Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Exagerare

Vad ca exista unele ingrijorari ca PSD-ALDE, dar mai ales PSD, doreste sa ne duca intr-un fel spre Rusia.

Trebuie insa spus ca situatia PSD-ului este net diferita de cea a partidului D-lui. Putin sau de cea a celui lui Erdogan.

PSD este un partid care s-a prabusit in sondajele de opinie – din cate am inteles are in jur de 35% – cu un lider, la Liviu Dragnea ma refer, cu mult sub cota de incredere a partidului.

Este interesant de notat ca, de la Ion Iliescu incoace si de la caderea lui Adrian Nastase in 2004, PSD nu a mai dat un lider de mare calibru, de mare anvergura. Nici Mircea Geoana si nici Victor Ponta n-au fost astfel de lideri. Iar cel actual are o cota de incredere atat de scazuta incat contrastul fata de lideri precum Viktor Orban, Erdogan sau Putin este colosal.

PSD, desi a castigat alegerile parlamentare din 2016, nu poate sa-si mentina avantajul. Cu oameni de pregatirea unei Viorica Dancila e clar ca nu se poate. PSD nu mai are oameni mari. Cine ar fi aceia? Codrin Stefanescu sau Serban Nicolae? Olguta Vasilescu cumva? Nu cred ca, de exemplu, D-na. Corina Cretu e popularizata atat de mult precum, sa zicem, Olguta Vasilescu.

Cota de incredere in PSD va scadea. PSD nu e nici pe departe Partidul Rusia Unita a lui Putin, iar diferenta, exprimata politic, intre Dragnea si Putin e enorma. La fel ca cea dintre Dragnea si Erdogan.

Este interesant de remarcat comparativ un lucru: Partidul Justitiei si Dezvoltarii al D-lui. Erdogan a avut de la alegeri din 2007 incoace procente de peste 45%, cu exceptia celor din 7 iunie 2015 unde a avut doar 40,87% si celor din 2018 unde partidul a inregistrat un scor de 42,56%. Practic, din 2017 incoace performantele partidului s-au situat in intervalul 40%-50% – de observat ce procente mari si cata constanta in timp, ceea ce nu e cazul vreunui partid din Romania. Legat de Turcia si Partidul Justitiei si Dezvoltarii vorbim de un partid politic, nu de vreo coalitie politica, cum a fost la noi cazul USL sau al Aliantei DA.

Ca sa duc mai departe analiza pe PSD, voi remarca faptul ca performantele PSD sunt afectate serios de coruptie. Promovarea unor oameni din multe puncte de vedere indoielnici la varf, in functii sus-puse, e din cauza coruptiei. Dar PSD ar trebui sau ar fi trebuit sa ia aminte la PDL, fost PD, un partid care, dupa 2004, a inceput binisor si parea o speranta, dar care, tot din cauza coruptiei, nu mai exista pe scena politica. Un alt exemplu de acelasi ordin e PNTCD, afectat grav tot de coruptie, care a disparut, practic, de pe scena politica, lasand un mare gol pe partea dreapta a esicherului politic: noi, practic, am ajuns sa nu mai avem un partid cu o ideologie crestin-democrata asumata.
Asa si PSD, desi a castigat alegerile, poate ajunge, datorita coruptiei, destul de jos in increderea electoratului.

Din aceasta cauza a spune ca acest partid, chiar si impreuna cu ALDE-le lui Tariceanu, ar duce Romania in bratele Rusiei e o exagerare. E vorba despre o temere exagerata. PSD nu poate reusi sa faca lucrul asta. Situatia lui la acest moment e mai degraba dificila decat confortabila. In special datorita propriilor greseli. De exemplu, interventia de pe 10 august a jandarmilor. Dar erodarea la guvernare se va amplifica. Iar Opozitia actuala va profita de pe urma acestui lucru.

Ideea anticipatelor, vehiculata de Darius Valcov, e una ce ar trebui luata in considerare de catre PSD. Daca e sa se opreasca, e mai bine s-o faca acum. Pentru ca e destul de clar ca nici caritasul, numesc asa Programul PSD, nu poate tine la nesfarsit. Iar PSD va trebui sa deconteze pana la urma si la urma.

In asemenea conditii deloc favorabile si fara suportul popular necesar e nu doar greu, dar si cat se poate de improbabil ca PSD, chiar si impreuna cu ALDE, sa poata schimba linia politica, europeana si nord-atlantica, a tarii.

Reclame

octombrie 5, 2018 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 19 comentarii

Apropo de referendumul pentru familie…

Lasand la o parte stupiditatea intrebarii – „Sunteţi de acord cu legea de revizuire a Constituţiei României în forma adoptată de Parlament?” – v. aici – este intr-adevar de neinteles de ce, tocmai acum, s-a agitat aceasta problema ca sa se ajunga la un refrendum, sustinut politic de catre PSD-ALDE, desi legea la care face referire intrebarea a fost votata si de PNL, daca am inteles bine.

PNL n-ar fi trebuit sa voteze aceasta lege.

Cred asa pentru ca nu-i vad utilitatea. Eu chiar nu inteleg si-mi pun intrebarea: de ce trebuie sa aiba loc acest referendum in conditiile in care – din cate am inteles din presa – chestiunea e reglementata chiar in acest fel de catre Codul Civil, de Codul Familiei? Iar in aceste conditii, cand exista o legislatie in vigoare in acest sens, care nu a fost contestata ca fiind neconstituionala si nici nu am luat la cunostiinta sau nu a fost informata populatia de catre factorii politici decidenti despre o decizie a Curtii Constitutionale in acest sens, stau si ma intreb din nou: de ce trebuie sa cheltuiasca Romania pe asa ceva 163,712 milioane de lei – v. aici?

Sa rezumam cele trei intrebari:

  1. De ce s-a agitat aceasta problema tocmai acum, Constitutia fiind data in 1991?
  2. De ce trebuie facut un astfel de referendum cand legislatia romaneasca reglementeaza casatoria ca fiind intre un barbat si o femeie?
  3. De ce, in aceste conditii, cand exista o legislatie in vigoare in acest sens, care nu a fost contestata ca fiind neconstitutionala si nici nu s-a auzit de vreo decizie a Curtii Constitutionale in acest sens, Romania trebuie sa cheltuiasca 163,712 milioane de lei, ca atat costa distractia cu pricina?

La aceste trei intrebari nici factorii nostri politici de decizie nu au dat vreun raspuns.

In legatura cu initiativa cetateneasca – pentru ca deseori e invocat aspectul acesta – putem intra in mari complicatii. Iata ce spune un europarlamentar, Dl. Cristian Preda:

Ziare.com

Familia (politica) traditionala

Partidele de la putere si – cu exceptia USR – cele din opozitie au votat cot la cot organizarea unui referendum care ar urma sa constitutionalizeze „familia traditionala”.

Citeste toate textele scrise de Cristian Preda pentru Ziare.com

E reinviata astfel ideea ca statul nu este neutru, ci isi asuma o opinie religioasa: intr-adevar, respectiva initiativa de schimbare a Constitutiei nu a pornit de la cetateni – cum mai spun unii – ci de la Biserici.

Semnaturile le-au strans preotii, nu vecinii de palier. Dupa ce au finantat masiv zidurile lacaselor de cult, elitele politice croiesc acum edificiul statului dupa cum vrea clerul.

Corpul electoral e convocat sa valideze simbioza teologico-politica, nu definitia familiei, care se gaseste deja in codul civil.

Una dintre problemele acestei noi articulari e aceea ca asa-numita clasa politica dispretuieste profund societatea. E, de altfel, semnificativ ca, in aceleasi zile in care se pune la cale referendumul din 7 octombrie, statul le cere socoteala cetatenilor.

O face, de pilda, pentru semnaturile campaniei „fara penali”: Politia merge in diverse localitati ca sa verifice cine a semnat si cine nu. Cand esti cetatean, nu enorias, scoti buletinul de doua ori: si cand semnezi, si cand te cauta sectoristul.

Ce este cu adevarat grav e ca risti sa fii – in ochi statului – suspect de rele si mai mari decat furtul unei semnaturi. Asa au patit protestatarii din 10 august: dupa ce au fost acuzati ca sunt platiti din strainatate, au aflat deunazi – tot de la Dragnea – si ca au dat o lovitura de stat.

Ideea pare sa fi fost imprumutata de la Erdogan, cu deosebirea ca rolul atribuit lui Gulen in Turcia ii revine – pe plaiul mioritic – lui George Soros.

Asa se face ca Jandarmeria a facut plangere la DIICOT pentru a lamuri cum niste insi care nu s-au vazut niciodata ar fi incercat „rasturnarea ordinii constitutionale”.

Asta pare a fi mai important decat sa se afle cine a ranit peste 400 de persoane in seara protestului diasporei.

A devenit – iata! – o obisnuinta ca politicienii sa considere ca statul e cel care trebuie protejat, nu cetateanul.

Mai solida decat familia traditionala pare a fi reteaua care a acaparat statul si care – supunandu-se bisericilor – l-a aservit pe cetatean intr-atat incat i-a lasat drept atribut numai credinta.

Desi nu e alcatuita doar dintr-un barbat si o femeie, acestei retele i-am putea spune „familia politica traditionala”.

Cristian Preda este profesor la Universitatea din Bucuresti (din 1992) si deputat european (din 2009).” (subl. mea)

Daca asa arata „initiativa cetateneasca”, mi se pare ca are grave probleme constitutionale pentru ca intra in contradictie cu unele articole din Constitutie, spre exemplu: art. 4, al. 2, art. 6, art. 23, al.1, art.29, art. 30, al. 6 -7, art.20.

As dori sa vad niste explicatii… Subiectul acesta nu s-a dezbatut serios in socetatea romaneasca si acum – nitam-nisam – s-a ajuns la referendum. Nu mi se pare cinstit, dar n-ar trebui sa ne mire tinand cont de infractorii care sunt la carma tarii. Unuia dintre ei, Biserica ii canta „Vrednic este!”.

Insa aici intrebarea esentiala, la care incerc sa gasesc un raspuns, este: de ce se petrec acum astfel de lucruri? Din 1991 si pana acum chestiunea aceasta nu s-a pus in mod public vreodata. In niciun caz sa i se dea o asa amploare. Nici macar pe vremea CDR, la care te-ai fi gandit, dat fiind faptul ca PNTCD e un partid crestin-democrat. Sa nu uitam sa precizam ca populatia Romaniei este covarsitor majoritar heterosexuala. Deci nu ar fi probleme din punctul asta de vedere.

De asemenea e greu de inteles de ce trebuie cheltuiti o gramada de bani, di granda, pe acest referendum, cand din 1991 si pana in zilele noastre nu s-a pus deloc aceasta problema, la noi, in Romania. Iar in ceea ce priveste politica externa, n-am auzit sa fim fortati sa adoptam, in aceasta chestiune, cea a casatoriei si a familiei, o anumita atitudine. Totusi, sa nu uitam inca un lucru: ca Romania e un stat suveran si independent, conform art. 1 din Constitutie.

De asemenea, nu vad de ce unii mizeaza pe un rezultat al acestui referendum in favoarea familiei asa-zis traditionale. E o certitudine?

Ma gandesc la Ludwig Wittgenstein care, in „Caietul brun”, pune o problema destul de interesanta asupra limbajului, pornind de la un text din Fericitul Augustin privind invatarea unei limbi straine. Spre exemplu, limbajul poate fi simplificat. Expresia „Adu-mi o lespede!” poate fi simplificata prin simplul cuvant „Lespede!”, actiunea de a o aduce subintelegandu-se. Fara indoiala, exista o logica intre „Adu-mi o lespede!” si „Lespede!”. Revenind la referendumul nostru, ceea ce ma intriga pe mine este ca, apropo de exemplu de mai sus, e ca si cum ai zice: „Referendum!”, dar el nu e legat nici logic si nici cauzal de ceva. E ca un fel de, hai sa-i spun asa, sunet in gol. E ca si cum cineva ar lua o trompeta si ar scoate cu ea un sunet, nota la, sau nota do etc. Dar sunetul acela nu mai e legat de alte sunete, macar intr-un mod oarecare. Cam asa e si cu referendumul acesta.

septembrie 20, 2018 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 18 comentarii

Unde are dreptate Viktor Orban…

Are dreptate cand spune ca, prin activarea Articolului 7 in cazul Ungariei va fi lovit poporul maghiar. Nu el sau grupul de interese pe care il reprezinta si care cred ca nu gresim daca il consideram transpartinic.

La fel, daca s-ar intampla ca sa fie activat Articolul 7 si in ceea ce priveste Romania, nu Liviu Dragnea sau Tariceanu vor fi cei loviti. Ci poporul roman. In ceea ce-l priveste pe Dragnea si grupul de interese pe care-l reprezinta, nu doar ca nu i-ar atinge o astfel de sanctiune, dar le-ar si conveni situatia. Lor le-ar conveni cel mai mult ca Romania sa iasa din UE. Sunt oameni foarte bogati si, intr-un astfel de caz, ar scapa de bataile de cap cu statul de drept, cu MCV-ul, care-i vizeaza in mod direct.

Daca se va activa Articolul 7 la adresa Ungariei, aceasta tara va fi afectata, inclusiv economic. In general vorbind, activarea Arricolului 7 impinge tara respectiva spre periferia UE. UE este o uniune de state suverane. Dar Articolul 7 presupune ca tara respectiva – observati abuzul de limbaj: tara, nu regimul din tara respectiva – e nefrecvenrabila sau putin frecventabila de catre celelalte state membre.
Lui Dragnea, Tariceanu, acestora , le-ar conveni. Deoarece pentru o tara de periferie nu mai are atata relevanta statul de drept sau MCV. Pe de alta parte, nici nu se pot impinge, de catre Bruxelles, lucrurile prea departe pentru ca asta ar insemna fracturarea unei Uniuni Europene care deja sufera fisuri. Destul de serioase.
Insa trebuie inteles prin sintagma „tara de periferie” in urma activarii Articolului 7 ceea ce trebuie sa se inteleaga: adica o tara care, cel putin oficial, este ocolita. Inseamna, cu alte cuvinte, ca Bruxellesul recomanda ocolirea unei astfel de tari, care mai poate suferi decaderi din drepturi si sanctiuni financiare.
Pe de alta parte, e adevarat ca atragerea de investitii straine nu tine neaparat de birocratia de la Bruxelles. Dar investitorii straini nu vor fi incurajati sa vina in tara respectiva. O astfel de situatie, in cazul Ungariei ar plasa aceasta tara exact in bratele Rusiei. Ar fi un impuls care ar devia Ungaria de la traiectoria sa europeana catre cea euroasiatica. Daca in cazul Poloniei, inclusiv din motive istorice, nu se pune asa problema, o schimbare de traiectorie spre Rusia fiind putin probabila, in cazul Ungariei nu doar ca se pune problema, dar mi-e teama ca un astfel de lucru se va intampla cu o probabilitate vecina cu siguranta, cu atat mai mult cu cat nu prea se observa o implicare a Statelor Unite in Europa. In asemenea conditii Ungaria ar putea devia semnificativ de la parcursul european si nord-atlantic. Si cum sa nu se intample lucrul asta cand nu mai respecta valorile europene si nord-atlantice?

