masurile luate de PSD-ALDE, de cand sunt la guvernare. Si atunci de ce trebuie sa accelerezi o evolutie negativa? Si cui foloseste asta?

Trebuie spus pentru unii ca nu Soros guverneaza Romania.

Ci PSD-ALDE.

Si atunci cui foloseste asta: intretinerea si accelerarea unei evolutii negative in economia romaneasca de asa maniera incat sa o impingi spre o criza economica?

Vorbim de razboiul informational – va recomand si eu LARICS – care s-a purtat cam intotdeauna pe mapamond. Insa acest razboi informational n-ar putea face atat rau Romaniei cum il face guvernarea PSD-ALDE. Ba mai mult, actuala guvernare creeaza terenul social fertil pentru ca razboiul informational sa-si faca mendrele in Romania. Ganditi-va numai ce inseamna o noua criza spre care ne indreptam accelerat, prin masurile economice luate de actuala guvernare, ganditi-va la accentuarea saraciei, la valul de falimente, la locuri de munca distruse – terenul fertil in care prinde ceea ce se numeste razboiul informational si manipularea. Chiar imi vine sa cred ca rusii nici nu s-au gandit sa ne faca un rau atat de mare, asa cum ni-l facem noi insine. E un cadou, pe care actuala guvernare il face rusilor, un cadou la care rusii cred ca nici nu sperau

De asemenea, legat de vestitul Program al PSD un alt lucru de mirare e urmatorul: PSD e cel mai mare partid din Romania. Cu sute de mii de membri. Este imposibil ca intr-o asemenea populatie numeroasa sa nu gasesti niste oameni lucizi, niste economisti competenti – si cred ca PSD are astfel de oameni. Programul de Guvernare l-a facut Liviu Dragnea si Darius Valcov. Doi oameni certati cu legea. Si cu toate acestea, reactiile din interiorul PSD, poate cu cateva exceptii, foarte putine, au fost slabe. Eu stau si ma intreb cum poti sa accepti cu buna stiinta asa ceva… Iar daca o faci, cred ca e rezonabil sa ma gandesc la faptul ca ai o agenda ascunsa. Ce nu poate fi decat contrara intereselor Romaniei.

As dori sa va prezint si alte pareri si am ales editorialul aparut pe 26 iulie in ziarul Bursa:

Pierduţi în oceanul de minciuni

Cornel Codiţă

„Obişnuinţa de a minţi în campania electorală „pe rupte” este, în politica de la noi, un fel de „mistică”. La scadenţa electorală, „politicianul” României intră într-un fel de transă, al cărei efect sigur şi cotropitor este putinţa de a spune cu cel mai serios şi pătruns aer din lume nenumărate şi gogonate minciuni despre ce şi cum va fi lumea, de îndată ce zisul politician şi gaşca lui se vor sui, cu neamuri, prieteni, cunoştinţe şi relaţii, în teleguţa puterii. După mai bine de două decenii şi jumătate de ratate exerciţii democratice, printr-un fel de ironică justiţie a soartei, PSD-ul este primul partid din România post-decembristă serios confruntat cu consecinţele acestei maniere de a aborda relaţia sa cu electoratul, respectiv responsabilităţile sale faţă de guvernare, cea cu care a fost învrednicit, mult mai mult timp şi mai des decît i-ar fi dat dreptul orice criteriu raţional de evaluare a rezultatelor sociale ale acţiunilor sale. „Măreţul” program de guvernare al PSD a fost prezentat, în campania electorală de mai an, ca o un fel de Lamborghini al schimbărilor fulgerătoare, în bine, din societatea românească. Din cauza vitezei, probabil, ori din cine ştie ce alt motiv, nici nu a plecat bine „monstrul” din garajul campaniei electorale, că s-a şi ciocnit, frontal, cu realitatea. Acum, zace în drum, doar un morman de fiare din care nimeni nu mai înţelege nimic, necum să mai poată face din resturile risipite un vehicul capabil de mişcare. Partea încă şi mai rea a poveştii este că abia după oribilul accident înţelegem, ori că, de la început, nimeni nu s-a aflat în scaunul şoferului ori, dacă a fost totuşi cineva, că insul cu pricina era mai ageamiu în conducerea unui vehicul-partid decît ultimul dintre miile de şoferi analfabeţi care şi-au luat cu brio carnetele de conducere auto în România ultimilor ani.

