Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Despre Summitul istoric Donald Trump – Kim Jong-un de la Singapore

Orice s-ar spune, mi se pare ca e cel mai spectaculos eveniment de politica externa din ultimii ani. Si cred ca trebuie precizat un lucru: era in primul in rand in interesul Coreii de Nord ca acest Summit sa aiba loc. Sigur, controversele legate de aceasta intalnire istorica nu au incetat. E foarte important angajamentul Coreii de Nord in ceea ce priveste denuclearizarea completa a tarii, in cadrul procesului de pace din Peninsula Coreeana. Fara indoiala, se poate naste intrebarea daca nu cumva Kim Jong-un a cautat astfel sa-si legitimeze regimul. Mai ales ca s-a discutat in treacat doar, daca am inteles bine, despre respectarea Drepturilor Omului in Coreea de Nord.

Insa am impresia ca mai e si o alta problema la care regimul de la Phenian trebuie sa gaseasca solutii. Si s-ar putea ca Kim sa se fi gandit serios. Lumea se schimba, Coreea de Nord a ramas o tara ingrozitor de izolata. Apropo de participarea la Olimpiada, de observat ca in Coreea de Nord nu au loc evenimente sportive internationale. Lucru care arata cat de mult a izolat aceasta tara regimul comunist al dinastiei Kim, la Putere de zeci de ani. Nu mai vorbesc de faptul ca aceasta izolare pune serioase probleme legate de alimentatia si nivelul general de trai al populatiei. De observat ce diferenta imensa fata de China, tot un stat comunist si cu probleme destul de mari in respectarea Drepturilor Omului. China, in schimb, nu e atat de izolata si nu se confrunta cu asemenea dificultati majore precum Coreea de Nord. Dimpotriva! O solutie la toate aceste chestiuni grave o reprezinta, desigur, normalizarea relatiilor cu SUA. Cu alte cuvinte, Kim isi da seama ca lucrurile nu mai pot merge ca si pana acum. Si atunci trebuie sa intervina schimbari si reforme. Cu atat mai mult cu cat vorbim, de fapt, despre o tara divizata politic de atatia ani, Coreea, in doua entitati statale in care una dintre ele, Coreea de Sud, e prospera din punct de vedere economic si cealalta ajunsa intr-o saracie extrema si foarte izolata, Coreea de Nord. Un singur popor despartit din motive politice.

Desigur, denuclearizarea completa a Coreii de Nord pune acestei tari probleme de securitate, de aceea a si cerut sprijinul SUA pentru a-i asigura securitatea. Daca lucrurile vor merge bine, daca SUA si Coreea de Nord se vor intelege, lucrul asta va constitui un avertisment dur pentru Iran. Obama n-a prea reusit mare lucru nici in privinta Coreii de Nord si nici in privinta Acordului Nuclear cu Iranul. Iata ca Trump a trecut la actiuni cat se poate de concrete! Iar agreement-ul cu Coreea de Nord are implicatii clare, directe as spune, in Orientul Mijlociu. Iranului ii va fi din ce in ce mai greu sa nu tina cont de pozitia SUA si de noua viziune a Presedintelui Trump.

Trebuie sa remarcam ca Presedintele Trump este in plina ofensiva diplomatica, iar aceasta postare de pe twitter, forma preferata de comunicare si socializare a D-lui. Trump (de observat ca nu e FaceBook-ul), da marturie de acest lucru:

„….Germany pays 1% (slowly) of GDP towards NATO, while we pay 4% of a MUCH larger GDP. Does anybody believe that makes sense? We protect Europe (which is good) at great financial loss, and then get unfairly clobbered on Trade. Change is coming!”

O victorie diplomatica la Singapore are darul de a-i creste Presedintelui american credibilitatea in lume. In asemenea conditii va fi foarte greu pentru Germania sa joace un rol de prima donna assoluta in politica internationala si chiar pe plan european, daca Dl. Trump va reorienta politica SUA catre Europa. S-ar putea ca impunerea suprematiei americane in UE sa fie doar o chestiune de timp. Forta militara exceptionala, capacitatea economica uriasa a Americii, rolul international major al dolarului american fac posibila o astfel de evolutie. Presedintele Obama urmarea o forma de parteneriat transatlantic cu Uniunea Europeana. Dar daca America revine, ca sa zic asa – incerc sa fiu sugestiv, in Europa, va domni, daca se poate spune asa. Insa nu e foarte clar si cu ce concepte vor reveni, ca sa putem avea o imagine cat se poate de exacta asupra viziunii Administratiei Trump. Dar ne-am putea ghida dupa ce spunea el in campania electorala: Let’s make America great again! 🙂

Nu e inca foarte clar cum vede Dl. Trump relatiile cu Rusia, cu toate ca a pledat ca Rusia sa fie reprimita in G7. Insa trebuie remarcat ca pe vremea lui Obama, cu toate ca relatiile cu Rusia ajunsesera atat de incordate, la cel mai scazut nivel de la terminarea Razboiului Rece, nu s-au prea vazut rezultate, nu prea s-a vazut eficacitate. Sanctiunile economice e adevarat ca au lovit economia Rusiei, insa Rusia nu doar ca si-a revenit, dar mentine sub ocupatie Crimeea, are o prezenta activa in Siria iar Dl. Putin a castigat din nou stralucit alegerile. Rusia se mentine activa si in Uniunea Europeana, desi nu e un stat membru. Reprezinta in continuare o amenintare. Dar sa nu uitam ca atunci cand au fost la Casa Alba presedinti republicani s-a prabusit comunismul.

Fara indoiala, e foarte important sa stim cu ce concepte vine Dl. Trump si cum vede el relatiile cu Uniunea Europeana. Este adevarat, SUA apara Europa. Dar UE trece in zilele noastre prin momente dificile. Impresia care ti-o lasa realitatea europeana e cea a unui clivaj intre Sudul Europei, pe de o parte, si Nordul Europei, pe de alta parte. In Europa de Est si-au facut apartia regimuri iliberale (de ex.:Ungara, Polonia). Franta e in cautarea unei formule care sa-i asigure stabilitatea economica si sociala, iar Presedintele Macron pare ca urmareste un rol de secunda donna, dupa Statele Unite. Trebuie mentionat ca probleme economice serioase nu sunt doar in Italia si Spania, ci si in Franta – v. aici un tabel comparativ. Trebuie remarcat ca toate aceste trei tari au datorii publice mari si experimenteaza de o buna bucata de vreme un somaj ridicat, fara sa se gaseasca vreo solutie de remediere a acestei probleme. Daca, totusi, Italia si Spania au balanta contului curent pe plus, Franta o are de multa vreme pe minus… O Europa in doua sau mai multe viteze nu face altceva decat sa slabeasca Uniunea Europeana, s-o divizeze, sa mareasca clivajele. Statele Unite ar putea juca un rol important in ceea ce priveste intarirea stabilitatii UE pentru ca asemenea evolutii care conduc spre clivaje, spre astfel de fisuri nu sunt in interesul SUA. Sa ne gandim ca Razboiul Rece n-ar fi putut fi castigat daca in Europa de Vest ar fi existat tot felul de clivaje si fisuri, cuprinzator spus o realitate dizarmonica intre statele occidentale. Daca nu mai avem aceleasi pareri si interese cu privire, de pilda, la Acordul Nuclear cu Iranul inseamna ca nu mai formam un tot, ca Lumea Libera nu mai formeaza un tot, inseamna ca introducem o disonanta evidenta in relatiile dintre noi, dintre tarile noastre. Inseamna ca e o asociere nearmonioasa, o discordanta intre statele noastre. Lucrurile nu pot functiona bine in felul acesta.

Eu cred ca ar trebui sa recunoastem ca, de la Planul Marshall si pana la prabusirea comunismului in Europa de Est si URSS, Statele Unite au dat tonul in Europa Occidentala. Libertatea, prosperitatea Occidentului ar fi fost posibile altfel? Istoria ne arata rolul major jucat de SUA, dupa Razboi, in asigurarea stabilitatii politice si economice a Occidentului european. Si, desigur, in apararea Europei de Vest in fata pericolului comunist. Lucrurile au mers bine nu printr-o America neimplicata in Europa, ci dimpotriva. Sa ne gandim, spre exemplu, la Spania si la rolul major jucat de SUA in dezvoltarea economica a acestei tari, care era, dupa Cel de-Al Doilea Razboi Mondial, o tara foarte saraca si izolata in Europa datorita regimului franchist. Sa ne gandim si la fosta RFG si la ce sprijin puternic, economic si moral a primit din partea SUA pentru a se reface dupa ce Germania a fost cumplit distrusa in Razboi.Generatiile tinere, desigur, habar nu au sau stiu poate din povestile bunicilor, sau din carti, filme cat de distrus era Berlinul dupa Razboi sau Hamburgul, ca sa dau doar doua exemple. Or, RFG s-a refacut rapid cu ajutor american, fata de RDG-ul comunist ce a ramas la un nivel incomparabil mai modest. De asemenea, sa nu uitam sustinerea economica, politica si morala a Japoniei, dupa Razboi, acordata acestei tari de catre SUA, fapt ce a permis dezvoltarea incredibil de rapida a Japoniei, o tara care, inainte de Razboi era inca in feudalism!! Numai vorbesc si de Coreea de Sud…

Dupa prabusirea comunismului, reformele in Europa de Est nu ar fi fost posibile fara sustinerea politica si morala a Statelor Unite. La aproape 30 de ani de la prabusirea comunismului, tarile Europei de Est, in covarsitoarea lor majoritate membre ale UE, nu au atins, totusi, un nivel de prosperitate care sa le apropie semnificativ de tarile din Vest, cu putine exceptii. Evident, e o problema. Care ar trebui rezolvata. Evident, Tarile din Est au asteptari mari de la SUA si de la Presedintele Trump!! O spunem deschis: asta este realitatea!!

Revenind la Summitul de la Singapore, ramane de vazut ce se va mai intampla in zona. E un fapt semnificativ ca relatiile dintre cele doua Corei s-au imbunatatit. Se pune intr-un viitor apropiat de o unificare a Coreii? Cum vede Dl. Trump aceasta problema? Sigur, e prematur sa discutam despre acest lucru, dar nu se poate sa nu te gandesti inclusiv la cum se va schimba ecuatia geopolitica in zona in acest caz. Am vazut tot felul de speculatii: daca nu cumva denuclearizarea Coreii de Nord ar insemna si retragerea scutului nuclear de protectie american care apara Coreea de Sud si Japonia. Insa Casa Alba n-a pomenit nimic de asa ceva. E putin probabil sa se intample asa ceva. Dimpotriva, scutul american s-ar putea sa apere pe viitor si Coreea de Nord. Acest Summit, mi se pare, a dat o lovitura adversarilor politici ai Presedintelui Trump si ai Partidului Republican. Democratii isi pun, desigur, intrebari, ca orice forta politica de Opozitie. Donald Trump a dat o replica dura criticilor radicali pe care ii numeste „haters & losers”:

„The fact that I am having a meeting is a major loss for the U.S., say the haters & losers. We have our hostages, testing, research and all missle launches have stoped, and these pundits, who have called me wrong from the beginning, have nothing else they can say! We will be fine!”

Un succes al acestui Summit – a fost un succes, s-ar putea spune, dar ramane de vazut – ii atinge pe Democrati deoarece merge la inima pacifistilor pentru ca Trump a dat o sansa pacii in lume. Probabil ca nu putini dintre sustinatorii Partidului Democrat il sustin pe Trump din acest punct de vedere. De aceea probabil ca  Democratii vor cauta tot felul de teze si explicatii care sa complice jocul politic intern pe aceasta tema.

Lucrurile sunt inca la inceput si din acest motiv eforturile diplomatice de ambele parti – SUA si Coreea de Nord – vor trebui sa continue pentru definitivarea cu succes a procesului de pace din Peninsula Coreeana.

Reclame

iunie 12, 2018 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 16 comentarii

Bizarul domn Trump…

Am vrut sa scriu zilele acestea, dar…  Dar parca atunci cand vroiam sa incep era ceva ce-mi scapa, ceva neclar, greu de caracterizat…

Cred ca o politica atat de bizara in plan extern precum cea dusa de actuala Administratie de la Casa Alba nu prea ne-a fost dat sa vedem. Sunt greu de inteles motivatiile lui Donald Trump…

Aveam un Acord Nuclear cu Iranul semnat in 2015 – v. aici si aici – de catre: membri permanenti ai Consiliului de Securitate al Natiunilor Unite: SUA, Marea Britanie, Rusia, Franta, China plus Germania, si Uniunea Europeana, cu Iranul. Acest Acord limita drastic posibilitatile Iranului de a realiza arma nucleara, lasandu-i totusi posibilitatea Iranului de a utiliza energia nucleara pentru scopuri pasnice, civile.

Aceasta reglementare internationala a fost, cum am aratat putin mai sus, semnata de SUA. Inca din timpul campaniei electorale, dar si dupa aceea, Dl. Trump a folosit de nenumarate ori cuvantul „disgraceful” pentru a caracteriza respectivul Acord, initiat de Presedintele Obama. De curand, Donald Trump – ar trebui s-o vedem si ca pe o promisiune din campania electorala – a retras SUA din acest Acord, fara alta explicatie decat celebrul „disgraceful”, partea proasta fiind ca nu a pus nimic in loc. Nu a venit – cel putin nu am auzit – cu o propunere pe care s-o puna pe masa negocierilor. Sau sa spuna ce anume ar dori sa schimbe la Acordul deja existent.

Drept consecinta, atat Macron cat si ceva mai recent ministrul francez de Externe, Jean-Yves Le Drian, au atras atentia asupra pericolului inceperii unui razboi. Eu cand am citit ce a zis Macron, prima data am trecut usor peste… Nu acelasi lucru a fost cand am citit si ce a declarat ministrul francez al Afacerilor Externe care a reiterat cele spuse de Emmanuel Macron… Le Drian a spus ca pericolul e atat de mare incat o miscare gresita sau o mica scanteie ar putea declansa un razboi…

Donald Trump a amenintat cu sanctiuni drastice firmele europene – a spus ca vor fi „trase la raspundere” – care ar mai indrazni sa faca afaceri in Iran. Dar pe ce baza juridica, daca SUA s-a retras din Acord?

In mod normal ar fi trebuit ca Dl. Trump sa fi lasat acest Acord sa continue pentru ca sa vedem daca Iranul il respecta si cum il respecta. In caz de nerespectare, Iranul ar fi trebuit sa fie, desigur, sanctionat. Donald Trump, in schimb, a plecat de la premisa ca in cativa ani, cu acest Acord, Iranul ar putea obtine arma nucleara. Dar nu e deloc foarte clar pe ce anume se bazeaza concluzia dumnealui. Israelul, prin Dl. Netanyahu, a specificat faptul ca detine o cantitate impresionanta de informatii culese de serviciile israeliene, care ar demonstra planurile concrete ale Iranului de a obtine arma nucleara. Iranul a raspuns ca informatiile nu sunt de actualitate si ca astfel de alegatii nu se constitutie in dovezi – v. aici.

Partea proasta este ca SUA se pune in afara unei reglementari internationale. Daca informatiile pe care le are din partea Israelului sunt cele corecte atunci de ce nu a folosit actualul Acord pentru a trage la raspundere Iranul? Pentru ca astfel de informatii ar fi demonstrat ca Iranul incalca Acordul existent, pe care l-a semnat.

Insa in conditiile in care SUA s-a retras fara explicatii prea credibile, Iranul, in mod justificat, a pus problema daca nu cumva un astfel de Acord ar trebui schimbat la fiecare schimbare, rezultata din alegeri, a Presedintelui SUA. De asemenea, tot justificat, a pus problema daca actualul Acord mai e in vigoare odata cu retragerea SUA din acesta. Ceea ce am inteles eu este ca Iranul va continua sa respecte acest Acord semnat in 2015.

Pentru SUA da foarte prost faptul ca s-a retras dintr-un Acord international pe care l-a semnat in urma cu 3 ani, fara sa ofere explicatii convingatoare si fara sa puna altceva in locul acestuia (propuneri de negociere sau sa arate care ar fi termenii din Acord asupra carora doreste sa deschida o negociere). Arata o lipsa de coerenta in politica externa, o lipsa de predictibilitate, dar si o incercare de a rezolva in mod unilateral, chiar prin forta (inclusiv armata), Dosarul Iranian. Asta nu inseamna ca se va ajunge la un razboi, dar retragerea dintr-un Acord international de acest gen deschide o cale periculoasa.

Ce a castigat SUA din asta? Nu prea se vede mare lucru. Si nu se vede nici ca Israelul ar fi mai bine aparat printr-un astfel de gest impotriva planurilor iraniene de a construi arma nucleara. Dimpotriva, Israelul era mai bine aparat daca SUA ar fi ramas in Acord, putand astfel sa sanctioneze, daca ar fi fost cazul, Iranul pe cale legala. Retragerea din Acord a SUA inseamna ca SUA, cel putin, nu mai are nicio posibilitate de a sanctiona in mod legal Iranul, daca aceasta tara nu respecta Acordul. Or, lucrul asta pune SUA intr-o pozitie proasta pe plan international.

Un alt lucru bizar care da nastere la numeroase speculatii este anuntul facut de Donald Trump, potrivit caruia Summitul programat pe data de 12 iunie la Singapore cu Presedintele Coreii de Nord, Kim Jong-Un, nu va mai avea loc. Era vorba despre procesul de pace din Pen. Coreeana, dupa atatia ani de ostilitate intre cele doua Corei. Este bine, totusi, ca dupa ce ieri a anulat o intrevedere cu liderul de la Phenian, azi Dl. Trump s-a razgandit!!! Ministrul de Externe nord-coreean, Kim Kye Gwan, a specificat ca decizia lui Trump de anulare a Summitului „nu este in linie” cu cei ce spera la „pace si stabilitate”, calificand anularea summitului ca fiind „neasteptata si foarte regretabila”. Insa iata ca azi Dl. Trump a scris pe Twitter:

„Very good news to receive the warm and productive statement from North Korea. We will soon see where it will lead, hopefully to long and enduring prosperity and peace. Only time (and talent) will tell!”

Mi se pare ca este o recunoastere a greselii facute, deoarece anularea Summitului l-a pus pe Kim Jong-Un intr-o postura favorabila, datorita faptului ca a avut acum o pozitie responsabila, pentru construirea unui climat de pace in Pen. Coreeana. Amenintarea voalata cu arsenalul nuclear american pe care a facut-o Dl. Trump referindu-se la Coreea de Nord nu a pus SUA intr-o pozitie favorabila, mai ales ca lucrurile erau stiute. Nu e niciun secret ca SUA are o forta militara sub toate aspectele foarte mult superioara Coreii de Nord. Lucrul acesta sugereaza o diplomatie facuta cu ajutorul amenintarii cu forta, nu sub reglementari clare de drept international, lucru ingrijorator.