Din pacate, Ungaria a ajuns o tara in care a crescut foarte mult, peste limitele admisibile date de valorile europene, extrema dreapta, cu precadere, as zice eu, in randul tineretului. Politic vorbind, lucrul acesta a facut ca centrul de greurate al politicii budapestane sa se mute foarte la dreapta esicherului politic, spre zona conservatoare si ultraconservatoare. Din declaratii, Orban pare a se situa pe o pozitie crestin-democrata. Totusi, abordarile sale sunt de ordin conservator. E o situatie foarte greu de schimbat datorita unei scaderi dramatice si, dupa cum se vede, de lunga durata a Stangii maghiare. E o situatie dificila si e greu de spus daca sanctionarea Ungariei prin activarea Articolului 7 va aduce imbunatatiri, va ameliora, va indrepta situatia. Cu atat mai mult cu cat nu vedem o replica solida data de social-democratii maghiari lui Viktor Orban si al sau Fidesz si extremei drepte, Jobbik.

septembrie 18, 2018 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Vreau sa vad lucruri concrete!

Departe de mine sa contest importanta Summitului celor Trei Mari de la Bucuresti. Si eu cred ca e un lucru extrem de pozitiv faptul ca Bucurestiul gazduieste acest Summit, fapt ce contribuie la cresterea vizibilitatii si importantei Romaniei pe plan international. Este o lovitura de PR, cum se spune, foarte buna.

Nu cred ca are rost sa pun aici articolele pe care le-am citit si pe care, cu siguranta, cred, le-ati lecturat si Dvs., stimati cititori ai blogului. Insa ceea ce am constatat eu este ca se folosesc foarte multe vorbe pentru a descrie acest Summit, iar, pe de alta parte, limbajul folosit de distinsii analisti, dar si de catre participantii la Summit, este cumva, daca se poate spune asa, cel „de lemn”, care aproape ca te adoarme cu monotonia sa binecunoscuta. Intentia mea nu este ca sa critic neaparat acest lucru. Ci sa arat cum mi se pare mie acest lucru. Si anume ca nu prea vedem lucruri concrete. Am inteles, sunt idei, sunt  – asa se zice – strategii, sunt proiecte pe hartie, cum se spune. As dori sa vad ca se concretizeaza ceva. As dori sa vad finantari concrete din partea BERD si BEI, din partea Comisiei Europene.. Prin finantari concrete inteleg ca se dau bani pentru imediata punere in practica a proiectelor. Daca nu toate – inteleg ca nu se poate, ca nu putem merge de-a valma, cum se spune -, dar macar cateva, sa vad ca se incepe.

Se folosesc foarte multe vorbe, dar vedem extrem de putine (chiar deloc?!) proiecte care sa se concretizeze intr-un orizont de timp rezonabil.

Acest Summit are si o dimensiune de business. Daca asa stau lucrurile, as dori sa vad, la sfarsitul acestuia, care vor fi proiectele ce se vor concretiza impreuna cu finantarea de rigoare. Cu alte cuvinte: proiectul asta, finantat de banca X, cu incepere din data de, termen de predare in data de, proiectul cutare, la fel, finantat de BEI, sa zicem, porneste in data de, termen de realizare pana in data de, si tot asa cu inca vreo doua trei proiecte. Macar sa vedem 4-5 proiecte care sa aiba finantare clara cu data de incepere clara si data de finalizare clara. Ca sa fiu eu si mai clar, sa dau un exemplu concret: un proiect de realizare a unei autostrazi Gdansk-Constanta – finantat de, sa zicem, BERD, cu data de incepere stabilita clar si de finalizare, la fel, clar. Altminteri tare ma tem ca ramanem, in continuare, la un nivel abstract de interconectivitate. Si vom avea, de fapt, discutii abstracte, in care operam cu notiuni abstracte, fara o valoarea practica.

Totusi, in Declaratia Comuna vedem un inceput si speram ca initiativele si proiectele sa se concretizeze in scurt timp. As dori sa vad, in acest sens, pana la urmatorul Summit progrese concrete si mai putine vorbe. Europa de Est are nevoie de dezvoltare, nu de vorbe goale si ar fi bine sa constientizam mai mult lucrul asta. Pentru ca sa realizam cu adevarat asa ceva este imperios necesar sa ne miscam repede!!

De asemenea este de notat si de apreciat sprijinul Statelor Unite, reafirmat prin mesajul Presedintelui Donald Trump. Lucru ce se constituie intr-o premisa importanta a succesului I3M. De asemenea putem vorbi de sprijinul Comisiei Europene. De aceea eu cred ca aceasta Initiativa ar trebui sa se transforme rapid intr-o poveste de succes, care sa contribuie cu adevarat la dezvoltarea Estului Europei si la reducerea decalajelor fata de tarile dezvoltate din Vest.

Un lucru important l-a aratat Jean-Claude Juncker si trebuie sa deschidem un articol Mediafax:

Jean-Claude Juncker şi-a arătat, la Bucureşti, îngrijorarea faţă de viitorul UE: Am impresia că Europa începe să rămână fără suflare

Se arata ca:

„Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat marţi, la Palatul Cotroceni, unde participă la Summitul celor Trei Mări, că Europa începe „să rămână fără suflare” pentru că nu respiră cu cei „doi plămâni, de est şi de vest”.

„Europa trebuie să respire cu doi plămâni, de Est şi de Vest. Dacă acest lucru nu se întâmplă, Europa rămâne fără suflare şi am impresia că Europa noastră începe să rămână fără suflare, aşa ca trebuie să punem accent pe cooperare, să folosim o limbă comună pentru Est şi pentru Vest”, a declarat, marţi, la Palatul Cotroceni, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Juncker i-a cerut preşedintelui României, Klaus Iohannis, să încurajeze „noi căi de comunicare între cei doi plămâni” ai continentului.

„Domnule preşedinte, sprijnim Iniţiativa celor Trei Mări şi vă încurajăm să deschideţi noi căi de comunicare între cei doi plămâni ai continentului, dar şi între Nord şi Sud”, a precizat preşedintele Comisiei Europene.

La rândul său, şeful statului, Klaus Iohannis a declarat că trebuie exploatat pe deplin potenţialul de dezvoltare a interconctivităţii, punând accent pe transport, energie şi piaţa digitală.

„În cadrul acestei iniţiative ne-am propus să prioritizăm transportul, energia şi piaţa digitală. Am avut dreptate, deoarece aici este cea mai mare oportunitate de a dezvolta interconectivitatea. Cred că este un potenţial pe care putem şi ar trebui să îl exploatăm pe deplin, în strânsă cooperare cu partenerii din comunitatea euro-atlantică şi instituţiile financiare europene şi internaţionaantici”, a afirmat, preşedintele marţi la Palatul Cotroceni, în discursul său din cadrul sesiunii plenare a summit-ul iniţiativei cel Trei Mări.

Preşedintele Klaus Iohannis găzduieşte, marţi, la Palatul Cotroceni, cel de-al treilea Summit al Iniţiativei celor Trei Mări, la care participă preşedintele CE, Jean-Claude Juncker, nouă preşedinţi de stat, dar şi Secretarul Energiei din SUA, Rick Perry.

Marţi are loc Sesiunea Plenară a Summitului, moderată de preşedintele Klaus Iohannis.

Ulterior, şeful de stat român va susţine declaraţii de presă, alături de preşedintele Croaţiei, Kolinda Grabar-Kitarović, de prim-ministrul Poloniei, Mateusz Morawiecki, şi de Rick Perry, Secretarul Energiei al SUA.

Iniţiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă şi informală, la nivel prezidenţial, reunind cele 12 state membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Baltică, Adriatică şi Marea Neagră – Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia. Primele două Summituri ale Iniţiativei au avut loc la Dubrovnik, în 2016, şi Varşovia, în 2017.”

Poate pentru prima data Jean-Claude Juncker face, in mod public, o distinctie clara intre Europa de Vest si cea de Est, referindu-se la acestea ca la cei doi „plamani” ai Uniunii Europene. Ideea te duce cu gandul la deja celebra formula, a „Europei in doua viteze”. Si iata ca acum, poate pentru prima data, s-a spus care sunt cele doua viteze: Europa de Vest si Europa de Est (fosta comunista). Spune ca trebuie „să folosim o limbă comună pentru Est şi pentru Vest”. Cu alte cuvinte, in prezent, nu avem o limba comuna ” pentru Est şi pentru Vest”. N-am mai auzit spus atat de clar lucrul asta. Cred ca e pentru prima oara – sa ma corectati daca gresesc – cand Dl. Juncker spune, in mod transant, aceste lucruri. Absolut de acord cu ce a afirmat Dl. Iohannis si anume ca „trebuie exploatat pe deplin potenţialul de dezvoltare a interconctivităţii, punând accent pe transport, energie şi piaţa digitală”. Cresterea competitivitatii si sporirea dezvoltarii Europei de Est e un element strategic necesar pentru a evita o falie economica si sociala intre aceasta si Europa de Vest. Fara indoiala ca o Uniune Europeana fracturata in felul acesta nu e de dorit – cred ca asta a si dorit sa sublinieze Dl. Juncker. Daca potentialul enorm al Europei de Est ramane neexplorat si nevalorificat falia aceasta se va adanci, efectele vor fi cat se poate de nocive pentru intreaga Uniune Europeana. Cuvantul de ordine si noul concept lansat la Bucuresti de catre Dl. Juncker, in relatiile europene Est-Vest, este cooperarea. Semn ca la acest capitol lucrurile nu stau deloc intr-un mod fericit. Dar in ceea ce priveste Romania, tara noastra trebuie sa ia masuri serioase si responsabile pe plan intern in vederea dezvoltarii sale durabile. In caz contrar tindem catre un esec. Dezvoltarea infrastructurii este pilonul de baza al I3M, de aceea ar trebui, daca dorim intr-adevar sa avem succes, sa mergem in concordanta si sa punem accent, pe plan intern, pe dezvoltarea infrastructurii de transport, energetice, digitale. Nu prea se vede si nu prea am vazut, cel putin in ultimii 10 ani un asemenea lucru, dimpotriva situatia s-a inrautatit pe anumite componente (ca sa dau doua exemple: infrastructura rutiera, de cale ferata). Lucrurile ar trebui reparate si nu e tarziu pentru asta. Astfel de Forumuri sunt, fara teama de a gresi, binevenite. Mai trebuie sa vedem si efortul propriu pentru realizarea unor obiective atat de ambitioase.

Initiativa celor Trei Mari (I3M) este un lucru deosebit de serios, pentru ca este, de fapt, vorba de dezvoltarea Europei de Est, printr-un efort comun al statelor participante, care ar trebui sa se realizeze cu succes. Distonanta intre politicile interne si ceea ce se discuta – proiecte, politici – la un asemenea forum ingreuneaza daca nu chiar fac imposibil succesul.

Pe de alta parte, ma gandesc la faptul ca organizam, cu succes, Summituri si Forurmuri internationale, ceea ce, desigur, nu-i rau. Insa nu valorificam. Spre exemplu, daca va mai amintiti, a avut loc la Bucuresti in urma cu vreo 5 ani Forumul economic China-Europa Centrala si de Est. Stau si ma intreb daca am valorificat, in interesul tarii noastre, o relatie economica cu China. Si daca da, cat am valorificat? Noi tot semnam declaratii comune privind „aprofundarea cooperării bilaterale în noile circumstanţe” – observati cat de abstract suna! – dar nu valorificam mare lucru. Spre deosebire de polonezi, care cu mult mai putine vorbe si gesturi emfatice au valorificat intr-un mod cat se poate de pragmatic o relatie cu China in privinta constructiei de autostrazi.

Cam la fel par a suna lucrurile si la acest Summit. Repet, nu-i neg deloc importanta. Doar ca tare imi e ca totul se va reduce la organizarea acestuia cu succes si nimic mai mult. In rest, lucrurile vor balti ca si pana acum, fara sa vedem ceva concret. Ca se concretizeaza ceva in interesul tarii noastre.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

septembrie 18, 2018 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

Votul europarlamentarilor romani – in special cei din Grupul S&D – un avertisment pentru Liviu Dragnea

Iata ca Parlamentul European a votat pentru declansarea procedurilor privind activarea Articolului 7, prin care Ungaria ramane fara drept de vot in Consiliul European. Din cauza periclitarii, de catre regimul de la Budapesta, a valorilor democratice si a derapajelor de la statul de drept.

Viktor Orban si-a gasit „erorul si sufletul-pereche”, in persoana lui Matteo Salvini, dar si „inamicul comun”: Emmanuel Macron.

Interesant cum au votat europarlamentarii romani:

Digi 24

Cum au votat europarlamentarii români în cazul activării Articolului 7 pentru Ungaria

Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a denunţat miercuri periclitarea valorilor democratice de către Ungaria şi a cerut Comisiei Europene să reacţioneze prin lansarea aşa-numitei proceduri a articolului 7, transmit AFP, Reuters și Agerpres.

Această procedură a fost lansată de Comisia Europeană contra Poloniei în decembrie anul trecut.

Cu 448 voturi pentru, 197 voturi contra şi 48 de abţineri, eurodeputaţii au adoptat raportul elaborat de eurodeputata ecologistă Judith Sargentini, aceasta fiind prima dată când co-legislativul UE cere activarea aşa-numitei proceduri a articolului 7 (al Tratatului de la Lisabona) împotriva unui stat membru al Uniunii Europene.

La vot au participat și europarlamentarii români. Cei mai mulți au susținut activarea Articolului 7 al Tratatului UE contra Ungariei, însă au existat și abțineri sau voturi împotrivă.

Europarlamentarii români care au votat în favoarea activării Articolului 7:

  • Grupul PPE: Daniel Buda, Cristian Buşoi, Marian Jean Marinescu, Siegfried Mureşan, Cristian Preda, Mihai Ţurcanu, Adina Vălean
  • Grupul S&D: Andi Cristea, Maria Grapini, Cătălin Ivan, Dan Nica, Ioan Mircea Paşcu, Emilian Pavel, Răzvan Popa, Daciana Sârbu, Claudiu Tănăsescu, Claudia Ţapardel
  • Grupul ECR: Monica Macovei

Europarlamentarii români care au votat împotrivă:

  • Grupul ALDE: Norica Nicolai, Renate Weber
  • Grupul PPE: Csaba Sogor, Traian Ungureanu, Iuliu Winkler

Europarlamentari care nu au votat:

  • Grupul PPE: Ramona Mănescu, Theodor Stolojan
  • Grupul S&D: Doru Frunzulică”

De observat ca din Grupul S&D nu s-a gasit careva sa voteze impotriva. Doar unul care s-a abtinut de la vot. Ar rezulta ca social-democratii nostri europarlamentari dezavueaza politiciile lui Viktor Orban. Cristian Preda, in postarea sa de pe FaceBook, il introduce in lista celor care l-au sprijinit pe Viktor Orban si pe Laszlo Tokes.

Totusi e de remarcat ca nu vedem europarlamentari din Grupul S&D care sa fi votat impotriva activarii Articolului 7, sprijinindu-l pe Viktor Orban. Vedem, in schimb, doi de la ALDE si trei de la PPE care au votat impotriva!!

