„Noi suntem social-democrati”…

Desi am inca o postare salvata, dar nepublicata inca, am preferat sa stau zilele acestea fara sa scriu. De scris, se pot scrie multe. Multe si marunte. A medita si a intelege ce se intampla si pe urma sa te apuci sa scrii cred ca e mult mai greu. Si spun asta pentru ca noi traim niste vremuri interesante. In care societatea isi cauta niste valori, in care apar partide politice noi, se fac tot felul de declaratii, se aduc multe acuzatii, se practica atacul verbal la persoana. Insa nu intotdeauna vedem drept lucrurile si nu intotdeauna ni le explicam corect. Dar asta e valabil oricand, imi veti spune. Asa este, doar ca in zilele noastre e mai dificil, mai problematic.

Spre exemplu, o problema serioasa, as zice eu, este ca se tot vorbeste despre Constitutie si chiar de modificarea Constitutiei actuale, dar nimeni nu prea vrea sa respecte Constitutia asta pe care o avem. Mai toti ii vad doar lipsuri. Pentru ca e foarte usor sa vedem numai lipsuri. Hegel spunea ca „orice cultura primara pleaca de la critica”. Nu ca e rau a critica, dar la noi parca s-a transformat in sport national la care oricine se mai si pricepe.

In aceasta postare mai voi referi, critic, iata, la PSD. Voi scrie si despre Opozitie. Tot crtic. Dar la PSD ma refer pentru ca are o majoritate solida in Parlament si, impreuna cu ALDE, este la guvernare.

Am auzit de la o distinsa doamna social-democrata, daca am inteles bine, aceasta sintagma: „Noi suntem social-democrati…”. Este foarte bine, nimeni, cred eu, dintre cei care au o minima vocatie democratica nu critica PSD pentru asta, pentru ca e un partid de stanga, social-democrat. Chestiunea consta in ceea ce propune acest partid. Am inteles, de exemplu, ca vine o propunere legislativa din partea PSD, de la Dl. Liviu Pop, sper sa nu ma insel, de a impozita toate pensiile mari. Lasand la o parte discutia – care n-ar fi ara temei – despre ce inseamna mare si ce inseamna mic – am vazut critici venite dinspre Opozitie in ideea ca gaura de la buget ar fi asa de mare incat Guvernul spera sa o mai acopere printr-o astfel de masura.

Scriam si in postarea precedenta despre pensii si spuneam ca dreptul la pensie e un drept constitutional in Romania. Pe de alta parte, Constitutia stipuleaza la Art. 16 egalitatea in drepturi a cetatenilor. Si spuneam: „In Romania cetateanul ajuns la retragere din activitate primeste pensie pe baza principiului legal al contributivitatii”. Pensiile speciale nu se incadreaza in aceasta categorie intrucat nu respecta acest principiu legal, cel al contributivitatii. In Romania cu siguranta sunt oameni care au o pensie mare, dar care au contribuit corespunzator, conform legii. A impozita sau a impune o taxa de solidaritate acestor pensii, persoanele respective contribuind la sistemul de pensii, este neconstitutional. A impozita pensiile speciale, care nu sunt bazate pe principiul contributivitatii, nu e neconstitutional.

Guvernul are, in schimb, in vedere sa impoziteze toate pensiile mai mari de 10.000 de lei, indiferent ca sunt contributive sau nu. Or, a baga, la gramada, pe toti in aceeasi oala, indiferent ca au contribuit sau nu, nu e doar neconstitutional si ilegal, dar este si nedrept. Nu ma leg de PSD ca e un partid social-democrat si urmareste, prin doctrina sa, reducerea decalajelor si o mai mare dreptate sociala. Problema e ca prin ceea ce are in vedere incalca in mod flagrant Constitutia tarii, practicand, hai sa-i spun asa, un fel de haiducie, luand de la cei bogati, daca pot sa ma exprim astfel. Al. 1 din Art. 16 din Constitutie spune asa:

„Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si discriminari.”

Or, cei care au contribuit au urmat unui principiu legal iar cei care n-au contribuit, dar primesc pensii speciale si inca mari de la stat, nu se incadreaza in acest principiu legal. De fapt, Constitutia nici nu vorbeste despre pensii speciale. Art. 47 spune ca: „cetatenii au dreptul la pensie”, nu la pensie speciala din partea statului. Atunci cum impozitezi un drept constitutional, bazat pe legalitate, adica potrivit legii? Doar facand un abuz.

Dar iata ce citim pe saitul Digi 24, articolul e subliniat mai sus: „ministrul Finanțelor a declarat că va fi impozitat aboslut tot ce depășește 10 mii de lei, astfel încât să evite ca măsura să fie declarată neconstituțională”. Or, tocmai asa cum vrea ministrul Finantelor, sa impoziteze toate pensiile, ca si cum toate pensiile ar fi un dar de la Guvern, e totalmente neconstitutional. Lucrul asta, cum pune problema ministrul nostru al Finantelor, arata o grava lacuna a intelegerii egalitatii in drepturi si a ceea ce inseamna un drept constitutional. Ma mir ca nu sunt oameni la PSD care sa-i spuna cum trebuie sa stea lucrurile, consilieri care sa-l ajute sa nu mai gafeze in felul acesta.

Trebuie inteles un lucru pentru a nu cadea in niste derapaje cumplite: conform Constitutiei Romaniei Guvernul nu poate impozita cum vrea si la orice nivel doreste, si cu impozite si taxe oricat de mari, cum doreste. De asemenea, nici cheltuielile pe care le face statul nu pot fi arbitrare, spre exemplu statul nu poate cheltui oricat de mult doreste si cum doreste. Adica, mai pe scurt spus, sa faca ce vrea.

In primul rand, pentru ca un stat in care s-ar proceda asa nu mai este stat de drept. Romania, conform Constitutiei, este un stat de drept (Art. 1, al. 3).

Dar ce este un stat de drept? Care este definitia statului de drept? In aceasta privinta, din pacate, e o mare confuzie in Romania.

Statul de drept este un stat bazat pe drept si nu pe arbitrariu. Deci deciziile in stat nu se pot lua in mod arbitrar, samavolnic de catre Putere, indiferent care ar fi ea, indiferent de orientarea politica, doctrina, ideologie. Lucrul asta exclude dictatura.

Fara a dezvolta mai mult in aceasta postare trebuie spus, printre altele, ca in Constitutie este stipulat clar la Art. 135, Al. 1: „Economia Romaniei este economie de piata, bazata pe libera initiativa si concurenta”. In aceste conditii, impozitarea si taxarea trebuie sa fie corespunzatoare, adecvate, nimerite, potrivite cu economia de piata libera. Pentru ca niveluri mari sau stabilite arbitrar ale taxelor si impozitelor pot aduce atingere caracterului de economie de piata libera, prevazut prin Constitutie. Pentru ca impozitele si taxele percepute de stat trebuie sa corespunda situatiei si scopului prevazut de Art. 135, Al. 1. In caz contrar nu se mai respecta Constitutia. Si se poate intampla, daca nu se respecta, sa se creeze mari perturbatii economice si sociale, cu efecte, la randul lor, imprevizibile si toate de nedorit.

Ma intorc la subiect pentru ca am spus ca nu dezvolt mai mult aceasta chestiune – desi poate ar trebui s-o fac intr-o postare viitoare – deoarece ar trebui sa explic de ce stau lucrurile asa si, de asemenea, sa explic pe intelesul tuturor ce inseamna economie de piata libera, pentru ca eu cred ca nici lucrul asta nu se intelege foarte bine la noi.

Se vorbeste acum despre faptul ca CCR a declarat neconstitutionale initiativele de revizuire a Constitutiei, bazate pe intrebarile de la Referendum. De fapt, e vorba despre una dintre intrebari, cea privind amnistia si gratierea faptelor de coruptie. Tariceanu s-a si grabit sa-i ceara demisia Presedintelui. Este, intr-adevar, usor ridicol sa faci un ditamai Referendumul, cu surle si trambite, cum se spune, doar pentru a crea emotia critica in societate, ca pe urma sa vina CCR sa spuna ca, stai putin, cam incalca prevederile Constitutiei…

Problema este mai putin grava, cel putin asa mi se pare, fata de ceea ce doreste sa faca PSD prin impozitarea tuturor pensiilor. Referendumul desfasurat odata cu alegerile europarlamentare a fost unul consultativ. Presedintele n-are de ce sa-si dea demisia si nici nu a incalcat Constitutia. N-are nici macar ce sa-si asume, ca parca D-na. Dancila il soma pe Presedinte sa-si asume „esecul”. De ce asa? Deoarece Iohannis a spus de la bun inceput, dupa ce a initiat Referendumul si inainte de vot, ca el doreste sa stie cum gandesc romanii, ce parere au oamenii. Deci din start Referendumul initiat de Presedinte a fost facut cu intentia de a consulta populatia intr-o anumita privinta si NU pentru a modifica Constitutia. Presedintele are dreptul sa consulte populatia intr-o anumita privinta.

Dar PSD vine acum sa propuna ceva, impozitarea tuturor pensiilor, care incalca Constitutia. Facand astfel, chipurile, dreptate sociala.

Constitutia Romaniei este o constitutie democratica. Nerespectarea ei aduce, pe cale de consecinta, atingere democratiei si creeaza astfel efecte ce nu sunt benefice pentru tara, inclusiv in plan economic.

Din pacate, o stare de confuzie si de neintelegere a unor principii si valori a pus stapanire pe societate, cel putin in ultimii 15 ani. Rezultatul este ca s-a adus atingere democratiei, respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. S-a creat o derutare a oamenilor. Iar in plan economic s-a soldat cu intarzieri mari si masuri luate brusc si in salturi, in orice caz socuri bruste si foarte puternice care n-au avut darul de a ajuta prea mult economia.

Am spus ca n-am sa dezvolt acum prea mult subiectul dar ma intorc putin la ceea ce aratam mai sus: Constitutia spune ca „economia Romaniei este o economie de piata, bazata pe libera initiativa si concurenta”. In schimb, la noi, s-au facut angajari masive la stat. Numarul functionarilor publici a sporit cu 500.000 de persoane, de la 900.000 cat lasase Guvernul Nastase in 2004 la 1.400.000 in 2009. Ulterior s-au mai facut disponibilizari, s-au taiat salarii, acuma, din cate inteleg de la Remus Borza, numarul e tot spre 1.400.000 de angajati. In asemenea conditii, sigur, ideea unor disponiblizari infioara pe toata lumea. Daca Guvernul ar purcede la asa ceva, sa faca disponibilizari masive, ar da munitie, cum se spune, Opozitiei pentru atacuri politice extrem de dure, cum se procedeaza la noi si nu numai, banuiesc. Dar in Romania, din cate stiu – sper sa nu gresesc la cifre – sunt vreo 5,3 milioane de pensionari si 4,3 milioane persoane in campul muncii. Din acestia 4,3 milioane, 1,4 milioane lucreaza la stat. Constitutia spune ca economia Romaniei este o economie de piata libera, NU o economie mixta. Intreb: in conditiile actuale, date, din Romania, se mai respecta Constitutia?

Sectorul privat se plange de lipsa fortei de munca, in schimb 1,4 milioane de oameni lucreaza la stat si inca pe salarii mari, chiar mai mari decat in sectorul privat, cu exceptia, poate, a unor multinationale. Unde productivitatea muncii este mult mai mare fata de firmele ce apartin capitalului romanesc. Aceasta problema dateaza de 15 ani, n-a fost rezolvata, si nu doar ca n-a fost rezolvata pana acum, dar s-a mai si angajat la stat iar numarul angajatilor la stat a ajuns din nou la 1,4 milioane de oameni.

S-a procedat asa pentru a se crea un important bazin electoral in sectorul de stat, dependent de Guvern, in schimb, la alegerile europarlamentare, cei de la stat au votat cu Opozitia, nu cu PSD sau ALDE. In schimb, s-a ajuns sa avem, la stat, o „nuca tare”, greu de spart fara convulsii si nemultumiri sociale chiar daca ar urma sa se procedeze asa, chiar daca s-ar impune cu stringenta lucrul asta.

Prin astfel de masuri s-a estompat, s-a diminuat dezvoltarea sectorului privat in Romania. S-a calcat in picioare meritocratia. S-a vazut de asemenea ca numarul romanilor care au ales sa plece in strainatate sa lucreze nu s-a diminuat, lucru destul de grav. Pentru ca, dupa integrarea in UE, noi nu am reusit sa stabilizam forta de munca in tara. Lucrul asta indica o slabire a dezvoltarii, la noi, a sectorului privat, productiv.

Se vorbeste cu ingrijorare si pe buna dreptate de cresterea deficitului contului curent, marirea deficitului balantei comerciale. La noi, aceasta paradigma economica dateaza de la Revolutie: importurile depasesc exporturile – motorul bunastarii generale. Cresterea acestor deficite si ramanerea in aceasta paradigma arata slabiciunea sectorului privat din Romania, lucru ce trebuie sa dea de gandit foarte serios. In schimb, s-au stimulat nu doar angajarile la stat, dar si maririle de salarii la stat, de salarii si pensii in administratia publica. Fara legatura cu productivitatea muncii, adica cu mult peste aceasta. Intreb: functionam intr-o paradigma constitutionala sau nu? Acest model este unul in conformitate cu Constitutia Romaniei?

Eu cred ca se poate raspunde destul de lesne la intrebarile de mai sus si anume ca nu prea se respecta Constitutia Romaniei. Iar aparitia unor tendinte extremiste in societate se datoreaza acestui lucru. Deoarece nerespectarea Constitutiei nu genereaza doar abuzuri si o functionare anormala a statului dar si deruta si confuzie in randul cetatenilor. Or, din acest sos interstitial, ca sa zic asa, nu poate iesi ceva bun.

As dori sa mai spun cate ceva despre ceea ce am expus mai sus referitor la taxe si impozite, pe de o parte, si cheltuielile pe care le face statul, pe de alta parte. Evident, in lumina Art. 135 din Constitutie.

Programul de Guvernare prezentat de PSD si pe care, dupa castigarea alegerilor din 2016, a incercat sa-l puna in practica s-a bazat de la bun inceput pe scaderea insemnata a taxelor si impozitelor, dar si pe cresterea insemnata a cheltuielilor. Socul acesta a fost unul puternic si brusc, dupa ani de zile in care inflatia a fost negativa si taxele erau mari, ajungandu-se chiar la excedent bugetar. Deficitul de cont curent urma sa fie finantat sanatos, spre exemplu din fonduri europene. Insa scaderea drastica a taxelor si cresterea cheltuielilor te duce, desigur, spre un deficit. Romania insa a aderat la Pactul Fiscal si a adoptat prin lege votata inclusiv, din cate stiu, si de catre PSD faptul ca deficitul bugetar nu poate depasi 3% din PIB. Chestiunea este ca riscul de a-l depasi, practicand o asemenea strategie, este destul de mare. Am vazut ca, spre exemplu, Florin Citu sustine ca deficitul ar fi mult mai mare, acuzandu-l pe Orlando Teodorovici, ministrul Finantelor, ca ar fi masluit executia bugetara. Dar modelul adoptat de la bun inceput te conducea spre un asemenea risc, nici n-ar trebui sa ne mire prea mult daca asa ar sta lucrurile.

Fenomenul nociv este ca noi trecem brusc de la cald la rece, de la o extrema la alta, de la excedent la deficit. Horatiu spunea: Aurea mediocritas – Aurita cale de mijloc. E atat de neintelept felul acesta de a proceda, asa cum facem noi, cu efecte din cele mai nocive. Noi ignoram total ce a spus Horatiu si rau facem.Trecerile acestea bruste, socurile acestea puternice si bruste fac mai mult rau decat bine, in niciun caz nu aduc progresul scontat. Dupa taieri de salarii si pensii, dupa ani cu inflatie negativa, dupa ani de austeritate bugetara treci brusc la ceva opus. Spre exemplu, la o marire fulgeratoare a salariilor, a pensiilor. Astfel de socuri produc dezechilibre care lasa urme, sechele sau efecte nedorite si greu de indreptat. Interesant este ca investitiile au fost sacrificate si atunci si acum. A contat mult mai mult mentinerea unui aparat bugetar stufos, chiar daca s-au sacrificat investitiile. Ar fi trebuit gasita calea de aur, cea de mijloc, in care trecerile sa se faca gradual, treptat, nu prin socuri bruste. De ce n-ar fi buna o astfel de idee?

Un sfat catre PSD: sa termine cu abuzurile!!

Bun, eu am inteles ca o guvernare de stanga se traduce de fapt prin deficite structurale maricele si printr-o inflatie maricea. Daca doriti, lucrurile acestea se inscriu in regulile democratiei, iar cei care voteaza Stanga ar trebui sa stie ce voteaza si sa-si asume acest lucru. E si asta foarte adevarat: NU putem fi toti la fel si ar trebui sa luam aminte la ce spunea Churchill despre democratie. De asemenea va voi destainui ca dezavuez derapajele de la democratie din presa noastra, scrisa sau audio-vizuala.

Dar, domnu’ Dragnea, nu te lega de banii romanilor ca nu e bine.

Daca e adevarat ce spune Dl. Citu:

„PSD acopera gaura la buget cu banii romanilor din diaspora!

Am avut dreptate … din nou!

V-am avertizat si am avut dreptate! Dragnea si PSD au pus ochii si pe banii romanilor din diaspora. Sumele peste 1000 de euro urmau sa fie confiscate daca nu erau justificate cu documente.

Chiar si cel care detine doar cu numele pozitia de ministru al finatelor publice ne asigura ca nu se grabesc cu o astfel de lege.

Au mintit! A cata oara?

Joi, la cateva saptamani dupa aceste asigurari, in sedinta de guvern a fost aprobat proiectul de lege care confisca banii romanilor trimisi in tara daca nu sunt jutificati cu documente. Au facut o singura „concesie”. Pragul este acum de 2000 de euro.

Implicit, toti romanii care trimit bani acasa sunt considerati infractori … daca nu dovedesc cu acate ca nu sunt. Ironic nu? PSD-istii striga in gura mare zilnic despre prezumtia de nevinovatie, regula care sa se aplice se pare doar PSD-istilor. Cand este vorba de restul romanilor, toti suntem infractori si teroristi pana ne demonstram nevinovatia…

Asta este ordinul dat de Liviu Dragnea institutiilor de forta pe care le controleaza, in special ANAF.

Sunt disperati. Nu au bani de pensii si salarii si atunci iau bani de pe unde pot. Doar sa nu fie de la investitori pentru ca acestia au inteles cu ce hoti lucreaza si au dublat si chiar triplat dobanzile.

Acum vor banii trimisi de romani in tara, iar din iulie vor lua banii de la pilonul 2 de pensii.