Interesant in toate aceste evenimente, dar lucru este mult mai vizibil in legatura cu Iran Deal, e faptul ca SUA nu isi armonizeaza anumite pozitii de politica externa cu Uniunea Europeana, principalul sau partener. In cazul Acordului cu Iranul, lucrul e evident. Deocamdata pozitiile SUA si UE sunt contrare pe aceasta chestiune. Dar nici nu a existat un dialog, un schimb de pareri… In chestiunea Coreii de Nord, UE pare slab implicata. Nu simt influenta UE in aceasta privinta. Totusi, UE ar trebui sa fie mai activa deoarece nu ne e deloc indiferent daca in Pen. Coreea va fi pace sau va fi un razboi devastator. In momentul in care Presedintele SUA ieri spune una, iar azi spune un lucru total opus fata de ceea ce a afirmat ieri, mie mi se pare ca avem o problema. Nu ne e indiferenta pozitia SUA in astfel de chestiuni, care privesc pacea globala.

Deocamdata, in cazul Iranului, SUA, sub noua Administratie de la Casa Alba, condusa de Dl. Trump, n-a pus on the table nimic concret. Deci chestiunea este, ca sa zic asa, in aer. In cazul Coreii de Nord, de asemenea, nu avem nimic concret, decat – cel putin asa cum rezulta din ultima declaratie a D-lui. Trump – bune intentii.

Ambele chestiuni nu pot sa nu priveasca Uniunea Europeana, care ar trebui sa fie ceva mai activa pe plan international. Nu printr-o atitudine ostila fata de SUA sau fata de Casa Alba, sau Donald Trump. Ci printr-una de colaborare si atenuare a unor asperitati.

In general vorbind, deocamdata, in ambele chestiuni – Iran si Coreea de Nord, nu putem avea decat incertitudini.  Se poate observa ca pentru actuala Administratie de la Casa Alba a avea o politica externa condusa pe cai de actiune clare si in acord cu dreptul international pare a fi o problema. Insa o mare problema o reprezinta lipsa de predictibilitate a actualei politici externe americane.

Trebuie de asemenea spus ca in favoarea lui Donald Trump pledeaza faptul ca nu este usor pentru SUA sa construiasca o politica externa optimala in legatura cu tari precum Iranul si Coreea de Nord. Pentru ca nu e deloc clar cum anume, cum ar fi cel mai bine sa procedezi. Nu intotdeauna politica unor sanctiuni dure e cea mai eficace. Pe de alta parte, lipsa de fermitate, de hotarare sau o astfel de perceptie nu este neaparat o cale care solutioneaza problemele. Insa mi se pare important faptul ca Dl. Trump ar trebui sa-si defineasca o linie politica, o strategie stabila, clara atat in privinta Iranului, cat si in privinta Coreii de Nord. Succesul nu poate veni, totusi, dintr-o atitudine instabila. Dar Istoria recenta, daca e sa apelam la experienta politica, ne arata ca o continuare care conduce la rezultate palpabile e cea bazata pe dialog si intelegere. Sa ne gandim la prabusirea comunismului in Europa de Est si in fosta Uniune Sovietica. Daca n-ar fi existat contactul, dialogul permament dintre Ronald Reagan, apoi George Bush, si Mihail Gorbaciov, cu greu s-ar fi ajuns la un astfel de rezultat concret si sa ne gandim ca pana la urma s-a prabusit si Uniunea Sovietica. De aceea, zic eu, este necesar – mai ales in cazul acesta cand SUA s-a retras din Acordul cu Iranul – de un Summit SUA-Iran – atat cu Presedintele Hassan Rouhani cat si cu Liderul Suprem de la Teheran, Ayatolahul Ali Khamenei. Un astfel de dialog ar putea fi intermediat de catre Bruxelles. Absenta dialogului, nu are cum sa conduca la rezultate bune, cel putin judecand dupa experienta pe care Istoria recenta ne-a furnizat-o. Increderea nu se poate construi prin lipsa dialogului. N-ar fi putut exista incredere intre SUA si URSS, intre Ronald Reagan si Mihail Gorbaciov, daca n-ar fi existat un dialog bilateral prin care sa se caute apropierea dintre parti.

Eu cred ca din multe puncte de vedere atat Iranul cat si Coreea de Nord au ramas tributare unor conceptii gresite despre SUA, care provin din alte vremuri. Simt un anacronism in abordarea de catre aceste doua tari a relatiilor lor cu SUA. Fara indoiala ca Donald Trump n-ar trebui sa le intareasca astfel de convingeri anacronice printr-un comportament sau limbaj inadecvat. Pentru ca atunci nu se va ajunge la alt rezultat decat acutizarea tensiunilor existente. Iar daca este in interesul SUA sa aiba relatii bune cu Arabia Saudita, atunci e in interesul SUA sa aiba relatii bune si cu Iranul. Nu e in interesul SUA destabilizarea Orientului Mijlociu. Si nici in interesul Uniunii Europene. Deocamdata, cel putin, procesul de pace in Orientul Mijlociu pare a fi blocat de mutarea ambasadei SUA la Ierusalim. Autoritatea Palestiniana l-a rechemat pe reprezentantul Presedintelui Mahmoud Abbas la Wasghington precum si pe ambasadorii din Romania, Cehia, Ungaria si Austria, tari care au blocat adoptarea unei declaratii comune a UE de condamnare a mutarii Ambasadei SUA de la Tel Aviv la Ierusalim. Uniunea Europeana nu are o pozitie convergenta sub acest aspect cu SUA. Ar trebui sa incerce sa se constituie intr-un factor de mediere intre parti. Imi pare ca Presedintele Macron cauta sa-si defineasca un rol de mediator. Insa UE n-ar trebui sa ramana indiferenta la astfel de evolutii ce pot fi periculoase. Daca nu acum, in acest moment, atunci in viitor… Atata vreme cat aveai un proces de pace in Orientul Mijlociu care decurgea nu neaparat lin, dar se putea constata o evolutie cat de cat pozitiva si tindea catre o normalizare a relatiilor dintre Autoritatea Palestiniana si Israel, iar acum constati ca acest proces de pace pare a fi intrerupt, ramanand incert, cel putin pe termen scurt si mediu, ai o problema care daca nu este solutionata repede se poate agrava, cu consecinte imprevizibile. Eu nu cred ca ne mai trebuie un alt razboi in zona pe langa Razboiul Civil din Siria, si vedem cu ce consecinte tragice. Totusi, vedem o recrudescenta a conflictului dintre Israel si Palestina, cu proteste masive in Fasia Gaza, soldate cu multi morti si raniti. Trebuie aratat ca avem de a face cu o acutizare a conflictului ce se afla intr-o stare initiala. Deocamdata nu putem sti unde se va ajunge, dar observam ca situatia din Orientul Mijlociu se complica. In urma violentelor recente din Fasia Gaza a rezultat o depreciere considerabila a relatiei dintre Turcia si Israel. Insa se pot degrada puternic si relatiile dintre Israel si celelalte state arabe din zona, chiar daca acum acest lucru nu pare evident. Ce consecinte genereaza Orientul Mijlociu in astfel de situatii cred ca stim deja: terorism, razboi si inca unul prelung… Care pot afecta si Uniunea Europeana. O analiza interesanta semata de Reva Goujonaici.

Partea proasta este ca politica D-lui. Trump n-a oferit, cel putin pana la acest moment, solutii acestor dosare, dupa cum se vede, grele si complicate. Dimpotriva, par a se accentua tensiuni mai vechi… Nu spun ca fosta Administratie de la Casa Alba, cea condusa de Dl. Obama, n-ar fi facut greseli sau ca ar fi rezolvat toate problemele. Dar Obama a dorit cel putin sa reglementeze international relatiile cu Iranul – de aici Acordul cu Iranul, a dorit sa rezolve situatia din Orientul Mijlociu tot pe calea respectarii reglementarilor internationale, spre exemplu relatiile dintre Autoritatea Palestiniana si Israel. Pe cand acum lucrurile sunt, ca sa zic asa, opuse, cu toate riscurile de rigoare. Prin Acordul Nuclear cu Iranul, Obama a incercat apropierea acestei tari de Occident. Pe cand Donald Trump doreste sa rupa acest Acord, caz in care Iranul se va apropia si mai mult de Rusia. De fapt, mi se pare singura consecinta de pana acum, pentru ca Iranul va trebui sa gaseasca un partener pe masura in cazul in care va fi atacat de SUA sau Israel (in spatele caruia s-ar afla SUA, desigur). Dupa un turneu pe care Dl. Trump l-a efectuat in Orientul Mijlociu si care promitea mult, avem acum un recul datorat unor politici gresite. Inclusiv abordarea prin forta si amenintarea cu forta e gresita, stimuland tensiunile vechi din aceasta zona. Este salutar faptul ca UE incearca mentinerea Acordului cu Iranul.

Desigur, vom vedea cum vor evolua lucrurile. Insa date fiind cele de mai sus, prea optimist nu sunt. Pentru ca se vede ca nu s-a prea realizat mare lucru. Spre exemplu acum cu atat mai mult nu ai nicio  garantie ca Iranul nu va produce arme nucleare. Sau nu poti sa spui ca forta Iranului a scazut, sau ca nu ar mai reprezenta un pericol in regiune, sau ca nu ar mai finanta terorismul.

Deocamdata, politica D-lui. Trump favorizeaza Rusia. A facut ca Iranul sa nu aiba loc de intors si sa stranga relatiile cu Rusia. Pana la urma, acelasi lucru mi se pare ca-l va face si Autoritatea Palestiniana. In privinta Iranului lucrurile erau de mai demult clare daca ne gandim la troica Rusia – Turcia – Iran, dar actuala politica americana a taiat, sau a cautat s-o faca, orice posibilitate de apropiere dintre Iran si Occident, desi UE incearca sa mentina Acordul. Daca nu s-ar fi razgandit in cazul Coreii de Nord, lucrurile ar fi capatat o turnura similara. Interesant este ca, prin politica dusa de Dl. Trump in aceste dosare importante – Iran, relatiile israeliano- palestiniene, Coreea de Nord -, nu se vede ce a castigat pana acum SUA (in legatura cu Coreea de Nord ramane sa vedem ce se va mai intampla). In schimb, dupa cate se vede, Rusia pare a nu avea nicio problema. Dimpotriva! Are un teren minunat pentru a-si intari colaborarea cu Turcia si Iran. De asemenea are o oportunitate excelenta de a-si spori influenta si a furniza securitate Autoritatii Palestiniene. Iar in legatura cu Coreea de Nord, refuzul initial al lui Trump favoriza tot Rusia, pentru ca ii crea posibilitatea de a-si extinde influenta acolo. Insa Donald Trump a revenit, cum era si normal, logic, intrucat are parteneri precum Coreea de Sud sau Japonia, direct interesati. Desi, daca va mai amintiti, inca de mai demult, nu cu multa vreme in urma, cerea Coreii de Sud si Japoniei sa plateasca catre SUA serviciile pentru asigurarea securitatii. Mai apoi a revenit asupra acestei idei nastrusnice. Nu mai vorbesc de declaratia ciudata cum ca NATO este o organizatie obsoleta, poate pentru a da astfel un indemn statelor membre sa plateasca din buget 2% din PIB pentru Aparare.

Speram sa vedem din partea D-lui. Trump o politica mai coerenta si predictibila si gasirea unor solutii viabile la astfel de probleme.

Ceea ce am vazut pana acum e foarte bizar…

mai 26, 2018 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 19 comentarii

Fundatia Soros?!

Foarte interesant editorialul D-lui. Nastase:

România între Europa și America

care iata ce arata:

„Identitatea unei țări este multiplă. Adeseori afirmăm: România este o țară euroatlantică. Este adevărat.  Din punct de vedere geografic, este sigur europeană. Din punt de vedere al strategiilor și parteneriatelor, dimensiunea atlantică este, și ea, evidentă, mai ales privită din punctul de vedere al alianțelor actuale. Problema este însă că binomul euro/ atlantic se fragilizează.

În plus, România este și o țară balcanică, o țară a Europei de Est, o țară latină, o țară dunăreană, o țară riverană Mării Negre, etc., având propriile sale interese. Și celelalte țări au, firesc, identități multiple și, ca atare, interese distincte.

Revenind la relația Europa/America, interesele americane și cele vest-europene erau, într-o vreme, concordante.  Cordonul sanitar împotriva Uniunii Sovietice, Planul Marshall, umbrela nucleară, etc. După încheierea Războiului Rece, lucrurile s-au complicat. Au apărut diferențieri de poziții și în legătură cu Orientul Mijlociu sau în legătură cu Rusia sau cu vânzarea de echipamente militare. Mai nou, există și tensiuni comerciale/vamale, pornind de la noua abordare economică a președintelui Trump.

România are interese evidente și în relația cu America (în principal de securitte) dar și în  relația cu Europa (în primul rând politice și economice). Partea proastă pentru noi este că europenii (în special francezii sau germanii) nu mai sunt atât de fericiți că țări membre ale UE, cum este și România, să dea un fel de ajutor de stat de 2% din PIB pentru a sprijini industria de apărare din SUA, în timp ce primesc fonduri europene consistente de la Bruxelles. Refuzul acceptării noastre în Spațiul Schengen are și astfel de explicații. Pozițiile europene/americane devin divergente și în legătură cu abordarea față de tratatul nuclear cu Iranul sau față de mutarea ambasadelor la Ierusalim și recunoașterea Ierusalimului drept capitală a Israelului.

Politica externă a României ar trebui să navigheze deci între Scila si Caribda, promovând interesele naționale în contextul  relației tot mai oscilante americano-europene. Au mai existat astfel de situații. Spre exemplu în 1999, când americanii au bombardat Belgradul sau în 2003 – am în vedere al doilea război din Irak. Vă amintiți reacția președintelui Chirac, atunci când România a decis să se alăture inițiativei americane. Franța nu voia intervenția militară pentru că avea contracte de câteva miliarde de dolari pentru reactoarele nucleare irakiene. Americanii erau interesați de a dobândi acces la câmpurile petrolifere din Irak, plus diverse interese strategice în zonă. România avea nevoie însă de sprijinul american pentru intrarea în NATO (sprijin pe care nu-l obținuse în 1997), intrarea în Alianța Atlantică fiind esențială pentru a nu mai fi un fel de „no man’s land” între Occident și Rusia și pentru a oferi o piață predictibilă și sigură investițiilor străine.

În acele momente, clasa politică românească a oferit, însă, la nivelul deciziei, abordări unitare, consensuale. Este adevărat, englezii spun: „în politica externă, nu există prietenii eterne ci doar interese eterne”. Știm oare, în România, care sunt interesele noastre pentru a face opțiuni, în fiecare moment, în funcție de ele sau ne orientăm, în continuare, după „licurici”?

Pe de altă parte, cine reprezintă, în politica mondială, Scila și cine Caribda? Ulise a înfruntat, se pare, Scila. Pentru noi este important să evităm, în același timp și cu inteligență, riscurile  determinate atât de susceptibilitățile Uniunii Europene, cât și pe cele ale Americii, promovându-ne propriile interese și vorbind, în interior dar și în exterior, aceeași limbă. Problema este că unii recomandă limba germană, alții limba engleză, cu accent american. Eu cred că limba română ar fi cea mai potrivită pentru politica noastră externă…

P.S.:  Desenul a fost realizat de Honore Daumier.”

Intetresant este ca si eu m-am gandit zilele acestea la politica externa. Am transcris editorialul pentru ca vreau sa fac un comentariu ceva mai larg prin care as dori sa expun ce ma nedumireste si, pe de alta parte, sa identific principalele noastre esecuri de politica externa din ultima vreme, de dupa integrarea in UE. Pentru ca eu cred ca, pentru a avea o abordare corecta, rationala, trebuie sa identificam aceste esecuri in primul rand, ca sa stim, cel putin, unde suntem.

Nedumerirea mea este legata de Fundatia Soros. Am vazut la Antena 3 (nu integral toata dezbaterea) ca Judicial Watch a interpelat Departamentul de Stat in legatura cu activitatile Fundatiei Soros in Romania. Si mai ales daca aceasta Fundatie a primit fonduri de la Guvernul SUA, adica din banii contribuabililor americani, pentru a desfasura anumite activitati in unele tari. Din punctul meu de vedere e foarte bine! Dar stau, totusi, si ma intreb ce activitate are aceasta Fundatie Soros in Romania. In trecut mai dadeau burse… Dar acum? Privind la ce se discuta la Antena 3 ma intrebam daca nu cumva unica specializare a acesteia o reprezinta mitingurile antiguvernamentale, antiPSD. Deci daca atat face Fundatia Soros in Romania, m-am lamurit. Pentru ca nu vad alte activitati. Spre exemplu, sa vad ca se organizeaza un simpozion cu titlul: „Impotriva discriminarii minoritatii rome!”, intrarea gratuita, la care sa fie invitate personalitati sa tina o alocutiune in acest sens. Unde sa se prezinte ororile de la Auschwitz, cu un puternic mesaj antifascist! Sau, ca sa dau alt exemplu, sa incepa o dezbatere pe tema „condamnarii abuzurilor din Justitie”, lucru in deplina concordanta cu ceea ce se cheama o societate deschisa. Dar, repet, astfel de initiative sa fie clar asumate de Fundatia Soros. Deci eu, care nu fac parte din Fundatia Soros, le pot da o sumedenie de idei. Dar ei? Ei ce fac? Ca nu se vede, nici macar acordare de burse – pentru ca de ce sa nu stim daca Fundatia Soros acorda burse unor, sa zicem, tineri, si pe ce criterii? Nu vreau sa spun ca Fundatia Soros n-are vreo activitate, doar ca nu prea se vede. Iar actuala Putere, Antena 3 fiind un post ce sprijina actuala Putere, bate saua pe faptul ca mitingurile de protest sunt puse la cale de respectiva Fundatie, ca sa priceapa, desigur, iapa, sau populimea, cum s-ar exprima maestrul Cristoiu.

Am stat si m-am intrebat daca asa trebuie privite lucrurile… Parerea mea este ca ar trebui sa privim intr-un mod mai profund lucrurile. Mai ales ca despre anumite aspecte nu se prea discuta pe la televiziunile noastre de stiri si drept consecinta nu e nicio dezbatere in acest sens.

Nu se prea discuta despre esecurile inregistrate in politica externa de catre Romania, dupa 2007, anul aderarii tarii noastre la UE.

Noi, e adevarat, ne-am integrat in UE si lucrul asta reprezinta un succes de politica externa. Doar ca ne-am integrat cu o tinichea de coada: MCV. Nu ne-am integrat pe curat, daca pot sa ma exprim astfel. Daca ne-am fi integrat pe curat n-ar mai fi fost MCV-ul. Lucrul asta nu ar reprezenta neaparat un esec. Altul e esecul:

1. Si anume faptul ca MCV-ul dureaza de 11 ani!!!

Lucrul acesta reprezinta un mare esec. Daca ar fi durat 5-6 ani as fi zis ca ar fi fost normal. Pentru ca altminteri ar fi fost un o chestiune derizorie. Dar 11 ani… Noi nici acum, sper ca nu ma insel, n-am scapat de MCV. Iar consecintele sunt din cele mai proaste. Inclusiv in privinta absorbtiei fondurilor europene. Evident, Comisia Europeana este reticenta cu o tara catalogata, european, drept corupta, supusa unui Mecanism de Cooperare/Control si Verificare. Pentru ca oricine, orice european, se poate intreba cum acorda Comisia fonduri, cum e de acord cu asta, intr-o tara care are probleme serioase cu coruptia. Persistenta MCV-ului o perioada atat de indelungata arunca tara noastra la periferia Uniunii Europene. Nu mai vorbesc de ce spunea Timmermans la Bucuresti, sa avem grija sa nu ne innecam ca tiganul la mal. N-a spus-o cu aceste cuvinte, dar asta era, in mod clar, mesajul. Evident, umilitor pentru tara noastra. In conditiile in care tara noastra a luat in toata aceasta vreme masuri de combatere a coruptiei, a criminalitatii organizate. A arata cu degetul doar spre Romania si Bulgaria, ca si cum toate celelalte tari membre UE sunt „curate”, doar acestea doua „murdare”, reprezinta o discriminare evidenta si o nedreptate evidenta. Ca sa nu spun ca… mai inseamna si… rasism!!!