Pentru ca nu poti sa dezavuezi politicile lui Viktor Orban si sa aprobi politicile duse de Dragnea-Tariceanu, votul dat de europarlamentarii romani social-democrati, alesi democratic in PE, se constituie intr-un avertisment serios dat lui Liviu Dragnea si Calin Popescu Tariceanu. De aici se vede ca nu tot PSD-ALDE e de acord cu politicile duse de cei doi lideri ai sai!! Pentru ca votul acesta este pentru apararea valorilor democratice europene si a statului de drept!! Nu stiu cat pricep cei doi – Liviu Dragnea si Calin Popescu Tariceanu – lucrul asta.

De remarcat aceasta declaratie a lui Viktor Orban:

Viktor Orban, premierul Ungariei: Fiecare naţiune, fiecare stat membru, are dreptul să se organizeze după bunul plac. Ne vom proteja graniţele şi vom decide alături de cine trăim.”

Orban a răspuns unui raport al Parlamentului European care susţine că Ungaria reprezintă o „ameninţare sistemică” la adresa valorilor democratice ale Uniunii Europene. Premierul ungar a declarat că ţara să este pedepsită din cauza politicilor anti-migraţie, dar nu a menţionat şi celelalte acuzaţii din document, legate de subminarea independenţei justiţiei şi a libertătăţii presei.” (sursa – aici).

„… şi vom decide alături de cine trăim” – langa Rusia lui Putin sau Turcia lui Erdogan…? Sa inteleg ca si vicepresedintele Consiliului de Ministri al  Italiei si ministrul de Interne, Dl. Salvini, gandeste la fel… ?!

Prin votul dat de europarlamentarii nostri, majoritar pentru activarea Articolului 7 in privinta Ungariei, Romania demonstreaza ca sustine valorile europene. Inclusiv multi din PSD-ALDE sustin aceste valori europene, iar derapajele produse de catre PSD-ALDE vor fi sanctionate chiar din interiorul celor doua partide. Este un moment politic foarte interesant in special in PSD, cel mai mare partid din Romania, pentru ca se vede clar ca actuala conducere are o opozitie in partid si nu toate abordarile acesteia se bucura de consens in interiorul partidului. Interesant ce se intampla!

septembrie 12, 2018 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

Despre ce m-a nedumirit pe mine in ceea ce priveste „opera epistolara” a lui Rudy Giuliani si Louis Freeh

Sa vedem mai intai cum stau lucrurile:

Ziare.com

Giuliani i-a scris lui Iohannis ca protocoalele submineaza statul de drept si e nevoie de amnistie. George Maior acuza un lobby al celor cu probleme cu legea

Agentia de presa Mediafax a publicat luni o scrisoare pe care Rudy Giuliani, actualmente seful echipei de avocati a lui Donald Trump, i-a trimis-o presedintelui Klaus Iohannis, precum si premierului Viorica Dancila si presedintilor celor doua camere ale Parlamentului, Liviu Dragnea si Calin Popescu Tariceanu.

Scrisoarea are antetul firmei de avocatura a lui Giuliani, deci nu pare sa reprezinte nimic mai mult decat opinia sa personala. In plus, ambasadorul Romaniei in SUA, George Maior, nominalizat in scrisoare, spune ca actiunea „este expresia unui lobby initiat de forte interesate sa apere persoane cu probleme cu legea”.

Giuliani, acuzatii fara dovezi despre „abuzurile DNA”

In documentul prezentat de agentia de stiri, Giuliani spune ca protocoalele intre institutiile din Justitie si SRI ar submina in opinia lui statul de drept si chiar cere o amnistie a tuturor celor care ar fi fost condamnati si pe baza acestor protocoale.

In scrisoarea semnata de Giuliani se vorbeste de progresele facute de Romania de la caderea lui Nicolae Ceausescu si cere, nu se precizeaza clar in ce calitate, ca „Guvernul Romaniei sa infiinteze o comisie independenta formata din judecatori internationali si experti legali, care sa examineze originile protocoalelor secrete”.

Avocatul lui Trump vorbeste chiar de „multele abuzuri ale DNA si SRI”, dar si de „sutele de dosare” ale DNA al caror obiect sunt judecatori. Numeroase explicatii despre astfel de dosare au fost date in zilele acestea, magistrati si politisti explicand ca, in domeniile lor de activitate, aceste chestiuni sunt la ordinea zilei pentru ca cei care ajung in instante, nemultumiti de rezultat, depun plangeri impotriva lor.

Iata integral scrisoarea lui Rudy Giuliani, publicata de Mediafax:

„Draga domnule presedinte Iohannis,

Va scriu ca sa imi exprim ingrijorarea in legatura cu prejudiciul continuu adus statului de drept in Romania, comis sub pretextul aplicarii cu eficienta a legii. Acest prejudiciu afecteaza negativ, in mod direct, cursul investitiilor straine directe in Romania, deoarece niciun investitor rational nu ar investi intr-un loc in care domnia legii si sistemul legal fac subiect al manipularii facute de cei de la putere.

Inainte de alegerea mea in functia de primar al New York-ului, am servit ca oficial de rang inalt in Departamentul de Justitie al Statelor Unite, detinand sefia reputatului birou de procurori din New York. De-a lungul mai multor ani, ca procuror, am investigat si urmarit personal, sau am condus acuzarea unui numar mare de cazuri de coruptie publica, ceea ce a dus la condamnarea a numerosi demnitari.

Dupa caderea lui Nicolae Ceausescu din 1989, Romania a facut pasi hotarati spre aplicarea legilor, in concordanta cu repectarea dreptului la un proces corect in regulile statului de drept. Cu toate acestea, progresele au fost subminate grav de excesele Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) a Romaniei, sub conducerea fostului procuror sef, Laura Codruta Kovesi. Aceste excese au inclus: intimidarea judecatorilor, a avocatilor apararii si a martorilor; ascultarea neconstitutionala a telefoanelor; marturii silite si procese judiciare incorecte.

In plus, fata de excesele facute de DNA in numele ‘aplicarii legii’, am luat la cunostinta cu tristete in cursul ultimelor luni despre existenta ‘protocoalelor secrete’ pe care mai multe institutii publice le-au semnat cu Serviciul Roman de Informatii (‘SRI’) . Acestea includ protocoale secrete cu: Inalta Curte de Casatie si Justitie a Romaniei; Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Consiliul Superior al Magistraturii.

Semnatarii protocoalelor secrete includ: Laura Codruta Kovesi, din partea Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si George-Cristian Maior, care acum indeplineste functia de ambasador al Romaniei in Statele Unite, din partea SRI.

Recunosc si inteleg importanta luptei impotriva coruptiei. In acest sens, incurajez Romania sa isi reafirme angajamentul de a investiga si a judeca coruptia in mod cinstit, transparent, si in concordanta cu legea. O amnistie ar trebui data celor care au fost acuzati si condamnati ca urmare a exceselor DNA facute de la implementarea protocoalelor secrete, inclusiv mai multor oameni inocenti care au fost trimisi la inchisoare.

De asemenea, indemn Guvernul Romaniei sa infiinteze o comisie independenta formata din judecatori internationali si experti legali, care sa examineze originile protocoalelor secrete, ca si impactul lor asupra Parchetului General si a judecatorilor din intreaga tara.

Pe baza rezultatelor ei, comisia independenta ar putea face recomandari specifice pentru ca aplicarea legii sa fie intarita in Romania, iar Codul Penal romanesc sa fie reformat, pentru a preveni reaparitia unor astfel de excese.

Guvernul Romaniei trebuie, de asemenea, sa se asigure ca judecatorii nu sunt intimidati de DNA sau de SRI. In consecinta, exista nevoia de a identifica sutele de dosare ale DNA despre judecatori, asa cum a descris recent un adjunct al DNA, pentru a determina numele judecatorilor, acuzatiile si originea acestor acuzatii impotriva judecatorilor, precum si cronologia si durata acestor dosare.

In sfarsit, sectii de responsabilitate profesionala ar trebui stabililte pentru Parchetul General, DNA, SRI si orice alte institutii recomandate de comisia independenta, pentru a stabili standarde potrivite de comportament si raspundere, ca si investigarea plangerilor impotriva acestor institutii.

Romania trebuie sa clarifice faptul ca ramane angajata in asigurarea proceselor corecte, transparente, si a respectarii legii. Acest lucru va impune corectarea multelor abuzuri ale DNA si SRI si ar trebui sa includa amnistie pentru acuzatiile si condamnarile suspecte. Un astfel de angajament in respectarea legii va imbunatati, de asemenea, apetitul investitorilor pentru a contribui la viitorul Romaniei.
Cu respect,
Rudolph W. Giuliani, Esq.”

George Maior: Lobby al fortelor care ii apara pe cei cu probleme cu legea

George Maior, actual ambasador al Romaniei in SUA si fost director SRI, a declarat luni, referitor la scrisoare, ca aceasta este expresia unui lobby initiat de forte interesate sa apere persoane cu probleme cu legea.

„Un personaj spumos si extrem de combativ in discutiile din Statele Unite, nu stiu daca mai e avocatul lui Donald Trump. In orice caz, ea este expresia unui lobby, initiat de anumite forte care sunt interesate de apararea unor personaje de la noi care au avut probleme cu justitia, asta va spun clar„, a declarat, luni, George Maior, citat de Mediafax.

Pozitie diametral opusa de cea a Departamentului de Stat al SUA si Ambasadei de la Bucuresti

Scrisoarea atribuita avocatului lui Trump este diametral opusa pozitiilor exprimate in trecut, tot sub presedintia lui Trump, de Departamentul de Stat al SUA sau de Ambasada SUA la Bucuresti.

De exemplu, in cel mai recent raport publicat de Departamentul de Stat, in urma cu o luna, se vorbeste despre coruptia si e precizat ca Parlamentul Romaniei este principalul vinovat pentru neimplementarea recomandarilor facute de Comisia Europeana in rapoartele MCV.

„Ca si in rapoartele anterioare din cadrul MCV, Parlamentul este principalul vinovat, membrii adoptand amendamente care slabesc legile privind conflictul de interese si introducand ‘propuneri problematice sau necoordonate’, fara consultarea partilor interesate.

In ciuda opozitiei din partea partilor interesate, dar si fara evaluari asupra impactului, Guvernul a impus mai multe legi in Justitie, contestate in mod repetat privind constitutionalitatea si in privinta carora magistratii s-au temut ca vor slabi independenta judiciara”, e un fragment din raport.

Totodata, acolo e laudata activitatea DNA, despre care acum in documentul lui Giuliani se spune ca ar face abuzuri: „In ciuda numeroaselor atacuri ale politicienilor romani si ale organizatiilor mass-media aliate, Directia Nationala Anticoruptie (DNA) a continuat investigarea si urmarirea penala in cazurile de coruptie care implica oficiali din scena politica, juridica si administrativa, pana in 2017, cu aproape 1.000 de acuzati, din care o treime detineau functii publice inalte, iar 189 de oficiali au fost acuzati de diverse abuzuri”.

Mai mult, raportul preciza ca investitorii sunt sceptici de a veni in Romania din cauza „cererilor de mita de catre oficiali de nivel inferior sau mediu” care „ajung pana la punctul de hartuire”.

Ziare.com a cerut o pozitie oficiala Ambasadei SUA in legatura cu documentul trimis de Giuliani si va vom prezenta raspunsul de indata ce il vom obtine.” (subl. mea)

HotNews

Ce scrie prea internațională despre scrisoarea lui Giuliani: Avocatul lui Trump, plătit de firma ce apără un corupt / Giuliani, sunat de la Departamentul de stat: Voiau să știe dacă este adevărat / Am discutat cu cel puțin un oficial român

Subiectul scrisorii trimise de Rudy Giuliani în România a fost reflectat în principalele ziare internaționale, care vorbesc despre intervenția fostului primar contra luptei anticorupție, dar și de diferența față de poziția oficială a autorităților oficiale din Statele Unite.

Washington Post: Scrisoarea prin care Giuliani critică lupta anticorupția din România atrage atenția Departamentului de Stat

O scrisoare al lui Rudolph Giuliani, unul dintre avocații personali ai lui Trump, trimisă unor oficiali români ce se opun campaniei anticorupție, a atras atenția Departamentului de stat și a reînnoit întrebările privind faptul că el continuă să lucreze pentru clienți străini în timp ce îl reprezintă pe președinte.

Giuliani a primit un telefon de la reprezentanți ai Departamentului de Stat, a afirmat el într-un interviu de miercuri. ”Voiau să știe, ‘Așa este? Este adevărat? Vrem să fim siguri că informația este reală”, a declarat Giuliani. ”Absolut”, spune el că le-a răspuns.

„Poate ar fi trebuit să menționez în scrisoare că nu-l reprezint pe președinte”, a adăugat Giuliani, precizând că a discutat cu cel puțin un oficial de la București. El nu a spus însă cu cine.

Russia Today: Ciudata călătorie a lui Rudy Giuliani în politica românească (plus ceva interes personal)

Deși Departamentul de Stat american este bine versat în arta de a spune liderilor străini ce să facă, incursiunea avocatului lui Donald Trump, Rudy Giuliani, în afacerile interne ale altei țări este o premieră. Fostul primar din New York s-a decis să se aventureze în politica românească, cerând președintelui Klaus Iohannis să țină în frâu populara campanie anti-corupție.

Guardian: Giuliani spune că este plătit de firma ce apără un româno-american corupt

Rudy Giuliani, avocatul lui Donald Trump, este plătit să-i ajute pe avocații care lucrează la eliberarea unui magnat româno-american ce a fost condamnat la închisoare pentru corupție în dosarul unuei tranzacții imobiliare. (…)

Deși scrisoarea lui Giuliani nu menționează cazul Popoviciu, el susține că oameni nevinovați au ajuns la închisoare și că ”ar fi nevoie de o amnistie pentru cei care au fost acuzați și condamnați prin excesele” direcției anticorupție.

New York Times: Giuliani critică lupta anticorupție din România

Avocatul Rudolph Giuliani a afirmat miercuri că trimiterea unei scrisori adresate președintelui Klaus Iohannis, prin care cerea verificarea protocoalelor PG-SRI și stoparea presiunile asupra judecătorilor, nu are „legătură cu Guvernul SUA”.

„Ofer consultanță în probleme de securitate, forțe de ordine și terorism în mai multe țări. Toți avocații privați ai președintelui au avut activități private”, a adăugat avocatul lui Donald Trump.”

Revista 22

Cine este Louis Freeh, angajatorul lui Giuliani, semnatarul celebrei scrisori anti-DNA 

Louis Freeh, fost director al FBI, este cel care a plătit prin firma sa de lobby pe Rudolph Giuliani ca acesta din urmă să-și asume scrisoarea în care DNA era acuzată de atitudine discriminatoare. Freeh a fost avocatul lui Puiu Popoviciu, al miliardarului Beny Steinmetz și al fugarului Alexander Adamescu, toți trei ori condamnați definitiv ori deocamdată doar în primă instanță, releva Ziare.com.

De altfel, in urma cu o saptamana, Louis Freeh propunea, intr-un interviu acordat pentru Forbes si citat de Mediafax, aceleasi masuri pentru Romania, printre care amnistia si gratierea, suspect de similare cu propunerile facute ulterior de Rudolf Giuliani, relateaza Ziare.com

Avocat pentru Puiu Popoviciu, Beny Steinmetz, și Alexander Adamescu

Louis Freeh a fost avocatul omului de afaceri Puiu Popoviciu, condamnat la 7 ani de inchisoare cu executare si fugit din Romania.

Acelasi Louis Freeh a fost si avocatul lui Beny Steinmetz in dosarul retrocedarilor ilegale din Baneasa si Snagov, conform TVR. Steinmetz a fost suspectat ca s-ar fi aflat in spatele operatiunii Black Cube de hartuire si spionare a fostei sefe a DNA Laura Codruta Kovesi.

Potrivit jurnalistilor de la Romania Curata, un alt avocat al lui Steinmetz a fost lobbyst-ul american Elliott Broidy, cel care i-a aranjat vizita lui Liviu Dragnea in SUA.

Nu in ultimul rand, Louis Freeh este, conform Adevarul, avocatul altui fugar celebru, Alexander Adamescu, pe numele caruia instanta suprema a emis inca din mai 2016 un mandat de arestare preventiva in lipsa.

In varsta de 68 de ani, fostul director al FBI in perioada 1993-2001 este acum consultant judiciar independent. Nici el si nici Rudolf Giuliani nu mai ocupa vreo functie oficiala, si cu toate acestea Liviu Dragnea si Calin Popescu Tariceanu, doi dintre contestatarii vehementi ai implicarii americane in Romania, s-au agatat de pozitiile exprimate de ei si au sustinut ca trebuie sa li se dea curs de indata.”

Mediafax

Louis Freeh, fost director al FBI, recomandă CINCI măsuri pentru relansarea sistemului statului de drept în România. Sunt vizate şi protocoalele secrete

România ar trebui să aplice o serie de măsuri pentru relansarea sistemului statului de drept, afectat de acuzaţiile privind abuzuri comise în acţiunile de combatere a corupţiei, afirmă expertul american Louis Freeh, fost director al Biroului Federal de Investigaţii (FBI), citat de revista Forbes.

Louis Freeh a elaborat un plan care conţine cinci recomandări adresate României, pentru remedierea situaţiei în contextul criticilor privind existenţa protocoalelor secrete între Serviciul Român de Informaţii (SRI), Parchetul General şi Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

„Aceste protocoale secrete, ascunse poporului român şi Comisiei pentru controlul asupra SRI, constituie un acord secret pentru destabilizarea sistemului statului de drept prin transformarea agenţilor serviciilor de informaţii în agenţi ai sistemului judiciar. Subminează integritatea şi independenţa sistemului judiciar prin ajutarea în mod incorect a procurorilor şi prin compromiterea independenţei magistraţilor. Aceste acorduri secrete au generat în mod justificat consternare în România, în Uniunea Europeană şi în Statele Unie”, afirmă Louis Freeh într-un interviu acordat revistei Forbes.

Louis Freeh, în vârstă de 68 de ani, a fost director FBI în perioada 1993-2001, iar acum este consultant judiciar independent, având propria firmă – FGIS. El recomandă Guvernului României şi Parlamentului aplicarea următoarelor măsuri pentru remedierea a ceea ce numesşte „criza gravă a statului de drept”.

Louis Freeh recomandă următoarele măsuri:

1) Asumarea angajamentului investigării penale şi instrumentării actelor de corupţie, prin respectarea în totalitate a cadrului legal;

2) Facilităţi pentru persoanele care au fost condamnate fără respectarea procedurilor juridice, pe baza probelor insuficiente sau nelegale sau în virtutea judecătorilor controversaţi menţionaţi în protocoale;

3) Formarea unei comisii independente din care să facă parte judecători de renume internaţional şi experţi judiciari care să investigheze protocoalele secrete, să examineze activităţile Parchetului General, ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi ale Serviciului Român de Informaţii, după care să prezinte recomandări pentru reforme;

4) Un angajament al Guvernului pentru identificarea judecătorilor care au fost subiecte ale „dosarelor” create prin protocoale şi revizuirea acuzaţiilor;

5) Crearea unor oficii de responsabilitate profesională pentru Parchetul General, DNA şi SRI, în scopul analizării plângerilor care vizează aceste instituţii şi instituirii unor standarde de conduită şi responsabilitate.” (subl. mea)

De remarcat ca, apropo de ce am subliniat cu rosu, in textul Scrisorii lui Rudy Giuliani se spune: „o comisie independenta formata din judecatori internationali si experti legali„, pe cand in Recomandarile lui Louis Freeh se arata: „Formarea unei comisii independente din care să facă parte judecători de renume internaţional şi experţi judiciari„.

Dupa parerea mea, atat Scrisoarea cat si Recomandarile – desi nu exprima punctul de vedere oficial al Statelor Unite – ataca nu doar Protocoalele sau DNA, sau SRI, cum poate ar crede unii, ci chiar Justitia Romana in ansamblul ei. In momentul cand pui problema infiintarii unei „comisii independente formata din judecatori internationali si experti legali” sau a unei „comisii independente din care să facă parte judecători de renume internaţional şi experţi judiciari”, indiferent cum ai da-o, arunci o grava neincredere asupra Justitiei Romane in ansamblul ei.

Dar de ce trebuie internationalizata chestiunea? Pe mine asta ma nedumireste… Trebuie spus ca atat Scrisoarea cat si Recomandarile vin din sfera privata (cea americana, cu conexiuni in Romania, din cate inteleg). Rezulta ca exista interese private pentru a internationaliza problema Protocoalelor, cea a abuzurilor comise de Justitie, ca si cum Romania nu ar fi in stare sa le gestioneze corect, cu probitate profesionala, cu acribie. Asta e lucru periculos care e indus atat de Giuliani cat si de Freeh. Este periculos chiar daca e vorba de un lobby privat. Pentru ca pune Romania in postura unei tari bananiere. Nu stiu daca s-au gandit la asta Liviu Dragnea si Calin Popescu Tariceanu care mai aveau putin si-l ridicau in slavi pe Giuliani. Nu stiu daca s-a gandit la asta Dl. Tudorel Toader. Si anume ca sunt interese private care submineaza sau cauta sa submineze nu doar Justitia, dar si pozitia internationala a Romaniei.

Pe de alta parte, trebuie criticata diplomatia americana care n-a dat dovada de tactul diplomatic necesar in sustinerea luptei anticoruptie in Romania. Daca Departamentul de Stat s-a amestecat destul de zgomotos in treaba asta, de ce n-ar exista atunci, din partea lobby-ului privat american, o atitudine contrara, chiar daca nu e aprobata de catre Departamentul de Stat? Daca Dl. Gitenstein, fost amabsador al SUA la Bucuresti, exprima opinii critice, cu aer de dascal, la adresa Constitutiei Romaniei, atunci de ce sa nu exprime pareri critice la adresa luptei anticoruptie, la adresa DNA si SRI, Dl. Giuliani – la Recomandarile D-lui. Freeh, desigur -, o mare personalitate internationala, nu-i asa? Si chiar cu rezultate notabile in lupta impotriva Mafiei, daca am inteles eu bine. Fara indoiala ca trebuie criticati zdravan si decidentii politici de la Bucuresti pentru o astfel de stare de lucruri. Si fostii – cel putin de la Basescu incoace, si actualii care l-au rechemat pe Maior sa dea explicatii la MAE!! Pentru ca prin politica pe care au dus-o si o duc reusesc un lucru inedit: sa creeze perceptia, pe plan international, ca Romania nu e in stare sa-si gestioneze conform statului de drept chestiunile legate de Justitie, ca Justitia nu doar ca nu functioneaza conform statului de drept, dar ca Romania nu e in stare sa indrepte singura lucrurile. Si e de remarcat ca in Scrisoarea lui Giuliani se face o trimitere la caderea lui Ceausescu. De aceea e necesara, in opinia lui Giuliani, infiintarea acelei „comisii independente formata din judecatori internationali si experti legali„.

Eu sper sa se inteleaga atat la noi cat si in America, atat la nivelul factorilor de decizie de la noi, cat si la nivelul celor din Statele Unite, ca a crea perceptia ca in Romania lucrurile merg si se schimba dupa cum vor americanii e un lucru care nu doar ca depaseste un parteneriat onest, avantajos pentru ambele parti, ci e in defavorabilitatea atat a Romaniei cat si a Statelor Unite. Pe de alta parte, trebuie spus ca Romania, prin aderarea la NATO si UE, a aderat la un set de valori, cel occidental. Si trebuie sa ramana in acest set de valori. Legat de Justitie, daca actuala Coalitie de guvernamant, PSD-ALDE, prin modificarile la Legile Justitiei, Codurile Penale, se abate de la acest set de valori sau creeaza perceptia unei indepartari de la acest set de valori, poate starni reactii care sa puna sub semnul intrebarii capacitatea Romaniei de a face fata exigentelor standardelor occidentale. Romania trebuie sa evite asa ceva cu atat mai mult cu cat, impreuna cu Bulgaria, beneficiaza de Mecanismul de Cooperare si de Verificare (MCV).

Rapoartele Comisiei Europene privind progresele inregistrate de Romania si Bulgaria le puteti gasi aici. Eu voi cita in continuare comunicatul de presa:

„Comisia Europeană – Comunicat de presă

Comisia publică raportul privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de cooperare și verificare

Strasbourg, 15 noiembrie 2017

Comisia Europeană a publicat astăzi cel mai recent raport al său referitor la etapele parcurse de România pentru a-și îndeplini angajamentele privind reforma judiciară și combaterea corupției, în contextul Mecanismului de cooperare și de verificare (MCV) instituit în 2007, când România a aderat la Uniunea Europeană.

Raportul de astăzi analizează în mod concret progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a celor 12 recomandări formulate de Comisie în raportul său din ianuarie 2017 privind MCV.

Prim-vicepreședintele Frans Timmermans a declarat: „Am constatat progrese în unele domenii, dar mai sunt încă multe de făcut. România a pus în aplicare unele dintre recomandările noastre, dar în privința altora nu a realizat până acum progrese suficiente. Mă bazez pe guvernul României să continue reformele necesare și să evite regresul, astfel încât să putem colabora în vederea atingerii obiectivului de finalizare a MCV în cadrul actualului mandat al Comisiei.

Ultimul raport al Comisiei din ianuarie 2017 a trecut în revistă progresele generale înregistrate în ultimii zece ani și a identificat 12 recomandări specifice care ar ajuta România să avanseze în direcția îndeplinirii tuturor obiectivelor de referință ale MCV. Potrivit raportului publicat astăzi, s-au realizat progrese în privința unora dintre aceste recomandări; este vorba, în special, despre recomandarea de a institui un sistem pentru verificarea conflictelor de interese din domeniul achizițiilor publice (PREVENT), care a fost pusă în aplicare în mod satisfăcător. Comisia constată, de asemenea, că s-au înregistrat progrese și în privința altor recomandări, sub rezerva aplicării lor în practică. În același timp, Comisia constată că ritmul global al reformelor a stagnat în cursul anului 2017, ceea ce a dus la încetinirea punerii în aplicare a recomandărilor restante, cu riscul redeschiderii unor chestiuni care, în raportul din ianuarie 2017, au fost considerate închise. Provocările la adresa independenței sistemului judiciar reprezintă o serioasă sursă de îngrijorare.

Comisia nu poate încă să concluzioneze că obiectivele de referință ale MCV sunt, în acest moment, îndeplinite în mod satisfăcător, deși datorită progreselor înregistrate unele obiective se apropie de acest stadiu. Comisia rămâne de părere că, printr-o cooperare loială între instituțiile statului, printr-o orientare politică ferm ancorată în realizările trecutului și prin respectarea independenței sistemului judiciar, România va putea, în viitorul apropiat, să pună în aplicare recomandările restante și, prin urmare, să îndeplinească în mod satisfăcător obiectivele de referință ale MCV. Către sfârșitul anului 2018, Comisia va evalua din nou progresele realizate.

Context

La 1 ianuarie 2007, Comisia a instituit un mecanism de cooperare și de verificare pentru a evalua progresele înregistrate în raport cu angajamentele asumate de România în domeniul reformei judiciare și al combaterii corupției. Comisia prezintă în mod regulat rapoarte privind progresele înregistrate în aceste domenii. Primul raport al Comisiei a fost publicat la 27 iunie 2007. Rapoartele se bazează pe contactele cu statele membre, cu societatea civilă, cu organizații internaționale, cu experți independenți și cu diverse alte surse. Concluziile Comisiei și metodologia utilizată în cadrul MCV s-au bucurat în mod constant de un sprijin ferm din partea Consiliului de Miniștri.

În raportul anterior privind MCV din ianuarie 2017, Comisia a evaluat și a trecut în revistă realizările din ultimii 10 ani și etapele care mai trebuie parcurse în vederea îndeplinirii obiectivelor MCV. Comisia a formulat 12 recomandări, axate în majoritate pe responsabilitatea și pe răspunderea autorităților române, precum și pe garanțiile interne necesare pentru a asigura ireversibilitatea rezultatelor. Raportul a evidențiat faptul că rapiditatea procesului va depinde de cât de repede va putea România să pună în aplicare recomandările într-un mod ireversibil și, de asemenea, de evitarea evoluțiilor negative care ar putea pune sub semnul întrebării progresele din ultimii 10 ani.

Raportul de astăzi se referă la perioada care a trecut din ianuarie 2017. El conține evaluarea Comisiei privind modul în care autoritățile române au pus în aplicare cele 12 recomandări și este completat de un document de lucru al serviciilor Comisiei care prezintă analiza detaliată efectuată de aceasta, pe baza dialogului continuu dintre autoritățile române și serviciile Comisiei.

Pentru informații suplimentare:

Toate rapoartele privind MCV” (subl. mea)

De asemenea, de citit concluziile Consiliului Uniunii Europene din 12.12.2017 asupra MCV – aici. Iata ce se arata printre altele:

„9. The Council continues to encourage Romania to renew the momentum on reforms, in particular those related to the independence of the judiciary, to the fight against corruption at all levels, and to other integrity issues highlighted in the report. In this context, the Council reiterates the importance of an unequivocal, sustained and broad-based political and institutional commitment to meet the objectives set out by the Mechanism. To ensure sustainable progress, political consensus to respect the independence of judiciary remains essential. Taking account of recent events, as well as the major progress already achieved over the years, the Council calls on Romania to focus its efforts on further consolidating this progress, to avoid taking any step backwards, and to fully address the concerns and all the recommendations set out by the Commission in its report.

10. In order to further ensure judicial independence, Romania, following consultations with the Venice Commission, needs to put in place a robust, independent and merit-based system to appoint top prosecutors, providing sufficient guarantees against politicisation. The Council also underlines the importance of an effective implementation of the newly adopted Codes of Conducts for parliamentarians and ministers. The judicial reforms should be finalised, notably on the Civil and Criminal codes, taking due note of the need for predictability, full transparency and inclusive consultations as set out in the Commission’s report. Court decisions, including those confirming integrity rulings, should be applied and implemented by all institutions and instances without delay. The legal framework for integrity needs to be strengthened and consolidated to ensure sustainability.
Romania needs to continue and intensify its efforts to prevent and tackle corruption. Addressing it effectively and dissuasively at all levels and within all institutions, should remain a top priority. The impressive track records of the National Anti-Corruption Directorate (DNA) and the High Court of Cassation and Justice (HCCJ) should be safeguarded. Adopting objective criteria for deciding on, and motivating, the lifting of immunity of Members of Parliament or Ministers remains an important priority. At the same time, more needs to be done with regard to the overall prevention of corruption, which should be a top priority and a core obligation of public administration at all levels. In the context of the implementation of the new Anti-Corruption Strategy (NAS), it is now for the Romanian authorities at all levels to demonstrate strong and visible political support for corruption prevention. Further necessary measures should be taken to fully support the implementation of the Anti-Corruption Strategy.”

De aici rezulta ca noi, inca, nu putem demonstra ca avem un sistem judiciar independent si nici ca avem un „sistem robust, independent in numirea procurorilor de top pentru evitarea politizarii”. De asemenea e de observat ce spune: „The Council continues to encourage Romania to renew the momentum on reforms, in particular those related to the independence of the judiciary, to the fight against corruption at all levels, and to other integrity issues highlighted in the report. ” – „Consiliul continua sa incurajeze Romania sa reinnoiasca momentul reformelor, in particular cele legate de independenta judiciarului, de lupta impotriva coruptiei la toate nivelurile, si de celelalte chestiuni evidentiate in raport”. E foarte clar ca noi inca nu convingem sub aceste aspecte. Numai ca starea aceasta deschide posibilitatea unor jocuri, de genul celor facute de Giuliani si Freeh. Adica deschide posibilitatea exprimarii unor pareri ca Romania, in ceea ce priveste Justitia, ar trebui pusa sub control international atata vreme cat aceasta stare se mentine in ciuda MCV, ce pare a nu avea eficacitatea dorita. Cuvantul cheie din Raport, observati, este: „judicial independence” – „independenta judiciarului”. Noi nu reusim inca sa demonstram lucrul asta in fata Consiliului Uniunii Europene si Comisiei Europene, Romania fiind membra – numai in aceasta paradigma trebuie privite lucrurile, pentru ca noi am semnat Tratatul de Aderare – a Uniunii Europene. De observat exprimarea in Raport: ” In order to further ensure judicial independence…” – ” Pentru a asigura pe mai departe independenta judiciarului…”: cu alte cuvinte se exprima o indoiala ca Romania ar putea asigura pe mai departe independenta judiciarului fara MCV, cu atat mai mult cu cat inca nu e asigurata, cel putin pe deplin, desigur, aceasta independenta.

Stau si ma intreb: cat au influentat parerile exprimate de D-nii. Giuliani si Freeh acuzatiile la adresa lui Paul Manafort si faptul ca Michael Cohen a pledat vinovat – personaje fata de care Dl. Donald Trump s-a exprimat cu cuvintele: „He is a good man!” iar despre acuzatiile aduse lui Manafort ca „it’s a sad thing” (citat din memorie)? Cu alte cuvinte, vrand sa sugereze, desigur, ca se cam baga oameni nevinovati la puscarie. Ca sistemul asta, girat, nu-i asa, de fosta Administratie Obama, democrata, care, nu-i asa, a fost adoptat si de Romania, baga oameni nevinovati la puscarie. Cu alte cuvinte parca vrand a zice: „ia uitati-va ce MONSTRUOZITATE – socialista, desigur – am creat: oameni buni sunt bagati nevinovati la puscarie!” Ce se intampla? In Statele Unite este o ancheta – Special Counsel investigation – condusa de Bob Mueller, fost director al FBI, prvind amestecul Rusiei in alegerile prezidentiale din SUA din 2016. Donald Trump ii reproseaza lui Mueller si acestui Consiliu Special ca de mai bine de 1 an nu a ajuns la niciun rezultat si ca nu a putut dovedi coliziunea dintre campania sa electorala si Rusia. Donald Trump a afirmat de nenumarate ori public: „There is no collusion!” sau „Colusion is not a crime” – pentru ca trebuie dovedit ca a incalcat cumva legea chiar daca ar fi fost o posibila „coliziune”. Sugereaza deosebit de accentuat ca, de fapt, ar fi vorba de o actiune politica indreptata impotriva sa si a Partidului Republican de catre adversarii politici ce urmaresc a trage de pe urma acestui scandal, punandu-l intr-o lumina nefavorabila, avantaje electorale (sa nu uitam ca se apropie alegerile de la mijloc de termen in SUA). Totul sub masca unei Justitii independente. Rudy Giuliani e unul din cei care il reprezinta personal pe Trump in aceasta ancheta. Adica o Justitie folosita impotriva adversarilor politici. Scandalul acesta e unul foarte mare in SUA. Fox News, daca nu ma insel, facea o observatie legata de o propaganda dusa in media democrata, CNN, daca nu ma insel, unde de la ora 6 dimineata si pana la 12 noaptea se vorbea cu insistenta despre impeachment, demiterea, cu alte cuivnte, a lui Trump – v. si aici. Ultimile sondaje de opinie – pe votanti inregistrati si adulti (26-27 martie 2018 si 14-17 iunie 2018) arata ca populatia, in majoritatea ei, nu e de acord cu demiterea Presedintelui. Opinia publica e un factor cheie in aplicarea acestei proceduri. Numarul de indecisi, la cele doua sondaje recente, este mic: 13%, respectiv 7%. Deci demiterea n-ar fi privita deloc bine de catre popor. Pe de alta parte, Donald Trump e in razboi cu CNN – iata ce a postat pe twitter cu putin timp in urma:

„CNN is working frantically to find their “source.” Look hard because it doesn’t exist. Whatever was left of CNN’s credibility is now gone!”

Intr-o alta postare foarte recenta acuza lipsa de onestitate cu care il trateaza presa folosind la adresa Media o expresie de trista amintire: „Dusmani ai Poporului”:

„I just cannot state strongly enough how totally dishonest much of the Media is. Truth doesn’t matter to them, they only have their hatred & agenda. This includes fake books, which come out about me all the time, always anonymous sources, and are pure fiction. Enemy of the People!”

Nu se poate sa nu observi o anumita similitudine intre ce se intampla in SUA cu ceea ce se intampla in Romania. Spre exemplu, acolo se vorbeste despre impeachment, aici despre suspendarea Presedintelui. Chestiunile legate de Justitie au tinte politice destul de clar conturate. Insa dintr-o asemenea lupta, politic vorbind acum, e clar ca fiecare din parti cauta sa obtina avantaje de ordin electoral. Pentru ca jocul politic e si pe voturi, chiar daca pare cinic… Fara indoiala, media politica e implicata in acest joc, desigur. Asa e si la noi. Insa spre deosebire de alte tari membre UE noi suntem, impreuna cu Bulgaria, inca sub MCV. Nu vedem Ungaria sub MCV, nu vedem Polonia sub MCV. Nu vedem Slovacia sub MCV. Ca si in SUA, in Romania lupta politica se duce centrata pe chestiuni judiciare. Partea proasta e ca, la noi, independenta judiciarului e pusa sub semnul intrebarii chiar de catre Uniunea Europeana, din care facem parte, lucru ce reprezinta un punct slab, o vulnerabilitate chiar. Iar daca unii incearca un joc pe chestiunea asta sau incearca sa traga anumite foloase dintr-o asemenea situatie n-ar trebui sa ne mire. Problema nu e doar, asa cum a subliniat George Maior, „expresia unui lobby initiat de forte interesate sa apere persoane cu probleme cu legea”, ci specularea unora pe o vulnerabilitate a Romaniei. Iar actuala Coalitie PSD-ALDE pare a se face ca ploua, pare ca nu intelege sau chiar nu intelege lucrul asta. Rapoartele MCV dureaza din 2007. De 10 ani Justitia din Romania e pusa sub semnul intrebarii, chiar daca s-au inregistrat progrese. Ca sa nu ne imbatam cu apa rece in legatura cu progresele acestea. Repet: nu vedem asa ceva legat de Ungaria, Polonia, Slovacia sau Tarile Baltice. N-am auzit. Chiar va rog sa-mi semnalati daca gresesc.

Ne jucam foarte slab cartile

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

august 30, 2018 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 7 comentarii

Ne jucam foarte slab cartile…

…ceea ce e deosebit de intristator….

Guvernarea actuala, prin interventia brutala si neprofesionista a fortelor de jandarmi, nu a reusit altceva decat sa faca zob imaginea Romaniei in lume. Au fost afectati inclusiv jurnalisti romani si straini, turisti straini, ambasadele au reactionat pe buna dreptate. E riscul ca Romania sa piarda presedintia UE. Felul in care a fost reprimat de catre autoritati un miting pasnic, fara niciun fel de arme, conform Constituiei, arata un derapaj de la valorile europene, ale statului de drept si de la respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.

In aceste conditii, tara noastra poate fi supusa unor sanctiuni care ar putea sa ne afecteze pe toti.

Uitati-va, in schimb, in jurul nostru si sa incercam sa riscam o comparatie.

In tari cu guvernari zise iliberale, precum Ungaria si Polonia, se absorb fonduri europene, se construiesc autostrazi – si trebuie inteles ca se construieste, nu gluma!! Cele doua tari sunt si in Spatiul Schengen. E adevarat, Ungaria are Visa Waiver, Polonia nu are inca. Dar daca stam si privim, inclusiv la PIB-ul acestor tari, la nivelul de trai, cautand sa avem o vedere mai larga, vom constata ca e contrariu a ceea ce e in Romania.

La ora actuala pare ca si Bulgaria joaca mult mai bine decat o facem noi. Guvernarea actuala a reusit performanta de a face praf si pulbere politica externa a tarii.

Dar eu nu vroiam sa ma refer doar la episodul cu mitingul. Trebuue sa privim mai larg, pe o perioada medie de timp si la intreg spectrul politic romanesc si vom avea revelatia ca noi jucam prost de mai multi ani, lucru care se vede in lipsa de rezultate, in emigratia masiva, in proteste stradale, in nivelul de trai scazut, in lipsa unei infrastructuri de calitate si in multe, multe altele.

Din pacate, nu ne jucam bine cartile. Avem o politica in care predomina interesele personale, nu interesul general sau al tarii. Multa incompetenta, care slabeste vizibil institutiile Statului… Nu doar coruptie.

Din pacate constatam un declin al politicii romanesti si o adaptare foarte greoaie la standardele europene. Numai vorbesc de faptul ca avem un Stat care divizeaza societatea, in loc s-o uneasca in jurul unor valori.

Noi ar fi trebuit sa depasim de multa vreme dificultatile tranzitiei, care, in schimb, par a se fi agravat.

Daca ne uitam in jur, printrele fostele state comuniste, nu doar ca, impreuna cu Bulgaria, suntem cele mai sarace state din UE, dar noi am ramas in urma fata de altii nu doar economic ci si din punctul de vedere al calitatii institutionale. Spre exemplu, sa ne gandim la slaba absorbtie a fondurilor europene.

Oricat de penibila ar fi aceasta guvernare, declinul e de mai multa vreme. Guvernarea aceasta e consecinta unor politici si stari de lucruri negative si care n-au fost indreptate, din trecut… Nu e vorba de o grea mostenire, ci de un intreg lant de consecinte logice care s-au redus pana la urma la situatia actuala. Grav este ca nimeni nu a cautat cu adevarat sa indrepte, in toti acesti ani, lucrurile. Consecinta logica a indreptarii lucrurilor este imbunatatirea lor. Or, nu se vede treaba asta. Spre exemplu, cand tu ai o emigratie comparabila, daca nu chiar mai mare decat a Siriei, tara care trece printr-un razboi civil crunt, cum ai putea spune ca s-au imbunatatit lucrurile, sau cand tu numai construiesti autostrazi, si se pot da multe alte exemple.

Romania, practic, stagneaza, daca nu chiar cu o usoara tendinta de regres, la nivelul anilor 2000, desi a mai crescut PIB-ul. E adevarat ca s-a mai incercat redresarea situatiei pe componenta judiciara. Insa trebuie sa judecam sub aspectul rezultatelor si al imbunatatirii. Nu intereseaza doar cate arestari se fac pe minut, vreau sa vad si cum se imbunatateste situatia. Dar daca vad, de pilda, ca, in asemenea conditii, infloreste coruptia, ce as mai putea zice? Sau daca vad grave blocaje in Administratia Publica, ce sa mai zic? Ca s-au imbunatatit lucrurile?

DE citit…

Dilema Veche

Acest om fără inimă, fără suflet, fără creier

„Una dintre trăsăturile culturii politice românești e amplificarea metehnelor și viciilor trecutului, în particular a celui recent și, în acest context, exagerarea felului dezastruos în care cel aflat în „capul statului“ și-a exercitat autoritatea. Se pare că, la noi, ambiția de a deveni principe reclamă vituperarea. Am ales cîteva fragmente ce vădesc cum anume a fost construită – azi și ieri – diabolizarea puterii în funcție sau a relelor unui regim pe cale de a se stinge.

Să începem cu cîteva observații ale lui Klaus Iohannis despre cel aflat la Cotroceni înaintea sa: „A fost vreodată el preşedinte obiectiv, independent şi deasupra intereselor partinice? Niciodată. Tot timpul a fost părtinitor. Tot timpul a ţinut partea PDL, ba chiar a ţinut un fel de guvern marionetă, a jucat rolul opoziţiei cînd a venit USL la putere“ (cf. Agerpres, 27 februarie 2013).

Traian Băsescu a fost și mai sever cu Ion Iliescu: „Acest om n-are liniște decît dacă e la manetele puterii. E bolnav de putere și o exercită cum poate. Ar trebui trimis la pensie să-și vadă de comunismul lui“ (cf. Realitatea.net, 3 iunie 2008).

În decembrie 1989, Iliescu îl descria și el pe Ceaușescu, cu care colaborase ani de-a rîndul: „Acest regim a împins pînă la catastrofă situația economico-socială a țării, tensiunea politică și se face, în ultimă instanță, vinovat de crimă odioasă împotriva poporului. Vinovatul principal este Ceaușescu, acest om fără inimă, fără suflet, fără creier, fără rațiune, care nu voia să cedeze, un fanatic, care stăpînea cu metode medievale această țară. […] A fugit ca un nerușinat cînd a trebuit să dea socoteală în fața poporului. Un iresponsabil […]. Apelăm la unitățile de Securitate și la securiști să se trezească în acest ultim ceas, să se lepede de această clică ordinară de trădători ai patriei“ (cf. TVR, 22 decembrie 1989, 14h35).

Ceaușescu nu l-a criticat pe Gh. Gheorghiu-Dej, deși la un moment dat a pus sub semnul întrebării „eternizarea memoriei“ celui care s a aflat la „cîrma partidului“ înaintea sa. În schimb, Dej vorbea prin 1958 despre regimul anterior și supraviețuitorii lui, folosind cuvinte tari: „Nu trebuie să uităm că există în țara noastră epave jalnice ale vechilor clase exploatatoare, rămășițe ale fostelor grupări reacționare și fasciste, care se leagănă și acum în speranța că mersul istoriei ar putea fi întors și că România ar putea să fie readusă în starea ei de robie și înapoiere pe care a cunoscut-o în vremea regimului burghezo-moșieresc. Să fie siguri toți acești strigoi jalnici ai trecutului, toți cei pe care poporul român i-a aruncat în lada de gunoi a istoriei, că visurile lor vor rămîne și pe viitor deșarte și că mîna poporului muncitor și a statului său democrat-popular nu va șovăi nici pe viitor, lovind fără cruțare în toți cei ce atentează împotriva cuceririrlor revoluționare ale poporului“ (cit. in Dennis Deletant, Teroarea comunistă în România. Gheorghiu-Dej și statul polițienesc, 1948-1965, traducere de Lucian Leuștean, Polirom, 2001, p. 211).

Cu 17 ani mai devreme, Ion Antonescu judeca, la rîndul lui, cu asprime felul cum îi lăsase țara Carol al II-lea: „La 6 septembre 1940 am luat asupra mea povara istovitoare a celei mai tragice frămîntări și a celei mai zdruncinate epoci pe care a cunoscut-o istoria modernă a Țării noastre. Pe planul internațional, România se găsea zdrobită și singură. Încheiere dramatică a unei politici nesincere, plăteam cu granițele sfinte ale Neamului – zidite de martiri, de eroi și de dreptatea viforului național de veacuri – jocurile fățarnice și ușurințele cumplite […]. Pe plan intern, aceeași sfîșietoare dramă. La capătul unei politici de trufie vinovată – sus, de umilire, de asuprire și de demoralizare – jos, toată așezarea Statului își cutremura catapeteasma și-și prăvălea zidurile sacre ale unirii românești. Monarhia hulită, Statul zdruncinat, banul obștesc risipit, demoralizarea cea mai tristă, uciderea caracterelor dîrze, a voințelor curate și o sfîșietoare descompunere națională“ (cf. Acțiunea, joi, 27 februarie 1941).

Nici dictatorul care a abolit partidele nu își cenzura privirea critică asupra regimului Constituției de la 1923. Iată cum se exprima el, în clipa în care îl numea prim-ministru pe patriarhul Miron Cristea: „Din cauza cerinţei de a dobîndi un cît mai mare număr de voturi, propaganda făcută cu prilejul diferitelor alegeri a adus o nesfîrşită nelinişte şi tulburare în viaţa şi sufletul poporului Meu. Această tulburare sufletească s’a dovedit adînc dăunătoare săpînd chiar fiinţa Neamului. România trebuie salvată şi sunt hotărît să o fac mînat de singurul şi veşnicul meu gînd: Interesele permanente ale Patriei şi neprecupeţita ei întărire. Voi schimba, deci, această stare primejdioasă şi Voi păşi fără şovăială la o cît mai grabnică îndreptare a acestor stări. Pentru aducerea la îndeplinire a acestui imperativ naţional am alcătuit, sub preşedinţia Patriarhului României, un Guvern de oameni de răspundere cari, mînaţi de cel mai desăvîrşit patriotism, descătuşaţi fiind de activitatea de partid, vor avea tot răgazul să închine toate gîndurile şi toată munca binelui obştesc. Acest guvern va despoliticianiza viaţa administrativă şi gospodărescă a Statului, va alcătui schimbările constituţionale care să corespundă nevoilor noui ale ţării şi năzuinţelor de astăzi a unei Românii ce trebue să se întărească“ (cf. Dreptatea, sîmbătă, 12 februarie 1938).

În vremea primilor doi Regi, critica devastatoare a trecutului recent fusese asumată – mai ales în campaniile electorale, dar nu numai – de vocile din partide, nu de suveran. Un monarh serios preferă autoglorificarea și mizează pe continuitate. E de la sine înțeles că Ferdinand n-a zis vreodată ceva rău despre Carol I, iar în jurnalul primului Hohenzollern care a domnit în România numele principelui Cuza, căruia el îi luase locul, nu e nici măcar pomenit. Oricum, unificatorul Moldovei și al Țării Românești fusese judecat cu multă asprime de către contemporanii săi. De pildă, Nicolae Șuțu avea, într-o scrisoare adresată sultanului, în primăvara lui 1864, cuvinte dure la adresa lui Al. I. Cuza, dar și a lui Kogălniceanu, de care fusese, totuși, foarte apropiat în anii anteriori: „Dacă prea puternicul Împărat are milă de aceste provincii şi nu voieşte a le trăda unor tîlhari de drumul mare, să se milostivească înainte de 2 mai să ne mîntuiască de biciu prin prea biruitoarele sale oştiri şi să ne scape de lepra ai cărei şefi sînt Prinţul şi adjutantul său primul ministru, visul dracului…“ (citat în Mihai T. Oroveanu, Istoria dreptului românesc și evoluția instituțiilor constituționale, Editura Cerna, 1992, p. 261).

Prim-ministru în vremea lui Cuza, Mihail Kogălniceanu criticase – ca pașoptist – regimul domnului moldovean Mihai Sturza: „O ţeară întreagă este lăsată în libera şi neîngrădita urgie a unui domn îmbătat de pofta răsbunării, aprins de setea de a desfiinţa tot ce este mai bărbat de cinste şi de bine, tot ce mai are curaj de a protesta în contra răului. Toate armele, toate mijloacele îi sunt bune, numai să poată ajunge la scop. Spaima, pedepsele, lovirea libertăţii şi a intereselor materiale, pîri mincinoase şi chiar calomnia, chiar pamfletul, aceste sunt ticăloasele invenţii, ticăloasele instrumente cu care astăzi pretinde a-şi urma guvernul. Spre aceasta, Măria Sa deşteaptă patimele cele rele, insuflă neîncrederea, aţîţă pisma şi zavistia, întărîtă stările sociale una asupra alteia, aprinde făclia discordiei şi a răsboiului civil, clevetind pe acei ce nu-i poate găsi vinovaţi, imputîndu-le plecări retrograde, planuri reacţionare, făcîndu-i aristocrați și declarîndu-se el, prin urmare, liberal“ (cf. „Dorințele partidei naționale din Moldova“, apud Cristian Ionescu, Dezvoltarea constituțională a țării, în Monitorul Oficial, 2000, p. 178).

Mă opresc aici. Concluzii? Una singură. Dacă vorbim despre vanitatea liderilor, nu s-a schimbat mare lucru în vocabularul politic românesc al ultimilor 170 de ani.

Cristian Preda este din 1992 profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti. Din 2009 este parlamentar european. Printre cărțile publicate: Rumânii fericiţi. Vot şi putere de la 1831 pînă în prezent, Editura Polirom, 2011.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

august 19, 2018 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 50 comentarii

Ce sa intelegem din asta?

Pe mine nu m-a mirat faptul ca Donald Trump s-a dus sa se intalneasca cu Vladimir Putin la Helsinki. Acest lucru venea dupa Summitul NATO de la Bruxelles si intr-un fel era de asteptat. Intarirea NATO in Europa, marirea efectivelor militare in Europa de Est, dosarele complicate de politica internationala sugerau o astfel de intalnire la nivel inalt.

Pe de alta parte, ce a cerut Donald Trump la Summitul NATO nu reprezinta  vreo noutate: toate statele membre sa-si respecte obligatia de a aloca 2% din PIB pentru Aparare. Exprimarea unei nemultumiri in legatura cu Germania, spunand ca ar fi „controlata de Rusia”, in special datorita unor interese economice legate de gazele venite din Rusia, a fost un mod frust de exprimare, trecand destul de mult peste uzantele diplomatice, lucru de natura sa provoace confuzie si sa dea nastere la speculatii. Fara indoiala, a venit si reactia Germaniei, la nivel de ministru de Externe – v. aici si aici – dar si fata de intanirea cu Putin – v. aici. De altfel, Dl. Trump a tinut sa precizeze ca a avut o intrevedere excelenta cu Angela Merkel…

Intalnirea cu Putin, spuneam, era de asteptat. Este in logica politica: actualul Presedinte al SUA sa aiba o alta abordare, chiar contrara, fata de Rusia in comparatie cu cea a  fostului Presedinte american. Lucrul asta nu ma mira. Donald Trump a fost intens crticat, nu doar de democrati, dar si de unii republicani, pentru felul in care a anvizajat acest meeting cu Presedintele rus si pentru declaratiile de la conferinta comuna de presa. CNN a fost extrem de dur cu Donald Trump. Unii au vorbit de tradare… Parerea mea este ca Dl. Trump a dorit sa mai atenueze asperitatile existente dintre SUA si Rusia. De fapt, nu s-a stabilit ceva la aceasta intalnire. E adevarat ca intalnirea a decurs intr-un mod destul de netransparent pentru ca nu stim ce au discutat intre patru ochi plus cei doi traducatori. Stim in mare ce s-a discutat: Coreea de Nord, Iranul, Siria… Date precise nu prea avem. Faptul ca Donald Trump a acceptat anumite scaderi pentru ca sa mai indulceasca relatiile dintre SUA si Rusia, iarasi e un lucru de inteles.

Nu prea e de inteles altceva. Si anume daca punem acest Summit de la Helsinki alaturi de atitudinea lui Donald Trump fata de Uniunea Europeana. Ceea ce Donald Trump i-a sugerat premierului britanic, D-na. Theresa May, privitor la Europa – „sue them” – arata o ostilitate cronica pe care Dl. Trump ar avea-o fata de UE. Pe de alta parte, iata ce spune un articol din Stiri pe Surse:

ALERTĂ – Germania reacționează OFICIAL: acuzații EXPLOZIVE pentru SUA și Donald Trump

„Preşedintele american, Donald Trump, vrea divizarea Uniunii Europene, acuză Guvernul de la Berlin, avertizând că Germania nu se mai poate baza în totalitate pe Statele Unite în materie de securitate.

„Preşedintele SUA, Donald Trump, provoacă, urmăreşte destrămarea Uniunii Europene”, a declarat luni Michael Roth, secretar de stat în Ministerul german de Externe responsabil de Afaceri europene.

„Donald Trump ne-a catalogat drept adversari, noi nu vedem lucrurile în acest fel. UE nu trebuie să ignore afirmaţiile neadevărate şi neconstructive ale preşedintelui SUA. Europa trebuie să ajungă la un nivel necesar al unităţii pentru a fi luată în serios. Nemulţumirile individuale nu vor ajuta”, a subliniat Michael Roth, citat de site-ul agenţiei Reuters.

La rândul său, ministrul german de Externe, Heiko Maas, a remarcat că disensiunile între SUA şi UE s-au accentuat „de la începerea mandatului preşedintelui Donald Trump”.

„Europa trebuie să devină suverană şi să aibă încredere în sine. Nu ne mai putem baza în totalitate pe Casa Albă”, a afirmat Heiko Maas, citat de publicaţia Westdeutsche Allgemeine Zeitung.

Preşedintele Donald Trump a afirmat că Uniunea Europeană se numără printre „adversarii” Statelor Unite la capitolul relaţii comerciale, replica preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, fiind că liderul de la Casa Albă răspândeşte „ştiri false”.

Întrebat, într-un interviu acordat CBS News, care sunt cei mai mari adversari la nivel mondial, Donald Trump a răspuns: „Ei bine, cred că avem mulţi adversari. Eu cred că Uniunea Europeană este un adversar, mă refer la ce ne fac în materie de comerţ. Acum, nu v-aţi gândi la Uniunea Europeană, dar este un adversar. Rusia este un adversar din anumite puncte de vedere. China este adversar din punct de vedere economic, categoric este adversar. Dar acest lucru nu înseamnă că sunt răi. Nu înseamnă nimic. Înseamnă că sunt competitivi”. „Îi respect pe liderii acestor ţări. Dar, din punct de vedere comercial, profită de pe urma noastră, iar multe dintre aceste ţări sunt în NATO şi nu îşi achită contribuţiile”, a spus Donald Trump în interviul acordat din staţiunea Turnberry (Scoţia), în care a jucat golf sâmbătă şi duminică, înainte de întâlnirea pe care o va avea luni, în Finlanda, cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin.

Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, a replicat dur la afirmaţiile lui Donald Trump. „America şi UE sunt cei mai buni prieteni. Oricine spune că sunt adversari răspândeşte ştiri false”, a transmis Donald Tusk prin Twitter.”

Donald Trump a postat recent pe twitter:

„Some people HATE the fact that I got along well with President Putin of Russia. They would rather go to war than see this. It’s called Trump Derangement Syndrome!”

Nu, nu asta e de neinteles si de criticat, ca Donald Trump a incercat prin aceasta intalnire cu Putin sa diminueze tensiunile dintre SUA si Rusia, ca nu cumva sa conduca spre un razboi. De neinteles este intalnirea cu Putin pusa alaturi cu atitudinea domniei sale fata de Uniunea Europeana. Si anume de a cataloga Uniunea Europeana drept adversar al Statelor Unite. Si atunci Federatia Rusa ce este? Prietenul (macar in devenire) al Statelor Unite? Despre UE, Donald Trump spune ca este un adeversar. Despre Rusia iata ce spune: „Rusia este un adversar din anumite puncte de vedere” – e doar „din anumite puncte de vedere”… Cred ca e pentru prima oara cand un Presedinte al US afirma ca Uniunea Europeana, al carui centru il reprezinta Europa de Vest, aliata de atatia ani cu SUA, e un adversar. Iar afirmatia lui Donald Trump se refera mult mai mult, mi se pare, la Europa de Vest… Adica, iata, dupa terminarea Razboiului Rece, Europa a ajuns un adversar al Statelor Unite. Trebuie sa precizam ca este dezamagitor si derutant un astfel de punct de vedere si nu se poate sa nu ne intrebam: daca asa considera POTUS ca e Europa, Uniunea Europeana, Europa Vestica, care vor fi evolutiile politice ulterioare? Cum vor evolua relatiile dintre UE si SUA? Si de asemenea nu se poate sa nu ne intrebam: ce abordare va avea SUA fata de Europa de Est, iesita recent de sub comunism? Fara indoiala, ma gandesc si la Romania.

Bineinteles, ne putem intreba si ce sens da Dl. Trump cuvantului „adversar”. Ce intelege prin „adversar-adversitate”. Folosirea acestui cuvant e cu totul nepotrivita pentru ca pune Uniunea Europeana, din acest punct de vedere, pe picior de egalitate cu fosta URSS. URSS nu a fost un adversar al SUA? Acuma si Uniunea Europeana e un adversar al SUA? Sensul cuvantului „adversar”, in primul caz, e acelasi cu sensul cuvantului „adversar” in al doilea caz? E cam greu de inteles de ce Dl. Trump acrediteaza ideea, cum a facut-o in interviul acordat CBS News, ca aproape toata lumea ar fi adversara Statelor Unite, ca sunt atati de multi haters la adresa Statelor Unite? Dl. Trump spune: „Ei bine, cred că avem mulţi adversari”… Uniunea Europeana e adversar, China e adversar, Rusia e adversar, Iranul nu mai vorbesc, nu-i asa?, ca ma intreb daca mai e adversar Coreea de Nord… E adevarat, n-a zis despre Australia ca ar fi un adversar… Dar si mai ciudat e de a cataloga drept adversar democratiile din Uniunea Europeana, Uniunea Europeana care se bazeaza pe multe principii si valori comune cu SUA. Este tulburator un astfel de punct de vedere, mai ales cand acesta vine din partea POTUS, si care confirma teza marxista cu privire la contradictiile din interiorul sistemului capitalist, ce pot conduce spre razboi, inclusiv teza imperialismului – adica ar trebui ca cineva sa conduca, imperial, aceasta lume pe care noi, pe vremea comunismului, o numeam Lumea Libera.

Ce sa intelegem din asta?