Acesti politicieni, Dragnea si gasca lui, trebuie sa raspunda personal, nu doar politic.”

si n-am motiv sa consider ca nu ar fi adevarat – poate imi da Dl. Dragnea unul; l-as primi cu bucurie – atunci suntem in fata unui abuz evident, sau mai bine zis HOTIE. Caci cum s-ar numi actiunea prin care ti se fura banii daca nu hotie?

In legatura cu pragul minim pentru sumele trimise din strainatate in tara am mai scris – v. aici. De acord cu Dl. Citu: Coalitia NU trebuia sa se grabeasca cu o asemenea lege. Dar inteleg ca, totusi, e vorba de un proiect de lege „aprobat in sedinta de Guvern”. Eu stiu ca trebuie votata in Parlament o propunere legislativa si sa intruneasca un vot majoritar ca sa devina lege. Eu sper ca PSD sa NU treaca o asemenea lege si sa puna praguri la banii omului, ci mai bine sa lase lucrurile asa cum sunt. Caci nici constitutional nu e, daca ne gandim ca economia Romaniei, prin Constitutie, e o economie de piata. Or, daca o astfel de lege trece in Parlament, care stipuleaza amestecul brutal al statului in tranzactii private – ceea ce este, trebuie s-o spunem cat se poate de raspicat: TIPIC FASCIST – nu se mai poate vorbi de piata libera, libertate economica si, pe cale de consecinta, nici de economie de piata. In orice caz, ridica serioase semne de intrebare daca se mai poate vorbi de economie de piata intr-o astfel de formula.

Vroiam sa ma refer aici in special la Pilonul II de Pensii, pentru ca daca e asa – sper, totusi ca PSD sa se gandeasca mai bine, iar scopul cu care scriu aceste randuri e chiar acesta – cum spune Dl. Citu, avem de a face cu UN FURT PE FATA. Oamenii trebuie sa stie ca daca cineva se gandeste sa ia bani de la Pilonul II si sa-i deturneze in alte scopuri e vorba de deturnare de fonduri si FURT, pentru ca la Pilonul II sunt banii privati ai romanilor, nu banii Statului.

Ticalosia e cu mult mai mare daca stam sa ne gandim ca la Pilonul II au intrat, obligati de stat si fara sa li se acorde libertatea de a alege, toti cei cu varsta sub 35 de ani, incepand cu anul 2008. Ganditi-va ca acuma tot Statul este cel care vine si le confisca banii, deturnandu-i spre alte scopuri – infractiune prevazuta, daca nu ma insel, in Codul Penal. Va dati seama ce bataie de joc?

De asemenea, ganditi-va cat de mare e ticalosia pesedista, avand in vedere ca masurile PSD-ului pot afecta peste 7 MILIOANE DE OAMENI, in conditiile in care avem randamente foarte bune in acest Pilon II, lucru care, evident, nu justifica in niciun fel ce doreste PSD: renuntarea la acest Pilon II, desi mai pe urma pesedistii au dat-o la intors, cum se spune.

Nu mai vorbesc de faptul ca destabilizarea sau renuntarea la Pilonul II nu va ajuta cu nimic Statul, dimpotriva. S-a ajuns sa se adopte Pilonul II si Pilonul III pentru ca Statul sa nu fie supraincarcat. Mi-e teama ca ce vrea sa faca PSD poate conduce la o destabilizare totala a intregului Sistem de Pensii din Romania, lucru evident periculos.

De aceea trebuie ca PSD, Coalitia majoritara sa se gandeasca bine si sa NU faca un astfel de abuz, ce mai poate avea si consecinte nedorite. Si apoi ar trebui sa stie ca furtul se pedepseste!! Or, aici e vorba de a fura din banii romanilor, direct, pe fata, legal chiar, deci fara nicio problema sau jena de pardon.

PSD trebuie sa se abtina de la astfel de abuzuri – atat pragul cat si cel legat de Pilonul II de Pensii – si sper ca sunt oameni lucizi in PSD care isi dau seama de acest lucru si pe care ii indemn sa ia atitudine in interiorul partidului si Coalitiei de guvernamant. De semenea, as dori sa dau acelasi indemn celor din ALDE, care, iata, isi pastreaza, totusi, titulatura de liberali in denumirea partidului, sa se abtina de la aceste abuzuri.

De ce e rau asa ceva…?

Mediafax

Parlamentarii şi-au MĂRIT pensiile. Proiectul pensiilor speciale, votat de peste 300 de parlamentari

Se arata ca:

„Legislativul a aprobat, marţi, cu 303 voturi „pentru”, 124 voturi „împotrivă” şi două abţineri, proiectul privind pensiile speciale pentru parlamentari.

PNL a propus vot nominal, dar această propunere a fost respinsă, procedându-se la vot deschis prin ridicare de mână.

Reprezentanţii PNL au susţinut respingerea acestui proiect, în timp ce aleşii PSD, UDMR, ai minorităţilor şi PC au susţinut aprobarea sa.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor prevede pensiile speciale ale parlamentarilor şi a fost semnată de 255 de deputaţi şi senatori, ulterior parlamenatarii PNL retrăgându-şi semnăturile.

Proiectul prevede că parlamentarii beneficiază de pensii speciale, care ar putea ajunge la peste 4.000 de lei pentru un ales cu trei mandate.

Proiectul pensiilor speciale pentru parlamentari adoptat marţi de Parlament prevede că deputaţii şi senatorii vor avea dreptul după exercitarea mandatului, la cerere, la împlinirea vârstei standard, la o indemnizaţie lunară pentru activitatea de parlamentar, aceasta urmând să fie în funţie de numărul de mandate.

Potrivit proiectului, de această indemnizaţie vor beneficia doar cei care nu mai au calitatea de parlamentar, iar cei care au avut condamnări penale sunt excluşi de la această indemnizaţie.

Calculul acestei pensii se va face prin înmulţirea 0,55% din indemnizaţia brută lunară de parlamentar cu numărul mandatelor, iar pensia se va actualiza ori de câte ori se va majora sau indexa indemnizaţia parlamentarilor şi se va cumula cu orice tip de pensie din sistemul public de pensii, potrivit proiectului de lege.

Cuantumul indemnizaţiei se acordă în limita a 3 mandate şi reprezintă produsul obţinut prin înmulţirea numărului lunilor de mandat cu 0,55% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată.

Cuantumul îl reprezintă produsul obţinut prin înmulţirea numărului lunilor de mandat cu 0,55% din indemnizaţia brută lunară realizată în luna anterioară solicitării de pensionare. Pentru mandate incomplete indemnizaţia se calculează proporţional cu perioada de mandat efectiv exercitată, dar nu mai puţin de 6 luni de activitate parlamentară. Indemnizaţia se actualizează ori de câte ori se majorează sau se indexează indemnizaţia brută lunară a unui deputat sau senator aflat în exercitarea mandatului, cu aceeaşi dată. Indemnizaţia de parlamentar se cumulează cu orice tip de pensie stabilită în sistemul public de pensii sau în alt sistem de pensii neintegrat sistemului public, precum şi cu orice alte venituri realizate. Indemnizaţia este supusă impozitului pe venit şi contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, se suportă din bugetul de stat.

Potrivit calculelor, pentru un mandat de parlamentar, pensia este de aproximativ la 1.500 lei, pentru trei mandate este la peste 4.000 lei.”

Ziare.com

Parlamentarii si-au votat pensii speciale – vor primi in plus pana la 4.600 lei

Se arata, printre altele, ca:

„Deputatii si senatorii si-au votat cu o majoritate zdrobitoare pensii speciale, marti, in plenul Parlamentului.

Pentru pensiile speciale au votat 303 parlamentari, in timp ce doar 124 au votat impotriva. Alesii PSD, UDMR, ai minoritatilor si PC au sustinut aprobarea proiectului de lege, in timp ce reprezentantii PNL au votat contra.

De asemenea, la vot nu au participat deputatii PSD Victor Ponta si Valeriu Zgonea – premier, respectiv presedinte al Camerei Deputatilor -, dar nici senatorul PLR Calin Popescu Tariceanu – presedinte al Senatului.

Senatorii si deputatii ar urma sa primeasca, in urma votului de marti, pana la 4.600 de lei lunar in plus, la pensie, in functie de numarul de mandate detinute.

Pensii speciale pentru functionarii din Parlament – primul aviz favorabil (Video)

Concret, un parlamentar cu un mandat ar urma sa primeasca o astfel de indemnizatie de aproape 1.550 de lei, cel cu doua mandate va primi 3.100 de lei, iar cei cu minimum trei mandate ar castiga, in plus, aproximativ 4.600 de lei.

Deputat PSD: Sa ne luam Parlamentul inapoi, dragi tovarasi!

Deputatul PSD Anghel Stanciu a spus, in plenul Parlamentului, ca sustine proiectul de lege privind pensiile speciale pentru parlamentari.

„16 decembrie 2014 (16 noiembrie – n.red.) a fost ziua in care colegii au sustinut ca ne-am luat tara inapoi, astazi 16 iunie 2015 credem ca este momentul sa ne luam Parlamentul inapoi. Este momentul ca astazi, dragi tovarasi, 16 iunie, sa meditati asupra votului.

(…) Nu campaniile de presa fac un Parlament puternic si dumneavostra, astazi, tu decizi, nu liderii care au locul asigurat pe lista. Luati Parlamentul in mainile dumeavoastra. Daca pe 16 decembrie cetatenii si-au luat tara inapoi, acum este randul sa va luati Parlamentul inapoi, pentru un parlament curat, puternic, perfectionist”, a spus Anghel Stanciu, citat de Mediafax.

Acesta a oferit si o explicatie pentru care sustine ca parlamentarii aveau nevoie de pensii mai mari: „De ce cei care fac legile, parlamentarii, suntem pe locul 14 in grila de salarizare, sunt discriminati fata de alte categorii? Cum sa fii pe locul 14 in grila de tratament? Cum este egalitatea?”.

Potrivit Alinei Gorghiu, copresedinte PNL, proiectul de lege privind marirea pensiilor parlamentarilor „nu era oportun in acest moment”.

„Un proiect de lege care, in opinia PNL, nu era oportun in acest moment. Sunt atat de multe lucruri de rezolvat in Romania in acest moment. Vorbim despre niste pensii de mizerie pentru cateva milioane de romani, astfel ca pensiile parlamentarilor nu erau un subiect.

Suntem de acord sa marim pensia pentru detinuti politici, pentru alte categorii de persoane, nu cred ca parlamentarii sunt o prioritate. Cred ca trebuie sa respectam principiul contributivitatii, inclusiv pentru parlamentari”, a declarat Alina Gorghiu, dupa vot.

De asemenea, aceasta a subliniat ca PNL a votat impotriva. Anterior, PNL propusese sa se scoata de pe ordinea de zi pensiile speciale pentru parlamentari, insa si aceasta initiativa a fost respinsa cu majoritate zdrobitoare.

„Solicit scoaterea de pe ordinea de zi a propunerii legislative de modificare a Statutului parlamentarului, retrimiterea la comisie pentru cel putin doua saptamani”, a spus Ludovic Orban, deputat PNL.

La randul sau, europarlamentarul Monica Macovei sustine ca „senatorii si deputatii si-au marit pensiile fara sa merite”.

„Clasa politica actuala este unita atunci cand isi apara propriile interese. Parlamentarii din jurul lui Ponta au votat sa aiba pensii speciale si mai mari, doar pentru ca au fost o perioada in Parlament.

Zelul cresterii pensiilor parlamentarilor era demn de o cauza mai nobila. Cum ar fi fost ca aceasta uniune de voturi sa fi existat la ridicarea imunitatii lui Sova sau la ridicarea imunitatii lui Ponta? Si, ca de obicei, cand se ataca institutii, se nenoroceste Codul penal sau se creeaza privilegii in Parlament, Ponta nu este in tara”, a scris pe Facebook Monica Macovei.

Senatorul PC Cristiana Anghel i-a criticat pe cei care se opun pensiilor speciale, aratand ca acestia au „afaceri”.

„Ce afaceri aveti, domnilor? Chiar veti trai din pensia asta amarata pe care o votati azi? Ne gandim ca acest Parlament are o cota scazuta de credibilitate, da. Dar e din cauza presei, care niciodata nu a prezentat sursele de finantare. Aceasta pensie este o recompensa a meritelor parlamentarilor”, mai precizeaza fosta invatatoare.

Proiectul de lege privind pensiile speciale a fost avizat pozitiv de Comisia pentru Statut, introducandu-se un amendament potrivit caruia alesii condamnati definitiv nu mai au dreptul la pensia votata marti.

Pe 9 mai, prim-ministrul Victor Ponta a anuntat ca Guvernul da aviz negativ proiectului de lege privind pensiile speciale ale parlamentarilor, ca urmare a prevederilor din acordul cu FMI.

Atunci, premierul a fost intrebat care va fi punctul de vedere al Executivului in acest sens. „Negativ, bineinteles. Conform acordului nostru cu FMI”, a raspuns Victor Ponta.

Guvernul va da aviz negativ la pensiile parlamentarilor, anunta Victor Ponta. Si da vina pe FMI

Ponta intrebat de pensiile parlamentarilor: Nu sunt deputat, sunt presedintele PSD, prim-ministru

Pe 20 aprilie, Victor Ponta, deputat PSD, a fost intrebat ce parere are despre proiectul de lege privind pensiile speciale ale parlamentarilor. „Nu sunt deputat, sunt presedintele PSD, prim-ministru”, a raspuns Ponta, membru al Camerei Deputatilor de 11 ani.”

Sa sesizam cum se mai vorbeste inca in Parlamentul Romaniei, cu „dragi tovarasi”…

Nu se poate sa nu-ti sara in ochi faptul ca oricand alesii nostri pot sa-si voteze cum vor nu numai pensiile, dar si salariile lor. Ei pot si maine sa mai dea o lege prin care pensiile lor sa mai creasca inca! Cred ca ar trebui sa ne concentram pe cuvintele „oricand” si „alesii nostri”. Din acest punct de vedere nici n-ar trebui sa ne mire ceea ce s-a intamplat. Bineinteles, acestea vor urma sa fie platite de la bugetul de stat. Chestiunea aceasta mi se pare profund in neregula tocmai pentru ca vorbim de cei pe care i-a ales poporul. Ei au ajuns in Parlament pentru ca poporul i-a ales. Este din start evident ca, asa cum decurg lucrurile, poporul nu are niciun cuvant de spus in legatura cu felul in care si-au votat alesii lor pensiile. Dupa cum usor se poate observa, pana acum n-am spus nimic despre ce pensii sunt in popor. Asta e o alta chestiune, voi vorbi si despre asta, dar nu cred ca trebuie sa amestecam lucrurile. Pentru ca ceea ce s-a intamplat tinde sa fie, in primul rand, ceva antidemocratic. Conform Constitutiei noastre, poporul nu-si exercita direct puterea, ci indirect, prin alesii sai. Insa chiar si asa, democratia este o forma de organizare si de conducere a societatii care proclama suveranitatea poporului. Cu alte cuvinte, intr-o democratie poporul nu poate fi dat la o parte, neluat in seama sau ignorat. Or, ceea ce au facut alesii poporului nostru, prin votarea acestor pensii speciale, tocmai asta arata: ca poporul nici nu e bagat in seama. De ce 4.000 de lei, dar de ce nu 10.000 de lei? Trebuie sa spunem ca, in chestiunea pe care o discutam, n-are nicio importanta daca unii isi platesc darile catre stat iar altii nu isi platesc respectivele dari. Ci de atitudinea alesilor nostri! Care tind sa se considere o clasa privilegiata in raport cu ceilalti cetateni. Tocmai asta e lucrul foarte rau care se intampla, din pacate. Alesul nu-l mai reprezinta pe cetateanul care l-a votat, ci se pune, cu de la sine putere, deasupra lui. O atitudine care l-ar face invidios si pe Ludovic al XIV-lea! A nu-ti plati taxele si impozitele catre stat poate avea o sumedenie de cauze, de la caz la caz. Insa cel care isi plateste sau cel care nu-si plateste taxele si impozitele nu e alesul cuiva! Si in niciun caz nu reprezinta pe cineva din popor si nu are nicio indrituire in acest sens, iar daca nu si le plateste e supus sanctiunilor legale. Conform Constitutiei noastre, „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii” (art. 61, al. 1), dar asta nu inseamna ca e deasupra poporului roman! Uitati-va, va rog, ce sustine un parlamentar:

„Deputatul PSD Anghel Stanciu a spus, in plenul Parlamentului, ca sustine proiectul de lege privind pensiile speciale pentru parlamentari.

„16 decembrie 2014 (16 noiembrie – n.red.) a fost ziua in care colegii au sustinut ca ne-am luat tara inapoi, astazi 16 iunie 2015 credem ca este momentul sa ne luam Parlamentul inapoi. Este momentul ca astazi, dragi tovarasi, 16 iunie, sa meditati asupra votului.

(…) Nu campaniile de presa fac un Parlament puternic si dumneavostra, astazi, tu decizi, nu liderii care au locul asigurat pe lista. Luati Parlamentul in mainile dumeavoastra. Daca pe 16 decembrie cetatenii si-au luat tara inapoi, acum este randul sa va luati Parlamentul inapoi, pentru un parlament curat, puternic, perfectionist”, a spus Anghel Stanciu, citat de Mediafax.” (subl. mea)

Si-au luat Parlamentul inapoi!!! 😆 E ridicol daca n-ar fi tragic!!

„Senatorul PC Cristiana Anghel i-a criticat pe cei care se opun pensiilor speciale, aratand ca acestia au „afaceri”.

„Ce afaceri aveti, domnilor? Chiar veti trai din pensia asta amarata pe care o votati azi? Ne gandim ca acest Parlament are o cota scazuta de credibilitate, da. Dar e din cauza presei, care niciodata nu a prezentat sursele de finantare. Aceasta pensie este o recompensa a meritelor parlamentarilor”, mai precizeaza fosta invatatoare.”

D-na. Anghel, dar cum ramane cu marea majoritate a cetatenilor acestei tari care chiar traiesc din pensii cu adevarat amarate si care v-au votat pe dumneavoastra, parlamentari cu merite, dupa cum ati binevoit sa va exprimati? Marea majoritate a cetatenilor acestei tari, care au pensii mizerabile, n-au merite, in viziunea D-nei Anghel, ca asa rezulta. Iar parlamentarii, in viziunea D-nei. Stanciu, o social-democrata, sunt discriminati fata de alte categorii socio-profesionale. Intr-adevar, si eu stau si ma intreb: cum e cu egalitatea? Marea majoritate a cetatatenilor, care au muncit cinstit, n-au merite, parlamentarii se incununeaza numai de merite!! Iar aceste viziuni vin din partea unei aliante ce se vrea de Stanga, n-asa? 😆

Inca nu e timpul pierdut! Presedintele trebuie sa nu promulge aceasta lege!! Dar democratic ar fi ca Alianta PSD-UNPR-PC sa ia atitudine, la nivelul fiecarui partid, sa se revoce aceasta lege!

Chestiunea aceasta are radacini mult mai vechi si reprezinta o problema nerezolvata de multa vreme: cea a imbogatirii prin politica. Nu te mai poti imbogati pe cai ilegale acum, atunci, de ce nu, prin caile cele mai legale cu putinta: salarii grase in functisoare de conducere la stat, prin politica s.a.m.d.? Aici se vede un viciu economic de fond care exista, cum am spus, de multa vreme, in societatea noastra. Politica nu trebuie sa fie o sursa sau un instrument de imbogatire personala. Citeam mai demult ca Robert McNamara, dupa ce a ajuns primul presedinte al Companiei Ford, din afara familiei Ford, i-a fost oferit, de catre Presedintele Kennedy postul de Secretar de Stat la Aparare. La inceput el a refuzat sa se implice in politica, lucru pe care pot sa-l inteleg: va dati seama ce inseamna sa fii presedintele Ford!! Dupa care, la insistentele familiei sale, a acceptat invitatia Presedintelui Kennedy! Din pacate, starea de lucruri din Romania arata precaritatea economica a tarii, mai exact faptul ca nu avem un sector privat puternic. In alte parti, desi exista coruptie printre politicieni, nu e nevoie de imbogatire prin politica: poti sa castigi mult mai bine in sectorul privat, decat la stat sau in politica. Nu mai vorbesc la americani, unde statul e mult mai redus decat la noi! Problema principala este de ce nu am reusit sa dezvoltam un puternic sector privat in Romania in acesti 25 de ani scursi de la Revolutie. Este adevarat, nu se poate spune ca nu avem deloc realizari. Totusi, ele sunt, din pacate, prea slabe… Insa mie imi face impresia ca nu ne-am ocupat prea bine de acest aspect esential, mai curand l-am ignorat. Bineinteles, se poate argumeta ca 25 de ani reprezinta, totusi, o perioada prea scurta de timp. Asa este, dar realizarile sunt totusi prea slabe decat cum ar fi trebuit sa fie.

Despre excluderea Realitatii TV din grila de programe ale P.E. si despre pensiile speciale

Realitatea.Net

Europarlamentarii PSD, lobby pentru înlocuirea Realitatea TV cu Antena 3 în Parlamentul European

Se arata ca:

„”Pesediștii lucrează din greu la Bruxelles: ultima lor inițiativă este introducerea Antenei 3 în grila de programe tv recepționate în birourile de la ‪#‎PE‬. Până acum, se prindeau Realitatea tv și TVR international, iar numărul canalelor e limitat pentru România la 2. Pesediștii nu mai suportă probabil să fie departe de Antena 3, când vin la Parlament, așa că au semnat o petiție prin care cer să-i vadă zilnic pe Mircea Badea & co. E neîndoielnic că nu diar românii, ci toți cetățenii europeni vor fi mult mai bine reprezentați dacă Daciana aude permanent glăsciorul Danei Grecu, iar Grapini – șoapta lui Gâdea!”, scrie Preda.

Europaralamentarul a publicat şi lista cu semnături pentru această iniţiativă. Printre semnatari, se numără Daciana Sârbu, Norica Nicolai şi Maria Grapini.

Gușă, despre lobby-ul PSD pentru înlocuirea Realitatea TV în PE: O sugestie că merită închisă

La scurt timp, Cristian Preda a declarat, în direct la Realitatea Tv, că în opinia sa, parlamentarii PSD sunt deranajați de faptul că Realitatea Tv nu este angajată politic:

”Este cred foarte simplu. Antena 3 este un post de partid, nu este un post jurnalistic, deținătorul lui este închis pentru corupție, și este evident ca nu se poate desprinde de acetsa. Nu cred că asta este problema, să vină să vadă Antena 3 în birourile de la Bruxelles, mă gândeam că vin să lucreze în comisii. Sunt 17 deputați care au cerut, 15 dintre ei sunt de la PSD, unul este Mircea Diaconu, care este invitata permanent la Antena 3. Și Norica Nicolai. Realitatea Tv nu este angajată politic, și cred că asta îi deranjează”, a spus Cristian Preda.

La rândul său, europarlamentarul PSD Cătălin Ivan spune că nu a fost consultat de colegii săi când s-a luat această decizie.

„E un gest pripit pentru că dacă s-ar fi dorit sa aiba si Antrena 3 la Bruxelles era o discutie si dacă m-ar fi intrebat si pe mine le-as fi spus ca se vorbește despre largirea canalelor. Dacă e doar o incercare de a inlocui Realitatea cu Antena 3 pentru ca e mai pe placul unora Antena 3 decat Realitatea e o greseala pentru că, noi, ca oameni politici, nu ar trebui sa arbitram ce se intampla pe piata media”.

Totodată, eurodeputații Marian Jean Marinescu și Theodor Stolojan au declarat că eurodeputații PNL nu au fost consultați, fiind înștiințați de acest demers de către biroul chestorului. Marian Jean Marinescu a susținut că a trimis imediat o solicitare chestorului, în care a cerut oprirea acestei proceduri.

„Un asemenea demers nu se poate face fără consultarea tuturor eurodeputaților români. (…) Noi nu am fost întrebați. Momentan procedura a fost suspendată, urmând ca, luni, să depunem documente oficiale prin care vom cere ca lucrurile să rămână exact așa cum sunt acum”, a declarat Marinescu.

De asemenea, Theodor Stolojan, liderul delegatiei PNL, a susținut că i-a spus chestorului Parlamentului European că „Realitatea TV este o televiziune de știri neutră” și că „Antena 3 are afinități politice declarate”.

„De aceea, consider demersul colegilor deputați socialiști lipsit de fair-play”, a spus Theodor Stolojan.

Trebuie observat, cred eu, ce fel de partid este PSD la ora actuala si poate ca n-ar trebui sa ne mire. In PSD sunt doua grupari: una mai conservatoare, in spritul acelui fesenism iliescian, condusa, la vedere, de Victor Ponta, deci care detine puterea in partid, si o grupare mult mai europeana, atasata valorilor europene din care pare a face parte Catalin Ivan.

Aceasta grupare care conduce PSD face ceea ce a facut din totdeauna: mimarea democratiei, a libertatii, inclusiv a celei de exprimare, caci ce altceva poate sa insemne manevra de fata? Este destul de limpede ca partide precum PC sau UNPR sunt, de fapt, PSD, asa cum e destul de limpede ca postul Antena 3 e unul pesedist. Mimarea democratiei au urmarit-o inca imediat de dupa 1990 cand, prin crearea mai multor partide, s-a urmarit gravitarea multora in jurul unui singur partid: PSD (indiferent de ce denumiri a avut in trecut: FSN, FDSN, PDSR), lucru incercat si cu PNL. Asa cum si posturi precum Romania TV sau Antena 3 sunt, de fapt, posturi ale PSD. Or, PSD doreste sa excluda din grila de programe a P.E. Realitatea TV pentru simplul motiv ca acest post e critic la adresa Guvernului Ponta, care nu suporta, in stilul comunist care il caracterizeaza, nicio critica, fie ea cat de mica. Din aceasta panoplie de „valori” mai face parte si Laura Georgescu, care tot da amenzi celor care il critica si-l tulbura pe premier, dar foare buna cu televiziunile obediente politic, numai ca „astia-s boi si nu profita”, ca s-o citez…

Sunt aproape convins ca gruparea pro europeana din PSD este in minoritate. Sper sa ma insel. Dar e de bine ca in cel mai mare partid din Romania se dezvolta o dialectica a contrariilor. Dupa atatia ani… Poate nu vom mai avea privatizari ratate in viitor… Si aceasta minoritate e reprezentata de generatia mai tanara din partid, lucru ce trebuia pana la urma sa se intample.

Lista cu semnaturi mai ridica o problema: se observa ca nu numai pesedistii au semnat-o. Sunt si doi de la ALDE: Norica Nicolai si Mircea Diaconu. Lucru ce pune o problema PNL-ului. Ca PNL are o problema se vede si din:

Gandul

LISTA celor 255 de parlamentari care vor PENSII SPECIALE. Iniţiatori: E un drept firesc pentru cei care au fost în slujba cetăţenilor

Se arata ca:

„După ce mai bine de o săptămână, proiectul de lege privind pensiile speciale ale parlamentarilor a fost mai mult un mit urban, acesta a fost înregistrat joi la Camera Deputaţilor. Şi nu doar atât, el a fost semnat de 255 de deputaţi şi senatori de la toate partidele, dintre care 23 sunt liberali. După cum a relatat Gândul, unii liberali au fost ”ademeniţi” să semneze acest proiect cu un tabel comparativ cu pensiile speciale ale aleşilor din alte state europene. În explicaţia iniţiatorilor, indemnizaţiile speciale ar veni ca ”un drept firesc şi echitabil”, tocmai pentru că aleşii sunt în slujba poporului.

Atraşi de pensiile de serviciu pe care parlamentarii din alte state europene le primesc, 255 de senatori şi deputaţi au semnat un proiect de lege prin care ar primi şi ei acelaşi tip de indemnizaţii speciale.

Concret, dacă acest proiect ar fi adoptat, un parlamentar cu un mandat ar primi, după vârsta de pensionare, 1.200 de lei în plus, cei cu două mandate ar primi aproximativ 2.400 de lei, iar cei cu cel puţin trei mandate ar ajunge să câştige din această indemnizaţie specială maximum 4.000 de lei.

Atraşi de pensiile de serviciu pe care parlamentarii din alte state europene le primesc, 255 de senatori şi deputaţi au semnat un proiect de lege prin care ar primi şi ei acelaşi tip de indemnizaţii speciale.

Concret, dacă acest proiect ar fi adoptat, un parlamentar cu un mandat ar primi, după vârsta de pensionare, 1.200 de lei în plus, cei cu două mandate ar primi aproximativ 2.400 de lei, iar cei cu cel puţin trei mandate ar ajunge să câştige din această indemnizaţie specială maximum 4.000 de lei.

Deşi PNL a anunţat că nu susţine oficial acest proiect, 23 dintre semnatari sunt chiar liberali. Gândul a stat de vorbă cu câţiva dintre ei, aceştia recunoscând că, în momentul în care li s-a cerut sprijinul pentru proiectul care le-ar da pensii speciale, li s-a pus în faţa un tabel comparativ cu indemnizaţiile pe care le primesc aleşii din alte state europene.

Potrivit acestui tabel, de exemplu, parlamentarii din Cipru au o indemnizaţie de 6.443 de euro şi o pensie specială în cuantum de 75% din valoarea ultimei indemnizaţii. În Danemarca, salariul ajunge la 6.636 de euro, iar pensia este de 3.820 de euro.

La polul opus, parlamentarii din Austria, Polonia şi Marea Britanie beneficiază de pensie în funcţie de contribuţiile pe care le-au făcut la sistemul de pensii, iar în Lituania nu există astfel de venituri speciale. Nici Slovacia nu stă foarte diferit la acest capitol, aleşii de acolo primind 4% din remuneraţia pentru activitatea parlamentară, adică aproximativ 80 de euro lunar.

VEZI AICI PROIECTUL DE LEGE ŞI TABELUL COMPARATIV

Care este explicaţia iniţiatorilor

În expunerea de motive, venită la pachet cu proiectul de lege, iniţiatorii susţin că o astfel de măsură ar veni ca un ”drept firesc şi echitabil”, având în vedere că anii de parlamentarism nu sunt trecuţi ca vechime, deci nu au cum să-şi mărească astfel pensia de drept.

”Este politică corectă de respectare a drepturilor foştilor deputaţi şi senatori, creează un cadru de normalitate necesar pentru recunoaşterea activităţii desfăşurată în Parlament şi dă un plus de responsabilitate deputaţilor şi senatorilor aflaţi în exercitarea mandatului şi a misiunii pentru care au fost aleşi în serviciul cetăţenilor  Prin urmare, la momentul împlinirii vârstei standard de pensionare, deputaţii şi senatorii au dreptul de indemnizaţie pentru limita de vârstă, ca un drept firesc, echitabil şi compensatoriu pentru perioada de activitate parlamentară”, se arată în expunerea de motive.

În plus, mai susţin iniţiatorii, tocmai faptul că sunt aleşi de popor şi reprezintă autoritatea legiuitoare, deci un grad mare de responsabilitate, ”acordarea dreptului la indemnizaţia pentru limita de vârstă apare ca o necesitate ce îşi are esenţa în statutul parlamentar care impune anumite criterii specifice activităţii îndeplinite de parlamentari, în exercitarea mandatului”.

Tot în expunerea de motive sunt detaliate şi beneficiile care ar urma dacă parlamentarii ar primi aceste indemnizaţii speciale. Printre aceste se numără şi ”creşterea calităţii şi performanţei Parlamentului”, dar şi ”stoparea discriminării create de categoriile cărora li s-au tăiat pensiile”.

VEZI AICI EXPUNEREA DE MOTIVE

Cine sunt cei 255 de parlamentari care au semnat proiectul

Potrivit iniţiativei depuse la Camera Deputaţilor, 255 de aleşi susţin acest proiect. Dintre aceştia, 23 sunt de la PNL, 181 de la PSD, 18 de la PC-PLR, 14 de la UDMR, 8 de la grupul Democrat-Popular, 8 independenţi şi trei reprezentanţi ai minorităţilor.

Independenţi: Ciobanu Liliana, Condurăţeanu Andrei-Răzvan, Dragomir Maria, Iriza Scarlat, Niculescu Dumitru, Petrescu Petre, Tănase Răzvan-Ionuţ, Agrigoroaiei Ionel

PSD: Adam Luminiţa-Pachel, Adăscăliţei Constantin, Andea Petru, Anton Marin, Arsene Ionel, Avram Marian, Axente Ioan, Babuş Radu, Baltă Mihai, Bălan Ion, Benga Ioan, Birchall Ana, Bîrsăşteanu Florică, Boboc Valentin Gabriel, Bogdan Gheorghe-Dănuţ, Bogdănici Camelia-Margareta, Bordeianu Dan, Bucura-Oprescu Simona, Buicu Corneliu-Florin, Caloianu Mario-Ernest, Călin Ion, Căprar Dorel-Gheorghe, Chebac Eugen, Chirvăsuţă Laurenţiu, Ciobanu Gheorghe, Ciocan Dan, Ciofu Tamara-Dorina, Ciolacu Ion-Marcel, Codîrlă Liviu, Covaci Dorel, Cristea Aurelia, Cristea Victor, Daea Petre, Delureanu Virgil, Diaconu Adrian-Nicolae, Dima Toader, Dîrzu Ioan, Dobre Mircea-Titus, Dolineaschi Andrei, Dragomir Viorel Marian, Drăghici Mircea-Gheorghe, Drăghici Sonia-Maria, Dumitrache Ileana Cristina, Emacu Gheorghe, Enache Marian, Florea Daniel, Frăticiu Gheorghe, Găină Mihăiţă, Ghiveciu Marian, Gliga Vasile Ghiorghe, Grama Horia, Harbuz Liviu, Iacoban Sorin-Avram, Iancu Iulian, Iane Ovidiu-Cristian, Intotero Natalia-Elena, Iordache Florin, Itu Cornel, Khraibani Camelia, Manolache Marius, Marica Petru-Sorin, Marin Laura, Matei Călin-Vasile-Andrei, Măduţa Flavius-Luigi, Melinte Ion, Mihăilescu Ion-Bogdan, Mitrea Manuela, Mîrza Gavril, Mocanu Adrian, Mocioalcă Ion, Moisii Constantin, Moldovan Carmen Ileana, Moţ Constantin-Stelian-Emil, Muntean Mircia, Munteanu Ioan, Murgu Neagu, Nassar Rodica, Neacşu Marian, Nica Nicolae-Ciprian, Nichita Cristina, Nicolae Florian, Niculae Aurel, Niculescu Duvăz Bogdan Nicolae, Nistor Laurenţiu, Nistor Marioara, Niţă Constantin, Niţă Emil, Nosa Iuliu, Ochi Ion, Pană Adriana-Doina, Pârgaru Ion, Pâslaru Florin-Costin, Peia Ninel, Petrea Dorin Silviu, Petric Octavian, Popeangă Vasile, Popescu Dumitru-Iulian, Pop Georgian, Potor Călin, Răducanu Ion, Rădulescu Cătălin-Marian, Răţoi Neculai, Rizea Cristian, Roşca Lucreţia, Simionescu Adrian Constantin, Solomon Adrian, Stanciu Anghel, Stanciu Zisu, Stan Ioan, Stan Ion, Stănescu Alexandru, Steriu Valeriu-Andrei, Stragea Sorin Constantin, Stroe Radu, Sturzu Mihai-Răzvan, Suciu Vasile-Daniel, Şimon Gheorghe, Şova Lucian, Ştefan Viorel, Ştefănescu Elena Cătălina, Tătaru Florin-Cristian, Teodorescu Ioan Viorel, Traicu Rodin, Tudorache Daniel, Tudorie Violeta, Uricec Eugen Constantin, Vasilică Radu Costin, Vizitiu Sergiu-Constantin, Vlase Petru Gabriel, Vlădoiu Aurel, Voicu Mădălin-Ştefan, Vreme Valerian, Weber Mihai, Zaharcu Neviser, Anghel Adrian, Arcaş Viorel, Bădălău Niculae, Bereanu Neculai, Bodog Florian Dorel, Bota Marius Sorin-Ovidiu, Bujor Dumitru Marcel, Bumbu Octavian-Liviu, Burlea Marin, Butnaru Florinel, Butunoi Ionel Daniel, Chiriac Viorel, Coca Laurenţiu Florian, Constantinescu Florin, Cordoş Alexandru, Corlăţean Titus, Coste Marius, Costoiu Mihnea Cosmin, Cristache Iulian, Dumitrescu Florinel, Duruţ Aurel, Jipa Florina Ruxandra, Lazăr Sorin Constantin, Marin Nicolae, Mitu Augustin Constantin, Mocanu Victor, Moga Nicolae, Mohanu Nicolae, Mutu Gabriel, Nicolae Şerban, Oprea Stefan Radu, Pavel Marian, Păunescu Teiu, Popa Constantin, Popa Florian, Pop Gheorghe, Rogojan Mihai-Ciprian, Rotaru Ion, Saghian Gheorghe, Savu Daniel, Silistru Doina, Stuparu Timotei, Tămagă Constantin, Toma Ion, Valeca Şerban Constantin, Vasiliev Marian, Vochiţoiu Haralambie

PNL: Calimente Mihăiţă, Cherecheş Florica, Chirteş Ioan-Cristian, Costin Gheorghe, Crăciunescu Grigore, Cristian Horia, Dobrinescu Traian, Gireadă Dumitru-Verginel, Grecea Maria, Gudu Vasile, Horga Vasile, Iane Daniel, Laza-Matiuţa Liviu, Oros Nechita-Adrian, Pardău Dumitru, Sămărtinean Cornel-Mircea, Scarlat George, Urcan Ionaş-Florin, Varga Vasile, Zlati Radu,  Grapă Sebastian, Grigoraş Viorel, Iliescu Lucian

Democrat-Popular: Blăjuţ Viorel-Ionel, Burlacu Ştefan, Dalca Ştefan-Petru, Deaconu Mihai, Gurzău Adrian, Mincă Liliana, Movilă Petru, Oajdea Daniel Vasile

UDMR: Antal István, Bónis István, Cseke Attila-Zoltán, Erdei Dolóczki István, Fejér László-Ődőn, Kelemen Atilla-Béla-László, Kereskényi Gábor, Márton Árpád-Francisc, Máté András-Levente, Moldovan Iosif, Seres Dénes deputati – Minoritati: Amet Varol, Păun Nicolae, Vainer Aurel, Biró Rozalia Ibolya, Pataki Csaba, Vegh Alexandru

PC-PLR: Avram Constantin, Calotă Florică Ică, Cioată Cezar, Galan Constantin, Ionescu Aurelian, Negruţ Cornelia, Tănăsescu Claudiu-Andrei, Tocuţ Dan-Laurenţiu, Anghel Cristiana-Irina, Banias Mircea Marius, Barbu Daniel-Constantin, Durbacă Eugen, Ilieşiu Sorin, Mihai Alfred-Laurentiu-Antonio, Mihai Cristian Dănuţ, Nistor Vasile, Niţă Mihai, Pelican Dumitru.

Poziţia PNL: Mai mulţi parlamentari liberali îşi vor retrage semnăturile

După ce au văzut poziţia oficială a partidului, PNL anunţând că nu susţine proiectul privind pensiile speciale ale parlamentarilor, mai mulţi liberali fac deja paşi în spate.

”PNL nu susţine pensiile speciale, iar conducerea PNL a luat o decizie politică în acest sens. Din informaţiile pe care le-am obţinut prin discuţii personale cu semnatari ai proiectului iniţiat de PSD, cea mai mare parte a parlamentarilor PNL au decis să-şi retragă semnăturile, deoarece au conştientientizat capcana în care au căzut.  Facem toate eforturile pentru a-i convinge pe toţi parlamentarii, inclusiv din afara PNL, să nu susţină acest proiect controversat. În mod formal, colegii care decis să-şi retragă semnăturile fie au depus solicitări scrise în acest sens, fie le vor depune la începutul săptămânii viitoare”, a declarat purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuţ Stroe, pentru gândul.

Printre liberalii care au anunţat că îşi vor retrage semnăturile de pe proiect se numără deputaţii Vasile Horga, Vasile Varga, Florica Cherecheş, Mihăiţă Calimente, Ioan Cristian Chirteş, Traian Dobrinescu, Verginel Gireadă, Cornel Sămărtinean, Vasile Gudu, Florin Urcan, Liviu Laza Matiuţa, şi senatorii Sebastian Grapă şi Viorel Grigoraş.”

De observat ca si acest proiect e sustinut masiv de social-democrati. Ca acest proiect e o sfidare la adresa cetateanului, a celui care i-a trimis, prin vot, in Parlament pe aceste doamne si pe acesti domni parlamentari, se vede de la o posta. Vor pensii speciale si mult mai mari intr-o tara in care cetatenii au pensii mizerabile. Alesii nostri vor sa fie nu cu poporul, ci deasupra lui! In prima lista, din 18 semnatari, doi erau liberali. Aici, din 255 sunt 23 de liberali. Faptul ca PNL a luat o pozitie clara ca nu sustine pensiile speciale, e un lucru, fara indoiala, laudabil. Asta nu inseamna ca PNL n-ar avea o problema: nu toti din PNL sunt cu adevarat liberali. Destui sunt uselisti, foarte propiati de PSD. Este remanenta paradigma de care vorbeam mai sus: PSD a dorit un partid liberal care sa nu fie tocmai liberal. Un PNL mai putin liberal, care sa graviteze, de fapt, in jurul PSD. Deci un partid manevrabil in felul acesta. Va amintiti, desigur, ca odata cu CDR a disparut, practic, de pe scena politica PNTCD si de asertiunea fostului Presedinte, Dl. Emil Constantinescu, si anume ca „a fost invins de sistem”. Interesant este ca acest sistem, care a permis hotia generalizata si privatizarile masiv esuate la noi (din care esec au profitat „baietii destepti”) au avut ca finalitate – din fericire tot esuata pana la urma – observati ca spun finalitate si nu ma hazardez sa spun scop – crearea unei oligarhii bogate, imbogatite prin hotie, care sa conduca societatea si in fata careia cetateanul sa nu poata face nimic. Esecul CDR spre asta parea sa conduca. Din fericire, lucrurile au luat o alta directie! Directie ce trebuie mentinuta intrucat noi construim o societate democratica si nu una oligarhica. Lucrul ingrijorator care se intampla actualmente este ca la umbra apararii statului de drept – lucru necesar – creste puterea serviciilor secrete, nereformate in perioada Basescu, perioada in care nu prea au avut loc reforme, cu adevarat reforme. Din aceasta cauza PNL trebuie sa se afirme ca un adevarat partid liberal si nu ca unul mai mult sau mai putin pesedist (pe stil vechi, nu prea european). Oamenii care nu pot fi sau care nu sunt de fapt liberali ar cam trebui sa paraseasca acest partid… Nu se poate mentine la nesfarsit o neclaritate ideologica. Ma intreb de ce ar trebui mentinuta? USL a fost expresia unei asemenea neclaritati ideologice. PDL, la fel. La fel si FSN-ul de pe vremuri, dar atunci era explicabil. Spuneam ca in perioada Basescu nu prea s-au facut reforme. Necesare. In conditii de neclaritate ideologica nu vad cum s-ar putea face reforme. Cum sa faci, de pilda, privatizarile necesare si ele sa fie si reusite, daca tu nu crezi in privatizari si nici in reusita lor?

Pe de alta pare, ideal ar fi ca PSD sa se reformeze! PSD are reprezentanti in Parlamentul European, insa valorile lui par a fi de facto altele… O reactie ca cea de mai jos nu mi se pare indeajuns:

Gandul

Ponta, întrebat despre pensiile speciale ale aleşilor: Eu mă ocup de pensiile celor 6 milioane de pensionari

Se arata ca:

„Premierul Victor Ponta a fost întrebat, vineri, despre proiectul privind pensiile speciale pentru parlamentari, spunând că el se ocupă ”de pensiile celor aproape şase milioane de pensionari din România” şi că a avut grijă ”să nu le taie nimeni cu niciun leu”, fără a da un răspuns concret.

Aflat în Bistriţa-Năsăud, unde a participat la inaugurarea sediului Primăriei oraşului Beclean, Victor Ponta a fost întrebat de jurnalişti despre iniţiativa legislativă privind pensiile speciale pentru parlamentari, însă nu a dat un răspuns concret.

”Eu mă ocup şi răspund, şi uite asta, dacă mă aude toată lumea nu e rău, mă ocup de pensiile celor aproape şase milioane de pensionari din România şi am avut grijă ca atât timp cât am fost prim-ministru, şi vă garantez acest lucru, să nu le taie nimeni cu niciun leu, ci, dimpotrivă, să aplicăm legea şi în fiecare an să fie pensii mai mari”, a spus Victor Ponta.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, care prevede pensiile speciale ale parlamentarilor, a fost depusă joi la Camera Deputaţilor şi este semnată de 255 de deputaţi şi senatori.

Potrivit proiectului, deputaţii şi senatorii vor avea dreptul după exercitarea mandatului, la cerere, la împlinirea vârstei standard, la o indemnizaţie lunara pentru activitatea de parlamentar, de indemnizaţie urmând să beneficieze doar cei care nu mai au calitatea de parlamentar.

Calculul acestei pensii se va face prin înmulţirea 0,55% din indemnizaţia brută lunară de parlamentar cu numărul mandatelor, iar pensia se va actualiza ori de câte ori se va majora sau indexa indemnizaţia parlamentarilor şi se va cumula cu orice tip de pensie din sistemul public de pensii.

Conducerea PNL a decis, miercuri, că proiectul pensiilor speciale pentru parlamentari nu are girul politic al PNL, a declarat co-preşedintele Alina Gorghiu, arătând că, în măsura în care vor fi semnatari liberali, se va discuta în grup şi aceştia vor ţine cont de decizia partidului.

Iniţiativa este semnată de către deputaţii PNL Calimente Mihăiţă, Cherecheş Florica, Chirteş Ioan-Cristian, Costin Gheorghe, Crăciunescu Grigore, Cristian Horia, Dobrinescu Traian, Gireadă Dumitru-Verginel, Grecea Maria, Gudu Vasile, Horga Vasile, Iane Daniel, Laza-Matiuţa Liviu, Oros Nechita-Adrian, Pardău Dumitru, Sămărtinean Cornel-Mircea, Scarlat George, Urcan Ionaş-Florin, Varga Vasile, Zlati Radu şi senatorii liberali Grapă Sebastian, Grigoraş Viorel, Iliescu Lucian.

Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuţ Stroe a declarat, joi, pentru MEDIAFAX că liberalii nu susţin pensiile speciale pentru parlamentari şi că partidul va face efortul de a-şi convinge proprii parlamentari care au semnat această iniţiativă, adăugând că speră să nu fie puşi în situaţia unor sancţiuni.”

Nu este de ajuns, chiar daca fosta guvernare, Guvernarea Boc, a gresit si a taiat pensii. Trecerea sub tacere a proiectului pensiilor speciale pentru parlamentari sugereaza ca premierul ar fi de acord cu acestea. Victor Ponta este si presedintele celui mai mare partid din Romania, PSD, asa ca ar fi trebuit sa aiba o reactie la acest proiect legislativ. Insa Victor Ponta nu doreste sa supere majoritatea parlamentara care-l sustine…

In ambele chestiuni PSD a gresit si a demonstrat ca se constitutie intr-o forta politica si societala care nu prea promoveaza democratia si statul de drept. Pierderea de imagine e evidenta. Si de asemenea PSD risca sa piarda si electorat. Adevarul este ca Romania are de pierdut de pe urma unor astfel de atitudini ale PSD, ce nu se mai potrivesc cu vremurile actuale.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Inadmisibil!!

Daca cineva mi-ar fi spus ca ministrul de Finante al Romaniei, impreuna cu prim-ministrul tarii, nu poate raspunde la o intrebare simpla, de curs liceal, foarte probabil ca nu l-as fi crezut…

Sa fixam putin ideile! In general vorbind, bugetul este format din venituri si cheltuieli. In privinta bugetului de pensii, pe scurt spus, cheltuielile sunt pensiile care se platesc si care trebuie sa se plateasca regulat, iar veniturile sunt formate prin colectarea CAS-ului. Noi avem deja doua probleme si anume:

1. Avem un deficit la bugetul de pensii. Asta inseamna ca veniturile bugetare sunt mai mici decat cheltuielile care se fac din acest buget;

2. Problema structurala: 4,4 milioane de contributori la bugetul de pensii si 5,4 milioane de pensionari.

Or, legea promovata de actualul Guvern doreste scaderea CAS-ului cu 5 puncte procentuale, la angajator. Basescu a chemat Guvernul la consultari si au mers la Cotroceni Ponta si Ioana Petrescu, ministrul de Finante. Intrebarea pe care a pus-o Basescu este de o simplitate clasica, de manual de liceu: in conditiile in care avem deja un deficit la bugetul de pensii, cum se poate acoperi diferenta ramasa prin scaderea cu 5 puncte procentuale a CAS-ului? Pentru ca o scadere a CAS ar adanci deficitul bugetului de pensii si atunci trebuie sa ai bani ca sa finantezi, in conditii legale, o marire a deficitului. Basescu a intrebat de unde vor fi luati acesti bani. Or, lucrul incredibil care s-a petrecut este ca nici premierul si nici ministrul de Finante n-au putut raspunde la aceasta intrebare, dand un spectacol jalnic!! Au parut ca doi elevi scosi la tabla carora, mai ales la auzul acestei intrebari „ingrozitoare”, au inceput sa le creasca niste morcovi considerabili in interiorul abdominal, cu riscul ca frunzulitele sa mai iasa si pe afara! 😀

HotNews

UPDATE VIDEO Palatul Cotroceni a facut publica inregistrarea discutiei dintre Traian Basescu si Victor Ponta pe tema reducerii CAS: Daca as vrea sa imi bat joc de tara asta as promulga legea fara sa mai intreb nimic

Se arata, printre altele, ca:

„Inregistrarea discutiei dintre presedintele Traian Basescu, premierul Victor Ponta si ministrul Finantelor, Ioana Petrescu, a fost data publicitatii de catre administratia prezidentiala si postata pe contul de Facebook „Alaturi de presedintele nostru”. Inregistrarea a fost difuzata dupa ce Victor Ponta l-a acuzat pe seful statului de „comportament badaranesc” fata de Ioana Petrescu, in timpul discutiilor care au avut ca tema proiectul de lege privind reducerea CAS cu 5 puncte, masura considerata nesustenabila de Traian Basescu.

La inceputul discutiei, seful statului afirma ca nu vede „sustenabilitatea masurii” de reducere a CAS, iar primul ministru il informeaza ca potrivit constitutiei are dreptul de a retrimite proiectul la Parlament.

„Nu tin sa il retrimit, pentru ca e o masura buna pentru agentii economic, marea problema e cum acoperim gaura”, a replicat seful statului.

„Problema este ca guvernul, si daca am fi de acord cu dvs, tot nu am avea … nu suntem …aaa … din moment ce e o lege aprobata de Parlament rolul nostru a fost de a transmite in expunerea de motive motivul emiterii actului normativ cu impactul socio-economic si toate celelalte masuri”, a raspuns Ponta, dupa care s-a referit la acoperirea gaurii bugetare prin crestere economica, combaterea evaziunii fiscale si legea insolventei.

Presedintele o intreaba pe Ioana Petrescu din ce va fi acoperita lipsa de venituri de 11 miliarde de lei din bugetul anului viitor, iar ministrul Finantelor vorbeste despre „o masura extraordinar de buna pentru mediul de afaceri si pentru angajatori”, pe care o sustine „din tot sufletul”.

Ministrul precizeaza ca au fost facute studii iar Traian Basescu ii cere acest studiu, iar Ioana Petrescu se uita la Victor Ponta.

„Mai oameni buni, discutam intre oameni care stiu ce vorbesc sau …”, comenteaza Traian Basescu.

Ministrul Finantelor precizeaza ca la elaborarea bugetului pe 2015 „sursele vor fi foarte clare”

„Doamna, dar eu trebuie sa o promulg acum, pentru ca si eu as vrea sa o promulg, dar credibil”, spune presedintele.

La inceputul partii a doua a inregistrarii, Traian Basescu le spune celor doi ca „Germania, Franta, Italia au intrat in declin economic si asta ne va afecta”.

„Un motiv in plus ca sa relaxam fiscal si sa incurajam firmele sa angajeze”, spune Ioana Petrescu.

„Nu angajeaza nimeni”, intervine Basescu.

„…si sa investeasca mai mult”, adauga Ioana Petrescu.

„Doamna, unde spuneati ca ati terminat, la Harvard, la Oxford?”, o intreaba Basescu.

„La Harvard”, raspunde ministrul Finantelor.

„Roubini e economist de Harvard, ma asteptam la argumente de genul lui, nu….”, comenteaza Basescu.

La un moment dat, presedintele afirma: „Daca as vrea sa imi bat joc de tara asta as promulga-o fara sa mai intreb nimic. Eu plec” in decembrie, la terminarea mandatului.

In conferinta de presa care a urmat discutiilor de la Palatul Cotroceni, Traian Basescu a acuzat postul de televiziune Romania TV ca minte atunci cand afirma ca ar fi jignit-o pe Ioana Petrescu motiv pentru care va publica inregistrarea oficiala.

„Cred ca am sa fac altceva, o sa fie prima oara cand fac publice inregistrarile discutiilor, sa vedem cine minte, RTV, eu, cineva minte aici. Ghita a avut multe contracte cu EADS, nu are vreo ingrijorare? Televiziunea dumneavoastra minte si ca atare voi face publice inregistrarile discutiilor”, a spus Basescu, intr-o conferinta de presa, dupa ce reportera RTV l-a intrebat daca in cursul discutiilor a facut referire la studiile Ioanei Petrescu.

Si premierul Victor Ponta a acuzat un „comportament badaranesc” al presedintelui in timpul discutiilor.

„Presedintele a avut un comportament badaranesc fata de doamna Petrescu, am aflat ca studiile la Harvard nu sunt nimic fata de studiile domniei sale. Eu sunt obisnuit, pentru doamna Petrescu cred ca a fost o experienta neplacuta. Nu ma cert nici cu presedintele, nici cu altcineva. A fost o discutie neplacuta”, a declarat Ponta, citat de Mediafax.

REFERINTE

Victor Ponta cere sa fie stabilit un protocol clar dupa prezentarea publica a discutiei de la Cotroceni
Victor Ponta: Presedintele mi-a trimis o scrisoare ca nominalizarea comisarului european o face el
Victor Ponta: Eu sustin reducerea CAS si voi vota in continuare pentru. Este o masura buna si sustenabila care va crea locuri de munca
Victor Ponta: Modificarile Codului Fiscal, implementate pe masura ce sunt discutate cu toti actorii sociali
Victor Ponta dupa intalnirea de la Cotroceni cu Traian Basescu pe tema reducerii CAS: Ne-am certat, a fost o discutie neplacuta. Presedintele a avut un comportament badaranesc fata de doamna Petrescu
Traian Basescu dupa consultarile cu Victor Ponta privind reducerea CAS: Reprezentantii Guvernului nu au fost in masura sa imi dea explicatiile de care aveam nevoie. O masura electorala pripita, care va aduce taxe suplimentare pentru populatie „

Gandul

Gândul vă prezintă ÎNREGISTRAREA ÎNTÂLNIRII BĂSESCU-PONTA DE LA COTROCENI. Cum au picat oralul „ca la MTO” premierul României şi ministrul Finanţelor

Se arata, printre altele, ca:

„Versiunea lui Victor Ponta asupra consultărilor de la Cotroceni – „Ne-am certat” – a fost parată de Traian Băsescu, în această seară, cu înregistrarea oficială a discuţiei furnizată de Preşedinţie. În înregistrare, premierul României şi ministrul Finanţelor apar în mai multe ipostaze delicate, nefiind în stare să răspundă la întrebările foarte precise formulate de preşedinte despre resursele bugetare care vor susţine scăderea CAS-ului. Faza întâlnirii a constituit-o momentul în care Traian Băsescu i-a spus premierului că „avem şi MTO care înseamnă 5-6 miliarde”. Victor Ponta s-a blocat, neştiind cum să răspundă la o asemenea „provocare” economică, după cum puteţi citi mai jos.

Consultările de astăzi de la Cotroceni pe tema reducerii CAS s-au încheiat cu o nouă dispută publică între preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta. Dacă premierul a susţinut varianta unor certuri peste masă, preşedintele l-a contrazis. Câteva ore mai târziu, Preşedinţia a scos filmul întâlnirii de jumătate de oră la care Victor Ponta a venit împreună cu ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, să discute despre reducerea CAS.

În înregistrare, Băsescu le cere premierului Ponta şi ministrului Finanţelor, Ioana Petrescu, „cifrele” care arată că scăderea CAS este sustenabilă. „Doamna ministru, unde aţi terminat, la Oxford, Harvard? Roubini a terminat la Harvard. Mă aşteptam la argumente de genul lui”, i s-a adresat Băsescu ministrului Petrescu, acuzându-i pe cei doi reprezentanţi ai Guvernului că au venit la întâlnire cu „lozinci”.

Consultările de astăzi de la Cotroceni pe tema reducerii CAS s-au încheiat cu o nouă dispută publică între preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta. Dacă premierul a susţinut varianta unor certuri peste masă, preşedintele l-a contrazis. Câteva ore mai târziu, Preşedinţia a scos filmul întâlnirii de jumătate de oră la care Victor Ponta a venit împreună cu ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, să discute despre reducerea CAS.

În înregistrare, Băsescu le cere premierului Ponta şi ministrului Finanţelor, Ioana Petrescu, „cifrele” care arată că scăderea CAS este sustenabilă. „Doamna ministru, unde aţi terminat, la Oxford, Harvard? Roubini a terminat la Harvard. Mă aşteptam la argumente de genul lui”, i s-a adresat Băsescu ministrului Petrescu, acuzându-i pe cei doi reprezentanţi ai Guvernului că au venit la întâlnire cu „lozinci”.

Traian Băsescu: Doamnă, daţi-mi şi mie studiul care spuneţi că s-a făcut.

Victor Ponta: Vă dăm tot ce avem.

T.B.: Măi, oameni buni, am zis că discutăm. (…) Arătaţi-mi din ce se compune structura de venituri suplimentare.

Ioana Petrescu: În momentul în care vom elabora bugetul pe 2015 sursele vor fi foarte clare.

T.B.: Doamnă, dar eu trebuie să o promulg acum. Eu aş vrea să o promulg şi aş vrea să o promulg credibil.

Bugetul pe 2015, lăsat în sarcina „noului premier”. Băsescu: „Ar fi unfair”

Înaintea discuţiei în contradictoriu despre politica fiscal-bugetară a Guvernului cu Ioana Petrescu, preşedintele s-a contrat cu premierul în două episoade din care Victor Ponta a încercat să iasă cu argumente politice. Unul dintre ele viza inclusiv candidatura sa la preşedinţie, postură din care Victor Ponta intenţionează să îi lase „noului premier” sarcina elaborării bugetului pe 2015.

Traian Băsescu: Marea mea problemă este sustenabilitatea măsurii pe care n-o văd. Cu ce acoperim deficitul de 5 miliarde.

Victor Ponta: Domnule preşedinte, Constituţia prevede clar dreptul dumneavoastră de a retrimite…

T.B.: Nu ţin să-l retrimit, problema e cum acoperim gaura.

V.P.: Vi-l exercitaţi cum doriţi. Ideea este că e o măsură pe care o considerăm necesară, că în acest an conform discuţiilor cu FMI nu se modfică ţintele de deficit asumate şi că în 2015-2016 avem capacitatea de a face această măsurp nu doar sustenabilă, ci şi profitabilă. Venim în noiembrie cu proiectul de buget şi ne încadrăm în toate ţintele.

T.B.: Avem şi MTO care înseamnă 5-6 miliarde. (NOTĂ: MTO, în engleză medium term budgetary objective)

V.P.: Domnule preşedinte, o să lucrăm la toate. Când avem proiectul de buget o să vină la promulgare la dumneavoastră sau la noul preşedinte.

T.B.: Sper să vină la mine, să avem buget înainte de alegeri. Ar fi unfair (lipsit de onestitate, n.red.) să intrăm în alegeri fără buget.

V.P.: Ar fi unfair (lipsit de onestitate, n.red.) …  o să fie alt prim-ministru şi o să-şi facă bugetul cum crede.

O altă dispută verbală Ponta-Băsescu, încheiată însă scurt a pornit de la observaţia preşedintelui că este alături de Guvern parte a Executivului.

V.P. Eu cred că dumneavoastră nu conduceţi activitatea Executivului

T.B.: Dar controlez legile.

V.P.: Retrimiteţi-o în Parlament.

T.B.: Vreţi să nu o promulg?

V.P.: Nu. Eu vreau să o promulgaţi.

T.B.: Daţi-mi argumente să o promulg, altele decât lozinci!

Politica antideraiere a Guvernului. Ponta: „O să ne descurcăm şi din noiembrie. Nu-i nimeni de neînlocuit”

Cea mai mare parte a discuţiei a fost însă purtată cu ministrul Finanţelor, preşedintele declarându-se în final într-o confuzie totală.

T.B.: Vai, vai. Eu n-am înţeles nimic. Domnul prim-ministru, dumneavoastră aţi înţeles?

V.P.: Eu n-am încredere în gândirea dumneavoastră economică. Deci sunt gândiri, şcoli diferite. Noi deocamdată avem creştere economică şi vrem să mergem înainte.

T.B.: Creşterea economică nu vi se datorează. Şi eu am mai văzut un prim-ministru la fel de iresponsabil, domnul Tăriceanu şi a plătit Boc. Riscaţi să rămâneţi cu nişte dezechilibre foarte mari să scoateţi din nou ţara de pe traseul ei.

V.P.: O să ne descurcăm şi din noiembrie. Ţara asta se descurcă. Nu-i nimeni de neînlocuit, nu vă faceţi griji.

T.B.: Bun. Am înţeles că astea sunt argumentele.„

Ne minţim ca la MTO. REACŢIA lui Ponta după ce preşedintele a făcut publice înregistrările discuţiilor de la Cotroceni: cum a povestit premierul, pentru telespectatorii RTV, cum Băsescu nu ştia termenii economici

Se arata ca:

„„L-am văzut (pe Traian Băsescu, n.n.) nervos, transpirat, roşu la faţă”, a povestit premierul Victor Ponta la postul RTV, întâlnirea de la Cotroceni. Premierul le-a spus telespectatorilor RTV că în timpul întâlnirii şi-a dat seama că preşedintele „este o catastrofă” din punct de vedere economic, neînţelegând termenii de specialitate. Cu toate acestea, înregistrarea discuţiei, făcută publică de Palatul Cotroceni, arată că lucrurile au stat altfel.

Premierul Ponta a afirmat, după difuzarea de către Preşedinţie a înregistării discuţiei de luni de la Cotroceni, că nu este normal ca decizia prezentării publice a unor astfel de convorbiri să fie lăsată la latitudinea toanelor unei persoane şi că e nevoie de un protocol clar stabilit în acest sens.

„Cred că, după Băsescu, trebuie să avem nişte reguli foarte clare. Ideea asta că Băsescu zice că are chef să dea filmările sau nu are chef este o chestie absolut neserioasă şi anormală. Eu cred că trebuie să adoptăm o procedură foarte clară şi legată de consultările politice, în care de la început se ştie foarte clar că se face o minută, o stenogramă, la final o semnează un consilier prezidenţial, se pune la dispoziţie. Ideea este că trebuie să ai o procedură şi un protocol”, a spus Ponta la România TV.

El a arătat că ştia că toate discuţiile de la Cotroceni sunt înregistrate şi că probabil era hotărât să le prezinte public înainte de începerea întâlnirii de luni, pentru a distrage atenţia opiniei publice de la înregistrările cu Mircea Băsescu.

Ponta a precizat totodată că normal era să fie şi el întrebat dacă este de acord înainte de prezentarea publică a discuţiei.

„L-am văzut nervos, transpirat, roşu la faţă. Poate era nervos şi de aia le-a dat, poate mâine nu e nervos şi nu le mai dă, ori lucrurile astea nu se pot desfăşura aşa într-o ţară civilizată. Trebuie să spui foarte clar de la început, nu poţi lăsa la latitudinea toanelor unei persoane”, a adăugat Ponta, afirmând în continuare că lui i s-a părut că preşedintele a avut un ton bădărănesc la adresa ministrului.

Preşedintele Traian Băsescu a întrebat-o, luni, în consultările de la Cotroceni, pe Ioana Petrescu, ministrul de Finanţe, unde a terminat studiile, precizând că se aştepta de la aceasta la argumente gen Roubini, un economist care a terminat Harvardul, la fel ca şi ea.

„Doamna ministru, se colectează suplimentar, din creşterea economică, atât? Dar bănuiesc că aţi observat că Germania, Franţa, Italia, au intrat în declin şi asta ne va afecta”, a spus Băsescu.

Replica Ioanei Petrescu a venit imediat: „Un motiv în plus să relaxăm fiscal şi să încurajăm firmele să angajeze şi să investează mai mult”, a spus aceasta, vizibil emoţionată.

„Doamnă, am zis că… Unde aţi zis că aţi terminat? La Harvard, la Oxford?”, i s-a adresat Băsescu.

„La Harvard”, a răspuns Petrescu.

„Roubini, economist de Harvard. Mă aşteptam la argumente de genul lui”, i-a spus preşedintele ministrului de Finanţe.

Preşedintele Băsescu i-a mai spus ministrului Finanţelor, Ioana Petrescu, că argumentele acesteia în favoarea reducerii CAS sunt cele pe care le aduce orice parlamentar care nu ştie despre ce este vorba.

Încă de la începutul discuţiei de la Cotroceni, şeful statului le-a reproşat premierului Victor Ponta şi ministrului Finanţelor că nu au prevăzute surse din care să acopere „gaura” produsă de scăderea CAS cu 5% şi a spus că văzute „tentativa de punere în dezbatere publică a noului Cod Fiscal”, care prevedea taxe suplimentare.

De asemenea, şeful statului a ţinut să precizeze: „Nu ţin să-l retrimit Parlamentului, că e o măsură bună pentru agenţii economici”.

La rândul său, ministrul Finanţelor a susţinut că „măsura CAS este extraordinar de bună şi pentru mediul de afaceri, şi pentru angajatori” şi a trecut şi prin Parlament.

„O susţin din tot sufletul. Nu va pune in pericol ţintele bugetare de anul acesta”, a declarat Petrescu, invocând şi existenţa unui studiu în acest sens. Când acesta i-a fost solicitat de şeful statului, nu l-a putut prezenta.

„Discutăm ca între oameni care ştiu despre ce vorbesc … sau…”, a replicat Traian Băsescu, adăugând: „Argumentele pe care mi le aduceţi dumneavoastră sunt argumentele pe care le aduce orice parlamentar care nu ştie despre ce este vorba”. El a ţinut să precizeze că nu se adresează premierului.

Ministrul i-a dat asigurări că la elaborarea bugetului pe 2015, sursele de finanţare vor fi foarte clare.

Preşedinţia a făcut publică luni înregistrarea discuţiei cu premierul şi cu ministrul Finanţelor pe tema reducerii CAS, după ce Victor Ponta a spus că s-au certat, iar tonul şefului statului la adresa Ioanei Petrescu a fost „bădărănesc”.

Premierul Victor Ponta a declarat că preşedintele Traian Băsescu va face foarte bine dacă va publica înregistrarea discuţiei de luni, de la Cotroceni, adăugând că un preşedinte poate fi „un pic mai politicos” atunci când vorbeşte cu o doamnă, respectiv ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu.

„Eu cred că preşedintele ţării, în general, când discută nu neapărat cu primul-ministru, ci cu ministrul de Finanţe, cu o doamnă, poate să fie un pic mai politicos”, a spus Ponta.”

Observati reactia lui Ponta: prins cu lectia nestiuta, profesorul e rau, e nervos, e „badaran”, nu stie materia!! Nu ca el e prost ca a luat nota 3!! 😆 Observati cum „dupa razboi” Ponta se arata foarte viteaz! Ca acolo, noroc de faptul ca nu i-a pus Basescu o intrebare mai complicata, ca cine stie ce incident neplacut s-ar mai fi putut produce, apropo de morcovii de care pomeneam mai sus… 🙂

Editorialul lui Cristian Tudor Popescu:

Dublu viol cu perversiuni la Cotroceni

Se arata ca:

„Caligula o prinde pe tânăra mireasă şi o abuzează scurt într-un ungher. Mirele vine să protesteze şi Caligula îl abuzează şi pe el, democratic, după care îi înfige în posterior o viorea.

Nu doar figura de împărat roman dement, din amurgul imperiului, a lui Traian Băsescu mi-a adus în minte scena asta din „Caligula”, cu Malcolm McDowell, dar şi cei doi abuzaţi la Cotroceni, Viorel şi ministruţa Harvard. Ce-au căutat acolo, cu lumânarea, mi-e imposibil să pricep.

Dacă ai acceptat să mergi la Băsescu, şi nu singur, ci împreună cu ministrul de Finanţe, atunci mizezi, evident, pe argumentele zdrobitoare pe care le vei aduce în favoarea măsurii tale, reducerea CAS, ca să convingi publicul şi să câştigi electoral.

Dacă nu ai niciun argument solid, economic, cu cifre şi procente, atunci refuzi cu mândrie să te supui chemării la ordine din partea tiranului, aştepţi să n-o promulge, Parlamentul i-o mai dă o dată, şi gata.

Tertium non datur. Ori e albă, ori e neagră.

Dar în România funcţionează cu succes principiul terţiului inclus: între alb şi negru există totdeauna o zonă gri-şobolan.
În zona gri-şobolan s-au plasat Viorel şi ministruţa Harvard venind la Cotroceni ca doi bobleţi. Dânsa a adus ca prim argument… sufletul, întreg sufletul personal, pus la bătaie în sprijinul reducerii CAS. D-şoara Petrescu ar trebui să nu fi uitat, dacă a ştiut vreodată, că răspunsul „Sufletu!” înseamnă în româneşte n-am bani, canci, nexam. Or, tocmai asta a întrebat-o pe diverse tonuri, de la ameninţător până la compătimitor, Traian Băsescu. Care sunt sursele de acoperire a găurii bugetare provocate de scăderea CAS cu 5%? Show me the money, pe înţelesul Harvyţei.

Răspunsul a fost tipic comunistoid, dacă nu jignesc în felul ăsta comunismul: banii or să vină din economia neagră, care o să se albească şi din investiţiile pe care or să le facă negreşit întreprinzătorii. Viitorul de aur ca soluţie pentru găurile prezentului, am mai auzit asta cândva, nu?

Băsescu mai întreabă, totuşi, cu un soi de milă: o estimare, o hârtie, nişte cifre pentru conversia economiei negre aveţi?
Petrescu se consultă din ochi cu Ponta, ca o făptaşă cu avocatul, şi răspunde cu dârzenie: „Lucrăm la asta…”
Conu Leonida şi Coana Efimiţa, Tanţa şi Costel, Iri şi Moni în mizerie sunt cuplurile sagace care îmi trec prin cap în vreme ce ascult holbând ochii.

Dar secvenţa-medalion, care va rămâne celebră peste ani, ca un final de Casablanca, este mişcarea facială şi oculară a lui Victor Ponta când Băsescu îl întreabă: „Dar cu cele 5 miliarde pentru MTO, cum faceţi?” Prim-ministrul României roteşte ochii în sus, în jos, la stânga şi la dreapta, ca un şobolan de desen animat, înţelege cu groază că de la făptura aflată în dreapta lui, pe postul lui Florin Georgescu nu are a aştepta vreun ajutor, drept care scheaună încetişor: „Le rezolvăm pe toate, domnu preşedinte…”

Remarc fineţea sadică a lui Băsescu de a nu-i explica ce înseamnă MTO-ul ăla – Medium Term (Budgetary) Objective – provizionul de risc bugetar cerut de UE pentru prevenirea dezechilibrelor.

Nu sunt economist, nu mă pronunţ în legătură cu oportunitatea reducerii CAS, dacă e o măsură utilă sau doar o nouă electorată.
Dar sunt critic de film şi pot să vă spun că, după ce ne oprim din râs, vom constata că ce joacă domnul Ponta e un horror în toată regula.”

Mediafax

Video PREMIERĂ: Înregistrarea discuţiei Băsescu-Ponta-Petrescu, publicată de către Preşedinţie pentru a vedea cine minte: „Aţi terminat Harvard, Oxford? Mă aşteptam la argumente gen Roubini” – VIDEO

Se arata, printre altele, ca:

„Preşedinţia a făcut publică înregistrarea discuţiei dintre preşedintele Traian Băsescu cu premierul Victor Ponta şi ministrul Finanţelor Ioana Petrescu. Traian Băsescu a întrebat-o, luni, în consultările de la Cotroceni, pe Ioana Petrescu, ministrul de Finanţe, unde a terminat studiile, precizând că se aştepta de la aceasta la argumente gen Roubini, un economist care a terminat Harvardul, la fel ca şi ea.

„Doamna ministru, se colectează suplimentar, din creşterea economică, atât? Dar bănuiesc că aţi observat că Germania, Franţa, Italia, au intrat în declin şi asta ne va afecta”, a spus Băsescu.

Replica Ioanei Petrescu a venit imediat: „Un motiv în plus să relaxăm fiscal şi să încurajăm firmele să angajeze şi să investează mai mult”, a spus aceasta, vizibil emoţionată.

„Doamnă, am zis că… Unde aţi zis că aţi terminat? La Harvard, la Oxford?„, i s-a adresat Băsescu.

„La Harvard„, a răspuns Petrescu.

„Roubini, economist de Harvard. Mă aşteptam la argumente de genul lui„, i-a spus preşedintele ministrului de Finanţe.

Preşedintele Băsescu i-a mai spus ministrului Finanţelor, Ioana Petrescu, că argumentele acesteia în favoarea reducerii CAS sunt cele pe care le aduce orice parlamentar care nu ştie despre ce este vorba.

Încă de la începutul discuţiei de la Cotroceni, şeful statului le-a reproşat premierului Victor Ponta şi ministrului Finanţelor că nu au prevăzute surse din care să acopere „gaura” produsă de scăderea CAS cu 5% şi a spus că văzute „tentativa de punere în dezbatere publică a noului Cod Fiscal”, care prevedea taxe suplimentare.

De asemenea, şeful statului a ţinut să precizeze: „Nu ţin să-l retrimit Parlamentului, că e o măsură bună pentru agenţii economici”.

La rândul său, ministrul Finanţelor a susţinut că „măsura CAS este extraordinar de bună şi pentru mediul de afaceri, şi pentru angajatori” şi a trecut şi prin Parlament.

„O susţin din tot sufletul. Nu va pune in pericol ţintele bugetare de anul acesta”, a declarat Petrescu, invocând şi existenţa unui studiu în acest sens. Când acesta i-a fost solicitat de şeful statului, nu l-a putut prezenta.

„Discutăm ca între oameni care ştiu despre ce vorbesc … sau…”, a replicat Traian Băsescu, adăugând: „Argumentele pe care mi le aduceţi dumneavoastră sunt argumentele pe care le aduce orice parlamentar care nu ştie despre ce este vorba”. El a ţinut să precizeze că nu se adresează premierului.

Ministrul i-a dat asigurări că la elaborarea bugetului pe 2015, sursele de finanţare vor fi foarte clare.

Preşedinţia a făcut publică luni înregistrarea discuţiei cu premierul şi cu ministrul Finanţelor pe tema reducerii CAS, după ce Victor Ponta a spus că s-au certat, iar tonul şefului statului la adresa Ioanei Petrescu a fost „bădărănesc”.

Premierul Victor Ponta a declarat că preşedintele Traian Băsescu va face foarte bine dacă va publica înregistrarea discuţiei de luni, de la Cotroceni, adăugând că un preşedinte poate fi „un pic mai politicos” atunci când vorbeşte cu o doamnă, respectiv ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu.

„Eu cred că preşedintele ţării, în general, când discută nu neapărat cu primul-ministru, ci cu ministrul de Finanţe, cu o doamnă, poate să fie un pic mai politicos„, a spus Ponta.”

CursDeGuvernare.ro

Reducerea CAS, între Traian Băsescu și Victor Ponta: Premierul nu a putut prezenta la întâlnirea de la Cotroceni sursele de finanțare a măsurii

Se arata ca:

„Preşedintele Traian Băsescu a declarat luni, după întâlnirea pe care a avut-o la Cotroceni cu premierul Victor Ponta şi cu Ioana Petrescu, ministrul Finanţelor, că cei doi nu l-au convins de existenţa surselor pentru acoperirea deficitului creat la pensii de reducerea cu 5% a CAS.

Deoarece premierul a susţinut la finalul întâlnirii că a avut loc o ceartă şi preşedintele ar fi folosit “un ton bădărănesc” la adresa Ioanei Petrescu, Traian Băsescu a anunţat că va face publică înregistrarea întâlnirii.

Potrivit preşedintelui, premierul și ministrul finanțelor nu i-au prezentat o evidenţă a surselor pentru acoperirea deficitului.

Principalele declaraţii ale preşedintelui:

• Nu prea am avut succes, trebuie să recunosc, dar asta din ceea ce îmi pare a fi incompetenţa Guvernului care nu a reuşit să îmi prezinte argumente în cifre care să mă facă să fiu mai liniştit
• S-a venit doar cu afirmaţii: reducerea CAS-ului va face să iasă la iveală munca la negru, reducerea CAS creează noi locuri de muncă, argumente extrem de volatile. Nu ştiu cum se poate spune că reducerea CAS va crea locuri de muncă atunci când ai bani europeni pentru locuri de muncă şi nu îi foloseşti
• Guvernul a venit cu o echipă foarte nepregătită
• Sigur că sunt de acord cu măsura reducerii CAS-ului, dar eu mai am o experienţă cu un premier iresponsabil… şi cu un Parlament care a votat în unanimitate mărirea salariilor profesorilor şi apoi n au existat bani pentru plata lor
• N-au fost în stare să-mi dea explicaţiile de care aveam nevoie, mă aşteptam ca măcar doamna ministru să vină cu o foaie A4 şi să explice de unde se iau banii: un miliard de aici, jumătate de miliard de acolo şi cu asta acoperim deficitul pentru această măsură
• Este în opinia mea o măsură electorală pripită, care va aduce taxe suplimentare la populaţie
• Nu va putea fi menţinut acordul cu FMI, cu Banca Mondială fără a se prezenta nişte surse de acoperire a deficitului de la fondul de pensii, deficit care va ajunge la 18 miliarde de lei, cu introducerea acestei măsuri
• Ce discuţii să mai am cu Guvernul? Mai ales că aud că spune că discuţiile au fost foarte necivilizate, deci vă daţi seama cum minte. Este o minciună şi, de aceea, pentru prima dată, voi face publică înregistrarea discuţiilor. O să fie prima dată când fac publice înregistrările discuţiillor, să vedem cine minte.
• I-am transmis doamnei ministru că aştept zilele următoare o foaie cu semnătura sa cu acoperirea deficitului, sper să o facă.
• În anul 2015 avem obligaţia să ajungem la un deficit structural de 1%.. deci o reducere cu 6 miliarde a deficitului şi mai vin acum 5 miliarde. Cum vom compensa 11 miliarde?

Premierul Ponta despre consultări: „Ne-am certat!”

Preşedintele Traian Băsescu a avut, luni, consultări cu premierul Victor Ponta şi ministrul de Finanţe, Ioana Petrescu, pe tema legii privind reducerea CAS.

Întâlnirea s-a încheiat după aproximativ o jumătate de oră, fără o concluzie cu privire la această lege.

„Ne-am certat”, a fost singura declaraţie făcută de Victor Ponta la plecarea de la Palatul Cotroceni.

“Premierul a prezentat argumentele Guvernului pentru menţinerea contribuţiilor de asigurări sociale la un nivel scăzut şi în următorii ani, iar preşedintele şi-a expus reţinerile legate de sustenabilitatea măsurii. Cei doi nu au ajuns la un numitor comun, este aşteptată acum decizia preşedintelui”, au declarat surse participante la discuţii, potrivit Mediafax.

Consultările dintre preşedintele Traian Băsescu şi Guvern, reprezentat de premierul Victor Ponta şi de ministrul de Finanţe, Ioana Petrescu, au avut loc pe legea pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, proiect care se referă de reducere a CAS la angajator cu 5%, de la 1 octombrie.

Proiectul Codului fiscal „actualizat”, cu mărirea taxelor – publicat şi retras o zi mai târziu

În momentul în care a primit legea la promulgare, săptămâna trecută, miercuri, şeful statului a spus că este de părere că Guvernul are ca ţintă acoperirea deficitului rezultat prin micşorarea CAS prin creşterea taxei pe proprietate, de 2-3 ori.

Tot săptămâna trecută, vineri, Ministerul de Finanţe a „actualizat” proiectul noului Cod Fiscal, în principal pentru a majora impozite şi taxe.

E vorba de impozitul pe clădiri nerezidenţiale deţinute de persoane fizice, de impozitul pe locuinţe, de impozitul pentru autoturisme, motociclete, maşini de marfă, bărci cu motor şi scutere de apă.

Ministerul Finanţelor a retras proiectul, o zi mai târziu, sâmbătă, la solicitarea premierului Ponta, „pentru ca modificările să fie analizate în cadrul Guvernului înainte de începerea dezbaterii publice” – potrivit unui comunicat al Ministerului Finanțelor Publice.”

Si iata ce arata si Presedintia:

„Comunicat de presă
(14 iulie 2014)

Ref.: Declarația de presă a președintelui României, domnul Traian Băsescu

 

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, a susţinut luni, 14 iulie a.c., la Palatul Cotroceni, o declaraţie de presă.

Vă prezentăm declaraţia de presă susţinută de şeful statului:

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Bună ziua. Nu prea am avut succes, trebuie să recunosc, dar asta din ceea ce îmi pare a fi incompetenţa Guvernului, care nu a reuşit să-mi prezinte nişte cifre şi de unde ar veni ele, pentru ca deficitul crescut la fondul de pensii cu circa cinci miliarde, după calculele Preşedinţiei, 5,5 miliarde după calculele Consiliului Fiscal, deci nu am avut argumente cifrice care să mă facă să fiu mai liniştit. S-a venit doar cu o afirmaţie: reducerea CAS-ului va scoate la suprafaţă munca la negru, reducerea CAS-ului stimulează înfiinţarea de noi locuri de muncă, sigur, argumente extrem de volatile şi nu ştiu cum se poate spune că reducerea CAS-ului creează noi locuri de muncă atât timp cât ai atâţia bani europeni, nu-i tragi pentru a crea locuri de muncă. Vă pot spune, dacă vă uitaţi pe site-ul Eurostat veţi constata că în ultimele două luni măsurate şomajul în România a crescut de la 7,1 la 7,3. Am întrebat care-s cifrele legate de creşterea locurilor de muncă. Mi s-a putut răspunde doar că a crescut numărul locurilor de muncă cu 78 de mii, dar nu mi s-a putut spune câte locuri de muncă s-au pierdut. Deci, o echipă foarte nepregătită şi pentru mine a fost clar că singura abordare pe care o are şi premierul, şi ministrul Finanţelor este politică. Chiar am fost întrebat dacă, fiind om de dreapta, nu agreez măsura. Sigur că o agreez în mod automat, orice român ar vrea să se reducă CAS-ul, chiar dacă nu se reduce la salariaţi şi se reduce la companii, oricine ar vrea să se reducă CAS-ul. Dar problema mea este că, fiind preşedintele României, sunt om de România, nici de stânga, nici de dreapta. Iar eu am mai trecut prin experienţa unui prim-ministru iresponsabil care a dublat pensiile, a mărit salariile, a făcut tot soiul de cadouri electorale şi ne-am trezit cu situaţia din 2009 şi 2010. Argumentul pe care l-a adus premierul zilele trecute să discut cu Parlamentul, sigur, legea este promovată de Guvern şi în ceea ce priveşte Parlamentul am mai avut o experienţă cu Parlamentul care a votat creşterea cu 50% a salariilor profesorilor şi s-a votat tot în unanimitate, ca şi acum, la reducerea CAS-ului. Cert este că reprezentanţii Guvernului n-au fost în măsură astăzi să-mi dea soluţiile de care aveam nevoie sau explicaţiile de care aveam nevoie. Mă aşteptam ca măcar doamna ministru să vină cu o foaie A4 pe care să spună: un miliard va veni de aici, două miliarde de aici, o jumătate de miliard de dincolo şi cu asta acoperim deficitul suplimentar pe care l-am creat fondului de pensii prin această măsură.

De altfel, dacă priviţi expunerea de motive a legii, veţi constata că însăşi analiza Guvernului arată deficitul neacoperit al celor cinci miliarde. Veţi putea observa în expunerea de motive unde se constată că impactul de bugetul asigurărilor de stat va fi minus 6,5 miliarde, iar reducerea de cheltuieli va fi de 1,6 miliarde. Deci, una peste alta, rămânem la acele cinci miliarde pe care le-am constatat şi noi a fi deficit suplimentar la fondul de pensii. N-aş vrea să fac o declaraţie de presă sau o conferinţă de presă neplăcută, pentru că ştiu că nu sunt plăcute nici ziariştilor, nici telespectatorilor argumentele cu cifre. Enunţurile sunt mai bune. Însă, tema este extrem de complicată. Vă mai dau un argument de ce sunt îngrijorat de crearea acestui deficit suplimentar, de cinci milioane la fondul de pensii. Prin Tratatul Fiscal şi prin angajamentele transmise la Bruxelles de România pentru 2015 bugetul trebuie să fie un buget cu un deficit structural de 1%, ceea ce înseamnă reducerea deficitului bugetului de stat cu 0,8% – 0,9%, undeva aici. Deci şi asta mai înseamnă circa şase miliarde. Ca atare, faţă de cele deja angajate şase miliarde, cu care trebuie să reducem deficitul bugetar şi implicit deficitul structural, am mai adăugat cinci miliarde de la pensie, asta înseamnă 11 miliarde în total. Scuze, este foarte arid subiectul. Cele şase miliarde se referă la MTO – Medium Term Objectives, iar acest parlament a votat Tratatul Fiscal prin care suntem obligaţi ca în 2015 să ajungem la un deficit structural de 1%. N-am vrut să complic lucrurile în conferinţa de presă trecută, dar acum trebuie să ştiţi că discutăm despre 11 miliarde în total şi insistenţele mele de a afla ceva de la domnul prim-ministru şi de la doamna ministru de Finanţe au fost un eşec. Cam acesta rezulatul întâlnirii de astăzi. Repet, mă aştepam ca doamna ministru să vină cu un desfăşurător, cu o foaie A4, să-mi dea argumente. N-au fost. Este, în opinia mea, o măsură electorală pripită, care va aduce taxe suplimentare la populaţie. Ca să nu fie nicio confuzie, eu nu discut despre anul 2014. Acesta este în derulare, nu avem nicio problemă. Se introduce pentru ultimele trei luni, dacă se introduce octombrie – noiembrie – decembrie, toate cifrele pe care eu vi le dau sunt pentru anul 2015. Cam asta în câteva cuvinte. Aş pleca de la premisa că ideea legii este să acorde nişte facilităţi companiilor, lucru pe care eu îl susţin, dar ele vor fi recuperate bugetar de la populaţie, într-o formă sau alta, indiferent ce formă va găsi Guvernul, taxe directe, indirecte, dar în mod categoric nu vor putea trece la întocmirea bugetului anului 2015 fără să adauge nişte venituri suplimentare, repet, din taxe directe sau indirecte. Tentativa cu Codul fiscal s-a văzut. Şi-au dat seama că este o problemă electorală, l-au retras. Probabil vor reveni cu el imediat după alegerile prezidenţiale. Dar în mod cert, în mod cert nu va putea fi menţinut acordul cu Fondul Monetar Internațional, cu Uniunea Europeană şi cu Banca Mondială fără a se prezenta surse atât pentru obiectivul pe termen mediu, MTO de care v-am spus, şase miliarde şi acoperirea deficitului suplimentar la fondul de pensii, deficit care ajunge la 18 miliarde de lei prin introducerea CAS redus. Dacă aveţi întrebări legate de acest subiect.

Întrebare: Bună seara, domnule preşedinte. Voiam să vă întreb ce veţi face acum cu această lege? O veţi retrimite la Parlament şi dacă intenţionaţi să o atacaţi şi la Curtea Constituțională?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Rămâne de văzut. Îmi propun să am o discuţie şi cu mediul de afaceri în perioda următoare, pentru că data promulgării este 24 iulie. Am timp să lărgesc sfera consultărilor. Sigur, vreau să ne înţelegem foarte bine. Eu nu am pretenţia ca semnului meu de întrebare să i se dea răspuns pozitiv la televizor. Şi televiziunile au salariaţi de plătit. Parlamentarii care vin la televizor sunt în general oameni care au o mai mică sau mai mare afacere. Deci eu doar atenţionez că riscăm un derapaj consistent.

Întrebare: O să mai aveţi şi o altă discuţie cu premierul Victor Ponta pe acest subiect? Mai aşteptaţi?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Păi ce discuţie să mai am? Mai ales că înţeleg că spune că discuţiile au fost foarte nepoliticoase, foarte dure. Este interesant cum reuşeşte să mintă.

Întrebare: Dar cu oficialii…

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: O întrebare, ştiţi regula, da?

Întrebare: Bună seara, domnule preşedinte. Cu reprezentanţii Fondului Monetar Internațional aţi reuşit să staţi de vorbă, pentru că vă veţi…?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Păi aşteptam soluţii de la premier întâi.

Întrebare: Când intenţionaţi să îi contactaţi?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: După ce mă dumiresc ce o să fie de făcut cu această lege.

Întrebare: Aţi vorbit inclusiv astăzi despre o îngrijorare şi tot comparaţi situaţia cu cea din timpul premierului Tăriceanu. Ce riscuri sunt ca în 2015 să ajungem la situaţia din 2009 – 2010?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Păi sunt destul de consistente. Dacă vă uitaţi, creşterea economică a încetinit şi în Germania, şi în Franţa, şi în Italia. Spania încă este în recesiune. Deci piaţa căreia noi ne adresăm, în linii mari, nu-i foarte consolidată după criza din 2008 – 2010 şi riscurile sunt să ajungem din nou, să devenim din nou necredibili, să ne crească dobânzile la împrumuturi pentru că România trebuie să împrumute continuu cât timp are…

Întrebare: Şi să tăiem pensii şi salarii?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Sunt bani la investiţii. Atunci nu erau bani nici la investiţii. Se vor tăia de la investiţii.

Întrebare: Aş vrea să vă rog pe dumneavoastră să ne lămuriţi…

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu, dar e interviul deja. Poftiţi?

Întrebare: …pentru că spuneţi că premierul minte când spune că au fost nişte discuţii aprinse. Aţi făcut referire dumneavoastră în discuţii la studiile doamnei Petrescu, aţi avut discuţii aprinse cu premierul în această întâlnire?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Doamnă, cred că am să fac altceva. O să fie prima dată când fac publice înregistrările discuţiilor, ca să vedem cine minte: RTV, eu, cineva minte aici şi…

Întrebare: Sau sursele, pentru că o televiziune nu…

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Poftiţi?

Întrebare: Sau cei care spun o informaţie, pentru că nu şi asumă o televiziune informaţia, ci primeşte de la dumneavoastră sau de la…

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Sunt convins că, vedeţi, că Ghiţă a avut multe contracte cu EADS. Nu are o îngrijorare?

Întrebare: Domnule preşedinte, nu ştiu, discutaţi mai des cu Sebastian Ghiţă decât mine. Nu mă întrebaţi pe mine.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Cu mine nu discută, cu dumneavoastră discută.

Întrebare: Vă înşelaţi.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Deci doamnă, în concluzie, televiziunea dumneavoastră minte şi ca atare voi face publice înregistrările discuţiilor.

Întrebare: Aşteptăm. Să vedem.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Da, bine.

Întrebare: În situaţia actuală, spuneaţi că încă nu v-aţi hotărât ce veţi face în continuare, dacă o retrimiteţi în Parlament, la Curtea Constituţională, cert este că orice aţi face puteţi doar să întârziaţi această măsură. Oricum, aţi prezentat situaţia ca fiind destul de gravă. Sunt cinci miliarde, şase miliarde, 11 miliarde, totuşi, ce se va întâmpla, adică până la urmă situaţia…

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Uitaţi ce se întâmplă, eu îmi termin mandatul pe 21 decembrie şi din acest punct de vedere ar trebui să nu mă intereseze. Exact cum am văzut declaraţia primului-ministru Victor-Viorel Ponta în „Evenimentul Zilei” că efectele reducerii CAS-ului nu sunt problema lui, sunt problema Guvernului care vine. Or, dacă aş gândi la fel ca premierul aş spune: nu-i problema mea, eu n-o să mai fiu preşedinte în 2015, este treaba lor. Ce nu vreau, am văzut în 2008 cum şi-a bătut joc un guvern de banul public şi pe urmă costul bătăii de joc l-a plătit tot populaţia. N-aş vrea să se mai repete în 2015, dar nici n-am mijloace să împiedic la nesfârşit promulgarea legii, pentru că mă obligă Constituţia s-o fac. Deci nu voi trece la o tactică de tergiversare. Nu ştiu dacă o voi ataca la Curtea Constituțională. Până la urmă este o majoritate care a votat în unanimitate şi vă asigur că cei care au votat în unanimitate vor fi în Parlament şi la anul, şi poate când vor veni taxele suplimentare pe cetăţeni în timp ce beneficiul reducerii CAS-ului este numai la companii, poate atunci îi veţi întreba. Deocamdată toată lumea mă întreabă pe mine de ce nu promulg legea. Vă repet: sunt un adept al reducerii fiscalităţii. Dar mi se pare că avem două mari probleme la anul pe care anul acesta nu le avem: obligaţia să ajungem la un deficit structural de 1%, ceea ce înseamnă o reducere a deficitului nostru bugetar de 0,8% – 0,9%, care înseamnă circa şase miliarde de roni şi deficitul suplimentar creat de reducerea CAS-ului, care înseamnă alte cinci miliarde. Împreună sunt 11 miliarde. Vă dau un exemplu. Pentru a se compensa patru miliarde deficit în buget faţă de nevoia de finanţare a bugetului s-a introdus acciza de şapte cenţi şi s-a introdus o taxare suplimentară cu 60% la gaze, care e tot în factura cetăţenilor. Cum vom compensa 11 miliarde este întrebarea pe care eu o pun? Şase plus cinci la pensii. Dacă rămâneam numai cu cele şase, cu cât trebuie să reducem deficitul bugetar, era cum era. Dar mai vin şi alte cinci la fondul de pensii. Vă asigur că se vor plăti pensiile. Dar se vor reduce investiţiile dramatic, ceea ce va însemna creşterea şomajului şi implicit reducerea încasărilor, inclusiv la fondul de pensii faţă de cele estimate. Deci deocamdată încerc să conving la prudenţă. Dacă nu era o măsură electorală, majoritatea putea să voteze această lege după alegerile prezidenţiale, s-o pună de la 1 ianuarie. Este evident că e o măsură electorală, dar va avea costuri. Şi vă mai aduc aminte un lucru, în 2008 s-a redus CAS şi în 2009 s-a reintrodus, acelaşi nivel de CAS. Deci, important ar fi sustenabilitatea unei astfel de măsuri. Vă mulţumesc.

Întrebare: În acest moment Parlamentul este, practic, la fel de responsabil ca şi Guvernul de această măsură. Aţi avut vreo discuţie cu vreo formaţiune parlamentară?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Îmi pare rău, Parlamentul a fost înşelat de expunerea de motive, de altfel semnată de doamna ministru, pe care şi eu am rugat-o să-mi transmită mâine, poimâine, o foaie, atât, sub semnătura domniei sale de unde vor veni veniturile suplimentare. Sper să o facă, dacă astăzi nu erau decât declaraţii. Deci, Parlamentului i s-a spus că se va îmbunătăţi colectarea şi așa mai departe. Parlamentul nu are cum să verifice argumentele Guvernului, decât trebuie să creadă. Bine, vă mulţumesc.

Întrebare: Bună seara domnule preşedinte. Voiam să vă întreb dacă în calculele pe care le-aţi făcut dumneavoastră, împreună cu consilierii pentru bugetul de anul viitor, aţi luat în calcul şi creşterea economică de anul acesta?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Categoric da. Şi este introdusă şi în calculul Guvernului din expunerea de motive.

Întrebare: Şi aş mai dori două precizări, dacă se poate. Spuneaţi, săptămâna trecută, într-un interviu că aţi luat în calcul varianta demisiei şi că v-aţi consultat cu câteva instituţii ale statului, dacă ne puteţi spune care sunt acestea?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu vă pot spune, dar în orice caz toate cele care aveau responsabilităţi pe stabilitate politică, pe analiza situaţiei din regiune. Probabil ştiţi că era şi este situaţia din Ucraina, instabilitate în Bulgaria, un mare scandal cu înregistrări în Polonia, deci cu mai multe instituţii m-am consultat.

Întrebare: Şi în ce relaţii sunteţi dumneavoastră, dacă îl cunoaşteţi pe domnul Marian Căpăţână care afirma în nişte înregistrări pe care noi le-am făcut publice aseară că aveţi o putere deosebită?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Doamnă are nevoie Voiculescu de asta? Vedeţi că e vai de steaua lui cu pământurile. Înţeleg că era nemulţumit…

Întrebare: Nu e vorba de Voiculescu domnule preşedintele, e vorba de informare corectă a cetăţenilor.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: O clipă. Deci mi-aţi pus o întrebare, vă dau un răspuns, da?

Întrebare: Vă ascult, vă rog.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Vă aduceţi aminte televiziunea dumneavoastră cât s-a supărat că familia mea a cumpărat cu bani împrumutaţi de la bancă un teren? Acum m-am lămurit de ce era supărat Voiculescu. Pusese ochii şi pe acest teren şi voia probabil să-l arendeze cumva, nu numai cele două mii de hectare pe care le are chiar lângă terenul meu. M-am dumirit acum că Voiculescu avea…

Întrebare: Le are complet legal, domnule preşedinte.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: …avea interese acolo. Vă mulţumesc mult.

Întrebare: Arenda de la Giurgiu este legală.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Vă mulţumesc mult.

Departamentul de Comunicare Publică
14 Iulie 2014″

Este inadmisibil ca cineva care a studiat Economia si a terminat Harvard sa nu poata face diferenta intre invesitiile pe care le face statul, spre exemplu cele in lucrari publice, si investiile private. Ingrijorarea lui Basescu era justificata pentru ca invesitiile de stat au scazut foarte mult. Apoi este  o minciuna ca actualul Guvern doreste sa stimuleze investitiile private? Cum? Prin pomelnicul lung de taxe si impozite marite pe care le-a pus pe spinarea contribuabililor? Deoarece, la ora actuala, nu exista deloc un echilibru intre veniturile ce raman agentilor economici dupa impozitare si cele preluate de stat. Este un dezechilibru in favoarea statului.  Adevarul este de partea lui Basescu: scaderea cu 5 p.p. a CAS creaza o paguba bugetului de pensii, nu stimuleaza deloc investitiile private!! Guvernul nu a venit cu o demonstratie, ca scaderea CAS ar avea drept efect cresterea investitiilor private. Asa cum actualul Guvern nu a venit nici macar cu o estimare referitoare la cati din cei care lucreaza la negru vor fi scosi din economia subterana daca CAS-ul la angajator scade cu 5 procente. „Inca mai lucram la asta”, spune Ioana Petrescu. Deci nu ai estimarea si, pe cale de consecinta, nu poti sa fii sigur daca masura pe care vrei s-o iei va avea un asemenea efect. De remarcat ca Ioana Petrescu vorbeste de faptul ca exista studii in acest sens. Basescu a replicat foarte bine cand a spus ca doreste sa le vada! Dar ceea ce rezulta este ca ceea ce fac Ponta si Ioana Petrescu reprezinta un experiment in economia nationala, pe banii pensionarilor!! Este un lucru de o gravitate extrema!! Ei – Ponta, Petrescu, si de fapt tot Guvernul actual – pun in pericol pensiile, mergand pe o filozofie economica fara sa stie unde poate duce aceasta. Dar ceea ce stiu acestia este ca nimeni nu va plati in cazul unui esec. In orice caz, Ponta se va spala pe maini si va spune ca a avut un ministru de Finante care a terminat Harvard! 

Trebuie spus ca acoperirea deficitului bugetar se poate realiza prin:

1. emisiune de moneda – lucru care ne duce cu gandul la inflatie;

2. imprumuturi;

3. cresterea impozitelor.

Cam la aceste trei lucruri ne putem astepta din partea actualului Guvern daca va scadea CAS fie si cu 5 puncte procentuale. Andreea Paul, daca nu ma insel, critica ideea emisiunii de moneda, lucru, cel putin din punct de vedere teoretic, posibil. O crestere a impozitelor ar insemna o noua lovitura, foarte grea, data sectorului privat!! Sector in care si asa foarte multe firme intra in faliment… Ar insemna si o descurajare a investiilor pentru ca un investitor privat nu se uita numai la pretul fortei de munca si la o fiscalitate mai redusa pe piata muncii. Deci masura de scadere a CAS ar putea, cu sanse foarte bune, sa conduca la scaderea investiilor private si la evitarea tarii noastre de catre investitorii straini. Statul si asa ia foarte mult din veniturile firmelor prin taxele si impozitele percepute, iar scaderea CAS cu 5 p.p. la angajator nu echilibreaza situatia!!

Si mie mi se pare ca viciul de fond ar fi urmatorul: scaderea investiilor realizate de stat, pe de o parte; iar pe de alta parte nu se vad investitii private serioase in economia noastra. Investiile private sunt foarte scazute si cu tot efectul multiplicativ nu pot, in conditiile de acum, sa genereze o crestere economica substantiala (adica peste 4-5% din PIB anual). De aceea Romania si are cresteri foarte mici. O asemenea scadere a CAS ar putea fi sustinuta cu succes, pe termen mediu, printr-un volum mai mare de investitii. Dar cine sa investeasca? Daca Vestul (re)intra in recesiune, dupa cum arata Basescu, e clar ca si investiile societatilor nefinaciare vor suferi o scedere care ar putea fi cosiderabila… La noi nu se vad cresteri insemnate de productivitate si de aceea in determinarea cresterii economice investiile joaca un rol esential. De asemenea mai trebuie sa spunem un lucru: crearea de valoare prin inovatie, creativitate si calitate e la un nivel foarte scazut la noi. Aceste lucruri le evidentia Dl. Prof. Mircea Cosea referitor la economia chineza, numai ca acolo figureaza si alti factori, care la noi nu figureaza: noi nu avem o abundenta a fortei de munca, o moneda subevaluata si o motivare a populatiei printr-o permanenta crestere a nivelului de trai!! Insa caracteristicile scrise mai sus cu litere italice sunt comune ambelor economii. Nu este de mirare, pentru ca Romania a fost o tara comunista, dar lipsa de reforme in domeniul economic inca se resimte, dupa atatia ani de la caderea comunismului… Va propun sa cititi aceasta frumoasa analiza a D-lui. Cosea:

Mircea Coșea / Modelul economic românesc: de la ”liniar-vegetal” la ”capcana venitului mediu”

Se arata ca:

„Studiind experiența recentă a unor economii, considerate de succes, am ajuns la concluzia că obsesia noastră de după 1990 de a găsi un model de dezvoltare salvator pentru România ar trebui să fie dacă nu părăsită, cel puțin mai temperată.

Desigur,avem nevoie de un model dar mai înainte de toate am avea nevoie de o viziune clară asupra tipului de societate și de economie pe care dorim să-l obținem pe o anumită perioadă de timp. Cu alte cuvinte, avem nevoie de o strategie cu obiective prioritizate și etapizate în logica obiectivului final.

Modelul nu este nimic altceva decât un instrument cu atribute pragmatice de realizare a obiectivelor startegice dar experiența de care vorbeam arată că modelele ,oricât de originale și eficiente ar fi, nu au întotdeauna capacitatea de a garanta atingerea obiectivului final, ci doar atingerea unor obiective parțiale care nici nu constituie etape premergătoare atingerii acestuia ci chiar piedici sau blocări.

Un exemplu-școală

Exemplul Chinei este extrem de interesant din acest punct de vedere.

Modelul chinezesc de economie mixtă ( Reforma Deng Xiaoping -1978) este conceput în cadrul unei strategii pe termen lung: aceea a transformării țării în prima putere mondială în jurul anilor 2020-2025.

Este un modelul bazat pe o abundentă forță de muncă, pe o monedă subevaluată și pe motivarea populației printr-o permanentă creștere a nivelului de trai, care a ridicat atât de mult China încât este considerat un adevărat miracol economic.

Ultimii ani au scos însă în evidență și existența unor efecte negative ale acestui model ceea ce ridică semne de întrebare asupra capacității sale de a atinge tipul de economie și de societate dominantă a secolului XXI, dorit de conducerea chineză. În acest context, mișcarea apărută în lumea universitară chineză, intitulată ” Reformarea reformelor”¹ pleacă de la ideea necesității unei importante schimbări în modelul și strategia dezvoltării economice în sensul trecerii de la perioada producției și exportului bazate pe atributul ”low-cost”, la perioada producției și exportului bazate pe ”high-tech”.

Partizanii acestei idei pledează pentru un ”nou salt înainte”care să marcheze trecerea Chinei de la stadiul de ” atelierul lumii” la cel de ” laboratorul lumii”.Este o cerință izvorâtă din tendința evidentă a evoluției Chinei într-o altă direcție decât cea a doritului loc de ”cea mai importantă putere economică mondială”.

Astfel, deși China este a doua putere economică mondială, din punctul de vedere al PIB-ului pe cap de locuitor ea se situează doar în jurul locului o sută. Creșterea economică a avut o medie de cca. 10% în ultimii douăzeci de ani ,dar coeficientul Gini, indicator al inegalității, a ajuns doar la 0,48, mai slab ca în alte țări cu populație mare cum ar fi India sau Rusia.²

O astfel de situație devine periculoasă deoarece poate apare așa numita ”capcană a venitului mediu”(”middle income trap” sau ”Zhang Yutai”). Capcana veniturilor medii apare atunci când o țară cu venituri medii (4.000 dolari ~ 10.000) Nu poate trece la o treaptă superioară de venituri mai mari (10.000 dolari şi până), din cauza lipsei de productivitate, inovaţie şi management modern , capabile să creeze o valoare adăugată aptă să suporte o creștere importantă a salariilor.

Actualmente, creșterea economică este asigurată în China mai mult prin creșterea investițiilor decât prin creșterea productivității, iar eficiența exporturilor mai mult prin salarii mici decât prin competitivitate calitativă. În cazul în care venitul mediu ar crește, competitivitatea exportului s-ar deteriora iar capitalul străin va emigra spre țări cu salarii mai mici.

În zona sud est asiatică, spre deosebire de Japonia şi Coreea, China nu are nici branduri naționale de talie mondială pentru a înlocui producătorii străini care vor părăsi țara, iar acest lucru va încetini dramatic și rapid creşterea.

În aceste condiții, China nu ar putea evita încetinirea creșterii decât menținând veniturile la nivel mediu adică va fi blocată și prinsă în capcană din cauza imposibilităţii de a crea valoare prin inovaţie, creativitate, şi calitate.

Temerile capcanei venitului mediu sunt prezente nu numai în analizele mediului academic și universitar chinez dar și în analizele occidentale. Nu întotdeauna acea capcană este considerată o posibilă cauză a căderii economiei chineze, dar ea stă la baza unor studii de prognoză care nu omit acest pericol al blocării creșterii prin exacerbarea volumului de investiții și subestimarea nevoii de completare a acestuia cu o constantă creștere a productivității prin efort de inovare și cercetare.³

Întrebarea care se pune este dacă se cere o schimbare a modelului sau la o renuțare la obiectivul strategic de leader mondial absolut , devenit inaccesibil ?

În cazul Chinei, răspunsul apare din orientările strategice ale ultimilor doi ani și, mai ales, după schimbările la vârf ale conducerii politice . Se pare că modelul de dezvoltare va suferi unele ”corecții” prin introducerea unor factori de natură exogenă prin valorificarea geopolitică a surplusului de capital obținut în deceniile trecute din excedentele balanței comerciale. Investițiile masive în Africa, cumpărarea de teren agricol în Ucraina și Bielorus, programele investiționale în noile țări membre UE demonstrează această intenție.

Exemplul chinez ne conduce, după părerea mea la cel puțin trei concluzii :

prima – orice model, oricât de eficient este, are limite și riscuri. Limitele se referă la dificultățile adaptării rapide la schimbarea de mediu ( apariția crizei) iar riscurile sunt legate de posibilitatea unor efecte perverse (middle income trap)ce pot compromite obiectivul strategic ;

a doua concluzie – corecția sau up-datarea modelului inițial cu elemente exogene este posibilă doar la nivelul unor state naționale puternice, cu un statul geopolitic important sau în cazul unor economii dinamice apte de-ași reorienta rapid fluxurile externe de mărfuri și capital (reorientarea extracomunitară a economiilor poloneze, finlandeze, slovace după 2007 ) ;

a treia concluzie – existența unei forțe politice dominante sau a unui consens politic transpartinic pe termen mediu și lung, apte de a menține, indiferent de ciclurile electorale, continuitatea strategiei și a obiectivului prioritar.

Capcana pentru România

Ce putem spune despre raportul model-strategie în cazul României ?

Așa după cum se înfățișează lucrurile, România se află în stadiul rulării unui model pe care l-aș numi ” liniar-vegetal”, fără o ghidare prin elemente de strategie pe termen mediu și lung.

Este linear pentrucă nu prevede ”salturi” calitative, ci doar succesive acumulări cantitaive și vegetal deoarece , la fel ca o plantă, este masiv și periculos de dependent de condițiile de mediu (internațional, geopolitic, climateric).

Specificitatea acestui model constă în poziția sa pasivă și nu activă, adică primește input extern și încearcă reacții de răspuns adaptativ fără a avea inițiative sau reacții de provocare a acestuia (challenge economic policy).

Traectul linear al dezvoltării urmează definiții clasice de manual, respectarea indicatorilor primari macroeconomici (deficit, inflație, șomaj, cont curent) devenind singurul obiectiv strategic. În România nu există nicio referire la tipul de economie dorit, la poziția dezirabilă în sistemul economiei mondiale, la tipul structurii economice și nici măcar la orizontul nivelului de trai.

Evident, nu există variante și alternative în cazul apariției unor efecte perverse sau al unor blocaje conjuncturale (crize, cataclisme, tensiuni sociale etc).

Modelul linear nu evidențiază factori ” de atac” ( ” incisive policy vectors”), așa după cum cel chinezesc nominaliza trei astfel de factori (forța de muncă abundentă, subevaluarea monedei și motivarea populației).

Modelul linear poate duce la obținerea de rezultate pozitive (vezi creșterea economică din 2013 datorată dependenței de condiții meteo favorabile și a dependenței de o piață auto occidentală ușor revigorată) dar, fără salturi calitative importante ( structurale și competitive) România nu-și va putea depăși condiția , rămânând pe cea mai îndepărtată orbită față de centrul dezvoltat al Europei.

Note:

1^ Erik Izraelewicz : ” L’arrogance chinoise” Grasset & Fasquelle. Paris 2011

2^Coeficientul lui Gini este o măsură a dispersii statistice folosită pentru a reprezenta disproporții în distribuirea veniturilor sau averilor. Este definit prin raportul de valoare între 0 și 1 . Cu cât este mai mic, cu atât deosebirile în distribuirea sunt mai mici. Mondial, valorile Gini se întind între 0,232 (23,2%) în Suedia și 0,707 (70,7%) în Namibia. În România este 0,32 (2008)

3^ Il modello Cina ( Orizzonti cinesi). L’Asino d’oro Edizioni SRL. 2011

***

Mircea Coșea este Profesor de Macroeconomie și Economia Intergării Europene, fost vicepremier și președinte al Consiliului pentru Strategie și Reformă„

Dl. Cosea spune foarte bine despre cresterea din 2013: „datorată dependenței de condiții meteo favorabile și a dependenței de o piață auto occidentală ușor revigorată„. Ceea ce fac guvernantii nostri, in special Dl. Ponta si D-na. Petrescu, dar as generaliza fara teama de a gresi la tot PSD-ul, este eroarea care consta in faptul de a considera acea crestere de anul trecut, care a avut loc in conditiile mentionate de Dl. Cosea, ca fiind un boom economic!! Este o eroare fatala!! Pe baza acestei erori s-au pus taxe si impozite multe si mari ca sa tempereze chipurile cresterea economica, adica, vorba lui Tariceanu de odinioara, economia care duduie. De aici rezulta ca scaderea CAS cu 5 p.p. este o masura pur formala cu nuanta politica (chipurile actuala Putere e continuatoarea USL, care avea si o componenta liberala), si care face doar o paguba bugetului de pensii si nimic mai mult. Cu atat mai mult cu cat anul acesta s-ar putea sa nu mai inregistram crestere economica… Dl. Cosea a aratat ca modelul economic de la noi este „la fel ca o plantă, este masiv și periculos de dependent de condițiile de mediu (internațional, geopolitic, climateric)„. De aceea o noua recesiune a Vestului ne-ar influenta negativ, fara indoiala. O alta deosebire dintre noi si China este urmatoarea: China isi permite ” o constantă creștere a productivității prin efort de inovare și cercetare”, la noi lucrul asta e sub semnul intrebarii… Vreau sa spun ca, la noi, o crestere a productivitatii prin inovare si cercetare e o problema greu de rezolvat… China e o tara comunista. Intr-o tara capitalista dezvoltata problema se rezolva datorita fortei economice si financiare a sectorului privat. La noi nu e cazul de asa ceva intrucat la noi sectorul privat e foarte fragil si inca slab dezvoltat iar, pe de alta parte, statul nu are banii necesari pentru a construi o Cercetare puternica la noi in tara, lucru ce necesita si un timp indelungat, dar care ar trebui facut… De aceea investitiile de stat in infrastructura ar trebui stimulate si crescute. Ele ar putea reprezenta un mijloc rapid si practic de a iesi din marasmul in care ne aflam la ora actuala. Ar fi benefice tocmai datorita efectului lor multiplicativ, atat pentru stat cat si pentru firmele private. O scadere in continuare a investiilor de stat ar duce tara aceasta la ruina. Cea de a doua componenta este atragerea de investitii private in economie, lucru ce nu se face la noi si, dupa cum spuneam mai sus, e si foarte greu de realizat in conditiile actuale. Insa ar trebui facut. Spre exemplu, privatizari, care nu s-au mai facut de pe vremea guvernarii Nastase, cred ca nu ma insel… Statul inca mai tine niste gauri negre foarte mari, care inseamna cateva miliarde de euro pierduti pentru stat. „Aruncati pe fereastra”, cum se spune. Oamenii ar trebui sa inteleaga un lucru: privatizarile reusite insemna un plus extraordinar in ceea ce priveste productivitatea (deci cresterea ei), cresterea valorii prin inovatie, creativitate, creatie, atragerea unui capital performant, instruirea fortei de munca si deci o forta de munca mai bine pregatita, capabila de un salt calitativ substantial si o crestere a productivitatii in acest fel. La noi nu se fac astfel de lucruri. De asemenea privatizarile reusite scapa statul de povara grea a ineficientei: statul va avea mai multi bani la dispozitie pentru investitii in economie, pentru crearea unei infrastructuri moderne in tara noastra. Astfel de lucruri nu se pot realiza in conditiile actuale de la noi.

Iar Guvernul a dovedit, prin prestatia de la Cotroceni, o foarte slaba competenta… 😦

DE citit si…

… ce spune Consiliul Fiscal:

Opinia Consiliului fiscal asupra proiectului de Ordonanță de Urgență pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal (reducerea contribuțiilor de asigurări sociale cu 5 pp. la angajator)

precum si…

Adevarul

Stenograma discuţiei dintre Băsescu şi ministrul de Finanţe, Ioana Petrescu: „Vreau argumente de Harvard”

Victor Ponta

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Basescu la TVR

Interesant de retinut principalele declaratii facute de Presedinte. Ne vine in ajutor Gandul, care a facut o scurta sinteza:

TRAIAN BĂSESCU: Toată lumea crede că EU SUNT ATOTPUTERNIC. Preşedintele îi TRANSMITE LUI MEDVEDEV: Şi noi vrem garanţii că nicio RACHETĂ RUSEASCĂ NU AJUNGE pe teritoriul României- LIVE TEXT

Despre declaratiile Presedintelui Medvedev:

„- Tratăm declaraţiile preşedintelui Medvedev cu respect.

– Eu n-aş face o dramă din această afirmaţie. România şi-a asumat nişte obligaţii, elemente ale scutului antirachetă româno-american deocamdată – şi mai târziu va deveni un scut NATO – se vor amplasa. Ne vedem de interesul nostru naţional şi tratăm cu respect poziţia oricui

– Dacă este de luat în consideraţie o declaraţie, este cea a preşedintelui Medvedev şi trebuie tratată cu condescendenţa necesară unui şef de stat, a unei mari puteri nucleare. Ceea ce nu înseamnă că vreo clipă punem sub semnul întrebării aranjamentul nostru cu Washingtonul. Ceea ce înseamnă că domnului preşedinte Medvedev, la momentul potrivit, va trebui să-i dăm confortul că aceste instrumente militare nu vizează lovituri împotriva Federaţiei Ruse şi mai ales că – n-am niciun dubiu – domnul Medvedev este gata să dea şi dânsul României garanţii că nicio rachetă care există acum pe teritoriul Federaţiei Ruse nu va atinge vreodată teritoriul României

– Dânsul (Dmitri Medvedev, n.red.) doreşte garanţii juridice. Sigur că şi România se întreabă : Oare noi avem vreo garanţie juridică? Constatăm că n-avem. Avem dreptul să discutăm subiectul.” (subl.mea)

De citit si:

Băsescu vrea împărţirea României pe regiuni până în 2012. Cum ar arăta harta ţării conform proiectului UDMR

„Desfiinţarea judeţelor şi împărţirea administrativă a României pe regiuni revin în discursul lui Traian Băsescu, şeful statului anunţând că va demara discuţiile cu partidele politice, astfel încât teritoriul să fie restructurat până în anul 2012. „Ţara, aşa cum este organizată, nu poate stimula dezvoltarea. Avem decizii pe suprafeţe mult prea mici, mă refer la judeţe, şi avem decizii extrem de greu de negociat. Interesul unui judeţ ca un drum să fie de la sud la nord, iar judeţul următor vrea unul de la est, la vest, că pe acolo, pe Valea Trotuşului, sunt primarii lui. Va trebui să reorganizăm administrativ ţara pentru a permite investiţiilor să se deruleze” ,a precizat Băsescu, joi, la o întâlnire pe teme economice, subliniind că măsura este necesară în ciuda faptului că nu va fi acceptată prea uşor de populaţie. „

TRAIAN BĂSESCU: Creşterea TVA a fost una dintre MARILE ERORI politice. Pentru ce ar fi „preferat” preşedintele câteva FLUIERĂTURI în plus

„Al doilea program cu FMI este 100% un program al Guvernului cu FMI. Fondul nu este „biciul lui Dumnezeu”, nu este principala ameninţare la adresa Guvernului, a declarat Traian Băsescu, cu ocazia conferinţei „Revenirea economiei. Am ieşit din recesiune. Care-i planul pentru viitor? Când va simţi România din nou gustul creşterii?”, organizate de Ziarul Financiar în această dimineaţă.

Printre speakeri se numără Doru Dudaş, director în cadrul MFP, Florin Pogonaru – preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, Radu Graţian Gheţea – preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor şi preşedintele CEC Bank, Dan Şucu – preşedintele Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România, Frank Hajdinjak – preşedintele Asociaţiei Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), Iulian Sorescu – Associated Partner al Noerr Finance & Tax, şi Adrian Vasilescu – consilier al guvernatorului BNR.

Conferinţa este moderată de Cristian Hostiuc, directorul editorial al ZF.” (tot in articol, de citit si principalele declaratii – n.m)

O problema foarte serioasa: pensiile!!

Iata doua editoriale din Gandul:

Fiţi patrioţi! Muriţi în câmpul muncii!

de Marius NIŢU

si

Premierul Boc nu are dreptul la o pensie decentă

de Victor ROTARIU

Iata ce spune, printre altele, primul articol:

„Mulţi dintre cei care s-au ocupat de sistemul de pensii din România ar trebui să fie la închisoare. Pe scurt, acum nu mai sunt bani pentru pensii, pentru că toată lumea a furat din sistem care cum a putut. Cei cu influenţă, precum magistraţii, parlamentarii, diplomaţii etc, au gripat sistemul cu legi speciale, care n-au nicio legătură cu principiul contributivităţii. Cei mici, care n-au sărit peste bariera legii cu o altă lege, au trecut pe sub lege cu diverse adeverinţe medicale. Acum, România are de vreo trei ori mai mulţi pensionaţi pe caz de boală, ca pe vremea lui Ceauşescu. La grupele de muncă, altă veselie. Aici s-a trecut la categoria „muncă grea” de-a valma şi minerul, şi secretara directorului exploatării miniere şi magazionerul. Efectul cumulat e uluitor: doar o jumătate dintre pensionarii care se plâng de pensia mică „după o viaţă de muncă” au vechimea completă în muncă. La fel, un milion de oameni care au muncit cam trei ani toată viaţa primesc pensia socială minimă de 3,5 milioane de lei vechi. Pensia asta, votată cu entuziasm de toate partidele, e orice, ajutor social, pomană, numai pensie nu e. Pensia reprezintă returnarea unei contribuţii cumulate în timp, ceea ce, aici, nu e cazul.” (subl. mea)

„Pensia reprezintă returnarea unei contribuţii cumulate în timp, ceea ce, aici, nu e cazul.”. Pai atunci stau si eu si ma intreb: cum sa ai bani de pensii, la bugetul de pensii, daca numarul de contributori a scazut, fata de perioada comunista? Foarte multi au plecat sa lucreze in strainatate. Pe salarii mai mari. Pe de alta parte s-au desfiintat multe unitati economice, atat agricole cat si industriale. Nu mai vorbesc de sporul negativ al populatiei. In asemenea conditii economice si sociale cum se mai poate aplica principiul contributivitatii? Si aici e vorba de viitor:

„Prezentul e trist, dar viitorul e sumbru. Viitorii pensionari au toate şansele să aibă o soartă şi mai grea ca cei de azi. Sistemul şi-a epuizat aproape toate resursele. Contribuţiile pentru pensie sunt, procentual, cu o treime mai mari decât în Germania, iar vârsta de pensionare pentru bărbaţi a ajuns la 65 de ani. Probabil, ca să ne echilibrăm bugetul asigurărilor sociale pe actuala structură de salariaţi, trebuie să interzicem pe viitor pensionarea şi să stabilim, prin lege, că în România se moare în câmpul muncii. Şi, pentru asta, chiar avem nevoie de un ministru precum Botiş.” (subl. mea)

Pe de alta parte investiile straine sunt mici in Romania, o parte insemnata au si plecat din Romania cu criza asta economica, multe firme au dat faliment, nu reusim sa absorbim decat sub 9% din fondurile europene destinate dezvoltarii. In conditiile astea eu nu vad cum sa ai bani la bugetul de pensii. Ar trebui create urgent locuri de munca, ceea ce iarasi nu prea se vede, in ciuda „optimismului moderat” al D-lui Boc. Iata ce spune al doilea articol:

„Guvernul Boc nu numai că nu a creat noi locuri de muncă, ci le-a şi redus prin măsurile pe care le-a luat (impozitul minim şi majorarea TVA fiind vârfurile de lance). Cu toate acestea, guvernul Boc, posesorul unui buget de pensii care ajunge doar pentru nouă luni, diferenţa de trei fiind asigurată prin împrumuturi de la bancheri, promite că va micşora contribuţiile sociale anul acesta. Măsura este una foarte bună şi singura care a mai rămas pentru a revigora piaţa forţei de muncă însă deosebit de periculoasă în momentul în care 25% dintre pensii sunt deja plătite pe datorie.

Calculele guvernului sunt de neînţeles: deplânge sistemul de pensii, dar încurajează şomajul, spune că nu sunt bani, dar măreşte pensiile şi promite noi majorări aproape simultan cu reducerea contribuţiilor sociale. Ce să înţeleagă din asta actualii angajaţi şi pensionari? Ce să înţeleagă investitorii? Ce să înţeleagă bancherii şi agenţiile de rating?

Boc a sabotat deja, cu sârg, propria pensie, dar şi pe cea a milioanelor de actuali angajaţi care vor deveni, în câţiva ani, pensionari.

În continuare însă, spre nesurprinderea multora, premierul se mulţumeşte să constate, să arate cu degetul şi să promită. Iar dacă ia, totuşi, dintr-un motiv sau altul, o decizie bună, simte nevoia imediată de a o contracara printr-una care să îi anuleze efectul. Premierul Boc nu şi-a câştigat încă, prin munca depusă, dreptul de a avea o pensie decentă. Problema este că de munca lui actuală depind alte milioane de pensii, pe care respectivele persoane şi le-au câştigat cu vârf şi îndesat.”

Eu stau si ma intreb daca o astfel de situatie nu ar putea crea mari convulsii sociale in viitor, in Romania. Practic, toata aceasta stare de lucruri mi se pare a fi terenul fertil pe care va exploda disperarea oamenilor. Nu stiu cand. Dar mi-e teama ca este doar o chestiune de timp. Mai mult sau mai putin indelungat. Adevarul este ca de la Revolutie incoace, in Romania, obraznicul a mancat praznicul cam intotdeauna. Iar starea economica in care a ajuns tara, inclusiv cea demografica, este si rezultatul acestui fenomen. Practic, nu am asistat numai la dezindustrializarea Romaniei, dar, as zice mai raspicat, la falimentarea Romaniei. Lucru inadmisibil! Si asta in toti acesti ani scursi de la Revolutie incoace. Practic, situatia de astazi, daca nu va fi remediata, pune in pericol generatii intregi de acum inainte. Nu numai generatia lui Boc, a oamenilor in jur de 40 de ani, dar si generatia tanara de astazi, care are acum 20 de ani.  Daca generatia celor de 40 de ani vor avea probleme majore cu pensiile, nu vad cum o va duce mai bine generatia ce are acum 20 de ani si atunci va avea 40 de ani. In conditiile in care nu se vede o relansare a cresterii economice, in conditiile in care nu se prea vede nimic. Asa cum 20 de ani nu s-a vazut decat distrugeri de intreprinderi, apoi cresterea economica bazata pe consum, care ne-a aruncat intr-un faliment de toata frumusetea astazi. Care sunt premisele de la care trebuie sa plec, ca sa am un optimism justificat? Ca Romania este in Uniunea Europeana? Dar lucrul asta nu a facut altceva decat sa sporeasca numarul de emigranti, nu se vede o imbunatatire a absorbitei fondurilor europene la 4 ani de la integrare. De ce anume trebuie sa ma leg pentru a putea fi optimist pentru viitor? Lumea isi pune sperante in partidele de Opozitie, pentru ca oamenii cred ca acestea vor reusi sa rezolve macar o parte din probleme. Opozitia ar trebui sa fie constienta ca aceste probleme nu sunt deloc usoare. Si nici nu se vede o viziune si un plan foarte concret din partea Opozitiei pentru rezolvarea acestor probleme. Poate ca sunt prea pesimist la ora asta. Poate ca lucrurile se vor redresa pana la urma. Ar trebui sa treaca si criza asta economica, e adevarat. Dar, totusi, nu se poate sa nu te intrebi: pana la urma spre ce, in ce directie mergem? Cam in toate sondajele de opinie, chiar si cele mai vechi, marea majoritate a celor ce au raspuns spun ca Romania merge intr-o directie gresita. Ar fi foarte interesant ce cred oamenii, care ar fi parerea lor, despre directia cea buna. Care ar fi aceea? Daca acum mi se spune ca: „Viitorii pensionari au toate şansele să aibă o soartă şi mai grea ca cei de azi. Sistemul şi-a epuizat aproape toate resursele.” Atunci nu se poate sa nu te intrebi: care este, pana la urma, directia buna? Pentru ca, pana la urma, daca lucrurile vor merge tot asa, bugetul va secatui tot mai mult. Hai sa spun ca scaderea contributiilor ar merge daca ar fi crestere economica, dar nu e. Dar nici nu poate fi fara o politica economica ce sa traseze foarte clar dezvoltarea tarii, fara combaterea somajului, care e, din cate se poate observa, cronicizat pana la asistenta sociala in Romania, fara salarii care sa asigure un trai cel putin decent, pe termen lung, cetatenilor, iar, in final, o pensie onorabila, din care sa se poata trai. Eu stau si ma intreb in ce masura constientizeaza clasa politica aceste lucruri, care, daca vor mai sta tot asa, vor agrava si mai mult situatia. Si apoi nu se poate sa nu te intrebi: care este politica cea mai potrivita pentru Romania si pentru oamenii acestei tari? Adica acea politica in stare sa conduca spre o dezvoltare durabila si spre bunasterea si fericirea oamenilor.

 

Apropo de pensii

In Evenimentul Zilei citim:

Ghici câţi bani vei lua la pensie

Articolul precizeaza:

„Aproape jumătate dintre români nu ştiu câţi bani vor primi după ce vor ieşi la pensie şi nici ce soluţii alternative au pentru a-şi creşte veniturile după retragerea din activitate.”

si

Milioane de euro, din recalcularea pensiilor

„Aproape 90 de milioane de euro pe an ar urma să fie economisiţi prin recalcularea pensiilor speciale ale diplomaţilor, aviatorilor, funcţionarilor publici din parlament şi parlamentarilor, proces care ar trebui să se finalizeze într-o lună de la aprobarea normelor de aplicare.”