A doua problema o reprezinta integrarea in Spatiul Schengen, un drept al tarii noastre. Pentru care Romania a cheltuit 1 miliard de euro ca sa-si securizeze frontierele. Din punct de vedere tehnic n-ar fi trebuit sa existe probleme si era singura chestiune de luat in seama. Aici intervine al doilea esec:

2. De 11 ani Romania nu e in Spatiul Schengen desi indeplineste toate criteriile tehnice singurele valabile in acest caz.

Avem milioane de romani care lucreaza in tari din Schengen, dar Romania nu e membra. Acesti oameni sunt afectati direct de lucrul asta. Olanda a fost o tara care s-a opus aderarii noastre la Schengen. N-am vazut, in schimb, explicatii convingatoare. O tara ca Ungaria, unde premierul Orban declara ca doreste s-o impejumuiasca cu sarma ghimpata, e bine-mersi in Schengen, nu e supusa niciunui MCV. Romania, in schimb, le are pe amandoua. Deci, din punct de vedere european vorbind, e stigmatizata din doua parti: MCV si refuzul de a fi primita in Spatiul Schengen. Fara sa aflam si noi motivul acestei prelungiri la nesfarsit…

Daca destinatia emigrantilor romani ar fi fost Olanda, as fi putut intelege ingrijorarile Olandei. Dar haideti sa vorbim pe realitati nu pe ipoteze elucubrante. Eu constat ca destinatiile preferate pentru romani sunt Italia, Spania, nicidecum Olanda. Tara noastra a fost supusa unei umiliri fara precedent, cu ocazia Brexitului, cand Daily Mail titra ca va fi o invazie de romani si bulgari in Marea Britanie, mai multi decat populatia celor doua tari la un loc. Deci daca vorbim pe realitati, Olanda n-ar fi trebuit sa fie ingrijorata de un aflux imens de imigranti romani, desi, daca am inteles bine, exista din partea extremei drepte de acolo o astfel de ingrijorare.

Romania a fost pur si simplu umilita cand Germania a incercat sa ii impuna cote de imigranti fara ca tara noastra sa fie macar in Spatiul Schengen. Adica imigrantii din Orientul Mijlociu, destui teroristi intre dansii, pot circula liber pe teritoriul UE, desi provin din tari care nu sunt membre UE, pe cand romanii, Romania – tara membra UE si cu drept de a fi in Schengen, nu s-ar fi putut bucura de privilegiile de care se bucura acestia!!

3. Un alt esec de politica externa: rapoartele despre Romania ale Departamentului de Stat al SUA.

Mie mi se pare inadmisibil ca de cativa ani sa ai doar rapoarte negative din partea principalului tau partener strategic. Ultimul raport, spre deosebire de cele de dinainte, e dat sub o Administratie republicana si este asumat de Guvernul SUA. Asta e realitatea! Acest raport ne face o imagine negativa si ne plaseaza din punctul de vedere al respectarii drepturilor omului langa tari precum Rusia sau Iran… Nu chiar ca, dar in apropiere de…

Trebuie inteles, as zice eu, ca raporturile dintre state sunt politice. Raportul Departamentului de Stat e unul politic. A nu se face confuzia dintre raporturile dintre state si colaborarile dintre state. Colaboram cu SUA, evident, si in cadrul NATO, pe linie militara, de Aparare, in probleme de securitate. Raporturile dintre Romania si SUA sunt, in schimb, politice. Si partea proasta este ca nu arata prea grozav! Aici nu e vorba despre rapoturile dintre UE si SUA, ci dintre Romania si SUA.

Iar al patrulea esec este:

4. Faptul ca Romania nu are nici acum Visa Waiver.

Pentru Romania si pentru romani lucrul acesta, obtinerea Visa Waiver, are mult mai mult o incarcatura simbolica. Eu n-as crede ca daca Romania ar avea Visa Waiver ai vedea automat, din secunda doi, un imens val de emigranti romani care s-ar indrepta spre SUA. In primul rand doar drumul pana acolo costa destul. Dar Visa Waiver ar avea simbolismul apropierii culturale si nu numai dintre cele doua state: Romania si America. Pe de alta parte, e ciudat ca SUA mentine restrictii cu privire la anumitre state din Europa de Est, state partenere cu SUA. Greu de inteles de ce Polonia, spre exemplu, nu e inclusa in Program, in schimb Ungaria se bucura de acest program.

Simbolistica aceasta, asa cum se prezinta lucrurile acum, e una cat se poate de defectuoasa, de proasta!! Frunzarind odata blogurile am ajuns pe blogul unei tinere frantuzoaice care nu mi s-a parut a fi foarte bogata. Era o tanara a carei preocupare, daca am inteles bine, era moda, ca la mai toate fetele de altfel. Intr-o postare arata cum ea cu un grup de prieteni au plecat la New York. Fara probleme! A prezentat si poze de acolo. O romanca, chiar daca ar avea suma de bani necesara sa mearga pana acolo si sa stea acolo ceva vreme, nu poate face, cel putin atat de usor, atat de firesc, lucrul asta. Si atunci nu se poate sa nu te intrebi: de ce o frantuzoaica poate fara niciun fel de probleme sa ajunga la New York, doar sa-si ia biletul de avion (asta ar fi singura, ca sa zic asa, problema) si o romanca nu poate face lucrul asta?

Las la o parte ipoteza ca, din Franta, ar putea intra si teroristi pe sol american. Dar de ce o asemenea discriminare cu tari partenere, cu tari care si-au dovedit loialitatea in colaborarile importante cu Statele Unite?

De aceea eu l-as intreba pe Dl. Ciuvica: cine e de vina pentru aceste esecuri de politica externa ale Romaniei? Cumva Fundatia Soros?!

Legat de ce spune Dl. Nastase, un connaisseur al tainelor diplomatiei, eu raman, totusi, nedumerit. Spre exemplu:

” Partea proastă pentru noi este că europenii (în special francezii sau germanii) nu mai sunt atât de fericiți că țări membre ale UE, cum este și România, să dea un fel de ajutor de stat de 2% din PIB pentru a sprijini industria de apărare din SUA, în timp ce primesc fonduri europene consistente de la Bruxelles. Refuzul acceptării noastre în Spațiul Schengen are și astfel de explicații.”

Dar noi ne indeplinim astfel – acordand 2% din PIB pentru Aparare – o obligatie ce ne revine ca tara membra NATO. Mie mi se pare ciudat cum francezii vindeau avioane militare rusilor. Eu n-am auzit o critica venita din partea lui Jens Stoltenberg. Dimpotriva! Romania nu greseste astfel cu nimic, indiferent cat de „fericiti” sunt unii sau altii.

„Au mai existat astfel de situații. Spre exemplu în 1999, când americanii au bombardat Belgradul sau în 2003 – am în vedere al doilea război din Irak. Vă amintiți reacția președintelui Chirac, atunci când România a decis să se alăture inițiativei americane. Franța nu voia intervenția militară pentru că avea contracte de câteva miliarde de dolari pentru reactoarele nucleare irakiene.”

Bun, si ce a facut Franta? Ca in afara de vorbe goale, n-a facut nimic pentru ca sa impiedice o interventie americana in Irak. Eu ma uitam cum se gudura, ca un catelus, Sarkozy pe langa Obama si acum Macron pe langa Trump.

„Știm oare, în România, care sunt interesele noastre pentru a face opțiuni, în fiecare moment, în funcție de ele sau ne orientăm, în continuare, după „licurici”?”

Sa inteleg ca noi ne orientam intotdeauna dupa vreun licurici? 🙂 Hai sa luam un alt „licurici” – Germania. Ce a facut Germania si cu ce rezultate pentru ca sa impiedice retragerea SUA din Acordul de la Paris? Vai, ce suparata, era, draga, madam Merkel – numai zgomot si nimic mai mult. Trump si-a permis s-o sfideze cand in fata atator oameni si a camerelor de televiziune nici n-a vrut sa dea mana cu ea. Sa nu se murdareasca, desigur… A impiedicat Germania iesirea SUA din Acordul de la Paris? Evident ca nu! Germania are interese in Iran, sunt firme germane care vand pe acolo. Donald Trump a retras SUA din Acordul Nuclear cu Iranul si a specificat ca va impune sanctiuni statelor care vor colabora cu Iranul. Ce va face Germania daca SUA va impune sanctiuni, spre exemplu firmei Volkswagen…? Evident ca nu va face nimic sau, ca s-o spun pe romaneste, va face rahatul praf! 😆 .

Este o mare mizerie, una europeana, daca, in plan european, Romania e sanctionata ilegal cand nu greseste cu nimic!! De ce e sanctionata Romania? Pentru ca s-a alaturat SUA? Dar atat Franta cat si Germania nu fac oare acelasi lucru, lasand la o parte o vorbarie goala si, in final, fara niciun efect?

Partea proasta este ca noi acceptam prea usor astfel de sanctiuni fara niciun temei legal. Spre exemplu, faptul ca nu suntem in Schengen e in mod clar o sanctiune ilegala la adresa Romaniei. Noi o acceptam. Chiar si mentinerea MCV-ului 11 ani, la fel! Acceptam! In loc sa avem o pozitie mult mai ferma si mult mai serioasa, fara sa tot jonglam printre niste „licurici” de nimic! Asa cum am acceptat, fara sa avem nicio pozitie, toata propaganda proasta care s-a facut la adresa Romaniei si romanilor in Marea Britanie, cu ocazia Brexitului.

O alta diversiune si minciuna pe care o acceptam fara sa avem nicio pozitie: Europa in doua sau mai multe viteze!! In loc sa afirmam adevarul, si anume ca problemele Zonei Euro n-au cum sa se datoreze unor state ce nu fac parte din Eurozona. Sau cum auzeam la un talk-show ca spunea cineva ca nu-l lasam noi pe Macron sa mearga inainte. Cine nu-l lasa? NOI??? Tarile Europei de Est???

De observat cum derivele de la democratie din Ungaria si Polonia nu sufera, in realitate, nicio sanctiune din partea Uniunii Europene. Romania, in schimb, e inca tinuta la usa. Ungaria si Polonia n-au gresit, deci, cu nimic. Romania si Bulgaria au gresit! Insa nimeni nu poate spune cu ce anume.

Insa asa cum aratam in postarea trecuta, inclusiv in comentariile la aceasta, Romania sufera un fenomen deopotriva interesant si periculos: deprofesionalizarea din ministerele noastre! Se vorbeste, de pilda, despre abuzurile din Justitie. Acuma au loc un val de achitari. Iohannis a declarat ca nu e vorba de nicio ingerinta a politicului, vrand prin asta sa arate ca Justitia e independenta de politic. Altminteri ar fi o problema politica: s-a achimbat regimul, au loc si achitarile de rigoare, toate cauzele penale fiind, de fapt, de ordin politic. Insa e greu de crezut ca daca a scazut competenta in ministerele noastre, intr-un cuvant in aparatul de stat de la noi, uite dom’le unde straluceste competenta ca un diamant de 24 de carate: taman in Justitie, draga! Taman la DNA!!

Aceasta scadere, diminuare, estompare a competentelor se manifesta si in ministerul de Externe, in dimplomatia romaneasca. Altfel n-am fi inregistrat esecurile rasunatoare pe care le-am evidentiat mai sus!! Si e de remarcat ca nu se indreapta aceasta situatie. Spre exemplu, cu MCV-ul – s-a rezolvat? Spatiul Schengen – s-a rezolvat? Niciunul din cele 4 esecuri majore nu s-a rezolvat. Macar unul si tot ar fi fost ceva!

Dar ce arata aceste esecuri? Ele arata ca raporturile politice, atat cele dintre Romania si UE cat si cele dintre Romania si SUA, nu sunt deloc grozave! Nu suntem atat de mari si tari cum ne place noua sa credem. Pozitia Romaniei in Spatiul Euroatlantic e una ce lasa de dorit. Despre asta nu se vorbeste prea mult. Dar, din pacate, lucrurile o asemenea realitate arata. A ne mangaia cu faptul ca Fundatia Soros e de vina pentru aceste esecuri inseamna sa ne imbatam cu o dulce minciuna.

Sa revin la Fundatia Soros, eu chiar nu vad vreo activitate a acesteia in Romania. Sigur, multi poate ca or sa zica: „eeeeee, nu vezi…”. Ce vreau sa spun? Spre exemplu, in Raportul Dep. de Stat se pomenea nu doar de disciminarea minoritatii rome, dar si de duritatea si violenta majoritarilor fata de ei, dandu-se ca exemplu incidentul de la Gheorghieni, de anul trecut, cand oamenii, disperati si exasperati, au iesit sa dea foc caselor romilor. Ati vazut vreo actiune asumata de Fundatia Soros prin care sa se militeze impotriva discriminarii populatiei de etnie roma? Sa vina cu solutii, ajutoare pentru tiganii defavorizati economic si sunt multi acestia. Sau o actiune prin care sa militeze pentru o mai ampla libertate religioasa? E ciudat sa spui ca in Romania Fundatia Soros e legata doar de mitigurile antiPSD. Deci e unica ei activitate… Sau sa vad si eu ca Fundatia Soros – repet, Fundatia Soros nu altcineva  – tine un simpozion la Sala Palatului si in mai multe orase din tara legat de drepturile persoanelor LGBT, ca in Raport e ridicata problema asta. In schimb Raportul asta critica prosteste o anumita parte a presei din Romania, la Antena 3 si Romania TV ma refer, in conditiile in care Presedintele Donald Trump vorbeste doar de fake-news-uri din presa americana, spunand intr-un twitt:

„NBC NEWS is wrong again! They cite “sources” which are constantly wrong. Problem is, like so many others, the sources probably don’t exist, they are fabricated, fiction! NBC, my former home with the Apprentice, is now as bad as Fake News CNN. Sad!”

Incerc sa traduc:

„NBC NEWS greseste din nou! Ei citeaza „surse” care in mod constant gresesc. Problema este, ca de altfel multe altele, ca sursele probabil nici nu exista, acestea sunt fabricate, fictiune! NBC, fosta mea casa de Ucenic, este acum la fel de rea ca Facaturile CNN. Trist!”

Iata si un twitt in care Trump spune explicit ca presa din SUA e corupta:

„The Fake News is working overtime. Just reported that, despite the tremendous success we are having with the economy & all things else, 91% of the Network News about me is negative (Fake). Why do we work so hard in working with the media when it is corrupt? Take away credentials?” (subl. mea)

Atentie mare!! E vorba despre presa americana si nu despre stirile false aparute pe FaceBook si date de rusi!!

Interesant este ca Raportul acesta n-a fost facut de catre Fundatia Soros, nu are nici numele lui Hans Klemm pe el, cum bine a observat ambasadorul american acreditat la Bucuresti, ci e al Departamentului de Stat!!

Puteti sa-mi spuneti ce face diplomatia romaneasca, ce pozitie are si ce actiuni ia in considerare pentru a schimba aceasta stare in relatiile noastre cu America? Nu spun sa ascundem gunoiul nostru sub pres, ci intreb ce face pentru ca sa schimbe aceasta stare a relatiilor actuale romano-americane.

In alta ordine de idei, interesant acest twitt al D-lui. Trump, fiti atenti ce spune:

„President Xi of China, and I, are working together to give massive Chinese phone company, ZTE, a way to get back into business, fast. Too many jobs in China lost. Commerce Department has been instructed to get it done!”

Incerc sa traduc:

„Presedintele Xi si cu mine lucram impreuna pentru a da marii companii chineze de telefonie, ZTE, o cale de a fi din nou in afaceri, repede. Prea multe locuri de munca pierdute in China. Departamentul Comertului a primit instructiunile asupra a ceea ce trebuie facut!”

Vor chinezii sa-si privatizeze compania de telefonie ZTE cu o firma americana? Cum ne raportam noi politica externa la astfel de noi realitati? Interesant este ca, cel putin economic vorbind, SUA pare a se orienta serios catre China. Totusi, noi avem o strategie pentru a atrage investitii americane in Romania? Chiar daca suntem in UE, noi nu putem sa lasam in aer, cum se spune, o asemenea componenta importanta – cea economica – in relatiile dintre tarile noastre. Nici tarile din Vestul Europei nu o fac! Avem un culoar ingust de colaborari cu SUA – doar militar si de securitate. Se pare ca nu e de ajuns. Relatiile politice dintre tarile noastre sufera si din acest punct de vedere. De asemenea, influenteaza negativ raporturile noastre cu Uniunea Europeana. Cum vrei sa ai o pozitie tare in UE daca ai slabe relatii cu SUA? Polonia si-a orientat politica economica – la gazele de sist ma refer – catre SUA si vad ca nu sufla nimeni din UE nicio vorba. Si chiar daca o sufla, o fac degeaba. Si interesant este ca aceste colaborari americano-chineze se fac in conditiile in care China e o tara comunista, e o tara care are probleme grave in respectarea drepturilor omului. Cu atat mai mult Romania, ar fi logic, ar trebui sa aiba relatii mult mai bune cu SUA si sa-si largeasca spectrul de colaborari cu SUA. Eu l-as intreba, in acest sens, pe Hans Klemm ce face pentru ca sa avem colaborari mai bogate cu SUA, pentru ca sa imbunatatim raporturile politice dintre tarile noastre. Ar fi trebuit sa fi facut asta de mai demult. Nu ar fi tarziu nici acum – mai bine mai tarziu decat niciodata, mai ales ca avem povestea de succes a firmei Ford – Romania de la Craiova! Deci se poate!

E o scadere teribila de competenta in aparatul de stat de la noi. Constat cu tristete ca, spre deosebire de politicienii anilor ’90 care au reusit cu mari eforturi, ce-i drept, si in vremuri tulburi si poate mai grele decat cele de azi, doua lucruri epocale in Istoria Romaniei: integrarea tarii noastre mai intai in NATO si apoi in UE, noua generatie de politicieni se pare ca nu poate mai mult si inregistreaza, iata, mai multe esecuri majore!! Situatia s-a imputit pe nesimtite de la inceputul anilor 2000, mai ales dupa 2007. Si nu doar in planul strict tehnic, dar si in cel al jocului politic de conceptie, pentru ca se vede ca noi nu reusim sa gasim strategii adecvate la chestiunile actuale.

Situatia actuala – vezi mai sus cele patru esecuri majore – ne defavorizeaza si ar trebui imediat conceputa si pusa in aplicare o actiune optima de indreptare a lucrurilor. Remarc o prea mare pasivitate din partea noastra si o neglijare a acestor chestiuni. Politica strutului nu mi se pare cea mai potrivita. Nu putem sa lasam lucrurile asa!

In final sa mai si radem cu… Cristian Preda! Iata ca Dl. Preda are si simtul umorului, nu doar un spirit inchizitorial de temut!! 😆 Iata ce a postat pe FaceBook:

„Viorica Dăncilă către Papa Francisc: “Sfinția Voastră, I am very glad for this opportunity”.
She is nemaipomenită…”

😆 😆

Cristi, esti tare!! Nu te credeam in stare, zau… 😆 !!!