Ingrijoratoare e si atitudinea Uniunii Europene. Iata ce scriam in martie 2018 in acest articol:

„Un alt lucru ce m-a nemultumit a fost raspunsul Uniunii Europene, dar si al Canadei, la masura lui Trump de a creste tarifele la importurile de otel si aluminiu. Lasand la o parte discutia despre cat de potrivita e aceasta masura, pentru ca am inteles ca ar genera preturi mai mari la produsele din otel sau aluminiu sau cele care inglobeaza otel, aluminiu, deci inflatie in SUA, raspunsul Comisiei Europene, in termeni de „razboi comercial” cu SUA, e aiuritor!! Ce facem aici? Ajungem sa ne razboim intre noi?! Chiar n-avem altceva mai bun de facut in acest context international incarcat si plin de amenintari la adresa Lumii Libere? Noi in loc sa ne gandim cum sa cooperam ca sa contracaram cu cat mai multa eficienta aceste amenintari, ne razboim comercial intre noi? Pentru ca toate aceste disensiuni sunt speculate de tari ostile, de servicii de informatii ostile si acestea ne pot prejudicia in asemenea conditii.”

De asemenea, atitudinea D-nei. Merkel fata de SUA am surprins-o intr-o postare din mai 2017. Merkel declarase ca „Uniunea Europeană nu se mai poate baza pe Statele Unite, astfel că trebuie să îşi construiască propriul viitor”, dupa care a precizat, prin purtatorul sau de cuvant, ca „A vorbit o atlantistă ferm convinsă„. Cred ca e pentru prima oara, de la sfarsitul Razboiului Rece si Reunificarea Germaniei, cand apar disensiuni intre Germania si Statele Unite. Iar remarca lui Donald Trump – „The Germans are bad, very bad”, ne cam arata ce-l nemultumeste la Uniunea Europeana. Insa astfel de pozitionari risca sa schimbe arhitectura politica actuala. Daca o astfel de neintelegere, discordie, dezacord dintre SUA si Germania – pe care trebuie sa-l privim ca existand inca de pe vremea Presedintelui Obama si sunt temeiuri serioase in acest sens – persista si se va adanci, pozitionarile si peisajul politic s-ar putea sa se schimbe fata de ce avem in prezent. In aceasta cheie ar putea fi privit si Summitul de la Helsinki, ca o incercare – evident, inca in stadiul incipient – de apropiere a SUA de Rusia, de schimbare a politicii externe a SUA fata de Rusia. Daca Germania are interese economice cu Federatia Rusa, de ce nu ar avea si SUA interese economice cu Federatia Rusa? De asemenea, lucrurile ne arata ca o Germanie unificata pune probleme. Eu nu cred ca RFG, bunaoara, a pus astfel de probleme Statelor Unite. Nu am cunostinta sau nu-mi amintesc, sau nu a fost facuta public, ca pe vremea Razboiului Rece vreun Cancelar german sa fi avut atitudinea pe care o are actualul fata de relatia Germaniei cu SUA. Mai ales ca SUA a sprijinit atatia ani economic RFG si i-a asigurat securitatea fata de pericolul comunist reprezentat de Kremlin.

Au ajuns relatiile americano-germane intrun moment critic?

Speram ca nu. S-ar putea ca astfel de atitudini sa fie doar ale actualei Administratii de la Berlin. S-ar putea ca o alta Administratie sa aiba o alta atitudine. Insa nu putem sa nu constatam realitatea, pentru ca s-a ajuns la declaratii publice, pe care le aude si le vede oricine.

Ma gandesc ca inclusiv ideea vehiculata de catre Bruxelles, a unei Europe in doua viteze, pare sa aiba la baza astfel de contradictii, Europa de Est pozitionandu-se, mai ales din motive de securitate, de partea SUA. Fara indoiala ca Europa de Est sufera de pe urma conflictului cu Rusia lui Vladimir Putin. Nu e un conflict armat, dar e un conflict. Atunci de ce nu s-ar gandi SUA sa imbunatateasca relatiile cu Rusia? Lucru care strica ploile Germaniei, influenta Germaniei. Daca, de fapt, Europa in doua viteze nu e altceva decat o pozitionare, in Europa, a unor state pro SUA si a altora care nu sunt pro SUA (nu spun chiar antiSUA)? Insa ma gandesc la faptul ca aceasta contradictie intre SUA si Germania va avea ca efect o repozitionare politica a statelor membre UE. Intrebarea pe care mi-o pun este: de ce incearca, pentru ca asa mi se pare, Jean-Claude Juncker sa aiba o pozitionare care nu e pro SUA? Chiar Dl. Juncker a vorbit explicit de eforturile SUA de a „diviza” Uniunea Europeana:

Mediafax

Jean-Claude Juncker: Eforturile SUA de a diviza Uniunea Europeană sunt „în zadar”

„Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat miercuri că eforturile Statelor Unite de a diviza Uniunea Europeană, în urma tarifelor suplimentare, nu vor avea niciun rezultat, relatează site-ul postului France 24.

Jean-Claude Juncker va efectua o vizită la Casa Albă pe 25 iulie, unde va încerca să îl convingă pe preşedintele american Donald Trump să renunţa la tarifele suplimentare la aluminiu şi oţel şi să evite impunerea unor noi taxe vamale la importurile de maşini.

„Uniunea europeană şi piaţa unică sunt indivizibile. Toate eforturile de a diviza Europa sunt în zadar. Impresia mea este că toate aceste eforturi de a avea relaţii bilaterale, care trebuie să aibă loc între partenerii noştri şi comisie, implicit Uniunea Europeană, trebuie să fie explicate mai bine”, a afirmat Juncker.

Comisia Europeană a informat că Juncker şi Donald Trump vor încerca să îmbunătăţească relaţiile comerciale transatlantice şi să formeze un parteneriat mai puternic.

În luna martie, Donald Trump a anunţat tarife mai mari cu 25% la importurile de oţel şi de 10% la cele de aluminiu.

Statele Unite au ameninţat, de asemenea, că vor sancţiona companiile europene care vor continua să opereze în Iran în urma deciziei lui Trump de a reimpune sancţiunile împotriva Teheranului.”

Dar pe de alta parte iata ce declara si Donald Trump:

Donald Trump pune din nou sub semnul întrebării protejarea statelor mici de către NATO: Apărarea unor aliaţi precum Muntenegru ar declanşa Al Treilea Război Mondial

„Preşedintele american Donald Trump a pus din nou sub semnul întrebării angajamentul Statelor Unite de a apăra state-membre NATO de mici dimensiuni, în contextul Articolului 5 al Cartei Alianţei Nord-Atlantice, relatează CNN şi Politico.

Într-un interviu acordat marţi seară postului de televiziune american Fox News, Donald Trump a sugerat că trimiterea de trupe pentru a apăra o ţară-membră NATO de mici dimensiuni în cazul unui atac ar avea consecinţe dezastruoase.

Întrebat de ce Statele Unite ar trebui să apere o ţară de mici dimensiuni, cum ar fi Muntenegru, acesta a declarat: „Înţeleg ce zici, şi eu m-am întrebat acelaşi lucru. Muntenegru este o ţară de mici dimensiuni cu oameni foarte puternici. Sunt oameni foarte agresivi, pot deveni agresivi şi felicitări, eşti în Al Treilea Război Mondial. Acesta este modul în care au fost stabilite lucrurile”.

La finalul întâlnirilor internaţionale din ultima perioadă – summitul cu Vladimir Putin din Helsinki, vizita în Marea Britanie şi summitul NATO din Bruxelles- Trump a început să pună la îndoială ajutorul pe care ar trebui să îl acorde ţărilor membre NATO în caz de nevoie, în baza Articolului 5.

Alianţa militară prevăzută în Articolul 5 obligă statele membre NATO să se ajute reciproc în cazul unui atac.

Muntenegru, care are o populaţie de aproximativ 620.000 de persoane, a aderat la NATO în iunie 2017.

În cadrul summitului NATO de săptămâna trecută, Donald Trump a semnat comunicatul NATO, care susţine explicit Articolul 5.

Orice atac împotriva unei ţări membre NATO va fi privit drept un atac la adresa tuturor, precum se explică în Articolul 5”, se menţionează în comunicat.”

Dar daca Donald Trump califica drept „delicvente” statele care nu aloca 2% din PIB pentru Aparare pe parcurusul unui deceniu, asa cum s-a stabilit la Summitul NATO din Tara Galilor in 2014, cum se numesc tarile care nu respecta prevederile din Tratatul Nord-Atlantic, prevederile NATO? Pe de alta parte e ciudat ca Dl. Trump nu se gandeste ca ar putea fi si mai dezatruos sa nu aperi o tara membra NATO, chiar si de mici dimensiuni. Declaratia D-lui. Trump, data unui post de televiuziune conservator, declaratie care cauta sa fie in acord cu electoratul sau, cel conservator, punand accent pe caracterul oamenilor din Muntenegru, facand abstractie de orice ratiuni militare si de securitate, invinovatind oamenii acelui mic stat, membru NATO, de posibilitatea declansarii unei conflagratii mondiale este de o PROSTIE fara seaman. Eu nu cred, refuz sa cred, ca electoratul conservator din SUA e chiar atat de prost, pe masura D-lui. Trump.

Nu se poate sa nu-ti pui intrebarea: de ce Dl. Trump simte nevoia sa faca astfel de concesii Rusiei? De ce crede ca daca ar face astfel de concesii evolutia nu va fi una negativa, poate chiar spre o conflagratie mondiala, Doamne fereste de asa ceva?

Ce sa intelegem din asta?

Vrea Dl. Trump sa divizeze si NATO, pe langa Uniunea Europeana?

Observati ca n-am fost de acord cu toate abordarile recente ale UE fata de SUA. N-am fost de acord nici cu toate pozitionarile D-nei. Merkel fata de SUA. Totusi, privind la raspunsul pe care Dl. Trump l-a dat celor de la Fox News in legatura cu Muntenegru, acesta e clar contrar intereselor Statelor Unite. A vorbi cu Putin si a cauta o relatie amiabila cu Rusia e una. Dar a slabi – numai si prin astfel de declaratii – Tratatul Organizatiei Atlanticului de Nord reprezinta un gest contrar intereselor fundamentale ale Statelor Unite si diseminarea neincrederii printre aliatii SUA.

Spui, pe de o parte, ca ai multi adversari, dar, pe de alta parte, imprastii, raspandesti neincrederea printre proprii tai aliati!! Care perfecti nu sunt, pe care ii numesti delicventi, dar care, totusi, iti sunt aliati!!

Pe de alta parte, un alt lucru ciudat, desi s-ar putea sa fie vorba doar de o exprimare care sa vizeze scopuri politice in exclusivitate, este faptul ca Donald Trump se pune in opozitie fata de serviciile de informatii americane:

Romania Libera

Trump: Niciun preşedinte nu a fost atât de dur cu Rusia aşa cum am fost eu

„Preşedintele american, Donald Trump, a respins marţi criticile la adresa atitudinii sale faţă de Moscova, spunând că „nu a existat vreodată un preşedinte atât de dur cu Rusia aşa cum am fost eu”, transmite agenţia dpa.

Preşedintele american, Donald Trump, a respins marţi criticile la adresa atitudinii sale faţă de Moscova, spunând că „nu a existat vreodată un preşedinte atât de dur cu Rusia aşa cum am fost eu”, transmite agenţia dpa.

„Preşedintele Putin ştie asta mai bine ca oricine, cu siguranţă mai bine decât media”, a declarat Trump, înaintea unei şedinţe a cabinetului său, la Casa Albă.

Totodată, Trump, citat de Reuters, a mai arătat miercuri că el nu crede că Rusia încă vizează Statele Unite, contrazicând evaluările serviciilor de informaţii americane potrivit cărora Moscova îşi continuă tentativele de a se amesteca în alegerile din SUA.

Întrebat de reporteri, miercuri, dacă Rusia vizează încă SUA, liderul de la Casa Albă a răspuns: „Nu”.” (subl. mea)

In acest caz, eu stau si ma intreb daca nu cumva functioneaza pe acolo vreun „stat paralel” care-i furnizeaza lui Donald Trump alte informatii… Ce informatii, altele decat cele ale serviciilor americane, are Donald Trump pentru ca sa contrazica informatiile primite de la serviciile de informatii americane? Cat de exacte, cata acuratete au informatiile pe care le detine Dl. Trump, altele decat cele ale serviciilor de informatii americane, ca sa poata spune cu inima impacata ceea ce spune?

Ce sa intelegem din asta?

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

iulie 18, 2018 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 12 comentarii

De ce nu trebuie suspendat Iohannis? Ce ar trebui sa faca PSD?

De multe ori se intampla sa te mai si certi. Ca asa e viata. Nu vi s-a intamplat niciodata sa va certati cu un prieten, cu o ruda, cu un coleg de serviciu? Poate chiar cu parintii, cu fratele sau cu sora? Sau cu vreun vecin? Eu cred ca da.

Dar daca te certi cu cineva nu inseamna neaparat sa pui mana pe topor.

Ce avem acum pe scena noastra politica: zicerea lui Iohannis ca lupta anticoruptie va continua in forta si cea a lui Liviu Dragnea, cum ca o dam inainte cu suspendarea Presedintelui.

Ceea ce propun eu PSD-ului e in traditia acestui partid. PSD a fost si in trecut, cand era la Putere, un partid care a urmarit in plan politic si a dus o politica prin care sa asigure stabilitate tarii, chiar si in momentele mai delicate.
Suspendarea Presedintelui este exact opusul acestei politici. Pe de alta parte, asa cum spuneam si in postarea precedenta, noi am facut din asta un soi de ciudata regula. Din cinci in sase ani suspendam Presedintele. Dam dovada de lipsa de coerenta.

Pe plan extern, UE trece printr-un moment dificil, legat de criza migrantilor. In NATO observam tot felul de declaratii, cum e cea recenta, a Presedintelui Trump, cum ca Germania ar fi controlata de Rusia. Deci se remarca o stare tensionata. Romania ce face? Din nou suspendam Presedintele? Din 2019 vom prelua Presedintia UE, cu atat mai mult tara noastra trebuie sa demonstreze ca e un factor de stabilitate. Or, mi-e teama ca instabilitatea politica pe plan intern ar argumenta convingator contrariul. De aceea atat Presedintia cat si Parlamentul, dominat de PSD-ALDE, ar trebui sa se axeze in jurul unei formule politice care sa asigure o cat mai mare stabilitate politica. Pentru a ameliora incordarea politica in plan intern si pentru a da dovada, in plan extern, ca suntem parteneri de incredere.

Lucrul acesta conteaza. N-are niciun rost o lupta politica din care nu va rezulta ceva bun. Eu cred ca este posibil sa gasim o cale prin care sa depasim un moment pana la urma penibil. Romania ar avea sansa se se reliefeze in cel mai eficace mod pe plan european. Ar trebui sa urmarim eficienta, nu sa ne pierdem in lucruri mici, inutile, nefolositoare. Din pacate, din ce putem cu tristete constata, ne pierdem intr-o politica superflua. In loc sa avem in vedere lucrurile importante, care ne avantajeaza.

Caci spuneti-mi si mie ce vom castiga daca Presedintele va fi suspendat. Nu e foarte clar nici ca PSD-ALDE vor castiga ceva. Dimpotriva, ar putea avea loc o relansare spectaculoasa a D-lui. Iohannis. Se doreste asa ceva? Nici Presedintia n-ar trebui sa intinda coarda prea tare pentru a se ajunge la asa ceva. Atmosfera ar trebui sa se destinda. Ar trebui sa tinem seama si de faptul ca suntem in Anul Centenar si e total nepotrivit sa aiba loc o suspendare a Presedintelui, mai ales ca la anul vor urma alegeri prezidentiale.

De asemenea, trebuie spus ca Dl. Iohannis nu a dat prilejul la asa ceva. N-a incalcat Constitutia. In cazul Laurei Codruta Kovesi a actionat, in sitilul sau caracteristic, mai incet, dar a respectat decizia CCR. Nu e deloc cazul sa ne punem noi, pe noi insine, tara, intr-o pozitie proasta.

Dupa parerea mea, PSD-ALDE ar trebui sa deschida un dialog cu Ambasada SUA la Bucuresti. Pozitia Departamentului de Stat ramane in continuare favorabila Opozitiei si de neincredere fata de PSD-ALDE. Lucrul asta ar trebui ameliorat. PSD-ALDE – si trebuie inteles foarte bine lucrul asta – este o forta politica majora a Romaniei. Vorbind despre politica romaneasca postdecembrista, nu putem face abstractie de PSD. Lucrul asta ar trebui sa fie clar si Ambasadei SUA. Departamentul de Stat trebuie sa aiba relatii bune cu toate fortele poltice democratice din Romania. E o chestiune de politica externa: este pana la urma contraproductiv sa te situezi doar de partea unor anumite forte politice, generand o grava frustrare in cealalta parte a esicherului politic. Ci ar trebui sa ai o atitudine politica echilibrata si intelegatoare, mai ales fata de o tara care de curand a iesit de sub comunism. Excluderile genereaza ostilitati. Zadarnice, pana la urma. Astfel, o atitudine condescendenta de ambele parti ar fi benefica, ar avea efecte favorabile, binefacatoare pentru toata lumea.

Impresia mea – si cred ca nu numai a mea – este ca Departamentul de Stat, prin Ambasada SUA la Bucuresti, a ajuns un jucator in politica interna din Romania. Dar in cazul acesta ar fi bine sa se faca politica, gasindu-se cai de comunicare cu toate fortele politice, inclusiv cu PSD-ALDE, cea mai mare forta politica a tarii. In mod paradoxal poate – dar de fapt este perfect explicabil – ostilitatea fata de PSD-ALDE a servit exemplar aceasta Coalitie. Care a castigat alegerile parlamentare mai stralucit, daca imi e permis un astfel de termen de comparatie, decat, pe vremuri FSN-ul. Poate ca asa ceva s-a si dorit, nu este exclus! Pana la urma fac si eu ca Nenea Iancu – nu m-ar mira ca americanii sa se invete din obiceiele dambovitene 🙂 – „Tradare, tradare, dar s-o stim si noi! 🙂

Pana la urma, stau si eu si ma intreb, cui foloseste tot felul de liste, cum a dezvaluit cu foarte putina vreme in urma Dl. Florin Citu, cand a fost luat de o parte de un oficial american ca sa-i spuie de nu stiu ce lista – in fruntea careia era chiar Daddy!! – cum ca s-ar putea ca respectivilor sa li se retraga viza pentru SUA. Ce inseamna felul asta de a face politica? Ce facem noi, de fapt, aici? Adica in loc sa intarim parteneriatul bilateral, noi il slabim? Sau ce inseamna asta?

Dar iata inca un motiv in plus pentru care politica romaneasca actuala trebuie sa tinda spre indeplinirea acestui deziderat: stabilitatea. Daca nu putem gasi un consens, cum aratam in precedenta postare, macar sa dovedim o stabilitate politica de invidiat, ca sa zic asa. Lucru ce ar permite o mult mai mare eficienta, cum spuneam, in politica externa, in vremuri tulburi (Emmanuel Macron).

Nu cred ca nivelul nostru de competenta si experienta noastra in politica externa sunt mai ridicate decat cele ale lui Nicolae Titulescu, care spunea, daca nu ma insel: „Dati-mi o politica interna buna, ca sa va dau o politica externa buna”. Or, daca politica noastra interna merge, dupa cum se vede, regulat, cel putin in ultimii ani, spre suspendarea Presedintelui, ce politica externa putem avea, daca nu una necorespunzatoare? Nu mai vorbesc de faptul ca nici pe plan intern lucrurile nu pot merge bine in felul acesta. Noi trebuie sa ne vedem interesele. Impresia, deloc nejustificata, este ca nu prea facem asta. Romania nu-si poate permite sa genereze o stare de neincredere, in momentul actual, pe plan international. Daca noi continuam un astfel de comportament, nu vom mai putea sa generam reactii si pozitii ferme pe plan international. Si s-ar putea sa fie nevoie de astfel de reactii si pozitionari.

Indiferent de tensiunile dintre Liviu Dragnea si Klaus Iohannis, ceea ce trebuie sa prevaleze este interesul national. Iar interesul national spune ca Presedintele nu trebuie suspendat. Eu inteleg ca nu vom gasi oameni perfecti si nici sfinti in politica romaneasca, asa cum nu gasesti nici prin alte parti, si chiar la case mai mari. De aceea rational ar fi sa ne ocupam de lucrurile mari si importante pentru tara aceasta.

Ceea ce propun eu – stabilitatea si asigurarea ei – este o idee, un plan strategic. Suspendarea Presedintelui, amplificarea tensiunilor interne, foarte marunte de altfel, releva degringolada. Ne indica ruinarea politicii romanesti si decredibilizarea tarii noastre. Nu spun ca planul meu ar fi cel mai bun, cel mai potrivit, cel mai inspirat. Dar e un plan. Suspendarea Presedintelui ne arata absenta oricarui plan politic, un joc politic la intamplare. Or, tocmai lucrul asta nu ar trebui sa se intample. Rational ar fi, si in folosul tarii, sa n-o tinem tot intr-o vrajba interna, din care are de pierdut tara si natiunea noastra. Si din care strainii si fortele ostile Romaniei trag foloasele. Dupa vrajba ar trebui sa mai vina si impacarea, cu atat mai mult cu cat suntem in Anul Centenar, iar pilda stralucita a inaintasilor nostri ar trebui sa ne fie un exemplu luminos. Pentru ca aceia au lucrat in folosul unitatii natiunii romane, nu pentru dezbinarea ei.

Lupta politica interna de la noi – si o vedem si in studiourile televiziunilor de stiri – este dezbinatoare, are un caracter invrajbitor. Pana la urma cui foloseste asa ceva? Ca tarii, nu cred. Atunci ar fi potrivit sa cautam si alte abordari, mult mai folositoare. Mult mai utile, mai profitabile pentru tara. Cu un efect binecuvantat pentru tara noastra si natiunea romana. Caci ce poate fi folositor intr-o lupta politica din care nu iese nimic bun si se pierde in lucruri marunte, care daca le-ai judeca serios ai vedea ca n-au, de fapt, prea mare importanta, pierzand altele, mult mai importante?

Noi ar cam trebui sa terminam odata cu vrajba asta, care are si un aer de artificialitate, cu retorismul sau specific pe care tot il auzim zi de zi. Ar trebui sa vedem si niste abordari rationale si benefice pentru tara.

iulie 12, 2018 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

Ce ar trebui sa faca Presedintele?

Trebuie sa spunem de la bun inceput ca nu e deloc in regula ce se petrece zilele astea in Romania.

Avem o decizie a Curtii Constitutionale in favoarea revocarii din functie a Procurorului-Sef al DNA, D-na. Laura Codruta Kovesi, care, de fapt – conform actualei Constitutii a Romaniei – trebuia sa fie luata de CSM. Art. 134 din Constitutie, privind atributiile CSM, spune la al.2 si la al. 3 urmatoarele:

„(2) Consiliul Superior al Magistraturii indeplineste rolul de instanta de judecata, prin sectiile sale. In domeniul raspunderii disciplinare a judecatorilor si a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organica. In aceaste situatii, ministrul Justitiei, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul general al parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie nu au drept de vot.

(3) Hotararile Consiliului Superior al Magistraturii in materie disciplinara pot fi atacate la Inalta Curte de Casatie si Justitie

Curtea Constitutionala, prin decizia luata, a solutionat astfel un conflict juridic de natura constitutionala (art. 146 privind atributiile Curtii Constitutionale, al. e). Dar deciziile Curtii Constitutionale sunt „general obligatorii” (art. 147, al.4) si nu au cum sa fie atacate.

Deci daca CSM ar fi luat hotararea in materie disciplinara impotriva D-nei. Kovesi, aceasta ar fi putut fi atacata la ICCJ. Pe cand asa, interpretandu-se drept conflict juridic de natura constitutionala, prin decizia CCR, aceasta decizie e obligatorie si nu mai poate fi atacata. Totusi, raportul ministrului Justitiei, Dl. Tudorel Toader, se refera la chestiuni disciplinare legate de Procurorul-Sef al DNA, nu la un conflict de natura constitutionala. Si atunci lucrurile apar ca si cum aceasta Curte Constitutionala ar fi realizat prin decizia sa un shortcut pentru demiterea D-nei. Kovesi, fara putinta ca decizia sa fie atacata undeva.

Deci fara ca D-na. Kovesi sa aiba posibilitatea sa se apere in vreun fel, trebuind sa accepte sa fie demisa in felul acesta. Eu cred ca acest lucru contravine mai multor legi in vigoare in Romania, constituindu-se de la sine intr-un evident abuz. Abuz constitutional. Problema nu e persoana D-nei. Kovesi, nici spun ca ar fi de neinlocuit. Ci ABUZUL constitutional care ii forteaza mana Presedintelui pentru a o demite pe Laura Codruta Kovesi!! Chestiunea este, prin urmare, daca Presedintele achieseaza sau nu la un astfel de abuz.

De aceea, Presedintele are tot dreptul sa ceara explicatii in acest sens Curtii Constitutionale, in virtutea rolului sau de „a veghea la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice” (art. 80, al. 2 din Constitutie). Pentru ca decizia Curtii Constitutionale ii incalca D-nei. Kovesi un drept constitutional: acela de a ataca hotararea sau decizia la Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu atat mai mult cu cat Constitutia stipuleaza clar la art. 126 privind instantele judecatoresti, al. 1:

” (1) Justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite prin lege”

Deci Justitia nu se realizeaza prin hotararile Curtii Constitutionale, iar „solutionarea conflictelor juridice de natura constitutionala” (art. 146, al. e) trebuie sa tina cont de art. 126, al.1, puterea CCR fiind marginita de acest articol. Altminteri, spre exemplu, Curtea Constitutionala ar avea o putere nelimitata, interpretand dupa bunul plac, dupa cum doreste Constitutia si dand orice fel de hotarari care sunt „general obligatorii”. Or, lucrurile nu stau asa, iar hotararea Curtii Constitutionale intra in conflict constitutional cu art. 134 si cu art. 126 din Constitutie.

Parerea mea este ca Presedintele ar trebui sa notifice Curtea Constitutionala in legatura cu astfel de aspecte, in conformitate cu Rolul Presedintelui, prevazut de Constitutie in art. 80, si sa ceara Curtii sa corecteze decizia gresita pe care a luat-o si a publicat-o in Monitorul Oficial. De asemenea, Presedintele ar trebui neaparat sa verifice daca decizia CCR nu contravine Integrarii Euroatlantice – Titlul VI din Constitutie.

Recapituland, decizia Curtii Constitutionale are urmatoarele carente:

 – prin aceasta CCR se substituie CSM;

 – are loc un abuz constitutional;

 – i se incalca in mod flagrant niste drepturi constitutionale Laurei Codruta Kovesi, neputand sa atace demiterea sa din functia de Procuror-Sef al DNA. Pentru acest lucru Laura Codruta Kovesi ar putea da Romania in judecata la CEDO pentru ca, prin decizia nedreapta a CCR (caci nu prin CCR se realizeaza justitia in Romania, conform Constitutiei), i se incalca dreptul fundamental de a ataca sau a avea posibilitatea de a gasi cai de atac (stipulat in Constitutia Romaniei) impotriva unei anumite decizii, data de CCR, de revocare din functie.

In mod clar se vede ca nu se doreste altceva decat izgonirea ei de la sefia DNA. Nici n-are importanta daca in mod drept, pe dreptate, sau in mod nedrept, pe nedreptate. Ci ca asa vor unii, asa spun anumite interese. Iar Presedintele, prin rolul sau, TREBUIE SA SE IMPLICE MAI MULT tinand cont de art. 80, al 2. din Constitutie care, printre altele, arata: ca „vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice„. Or, CSM, conform Titlului III din Constitutie, face parte din aceste autoritati publice, in acest caz e vorba despre Autoritatea judecatoareasca (cap. VI). Iar daca „vegheaza la respectarea Constitutiei”, atunci are datoria de a semnala eventuale derapaje si greseli din partea CCR si de a lua masuri. Presedintele nu poate sa dea afara un om care nu ar avea posibilitatea sa se apere, incalcandu-i-se acest drept printr-o decizie abuziva a CCR. In Romania e ilegal asa ceva! Si cred ca Dl. Tudorel Toader stie foarte bine lucrul asta. Nu dumnealui era indrituit s-o judece pe D-na. Kovesi si activitatea dumneaei in functia de Procuror-Sef al DNA. Art. 134 din Constitutie pune o limita autoritatii ministrului Justitiei, de care vorbeste art. 132, al.1:

„Procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului Justitiei”

Limita pe care o pune ministrului Justitiei art. 134 este ca acesta nu poate sa judece un procuror si nici nu poate sa-i incalce dreptul de a ataca o decizie impotriva sa, in materie disciplinara.

Corectarea deciziei CCR mi se pare un lucru esential. Si in continuare trebuie ca Presedintele sa-si „exercite functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate”. Insa trebuie inteles ca aceasta mediere de care dispune Presedintele nu inseamna ca Presedintele sa se amestece in treburile Justitiei pentru a influenta rezultatele unor decizii judecatoresti. Intrucat s-ar incalca principiul separatiei puterilor in stat si independenta Justitiei. Insa Presedintele ar trebui sa invite la o masa rotunda, la Cotroceni, Puterea si Opozitia spre a sta la o discutie privind DNA, D-na. Kovesi, complexul de interese in aceasta problema, incluzand aici si pozitia partenerilor nostri strategici, SUA si UE, din care facem parte. Pot fi mai multe runde de intalniri, desigur. Pot fi invitati si reprezentanti ai societatii civile, ai diverselor ONG-uri, deoarece dialogul si intelegerea buna a chestiunilor e un lucru esential pentru ca treburile sa mearga bine. Presedintele are acest drept constitutional si ar fi bine sa si-l exercite.

In final as dori sa amintesc ce spune, prntre altele, Constitutia la art. 148 – Integrarea in Uniunea Europeana pentru a intelege ca nu se pot face legi, spre exemplu ale Justitiei, cum vrei. Iata ce arata al. 2 si al. 4, din art. 148:

„(2) Ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea actului de aderare.

(3) Parlamentul, Presedintele Romaniei, Guvernul si autoritatea judecatoreasca garanteaza aducerea la indeplinire a obligatiilor rezultate din actul aderarii si din prevederile alineatului (2)”

Si eu cred ca trebuie sa ne reamintim ca aderarea noastra la NATO si UE inseamna aderarea la o comunitate de valori. Inclusiv NATO pune accent pe valorile comune ale tarilor membre. Iar Presedintele, al carui rol este si acela de a „veghea la respectarea Constitutiei”, trebuie sa tina cont de aceste lucruri.

iunie 19, 2018 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 13 comentarii