Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Viorele, tata, stai in banca ta, ca asa e bine!

Cu cea mai mare parere de rau TREBUIE sa critic prestatia sub ORICE CRITICA a lui Viorel Catarama in Jocurile de Putere ale lui Rares Bogdan.

Dl. Catarama este intr-o campanie interna in PNL pentru ca doreste sa fie ales presedintele acestui partid. Pana aici totul e foarte bine. Insa ceea ce au putut vedea telespectatorii a fost un VERITABIL DEZASTRU de imagine care ii face rau nu doar D-lui. Catarama, dar IN PRIMUL RAND PARTIDULUI, PNL-ULUI!!.

Dl. Catarama a aparut in fata publicului nu atat ca un liberal instruit ci ca un veritabil gauleiter care doreste sa impuna natiunii ideile dumnealui, fara a tine cont de Constitutie sau de vreo lege din tara asta. Imi pare rau ca trebuie sa folosesc cuvinte tari, nu-mi face absolut nicio placere, dar cu asa ceva a semanat.

In al doilea rand a iesit pregnant in evidenta tupeul extraordinar de care dadea dovada personajul, batandu-se cu pumnul in piept ca „Eu sunt Dreapta!!”, de parca dansul a privatizat Dreapta politica ce e acum in proprietatea domniei sale. Dupa care domnia sa s-a lansat intr-un lung speech prin care ne invata cum e cu munca. Intr-adevar ma intreb si eu si nu doar eu cum a reusit Dl. Catarama, care acum e cat se poate de generos in invataturi si sfaturi, sa devina din economist la Tehnoforestexport (1984) si Director pentru Europa de Est al firmei BELCO – Belgia la Camera de Comerţ şi Industrie a României (1987) prosperul om de afaceri de astazi, cu atat mai mult cu cat ar trebui amintit si scandalul SAFI, care a ruinat o multime de oameni, si in care erau implicati mai multi lideri PNL, printre care si Dl. Catarama. Poate, cine stie, ne va povesti, daca dansul nu doreste sa ne impartaseasca din vasta sa experienta, DNA povestea sa de succes, eu dorindu-i anticipat succes D-lui. Catarama sa nu ajunga cumva pe la parnaie!!

Dl. Catarama clama ca omul trebuie sa munceasca 16-18 ore pe zi, in loc sa stea la carciuma. D-le. Catarama, Dvs. nu credeti ca un om mai trebuie sa si citeasca, mai trebuie sa mearga la un spectacol, trebuie sa se relaxeze? Si aici se vede din nou abordarea jignitoare la adresa acestui popor, care e vazut sprijinind carciuma in loc sa munceasca 16-18 ore pe zi. Tupeul si obraznicia acestui personaj ating niste cote everestice. Cu atat mai mult cu cat acest individ indeamna pe fata la incalcarea legii si a Constitutiei tarii, ca asta inseamna ceea ce afirma. De asemenea e cat se poate de socant ceea ce a afirmat ca sa lasam criticile si obiectiunile la adresa lui Isarescu si sa punem mana sa ne spetim muncind!! Cu alte cuvinte, Dl. Catarama il exonereaza pe Mugur Isarescu de orice raspundere cu privire la comportarea BNR in perioada crizei, prin actiuni care au agravat criza economica in Romania!!!

S-a ajuns apoi la discutia privind Invatamantul si Sanatatea. As vrea sa spun, mai intai, ca, cel putin la noi, toata lumea abordeaza subiectul legat de Invatamant si Sanatate, de privatizare in domeniu si lucruri conexe cu aceasta, dar nimeni nu pune problema privatizarii intreprinderilor de stat cu pierderi uriase, cu atat mai mult cu cat in perioada 2004-2009 s-au angajat 500.000 de oameni la stat, numarul functionarilor publici crescand de la 900.000, cat a lasat guvernarea Nastase, la 1.400.000 de oameni. Or, eu n-am cunostinta ca dupa 2004 sa se fi facut scoli noi, spitale noi fata de perioada sa zicem a guvernarii Nastase.

Care e viziunea D-lui. Catarama privind Invatamantul si Sanatatea? Trebuie, spunea, facuta privatizarea. Si la intrebarea  cum ar trebui sa se desfasoare acest lucru, auziti ce raspunde Catarama: scolile si spitalele trebuie facute societati pe actiuni si apoi listate la Bursa !! Iar dupa pauza publicitara, Dl. Catarama de colo: „poate nu le stie Viorel Catarama pe toate, dar vor lucra specialisti, procesul va dura 4-5 ani”. D-le. Catarama, sunteti intr-o campanie electorala interna in partid – MORAL ar fi fost sa va edificati asupra problemei si apoi sa vorbiti de privatizari in Invatamant si Sanatate. Se vede de la o posta ca Dvs. nici nu aveti habar de astfel de lucruri iar in legatura cu specialistii stau si ma intreb: ce facem, ne intoarcem la cei 15.000 de specialisti?

In al doilea rand, Viorel Catarama cred ca nu-si da seama ca nici ideologic nu e pregatit cum trebuie. Unde se spune in ideologia liberalismului clasic ca cetateanul trebuie sa-si creasca copilul dupa cum ii dicteaza statul sau un gauleiter oarecare? Auziti la Dl. Catarama „filozofie liberala”, cu ghilimelele de rigoare, fireste: nu muncesc, stau in carciumi si toarna la plozi ca pe urma sa intre pe ajutoare de stat ca sa aiba din ce bea in continuare; si atunci STATUL trebuie sa-i decada din drepturi pe acesti parinti si sa-i ia pe copii ca sa-i creasca. D-le. Catarama, filozofia asta mie mi se pare asemanatoare cu cea nazista, ca liberala in niciun caz NU E!! In orice caz, o filozofie axata pe stat si etatista, nu una liberala.

Apoi Dl. Catarama „ne invata” cum e cu morala crestina, „indiferent de cum se numeste religia: ortodox, protestant, catolic etc”. D-le. Catarama, vad „ca stii” multe lucruri – ma mir ca nu ne-am gandit sa te propunem membru al Academiei! 🙂 😆 Deci „marele expert” in morala crestina – care, printre altele fie zis, e suspect ca a ruinat niste oameni atunci cu SAFI 😉 – ne spune in felul urmator: daca un copil nu poate sa-si intretina parintele batran, acesta, daca e sarac, isi poate pune locuinta intr-un fond in contul asigurarii de sanatate. In primul rand trebuie spus ca asa ceva INCALCA DREPTUL DE PROPRIETATE, GARANTAT PRIN CONSTITUTIE (iar liberalii stiu ca s-au zbatut mult pentru acest lucru). In al doilea rand, Viorele, asa ca-ntre noi, ce afecere mai e si asta, ca aia cu SAFI? Vrei acum sa ruinezi niste oameni batrani si sa-i lasi pe drumuri? 😉

Viorele, eu de asta spun, politica e grea pentru tine. Margineste-te la fabrica ta de mobila ca e mai bine asa!

Mai 12, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 16 comentarii

Contradictii, contraste…

Traim intr-o lume in care, cel putin actualmente, astfel de lucruri – contradictiile si contrastele – apar si se manifesta cu pregnanta.

*

In UE – contradictia: national – european. Este un lucru ce nu a putut fi solutionat inca si constituie una din marile contradictii ale Uniunii Europene. Pentru ca inclusiv armonizarea legislatiei, a standardelor, a politicilor, a intereselor tarilor membre sunt marcate de aceasta contradictie. Care creeaza un conflict evident in Europa de azi. Este adevarat ca acest conflict nu se manifesta, totusi, printr-un razboi. Dar sa ne gandim la Brexit, sa ne gandim la fortele politice populiste si eurosceptice din UE, care dau atata bataie de cap azi celor moderati si care sustin Proiectul European. Conflict nu inseamna neaparat razboi. Nu avem un razboi in Europa, asta nu inseamna ca nu avem un conflict, o situatie conflictuala – de exemplu putem sa ne uitam la pozitia tarilor din Grupul de la Visegrad.

Conflictul asta incepe sa devina evident.

Moneda unica, euro, s-a dorit a fi un fel de guma sau burete cu care sa se poata sterge nu doar aceasta contradictie, dar si diferentele dintre state, pentru ca Europa este eterogena. Iata ca s-a ajuns la un impas, spun unii. Sigur, situatia era anticipata de mai demult – am scris si pe blog despre ce spunea marele economist american Milton Friedman inca din 2003 despre euro, dar si punctul de vedere al altui mare economist american, Paul Krugman. Iar in legatura cu criza datoriilor statelor membre ale UE, v-as recomanda sa (re)cititi acest articol mai vechi. Iar aceasta situatie in care s-a ajuns ma duce cu gandul ca si din acest punct de vedere – al Uniunii Monetare Europene – avem de fapt un conflict in Europa, intre tarile membre UE, desi toata lumea, nu-i asa, declara contrariu.

*

Unde am putea incadra UE, proiectul european? E un proiect de Stanga sau unul ce ar apartine Dreptei? Interesant este ca Stanga a imbratisat acest proiect si cred ca mai mult decat Dreapta europeana… Cel putin asa mi se pare, dar evenimentele recente par a-mi da dreptate…

*

Se putea citi zilele trecute pe burtiera unei televiziuni de stiri ca Donald Trump e bucuros pentru faptul ca UK iese din Uniunea Europeana. Sincer, ca le place unora sau nu, n-am vazut o asemenea atitudine la Vladimir Putin. Jean-Claude Juncker i-a raspuns lui Trump ca vom sustine si noi independenta unor state din SUA… Texas, Ohio…

*

Totusi, SUA a cerut aliatilor ca sa aduca bugetul pentru Aparare al fiecarui stat membru la 2% din PIB. Jens Stoltenberg a pledat pentru acelasi lucru. Cand sefii unei asemenea organizatii cer un astfel de lucru, inseamna, cred, ca ei stiu ceva. De fapt, majorarea bugetului pentru Aparare al statelor membre s-a discutat de mai multa vreme, inclusiv pe vremea Presedintelui Obama, dar, daca nu ma insel, si in cadrul celor mai recente Summituri NATO.

Numai Germania are ceva de comentat. Ba, ca 2% din PIB e nerealist, ba ca ei si-au propus, de fapt, sa ajunga la 2% din PIB, dar asta pana in 2024. Este uluitor cum aceasta tara, care a fost apararata decenii de-a randul de catre SUA si care, in prezent, la cererea justificata a americanilor nu aloca nici macar 2% din PIB pentru Aparare, face niste ifose si nazuri demne de o cauza mai buna. Pana la urma te intrebi ce urmareste aceasta tara, Germania…

*

Contradictia dintre protectionism si economia de piata…

*

Sunt si alte contradictii… Spre exemplu, se manifesta la noi (si nu numai!!) inca si acum, la 27 de ani de la caderea comunismului, contradictia stat-privat.

A iesit fermecatoarea doamna Andreea Paul in apararea societatii Oltchim Rm. Valcea. Pe scurt, nu era de acord cu privatizarea acesteia, desi, trebuie sa recunosc, n-am inteles prea bine: nu e de acord cu privatizarea sau nu e de acord cu modul in care actuala Putere doreste s-o privatizeze. Interesant este ca D-na. Andreea Paul nu a vorbit deloc despre pierderile si datoriile inregistrate de respectiva companie unde, din cate inteleg, statul mai este inca actionar majoritar – v. aici si aici. Interesant este ca, in loc sa-si puna problema unei privatizari reusite, ea era total impotriva privatizarii, sugerand ca ar fi trebuit sa platim noi, din taxe si impozite, sustinerea financiara a respectivei intreprinderi.

De ce? Pentru salvarea brandului. Si a dat exemplu ca in Vest, in tari in care statul are un pachet minoritar de actiuni la o intreprindere, statul s-a implicat activ in salvarea acesteia – exemplul pe care l-a dat a fost Volkswagen, salvandu-se astfel celebrul brand german. D-na. Andreea Paul spunea ca, altminteri, vom ajunge sa nu mai avem niciun brand romanesc, o societate precum Farmec ar fi nevoita sa cumpere materie prima din exterior si ca privatizarea ar insemna somaj.

Cu alte cuvinte, salvarea brandului si somajul rezultat in urma privatizarii, fac inorportuna privatizarea respectivei societati comerciale.

Iar in felul acesta, banuiesc, gandesc destui dintre economistii nostri, fara sa-si puna problema ca, in felul acesta actionand, nu maresti nici competitivitatea, nici performantele intreprinderii, iar pierderile uriase pe care astfel de societati le produc le suportam tot noi, fara niciun folos pentru societate. Folos ar aduce doar o privatizare reusita, chiar daca, in urma acesteia, ar rezulta somaj, dar ar putea relansa respectiva intreprindere.

*

La noi, contradictia stat-privat are numeroase forme de manifestare si mai toate in favoarea statului si in defavoarea sectorului privat. Spre exemplu, cum altfel s-ar putea explica angajarea, in perioada 2004-2009, a unui numar de 500.000 de functionari publici la stat, sporind numarul lor de la 900.000 – numarul maxim sustenabil de catre statul roman, cat a lasat Guvernul Nastase – la 1.400.000, avand in prezent inca in jur de 1.200.000 de angajati la stat.

Ceea ce avem acum, din punct de vedere politic: PSD-ALDE e la Putere. Te astepti ca un partid social-democrat sa fie mai etatist. Ei vor infiintarea a 19 firme de stat in subordinea Primariei Bucuresti… In campania electorala s-au promis cresteri fabuloase de salarii, la stat, desigur. Spitale, de stat, desigur, intinse pe 80 de hectare, mariri ametitoare de salarii in Sanatate. Acum nu mai sunt bani si se maresc intr-un mod amenintator si ingrijorator deficitele (al balantei comerciale, bugetar).

*

Si interesant e ca cel mai mult se fura de la stat… De fapt DE ACOLO se si fura!!!!

*

Octav Bjoza – ca de ce tot copiii lor prin functii gras platite la stat, in conducere. Cred ca s-ar putea face o legatura cu ce spuneam mai sus, cu faptul ca, in aceasta contradictie evidenta stat-privat, de la noi, predomina inca statul, nu privatul. Adica aceasta contradictie e rezolvata in favoarea statului – nu spun si a cetateanului – nu in favoarea privatului.

*

Nu s-a explicat niciodata la modul extrem de clar opiniei publice din Romania doua lucruri:

1). De ce la 10 ani de la aderare, avem zero absorbtie la fondurile europene. Corina Cretu aproape ca plangea la Jocurile de Putere ale lui Rares Bogdan.

2). De ce nu se mai fac drumuri in Romania? Ma uitam la pozele date la televizor de la accidentul suferit de Dl. Lucian Isar (ii doresc multa sanatate si insanatosire grabnica!!): un drum sinuos, dar numai cu doua benzi pe care trec atat turisme, dar si camioane de gabarit mare.

La aceste doua intrebari, un raspuns clar n-am auzit. Spre exemplu, la prima intrebare D-na Cretu ar fi trebuit sa recunoasca  in mod deschis ca PSD a dat-o-n bara. In campanie, Ana Birchall il critica de zor pe Ghinea. Si acum se vede ca ei nu sunt in stare nici macae de cat a facut Ghinea. Si, desigur, motivari de genul ca nu stiu ce instutuie nu e acreditata, ca nu stiu ce e legat de IT si tot felul de explicatii de genul asta, nu mai conving pe nimeni.

Problema este urmatoarea: de ce la 10 ani de la aderarea in UE, Romania nu are puse bine la punct mecanismele necesare pentru aabsorbtia in proportie de 100% a fondurilor europene?

*

Elena Udrea a fost condamnata la 6 ani inchisoare in Dosarul „Gala Bute” – v. aici, Elena Udrea a spus de la bun inceput ca sentinta e un abuz, dar si aici cine ii ia apararea Elenei Udrea!!! 😉

Gandindu-ma si la Sebi Ghita, eu cred, mi se pare, ca avem o contradictie in interiorul Sistemului de la noi.

Caci, stau si ma intreb, cum a putut ajunge Elena Udrea ce a ajuns? Si nu ma refer doar la functia de ministru pe care a detinut-o, intr-un minister precum Dezvoltarea Regionala unde se invart multi bani, dar si la faptul ca ea era reprezentanta lui Traian Basescu in politica romaneasca – omul care-i furniza Presedintelui tarii informatii la cald din lumea politica de la noi si despre oamenii politici. Elena Udrea ii cunoastea, cunoastea si ce se intampla la varful SRI. Greu de spus cat anume cunostea…?

Dar nu pentru faptul ca stia prea multe a fost condamnata?

Ea a negat cu vehementa ca ar fi fost vinovata, Basescu i-a sarit in aparare cum era de asteptat. Din cate am inteles eu de la Basescu, sub ea era o coruptie foarte mare, la nivel national, in ministerul pe care il conducea, lucru sesizat de SRI. Si ca ea a luat masuri – dari afara, sanctiuni – dar nu ar fi fost obligatia ei sa anunte DNA – trebuia s-o faca SRI.

Cat stia Elena Udrea si, mai ales, ce anume?

Din cate stiu, informatiile clasificate, unele dintre ele, se tin la secret timp de 30 de ani. Initial, se vorbea, pe surse, desigur, dar si speculatii, ca o paste o pedeapsa de 21 de ani. A luat doar 6 ani, o cincime din 30…

Ar rezulta, dupa acest rationament, ca:

O cincime din cat stie Elena Udrea sunt informatii clasificate strict secret…

*

Insa ar mai fi un lucru de evidentiat: Elena Udrea a ajuns unde a ajuns, promovata fiind de Sistem. In Romania nu prea ai cum sa ajungi intr-o functie in stat altfel, fara sa treci prin furciile caudine ale verificarii Serviciilor si fara sa fii, in consecinta, acceptat de Sistem.

Elena Udrea a fost acceptata de Sistem. A fost acceptata ca sa fie in anturajul Presedintelui, avand acces la informatii valoroase din zona Puterii, inclusiv informatii externe.

Si iata ca, intr-u final, nu-i asa, apoteotic, tot Sistemul a infundat-o!!

Si asta in conditiile in care Sistemul ar fi putut s-o lase in pace, sa-i ofere o portita de scapare. Dar e vorba de prima instanta, asa ca sa vedem ce se va mai intampla…

*

Colaboratorii au primit cu suspendare, numai ea si Obreja cu executare…

*

Fara indoiala ca acolo unde nu avem contradictii si constraste sau nu trebuie sa avem asa ceva, avem in schimb, controverse. Ultima de acest gen a fost: trebuie sau nu revocati din functie procurorul general, Augustin Lazar, si sefa DNA, Laura Codruta Kovesi?

Despre acest subiect puteti citi mai multe aici.

Poate singura problema care ar fi e ca raspunsul la intrebarea de mai sus nu putea fi decat unul singur: NU trebuie sa fie revocati din functie.

De pilda, atata vreme cat Laura Codruta Kovesi are un sprijin direct din partea SUA, a Departamentului de Stat, a domnului ambasador Hans Klemm, e extrem de clar ca ea nu trebuie sa fie revocata din functie. Chiar daca i se face amenintator cu degetul:

„Rezultatele negative pe linia acestei raportari pot repune in discutie in viitor, in raport de faptele constatate, oportunitatea revocarii conducatorilor institutiilor vizate ori a altor masuri institutionale, in conformitate cu Constitutia si legea” (sursa HotNews, evidentiata mai sus).

Insa e foarte clar ca nu doar factorul extern conteaza, iar Laura Codruta Kovesi e doar o parte a Sistemului aflat in contradictie cu sine insusi. Pentru ca in Sistem sunt lupte intestine pe tema asta si nu tot Sistemul e de partea Lulutzei. Cel putin asa am impresia…

Totusi, remarcam aceasta contradictie, cred, evidenta dintre PSD-ALDE pe de o parte si DNA, dar am putea sa luam si o sfera mai ampla – de pilda Justitia, pe de alta parte. Pe terenul atat de favorizator pentru coruptie al Statului.

Poza Saptamanii!!

Donald Trump and Mike Flynn

Fara indoiala ca una din cele mai mari contradictii ale lumii postbelice a fost si ramane cea dintre SUA si Rusia, mostenitoarea fostei URSS.

Legaturile obscure ale Gen. Flynn cu Rusia pareau ca sunt in concordanta cu declaratiile D-lui. Trump si anume ca „e un lucru bun sa ai relatii bune cu Rusia”. Dl. Flynn fusese ales de catre Presedintele Trump in functia de Consilier pe Chestiuni de Securitate Nationala. Dupa care, nu dupa multa vreme, a iesit Sean Spicer, Secretarul de Presa al Casei Albe, sa anunte ca „[…] a level of trust between the President and General Flynn had eroded to the point where he felt he had to make a change […]” – „nivelul de incredere intre Presedinte si Generalul Flynn s-a erodat pana la punctul in care el a simtit nevoia sa faca o schimbare”.

Interesant este ca toate punctele tari si ascutite din campania electorala, incep sa se domoleasca. Pana la urma, SUA s-a inteles si cu Coreea de Sud si Japonia in privinta apararii comune in fata Coreei de Nord. Chestiunea cu „taxa de protectie” a fost lasata mai moale iar NATO nu mai e deloc o organizatie „obsoleta”. Pana la urma, in urma vizitei D-lui. Rex Tillerson la Pekin, descoperim ca relatiile dintre SUA si China sunt cat se poate de bune si ca in ciuda clamarii unui conservatorism inflexibil, ajungem pana la urma la o concluzie mult mai mladioasa: ca SUA si UE au, de fapt, acelasi set de valori, comun – iata doua articole revelatoare in acest sens: aici si aici.

Face impresia ca Trump, cel pe care il stiam in campania electorala, nu mai are nimic comun cu institutia pe care acum o reprezinta – Casa Alba – deci cu Trump, cel de azi, de la Casa Alba.

Iar in ceea ce priveste relatiile bune cu Rusia, D-na. Merkel spune ca „nu va ceda in lupta pentru o relatie buna cu Moscova”. Ce se poate intelege dintr-o asemenea sintagma? Ca, de fapt, nimeni „nu va ceda”, nu-i asa, pentru o relatie buna cu Moscova. Evident, fiecare poate intelege ceea ce doreste…

Aprilie 1, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Pentru o Europa unita!

Inainte de a ne apuca sa dam solutii referitoare la Uniunea Europeana, cred ca ar trebui sa ne intrebam mai intai ce inseamna aceasta pentru noi. Si nu doar pentru noi, romanii. Ci pentru intreaga Europa de Est, scapata de curand din universul carceral al comunismului.

Si vom constata ca lucrurile nu se reduc doar la aspectul strict economic. Departe de mine de a neglija acest aspect, deosebit de important, recunosc. Dar e vorba si de altceva mult mai subtil: de valori. Este vorba de setul de valori occidental, capabil sa modernizeze tarile noastre, sa le puna pe un fagas normal, in stare sa asigure stabilitate, prosperitate, intr-un cuvant spus: dezvoltare. Este vorba, in principal, despre democratie, libertate, drepturile omului, anticoruptie, stat de drept, economie de piata, libera circulatie. De aceea Uniunea Europeana are o importanta covarsitoare si de aceea nu e de dorit sa se transforme intr-o Europa cu mai multe viteze. Pentru ca o astfel de Europa ar aduce cu sine o dezangajare de la aceste valori modernizatoare. Iar o prabusire a Uniunii Europene ar fi chiar o catastrofa geopolitica, cu consecinte dintre cele mai negative pentru tarile din Est. Le-ar intoarce catre subdezvoltare, intr-un peisaj economic si social in care ar inflori coruptia si oligarhia, slabind statele si aducand mari nemultumiri populatiei, urmate de grave tulburari sociale.

Derapajele care se constata in prezent in Romania, Polonia, Ungaria, ca sa dau cateva exemple, se pot remedia intr-o Europa Unita care apara ceea ce am numit mai sus setul de valori occidental. Cum ar fi fara aceste valori? Raspunsul e destul de simplu: n-avem decat sa ne uitam la Republica Moldova, unde intalnim Dodoni si Plahotniuci. Nu cred ca ne dorim o asemenea societate. Dar poate si mai bine e sa ne uitam la derapajele din Romania, unde cel mai mare partid al tarii – PSD – e condus de un baron local, condamnat penal cu suspendare, dar cu ambitii de prim-ministru si care isi infeudeaza Guvernul in interese mai mult personale. Cu ordonante treispe-paispe date in miez de noapte. Cu un un Program plin de promisiuni nerealiste si nesustenabile, la fel ca si maririle de salarii in sectorul de stat si infiintarea de 19 firme de stat in subordinea Primariei Capitalei. Sa ne gandim si cum era pana nu demult, cand aveam in Guvern foarte multi ministri penali, sa ne gandim la primari penali si parlamentari penali – asta ar insemna o dezangajare de la valorile Uniunii Europene.