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

mai 13, 2018 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 11 comentarii

A fost o provocare…

Nu inghitim orice, dar trebuie sa spunem un lucru legat de atacul cu arme chimice efectuat de fortele militare ale lui Assad.

Fostul premier, Dl. Nastase, spune:

„Sa luam exemplul bombardamentul din Siria. Aveau nevoie rusii de inca un scandal cu „chimice”? Doar daca sunt masochisti. Aveau nevoie trupele lui Assad de bombite chimice (au avut efect doar asupra a vreo 40 de persoane), in conditiile in care cucerisera deja localitatea respectivă? Doar daca sunt idioti. Poate ca sunt. Sau daca voiau sa le creeze o problema rusilor.”

Eu cred ca raspunsul corect ar fi urmatorul, bazat pe ce a declarat fostul atasat militar in Siria, Dl. Lt. Col. Rick Francona la CNN:

– Nu era necesara folosirea armelor chimice de catre armta siriana fidela lui Bashar al-Assad, intrucat aveau sub un control cat se poate de clar acele localitati. Deci nu se poate spune ca altfel nu ar fi putut sa faca fata rebelilor si sa-i respinga.

– Fara indoiala, rusii nu aveau nevoie de asa ceva. Nu aveau nevoie de un asemenea scandal – mi-e limpede lucrul asta.

Ce rezulta de aici? Rezulta ca a fost o provocare din partea regimului lui Assad, din partea lui Assad mai bine zis. Nu cred ca actiunea de a lansa un atac cu arme chimice a fost aprobata de rusi. De aceea rusii ar trebui sa ia aminte pe cine apara.

Americanii impreuna cu aliatii (Franta si Marea Britanie) au lovit punctual trei locatii unde se produceau si unde erau depozitate armele chimice, fara a avea pretentia de a fi rezolvat exhaustiv problema. S-a urmarit afectarea capacitatii Siriei de a utiliza arme chimice. Lucru a fost remarcat la conferinta de presa de azi de la Pentagon unde lucrurile au fost prezentate de catre purtatorul sef de cuvant al Pentagonului, D-na Dana W. White, si de catre Dl. Lt. Gen. Kenneth McKenzie. Ideea centrala comunicata a fost ca SUA nu intentioneaza sa se amestece in Razboiul Civil din Siria, ca SUA evita intrarea in conflict cu Rusia, precum si Rusia face acelasi lucru. Si ca mesajul transmis de aceste lovituri din partea Aliatilor a fost unul impotriva utilizarii ilegale a armei chimice. S-a afirmat si ca SUA ramane angajata in lupta impotriva ISIS. V. mai multe aici. De asemenea, Pentagonul a anuntat ca a inceput si o ampla campanie de dezinformare din partea Rusiei, inregistrandu-se o crestere cu 2000% a troliilor rusesti in ultimile 24 de ore.

Marea problema o reprezinta faptul ca regimul Assad nu a reusit sa puna punct unui Razboi Civil care dureaza din 2011 si in care au murit 400.000 de oameni iar alti 11 milioane au ramas fara adapost. Rusia sprijina regimul Assad in continuare. Insa ar trebui sa se gandeasca la faptul ca lucrurile nu pot continua asa la nesfarsit, iar mentinerea acestui regim poate agrava si mai mult lucrurile. De asemenea, ar trebui sa se gandeasca la reconstructia acestei tari, lucru ce nu cred ca se poate face prin continuarea regimului Assad ci, mai degraba in aceste conditii, Siria risca sa fie complet distrusa. Chiar si asa avem o criza umanitara de proportii colosale in Orientul Mijlociu. E Siria, dar mai e vorba si de Fasia Gaza, despre care nu prea se pomeneste si care e izolata de catre Israel intrucat acolo conduce Hamas-ul, indentificat drept organizatie terorista. Revenind la Siria, daca Rusia se incapataneaza in sprijinirea regimului lui Assad, criza, si asa profunda, se poate amplifica. Trebuie neaparat gasita o solutie politica pentru aceasta tara pentru a stopa un dezastru si mai mare.

 

aprilie 14, 2018 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Bizarerii

Bine, asa sunt multe bizarerii pe lumea asta. Insa din multimea asta mare a bizareriilor din Lume, am selectat doua, cu care se si incheie anul 2017.

In timp ce sapte ambasade de la Bucuresti exprima un punct de vedere critic legat de Legile Justitiei, dupa ce Departamentul de Stat a formulat o opinie deloc apreciativa la adresa Justitiei din Romania, Turcia cumpara armament in valoare de 2,5 miliarde $ din Rusia!! Articolul din Libertatea arata: „Decizia este un semnal clar al îndepărtării Ankarei de alianța militară a NATO din care face parte încă de la începutul Războiului Rece, scrie Bloomberg„.

Nu am vazut in media noastra o analiza serioasa legata de dimensiunea externa a Legilor Justitiei: care e miza, de ce acele sapte ambasade, cu Departamentul de Stat al SUA in frunte, sunt atat de atente si interesate, desigur, de aceste Legi? N-am vazut o analiza serioasa legata de starea Aliantei Nord-Atlantice din prezent. Si nici o analiza serioasa care sa explice ce relatii avem, de fapt, noi cu Rusia. Prin „noi” intelegand UE, SUA, NATO. Ca mie nu mi-e clar. Daca o tara membra NATO – si inca una mare si importanta, care acopera flancul sudic al Aliantei – incepe, fara nicio jena de pardon, sa faca afaceri de o asemenea anvergura cu Rusia, legate de armament, in conditiile in care – daca intelegem noi bine – intre Rusia si UE, intre Rusia si SUA, intre Rusia si NATO exista o ostilitate ce se poate intrezari destul de usor, atunci:

 – care e de fapt situatia?

 – cum ne afecteaza pe noi si tara noastra?

 – cum vor evolua lucrurile, daca se pot face previziuni pe o perioada rezonabila de timp?

In legatura cu Turcia, sunt de inteles nemultumirile acesteia. In primul rand, Turcia adoptase un regim democratic, cu respectarea drepturilor omului, in vederea integrarii in UE, fiind un partener vechi al Europei in ansamblul ei si in NATO. Cu toate acestea a fost lasata ani de zile sa stea la usa. Pe de alta parte, e greu de inteles in politica americana lipsa unei gandiri care sa armonizeze interesele SUA cu cele ale unui partener atat de important ca Turcia. Ma refer la Dosarul Kurd, desigur. Adica SUA si-a ignorat cu buna stiinta propriile ei interese legate de Turcia si de mentinerea unui regim democratic in Turcia.

In legatura cu Legile Justitiei, opera epistolara a celor sapte ambasade mi se pare exemplificarea lipsei de diplomatie din partea acestora. Ca sa fiu cat se poate de sincer, mi se pare un amestec vadit in treburile interne ale Romaniei, incalcand Acordurile de la Helsinki. Eu nu ma refer, spunand acestea, la faptul ca daca, pe fond, au sau nu dreptate. Poate ca au dreptate, dar nu asta e problema. Problema e ca vorbim, in acest caz, de un Parlament democratic ales si de o Opozitie care, pe langa faptul ca nu are numarul necesar de parlamentari ca sa se poata opune, nici nu-si exprima puternic un punct de vedere impotriva acestor Legi, desi voci critice au existat.

Impresia majora, daca pot sa ma exprim astfel, e ca aceste legi sunt contestate puternic doar de catre vocea strazii. De oamenii ce ies regulat la miting in Piata Victoriei si prin unele orase mari din tara, fara ca numarul lor sa fie semnficativ din punct de vedere electoral, desi ei vor sa para multi si fac mult zgomot cu protestele lor. Fireste, e dreptul lor sa protesteze sau sa fie nemultumiti. Problema e alta: nu exista, de fapt, o atitudine politica si nici o conceptie politica care sa opuna in mod real rezistenta acestor legi. Cu alte cuvinte, e vorba doar de strigatul strazii si nimic mai mult. Iar in ceea ce priveste Opozitia, e adevarat, a exprimat si pozitii critice, dar e ca si cum, in ciuda acestor luari de pozitie, e foarte fericita, totusi, cu ce face PSD-ALDE!!

Revenind la chestiunea externa, iata doua articole de pe Active News care pun in evidenta bizareria…

Fost șef SPP, reacție dură la adresa ambasadoarei Franței: Esti prostănacă? Companiile franceze au exportat corupția în România, mituind decidenții noștri politici pentru a câștiga contracte prin care ne-au devalizat bugetul

„Fostul șef al SPP, generalul Dumitru Iliescu, a lansat pe Facebook un atac extrem de dur la adresa ambasadoarei Franței la București, Michele Ramis, după ce misiunea diplomatică a oferit un răspuns la traducerea legilor Justiției.

„Am văzut răspunsul pe care l-a dat Excelența Sa Doamna Michele Ramis, Ambasadoarea Frantei la București, inițiativei autorităților române de a-i pune la dispoziție traducerea, în limba engleză, a amendamentelor la legile justiției, pentru o mai bună informare și am rămas stupefiat de lipsa crasă de bun simț a acesteia, de lipsa ei de pregătire și acțiune diplomatică. Esti prostănacă doamna ambasadoare? Crezi ca noi nu știm că aveți în ambasadă persoane care cunosc limba română? Traducerea v-a fost pusă la dispoziție de persoane care, în afară de faptul că cunosc foarte bine limba română, sunt și specialișiti în domeniul dreptului în general și a celui pernal în special. Așa ca traducerea lor a fost și în spiritul legii, nu numai în litera legii”, a scris Dumitru Iliescu pe pagina de Facebook.

Acesta insistă în continuare s-o numească pe ambasadoare „prostănacă” și amenință cu o scrisoare publică în care va vorbi despre fapte de corupție în care ar fi fost implicate firme franceze.

„Eu știu că nu există pădure fără uscături și ca urmare și Franța își are uscăturile ei, dar nu mă gândeam că pot să trimită la București, un ambasador selecționat tocmai dintre acestea. Sau poate doamna ambasadoare și-a pierdut între timp bunul simț și acum se comportă ca un om fără diplomație, fără jenă, plin de grobianism. Sau poate este prostănacă! Dacă și-a pierdut bunul simt, o putem ajuta noi să și-l regăsească, dar dacă este prostănacă, nici mama natură nu mai poate îndrepta situația. Rămâne doar ca Guvernul Frantei să o retragă de la București și să trimită un ambasador adevărat , profesionist și inteligent. Știu că nu este frumos să te adresezi în acest mod unei doamne , dar singura modalitate de a-i răspunde, la obrăznicia sa, este acest limbaj si de aceea fac, pentru prima dată, excepție de la regulă. Dacă vrea respect, să respecte! Ea ne vorbește nouă despre corupție, când corupția în Franța este în floare? Au avut mai mulți politicieni de rang înalt, în frunte cu Președintele Frantei, ministrul de interne, sefi de partide politice, acuzați și judecați pentru corupție. Companiile lor au exportat corupția în România, mituind decidenții noștri politici pentru a câștiga contracte prin care ne-au devalizat bugetul, cu sute de milioane de euro. Dacă doamna ambasador dorește, am să îi pun la dispoziție acțiunile ilegale, de mare corupție, derulate în România de aceste firme, printr-o scrisoare deschisă. Am să-i dau și numele politicienilor și oamenilor de afaceri corupți din Franța. Să nu mai facă ea pe lupul moralist că ne-am săturat! Să meargă în Franța și să facă sugestii, Parlamentului Franței, cum să amendeze legile justiției în țara ei. Noi nu avem nevoie de asemenea sfaturi, din partea unor indivizi lipsiți de profesionalism și de bun simț….!!!”, a mai scris fostul șef SPP.

Reacția fostului șef al SPP din vremea lui Ion Iliescu a venit după ce Ambasada Franței a precizat că dispune de propriile servicii de traducere, în contextul în care Florin Iordache a transmis joi textul tradus în limba engleză al celor trei legi care vizează domeniul Justiției.

„Ambasada Franței în România urmărește cu atenție ansamblul evoluțiilor legate de reforma justiției, inclusiv discuțiile din cadrul societății românești și dispune de propriile servicii de traducere în acest scop”, se arăta într-un răspuns al misiunii diplomatice.”

Iulian Fota, fost consilier prezidențial pe probleme de securitate națională: Dacă începe războiul cu Rusia, va începe pe teritoriul nostru. De ce credeți că toată vara s-au făcut teste la sirenele de apărare civilă?

„Iulian Fota, directorul Colegiului National de Informații, fost consilier prezidențial pe probleme de securitate națională, spune că Occidentul ia în calcul scenariul unui război, așa că România ar trebui să se pregătească să ia „decizii complicate, grele, cu ambele variante proaste”.Fota remarcă, într-un interviu acordat Ziare.com, că „se schimbă ecuația est-vest în zona Mării Negre”, Estul nemainsemnand doar Rusia, ci și China. Mai mult, România este definită în studiile de specialitate că „frontline state”, ceea ce înseamnă că, dacă va începe un război cu Rusia, acesta „va începe pe teritoriul nostru”, mai subliniază acesta.

„Vechea ordine este contestată inclusiv în Europa, mai ales în Europa de Est, unde continuă războiul împotriva Ucrainei, dar și în Balcani, unde, alături de Rusia și Turcia, mai avem și China, pentru că Beijingul reclamă și el o bucată de influență, sperând să profite de pe urma resurselor limitate ale UE sau ale Rusiei”, spune Fota.

„SUA, China, Rusia, Turcia, Iranul contează tot mai mult în această nouă politică globală, pentru că au semnificative capabilități militare. Acum aproximativ două luni, Teheranul avertiza Europa că ar putea mari raza de acțiune a rachetelor sale, pentru a aduce țările europene în zona lor de acțiune, transformându-le în ținte. Pentru o țară mică sau mijlocie precum România, remilitarizarea politicii externe a fost întotdeauna o veste proastă”, adaugă fostul consilier al lui Traian Băsescu.

Iulian Fota spune că România trebuei să fie atentă la Rusia, care ar urma să-și intensifice influența în această zonă: „Moscova va continuă să acționeze hotărât și inteligent în vederea diluării influenței Occidentului în zona noastră. Rusia va continuă să fie anti-occidentală, post-imperială și iredentistă. Acțiunea ei va fi globală, dar pe noi trebuie să ne intereseze în primul rând proiecția intereselor rusești în Europa Centrală și de Est, Balcani și Orientul Mijlociu”.

Fostul consilier a vorbit și despre principalele amenințări la adresa securității naționale, indetificând ca potențiale probleme spionajul și subversiunea politică, atacurile informaționale, atacurile cibernetice sau terorismul.

În fața acestor probleme, Fota este de părere că cea mai mare problemă a României în acest moment o reprezintă clasa politică, incapabilă să înțeleagă aceste schimbări.

„Cea mai mare problemă a României nu este neapărat periculoasa situație internațională în care se află, ci încapacitatea clasei politice de a înțelege toate aceste schimbări, pe fundalul unei lupte politice interne sterile.

În studiile internaționale despre această zonă a Europei, România este definită că frontline state. Știți ce înseamnă asta? Dacă, Doamne ferește, începe războiul cu Rusia, el, războiul, va începe pe teritoriul nostru. De ce credeți că toată vara s-au făcut teste la sirenele de apărare civilă? Militarii au priceput mesajul, clasă politică ce mai așteaptă?”, a încheiat Fota.”

Si raspunsul Rusiei…

Mediafax

Rusia ameninţă cu măsuri MILITARE din cauza sistemelor antibalistice instalate de SUA în România, Polonia şi Japonia

„Sistemele antibalistice instalate de SUA în România şi Polonia constituie încălcări ale Tratatului forţelor nucleare intermediare, acuză Ministerul rus de Externe, denunţând montarea unor elemente antirachetă în Japonia şi avertizând că Rusia va lua măsuri militare pentru a face faţă noilor riscuri.

În ultimele zile, Rusia a condamnat cu fermitate decizia Statelor Unite de a vinde Japoniei sisteme antibalistice de tip Aegis. Maria Zaharova, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, a explicat că elementele antirachetă din Japonia sunt parte a planului SUA de a crea un „sistem antibalistic global”. Moscova susţine că instalaţiile antirachetă ale Statelor Unite au dublă utilitate, defensivă şi ofensivă.

Japonia argumentează că sistemele antibalistice primite de la SUA vor fi sub comandamentul Guvernului de la Tokyo, având rolul contracarării ameninţărilor Coreei de Nord.

Însă Rusia respinge această argumentaţie. „Am analizat comunicatul Ministerului nipon de Externe, conform căruia sistemul antibalistic va fi sub comandamentul Guvernului de la Tokyo şi nu va ameninţa Rusia şi alte ţări. Însă toată lumea este conştientă că Japonia a fost atrasă de mult timp în crearea segmentului asiatic al sistemului antibalistic global american (…)”, a declarat sâmbătă Serghei Riabkov, adjunct al ministrului rus de Externe.

„Din punct de vedere tehnic şi funcţional, sistemele antibalistice instalate în Japonia sunt identice cu cele americane, care pot lansa atât rachete de interceptare, cât şi rachete de croazieră cu raze scurte şi medii de acţiune”, adaugă Serghei Riabkov, conform unui comunicat postat pe site-ul Ministerului de Externe de la Moscova.

„Statele Unite au dispus montarea unor astfel de sisteme şi în bazele militare americane din România şi Polonia, în apropierea frontierelor vestice ale Rusiei, prin încălcarea Tratatului INF din 1987, care interzice instalarea unor astfel de sisteme terestre”, subliniază oficialul rus.

„Faptul că astfel de sisteme complexe apar acum şi în apropierea frontierelor estice ale Rusiei creează o nouă situaţie, pe care nu o putem ignora în planificarea noastră militară”, atrage atenţia Serghei Riabkov.

În septembrie, Administraţia Vladimir Putin a îndemnat Statele Unite să revină la respectarea Tratatului forţelor nucleare intermediare (INF). „Avem o serie de solicitări pentru Statele Unite şi le transmitem în mod clar. Principala noastră solicitare adresată Statelor Unite este să revină la respectarea Tratatului forţelor nucleare intermediare, pe care îl încalcă prin instalarea sistemelor antirachetă Aegis pentru uz terestru în România şi prin planul de a le instala în Polonia. Aceste sisteme sunt de uz dublu, putând fi folosite atât antibalistic, cât şi pentru atacuri cu rachete de croazieră; instalarea acestor sisteme este interzisă de Tratatul INF”, afirma în septembrie Serghei Riabkov.

Administraţia Vladimir Putin a criticat de nenumărate ori iniţiativa SUA de a instala elemente antirachetă, în cadrul NATO, în România şi Polonia, precum şi montarea unui sistem antibalistic în Coreea de Sud. Washingtonul şi NATO susţin că instalaţiile antirachetă din Europa nu sunt îndreptate contra Rusiei, vizând contracararea ameninţărilor balistice din Iran, în timp ce sistemul din Coreea de Sud vizează ameninţarea nord-coreeană. Relaţiile dintre Rusia şi Occident sunt grav afectate de crizele din Ucraina şi Siria.”