La acest moment de răscruce, în solidă tradiţie leninistă, PSD-ul, ca entitate colectivă, s-ar putea întreba: bine, bine şi… ce-i de făcut? Adevărul este că nu mai e nimic de făcut! Se vorbeşte intens despre înlocuirea la vîrf a lui Dragnea, cu Tudose. O mişcare care l-ar face pe Machiavelli să se ruşineze că a scris Principele, fără să dedice măcar o pagină unei atît de strălucite manevre politice! Dacă am fi trăit într-o ţară cu o Constituţie rezonabilă, în privinţa coerenţei şi a siguranţei mecanismelor esenţiale de guvernare, Preşedintele ar fi fost în postura de a dizolva Parlamentul, chiar după moţiunea de cenzură a PSD împotriva guvernului PSD, care certifică, dincolo şi dincoace de orice îndoială rezonabilă, incapacitatea şi lipsa de pregătire pentru guvernare a actualei formule care deţine majoritatea parlamentară. În acest fel, poate, ar fi fost obligat şi electoratul să regîndească investiţia sa de încredere în partidele competitoare, s-ar fi trezit poate din amorţeala sinistră în care se complace în cei patru ani ai mandatelor parlamentare. Ar fi fost un moment propice pentru a mai sparge baloanele de săpun ale minciunilor cu care politicienii de la noi se joacă, mai inocenţi şi mai lipsiţi de griji decît ţîncii ieşiţi pe tăpşanul inter-blocuri. Ar fi fost un moment necesar să spunem unde se află România, care este starea lucrurilor fundamentale pentru existenţa noastră, individuală şi colectivă: economie, servicii sociale, cultură, civilizaţie urbană, viaţă rurală, politica altora faţă de noi, prieteni şi neprieteni, aliaţi, neutrii şi duşmani, cît şi ce este urgent şi necesar să facem pentru a opri căderea, pentru a începe să readucem starea naţiunii măcar o cîtime mai aproape pe linia de plutire.

Dar, noi nu trăim în acea Românie, de ficţiune. Noi trăim într-una, generic numită reală, în care toate ficţiunile sunt posibile. Aşa cum este posibilă, spre exemplu, continuarea unei guvernări invalidată de propria incapacitate managerială şi politică. Noi trăim într-o Românie în care responsabilităţile Parlamentului se reduc la aprobarea şuşanelelor legislative prin care putem albi păcatele justiţiabile ale aleşilor noştri, ori se pun la cale afacerile personale şi ale găştilor care ştiu regula de aur a prăduirii statului şi a paraîndărătului la buzunarul „tătucului” care a făcut posibilă minunea. Noi trăim într-o Românie în care atribuţiile politice şi instituţionale ale Preşedintelui se reduc la ceea ce domnia sa întreprinde conştiincios, zi de zi, prin birourile şi curţile interioare ale Palatului de la Cotroceni, ignorînd suveran ceea ce se află dincolo de zidurile incintei. Noi trăim într-o Românie în care minciuna a devenit drogul de care majoritatea zdrobitoare a populaţiei este dependentă, pentru că altfel ar fi obligată să suporte consecinţa dureroasă a distincţiei dintre Azi şi Mîine. O Românie în care minciuna a devenit drogul necesar al celor care se joacă cu puterea şi instituţiile ei pentru că, altminteri, nu ar mai putea crede nici măcar ei în materialitatea ficţiunilor despre care susţin zi de zi că sunt programele lor de guvernare şi „politicile” menite să ne facă pe noi „fericiţi”.

Din păcate, nu doar politica, nu doar un partid sau altul, ci noi toţi, ca subiect colectiv al Istoriei, suntem undeva pierduţi într-un ocean de minciună.  „

Fiti atenti aici la smecheria cu cresterea salariilor:

PwC:

România poate deveni singurul stat UE care lasă plata contribuţiilor sociale în sarcina angajatului

Cristina Radu

„România poate deveni singurul stat membru al UE care lasă plata contribuţiilor de asigurări sociale şi de sănătate exclusiv în sarcina angajatului, dacă va fi aplicată măsura anunţată de Ministerul Finanţelor, a anunţat azi firma de consultanţă PwC.