Astfel de pericole pandesc inca toate tarile din Europa de Est, foste comuniste. Iar marea lor problema este ca nu pot face fata singure unor astfel de provocari. Nimeni nu spune ca modernizarea acestor tari e un lucru facil, care se poate realiza foarte repede. Dar procesul de modernizare trebuie continuat, si doar Uniunea Europeana, cu valorile ei, poate asigura acest lucru. Derapajele de la statul de drept din Romania si Polonia arata cu prisosinta ca tarile din Est nu pot face inca fata singure unor pericole de genul asta. Pe de alta parte, situatia nu e clara nici in Occident, unde forte populiste si eurosceptice incearca subminarea valorilor statului de drept si trimiterea Europei intr-o perioada revoluta si periculoasa, putand pune in pericol chiar pacea.

De aceea salut pozitia exprimata de Dl. Iohannis la Summitul Consiliului European de primavara de la Bruxelles. Fara indoiala, pozitia exprimata de Presedinte, desi oarecum vaga – „o uniune Europeana unita si puternica” -, este de preferat oricaror alte scenarii si e in interesul nu doar al Romaniei, dar si, dupa parerea mea, al tuturor tarilor din Europa de Est. Sigur, cele cinci scenarii propuse de Dl. Jean-Claude Juncker se vor discuta in continuare. Dar ideea centrala ar trebui sa fie cea exprimata de Dl. Iohannis. Pentru ca o Europa in „cercuri concentrice” sau a „mai multor viteze” poate sa conduca la scindarea Europei, desi Dl. Juncker a declarat ca nu a avut in vedere si nu se urmareste acest lucru si nici crearea unor noi linii de demarcatie in Europa. Pericolul, legat de astfel de scenarii, totusi exista. Si de aceea pozitia exprimata de Dl. Iohannis este salutara.

In Istorie, modernizarea Romaniei nu a fost un lucru usor, realizat cu putine eforturi. Insa trebuie sa spunem ca aceasta modernizare a fost in stransa conexiune cu Europa de Vest. E valabil nu doar pentru Romania. Statul modern roman nu ar fi fost posibil fara valorile occidentale. Nici dezvoltarea tarii. Civilizatia si prosperitatea nu s-ar fi asezat pe meleagurile noastre fara aceste valori. Din pacate, constatam acum un recul, dar situatia, cum am spus, poate fi depasita. Lucrurile se petrec, din pacate, in felul acesta si datorita unei slabiri (de moment) a Uniunii Europene – de aici si scenariile actuale propuse de Dl. Juncker. Insa UE are capacitatea de a depasi aceste probleme cu succes. O Uniune mai slaba le-ar acutiza. Inutil.

Cam cum ar arata Romania fara Uniunea Europeana? Puteti sa va dati seama si din evenimentul cand preotii, la semnalul Prefericitului Parinte Daniel, i-au cantat lui Liviu Dragnea „Vrednic este!”. Sau cum, in 2015, in timpul unei slujbe la Biserica Armeneasca din Pitesti, un copil i-a sarutat picioarele presedintelui Consiliului Judetean Arges. Comentariile sunt de prisos. Nu cred ca ne dorim sa arate in felul acesta tara noastra. De aceea setul de valori occidental este esential pentru modernizare, stabilitate si prosperitate. Nimeni nu are nimic cu Biserica, dar este inadmisibil sa vedem cum Biserica se transforma intr-un vehicul electoral prin astfel de practici de linguseala, servilism si slugarnicie fata de anumiti lideri politici. Prin asemenea ploconeli care nu-si au rostul. Deci iata cum ar fi o Romanie fara Uniunea Europeana – una a obsecviozitatii. Care ne scoate din randul tarilor civilizate si ne ingroapa in mizerie! Repet, nimeni nu are ceva impotriva Bisericii, impotriva credinciosilor sau a preotilor cinstiti care-si fac datoria in mod cinstit. Dar asta e una, dar a promova in societate lingusirea si slugarnicia e cu totul altceva. I-au cantat lui Dragnea de parca l-ar fi hirotonit preot. Evident ca excesele acestea nu folosesc nimanui. Iar chestia cu copilul care pupa picioarele presedintelui CJ – cred ca l-ar fi facut invidios si pe Kim Jong-un.

Ca sa ne dam seama cum ar arata Romania fara UE, sa citim cu atentie articolul de mai jos:

Ziare.com

Ancheta DNA: Chef al tineretului PSD in Poiana Brasov organizat de un director de la Transporturi pe banii statului, cu semnaturi false

Se arata ca:

Zeci de studenti de la Universitatea din Pitesti au reprezentat acoperirea unui director din Ministerul Tineretului, trimis in judecata recent pentru coruptie, care s-ar fi folosit de datele lor personale pentru a deconta cheltuielile unei tabere tabere a organizatiei Arges a Tineretului Social-Democrat (TSD).

Procurorii s-au sesizat din oficiu in acest caz, mai ales ca pe o retea de socializare au aparut poze de la tabara politica, potrivit Digi 24.

DNA a cerut listele cu participanti de la ministerul Tineretului si i-au convocat la audieri pe cei 30 de studenti care, in acte, au mers la Poiana Brasov la un seminar despre protectia mediului.

„Toti martorii au declarat ca nu au participat la nicio activitate la Poiana Brasov in perioada mentionata si nu si-au recunoscut semnaturile de pe lista de participare, diagrama de cazare sau pontajul de masa”, potrivit dosarului.

Fostul oficial in cauza e Cristian Mircea Melesteu. In 2013, in calitate de director al Directiei Programe si Activitati pentru Studenti din cadrul Ministerului Tineretului si Sportului, „cu incalcarea atributiilor de serviciu si sub pretextul desfasurarii proiectului studentesc ED-ECO Sport”, acesta a contribuit la organizarea unei tabere politice de dezvoltare personala si leadership pentru organizatia de tineret a unui partid politic, potrivit unui comunicat al DNA.

Formatiunea in cauza e TSD, iar intalnirea a avut loc la doua hoteluri din Poiana Brasov ce se afla in administrarea Complexului Sportiv National (C.S.N.) Poiana Brasov.

Toate cheltuielile de cazare si masa ale celor 102 de participanti, conform diagramelor de cazare, in cuantum de 14.000 lei, destinate desfasurarii proiectului respectiv, in perioada 22 – 24 noiembrie 2013, au fost suportate din fondurile publice gestionate de catre Ministerul Tineretului si Sportului, suma ce constituie totodata un folos necuvenit pentru formatiunea politica, potrivit DNA.

Procurorii mai arata ca o mare parte dintre persoanele care figurau pe lista de participare la acel proiect sunt studenti ai unei facultati din Pitesti care nu au participat la acel eveniment decat pe hartie.

Melesteu a avut complici. DNA precizeazaca, in vederea decontarii proiectului studentesc, „inculpata Georgiana Draghici a solicitat o lista cu date ale unor studenti ai Universitatii Pitesti, ale caror semnaturi au fost falsificate pe lista reprezentand participantii fictivi la proiectul Ed Eco Sport”.

Diagrama de cazare si pontajul de masa au fost avute in vedere de functionari ai MTS, care au avizat plata, fara a avea cunostinta de caracterul fictiv al acestora, se arata in dosarul trimis in instanta.

In aceeasi perioada si in baza aceleiasi rezolutii infractionale, Doru Balasoiu, la solicitarea iGoergianei Draghici, a falsificat semnaturile unor studenti ai facultatii din Pitesti, care apar pe lista participantilor fictivi la proiectul studentesc Ed Eco Sport, pe diagrama de cazare si pontajul de masa.

Ministerul Tineretului si Sportului Ministerul Tineretului si Sportului s-a constituit parte civila in cauza cu 14.000 lei, arata DNA, reprezentand suma achitata pentru cheltuielile de cazare si masa ale participantilor la tabara politica, iar C.S.N. Poiana Brasov s-a constituit parte civila in cauza cu 7.889 lei, reprezentand suma neincasata de C.S.N. Poiana Brasov prin neaplicarea tarifelor de cazare si masa pentru terti.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bucuresti cu propunerea de a se mentine masura asiguratorie dispusa in cauza.”

Si sa ne gandim ce ar insemna generalizarea si nesanctionarea in niciun fel, sub nicio forma a unor astfel de practici.

De asemenea ar trebui sa ne intrebam daca avem o clasa politica europeana. Nu ar trebui sa ne mire o asemenea intrebare. Si in trecut politicienii romani de mare prestigiu, cei care au contribuit la Unirea Principatelor si la Marea Unire, au fost nu doar oameni care au avut stranse legaturi cu Occidentul, dar si oameni acceptati in marile cancelarii occidentale. Si nu oricine si orice se accepta in marea politica. Spre exemplu, din pacate, avem la conducerea PSD, cel mai mare partid politic din Romania, un om ca Liviu Dragnea, condamnat penal cu suspendare, din care cauza nu poate fi premier, dar, de fapt, el conduce Guvernul. Acum Liviu Dragnea vrea si acces la informatii clasificate, desi legea nu-i da dreptul – nu-i nimic, schimbam legea! Astfel de oameni, astfel de lucruri, astfel de practici nu se accepta. Iar cand spun ca nu sunt acceptabile, inseamna nu doar ca nu folosesc tarii, dar ca sunt si daunatoare ei. PSD ar fi putut sa puna un om inteligent si fara probleme penale in fruntea sa. N-au facut-o. L-au avut pe Ponta cu probleme penale, acum pe Dragnea. Marea problema este ca sunt la Putere, ditamai partid de guvernamant. Partenerul de coalitie – ALDE – il are in frunte pe Tariceanu, tot cu probleme penale. Tariceanu e la sefia Senatului, al doilea om in Stat, Dragnea la cea a Camerei Deputatilor. Nu v-ati intrebat de ce Erdogan nu e acceptat in Uniunea Europeana? Insa nu ma refer doar la cei enumerati mai sus: clasa politica romaneasca are multe hibe. Iar toate acestea lucreaza in defavoarea Romaniei: nu absorbim in proportii suficiente fondurile europene, nu am reusit sa ne integram in Spatiul Schengen – asta ca sa ma refer la esecurile cele mai evidente. Din pacate, putem sa-l includem in galeria de mai sus si pe Traian Basescu. Modernizarea Romaniei inseamna, evident, si modernizarea clasei politice. S-a pus problema in dezbaterile de la o televiziune de stiri de ce nu se discuta despre problemele europene. Noi discutam despre Ordonanta 13, despre initiativele lui Serban Nicolae. Cine sa le discute? Pentru ca o clasa politica europeana ar fi dezbatut problemele cu care se confrunta Europa – la noi au fost trecute pe un plan secund, daca nu tert pentru ca nu avem o astfel de clasa politica, cu asemenea preocupari. Si ar fi de dorit sa avem o clasa politica europeana, altminteri cum ar putea deveni Romania un lider regional, ca se vorbeste despre asta?

Iata cateva putine motive, dar, cred eu, esentiale pentru care Uniunea Europeana e importanta pentru Romania. Si ca dezvoltarea Romaniei si drumul acesteia spre progres si civilizatie se realizeaza prin valorile Uniunii Europene, spre care Romania a tins – cu greu, dar a tins! –  inca de la prabusirea comunismului.

DE citit si…

Romania Libera

Consilierul prezidențial Leonard Orban, despre adoptarea Ordonanței 13: Nu cred că puteam să ne facem un deserviciu mai mare. Am dat argumente celor care ne-au blocat aderarea la spațiul Schengen

Se arata ca:

Adoptarea Ordonanței 13, care prevedea modificarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală, a făcut un deserviciu mare României, întrucât a dat argumente celor din Uniunea Europeană care au blocat aderarea țării la spațiul Schengen, a declarat, duminică, la Digi24, consilierul prezidențial Leonard Orban.

„Nu cred că puteam să ne facem un deserviciu mai mare decât cel pe care l-am făcut cu adoptarea OUG 13. Practic, am dat argumente celor care au spus și care ne-au blocat în ceea ce privește spațiul Schengen că nu suntem convinși că progresele, care sunt remarcabile, sunt ireversibile. Am arătat că nu sunt ireversibile și că oricând se poate întâmpla ceva ca lucrurile să se întoarcă”, a afirmat Leonard Orban, întrebat în legătură cu posibilitatea ridicării Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) și Ordonanța 13.

Cu toate acestea, el a precizat că este un lucru „văzut pozitiv” că OUG 13 a fost abrogată.

„E bine că OUG 13 a fost abrogată și e un lucru care a fost văzut pozitiv. Dezastrul nu a fost foarte mare. E evident că s-a consolidat lipsa de încredere în faptul că noi suntem capabili să asigurăm această ireversibilitate. Există o anumită neîncredere, clar, la nivelul instituțiilor europene, la nivelul unor state membre cu privire la direcția noastră. (…) Președintele a dat clar garanții că, în limita competențelor pe care le are, va încerca să asigure continuarea acestor eforturi. Întotdeauna există o anumită neîncredere, după ce s-a întâmplat ce s-a întâmplat, evident există semne de întrebare și evident că nu șterg cu buretele odată ce ordonanța a fost abrogată, că există temeri că lucrurile s-ar putea repeta”, a mai spus Orban.

În ceea ce privește Mecanismul de Cooperare și Verificare, consilierul președintelui Iohannis suține că „mai devreme sau mai târziu” va trebui să se finalizeze.

„Părerea mea personală este că mai devreme sau mai târziu acest mecanism trebuie să se finalizeze, pentru că el este tratat într-o cheie politică — nu numai la București, și de către state membre și instituții europene. Pot să vă dau exemple foarte clare când existenta MCV a fost utilizată de anumite state membre sau de anumiți actori contra unor interese pe care le-am avut. Cel mai simplu exemplu e aderarea la spațiul Schengen”, a arătat el.”

Asta apropo de cat de europeana e clasa politica de la noi, in special PSD-ALDE care au castigat alegerile si cat de mult „bine”, cu ghilimelele de rigoare, fireste, fac Romaniei inca de la inceput, caci au trecut doar trei luni de la alegeri. Leonard Orban are dreptate: astfel de lucruri nu sunt acceptate in UE, cu atat mai putin oameni ca Dragnea, Serban Nicolae, Florin „Alta intrebare!” Iordache, ca sa dau numai trei exemple, care promoveaza astfel de lucruri. Occidentalii vor respecta votul romanilor, nu asta e problema. Problema e ca s-ar putea sa ne intoarca spatele. Romania are de suferit din partea unor politicieni verosi. Si trebuie sa constatam ca, cel putin in cazul de fata, acestia sunt de la PSD-ALDE. Din pacate, trebuie s-o spunem: acesti oameni nu lucreaza in interesul Romaniei. Exista o retea de interese personale, interesul national e undeva mai pe la urma. Si nu e vorba nici de interesul cetateanului sau de interesul general si altele de genul asta.

Luand primele 100 de zile ale Guvernului Grindeanu si ale Coalitiei de guvernamant PSD-ALDE, trebuie sa constatam o prestatie execrabila din toate punctele de vedere. Si asta e doar inceputul. Nu cred ca trebuie sa ne iluzionam prea tare. PSD incepe sa fie un partid toxic. De fapt toata aceasta alianta PSD-ALDE e una toxica. In cazul asta, astfel de toxine ar trebui eliminate din politica. Poate n-ar strica faptul ca PSD sa se gandeasca la eventuale alegeri anticipate si la o retragere de la Putere. Si pentru ca inclusiv Programul economic e unul de natura sa destabilizeze economia si asa fragila.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Martie 12, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 35 comentarii

Un interesant editorial despre DNA si lupta anticoruptie…

Gandul

Liviu MIHAIU: Partid versus Securitate, războiul civil al României (I)

„Când am fost invitat la Cotroceni, în 2015, după tragedia #Colectiv, în panelul celor 20 membri ai societăţii civile, a fost prima oară când reuşeam să vorbesc de pe poziţia unui om cu o istorie a telefonului ascultat în cea de om ascultat legal, cu atenţie, de către Preşedinte, pe un subiect evitat de mai toată presa oficială: serviciile secrete. (O ANALIZĂ SEMNATĂ DE JURNALISTUL LIVIU MIHAIU)

Poziţie pe care mi-o câştigasem nu numai după 12 de activism civic, dar şi ca ziarist de investigaţii ce publicase multe anchete pe vremea când cazul dosarelor îngropate la Berevoieşti scoteau la iveală cum SRI a încercat să ardă şi să-ngroape foarte multe dosare care “certificau participarea noilor sereişti la Mineriadă şi urmărirea demonstranţilor din Piaţa Universităţii” sau Străuleştiul victimelor Revoluţiei şi Mineriadei.

Toate erau erau operaţiunile foştilor securişti preluaţi de regimul Iliescu cu sigla schimbată.

În anii ‘90 publicasem documentele de rezident al fostei Securităţi pe numele şefului de-atunci al SRI, Virgil Măgureanu, şi câştigasem după 2004, alături de redacţia Caţavencu, un proces la CEDO pentru ascultarea ilegală a telefoanelor din redacţie de către SRI-ul aceluiaşi Măgureanu, fiiind susţinători ai căpitanului Bucur, primul “whistle blower” din sistemul de Securitate. Ştiam “de pe front” ce vorbesc în faţa celui care putea face ceva în acest delicat domeniu al securităţii naţionale.

Printre alte nemulţumiri ale societăţii civile, am remarcat, în 2015, la Cotroceni, următorul fapt, verificabil în stenogramele întâlnirii, pe care Preşedinţia a refuzat să le facă publice cu toate insistenţele unora dintre noi:

“Este ceva profund în neregulă în mersul democraţiei noastre ca cele mai bine plătite slujbe din România să fie cele ale organelor de represiune, puniţie şi supraveghere, pe când majoritatea celor liberale, cum este, de exemplu, profesia de profesor de fizică, ca a Dvs, sau cea de medic sau de actor, să fie cele mai prost plătite din ţara noastră”

Cunoşteam forţa de regenerare a Securităţii şi urmăream cum, în ultimii 13 ani, bugetele serviciilor secrete o luaseră exponenţial spre cer din motive geostrategice şi militare, împinşi fiind de la spate de partenerul strategic pentru întărirea flancului estic al NATO.

S-a întâmplat şi mult dorita dekaghebizare, operaţiune semnalată de generalul Pacepa într-un interviu din RL.

Dar mai ştiam ceva: Puterea ascunsă este cea mai periculoasă putere, şi că, deşi avem nevoie de servicii secrete puternice, entropia militară este cea de a acumula putere nemăsurată la toate nivelurile. Aşa că, în spatele acestei misiuni de reaşezare a României pe fundaţia valorilor euro-atlantice, în România s-a construit

Cel mai militarizat stat european, un adevărat Homeland Security,

despre care scriam, în 2011, în ziarul Adevărul: “Nu există publicaţie, televiziune, sindicat sau ong important în ţara noastră în care să nu existe de strajă patriei “colaboratorii” de tip nou ai Securităţii Naţionale, oportunişti care, ca şi înainte de 89, se pun bine şi la adăpost cu “Sistemul”, “mărind capacitatea intelectuală şi operaţională a serviciilor”. Chiar şi la cea mai anticomunistă şi antisistem publicaţie din România, “Academia Caţavencu”, activaseră, pe lângă doi amărâţi foşti colaboratori ai Securităţii, şi doi ziarişti acoperiţi, unul dintre ei oferindu-se “planton”, în timpul regimului Năstase, când publicaţia era în linia întâi a luptei contra regimului)

Aşadar, la consultările post Colectiv, Preşedintele a dat din cap hotărât, părând a înţelege dialectica disproporţionată a “reformelor” din ţară.

Şi pentru că guvernul Ponta, pe care fostul preşedinte Traian Băsescu îl „desconspirase” ca agent acoperit,  a continuat politica de mărire a acestor bugete, am sperat că guvernul Cioloş-Dâncu să fie mai realist în ceea ce priveşte prioritatea investiţiilor fundamentale.

Primul buget făcut de guvernul din care făcea parte fostul proprietar al IRES (a cărui anagramă este coincidental numele unui serviciu secret), Vasile Dâncu, profesor la ANI şi semnatar al unei declaraţii de necolaborare, mărea cu aproape 20% bugetul celui mai puternic serviciu din România, urmând ca acesta să primească un bonus de peste 30 de milioane la rectificarea de la mijlocul lui 2016. Cu siguranţă, cu ştiinţa şi acceptul tacit al Preşedintelui, care tuna săptâmânile trecute : “micşorarea bugetelor serviciilor secrete este iresponsabilă”.

Culmea, părerea preşedintelui era aidoma ziariştilor afiliaţi la Matrixul noii Securităţi care s-au grăbit să reclame cum, de dragul pomenilor electorale, guvernul Dragnea-Grindeanu afectează programele de înzestrare ale Armatei şi lasă serviciile secrete fără bani. Asta chiar dacă în bugetele instituţiilor sus menţionate sunt prevăzute credite de angajament care le dau posibilitatea îndeplinirii întocmai a programelor asumate. Însă despre acest aspect „au uitat” să vorbească sau nu au avut voie.

Pe foarte mulţi căprari promovaţi în presa ultimilor 13 ani o să-i auziţi baleiând în acelaşi registru al necesităţii  de “mai mult” a oricărei forme de securitate.

Discursul „jurnalistic” în sprijinul bugetelor serviciilor şi cel împănat de necesităţile stringente ale siguranţei naţionale reprezintă primul sindrom de dublă subordonare.

Bunăoară, alesul tuturor românilor şi al serviciilor din ultima campanie electorală prezidenţială a ales să ofere “în orb” o protecţie nereformată din 1991 a serviciilor secrete, cel mai puţin controlate entităţi administrative de pe teritoriul României in ultimii 15 ani. 

Ca să nu credeţi că deţin monoman şi nedocumentat această “obsesie” despre mandarinatul serviciilor secrete, vă ofer spre lectură cele mai bune două articole pe acest subiect prin care aflăm, vorba expertului paleoliberal, Sorin Ioniţă, cum beneficiem noi, românii, de un model de guvernare în care “armata deţine un stat” şi “nu statul deţine o armată” : http://www.contributors.ro/administratie/educatie/pakistanizarea-armatei-si-serviciilor/ (2015) şi în  (2017)  într-o publicaţie profesională, în care se spune: ”In SRI si SIE lucreaza 30.444 de cadre, de peste 2 ori mai multe decat in Securitatea comunistă. Cifra a fost strecurată la rubrica şi „Altele” intr-un proiect privind salarizarea care vorbeşte despre un număr total de bugetari de 1,21 milioane, in luna mai. Potrivit Ministerului Finanţelor, numărul de posturi ocupate in instituţiile statului, mai putin SRI si SIE, era de 1,18 milioane in aprilie.”

La acest număr nu se adaugă numărul celor aflaţi în forme de colaborare secretă care se pare că sunt de ordinul miilor cu bugete secrete .

La apogeul său, Securitatea ceauşistă a avut 15.000 de ofiţeri interni şi o reţea de informatori de câteva sute de mii de oameni din toate domeniile.

Existenţa acoperiţilor în Presă (în diferite forme, vreo trei la număr în “nomenklatorul” intern) este într-adevăr legală şi recunoscută în mai multe rânduri de însuşi fostul director al SRI, George Maior, începând cu 2009. Numai că, chestia pentru care “băieţii” iau al doilea salariu şi-şi aranjează gulerul altfel in oglindă nu este agenda cetăţeanului, ci: „Misiunea lor este să aducă informaţii de securitate naţională pentru stat”

 A Patra Putere în Stat s-a topit în intestinele luptei de castă

Presa a fost câmp tactic dintotdeauna, numai că, în 2010, era desemnată oficial de către CSAŢ-ul lui Traian Băsescu , drept “vulnerabilitate la adresa siguranţei naţionale”, decizie profund antidemocratică, care, chiar dacă nevalidată oficial, a produs efecte devastatoare asupra independenţei presei prin modul ulterior de acţiune al Sistemului în anihilarea societăţii civile. Enunţ pe care fostul consilier al preşedintelui Traian Băsescu, Sebastian Lăzăroiu, îl „justifica” la acel moment, juisând printr-o antiteză rămasă celebră prin absurditatea ei antidemocratică:  ”Ori Presa, ori Democraţia!”

Aşa că presa liberă a dispărut şi din mâinile ziariştilor, şi din mâinile mogulilor, cele două forme preexistente celei de astăzi, când, practic aproape nu mai există presă “mainstream” care să nu fie intr-o formă de dependenţă de serviciile secrete.