Dar Rusia trece cu vederea propriile sale incalcari in ceea ce priveste legislatia internationala. De asemenea, activarea scuturilor antiracheta de catre SUA si NATO este necesara in contextul in care se dezvolta pe mapamond puteri nucleare impredictibile precum Iran sau Coreea de Nord. De asemenea, felul in care Rusia a procedat in Ucraina sau Siria, dar, dupa parerea mea, mai ales in Ucraina, incalcand cu buna stiinta Acordurile de la Minsk, ne sugereaza o Rusie – de asemenea putere nucleara – a carei politica, de asemenea, poate fi caracterizata de neprevazut. La acest lucru contribuie si situatia politica interna din Rusia, in care Opozitia e constant supusa amenintarilor din partea regimului Putin si persecutata de acesta.

Iata ce titreaza Evenimentul Zilei:

VICTORIE SIGURĂ pentru PUTIN la ALEGERI: LIDERUL opoziției NU va putea candida în 2018

Opozanții lui Putin au primit sâmbătă o lovitură dură, după ce Curtea Supremă a Rusiei a respins apelul înaintat de liderul opoziției, Alexei Navalnîi.

Curtea susține astfel decizia Comisiei electorale centrale a Federației Ruse de a-i interzice lui Navalnîi să candideze la alegerile prezidențiale din 18 martie 2018, conform Reuters.

Comisia electorală a votat în unanimitate în urmă cu o săptămână respingerea candidaturii, motivându-și decizia prin invocarea unei condamnări judiciare pe care liderul opoziției o consideră motivată politic. Dosarul său a fost evaluat în urma unei mobilizări extraordinare a susținătorilor acestuia, asigurându-i astfel numărul de semnături necesar pentru a putea candida.

Decizia nu este una surprinzătoare deoarece organul electoral anunțase în prealabil că Navalnîi nu va putea candida oricum până în 2028, potrivit AFP. Prohibiția este bazată pe o sentință de 5 ani cu suspendare primită de acesta într-un dosar de deturnare de fonduri. Principalul contracandidat al lui Putin susține însă că acuzațiile împotriva lui și condamnarea este „creată” cu scopul de îl împiedica să candideze împotriva lui Vladimir Putin, în contextul în care ceilalți contracandidați sunt prezenți doar de dragul aparențelor.

Un verdict emis în luna octombrie de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în legătură cu o altă condamnare într-un caz de fraudă, din anul 2014, pe care judecătorii europeni au considerat-o „arbitrară”, cerând statului rus să plătească despăgubiri către Navalnîi.

Liderul opoziției și-a îndemnat partizanii să boicoteze aceste alegeri, anunțând pe Twitter că „nu vor recunoaște niște alegeri fără o competiție” și îndemnând la proteste pe 28 ianuarie, scrie AFP.

Navalnîi, care a organizat unele dintre cele mai mari manifestații împotriva Guvernului rus din ultimii ani, a fost închis de 3 ori în 2017. Acesta a anunțat că, în cazul în care Curtea Supremă nu reconsideră decizia, va merge din nou la CEDO.

Vladimir Putin este favorit în sondaje la viitorul scrutin, iar o victorie la aceste alegeri l-ar face pe acesta liderul care a petrecut cel mai mult timp la putere, după dictatorul Iosif Stalin.

Sursa: AGERPRES”

Atitudine care spune multe despre regimul politic din Rusia si despre potentiala amenintare pe care acesta o reprezinta pentru intreaga Lume libera.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

decembrie 30, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

Johnny Hallyday

As dori sa-l omagiez in aceasta postare pe Johnny Hallyday, un foarte mare artist si, fara indoiala, un simbol nu doar al rock-ului francez, dar al celui european.

Muzica anilor ’50-’60 as caracteriza-o ca fiind una a dragostei si libertatii si a bucuriei de a trai, o muzica a unui tineret in plina expansiune, un fenomen ce nu-l mai intalnim astazi macar sub o alta forma. Cei care spun ca muzica acelor ani este forever nu se insala deloc. Ea va placea si la generatiile viitoare. Iar tinerii care vor veni, sunt convins, vor iubi aceasta muzica si pe marii ei artisti.

Johnny Hallyday ne-a parasit zilele acestea… Ne-a parasit fizic. Pentru ca, de fapt, prin muzica sa, prin ce a lasat posteritatii este printre noi si sunt convins ca asa este: un mare artist nu-si paraseste niciodata publicul.

Sa-l ascultam:

Pe vremea cand o „vrajea” pe Catherine Deneuve 🙂

:

Si aici cu Sylvie Vartan:

Si tot cu Sylvie Vartan intr-un concert din 1993:

Sa ascultam si niste twist:

Daca va veti uita in primul video veti observa ca in sala se fuma, adica era o lume normala, vremuri normale, nu ca cele fasciste de azi cand nu mai ai voie nici sa fumezi. Astia o sa-ti interzica la un moment dat si sa te bucuri!! Sau, cine stie, sa te bucuri la ordin!!

Pe de alta parte, de observat cat optimism degaja aceasta muzica, departe de blegeala de acum. Cel putin asa imi face impresie: e cam blegeala in zilele noastre. Nu mi se pare ca avem un tineret percutant, determinat, optimist, entuziast – adica acele calitati care te ajuta sa realizezi ceva in viata. Si asta nu doar in Romania. De observat si in Franta, tinerii ies in strada, cauta sprijinul statului, dar… nu-i vad avand acea energie interioara prin care sa devina capabili sa realizeze ceva memorabil, remarcabil. De asemenea atmosfera era cu totul alta si trebuie sa remarcam o armonie mult mai mare si mai buna fata de ce avem astazi, cand armonia societala lasa de dorit. Nu vreau sa critic de dragul criticii si, de fapt, nu mi-am propus sa critic vremurile actuale. Sunt doar smerite constatari si o meditatie comparativa, daca se poate spune asa. Destul de subiectiva, recunosc.

De asemenea s-ar impune si o alta remarca: Franta nu prea are la ora actuala astfel de artisti, asa de mari. Pentru ca, sa ne gandim, Johnny, Sylvie, dar si altii, desigur, au fost idolii unei generatii. De asemenea si cinematografia franceza este, dupa parerea mea, intr-un declin evident, fata de ce au reprezentat anii ’60. Si nu numai in Franta intalnim acest fenomen cultural. Nu voi dezvolta aici subiectul, dar trecem printr-o scadere evidenta si nu e bine. Oamenii de acum, in special tineretul, nu cunosc acea atmosfera extraordinara, rafinata si eleganta, ce o simteai atunci, si uitati-va de ce avem, din pacate, parte: atentate teroriste, proteste violente, o recrudescenta a extremelor. Erau si pe vremea aceea mitinguri, proteste dar era altceva. Nemultumiri si tensiuni exista intotdeauna, dar parca in zilele noastre acestea au atins niste niveluri destul de ridicate, neintalnite in trecut. Si, oricum, in trecut parca nu vedeai o dezvoltare atat de pregnanta a extremelor si o divizare atat de clara a societatii in Lumea Libera. Ma insel, oare? Sunt doar impresii, recunosc…

Una din cauzele problemelor cu care se confrunta Franta, si nu e una minora, o constituie tocmai acest declin de ordin cultural si lipsa evidenta – scuzati-ma, este vizibil – a unor astfel de mari personalitati care sa reprezinte Franta in lume. Franta a avut mai tordeauna astfel de mari personalitati, nu doar in doneniul politic, dar cultural, stiintific etc, de rasunet, de mare rezonanta pe plan mondial. Acum, din pacate, lucrurile nu mai stau atat de bine din punctul asta de vedere. Si asta e o situatie improprie Frantei. Trebuie, de asemenea, spus ca in anii ’60 Franta, dar nu numai, a importat acest stil de muzica din SUA si l-a asimilat. Dupa parerea mea, a fost o influenta culturala benefica a SUA, dar sa nu uitam ca in SUA, in acea perioada, erau titani ai genului, cu creatii artistice absolut exceptionale. Spiritul Lumii Libere e clar ca a fost dat de SUA si lucrul asta s-a vazut inclusiv in dezvoltarea Vestului, fata de Estul comunist, totalitar…

Dumnezeu sa-l ierte si sa-l odihneasca in pace!

decembrie 14, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 5 comentarii

Vizita lui Emmanuel Macron in Romania. Aspect foarte pozitiv!

Fara indoiala, Emmanuel Macron avea nevoie ca de aer de acest turneu est-european, dorind sa prezinte concetatenilor sai o viziune de deschidere a Frantei in Europa de Est. De asemenea, pentru a obtine sprijinul pentru planul sau ce vizeaza reformarea UE, Macron avea nevoie de sprijinul tarilor din Est, iar pentru asta era necesara o implicare mai mare a Frantei, lucru care a motivat si vizita.

De asemenea, ar trebui sa spunem, ca o apreciere a politicii externe franceze atat pe vremea lui Sarkozy, cat si cea din timpul lui Hollande, ca Franta a fost in ultima vreme destul de inchistata, nedand niciun semnal sau semnale foarte slabe de deschidere in plan european. Iata ca acum Macron incepe un turneu est-european in forta iar pilonul principal al acestuia este Romania, tara francofona.

Vizita lui Macron in Romania a avut doua componente concrete:

– componenta economica si militara

– componenta politica.

Iata doua articole Mediafax cuprinzatoare:

România va cumpăra elicoptere şi rachete franţuzeşti. Extinderea contractului între Airbus Helicopters şi IAR Braşov şi memorandumul pentru rachete

„Declaraţia între Airbus Helicopters şi IAR SA Braşov, privind contractul semnat de cele două companii în luna aprilie a acestui an, a fost semnată la Cotroceni în prezenţa preşedinţilor Emmanuel Macron şi Klaus Iohannis.

În cadrul vizitei oficiale pe care preşedintele Franţei o desfăşoară în România, au fost semnate două declaraţii şi un memorandum. Una dintre declaraţii face referire la contractul semnat de Airbus Helicopters şi IAR Braşov din data de 12 aprilie 2017. Surse oficiale au declarat pentru Mediafax că este vorba despre o extindere a contractului de la 5 la 15 ani şi implică livrarea, în 10 ani, a 50 de elicoptere, atât României cât şi pentru export.

În aprilie, Airbus Helicopters şi IAR au semnat un Acord General privind cooperarea exclusivă pentru producerea în România a elicopterului multirol H215M, un aparat de zbor greu, bimotor. Potrivit acordului, IAR va deveni contractor principal pentru orice posibilă comandă de elicoptere H215M pe care Ministerul român al Apărării o va face pentru a înlocui flota îmbătrânită.

Memorandumul privind ”Ground Based Air Defense System” pentru forţele Armate Române dintre MBDA Franţa şi Compania Naţională ROMARM, ce va fi semnat joi în prezenţa celor doi şefi de stat, prevede cumpărarea de rachete de rază scurtă şi foarte scurtă de acţiune, au declarat aceleaşi surse oficiale pentru Mediafax.”

Video Vizita lui Macron în ROMÂNIA | Preşedintele Franţei vrea reformarea Spaţiului Schengen şi cere susţinerea României: Chiar şi cu România şi Bulgaria în afara Spaţiului Schengen migranţii tot au intrat în UE

„Preşedintele Republicii Franceze, Emmanuel Macron, împreună cu soţia sa efectuează joi o vizită în România, la invitaţia preşedintelui Klaus Iohannis, discuţiile vizând dezvoltarea şi aprofundarea relaţiei bilaterale, dar şi teme aflate pe agenda europeană. Iohannis a declarat, în conferinţa de presă comună susţinută alături de preşedintele Emmanuel Macron, că România doreşte să colaboreze strâns cu Franţa în ceea ce priveşte relansarea proiectului european, astfel încât România să fie un membru refondator al Uniunii Europene. Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, s-a declarat nemulţumit de modul în care funcţionează zona Schengen în interiorul Uniunii Europene, el apreciind că este nevoie de o atitudine solidară a statelor membre şi de îmbunătăţirea controlului la frontiere. Declaraţia între Airbus Helicopters şi IAR SA Braşov, privind contractul semnat de cele două companii în luna aprilie a acestui an, va fi semnată joi în prezenţa preşedinţilor Emmanuel Macron şi Klaus Iohannis, fiind vorba despre o extindere de la 5 la 15 ani.

UPDATE 15:15 A început conferinţa de presă a celor doi preşedinţi.

Klaus Iohannis:

Trebuie să vă mulţumesc pentru că aţi acceptat invitaţia mea lansată la Consiliul European din iunie, unde am confirmat împreună dorinţa de a duce relaţia bilaterală la o etapă superioară. România este prima ţară din lume unde efectuaţi o vizită bilaterală, ceea ce ne onorează.

Anul viitor marchează nu doar Centenarul Unirii, ci şi 10 ani de la lansarea parteneriatului strategic. Am decis astăzi aprofundarea parteneriatului strategic, în special în domeniile politic, economic, cultural.

Am exprimat interesul creşterii şi diversificării investiţiilor franceze în economia românească.

În acelaşi timp am exprimat dorinţa de a colabora cu Franţa în contextul marcării în 2018 a Centenarului Unirii, proiect la care Franţa a contribuit decisiv. România rămâne un stat francofon, cu unul dintre cele mai mari numere de vorbitori de limbă franceză din regiune.

Mulţi români lucrează în Franţa şi contribuie direct la prosperitatea societăţii franceze.

Am decis să sprijinim o colaborare solidă între România şi Franţa în sensul chiar al redefinirii proiectului european, la care ţinem foarte mult. L-am asigurat pe preşedintele Franţei că poate găsi în noi un partener profund implicat. (…) România este astăzi un stat membru matur, care doreşte să fie membru refondator al UE. Am subliniat importanţa de a avansa în procesul european de integrare într-o formă incluzivă.

Am arătat că Europa socială trebuie să fie una a coeziunii. România va acorda susţinere consistentă proiectului Europei Apărării.

I-am transmis domnului preşedinte şi că obiectivul aderării la Spaţiul Schengen rămâne unul important, România acţionează deja ca un membru de facto al Spaţiului Schengen. (…)

Domnule preşedinte, această vizită este un excelent prilej pentru a lucra împreună şi pentru a ne consolida lupta la proiectul european.

Emmanuel Macron:

Îmi face foarte mare plăcere să fiu astăzi aici în această vizită bilaterală. (…) Sunt astăzi aici pentru că, într-adevăr, avem un parteneriat strâns, acum 10 ani ţara dumneavoastră a aderat la UE şi a făcut progrese considerabile, şi pentru că ne aflăm într-un moment în care e important să pregătiţi responsabilităţile iminente care vin din preluarea preşedinţiei Consiliului UE.

O relaţie bilaterală se construieşte şi prin relaţii de afaceri pe care de asemenea sper să le dezvoltăm şi mă voi întâlni mai târziu cu comunitatea franceză a oamenilor de afaceri în România, atât francezi, dar şi tineri şi antreprenori români care şi ei doresc să se dezvolte în Franţa.

Am vorbit, de asemenea, de mai multe subiecte de interes comun, despre această Europă care se referă la faptul că trebuie să progresăm împreună în beneficiul Europei. Am vorbit şi despre revizuirea directivei referitoare la prestarea muncii în Franţa, pentru a clarifica tot cadrul acestui proces.

De asemenea, în cadrul acestei conferinţe de presă aş dori să explic faptul că revizuirea directivei pentru detaşarea lucrătorilor nu interzice transportatorilor deplasarea, ci dimpotrivă acum prezintă un cadru slab care permite angajarea lucrătorilor cu preţurile din ţara de origine. Doresc să punem capăt acestui sistem care nu reprezintă spiritul Uniunii Europene.

Din acest punct de vedere, ne dorim ca toţi cei care lucrează în Europa să facă asta într-un mod loial şi competitiv.

În luna iunie am realizat dezvoltatrea unui fond pentru Apărare, pentru cei care doresc să contribuie la acest proiect şi mă bucur că discuţiile de astăzi au revelat că şi dumneavoastră susţineţi acest insturment, pentru parteneriate întărite în acest domeniu, pentru cooperări care se structurează deja de câţiva ani.

Dincolo de aceasta, dorinţa noastră este ca Europa este să meargă înainte.

Aveţi tot dreptul să cereţi intrarea în Spaţiul Schengen, (…) dar trebuie să fiu onest: Europa Spaţiului Schengen nu funcţionează bine, iar obiectivul meu este ca în următoarele luni să venim cu nişte reforme şi să vă asociem la aceste discuţii. Din acest punct de vedere vă arăt toată deschiderea pentru a recunoaşte eforturile pe care le-aţi făcut.

Întrebări şi răspunsuri:

Klaus Iohannis, de acord cu poziţia franceză faţă de detaşarea lucrătorilor?

Macron: Aş vrea să nu fie nicio ambiguitate în ceea ce priveşte transportul rutier. Franţa nu scoate transportul rutier din acord. Când vorbesc despre transportatorii rutieri francezi care recrutează români, acestea intră în acord. Dacă un transportator francez angajează personal român în Franţa, acest lucru este cuprins în acord. Este vorba despre problematica detaşării lucrătorilor. Ceea ce spuneam este că sectorul transportului rutier acoperă o realitate care nu este reglementată.

De cealaltă parte este vorba despre directiva transportului rutier. (…) Deci foarte concret nu accept ca transportatori francezi să facă dumping social angajând muncitori din alte ţări europene la costuri reduse.

Iohannis: Este foarte important să evităm simplificările inutile. Putem să observăm foarte uşor că în special în Europa de Vest apare tot mai des această discuţie legată de ceea ce se numeşte social dumping, adică evitarea unor cheltuieli sociale care nu se motivează. Nu vă pot spune că sunt pro sau contra, nu cred că v-aţi imaginat că domnul Macron şi cu mine stăm să redactăm un draft al unui proiect. Dar trebuie să vedem lucrurile aşa cum sunt: există pe de-o parte mai mulţi oameni care mai degrabă vor să eludeze sistemul decât să se integreze în sistem. E foarte clar că trebuie să îmbunătăţim această directivă. (…) Dacă a produs astfel de disensiuni nu înseamnă că oamenii din Franţa nu au dreptate sau că cei din România nu au dreptate, înseamnă că directiva nu e suficient de clară şi de bună.

Nimeni nu doreşte să înlăture competiţia sau piaţa liberă, însă ceea ce în mod evident se doreşte, de exemplu în Franţa, este să evite folosirea unui sistem pentru a eluda plata unor taxe, impozite şi aşa mai departe. Este nevoie evident de o colaborare mult mai intensă şi mai integrată între sistemele sociale ale tuturor ţărilor europene, şi atunci avem şansa să facem sistemul să funcţioneze mai bine, astfel ca o firmă românească poate să meargă în Franţa şi să lucreze acolo, cum o firma franceză poate să vină în România, fără să apară suspiciuni că unii iau locul de muncă al celorlalţi.

(…)

Ceea ce îmi doresc eu şi ceea ce îşi doreşte domnul preşedinte Macron este să facem lucrurile mai clare şi mai bune pentru a avea o abordare corectă şi echitabilă pentru toată lumea. În domeniul transporturilor rutiere lucrurile nu au fost încă bine înţelese şi trebuie discutate ca atare. Ceea ce ne dorim cu toţii este o directivă pe detaşare, plus o directivă pentru transport care îmbunătăţesc situaţia, dar îi scot din piaţă pe cei care speculează diferenţele de dezvoltare.

Franţa va sprijini aderarea României la Spaţiul Schengen după completarea reformelor de care se vorbea mai devreme?