Ministerul de Finanţe a anunţat joi că de la 1 ianuarie 2018, contribuţiile sociale vor fi trecute exclusiv în sarcina angajatului, cuantumul total al acestora urmând să scadă de la 39,25% la 35%, iar nivelul impozitului pe venit se va reduce de la 16% la 10%.

Contribuţiile angajatorilor sunt mai mari decât cele ale angajaţilor în medie, la nivel european. Potrivit PwC, media contribuţiilor sociale suportate de angajator în statele UE este de 23,57%, pe când media contribuţiilor angajaţilor este de doar 13,35%. Executivul doreşte să crească nivelul contribuţiei angajaţilor în România la aproape de trei ori media europeană şi să elimine contribuţia angajatorului, conform PwC.

Raportul arată: „Pentru ca angajaţii să nu fie afectaţi de această creştere a poverii fiscale în sarcina lor, angajatorul ar trebui să le crească salariile brute, potrivit programului anunţat de Guvern cu 22,75%. Conform prevederilor legale actuale, angajatorii din mediul privat nu pot fi obligaţi să modifice nivelurile salariale, decât pentru salariaţii plătiţi la nivelul salariului minim pe economie, contractele de muncă fiind înţelegeri private, statul nu poate impune modificarea lor fără acordul părţilor”.

Mihaela Mitroi directorul departamentului de consultanţă fiscală şi juridică din cadrul PwC România, a declarat: „România ar deveni astfel singura ţară din UE care lasă contribuţiile sociale exclusiv în sarcina angajaţilor. Acest sistem nu se aplică în niciun alt stat membru pentru că implicarea angajatorului în plata contribuţiilor a avut ca scop, încă de la începuturile introducerii, susţinerea anumitor categorii de persoane care beneficiază de ajutor social fără însă a contribui la sistem ca elevi, studenţi, pensionari care beneficiază de asigurarea socială de sănătate fără plata contribuţiei”.

Mihaela Mitroi a adăugat: „Astfel, pot apărea situaţii în care angajaţii vor avea un salariu net mai mic decât în prezent cu circa 22%. Pe de altă parte, aceste efecte vor fi parţial contrabalansate de reducerea impozitului pe venit, de la 16% la 10%”.

Conform firmei, este posibil ca cei mai mulţi dintre angajatori să acopere acest cost suplimentar care va reveni angajaţilor, prin creşterea salariilor. În schimb, nu este obligatoriu ca acest lucru să se întâmple în toate cazurile, potrivit companiei.” (subl. mea)

Stau si ma intreb ce minte pot sa aiba cei care concep astfel de lucruri. Cu alte cuvinte, iti creste salariul, dar de fapt nu ti-l creste. Se muta doar povara fiscala de la angajator la angajat. Iar tu poti sa te trezesti ca ai, pe hartie, un salariu mai mare, dar in mana sa iei chiar mai putin decat salariul pe care il aveai. Pe de alta parte, nu se poate sa nu te intrebi: pentru ce o astfel de masura? „Pentru ca angajaţii să nu fie afectaţi de această creştere a poverii fiscale în sarcina lor, angajatorul ar trebui să le crească salariile brute, potrivit programului anunţat de Guvern cu 22,75%” – sa retinem: pentru ca angajatii sa nu fie afectati, cu alte cuvinte pentru ca sa aiba acelasi salariu, angajatorul trebuie sa creasca salariul brut cu 22,75%!! Numai ca in sectorul privat problema e daca e posibil asa ceva, pentru ca la stat, din cate se vede, orice e posibil: se maresc salarii, nesustenabil, din pix!! Si, la stat, nu-i asa, se pot mari oricat, indiferent de consecinte. Am inteles ca unele primarii au inceput deja mariri record de salarii pana si pentru un portar, mariri care l-ar face invidios pana si pe un profesor universitar!!! „[…] este posibil ca cei mai mulţi dintre angajatori să acopere acest cost suplimentar care va reveni angajaţilor, prin creşterea salariilor” – cu alte cuvinte, angajatorul poate acoperi costul suplimentar care va reveni angajatului pentru ca angajatul sa ajunga sa nu piarda la salariu!! Cu alte cuvinte, nu doar angajatorul este afectat, dar cel mai afectat este angajatul, caruia i s-au promis salarii record!! Nu i s-a spus insa ca le va avea, dar pe hartie!!