Episodul public ce arată forma vizibilă şi istorică din regimul Băsescu a acestor preluări ostile, care au transformat spaţiul public într-un câmp de propagandă şi nu de informare a cetăţeanului, se regăseşte într-o recurentă mărturie a Elenei Udrea(ultima fiind din acest an), într-un interviu la TVR:

“Elena Udrea: … Eu m-am certat cu domnul Ghiţă permament! Eu sunt cea care s-a opus ca domnul Ghiţă să aibă RTV-ul în 2010!

Ionuţ Cristache: Dar aveaţi puterea asta, să vă opuneţi?

E.U: Teoretic… şi ca…

I.C.: Staţi un pic, cum adică teoretic?

E.U.: … şi ca om care eram…

I.C.: Doamna Udrea,…

E.U.:. : … care era. Da, părerea mea a fost că domnul Ghiţă nu ar trebui să aibă RTV-ul.

I.C.: Dumneavoastră puteaţi decide în România cine să aibă ce? Dar afacerea RTV s-a discutat într-un cadru instituţional?

E.U.: Da, s-a discutat într-un cadru instituţional!

I.C.: Cum adică?

E.U.: Adică, conducerea SRI a fost interesată să existe acest post de televiziune!”

Dacă la acest episod adăugăm şi alte două momente din operaţiunea secretă de preluare a presei române, cazul Realitatea TV:

1. Momentul “zero” când Sebastian Ghiţă a plecat în 2010 cu jumătate de Realitatea TV şi o sută de oameni într-o singură noapte pentru a înfiinţa RTV

2. Depoziţia Elenei Udrea despre jumătatea de million pe care i-a adus degrabă „colaboratorul” Cocoş la „dispoziţie” pentru ca „Sebi” să poată plăti salariile al RTV,

atunci avem o porţiune din aisbergul „preluărilor ostile” pe care sistemul le-a practicat cu majoritatea trusturilor de presă româneşti sub îndrumarea celui mai diversionist preşedinte de după Revoluţie

3. Tranşarea unor rapturi de proprietate şi lichidarea mogulatelor de presă în instanţă cu ajutorul judecătorilor acoperiţi, care a dus la aberaţii de genul unor sentinţe date de Tribunalul Bucureşti împotriva unor sentinţe ale Curţii de Apel. (vom dezvolta într-o zi această speţă pentru care toate cererile au fost ignorate)

Amestecarea puterilor în stat

Existenţa serviciilor în politică, economie, administraţie, justiţie(CSM, DNA, magistratură, procuratură) presă, sistemul bancar, BOR, alegeri, fisc, cercetare, externe, interne, fotbal, IT, armată, preşedinţie, televiziune, educaţie, masonerie, asigurări, regii autonome, viaţă privată, ong-uri şi, nu-i aşa, în mafia politică este una mai mult decât evidentă şi probată de mai multe declaraţii ale „musafirilor” de la vârful puterii (M.R.Ungureanu, Claudiu Săftoiu. Horaţiu Dumbravă-CSM, Cozmin Guşă, actualmente acţionar la Realitatea TV) şi a avut ca rezultat transformarea României într-un stat poliţienesc sub acoperire, de tip “deep state”.

Stat care, nu-i aşa, luptă pentru democratizarea ţării prin preluarea „obiectelor muncii de propagandă” de către o juntă militară de proporţii gigantice. Preluare care a alterat anticonstituţional România, ce a devenit un stat captiv serviciilor secrete şi într-un câmp tactic exhaustiv, transformând lupta anticorupţie în tradiţionala bătalie istorică dintre Partid şi Securitate, astăzi ajunsă la o înfruntare pe faţă, fără precedent în istoria recentă.

În mod tradiţional, Partidul (Puterea vizibilă) a folosit încă de la început serviciiile în lupta politică, dând Securităţii (parte a Sistemului) atât de multe privilegii, bugete şi drepturi, unele ilegale şi neconstituţionale, încât invazia serviciilor secrete este la această oră de nestăvilit.

Ba mai mult, raportul de forţe s-a schimbat atât de mult încât clasa politică a ajuns în poziţia să-şi ia subteran binecuvântarea de la instituţiile de forţă.

Justiţia „programatică”, după strategii de război, sub acoperirea legitimă a luptei împotriva celui mai mare flagel din ultimii 200 de ani de istorie ai României: Corupţia, s-a dus asemenea unui tratament de tip chimioterapie radio/tv cu antidotul DNA.

Aşadar, odată cu celulele „canceroase” au fost distruse şi celule sănătoase ca efect militar secundar denumit: victime colaterale. Un concept tipic războaielor de gherilă împotriva terorismului.

Numai că victimele colaterale sunt de ordinul sutelor, cazurile de justiţie a denunţului (majoritatea copleşitoare dintre cazurile instrumentate de către DNA sunt pe denunţuri, de multe ori fără probe) au adus pe majoritatea ziariştilor de investigaţie “old school”(corifei ai anchetelor anilor ’90 şi adepţi ai lustraţiei) la concluzia că Justiţia română este îndrumată şi influenţată de serviciile secrete (în principal SRI) sub supravegherea strategică şi tehnică a unui colectiv al ambasadei SUA de la Bucureşti.

De fapt, totul a început cu o hotărâre secretizată a CSAT, din 2005, în care s-au alcătuit echipele mixte DNA-SRI, fapt recunoscut si negat succesiv de către fostul Presedinte şi actualul şef al DNA. Dar confirmat de chiar cei care contestă şi reclamă acest mod lucru timp de ani de zile, UNJR(Uniunea Naţională a Judecătorilor din România), fără să reuşească să impună o dezbatere publică pe acest subiect, presa “mare” ignorând cu bună stiinţă subiectul. Iată ce întreba şefa UNJR, Dana Gârbovan, zilele trecute :

„Propun Preşedintelui un referendum în care cetăţenii să fie întrebaţi dacă doresc să se clarifice implicarea serviciilor secrete în justiţie”.

Iar Alina Mungiu scria intr-un editorial recent pe “România curată”:

“În atmosfera asta de populism anti-corupţie de nivel venezuelean, lupta pentru manipularea legii şi controlul puterii judiciare depăşeşte orice limită”

Dai în mine, dai în fabrici şi uzine

În fapt, plecând de la cel mai comun şi statistic periculos mod de gândire acceptat: „Toţi sunt nişte hoţi”/„Toţi merită să intre la pârnaie” şi de la popularitatea  DNA, ajunsă azi la cote religioase, cu o încredere peste BOR, la care se adaugă „catalizatorul” de propagandă al celui de-al doilea război rece mondial realizat cu organe de presă ataşate, „Cei care critică lupta anticorupţie sunt de partea ruşilor şi-a lui Voiculescu!”,

„Dai în serviciile secrete, dai în lupta anticorupţie”, asezonat cu colaboraţionismul entuziast şi naiv al intelectualilor de la GDS, practic, opoziţia la ceea ce se petrecea cu-adevărat în spatele „cortinei de fier a anticorupţiei”, unde se coordona geostrategic şi tematic dreptatea, a fost identificată public cu Antena3.

Nu mai puteai să spui public un alt gen de adevăr, că te trezeai nu numai cu scaunele-n cap din partea „alienilor din presă”, dar puteai fi angajat/concediat şi ameninţat, aşa cum , spre exemplu era ameninţat  Cătălin Tolontan în 2009, pe holurile Parlamentului de către unul dintre cei şase oameni ai Preşedintelui, Elena Udrea, cu ocazia votării ridicării imunităţii ministrului Monica Iacob Ridzi, în vestitul scandal care o ţine azi încarcerată.  Ba mai mult, puteai trece şi pe la DNA „ca să-ngheţe căcătu-n ei”(cum spunea la una din şedinţele tactice secrete, desigur, nu procurorilor şi judecătorilor, ci celor din spatele lor şi dosarelor lor, însuşi Preşedintele României).

În mandatul lui Traian Băsescu s-a obţinut cea mai mare eficacitate în condamnarea corupţiei politice, dar, în acelaşi timp, cea mai mare poliţie politică din ultimii 25 de ani şi transformarea administraţiei României într-o juntă militară acoperită, ceea ce are efecte extrem de toxice asupra statului şi principiilor sale de drept. Principiul a fost unul singur: ascultăm şi infiltrăm tot şi cu oricine, ocupăm tot şi vedem ce iese de-aici! Şi uite aşa, ne-am procopsit cu un al doilea cancer administrativ după cel al politizării administraţiei: criteriul de angajare în toate cele patru puteri în stat nu mai este doar cel politic, ci şi cel al apartenenţei la serviciile secrete.

Cyborgii securităţii române subcontractate geostrategic şi-au creat şi trecut propria corupţie şi incălcarea a legilor la “raţiuni de stat”

Actualul director al SRI, Eduard Hellvig, spunea cu prilejul celei mai lungi vizite a unui şef de serviciu în faţa unei comisii de control parlamentare şi a presei de microfon că „nu există ofiţeri acoperiţi în politică şi magistratură”, contrazicând nu numai desele alarme ale UNJR şi UIM(Uniunea Internaţională a Magistraţilor) sau pe (ex)membrul CSM, Horaţiu Dumbravă, care afirma în 2014, la sediul Consiliului Superior al Magistraturii:

“Fac încă o dată apel la domnia sa(Preşedintele-n.a.) ca acum, în ultimele zile de mandat, să îşi îndeplinească datoria constituţională şi legală şi să procedeze la verificarea tuturor declaraţiilor judecătorilor şi procurorilor dacă sunt sau nu colaboratori sau informatori ai serviciilor de informaţii”

Potrivit lui Dumbravă, aceasta este o obligaţie legală, prevăzută de articolul 7 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

Chiar şi fostul şef al SIE şi fost prim ministru, Mihai Răzvan Ungureanu, cerea deznădăjduit după căderea guvernului său în 2012 „scoaterea ofiţerilor acoperiţi din politică”, episod fără ecouri şi consecinţe publice. Careul cu pioni-fantome din clasa politică sau presă nu promovau astfel de subiecte pentru o dezbatere în spaţiul public.

Ba mai mult, ceea ce se putea intui a fi mai rău pare să se fi şi întâmplat: Coincidenţă sau nu, adversari politici ai legilor Siguranţei Naţionale şi legilor Big Brother au fost ridicaţi. Cazul George Scutaru, fost consilier prezidenţial, pe care DNA l-a trimis în judecată, însă instanţa a reurnat dosarul procurorilor. Asta s-a întâmplat în 18 noiembrie 2015, pe motiv că nu se precizează în ce constau infracţiunile reţinute de procurori, numărul faptelor şi explicarea concretă din punct de vedere procesual a acuzaţiilor. De atunci totul a rămas în aer. În 15 luni au avut loc opt termene, toate soluţionate cu amânări.

Iată însă ce zicea George Scutaru, consilierul şi coordonatorul noii strategii pe Securitate al preşedintelui Klaus Iohannis , prieten al actualului şef al SRI (“extras” din anturajul Preşedintelui, în urmă cu doi ani, şi care, de-atunci, vizitează biserici prin ţară, fără să-nţeleagă ce i s-a intâmplat) : ”… întărirea mecanismelor controlului civil, stabilirea unui cadru legal lipsit de echivoc în materie de interceptări, sînt cîteva dintre problemele asupra cărora societatea civilă şi clasa politică trebuie să-şi îndrepte atenţia. în plus, ar trebui să discutăm şi despre eventuala eliminare a abilitării serviciilor de a desfăşura activităţi comerciale proprii, fapt care credem că ar asigura un mai bun control asupra fondurilor şi ar întări credibilitatea acestor instituţii în faţa opiniei publice”

Traian Băsescu, ieşit din mandatele în care a creat acest model de „democraţie sub acoperire”,  spunea anul trecut, apropo de refuzul CCR(referent Daniel Morar) de a valida legile Big Brother: “acum îl caută şi pe Daniel Morar de capre” (aluzie la modul în care a fost „prins” judecătorul CCR, Toni Greblă).

O altă victimă a acestui „modus operandi” a fost un alt politician liberal, Ludovic Orban(achitat de curând pe fond în instanţă, scos din cursa pentru Primăria Capitalei în 2016), omul care a fost singura voce de la vârful PNL care s-a opus, atât public cât şi privat, în faţa directorilor SRI pe subiectele legilor Big Brother. SRI-ul voia operaţiuni asupra spaţiului privat cibernetic fără mandat de la judecător.

În cazul presupuselor sale „foloase patrimoniale necuvenite”, Orban a fost denunţat de către “generalul UTI” Urdăreanu, în conivenţă cu procurorul Claudia Roşu, plecată în fugă, la 1 februarie, din DNA, după achitarea politicianului.

Miliardarul aflat în anchetă l-a chemat de mai multe ori pe Orban la el pentru a discuta un sprijin în campania electorală pentru Primăria Bucureştiului, în fapt, presupuse foloase neluate în vreun flagrant şi necondiţionate de vreo promisiune electorală, aşa cum o atestă stenogramele înregistrărilor făcute cu mandat.

În acest mod de a gândi ilegitimitatea actului de a folosi „influenţa politică”, poate fi ridicat mâine întreg Congresul american.

 Judeţul Dâmboviţa e la ei. Tot.

Dezvăluirile se pot întinde pe foarte multe cazuri de politicieni „lichidaţi” sau/şi şantajaţi, dar aş propune să schimbăm abordarea: infiltrarea şi cucerirea partidelor politice. Pe judeţe.

Ion Stan(fostul şef al PSD Dâmboviţa şi fostul şef al comisiei de control  a SRI a cărui scoatere din joc s-a făcut, coincidenţa dracului, se spune, cu ajutorul actualului şef de supraveghere a comisiei SRI (baronul Adrian Ţuţuianu, actual preşedinte PSD-Dâmboviţa şi fost şef la CJ Dâmboviţa, cercetat de DNA în 2013 pentru trafic de influenţă fără rezultat) şi al găştii de la Dâmboviţa: primarul Târgovişte Cristian Daniel Stan (cu nenumărate contracte de asistenţă juridică fără licitaţie cu instituţiile de stat din judeţ), fostul pedelist Marin Antonescu pe care Traian Băsescu îl prezenta superiorul pe linie profesională de la Anvers”, în fapt, omul care coordona , ca şef de serviciu, spionajul în Belgia, cel de-al doilea securist cu misiune la Bruxelles, practic, şeful sub acoperire al rezidenţei Securităţii de aici, actualul preşedinte al CJ Dâmboviţa, Alexandru Oprea, fost şef la SRI Dâmboviţa. În rechizitoriul fostului şef al PSD, Ion Stan, scrie:

“Întrucât la data de 23.11.2012, Dima Nicuşor Sorin a denunţat şi pretinse fapte penale comise de numitul Ţuţuianu Adrian în perioada iunie 2012, cu ocazia campaniei electorale pentru alegerile locale, se va dispune disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor sub aspectul infracţiunii de trafic de influenţă, prev. de art. 257 C.p. rap. la art. 6 din legea nr. 78/2000, într-o cauză separată”, se precizează în actul de acuzare a lui Ion Stan(condamnat ulterior la doi ani de închisoare)

Tot din acest dosar este disjunsă şi cauza pentru Rovana Plumb, care apare alături de Ion Stan în denunţurile fostului ofiţer SRI, Daniel Dragomir.

În mod miraculos, nici lui Adrian Ţuţuianu, nici Rovanei Plumb, nu li s-a întâmplat nimic până la această oră.

Dacă mai punem la socoteală şi faptul că actualul preşedinte la PNL – Dâmboviţa este Cezar Preda(fost şef al comisiei de supraveghere a SRI) despre care presa relata că „a distrus arhivele PCR din Buzău” şi despre care fostul premier Victor Ponta spunea în faţa comisiei de control parlamentar al serviciilor secrete că este „ofiţer sub acoperire al SRI”, atunci putem spune că politica „dâmboviţeană” este apanajul deplin al serviciilor secrete.

Dacă mai punem la socoteală şi ultima declaraţie a fostului consilier de Securitate al preşedintelui Traian Băsescu şi actual director al Colegiului Naţional de Informaţii, Iulian Fota, făcută la Realitatea Tv săptămâna trecută: „Războiul este între PSD şi NOI”, avem toate semnele că Politica este o redută cucerită de puterea nevăzută a organelor de forţă ale Statului Român, cele care, practic, au penetrat şi încălecat, cu încălcarea premeditată a Constituţiei şi a legilor de funcţionare a Justiţiei, toate puterile în stat, aflându-se astăzi în cel mai aprig război intern de la Revoluţie încoace.

Alina Mungiu: Conform World Justice Project, un stat de drept trebuie să îndeplinească patru criterii. Unu: guvernul şi oficialii, ca şi entităţile private şi publice trebuie să dea socoteală conform legii. Doi: legile trebuie să fie clare, stabile, juste şi aplicate tuturor la fel, şi trebuie să prevadă securitatea persoanei, a proprietăţii şi a unor drepturi fundamentale. Trei: procesul prin care legile sunt create, administrate şi implementate trebuie să fie accesibil, echitabil şi eficient. Patru: justiţia trebuie împărţită de către oameni imparţiali care sunt competenţi, integri şi independenţi, şi au resurse adecvate.

O ANALIZĂ SEMNATĂ DE JURNALISTUL LIVIU MIHAIU

In primul rand as dori sa-l felicit pe Dl. Liviu Mihaiu pentru acest editorial in care face o analiza deoasebit de interesanta a fenomenului: lupta ACTUALA dintre Partid si Securitate, la care facea candva referire si Cristian Tudor Popescu, dar explicata acum pe intelesul tututor. O analiza frumoasa si bine scrisa!

Dar, dupa parerea mea, aceasta analiza ar trebui putin completata pentru o caracterizare cat mai completa si precisa a fenomenului.

MCV nu cred ca a fost inventat de „sertgentii mesianici din presa”. Este adevarat, PNA a aparut in vremea Guvernului Nastase, dar integrarea noastra in UE s-a facut sub rezerva luptei anticoruptie, iar PNA, actualul DNA, a aparut tocmai ca o consecinta a acestui fapt.

Nu stiu daca Bruxelles-ul a vrut chiar asta de la noi… Dar e aproape o certitudine certificata prin declaratiile publice ale unor inalti oficiali ca principalul nostru partener strategic – Statele Unite ale Americii – au sustinut cu caldura ACEASTA lupta anticoruptie. Nu Laura Codruta Kovesi sau Ioana Ene-Dogioiu au reprosat Romaniei nu ca nu se vad oameni in strada ca sa protesteze MASIV impotriva coruptiei, ci Victoria Nuland. Sau cand a zis ca „nu avem aceleasi idealuri” – daca spunea asta Ioana Ene Dogioiu (asta ca sa dau un mic exemplu) cati autohtoni nu s-ar fi napustit asupra ei s-o manance de VIE!!! 😆 Cand a zis Victoria Nuland, toata lumea a tacut cuminte si a luat aminte! Va amintiti cand Joe Biden a caracterizat lupta anticoruptie ca fiind „de autoaparare”. Ni se adresa noua, Romaniei si romanilor.

Face DNA abuzuri? Incalca drepturi si libertati? Eu n-am vazut o critica in acest sens din partea parnerilor nostri, nici UE si nici SUA. Va mai amintiti cum fostul ambasador Mark Gitenstein o inalta in slavi pe Monica Macovei si cum pleda impotriva prezumtiei de nevinovatie? Va mai amintiti cum Codruta a primit o inalta distinctie a Suediei, in sala aflandu-se, surazator, desigur, Dl. Klemm, actualul ambasador SUA – v. si aici..

Sa ne amintim cum chiar SUA atentiona pe toti Aliatii ca Rusia exporta coruptie, facand din coruptie o amenintare la siguranta nationala.

Legile Big Brother, promovate aici de Dl. Maior, fostul Director al SRI, n-au fost niciodata criticate de SUA. N-am auzit. Ba cred ca au fost chiar laudate, iar daca Dl. Maior e acum ambasadorul Romaniei la Washington este si pentru ca e un om de incredere pentru America.

Se tot vorbeste de abuzurile pe care le-ar face DNA. Nu neg, e foarte posibil pentru ca omul e perfectibil. Dar nu inteleg altceva (chestia asta, ca ar face abuzuri, o inteleg): cum e posibil ca SUA, cu Constitutia sa, in care e inscrisa apararea si garantarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului sa nu atentioneze tara noastra asupra unor derapaje sau posibile derapaje. Ci dimpotriva, ca daca stau si ma gandesc la Gitenstein, el nu intelegea ce e aia prezumtia de nevinovatie, nevazandu-i rostul!!

Repet, e vorba despre principalul nostru aliat: SUA.

Pana la PNA si MCV ne-am chinuit sa scoatem oameni de afaceri prosperi, reusind sa facem asta tocmai prin eforturile conjugate ale Partidului si Securitatii, ca sa fiu in ton cu exprimarea D-lui. Mihaiu. Asa au iesit creati oameni precum Sorin Ovidiu Vantu sau Ioan Niculae. Numai ca sa facem pe plac Occidentului si sa aratam ca si la noi lucrurile se misca spre initiativa privata si economie de piata.

Apud MCV am inceput sa-i bagam la puscarie, constatand cu uimire ce monstri am creat, ca sa incepem o noua pagina de facut pe plac Puterilor tutelare, prin lupta anticoruptie, mosita tot in laboratoarele Partidului si Securitatii, prin aceleasi eforturi conjugate. Doar pentru a arata ca lucrurile se misca cu succes spre statul de drept!!

Mediafax

Sorin Ovidiu Vîntu, CONDAMNAT la 8 ani de închisoare în dosarul devalizării FNI. Sentinţa este definitivă

„Omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu a fost condamnat, marţi, de către magistraţii Curţii de Apel Bucureşti la opt ani de închisoare în dosarul devalizării Fondului Naţional de Investiţii (FNI), decizia fiind definitivă.

„Condamnă pe inculpatul Vîntu Sorin-Ovidiu la pedeapsa de 5 ani închisoare, la care, potrivit art.36, alin.1 din noul Cod penal, adaugă sporul de 3 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii de spălarea banilor, în formă continuată, astfel că inculpatul va executa pedeapsa de 8 ani închisoare”, se arată în decizia de marţi a Curţii de Apel, care este definitivă.

Magistraţii au mai dispus menţinerea sechestrului până la concurenţa sumelor de 137.403.630.106 ROL (5.529.321 dolari S.U.A.) şi de 7.289.406 dolari S.U.A.

În primă instanţă, Sorin Ovidiu Vîntu fusese condamnat, pe 9 februarie 2015, la şase ani şi patru luni de închisoare. Tribunalul Capitalei a decis atunci condamnarea afaceristului la două pedepse de câte patru ani de închisoare pentru infracţiunile de spălare de bani şi a dispus achitarea lui pentru instigare la delapidare. În urma contopirii celor două pedepse, instanţa a dispus ca omul de afaceri să execute şase ani şi patru luni de detenţie. Decizia nu a fost definitivă şi a fost contestată de omul de afaceri la Curtea de Apel Bucureşti.

Judecătorul de la Tribunalul Bucureşti care l-a condamnat pe Sorin Ovidiu Vîntu a arătat, în motivarea deciziei, că, după ce a intrat în posesia sumelor de bani scoase nelegal din patrimoniul FNI, prin intermediul lui Nicolae Popa sau al societăţilor în care era administrator sau asociat majoritar, omul de afaceri a folosit „mai multe mecanisme prin care a reciclat aceste sume, cu scopul de a le ascunde adevărate provenienţă infracţională”.

Potrivit instanţei, deşi ştia că banii erau proveniţi din delapidarea săvârşită de Nicolae Popa, infracţiune pentru care acesta a şi fost condamnat, Sorin Ovidiu Vîntu a ascuns şi disimulat această sumă prin multiple operaţiuni de dispoziţie şi de circulaţie a proprietăţii unor bunuri ori ale drepturilor asupra acestora, fiind astfel întrunite elementele de conţinut ale infracţiunii de spălare a banilor.

Judecătorul a stabilit că Sorin Ovidiu Vîntu, prin inginerii financiare aparent legale, pornind însă de la o bază ilegală, întrucât banii proveneau din delapidare, a ascuns, a disimulat natura juridică a provenienţei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, prin creditări ale societăţiilor proprii, care la rândul lor creditau alte societăţi ce cumpărau unităţi de fond răscumpărate la valori majorate artificial, cu care erau achiziţionate imobile, chiar în ziua transferării în contul lui Vîntu a sumelor de provenienţă infracţională, imobile ce erau vândute succesiv unor societăţi comerciale aparţinând tot acestuia, dar şi prin crearea de depozite şi transferuri repetate între inculpat şi conturile SC Gelsor SA.