Macron: Nu pot să vorbesc în numele predecesorilor mei, dar răspunsul meu este da. În condiţiile pe care tocmai le-am menţionat, pentru că vreau să salut eforturile făcute, în domeniul combaterii terorismului, a securizării graniţelor europene, a colaborării dintre poliţie şi autorităţi.

Cred că istoria ne arată că chiar şi cu România şi Bulgaria în afara Spaţiului Schengen migranţii tot au intrat în Uniunea European. (…) Singura mea rezervă este că acest Spaţiu Schengen funcţionează prost astăzi, iar această reformă trebuie făcută, iar într-un Spaţiu Schengen întărit România să poată intra. (…) Cred că trebuie să ne regăsim ritmul şi o viziune consolidată pe aceste teme.

Înăsprirea condiţiilor de acces a muncitorilor detaşaţi. Domnule preşedinte Macron, dacă nu reuşiţi o modificare, luaţi în calcul un Frexit?

Macron: Unii au încercat o asemenea abordare. Au ieşit şi au avut probleme. Niciodată nu am abordat problemele europene în acest sens. Întrebarea e ce vă doriţi în România: doriţi ca salariile din România să rămână întotdeauna la o treime ale celor din Franţa sau o România în care tranziţia să se facă natural, care să se integreze pe deplin. Europa a fost extinsă, dar în acest sens nu în mod egal. (…) De câţiva ani, anumiţi oameni politici profită de fondurile structurale dar dezvoltă un model de dumping social şi fiscal, continuă să scadă taxele companiilor, dar fără spiritul de convergenţă. Un astfel de sistem va exploda, nu va avea loc un Frexit, ci o distrugere a Uniunii Europene.

UPDATE 13.29: Preşedintele Republicii Franceze Emmanuel Macron a fost primit joi la această oră la Palatul Cotroceni cu onoruri militare.

Preşedintele francez este însoţit de Prima Doamnă Brigitte Macron. Au fost intonate cele două imnuri de stat şi a fost trecută în revistă Garda de Onoare.

Preşedintele Macron a salutat în limba română Garda de Onoare.

Cei doi preşedinţi şi-au prezentat membrii delegaţiilor care îi însoţesc.

”Discuţiile care vor avea loc la Palatul Cotroceni se vor concentra pe dezvoltarea şi aprofundarea relaţiei bilaterale de Parteneriat Strategic, precum şi pe principalele subiecte aflate pe agenda europeană, internaţională şi de securitate. La finalul întrevederii cei doi preşedinţi vor susţine o conferinţă de presă comună”, a transmis Administraţia Prezidenţială, în legătură cu această vizită.

 

Vizita lui Macron în România: Extinderea contractului între Airbus Helicopters şi IAR Braşov şi memorandumul pentru rachete

Declaraţia între Airbus Helicopters şi IAR SA Braşov, privind contractul semnat de cele două companii în luna aprilie a acestui an, va fi semnată joi în prezenţa preşedinţilor Emmanuel Macron şi Klaus Iohannis, potrivit unor surse fiind vorba despre o extindere de la 5 la 15 ani.

În cadrul vizitei oficiale pe care preşedintele Franţei o desfăşoară în România, vor fi semnate două declaraţii şi un memorandum. Una dintre declaraţii face referire la contractul semnat de Airbus Helicopters şi IAR Braşov din data de 12 aprilie 2017. Surse oficiale au declarat pentru Mediafax că este vorba despre o extindere a contractului de la 5 la 15 ani şi implică livrarea, în 10 ani, a 50 de elicoptere, atât României cât şi pentru export.

În aprilie, Airbus Helicopters şi IAR au semnat un Acord General privind cooperarea exclusivă pentru producerea în România a elicopterului multirol H215M, un aparat de zbor greu, bimotor. Potrivit acordului, IAR va deveni contractor principal pentru orice posibilă comandă de elicoptere H215M pe care Ministerul român al Apărării o va face pentru a înlocui flota îmbătrânită.

Memorandumul privind ”Ground Based Air Defense System” pentru forţele Armate Române dintre MBDA Franţa şi Compania Naţională ROMARM, ce va fi semnat joi în prezenţa celor doi şefi de stat, prevede cumpărarea de rachete de rază scurtă şi foarte scurtă de acţiune, au declarat aceleaşi surse oficiale pentru Mediafax.

Tudose: Vizita preşedintelui Franţei, extrem de importantă pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale

Premierul Mihai Tudose consideră vizita preşedintelui Franţei în România „extrem de importantă” pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale, îndeosebi în domeniul economic, precum şi pentru consolidarea cooperării în plan european, se arată într-un comunicat de presă al Guvernului.

”Vizita preşedintelui Franţei în România este extrem de importantă pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale, îndeosebi în domeniul economic, precum şi pentru consolidarea cooperării în plan european, în dosarele de interes major pentru ambele părţi”, transmite premierul Mihai Tudose.

Liderul de la Palatul Victoria va oferi joi un dejun de lucru în onoarea lui Emmanuel Macron. În cadrul acestuia, vor fi abordate aspecte privind cooperarea în sectoarele economic, energetic, cercetare şi cultural.

Astfel, premierul Mihai Tudose va prezenta progresele economice făcute de România, măsurile luate de Guvern în acest domeniu şi oportunităţile de investiţii, în condiţiile în care ţara noastră a înregistrat în trimestru al doilea o creştere economică de 5,9%, cea mai mare din UE, transmite Executivul.

Aderarea României la Spaţiul Schengen este un alt subiect, având în vedere că România îndeplineşte condiţiile tehnice, decizia fiind în acest moment la nivel politic.

„Şeful Executivului va exprima interesul Guvernului de la Bucureşti pentru continuarea dialogului susţinut în pregătirea Preşedinţiei României a Consiliului UE, pornind de la expertiza Franţei în domeniul afacerilor europene. Pregătirea Sezonului cultural România-Franţa, desfăşurat în perioada 1 decembrie 2018-30 iunie 2019, care va marca Centenarul creării României moderne şi va oferi şansa unei mai bune cunoaşteri a ţării noastre în plan extern, se va afla între subiectele dejunului de lucru”, se arată în comunicatul de presă al Guvernului.

Delegaţia română condusă de prim-ministrul Mihai Tudose este compusă din ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, ministrul delegat pentru afaceri europene, Victor Negrescu, ministrul Economiei, Mihai Fifor, ambasadorul României în Franţa, Luca Niculescu, rectorul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, Sorin Cîmpeanu, membru al Camerei Deputaţilor, consilierii de stat Florin Vodiţă, Gabriel Andronache, Felix Rache.

Din delegaţia franceză condusă de preşedintele Emmanuel Macron fac parte ministrul Afacerilor Europene, Nathalie Loiseau, ambasadoarea Franţei în România, Michèle Ramis, Şeful Statului Major particular al Preşedintelui, Amiral Bernard Rogel, consilierii Philippe Etienne, Clément Beaune, Barbara Frugier, Nicolas Jegou.

Vizita lui Macron a fost convenită cu prilejul întrevederii avute de preşedinţii României şi Franţei în marja reuniunii Consiliului European din 23 iunie, ocazie cu care Macron a acceptat propunerea lui Iohannis de a continua dialogul la Bucureşti.

Programul oficial prevede o întâlnire tete-a-tete între cei doi şefi de stat, dar şi o declaraţie comună de presă.

De la ora 15.00, preşedintele Franţei se va întâlni cu premierul Mihai Tudose.

Spre seară, la ora 17.30, preşedintele Klaus Iohannis îl va însoţi pe Emmanuel Macron într-o vizită la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, iar la ora 19.30, la Palatul Cotroceni va avea loc o recepţie oferită în onoarea preşedintelui Franţei.

Emmanuel Macron va solicita norme mai bune pentru lucrătorii francezi în condiţiile unei concurenţe neloiale a forţei de muncă din Europa de Est, în timpul unei vizite pe care o va efectua în regiune în perioada 23-25 august, a declarat, săptămana trecută, un oficial francez, citat de Reuters.

Macron s-a angajat să ia măsuri pentru a contracara „dumpingul social” în Franţa, metodă prin care companiile folosesc forţă de muncă mai ieftină din statele mai sărace din Europa de Est şi ameninţă locurile de muncă ale lucrătorilor francezi.

Oficialul francez a declarat, sub protecţia anonimatului, că Emmanuel Macron va milita pentru reguli mai stricte privind piaţa muncii în timpul călătoriei sale în Austria, România şi Bulgaria, în perioada 23-25 august, când va purta discuţii şi cu premierii din Cehia şi Slovacia.”

Legat de componenta economica si militara, eu cred ca parteneriatul franco-roman trebuie intarit si mai mult. Dorim sa vedem investindu-se mai mult in Romania. In orice caz, colaborarea privind elicopterele si rachetele cu raza medie si scurta de actiune sunt absolut necesare modernizarii fortelor armate romane. Romania trebuie sa aiba dotari de ultima generatie si trebuie sa fie capabila sa produca si sa exporte armament de foarte buna calitate. Este un proces firesc, tinand cont si de atmosfera politica internationala si de obligatiile ce revin Romaniei ca tara membra a NATO.

In ceea ce priveste schimbarea Directivei legat de muncitorii detasati, Dl. Cristian Preda se arata transant: „Klaus Iohannis a refuzat să sprijine poziția Franței în chestiunea muncitorilor detașați.”. Dar daca veti citi raspunsul D-lui. Iohannis, veti observa ca el este mult mai nuantat. Deocamdata Directiva si ideile lui Macron sunt subiect de dezbatere. Insa ideea ca muncitorii detasati in tari membre UE sa primeasca  pentru aceeasi munca, acelasi salariu – chiar daca exprimarea aceasta pare putin cam frusta – urmareste o reducere a decalajelor intre diferite tari, pe de o parte. Si, pe de alta parte, o echilibrare a productivitatii muncii intre tarile UE. Dezechilibrele din acest punct de vedere au dat si dau de furca Zonei Euro. Nu trebuie vazuta neaparat ca urmarind un interes exclusiv al Frantei de a reduce pe teritoriul sau numarul muncitorilor detasati, lucru ce ar contraveni principiilor de baza ale Uniunii Europene. Insa fara indoiala, cum preciza Presedintele problema e complexa si trebuie discutata, eu as zice inclusiv la nivel de experti la Bruxelles.

Din punct de vedere politic, sustinerea calduroasa pe care Dl. Macron a exprimat-o cu privire la aderarea Romaniei la Spatiul Schengen reprezinta un mare pas pentru Uniunea Europeana!! De asemenea recunoasterea greselilor facute in trecutul recent de catre Vest, reprezinta o vointa, credem noi, de imbunatatire a functionarii Spatiului Schengen. Un punct iarasi deosebit de important si favorabil Romaniei il reprezinta aprecierile la adresa Romaniei, facute de catre Presedintele Frantei, in privinta luptei impotriva terorismului si apararea frontierelor UE. Iar dorinta de a veni si anul viitor in Romania arata ca Emmanuel Macron doreste o aprofundare a relatiilor cu tara noastra, relatii istorice de prietenie.

De asemenea este extraordinar ca Presedintele Iohannis a propus omologului sau francez cooptarea Frantei in sarbatorirea Centenarului, Romania avand doi aliati fermi SUA si Franta, contrapunandu-se unei axe Budapesta-Moscova si, din cate am inteles, unei opozitii dure a Poloniei la ideile D-lui. Macron in privinta muncitorilor detasati.

De asemenea, Romania trebuie sa-si imbunatateasca infrastructura. Investitorii, nu doar cei francezi, cer lucru asta si – o vom spune in mod deschis – AU DREPTATE. Fara indoiala ca infrastructra rutiera, feroviara si aeroportuara trebuie modernizata si ma intreb daca s-a discutat in acest sens cu partea franceza, stiind ca Franta are specialisti de prim rang in lume si firme ce ar putea sa colaboreze cu noi pentru atingerea acestui deziderat.

Relatia cu Franta este una strategica, mai ales in momentul actual. Macron se opune politicilor promovate de Moscova, observandu-se o schimbare clara fata de era Sarkozy. Romania, inclusiv ca tara francofona, are tot interesul sa dezvolte colaborarea cu Franta, o tara occidentala cu care Romania a avut de-a lungul timpului o legatura istorica de prietenie, benefica pentru tara noastra si pentru modernizarea tarii noastre.

Cum Londra, din pacate, a iesit din UE, situatia de acolo fiind tulbure in continuare, parca prevad ca se configureaza o axa Bucuresti – Paris – Washington, esentiala si pentru asigurarea securitatii si stabilitatii in Balcani. Asta si pentru faptul ca intersele economice ale Germaniei cu Rusia, in privinta gazului rusesc ce sustine economia Germaniei, sunt mari.

De asemenea, cred eu, este necesar sa ne implicam mai profund in chestiunile si dezbterile legate de Zona Euro si Uniunea Europeana, inclusiv la nivel de experti – si as saluta in acest sens ideea D-lui. Iohannis ca Romania sa fie membru refondator la Uniunii Europene, iar colaborarea stransa cu Franta pentru relansarea proiectului european este esentiala. Ne-a impresionat foarte placut aceasta idee a D-lui. Iohannis, menita sa creasca vizibilitatea tarii noastre pe plan european.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

august 25, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 11 comentarii

Un nou atentat terorist. La Barcelona

Iata ca un nou atentat terorist zguduie Europa. S-a intamplat de data aceasta la Barcelona. Ce am putut citi e halucinant: cel putin 13 morti si 80 de raniti. Am inteles ca a fost vorba de o furgoneta care a imtrat in multime. Ingrozitor!!

Atentatul a fost revendicat de Statul Islamic. Se putea observa si dupa stilul de actiune.

Am auzit la televizor o parere care tinea seama de mumarul musulmanilor traitori in Europa, in jur de 20 de milooane, si daca doar un procent ar fi radicalizati.

Eu sunt de acord ca nu toti sunt radicalizati sau extremisti. Insa mi se pare ca problema nu consta doar in numar. Adevarul care nu se spune este ca nu s-a actionat impotriva lor – iar daca s-a facut, s-a facut slab, la modul anemic – din motive de corectitudine politica. Eu cred ca serviciile de informatii au avut datele necesare pentru a se putea actiona impotrova lor, pentru a dejuca atentatele. Guvernele insa n-au actionat.

Filozofia corectitudinii politice impreuna cu un umanism superficial si prost inteles au facut ca sa-i  primim si sa-i acceptam pe acesti criminali in mijlocul nostru.

Mi se pare ca mai trebuie spus ca fosta Administratie de la Casa Alba, sub presedintia D-lui. Obama, primul Presedinte american de culoare, a dus sau a incercat sa duca o politica favorabila musulmanilor, in special celor suniti. Mai trebuie spus ca in istoria populatiei de culoare din Statele Unite a existat un mare luptator de culoare, musulman, pentru drepturile civile ale negrilor: Malcolm X. Cu un astfel de background a venit Obama la Casa Alba. Si el trebuia intr-un fel sau altul sa dea satisfactie acestui electorat care l-a votat.

In Europa, curentele de stanga au permis primirea in ultima vreme a unui mare numar de musulmani, proveniti, multi dintre ei, din zone de conflict armat, spre exemplu Siria.

Cum initial europenii au presupus ca religia nu ar avea importanta si sa nu se faca referire la religie (idee masonica) pentru ca sa nu se ajunga la conflicte si dezbinari, tocmai la asa ceva s-a ajuns.

Intr-un fel rationala, ideea de a nu face referire la religie, desi li s-a respectat intru totul dreptul la libertatea de constinta si construirea de lacase de cult, nu a putut sa opreasca radicalizarea lor, desi un procent foarte redus raportat la marea masa a musulmanilor din Europa.

Ajunsi in acest punct, autoritatile ar fi trebuit sa actioneze, sa starpeasca raul din fasa. N-au facut- o. S-a mers la inceput pe ideea tolerantei. Dupa care, cand radicalismul a prins in vigoare, tot nu s-a actionat in vreun fel. Pasivitatea autoritatilor, combinata cu minciuni, mai bine zis autominciuni, sau diversiuni cum au fost cele legate de romani sau de tiganii din Romania, au condus la situatia actuala.

Intr-un elan stangist demn de o cauza mai buna, daramam statuia Generalului Lee, dar n-am vazut sa se spuna ca Statul Islamic e tot atat de rau ca hitlerismul. Ca acesti nemernici ar trebui tratati precum criminalii de razboi.

Si ma intreb de ce nu se recunoaste acest lucru!

Nu se recunoaste deoarce corectitudinea politica a inceput sa joace rolul unei religii absurde: am ajuns sa admitem in societatea noastra criminali periculosi, dar a ajuns sa ne fie frica sa spunem lucrurilor pe nume. Si sa actionam atunci cand trebuie si asa cum trebuie.

Statul Islamic a inregistrat infrangeri grele in Orientul Mijlociu. Mai ales in Irak. E vremea sa fie invins si in Europa. Lucrul acesta nu e cu putinta daca nu se iau masuri. In Germania, spre exemplu, nu se iau aproape deloc masuri. Nici nu se va lua, datorita background-ului nazist al Germaniei. Autoritatile germane vor prefera sa moara cetateni germani nevinovati, decat sa se faca si cea mai voalata referire la trecutul nazist in cazul in care s-ar lua masuri adecvate, care, evident, nu sunt cele naziste. Aici vorbim ca nu se iau masuri in conformitate cu statul de drept, tolerand crimele comise de extremistii musulmani.

In Franta s-au luat masuri, dar nici pe departe de amploarea care ar fi trebuit sa fie. Am inteles ca au fost arestati pana in 300 de musulmani – mult prea putin dupa parerea mea. Si cu totul ineficient daca il arestezi, dar mangai pe crestet asemenea criminali.

Eu vorbesc, ca sa fie clar, de acesti crminali si de destructurarea acestor retele teroriste din Europa. Lucrul acesta se putea face. In orice caz se putea face mai bine decat s-a facut pana acum.

Interesant este ca primul care a asociat mahomedanismul cu astfel de actiuni teroriste a fost Barack Obama, care dupa un atentat sangeros in Franta, nu a dorit sa participe la un mars de protest in Paris, la care au fost prezenti toti liderii europeni. De aici rezulta ca Obama a admis cu buna stiinta terorismul si crimele acestuia. De asemenea condamnarea torturarii acestor monstrii a aratat din partea fostei Administratii de la Casa Alba o atitidine binevoitoare fata de terorismul islamic. De asemenea de a nu se pomenii cuvantul islamic dupa cuvantul terorist a incercat sa ascunda realitatea, in numele corectitudinii politice, favorizandu-i pe teroristi. La fel au facut si liderii europeni, inseland increderea oamenilor care i-au votat, neputand sa le asigure securitatea in fata unui asemenea flagel, pe care cu buna stiinta l-au admis in societate!

Asa ca nu trebuie sa ne mire ceea ce s-a petrecut la Barcelona.

P.S.

Sunt de acord cu comentariul facut de Cristian Preda pe FaceBook – aici:

Barcelona, o nouă victimă a terorii îndreptate împotriva libertății occidentale, în numele islamului.

Cristian Pop E da, CTP ne’a zis sa ne obsinuim. Sa se obisnuiasca el sa vada copii morti intinsi pe asflat. Bine ca nu s’au obisnuit americanii cu nazismul in Europa in timpul WW2.