Mie mi se pare ca se urmareste intr-un mod intentionat, de catre actuala guvernare, deteriorarea nivelului de trai al cetatenilor experimentand o modalitate pe care NU o intalnim nicaieri in Uniunea Europeana. Lucrul acesta inlesneste Razboiul Informational pe teritoriul Romaniei si in detrimentul Romaniei. Sa ne gandim putin: o populatie care nu doar ca a fost mintita, dar mai e si saracita – e clar ca se induce, premeditat as zice eu, de catre guvern o stare in care gradul de satisfactie al populatiei va scadea, vulnerabilizand populatia. Evident, manipularile care vin din Vecinatatea Estica pot sa prinda mai bine si sa aiba eficacitate mult crescuta daca nivelul de trai din Romania se va deteriora si daca economia va intra in recesiune, cu tendinta de haos social. Florin Citu a atras atentia ca actuala guvernare vrea sa ne scoata din Uniunea Europeana.  Manipularea venita dinspre Rusia va urmari sa arate cat de rau e sa fii in Uniunea Europeana, cat de bine era inainte… Astfel de masuri economice pregatesc terenul pentru astfel de manipulari, cetateanul urmand sa se confrunte cu o situatie care va fi in detrimentul sau si pe care nu o va putea s-o indrepte.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Iulie 28, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 15 comentarii

Zero realizari…?!

In Absurdistanul numit Romania, datorita PSD-ului, propunerea acestui partid pentru functia de premier a devenit virala pe internet: Mihai Tudose, omul care nu poate pretinde ca a inventat el Teorema lui Pitagora!!! 🙂

Foarte interesant ce spune acest articol din Adevarul, din care voi cita doar atat:

Zero realizări la Ministerul Economiei

La evaluarea făcută de PSD asupra activităţii Guvernului Grindeanu, Ministerul Economiei, condus de Mihai Tudose, avea zero realizări, două măsuri parţial îndeplinite şi 17 neîndeplinite. Pe de altă parte, fostul ministru al Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a declarat că Tudose şi-a făcut treaba, însă proiectele sale au fost blocate de premierul Sorin Grindeanu.”

Citeste mai mult: adev.ro/os5ghd

Stau si ma intreb cum poate fi definit acest lucru in algebra „superioara” a PSD-ului:

 – Pe Grindeanu l-au dat jos ca nu era bun, cazuse la evaluarea facuta de ei; dar evaluarea a avut in vedere tot Cabinetul, nu doar activitatea lui Grindeanu. Or, Dl. Tudose a fost ministrul Economiei si la evaluare s-a constatat ca are zero realizari. Cu toate acestea, propunerea PSD-ului pentru functia de premier e chiar…  – ati ghicit! – Dl. Tudose!!

 – In ceea ce priveste explicatia data de Olguta, eu as intreba: draga Lia, voi ce faceti acolo, va faultati reciproc? 🙂

Ca PSD are o majoritate care poate sa-l sustina pe Dl. Tudose, am inteles. Dar, totusi, cum poti sa privesti cu incredere un potential Guvern Tudose in conditiile de mai sus?

Figura de pesedist adevarat, nu… 🙂

In ceea ce priveste primul sondaj de opinie realizat dupa scandalul Dragnea-Grindeanu, realizat de Avangarde, lucrurile raman cum am stabilit: confirma ceea ce spuneam si eu aici. Unii si-au exprimat indoiala fata de acest sondaj intrucat Avangarde e perceputa ca fiind apropiata de social-democrati. Eu cred ca sondajul reflecta realitatea dintr-un motiv foarte simplu: pana acum, cu toate nabadaile PSD, populatia nu a fost atinsa la buzunar. Avem o crestere economica pe consum, s-au propus, in mod populist, ce-i drept, cresteri salariale record in sectorul de stat, deocamdata lucrurile nu merg rau la nivelul perceptiei populatiei, mai putin interesata ca premier e Grindeanu sau Tudose, sau de certurile si luptele din PSD. Acest materialism ingust al populatiei face ca increderea in PSD sa se mentina inca la cote ridicate. In caz de alegeri, PSD ar obtine 46%, ALDE ar obtine 6%, deci coalitia PSD-ALDE ar avea majoritatea de peste 50%. PNL are un scor bun, de 30%, si ar putea sa creasca – sa nu uitam ca pana foarte recent au avut o conducere interimara, acum nu mai e cazul. USR e al treilea partid, cu 9%, ceea ce iarasi e un scor bun.

Totusi, Opozitia la mamutul PSD-ALDE e fragmentata si nu isi coordoneaza actiunile. In felul acesta, a avea succes in fata Coalitiei majoritare e foarte greu, daca nu imposibil. Opozitia trebuie sa se coaguleze cumva… PNL, care n-a venit cu nicio propunere de premier pentru ca nu are o majoritate, ar trebui sa joace mult mai activ. Acuma au o conducere legitimata de un Congres si ar trebui ca acest partid sa-si stabileasca o strategie in lupta impotriva PSD-ALDE. Fiind cel mai mare partid din Opozitie, ar trebui sa caute sa uneasca in jurul sau si celelalte partide de opozitie mai mici, care singure nu prea au sanse… Pana acum jocul PNL-ului a fost unul pasiv, dar asa ceva nu se mai justifica si nu s-a justificat nici in trecut.

Trebuie spus, de asemenea, ca la nivelul  televiziunilor de stiri Opozitia este in dezavantaj, ceea ce nu e corect. Avem doua televiziuni puternice de partea Coalitiei Majoritare – Antena 3 si Romania TV – televiziuni de top, cu rating mare si o singura televiziune care exprima Opozitia: Realitatea TV, in special Jocurile de Putere ale lui Rares Bogdan. Chiar si la Realitatea nu prea vad venind membri marcanti ai Opozitiei care sa combata Puterea. Nu mi-e clar de ce, dar mi se pare o strategie gresita. Nici la celelalte televiziuni de stiri, PNL, ca sa ma refer la cel mai mare partid al Opozitiei, nu manifesta suficienta combativitate si nu explica destul de clar populatiei de ce Programul PSD si masurile luate de acesta sunt proaste. In asemenea conditii nu ma mira rezultatul sondajului Avangarde. In ceea ce priveste celelalte doua posturi de stiri, B1 Tv si Digi 24, nu prea par implicate, mentinand o anumita neutralitate. Deci PSD-ALDE are un avantaj mediatic major fata de Opozitie.

Fata de ultimile alegeri legislative, PNL inregistreaza o crestere de aproximativ 10%. PSD si ALDE – constant, aproximativ acelasi procent. La fel si USR. Ar putea rezulta ca o parte insemnata din nehotarati s-ar indrepta spre PNL si atunci PNL ar trebui sa aiba o strategie in acest sens, prezenta la urne la recentele alegeri fiind cu putin sub 40%. Oricum, la 6 luni de la alegeri, sondajul remarca o anumita echilibrare a scenei politice si potentialul de crestere al PNL. Ultimile sondaje aratau trendul crescator al PNL. Cu criza actuala, generata de PSD prin motiunea de cenzura la adresa Guvernului Grindeanu, PNL a castigat vreo 5 procente in plus! PSD era, in ultimile sondaje, pe un trend usor descrescator. In aceste conditii, PSD trebuie sa fie foarte atent pentru ca are de unde sa creasca increderea in PNL. Si aceasta a crescut fara ca PNL sa faca ceva notabil pana acum si in conditii de conducere interimara.

Asa ca ultimul sondaj facut de Avangarde nu prea prezinta o situatie favorabila pentru PSD. PSD, e adevarat, nu s-a erodat, dar increderea in adversarii lor a crescut semnificativ. Lucrul asta arata ca exista o parte insemnata a populatiei care isi da seama de carentele PSD-ului si este dispusa sa-i sanctioneze greselile. Ar trebui sa fie un semnal de alarma pentru PSD faptul ca PNL nu a facut nimic notabil in 6 luni, dar a castigat la capitolul incredere 10% din randurile populatiei. De asemenea PSD ar trebui sa se gandeasca serios la prezenta la vot de la ultimile alegeri, care i-a avantajat atunci, si sa nu se culce pe o ureche ca au o majoritate, impreuna cu ALDE-le lui Tariceanu, confortabila in Parlament si-si pot permite orice. Sondajul Avangarde arata ca PSD nu mai are potential de crestere, se situeaza cumva la pragul maxim pe care il poate obtine. Ar mai rezulta ca orice greseala a PSD va fi taxata de populatie in detrimentul acestui partid.

In orice caz, nu se vede ce a obtinut PSD la modul favorabil prin aceasta mutare: rocada Grindeanu – Tudose. PSD va da premierul, pe Dl. Tudose, dar in acest moment PNL dobandeste joc egal si e pe cale sa stea chiar ceva mai bine, daca va avea un plan de joc bine conceput. Este o situatie oarecum paradoxala, PSD are, impreuna cu ALDE, majoritatea in Parlament, are de partea sa un avantaj mediatic evident, dar cu toate acestea adversarii egaleaza jocurile intr-un mod poate neasteptat, intr-un timp relativ scurt scurs de la ultimile alegeri legislative, si sunt pe cale sa obtina chiar avantaj. Ar fi de ajuns, de exemplu, ca PNL sa castige, intr-un timp relativ scurt, inca 5 procente la capitolul incredere din partea populatiei.

Nu as fi de acord cu criticile formulate de Dl. Cristian Preda la adresa Presedintelui:

„Klaus Iohannis se lasă călcat în picioare de Dragnea & co.
După criza provocată de PSD, era bine să știm că președintele apără statul român.
A ratat momentul.” (de citit si comentariile)

Presedintele a gandit in felul urmator: pentru ca premierul sa primeasca increderea Parlamentului e nevoie de o majoritate. O majoritate se poate constitui sau nu. Pe cale de consecinta, daca exista o majoritate in Parlament pentru sustinerea unei propuneri de premier, Presedintele va da curs propunerii pentru terminarea crizei politice, daca nu va avea si alte informatii despre persoana in cauza. In cazul in care nu se poate constitui o majoritate, lucrul acesta deschide calea spre alegeri anticipate. Alegerile anticipate nu au fost dorite de la bun inceput de catre Presedinte pentru ca ar fi creat, pe plan extern, imaginea unei crize politice majore in Romania. Dragnea nu „l-a facut mat” pe Presedinte, cum se exprima Dl. Preda, deoarece Iohannis nu are cum sa ignore majoritatea de care se bucura PSD-ALDE in Parlament si care a rezultat din ultimile alegeri legislative. Presedintele poate respinge, totusi, propunerea in urma informatiilor pe care le are despre persoana in cauza propusa de Coalitia Majoritara. Crearea unui scandal, in situatia in care PSD-ALDE au majoritatea in Parlament, ar fi reaprins criza si ar fi dat castig de cauza Coalitiei Majoritare. Asa ca Iohannis a acceptat propunerea PSD, evitand un scandal care ar fi facut bine doar PSD-ului si pe care, probabil, PSD si-l dorea. Presedintele a spus:

„PSD şi ALDE susţin că au în continuare are majoritate în Parlament. Formaţiunile s-au prezentat împreună şi au înaintat o propunere în persoana domnului Tudose. Partidele din opoziţie nu au avut propuneri concrete şi din discuţii nici nu a rezultat că ar exista o înţelegere politică. Pe de altă parte, această criză dăunează grav economiei româneşti, imaginii în lume şi opinia mea este că această criză trebuie terminată repede. Trebuie să avem un nou guvern, care începe să rezolve problemele rămase nerezolvate, problemele apărute din cauza aceste crize”

Iar abordarea aceasta e una rationala. Este limpede ca un refuz ar fi inflamat spiritele din PSD-ALDE si ar fi permis acestora sa lanseze atacuri la adresa Presedintelui care ar fi lovit, cu manta, si PNL-ul, si toata Opozitia. Evident, majoritatea PSD-ALDE se va verifica la vot. Daca nu se va verifica, atunci se deschide calea spre anticipate, nu neaparat ca vor avea loc. Faptul ca Presedintele „nu ar vrea sa aiba pe cineva competent la Palatul Victoria” – este o exagerare, pentru ca nu depinde doar de Presedinte lucrul acesta. Conform Constitutiei, premierul rezulta din alegerile parlamentare. Cu o Opozitie necoagulata si fara sa poata forma o majoritate – PNL chiar nu a venit cu nicio propunere – un refuz al Presedintelui ar fi prelungit criza politica, cu consecinte nefaste, cum chiar Presedintele a remarcat. Daca propunerea PSD-ALDE nu se va dovedi una buna, benefica, PSD-ALDE vor deconta politic lucrul acesta. Presedintele, si trebuie spus, n-a prea fost ajutat de catre Opozitie, care, dupa cum aratam mai sus, a jucat prea pasiv. Ideea Presedintelui Jucator ar fi fost contraproductiva in aceasta situatie.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Iunie 26, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 11 comentarii

Despre cresterea salariului minim…

Mi-e teama ca de multe ori discursul public asupra cresterii salariului minim in Romania este mai degraba unul populist decat realist, fara a se tine cont de datele reale ale problemei si de ce spune, in aceasta privinta, stiinta economica. In general, cei care sustin cu tarie marirea salariului minim aduc drept argument faptul ca „romanii traiesc greu” sau ca „salariile, in Romania, sunt foarte mici, printre cele mai mici din UE”. Modul asta de a privi problema poate ca da bine la o anumita parte a populatiei, dar in niciun caz nu reprezinta o explicatie cat de cat fundamentata stiintific care sa sustina marirea salariului minim in Romania.

Eu cred ca ar trebui spus un lucru: marirea salariului minim trebuie sa tina cont de creterea productivitatii muncii – asta o intalniti in orice manual serios de economie pentru cursul liceal. O marire a salariului minim se justifica daca, pe o peroada de timp, se constata ca avem in tara curba productivitatii muncii deasupra curbei salariului minim. Tin minte ca marele economist american, Paul Krugman, a prezentat, referitor la SUA, un astfel de desfasurator pe o perioada ce mergea, daca mai tin bine minte, din 1960 si pana in zilele noastre. De atunci si pana acum curba valorilor productivitatii erau deasupra curbei valorilor salariului minim, panta curbei productivitatii fiind mai mare decat cea a salariului minim. De aici reiesea ca, strict macroeconomic vorbind – deci fara a perturba din punct de vedere macroeconomic economia SUA -, salariul minim putea creste destul de mult, ceea ce sub fosta Administratie de la Casa Alba s-a si intamplat.

Din pacate, in Romania, lucrurile stau pe dos, cel putin deca ne uitam la evolutiile productivitatii si ale salariului minim de la Revolutie incoace: cresterea salariilor sunt peste cele ale productivitatii muncii. Sigur, situatia Romaniei era si este una mai speciala, ca tara in tranzitie. Numai ca ceea ce s-a petrecut in februarie are un caracter mult mai nociv si voi incerca sa explic de ce.

Inainte de toate va propun sa ne uitam peste:

Evolutia anuala a salariului minim pe economie;

Productivitatea nominala a muncii per persoana angajata – Index (EU28 = 100) (Eurostat);

Productivitatea reala a muncii per persoana angajata – Index, 2010= 100 (Eurostat)

Sa privim cum a crescut incepand din 2015 salariul minim pe economie:

1 ianuarie 2015………..975 RON

1 iulie 2015………………1050 RON

1 mai 2016………………1250 RON

1 februarie 2017……… 1450 RON

Asta inseamna ca intr-o perioada de numai 2 ani de zile (2015-2017) salariul a crescut de la 975 RON la 1450 RON, adica s-a inregistrat o crestere de 48,72%!!!

Cum nu avem date pe 2016 privind productivitatea nominala a muncii, sa vedem cum a crescut productivitatea reala (referentialul fiind anul 2010 = 100) in perioada 2015-2017:

2015……….120,7%

2016………. 127,7%

Asta inseamna o crestere de numai 5,8%!!

Ca sa ne facem o idee asupra acestor cresteri sa comparam cu perioada 2009-2015:

Salariul minim:

1 ianuarie 2009……….600 RON

1 ianuarie 2015……….975 RON,

crestere de 62,5%.

Productivitatea nominala:

2009……….. 49,9

2015……….. 59,4,

crestere de 19,04%.