Instanţa a mai reţinut că un alt mod de a ascunde sumele de bani obţinute ilegal a fost prin cumpărarea a 15 imobile, pe care apoi le-a vândut, la intervale cuprinse între o lună şi patru luni, SC Gelsor I.N. SA, cu menţiunea că vânzarea se face în vederea compensării datoriei înregistrate de societatea Gelsor în favoarea sa. Preţul de vânzare era întotdeauna, în cazul fiecărui imobil, cu mult sub preţul cu care Vîntu cumpărase anterior acele imobile. Mai mult, SC Gelsor I.N. SA avea obligaţia de a achita fiecare imobil cumpărat de la Sorin Ovidiu Vîntu în cinci rate anuale, începând din anul 2001, iar pentru perioada 2000-2001 a închiriat toate imobilele dobândite astfel SC Gelsor SA, societate creditată tot de Vîntu.

În ceea ce priveşte infracţiunea de instigare la delapidare, judecătorul a notat în motivare că, potrivit deciziei definitive de condamnare, prăbuşirea FNI nu s-a datorat riscurilor inerente la care sunt supuse fondurile deschise de investiţii, ci activităţii infracţionale desfăşurate de inculpaţii faţă de care s-a dispus condamnarea definitivă într-un alt dosar, printre aceştia fiind şi Nicolae Popa, care a primit o pedeapsă pentru înşelăciune şi delapidare.

Sorin Ovidiu Vîntu a fost condamnat până în prezent în trei dosare, executându-şi pedepsele.

Astfel, la data de 22 iulie 2016, Sorin Ovidiu Vîntu a fost încarcerat în urma unei condamnări de şase ani şi două luni de închisoare în dosarul Petromservice, alături de el fiind condamnat şi fostul sindicalist Liviu Luca la şase ani de detenţie.

Totodată, în 24 ianuarie 2014, omul de afaceri a fost condamnat de instanţa supremă la doi ani de închisoare cu executare în dosarul favorizării lui Nicolae Popa, iar anterior, a fost condamnat la doi ani de pentru şantajarea lui Sebastian Ghiţă.”

Totusi, mai nimic despre cei care au creat acest personaj, un tip care fusese condamnat si pe vremea comunismului, adus in fata dupa si dandu-i-se un acces larg la resursele statului. SOV a fost un om in fata caruia tremurau multi dintre potentatii acelor zile… A fost un om caruia Radu Timofte, fostul sef al SRI, ii punea informatii economice de prima mana pe tava (dupa cum s-a exprimat Traian Basescu) si pe canapelele caruia se odihnea Mircea Geoana. Atat Geoana cat si Timofte erau din PSD, iar daca ma gandesc si la Vacaroiu si Florin Georgescu, lucrurile acestea ne-ar putea sugera ce partid a stat in spatele ascensiunii fulgeratoare a lui SOV.

Ioan Niculae… Dosarul „Mita la PSD”, deci e clar. Fost securist si acesta!

Sigur, si in aceasta privinta trebuie pus un bemol pentru ca analiza sa nu fie prea stridenta: sa nu uitam, totusi, ca Romania era o tara in tranzitie, o tara fosta comunista unde comunismul a distrus proprietatea privata, dar o tara cu un proiect ambitios care trebuie salutat: constructia economiei de piata libera. Din aceasta perspectiva privind lucrurile, constructia unui capitalism romanesc e de inteles.

Acum ii terminam pur si simplu pe astia si incepem sa construim statul de drept, fara sa fi incheiat reformele economice si fara sa consolidam aceasta cucerire revolutionara (nu cred ca exagerez spunand asa!): economia de piata libera, libera initiativa privata si o dezvoltare economica in acest sens.

Mi-e teama ca pana la urma sa nu avem nici stat de drept si nici economie de piata! Cred ca ar trebui sa meditam serios la acest aspect.

Interesanta e si schimbarea principalului nostru partener – SUA: de la determinarea unui Reagan de a fauri o lume libera si de a intari democratia si libertatea, la determinarea stangista a unui Obama de a lupta impotriva coruptiei, paradisurilor fiscale (v. „Panama papers”) si de a crea „institutii puternice” si, pe cale de consecinta, un stat puternic. Dar puternic inclusiv sa incalce Constitutia SUA si de a face obligatorii asigurarile medicale, prin Guvernul federal, lucru totalmente neconstitutional in SUA.

Pe de alta parte, lupta anticoruptie, trebuie sa recunoastem, s-a impus ca o necesitate in Romania, statul avand inca un rol insemnat in economie.

As dori sa spun cate ceva si despre ofiterii acoperiti din presa, pentru ca se vorbeste mult despre asta. Inteleg ca sefa lor e D-na. General Elena Istode:

Gen. SRI Elena Istode

Gen. SRI Elena Istode

Inteleg ca D-nei. Istode i se spune Anaconda. Din motive lesne de inteles, desigur. Insa sa nu uitam ca marele spion sovietic, Richard Sorge, pe cand opera in Germania, avea acoperire de ziarist GERMAN:

Richard Sorge

Richard Sorge

Evident, in felul asta, se poate face o larga gama de manipulari. Iar daca presa a fost considerata, pe vremea lui Basescu, drept o vulnerabilitate la siguranta nationala trebuie sa intelegem prin asta posibilitatea reala ca in presa  sa se strecoare spioni ai unor puteri ostile Romaniei. Celebrul Sorge e un exemplu clasic: ne arata ca astfel de lucruri se pot intampla. Poti sa-i construiesti unui strain o biografie neaos romaneasca si sa-l inserezi apoi in presa cu sarcini precise.

Bineinteles, faptul ca exista acoperiti SRI in presa nu ne produce nicio bucurie. Iar ca doamna Istode ne spioneaza redactiile, cu atat mai putin. Insa cele spuse mai sus se constituie intr-un bemol. Si mai bine, poate, i-am ura succes Anacondei in depisatarea acelor oameni care nici romani nu sunt (nu spun ca n-ar putea fi si romani…) si care lucreaza impotriva Romaniei prin redactiile din aceasta tara.

Dl. Liviu Mihaiu face referire la cati lucreaza in SRI si SIE. Despre cati au lucrat in fosta Securitate am scris si eu aici. Problema mare care se pune este, dupa parerea mea, daca numarul acesta – actualmente 30.444 de cadre, dupa Dl. Mihaiu – este unul optim. Sub regimul Ceausescu erau o jumatate de milion de informatori. Fara indoiala, aceste cifre ridica intrebari asupra democratiei si statului de drept in Romania. Dar daca e vorba de o supradimensionare cu personal a serviciilor secrete, eu cred ca avem o problema. In sensul ca mai multi oameni care lucreaza si care sunt implicati in munca privind siguranta nationala fata de numarul optim necesar scade eficacitatea acestor servicii. In general nu trebuie prea multi oameni, dar cei care lucreaza, dotati cu tehnica moderna, sa fie foarte bine pregatiti – in felul acesta eficacitatea serviciilor de informatii creste si scad, pe cale de consecinta, slabiciunile.

Nu ar trebui sa ne mire, tinand cont de metehnele romanesti din politica, precum pesederizarea si cederizarea, ca ar putea avea loc si sereizarea Romaniei. Dar nu trebuie sa uitam ca in plan politic s-a vazut flagrant slabiciunea atat a PDSR cat si a CDR, ambele reusind sa piarda, pana la urma alegerile. Sa nu uitam ca PSD, fostul PDSR, a fost multa vreme vioara a doua, candidatul sau nereusind sa castige alegerile prezidentiale, iar in alegerile legislative, multi ani, performantele au fost slabe.

Noi ar trebui sa meditam si sa intelegem foarte bine rolul – rolul serviciilor secrete, rolul politicii monetare, ca sa dau doua exemple din diverse domenii de activitate. Rolul serviciilor secrete NU e sa conduca Romania. Daca nu intelegem lucrul asta (aparent simplu) cream o slabiciune in ceea ce priveste siguranta nationala, pentru ca serviciile ar trebui sa se ocupe si cu altceva pentru care nu sunt calificate.

„Ori Presa, ori Democratia!”

Cum am ajuns in situatia actuala? Va mai amintiti cum, inca de pe vremea lui Basescu, se evidentia cu repros ca in „Constitutia lui Nastase” se pomeneste despre: „traditiile democratice ale poporului roman si idealurile Revolutiei din decembrie 1989” (art. 1, al. 3)? Dupa aceea au fost tot felul de emisiuni pe la televiziunile de stiri prin care se incerca sa se demonstreze ca, de fapt, n-a fost vorba de nicio Revolutie, ci de lovitura de stat. Or, prin asta ce s-a realizat? S-au calcat pur si simplu in picioare idealurile Revolutiei din decembrie 1989, unde au murit oameni care s-au ridicat impotriva comunismului, in care poporul a cerut democratie si libertate. Tineti minte: „Libertate, te iubim!/ Ori invingem, ori murim!”? Iar cei care scandau asa s-au aflat atunci in fata tancurilor comuniste, in bataia pustilor!!

Ma intreb cui a servit aceasta calcare in picioare a idealurilor Revolutiei?

Ca ar trebui sa fie trasi la raspundere cei care se fac vinovati de crime, asta e altceva. De acord! Numai ca pana acum n-am vazut asa ceva si nici elucidarea celor petrecute atunci. In schimb, am reusit sa terfelim Revolutia si memoria celor care si-au dat viata atunci pentru Libertate si Democratie in Romania.

A celor care au murit luptand impotriva comunismului!!

Si trist este ca n-am vazut nicio reactie de impotrivire din partea SUA sau UE. Cui a folosit discreditarea Revolutiei si , in schimb, acreditarea loviturii de stat? Cui a folosit sa se strecoare ideea ca, de fapt, n-a fost nicio Revolutie ci o lovitura de stat conceputa in laboratoarele politice din exterior?

Si am ajuns in situatia actuala, in care se incalca drepturi si libertati, sub pretextul apararii acestora.

Interesant e si ultimul articol al D-lui. Tismaneanu:

Protestele din februarie şi noua sensibilitate politică

„Oamenii care regretă “egalitatea” din regimurile leniniste sunt fie prost informaţi, fie de rea-credinţă. Societăţile nomenclaturiste erau, de fapt, experimente profitocratice, se bazau pe un rigid sistem de tip caste. Nomenclatura beneficia de privilegii la care muritorii de rând nici măcar nu puteau visa. Niciodată nu a fost clasa muncitoare mai batjocorită şi mai oprimată decât în regimurile care pretindeau că guvernează în numele ei. Este o ignorare, şi pe cale de consecinţă, o banalizare a răului totalitar.

Actualele proteste sunt expresia unei noi sensibilităţi politice. Am scris un articol, împreună cu politologul Marius Stan, în Politico.eu, în care ne-am ocupat de această temă. Da, este vorba de o nouă generaţie pentru care vechile metehne şi infamii nu mai sunt tolerabile. UE înseamnă transparenţă, încredere, norme, reguli, proceduri. Pesedismul este exact opusul: clientelism, cinism, jaf la drumul mare sau pe ascuns, manopere dolosive. Pentru mine, aceste demonstraţii au pus capacul peste coşciugul în care zace putredul sistem Iliescu.”

Insa „Oamenii care regretă “egalitatea” din regimurile leniniste” sunt si rezultatul politicilor defectuoase duse la noi in tara, prin care libertatea si democratia au inregistrat, in mod regretabil, o anumita scadere. A fost o eroare cu totul regretabila ca din dorinta de a lovi politic in „pesedism” s-a adus atingere libertatii si democratiei de la noi. Iar rezultatul recentelor alegeri legislative, in care PSD a obtinut o victorie comparabila (daca nu chiar si mai mare!) cu cea a FSN-ului de pe vremurile lui Ion Iliescu, confirma marea eroare care s-a facut multa vreme la noi in tara. Demonstreaza inclusiv o scadere a libertatii economice, pusa sub influenta coplesitoare a institutiilor de forta, nu doar din cauza recentei crize economice. Iar „noua sensibilitate politica” de care ne vorbeste prof. Tismaneanu nu poate compensa o scadere evidenta a liberalismului la noi in tara. Lucrurile, greselile acestea ar trebui reparate.

Iar abordarile maximale – „putredul regim Iliescu” – prezente, din pacate, la noi si care nu se refera neaparat la un regim anume, ar trebui si acestea la randul lor corectate, intrucat se dovedesc ineficace. „Tot ce a facut Iliescu e rau!”, „Tot ce a facut Basescu e rau!” s.a.m.d dovedesc, iertata sa-mi fie exprimarea, o lipsa de maturitate in abordarea chestiunilor. De aceea s-ar impune o abordare echilibrata.

Februarie 22, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

O grava eroare pe care a facut-o PSD-ALDE!!

Am trecut azi (1 februarie) dupa-amiaza prin Piata Victoriei unde mitingul era in toi. Era foarte multa lume. Marea majoritate, tineri. Si eu sunt de parere ca pentru ca sa-i intelegi trebuie sa mergi acolo, printre ei. Prima intrebare pe care mi-am pus-o a fost: de ce majoritatea sunt tineri si pentru ce au acele revendicari. Raspunsul pe care mi l-am dat la aceasta intrebare a fost unul singur: pentru ca ii afecteaza. Si nu oricum, ci grav.

Adevarul este ca PSD-ALDE a facut o greseala ingrozitoare. Adoptarea in regim de urgenta a celor doua ordonante, modificarea Codului Penal si a Codului de Procedura Penala a fost o eroare care a determinat o explozie sociala de mari proportii. Fara niciun fel de comunicare cu societatea, fara dezbateri serioase, fara sa explice cetatenilor de ce si pentru ce. Nici in campania lor electorala nu a fost vorba de asa ceva – lucru ce poate fi intepretat ca o mintire a electoratului. Practic, totul a fost adoptat intr-o noapte. Rapid si pe sub mana – asta e perceptia strazii.

Perceptia strazii e ca astfel de modificari legislative vor sa albeasca anumiti oameni cu probleme penale.

Spuneam ca cei care protesteaza sunt in marea lor majoritate tineri. Tineretul este afectat in cel mai inalt grad de conditiile economice din tara noastra. Nu trebuie sa ne mire faptul ca multi din cei care au iesit sa protesteze sunt tinerii educati, studentii. Pentru ca ei sunt cei care constientizeaza cel mai bine cum stau lucrurile si pentru ca vor sa aiba un viitor bun in aceasta tara. Faptul ca PSD-ALDE a facut totul pe sub masa, trecand rapid ordonante ce-i fac scapati de rigorile legii pe cei cu probleme penale, imbogatiti in acest fel in relatie cu Statul, a determinat reactia oamenilor. Si, dupa cum se vede, in toate marile orase ale tarii lumea a iesit in strada sa-si strige nemultumirea. Inteleg ca acum sunt 150.000 de oameni in Piata Victoriei – unde e sediul Guvernului – iar in tara au iesit in marile orase cu zecile de mii.

Ma simt ca-n 1990!

Este cat se poate de regretabil ca PSD-ALDE au gestionat atat de prost aceasta problema delicata. In Piata, amnistia si gratierea e vazuta in exclusivitate ca o scapare a unor stabi penali. A unor imbogatiti de pe urma statului, pe cai penale, care doresc, desigur, sa scape si care uzeaza de relatiile lor la cel mai inalt nivel in stat.

Dar ceea ce e cel mai grav e faptul ca perceptia celor din Piata este in legatura cu distrugerea democratiei de la noi din tara de catre un Guvern cu accente penale. Cu alte cuvinte, perceptia este ca se doreste instaurarea unei ordini totalitare in Romania, de catre o clica de banditi.

Rezultatul: sute de mii de oameni in strada care cer incarcerarea Guvernului, vazandu-l mana in mana cu infractorii pe care vrea sa-i scape!

Daca de abia a inceput guvernarea si avem astfel de probleme, nu se poate sa nu te intrebi: ce va urma? Daca un lucru simplu a fost gestionat atat de prost, stau si ma intreb cum va putea face fata aceasta guvernare mai departe… Pentru ca nici in legatura cu bugetul lucrurile nu sunt deloc clare, din cate inteleg.

Mi se pare inadmisibil ca probleme atat de sensibile precum amnistia si gratierea, modificarea Codurilor Penale sa nu se dezbata serios in societate, sa nu expui si sa nu explici motivatiile care stau la baza unor astfel de actiuni legislative. Si sa arunci tara intr-un haos periculos. Felul in care a procedat PSD-ALDE nu e doar arogant, dar e si nedemocratic. Democratia presupune dialogul cu societatea civila. Or, in felul in care s-au dat ordonantele cu pricina, care au ridicat tara si au mutat-o-n strada nu se vede asa ceva!! PSD-ALDE au creat o situatie regretabila, care pune Romania intr-o lumina defavorabila in exterior. Ei au facut un simulacru de dezbatere, asa-zis publica, in care ministrul Justitiei, Dl. Florin Iordache, nu stia decat sa raspunda ca un papagal: „Alta intrebare!”. Este rusinos pentru un partid mare precum PSD o astfel de atitudine!! Mai ales ca PSD ar fi putut oricand initia o dezbatere serioasa si onesta.

Eludarea dialogului cu societatea civila a fost o eroare foarte mare. Oamenii s-au simtit, pe buna dreptate, inselati. Ar fi trebuit, ar fi fost imperios necesar o discutie deschisa despre aceste subiecte sensibile. Cu argumente pro si contra. Iar un partid de stanga trebuia sa actioneze in acest mod. Obligatoriu! Faptul ca Dl. Florin Iordache incearca acum o dezbatere e chiar hilar. Nu e niciodata prea tarziu, insa faptul ca nu s-au facut atunci cand trebuie reprezinta o vinovatie politica a PSD. Care si-a facut un rau si lui insusi. Pentru ca prin astfel de fapte n-a facut decat sa-si erodeze increderea de care se bucura in randul cetatenilor. Este ciudat ca PSD a ales o cale prevestitoare de iesiri in strada, in loc s-o evite, cum era si normal, logic. Mai ales ca puteau sa faca asta, lucru ce le-ar fi fost mult mai confortabil si ar fi putut sa rezolve problema intr-un timp destul de scurt, daca si-ar fi dovedit justetea punctului lor de vedere in fata societatii.

Este regretabil ca nici de data aceasta PSD nu a putut sa aiba un dialog civilizat cu societatea civila si nu a reusit sa fie convingator. PSD-ALDE si Guvernul ar fi trebuit sa inceapa cu aceasta scrisoare pe care Sorin Grindeanu a trimis-o liderilor europeni. Daca in dialogul cu societatea civila ei ar fi clarificat lucrurile prin ceea ce se spune intr-o astfel de scrisoare, creand astfel o baza de discutii si dezbateri serioase, mai mult decat probabil altfel ar fi stat lucrurile. Sunt convins ca pana acum aproape nimeni nu a auzit de Directiva Europeana 334/2016. De ce? Or, aici e in totalitate vina Guvernului PSD-ALDE! Si nici de Decizia 405/2016 a Curtii Constitutionale si de recomandarea CCR in privinta plafonului de 200.000 de lei. Guvernul practic n-a facut nimic sa informeze populatia si sa se angajeze intr-un dialog rational. Eu ma intreb in continuare: de ce? Consecintele unui asemenea mod defectuos de abordare a problemelor s-a reflectat negativ atat in presa internationala, dar si la Comisia Europeana. Ideea a fost ca s-ar dori subminarea luptei anticoruptie. Cam asta a fost ceea ce s-a inteles in exterior dar si ceea ce a inteles o parte insemnata a societatii romanesti.

De asemenea s-a remarcat evitarea dezbaterii parlamentare. Cu alte cuvinte, de ce ordonante de urgenta si nu o lege in Parlament, mai ales ca PSD-ALDE au majoritatea in Parlament?

De ultima ora- DNA a deschis dosar penal in rem in urma unui denunt penal impotriva lui Sorin Grindeanu si Florin Iordache. „Printre cei care au lucrat la aceste acte se află și Oana Schmidt- Hăineală, acum secretar de stat în Ministerul Justiției, și care nu ar fi în relații bune cu Laura Codruța Kovesi.” – se arata aici. Lucru care arata ca lupta politica e in toi.

Februarie 2, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 10 comentarii

Amnistia si gratierea…

Desi ocupat si cu alte lucruri, m-am gandit mult la acest subiect. In paranteza fie spus, de cand am acest blog constat un lucru: nu e usor sa scrii, nu e deloc usor… Dar despre asta poate altadata.

Totusi, acest subiect, sa recunoastem, nu e deloc usor si are ramificatii foarte complexe.

Ce am putea spune totusi?

Dupa parerea mea, PSD, caruia ii apartine acest proiect – Amnistia si Gratierea, trebuie sa inceapa sa-l puna in practica. Problema e ca PSD a avut o comunicare foarte defectuoasa pe marginea acestui subiect. N-a vorbit de asa ceva in campania electorala si, dupa castigarea alegerilor, ne-am trezit din partea lor cu Proiectul de Ordonanta. Nu asa se fac lucrurile si de aceea nu trebuie sa ne mire marsuri si mitinguri de protest. Subiectul penitenciarelor si al amnistiei si gratierii se discuta mai serios de abia acum. Ma intreb: de ce? Pentru ca o astfel de dezbatere in societate trebuia facut de mai demult.

Din cate inteleg, situatia din penitenciarele romanesti e jalnica, conditiile fiind asemanatoare cu cele de pe vremea comunismului. In acest sens unele condamnari sunt, de fapt, condamnari la moarte sau mai exact spus in regim de exterminare, ceea ce este o pata extrem de rusinoasa pe obrazul acestei tari. Dupa parerea mea, condamnarile la CEDO, pe care le sufera tara noastra sunt justificate, precum si banii pe care tara noastra trebuie sa-i plateasca drept despagubiri.

Pe de alta parte, gandindu-ma la romani ca la fratii mei, sunt oripilat cand aud de faptul ca penitenciarele sunt supraaglomerate iar conditiile sunt inumane. Si sunt ingrozit de faptul ca nimeni nu pare sa se gandeasca cum de s-a ajuns la asa ceva!! Pentru ce, in Romania, sunt penitenciarele supraaglomerate? Si pentru ce milioane de romani au trebuit sa-si parareasca tara ca sa munceasca prin alte parti? In aceste conditii, oameni astia sunt pur si simplu victime. Si am inteles chiar, de la emisiunile televizate, ca nici nu se prea face educatia necesara pentru reinsertia acestor oameni in viata sociala.

Din acest punct de vedere, Romania se indeparteaza de UE, de lumea civilizata, lucru ce nu poate sa placa decat dusmanilor nostri.

Revenind la PSD, trebuie spus ca PSD a dat impresia, pe care o impartasesc si eu, ca doreste amnistierea si gratierea doar a unor anumite persoane. Nu e vorba doar de faptul ca legea ar fi data cu dedicatie (e si asta!), dar e un lucru care calca in picioare democratia. De aceea PSD trebuie sa clarifice aspectul asta al problemei.

Pe de alta parte, legea aceasta trebuie sa corecteze niste abuzuri care se vor fi facut. Faptul ca inca, in Romania, avem condamnari pe criterii politice inseamna ca inca se mai face politie politica – ceea ce e intr-adevar halucinant. Dezvaluirile lui Sebastian Ghita aduc, pe buna dreptate, in discutie aceasta problema. Niste servicii de informatii nereformate si nerestructurate corespunzator, care, dupa toate probabilitatile, functioneaza pe baza de nepotism, precum si o justitie ce face, de fapt, abuzuri cu caracter politic, ne indeparteaza  de Lumea Libera si Occident. Eu am mai scris un articol, la care am mai facut referire si va invit sa-l (re)cititi:

Trebuia infiintat PNA…?

Parerea mea este ca aceasta epoca a cam trecut… De aceea trebuie gandite formule de restructurare a statului, mult mai eficiente. Iar una din obligatiile politice a PSD-ALDE ar fi sa sparga primii gheata si sa desfiinteze DNA. Ce se intampla? DNA, trebuie sa recunoastem, nu a avut nici efectul si nici succesul scontat. Chiar si Mani Pulite a avut un sfarsit, iar Dl. prof. Mircea Cosea arata ca in privinta sumelor recuperate, acestea au fost 18% din total. Deci destul de putin. Pe de alta parte, DNA duce spre deprimarea mediului de afaceri, a capitalismului romanesc si la un blocaj urias in toata Administratia de Stat. Cel putin, din ce poti auzi din emisiunile televizate de la televiziunile de stiri, e ingrijorator ca Statul roman pune deliberat in situatie de inferioritate capitalismul romanesc fata de cel srain. Aplicarea unui dublu standard de catre Stat, dar in defavoarea capitalismului romanesc, e o greseala ce as caracteriza-o drept grava din punct de vedere strategic si pe termen lung.

De aceea un proiect de tara ar putea avea in vedere restructurarea statului si, ca urmare, reducerera rolului statului in economie, o protectie sociala facuta cum trebuie, adecvat, investitii publice masive in infrastructura si sprijinirea capitalismului romanesc, a initiativelor sanatoase autohtone.

Parerea mea este ca ar trebui marita inclinatia spre antreprenoriat, dar pentru asta trebuie sa ai conditii optime, inclusiv financiare si monetare. Am indoieli ca BNR, v si aici, sub actuala conducere si care continua o filozofie veche, ar putea oferi aceste conditii, daca ma gandesc si la faptul ca BNR, implicandu-se in Criza economica si financiara din 2008, de fapt a agravat-o in Romania. Insa in general vorbind, noi ne facem noua insine probleme cu birocratia excesiva, cu tot felul de formulare care ne ingreuneaza activitatea si care ne deprima competitivitatea.

Cum e posibil ca romanul, cand pleaca in afara, are succes si e apreciat, doar in tara lui n-are locuri de munca, n-are succes, nu e apreciat? Noi trebuie sa construim o Romanie moderna!

Va invit sa cititi acest articol al Andreei Paul:

Tabloul de bord al economiei românești – decembrie 2016

Puncte slabe și tari ale dinamicii economice românești


Puncte tari ale dinamicii economice

  • PIB:
    • În anul 2016, PIB-ul României este estimat la 600 mil lei, cu o creștere economică de 4,1% comparativ cu anul 2015, conform Raportului privind situația macroeconomică pe anul 2016 și proiecția acesteia pe anii 2017-2019.
    • Institutul Naţional de Statistică estimează că România a avuto rată de creștere a PIB în Trimestrul III al anului 2016 mai mare cu 0.6% față de trimestrul II al anului 2016 și cu 4.4% față de același trimestru din anul 2015.
    • PIB pe locuitor la prețuri curente a crescut în anul 2015 cu 600 euro față de anul 2014, conform datelor furnizate de Eurostat.
  • Veniturile obținute din impozitul pe profit, în primele 10 luni ale anului 2016, sunt cu peste 11% mai mari decât în aceeaşi perioadă a anului 2015, conform execuției bugetare din luna octombrie 2016 publicată de Ministerul Finanțelor Publice. (vezi Tabelul 5.1). De asemenea, veniturile obținute din accize au crescut cu 5.6% în perioada ianuarie-octombrie 2016, față de aceeași perioadă a anului trecut, reprezentând 3% din PIB.
  • Cheltuielile pentru investiții realizate de stat, în primele 10 luni ale anului 2016, au fost în valoare de 11 miliarde de lei, adică cu 20% mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut, conform execuției bugetare din ianuarie-octombrie 2016 publicată de Ministerul Finanțelor Publice. (vezi Tabelul 5.1)
  • Rezervele valutare au înregistrat o creștere de 0.1% în luna noiembrie 2016, față de lună anterioară, respectiv cu peste 7 procente peste nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut, conform BNR. (vezi Tabelul 3.2)
  • ISD-urile au depăşit 3,7 miliarde de euro în perioada ianuarie – octombrie 2016, înregistrând o creștere de peste 34 procente față de aceeaşi perioadă din 2015, conform datelor publicate de BNR. (vezi Tabelul 3.4)

Puncte slabe ale dinamicii economice

  • Peste 140 000 de firme și-au închis porțile, în anul 2015, cu aproape 30 000 mai multe decât în anul 2014, la care se adaugă cele peste 132 000 de firme închise în primele 10 luni ale anului 2016 (cu peste 25% mai multe firme închise în primele 10 luni ale anului 2016, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent), conform datelor publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului.
  • Datoria externă totală a crescut cu 2 procente în luna octombrie 2016 față de aceeaşi perioadă a anului 2015, conform datelor publicate de BNR. (vezi Tabelul 3.4)
  • Sumele primite de la UE în contul plăților efectuate,au înregistrat o scădere dramatică de 93% în primele 10 luni ale anului 2016, față de aceeași perioadă a anului trecut, conform execuției bugetare din ianuarie-octombrie 2016 publicată de Ministerul Finanțelor Publice. (vezi Tabelul 5.1)
  • Deficitul comercial a continuat să crească, ajungând la 7.9 mld euro în primele 10 luni ale anului 2016, fiind cu peste 23% mai mare decât deficitul comercial înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2015, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică. (vezi Tabelul 3.4)
  • Deficitul Bugetului general consolidat a fost de -1.26 miliarde de lei în primele 10 luni ale anului 2016, adică 0,17% din PIB.

Documentul integral poate fi accesat aici.”

Ii multumesc Andreei Paul ca ne ofera astfel de date prezentate atat de profesional si concis. Vroiam de mai demult sa comentez acest articol, dar acum vreau sa va spun ce mi-a atras atentia cel mai tare:

Peste 140 000 de firme și-au închis porțile, în anul 2015, cu aproape 30 000 mai multe decât în anul 2014, la care se adaugă cele peste 132 000 de firme închise în primele 10 luni ale anului 2016 (cu peste 25% mai multe firme închise în primele 10 luni ale anului 2016, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent), conform datelor publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului.”

Criza a trecut si inca se inchid cu sutele de mii firme in Romania. De unde rezulta ca, in realitate, Criza n-a trecut in Romania. Dimpotriva!

Ce face DNA? O agraveaza!!

Si asta e aspectul cel mai ingrijorator!! Retrogradarea in clasamentul global al antreprenoriatului si foarte slaba – hai s-o spunem pe bune acuma! – inclinatie spre antreprenoriat a romanilor, arata o depreciere a libertatii economice, lucru ce ne poate costa mult in viitor si s-ar putea sa ne usture rau de tot. Andreea Paul spune:

„Suntem deficitari la atitudine, resurse, infrastructură, asumarea riscului, dar și la capacitatea de a reține resursele umane talentate în țară, cu impact direct asupra investițiilor, productivității, inovării și locurilor de muncă bine plătite. Detalii suplimentare aici.”

Asa este. Lucrul asta arata o depreciere a libertatii economice in Romania, combinata cu politici financiare, monetare si de credit necorespunzatoare plus o scadere a investitiilor publice, o gripare a motoarelor economice, generatoare de crestere sanatoasa. „Suntem deficitari la atitudine” – suntem, in conditii de teroare, cand ti se poate fabrica oricand un dosar, chiar si prost facut. Promovarea delatiunii e un alt aspect pentru care DNA ar trebui desfiintat, dar pe de alta parte, cel putin din cate am inteles eu de la Codruta Kovesi, sunt 12.000 de dosare „in lucru” si concluzia nu poate fi alta decat ca dosariada asta va continua la nesfarsit cu un numar enorm de dosare, cu mii si mii de dosare pentru ca altminteri s-ar termina si cu DNA, si cu locurile de munca si cu salariile de acolo. De aceea un astfel de fenomen abnorm trebuie stopat odata si odata. Iar PSD-ALDE trebuie sa aiba curajul sa faca lucrul asta.

Eu as dori sa subliniez un lucru: capitalismul romanesc trebuie sprijinit, in sensul ca nu trebuie sa-i dai la cap. Romania nu poate si nici nu trebuie sa se bazeze in exclusivitate pe investitii straine. Care ar mai fi esenta capitalismului in Romania, daca tot ar fi strain? E clar ca in aceasta situatie ar avea loc o nepotrivire grava. Si n-ar fi nici multumitor. Nici bine. De aceea ar trebui vazut cum sa facem sa cream conditiile ca el sa se poata dezvolta si performa, pentru a creste nivelul general de trai al populatiei. Pentru ca romanul sa se simta bine in tara lui si sa poata performa aici, nu in alta parte. Deocamdata nu am atins acest deziderat. Am vazut si articolul Andreei Paul despre competitivitate si nu doar ca pe decidentii politici nu-i preocupa, dar Romania, ca tara inca in tranzitie, ar trebui sa fie preocupata de a avea un mediu economic care sa stimuleze competitivitatea. Situatia asta defavorabila, cu o competitivitate scazuta, dateaza de foarte multa vreme; eu am scris in 2013 un articol pe aceasta tema:

Despre competitivitatea economica

In care aratam prabusirea competitivitatii sub guvernarile Boc/Basescu. Regimul Basescu n-a reusit, desi multa lume si-a pus speranta, sa stimuleze economia si sa-i creasca competitivitatea. Dimpotriva!

Iata inca un motiv pentru care trebuie incercat altceva. Iar DNA a fost, de fapt, instrumentul acelui regim. Care nu a performat, din contra! De aceea vremea DNA a cam trecut si PSD-ALDE ar trebui sa explice corect cum stau lucrurile si sa actioneze desfiintand DNA si gandindu-se la solutii economice, de restructurare a statului, cum aratam mai sus, nu de inhibare a mediului economic si de afaceri, lucru ce conduce, pana la urma, la deteriorarea libertatii economice, cu consecinte extrem de grave.

Cheia de bolta a Romaniei nu e DNA! Desi, daca ai privi pe televiziunile de stiri, doar despre asta se discuta, cel putin de la dezvaluirile lui Sebastian Ghita incoace. Insa trebuie sa spunem si ce ar fi in favoarea DNA. Statul nostru e inca unul foarte mare – am inteles, de exemplu, ca avem vreo 30 de ministere, peste 100 de secretari de stat, cu mult peste orice tara din Vestul Europei, daca inteleg eu bine. Or, lucru asta se traduce prin accesul unor persoane la resursele statului si la bani. Un astfel de stat te invita la coruptie, mai ales ca perfect n-o sa fie vreodata. Fara un organism care sa stapaneasca fenomenul coruptiei, evident, acesta iese de sub orice control, lucru iarasi foarte periculos. Insa vicios e faptul ca DNA nu e eficient si nu poate fi eficient, cum aratam mai sus. Sistemul asta, bazat pe un organism precum DNA, nu face decat sa eternizeze delatiunea, numarul de dosare, iar ceea ce se va recupera va fi putin, altfel n-ar mai fi rentabila afacerea.

Pe de alta parte, n-as crede ca Romania ar avea probleme foarte mari pe parte de siguranta nationala, cum vor sa acrediteze unii. De altfel inteleg ca suntem apreciati in cadrul NATO, suntem pe locul 2 la furnizarea de informatii in cadrul Aliantei Nord-Atlantice. Deci nu stam rau. Problema cea mai mare a Romaniei, nerezolvata inca, e cea economica si aici avem slabiciuni evidente, vulnerabilitati evidente. Numai ca rezolvarea acestora sta foarte putin in serviciile secrete. De aceea astfel de organisme precum DNA sau in Binom cu SRI, care ar dori sa ranforseze statul pe o parte, dar creand si agravand slabiciuni pe de alta parte, acolo unde avem vulnerabilitati evidente, nu sunt de dorit. Nu mai vorbesc de modul nedemocratic in care actiona Binomul, amenintand chiar si pe premierul Romaniei si blocand proiecte de infrastructura – a ajuns celebru exemplul dat de Ghita cu Autostrada Comarnic-Brasov. Pentru ca n-as dori sa se creada ca Binomul doar ranforseaza, doar pazeste strasnic Romania. Dimpotriva, ii creeaza si slabiciuni evidente, actioneaza nedemocratic, fara sa-si asume consecintele sau sa raspunda in vreun fel.

Eu cred ca mai trebuie spus un lucru: vulnerabilitatile economice romanesti sunt in atentia serviciilor de informatii straine, neprietene care monitorizeaza Romania. Evident, ca razboiul hibrid, manipularile si actiunile de dezinformare facute intr-o tara de catre servicii straine tin cont de astfel de slabiciuni, inclusiv de agravarea lor. Spre exemplu, nu e deloc cert ca Rusia va ataca militar Romania, dar e aproape o certitudine ca serviciile rusesti actioneaza in scopul demoralizarii populatiei si reducerii increderii in Uniunea Europeana, bazandu-se pe cum merg lucrurile din punct de vedere economic, adica prost si stiind ca astfel populatia poate fi usor influentata intr-o anumita directie. Evident, si prosperitatea are punctele ei slabe. Dar are si un punct tare, spre exemplu: o economie bine reglata si competitiva e greu de daramat, iar o catastrofa precum venirea nazismului la Putere in Germania in anii ’30 ai secolului trecut a avut la baza slabiciuni economice. Or, la noi slabiciunile economice persista cu tot DNA-ul si s-au agravat pe vremea regimului Basescu. Iar activitatea DNA are si reflexe negative in Administratie si Economie, care acum sunt ignorate, dar in felul asta se adancesc.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Ianuarie 28, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 80 comentarii

Sebastian Ghita – dezvaluiri de o maxima gravitate!

Anul 2017 debuteaza bulversant cu aceste dezvaluri efectuate de catre Sebastian Ghita la postul Romania TV, al carui patron, din cate am inteles, este. Insa o mare necunoscuta este disparitia lui Ghita si nici pana acum nu stim unde este, daca mai e in viata, iar daca a fugit de ce anume se teme in mod concret. Lucrurile acestea ar trebui, mai intai, lamurite pentru a intelege corect ce se intampla.

Dar iata cateva din cele mai spectaculoase dezvaluiri:

Romania TV

Sebastian Ghiţă DEZVĂLUIE scenariul din spatele dosarului Realitatea: Kovesi m-a abordat în clădirea K2. A vrut să-l înfunde pe Vîntu

Se arata ca:

„Fostul deputat Sebastian Ghiţă dezvăluie la România TV scenariul din spatele dosarului Realitatea, în urma căruia fostul mogul SOV a ajuns în spatele gratiilor.

Sebastian Ghiţă a prezentat luni seară noi dezvăluiri, într-un material video prezentat de România TV. Omul de afaceri  a susţinut că dosarul Realitatea Media a fost „măsluit” şi că Laura Codruţa Kovesi l-a contactat „pentru a distruge Realitatea TV, dorind să folosească acest post de televiziune pentru sistem”. El a mai susţinut că actualul procuror-şef al DNA ar fi făcut presiuni asupra sa pentru a veni cu „denunţuri şi date pe care să le interpreteze, dorind să facă un dosar mare care să o împingă spre vârful Ministerului Public”.

„Am sa va prezint felul in care aceste dosare sunt masluite dupa modelul brevetat de Laura Codruţa Kovesi în celebrul dosar Realitatea. O sa vedeti felul in care Kovesi a vrut sa distruga Realitatea tv.

Kovesi m-a abordat in cladirea SRI numita K2, unde stateam impreuna la masa si mi-a spus ca ascultându-l pe Vîntu si-a dat seama ca nu mai are finantare pentru Realitatea. A văzut cat de vulnerabil este Vantu si stia că va accepta intr-un fel sa primeasca finantare si sa cedeze Realitatea tv. Am acceptat acest lucru. Dansa s-a gândit ca va putea sa-l doboara si sa-l scoata din joc mult mai repede, iar probabil Realitatea tv să devină o televiziune supusa ce va da stiri pozitive la adresa mai marilor zilei, dar ucrul acesta nu s-a intamplat.

Am semnat acel contract de management cu Vîntu si am acceptat sa finantez Realitatea TV. La ceva timp au aparut frictiunile intre mine si Vîntu, iar Kovesi a stat la panda şi a luat făcut un dosar pe baza acestor frictiuni/certuri dintre mine şi Vîntu. A inceput sa-mi explice cum si in ce fel pot fi conduse discutiile cu Vîntu astfel incat ele sa para santaj, amenintare sau sa se incadreze la niste fapte penale.

Am ascultat de dânsa ca aveam o relatie de incredere si prietenie si pentru ca punea pasiune in dorinta dansei de a-l infunda pe Vântu si nu as fi vrut sa o refuz sau sa ma cert cu dansa.

Doamna Kovesi m-a presat si mi-a sugerat cum sa vin cu astfel de denunturi si date pe care sa le interpreteze dorind sa faca un dosar mare care sa o impinga spre varful ministerului public si sa-si consolideze cariera”,  dezvăluit Sebastian Ghiţă la România TV.

„Eu stiu bine cum au stat lucrurile si stie si doamna Kovesi. Nu am crezut ca se va schimba atat de mult incat sa breveteze acest model si il va explica si altor procurori care la randul lor masluiesc dosare.

De ce a vrut Kovesi acest dosar

Kovesi dorea pentru sistem Realitatea TV. Dupa ce am ajuns acolo au inceput sa ma preseze: sa nu mai apara anumite persoane, sa nu mai apara anumite stiri, sa dau afara jurnalisti. Mi-am dat seama ca exagereaza si am inceput sa refuz. Au aparut conflicte intre mine si sistem si practic am cedat. L-au ales pe Elan, iar eu am ales sa construiesc România TV.

Probabil s-au gandit ca proiectul va esua, dar iata ca România TV a devenit cea mai urmarita statie tv din Romania. Si nici azi nu executa ordinele sistemului.

Practic, doar cateva voci media au mai ramas sa spuna adevarul. Ii felicit si pe cei de la Antena 3 care au rezistat presiunii sistemului. Dosarul dintre RCS si Antena Group este unul masluit.

Ceea ce s-a intamplat cu Voiculescu, Vantu, Sarbu, Patriciu, Adamescu vor sa faca si cu mine, sa inventeze dosare si sa ma duca in inchisoare si sa distrugă România TV.

Cum a fost adus Nicolae Popa din Indonezia

La cererea lui Kovesi o firma de constructii din Ploiesti, care a primti bani de la Asesoft, a fost cea care a platit avionul pentru aducerea domnului Nicolae Popa, fost director Realitatea TV din Indonezia. Realitatea este că o firma privata la cererea statului roman a platit 200.000 de euro pentru a fi adus cel care falimentat FNI si care a furat sute de mii de oameni.

Ce fel de operatiune o fi asta? Oare suntem vinovati de spalare de bani? E doar dansa sau sunt doar eu? Am actionat eu in numele statului roman? Ce dovada mai clara vreti ca doamna Kovesi a inventat acel dosar Realitatea Media si ca folosea pentru acel dosar mailul secret cucuveauamov”.

Fostul director Gelsor, Nicolae Popa, a fost arestat, în 2 decembrie 2009, de autorităţile din Jakarta, Indonezia, el fiind condamnat de Tribunalul Bucureşti, în 2006, la 15 ani de închisoare pentru înşelăciune, alături de Ioana Maria Vlas, decizia rămânând definitivă în 2009. Arestarea lui Popa a cântărit greu în rezultatul alegerilor prezidenţiale din 2009 (turul 2, Băsescu-Geoană, pe 6 decembrie).

Sebastian Ghiţă, despre sistemul statului de drept

„Un procuror Negulescu, zis Portocală, a aplicat aceleaşi metode ca Laura Codruţa Kovesi în dosarul Realitatea Media. Ascultaţi cum vorbeşte acest funcţionar al statului român plătit din banii noştri. Ascultaţi cum vorbeste, cum gândeste, şi cum crede că dacă mă arestează pe mine sau pe familia mea obţine plângeri împotriva lui Dragnea, Ponta”.

Citeşte şi: Sebastian Ghiţă, înregistrare de ultimă oră. Declaraţii uluitoare care aruncă în aer scena politică VIDEO

Procuror Negulescu: Băga-mi-aş BEEEPPP în mă-sa! Nu mai putem să trăim pe planeta Românica din cauza lu’ un jegos ca Sebi Ghiţă care este un vagabond, o zdreanţă. Eu spun aşa…Eu i-o spun în faţă până la urmă: bă, eşti o zdreanţă! Du-te…..BEEEP de aici de panaramă!

Coleg DNA: Da, bă, dar ţi-au ţinut spatele şi ăia de la Bucureşti, bă şi Kovesi ..

Procuror Negulescu: Da. Bă, mă jur că îi spun în faţă că n-am ce să ..ce să îmi facă să-mi BEEEEEEPPPP . Păi toate n-au plecat, frate,de la mine?

Coleg DNA: Păi dacă îl bagi pe Ghiţă, îl toarnă pe Dragnea şi, gata, rezolvăm!

Procuror Negulescu: Lasă-mă, mânca-ţi-aş gura, că-s periculos rău de tot, mă jur că-s foarte periculos. Dar dacă, bă, dacă nu mă cunoşti du-te BEEEPPPP, nu te băga cu mine, mânca-ţi-aş gura, că mă ia capul! Asta nu suport!”.

Citeşte şI: Inspecţia Judiciară s-a autosesizat după dezvăluirile lui Sebastian Ghiţă. Procurorul DNA Negulescu riscă excluderea din magistratură

„În prezenta avocatilor mei procurorul Negulescu mi-a spus că nu voi avea scăpare, şi ca imi va face dosare pana va obtine de la mine denunturi impotriva prietenilor, rudelor, şi în special împotriva domnilor Dragnea şi Ponta. Chestiunea aceasta s-a întâmplat de faţă cu avocaţii mei”.

„Am vazut cu ochii mei ce a facut Kovesi în cazul Realitatea Media. Am auzit despre cazul închidereii lui Voiculescu de la Traian Băsescu. Mi-a spus că are şi înregistrări despre inchiderea lui Dan Voiculescu. Am date şi informaţii despre acest sistem care l-a executat pe Adrian Sârbu. Toate dosarele cu patroni de media au fost măsluite”, a dezvăluit Ghiţă.

Fostul deputat a subliniat că în cazul său totul a pornit prin numirea ofiţerului SRI Sabin Iancu, care l-a selectat pe procurorul DNA Negulescu să facă treburile murdare li l-a ajutat pe procurorul DNA Negulescu să măsluiască dosarele.”

„Într-o înregistrare difuzată joi seara de România TV, fostul deputat Sebastian Ghiţă a făcut noi dezvăluiri, el vorbind despre numirea Laurei Codruţa Kovesi la DNA, în anul 2014.

Sebastian Ghiţă a făcut joi seara cele mai grave dezvăluiri de până acum. Între altele, fostul deputat a dezvăluit că Victor Ponta a fost şantajat în 2014, când era premier, să o numească pe Laura Codruţa Kovesi la şefia DNA.

V-am menţionat de la bun început despre întâlnirile cu Laura Codruţa Kovesi la vilele SRI – K2, K4 şi T14, la care au mai participat în anumite momente domnul Florian Coldea şi şefii staţiei CIA din Bucureşti. Bănuioesc că v-aţi întrebat cum am ajuns eu la aceste întâlniri. persoane de rang înalt din SRI mi l-au prezentat pe Florian Coldea în 2008. Eram tineri, aveam copii mici şi am legat o relaţie de prietenie. Amândoi credeam într-o Românie mai bună şi ne propuneam să facem oricât de mult putem ca România să crească, să se dezvolte şi să ne găsim şi noi un loc în ţara noastră. Şapte ani de zile copiii noştri au crescut împreună. Nu vă voi da poze cu ei, pentru că n-au nicio vină copiii. 

În schimb, veţi vedea alte dovezi ale relaţiei mele cu Florian Coldea, din mai multe vacanţe făcute împreună. Aşa am ajuns să o cunosc pe Laura Codruţa Kovesi şi să mă împrietensc şi cu ea. M-am întâlnit cu ea de sute de ori la sediile SRI, la mine acasă, în cramă, în vie. Am chefuit împreună, am fost pe pontonul SRI din Deltă sau la vilele SRI de la Neptun, la cele de la Sinaia şi în multe alte locuri. Aşa am ajuns să fiu direct implicat în numirea Laurei Codruţei Kovesi la DNA, în 2014. Eram prieten cu ea, eram prieten cu Florian Coldea şi prieten cu Victor Ponta. Aveam un canal de comunicare cu Traian Băsescu, prin Elena Udrea. Eu sunt persoana care a însoţit-o pe Elena Udrea la biroul lui Victor Ponta şi despre care Elena Udrea a declarat public…

Ce nu s-a spus public până acum e faptul că Victor Ponta a fost şantajat pentru a o numi pe Laura Codruţa Kovesi. Practic, în faţa mea Florian Coldea i-a spus că dacă nu o va numi pe Laura Codruţa Kovesi la DNA, atunci vizita pe care Ponta o avea programată în America, pentru a se întâlni cu Biden sau cu Obama va fi anulată. Mai mult, lui Victor Ponta i s-a spus că anunţul cu privire la anularea vizitei va fi făcut în apropierea alegerilor prezidenţiale, iar chestiunea aceasta îl va distruge.

Toate aceste lucruri pot fi confirmate de Victor Ponta, Elena Udrea, dar şi de către Ion Cristoiu, citind jurnalul Elenei Udrea, şi chiar de Traian Băsescu. Documentul înaintat lui Traian Băsescu cu propunerea de numire a Laurei Codruţa Kovesi a fost scris la Guvern, pe calculatorul din secretariatul lui Victor Ponta. Am asistat la redactarea lui pe hârtia oficială şi apoi am mers la vila SRI cu indicativul K2, unde se aflau Florian Coldea şi Victor Ponta.

Ponta ne spusese, Elenei Udrea şi mie, la întâlnirea pe care am avut-o la biroul său „eu o să o propun, dar am o părere proastă despre Kovesi. Sunt convins că va executa ordinele celor de afară şi ne va face dosare tuturor. Pe voi doi vă va aresta primii”. Victor Ponta a avut dreptate. Laura Codruţa Kovesi a încercat să-i înlăture din viaţa publică pe toţi cei care, într-un fel sau în altul au ajutat-o. M-am dus apoi cu documentul la Victor Ponta. L-am găsit cu Florian Coldea. Acesta a sunat-o pe Laura Codruţa Kovesi şi i-a spus să vinăp imediat la Bucureşti.

Aşa a fost numită Laura Codruţa Kovesi. Vă voi mai da detalii şi informaţii despre felul în care au fost numiţi adjuncţii de la DNA, despre felul în care a fost păcălit Victor Ponta şi multe alte detalii despre felul în care doamna Laura Codruţa Kovesi a inventat acest sistem de represiune bazat pe denunţuri mincinoase, pe şantajarea sau mituirea celor cu probleme din închisori sau a celor cu probleme în dosare penale„.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus joi înlocuirea controlului judiciar cu mandat de arestare în lipsă pe numele lui Sebastian Ghiţă.”

Mediafax

Parchetul General, reacţie la afirmaţiile lui Sebastian Ghiţă: Nicoale Popa, adus în ţară din Indonezia de Poliţia Română. Costurile, suportate de poliţie

Parchetul General anunţă că, în cadrul dosarului deschis după înregistrările lui Sebastian Ghiţă, s-a stabilit că Nicolae Popa a fost adus în România din Indonezia de Poliţia Română, toate costurile fiind suportate de această instituţie.

„Procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie au dispus prin ordonanţă începerea urmăririi penale cu privire la faptă, respectiv infracţiunea de abuz în serviciu, în cauza având ca obiect informaţiile făcute publice prin intermediul unor înregistrări difuzate în mass-media cu privire la o serie de afirmaţii făcute de fostul deputat Sebastian Ghiţă. Cercetările în acest dosar vizează toate aspectele prezentate opiniei publice de către persoana anterior menţionată prin intermediul înregistrărilor difuzate. În acest context, precizăm că, în urma verificărilor efectuate, a rezultat că aducerea în ţară a inculpatului Nicolae Popa a fost efectuată de către Poliţia Română, iar costurile aferente transportului au fost achitate integral de către această instituţie”, transmite Parchetul General printr-un comunicat de presă.

În una dintre înregistrările pe care le-a făcut Sebastian Ghiţă, acesta susţine că aducerea lui Nicolae Popa din Indonezia s-a făcut cu un avion plătit de o firmă privată.

“ O firmă de construcţii din Ploieşti, care a primit bani de la Asesoft, a fost cea care a plătit avionul pentru aducererea lui Nicolae Popa, fostul director FNI, din Indonezia. O firmă privată, la cererea statului român şi a doamnei Kovesi, a plătit 200.000 de euro pentru a fi adus cel care a falimentat FNI şi aş vrea să o întreb pe Kovesi: Ce operaţiune e asta? Suntem vinovaţi de spălare de bani? E doar dânsa? Doar eu? Am trimis noi poliţişti în Indonezia?”, susţinea Sebastian Ghiţă în una dintre înregistrările difuzate de România TV.

Întrebată cum a fost adus Nicolae Popa în România, Laura Codruţa Kovesi a declarat luni: „S-a ocupat Ministerul Justiţiei şi Ministerul Afacerilor Interne. Vă rog să întrebaţi la ei”.

După declaraţiile lui Sebastian Ghiţă, agenţia MEDIAFAX a solicitat Poliţiei Române şi Ministerului Justiţiei să precizeze cine a acoperit costurile operaţiunii prin care Nicolae Popa a fost adus în România.

„Statul solicitat (Indonezia) a soluţionat favorabil cererea de extrădare a lui Popa Nicolae, potrivit propriei sale legislaţii. În ce priveşte procedura de preluare efectivă a persoanei extrădate, aceasta s-a derulat de partea română potrivit dispoziţiilor art. 71 raportat la art. 56 şi 57 din Legea nr. 302/ 2004 (http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/53158) privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, competenţele legale ale autorităţilor române în procedura de preluare fiind clar stabilite prin lege. Competenţa de a organiza escorta în vederea preluării efective a unei persoane extrădate revine Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. În acest context precizăm că Ministerul Justiţiei nu deţine informaţii privind costurile aferente procedurii de preluare din Indonezia şi nici cu privire la modalitatea de achitare a acestora”, se arată în răspunsul Ministerului Justiţiei.

Poliţia Română nu a confirmat plata operaţiunii, susţinând că informaţiile solicitate face obiectul unui dosar.

„Referitor la solicitarea dvs. formulată în baza legii 544/2001, vă informăm că aceasta se referă la aspecte ce fac obiectul unei anchete penale, aflate în desfăşurare la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fapt pentru care nu vă putem comunica informaţiile solicitate”, a precizat Poliţia Română.

Sebastian Ghiţă a fost pierdut, în noaptea de 19 spre 20 decembrie 2016, de poliţiştii care îl filau pe DN1, în timp ce se îndrepta către casă de la un eveniment al SRI, au declarat surse judiciare pentru MEDIAFAX. La mai bine de o săptămână de la dispariţie, au apărut înregistrări în care Sebastian Ghiţă vorbea despre sistemul judiciar din România şi despre personaje cheie din justiţie, din SRI şi din mediul politic.”

Stiripesurse

Sebastian Ghiță, noi dezvăluiri despre Colectiv, dărâmarea Guvernului Ponta și moartea lui Condrea

„Fostul deputat, Sebastian Ghiţă, a ieşit la rampă cu noi dezvăluiri incendiare. Acesta susține într-o înregistrare difuzată la România TV că dărâmarea Guvernului Ponta a fost o „chestiune organizată”, iar incendiul de la Colectiv a reprezentat o diversiune. De asemenea, fostul deputat spune că Ponta a fost amenințat și șantajat în noaptea incendiului de la Colectiv pentru a demisiona.

„Sa spunem ce s-a intamplat la acel eveniment, cateva adevaruri. Inca dinainte de noiembrie 2014, alegerea lui Klaus Iohannis a fost organizata, dupa aceea daramarea Guvernului Romaniei a fost o chestiune organizata. Poate incediul nu a fost organizat, dar au cautat un moment cu emotie. Oamenii astia sunt specialisti in diversiuni, astia care au pus un guvern al lor. Stiam de doua saptamani inainte de intentia de a se face partie lui Ciolos, se stia ca se organizeaza daramarea Guvernului Ponta si ca alesul este Dacian Ciolos.

Nu stiu despre incendiu, dar este evident ca s-a asteptat in mod organizat daramarea Guvernului Romaniei. In acea noapte, Victor Ponta a fost amenintat si santajat cu aceasta solutie.

Nu a fost un act de lasitate ca a demisionat. A avut de ales intre a a vedea in Bucuresti alti morti si a potolit lucrurile.

In mod evident Ponta, considerand ca nu sunt deplin capabili de a intelege cine sunt oamenii astia, a ales sa demisioneze. Erau oameni pregatiti sa atace Primaria Sectorului 4 cu cocktailuri molotov si Guvernul Romaniei. Era un ordin al ministrului MAI sa nu opreasca intrarea oamenilor.”, a spus Sebastian Ghiță.

Scandal diplomatic fără precedent: Israelul, acuzat de ‘înlăturarea’ unor politicieni britanici

Fostul deputat a făcut trimitere, în înregistrarea difuzată la RTV, și la moartea patronului Hexi Pharma, Dan Condrea.

„Eu ca cetatean ma tem ca oamenii vor crede ca intretinem un stat mafiot, care atunci cand nu-i convine ceva omoara un om. Cand vad acest om mort se furnica pielea pe mine. Ce secrete avea acest mort?”, a mai spus Sebastian Ghiță.”

Sebastian Ghita

Sebastian Ghita

Bineinteles, ne putem intreba cat adevar sunt in spusele lui Sebastian Ghita si de ce a ales aceasta cale de comunicare. Ghita lanseaza acuzatii – acestea sunt declaratiile lui: acuzatii. Iar una dintre ele este ca DNA practica politia politica, caci fabricatul unor dosare asta inseamna. Pe de alta parte numirea Laurei Codrutei „Cucuveaua Mov” Kovesi in fruntea DNA, legata de vizita in SUA a lui Victor Ponta, ar sugera ca s-a realizat sub presiunile venite din partea Executivului de la Casa Alba… S-a speculat chiar la Romania TV intr-o dezbatere televizata despre amestecul SUA. S-ar putea specula pe faptul ca indepartarea unor persoane pe baza unor dosare fabricate ar fi fost la sugestia partii americane. Daca asa stau lucrurile, cred ca e inutil sa mai spun ca problema e destul de grava si te duce cu gandul chiar la tradare din partea unora cu functii de inalta raspundere in Statul Roman…

Insa cel mai neplacut lucru mi se pare faptul ca asistam la deconstructia unei societati libere. Caci ce altceva ai putea sa spui despre faptul ca se fabrica dosare penale unor persoane in scopul eliminarii lor din viata publica. O practica ce aminteste de stalinism, in niciun caz de democratie si Lumea Libera. Este mai mult decat regretabil – este hidos!! – ca asistam la asa ceva, la astfel de practici ce le consideram ca apartin unei epoci revolute, la doar 27 de ani de la prabusirea comunimsului. De asemenea, ar trebui sa remarcam ca, din comunicatul Parchetului General, nu rezulta ca ar fi fals ce spune Ghita…

Nu trebuie sa-l simpatizezi pe Sebastian Ghita, dar din ce semnaleaza el rezulta ca avem o problema mult mai serioasa. Pana acum, pozitii ale oamenilor politici de varf de la noi n-am prea vazut, cu exceptia lui Traian Basescu. Interesant este ca s-au abtinut sa comenteze, insa referitor la Traian Basescu trebuie spus ca el era pe vremea aceea Presedintele si cel care a promovat si sustinut acest sistem pe care acum il critica. Problema serioasa este ca suntem intr-un derapaj evident si v-as ruga sa recititi aceasta postare a mea, datata 8 septembrie 2016:

Trebuia infiintat PNA…?

unde iata ce aratam printre altele:

„PNA, actualul DNA, s-a infiintat, desigur, printr-o decizie politica. S-a creat un organism care a ajuns un fel de stat in stat sau, poate mai bine zis, un fel de justitie in justitie, de ajungi sa te intrebi daca chiar are vreo legatura cu Justitia. Functionarea acestuia e pe baza de delatiune, lucru ce aminteste de anii ’50 ai secolului trecut. Pe de alta parte, se observa ca fenomenul coruptiei nu s-a diminuat, nici sumele de bani recuperate nu sunt grozave. In schimb s-a ajuns la o paralizie cvasitotala a aparatului de stat, a statului mai bine zis, producand disfunctionalitati grave. Inclusiv democratia este perturbata.

Ca sa duc sinceritatea pana la extrem, nu pot sa nu remarc o viziune comunista nu numai a modului in care functioneaza si a ceea ce reprezinta DNA, amintind de fosta Securitate, dar si a deciziei politice care a stat la baza infiintarii sale.

PNA nu a fost infiintat pentru Justitie sau pentru ca sa ajute Justitia. Ci a fost vazut de la bun inceput ca un instrument de forta al Puterii prezidentiale. De care au beneficiat nu cei care l-au infiintat, ci cei care au castigat alegerile in 2004. Asta e ironia sortii… Ca lucrurile stau asa sta marturie uluirea lui Traian Basescu, ca „trei de-ai mei ii aresteaza pe trei de-ai mei”. El nu se astepta la asta. Inclusiv Traian Basescu a vazut DNA ca pe propriul sau instrument. Colaboratorii sai au vazut lucrurile la fel. Basescu s-a vrut un aparator al „independentei Justitiei”, dar acest lucru a dat independenta DNA. El nu a crezut ca se poate intampla lucrul asta. Nici colaboratorii sai apropiati n-au crezut asta.

Totusi, de ce nu s-a realizat o Justitie independenta, dar s-a infiintat PNA? Pentru ca o Justitie independenta ar fi luptat mult mai eficient impotriva coruptiei, ca sa dau acest exemplu, iar posibilitatea de a aparea derapaje ar fi fost mult diminuata.

E straniu ca decidentii politici n-au vazut asta. Ei au gandit altfel: nu ca Justitia sa fie independenta ci, in schimb, sa creeze inca o institutie de forta care sa fie la comanda lor politica.

Asa gandesc acesti oameni.

Sa nu ne miram atunci ca DNA a ajuns cu puteri aproape discretionare, ne mai putand fi controlata politic, lucru ce reprezinta un risc major pentru democratie si respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.

Refuzand ideea unei Justitii independente, cei care au creat PNA n-au crezut o clipa ca acest organism se va intoarce impotriva lor. Mergand pe ideea comunista a fostei Securitati, ei au crezut ca PNA va apara interesele unei caste, eventual transpartinice, ce se va perpetua tot timpul la Putere. In rest, PNA era destinat celor multi.

Asa se intampla cand ne conduc comunistii si securistii…

Intrebarea care se pune e urmatoarea: liberali adevarati avem?”

Si va mai recomand o postare din 24 septembrie 2016:

Se discuta chestiuni punctuale…

unde iata ce aratam printre alte aspecte:

„… si mai putin problemele de fond. De pilda, ca DNA l-a arestat pe cutare sau ca l-a pus sub control judiciar pe cutare, ca Parlamentul a incuviintat urmarirea penala a cutarui parlamentar. Dar chestiunea statului de drept nu sta in aceste cazuri punctuale, indiferent de numarul lor. Statul de drept consta in independenta Justitiei. De fapt, intr-un mod mult mai general, vorbim de separarea puterilor in stat – puterea executiva, puterea legislativa si puterea judecatoreasca – cu un mecanism de verificare si echilibrare a acestora. Problema de fond care se pune este daca avem in Romania o asemenea separare reala a puterilor in stat. Si, referitor la Justitie, daca Justitia este independenta cu adevarat. […]

Independenta Justitiei e necesara pentru a se infaptui Justitia fara abuzuri si fara procese politice.

In conditiile de mai sus, schitate de mine pe scurt, putem spune ca Justitia e independenta in Romania? Raspunsul la o asemenea intrebare e cu „da” sau cu „nu” – „da si nu” inseamna ca nu prea e independenta. Si de aici suspiciunile de abuz, de „rafuiala politico-mafiota”, de procese de natura politica, pe care le avem astazi in societate.

In conditiile constitutionale existente la noi, nu prea vad cum s-ar putea rezolva lucrururile. Pentru ca Politica si Justitia sunt de naturi si esente diferite. De aceea si ratiunile lor sunt diferite unele de altele. Una e sa vorbim, de exemplu, despre ratiuni politice si altceva e sa vorbim despre „ratiuni de drept” sau „ratiuni care privesc dreptul si dreptatea”.

Insa definirea dreptatii a tinut intotdeauna de un cadru ideologic si istoric dat, de credintele anumitor popoare. Separarea puterilor in stat asigura doar functionarea acestora fara sa permita interferente care sa le vicieze activitatea. Avand naturi, esente si ratiuni diferite, politicul poate sa vicieze actul de justitie. Asa cum si justitia poate vicia actul politic, poate bloca decizii politice necesare.

Problema la noi ar fi in ce masura se echilibreaza puterile in stat. Si daca exista mecanisme de verificare intre ele. Daca nu se echilibreaza vom vedea tot felul de influente care le viciaza activitatea. Independenta Justitiei nu se poate asigura si realiza doar printr-un singur organism, cum ar fi DNA, despre care nu avem certitudinea ca ar fi si acesta, la randul sau, chiar atat de independent. De asemenea, daca primeaza doar Justitia, inseamna ca toate celelalte sunt cat se poate de marginale, atat puterea executiva cat si cea legislativa – lucru ce se constitutie intr-un dezechilibru grav in societate. Fara o echilibrare, Justitia ajunge sa vicieze atat actul executiv, cat si cel legislativ, creand perturbatii majore in societate. Iar fara o verificare se poate ajunge la abuzuri.

S-a ajuns in situatia in care populatia consuma foarte mult DNA – pe la televiziunile de stiri doar despre asa ceva se vorbeste sau legat de acest aspect. Ce te faci daca utilitatea marginala – ca sa folosesc o terminologie din economie – a acestui produs aruncat pe piata, DNA, incepe sa scada pana spre zero, cand se ajunge la satietate? Si pana la urma nu s-ar rezolva mare lucru pentru ca Justitia tot n-ar fi independenta, o echilibrare tot n-ar exista. Iar in privinta sumelor recuperate, prof. Mircea Cosea a dat exemplu Italia cand cu operatiunea „Mani pulite” s-au recuperat doar 18% din sume, adica foarte putin, aratand ca asta ar fi maximul cunoscut si greu de anticipat ca in Romania s-ar putea recupera mai mult, procentual vorbind. […]

Ideea care se desprinde este ca nu trebuie sa se ajunga la abuzuri nici din partea Executivului, nici din partea Legislativului si nici din partea Judiciarului. Iar fara o echilibrare a acestor trei puteri, calea spre abuzuri este deschisa. Evident, putem vorbi si de abuzul puterii executive – care poate deschide calea unei dictaturi in acest sens, daca aceasta putere capata o putere mai mare fata de celelalte. Probabil ca aceasta problema nu sta atat in drept cat intr-un principiu – acela de echilibrare a acestor puteri. Se poate vedea si azi cum se nasc regimuri politice de mana forte in Rusia sau Turcia, lucru care, desigur, nu e de dorit. Insa calea poate fi si inversa, cand Judiciarul capata o putere prea mare, o mana de indivizi din aceasta bransa cautand sa obtina intreaga putere in Stat. Sau ca unii sa se foloseasca de instrumentul acesta – Judiciarul – ca sa obtina o si mai mare putere. De aceea Thomas Jefferson spunea: „It has more wisely made all the departments co-equal and co-sovereign within themselves”…”

Problema grava este ca noi am ajuns intr-un derapaj din acest punct de vedere. Eu l-am auzit pe Basescu doar cu cuvantul procuror in gura si imi amintesc de sintagma din epoca: „republica procurorilor”. Iata ca s-a dat o putere foarte mare procurorilor iar functionarea DNA pe baza de delatiune si un Cod Penal al carui miez este „suspiciunea rezonabila” – fara sa fie definit foarte clar in vreun fel ce ar insemna asta, arestari si tinerea la „beciul domnesc” luni de zile fara ca persoana respectiva sa fi fost condamnata de vreo instanta, anulandu-se astfel prezumtia de nevinovatie si incalcandu-se in felul acesta Constitutia tarii, constituie derapaje care nu doar ca ne indeparteaza de la statul de drept, dar il si submineaza pentru ca e clar ca asistam la o coroziune puternica a ceea ce se numeste stat de drept. Nu mai vorbesc de dosare trimise inapoi de instanta la DNA datorita ridicolului acuzatilor cuprinse in acestea. Sau dosare ce au pur si simplu o conotatie strict politica, fara legatura cu vreo infractiune. In asemenea conditii, nu m-ar mira sa fie adevarat ce spune Sebastian Ghita si anume ca se fabrica dosare – ceea ce reprezinta un lucru foarte grav ce nu are nici cea mai mica legatura cu statul de drept.

Eu cred ca noi trebuie sa corectam cat mai repede aceste derapaje si sa revenim la separatia puterilor in stat cu acel mecanism de verificare si echilibrare a acestora. Pentru ca sa nu se accentueze aceste derapaje evidente.

Florian Coldea

Florian Coldea

Pe de alta parte este ingrijorator amestecul SRI in astfel de probleme, subminand insasi separarea puterilor in stat. In felul asta se deschid portile spre un stat totalitar. Este inadmisibil daca directorul adjunct al SRI apeleaza la santaj, datorita unor presiuni externe, pentru numirea cuiva la sefia DNA! Eu cred ca trebuie cercetat cu atentie acest lucru si luate masurile de rigoare ca sa nu se mai intample asa ceva. Asta nu mai este stat de drept. Dimpotriva bulverseaza tot statul si blocheaza functionarea normala a acestuia.

Nu trebuie sa va placa Sebastian Ghita, nu trebuie sa va placa PSD, dar trebuie sa recunoastem ca ceea ce semnaleaza Ghita e necesar a fi luat in considerare si cercetat. Eu nu credeam ca vom ajunge acum la practici de dinainte de 1989. Si e incredibil ca oameni tineri, precum Coldea sau Kovesi, se preteaza la asa ceva. Pentru ca te-ai fi gandit mai degraba la cei de dinainte de ’89 dar iata ca… Este trist ce se intampla. Si nu trebuie sa fim indiferenti pentru ca indiferenta si somnul ratiunii nasc monstri. De care societatea noastra nu mai are deloc nevoie si nici n-a avut vreodata!

Deja celebra Cucuvea Mov! :P

Deja celebra Cucuvea Mov! 😛

Aceste reminiscente ale comunismului trebuie odata si odata eliminate. Aici trebuie sa spunem ca nu doar la noi sunt prezente astfel de reminiscente ale comunismului. Ci in tot Estul fost comunist. Dar 1989 a marcat o schimbare profunda dorita de intreaga societate romaneasca: despartirea irevocabila de comunism. Este vorba de un proces ireversibil. De aceea aceste reminiscente ale comunismului ramase in societate trebuie indepartate definitiv. Noi am inregistrat, din pacate, din 2004 incoace un regres. Si o spun cu tristete. Reforme, in special economice in sensul economiei de piata libera, nu s-au mai facut si dupa Criza din 2008 situatia a devenit dificila si ramane in continuare asa. Nici in 2008-2009 solutiile gasite la nivel de BNR nu au fost dintre cele mai fericite. Dimpotriva. Noi trebuie sa depasim starea aceasta. Si lucrul asta e valabil nu doar pentru Romania, dar si pentru toate tarile din Europa de Est care au cunoscut comunismul. Este inadmisibil sa mentinem acest anacronism evident in societatea noastra, care ne impiedica dezvoltarea si progresul. Din pacate, noi avem inca un Stat anacronic, o Justitie anacronica si chiar o Economie anacronica… Si, dupa cum se vede, nemultumirea populatiei e la cote ridicate si pe buna dreptate. Partea proasta e ca nu prea facem ceva care sa inlature o asemenea stare, sa imbunatateasca semnificativ lucrurile. Ne complacem in aceasta stare de lucruri totalmente nesatisfacatoare.

Pe de alta parte, ma deranjeaza o anumita lipsa de onestitate in abordarea unor chestiuni… Si de aici ar rezulta ca nu prea intelegem transformarile prin care a trecut tara, societatea noastra. In schimb, apelam la arestari cu un iz comunistoid evident.

Despre ce e vorba? Eu cred ca trebuie spus oamenilor foarte clar si onest un lucru: trecerea de la comunism la capitalism ce s-a realizat dupa 1989 a insemnat trecerea proprietatii de stat in proprietate privata. Altminteri la ce s-au mai infiintat Fondul Proprietatii de Stat (FPS) si Fondul Proprietatii Private (FPP)? De la o societate in care statul avea in proprietate intr-un mod covarsitor majoritar economia s-a trecut la un alt tip de societate in care prevaleaza proprietatea privata. O asemenea transformare nu e usoara si implica si sacrificii. Acuma ce facem? Negam aceasta transformare? Spunem ca am facut rau? Poate ca am facut rau, atunci, ca am scapat de comunism? Tocmai aceasta negare imbratisata in vremurile din urma a condus la situatia actuala cand capitalul romanesc se diminueaza considerabil. Iar statul nu a putut nici inainte de ’89 si nici acum nu poate sa faca fata acestei situatii economice si sa-i dea o solutie pozitiva. Cu atat mai mult nu poate sa multumeasca pe toata lumea, decat cu pretul unei saraciri generale, generalizate a populatiei. Or, noi, prin aceasta negare idioata, ne-am subminat pe noi insine de fapt. Poate fara sa ne dam seama. Iar solutia a fost crearea unui aparat represiv, foarte asemanator cu cel de dinainte de ’89.

Cum sa mearga bine lucrurile in felul acesta? Este de natura evidentei ca nu pot merge bine asa. Ba mai mult: se inrautatesc si se vor inrautati si mai mult, inclusiv pe plan economic – lucru ce ar putea sa devina periculos. In schimb noi am creat structuri de forta: SRI, DNA, ANAF de care si fostul PCR ar fi fost, pe buna dreptate, mandru!

Eu i-as spune ceva D-lui. Coldea, rugandu-l anticipat sa ma scuze: Romania nu e Argentina lui Videla! Ci o societate libera! Noi trebuie sa avem mereu in vedere acest deziderat amintindu-ne cum tanjeam dupa libertate inainte de 1989. Si Romania nu e nici o tara dominata de interesele oculte ale vreunei Mari Puteri, fie ea si SUA, ci un stat suveran si independent. Daca derapam de la astfel de lucruri importante derapam nu doar de la Constitutie dar calcam in picioare idealurile catre libertate ale poporului roman, pe care acest popor le-a exprimat prin lupta si prin jertfa sangeroasa in Decembrie ’89!

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Ianuarie 10, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 21 comentarii

De ce nu am avut un Havel? De ce Codruta Kovesi e cocolosita precum Elena Ceausescu?

Stimata D-na. Profesor Lavinia Stan mi-a atras atentia cu un articol scurt de pe blogul dansei despre ancheta lui Cristian Patrasconiu care pune o singura intrebare: de ce nu am avut un Havel? Puteti citi raspunsurile aici.

Dar iata un alt articol foarte interesant al maestrului Ion Cristoiu:

Filmul omagial Plagiază mai departe, Codruţa Kovesi, Oborul te susţine! Unii ambasadori occidentali, în frunte cu cel american, sar s-o albească pe Codruţa Kovesi

„Convinşi că mă număr printre cei care ştiu ce înseamna în vremuri depărtate Cultul personalităţii Tovarăşei Ana, Ana Noastră, cum i se spunea Anei Pauker în activ pînă în 1952, cînd Dej i-a dat jos portretul din pereţii prezidiilor şi, în vremuri mai apropiate, Cultul personalității Tovarăşei, pe numele ei de buletin Elena Ceauşescu, împuşcată la Tîrgovişte, cîţiva confraţi mai tineri mi-au trimis pe e-mail linkul la Comandat plătit și postat pe Facebook de ambasada Suediei în România după ce-a fost difuzat la ceremonia de decorare a Codruţei Kovesi cu Titlul de comandor al Ordinului Steaua Polară.

Într-una din pauzele mele de la Biblioteca Academiei Române mi-am pus căştile şi-am vizionat clipul.

Ca jurnalist al cărui coșmar era reprezentat an de an, de 7 ianuarie, întocmirea paginilor omagiale dedicate Elenei Ceaușescu, am sesizat în film practica folosită pe larg în comunism de a spune omagiatorilor ce să și cum să recite în fața camerelor de luat vederi despre noua Tovarășa, Tovarășa fără Tovarăș, Codruța Kovesi.

Ca om care am văzut zeci de spectacole omagiale dedicate Elenei Ceauşescu, am sesizat de îndată în filmul omagial dedicat Codruței Kovesi preocuparea realizatorilor de a reflecta structura socio- profesională, pe vîrste, gen și pe etnii a României, astfel încît Omagiul să treacă drept al Întregului Popor.

În spectacolele omagiale dedicate Tovarăşei de pe vremuri, făceau un pas în faţă, luau aer în piept ca şi cum ar fi vrut să zboare, pentru a-şi recita omagiul, reprezentanţi ai clasei muncitoare, ai ţărănimii, ai intelectualităţii și ai diferitelor etnii, femei, bărbați, tineri, bătrîni.

În filmul dedicat Codruţei Kovesi, fac un pas în faţă şi-şi recită textul omagial noii reprezentanți ai Poporului: precupețe din Obor, vînzătoare de la butic, mici meșteșugari, studente, rromi şi rrome (într-o proporţie nefiresc de mare dacă ne gîndim la procentajul acestei minorităţi), artiști, manageri.
E reprezentantă și o categorie socio-profesională aparte, ivită și înflorită în ultimii ani:
Ofiţerii acoperiţi din presă.

Elena Ceauşescu beneficia, în spectacolele omagiale, şi de mesajele venite din partea unor lideri ai ţărilor frăţeşti.
Locul Uniunii Sovietice, al RDG, al Cubei socialiste şi al Republicii Populare Mongole a fost luat, în clipul comandat și difuzat de ambasada Suediei, de SUA, Germania, Finlanda, Germania şi Croaţia (un fel de Republica Populară Mongolă a Lagărului capitalist).

Am pus de mai multe ori acest clip omagial pentru a mă convinge încă o dată că în cazul Codruței Kovesi Cultul Personalității a intrat deja în faza de apogeu a oricărui Cult al Personalității:
Cel al imbecilităţii fără hotar.
După care, amintindu-mi că sînt nu numai scriitor, dar şi ziarist, am devenit serios.
Şi ca ziarist, împărtăşind încă iluzia că trăiesc într-o ţară membră a Uniunii Europene şi nu a CSI, mi-a atras atenția o ciudățenie:
Clipul, succedînd momentului decorării, e străbătut de la un capăt la altul de obsesia susţinerii de către întregul Popor Român, în frunte cu ambasadorul american Hans Klemm, a şefei DNA.

Fiecărui reprezentant al Poporului român i s-a dat să transmită două mesaje:
Codruţa Kovesi e în pericol!
Aflată în pericol, Codruţa Kovesi trebuie susţinută de Poporul român întruchipat de Mariana, precupeaţa din Obor, și de Moise Guran, ziaristul de la Digi 24.

Codruţa Kovesi e procuror adjunct al Procurorului General, procuror şef al DNA.
E vorba, aşadar, de un demnitar al statului român.
Un demnitar care pentru ceea ce face în timpul programului e plătit gras de la Buget.
Ca toţi demnitarii, Codruţa Kovesi se bucură de privilegii: de la automobil luxos cu şofer pînă la călătorii în străinătate pe banii statului.

Potrivit standardelor la zi, România e membră UE, membră NATO, într-un cuvînt o ţară căreia SUA şi alte state din Vest îi recunosc statutul de ţară cu democraţie consolidată.
Pentru ca o ambasadă occidentală să întocmească şi să difuzeze un clip avînd ca teză pericolul care o ameninţă pe Codruţa Kovesi, iar mai mulţi ambasadori, în frunte cu cel american, să-şi proclame susţinerea, înseamnă că, într-o ţară democratică, un demnitar e ameninţat de un pericol.
Un pericol de care autorităţile ţării respective nu-l pot apăra şi, în consecinţă, e nevoie de intervenţia altor ţări pentru apărarea demnitarului.
Desigur, în acestă fază cu mijloace propagandistice.
Într-o altă fază, chiar cu tancurile.

De ce pericol e apărată Codruța Kovesi de unii ambasadori occidentali la București, în frunte cu ambasadorul SUA?
De un atentat pus la cale de Mafie?
În nici un caz.
Dacă ar fi așa, statul român ar avea capacitatea de a ocroti persoana fizică a Codruței Kovesi.

Demnitarul român Codruţa Kovesi e supus unor verificări legale din partea a două instituții ale statului de drept român:
CNATDCU și Parchetul General.
Amîndouă verificările sînt urmare a unor acţiuni strict democratice.
CNADTCU verifică sesizarea de plagiere a tezei de doctorat depusă cu probe la Consiliu.
Parchetul General verifică un autodenunţ depus de Sebastian Ghiţă.

Are nevoie un demnitar român de susţinerea făţişă a unor ambasadori străini în faţa unor verificări strict legale, de către instituții legale ţinînd strict de realităţile interne?
Atît CNADTCU, cît şi Parchetul General sînt instituţii independente ale statului de drept.
America, Suedia, Germania, Finlanda, Croaţia, ţări ai căror ambasadori şi-au permis să se amestece în mersul unor instituții democratice românești, se cred îndreptățiți a ne ține, nouă românilor, lecţii de democraţie.
Una dintre aceste lecții şi cea mai importantă e aceasta:
Verificarea unor acuzaţii publice aduse unui demnitar român de către instituţii indepedente trebuie să fie scutită de presiuni politice.

Ce fac distinşii ambasadori în frunte cu cel american?
Meșteresc, în disprețul revoltător faţă de Poporul român, o Presiune inacceptabilă asupra instituţiilor noastre independente pentru ca acestea să dea un verdict favorabil Codruţei Kovesi.

De ce atîta agitaţie pentru Codruţa Kovesi din partea unor ambasade occidentale?
Răspunsul e simplu.
Unii ambasadori occidentali la noi, în frunte cu cel american, exprimă interesele unor companii în ţara noastră.
Nimic nu e mai periculos pentru aceste companii decît anchetarea de către DNA.
Anchetarea de către DNA depinde de Codruţa Kovesi.
Salvarea Codruţei Kovesi, omul corupţiei occidentale în România, înseamnă salvarea unor afaceri dubioase în România.

Îmi poate spune cineva vreo companie străină atinsă de DNA?
Apa Nova?
Da, a fost atinsă.
Francezii s-au grăbit să-i dea Codruţei Kovesi o decoraţie.
S-a mai auzit după aceea ceva despre ştabii de la Apa Nova?
Sînt de mult plecaţi din ţară!

Suedia a fost amestecată într-o afacere de corupţie în România prin IKEA.
S-a atins DNA de această afacere?
Fireşte că nu.
Urmarea?
Codruţa Kovesi a fost decorată de Suedia.

Aţi mai auzit de afacerea Microsoft (SUA), EADS (Germania), autostrăzi (Italia)?
Fireşte că nu.
Cum să nu încalce ambasadorii respectivi toate normele diplomatice și normele de bun simț pentru a o susţine pe Codruţa Kovesi în faţa unor verificări legale din partea unor instituții ale statului de drept?
Dacă România ar avea alt președinte decît Klaus Iohannis, ambasadorii care, încălcînd normele diplomatice și normele de bun simț, fac presiuni asupra instituțiilor noastre pentru a o situa pe cetățeanca Codruța Kovesi deasupra Legii, ar fi convocați la MAE pentru a li se pune în vedere că or fi românii un popor de babuini, dar și babuinii se supără dacă te urinezi prea mult în capul lor.”

Trei precizari:

1). N-am reprodus si clipul – va las sa-l urmariti pe blogul personal al maestrului.

2). Nu spun ca Laura Codruta Kovesi ar fi plagiat. Nu stiu lucrul acesta. Nu e dovedit. Asa ca n-am sa ma refer deloc, in continuare, la acest aspect care are, oricum, mai putina importanta. De asemenea speculatiile ca ar apara niste interese ale unor firme straine le consider doar speculatii si nimic mai mult.

In al treilea rand as dori sa spun ca decorarea D-nei. Kovesi cu Crucea Polara, de catre Suedia, este un lucru foarte bun. Este vorba de o apreciere a tarii noastre, persoana D-nei. Kovesi intra intr-un plan secund. Daca Dl. Hans Klemm a jucat vreun rol in primirea acestei distinctii de catre D-na. Kovesi, eu cred ca ar trebui sa-i multumim. Imbunatatirea imaginii Romaniei peste hotare este, fara indoiala, un lucru important.

Nu aceste aspecte reprezinta problema.

Ci adeziunea maselor largi de cetateni, din toate categoriile sociale, care o felicita calduros pe D-na. Kovesi, care isi exprima un deosebit omagiu fata de Sefa DNA, expresie a recunoasterii profunde in popor a meritelor exceptionale ale Doamnei (nu ale Tovarasei!)!! Precupetele din Obor 🙂 , iata, aduc un omagiu profund vajnicei luptatoare anticoruptie care e Doamna Kovesi. De parca le sta pe limba sa spuna, ca odinioara: „Stima noastra si mandria/ Codruta-Kovesi – Romania!!!”.

Interesant este cum isi incheie maestrul Cristoiu editorialul:

„Dacă România ar avea alt președinte decît Klaus Iohannis, ambasadorii care, încălcînd normele diplomatice și normele de bun simț, fac presiuni asupra instituțiilor noastre pentru a o situa pe cetățeanca Codruța Kovesi deasupra Legii, ar fi convocați la MAE pentru a li se pune în vedere că or fi românii un popor de babuini, dar și babuinii se supără dacă te urinezi prea mult în capul lor.”

Nu stiu daca Dl. Iohannis e neaparat problema. Insa asemenea spectacole de omagiere a unei anumite personalitati nu le fac altii. Noi le facem!!

De asta nu am avut un Havel!

As dori sa citez din articolul din LaPunkt ce spune Dl. Vladimir Tismaneanu:

Vladimir TISMĂNEANU:

Cinci teze despre Václav Havel:

  1. A fost mai presus de orice un umanist critic, a rearticulat ideea de cetățean în vremuri când angrenajul totalitar funcționa cu un scop precis, o reală obsesie, anume distrugerea individului, transformarea sa in ceea ce Arthur Koestler a numit “o ficțiune gramaticală”. Pentru semnatarii Cartei 77, drepturile omului primau asupra oricarei ideologii. Un spațiu politic non-machiavelic inseamnă unul emancipat de himerele ideologice.

  2. A fost un intelectual public, nu si-a dorit puterea, iar atunci când a avut-o, a acționat mereu in chip democratic, respingând intrigile de culise si manoperele oportuniste. A rămas până la capăt fidel unei viziuni in care demnitatea umană este alfa si omega, condiția vitală a unei vieți trăită in adevăr.

  3. A visat la un cosmopolis eliberat de atavisme, tribalisme, primordialisme, populisme si alte asemenea patologii, a detectat absurdul din existența noastră, dar, asemeni lui Camus, a ales să se implice, nu să evadeze.

  4. A înțeles că totalitarismele vecului XX au practicat genocidul, au urmărit completul control asupra corpului social, au distrus autonomia spiritului. Tocmai din acest motiv a fost unul dintre inițiatorii “Declarației de la Praga” prin care au fost condamnate aceste regimuri şi s-au pus bazele unei memorii comune europene.

  5. Nu s-a temut niciodată de statutul de non-conformist, a fost disident prin convingeri şi vocație. A plătit pentru curajul său moral cu ani de temniță, cu domiciliul forțat, cu interzicerea semnăturii si cate alte persecutii si hărțuieli. Nu s-a dorit a fi şi nici nu a fost un sfânt. Tocmai de aceea, a simbolizat şi va simboliza întotdeauna dreptul nostru la rezistență.”

Vedem in societatea noastra asa ceva? Pe cand in societatea noastra observam inca, din pacate, avatarurile comunismului!!! Cititi, va rog cu atentie, ce spune Dl. Tismaneanu: considerati ca un astfel de om, a carui statura morala a fost schitata in cele cinci teze, ar duce o politica in genunchi in fata cuiva? Un om care sa rearticuleze „ideea de cetățean în vremuri când angrenajul totalitar funcționa cu un scop precis, o reală obsesie, anume distrugerea individului”, ar duce vreodata o politica in genunchi in fata cuiva?? Un astfel de om, asa cum il descrie Dl. Tismaneanu, n-ar duce nici in fata lui Stalin o politica in genunchi: „Nu s-a temut niciodată de statutul de non-conformist, a fost disident prin convingeri şi vocație. A plătit pentru curajul său moral cu ani de temniță, cu domiciliul forțat, cu interzicerea semnăturii si cate alte persecutii si hărțuieli. Nu s-a dorit a fi şi nici nu a fost un sfânt. Tocmai de aceea, a simbolizat şi va simboliza întotdeauna dreptul nostru la rezistență”.

Interesant este si raspunsul D-nei. Lavinia Stan:

Lavinia STAN:

Întrebarea ar trebui reformulată – de ce România comunistă nu a avut un intelectual dizident, angajat în opoziţie făţişă şi activă faţă de regim şi celebrat de societate ca atare, un intelectual care să se bucure de capitalul politic, social şi electoral necesar pentru a se impune firesc drept primul preşedinte al noii democraţii? Dizidenţi am avut o mînă, dar nici unul de statura intelectuală a lui Havel, cu un program politic bine articulat. Intelectuali am avut, dar nici unul cu tenacitatea în acţiune şi claritatea ideologică ale lui Havel; în plus, prea puţini dintre ei au fost preocupaţi de probleme politice şi etice contemporane la fel de mult ca de cultura clasică. Singurii care au aparţinut ambelor categorii au fost Paul Goma şi Doina Cornea (şi-ar mai fi, de fapt, cîţiva), dar strigătul lor de luptă a fost ignorat de dizidenţi, intelectuali şi masele largi. Intelectualii români au rămas deconectaţi de problemele societăţii, lipsiţi de empatie sau viziune şi obsedaţi de problemele lor de grup, pe care le-au considerat a fi mai importante decît orice altceva. Dizidenţa a fost o ruşine printre români, intelectuali sau mai puţin intelectuali, şi, de aceea, am avut o societate civilă cooptată. Între ei se practica competiţia mai mult decît colaborarea. Înclin să cred că şi dacă am fi avut un Havel, nu i-am fi acordat recunoaşterea pe care o merită şi l-am fi persiflat pînă cînd l-am fi redus la statura şi condiţia noastră.”

Asa, asa: „Dizidenţa a fost o ruşine printre români, intelectuali sau mai puţin intelectuali, şi, de aceea, am avut o societate civilă cooptată” – pai, „nu ti-e, ma, rusine sa nu recunosti meritele exceptionale ale Doamnei Kovesi, de exceptionala importanta teoretica si practica, de larga recunoastere internationala, ca pana si precupetele din Obor isi aduc deplina adeziune?” – evident, intrebarea aceasta e una retorica.

„Înclin să cred că şi dacă am fi avut un Havel, nu i-am fi acordat recunoaşterea pe care o merită şi l-am fi persiflat pînă cînd l-am fi redus la statura şi condiţia noastră” – dar nu vedeti cum ii acordam Lulutzei intreaga noastra recunostinta pentru munca ce o desfasoara zi de zi pentru noi, neobosit, neprecupetind niciun efort pentru propasirea patriei noastre si inaintarea Romaniei spre…?

De asta n-am avut un Havel!

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Noiembrie 4, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 12 comentarii

Se discuta chestiuni punctuale…

… si mai putin problemele de fond. De pilda, ca DNA l-a arestat pe cutare sau ca l-a pus sub control judiciar pe cutare, ca Parlamentul a incuviintat urmarirea penala a cutarui parlamentar. Dar chestiunea statului de drept nu sta in aceste cazuri punctuale, indiferent de numarul lor. Statul de drept consta in independenta Justitiei. De fapt, intr-un mod mult mai general, vorbim de separarea puterilor in stat – puterea executiva, puterea legislativa si puterea judecatoreasca – cu un mecanism de verificare si echilibrare a acestora. Problema de fond care se pune este daca avem in Romania o asemenea separare reala a puterilor in stat. Si, referitor la Justitie, daca Justitia este independenta cu adevarat.

S-a tot vorbit de independenta Justitiei, dar nu la modul profund, iar discutiile n-au trecut de lozinci, de pilda ca „trebuie sa avem o Justitie independeta!!”. Dar cum e Justitia la noi? Este aceasta cu adevarat independenta de factorul politic?

Daca ne uitam in Constitutia Romaniei, „Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei Justitiei” (art. 133, al.1). Insa Senatul – institututie democratica dar eminamente politica – valideaza sau numeste 16 din cei 19 membri ai CSM. De asemenea, in CSM e membru ministrul Justitiei – functie politica. „Presedintele Romaniei prezideaza lucrarile Consiliului Superior al Magistraturii la care participa” (art.133, al. 6).

La Curtea Constitutionala avem 9 judecatori numiti pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau innoit (art. 142, al. 2). Dar „trei judecatori sunt numiti de Camera Deputatilor, trei de Senat si trei de Presedintele Romaniei”. Camera Deputatilor, Senatul si Presedintia Romaniei sunt institutii democratice, dar politice prin excelenta.

La „Statutul procurorilor” (art. 132) se spune: „Procurorii isi desfasoara activitateapotrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei” (al. 1) – ministrul Justitiei – functie politica.

La „Statutul judecatorilor” (art. 125) se spune: „(1) Judecatorii numiti de Presedintele Romaniei sunt inamovibili, min conditiile legii. (2) Propunerile de numire, precum si promovarea, transferarea si sanctionarea judecatorilor sunt de comepetenta Consiliului Superior al Magistraturii, in conditiile legii organice” (al. 1 si 2). Presedintele Romaniei  – functie politica.

Independenta Justitiei e necesara pentru a se infaptui Justitia fara abuzuri si fara procese politice.

In conditiile de mai sus, schitate de mine pe scurt, putem spune ca Justitia e independenta in Romania? Raspunsul la o asemenea intrebare e cu „da” sau cu „nu” – „da si nu” inseamna ca nu prea e independenta. Si de aici suspiciunile de abuz, de „rafuiala politico-mafiota”, de procese de natura politica, pe care le avem astazi in societate.

In conditiile constitutionale existente la noi, nu prea vad cum s-ar putea rezolva lucrururile. Pentru ca Politica si Justitia sunt de naturi si esente diferite. De aceea si ratiunile lor sunt diferite unele de altele. Una e sa vorbim, de exemplu, despre ratiuni politice si altceva e sa vorbim despre „ratiuni de drept” sau „ratiuni care privesc dreptul si dreptatea”.

Insa definirea dreptatii a tinut intotdeauna de un cadru ideologic si istoric dat, de credintele anumitor popoare. Separarea puterilor in stat asigura doar functionarea acestora fara sa permita interferente care sa le vicieze activitatea. Avand naturi, esente si ratiuni diferite, politicul poate sa vicieze actul de justitie. Asa cum si justitia poate vicia actul politic, poate bloca decizii politice necesare.

Problema la noi ar fi in ce masura se echilibreaza puterile in stat. Si daca exista mecanisme de verificare intre ele. Daca nu se echilibreaza vom vedea tot felul de influente care le viciaza activitatea. Independenta Justitiei nu se poate asigura si realiza doar printr-un singur organism, cum ar fi DNA, despre care nu avem certitudinea ca ar fi si acesta, la randul sau, chiar atat de independent. De asemenea, daca primeaza doar Justitia, inseamna ca toate celelalte sunt cat se poate de marginale, atat puterea executiva cat si cea legislativa – lucru ce se constitutie intr-un dezechilibru grav in societate. Fara o echilibrare, Justitia ajunge sa vicieze atat actul executiv, cat si cel legislativ, creand perturbatii majore in societate. Iar fara o verificare se poate ajunge la abuzuri.

S-a ajuns in situatia in care populatia consuma foarte mult DNA – pe la televiziunile de stiri doar despre asa ceva se vorbeste sau legat de acest aspect. Ce te faci daca utilitatea marginala – ca sa folosesc o terminologie din economie – a acestui produs aruncat pe piata, DNA, incepe sa scada pana spre zero, cand se ajunge la satietate? Si pana la urma nu s-ar rezolva mare lucru pentru ca Justitia tot n-ar fi independenta, o echilibrare tot n-ar exista. Iar in privinta sumelor recuperate, prof. Mircea Cosea a dat exemplu Italia cand cu operatiunea „Mani pulite” s-au recuperat doar 18% din sume, adica foarte putin, aratand ca asta ar fi maximul cunoscut si greu de anticipat ca in Romania s-ar putea recupera mai mult, procentual vorbind.

Montesquieu spune ca „independenta Justitie trebuie sa fie reala si nu doar aparenta” si vedea in Justitie „cea mai importanta dintre puteri, independenta si neverificata” de aceea o considera si periculoasa. Daca tot invatam de pe Wikipedia, va propun sa cititi aici ce spunea Thomas Jefferson in 1820:

„You seem … to consider the judges as the ultimate arbiters of all constitutional questions; a very dangerous doctrine indeed, and one which would place us under the despotism of an oligarchy. Our judges are as honest as other men, and not more so. They have, with others, the same passions for party, for power, and the privilege of their corps…. Their power [is] the more dangerous as they are in office for life, and not responsible, as the other functionaries are, to the elective control. The Constitution has erected no such single tribunal, knowing that to whatever hands confided, with the corruptions of time and party, its members would become despots. It has more wisely made all the departments co-equal and co-sovereign within themselves.[13]

Iar Alexander Hamilton (Federalist No. 78) exprima viziune potrivit careia Curtile au doar puterea cuvintelor si nu aceea de a constrange celelalte doua ramuri ale Guvernului, de care Curtea Suprema insasi e dependenta. Era vorba, din cate am inteles, de Actul Judiciar din 1789 care dadea Curtii Supreme puteri peste limitele impuse de Constitutie, peste Congres sau Executiv, pornind, din cate am inteles, de la aceasta cauza – Marbury v. Madison – unde s-a atins o problema extrem de sensibila, iata ce se arata:

„Although the power of judicial review is sometimes said to have originated with Marbury, the concept of judicial review has older roots in the United States, and possibly in England as well. The idea is often attributed to the English jurist Edward Coke and his opinion in Dr. Bonham’s Case, 8 Co. Rep. 107a (1610), although this attribution has been called „one of the most enduring myths of American constitutional law and theory, to say nothing of history”.[10] Bonham’s Case was not mentioned in Marbury v. Madison, and the Court later stated that Bonham’s Case did not make common law supreme over statutory law:

[N]otwithstanding what was attributed to Lord COKE in Bonham’s Case, 8 Reporter, 115, 118a, the omnipotence of parliament over the common law was absolute, even against common right and reason. The actual and practical security for English liberty against legislative tyranny was the power of a free public opinion represented by the commons.[11]

Coke’s meaning has been disputed over the years, for example by scholars who contend that Coke only meant to construe a statute without challenging Parliamentary sovereignty.[12] His remarks that seem suggestive of judicial review are sometimes considered obiter dicta, rather than part of the rationale of the case.[13]”

De unde se vede ca si Justitia poate vicia actul politic, iar aceasta situatie poate deschide calea tiraniei, cu alte cuvinte se poate ajunge la dictatura. Dar iata ce s-a intamplat in acest caz – Marbury v. Madison (1803) – si ma refer la ce scrie aici: John Marshall care era Chief Justice of the Supreme Court of the United States considera ca Guvernul trebuie sa fie sub lege:

„Marshall’s opinion expressed and fixed in the American tradition and legal system a more basic theory—government under law. That is, judicial review means a government in which no person (not even the President) and no institution (not even Congress or the Supreme Court itself), nor even a majority of voters, may freely work their will in violation of the written Constitution. Marshall himself never declared another law of Congress or act of a president unconstitutional.

Marshall, during Marbury v. Madison on the constitution:

Certainly all those who have framed written constitutions contemplate them as forming the fundamental and paramount law of the nation, and consequently the theory of every such government must be, that an act of the legislature repugnant to the Constitution is void.[56]”

Dar iata care a fost pozitia Presedintelui US, Dl. Thomas Jefferson:

„More generally, Jefferson lamented that allowing the Constitution to mean whatever the Court says it means would make the Constitution „a mere thing of wax in the hands of the judiciary, which they may twist and shape into any form they please.”[54]

incerc sa traduc:

„In general, Jefferson s-a plans de urmatorul lucru: daca se permite ca Constitutia sa insemne ceea ce spune Curtea, inseamna a face din Constitutie ” nu altceva decat o ceara in mainile judiciarului, pe care ei o pot rasuci si sa-i dea orice forma le e pe plac”

Si iata ce scrie in continuare:

„Because Marbury v. Madison decided that a jurisdictional statute passed by Congress was unconstitutional, that was technically a victory for the Jefferson administration (so it could not easily complain). Ironically what was unconstitutional was Congress’ granting a certain power to the Supreme Court itself. The case allowed Marshall to proclaim the doctrine of judicial review, which reserves to the Supreme Court final authority to judge whether or not actions of the president or of the congress are within the powers granted to them by the Constitution. The Constitution itself is the supreme law, and when the Court believes that a specific law or action is in violation of it, the Court must uphold the Constitution and set aside that other law or action, assuming that a party has standing to properly invoke the Court’s jurisdiction. Chief Justice Marshall famously put the matter this way:

It is emphatically the province and duty of the Judicial Department to say what the law is. Those who apply the rule to particular cases must, of necessity, expound and interpret that rule. If two laws conflict with each other, the Courts must decide on the operation of each.

The Constitution does not explicitly give judicial review to the Court, and Jefferson was very angry with Marshall’s position, for he wanted the President to decide whether his acts were constitutional or not. Historians mostly agree that the framers of the Constitution did plan for the Supreme Court to have some sort of judicial review; Marshall made their goals operational.[55]”

Ideea care se desprinde este ca nu trebuie sa se ajunga la abuzuri nici din partea Executivului, nici din partea Legislativului si nici din partea Judiciarului. Iar fara o echilibrare a acestor trei puteri, calea spre abuzuri este deschisa. Evident, putem vorbi si de abuzul puterii executive – care poate deschide calea unei dictaturi in acest sens, daca aceasta putere capata o putere mai mare fata de celelalte. Probabil ca aceasta problema nu sta atat in drept cat intr-un principiu – acela de echilibrare a acestor puteri. Se poate vedea si azi cum se nasc regimuri politice de mana forte in Rusia sau Turcia, lucru care, desigur, nu e de dorit. Insa calea poate fi si inversa, cand Judiciarul capata o putere prea mare, o mana de indivizi din aceasta bransa cautand sa obtina intreaga putere in Stat. Sau ca unii sa se foloseasca de instrumentul acesta – Judiciarul – ca sa obtina o si mai mare putere. De aceea Thomas Jefferson spunea: „It has more wisely made all the departments co-equal and co-sovereign within themselves”…

DE citit si: Trebuia infiintat PNA…?

Septembrie 24, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

Se pun in aplicare deciziile Summitului NATO de la Varsovia…

Asa e in Armata. Nu stiu daca v-a placut in Armata sau nu, dar cand superiorul da ordin, subordonatii trebuie sa execute. Ordinul nu se discuta, ordinul se executa – spune un adagiu celebru referitor la cum e in Armata si asa si este.

Se vorbeste foarte mult zilele acestea despre scandalul izbucnit la Departamentul de Informatii si Protectie Interna – DIPI. Dar sa vedem mai intai despre ce e vorba:

Gandul

Cum „au udat” şefii DIPI cu palincă şi coniac strategia de securitate discutată cu Iohannis

„Bani din fondurile operative al DIPI ar fi fost cheltuiţi pentru cadouri şi produse de consumaţie folosite la întâlniri festive şi de natură informativ-operativă, la care au participat şefii parchetelor, ai altor servicii de informaţii şi reprezentanţi ai Preşedinţiei, potrivit declaraţiilor din dosar. De exemplu, pentru o întâlnire de lucru pe teme de securitate între preşedintele Klaus Iohannis, conducerea MAI, DIPI, SRI, SIE, DGIA şi DNA au fost cheltuiţi 2.000 de lei pentru cumpărarea din fonduri operative a băuturi alcoolice (vin, whisky, palincă, coniac, votcă, lichior), băuturi răcoritoare, cafea şi zahăr.

Informaţiile apar în rechizitoriul prin care fostul ministrul Gabriel Oprea şi fostul şef al Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI) Gheorghe Nicolae au fost trimişi în judecată, alături de alte trei persoane, în luna mai a acestui an.

În documentul citat se notează că în datele de 7 decembrie 2015 şi 18 decembrie 2015 ar fi fost achiziţionate de la două centre comerciale din Capitală cu suma de 6.258 de lei, bani din fondurile operative ale DIPI, 78 de coşuri de cadouri, 4 sticle de vin şi 67 de sacoşe.

Întrebat cum justifică cheltuirea acestor bani, în declaraţia dată la DNA în faza de urmărire penală, Gheorghe Nicolae a susţinut că bunurile au fost oferite reprezentanţilor unor instituţii colaboratoare DIPI.

„Fiind audiat, inculpatul Nicolae Gheorghe a declarat că achiziţiile aferente raportului nr. 01303242/2015 au reprezentat cheltuieli de protocol în cadrul unor activităţi de natură informativ-operativă. Bunurile au fost oferite reprezentanţilor structurilor cu care D.I.P.I. cooperează în activităţile informativ-operative, cum ar fi S.R.I, S.I.E, D.G.I.A, S.T.S, S.P.P, Direcţia Naţională Anticorupţie, DIICOT, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, Ambasade, ataşaţi de interne, ofiţeri de legătură, precum şi beneficiari de informaţii, cum ar fi Preşedinţia, Guvernul şi Parlamentul”, se arată în rechizitoriu.

Alţi 7.192 de lei ar fi fost folosiţi pentru produse de consum achitate, pe 4 decembrie 2015, la o masă festivă la care au participat reprezentanţii mai multor instituţii din domeniul informaţiilor.

„Fiind audiat, inculpatul NICOLAE Gheorghe a declarat că achiziţiile aferente raportului nr. 01303224/2015 au reprezentat cheltuieli de protocol în cadrul unor activităţi de natură informativ-operativă. Aceste bunuri au constituit o contribuţie a D.I.P.I. la un eveniment organizat de Comunitatea Naţională de Informaţii, respectiv o masă festivă, cu prilejul evaluării activităţii instituţiilor respective”, se notează în documentul înaintat instanţei.

Fostul şef al DIPI a susţinut şi că aproximativ 20 de rame foto, achiziţionate cu aproape 500 de lei, au fost oferite reprezentanţilor unor strucuturi ca SRI, SIE, DNA, la un eveniment festiv, fiind cumpărate pe 28 ianuarie 2015.

„Fiind audiat, inculpatul NICOLAE Gheorghe a declarat că achiziţiile aferente raportului nr. 01303009/2015 au fost oferite participanţilor la eveniment festiv, respectiv reprezentanţilor următoarelor structuri: S.R.I., S.I.E., D.G.I.A., S.P.P., S.T.S., Direcţia Naţională Anticorupţie,D.I.I.C.O.T., Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, ataşaţilor de interne străini şi ofiţerii de legătură de la diverse ambasade”, notează procurorii DNA.

În luna iulie 2015 ar fi avut loc, la o casă de protocol a DIPI, o întâlnire de lucru între preşedintele Klaus Iohannis, conducerea M.A.I. şi D.I.P.I., conducerea S.R.I., S.I.E., D.G.I.A. şi Direcţia Naţională Anticorupţie. Întrebat cum justifică cheltuirea a 2.000 de lei pentru cumpărarea din fonduri operative a băuturi alcoolice (vin, whisky, palincă, coniac, votcă, lichior), băuturi răcoritoare, cafea, zahăr, fostul şef Gheorghe Nicolae a declarat că au fost consumate la respectiva întâlnire de lucru, dar şi la o altă întrevedere cu conducerea SRI.

„Fiind audiat, inculpatul Nicolae Gheorghe a declarat că achiziţiile aferente raportului nr. 01309059/2015 au reprezentat produse de consumaţie, produse care au fost consumate în cadrul unei activităţi de natură informativ-operativă, respectiv o întâlnire de lucru desfăşurată, în luna iulie 2015, la o locaţie de protocol a D.I.P.I. cu conducerea următoarelor structuri: Preşedintele României, conducerea M.A.I. şi D.I.P.I., conducerea S.R.I., S.I.E., D.G.I.A. şi Direcţia Naţională Anticorupţie. Au fost analizate teme de securitate naţională în cadrul acestei activităţi. O parte din produsele cumpărate pe baza raportului ultim menţionat au fost consumate în cadrul altei întâlniri care a avut loc tot în luna iulie cu conducerea S.R.I., când au fost analizate mai multe activităţi în care cele două instituţii au conlucrat. Arăt că o parte din produse au rămas la acea locaţie de protocol, urmând să fie folosite cu destinaţie similară”, se arată în rechizitoriu.

Bani din fondurile operative, 1.302 de lei, ar fi fost folosiţi şi pentru protocol la organizarea zilei instituţiei, din 1 februarie 2015, unde au fost prezenţi reprezentanţi ai S.R.I., S.I.E., D.G.I.A., S.P.P., S.T.S., Direcţia Naţională Anticorupţie, D.I.I.C.O.T., Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, ataşaţilor de interne străini şi ofiţerii de legătură de la diverse ambasade, se mai arată în rechizitoriu.

Gabriel Oprea, fost ministru al Afacerilor Interne, în prezent senator în Parlamentul României, a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu, alături de Gheorghe Nicolae, fostul şef al Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI), acuzat de complicitate la abuz în serviciu şi de deturnare de fonduri.

În acelaşi dosar mai sunt judecaţi Gabriel-Nicolae Pavel, la data comiterii faptelor având funcţia de şef al Serviciului Juridic din cadrul DIPI, sub acuzaţia de complicitate la abuz în serviciu, Nelu Zărnică, subsecretar de stat la data faptelor, sub acuzaţia de deturnare de fonduri şi Marian-Dănuţ Iacob, şeful unei structuri administrative la data faptei, fiind cercetat pentru deturnare de fonduri.”

Omeneste vorbind, pot sa inteleg „udatul” asta cu palinca si coniac… 🙂 Pentru ca oamenii care lucreaza in astfel de structuri sunt si ei oameni. Insa nu acesta e lucrul grav. Cred ca o sa va mire ce voi spune: nici macar evaziunea fiscala in sine nu reprezinta cel mai grav lucru in acest caz.

Dar, inainte de a merge mai departe, sa vedem ce spune si maestrul Cristoiu:

Rechizitoriul DIPI ne anunță că urmează SRI

„După publicarea de către subsemnatul a dezvăluirilor despre Dosarul DIPI, mai mulți confrați s-au năpustit asupra subiectului căutînd documente, dar și ipoteze senzaționale. Cum singurul document public rămîne Rechizitoriul din 10 mai 2016 din Dosarul nr. 20/ P/2016, în cazul Nicolae Gheorghe, site-uri, agenții de presă și televiziuni de știri au preluat fragmente din Document pentru a le da deseori o notă senzațională. Pe un site pe care-l stimez de altfel pentru informațiile de excepție date pînă acum din lumea serviciilor – e vorba de Flux24- se scrie negru pe alb, pornind de la Rechizitoriul din dosarul Nicolae Gheorghe că SRI l-a interceptat pe Petre Tobă. Lectura Rechizitoriului nu poate fi făcută însă fără cunoașterea unor date de culise. Din acest punct de vedere, vorbele lui Petre Tobă despre cabina de duș, care nu e cabină de duș, totuși, ci altceva despre care nu pot scrie fără desecretizarea unui mandat de siguranță națională, nu sînt transcrise în Rechizitoriu din interceptarea ministrului, ci din înregistrarea de către unul din denunțători a lui Nicolae Gheorghe, care redă spusele lui Tobă.
Băgînd de seamă că Rechizitoriul a intrat în atenția presei, îmi propun mai jos să redau unele fragmente din el, comentîndu-le de pe poziția unui jurnalist care știe mai multe lucruri despre cauză decît ceea ce apare în Document.

Rechizitoriul debutează astfel :

01-11-09-16

02-11-09-16

Așadar, ancheta a pornit de la transformarea unor lucrători DIPI în denunțători la DNA și purtători de tehnică de înregistrare. Ușor de imaginat situația mai mult decît comică. Șefii DIPI, ofițeri specialiști în înregistrarea altora, erau înregistrați ca niște guguștiuci de proprii subordonați !

Cum s-a ajuns la această situație?
Ne explică chiar Rechizitoriul:

03-11-09-16

04-11-09-16

05-11-09-16

Așadar, Nicolae Gheorghe și-a făcut-o cu mîna lui. Pentru că cei trei lucrători DIPI, membrii ai Comisiei la indicațiile șefului DIPI, au dat fuga la DNA și s-au transformat în denunțători.

06-11-09-16

Din acest moment,  avem acces direct la felul cum justifică Nicolae Gheorghe, care nu știe că-i înregistrat, cheltuirea fondurilor operative și pentru acțiuni de protocol :

07-11-09-16

08-11-09-16

09-11-09-16

Cea mai importantă dezvăluire abia acum urmează. S-a scris de către unii că Dosarul DIPI n-are nici o legătură cu conflictul DNA- SRI. Cum n-are ?  Din cele de urmează se desprinde limpede că următoarea țintă de investigație penală a DNA e SRI:

10-11-09-16

Despre ce-i vorba?
La venirea de la SRI la DIPI Nicolae Gheorghe a decis ca ofițerii DIPI să facă niște cursuri de două săptămîni la SRI pentru a învăța meșteșugul de agenți secreți. La finele fiecărei ture, cei care urmaseră cursurile erau preluați de  ofițeri pensionari ai SRI care făceau cu ei practică pe teren. De exemplu, ofițerul DIPI era dus la un restaurant și învățat de ofițerul pensionar pe post de actor cum să fezandeze pe cineva pentru a-l recruta ca sursă. Pentru asta ofițerului  i s-a plătit consumația de către DIPI. De asemenea, ofițerul pensionar a primit o sumă modică de bani. Se înțelege că toată operațiunea a avut loc prin colaborarea DIPI – SRI. Denunțătorii văd  în asta o deturnare de fonduri. Nu altceva vede DNA, care anunță în Rechizitoriu crearea unui nou Dosar de corupție, special pentru cursul respectiv, organizat, repet, cu sprijinul SRI. Să credem că acest Dosar va ocoli SRI?

11-11-09-16

De fapt, fenomenul care se intampla nu e cel de evaziune fiscala. Ci este vorba de scurgeri nejustificate de bani din structurile informative ale statului.

Cel mai grav lucru rezultat din acest rechizitoriu il reprezinta faptul ca nu au raportat CSAT-ului toate sumele de bani cheltuite din fondul operativ, incercandu-se a se ascunde procentul real de cheltuieli. De ce? Pentru ca „sa fie bine vazuti” de catre sefi… Un alt lucru grav este ca oamenii acestia care lucreaza in Servicii si Parchet isi fac, la diverse ocazii, cadouri, sustragandu-se de la plata impozitelor legale, cu alte cuvinte ascunzand o parte din cheltuielile facute. Un al treilea lucru foarte grav il reprezinta falsul din documentele contabile, unde se atesta „recompensarea unor surse reale pentru furnizare de informatii, in realitate fiind vorba de niste jocuri de rol intre cursanti si instructori”. Pe de alta parte e foarte batator la ochi: „fosti ofiteri SRI iesiti la pensie„...

Din cele prezentate de maestrul Cristoiu eu am identificat in principal aceste trei lucruri grave, care constituie slabiciuni in ceea ce priveste securitatea nationala. Toate aceste lucruri intamplate intr-un context geopolitic tensionat – poate cel mai tensionat de la sfarsitul Razboiului Rece si caderii Cortinei de Fier. Daca se adevereste ca ar fi vorba de o simpla afacere de evaziune fiscala, mai pe sleau spus ca ar fi vorba de o gainarie damboviteana, atunci e de bine. Ca mai trag si ei cate un chefulet cu palinca si coniac, mai treaca-mearga. Mi-e teama sa nu fie, totusi, vorba de ceva mai grav – sper sa nu fie vorba de asa ceva!

De asemenea, e evident ca operatiunea a fost coordonata de la Centru. Se vede limpede ca cei trei denuntatori, care sunt sub protectia anonimatului, au fost infiltrati acolo. De asemenea este cat se poate de limpede, zic eu, faptul ca se pun in aplicare deciziile Summitului NATO de la Varsovia pe linie informativa, ceea ce nu e rau. Este limpede ca pentru a contracara actiuni de spionaj ce pot sa conduca eventual la evolutii nedorite pe plan intern, din partea unor puteri ostile, foarte probabil din Est, sunt necesare astfel de actiuni pe plan intern.

Chestiuni foarte ingrijoratoare pe plan extern

Din pacate sunt extrem de ingrijoratoare evolutiile interne din Federatia Rusa – va recomand sa cititi acest blog al lui Dan Nicu. Regimul lui Vladimir Putin e unul anacronic si isi duce in mod clar (deliberat !?!) tara in sapa de lemn. Consecintele pe plan extern pot fi imprevizibile si deloc bune. De asemenea, cum vede tovarasul Vladimir Putin „rezolvarea” unor chestiuni de ordin economic puteti citi in acest articol. Eu l-am citit ieri si mi-a stricat toata ziua, m-a umplut chiar de revolta: toti sunt de vina pentru situatia catastrofala in care se gaseste tara, numai el, Vladimir Putin si politicile sale iresponsabile, nu sunt de vina!! Nu mai vorbesc despre incalcarea grava a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului in Rusia. Insa ingrijorator e faptul ca nu stim in ce poate degenera noul conflict care se iveste la orizontul politic din Rusia: cel dintre Vladimir Putin si oligarhii rusi!! Acest regim, cel al D-lui. Putin, poate deveni, in astfel de conditii, imprevizibil. E de presupus ca actiunile de spionaj in UE se vor intensifica, cu scop destabilizator – v. un articol interesant aici.

O alta chestiune extrem de ingrijoratoare e legata de Coreea de Nord si exercitiile sale nucleare, foarte provocatoare. Din cate inteleg, in contextul exercitiilor militare comune ruso-chineze in Marea Chinei de Sud, SUA ar putea interveni unilateral impotriva Coreei de Nord, situatia in regiune fiind extrem de tensionata si ingrijoratoare.

Iar a treia chestiune ingrijoratoare e cea legata de terorismul islamic.

Exista si o alta chestiune, de ordin economic, care ingrijoreaza sectorul privat, si anume perspectiva unei noi crize economice – v. aici.

Cum se pune problema de securitate in Estul Europei…

Iata un articol concis aparut in 25 aprilie 2016 pe saitul RFI:

Barack Obama: NATO trebuie să sprijine aliații din linia întâi: Polonia, România și țările baltice

„Președintele american Barack Obama le cere țărilor NATO să crească bugetul apărării și ‘să sprijine aliații din linia întâi: Polonia, România și statele baltice’. Liderul american a lansat acest apel în Germania, unde se află într-o vizită oficială. Concomitent, la București, adjunctul secretarului general al NATO, Alexander Vershbow, afirmă că Alianța Nord-Atlantică trebuie să-și intensifice postura apărare împotriva amenințărilor dinspre estul și sudul Europei.

Barack Obama a subliniat că Polonia, România și statele baltice sunt sub amenințarea Rusiei. În acest context, liderul de la Casa Albă a declarat ”Fiecare stat membru al NATO ar trebui să-și aducă întreaga contribuție la securitatea noastră comună, cu un buget al apărării de 2% din PIB. Iar acest lucru nu se întâmplă întotdeauna”. El a avertizat totodată că intenționează să retransmită acest mesaj și la summitul NATO, care se va desfășura la începutul lunii iulie la Varșovia.

În discursul susținut în Germania, la Hanova, referindu-se la alocările bugetare pentru apărare, liderul american le-a cerut omologilor europeni să nu cedeze ‘automulțumirii’ în acest domeniu.

Un mesaj similar a fost lansat, luni, și la București, acolo unde se flă în vizită oficială adjunctul secretarului general al NATO, Alexander Vershbow. Potrivit acestuia, Alianța Nord-Atlantică trebuie să-și intensifice postura apărare împotriva amenințărilor dinspre estul și sudul Europei.

”Avem foarte multe provocări și amenințări cu care ne confruntăm, atât pe flancul estic, pe care Rusia încearcă să schimbe unele dintre granițele deja existente, și de asemenea pe flancul sudic, unde ne confruntăm cu probleme legate de extremism și terorism”, a precizat Alexander Vershbow, într-o declarație de presă comună cu ministrul român al Apărării, Mihnea Motoc.

Ambasadorul Alexander Vershbow se află în România în perioada 24 — 26 aprilie, pentru a participa la reuniunea directorilor politici din ministerele apărării din țările membre ale Alianței Nord-Atlantice.” (subl. mea)

De observat modul foarte clar in care s-a exprimat Presedintele american: „Polonia, Romania si statele baltice sunt sub amenintarea Rusiei”  si, de asemenea, ministrul Apararii, Mihnea Motoc: „Pe flancul estic Rusia incearca sa schimbe unele dintre granitele existente”.

Parerea mea este ca Rusia nu va apela la un razboi direct – se fac scenarii in acest sens – v. aici – ci va apela la agenti de influenta, capabili sa-si faca legaturi la nivel inalt, care sa actioneze in interiorul acestor state, coruptia fiind un ingredient necesar. Razboiul direct, desi trebuie luat in calcul, nu e o solutie buna pentru Rusia, care e slabita economic si s-ar expune unui atac din partea NATO. Amenintarea nr.1 la adresa statelor mentionate de Obama este data de razboiul hibrid, dar fara o interventie militara directa din partea Rusiei. Cum propaganda mass-media a Rusiei in UE este, evident, mai slaba, putem presupune ca Rusia va apela la agenti ce vor urmari sa-si faca relatii la nivel inalt si in structurile informative ale statelor respective. Iar ceea ce afirma Alexander Vershbow, si anume ca: „Alianța Nord-Atlantică trebuie să-și intensifice postura apărare împotriva amenințărilor dinspre estul și sudul Europei”, trebuie citit si in aceasta cheie. Totusi „solutia” razboiului direct din partea Rusiei nu trebuie pierduta din vedere intr-o analiza, pentru ca evolutiile foarte negative din Federatia Rusa, cum aratam mai sus, pot sa conduca la evolutii imprevizibile in plan extern.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Septembrie 12, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 1 comentariu