Cristian Preda Trebuie să ne obișnuim cu un singur lucru: să fim gata să ne apărăm libertatea!”
Insa trebuie si actionat impotriva acestor criminali, ca tocmai asta e problema: NU s-a actionat pana acum…

august 18, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 33 comentarii

Ce spun sondajele de opinie? Ar fi favorabile alegerile anticipate pentru PNL?

N-am prea vazut analisti care sa comenteze sondajele de opinie ca sa intelegem mai bine cum stau lucrurile. Eu am gasit doua sondaje de luna trecuta:

HotNews

Sondaj Avangarde: Cine ar castiga alegerile intr-o competitie Iohannis – Firea? Cum arata clasamentul increderii in personalitati

Daca maine ar avea loc alegeri prezidentiale, Klaus Iohannis ar obtine 40%, Gabriela Firea 44% insa 16% dintre cei intervievati declara ca nu sunt decisi, arata barometrul lunar realizat de Avangarde. Sondajul a fost realizat in perioada 3 – 12 mai prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un esantion de 800 de oameni, avand o marja de eroare de 3, 47%. ¬Avand in vedere procentul mare de nehotarati, este posibil orice rezultat, fie Iohannis castigator, fie Firea¬, a explicat pentru HotNews.ro sociologul Marius Pieleanu, directorul Avangarde.

  • UPDATE Primarul Capitalei, Gabriela Firea, a declarat, marti seara, la Antena 3 ca ca doreste sa-si finalizeze mandatul la Primaria Capitalei, precizand ca „in mod categoric si sub nicio forma” nu se va putea juca un meci final Firea-Iohannis in campania pentru prezidentiale. „Decizia mea acum este categoric sa-mi finalizez mandatul la Primaria Capitalei. Vreau sa subliniez ca in mod categoric si sub nicio forma nu se va putea juca un meci final Firea-Iohannis in campania pentru prezidentiale, pentru simplul motiv ca vreau sa-mi duc mandatul la bun sfarsit la Primaria Generala a Capitalei”, a precizat Firea la Antena 3.

„Decizia mea acum este categoric sa-mi finalizez mandatul la Primaria Capitalei. Vreau sa subliniez ca in mod categoric si sub nicio forma nu se va putea juca un meci final Firea-Iohannis in campania pentru prezidentiale, pentru simplul motiv ca vreau sa-mi duc mandatul la bun sfarsit la Primaria Generala a Capitalei”, a precizat Firea la Antena 3.

Potrivit sondajului, la intrebarea „ce parere aveti despre urmatorii¬”, despre Gabriela Firea 59% declara ca au o parere buna, pe locul doi se plaseaza Sorin Grindeanu cu 48%, pe trei Klaus Iohannis cu 47%, pe patru Calin Popescu Tariceanu cu 44% iar pe cinci Victor Ponta cu 39%. Tot la capitolul incredere Dacian Ciolos este cotat cu 35%, Traian Basescu cu 22%, Nicusor Dan cu 21% iar Raluca Turcan cu 18%.

Desi nu apare in sondaj, potrivit informatiilor HotNews.ro Liviu Dragnea a scazut semnificativ la capitolul incredere, fiind cotat cu doar 25%.

La partide, PSD se pastreaza la 44% daca duminica viitoare ar avea loc alegeri, PNL ar obtine 24% iar USR creste de la 8% la 12%, capitalizand foarte probabil protestele din februarie. ALDE ar creste usor la 8% iar UDMR se mentine la 5%. In schimb, potrivit sondajului Avangarde, PMP-ul lui Traian Basescu nu ar mai intra in Parlament, scazand la 3%.”

Stiri pe surse

Ultimul SONDAJ de opinie din România: Cum stau principalele personaje

„IMAS a realizat un sondaj exclusiv pentru Realitatea Tv ce arată încrederea românilor în politicieni, intenția de vot, dar şi gradul de optimism pe care cetăţenii îl au faţă de o direcţie bună în care se îndreaptă România. Astfel, potrivit studiului „Optimism şi opinii politice ale românilor 2001-2017” politicianul în care românii au cea mai mare încredere este Klaus Iohannis: cifrele arată că în aprilie 2017, 35,2% dintre români au multă sau foarte multă încredere în preşedinte, în timp ce Liviu Dragnea se află într-o scădere continuă: 24,3% în aprilie 2017, faţă de 32% în ianuarie 2017. Surprinzător este gradul de încredere de care se bucură premierul Sorin Grindeanu, 33,9%. Pe de altă parte, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, 41% din populaţie ar vota PSD, în timp ce doar 25% dintre români ar vota PNL. Sondajul mai arată şi nivelul de trai al românilor, în toate Guvernele, în perioada 2001-2017. Astfel, în prezent, 44% dintre cei intervievaţi se declară destul de mulţumiţi sau foarte mulţumiţi cu nivelul de trai din timpul mandatului lui Grindeanu.

Potrivit studiului menţionat, la momentul aprilie 2017, dintre personalitățile politice evaluate, pe primul loc în topul încrederii se află Klaus Iohannis, cu 35,2% încredere multă sau foarte multă. Această valoare este una comparabilă cu cea înregistrată la începutul anului 2016, dar sub nivelul de încredere înregistrat de Iohannis imediat după alegerile prezidențiale din noiembrie 2014 (67% în ianuarie 2015).

În ceea ce îl privește pe fostul Președinte al României, Traian Băsescu, o analiză longitudinală a nivelului de încredere de care beneficiază acesta relevă o evoluție constantă, fără schimbări semnificative. Așadar, Traian Băsescu a început anul 2016 cu un nivel de încredere de 13,5%, ajungând în aprilie 2017 la 15,5% încredere multă sau foarte multă.

Când vine vorba despre nivelul de încredere asociat Premierului Sorin Grindeanu, procentele nu au fluctuat semnificativ de la începutul anului şi până în prezent, procentele fiind similare celor obținute de Klaus Iohannis. Astfel, 33.9% dintre românii de 18 ani și peste declară în momentul de faţă că au multă sau foarte multă încredere în Sorin Grindeanu.

Fluctuaţii semnificative în tendinţele de încredere se înregistrează, însă, pentru Președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea. Încrederea asociată liderului PSD a crescut susţinut de la începutul anului trecut şi până în prima lună a lui 2017, când procentul de încredere era de aproximativ 32%. După evenimentele din februarie, nivelul de încredere asociat lui Liviu Dragnea a înregistrat o scădere accentuată, de aproximativ 10 procente. Datele din Barometrul de Opinie realizat în aprilie 2017 îl plasează pe Liviu Dragnea la 24,3% încredere multă sau foarte multă.

Când vine vorba de preferințele politice ale românilor, situația actuală este următoarea: PSD obţine în prezent 41% din opțiunile exprimate, urmat de PNL care ar fi votat de 25% dintre cei care şi-au declarat intenţia de a participa la următoarele alegeri parlamentare, lista fiind completată de partidele care întrunesc mai puțin de 10 procente – ALDE, PMP, UDMR, USR, PRU și altele. Procentele obţinute de Partidul Social Democrat au rămas relativ constante pe tot parcursul anului 2016, scăderi reduse înregistrându-se după momentul februarie 2017, în timp ce PNL a revenit la nivelul înregistrat înainte de ultimele alegeri parlamentare, iar USR și-a păstrat scorul de la finele anului trecut.

În 2001, în primele patru luni ale guvernării PSD 2000-2004, procentul românilor care apreciau că lucrurile în România mergeau într-o direcție bună se situa în jurul pragului de 40%. Debutul guvernării Adrian Năstase a fost, de altfel, unul fluctuant în raport cu percepțiile românilor legate de direcția generală a țării, diferența cea mai mare fiind de aproximativ 10 puncte procentuale și înregistrându-se între lunile martie (44,2%) și aprilie (34,7%).

Comparativ cu valorile înregistrate la începutul guvernării Năstase, în percepția românilor guvernarea Tăriceanu a debutat în 2005 cu un nivel superior al optimismului cu privire la direcția în care se îndrepta țara. Astfel, în ianuarie 2005, 65% dintre români afirmau că direcția în care mergeau lucrurile în țara noastră era una bună. Totuși, următoarele trei luni ale guvernării liberale au fost caracterizate de o tendință descendentă a gradului de optimism, acesta scăzând până la 42%. Începând cu anul 2009, criza economică mondială și-a făcut simțite efectele și la nivelul societății românești.

Astfel, la debutul Guvernării Boc II (decembrie 2009 – februarie 2012), procentul românilor care considerau că țara se îndreaptă într-o direcție bună era unul scăzut (21,3%). În primele patru luni ale anului 2010, cel mult o cincime dintre români erau optimiști cu privire la viitorul țării. Mai mult, în martie 2010 doar 12,4% dintre români evaluau direcția în care se îndreptau lucrurile în România ca fiind pozitivă. Acest pesimism al românilor în relație cu direcția generală a țării a surprins în mod edificator manifestarea crizei economice mondiale la nivel de percepție socială.

În ceea ce privește debutul guvernării Ponta IV (decembrie 2014 – noiembrie 2015), gradul de optimism al românilor față de viitorul țării era plasat, în primele luni ale anului 2015, între 56,9% (valoare înregistrată în luna ianuarie) și 44,9% (procent aferent lunii aprilie). De remarcat că între ianuarie 2015 și februarie 2015 optimismul românilor cu privire la direcția în care se îndrepta țara a scăzut cu 10 puncte procentuale.

Anul 2016 a adus la conducerea țării guvernarea tehnocrată a Cabinetului Cioloș. Astfel, în ianuarie 2016, optimismul celor intervievaţi se situa la 36,8%, acesta având însă ulterior o tendință descendentă – 31,7% în februarie și 26,4% în martie. Totuși, aprilie 2016 marchează o ușoară creștere a procentului de români care considerau că direcția în care se îndrepta România era una bună (28%).

Seria de date cu privire la optimismul românilor în raport cu direcția în care se îndreaptă țara se încheie cu primele patru luni ale guvernării Grindeanu. În ianuarie 2017, la finalul primei luni de guvernare a Executivului Grindeanu, percepția că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcție bună era împărtășită de 36,7% dintre români, procent similar cu cel înregistrat în luna aprilie 2017 (35,4%). Se remarcă, totuși o scădere de 6 puncte procentuale în luna martie, aspect ce poate fi explicat, cel puțin parțial, prin cristalizarea opiniei publice cu privire la protestele desfășurate în Piața Victoriei.

În ceea ce priveşte evaluarea subiectivă a nivelului de trai, seria de date aferentă primelor patru luni de guvernare ale principalelor Cabinete din 2001 până în prezent este caracterizată de un profil ce poate fi separat în două tendințe. Astfel, dacă în perioada 2001-2010 evaluările românilor au fluctuat în intervalul 13%-25%, după 2015 procentul celor care se declarau mai degrabă mulţumiţi cu propriul nivel de trai a depășit 33%. În prezent, 44% dintre cei intervievaţi se declară destul de mulţumiţi sau foarte mulţumiţi cu nivelul actual de trai, conform sursei citate.

content-image

content-image

content-image

Sa comentam putin aceste rezultate.

In primul rand as remarca un lucru important: increderea crescuta de care se bucura Sorin Grindeanu in raport cu Liviu Dragnea, in contextul in care PSD se bucura de o incredere destul de mare din partea romanilor, mult mai mare fata de increderea pe care romanii o acorda PNL-ului – ambele sondaje arata lucrul asta. Increderea romanilor in PSD-ALDE n-a slabit nici dupa episodul cu Ordonanta 13 si mitingurile din Piata Victoriei, lucru care a diminuat increderea in Liviu Dragnea.

Este destul de plauzibil sa presupunem ca Dragnea, care conduce PSD, nu vede cu ochi prea buni evolutia pozitiva a lui Grindeanu. In treacat fie spus, Gabriela Vranceanu-Firea a declarat ca doreste sa-si duca pana la capat mandatul la Primaria Capitalei, Presedintia nu intra in sfera de interes a dumneaei, desi conduce detasat in topul increderii romanilor in personalitatile politice. Din acest punct de vedere, Gabriela Firea nu reprezinta un pericol pentru Liviu Dragnea, presupunand si nu chiar fara temei faptul ca dansul ar avea ambitia sa candideze la viitoarele prezidentiale. Pe cand guvernarea Grindeanu nu doar ca nu a scazut PSD (bine, nici nu  avut timp sa se erodeze), dar l-a si propulsat pe premier ca o personalitate pesedista in care romanii au multa incredere, dupa D-na. Firea. E clar ca, cel putin in mai, premierul il eclipsa serios pe presedintele PSD, Dl. Liviu Dragnea. De aceea nu apare deloc foarte clar de ce Grindeanu ar fi trebuit sa-si dea demisia in urma acelei „evaluari” de partid, cu atat mai mult cu cat PSD e in frunte, iar perceptia populatiei asupra actualei guvernari e una cat se poate de buna. Din aceasta cauza nu e clar de ce Dl. Grindeanu ar fi trebuit sa se comporte ca un simplu om de partid.

Un alt aspect important ar fi pozitia principalului partid de Opozitie, PNL, care de abia a avut un Congres si si-a ales conducerea. In asemenea conditii e prematur sa discutam acum de o coagulare a fortelor de Opozitie. De asemenea, PNL, cel putin in aceste sondaje de luna trecuta, e cu mult sub PSD in ceea ce priveste increderea electoratului. Fara indoiala, daca si acum lucrurile stau tot asa sau nu exista modificari semnificative ale datelor, PNL ar pierde alegerile anticipate. Acest lucru ar fi favorabil, fara indoiala PSD care ar castiga din nou con brio alegerile si si-ar consolida pozitia de lider in ceea ce priveste increderea populatiei.

Ar trebui sa vedem ce spun acum sondajele, data fiind aceasta situatie. Daca nu le avem comentam ce avem la indemana.

Sondajele acestea spun multe despre cum arata Romania din punct de vedere social. Arata, cum afirmam si in postarea precedenta, ca Romania ramane o tara de stanga. Mitingurile din Piata Victoriei impotriva Ordonantei 13, despre care am scris si pe blog, nu au condus la o scadere semnificativa a PSD. PSD a scazut, e adevarat, dar nu mult. Iar PNL a crescut si el, dar insuficient. Efectul asupra PSD a fost nesemnificativ, tot socul negativ, la capitolul incredere, fiind incasat de Liviu Dragnea.

PNL, dupa alegerile legislative, a avut, ce-i drept, o conducere interimara. Totusi, trebuie remarcat ca lipsa de performanta a acestui partid la alegeri s-a continuat si dupa. Realist vorbind, sanse prea mari ca PNL sa castige alegerile anticipate nu sunt, de aceea alegerile anticipate ar fi favorabile PSD (ramane sa vedem si alte sondaje mai recente decat acestea care sa confirme sau sa infirme aceasta ipoteza). Ceea ce arata aceste sondaje ar trebui sa dea de gandit PNL-ului si, in general, celor de pe partea dreapta a esicherului politic romanesc. Asa cum se prezinta lucrurile din aceste sondaje, PNL are, cel putin acum, un slab potential de crestere. Acesta ar trebui crescut iar noua conducere a PNL ar trebui sa elaboreze o strategie in acest sens, tinand cont de faptul ca discursul de pana acum, axat doar pe anticoruptie, nu prea a dat rezultate. Si daca ma refer in extenso, la PPE, nu a dat rezultate favorabile nici in Republica Moldova. Rezulta de aici ca PNL ar trebui sa-si nuanteze discursul nu in sensul renuntarii la intarirea statului de drept, dar si la abordarea si punerea accentului si pe alte probleme, cum ar fi cele economice, legate de imbunatatirea nivelului de trai, crearea de oportunitati de afaceri in Romania, investitii, privatizari si explicarea mai buna a acestor lucruri populatiei.

Daca ne uitam la ce ne spun aceste sondaje despre partea dreapta a esicherului politic, observam ca din tot PNL-ul, daca pot sa spun asa, sta bine la capitolul incredere doar o singura persoana: Presedintele Iohannis. Evident, lucrul acesta nu-l putem considera suficient pentru cresterea electorala a partidului, mai ales tinand cont de rezultatele slabe inregistrate de PNL la recentele alegeri si la faptul ca, actualmente, se mentine tot pe acolo.

Un alt lucru interesant este ca USR se mentine relativ constant la capitolul incredere. Intr-un fel e logic: este vorba de o formatiune politica infiintata de curand. Insa ar trebui sa se gandeasca mai serios la cresterea electorala. Deocamdata nu prea vad acolo coerenta necesara si preocupare in acest sens. Spuneam si in postarea trecuta ca nu prea vedem reliefandu-se forte politice noi, desi lucrul acesta s-ar putea sa fie cat se poate de necesar: la alegerile legislative din 2016 prezenta la urne a fost de doar 39,42%, ceea ce arata ca exista potential in acest sens. Rezulta ca doar 39,42% din populatie se simte reprezentata de actualele partide politice, de actuala clasa politica din Romania. Interesant este ca, in aceste conditii, o forta politica noua, precum USR, care a tasnit, cum se spune, a inregistrat un procentaj, totusi, modest… Dar asta poate fi o parere subiectiva.

Remarcam in sondaje, efectuate pe esantioane reprezentative de populatie, o incredere de peste 40% in PSD, dar, cu toate acestea, la vot prezenta este sub 40%!! Aici am putea spune ca avem ceea ce se cheama: deznadejde a populatiei in politica si politicieni, nu doar intr-o anumita zona sau regiune a tarii unde fenomenul este tipic si cunoscut ca fiind de multa vreme o caracteristica zonala, ci la nivel national.

Aceasta deznadejde ar putea explica, in mod paradoxal poate, un lucru – e foarte interesant! – si anume de ce in perioadele de scadere drastica a increderii romanilor in guvernare – uitati-va, va rog, si la celelalte guvernari din sondajul de la al doilea articol – nu avem ample miscari de strada, proteste masive. Chiar si in timpul Guvernului BocII nu am avut proteste de mare anvergura, cum s-au intamplat, in vremea Crizei, prin alte parti. Nici nu vedem miscari de strada explozive, cum s-au inregistrat in Franta. Spre exemplu, in Romania nu vedem ciocniri intre politie si liceeni cum am vazut recent la Paris. Deschideti, va rog, articolul si observati cat de bine echipat era cel de la jandarmerie, in Franta, cu ocazia unor asemenea proteste!! Interesant este ca acesti elevi protestau atat impotriva lui Macron, dar si impotriva Marinei Le Pen!! Daca in cazul guvernarii Nastase, scaderea de incredere a avut drept consecinta sanctionarea cu ocazia votului, in timpul guvernarii Tariceanu, desi increderea s-a prabusit de la 65% la 42% n-am prea vazut o sanctionare drastica a acestei guvernari din partea populatiei. La alegerile din 2008, in conditiile unei prezente la urne de 39,2%, PNL singur, condus pe atunci de Dl. Tariceanu, obtine poate cel mai bun scor de pana atunci: peste 18%!! Iar PDL si PSD s-au aflat intr-un echilibru aproape perfect: aprox. 33% fiecare. Mai curand s-a echilibrat scena politica, decat sa vedem o sanctiune, la vot sau prin proteste de strada, din partea electoratului, in conditiile in care prezenta la urne a fost, de asemenea, foarte redusa. In asemenea conditii se pune problema: ce sanse ar avea o forta politica noua si cum ar trebui sa arate aceasta forta politica? Pentru ca in Franta s-a vazut ca partidul D-lui. Macron a castigat detasat!! Aici USR se mentine la un procent modest, in schimb absenteismul e mult mai mare!! De asemenea se vede ca noul PNL (PNL+PDL) a obtinut un scor ingrijorator de mic, sub 30%, evoluand fara convingere, fara tragere de inima.