Productiviatea reala:

2009…………100,5

2015…………120,7

crestere de 20,10%.

Bineinteles putem calcula si pentru alte perioade. Ce arata toate acestea, pe langa faptul ca avem cresteri de salarii mai mari decat cele de productivitate?

Ne arata faptul ca aceasta crestere de salariu minim din perioada ultimilor 2 ani, pe langa faptul ca e foarte mare in comparatie cu cea a productivitatii muncii, e una extrem de brusca.

Din aceasta cauza, cresterea asta de salariu minim e foarte greu de suportat de catre agentii economici privati, dar si de catre stat, pentru sectorul bugetar (unde Guvernul anunta salarii record)!!! Pentru firmele private efortul e foarte mare si le poate scadea competitivitatea. Pentru sectorul bugetar e greu de inteles de unde va face statul rost de bani, in conditiile in care veniturile ANAF pe primul trimestru sunt mai mici decat cele din perioada precedenta a anului trecut, iar investitiile s-au prabusit.

Omoram operatorii economici?

Pe de alta parte, sunt greu de inteles unele propuneri legislative…

Urmaream pe teletextul Antenei 3 urmatoarea stire: „Pana la 25.000 de lei AMENDA pentru operatorii economici care nu marcheaza pe pungile de plastic continutul de biomaterial. Mai multi deputati de la PSD, USR si Minoritati au depus la Senat aceasta propunere legislativa. Amenzi intre 15.000-25.000 lei”.

Ce facem? Omoram operatorii economici? Impresia care se creeaza este ca cel care doreste sa munceasca, sa faca ceva in tara asta e pur si simplu pedepsit – il pandeste niste amenzi crunte care inhiba toata bunavointa, tot elanul si care, pana la urma, deprima economia, cu consecinte imprevizibile dar cu totul nefaste.

Noi, in loc sa incercam sa dam economiei un avant salvator, o deprimam si mai mult. Este noaptea mintii!!

Se creeaza impresia unui abuz de reglementare care complica totul si franeaza dezvoltarea. Asa ca este justificat sa te intrebi daca nu cumva e mai buna deregularizarea!!!

Deficitul bugetar…

In legatura cu deficitul bugetar, ar trebui spuse unele lucruri. Daca PSD-ALDE au in vedere cresterea deficitului bugetar peste 3% din PIB, ar trebui sa ne explice ce strategie au: e vorba de o crestere (cat anume?) pe termen scurt (ce poate fi stimulativa) sau una pe termen lung (ce poate genera probleme serioase cu datoria publica)? Daca se procedeaza haotic, mi-e teama ca rezultatele nu vor fi deloc bune.

Deficitul bugetar trebuie acoperit, iar lucrul asta se poate face prin:

emisiune de moneda (lucru restrictionat si chiar interzis in unele tari) – eu atrageam atentia in aceasta postare asupra inflatiei de aproape 300% de la inceputul anilor ’90. Pentru ca metoda asta conduce la inflatie;

imprumuturi – conduc la cresterea datoriei publice si aici am dori sa vedem daca Guvernul si-a stabilit o tinta – la ce valoare, ce procent din PIB, ar dori sa duca datoria publica?

marirea fiscalitatii, dar am inteles ca PSD-ALDE nu doreste marirea fiscalitatii, ci, dimpotriva, sa se reduca taxele si impozitele.

Dl. Dragnea trebuie sa inteleaga ca criticile dure care i se aduc sunt intemeiate pentru ca nu vedem din partea PSD-ALDE nicio strategie in acest sens, lucru ce induce incertitudini si neincredere in Stat.

Deocamdata nu stim decat ca Programul PSD are „termene precise”. „Ca pe vremea comunismului”, cum se exprima un comentator pe blog. Iar un distins oaspete, la o televiziune de stiri, se exprima in sensul „daca putem fi criticati ca nu am respectat termenele precise din Program”. Insa nu am vazut raspunsuri din partea PSD-ALDE care sa dea expresia unui joc de conceptie economica bine elaborat, care sa conduca pe termen scurt la consecinte economice benefice. Dublari sau triplari de salarii in sectorul bugetar, facute la „termene precise” si toate cam pe termen scurt, nu inseamna asa ceva.

Aprilie 18, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 6 comentarii