Este de remarcat si un alt lucru: observati ce figura eclatanta a fost Macron (39 de ani) in campania electorala. La noi nu se remarca asa ceva. O figura noua, un om tanar, capabil, energic, modern. Din acest punct de vedere Grindeanu pare a dori sa se reinventeze. In rest nu prea vedem oameni noi, nici la PSD si nici la PNL, ma refer la conducere. Oameni noi au aparut in USR insa Nicusor Dan nu a avut o asemenea carisma precum Macron, desi performanta lui si a USR e, totusi, una buna tinand cont de faptul ca USR e un partid foarte nou. Il vedeam nu demult, la PNL, pe Viorel Catarama, om din generatia inceputului anilor ’90…  Nici miscarile de strada de la inceputul anului n-au scos in evidenta un om tanar sau un om nou pe scena politica. De asemenea nu se evidentiaza un om de elita – spun de elita, nu elitist. In Franta, Emmanuel Macron este un asemenea om, e de ajuns sa privim la ce studii are, ce formatie are. As dori sa vedem in Romania remarcandu-se un asemenea om pe scena politica, avand masterat in filozofie cu o teza despre Machiavelli si Hegel, cu masterat in afaceri publice la prestigiosul Institut de Studii Politice din Paris, care dateaza din 1872!!

As dori sa evidentiez aici un comentator de la France 24 care mi-a placut, chiar m-a impresionat: Dl. Gauthier Rybinski. E un contrast imens in raport cu ceea ce vedem la televiziunile noastre de stiri. Numai sa te uiti la el, sa-l privesti cum vorbeste si intelegi ce inseamna: tinuta de intelectual, limbaj de intelectual, comportament de intelectual!! Nu ca in Franta n-ar fi balacareala, ca n-o intalnim doar pe plaiurile mioritice, dar in studio, cand vorbeste acest om, balacareala se opreste!! La noi, nu stiu cat la suta din populatie poate sa inteleaga un intelectual si chiar ma gandeam ca ceea ce s-a intamplat la mineriade nu e chiar inexplicabil. Televiziunile noastre de stiri, cu mici exceptii, nu cresc nivelul mediu, de la noi, al populatiei. Partea proasta e ca la noi dominanta e balacareala, nu discursul intelectual.

Este foarte interesant ce remarca fostul premier, Dl. Adrian Nastase, referitor la PSD, ca om care cunoaste bine lucrurile din interiorul partidului:

„PSD trebuie reideologizat in spatiul stangii moderne europene, deoarece în partid nu mai au loc dezbateri de idei. Exista riscul ca, in PSD, sa ajungă în poziţii importante persoane atrase doar de avantajele participării la guvernare, fără a avea convingeri social-democrate. Un partid modern nu poate funcţiona doar pe criterii tranzacţioniste, fără o comunitate de valori împărtăşite. În ultimii 7-8 ani PSD nu a mai produs niciun document ideologic, prin care să fie stabilite abordările partidului faţă de transformările din societatea românească şi din lume;”

Corect!! Si e bine spus: reideologizat. Si nu oricum. Ci „in spatiul stangii moderne europene”! Dar sa privim ce se intampla in societate si as relua fraza subliniata de fostul premier astfel: cu toate ca ” in ultimii 7-8 ani PSD nu a mai produs niciun document ideologic, prin care să fie stabilite abordările partidului faţă de transformările din societatea românească şi din lume”, PSD a castigat detasat alegerile in conditiile unui absenteism pronuntat, iar populatia, in proportie de peste 40% – dupa cum arata sondajele – ii acorda incredere acestui partid. Dl. Nastase remarca de asemenea foarte bine: „Un partid are nevoie de disciplină şi organizare, dar acestea nu trebuie confundate cu o gestiune a puterii bazată pe frică” – dar cu toate acestea peste 40% din populatie are incredere in acest partid. De aici rezulta – si asta e partea cea mai proasta – ca pentru o mare parte din populatie, pentru majoritatea populatiei, astfel de lucruri nu prea conteaza. Cu alte cuvinte: „Si ce daca in 7-8 ani PSD n-a mai produs niciun document ideologic? Si ce daca gestiunea puterii e bazata pe frica? N-are importanta!”. Se remarca lipsa de atitudine chiar si in interiorul PSD si a trebuit sa vina aceasta criza politica ca sa se ia o atitudine in acest sens, altminteri s-ar fi tolerat aceasta stare de lucruri in continuare. Daca e sa analizam aceasta stare de lucruri din PSD, observam ca populatia care simpatizeaza cu acest partid si-l voteaza, de fapt nu-l ajuta deloc prin lipsa de atitudine, inclusiv prin lipsa de atitudine a intelectualitatii de stanga. Ci tolereaza indiferent o astfel de stare de lucruri.

Ce ar rezulta din astfel de stari de fapt? As spune ca avem o mare parte din populatie mai degraba indiferenta la peisajul politic din Romania. Dar, pe de alta parte, si o mare parte din populatie care nu se simte reprezentata de actualele partide politice de la noi, cu atat mai putin de catre cele europene, desi nu se vede o reactie decat preponderent sub forma unui absenteism pronuntat la vot. De asemenea, avem in societate o mare inertie sociala si din aceasta cauza avem o slaba implicare a oamenilor obisnuiti in politica. In Franta, in partidul D-lui. Macron, au existat tineri sub 30 de ani care au ajuns in Parlament. Este foarte interesant ca in Franta s-a gasit aceasta solutie de cooptare in politica a tineretului, care s-a manifestat nu doar o singura data prin proteste de strada. Am avea o mare problema daca rezultatul unor alegeri libere si corecte – libere si corecte, subliniez asta – ar fi, de fapt, unul fals datorita neprezentarii la vot, cauzata de faptul ca majoritatea populatiei nu se regaseste in oferta politica. Sau daca ceea ce ofera partidele politice ar fi ceva fals, adica ceva ce doar in aparenta ar corespunde asteptarilor populatiei.

Spuneam in postarea trecuta despre forte politice care sa conduca tara catre modernitate. In 1990 am avut o principala forta politica in acest sens: FSN. Apoi au fost partidele istorice care au format CDR. Au fost forte politice care si-au asumat obiective strategice: Partenerariatul Strategic cu SUA, integrarea Romaniei in UE si NATO, punerea tarii pe fagasul economiei de piata. Nu dezvolt acum o discutie despre realizarile si nerealizarile perioadei. Vreau doar sa spun ca acum s-ar putea sa fie nevoie de forte politice noi capabile sa continue acest drum al modernizarii. Evident, nu ne putem intoarce in trecut si nu putem sa reluam formule din trecut, mai ales ca vorbim de o alta perioada si pe atunci lucrurile erau altfel. Acum ar fi nevoie de forte politice care sa consolideze obiectivele strategice pe care le-am atins dupa eforturile din anii ’90, care sa raspunda asteptarilor Romaniei anului 2017 si care sa atinga noile obiective strategice cum ar fi, spre exemplu, intrarea in Spatiul Schengen. Noi ar trebui sa ne gandim la viitor si la faptul ca lumea din jurul nostru e intr-o continua schimbare. Progresele tehnice inregistrate pe plan mondial sunt mari si ne influenteaza viata, in vreme ce Romania balteste intr-o stare de competitivitate redusa.

E foarte greu de spus, daca nu chiar imposibil, spre exemplu daca avem partide care sa inteleaga si sa reprezinte cu adevarat tineretul actual al tarii. PNL reprezinta tineretul tarii, tinerii nascuti dupa 1990? PSD ii reprezinta pe acesti tineri care nu au cunoscut comunismul? USR poate…? Romania sa afla inca in matricea anilor ’90, desi societatea a evoluat. Se vede si din ce spunea fostul premier, Dl. Nastase, legat de „gestiunea puterii bazata pe frica”. Aceasta matrice politica de care vorbeam nu s-a prea schimbat, desi ecuatia politica nu mai e aceeasi. PSD, spre exemplu, n-a facut nimic spre a-i intelege pe tinerii care protestau in iarna in fata Palatului Victoria – i-a catalogat imediat ca ar fi sorosisti, oamenii scosi de multinationale in strada si alte prostii. Au facut un contramiting aducand acolo oameni din judete care voteaza preponderent cu PSD. Asa cum nu i-a inteles nici pe cei din diaspora si nu prea a facut eforturi ca sa-i inteleaga. Au curs, de regula, la fel, acuze la adresa lor. De asemenea, ar trebui spus ca reforma clasei politice, bazata pe anticoruptie, nu a condus la cele mai bune rezultate. Noi ar trebui sa ne gandim serios la aceste lucruri si constat cu tristete ca e o slaba preocupare in acest sens.

Fostul premier, Dl. Nastase, constata cu temei ca „modul de constituire a Cabinetului a generat nemultumire” – cititi postarea, e interesanta! Dar uitati-va cum voteaza populatia: la Primaria Bucurestiului au votat-o pe Gabriela Vranceanu-Firea, scriam aici despre asta si aratam:

„Eu stau si ma intreb care sunt calitatile D-nei. Gabriela Vranceanu-Firea pentru ca sa ocupe o asemenea functie ca cea de primar al Bucurestiului… N-am auzit, totusi, de marile calitati manageriale pe care le-ar poseda sau de experienta in administratie pe care ar avea-o… Sorin Oprescu condusese, totusi, un spital… PSD vine cu un star ale Antenelor, dar interesanta e parerea buna pe care dumneaei o are despre Traian Basescu:

Ştie să facă ştiri, să pună etichete, este deschis, jovial, este bine perceput de publicul mediu, sub nicio formă de cei care depăşesc acest nivel. Eu nu cred că un profesor universitar îl poate vota pe domnul Băsescu

Dar multe mai stie sa faca Traian Basescu! 🙂Deci, in viziunea D-nei. Vranceanu-Firea, Dl. Basescu e un om foarte priceput! Auziti: „Eu nu cred că un profesor universitar îl poate vota pe domnul Băsescu” – ce sa intelegem din asta? Ca D-na. Firea vizeaza electoratul intelectual din Bucuresti si nu oricare ci acea categorie de la profesor universitar la academician? Dl. Basescu se poate multumi si cu aceia din categoria de la mediu la cea mai de jos… 😉 Foarte interesant! 🙂”

Si atunci stai si te intrebi: ce a contat pentru populatie cand a votat-o pe D-na Firea? Pentru ca in felul asta pot ajunge „miniştri numeroase persoane care nu erau cunoscute în partid şi nici nu puteau prezenta o carte de vizită profesională foarte convingătoare”, daca tot castigi alegerile si cu astfel de ministri si daca populatia nu mai are niciun criteriu limpede in a decide democratic prin vot. Evident ca astfel de lucruri ar trebui urgent corectate pentru ca din starea asta tulbure nu poate iesi ceva bun. O scadere a calitatii democratiei conduce catre regres iar consecintele se traduc prin crize politice si societale. Dar ce este mai grav e faptul ca nu gandim pe o perspectiva mai larga de timp, analizand politic si propunand niste solutii politice viabile, fezabile care sa conduca spre propasirea tarii, fara a te situa in contratimp cu „propasirile timpului de fata”, cum se exprima Kogalniceanu, sau fara a te amagi ca esti in ton cu „propasirile timpului de fata”, dar, de fapt, sa ramai intr-o matrice care cu greu se schimba.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

iunie 20, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 3 comentarii

Felicitari D-lui. Macron!

Dupa cum anunta sondajele de opinie, Emmanuel Macron a castigat alegerile prezidentiale din Franta, obtinand 65,5% din voturi fata de Marine Le Pen cu 34,5%, in conditiile in care rata absenteismului a fost fost cea mai mare din 1969 incoace si, de asemenea, s-au inregistrat un record de buletine albe si nule – nici pentru Macron si nici pentru Marine Le Pen (in jur de 12%). De citit mai mult ce transmit Le Figaro – aici si Le Monde – aici. In privinta participarii la vot, Le Monde titra:

Présidentielle 2017 : abstention record pour un second tour depuis l’élection de 1969

A 19 h 15, l’abstention pour le second tour de l’élection présidentielle, dimanche 7 mai, est estimée à 25,3 %, soit une participation de 74,7 %, selon une estimation Ipsos-Sopra Steria pour France Télévisions, Radio France LCP-Public Sénat, RFI-France 24, Le Point et Le Monde. Il s’agit de la plus forte abstention pour un second tour depuis l’élection présidentielle de 1969. C’est également la première fois depuis 1969 que la participation du second tour est plus faible qu’au premier.”

A fost o victorie previzibila. Dar importanta ei consta in faptul ca a fost un vot impotriva extremei drepte, pe de o parte, si un vot pro european pe de alta parte. Theresa May „l-a felicitat calduros” pe Macron si „asteapta cu nerandare sa lucreze impreuna cu el”.Iata ce titreaza Le Monde:

Theresa May „félicite chaleureusement” Emmanuel Macron

La première ministre britannique Theresa May „félicite chaleureusement” le candidat d’En marche ! pour sa victoire, a déclaré un porte-parole de Mme May.

La France est l’un de nos plus proches alliés et nous nous réjouissons de travailler avec le nouveau président sur un large éventail de priorités communes.”

Un mesaj similar l-a dat si Donald Trump:

Donald Trump : „Je suis très impatient de travailler avec Emmanuel Macron”

Le président des Etats-Unis a publié un message de félicitations à Emmanuel Macron sur son compte Twitter.
Félicitations à Emmanuel Macron pour sa grande victoire aujourd’hui comme prochain président de la France. Je suis très impatient de travailler avec lui !”

E o victorie istorica care arata si soliditatea politica a Proiectului European: fortele politice extremiste, eurosceptice n-au avut castig de cauza nici in Olanda si nici in Franta. E adevarat, in Franta urmeaza alegerile legislative, dar e destul de putin probabil ca Frontul National sa le poata castiga, dupa ce candidata sa la presedintia Frantei a pierdut la un scor clar alegerile prezidentiale.

Insa Frontul National devine o principala, daca nu chiar principala forta politica de Opozitie. Marine Le Pen a anuntat „transformarea profunda” a Frontului National, insa Jean-Marie Le Pen a facut precizarea ca aceasta chestiune depinde de Congres – el nu vrea ca numele „Frontul National” sa dispara asa, pur si simplu. Pentru el, rezultatul fiicei sale este o „deceptie” si considera ca pozitia Marinei Le Pen fata de Europa este „responsabila de infrangerea sa”. In orice caz, Frontul National nu trebuie subestimat, avand sansa a doua la alegerile legislative. Ramane de vazut ce va face atat Stanga cat si Dreapta in vederea alegerilor ce urmeaza in iunie. De asemenea, trebuie sa-l luam in considerare si pe Jean-Luc Melenchon (comunist) cu al sau Partid de Stanga si La France insoumise – miscarea sa politica. La Centru-Dreapta avem Les Républicains, partid nou care provine din UMP, membru PPE, iar la Centru-Stanga avem, desigur, Partidul Socialist Francez. Cam acestea ar fi principalele forte care intra in lupta pentru legislative. Fara indoiala, elaborarea strategiei pentru alegerile din iunie incepe sa fie facuta chiar din clipa asta. Cu toate acestea este prematur sa ne pronuntam in vreun fel. Putem judeca totusi dupa rezultatele obtinute de candidati la prezidentiale, dar mi-e teama ca aceasta abordare sa nu reprezinte altceva decat o aproximatie grosiera. Se anunta o lupta politica interesanta in care fiecare partid va cauta sa obtina cat mai multe voturi. En marche!, partidul D-lui. Macron, trebuie – cel putin in acest moment – sa-l creditam cu prima sansa.  Frontul National imi pare a fi foarte ambitios. Marine Le Pen, la fel. Cred ca nu trebuie subestimate alegerile legislative. Sunt la fel de importante ca si cele prezidentiale. Fara indoiala, strategiile partidelor aflate in competitie se vor clarifica in perioada urmatoare care, cred, va aduce si schimbari importante in interiorul partidelor. Lupta e in desfasurare. Daca am crede ca s-a incheiat mi-e teama ca ne inselam… Benoit Hamon pledeaza pentru unitatea Stangii si pentru un „maximum de candidaturi”. Iata ce spune Jean-Luc Melenchon (tot dupa Le Monde):

Jean-Luc Mélenchon appelle ceux qui ont voté pour lui au premier tour à se mobiliser pour les législatives

Le programme du nouveau monarque présidentiel est connu. C’est la guerre contre les acquis sociaux du pays et l’irresponsabilité écologique. Nous n’y sommes condamnés. Les élections législatives doivent montrer qu’apèrs un vote de refus et de peur, le moment est venu d’un choix positif, le choix de l’avenir en commun. J’appelle les 7 millions de personnes qui se sont regroupées autour du programme pour lequel j’ai été le candidat à se mobiliser et à rester unies, qu’elles aient voté ou non pour M. Macron.
Fédérez-vous si vous vous reconnaissez dans l’humanisme écologique et social de notre temps, dont je m’efforce d’être le porte parole. Les gens, ne lâchez rien, ne renoncez à rien.
A notre appel, le 18 juin, notre résistance peut gagner la bataille. Et je vais m’y employer avec vous de toutes mes énergies.”

Dar iata un punct de vedere care mi s-a parut interesant:

Valérie Pécresse, présidente LR du conseil régional d’Ile-de-France, réagit auprès de l’AFP à la victoire d’Emmanuel Macron, estimant que la droite et le centre, qui peuvent „gagner” les élections législatives de juin, ne doivent „pas laisser Emmanuel Macron seul face aux extrêmes”.

Le candidat d’En marche! doit sa victoire „à la volonté de millions de Français de faire barrage à l’extrême droite et non à une adhésion à son projet”, a-t-elle également déclaré dans un communiqué, ajoutant que „le clivage droite-gauche n’est pas mort”.

„Macron nu trebuie lasat singur in fata extremelor” – asta cam asa e… Observati, spre exemplu, ce hotarat e si cu ce vigoare vorbeste Melenchon…

Discursul lui Macron a fost unul clasic: moralizarea vietii publice, vitalizarea democratiei, un salut adresat Presedintelui Hollande, va lupta „cu toate fortele contra divizarii ce mineaza societatea franceza”, lupta impotriva terorismului, de prim rang, atat pe plan intern cat si international, speranta increderii regasite, va apara „intersele vitale si imaginea Frantei”, va „apara Europa, civilizatia noastra care e in joc, felul nostru de a fi liberi”. Asteptam sa vedem cum va decurge dialogul cu Angela Merkel.

Se anunta o perioada interesanta in care toate fortele politice din Franta incep pregatirea pentru alegerile legislative. E de presupus ca extremele, care n-au obtinut un scor slab la aceste alegeri, vor cauta din toate puterile sa obtina un scor si mai bun la legislative. Trebuie sa vedem o replica pe masura, adica foarte buna, a partidelor de centru-stanga si centru-dreapta si speram sa se mobilizeze mult mai bine decat au facut-o acum.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

mai 7, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu