Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Un interesant editorial despre DNA si lupta anticoruptie…

Gandul

Liviu MIHAIU: Partid versus Securitate, războiul civil al României (I)

„Când am fost invitat la Cotroceni, în 2015, după tragedia #Colectiv, în panelul celor 20 membri ai societăţii civile, a fost prima oară când reuşeam să vorbesc de pe poziţia unui om cu o istorie a telefonului ascultat în cea de om ascultat legal, cu atenţie, de către Preşedinte, pe un subiect evitat de mai toată presa oficială: serviciile secrete. (O ANALIZĂ SEMNATĂ DE JURNALISTUL LIVIU MIHAIU)

Poziţie pe care mi-o câştigasem nu numai după 12 de activism civic, dar şi ca ziarist de investigaţii ce publicase multe anchete pe vremea când cazul dosarelor îngropate la Berevoieşti scoteau la iveală cum SRI a încercat să ardă şi să-ngroape foarte multe dosare care “certificau participarea noilor sereişti la Mineriadă şi urmărirea demonstranţilor din Piaţa Universităţii” sau Străuleştiul victimelor Revoluţiei şi Mineriadei.

Toate erau erau operaţiunile foştilor securişti preluaţi de regimul Iliescu cu sigla schimbată.

În anii ‘90 publicasem documentele de rezident al fostei Securităţi pe numele şefului de-atunci al SRI, Virgil Măgureanu, şi câştigasem după 2004, alături de redacţia Caţavencu, un proces la CEDO pentru ascultarea ilegală a telefoanelor din redacţie de către SRI-ul aceluiaşi Măgureanu, fiiind susţinători ai căpitanului Bucur, primul “whistle blower” din sistemul de Securitate. Ştiam “de pe front” ce vorbesc în faţa celui care putea face ceva în acest delicat domeniu al securităţii naţionale.

Printre alte nemulţumiri ale societăţii civile, am remarcat, în 2015, la Cotroceni, următorul fapt, verificabil în stenogramele întâlnirii, pe care Preşedinţia a refuzat să le facă publice cu toate insistenţele unora dintre noi:

“Este ceva profund în neregulă în mersul democraţiei noastre ca cele mai bine plătite slujbe din România să fie cele ale organelor de represiune, puniţie şi supraveghere, pe când majoritatea celor liberale, cum este, de exemplu, profesia de profesor de fizică, ca a Dvs, sau cea de medic sau de actor, să fie cele mai prost plătite din ţara noastră”

Cunoşteam forţa de regenerare a Securităţii şi urmăream cum, în ultimii 13 ani, bugetele serviciilor secrete o luaseră exponenţial spre cer din motive geostrategice şi militare, împinşi fiind de la spate de partenerul strategic pentru întărirea flancului estic al NATO.

S-a întâmplat şi mult dorita dekaghebizare, operaţiune semnalată de generalul Pacepa într-un interviu din RL.

Dar mai ştiam ceva: Puterea ascunsă este cea mai periculoasă putere, şi că, deşi avem nevoie de servicii secrete puternice, entropia militară este cea de a acumula putere nemăsurată la toate nivelurile. Aşa că, în spatele acestei misiuni de reaşezare a României pe fundaţia valorilor euro-atlantice, în România s-a construit

Cel mai militarizat stat european, un adevărat Homeland Security,

despre care scriam, în 2011, în ziarul Adevărul: “Nu există publicaţie, televiziune, sindicat sau ong important în ţara noastră în care să nu existe de strajă patriei “colaboratorii” de tip nou ai Securităţii Naţionale, oportunişti care, ca şi înainte de 89, se pun bine şi la adăpost cu “Sistemul”, “mărind capacitatea intelectuală şi operaţională a serviciilor”. Chiar şi la cea mai anticomunistă şi antisistem publicaţie din România, “Academia Caţavencu”, activaseră, pe lângă doi amărâţi foşti colaboratori ai Securităţii, şi doi ziarişti acoperiţi, unul dintre ei oferindu-se “planton”, în timpul regimului Năstase, când publicaţia era în linia întâi a luptei contra regimului)

Aşadar, la consultările post Colectiv, Preşedintele a dat din cap hotărât, părând a înţelege dialectica disproporţionată a “reformelor” din ţară.

Şi pentru că guvernul Ponta, pe care fostul preşedinte Traian Băsescu îl „desconspirase” ca agent acoperit,  a continuat politica de mărire a acestor bugete, am sperat că guvernul Cioloş-Dâncu să fie mai realist în ceea ce priveşte prioritatea investiţiilor fundamentale.

Primul buget făcut de guvernul din care făcea parte fostul proprietar al IRES (a cărui anagramă este coincidental numele unui serviciu secret), Vasile Dâncu, profesor la ANI şi semnatar al unei declaraţii de necolaborare, mărea cu aproape 20% bugetul celui mai puternic serviciu din România, urmând ca acesta să primească un bonus de peste 30 de milioane la rectificarea de la mijlocul lui 2016. Cu siguranţă, cu ştiinţa şi acceptul tacit al Preşedintelui, care tuna săptâmânile trecute : “micşorarea bugetelor serviciilor secrete este iresponsabilă”.

Culmea, părerea preşedintelui era aidoma ziariştilor afiliaţi la Matrixul noii Securităţi care s-au grăbit să reclame cum, de dragul pomenilor electorale, guvernul Dragnea-Grindeanu afectează programele de înzestrare ale Armatei şi lasă serviciile secrete fără bani. Asta chiar dacă în bugetele instituţiilor sus menţionate sunt prevăzute credite de angajament care le dau posibilitatea îndeplinirii întocmai a programelor asumate. Însă despre acest aspect „au uitat” să vorbească sau nu au avut voie.

Pe foarte mulţi căprari promovaţi în presa ultimilor 13 ani o să-i auziţi baleiând în acelaşi registru al necesităţii  de “mai mult” a oricărei forme de securitate.

Discursul „jurnalistic” în sprijinul bugetelor serviciilor şi cel împănat de necesităţile stringente ale siguranţei naţionale reprezintă primul sindrom de dublă subordonare.

Bunăoară, alesul tuturor românilor şi al serviciilor din ultima campanie electorală prezidenţială a ales să ofere “în orb” o protecţie nereformată din 1991 a serviciilor secrete, cel mai puţin controlate entităţi administrative de pe teritoriul României in ultimii 15 ani. 

Ca să nu credeţi că deţin monoman şi nedocumentat această “obsesie” despre mandarinatul serviciilor secrete, vă ofer spre lectură cele mai bune două articole pe acest subiect prin care aflăm, vorba expertului paleoliberal, Sorin Ioniţă, cum beneficiem noi, românii, de un model de guvernare în care “armata deţine un stat” şi “nu statul deţine o armată” : http://www.contributors.ro/administratie/educatie/pakistanizarea-armatei-si-serviciilor/ (2015) şi în  (2017)  într-o publicaţie profesională, în care se spune: ”In SRI si SIE lucreaza 30.444 de cadre, de peste 2 ori mai multe decat in Securitatea comunistă. Cifra a fost strecurată la rubrica şi „Altele” intr-un proiect privind salarizarea care vorbeşte despre un număr total de bugetari de 1,21 milioane, in luna mai. Potrivit Ministerului Finanţelor, numărul de posturi ocupate in instituţiile statului, mai putin SRI si SIE, era de 1,18 milioane in aprilie.”

La acest număr nu se adaugă numărul celor aflaţi în forme de colaborare secretă care se pare că sunt de ordinul miilor cu bugete secrete .

La apogeul său, Securitatea ceauşistă a avut 15.000 de ofiţeri interni şi o reţea de informatori de câteva sute de mii de oameni din toate domeniile.

Existenţa acoperiţilor în Presă (în diferite forme, vreo trei la număr în “nomenklatorul” intern) este într-adevăr legală şi recunoscută în mai multe rânduri de însuşi fostul director al SRI, George Maior, începând cu 2009. Numai că, chestia pentru care “băieţii” iau al doilea salariu şi-şi aranjează gulerul altfel in oglindă nu este agenda cetăţeanului, ci: „Misiunea lor este să aducă informaţii de securitate naţională pentru stat”

 A Patra Putere în Stat s-a topit în intestinele luptei de castă

Presa a fost câmp tactic dintotdeauna, numai că, în 2010, era desemnată oficial de către CSAŢ-ul lui Traian Băsescu , drept “vulnerabilitate la adresa siguranţei naţionale”, decizie profund antidemocratică, care, chiar dacă nevalidată oficial, a produs efecte devastatoare asupra independenţei presei prin modul ulterior de acţiune al Sistemului în anihilarea societăţii civile. Enunţ pe care fostul consilier al preşedintelui Traian Băsescu, Sebastian Lăzăroiu, îl „justifica” la acel moment, juisând printr-o antiteză rămasă celebră prin absurditatea ei antidemocratică:  ”Ori Presa, ori Democraţia!”

Aşa că presa liberă a dispărut şi din mâinile ziariştilor, şi din mâinile mogulilor, cele două forme preexistente celei de astăzi, când, practic aproape nu mai există presă “mainstream” care să nu fie intr-o formă de dependenţă de serviciile secrete.

Episodul public ce arată forma vizibilă şi istorică din regimul Băsescu a acestor preluări ostile, care au transformat spaţiul public într-un câmp de propagandă şi nu de informare a cetăţeanului, se regăseşte într-o recurentă mărturie a Elenei Udrea(ultima fiind din acest an), într-un interviu la TVR:

“Elena Udrea: … Eu m-am certat cu domnul Ghiţă permament! Eu sunt cea care s-a opus ca domnul Ghiţă să aibă RTV-ul în 2010!

Ionuţ Cristache: Dar aveaţi puterea asta, să vă opuneţi?

E.U: Teoretic… şi ca…

I.C.: Staţi un pic, cum adică teoretic?

E.U.: … şi ca om care eram…

I.C.: Doamna Udrea,…

E.U.:. : … care era. Da, părerea mea a fost că domnul Ghiţă nu ar trebui să aibă RTV-ul.

I.C.: Dumneavoastră puteaţi decide în România cine să aibă ce? Dar afacerea RTV s-a discutat într-un cadru instituţional?

E.U.: Da, s-a discutat într-un cadru instituţional!

I.C.: Cum adică?

E.U.: Adică, conducerea SRI a fost interesată să existe acest post de televiziune!”

Dacă la acest episod adăugăm şi alte două momente din operaţiunea secretă de preluare a presei române, cazul Realitatea TV:

1. Momentul “zero” când Sebastian Ghiţă a plecat în 2010 cu jumătate de Realitatea TV şi o sută de oameni într-o singură noapte pentru a înfiinţa RTV

2. Depoziţia Elenei Udrea despre jumătatea de million pe care i-a adus degrabă „colaboratorul” Cocoş la „dispoziţie” pentru ca „Sebi” să poată plăti salariile al RTV,

atunci avem o porţiune din aisbergul „preluărilor ostile” pe care sistemul le-a practicat cu majoritatea trusturilor de presă româneşti sub îndrumarea celui mai diversionist preşedinte de după Revoluţie

3. Tranşarea unor rapturi de proprietate şi lichidarea mogulatelor de presă în instanţă cu ajutorul judecătorilor acoperiţi, care a dus la aberaţii de genul unor sentinţe date de Tribunalul Bucureşti împotriva unor sentinţe ale Curţii de Apel. (vom dezvolta într-o zi această speţă pentru care toate cererile au fost ignorate)

Amestecarea puterilor în stat

Existenţa serviciilor în politică, economie, administraţie, justiţie(CSM, DNA, magistratură, procuratură) presă, sistemul bancar, BOR, alegeri, fisc, cercetare, externe, interne, fotbal, IT, armată, preşedinţie, televiziune, educaţie, masonerie, asigurări, regii autonome, viaţă privată, ong-uri şi, nu-i aşa, în mafia politică este una mai mult decât evidentă şi probată de mai multe declaraţii ale „musafirilor” de la vârful puterii (M.R.Ungureanu, Claudiu Săftoiu. Horaţiu Dumbravă-CSM, Cozmin Guşă, actualmente acţionar la Realitatea TV) şi a avut ca rezultat transformarea României într-un stat poliţienesc sub acoperire, de tip “deep state”.

Stat care, nu-i aşa, luptă pentru democratizarea ţării prin preluarea „obiectelor muncii de propagandă” de către o juntă militară de proporţii gigantice. Preluare care a alterat anticonstituţional România, ce a devenit un stat captiv serviciilor secrete şi într-un câmp tactic exhaustiv, transformând lupta anticorupţie în tradiţionala bătalie istorică dintre Partid şi Securitate, astăzi ajunsă la o înfruntare pe faţă, fără precedent în istoria recentă.

În mod tradiţional, Partidul (Puterea vizibilă) a folosit încă de la început serviciiile în lupta politică, dând Securităţii (parte a Sistemului) atât de multe privilegii, bugete şi drepturi, unele ilegale şi neconstituţionale, încât invazia serviciilor secrete este la această oră de nestăvilit.

Ba mai mult, raportul de forţe s-a schimbat atât de mult încât clasa politică a ajuns în poziţia să-şi ia subteran binecuvântarea de la instituţiile de forţă.

Justiţia „programatică”, după strategii de război, sub acoperirea legitimă a luptei împotriva celui mai mare flagel din ultimii 200 de ani de istorie ai României: Corupţia, s-a dus asemenea unui tratament de tip chimioterapie radio/tv cu antidotul DNA.

Aşadar, odată cu celulele „canceroase” au fost distruse şi celule sănătoase ca efect militar secundar denumit: victime colaterale. Un concept tipic războaielor de gherilă împotriva terorismului.

Numai că victimele colaterale sunt de ordinul sutelor, cazurile de justiţie a denunţului (majoritatea copleşitoare dintre cazurile instrumentate de către DNA sunt pe denunţuri, de multe ori fără probe) au adus pe majoritatea ziariştilor de investigaţie “old school”(corifei ai anchetelor anilor ’90 şi adepţi ai lustraţiei) la concluzia că Justiţia română este îndrumată şi influenţată de serviciile secrete (în principal SRI) sub supravegherea strategică şi tehnică a unui colectiv al ambasadei SUA de la Bucureşti.

De fapt, totul a început cu o hotărâre secretizată a CSAT, din 2005, în care s-au alcătuit echipele mixte DNA-SRI, fapt recunoscut si negat succesiv de către fostul Presedinte şi actualul şef al DNA. Dar confirmat de chiar cei care contestă şi reclamă acest mod lucru timp de ani de zile, UNJR(Uniunea Naţională a Judecătorilor din România), fără să reuşească să impună o dezbatere publică pe acest subiect, presa “mare” ignorând cu bună stiinţă subiectul. Iată ce întreba şefa UNJR, Dana Gârbovan, zilele trecute :

„Propun Preşedintelui un referendum în care cetăţenii să fie întrebaţi dacă doresc să se clarifice implicarea serviciilor secrete în justiţie”.

Iar Alina Mungiu scria intr-un editorial recent pe “România curată”:

“În atmosfera asta de populism anti-corupţie de nivel venezuelean, lupta pentru manipularea legii şi controlul puterii judiciare depăşeşte orice limită”

Dai în mine, dai în fabrici şi uzine

În fapt, plecând de la cel mai comun şi statistic periculos mod de gândire acceptat: „Toţi sunt nişte hoţi”/„Toţi merită să intre la pârnaie” şi de la popularitatea  DNA, ajunsă azi la cote religioase, cu o încredere peste BOR, la care se adaugă „catalizatorul” de propagandă al celui de-al doilea război rece mondial realizat cu organe de presă ataşate, „Cei care critică lupta anticorupţie sunt de partea ruşilor şi-a lui Voiculescu!”,

„Dai în serviciile secrete, dai în lupta anticorupţie”, asezonat cu colaboraţionismul entuziast şi naiv al intelectualilor de la GDS, practic, opoziţia la ceea ce se petrecea cu-adevărat în spatele „cortinei de fier a anticorupţiei”, unde se coordona geostrategic şi tematic dreptatea, a fost identificată public cu Antena3.

Nu mai puteai să spui public un alt gen de adevăr, că te trezeai nu numai cu scaunele-n cap din partea „alienilor din presă”, dar puteai fi angajat/concediat şi ameninţat, aşa cum , spre exemplu era ameninţat  Cătălin Tolontan în 2009, pe holurile Parlamentului de către unul dintre cei şase oameni ai Preşedintelui, Elena Udrea, cu ocazia votării ridicării imunităţii ministrului Monica Iacob Ridzi, în vestitul scandal care o ţine azi încarcerată.  Ba mai mult, puteai trece şi pe la DNA „ca să-ngheţe căcătu-n ei”(cum spunea la una din şedinţele tactice secrete, desigur, nu procurorilor şi judecătorilor, ci celor din spatele lor şi dosarelor lor, însuşi Preşedintele României).

În mandatul lui Traian Băsescu s-a obţinut cea mai mare eficacitate în condamnarea corupţiei politice, dar, în acelaşi timp, cea mai mare poliţie politică din ultimii 25 de ani şi transformarea administraţiei României într-o juntă militară acoperită, ceea ce are efecte extrem de toxice asupra statului şi principiilor sale de drept. Principiul a fost unul singur: ascultăm şi infiltrăm tot şi cu oricine, ocupăm tot şi vedem ce iese de-aici! Şi uite aşa, ne-am procopsit cu un al doilea cancer administrativ după cel al politizării administraţiei: criteriul de angajare în toate cele patru puteri în stat nu mai este doar cel politic, ci şi cel al apartenenţei la serviciile secrete.

Cyborgii securităţii române subcontractate geostrategic şi-au creat şi trecut propria corupţie şi incălcarea a legilor la “raţiuni de stat”

Actualul director al SRI, Eduard Hellvig, spunea cu prilejul celei mai lungi vizite a unui şef de serviciu în faţa unei comisii de control parlamentare şi a presei de microfon că „nu există ofiţeri acoperiţi în politică şi magistratură”, contrazicând nu numai desele alarme ale UNJR şi UIM(Uniunea Internaţională a Magistraţilor) sau pe (ex)membrul CSM, Horaţiu Dumbravă, care afirma în 2014, la sediul Consiliului Superior al Magistraturii:

“Fac încă o dată apel la domnia sa(Preşedintele-n.a.) ca acum, în ultimele zile de mandat, să îşi îndeplinească datoria constituţională şi legală şi să procedeze la verificarea tuturor declaraţiilor judecătorilor şi procurorilor dacă sunt sau nu colaboratori sau informatori ai serviciilor de informaţii”

Potrivit lui Dumbravă, aceasta este o obligaţie legală, prevăzută de articolul 7 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

Chiar şi fostul şef al SIE şi fost prim ministru, Mihai Răzvan Ungureanu, cerea deznădăjduit după căderea guvernului său în 2012 „scoaterea ofiţerilor acoperiţi din politică”, episod fără ecouri şi consecinţe publice. Careul cu pioni-fantome din clasa politică sau presă nu promovau astfel de subiecte pentru o dezbatere în spaţiul public.

Ba mai mult, ceea ce se putea intui a fi mai rău pare să se fi şi întâmplat: Coincidenţă sau nu, adversari politici ai legilor Siguranţei Naţionale şi legilor Big Brother au fost ridicaţi. Cazul George Scutaru, fost consilier prezidenţial, pe care DNA l-a trimis în judecată, însă instanţa a reurnat dosarul procurorilor. Asta s-a întâmplat în 18 noiembrie 2015, pe motiv că nu se precizează în ce constau infracţiunile reţinute de procurori, numărul faptelor şi explicarea concretă din punct de vedere procesual a acuzaţiilor. De atunci totul a rămas în aer. În 15 luni au avut loc opt termene, toate soluţionate cu amânări.

Iată însă ce zicea George Scutaru, consilierul şi coordonatorul noii strategii pe Securitate al preşedintelui Klaus Iohannis , prieten al actualului şef al SRI (“extras” din anturajul Preşedintelui, în urmă cu doi ani, şi care, de-atunci, vizitează biserici prin ţară, fără să-nţeleagă ce i s-a intâmplat) : ”… întărirea mecanismelor controlului civil, stabilirea unui cadru legal lipsit de echivoc în materie de interceptări, sînt cîteva dintre problemele asupra cărora societatea civilă şi clasa politică trebuie să-şi îndrepte atenţia. în plus, ar trebui să discutăm şi despre eventuala eliminare a abilitării serviciilor de a desfăşura activităţi comerciale proprii, fapt care credem că ar asigura un mai bun control asupra fondurilor şi ar întări credibilitatea acestor instituţii în faţa opiniei publice”

Traian Băsescu, ieşit din mandatele în care a creat acest model de „democraţie sub acoperire”,  spunea anul trecut, apropo de refuzul CCR(referent Daniel Morar) de a valida legile Big Brother: “acum îl caută şi pe Daniel Morar de capre” (aluzie la modul în care a fost „prins” judecătorul CCR, Toni Greblă).

O altă victimă a acestui „modus operandi” a fost un alt politician liberal, Ludovic Orban(achitat de curând pe fond în instanţă, scos din cursa pentru Primăria Capitalei în 2016), omul care a fost singura voce de la vârful PNL care s-a opus, atât public cât şi privat, în faţa directorilor SRI pe subiectele legilor Big Brother. SRI-ul voia operaţiuni asupra spaţiului privat cibernetic fără mandat de la judecător.

În cazul presupuselor sale „foloase patrimoniale necuvenite”, Orban a fost denunţat de către “generalul UTI” Urdăreanu, în conivenţă cu procurorul Claudia Roşu, plecată în fugă, la 1 februarie, din DNA, după achitarea politicianului.

Miliardarul aflat în anchetă l-a chemat de mai multe ori pe Orban la el pentru a discuta un sprijin în campania electorală pentru Primăria Bucureştiului, în fapt, presupuse foloase neluate în vreun flagrant şi necondiţionate de vreo promisiune electorală, aşa cum o atestă stenogramele înregistrărilor făcute cu mandat.

În acest mod de a gândi ilegitimitatea actului de a folosi „influenţa politică”, poate fi ridicat mâine întreg Congresul american.

 Judeţul Dâmboviţa e la ei. Tot.

Dezvăluirile se pot întinde pe foarte multe cazuri de politicieni „lichidaţi” sau/şi şantajaţi, dar aş propune să schimbăm abordarea: infiltrarea şi cucerirea partidelor politice. Pe judeţe.

Ion Stan(fostul şef al PSD Dâmboviţa şi fostul şef al comisiei de control  a SRI a cărui scoatere din joc s-a făcut, coincidenţa dracului, se spune, cu ajutorul actualului şef de supraveghere a comisiei SRI (baronul Adrian Ţuţuianu, actual preşedinte PSD-Dâmboviţa şi fost şef la CJ Dâmboviţa, cercetat de DNA în 2013 pentru trafic de influenţă fără rezultat) şi al găştii de la Dâmboviţa: primarul Târgovişte Cristian Daniel Stan (cu nenumărate contracte de asistenţă juridică fără licitaţie cu instituţiile de stat din judeţ), fostul pedelist Marin Antonescu pe care Traian Băsescu îl prezenta superiorul pe linie profesională de la Anvers”, în fapt, omul care coordona , ca şef de serviciu, spionajul în Belgia, cel de-al doilea securist cu misiune la Bruxelles, practic, şeful sub acoperire al rezidenţei Securităţii de aici, actualul preşedinte al CJ Dâmboviţa, Alexandru Oprea, fost şef la SRI Dâmboviţa. În rechizitoriul fostului şef al PSD, Ion Stan, scrie:

“Întrucât la data de 23.11.2012, Dima Nicuşor Sorin a denunţat şi pretinse fapte penale comise de numitul Ţuţuianu Adrian în perioada iunie 2012, cu ocazia campaniei electorale pentru alegerile locale, se va dispune disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor sub aspectul infracţiunii de trafic de influenţă, prev. de art. 257 C.p. rap. la art. 6 din legea nr. 78/2000, într-o cauză separată”, se precizează în actul de acuzare a lui Ion Stan(condamnat ulterior la doi ani de închisoare)

Tot din acest dosar este disjunsă şi cauza pentru Rovana Plumb, care apare alături de Ion Stan în denunţurile fostului ofiţer SRI, Daniel Dragomir.

În mod miraculos, nici lui Adrian Ţuţuianu, nici Rovanei Plumb, nu li s-a întâmplat nimic până la această oră.

Dacă mai punem la socoteală şi faptul că actualul preşedinte la PNL – Dâmboviţa este Cezar Preda(fost şef al comisiei de supraveghere a SRI) despre care presa relata că „a distrus arhivele PCR din Buzău” şi despre care fostul premier Victor Ponta spunea în faţa comisiei de control parlamentar al serviciilor secrete că este „ofiţer sub acoperire al SRI”, atunci putem spune că politica „dâmboviţeană” este apanajul deplin al serviciilor secrete.

Dacă mai punem la socoteală şi ultima declaraţie a fostului consilier de Securitate al preşedintelui Traian Băsescu şi actual director al Colegiului Naţional de Informaţii, Iulian Fota, făcută la Realitatea Tv săptămâna trecută: „Războiul este între PSD şi NOI”, avem toate semnele că Politica este o redută cucerită de puterea nevăzută a organelor de forţă ale Statului Român, cele care, practic, au penetrat şi încălecat, cu încălcarea premeditată a Constituţiei şi a legilor de funcţionare a Justiţiei, toate puterile în stat, aflându-se astăzi în cel mai aprig război intern de la Revoluţie încoace.

Alina Mungiu: Conform World Justice Project, un stat de drept trebuie să îndeplinească patru criterii. Unu: guvernul şi oficialii, ca şi entităţile private şi publice trebuie să dea socoteală conform legii. Doi: legile trebuie să fie clare, stabile, juste şi aplicate tuturor la fel, şi trebuie să prevadă securitatea persoanei, a proprietăţii şi a unor drepturi fundamentale. Trei: procesul prin care legile sunt create, administrate şi implementate trebuie să fie accesibil, echitabil şi eficient. Patru: justiţia trebuie împărţită de către oameni imparţiali care sunt competenţi, integri şi independenţi, şi au resurse adecvate.

O ANALIZĂ SEMNATĂ DE JURNALISTUL LIVIU MIHAIU

In primul rand as dori sa-l felicit pe Dl. Liviu Mihaiu pentru acest editorial in care face o analiza deoasebit de interesanta a fenomenului: lupta ACTUALA dintre Partid si Securitate, la care facea candva referire si Cristian Tudor Popescu, dar explicata acum pe intelesul tututor. O analiza frumoasa si bine scrisa!

Dar, dupa parerea mea, aceasta analiza ar trebui putin completata pentru o caracterizare cat mai completa si precisa a fenomenului.

MCV nu cred ca a fost inventat de „sertgentii mesianici din presa”. Este adevarat, PNA a aparut in vremea Guvernului Nastase, dar integrarea noastra in UE s-a facut sub rezerva luptei anticoruptie, iar PNA, actualul DNA, a aparut tocmai ca o consecinta a acestui fapt.

Nu stiu daca Bruxelles-ul a vrut chiar asta de la noi… Dar e aproape o certitudine certificata prin declaratiile publice ale unor inalti oficiali ca principalul nostru partener strategic – Statele Unite ale Americii – au sustinut cu caldura ACEASTA lupta anticoruptie. Nu Laura Codruta Kovesi sau Ioana Ene-Dogioiu au reprosat Romaniei nu ca nu se vad oameni in strada ca sa protesteze MASIV impotriva coruptiei, ci Victoria Nuland. Sau cand a zis ca „nu avem aceleasi idealuri” – daca spunea asta Ioana Ene Dogioiu (asta ca sa dau un mic exemplu) cati autohtoni nu s-ar fi napustit asupra ei s-o manance de VIE!!! 😆 Cand a zis Victoria Nuland, toata lumea a tacut cuminte si a luat aminte! Va amintiti cand Joe Biden a caracterizat lupta anticoruptie ca fiind „de autoaparare”. Ni se adresa noua, Romaniei si romanilor.

Face DNA abuzuri? Incalca drepturi si libertati? Eu n-am vazut o critica in acest sens din partea parnerilor nostri, nici UE si nici SUA. Va mai amintiti cum fostul ambasador Mark Gitenstein o inalta in slavi pe Monica Macovei si cum pleda impotriva prezumtiei de nevinovatie? Va mai amintiti cum Codruta a primit o inalta distinctie a Suediei, in sala aflandu-se, surazator, desigur, Dl. Klemm, actualul ambasador SUA – v. si aici..

Sa ne amintim cum chiar SUA atentiona pe toti Aliatii ca Rusia exporta coruptie, facand din coruptie o amenintare la siguranta nationala.

Legile Big Brother, promovate aici de Dl. Maior, fostul Director al SRI, n-au fost niciodata criticate de SUA. N-am auzit. Ba cred ca au fost chiar laudate, iar daca Dl. Maior e acum ambasadorul Romaniei la Washington este si pentru ca e un om de incredere pentru America.

Se tot vorbeste de abuzurile pe care le-ar face DNA. Nu neg, e foarte posibil pentru ca omul e perfectibil. Dar nu inteleg altceva (chestia asta, ca ar face abuzuri, o inteleg): cum e posibil ca SUA, cu Constitutia sa, in care e inscrisa apararea si garantarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului sa nu atentioneze tara noastra asupra unor derapaje sau posibile derapaje. Ci dimpotriva, ca daca stau si ma gandesc la Gitenstein, el nu intelegea ce e aia prezumtia de nevinovatie, nevazandu-i rostul!!

Repet, e vorba despre principalul nostru aliat: SUA.

Pana la PNA si MCV ne-am chinuit sa scoatem oameni de afaceri prosperi, reusind sa facem asta tocmai prin eforturile conjugate ale Partidului si Securitatii, ca sa fiu in ton cu exprimarea D-lui. Mihaiu. Asa au iesit creati oameni precum Sorin Ovidiu Vantu sau Ioan Niculae. Numai ca sa facem pe plac Occidentului si sa aratam ca si la noi lucrurile se misca spre initiativa privata si economie de piata.

Apud MCV am inceput sa-i bagam la puscarie, constatand cu uimire ce monstri am creat, ca sa incepem o noua pagina de facut pe plac Puterilor tutelare, prin lupta anticoruptie, mosita tot in laboratoarele Partidului si Securitatii, prin aceleasi eforturi conjugate. Doar pentru a arata ca lucrurile se misca cu succes spre statul de drept!!

Mediafax

Sorin Ovidiu Vîntu, CONDAMNAT la 8 ani de închisoare în dosarul devalizării FNI. Sentinţa este definitivă

„Omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu a fost condamnat, marţi, de către magistraţii Curţii de Apel Bucureşti la opt ani de închisoare în dosarul devalizării Fondului Naţional de Investiţii (FNI), decizia fiind definitivă.

„Condamnă pe inculpatul Vîntu Sorin-Ovidiu la pedeapsa de 5 ani închisoare, la care, potrivit art.36, alin.1 din noul Cod penal, adaugă sporul de 3 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii de spălarea banilor, în formă continuată, astfel că inculpatul va executa pedeapsa de 8 ani închisoare”, se arată în decizia de marţi a Curţii de Apel, care este definitivă.

Magistraţii au mai dispus menţinerea sechestrului până la concurenţa sumelor de 137.403.630.106 ROL (5.529.321 dolari S.U.A.) şi de 7.289.406 dolari S.U.A.

În primă instanţă, Sorin Ovidiu Vîntu fusese condamnat, pe 9 februarie 2015, la şase ani şi patru luni de închisoare. Tribunalul Capitalei a decis atunci condamnarea afaceristului la două pedepse de câte patru ani de închisoare pentru infracţiunile de spălare de bani şi a dispus achitarea lui pentru instigare la delapidare. În urma contopirii celor două pedepse, instanţa a dispus ca omul de afaceri să execute şase ani şi patru luni de detenţie. Decizia nu a fost definitivă şi a fost contestată de omul de afaceri la Curtea de Apel Bucureşti.

Judecătorul de la Tribunalul Bucureşti care l-a condamnat pe Sorin Ovidiu Vîntu a arătat, în motivarea deciziei, că, după ce a intrat în posesia sumelor de bani scoase nelegal din patrimoniul FNI, prin intermediul lui Nicolae Popa sau al societăţilor în care era administrator sau asociat majoritar, omul de afaceri a folosit „mai multe mecanisme prin care a reciclat aceste sume, cu scopul de a le ascunde adevărate provenienţă infracţională”.

Potrivit instanţei, deşi ştia că banii erau proveniţi din delapidarea săvârşită de Nicolae Popa, infracţiune pentru care acesta a şi fost condamnat, Sorin Ovidiu Vîntu a ascuns şi disimulat această sumă prin multiple operaţiuni de dispoziţie şi de circulaţie a proprietăţii unor bunuri ori ale drepturilor asupra acestora, fiind astfel întrunite elementele de conţinut ale infracţiunii de spălare a banilor.

Judecătorul a stabilit că Sorin Ovidiu Vîntu, prin inginerii financiare aparent legale, pornind însă de la o bază ilegală, întrucât banii proveneau din delapidare, a ascuns, a disimulat natura juridică a provenienţei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, prin creditări ale societăţiilor proprii, care la rândul lor creditau alte societăţi ce cumpărau unităţi de fond răscumpărate la valori majorate artificial, cu care erau achiziţionate imobile, chiar în ziua transferării în contul lui Vîntu a sumelor de provenienţă infracţională, imobile ce erau vândute succesiv unor societăţi comerciale aparţinând tot acestuia, dar şi prin crearea de depozite şi transferuri repetate între inculpat şi conturile SC Gelsor SA.

Instanţa a mai reţinut că un alt mod de a ascunde sumele de bani obţinute ilegal a fost prin cumpărarea a 15 imobile, pe care apoi le-a vândut, la intervale cuprinse între o lună şi patru luni, SC Gelsor I.N. SA, cu menţiunea că vânzarea se face în vederea compensării datoriei înregistrate de societatea Gelsor în favoarea sa. Preţul de vânzare era întotdeauna, în cazul fiecărui imobil, cu mult sub preţul cu care Vîntu cumpărase anterior acele imobile. Mai mult, SC Gelsor I.N. SA avea obligaţia de a achita fiecare imobil cumpărat de la Sorin Ovidiu Vîntu în cinci rate anuale, începând din anul 2001, iar pentru perioada 2000-2001 a închiriat toate imobilele dobândite astfel SC Gelsor SA, societate creditată tot de Vîntu.

În ceea ce priveşte infracţiunea de instigare la delapidare, judecătorul a notat în motivare că, potrivit deciziei definitive de condamnare, prăbuşirea FNI nu s-a datorat riscurilor inerente la care sunt supuse fondurile deschise de investiţii, ci activităţii infracţionale desfăşurate de inculpaţii faţă de care s-a dispus condamnarea definitivă într-un alt dosar, printre aceştia fiind şi Nicolae Popa, care a primit o pedeapsă pentru înşelăciune şi delapidare.

Sorin Ovidiu Vîntu a fost condamnat până în prezent în trei dosare, executându-şi pedepsele.

Astfel, la data de 22 iulie 2016, Sorin Ovidiu Vîntu a fost încarcerat în urma unei condamnări de şase ani şi două luni de închisoare în dosarul Petromservice, alături de el fiind condamnat şi fostul sindicalist Liviu Luca la şase ani de detenţie.

Totodată, în 24 ianuarie 2014, omul de afaceri a fost condamnat de instanţa supremă la doi ani de închisoare cu executare în dosarul favorizării lui Nicolae Popa, iar anterior, a fost condamnat la doi ani de pentru şantajarea lui Sebastian Ghiţă.”

Totusi, mai nimic despre cei care au creat acest personaj, un tip care fusese condamnat si pe vremea comunismului, adus in fata dupa si dandu-i-se un acces larg la resursele statului. SOV a fost un om in fata caruia tremurau multi dintre potentatii acelor zile… A fost un om caruia Radu Timofte, fostul sef al SRI, ii punea informatii economice de prima mana pe tava (dupa cum s-a exprimat Traian Basescu) si pe canapelele caruia se odihnea Mircea Geoana. Atat Geoana cat si Timofte erau din PSD, iar daca ma gandesc si la Vacaroiu si Florin Georgescu, lucrurile acestea ne-ar putea sugera ce partid a stat in spatele ascensiunii fulgeratoare a lui SOV.

Ioan Niculae… Dosarul „Mita la PSD”, deci e clar. Fost securist si acesta!

Sigur, si in aceasta privinta trebuie pus un bemol pentru ca analiza sa nu fie prea stridenta: sa nu uitam, totusi, ca Romania era o tara in tranzitie, o tara fosta comunista unde comunismul a distrus proprietatea privata, dar o tara cu un proiect ambitios care trebuie salutat: constructia economiei de piata libera. Din aceasta perspectiva privind lucrurile, constructia unui capitalism romanesc e de inteles.

Acum ii terminam pur si simplu pe astia si incepem sa construim statul de drept, fara sa fi incheiat reformele economice si fara sa consolidam aceasta cucerire revolutionara (nu cred ca exagerez spunand asa!): economia de piata libera, libera initiativa privata si o dezvoltare economica in acest sens.

Mi-e teama ca pana la urma sa nu avem nici stat de drept si nici economie de piata! Cred ca ar trebui sa meditam serios la acest aspect.

Interesanta e si schimbarea principalului nostru partener – SUA: de la determinarea unui Reagan de a fauri o lume libera si de a intari democratia si libertatea, la determinarea stangista a unui Obama de a lupta impotriva coruptiei, paradisurilor fiscale (v. „Panama papers”) si de a crea „institutii puternice” si, pe cale de consecinta, un stat puternic. Dar puternic inclusiv sa incalce Constitutia SUA si de a face obligatorii asigurarile medicale, prin Guvernul federal, lucru totalmente neconstitutional in SUA.

Pe de alta parte, lupta anticoruptie, trebuie sa recunoastem, s-a impus ca o necesitate in Romania, statul avand inca un rol insemnat in economie.

As dori sa spun cate ceva si despre ofiterii acoperiti din presa, pentru ca se vorbeste mult despre asta. Inteleg ca sefa lor e D-na. General Elena Istode:

Gen. SRI Elena Istode

Gen. SRI Elena Istode

Inteleg ca D-nei. Istode i se spune Anaconda. Din motive lesne de inteles, desigur. Insa sa nu uitam ca marele spion sovietic, Richard Sorge, pe cand opera in Germania, avea acoperire de ziarist GERMAN:

Richard Sorge

Richard Sorge

Evident, in felul asta, se poate face o larga gama de manipulari. Iar daca presa a fost considerata, pe vremea lui Basescu, drept o vulnerabilitate la siguranta nationala trebuie sa intelegem prin asta posibilitatea reala ca in presa  sa se strecoare spioni ai unor puteri ostile Romaniei. Celebrul Sorge e un exemplu clasic: ne arata ca astfel de lucruri se pot intampla. Poti sa-i construiesti unui strain o biografie neaos romaneasca si sa-l inserezi apoi in presa cu sarcini precise.

Bineinteles, faptul ca exista acoperiti SRI in presa nu ne produce nicio bucurie. Iar ca doamna Istode ne spioneaza redactiile, cu atat mai putin. Insa cele spuse mai sus se constituie intr-un bemol. Si mai bine, poate, i-am ura succes Anacondei in depisatarea acelor oameni care nici romani nu sunt (nu spun ca n-ar putea fi si romani…) si care lucreaza impotriva Romaniei prin redactiile din aceasta tara.

Dl. Liviu Mihaiu face referire la cati lucreaza in SRI si SIE. Despre cati au lucrat in fosta Securitate am scris si eu aici. Problema mare care se pune este, dupa parerea mea, daca numarul acesta – actualmente 30.444 de cadre, dupa Dl. Mihaiu – este unul optim. Sub regimul Ceausescu erau o jumatate de milion de informatori. Fara indoiala, aceste cifre ridica intrebari asupra democratiei si statului de drept in Romania. Dar daca e vorba de o supradimensionare cu personal a serviciilor secrete, eu cred ca avem o problema. In sensul ca mai multi oameni care lucreaza si care sunt implicati in munca privind siguranta nationala fata de numarul optim necesar scade eficacitatea acestor servicii. In general nu trebuie prea multi oameni, dar cei care lucreaza, dotati cu tehnica moderna, sa fie foarte bine pregatiti – in felul acesta eficacitatea serviciilor de informatii creste si scad, pe cale de consecinta, slabiciunile.

Nu ar trebui sa ne mire, tinand cont de metehnele romanesti din politica, precum pesederizarea si cederizarea, ca ar putea avea loc si sereizarea Romaniei. Dar nu trebuie sa uitam ca in plan politic s-a vazut flagrant slabiciunea atat a PDSR cat si a CDR, ambele reusind sa piarda, pana la urma alegerile. Sa nu uitam ca PSD, fostul PDSR, a fost multa vreme vioara a doua, candidatul sau nereusind sa castige alegerile prezidentiale, iar in alegerile legislative, multi ani, performantele au fost slabe.

Noi ar trebui sa meditam si sa intelegem foarte bine rolul – rolul serviciilor secrete, rolul politicii monetare, ca sa dau doua exemple din diverse domenii de activitate. Rolul serviciilor secrete NU e sa conduca Romania. Daca nu intelegem lucrul asta (aparent simplu) cream o slabiciune in ceea ce priveste siguranta nationala, pentru ca serviciile ar trebui sa se ocupe si cu altceva pentru care nu sunt calificate.

„Ori Presa, ori Democratia!”

Cum am ajuns in situatia actuala? Va mai amintiti cum, inca de pe vremea lui Basescu, se evidentia cu repros ca in „Constitutia lui Nastase” se pomeneste despre: „traditiile democratice ale poporului roman si idealurile Revolutiei din decembrie 1989” (art. 1, al. 3)? Dupa aceea au fost tot felul de emisiuni pe la televiziunile de stiri prin care se incerca sa se demonstreze ca, de fapt, n-a fost vorba de nicio Revolutie, ci de lovitura de stat. Or, prin asta ce s-a realizat? S-au calcat pur si simplu in picioare idealurile Revolutiei din decembrie 1989, unde au murit oameni care s-au ridicat impotriva comunismului, in care poporul a cerut democratie si libertate. Tineti minte: „Libertate, te iubim!/ Ori invingem, ori murim!”? Iar cei care scandau asa s-au aflat atunci in fata tancurilor comuniste, in bataia pustilor!!

Ma intreb cui a servit aceasta calcare in picioare a idealurilor Revolutiei?

Ca ar trebui sa fie trasi la raspundere cei care se fac vinovati de crime, asta e altceva. De acord! Numai ca pana acum n-am vazut asa ceva si nici elucidarea celor petrecute atunci. In schimb, am reusit sa terfelim Revolutia si memoria celor care si-au dat viata atunci pentru Libertate si Democratie in Romania.

A celor care au murit luptand impotriva comunismului!!

Si trist este ca n-am vazut nicio reactie de impotrivire din partea SUA sau UE. Cui a folosit discreditarea Revolutiei si , in schimb, acreditarea loviturii de stat? Cui a folosit sa se strecoare ideea ca, de fapt, n-a fost nicio Revolutie ci o lovitura de stat conceputa in laboratoarele politice din exterior?

Si am ajuns in situatia actuala, in care se incalca drepturi si libertati, sub pretextul apararii acestora.

Interesant e si ultimul articol al D-lui. Tismaneanu:

Protestele din februarie şi noua sensibilitate politică

„Oamenii care regretă “egalitatea” din regimurile leniniste sunt fie prost informaţi, fie de rea-credinţă. Societăţile nomenclaturiste erau, de fapt, experimente profitocratice, se bazau pe un rigid sistem de tip caste. Nomenclatura beneficia de privilegii la care muritorii de rând nici măcar nu puteau visa. Niciodată nu a fost clasa muncitoare mai batjocorită şi mai oprimată decât în regimurile care pretindeau că guvernează în numele ei. Este o ignorare, şi pe cale de consecinţă, o banalizare a răului totalitar.

Actualele proteste sunt expresia unei noi sensibilităţi politice. Am scris un articol, împreună cu politologul Marius Stan, în Politico.eu, în care ne-am ocupat de această temă. Da, este vorba de o nouă generaţie pentru care vechile metehne şi infamii nu mai sunt tolerabile. UE înseamnă transparenţă, încredere, norme, reguli, proceduri. Pesedismul este exact opusul: clientelism, cinism, jaf la drumul mare sau pe ascuns, manopere dolosive. Pentru mine, aceste demonstraţii au pus capacul peste coşciugul în care zace putredul sistem Iliescu.”

Insa „Oamenii care regretă “egalitatea” din regimurile leniniste” sunt si rezultatul politicilor defectuoase duse la noi in tara, prin care libertatea si democratia au inregistrat, in mod regretabil, o anumita scadere. A fost o eroare cu totul regretabila ca din dorinta de a lovi politic in „pesedism” s-a adus atingere libertatii si democratiei de la noi. Iar rezultatul recentelor alegeri legislative, in care PSD a obtinut o victorie comparabila (daca nu chiar si mai mare!) cu cea a FSN-ului de pe vremurile lui Ion Iliescu, confirma marea eroare care s-a facut multa vreme la noi in tara. Demonstreaza inclusiv o scadere a libertatii economice, pusa sub influenta coplesitoare a institutiilor de forta, nu doar din cauza recentei crize economice. Iar „noua sensibilitate politica” de care ne vorbeste prof. Tismaneanu nu poate compensa o scadere evidenta a liberalismului la noi in tara. Lucrurile, greselile acestea ar trebui reparate.

Iar abordarile maximale – „putredul regim Iliescu” – prezente, din pacate, la noi si care nu se refera neaparat la un regim anume, ar trebui si acestea la randul lor corectate, intrucat se dovedesc ineficace. „Tot ce a facut Iliescu e rau!”, „Tot ce a facut Basescu e rau!” s.a.m.d dovedesc, iertata sa-mi fie exprimarea, o lipsa de maturitate in abordarea chestiunilor. De aceea s-ar impune o abordare echilibrata.

Februarie 22, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Sebastian Ghita – dezvaluiri de o maxima gravitate!

Anul 2017 debuteaza bulversant cu aceste dezvaluri efectuate de catre Sebastian Ghita la postul Romania TV, al carui patron, din cate am inteles, este. Insa o mare necunoscuta este disparitia lui Ghita si nici pana acum nu stim unde este, daca mai e in viata, iar daca a fugit de ce anume se teme in mod concret. Lucrurile acestea ar trebui, mai intai, lamurite pentru a intelege corect ce se intampla.

Dar iata cateva din cele mai spectaculoase dezvaluiri:

Romania TV

Sebastian Ghiţă DEZVĂLUIE scenariul din spatele dosarului Realitatea: Kovesi m-a abordat în clădirea K2. A vrut să-l înfunde pe Vîntu

Se arata ca:

„Fostul deputat Sebastian Ghiţă dezvăluie la România TV scenariul din spatele dosarului Realitatea, în urma căruia fostul mogul SOV a ajuns în spatele gratiilor.

Sebastian Ghiţă a prezentat luni seară noi dezvăluiri, într-un material video prezentat de România TV. Omul de afaceri  a susţinut că dosarul Realitatea Media a fost „măsluit” şi că Laura Codruţa Kovesi l-a contactat „pentru a distruge Realitatea TV, dorind să folosească acest post de televiziune pentru sistem”. El a mai susţinut că actualul procuror-şef al DNA ar fi făcut presiuni asupra sa pentru a veni cu „denunţuri şi date pe care să le interpreteze, dorind să facă un dosar mare care să o împingă spre vârful Ministerului Public”.

„Am sa va prezint felul in care aceste dosare sunt masluite dupa modelul brevetat de Laura Codruţa Kovesi în celebrul dosar Realitatea. O sa vedeti felul in care Kovesi a vrut sa distruga Realitatea tv.

Kovesi m-a abordat in cladirea SRI numita K2, unde stateam impreuna la masa si mi-a spus ca ascultându-l pe Vîntu si-a dat seama ca nu mai are finantare pentru Realitatea. A văzut cat de vulnerabil este Vantu si stia că va accepta intr-un fel sa primeasca finantare si sa cedeze Realitatea tv. Am acceptat acest lucru. Dansa s-a gândit ca va putea sa-l doboara si sa-l scoata din joc mult mai repede, iar probabil Realitatea tv să devină o televiziune supusa ce va da stiri pozitive la adresa mai marilor zilei, dar ucrul acesta nu s-a intamplat.

Am semnat acel contract de management cu Vîntu si am acceptat sa finantez Realitatea TV. La ceva timp au aparut frictiunile intre mine si Vîntu, iar Kovesi a stat la panda şi a luat făcut un dosar pe baza acestor frictiuni/certuri dintre mine şi Vîntu. A inceput sa-mi explice cum si in ce fel pot fi conduse discutiile cu Vîntu astfel incat ele sa para santaj, amenintare sau sa se incadreze la niste fapte penale.

Am ascultat de dânsa ca aveam o relatie de incredere si prietenie si pentru ca punea pasiune in dorinta dansei de a-l infunda pe Vântu si nu as fi vrut sa o refuz sau sa ma cert cu dansa.

Doamna Kovesi m-a presat si mi-a sugerat cum sa vin cu astfel de denunturi si date pe care sa le interpreteze dorind sa faca un dosar mare care sa o impinga spre varful ministerului public si sa-si consolideze cariera”,  dezvăluit Sebastian Ghiţă la România TV.

„Eu stiu bine cum au stat lucrurile si stie si doamna Kovesi. Nu am crezut ca se va schimba atat de mult incat sa breveteze acest model si il va explica si altor procurori care la randul lor masluiesc dosare.

De ce a vrut Kovesi acest dosar

Kovesi dorea pentru sistem Realitatea TV. Dupa ce am ajuns acolo au inceput sa ma preseze: sa nu mai apara anumite persoane, sa nu mai apara anumite stiri, sa dau afara jurnalisti. Mi-am dat seama ca exagereaza si am inceput sa refuz. Au aparut conflicte intre mine si sistem si practic am cedat. L-au ales pe Elan, iar eu am ales sa construiesc România TV.

Probabil s-au gandit ca proiectul va esua, dar iata ca România TV a devenit cea mai urmarita statie tv din Romania. Si nici azi nu executa ordinele sistemului.

Practic, doar cateva voci media au mai ramas sa spuna adevarul. Ii felicit si pe cei de la Antena 3 care au rezistat presiunii sistemului. Dosarul dintre RCS si Antena Group este unul masluit.

Ceea ce s-a intamplat cu Voiculescu, Vantu, Sarbu, Patriciu, Adamescu vor sa faca si cu mine, sa inventeze dosare si sa ma duca in inchisoare si sa distrugă România TV.

Cum a fost adus Nicolae Popa din Indonezia

La cererea lui Kovesi o firma de constructii din Ploiesti, care a primti bani de la Asesoft, a fost cea care a platit avionul pentru aducerea domnului Nicolae Popa, fost director Realitatea TV din Indonezia. Realitatea este că o firma privata la cererea statului roman a platit 200.000 de euro pentru a fi adus cel care falimentat FNI si care a furat sute de mii de oameni.

Ce fel de operatiune o fi asta? Oare suntem vinovati de spalare de bani? E doar dansa sau sunt doar eu? Am actionat eu in numele statului roman? Ce dovada mai clara vreti ca doamna Kovesi a inventat acel dosar Realitatea Media si ca folosea pentru acel dosar mailul secret cucuveauamov”.

Fostul director Gelsor, Nicolae Popa, a fost arestat, în 2 decembrie 2009, de autorităţile din Jakarta, Indonezia, el fiind condamnat de Tribunalul Bucureşti, în 2006, la 15 ani de închisoare pentru înşelăciune, alături de Ioana Maria Vlas, decizia rămânând definitivă în 2009. Arestarea lui Popa a cântărit greu în rezultatul alegerilor prezidenţiale din 2009 (turul 2, Băsescu-Geoană, pe 6 decembrie).

Sebastian Ghiţă, despre sistemul statului de drept

„Un procuror Negulescu, zis Portocală, a aplicat aceleaşi metode ca Laura Codruţa Kovesi în dosarul Realitatea Media. Ascultaţi cum vorbeşte acest funcţionar al statului român plătit din banii noştri. Ascultaţi cum vorbeste, cum gândeste, şi cum crede că dacă mă arestează pe mine sau pe familia mea obţine plângeri împotriva lui Dragnea, Ponta”.

Citeşte şi: Sebastian Ghiţă, înregistrare de ultimă oră. Declaraţii uluitoare care aruncă în aer scena politică VIDEO

Procuror Negulescu: Băga-mi-aş BEEEPPP în mă-sa! Nu mai putem să trăim pe planeta Românica din cauza lu’ un jegos ca Sebi Ghiţă care este un vagabond, o zdreanţă. Eu spun aşa…Eu i-o spun în faţă până la urmă: bă, eşti o zdreanţă! Du-te…..BEEEP de aici de panaramă!

Coleg DNA: Da, bă, dar ţi-au ţinut spatele şi ăia de la Bucureşti, bă şi Kovesi ..

Procuror Negulescu: Da. Bă, mă jur că îi spun în faţă că n-am ce să ..ce să îmi facă să-mi BEEEEEEPPPP . Păi toate n-au plecat, frate,de la mine?

Coleg DNA: Păi dacă îl bagi pe Ghiţă, îl toarnă pe Dragnea şi, gata, rezolvăm!

Procuror Negulescu: Lasă-mă, mânca-ţi-aş gura, că-s periculos rău de tot, mă jur că-s foarte periculos. Dar dacă, bă, dacă nu mă cunoşti du-te BEEEPPPP, nu te băga cu mine, mânca-ţi-aş gura, că mă ia capul! Asta nu suport!”.

Citeşte şI: Inspecţia Judiciară s-a autosesizat după dezvăluirile lui Sebastian Ghiţă. Procurorul DNA Negulescu riscă excluderea din magistratură

„În prezenta avocatilor mei procurorul Negulescu mi-a spus că nu voi avea scăpare, şi ca imi va face dosare pana va obtine de la mine denunturi impotriva prietenilor, rudelor, şi în special împotriva domnilor Dragnea şi Ponta. Chestiunea aceasta s-a întâmplat de faţă cu avocaţii mei”.

„Am vazut cu ochii mei ce a facut Kovesi în cazul Realitatea Media. Am auzit despre cazul închidereii lui Voiculescu de la Traian Băsescu. Mi-a spus că are şi înregistrări despre inchiderea lui Dan Voiculescu. Am date şi informaţii despre acest sistem care l-a executat pe Adrian Sârbu. Toate dosarele cu patroni de media au fost măsluite”, a dezvăluit Ghiţă.

Fostul deputat a subliniat că în cazul său totul a pornit prin numirea ofiţerului SRI Sabin Iancu, care l-a selectat pe procurorul DNA Negulescu să facă treburile murdare li l-a ajutat pe procurorul DNA Negulescu să măsluiască dosarele.”

„Într-o înregistrare difuzată joi seara de România TV, fostul deputat Sebastian Ghiţă a făcut noi dezvăluiri, el vorbind despre numirea Laurei Codruţa Kovesi la DNA, în anul 2014.

Sebastian Ghiţă a făcut joi seara cele mai grave dezvăluiri de până acum. Între altele, fostul deputat a dezvăluit că Victor Ponta a fost şantajat în 2014, când era premier, să o numească pe Laura Codruţa Kovesi la şefia DNA.

V-am menţionat de la bun început despre întâlnirile cu Laura Codruţa Kovesi la vilele SRI – K2, K4 şi T14, la care au mai participat în anumite momente domnul Florian Coldea şi şefii staţiei CIA din Bucureşti. Bănuioesc că v-aţi întrebat cum am ajuns eu la aceste întâlniri. persoane de rang înalt din SRI mi l-au prezentat pe Florian Coldea în 2008. Eram tineri, aveam copii mici şi am legat o relaţie de prietenie. Amândoi credeam într-o Românie mai bună şi ne propuneam să facem oricât de mult putem ca România să crească, să se dezvolte şi să ne găsim şi noi un loc în ţara noastră. Şapte ani de zile copiii noştri au crescut împreună. Nu vă voi da poze cu ei, pentru că n-au nicio vină copiii. 

În schimb, veţi vedea alte dovezi ale relaţiei mele cu Florian Coldea, din mai multe vacanţe făcute împreună. Aşa am ajuns să o cunosc pe Laura Codruţa Kovesi şi să mă împrietensc şi cu ea. M-am întâlnit cu ea de sute de ori la sediile SRI, la mine acasă, în cramă, în vie. Am chefuit împreună, am fost pe pontonul SRI din Deltă sau la vilele SRI de la Neptun, la cele de la Sinaia şi în multe alte locuri. Aşa am ajuns să fiu direct implicat în numirea Laurei Codruţei Kovesi la DNA, în 2014. Eram prieten cu ea, eram prieten cu Florian Coldea şi prieten cu Victor Ponta. Aveam un canal de comunicare cu Traian Băsescu, prin Elena Udrea. Eu sunt persoana care a însoţit-o pe Elena Udrea la biroul lui Victor Ponta şi despre care Elena Udrea a declarat public…

Ce nu s-a spus public până acum e faptul că Victor Ponta a fost şantajat pentru a o numi pe Laura Codruţa Kovesi. Practic, în faţa mea Florian Coldea i-a spus că dacă nu o va numi pe Laura Codruţa Kovesi la DNA, atunci vizita pe care Ponta o avea programată în America, pentru a se întâlni cu Biden sau cu Obama va fi anulată. Mai mult, lui Victor Ponta i s-a spus că anunţul cu privire la anularea vizitei va fi făcut în apropierea alegerilor prezidenţiale, iar chestiunea aceasta îl va distruge.

Toate aceste lucruri pot fi confirmate de Victor Ponta, Elena Udrea, dar şi de către Ion Cristoiu, citind jurnalul Elenei Udrea, şi chiar de Traian Băsescu. Documentul înaintat lui Traian Băsescu cu propunerea de numire a Laurei Codruţa Kovesi a fost scris la Guvern, pe calculatorul din secretariatul lui Victor Ponta. Am asistat la redactarea lui pe hârtia oficială şi apoi am mers la vila SRI cu indicativul K2, unde se aflau Florian Coldea şi Victor Ponta.

Ponta ne spusese, Elenei Udrea şi mie, la întâlnirea pe care am avut-o la biroul său „eu o să o propun, dar am o părere proastă despre Kovesi. Sunt convins că va executa ordinele celor de afară şi ne va face dosare tuturor. Pe voi doi vă va aresta primii”. Victor Ponta a avut dreptate. Laura Codruţa Kovesi a încercat să-i înlăture din viaţa publică pe toţi cei care, într-un fel sau în altul au ajutat-o. M-am dus apoi cu documentul la Victor Ponta. L-am găsit cu Florian Coldea. Acesta a sunat-o pe Laura Codruţa Kovesi şi i-a spus să vinăp imediat la Bucureşti.

Aşa a fost numită Laura Codruţa Kovesi. Vă voi mai da detalii şi informaţii despre felul în care au fost numiţi adjuncţii de la DNA, despre felul în care a fost păcălit Victor Ponta şi multe alte detalii despre felul în care doamna Laura Codruţa Kovesi a inventat acest sistem de represiune bazat pe denunţuri mincinoase, pe şantajarea sau mituirea celor cu probleme din închisori sau a celor cu probleme în dosare penale„.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus joi înlocuirea controlului judiciar cu mandat de arestare în lipsă pe numele lui Sebastian Ghiţă.”

Mediafax

Parchetul General, reacţie la afirmaţiile lui Sebastian Ghiţă: Nicoale Popa, adus în ţară din Indonezia de Poliţia Română. Costurile, suportate de poliţie

Parchetul General anunţă că, în cadrul dosarului deschis după înregistrările lui Sebastian Ghiţă, s-a stabilit că Nicolae Popa a fost adus în România din Indonezia de Poliţia Română, toate costurile fiind suportate de această instituţie.

„Procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie au dispus prin ordonanţă începerea urmăririi penale cu privire la faptă, respectiv infracţiunea de abuz în serviciu, în cauza având ca obiect informaţiile făcute publice prin intermediul unor înregistrări difuzate în mass-media cu privire la o serie de afirmaţii făcute de fostul deputat Sebastian Ghiţă. Cercetările în acest dosar vizează toate aspectele prezentate opiniei publice de către persoana anterior menţionată prin intermediul înregistrărilor difuzate. În acest context, precizăm că, în urma verificărilor efectuate, a rezultat că aducerea în ţară a inculpatului Nicolae Popa a fost efectuată de către Poliţia Română, iar costurile aferente transportului au fost achitate integral de către această instituţie”, transmite Parchetul General printr-un comunicat de presă.

În una dintre înregistrările pe care le-a făcut Sebastian Ghiţă, acesta susţine că aducerea lui Nicolae Popa din Indonezia s-a făcut cu un avion plătit de o firmă privată.

“ O firmă de construcţii din Ploieşti, care a primit bani de la Asesoft, a fost cea care a plătit avionul pentru aducererea lui Nicolae Popa, fostul director FNI, din Indonezia. O firmă privată, la cererea statului român şi a doamnei Kovesi, a plătit 200.000 de euro pentru a fi adus cel care a falimentat FNI şi aş vrea să o întreb pe Kovesi: Ce operaţiune e asta? Suntem vinovaţi de spălare de bani? E doar dânsa? Doar eu? Am trimis noi poliţişti în Indonezia?”, susţinea Sebastian Ghiţă în una dintre înregistrările difuzate de România TV.

Întrebată cum a fost adus Nicolae Popa în România, Laura Codruţa Kovesi a declarat luni: „S-a ocupat Ministerul Justiţiei şi Ministerul Afacerilor Interne. Vă rog să întrebaţi la ei”.

După declaraţiile lui Sebastian Ghiţă, agenţia MEDIAFAX a solicitat Poliţiei Române şi Ministerului Justiţiei să precizeze cine a acoperit costurile operaţiunii prin care Nicolae Popa a fost adus în România.

„Statul solicitat (Indonezia) a soluţionat favorabil cererea de extrădare a lui Popa Nicolae, potrivit propriei sale legislaţii. În ce priveşte procedura de preluare efectivă a persoanei extrădate, aceasta s-a derulat de partea română potrivit dispoziţiilor art. 71 raportat la art. 56 şi 57 din Legea nr. 302/ 2004 (http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/53158) privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, competenţele legale ale autorităţilor române în procedura de preluare fiind clar stabilite prin lege. Competenţa de a organiza escorta în vederea preluării efective a unei persoane extrădate revine Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. În acest context precizăm că Ministerul Justiţiei nu deţine informaţii privind costurile aferente procedurii de preluare din Indonezia şi nici cu privire la modalitatea de achitare a acestora”, se arată în răspunsul Ministerului Justiţiei.

Poliţia Română nu a confirmat plata operaţiunii, susţinând că informaţiile solicitate face obiectul unui dosar.

„Referitor la solicitarea dvs. formulată în baza legii 544/2001, vă informăm că aceasta se referă la aspecte ce fac obiectul unei anchete penale, aflate în desfăşurare la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fapt pentru care nu vă putem comunica informaţiile solicitate”, a precizat Poliţia Română.

Sebastian Ghiţă a fost pierdut, în noaptea de 19 spre 20 decembrie 2016, de poliţiştii care îl filau pe DN1, în timp ce se îndrepta către casă de la un eveniment al SRI, au declarat surse judiciare pentru MEDIAFAX. La mai bine de o săptămână de la dispariţie, au apărut înregistrări în care Sebastian Ghiţă vorbea despre sistemul judiciar din România şi despre personaje cheie din justiţie, din SRI şi din mediul politic.”

Stiripesurse

Sebastian Ghiță, noi dezvăluiri despre Colectiv, dărâmarea Guvernului Ponta și moartea lui Condrea

„Fostul deputat, Sebastian Ghiţă, a ieşit la rampă cu noi dezvăluiri incendiare. Acesta susține într-o înregistrare difuzată la România TV că dărâmarea Guvernului Ponta a fost o „chestiune organizată”, iar incendiul de la Colectiv a reprezentat o diversiune. De asemenea, fostul deputat spune că Ponta a fost amenințat și șantajat în noaptea incendiului de la Colectiv pentru a demisiona.

„Sa spunem ce s-a intamplat la acel eveniment, cateva adevaruri. Inca dinainte de noiembrie 2014, alegerea lui Klaus Iohannis a fost organizata, dupa aceea daramarea Guvernului Romaniei a fost o chestiune organizata. Poate incediul nu a fost organizat, dar au cautat un moment cu emotie. Oamenii astia sunt specialisti in diversiuni, astia care au pus un guvern al lor. Stiam de doua saptamani inainte de intentia de a se face partie lui Ciolos, se stia ca se organizeaza daramarea Guvernului Ponta si ca alesul este Dacian Ciolos.

Nu stiu despre incendiu, dar este evident ca s-a asteptat in mod organizat daramarea Guvernului Romaniei. In acea noapte, Victor Ponta a fost amenintat si santajat cu aceasta solutie.

Nu a fost un act de lasitate ca a demisionat. A avut de ales intre a a vedea in Bucuresti alti morti si a potolit lucrurile.

In mod evident Ponta, considerand ca nu sunt deplin capabili de a intelege cine sunt oamenii astia, a ales sa demisioneze. Erau oameni pregatiti sa atace Primaria Sectorului 4 cu cocktailuri molotov si Guvernul Romaniei. Era un ordin al ministrului MAI sa nu opreasca intrarea oamenilor.”, a spus Sebastian Ghiță.

Scandal diplomatic fără precedent: Israelul, acuzat de ‘înlăturarea’ unor politicieni britanici

Fostul deputat a făcut trimitere, în înregistrarea difuzată la RTV, și la moartea patronului Hexi Pharma, Dan Condrea.

„Eu ca cetatean ma tem ca oamenii vor crede ca intretinem un stat mafiot, care atunci cand nu-i convine ceva omoara un om. Cand vad acest om mort se furnica pielea pe mine. Ce secrete avea acest mort?”, a mai spus Sebastian Ghiță.”

Sebastian Ghita

Sebastian Ghita

Bineinteles, ne putem intreba cat adevar sunt in spusele lui Sebastian Ghita si de ce a ales aceasta cale de comunicare. Ghita lanseaza acuzatii – acestea sunt declaratiile lui: acuzatii. Iar una dintre ele este ca DNA practica politia politica, caci fabricatul unor dosare asta inseamna. Pe de alta parte numirea Laurei Codrutei „Cucuveaua Mov” Kovesi in fruntea DNA, legata de vizita in SUA a lui Victor Ponta, ar sugera ca s-a realizat sub presiunile venite din partea Executivului de la Casa Alba… S-a speculat chiar la Romania TV intr-o dezbatere televizata despre amestecul SUA. S-ar putea specula pe faptul ca indepartarea unor persoane pe baza unor dosare fabricate ar fi fost la sugestia partii americane. Daca asa stau lucrurile, cred ca e inutil sa mai spun ca problema e destul de grava si te duce cu gandul chiar la tradare din partea unora cu functii de inalta raspundere in Statul Roman…

Insa cel mai neplacut lucru mi se pare faptul ca asistam la deconstructia unei societati libere. Caci ce altceva ai putea sa spui despre faptul ca se fabrica dosare penale unor persoane in scopul eliminarii lor din viata publica. O practica ce aminteste de stalinism, in niciun caz de democratie si Lumea Libera. Este mai mult decat regretabil – este hidos!! – ca asistam la asa ceva, la astfel de practici ce le consideram ca apartin unei epoci revolute, la doar 27 de ani de la prabusirea comunimsului. De asemenea, ar trebui sa remarcam ca, din comunicatul Parchetului General, nu rezulta ca ar fi fals ce spune Ghita…

Nu trebuie sa-l simpatizezi pe Sebastian Ghita, dar din ce semnaleaza el rezulta ca avem o problema mult mai serioasa. Pana acum, pozitii ale oamenilor politici de varf de la noi n-am prea vazut, cu exceptia lui Traian Basescu. Interesant este ca s-au abtinut sa comenteze, insa referitor la Traian Basescu trebuie spus ca el era pe vremea aceea Presedintele si cel care a promovat si sustinut acest sistem pe care acum il critica. Problema serioasa este ca suntem intr-un derapaj evident si v-as ruga sa recititi aceasta postare a mea, datata 8 septembrie 2016:

Trebuia infiintat PNA…?

unde iata ce aratam printre altele:

„PNA, actualul DNA, s-a infiintat, desigur, printr-o decizie politica. S-a creat un organism care a ajuns un fel de stat in stat sau, poate mai bine zis, un fel de justitie in justitie, de ajungi sa te intrebi daca chiar are vreo legatura cu Justitia. Functionarea acestuia e pe baza de delatiune, lucru ce aminteste de anii ’50 ai secolului trecut. Pe de alta parte, se observa ca fenomenul coruptiei nu s-a diminuat, nici sumele de bani recuperate nu sunt grozave. In schimb s-a ajuns la o paralizie cvasitotala a aparatului de stat, a statului mai bine zis, producand disfunctionalitati grave. Inclusiv democratia este perturbata.

Ca sa duc sinceritatea pana la extrem, nu pot sa nu remarc o viziune comunista nu numai a modului in care functioneaza si a ceea ce reprezinta DNA, amintind de fosta Securitate, dar si a deciziei politice care a stat la baza infiintarii sale.

PNA nu a fost infiintat pentru Justitie sau pentru ca sa ajute Justitia. Ci a fost vazut de la bun inceput ca un instrument de forta al Puterii prezidentiale. De care au beneficiat nu cei care l-au infiintat, ci cei care au castigat alegerile in 2004. Asta e ironia sortii… Ca lucrurile stau asa sta marturie uluirea lui Traian Basescu, ca „trei de-ai mei ii aresteaza pe trei de-ai mei”. El nu se astepta la asta. Inclusiv Traian Basescu a vazut DNA ca pe propriul sau instrument. Colaboratorii sai au vazut lucrurile la fel. Basescu s-a vrut un aparator al „independentei Justitiei”, dar acest lucru a dat independenta DNA. El nu a crezut ca se poate intampla lucrul asta. Nici colaboratorii sai apropiati n-au crezut asta.

Totusi, de ce nu s-a realizat o Justitie independenta, dar s-a infiintat PNA? Pentru ca o Justitie independenta ar fi luptat mult mai eficient impotriva coruptiei, ca sa dau acest exemplu, iar posibilitatea de a aparea derapaje ar fi fost mult diminuata.

E straniu ca decidentii politici n-au vazut asta. Ei au gandit altfel: nu ca Justitia sa fie independenta ci, in schimb, sa creeze inca o institutie de forta care sa fie la comanda lor politica.

Asa gandesc acesti oameni.

Sa nu ne miram atunci ca DNA a ajuns cu puteri aproape discretionare, ne mai putand fi controlata politic, lucru ce reprezinta un risc major pentru democratie si respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.

Refuzand ideea unei Justitii independente, cei care au creat PNA n-au crezut o clipa ca acest organism se va intoarce impotriva lor. Mergand pe ideea comunista a fostei Securitati, ei au crezut ca PNA va apara interesele unei caste, eventual transpartinice, ce se va perpetua tot timpul la Putere. In rest, PNA era destinat celor multi.

Asa se intampla cand ne conduc comunistii si securistii…

Intrebarea care se pune e urmatoarea: liberali adevarati avem?”

Si va mai recomand o postare din 24 septembrie 2016:

Se discuta chestiuni punctuale…

unde iata ce aratam printre alte aspecte:

„… si mai putin problemele de fond. De pilda, ca DNA l-a arestat pe cutare sau ca l-a pus sub control judiciar pe cutare, ca Parlamentul a incuviintat urmarirea penala a cutarui parlamentar. Dar chestiunea statului de drept nu sta in aceste cazuri punctuale, indiferent de numarul lor. Statul de drept consta in independenta Justitiei. De fapt, intr-un mod mult mai general, vorbim de separarea puterilor in stat – puterea executiva, puterea legislativa si puterea judecatoreasca – cu un mecanism de verificare si echilibrare a acestora. Problema de fond care se pune este daca avem in Romania o asemenea separare reala a puterilor in stat. Si, referitor la Justitie, daca Justitia este independenta cu adevarat. […]

Independenta Justitiei e necesara pentru a se infaptui Justitia fara abuzuri si fara procese politice.

In conditiile de mai sus, schitate de mine pe scurt, putem spune ca Justitia e independenta in Romania? Raspunsul la o asemenea intrebare e cu „da” sau cu „nu” – „da si nu” inseamna ca nu prea e independenta. Si de aici suspiciunile de abuz, de „rafuiala politico-mafiota”, de procese de natura politica, pe care le avem astazi in societate.

In conditiile constitutionale existente la noi, nu prea vad cum s-ar putea rezolva lucrururile. Pentru ca Politica si Justitia sunt de naturi si esente diferite. De aceea si ratiunile lor sunt diferite unele de altele. Una e sa vorbim, de exemplu, despre ratiuni politice si altceva e sa vorbim despre „ratiuni de drept” sau „ratiuni care privesc dreptul si dreptatea”.

Insa definirea dreptatii a tinut intotdeauna de un cadru ideologic si istoric dat, de credintele anumitor popoare. Separarea puterilor in stat asigura doar functionarea acestora fara sa permita interferente care sa le vicieze activitatea. Avand naturi, esente si ratiuni diferite, politicul poate sa vicieze actul de justitie. Asa cum si justitia poate vicia actul politic, poate bloca decizii politice necesare.

Problema la noi ar fi in ce masura se echilibreaza puterile in stat. Si daca exista mecanisme de verificare intre ele. Daca nu se echilibreaza vom vedea tot felul de influente care le viciaza activitatea. Independenta Justitiei nu se poate asigura si realiza doar printr-un singur organism, cum ar fi DNA, despre care nu avem certitudinea ca ar fi si acesta, la randul sau, chiar atat de independent. De asemenea, daca primeaza doar Justitia, inseamna ca toate celelalte sunt cat se poate de marginale, atat puterea executiva cat si cea legislativa – lucru ce se constitutie intr-un dezechilibru grav in societate. Fara o echilibrare, Justitia ajunge sa vicieze atat actul executiv, cat si cel legislativ, creand perturbatii majore in societate. Iar fara o verificare se poate ajunge la abuzuri.

S-a ajuns in situatia in care populatia consuma foarte mult DNA – pe la televiziunile de stiri doar despre asa ceva se vorbeste sau legat de acest aspect. Ce te faci daca utilitatea marginala – ca sa folosesc o terminologie din economie – a acestui produs aruncat pe piata, DNA, incepe sa scada pana spre zero, cand se ajunge la satietate? Si pana la urma nu s-ar rezolva mare lucru pentru ca Justitia tot n-ar fi independenta, o echilibrare tot n-ar exista. Iar in privinta sumelor recuperate, prof. Mircea Cosea a dat exemplu Italia cand cu operatiunea „Mani pulite” s-au recuperat doar 18% din sume, adica foarte putin, aratand ca asta ar fi maximul cunoscut si greu de anticipat ca in Romania s-ar putea recupera mai mult, procentual vorbind. […]

Ideea care se desprinde este ca nu trebuie sa se ajunga la abuzuri nici din partea Executivului, nici din partea Legislativului si nici din partea Judiciarului. Iar fara o echilibrare a acestor trei puteri, calea spre abuzuri este deschisa. Evident, putem vorbi si de abuzul puterii executive – care poate deschide calea unei dictaturi in acest sens, daca aceasta putere capata o putere mai mare fata de celelalte. Probabil ca aceasta problema nu sta atat in drept cat intr-un principiu – acela de echilibrare a acestor puteri. Se poate vedea si azi cum se nasc regimuri politice de mana forte in Rusia sau Turcia, lucru care, desigur, nu e de dorit. Insa calea poate fi si inversa, cand Judiciarul capata o putere prea mare, o mana de indivizi din aceasta bransa cautand sa obtina intreaga putere in Stat. Sau ca unii sa se foloseasca de instrumentul acesta – Judiciarul – ca sa obtina o si mai mare putere. De aceea Thomas Jefferson spunea: „It has more wisely made all the departments co-equal and co-sovereign within themselves”…”

Problema grava este ca noi am ajuns intr-un derapaj din acest punct de vedere. Eu l-am auzit pe Basescu doar cu cuvantul procuror in gura si imi amintesc de sintagma din epoca: „republica procurorilor”. Iata ca s-a dat o putere foarte mare procurorilor iar functionarea DNA pe baza de delatiune si un Cod Penal al carui miez este „suspiciunea rezonabila” – fara sa fie definit foarte clar in vreun fel ce ar insemna asta, arestari si tinerea la „beciul domnesc” luni de zile fara ca persoana respectiva sa fi fost condamnata de vreo instanta, anulandu-se astfel prezumtia de nevinovatie si incalcandu-se in felul acesta Constitutia tarii, constituie derapaje care nu doar ca ne indeparteaza de la statul de drept, dar il si submineaza pentru ca e clar ca asistam la o coroziune puternica a ceea ce se numeste stat de drept. Nu mai vorbesc de dosare trimise inapoi de instanta la DNA datorita ridicolului acuzatilor cuprinse in acestea. Sau dosare ce au pur si simplu o conotatie strict politica, fara legatura cu vreo infractiune. In asemenea conditii, nu m-ar mira sa fie adevarat ce spune Sebastian Ghita si anume ca se fabrica dosare – ceea ce reprezinta un lucru foarte grav ce nu are nici cea mai mica legatura cu statul de drept.

Eu cred ca noi trebuie sa corectam cat mai repede aceste derapaje si sa revenim la separatia puterilor in stat cu acel mecanism de verificare si echilibrare a acestora. Pentru ca sa nu se accentueze aceste derapaje evidente.

Florian Coldea

Florian Coldea

Pe de alta parte este ingrijorator amestecul SRI in astfel de probleme, subminand insasi separarea puterilor in stat. In felul asta se deschid portile spre un stat totalitar. Este inadmisibil daca directorul adjunct al SRI apeleaza la santaj, datorita unor presiuni externe, pentru numirea cuiva la sefia DNA! Eu cred ca trebuie cercetat cu atentie acest lucru si luate masurile de rigoare ca sa nu se mai intample asa ceva. Asta nu mai este stat de drept. Dimpotriva bulverseaza tot statul si blocheaza functionarea normala a acestuia.

Nu trebuie sa va placa Sebastian Ghita, nu trebuie sa va placa PSD, dar trebuie sa recunoastem ca ceea ce semnaleaza Ghita e necesar a fi luat in considerare si cercetat. Eu nu credeam ca vom ajunge acum la practici de dinainte de 1989. Si e incredibil ca oameni tineri, precum Coldea sau Kovesi, se preteaza la asa ceva. Pentru ca te-ai fi gandit mai degraba la cei de dinainte de ’89 dar iata ca… Este trist ce se intampla. Si nu trebuie sa fim indiferenti pentru ca indiferenta si somnul ratiunii nasc monstri. De care societatea noastra nu mai are deloc nevoie si nici n-a avut vreodata!

Deja celebra Cucuvea Mov! :P

Deja celebra Cucuvea Mov! 😛

Aceste reminiscente ale comunismului trebuie odata si odata eliminate. Aici trebuie sa spunem ca nu doar la noi sunt prezente astfel de reminiscente ale comunismului. Ci in tot Estul fost comunist. Dar 1989 a marcat o schimbare profunda dorita de intreaga societate romaneasca: despartirea irevocabila de comunism. Este vorba de un proces ireversibil. De aceea aceste reminiscente ale comunismului ramase in societate trebuie indepartate definitiv. Noi am inregistrat, din pacate, din 2004 incoace un regres. Si o spun cu tristete. Reforme, in special economice in sensul economiei de piata libera, nu s-au mai facut si dupa Criza din 2008 situatia a devenit dificila si ramane in continuare asa. Nici in 2008-2009 solutiile gasite la nivel de BNR nu au fost dintre cele mai fericite. Dimpotriva. Noi trebuie sa depasim starea aceasta. Si lucrul asta e valabil nu doar pentru Romania, dar si pentru toate tarile din Europa de Est care au cunoscut comunismul. Este inadmisibil sa mentinem acest anacronism evident in societatea noastra, care ne impiedica dezvoltarea si progresul. Din pacate, noi avem inca un Stat anacronic, o Justitie anacronica si chiar o Economie anacronica… Si, dupa cum se vede, nemultumirea populatiei e la cote ridicate si pe buna dreptate. Partea proasta e ca nu prea facem ceva care sa inlature o asemenea stare, sa imbunatateasca semnificativ lucrurile. Ne complacem in aceasta stare de lucruri totalmente nesatisfacatoare.

Pe de alta parte, ma deranjeaza o anumita lipsa de onestitate in abordarea unor chestiuni… Si de aici ar rezulta ca nu prea intelegem transformarile prin care a trecut tara, societatea noastra. In schimb, apelam la arestari cu un iz comunistoid evident.

Despre ce e vorba? Eu cred ca trebuie spus oamenilor foarte clar si onest un lucru: trecerea de la comunism la capitalism ce s-a realizat dupa 1989 a insemnat trecerea proprietatii de stat in proprietate privata. Altminteri la ce s-au mai infiintat Fondul Proprietatii de Stat (FPS) si Fondul Proprietatii Private (FPP)? De la o societate in care statul avea in proprietate intr-un mod covarsitor majoritar economia s-a trecut la un alt tip de societate in care prevaleaza proprietatea privata. O asemenea transformare nu e usoara si implica si sacrificii. Acuma ce facem? Negam aceasta transformare? Spunem ca am facut rau? Poate ca am facut rau, atunci, ca am scapat de comunism? Tocmai aceasta negare imbratisata in vremurile din urma a condus la situatia actuala cand capitalul romanesc se diminueaza considerabil. Iar statul nu a putut nici inainte de ’89 si nici acum nu poate sa faca fata acestei situatii economice si sa-i dea o solutie pozitiva. Cu atat mai mult nu poate sa multumeasca pe toata lumea, decat cu pretul unei saraciri generale, generalizate a populatiei. Or, noi, prin aceasta negare idioata, ne-am subminat pe noi insine de fapt. Poate fara sa ne dam seama. Iar solutia a fost crearea unui aparat represiv, foarte asemanator cu cel de dinainte de ’89.

Cum sa mearga bine lucrurile in felul acesta? Este de natura evidentei ca nu pot merge bine asa. Ba mai mult: se inrautatesc si se vor inrautati si mai mult, inclusiv pe plan economic – lucru ce ar putea sa devina periculos. In schimb noi am creat structuri de forta: SRI, DNA, ANAF de care si fostul PCR ar fi fost, pe buna dreptate, mandru!

Eu i-as spune ceva D-lui. Coldea, rugandu-l anticipat sa ma scuze: Romania nu e Argentina lui Videla! Ci o societate libera! Noi trebuie sa avem mereu in vedere acest deziderat amintindu-ne cum tanjeam dupa libertate inainte de 1989. Si Romania nu e nici o tara dominata de interesele oculte ale vreunei Mari Puteri, fie ea si SUA, ci un stat suveran si independent. Daca derapam de la astfel de lucruri importante derapam nu doar de la Constitutie dar calcam in picioare idealurile catre libertate ale poporului roman, pe care acest popor le-a exprimat prin lupta si prin jertfa sangeroasa in Decembrie ’89!

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Ianuarie 10, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 21 comentarii

De ce nu am avut un Havel? De ce Codruta Kovesi e cocolosita precum Elena Ceausescu?

Stimata D-na. Profesor Lavinia Stan mi-a atras atentia cu un articol scurt de pe blogul dansei despre ancheta lui Cristian Patrasconiu care pune o singura intrebare: de ce nu am avut un Havel? Puteti citi raspunsurile aici.

Dar iata un alt articol foarte interesant al maestrului Ion Cristoiu:

Filmul omagial Plagiază mai departe, Codruţa Kovesi, Oborul te susţine! Unii ambasadori occidentali, în frunte cu cel american, sar s-o albească pe Codruţa Kovesi

„Convinşi că mă număr printre cei care ştiu ce înseamna în vremuri depărtate Cultul personalităţii Tovarăşei Ana, Ana Noastră, cum i se spunea Anei Pauker în activ pînă în 1952, cînd Dej i-a dat jos portretul din pereţii prezidiilor şi, în vremuri mai apropiate, Cultul personalității Tovarăşei, pe numele ei de buletin Elena Ceauşescu, împuşcată la Tîrgovişte, cîţiva confraţi mai tineri mi-au trimis pe e-mail linkul la Comandat plătit și postat pe Facebook de ambasada Suediei în România după ce-a fost difuzat la ceremonia de decorare a Codruţei Kovesi cu Titlul de comandor al Ordinului Steaua Polară.

Într-una din pauzele mele de la Biblioteca Academiei Române mi-am pus căştile şi-am vizionat clipul.

Ca jurnalist al cărui coșmar era reprezentat an de an, de 7 ianuarie, întocmirea paginilor omagiale dedicate Elenei Ceaușescu, am sesizat în film practica folosită pe larg în comunism de a spune omagiatorilor ce să și cum să recite în fața camerelor de luat vederi despre noua Tovarășa, Tovarășa fără Tovarăș, Codruța Kovesi.

Ca om care am văzut zeci de spectacole omagiale dedicate Elenei Ceauşescu, am sesizat de îndată în filmul omagial dedicat Codruței Kovesi preocuparea realizatorilor de a reflecta structura socio- profesională, pe vîrste, gen și pe etnii a României, astfel încît Omagiul să treacă drept al Întregului Popor.

În spectacolele omagiale dedicate Tovarăşei de pe vremuri, făceau un pas în faţă, luau aer în piept ca şi cum ar fi vrut să zboare, pentru a-şi recita omagiul, reprezentanţi ai clasei muncitoare, ai ţărănimii, ai intelectualităţii și ai diferitelor etnii, femei, bărbați, tineri, bătrîni.

În filmul dedicat Codruţei Kovesi, fac un pas în faţă şi-şi recită textul omagial noii reprezentanți ai Poporului: precupețe din Obor, vînzătoare de la butic, mici meșteșugari, studente, rromi şi rrome (într-o proporţie nefiresc de mare dacă ne gîndim la procentajul acestei minorităţi), artiști, manageri.
E reprezentantă și o categorie socio-profesională aparte, ivită și înflorită în ultimii ani:
Ofiţerii acoperiţi din presă.

Elena Ceauşescu beneficia, în spectacolele omagiale, şi de mesajele venite din partea unor lideri ai ţărilor frăţeşti.
Locul Uniunii Sovietice, al RDG, al Cubei socialiste şi al Republicii Populare Mongole a fost luat, în clipul comandat și difuzat de ambasada Suediei, de SUA, Germania, Finlanda, Germania şi Croaţia (un fel de Republica Populară Mongolă a Lagărului capitalist).

Am pus de mai multe ori acest clip omagial pentru a mă convinge încă o dată că în cazul Codruței Kovesi Cultul Personalității a intrat deja în faza de apogeu a oricărui Cult al Personalității:
Cel al imbecilităţii fără hotar.
După care, amintindu-mi că sînt nu numai scriitor, dar şi ziarist, am devenit serios.
Şi ca ziarist, împărtăşind încă iluzia că trăiesc într-o ţară membră a Uniunii Europene şi nu a CSI, mi-a atras atenția o ciudățenie:
Clipul, succedînd momentului decorării, e străbătut de la un capăt la altul de obsesia susţinerii de către întregul Popor Român, în frunte cu ambasadorul american Hans Klemm, a şefei DNA.

Fiecărui reprezentant al Poporului român i s-a dat să transmită două mesaje:
Codruţa Kovesi e în pericol!
Aflată în pericol, Codruţa Kovesi trebuie susţinută de Poporul român întruchipat de Mariana, precupeaţa din Obor, și de Moise Guran, ziaristul de la Digi 24.

Codruţa Kovesi e procuror adjunct al Procurorului General, procuror şef al DNA.
E vorba, aşadar, de un demnitar al statului român.
Un demnitar care pentru ceea ce face în timpul programului e plătit gras de la Buget.
Ca toţi demnitarii, Codruţa Kovesi se bucură de privilegii: de la automobil luxos cu şofer pînă la călătorii în străinătate pe banii statului.

Potrivit standardelor la zi, România e membră UE, membră NATO, într-un cuvînt o ţară căreia SUA şi alte state din Vest îi recunosc statutul de ţară cu democraţie consolidată.
Pentru ca o ambasadă occidentală să întocmească şi să difuzeze un clip avînd ca teză pericolul care o ameninţă pe Codruţa Kovesi, iar mai mulţi ambasadori, în frunte cu cel american, să-şi proclame susţinerea, înseamnă că, într-o ţară democratică, un demnitar e ameninţat de un pericol.
Un pericol de care autorităţile ţării respective nu-l pot apăra şi, în consecinţă, e nevoie de intervenţia altor ţări pentru apărarea demnitarului.
Desigur, în acestă fază cu mijloace propagandistice.
Într-o altă fază, chiar cu tancurile.

De ce pericol e apărată Codruța Kovesi de unii ambasadori occidentali la București, în frunte cu ambasadorul SUA?
De un atentat pus la cale de Mafie?
În nici un caz.
Dacă ar fi așa, statul român ar avea capacitatea de a ocroti persoana fizică a Codruței Kovesi.

Demnitarul român Codruţa Kovesi e supus unor verificări legale din partea a două instituții ale statului de drept român:
CNATDCU și Parchetul General.
Amîndouă verificările sînt urmare a unor acţiuni strict democratice.
CNADTCU verifică sesizarea de plagiere a tezei de doctorat depusă cu probe la Consiliu.
Parchetul General verifică un autodenunţ depus de Sebastian Ghiţă.

Are nevoie un demnitar român de susţinerea făţişă a unor ambasadori străini în faţa unor verificări strict legale, de către instituții legale ţinînd strict de realităţile interne?
Atît CNADTCU, cît şi Parchetul General sînt instituţii independente ale statului de drept.
America, Suedia, Germania, Finlanda, Croaţia, ţări ai căror ambasadori şi-au permis să se amestece în mersul unor instituții democratice românești, se cred îndreptățiți a ne ține, nouă românilor, lecţii de democraţie.
Una dintre aceste lecții şi cea mai importantă e aceasta:
Verificarea unor acuzaţii publice aduse unui demnitar român de către instituţii indepedente trebuie să fie scutită de presiuni politice.

Ce fac distinşii ambasadori în frunte cu cel american?
Meșteresc, în disprețul revoltător faţă de Poporul român, o Presiune inacceptabilă asupra instituţiilor noastre independente pentru ca acestea să dea un verdict favorabil Codruţei Kovesi.

De ce atîta agitaţie pentru Codruţa Kovesi din partea unor ambasade occidentale?
Răspunsul e simplu.
Unii ambasadori occidentali la noi, în frunte cu cel american, exprimă interesele unor companii în ţara noastră.
Nimic nu e mai periculos pentru aceste companii decît anchetarea de către DNA.
Anchetarea de către DNA depinde de Codruţa Kovesi.
Salvarea Codruţei Kovesi, omul corupţiei occidentale în România, înseamnă salvarea unor afaceri dubioase în România.

Îmi poate spune cineva vreo companie străină atinsă de DNA?
Apa Nova?
Da, a fost atinsă.
Francezii s-au grăbit să-i dea Codruţei Kovesi o decoraţie.
S-a mai auzit după aceea ceva despre ştabii de la Apa Nova?
Sînt de mult plecaţi din ţară!

Suedia a fost amestecată într-o afacere de corupţie în România prin IKEA.
S-a atins DNA de această afacere?
Fireşte că nu.
Urmarea?
Codruţa Kovesi a fost decorată de Suedia.

Aţi mai auzit de afacerea Microsoft (SUA), EADS (Germania), autostrăzi (Italia)?
Fireşte că nu.
Cum să nu încalce ambasadorii respectivi toate normele diplomatice și normele de bun simț pentru a o susţine pe Codruţa Kovesi în faţa unor verificări legale din partea unor instituții ale statului de drept?
Dacă România ar avea alt președinte decît Klaus Iohannis, ambasadorii care, încălcînd normele diplomatice și normele de bun simț, fac presiuni asupra instituțiilor noastre pentru a o situa pe cetățeanca Codruța Kovesi deasupra Legii, ar fi convocați la MAE pentru a li se pune în vedere că or fi românii un popor de babuini, dar și babuinii se supără dacă te urinezi prea mult în capul lor.”

Trei precizari:

1). N-am reprodus si clipul – va las sa-l urmariti pe blogul personal al maestrului.

2). Nu spun ca Laura Codruta Kovesi ar fi plagiat. Nu stiu lucrul acesta. Nu e dovedit. Asa ca n-am sa ma refer deloc, in continuare, la acest aspect care are, oricum, mai putina importanta. De asemenea speculatiile ca ar apara niste interese ale unor firme straine le consider doar speculatii si nimic mai mult.

In al treilea rand as dori sa spun ca decorarea D-nei. Kovesi cu Crucea Polara, de catre Suedia, este un lucru foarte bun. Este vorba de o apreciere a tarii noastre, persoana D-nei. Kovesi intra intr-un plan secund. Daca Dl. Hans Klemm a jucat vreun rol in primirea acestei distinctii de catre D-na. Kovesi, eu cred ca ar trebui sa-i multumim. Imbunatatirea imaginii Romaniei peste hotare este, fara indoiala, un lucru important.

Nu aceste aspecte reprezinta problema.

Ci adeziunea maselor largi de cetateni, din toate categoriile sociale, care o felicita calduros pe D-na. Kovesi, care isi exprima un deosebit omagiu fata de Sefa DNA, expresie a recunoasterii profunde in popor a meritelor exceptionale ale Doamnei (nu ale Tovarasei!)!! Precupetele din Obor 🙂 , iata, aduc un omagiu profund vajnicei luptatoare anticoruptie care e Doamna Kovesi. De parca le sta pe limba sa spuna, ca odinioara: „Stima noastra si mandria/ Codruta-Kovesi – Romania!!!”.

Interesant este cum isi incheie maestrul Cristoiu editorialul:

„Dacă România ar avea alt președinte decît Klaus Iohannis, ambasadorii care, încălcînd normele diplomatice și normele de bun simț, fac presiuni asupra instituțiilor noastre pentru a o situa pe cetățeanca Codruța Kovesi deasupra Legii, ar fi convocați la MAE pentru a li se pune în vedere că or fi românii un popor de babuini, dar și babuinii se supără dacă te urinezi prea mult în capul lor.”

Nu stiu daca Dl. Iohannis e neaparat problema. Insa asemenea spectacole de omagiere a unei anumite personalitati nu le fac altii. Noi le facem!!

De asta nu am avut un Havel!

As dori sa citez din articolul din LaPunkt ce spune Dl. Vladimir Tismaneanu:

Vladimir TISMĂNEANU:

Cinci teze despre Václav Havel:

  1. A fost mai presus de orice un umanist critic, a rearticulat ideea de cetățean în vremuri când angrenajul totalitar funcționa cu un scop precis, o reală obsesie, anume distrugerea individului, transformarea sa in ceea ce Arthur Koestler a numit “o ficțiune gramaticală”. Pentru semnatarii Cartei 77, drepturile omului primau asupra oricarei ideologii. Un spațiu politic non-machiavelic inseamnă unul emancipat de himerele ideologice.

  2. A fost un intelectual public, nu si-a dorit puterea, iar atunci când a avut-o, a acționat mereu in chip democratic, respingând intrigile de culise si manoperele oportuniste. A rămas până la capăt fidel unei viziuni in care demnitatea umană este alfa si omega, condiția vitală a unei vieți trăită in adevăr.

  3. A visat la un cosmopolis eliberat de atavisme, tribalisme, primordialisme, populisme si alte asemenea patologii, a detectat absurdul din existența noastră, dar, asemeni lui Camus, a ales să se implice, nu să evadeze.

  4. A înțeles că totalitarismele vecului XX au practicat genocidul, au urmărit completul control asupra corpului social, au distrus autonomia spiritului. Tocmai din acest motiv a fost unul dintre inițiatorii “Declarației de la Praga” prin care au fost condamnate aceste regimuri şi s-au pus bazele unei memorii comune europene.

  5. Nu s-a temut niciodată de statutul de non-conformist, a fost disident prin convingeri şi vocație. A plătit pentru curajul său moral cu ani de temniță, cu domiciliul forțat, cu interzicerea semnăturii si cate alte persecutii si hărțuieli. Nu s-a dorit a fi şi nici nu a fost un sfânt. Tocmai de aceea, a simbolizat şi va simboliza întotdeauna dreptul nostru la rezistență.”

Vedem in societatea noastra asa ceva? Pe cand in societatea noastra observam inca, din pacate, avatarurile comunismului!!! Cititi, va rog cu atentie, ce spune Dl. Tismaneanu: considerati ca un astfel de om, a carui statura morala a fost schitata in cele cinci teze, ar duce o politica in genunchi in fata cuiva? Un om care sa rearticuleze „ideea de cetățean în vremuri când angrenajul totalitar funcționa cu un scop precis, o reală obsesie, anume distrugerea individului”, ar duce vreodata o politica in genunchi in fata cuiva?? Un astfel de om, asa cum il descrie Dl. Tismaneanu, n-ar duce nici in fata lui Stalin o politica in genunchi: „Nu s-a temut niciodată de statutul de non-conformist, a fost disident prin convingeri şi vocație. A plătit pentru curajul său moral cu ani de temniță, cu domiciliul forțat, cu interzicerea semnăturii si cate alte persecutii si hărțuieli. Nu s-a dorit a fi şi nici nu a fost un sfânt. Tocmai de aceea, a simbolizat şi va simboliza întotdeauna dreptul nostru la rezistență”.

Interesant este si raspunsul D-nei. Lavinia Stan:

Lavinia STAN:

Întrebarea ar trebui reformulată – de ce România comunistă nu a avut un intelectual dizident, angajat în opoziţie făţişă şi activă faţă de regim şi celebrat de societate ca atare, un intelectual care să se bucure de capitalul politic, social şi electoral necesar pentru a se impune firesc drept primul preşedinte al noii democraţii? Dizidenţi am avut o mînă, dar nici unul de statura intelectuală a lui Havel, cu un program politic bine articulat. Intelectuali am avut, dar nici unul cu tenacitatea în acţiune şi claritatea ideologică ale lui Havel; în plus, prea puţini dintre ei au fost preocupaţi de probleme politice şi etice contemporane la fel de mult ca de cultura clasică. Singurii care au aparţinut ambelor categorii au fost Paul Goma şi Doina Cornea (şi-ar mai fi, de fapt, cîţiva), dar strigătul lor de luptă a fost ignorat de dizidenţi, intelectuali şi masele largi. Intelectualii români au rămas deconectaţi de problemele societăţii, lipsiţi de empatie sau viziune şi obsedaţi de problemele lor de grup, pe care le-au considerat a fi mai importante decît orice altceva. Dizidenţa a fost o ruşine printre români, intelectuali sau mai puţin intelectuali, şi, de aceea, am avut o societate civilă cooptată. Între ei se practica competiţia mai mult decît colaborarea. Înclin să cred că şi dacă am fi avut un Havel, nu i-am fi acordat recunoaşterea pe care o merită şi l-am fi persiflat pînă cînd l-am fi redus la statura şi condiţia noastră.”

Asa, asa: „Dizidenţa a fost o ruşine printre români, intelectuali sau mai puţin intelectuali, şi, de aceea, am avut o societate civilă cooptată” – pai, „nu ti-e, ma, rusine sa nu recunosti meritele exceptionale ale Doamnei Kovesi, de exceptionala importanta teoretica si practica, de larga recunoastere internationala, ca pana si precupetele din Obor isi aduc deplina adeziune?” – evident, intrebarea aceasta e una retorica.

„Înclin să cred că şi dacă am fi avut un Havel, nu i-am fi acordat recunoaşterea pe care o merită şi l-am fi persiflat pînă cînd l-am fi redus la statura şi condiţia noastră” – dar nu vedeti cum ii acordam Lulutzei intreaga noastra recunostinta pentru munca ce o desfasoara zi de zi pentru noi, neobosit, neprecupetind niciun efort pentru propasirea patriei noastre si inaintarea Romaniei spre…?

De asta n-am avut un Havel!

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Noiembrie 4, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 12 comentarii

Se discuta chestiuni punctuale…

… si mai putin problemele de fond. De pilda, ca DNA l-a arestat pe cutare sau ca l-a pus sub control judiciar pe cutare, ca Parlamentul a incuviintat urmarirea penala a cutarui parlamentar. Dar chestiunea statului de drept nu sta in aceste cazuri punctuale, indiferent de numarul lor. Statul de drept consta in independenta Justitiei. De fapt, intr-un mod mult mai general, vorbim de separarea puterilor in stat – puterea executiva, puterea legislativa si puterea judecatoreasca – cu un mecanism de verificare si echilibrare a acestora. Problema de fond care se pune este daca avem in Romania o asemenea separare reala a puterilor in stat. Si, referitor la Justitie, daca Justitia este independenta cu adevarat.

S-a tot vorbit de independenta Justitiei, dar nu la modul profund, iar discutiile n-au trecut de lozinci, de pilda ca „trebuie sa avem o Justitie independeta!!”. Dar cum e Justitia la noi? Este aceasta cu adevarat independenta de factorul politic?

Daca ne uitam in Constitutia Romaniei, „Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei Justitiei” (art. 133, al.1). Insa Senatul – institututie democratica dar eminamente politica – valideaza sau numeste 16 din cei 19 membri ai CSM. De asemenea, in CSM e membru ministrul Justitiei – functie politica. „Presedintele Romaniei prezideaza lucrarile Consiliului Superior al Magistraturii la care participa” (art.133, al. 6).

La Curtea Constitutionala avem 9 judecatori numiti pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau innoit (art. 142, al. 2). Dar „trei judecatori sunt numiti de Camera Deputatilor, trei de Senat si trei de Presedintele Romaniei”. Camera Deputatilor, Senatul si Presedintia Romaniei sunt institutii democratice, dar politice prin excelenta.

La „Statutul procurorilor” (art. 132) se spune: „Procurorii isi desfasoara activitateapotrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei” (al. 1) – ministrul Justitiei – functie politica.

La „Statutul judecatorilor” (art. 125) se spune: „(1) Judecatorii numiti de Presedintele Romaniei sunt inamovibili, min conditiile legii. (2) Propunerile de numire, precum si promovarea, transferarea si sanctionarea judecatorilor sunt de comepetenta Consiliului Superior al Magistraturii, in conditiile legii organice” (al. 1 si 2). Presedintele Romaniei  – functie politica.

Independenta Justitiei e necesara pentru a se infaptui Justitia fara abuzuri si fara procese politice.

In conditiile de mai sus, schitate de mine pe scurt, putem spune ca Justitia e independenta in Romania? Raspunsul la o asemenea intrebare e cu „da” sau cu „nu” – „da si nu” inseamna ca nu prea e independenta. Si de aici suspiciunile de abuz, de „rafuiala politico-mafiota”, de procese de natura politica, pe care le avem astazi in societate.

In conditiile constitutionale existente la noi, nu prea vad cum s-ar putea rezolva lucrururile. Pentru ca Politica si Justitia sunt de naturi si esente diferite. De aceea si ratiunile lor sunt diferite unele de altele. Una e sa vorbim, de exemplu, despre ratiuni politice si altceva e sa vorbim despre „ratiuni de drept” sau „ratiuni care privesc dreptul si dreptatea”.

Insa definirea dreptatii a tinut intotdeauna de un cadru ideologic si istoric dat, de credintele anumitor popoare. Separarea puterilor in stat asigura doar functionarea acestora fara sa permita interferente care sa le vicieze activitatea. Avand naturi, esente si ratiuni diferite, politicul poate sa vicieze actul de justitie. Asa cum si justitia poate vicia actul politic, poate bloca decizii politice necesare.

Problema la noi ar fi in ce masura se echilibreaza puterile in stat. Si daca exista mecanisme de verificare intre ele. Daca nu se echilibreaza vom vedea tot felul de influente care le viciaza activitatea. Independenta Justitiei nu se poate asigura si realiza doar printr-un singur organism, cum ar fi DNA, despre care nu avem certitudinea ca ar fi si acesta, la randul sau, chiar atat de independent. De asemenea, daca primeaza doar Justitia, inseamna ca toate celelalte sunt cat se poate de marginale, atat puterea executiva cat si cea legislativa – lucru ce se constitutie intr-un dezechilibru grav in societate. Fara o echilibrare, Justitia ajunge sa vicieze atat actul executiv, cat si cel legislativ, creand perturbatii majore in societate. Iar fara o verificare se poate ajunge la abuzuri.

S-a ajuns in situatia in care populatia consuma foarte mult DNA – pe la televiziunile de stiri doar despre asa ceva se vorbeste sau legat de acest aspect. Ce te faci daca utilitatea marginala – ca sa folosesc o terminologie din economie – a acestui produs aruncat pe piata, DNA, incepe sa scada pana spre zero, cand se ajunge la satietate? Si pana la urma nu s-ar rezolva mare lucru pentru ca Justitia tot n-ar fi independenta, o echilibrare tot n-ar exista. Iar in privinta sumelor recuperate, prof. Mircea Cosea a dat exemplu Italia cand cu operatiunea „Mani pulite” s-au recuperat doar 18% din sume, adica foarte putin, aratand ca asta ar fi maximul cunoscut si greu de anticipat ca in Romania s-ar putea recupera mai mult, procentual vorbind.

Montesquieu spune ca „independenta Justitie trebuie sa fie reala si nu doar aparenta” si vedea in Justitie „cea mai importanta dintre puteri, independenta si neverificata” de aceea o considera si periculoasa. Daca tot invatam de pe Wikipedia, va propun sa cititi aici ce spunea Thomas Jefferson in 1820:

„You seem … to consider the judges as the ultimate arbiters of all constitutional questions; a very dangerous doctrine indeed, and one which would place us under the despotism of an oligarchy. Our judges are as honest as other men, and not more so. They have, with others, the same passions for party, for power, and the privilege of their corps…. Their power [is] the more dangerous as they are in office for life, and not responsible, as the other functionaries are, to the elective control. The Constitution has erected no such single tribunal, knowing that to whatever hands confided, with the corruptions of time and party, its members would become despots. It has more wisely made all the departments co-equal and co-sovereign within themselves.[13]

Iar Alexander Hamilton (Federalist No. 78) exprima viziune potrivit careia Curtile au doar puterea cuvintelor si nu aceea de a constrange celelalte doua ramuri ale Guvernului, de care Curtea Suprema insasi e dependenta. Era vorba, din cate am inteles, de Actul Judiciar din 1789 care dadea Curtii Supreme puteri peste limitele impuse de Constitutie, peste Congres sau Executiv, pornind, din cate am inteles, de la aceasta cauza – Marbury v. Madison – unde s-a atins o problema extrem de sensibila, iata ce se arata:

„Although the power of judicial review is sometimes said to have originated with Marbury, the concept of judicial review has older roots in the United States, and possibly in England as well. The idea is often attributed to the English jurist Edward Coke and his opinion in Dr. Bonham’s Case, 8 Co. Rep. 107a (1610), although this attribution has been called „one of the most enduring myths of American constitutional law and theory, to say nothing of history”.[10] Bonham’s Case was not mentioned in Marbury v. Madison, and the Court later stated that Bonham’s Case did not make common law supreme over statutory law:

[N]otwithstanding what was attributed to Lord COKE in Bonham’s Case, 8 Reporter, 115, 118a, the omnipotence of parliament over the common law was absolute, even against common right and reason. The actual and practical security for English liberty against legislative tyranny was the power of a free public opinion represented by the commons.[11]

Coke’s meaning has been disputed over the years, for example by scholars who contend that Coke only meant to construe a statute without challenging Parliamentary sovereignty.[12] His remarks that seem suggestive of judicial review are sometimes considered obiter dicta, rather than part of the rationale of the case.[13]”

De unde se vede ca si Justitia poate vicia actul politic, iar aceasta situatie poate deschide calea tiraniei, cu alte cuvinte se poate ajunge la dictatura. Dar iata ce s-a intamplat in acest caz – Marbury v. Madison (1803) – si ma refer la ce scrie aici: John Marshall care era Chief Justice of the Supreme Court of the United States considera ca Guvernul trebuie sa fie sub lege:

„Marshall’s opinion expressed and fixed in the American tradition and legal system a more basic theory—government under law. That is, judicial review means a government in which no person (not even the President) and no institution (not even Congress or the Supreme Court itself), nor even a majority of voters, may freely work their will in violation of the written Constitution. Marshall himself never declared another law of Congress or act of a president unconstitutional.

Marshall, during Marbury v. Madison on the constitution:

Certainly all those who have framed written constitutions contemplate them as forming the fundamental and paramount law of the nation, and consequently the theory of every such government must be, that an act of the legislature repugnant to the Constitution is void.[56]”

Dar iata care a fost pozitia Presedintelui US, Dl. Thomas Jefferson:

„More generally, Jefferson lamented that allowing the Constitution to mean whatever the Court says it means would make the Constitution „a mere thing of wax in the hands of the judiciary, which they may twist and shape into any form they please.”[54]

incerc sa traduc:

„In general, Jefferson s-a plans de urmatorul lucru: daca se permite ca Constitutia sa insemne ceea ce spune Curtea, inseamna a face din Constitutie ” nu altceva decat o ceara in mainile judiciarului, pe care ei o pot rasuci si sa-i dea orice forma le e pe plac”

Si iata ce scrie in continuare:

„Because Marbury v. Madison decided that a jurisdictional statute passed by Congress was unconstitutional, that was technically a victory for the Jefferson administration (so it could not easily complain). Ironically what was unconstitutional was Congress’ granting a certain power to the Supreme Court itself. The case allowed Marshall to proclaim the doctrine of judicial review, which reserves to the Supreme Court final authority to judge whether or not actions of the president or of the congress are within the powers granted to them by the Constitution. The Constitution itself is the supreme law, and when the Court believes that a specific law or action is in violation of it, the Court must uphold the Constitution and set aside that other law or action, assuming that a party has standing to properly invoke the Court’s jurisdiction. Chief Justice Marshall famously put the matter this way:

It is emphatically the province and duty of the Judicial Department to say what the law is. Those who apply the rule to particular cases must, of necessity, expound and interpret that rule. If two laws conflict with each other, the Courts must decide on the operation of each.

The Constitution does not explicitly give judicial review to the Court, and Jefferson was very angry with Marshall’s position, for he wanted the President to decide whether his acts were constitutional or not. Historians mostly agree that the framers of the Constitution did plan for the Supreme Court to have some sort of judicial review; Marshall made their goals operational.[55]”

Ideea care se desprinde este ca nu trebuie sa se ajunga la abuzuri nici din partea Executivului, nici din partea Legislativului si nici din partea Judiciarului. Iar fara o echilibrare a acestor trei puteri, calea spre abuzuri este deschisa. Evident, putem vorbi si de abuzul puterii executive – care poate deschide calea unei dictaturi in acest sens, daca aceasta putere capata o putere mai mare fata de celelalte. Probabil ca aceasta problema nu sta atat in drept cat intr-un principiu – acela de echilibrare a acestor puteri. Se poate vedea si azi cum se nasc regimuri politice de mana forte in Rusia sau Turcia, lucru care, desigur, nu e de dorit. Insa calea poate fi si inversa, cand Judiciarul capata o putere prea mare, o mana de indivizi din aceasta bransa cautand sa obtina intreaga putere in Stat. Sau ca unii sa se foloseasca de instrumentul acesta – Judiciarul – ca sa obtina o si mai mare putere. De aceea Thomas Jefferson spunea: „It has more wisely made all the departments co-equal and co-sovereign within themselves”…

DE citit si: Trebuia infiintat PNA…?

Septembrie 24, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

Se pun in aplicare deciziile Summitului NATO de la Varsovia…

Asa e in Armata. Nu stiu daca v-a placut in Armata sau nu, dar cand superiorul da ordin, subordonatii trebuie sa execute. Ordinul nu se discuta, ordinul se executa – spune un adagiu celebru referitor la cum e in Armata si asa si este.

Se vorbeste foarte mult zilele acestea despre scandalul izbucnit la Departamentul de Informatii si Protectie Interna – DIPI. Dar sa vedem mai intai despre ce e vorba:

Gandul

Cum „au udat” şefii DIPI cu palincă şi coniac strategia de securitate discutată cu Iohannis

„Bani din fondurile operative al DIPI ar fi fost cheltuiţi pentru cadouri şi produse de consumaţie folosite la întâlniri festive şi de natură informativ-operativă, la care au participat şefii parchetelor, ai altor servicii de informaţii şi reprezentanţi ai Preşedinţiei, potrivit declaraţiilor din dosar. De exemplu, pentru o întâlnire de lucru pe teme de securitate între preşedintele Klaus Iohannis, conducerea MAI, DIPI, SRI, SIE, DGIA şi DNA au fost cheltuiţi 2.000 de lei pentru cumpărarea din fonduri operative a băuturi alcoolice (vin, whisky, palincă, coniac, votcă, lichior), băuturi răcoritoare, cafea şi zahăr.

Informaţiile apar în rechizitoriul prin care fostul ministrul Gabriel Oprea şi fostul şef al Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI) Gheorghe Nicolae au fost trimişi în judecată, alături de alte trei persoane, în luna mai a acestui an.

În documentul citat se notează că în datele de 7 decembrie 2015 şi 18 decembrie 2015 ar fi fost achiziţionate de la două centre comerciale din Capitală cu suma de 6.258 de lei, bani din fondurile operative ale DIPI, 78 de coşuri de cadouri, 4 sticle de vin şi 67 de sacoşe.

Întrebat cum justifică cheltuirea acestor bani, în declaraţia dată la DNA în faza de urmărire penală, Gheorghe Nicolae a susţinut că bunurile au fost oferite reprezentanţilor unor instituţii colaboratoare DIPI.

„Fiind audiat, inculpatul Nicolae Gheorghe a declarat că achiziţiile aferente raportului nr. 01303242/2015 au reprezentat cheltuieli de protocol în cadrul unor activităţi de natură informativ-operativă. Bunurile au fost oferite reprezentanţilor structurilor cu care D.I.P.I. cooperează în activităţile informativ-operative, cum ar fi S.R.I, S.I.E, D.G.I.A, S.T.S, S.P.P, Direcţia Naţională Anticorupţie, DIICOT, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, Ambasade, ataşaţi de interne, ofiţeri de legătură, precum şi beneficiari de informaţii, cum ar fi Preşedinţia, Guvernul şi Parlamentul”, se arată în rechizitoriu.

Alţi 7.192 de lei ar fi fost folosiţi pentru produse de consum achitate, pe 4 decembrie 2015, la o masă festivă la care au participat reprezentanţii mai multor instituţii din domeniul informaţiilor.

„Fiind audiat, inculpatul NICOLAE Gheorghe a declarat că achiziţiile aferente raportului nr. 01303224/2015 au reprezentat cheltuieli de protocol în cadrul unor activităţi de natură informativ-operativă. Aceste bunuri au constituit o contribuţie a D.I.P.I. la un eveniment organizat de Comunitatea Naţională de Informaţii, respectiv o masă festivă, cu prilejul evaluării activităţii instituţiilor respective”, se notează în documentul înaintat instanţei.

Fostul şef al DIPI a susţinut şi că aproximativ 20 de rame foto, achiziţionate cu aproape 500 de lei, au fost oferite reprezentanţilor unor strucuturi ca SRI, SIE, DNA, la un eveniment festiv, fiind cumpărate pe 28 ianuarie 2015.

„Fiind audiat, inculpatul NICOLAE Gheorghe a declarat că achiziţiile aferente raportului nr. 01303009/2015 au fost oferite participanţilor la eveniment festiv, respectiv reprezentanţilor următoarelor structuri: S.R.I., S.I.E., D.G.I.A., S.P.P., S.T.S., Direcţia Naţională Anticorupţie,D.I.I.C.O.T., Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, ataşaţilor de interne străini şi ofiţerii de legătură de la diverse ambasade”, notează procurorii DNA.

În luna iulie 2015 ar fi avut loc, la o casă de protocol a DIPI, o întâlnire de lucru între preşedintele Klaus Iohannis, conducerea M.A.I. şi D.I.P.I., conducerea S.R.I., S.I.E., D.G.I.A. şi Direcţia Naţională Anticorupţie. Întrebat cum justifică cheltuirea a 2.000 de lei pentru cumpărarea din fonduri operative a băuturi alcoolice (vin, whisky, palincă, coniac, votcă, lichior), băuturi răcoritoare, cafea, zahăr, fostul şef Gheorghe Nicolae a declarat că au fost consumate la respectiva întâlnire de lucru, dar şi la o altă întrevedere cu conducerea SRI.

„Fiind audiat, inculpatul Nicolae Gheorghe a declarat că achiziţiile aferente raportului nr. 01309059/2015 au reprezentat produse de consumaţie, produse care au fost consumate în cadrul unei activităţi de natură informativ-operativă, respectiv o întâlnire de lucru desfăşurată, în luna iulie 2015, la o locaţie de protocol a D.I.P.I. cu conducerea următoarelor structuri: Preşedintele României, conducerea M.A.I. şi D.I.P.I., conducerea S.R.I., S.I.E., D.G.I.A. şi Direcţia Naţională Anticorupţie. Au fost analizate teme de securitate naţională în cadrul acestei activităţi. O parte din produsele cumpărate pe baza raportului ultim menţionat au fost consumate în cadrul altei întâlniri care a avut loc tot în luna iulie cu conducerea S.R.I., când au fost analizate mai multe activităţi în care cele două instituţii au conlucrat. Arăt că o parte din produse au rămas la acea locaţie de protocol, urmând să fie folosite cu destinaţie similară”, se arată în rechizitoriu.

Bani din fondurile operative, 1.302 de lei, ar fi fost folosiţi şi pentru protocol la organizarea zilei instituţiei, din 1 februarie 2015, unde au fost prezenţi reprezentanţi ai S.R.I., S.I.E., D.G.I.A., S.P.P., S.T.S., Direcţia Naţională Anticorupţie, D.I.I.C.O.T., Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, ataşaţilor de interne străini şi ofiţerii de legătură de la diverse ambasade, se mai arată în rechizitoriu.

Gabriel Oprea, fost ministru al Afacerilor Interne, în prezent senator în Parlamentul României, a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu, alături de Gheorghe Nicolae, fostul şef al Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI), acuzat de complicitate la abuz în serviciu şi de deturnare de fonduri.

În acelaşi dosar mai sunt judecaţi Gabriel-Nicolae Pavel, la data comiterii faptelor având funcţia de şef al Serviciului Juridic din cadrul DIPI, sub acuzaţia de complicitate la abuz în serviciu, Nelu Zărnică, subsecretar de stat la data faptelor, sub acuzaţia de deturnare de fonduri şi Marian-Dănuţ Iacob, şeful unei structuri administrative la data faptei, fiind cercetat pentru deturnare de fonduri.”

Omeneste vorbind, pot sa inteleg „udatul” asta cu palinca si coniac… 🙂 Pentru ca oamenii care lucreaza in astfel de structuri sunt si ei oameni. Insa nu acesta e lucrul grav. Cred ca o sa va mire ce voi spune: nici macar evaziunea fiscala in sine nu reprezinta cel mai grav lucru in acest caz.

Dar, inainte de a merge mai departe, sa vedem ce spune si maestrul Cristoiu:

Rechizitoriul DIPI ne anunță că urmează SRI

„După publicarea de către subsemnatul a dezvăluirilor despre Dosarul DIPI, mai mulți confrați s-au năpustit asupra subiectului căutînd documente, dar și ipoteze senzaționale. Cum singurul document public rămîne Rechizitoriul din 10 mai 2016 din Dosarul nr. 20/ P/2016, în cazul Nicolae Gheorghe, site-uri, agenții de presă și televiziuni de știri au preluat fragmente din Document pentru a le da deseori o notă senzațională. Pe un site pe care-l stimez de altfel pentru informațiile de excepție date pînă acum din lumea serviciilor – e vorba de Flux24- se scrie negru pe alb, pornind de la Rechizitoriul din dosarul Nicolae Gheorghe că SRI l-a interceptat pe Petre Tobă. Lectura Rechizitoriului nu poate fi făcută însă fără cunoașterea unor date de culise. Din acest punct de vedere, vorbele lui Petre Tobă despre cabina de duș, care nu e cabină de duș, totuși, ci altceva despre care nu pot scrie fără desecretizarea unui mandat de siguranță națională, nu sînt transcrise în Rechizitoriu din interceptarea ministrului, ci din înregistrarea de către unul din denunțători a lui Nicolae Gheorghe, care redă spusele lui Tobă.
Băgînd de seamă că Rechizitoriul a intrat în atenția presei, îmi propun mai jos să redau unele fragmente din el, comentîndu-le de pe poziția unui jurnalist care știe mai multe lucruri despre cauză decît ceea ce apare în Document.

Rechizitoriul debutează astfel :

01-11-09-16

02-11-09-16

Așadar, ancheta a pornit de la transformarea unor lucrători DIPI în denunțători la DNA și purtători de tehnică de înregistrare. Ușor de imaginat situația mai mult decît comică. Șefii DIPI, ofițeri specialiști în înregistrarea altora, erau înregistrați ca niște guguștiuci de proprii subordonați !

Cum s-a ajuns la această situație?
Ne explică chiar Rechizitoriul:

03-11-09-16

04-11-09-16

05-11-09-16

Așadar, Nicolae Gheorghe și-a făcut-o cu mîna lui. Pentru că cei trei lucrători DIPI, membrii ai Comisiei la indicațiile șefului DIPI, au dat fuga la DNA și s-au transformat în denunțători.

06-11-09-16

Din acest moment,  avem acces direct la felul cum justifică Nicolae Gheorghe, care nu știe că-i înregistrat, cheltuirea fondurilor operative și pentru acțiuni de protocol :

07-11-09-16

08-11-09-16

09-11-09-16

Cea mai importantă dezvăluire abia acum urmează. S-a scris de către unii că Dosarul DIPI n-are nici o legătură cu conflictul DNA- SRI. Cum n-are ?  Din cele de urmează se desprinde limpede că următoarea țintă de investigație penală a DNA e SRI:

10-11-09-16

Despre ce-i vorba?
La venirea de la SRI la DIPI Nicolae Gheorghe a decis ca ofițerii DIPI să facă niște cursuri de două săptămîni la SRI pentru a învăța meșteșugul de agenți secreți. La finele fiecărei ture, cei care urmaseră cursurile erau preluați de  ofițeri pensionari ai SRI care făceau cu ei practică pe teren. De exemplu, ofițerul DIPI era dus la un restaurant și învățat de ofițerul pensionar pe post de actor cum să fezandeze pe cineva pentru a-l recruta ca sursă. Pentru asta ofițerului  i s-a plătit consumația de către DIPI. De asemenea, ofițerul pensionar a primit o sumă modică de bani. Se înțelege că toată operațiunea a avut loc prin colaborarea DIPI – SRI. Denunțătorii văd  în asta o deturnare de fonduri. Nu altceva vede DNA, care anunță în Rechizitoriu crearea unui nou Dosar de corupție, special pentru cursul respectiv, organizat, repet, cu sprijinul SRI. Să credem că acest Dosar va ocoli SRI?

11-11-09-16

De fapt, fenomenul care se intampla nu e cel de evaziune fiscala. Ci este vorba de scurgeri nejustificate de bani din structurile informative ale statului.

Cel mai grav lucru rezultat din acest rechizitoriu il reprezinta faptul ca nu au raportat CSAT-ului toate sumele de bani cheltuite din fondul operativ, incercandu-se a se ascunde procentul real de cheltuieli. De ce? Pentru ca „sa fie bine vazuti” de catre sefi… Un alt lucru grav este ca oamenii acestia care lucreaza in Servicii si Parchet isi fac, la diverse ocazii, cadouri, sustragandu-se de la plata impozitelor legale, cu alte cuvinte ascunzand o parte din cheltuielile facute. Un al treilea lucru foarte grav il reprezinta falsul din documentele contabile, unde se atesta „recompensarea unor surse reale pentru furnizare de informatii, in realitate fiind vorba de niste jocuri de rol intre cursanti si instructori”. Pe de alta parte e foarte batator la ochi: „fosti ofiteri SRI iesiti la pensie„...

Din cele prezentate de maestrul Cristoiu eu am identificat in principal aceste trei lucruri grave, care constituie slabiciuni in ceea ce priveste securitatea nationala. Toate aceste lucruri intamplate intr-un context geopolitic tensionat – poate cel mai tensionat de la sfarsitul Razboiului Rece si caderii Cortinei de Fier. Daca se adevereste ca ar fi vorba de o simpla afacere de evaziune fiscala, mai pe sleau spus ca ar fi vorba de o gainarie damboviteana, atunci e de bine. Ca mai trag si ei cate un chefulet cu palinca si coniac, mai treaca-mearga. Mi-e teama sa nu fie, totusi, vorba de ceva mai grav – sper sa nu fie vorba de asa ceva!

De asemenea, e evident ca operatiunea a fost coordonata de la Centru. Se vede limpede ca cei trei denuntatori, care sunt sub protectia anonimatului, au fost infiltrati acolo. De asemenea este cat se poate de limpede, zic eu, faptul ca se pun in aplicare deciziile Summitului NATO de la Varsovia pe linie informativa, ceea ce nu e rau. Este limpede ca pentru a contracara actiuni de spionaj ce pot sa conduca eventual la evolutii nedorite pe plan intern, din partea unor puteri ostile, foarte probabil din Est, sunt necesare astfel de actiuni pe plan intern.

Chestiuni foarte ingrijoratoare pe plan extern

Din pacate sunt extrem de ingrijoratoare evolutiile interne din Federatia Rusa – va recomand sa cititi acest blog al lui Dan Nicu. Regimul lui Vladimir Putin e unul anacronic si isi duce in mod clar (deliberat !?!) tara in sapa de lemn. Consecintele pe plan extern pot fi imprevizibile si deloc bune. De asemenea, cum vede tovarasul Vladimir Putin „rezolvarea” unor chestiuni de ordin economic puteti citi in acest articol. Eu l-am citit ieri si mi-a stricat toata ziua, m-a umplut chiar de revolta: toti sunt de vina pentru situatia catastrofala in care se gaseste tara, numai el, Vladimir Putin si politicile sale iresponsabile, nu sunt de vina!! Nu mai vorbesc despre incalcarea grava a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului in Rusia. Insa ingrijorator e faptul ca nu stim in ce poate degenera noul conflict care se iveste la orizontul politic din Rusia: cel dintre Vladimir Putin si oligarhii rusi!! Acest regim, cel al D-lui. Putin, poate deveni, in astfel de conditii, imprevizibil. E de presupus ca actiunile de spionaj in UE se vor intensifica, cu scop destabilizator – v. un articol interesant aici.

O alta chestiune extrem de ingrijoratoare e legata de Coreea de Nord si exercitiile sale nucleare, foarte provocatoare. Din cate inteleg, in contextul exercitiilor militare comune ruso-chineze in Marea Chinei de Sud, SUA ar putea interveni unilateral impotriva Coreei de Nord, situatia in regiune fiind extrem de tensionata si ingrijoratoare.

Iar a treia chestiune ingrijoratoare e cea legata de terorismul islamic.

Exista si o alta chestiune, de ordin economic, care ingrijoreaza sectorul privat, si anume perspectiva unei noi crize economice – v. aici.

Cum se pune problema de securitate in Estul Europei…

Iata un articol concis aparut in 25 aprilie 2016 pe saitul RFI:

Barack Obama: NATO trebuie să sprijine aliații din linia întâi: Polonia, România și țările baltice

„Președintele american Barack Obama le cere țărilor NATO să crească bugetul apărării și ‘să sprijine aliații din linia întâi: Polonia, România și statele baltice’. Liderul american a lansat acest apel în Germania, unde se află într-o vizită oficială. Concomitent, la București, adjunctul secretarului general al NATO, Alexander Vershbow, afirmă că Alianța Nord-Atlantică trebuie să-și intensifice postura apărare împotriva amenințărilor dinspre estul și sudul Europei.

Barack Obama a subliniat că Polonia, România și statele baltice sunt sub amenințarea Rusiei. În acest context, liderul de la Casa Albă a declarat ”Fiecare stat membru al NATO ar trebui să-și aducă întreaga contribuție la securitatea noastră comună, cu un buget al apărării de 2% din PIB. Iar acest lucru nu se întâmplă întotdeauna”. El a avertizat totodată că intenționează să retransmită acest mesaj și la summitul NATO, care se va desfășura la începutul lunii iulie la Varșovia.

În discursul susținut în Germania, la Hanova, referindu-se la alocările bugetare pentru apărare, liderul american le-a cerut omologilor europeni să nu cedeze ‘automulțumirii’ în acest domeniu.

Un mesaj similar a fost lansat, luni, și la București, acolo unde se flă în vizită oficială adjunctul secretarului general al NATO, Alexander Vershbow. Potrivit acestuia, Alianța Nord-Atlantică trebuie să-și intensifice postura apărare împotriva amenințărilor dinspre estul și sudul Europei.

”Avem foarte multe provocări și amenințări cu care ne confruntăm, atât pe flancul estic, pe care Rusia încearcă să schimbe unele dintre granițele deja existente, și de asemenea pe flancul sudic, unde ne confruntăm cu probleme legate de extremism și terorism”, a precizat Alexander Vershbow, într-o declarație de presă comună cu ministrul român al Apărării, Mihnea Motoc.

Ambasadorul Alexander Vershbow se află în România în perioada 24 — 26 aprilie, pentru a participa la reuniunea directorilor politici din ministerele apărării din țările membre ale Alianței Nord-Atlantice.” (subl. mea)

De observat modul foarte clar in care s-a exprimat Presedintele american: „Polonia, Romania si statele baltice sunt sub amenintarea Rusiei”  si, de asemenea, ministrul Apararii, Mihnea Motoc: „Pe flancul estic Rusia incearca sa schimbe unele dintre granitele existente”.

Parerea mea este ca Rusia nu va apela la un razboi direct – se fac scenarii in acest sens – v. aici – ci va apela la agenti de influenta, capabili sa-si faca legaturi la nivel inalt, care sa actioneze in interiorul acestor state, coruptia fiind un ingredient necesar. Razboiul direct, desi trebuie luat in calcul, nu e o solutie buna pentru Rusia, care e slabita economic si s-ar expune unui atac din partea NATO. Amenintarea nr.1 la adresa statelor mentionate de Obama este data de razboiul hibrid, dar fara o interventie militara directa din partea Rusiei. Cum propaganda mass-media a Rusiei in UE este, evident, mai slaba, putem presupune ca Rusia va apela la agenti ce vor urmari sa-si faca relatii la nivel inalt si in structurile informative ale statelor respective. Iar ceea ce afirma Alexander Vershbow, si anume ca: „Alianța Nord-Atlantică trebuie să-și intensifice postura apărare împotriva amenințărilor dinspre estul și sudul Europei”, trebuie citit si in aceasta cheie. Totusi „solutia” razboiului direct din partea Rusiei nu trebuie pierduta din vedere intr-o analiza, pentru ca evolutiile foarte negative din Federatia Rusa, cum aratam mai sus, pot sa conduca la evolutii imprevizibile in plan extern.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Septembrie 12, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 1 comentariu

S-a vorbit mult mai putin despre Mircea Bica…

… sotul Alinei Bica. O chestie foarte interesanta.

Dar sa vedem mai intai ce spune maestrul Ion Cristoiu:

Codruța Kovesi și-a executat pe mai toți foștii colegi din instituțiile de forță. Au mai rămas cîțiva în picioare. Cine va urma?

„Textul meu din Gîndul de vineri, 9 septembrie 2016, publicat sub titlul Codruța Kovesi, stiloul înapoi! a stîrnit, după cum era de așteptat, multe comentarii.

Ele au fost amplificate de o coincidență:

Vineri, 9 septembrie 2016, Petre Tobă, cel despre care scrisesem c-a refuzat să desecretizeze documentele cerute de DNA, pentru că de la CSAT i s-a răspuns că e ilegal dacă face asta, s-a prezentat la DNA, după ce Klaus Iohannis a aprobat urmărirea penală.

Întrebat de jurnaliști ce și cum, inclusiv despre desecretizarea interzisă de CSAT, Petre Tobă a refuzat să răspundă, limitîndu-se la clișeul cu Justiția va face dreptate.

Poate că unii cititori se vor fi întrebat, nițel derutați:

De ce nu spune Petre Tobă adevărul, mai ales că vineri apăruseră informațiile de pe blogul meu?

Răspunsul meu ar putea să-i deruteze total:

De frică!

Fii serios! vor sări unii cititori, cum adică de frică? Dar ce suntem pe vremea lui Anei Pauker?

Răspund:

Suntem mai rău decît pe vremea Anei Pauker.

Una dintre numeroasele victime ale abuzurilor DNA, întrebată de mine de ce nu denunță abuzurile, mi-a zis:

Dacă fac asta Codruța Kovesi mă arestează mîine!

Nici nu știți ce răzbunătoare e!

Și mi-a povestit o întîmplare cu un jurnalist care, deși adept al luptei împotriva corupției, a mai criticat-o din cînd în cînd. Nu ca mine, dar a criticat-o. Respectivul a întîlnit-o pe Codruța Kovesi la o sindrofie oficială. S-a dus spre ea și i-a întins mîna. Drept răspuns, Codruța Kovesi, și-a dus ostentativ mîinile la piept, zicîndu-i scurt:

Nu discut cu tine!

Jurnalistul a rămas siderat.

Atacase de a lungul carierei sale zeci de politicieni. Nici unul dintre ei nu comisese mojicia de a refuza să-i întindă mîna în public. Face parte din minima comportare civilizată să nu te dai în stambă în public în materie de dușmănie față de cineva.

Comentariile la textul meu au fost diferite, cum se întîmplă în România, în care fiecare citește un text sub puterea trăirilor și nu a rațiunii.

Binecunoscuții jurnaliști din Divizia Presă a DNA au văzut în textul meu o încercare de a arunca o pată pe rochița de neprihănită a Codruței Kovesi și în consecință s-au grăbit s-o spele cu limba înmuiată în Dero.

Unii cititori au văzut un efort de a-i apăra pe ofițerii DIPI.

Alții, dintre puri, dintre cei care timp de 10 ani au fost educați la școala bolșevică a Presei Binomului, au văzut în textul meu denunțarea petrecerilor pe care le fac ștabii, în timp cei ei, vorba Anei Pauker, mor de foame.

Nu-mi plac petrecerile, indiferent de forma lor, fie că sunt nunți, botezuri, fie că sunt sindrofii oficiale.

Asta nu înseamnă că le condamn.

Ca scriitor, înțeleg viața.

Am scris că unul dintre stilourile pentru care unul dintre șefii DIPI e anchetat penal a fost făcut cadou Codruței Kovesi nu pentru a o critica pe șefa DNA că și-a însușit un stilou cumpărat din banii fondurilor operative, ci pentru a atrage atenția asupra unei mari, uriașe mizerii morale. Codruța Kovesi știa din ce fonduri s-a cumpărat stiloul. Nu l-a refuzat. Dar nici n-a șovăit cînd a fost vorba să ordone procuroarei Florentina Mirică să-i masacreze pe șefii DIPI. Dintre coșurile cu mîncare și băutură de care sunt acuzați șefii DIPI că le-au cumpărat în 2015 cu bani din fondurile operative zece au ajuns la finele anului la cei din conducerea DNA.

Nicolae Gheorghe, fostul șef al DIPI, a lucrat mai înainte la SRI. Așa cum am citit chiar în Rechizitoriu, e unul dintre cei mai buni ofițeri ai României din domeniul supravegherii tehnice. Procuroarea DNA Florentina Mirică a lucrat împreună cu Nicolae Gheorghe la un Dosar care n-ar fi putut fi trimis în instanță în veci, dacă nu era profesionistul Nicolae Gheorghe în materie de instalat microfoane.

Ce vreau să spun cu asta?

Că asistăm la un moment unic în istoria României moderne:

Cei care sub președinția lui Traian Băsescu au fost șefii instituțiilor de forță din România, alcătuind o echipă nu numai la muncă, dar și la petreceri, au fost sfîșiați pe rînd de unul dintre ei:

Codruța Kovesi.

După publicarea dezvălurilor m-am pomenit cu această fotografie.

img_0009

Surprinde o poză de grup a mai multor membri ai echipei la o reuniune la Brașov, urmată de o petrecere, înaintea alegerilor din noiembrie 2014:

Alina Bica, procuror șef DIICOT, Robert Cazanciuc, ministrul Justiției, Gabriel Oprea, ministru de Interne, George Maior, șeful SRI, Tiberiu Nițu, procuror general, Gelu Diaconu, șeful ANAF,

Gelu Oltean, șeful DIPI, Petre Tobă, șeful IGP.

Era acum doi ani.

Cum arată poza de tablou azi, 10 septembrie 2016?

Alina Bica, arestată preventiv de DNA pe 22 noiembrie 2014, sub acuzația de abuz în serviciu.

Robert Cazanciuc, plecat din funcția de ministru în 17 noiembrie 2015, după Diversiunea cu tinerii frumoși și liberi.

Codruța Kovesi, pe 6 aprilie 2016 reinvestită în chip sărbătoresc, în genul realegerii lui Nicolae Ceaușescu ca secretar general al PCR, în fruntea DNA, pentru al doilea mandat, după 10 ani de șefie neîntreruptă în instituțiile de forță.

Gabriel Oprea, pe 2 martie 2016, pus sub acuzare de DNA pentru abuz în serviciu.

George Maior, forțat să demisioneze pe 27 ianuarie 2016.

Tiberiu Nițu, pus acuzare de DNA pe 9 februarie 2016, pentru abuz în serviciu.

Gelu Diaconu, pus sub acuzare de DNA pe 10 februarie 2016 pentru abuz în serviciu.

Gelu Oltean, pus sub acuzare de DNA, pe 29 august 2016, pentru abuz în serviciu.

Petre Tobă, pus sub acuzare de DNA, pe 1 septembrie 2016, pentru abuz în serviciu.

Concluzii:

  1. Toți au fost lichidați politic de DNA, după scenariul Se anunță punerea sub acuzare, demnitarul își dă demisia sau e forțat să-și dea demisia.
  2. Toți sunt acuzați de același lucru: Abuz în serviciu.
  3. Toți au rămas pe drumuri, se confruntă cu probleme materiale ( le-a fost pus sechestru), sunt tîrîți prin anchete și mai ales au fost terfeliți la comandă de Divizia Presă a DNA.
  4. Singura care nu numai că a căzut, dar a devenit cea mai puternică femei din România, cîntată mai ceva ca Elena Ceaușescu, e Codruța Kovesi.
  5. Toți foștii colegi de instituții de forță, cei cu care Codruța Kovesi lucra și petrecea ca la Brașov, au fost măcelăriți de Codruța Kovesi.

Din cîte-mi dau seama, Codruța Kovesi n-are de gînd să se oprească din executarea foștilor colegi din instituțiile de forță.

Cine credeți că va urma?”

Intrebarea din final e edificatoare. Dar citind textul m-am gandit la Alina Bica, iar cel mai interesant lucru este ca nu doar ea are probleme, dar si sotul ei. Aceste actiuni ale DNA par a fi executate exclusiv din vointa Laura Codrutei Kovesi. Oamenii nu prea inteleg mare lucru. Parerea mea este ca actiunile DNA sunt executate la ordin, venit de sus si sunt coerent coordonate de la Centru, ca sa zic asa. Sa citim despre Mircea Bica, sa vedem de ce, ce si cum:

Mediafax

Mircea Bica, soţul fostei şefe a DIICOT, pus sub control judiciar într-un caz de evaziune

„BUCUREŞTI, (3 iun 2015)

Procurorii DIICOT Braşov şi poliţiştii au făcut, miercuri, 17 percheziţii la persoane suspectate într-un dosar de evaziune fiscală, delapidare şi spălare de bani, printre cei vizaţi fiind şi soţul Alinei Bica, fosta şefă a DIICOT. Mircea Bica, soţul Alinei Bica, a fost adus, miercuri, la DIICOT Braşov, pentru audieri, fiind pus, ulterior, sub control judiciar pentru 60 de zile, cu interdicţia de a părăsi ţara.

Mircea Bica, soţul fostei şefe a DIICOT Alina Bica, a fost pus sub control judiciar pentru 60 de zile, cu interdicţia de a părăsi ţara, iar alte patru persoane, între care şi liderul grupării, Dan Vasile, au fost reţinute pentru 24 de ore, audierile continuând şi la ora transmiterii acestei ştiri.

Potrivit procurorului Cătălin Borcoman, şeful DIICOT Braşov, Mircea Bica a fost pus sub control judiciar pentru 60 de zile şi are interdicţie de a părăsi ţara, el fiind cercetat pentru că ar fi comis, prin intermediul societăţii sale, două infracţiuni de evaziune fiscală cu un prejudiciu total de 88.000 lei şi o tentativă de evaziune fiscală, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Sursa citată a mai precizat că alte patru persoane, între care şi liderul grupării, Dan Vasile, au fost reţinute pentru 24 de ore, urmând să fie prezentate instanţei cu propunerea de arestare preventivă.

La ora transmiterii acestei ştiri, continuă audierile la DIICOT Braşov.

Mircea Bica a fost adus la sediul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Braşov, miercuri, în jurul orei 12.30, cu o maşină a procurorilor, el fiind audiat alături de alte zece persoane implicate în acest dosar, între care şi liderul grupării de presupuşi evazionişti, Dan Vasile.

Întrebat dacă Bica a avut vreo legătură directă cu Dan Vasile, şeful DIICOT Braşov a spus că „faptele lui Bica sunt comise în legătură cu una din societăţile unui alt suspect”.

„Bica nu este implicat în activitatea grupului şi în circuitul evazionist. Firma sa a relaţionat cu una dintre societăţile care are implicare în grup“, a afirmat Borcoman.

Potrivit sursei citate, gruparea evazionistă, care este compusă din mai multe persoane fizice şi juridice, utiliza pentru activităţile sale trei societăţi comerciale care beneficiau de lucrări publice.

„Pentru a deduce impozitul pe profit şi TVA au fost înfiinţate două societăţi de tip conductă şi o societate de tip fantomă prin intermediul cărora erau înregistrate operaţiuni de cheltuieli fictive, iar sumele de bani virate în cadrul circuitului evazionist erau ulterior retrase prin numerar de la ATM-urile unor unităţi bancare”, a explicat Borcoman.

Acesta a precizat că ancheta a fost declanşată ca urmare a unei sesizări formulate de Direcţia Generală Antifraudă Fiscală cu care procurorii au colaborat de-a lungul anchetei, solicitând o serie de controale.

„În cadrul grupului evazionist au circulat aproximativ şapte milioane lei, iar prejudiciul estimat este de 3,4 milioane lei. În total, vor fi audiate 11 persoane, dintre care pentru şapte persoane au fost emise mandate de aducere“, a mai spus şeful DIICOT Braşov.

Procurorii DIICOT Braşov şi poliţiştii au făcut, miercuri, 17 percheziţii la persoane suspectate într-un dosar de evaziune fiscală, delapidare şi spălare de bani.

Dintre cele 17 percheziţii, şase au fost făcute la locuinţele unor persoane din localităţile Jibert, Lisa şi Făgăraş, judeţul Braşov, iar 11 la sediile unor societăţi comerciale implicate în circuitul financiar contabil şi comercial creat şi utilizat de persoanele suspectate, potrivit Poliţiei Române.

„Din cercetări a reieşit că, în cursul anului 2010, s-ar fi constituit un grup infracţional organizat, format din şase persoane, în scopul iniţierii şi coordonării unui circuit evazionist prin intermediul unor societăţi comerciale de pe raza judeţelor Braşov, Alba şi Cluj. Societăţile ar fi fost controlate direct sau prin interpuşi de membrii grupării, aceştia urmărind sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale generate de activităţile economice desfăşurate prin intermediul societăţilor în cauză”, arată Poliţia Română, într-un comunicat de presă.

Membrii grupării ar fi produs un prejudiciu estimat la aproximativ 3.850.000 de lei, reprezentând TVA şi impozit pe profit neplătit.

„Persoanele bănuite ar fi înregistrat în contabilitatea societăţilor administrate achiziţii fictive de mărfuri şi prestări servicii de la firme de tip fantomă, generând astfel cheltuieli nereale. Plăţile efectuate către firmele fantomă pentru achiziţiile fictive erau transferate prin circuite bancare către alte firme, fiind ulterior retrase în numerar”, a precizat Poliţia Română.

Surse judiciare au precizat că pentru comiterea infracţiunilor ar fi fost folosite două firme fantomă, din judeţele Alba şi Cluj.

Potrivit surselor judiciare, liderul grupării, Dan Vasile, apare în denunţul de la DNA al lui Ovidiu Tender, potrivit căruia acesta ar fi luat, împreună cu Mircea Bica, soţul Alinei Bica, pachetul majoritar de la UPRUC Făgăraş.

Numele lui Bica şi al lui Dan Vasile sunt menţionate în denunţul făcut de omul de afaceri Ovidiu Tender împotriva Alinei Bica, în care a arătat că i-ar fi dat mită, sub formă de acţiuni, printr-un intermediar.

În denunţul făcut în 28 ianuarie, Ovidiu Tender arăta că a fost nevoit să-l angajeze consilier pe Florin Mihăilescu, fost poliţist, care îi era consilier Alinei Bica, pentru a avea şansa unei susţineri din partea fostei şefe a DIICOT în soluţionarea în interesul său a dosarului Carom. Tender a scris în denunţ că i-a oferit lui Florin Mihăilescu salariu şi alte avantaje solicitate.

Totodată, Tender a arătat că, la solicitarea lui Mihăilescu şi a soţului Alinei Bica, a înstrăinat pachetul majoritar de la UPRUC CTR SA din Făgăraş, preţul cesiunii impus fiind de 3,2 milioane euro, din care suma de un milion de euro trebuia să fie în cash, nefiind înregistrată în contabilitate.

Tender ar fi menţionat că Dan Vasile, „aflat în relaţii de prietenie cu familia Alinei Bica, mai exact cu soţul acesteia”, a cumpărat acţiunile la UPRUC CTR SA, după ce i-ar fi fost virată suma de 3,5 milioane de euro dintr-un cont din Rusia într-un cont al său din Austria.

Dan Vasile, care are calitatea de martor într-unul din dosarele Alinei Bica, cunoscut ca dosarul Bica 2, ar fi spus că preluarea pachetului majoritar de acţiuni de la SC UPRUC CTR SA a fost făcută pentru Horia Enciu, care mai încercase să achiziţioneze acţiuni la acea societate, însă nu reuşise.

În dosarul Bica 2, fosta şefă a DIICOT a fost trimisă în judecată în 25 februarie, alături de Dorin Cocoş, Alin Cocoş, Ionuţ Mihăilescu şi fostului ministru al Economiei Adriean Videanu.

Alina Bica este acuzată, printre altele, că l-ar fi ajutat pe Ovidiu Tender să obţină o soluţie favorabilă în dosarul Rafo-Carom.

Potrivit procurorilor DNA, în cursul anului 2013, după preluarea funcţiei de procuror-şef al DIICOT, Alina Bica, în urmărirea intereselor lui Ovidiu Tender, de a nu fi condamnat la o pedeapsă cu executare în dosarul Carom, a dispus măsuri abuzive care să direcţioneze concluziile şi poziţia judiciară a DIICOT în faţa instanţei de judecată în cauza respectivă, de o manieră în care acesta să nu fie pasibil de o pedeapsă cu executare în regim de detenţie.

Alina Bica a susţinut că Florian Coldea, prim-adjunctul SRI, i-a cerut să reanalizeze situaţia lui Ovidiu Tender, în dosarul Carom, dată fiind poziţia în Africa a acestuia din urmă şi contractele pe care urma să le deruleze, arăta instanţa supremă în motivarea uneia din deciziile de arestare, luată în dosarul Bica 2.

Bica a precizat în declaraţie că îl informa pe Coldea în legătură cu fiecare termen de judecată care se acorda în dosarul lui Ovidiu Tender, susţinând însă că nu a făcut „niciun demers de uşurare a situaţiei inc. Tender„.

În decembrie 2014, Ovidiu Tender a fost condamnat în dosarul Carom la 11 ani şi patru luni de închisoare, decizia nefiind însă definitivă.” (subl. mea)

De unde rezulta ca e mai mult decat un simplu caz de evaziune fiscala…

Fara indoiala ca e vorba de a face bani – rezulta limpede din articolul Mediafax. Dar pentru cine si in ce scopuri? Pentru cine si in ce scopuri erau acesti bani obtinuti din evaziune fiscala. Observam prezenta Rusiei, conturi prin Rusia, prin Austria…

Fara a fi principalul partener economic al Romaniei, Rusia are influenta in economia noastra – v. aici. De asemenea Rusia a afirmat ca doreste o cooperare economica mai stansa cu Romania. iar ministrul roman al Economiei, Ion Ariton, transmitea in 2011, la Moscova, un mesaj de deschidere din partea Guvernului si a Presedintiei Romaniei – v. aici. Atunci Rusia si-a manifestat si dorinta sa vada mai multe investitii ale companiilor romanesti pe piata rusa. Companiile rusesti manifestau interes „fata de sfera hidroenergetica” (Andrei Fursenko). Lucrurile s-au schimbat dupa evenimentele din Ucraina care au dus la fuga fostului Presedinte al Ucrainei, Viktor Ianukovici, omul Kremlinului, apoi anexarea ilegala a Crimeii de catre Rusia si sprijinul acordat de Rusia separatistilor din Estul Ucrainei, care au condus la impunerea de sanctiuni Rusiei din partea UE si SUA si la o realtie tensionata NATO-Rusia, inclusiv in dosarul sirian. Lucrurile raman in continuare neclare – nu vad pe termen scurt o imbunatatire a relatiilor dintre SUA si Rusia, desi, din cate inteleg, se incearca utilizarea dialogului in acest sens. Parasirea de catre Rusia a modelului european in politica sa interna, in favoarea celui euroasiatic, pune in dificultate relatiile acesteia cu Occidentul. De asemenea noua doctrina militara a Kremlinului, care vede in SUA si NATO principalele amenintari la adresa securitatii Rusiei. Este o schimbare de paradigma, pare-se pe termen lung in politica externa a Rusiei. Rusia e un partener economic important al Germaniei. Pe de alta parte, Germania nu e interesata intr-o Rusie puternica. De aici rezulta ca activitatea de spionaj a Rusiei in UE si SUA va creste. Se creeaza astfel noi provocari de securitate, mai ales in regiunea Marii Negre. Foarte probabil ca in aceasta cheie trebuie citite actiunile DNA de care pomenea maestrul Cristoiu. In actualele conditii geopolitice capacitatea Rusiei de a influenta politica interna a Romaniei trebuie diminuata.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Septembrie 10, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Robespierre a fost un criminal, dar nu o lichea…

Doresc sa evidentiez pe blogul meu ultimile trei editoriale ale maestrului Ion Cristoiu, dintre cele mai bune scrise de dansul vreodata:

Traian Băsescu sau Războiul Omului cu Omul politic

„Poate cel mai greu de explicat fenomen al ultimilor doi ani îl reprezintă campania angajată de Traian Băsescu împotriva a patru instituţii de forţă din România:
SRI, DNA, Divizia Presă şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Nu, nu e o greşeală menţionarea ICCJ printre principalele instituţii de forţă ale României din ultimii ani. Deşi, teoretic, instituţie de prim rang a Justiţiei, sub nenorocita conducere a Liviei Stanciu, ICCJ a funcţionat la întreaga-i capacitate ca punct terminus în operaţiunile de tip Pristanda:
Curat anticonstituţional! Da’ umflaţi-l!

Victima, de regulă, un adversar politic al Preşedintelui în exerciţiu, era alesă şi livrată DNA de către SRI. Cu un puternic sprijin din parte acoperiţilor din presă, DNA reținea victima şi o propunea arestării preventive. Pentru arestul preventiv, victima era dusă la ICCJ. Aici, pentru victimă judecata era ceea ce era pentru victimele Terrorii robespierriene ghilotina.

Mecanismul a fost dezvăluit întîia oară de Elena Udrea, după ce distinsa, una dintre complicele Maşinăriei de decapitări politice, a intrat ea însăşi în Dispozitivul SRI-DNA-Divizia Presă-ICCJ.
A venit însă Traian Băsescu!
Făuritorul şi Controlorul Marelui Mecanism a pornit o campanie de denunţare a acestui mecanism.

La început, Traian Băsescu s-a mulţumit cu aluzii sau cu aserţiuni generale.
În ultimul timp, a pornit un război pe faţă cu persoanele din fruntea celor patru instituţii de forţă: Florian Coldea (SRI), Codruţa Kovesi (DNA), jurnalişti şi site-uri ştiute deja ca lucrînd cu ofiţeri acoperiţi, Livia Stanciu (ICCJ, pînă la recenta pensionare).

În Istoria României moderne (nu numai postdecembriste!) nu s-a mai întîlnit un asemenea Război:

  1. Traian Băsescu e Făuritorul Mecanismului. L-a folosit invocînd interesul naţional.
    Interesul naţional e însă o noţiune complexă.
    Ceea ce unii consideră interes naţional, alţii consideră interes personal, şi invers.
    Mult mai important, Florian Coldea, Codruţa Kovesi şi Livia Stanciu, dar şi jurnaliştii acoperiţi, sînt creaţiile exclusive ale lui Traian Băsescu.
    O simplă privire asupra Presei din ultimii 10 ani ne dezvăluie mecanismul prin care s-au înfiinţat site-uri, televiziuni şi ziare pentru a fi conduse şi folosite de ofiţeri acoperiţi.
    Orice ar spune Traian Băsescu acum, cele două mandatele ale sale alcătuiesc un regim autoritar, chiar dacă fără excesele regimul dictatorial.
    Nota de premieră în Istoria Modernă a României e dată tocmai de această realitate.
    Făuritorul Mecanismului porneşte, după plecarea de la Putere, un război împotriva Mecanismului şi, mai ales, împotriva celor care-l conduc mai departe.
    Un război împotriva Mecanismului creat şi controlat de el.
    Un război împotriva oamenilor descoperiţi şi promovaţi de el.
    Păstrînd proporţiile, e ca şi cum Mareşalul Antonescu ar fi pornit, după 23 august 1944, un Război public împotriva lui Eugen Cristescu şi a Mecanismului trimiterii în Lagărul de la Tîrgu-Jiu.
  2. Nici una dintre rotiţele Mecanismului nu dezminte public dezvăluirile lui Traian Băsescu.
    Divizia Presă, de exemplu, îl atacă pe Traian Băsescu într-o campanie care imită, în chip halucinant, pe cele duse de Divizia Presă sub regimul Traian Băsescu împotriva adversarilor lui Traian Băsescu.
    Dezvăluirile lui Traian Băsescu n-au fost dezmințite niciodată.
    Nici un jurnalist suspectat a fi ofițer acoperit n-a luat atitudine publică față de acuzațiile aduse de Traian Băsescu.

Florian Coldea, Codruţa Kovesi, Livia Stanciu n-au răspuns pînă acum lui Traian Băsescu.
Presupun că din două motive:

  1. Toţi trei au desfăşurat, sub conducerea lui Traian Băsescu, în numele interesului naţional, operaţiuni asupra cărora ţin să păstreze discreţia, mai ales că multe dintre ele ar implica şi persoane din subordinea celor trei.
  2. Se consideră de cei trei că, răspunzînd lui Traian Băsescu, războiul ar lua proporţii atît de mari încît Klaus Iohannis s-ar vedea obligat să intervină.

Într-un text postat anterior (luni, 8 august 2016) sub titlul Și-a dat seama Traian Băsescu de riscurile electorale ale Războiului dus cu SRI, DNA și ÎCCJ?! am demonstrat că „din punct de vedere politic, Războiul cu SRI, DNA și ÎCCJ în chestiunea felului în care aceste instituții administrează Lupta împotriva corupției, îi dăunează” fostului președinte, actualmente șef de partid.

Electoratul lui Traian Băsescu pariază pe un stat puternic și nu pe un individ puternic.
E un electorat care l-a făcut președinte în 2004 și l-a urmat timp de zece ani după aceea.
„Acest electorat” – scriam în 8 august 2016, „nu-l înţelege pe Traian Băsescu şi nu-l înţelege, pentru că noţiuni precum drepturile omului, prezumţia de nevinovăţie îi sînt străine.”
Deși războiul cu cele trei instituții de forță îl definește pe Traian Băsescu din ultimul timp, explicația nu trimite la Omul politic, ci la Omul Traian Băsescu.

Cum se explică Războiul lui Traian Băsescu?
După părerea mea, acest Război ţine exclusiv de componenta omenească.
Pentru a mă explica, simt nevoia unei trimiteri la experienţa mea de viață.

În februarie 1997 am părăsit conducerea Evenimentului zilei.
Toţi cei din redacţie erau tineri descoperiţi şi promovaţi de mine. Descoperit şi promovat de mine era însuşi Cornel Nistorescu, cel care a preluat şefia publicaţiei.
E uşor de înţeles că, un timp, am urmărit evoluţia ziarului cu uluirea celui care făcuse acest ziar.
Una dintre cele mai puternice tentaţii a fost de a-i suna pe cei din conducere şi a le atrage atenţia c-au greşit într-un caz sau altul.
O tentație uriașă a fost și să-l sun pe Cornel Nistorescu și să-l mustru, din postura mea de descoperitor și făuritor al lui ca reporter, pentru persecutarea unor tineri jurnaliști de mare talent, aduși de mine și promovați în redacție.

N-am făcut-o.
Şi nu pentru că mi-am reprimat tentația din prea multă înțelepciune, ci pentru că, şi dacă aş fi vrut, n-aş fi avut cum.
Cu Cornel Nistorescu eram certat.
Și certat am rămas pînă azi.
Noua conducere i-a obligat pe mulţi dintre cei care lucraseră cu mine direct să plece de la ziar.
Noii şefi, aduşi de Cornel Nistorescu, îmi erau total necunoscuţi.

Să ne aşezăm în locul lui Traian Băsescu.
„Copii” crescuţi de el au rămas în fruntea instituţiilor de forţă și după plecarea lui de la Cotroceni.
În această postură, cei trei şi-au făcut și își fac propriile jocuri şi, deseori, jocurile lui Klaus Iohannis.
De lucrat au lucrat și lucrează exact cu aceleaşi mijloace folosite pe vremea lui Traian Băsescu.

Aceste mijloace au fost folosite acum nu împotriva lui SOV, a lui Adrian Năstase, a lui Dan Voiculescu, ci împotriva Elenei Udrea, Alinei Bica, a lui Horia Georgescu.
Traian Băsescu ştie cu ochii închişi aceste mijloace.
Recunoaşte în tot ce li s-a făcut celorlalţi „copii” ai săi ceea ce au făcut toţi „copiii” sub conducerea sa împotriva adversarilor săi politici.

Probabil că la început, uitînd că nu mai e Şeful lor sau iluzionîndu-se că mai are autoritate asupra lor, a încercat să le atragă atenţia personal că greşesc.
Sînt sigur că şi Florian Coldea şi Codruţa Kovesi şi Livia Stanciu nu l-au ascultat.
Nu cred că l-au înjurat.
Cred însă c-au zis da, da, şi au făcut tot cum au vrut ei.

Asta a stîrnit mînia lui Traian Băsescu.
Mînia celui care se consideră tras pe sfoară.
Pe vremea atotputerniciei sale, cei trei nu-i ieșeau din cuvînt, făcînd față de el figură de copii ascultători față de tatăl nu numai temut, dar și respectat.
Acum îi dau cu tifla.

Războiul lui Traian Băsescu se dovedeşte pînă la urmă o confirmare strălucită a adevărului că şi politicenii sînt oameni.
În cazul de faţă, Omul Traian Băsescu se războieşte cu Omul politic Traian Băsescu.
N-ar fi prima oară în Istoria României şi a Lumii.
Nu cînd Omul se războiește cu Omul politic, ci cînd Omul politic pierde din Războiul cu Omul.”

Dacă primul om în stat are dreptul să dea peste cap circulaţia din Bucureşti, obligîndu-i pe şoferi să piardă timp şi nervi în ambuteiaje, de ce n-ar avea dreptul al doilea om în stat să nu stea la coada de o mie de persoane de la Permise?!

„Am plecat din ţară duminică, 31 iulie 2016 şi m-am întors, luni, 15 august 2016.
Călătoria mea de cunoaştere a fost de data asta în Flandra:
Ghent, Bruxelles, Brugge, Anvers, Waterloo, Oostende, Ypres, Dunkerque, Coasta belgiană a Mării Nordului.

Am mers cu maşina, am călătorit cu trenul, am pus benzină în staţiile de benzină, am folosit W.C.-urile publice, am tîrguit de-ale gurii la supermarketuri, am stat la un aparthotel din Ghent, proprietatea unei românce (am aflat că e româncă doar cînd mia- dat cheia!), am mîncat pe o bancă dintr-un parc asemenea imigranţilor, am vizitat muzee (printre altele cel al Cartofilor prăjiți), am mers mult pe jos, am folosit taxiul şi am trecut prin filtre la aeroportul din Bruxelles.

Am transcris aceste înfăptuiri nu din năravul egocentrist de a considera că faptele vieţii mele personale interesează pe cineva, ci pentru a dovedi că timp de două săptămâni am încercat să cunosc pe viu realităţile din Belgia.
Ori de cîte ori revin din Occident în România, mă loveşte disperarea.
– Uite, îmi spun, o să mor şi n-o să mai apuc o ţară cît de cît apropiată de cele occidentale!

Din cîte se ştie, prima constituţie românească, cea din 1866, a fost un copy-paste după Constituţia Belgiei din 1831.
De ce am ţinut să reamintesc asta?
Pentru că teoretic, cele două ţări au avut un punct de pornire ca structură politică asemănătoare.
Diferenţa dintre Belgia lui 2016 şi România lui 2016 rămîne de ordinul unei prăpăstii.

Se înţelege că acum disperarea a fost mult mai mare.
Belgia e o ţară mică.
Are 11 milioane de locuitori.
Dacă ar fi să crezi cronicii politice, mai are un pic şi se rupe în două.
În valoni şi în flamanzi.
Crizele de guvern s-au succedat  în Belgia într-un ritm ameţitor.
Şi cu toate acestea, Belgia e în materie de infrastructură rutieră, de infrastructură feroviară, de servicii, de ordine a civilizației, de modernizare mult înaintea României.

De fiecare dată cînd compar realităţile noastre cu cele din Occident, mă întreb:
Ce dracu’ ne lipseşte nouă?
Uite, au trecut 26 de ani de la prăbuşirea comunismului.
Ni s-a spus încă de pe vremea comunismului că economia de piaţă, democraţia, sînt forţe de progres indiscutabile.

S-a confirmat asta în realitatea noastră postdecembristă?
Satele în Belgia sînt un prilej de încîntare.
Acelaşi tip de case de fermier grupate într-un centru, cu asfalt, facilităţi şi aceleaşi vaci care pasc de unele singure pe păşuni bine delimitate.

Aţi văzut cum arată o cireadă de vaci care paşte la noi?
Sînt costelive, murdare, năuce, mînate să treacă peste şosea pe un alt cîmp de mărăcini de un tip hirsut, gen violator în grup.

Două săptămîni înseamnă pentru o ţară precum România, presupus supusă blazonului Sînt atîtea de făcut! două săptămîni de înfăptuiri în realitate.
De lucruri care să fi apropiat cît de cît România de ţările occidentale, de Belgia, de exemplu.

Deşi am urmărit pe site-uri întîmplările din România, întors la Bucureşti, am încercat un experiment.
Am vrut să văd dacă în aceste două săptămîni a avut loc în România o întîmplare în urma căreia cetăţeanul român, jinduind după o Țară  ca afară, a rămas cu ceva.

Altfel spus, dacă în aceste două săptămîni s-a luat o măsură care să apropie măcar administrativ România de Belgia sau s-a construit ceva sau măcar s-a inaugurat construirea a ceva.

Nu o autostradă, nu o cale ferată de mare viteză, nu o întreprindere, ci un podeţ.
Sau dacă nu un podeţ, măcar un W.C. public.
Şi-am constatat că în aceste două săptămîni, deşi au fost Breaking News-uri, dezbateri aprinse în studiouri TV, conferinţe de presă, comunicate oficiale, declaraţii la cel mai înalt nivel, scrieri pe facebook ale demnitarilor, în realitate nu s-a întîmplat nimic.

Ba nu, mă înşel.
În realitate s-a întîmplat ceva.
DNA a avut o activitate duduitoare.
În această perioadă de două săptămîni, singurele fapte concrete ţin de arestări, trimiteri în judecată, cereri ale procurorilor, sentinţe, percheziţii.
Într-un cuvînt, singurele înfăptuiri ţin în exclusivitate de Regimul represiv.

Funcţionează la întreaga lor capacitate instituţiile represive:
SRI şi SIE, DIICOT, DNA.
E mai mult decît semnificativ că, din Guvernul Dacian Cioloş, cel mai cunoscut ministru e cel al Justiţiei, şi nu cel al Transporturilor, al Economiei, al Comunicaţiilor sau măcar al Turismului.
Dar şi ministrul Justiţiei, Raluca Prună, e cunoscut nu pentru măsurile sale vizînd perfecţionarea Justiţiei, ci pentru măsurile sale de ordine represivă.

Şi-am avut astfel răspunsul la întrebările:
De ce nu-i România Belgia?
De ce, în loc să ne apropiem de ţările occidentale, ne depărtăm pe zi ce trece?
Pentru că în aceste două săptămîni, cu excepţia domeniului represiv, în nici un alt domeniu nu s-a înfăptuit nimic.

Locul de fapte concrete l-a ţinut Spectacolul.
Cu sau fără trăncăneală.
Timp de două săptămîni, ţara a trăit Spectacolul Înmormîntării Reginei Ana.
Transmisii în direct, gesturi ale Preşedintelui şi Premierului, Slujbe în Piaţa Revoluţiei, cortegiu regal de la Sinaia la Bucureşti şi de la Bucureşti la Sinaia.

S-a terminat şi cu Marea Înmormîntare.
Culmea schizofreniei moldo-valahe:
Republica a făcut unei Regine o înmormîntare pe care România n-a mai cunoscut-o de la moartea comunistului  Gh. Dej.

A rămas ceva după două săptămîni de spectacol?
Altfel zis, românul acesta, care jinduieşte după standarde de viaţă occidentală, a avut parte de vreo şosea, de vreo cale ferată, de vreun podeţ, de vreun W.C. public?
N-a avut parte de nimic.
Nici o altă întîmplare nu mi s-a părut mai semnificativă pentru cele două săptămîni în care, dincolo de spectacol, nu s-a întîmplat nimic, decît cea cu Călin Popescu Tăriceanu.

Ca urmare a Operaţiunii Fărîmiţarea Presei în mii de bucăţipentru a sta Drepţi mai bine, Mediafax a fost lovită prin înfiinţarea unei noi agenţii.
Cu ce se ocupă agenţia repectivă ne spune totul concentrarea sa exclusivă pe linguşirea Binomului SRI-DNA.
După cum era de aşteptat, Călin Popescu Tăriceanu e politicianul cel mai vînat de Poliţia Politică Prezidenţială.
Fără a-şi da seama de asta, C. Popescu Tăriceanu n-a stat la coada de o mie de persoane de la schimbarea permiselor.
După cum era de aşteptat, Agenţia Noii Securităţi s-a dus la ţanc.
Scandal mare!
Scandal uriaş!
Preşedintele Senatului n-a stat la coadă!

O avocată, fostă membră a PMP, l-a denunţat la DNA.
Prefectul Capitalei a ordonat o anchetă la Permise.
Deşi eu stau la coadă, pentru că nu-mi place să fiu favorizat, nu văd nici o infamie în gestul lui C. P. Tăriceanu.
Preşedintele României blochează săptămînal circulaţia în Bucureşti și pe traseul Bucureşti-Sibiu fără ca cineva să-l denunţe la DNA.

Dacă primul om în stat are dreptul să dea peste cap circulaţia din Bucureşti, obligîndu-i pe şoferi să piardă timp şi nervi în ambuteiaje, de ce n-ar avea dreptul al doilea om în stat să nu stea la coada de o mie de persoane de  la Permise?!

Mai ales că, spre deosebire de Klaus Iohannis:

  1. Călin Popescu Tăriceanu n-a înrăutăţit viaţa celor de la coadă. Cu sau fără preşedintele Senatului, coada a fost la fel de mare.
  2. C.P. Tăriceanu i-a sfidat pe cetăţeni o singură dată.
    Klaus Iohannis i-a sfidat, în cei doi ani de mandat de sute de ori.

Dincolo de acest Scandal artificial, dovadă strălucită a forţei de Manipulare a Poliţiei Politice, rămîne întrebarea:
De ce nu s-a făcut Scandal, pentru că la Permise e coadă de o mie de persoane?
Întrebarea asta n-a fost pusă de nimeni.
Coada de o mie de persoane – o aberaţie, o crimă prin raportare la nervii şi timpul cetăţenilor – n-a făcut pe nimeni să se indigneze.
Prefectul n-a ordonat o anchetă pentru a vedea de ce se face o coadă atît de mare.
Dacian Cioloş n-a trimis Corpul de Control pentru a vedea ce nu merge la Permise.
S-a făcut în schimb un Scandal uriaş din gestul lui C. Popescu Tăriceanu.

De ce?
Pentru că îmbunătăţirea radicală a organizării la Permise n-a interesat pe nimeni.
Presă, oficialităţi.
Compromiterea lui Călin Popescu Tăriceanu a interesat.

Dacă România ar fi, într-adevăr, pe drumul apropierii de Occident, curmarea haosului de la Permise ar fi fost pe primul plan.
Cazul lui Călin Popescu Tăriceanu nici n-ar fi existat.
Numai că România nu e pe drumul apropierii de Occident.
E pe drumul apropierii de Bangladesh!”

Klaus Iohannis – mituit de China comunistă prin publicarea în limba chineză a cărții Pas cu pas pe post de capodoperă a geniului românesc

„La Tîrgul Internaţional de Carte de la Beinjing, prin Institutul cultural român, România participă în primul rînd prin traducerea în chineză a cărţii lui Klaus Iohannis, Pas cu pas.

Pas cu pas, volum pe care l-am citit în varianta electronică, nu e o carte de Memorii.
Pentru alegerile din 2014, staff-ul de campanie al candidatului PNL, Klaus Iohannis, a decis să producă şi să folosească drept instrument de publicitate electorală o carte semnată de Klaus Iohannis, dar care, aşa cum era de aşteptat, n-a fost scrisă de Klaus Iohannis. Intitulată Pas cu pas, ea se voia un fel de autobiografie oficială a candidatului, la vremea respectivă puțin cunoscut publicului nostru. Eu, de exemplu, în pregătirea unui interviu luat lui Klaus Iohannis la Realitatea Tv împreună cu Rareș Bogdan, am insistat să primesc lucrarea în variantă electronică (nu apăruse în variantă de tipar), pentru a avea o minimă documentare despre Klaus Iohannis. Așa cum am mărturisit la B1Tv marți seara, mi-a trimis varianta Edward Hellvig, dacă nu mă înșel la vremea respectivă șeful staff-ului de campanie al lui Klaus Iohannis.

În Istorie există cărţi de Memorii de excepţie, dacă ar fi să amintesc Al doilea razboi mondial de Winston Churchill, carte în două volume, distinsă în 1953 cu Premiul Nobel pentru literatură, sau Am vrut unitatea Germaniei, carte semnată de Helmut Kohl. Astfel de cărţi sînt scrise sau uneori doar dictate de o personalitate de prim rang a unei ţări, după retragerea din activitate.

Interesul stîrnit de astfel de Memorii au o dublă explicaţie:

  1. Ca făuritor de Istorie, autorul dezvăluie, în premieră, eliberat de restricţiile funcţiei, amănunte cruciale pentru înţelegerea evenimentelor la care a participat.
    Memoriile lui Mihail Gorbaciov sunt sînt un document istoric asupra Perestroikăi.
  2. Eliberat, în fine, de povara imaginii publice, autorul îşi poate permite dezvăluiri senzaţionale din viaţa sa personală.

Cartea lui Klaus Iohannis nu întruneşte nici una din condiţiile de mai sus:

  1. Pas cu pas a apărut înainte ca Klaus Iohannis să devină preşedinte.
    Cum să stîrnească interesul o carte de memorii a primarului de Sibiu?
  2. Fiind vorba de un mijloc strict electoral, carte e golită de orice omenesc.
    Nu vei întîlni în cuprinsul ei o singură confesiune în adevăratul sens al cuvîntului, expresie a sincerității.

Putem spune că e un produs de complezenţă, în genul unui clip electoral difuzat de televiziuni în emisiunile electorale.
Ca produs strict electoral, comparabil cu afișele, pixurile, tricourile şi şepcile împărţite de structurile de partid, Pas cu pas a fost cumpărată şi distribuită de organizaţiile locale ale PNL.

Din acest punct de vedere încasarea sumei de 18.000 de euro, ca drepturi de autor, pentru Pas cu pas şi Primul pas de către Klaus Iohannis, sumă incredibilă într-o Românie în care mari autori, de mare succes de librărie, dacă scot 1000 de euro din publicarea unei cărţi scrise de ei, se constituie într-una din marile afaceri de corupţie din România ultimului timp.

A beneficiat de nişte așa zise drepturi de autor pentru o carte pe care n-a scris-o el, dar mai ales pentru o carte difuzată prin organizaţiile PNL, mi se pare o uriaşă escrocherie.

Presupunînd că editura Curtea veche i-a dat autorului Klaus Iohannis suma de 18.000 de euro, normal era ca preşedintele, ştiind cum s-a obţinut ea, s-o doneze unui cămin de bătrîni sau unui spital.

Așadar, am trăit s-o văd și pe asta!
Cartea de publicitate electorală a candidatului Klaus Iohannis va fi tradusă și tipărită în China și apoi lansată la Tîrgul de carte de către Institutul Cultural Român drept cartea semnificativă pentru geniul creator al poporului român.

Traducerea unei cărţi peste hotare e condiţionată fundamental de succesul comercial al cărţii respective.
În ţările cu economie de piaţă, nici o editură nu va tipări cartea unui autor – fie el şi român, dacă o prospecţie de piaţă n-o convinge că-şi va scoate banii daţi pe traducere şi tipărire.
De nevoia de profit, nu mai vorbesc.

La o primă vedere, traducerea cărţii lui Klaus Iohannis de către o editură chineză nu lasă loc nici unei suspiciuni.
Se presupun următoarele condiţii:

  1. Editura din China a aflat că undeva pe continentul european, în țara numită România, a apărut o carte care s-a constituit într-un uriaş succes comercial nu numai în ţara respectivă, dar şi în alte ţări din Europa și din lume, o carte despre care au scris toate marile publicații europene.
  2. Editura a studiat piaţa şi a constatat că în China există un interes uriaş faţă de cartea respectivă.
    Graţie acestui interes, editura a dibuit în traducerea şi tipărirea cărţii o veritabilă lovitură financiară.
    Milioane de chinezi sună sau trimit e-mail-uri întrebînd cînd va fi pe piaţă cartea Pas cu pas a lui Klaus Iohannis.
    S-au făcut deja înscrieri pe lungi liste de chinezi care au cumpărat-o anticipat prin comenzi online.

Aşa ar sta lucrurile dacă ar fi vorba de o editură particulară. China e o ţară comunistă. Prin urmare, ca şi România comunistă, China are o editură care traduce şi tipăreşte pe banii statului chinez anumite cărţi din străinătate: China Translantion & Publishing House înființată în 1973.

În regimul comunist, toate editurile erau de stat și prin urmare scutite de grija pentru vînzarea unei cărți.
Corespondentul comunist român al editurii chineze la care apare cartea lui Klaus Iohannis e Editura politică.

La fel ca în România comunistă, în China comunistă editura China Translantion & Publishing House traduce şi tipăreşte cărţi din străinătate ale unor autori faţă de care statul comunist chinez are interes să-i traducă.

Fie că autorii respectivi au scris cărţi favorabile Chinei comuniste, fie că ei sînt înalţi demnitari din ţările respective.

În acest al doilea caz, traducerea şi tipărirea alcătuiesc o mituire subtilă, tipic chinezească, a autorului respectiv:

  1. Prin banii pe care-i primeşte demnitarul ca drepturi de autor de la o editură de stat care nu se supune mecanismului comercial.
    În România comunistă, dreptul de autor al editurilor erau stabilite de editură indiferent dacă lucrarea respectivă se vindea sau nu.
  2. Prin gîdilarea vanităţii de autor a personalităţii respective.
    Acest al doilea caz s-a întîlnit la cărţile Elenei Ceauşescu. În cadrul cultului personalităţii, în România lui Ceauşescu se reproduceau variantele în limbi străine ale cărţilor Elenei Ceauşescu, toate publicate pe banii Securităţii.

Asta în cazul țărilor occidentale.
În cazul țărilor din Est, cu edituri de stat, traducerea și tipărirea alcătuiau un gest de mituire a Elenei Ceaușescu și prin ea a lui Nicolae Ceaușescu.

Aşadar, autorul Klaus Iohannis urmează să apară în limba chineză la Editura de stat pentru cărţi din străinătate a Chinei comuniste.

Presa noastră, fie înregimentată, fie şantajată, cu mici excepţii, a făcut ciocul mic la anunţul privind lansarea în China a cărţii Pas cu pas a preşedintelui României.

Cu mici excepţii, nimeni nu s-a întrebat:

  1. Cîţi bani îi va da lui Klaus Iohannis statul chinez sub pretextul drepturilor de autor?
  2. Care sînt argumentele Editurii de stat a Chinei comuniste pentru alegerea din miile de cărţi apărute în România a exact cărţii lui Klaus Iohannis.

Intelectualii români – de la Gabriel Liiceanu la Andrei Pleşu, au făcut mare caz de compromiterea titlului de doctor prin apariţia tezelor de doctor plagiate.
Cum adică – s-au zburlit ei, Gabriel Oprea e doctor în ştiinţe ca şi noi care am trudit pentru teza noastră de doctorat?

Impostura care e teza de doctorat plagiată ne lovește și pe noi, cei care am luat doctoratul pe bune.
Intelectualii români sînt nu numai doctori, dar şi autori de cărţi.
Orice autor visează să fie tradus peste hotare.
Uşor de imaginat ce-ar însemna pentru un intelectual român traducerea cărţii sale în China.

Iată însă că în China e tradus ca autor nu un mare scriitor român, nu un mare eseist, nu un mare filosof, istoric, ci Klaus Iohannis!
Autorul unei cărţi infinit mai proaste decît teza de doctorat plagiată.
Intelectualii noştri de ce nu tresar la această impostură care îi lovește în statutul lor de autori de cărți pe bune?

E lesne de imaginat ce Scandal s-ar fi produs în România dacă autorul tradus de editura de stat a Chinei comuniste ar fi fost Victor Ponta.

Cu mici excepții, incredibila mituire a lui Klaus Iohannis de către China comunistă n-a stîrnit indignarea publică a nici unui lider politic.
Nici măcar a lui Traian Băsescu, pentru a mă referi la singurul lider care mai face Opoziție în România lui Klaus Iohannis!”

Inainte de a incepe comentariul pe baza temelor din cele trei editoriale, in primul rand felicitari maestrului Cristoiu!

Luam cele trei editoriale in ordinea pe care am pus-o pe blog, care e si ordinea cronologica.

Primul editorial raspunde la intrebarea pusa de cel de-al doilea:

„De fiecare dată cînd compar realităţile noastre cu cele din Occident, mă întreb:
Ce dracu’ ne lipseşte nouă?”

si:

„De ce nu-i România Belgia?”

Sa ne uitam la Traian Basescu, cel care ne-a condus 10 ani. Sa ne uitam la atitudinea politica pe care a avut-o atunci cand era la Putere si la cea de acum. Dl Cristoiu evoca foarte clar diferenta dintre cele doua, iar ceea ce te frapeaza este ca cele doua atitudini sunt diametral opuse. Nu cu diferente de nuante, ci diametral opuse!!! Cu alte cuvinte, cand nu mai e la Putere lui Basescu nu-i mai place anticoruptia! La Putere fiind, i-a placut pentru ca lovea in adversarii politici, trecand sub tacere, pe cat se putea, propriul sau regim foarte corupt. Acum, cand dezvaluirile ating oamenii sai care incep sa fie luati la intrebari, denunta cu toata taria „institutiile de forta” proiectate in felul acesta chiar de el!

Traian Basescu nu e un om oarecare. El a fost Presedintele Romaniei.

Insa ceea ce face Traian Basescu – care n-a crezut niciodata in lupta anticoruptie, mintind incontinuu – se numeste LICHELISM. Ca Traian Basescu nu e singura lichea din politica romaneasca – total de acord! Insa la el, datorita inaltei functii pe care a avut-o, sare in evidenta cel mai bine acest lucru: lipsa de verticalitate, lipsa chiar a unui crez politic, intr-un cuvant spus comportamentul de lichea. Acum vrea sa castige electorat luptand impotriva a ceea ce a construit in cele doua mandate si asta doar pentru un singur lucru: pentru ca doreste Puterea, singurul lucru pe care cred ca-l iubeste cu adevarat: Puterea lui personala!

De aici se si vede de ce Romania nu e ca Belgia.

„Crizele de guvern s-au succedat  în Belgia într-un ritm ameţitor.
Şi cu toate acestea, Belgia e în materie de infrastructură rutieră, de infrastructură feroviară, de servicii, de ordine a civilizației, de modernizare mult înaintea României.” – n-am spus ca Traian Basescu e singura lichea a clasei politice. De vazut cum se desfasoara lucrurile la CNADNR, institutie eminamente controlata politic: daca premierul (care e si liderul partidului de guvernamant) ii spune sefului de acolo sa taie panglica la vreo lucrare ce inca nici terminata nu e, ala, docil, executa imediat, daca asa ii cer interesele partidului! Ca asa se face.  In Romania, in Romania condusa de lichele, asa se face! Daca nu faci asa, nu esti om sau, cel putin, esti unul ciudat, care trebuie ocolit…

Cel mai mare pericol este lichelizarea Romaniei, pentru ca pestele de la cap se-mpute. Daca nu cumva s-a si lichelizat deja. Daca s-a intamplat asta, macar sa nu ajunga la metastaza!

In al doilea articol intalnim ceva semnificativ: cum sa se preocupe demnitarul ca cetatenii stau la o coada de 1000 de persoane, cand el obtine ceea ce doreste fara sa stea la vreo coada, ci pur si simplu i se da? Cum sa te mai preocupe res publica cand tu, ca demnitar, esti deasupra oricaror treburi publice? Baronizarea Romaniei nu e de ieri de azi si se vede aici de ce destui politicieni, atat de la Stanga cat si de la Dreapta simpatizeaza cu Monarhia… Demnitarii nostri, politicienii nostri nu se comporta ca intr-o republica, nu au o comportare republicana. Se vorbeste, si pe buna dreptate, despre aroganta lor – un astfel de tip de comportament adevereste ceea ce am spus mai sus. Ei manifesta dispret fata de treburile publice, adica fata de republica, cautand sa-si ocoleasca indatoririle in schimbul foloaselor personale!!

In al treilea edtorial intalnim iarasi un lucru ce suna cunoscut: Presedintele se promoveaza pe sine insusi in strainatate! Este foarte buna observatia:

„Iată însă că în China e tradus ca autor nu un mare scriitor român, nu un mare eseist, nu un mare filosof, istoric, ci Klaus Iohannis!”

Nu e promovata cultura romana. E, in schimb, promovata „opera”, cu ghilimelele de rigoare, fireste, Presedintelui. Este evident ca prin asta nu e cultivata virtutea civica ci interesul personal al Presedintelui de a castiga niste bani. In interesul Romaniei ar fi fost sa fie promovata cultura romana, mai ales ca se face apel pentru cartea Presedintelui la Institutul Cultural Roman, care e al Statului din cate inteleg eu. Iar apropo de res publica, virtutea civica l-ar fi obligat pe Presedinte sa nu faca apel la ICR ca sa-i promoveze cartea; ca liberal nu mai vorbesc ca ar fi trebuit sa utilizeze in exclusivitate canale private, nu de stat. Pentru ca asa cum sta acum treaba s-ar putea deduce ca „Pas cu pas”, cartea Presedintelui, e importanta pentru cultura romana. De ce? Pentru ca e a Presedintelui!

Ceea ce nu inseamna ca ar trebui sa socotim plagiatul mai putin grav. Dar ceea ce e mai grav este ca, in chestiunea plagiatului, au beneficiat din plin de acesta tot marimile politice. Cu alte cuvinte, pentru ca au plagiat, marimile politice romanesti au fost mangaiate pe crestet si li s-a trecut cu vederea, dar daca ar fi plagiat un om obisnuit, acesta ar fi fost dat cu capul de toti peretii, daca nu cumva ar fi facut si puscarie!

„Iată însă că în China e tradus ca autor nu un mare scriitor român, nu un mare eseist, nu un mare filosof, istoric, ci Klaus Iohannis!
Autorul unei cărţi infinit mai proaste decît teza de doctorat plagiată.
Intelectualii noştri de ce nu tresar la această impostură care îi lovește în statutul lor de autori de cărți pe bune?

E lesne de imaginat ce Scandal s-ar fi produs în România dacă autorul tradus de editura de stat a Chinei comuniste ar fi fost Victor Ponta.

Cu mici excepții, incredibila mituire a lui Klaus Iohannis de către China comunistă n-a stîrnit indignarea publică a nici unui lider politic.
Nici măcar a lui Traian Băsescu, pentru a mă referi la singurul lider care mai face Opoziție în România lui Klaus Iohannis!”,

are dreptate! Iar „intelectualii noştri de ce nu tresar la această impostură care îi lovește în statutul lor de autori de cărți pe bune”? – pentru ca lichelismul exista si in lumea intelectuala.

Si ne mai miram de ce Romania nu-i ca Belgia…?

Si acum sa explic putin titlul…

Eu nu vreau sa spun ca Robespierre a facut bine ceea ce a facut sau ca trebuie sa ne fie un model. Ci spun ca ar trebui cumva redusa doza asta de lichelism din societatea romaneasca daca vrem „o tara ca afara”. Pentru ca altminteri nu prea se poate. Romania este o republica. Ar trebui sa intelegem mai bine conceptele republicane. Pentru ca noi, mai bine spus politicienii nostri nu construiesc ceva autentic si nici ceva in care sa creada. Cum n-au crezut si nici nu cred in lupta anticoruptie, ca sa dau un exemplu, urmarind mai degraba doar scopuri personale. In aceeasi cheie trebuie citit interesul lor si nu doar al lor pentru monarhie. Or, in felul asta eu nu vad cum se poate construi ceva durabil in Romania, care sa aduca libertate, prosperitate societatii noastre, nu vad cum putem avea o societate in care abuzurile la adresa cetateanului sa se diminueze, de ce nu?, pana la anihilare. Pentru ca sa putem spera sa ne apropiem de nivelul tarilor dezvoltate din Occident.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

August 18, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 8 comentarii

Declinul democratiei liberale si lupta anticoruptie

Iata un interesant articol pe care l-am citit pe saitul CEPA (Center for European Policy Analysis) semnat de Corina Rebegea:

Bad news for liberal democracy in CEE

„Freedom House’s Nations in Transit 2016 report highlights the decline of liberal democracy in both Central and Eastern Europe (CEE) and Eurasia. But the bad news is not necessarily in the numbers, although the report notes worrisome setbacks. Rather, it’s the gradual erosion of the structure of liberal democracy that has seemingly spread across the region. For CEE in particular, this erosion strikes at the core of the post-Cold War liberal democratic order. Historically, this region has been crucial for European security and stability—an area of geostrategic confrontation and a testing ground for state-building and political experimentation. The same is still true today.

The problem child remains Hungary, which has seen a spectacular decline since 2006. But this year, domestic governance in Poland is following suit. The rest of the region, to some degree, also fits this pattern: a sweeping majority brings a political force to power, which then proceeds to subvert fundamental institutions like the Constitutional Court (or the constitution itself), the national bank or the judiciary. The same goes for fundamental liberties—like freedom of expression—or electoral laws, through gerrymandering, co-opting or changing the rules to make it easier for the ruling party to win in subsequent elections.

Add into the mix corruption or rent-seeking, the decline of citizens’ trust in democratic institutions and the increasingly loud voices of populist parties and politicians, and the picture becomes rather grim. Still, the warning signs that CEE is backsliding on democracy are concealed in majorities legitimatized by popular vote. But mere selection procedures should not erase concern for constitutional liberalism defined as a preoccupation for the goals of the government, and thus a regime founded on the scope of governmental authority and the limitation of power through effective rule of law and functioning checks and balances.

Three factors make deciphering the elements of democratic deconsolidation in CEE a matter of urgency—not only for scholars, but also for policymakers in the transatlantic community.

First, liberal values have become a central part of the strategic competition between the West and Russia. Aside from hard-power projection, the two years of confrontation since Russia’s 2014 annexation of Crimea have been about two models of world dominance based on two very different models of domestic governance. Also, as the recent past demonstrates, the Kremlin has never hesitated to exploit weaknesses in the structure or processes of European democracies— from Greece to France, or from Hungary to Bulgaria.

Russia’s rise as a strong geopolitical contender creates a military as well as political burden for CEE states. From a security point of view, it amplifies the threat perception differential between CEE and Western Europe and pressures CEE to keep Europe’s fringes safe, peaceful and friendly, if not Europe-like. Beyond hard security, these nations also risk a spillover of political instability while having to exemplify the expansion of Western liberal democracy. CEE governments, now expected to export their democratization expertise beyond the EU, risk losing the moral authority to promote reforms in Ukraine, Moldova and the western Balkans, where people still view integration into the Euro-Atlantic community as the ultimate solution to their domestic governance and geopolitical challenges. The security crisis looming in their vicinity gives CEE states an opportunity to remove concerns about their domestic system of governance from political negotiations within the transatlantic community.

Second, since the Cold War’s end, CEE societies have adopted democratic procedures despite having no recent liberal traditions. During the 21 years between the two world wars (1918-39), most CEE countries engaged in nation-building; in fact, most of them had just recently become states within Europe’s present borders, struggling to create new liberal-democratic constitutions. The process came to a halt with the onset of World War II, and later with Soviet occupation and the rise of Soviet-style communist regimes. Studies show that transitioning to pure procedural democracy without a liberal tradition (which is the opposite of how Western nations developed) increases the likelihood of backsliding or deconsolidation. CEE democracies have had little time to become institutionalized and create fully functional, modern governments. This translates into bad governance with its corruption corollary, and, ultimately, a delegitimization of democracy.

Not least, the fading of the EU’s transformative power as the main incentive for CEE nations in the early 1990s, is becoming apparent. EU integration guaranteed that a breakdown would be prevented, and that democracy would follow a certain and predictable path. It also helped domestic agents of change to promote and carry out reforms that would not have gained political traction otherwise. But once these countries achieved full EU membership, Europeanization proved its limits and left a value gap that the EU’s influence can no longer properly fill. The eurozone crisis, followed by Russia’s aggression in Ukraine and the current influx of refugees overwhelming Europe, have exposed the EU even more to criticism and mistrust. Overall, a weaker, more disengaged EU, with no effective or credible mechanisms to bring deviant states back to the norm of democratic governance, is in no position to pressure CEE governments. At any rate, that pressure is more difficult to exercise, since these governments are democratically elected and—in theory, at least—represent legitimate expressions of the will of their people.

The resilience of liberal-democratic values is, therefore, a matter of survival for Europe and the transatlantic alliance. Defending liberal democracy and good governance, and even redefining them for disenchanted citizens, will have to be part of the Euro-Atlantic agenda even more than in 1989. Policymakers on both sides of the Atlantic should return to a shared democratic framework. And on a global scale, maintaining the success of transition in Central and Eastern Europe means maintaining the promise that liberal democracy can deliver peace and prosperity.

 


Europe’s Edge is an online journal covering crucial topics in the transatlantic policy debate. All opinions are those of the author and do not necessarily represent the position or views of the Center for European Policy Analysis.”

As dori sa fac mai intai o remarca cu privire la Romania. Ceea ce se observa cu ochiul liber este ca institutiile de forta ale Statului au intaietate la noi, in special instantele judiciare si mai ales DNA, pana nu demult in colaborare cu SRI. In asemenea conditii nu vad cum ar putea sa se intareasca democratia liberala. Insa cred ca trebuie precizat ca situatia aceasta e o consecinta a stoparii reformelor liberale (in sensul liberalismului clasic), spre exemplu statul ramanand in continuare puternic implicat in economie iar in ultima perioada s-a implicat mai mult in viata sociala, in detrimentul a tot ceea ce inseamna privat si liberal. Asa stand lucrurile, lupta anticoruptie a ajuns sa fie interminabila fara sa rezolve prea mare lucru, ba chiar intensificand fenomenul coruptiei (asemanator Legii actiunii si reactiunii din mecanica clasica newtoniana). Si s-a vazut ce s-a intamplat la recentele alegeri locale, cu toata propaganda anticoruptie purtata in mass-media.

De aici rezulta un alt aspect foarte important: nu s-a dat o rezolvare politica problemei.

De ce ar fi important acest lucru?

Coruptia si lupta anticoruptie este o problema care priveste Romania – cred ca trebuie sa ne fie clar lucrul acesta. Nu e problema SUA sau a Frantei etc. Ci a noastra. Asa cum stau lucrurile acum, coruptia nemultumeste profund societatea – asta e REALITATEA!! Chiar daca s-ar desfiinta DNA, lucrurile nu se vor rezolva ci se vor agrava. Fenomenul coruptiei e legat de stat, de un stat abnorm cu functii abnorme in societate. Un astfel de stat, cum este si al nostru, privilegiaza pe unii in detrimentul altora. Si, in general vorbind, cei privilegiati sunt putini in comparatie cu cei are au de suferit, pentru ca pretul unei astfel de politici il platesc cei care au de suferit. Or, la noi, cred eu, oamenii sunt revoltati impotriva celor privilegiati, pentru ca nu putem sa fim cu totii privilegiati fie chiar si de catre stat.

Pe de alta parte, intr-un astfel de stat implicat in multe lucruri, in special in sfera economica si sociala, lupta anticoruptie poate capata un dublu aspect pervers: se poate transforma in lupta politica si, pe cale de consecinta, DNA se poate transforma in ceea ce s-ar putea numi politie politica si, in acelasi timp, institutii precum serviciile secrete, care ar trebui sa se supuna regulilor democratiei liberale, incep sa dobandeasca putere din ce in ce mai mare, atat pentru ca sunt antrenate de un asemenea sistem, dar si pentru ca unii de acolo ar putea dori acest lucru. Iar ceea ce se intampla in Europa Centrala si de Est, inclusiv in Rusia e tocmai asta: serviciile secrete incep sa fie prea puternice, amestecandu-se inadmisibil de mult in viata economica si sociala a tarilor. In Rusia au dat un Presedinte puternic ce pune acum probleme grele Vestului, e vorba, desigur, de Dl. Putin. Si in Rusia s-au stopat de ceva vreme reformele liberale. In Ungaria totul e axat in jurul statului, aproape ca pe vremea comunismului, in Polonia lucrurile incep sa stea la fel, exceptie facand puternicul sentiment antirusesc, din cate inteleg. Sa ne gandim si la Romania, la guvernul Tariceanu care in perioada 2004-2009 a angajat 500.000 de functionari publici la stat, numarul acestora crescand de la 900.000, cat a lasat guvernarea Nastase, la 1.400.000, iar lucrul asta s-a intamplat, paradoxal, sub o asa-zisa guvernare liberala.

Se vorbeste in articol de UE si de emigrantii ce au patruns aici, situatie ce a  generat critici la adresa Uniunii Europene si neincredere. Insa nu prea se vorbeste de scopul acestor emigranti, spre exemplu de ce prefera ei anumite tari precum Germania, Suedia. Pentru ca scopul lor nu e altul decat acela de a beneficia de o consistenta protectie sociala oferita de statul german sau suedez. Si mai clar: acesti imigranti, multi veniti din Orientul Mijlociu, in special din Siria distrusa de razboi civil, urmaresc sa primeasca bani gratis de la stat, locuinta gratis, nu sa munceasca in tarile in care au venit. Grecia, de exemplu, nu are asemenea posibilitati financare precum Germania. Pe cale de consecinta, pentru multi dintre acesti imigranti in Grecia nu e deloc bine! Pentru ca Grecia nu poate sa le ofere o asemenea protectie sociala. Grecia n-ar putea sa le dea pe gratis 1500 de euro, cum am auzit ca se intampla in Germania, fara ca acesti imigranti sa depuna o munca pentru suma primita. In asemenea conditii e clar ca democratia liberala este in scadere. Iar cosmopolitismul asta prin care statul devine panaceul ce poate sa ofere gratis bani unor anumite categorii de oameni e clar ca nu poate fi compatibil cu liberalismul, mai degraba cu comunismul sau, mai bine zis, neocomunismul. Observati cum in Germania acesti imigranti, care nu provin din vreo tara membra UE, primesc totul gratis, inclusiv mii de euro gratis de persoana – si cum ceilalti cetateni europeni sunt in mod clar discriminati in fata noilor privilegiati, care pe langa faptul ca primesc aceste lucruri gratuit, se dedau la acte de huliganism in tarile care i-au primit. Iar acestor tari, inclusiv populatiei bastinase de acolo, li se contesta dreptul de a protesta impotriva unor asemenea acte de huliganism, in caz contrar acuzatiile de rasism putand fi rostite cu mare lejeritate, stigmatizand astfel popoare intregi, cei vinovati fiind trecuti sub tacere!!

In privinta tarilor din Europa Centrala si de Est, se poate spune, intr-adevar, ca nu au o traditie liberala recenta (termenul liberal trebuind a fi luat in sensul liberalismului clasic). Criticabil e insa faptul ca incepand din anii 2000 tendinta a fost de renuntare la reformele liberale – lucru care s-a intamplat in Romania imediat dupa guvernarea Nastase – intarindu-se, in schimb, foarte puternic rolul statului in economie si societate, cu alte cuvinte etatismul a fost directia principala care a determinat parcursul acestor tari, nu liberalismul. Iar ceea ce vedem, spre exemplu, in Romania, sa luam, de pilda PNL, care ar trebui sa fie un partid liberal, dar, de fapt, cel putin da impresia ca ar fi unul etatist, un fel de partid de stanga.

Cred ca s-ar mai putea spune un lucru: criza economica a deprimat, ca sa zic asa, liberalismul. Si o mare Putere precum SUA determina curentul politic principal. Or, SUA are un Presedinte, Dl. Barack Obama, care inclina spre o orientare politica de stanga, socialista. Ce fel de curent politic ar fi putut sa genereze acest lucru? Unul liberal, in sensul liberalismului clasic? Bineinteles ca nu. De aici si scaderea democratiei liberale in Europa. S-ar putea pune intrebarea ce s-ar intampla daca Dl. Trump ar castiga alegerile prezidentiale din SUA. Dar ideea principala care se poate desprinde, cel putin pana acum, din discursul D-lui. Trump e cea a protectionismului. Cum ar putea ajuta acest lucru la dezvoltarea democratiilor liberale din Europa Centrala si de Est? Nu prea ajuta…

O gandire bolnava

Lipsa de reforme determina sau poate determina perceptii eronate, fenomen ce poate fi periculos, cum e dat un exemplu intr-unul din recentele editoriale ale maestrului Cristoiu:

Cum a administrat Codruța Kovesi o strașnică lovitură Luptei împotriva corupției prin tîrîrea DNA în lupta electorală

„Se știu deja rezultatele votului din 5 iunie 2016. Ele, rezultatele, stîrnesc în personalitatea fizică și chiar intelectuală a părerologilor care sunt jurnaliștii români reacții diferite.

Scriu despre alegerile locale din 19 februarie 1992, altfel spus, după primul tur de scrutin al primelor alegeri locale libere, democratice, din istoria postbelică a României. De atunci, în fiecare an electoral cînd PSD a cîștigat alegerile locale, o minoritate gălăgioasă din presă, în mandatul lui Traian Băsescu, preluată, susținută și chiar finanțată, prin firme fantomă, de Binomul SRI- DNA, s-a năpustit asupra poporului român, pentru că acesta, vezi Doamne! n-a votat așa cum i-au poruncit sergenții majori mesianici. Anul acesta, după încheierea alegerilor locale, motivul de terfelire a poporului român l-a constituit nu numai victoriile, dar și scorurile spectaculoase obținute de primarii acuzați de corupție de către DNA.

În numeroase rînduri, am atras atenția, pornind de la teoriile aberante ale ambasadorului american la București de excludere a prezumției de nevinovăție, valabilă în America, dar scoasă din discuție în România considerată de el babuinizată, că a fi acuzat de DNA nu înseamnă în chip automat a fi corupt, penal, borfaș, fie și din simplul motiv că peste tot în lume, nu numai în România Poliției politice atotputernice, procurorii pot greși sau pot comite abuzuri, oameni ca noi toți de altfel.

Plecînd de aici nu pot să nu remarc ticăloșia de a acuza poporul român c-a votat corupția. În paralel cu această insultare nedemnă a poporului român, cealaltă parte a presei, dușmană a adevăratei lupte împotriva corupției, s-a grăbit să vadă în alegerea primarilor acuzați de DNA drept un vot de blam dat luptei împotriva corupției.

Joi, 2 iunie 2016, am acordat site-ului PSnews un interviu despre alegerile locale anunțate pentru 5 iunie 2016. Interviul a fost publicat pe site vineri, 3 iunie 2016. Poate că unii dintre cititorii cristoiublog.ro l-au parcurs după ce l-am semnalat. Acum însă, cînd știm rezultatele alegerilor din 5 iunie 2016 și cînd se discută pe toate canalele tv și la toate bodegile despre votul primit de primarii acuzați de DNA, simt nevoia să reiau ce spuneam joi, 2 iunie 2016, cînd mai erau două trei zile pînă la scrutin:„Dan Bucura: (…)Oameni pe care DNA-ul i-a ostracizat în ultima perioadă și nu neapărat recentă, ci de mult timp, și care dacă ar fi candidat (unii chiar candidează) astăzi, spun casele de sondare, ar fi cîștigat aproape cu siguranță primăriile unde au candidat? Ion Cristoiu: Sînt mai multe cauze. Principala este un lucru pe care am mai spus-o noi, jurnaliștii, adică noi reducem România, după cum spunea Zaharia Stancu, uităm țara de dincolo de Chitila. Adică noi reducem România la Palatul Prezidențial, Palatul Victoria, Casa Presei Libere și Parlamentul. Și considerăm că tot ce se întîmplă aici… ați văzut – pe site-urile noastre, agențiile noastre de știri, la televiziunile noastre – au un ecou extraordinar în țară. Or, judecata omului simplu al celui care votează, care iese la vot, se bazează în primul rînd pe partea de viață cotidiană economică. Deci, foarte mulți primari, mai ales în materie de primari, sînt judecați după ce au făcut. Am avut… am stat de vorbă în ultimul timp cu tineri care spuneau că nu votează și i-am întrebat și ei au zis că ar fi votat cu Onțanu. Păi de ce? Pentru că a făcut ceva. Cu Piedone… a făcut ceva. Deci, vedeți? La un moment dat la nivel local oamenii vor un primar care să facă ceva pentru ei. Nu-l vor nici cinstit și, repet, după părerea mea, în perioada asta DNA-ul putea să facă o pauză… nu-l costa nimic. Adică au și venit… la un moment dat am avut impresia că la Olguța Vasilescu au făcut dinadins.Dan Bucura: Să-i mai dea zece procente… Ion Cristoiu: Da! Ori vii și are ceva… arăți că are castel pentru că asta contează, ori dacă nu o lași în pace.Dan Bucura: Să știți că foarte multă lume a spus că acest caz al Olguței Vasilescu a fost un moment de turnură față de acțiunile DNA-ului și că aici probabil au greșit-o. Acum, sigur, rămîne să vedem. Ion Cristoiu: Eu am mai spus – dacă eu eram în calitatea mea de comunist, făceam mai rău decît ea. Teoretic a fost… sigur, din punct de vedere al statului de drept, luat la nivel, la virgulă… , încălca legea, dar din punct de vedere al cetățeanului, ea teoretic a pus niște gheorțani care aveau bani și au zis… .Dan Bucura: Să plătească un lucru pentru comunitate. Ion Cristoiu:Și eu aș fi făcut, adică… mă rog…Dan Bucura: Iar momentul în care au luat-o iarăși a fost unul destul de controversat. Și după 6 iunie, aceeași faptă. Ion Cristoiu: Da… eu cred că trebuie să tragem niște concluzii: lupta împotriva corupției trebuie să țină cont de ce-i urăsc românii pe corupți. Or, românii îi urăsc pe corupți nu pentru că au încălcat legea, pentru că nu îi interesează. Îi urăsc pe corupți pentru că văd în unii dintre ei ghiorțanii care se afișează. Normal era ca DNA-ul să se concentreze pe ăia care își afișează bogăția.Dan Bucura: Îmbuibați. Ion Cristoiu: Îmbuibați. Adică, în momentul în care vii la Corlățean, am auzit și eu oameni chiar și care nu erau pesediști și spuneau: domnule, de fapt ce a făcut? Păi stați un pic că a fraudat voturi. Păi bun, și care-i…? Doi, era foarte important să le iei banii. Faptul că ei au ieșit în continuare… spuneți-mi și mie unul care face pușcărie sau a făcut și a rămas sărac. Nu sărac! Mai puțin bogat! Și atunci, oamenii… Sigur, nici măcar în Finlanda marea masă nu ajunge la subtilități – adică a încălcat legea cu virgula cutare. Cred că de asta a fost o… Dar vom vedea după alegeri… nu putem vorbi.”

Ce se înțelege din aceste răspunsuri? Că eu consideram, înainte de a se ști votul primit de primarii acuzați de corupție, că alegerile locale vor avea drept criteriu principal felul în care un primar a administrat localitatea pe care a condus-o în mandatul trecut și nu dacă e acuzat sau nu de corupție de către DNA. Desigur, dacă respectivul a fost catastrofal, pentru alegători a intrat în funcțiune criteriul corupției. Dar nu în sensul că respectivul a fost sau nu acuzat de DNA drept corupt, ci în sensul a ceea ce alegătorii au considerat că e corupție: Bogăția nemăsurată și mai ales afișată ghiorțănește, automat văzută ca ilegală, cîtă vreme primarul e unul dintre cetățenii localității și orice concetățean știe cam de unde a pornit în decembrie 1990 și cum s-a îmbogățit.

Acum, după ce se știu rezultatele, continui să resping teza potrivit căreia românii au votat în polemică cu DNA. Nu, românii au votat fără a fi interesați în principal de atitudinea DNA față de candidat. Și totuși, imaginea publică a unui vot contra DNA există și se adîncește pe zi ce trece. E un fenomen de o rară gravitate, care riscă să pună la îndoială Lupta împotriva corupției în România. Și responsabilitatea principală pentru identificare periculoasă a rezultatele votului cu un vot de blam dat DNA o are Codruța Kovesi.

Pe parcursul campaniei pentru europarlamentarele din 2014, DNA a anunțat că face o pauză în activitatea sa pentru a nu se spune că se implică în campania electorală. La alegerile din 5 iunie 2016, mult mai importante pentru români decît alegerile europarlamentare, nu numai că DNA n-a făcut o pauză, ba mai mult s-a năpustit chiar asupra primarilor în funcție. Această năpustire a mirosit rău din start. Și din trei motive:

  1. Victimele acestei năpustiri au fost cu precădere primarii PSD din marile orașe.

  2. Faptele pentru care erau acuzați nu se petrecuseră în aceste zile, cum s-a întîmplat cu Ludovic Orban, ci cu ani în urmă. Orice om căruia nu i-au spălat creierul ofițerii acoperiți din presă s-a întrebat de ce nu putea fi înhățat respectivul după scrutin sau și mai bine cu mult înainte de campania electorală, cît mai aproape de timpul în care comisese fapta.

  3. Acuzațiile nu vizau afaceri în urma cărora se îmbogățiseră nemăsurat respectivii, ci, ca în cazul Olguței Vasilescu, foloasele electorale. De fapt declicul l-a constituit încătușarea Olguței Vasilescu. Orice cetățean al unei mari localități știe cît de greu se găsesc bani pentru manifestări culturale. Olguța Vasilescu fusese încătușată, pentru că obligase niște îmbogățiți să sponsorizeze unul dintre cele mai mari festivaluri de teatru din Europa, Festivalul Shakespeare de la Craiova. Vezi doamne, Olguța Vasilescu făcuse un abuz în serviciu pentru a obține capital electoral, considerat de DNA drept folos necuvenit.

Astfel de tembelisme ale DNA au făcut să apară și să se dezvolte imaginea de implicare a DNA în campania electorală. Și dacă DNA a participat la campania electorală încercînd să înlocuiască buletinul de vot cu cătușele, era de așteptat ca alegerea cu scoruri uriașe a primarilor înhățați de DNA să treacă drept o lovitură primită de Lupta împotriva corupției. Deși, repet, între acuzațiile DNA și vot n-a fost nici o legătură.

Întrebarea întrebărilor: Cine răspunde pentru grava compromitere a luptei împotriva corupției prin implicarea anticonstituțională a DNA în campania electorală? Nu cumva Codruța Kovesi?!”

Cu alte cuvinte, ce ar rezulta? Ca oamenilor nu prea le pasa daca primarul e cinstit sau nu, in schimb sunt interesati ca primarul sa faca ceva pentru ei. Dar intrebarea care se pune este: cum ar putea un primar care e necinstit si corupt sa faca ceva pentru cetateni? Si cum oare cetatenii nu se intreaba lucrul asta? Sa ne uitam numai putin aici:

Dan Bucura: Să știți că foarte multă lume a spus că acest caz al Olguței Vasilescu a fost un moment de turnură față de acțiunile DNA-ului și că aici probabil au greșit-o. Acum, sigur, rămîne să vedem.
Ion Cristoiu: Eu am mai spus – dacă eu eram în calitatea mea de comunist, făceam mai rău decît ea. Teoretic a fost… sigur, din punct de vedere al statului de drept, luat la nivel, la virgulă… , încălca legea, dar din punct de vedere al cetățeanului, ea teoretic a pus niște gheorțani care aveau bani și au zis… .

Dan Bucura: Să plătească un lucru pentru comunitate.
Ion Cristoiu:Și eu aș fi făcut, adică… mă rog…

Dan Bucura: Iar momentul în care au luat-o iarăși a fost unul destul de controversat. Și după 6 iunie, aceeași faptă.
Ion Cristoiu: Da… eu cred că trebuie să tragem niște concluzii: lupta împotriva corupției trebuie să țină cont de ce-i urăsc românii pe corupți. Or, românii îi urăsc pe corupți nu pentru că au încălcat legea, pentru că nu îi interesează. Îi urăsc pe corupți pentru că văd în unii dintre ei ghiorțanii care se afișează. Normal era ca DNA-ul să se concentreze pe ăia care își afișează bogăția.

Dan Bucura: Îmbuibați.
Ion Cristoiu: Îmbuibați. Adică, în momentul în care vii la Corlățean, am auzit și eu oameni chiar și care nu erau pesediști și spuneau: domnule, de fapt ce a făcut? Păi stați un pic că a fraudat voturi. Păi bun, și care-i…? Doi, era foarte important să le iei banii. Faptul că ei au ieșit în continuare… spuneți-mi și mie unul care face pușcărie sau a făcut și a rămas sărac. Nu sărac! Mai puțin bogat! Și atunci, oamenii… Sigur, nici măcar în Finlanda marea masă nu ajunge la subtilități – adică a încălcat legea cu virgula cutare. Cred că de asta a fost o… Dar vom vedea după alegeri… nu putem vorbi.”
” (subl. mea)

Intalnim in aceasta conversatie idei interesante dar, din pacate si o spun cu regret, bolnavicioase. Deci „lupta împotriva corupției trebuie să țină cont de ce-i urăsc românii pe corupți.” si nu de ceea ce spune Legea. Auziti aici: „Teoretic a fost… sigur, din punct de vedere al statului de drept, luat la nivel, la virgulă… , încălca legea, dar din punct de vedere al cetățeanului, ea teoretic a pus niște gheorțani care aveau bani și au zis…” – deci Olguta Vasilescu, cel putin pentru cetateanul obisnuit, a incalcat doar teoretic legea, ca practic a facut un abuz in serviciu care nu se pune, nu? Cu alte cuvinte, in mod practic, desigur, a facut bine ca a incalcat legea! Insa nu orice „ghiortan”, cum spune Dl. Cristoiu, e si corupt. Iar incalcarea legii se pedepseste, nu afisarea bogatiei! „Eu am mai spus – dacă eu eram în calitatea mea de comunist, făceam mai rău decît ea. ” – adica ar fi incalcat si mai rau Legea!

” Olguța Vasilescu fusese încătușată, pentru că obligase niște îmbogățiți să sponsorizeze unul dintre cele mai mari festivaluri de teatru din Europa, Festivalul Shakespeare de la Craiova. Vezi doamne, Olguța Vasilescu făcuse un abuz în serviciu pentru a obține capital electoral, considerat de DNA drept folos necuvenit.” –  a fi bogat nu e o infractiune atata vreme cat nu e dovedit legal lucrul asta. Ceea ce a facut Olguta Vasilescu este, in schimb, infractiune pentru ca nu avea niciun drept sa oblige pe cineva sa sponsorizeze ceva. Si mai mult decat atat: fapta unui primar care obliga pe cineva sa sponsorizeze ceva e o incalcare grava a dreptului de proprietate si o incalcare a Constitutiei. O autoritate a statului nu are niciun drept sa oblige pe cineva la ceva in afara cadrului legal, indiferent daca acel cineva e bogat sau sarac. Atat bogatul cat si saracul sunt egali ca cetateni. Acesta e un principiu de baza al unei constitutii republicane (v. Immanuel Kant – Spre pacea eterna) iar Romania este o republica. Statul roman, autoritatile sale, nu reprezinta o monarhie absolutista care sa-l oblige pe cetatean, indiferent de starea sa sociala si averea sa, in mod arbitrar, dupa cum doreste Statul sau o oarecare autoritate a Statului, sau dupa bunul plac al unuia. Or, lipsa de reforme de care vorbeam mai sus conduce, din pacate, spre asa ceva: spre incalcarea drepturilor si libertatilor cetatenilor.

Or, noi ce fel de Stat dorim sa avem? Daca oamenii doresc unul aberant, oamenii ar trebui sa stie ca un astfel de Stat nu numai ca nu face ceva pentru cetateni, dar ii mai si oprima! Iar declinul democratiei liberale asta si inseamna: oprimarea cetateanului, invrajbirea intentionata a unor categorii de cetateni pe temeiul celebrului adagiu: divide et impera.

Auziti aici: „Îmbuibați. Adică, în momentul în care vii la Corlățean, am auzit și eu oameni chiar și care nu erau pesediști și spuneau: domnule, de fapt ce a făcut? Păi stați un pic că a fraudat voturi. Păi bun, și care-i…? Doi, era foarte important să le iei banii.” – deci a frauda voturi nu e nimic, ba e chiar foarte bine, in schimb „era foarte important să le iei banii„!! Daca asa vor cetatenii, ca Statul sau autoritatile sale sa le poata lua oricand banii si sa poata frauda oricand voturi, m-am lamurit ce fel de Stat si ce fel de cetateni avem. Dar cetatenii ar trebui sa stie ca un astfel de Stat poate face oricand abuzuri la adresa lor!! Nu sa faca ceva bun pentru ei, ci sa faca abuzuri la adresa lor!

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Iunie 10, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 3 comentarii

Apropo de Sistem: Afacerea Hexi Pharma

Daca ne uitam putin mai atent la aceasta afacere nu se poate sa nu-ti sara in ochi un lucru interesant. Vinovatul – vinovatul de serviciu, desigur – e doar firma Hexi Pharma! In ceea ce priveste ministerul Sanatatii, zona Statului, ca sa zic asa, acolo nu prea vad ca s-ar identifica vinovati. Acolo se pune problema daca au fost informati despre acei dezinfectanti diluati. Si nu stiu cum se face ca nimeni din persoanele cu raspundere in acest Stat nu a fost informat: nici Basescu, nici Ponta, nici Tariceanu, nici Iohannis, nici nimeni! Si aici intram in clasica paradigma: doar sectorul privat e de vina, cei din sectorul de stat sunt niste sfintisori – ca-i mai sfinteste unul sau altul cu vreo sumulita ce-ti surade gales, asta nu se pune!

Foarte interesant ce scrie maestrul Ion Cristoiu, in cel mai recent editorial:

Cum caută Statul Mafiot să blocheze aflarea Adevărului în cazul morții lui Dan Condrea

Motto: „Orice imbecil poate omorî pe cineva. E nevoie însă de un artist pentru a sinucide pe cineva” (Deviză KGB)

S-a împlinit o lună de la declanșarea Scandalului zis și al Dezinfectanților măsluiți:
Un scandal de corupție de tip mafiot, cel mai mare din Istoria României.

Timp de o lună am asistat la confruntarea dintre puținele forțe interesate în aflarea răspunsului la întrebarea Ce mahări din instituțiile de forță se ascund în spatele Afacerii ? și forțe copleșitoare interesate în înăbușirea Scandalului.

S-ar putea scrie deja o Istorie a mijloacelor prin care Mafia care a patronat Afacerea a încercat să contracareze campania pentru aflarea Adevărului:
De la deplasarea atenției de la Afacerea de corupție la Problemele generale din Sistemul de Sănătate pînă la tărăgănarea anchetei Parchetului General și, mai ales refuzul DNA, de a deschide dosar in rem.

De precizat că Mafia Instituțiilor de forță implicate în această Afacerea s-a folosit nu numai de ofițerii acoperiți din presă, dar și de Klaus Iohannis, care a confirmat încă odată că e o biată Rață Mecanică a Sistemului.

Vor rămîne în Istorie eforturile penibile ale Președintelui de a scoate din discuție Afacerea de corupție, de a se așeza scut în apărarea Sistemului Mafiot, de a pluti senin pe deasupra Scandalului.

Duminică seara, Mafia instituțiilor de forță a răsuflat ușurată.
Moartea lui Dan Condrea i-a îndeplinit Obiectivul:
Cel de a bloca pentru totdeauna aflarea Adevărului.

Așa cum scriam pe cristoiublog.ro, moartea lui Dan Condrea convine tuturor: Președintelui, SRI, DNA, Parchetului General, celor care au folosit pușculița numită Hexy Pharma.

Evident, mai e de trecut un hop.
Nu prea mare, dar hop, totuși.
El se numește aflarea Adevărului despre moartea lui Dan Condrea.
Tot pe cristoiublog.ro de luni scriam că-n zilele următoare vom asista la o uriașă manipulare, menită a contracara orice efort de Aflare a adevărului despre această moarte.

Operațiunea a început duminică seara, prin Diversiunea lansată de Antena 3:
Dan Condrea s-a sinucis știind că luni va fi chemat la Parchet, pus sub acuzare și reținut.

Duminică noaptea Diversiunea beneficia doar de intervenția artileriei mediatice a Sistemului Mafiot al Instituțiilor de forță. A doua zi, luni, a intrat în joc nimeni altul decît fostul procuror ceaușist, Augustin Lazăr, pus procuror general pentru ca subordonata Codruța Kovesi să pară o inteligență strălucită prin raportare la el.

Declarațiile lui Augustin Lazăr au amintit de șmecheria prin care SRI a răspuns cererii de a dezvălui căror beneficiari a trimis informări despre Afacerea de corupție Hexy Pharma. Comunicatul Comisiei de Control a SRI, un soi de Birou de presă nătîng al SRI, sinteză a Raportului trimis de SRI invocă, citînd Raportul, un beneficiar care e denumit ministrul Sănătății. În perioada la care se referă Raportul au fost mai mulți miniștri ai Sănătății. Prinde orbul, scoate-i ochii! Cum să-ți dai seama din acest Raport care ministru precis a primit informarea? Altfel ar fi stat lucrurile dacă Raportul preciza numele ministrului și data cînd i-a fost trimis Raportul. Presa ar fi mers la ministrul respectiv și l-ar fi luat la întrebări.

Iată cum sună referirile lui Augustin Lazăr la chemarea lui Dan Condrea la Parchet:
„Înainte să știm prejudiciul, nu este posibil să luăm măsuri preventive împotriva cuiva pentru că nu există certitudinea existenței unei anumite infracțiuni, pas cu pas se clarifică aceste lucruri. Astăzi, ele erau foarte clare și există indicii foarte clare că astăzi el ar fi fost audiat și s-ar fi întîmplat mai multe lucruri pe care el le-a știut. De regulă, cei în cauză știu cel mai bine pentru că ei cunosc faptele pe care le-au comis și atunci știu la ce să se aștepte. Eu vă spun din experiența profesională personală – cei care sînt vizați de ancheta penală știu foarte bine la ce să se aștepte și atunci cînd s-au ridicat documentele și se cunoaște prejudiciu ei știu că vor fi chemați cu avocatul, că vor fi încunoștințați. Iar apoi, cînd este un prejudiciu mare, toată lumea intuiește ce se întîmplă, ce măsuri preventive se iau”.

Ca și în cazul Raportului SRI, ditamai procurorul general apelează la formula există indicii clare că… Avînd în vedere suspiciunea din partea opiniei publice, normal era ca procurorul general să precizeze exact ora la care urma să fie chemat Dan Condrea și documentul prin care a fost citat. Dacă făcea asta, risca enorm. Orice jurnalist s-ar fi putut interesa și ar fi aflat că e o minciună. Așa însă, Augustin Lazăr, șmecher, poate spune în orice moment că el a vorbit doar de indicii.

Să adăugăm acestor floricele pe cîmpii și ipotezele psihologice pe care le face acest Nea Caisă a Justiției din România lui 2016:
Cei care sînt vizați de ancheta penală știu foarte bine la ce să se aștepte.

Așa cum am arătat în Evenimentul zilei, teza sinuciderii la gîndul că a doua zi va fi reținut e formula perfectă de înăbușire a Scandalului pentru totdeauna. Gata! Dan Condrea urma să fie reținut (deci Parchetul General n-a tărăgănat ancheta), s-a sinucis, la gîndul că va fi pus în cătușe, e un mafiot cu remușcări, așadar, Dumnezeu să-l ierte! Ca să nu mai spunem că teza sinuciderii dă apă la moară năravului telenovelistic al presei noastre de provincie a Europei. În loc să purceadă la aflarea adevărului, presa noastră s-a și prăbușit în aoleuri de telenovelă: ce a făcut Sinucigașul înainte de a se sui în mașină, cum s-a jeluit amanta, ce făce fetița.

Un alt mijloc de stingere a Scandalului îl constituie manipularea opiniei publice prin presă. E ușor de văzut că, în locul unor comunicate oficiale, apar ca din surse, în realitate născocite în redacții, la ordin pe unitare, pe diferite site-uri și la televiziuni precum Digi 24, informații menite a bloca aflarea adevărului. Unele publicații, chiar dintre cele cu pretenții, întrețin o atmosferă de telenonevelă, altele dau amănunte false pentru a acredita ideea accidentului sau a sinuciderii. Preferința pentru intoxicarea prin presă e explicabilă. Un comunicat oficial poate fi supus verificării. Cum să verifici informația dată de Televiziunea SRI că Dan Condrea a făcut accidentul, deoarece vorbea la telefon la viteza de 150 de kilometri la oră și nu cu oricine, ci cu iubita, care iubită l-a sunat și după ce-a murit, de a răspuns tablagiul să plîngi pînă-ți curg mucii, și să te gîndești la cum va vorbi la telefon și patronul lui Digi 24, cînd va intra și el în pom, potrivit ritualului experimentat de Dan Condrea.

DNA a avut o poziție mai mult decît suspectă prin refuzul de a deschide dosar de corupție. Pentru a contracara aflarea Adevărului, DNA s-a scremut luni și a scos din sertare un dosar de corupție în Sănătate. Nu de alta, dar să nu zicem noi că DNA nu se ocupă de Mafia din Sănătate. De altă Mafie, în nici un caz, de cea care a patronat Afacerea Hexy Pharma.

Folosirea de către SRI a maidanezilor credincioși din Comisia de control a SRI. La loc de frunte în întrecerea de a linge ciubotele generalilor se situează Cezar Preda. Fugit la București de la Buzău, ca să i se piardă urma, pentru că aici a făcut prăpăd printr-un jaf sistematic de vreo douăzeci de ani, Cezar Preda s-a remarcat și acum prin repezirea la cracul celor care au îndrăznit să-i atace Stăpînul. În cazul Dan Condrea e important de știut de ce SRI n-a cerut mandat pe siguranță națională, fiind vorba de un om responsabil de moartea a mii de români. Comisia SRI, condusă de maidanezul șef, Georgian Pop, dat gît de Wiki Leaks drept turnătorul PSD la ambasada americană, a procedat la o șmecherie ieftină. Deși doi membri ai Comisiei au cerut să se verifice de ce Dan Condrea n-a fost supravegheat tehnic de SRI pe Siguranță națională, șeful Comisiei prin care SRI nu e controlat, ci controlează opinia publică, a cerut să se verifice dacă Serviciul a încălcat Legea filîndu-l pe Dan Condrea.

Sunt cel puțin patru mijloace descoperite de mine prin care Mafia Instituțiilor de Forță, într-un cuvînt statul mafiot, vrea să blocheze aflarea Adevărului în cazul morții lui Dan Condrea.
Dvs ați descoperit și alte mijloace?” (subl. mea)

Iar daca te gandesti si la prestatia slaba a lui Klaus Iohannis de la conferinta de presa din 19 mai, constati ca lucrurile nu merg nici in favoarea sa si nici in favoarea Guvernului de tehnocrati condus de Dacian Ciolos. Pentru ca, de fapt, nu se ia nicio masura punitiva in sectorul de stat – nu vezi, spre exemplu, vreun director din minister dat afara pentru incompetenta, un altul dat in urmarire penala pentru fapte de o asemenea natura etc. Nu vezi vreun ministru sau un alt factor de decizie, sau altcineva de la stat care sa raspunda pentru ca au ajuns in spitalele din Romania acesti dezinfectanti diluati. Ancheta se face numai intr-o singura parte si, pe cale de consecinta, vinovatia e intr-o singura parte. Dl. Cristoiu ne intreaba daca am gasit si noi alte mijloace prin care se incearca blocarea aflarii Adevarului. Mie mi se pare ca asta e mijlocul cel mai eficient: ca vinovatia sa fie doar intr-o singura parte. Important e sa nu fie la Stat. De fapt, se poate descoperi si adevarul, vinovatia sa nu fie in ograda Statului. Si cum vinovatia se descopera doar intr-o singura parte – un mod mai eficient de a ingropa adevarul exista? Cu alte cuvinte, vinovata e doar firma Hexi Pharma si doar Dan Condrea, care a murit, saracu’ de el, intr-un grav accident de masina – si cu asta basta!! S-a incheiat toata problema.

Sa vedem ce spune si Parchetul General:

Romania Libera

UPDATE. Noi informații în dosarul dezinfectanților diluați. Hexi Pharma a avut contracte de 51 milioane lei (Parchetul General)

„Procurorul general al României Augustin Lazăr a declarat că activitatea de documentare continuă, în dosarul Hexi Pharma și urmează să se stabilească un prejudiciu. Referitor la dosarul decesului lui Dan Condrea, șeful PICCJ a spus că se așteaptă analizele genetice.

UPDATE. 16.43 Parchetul General face publice noi date în dosarul dezinfectanților diluați. Este vorba despre contacte cu 152 de spitale în valoare de aproximativ 51 de milioane de lei.

Din cercetările efectuate până în prezent a rezultat că, în intervalul 2014 – 2016, HEXI PHARMA a încheiat contracte de vânzare de produse biocide cu un număr de 152 de unităţi medicale din România. Valoarea contractelor încheiate de HEXI PHARMA cu aceste unităţi medicale – având ca obiect vânzarea de produse biocide cu privire la care  s-au constatat nerespectări ale concentraţiei substanţelor active – este de cca. 51 milioane lei”, transmite Parchetul General.

Citește și: Ipoteza sinuciderii în cazul lui Condrea, tot mai plauzibilă. Specialistul criminolog Dan Antonescu explică ce indicii susțin această variantă

„Astăzi vom avea un prejudiciu. Activitatea de ridicare de documente continuă și acest prejudiciu ar putea fi updatat în zilele următoare. Ar putea să se identifice noi prejudicii în zilele următoare”, a declarat Augustin Lazăr, marți dimineață, înainte de a intra în sediul Parchetului General.

Citește și: UPDATE. Anchetă în cazul morții lui Dan Condrea. Necropsia continuă şi mâine. Urmează teste ADN

Despre dosarul morții lui patronului Hexi Pharma, Lazăr a explicat că se vor realiza expertize genetice pentru identificarea persoanei implicate în accidentul auto, dar și percheziții informatice, fiind ridicate în acest sens medii de stocare care vor fi examinate. Au fost ridicate medii de stocare care vor fi verificată printr-o expertiză informatică.

Citește și: INTERVIU. Specialist în securitate: este foarte posibil să fie o sinucidere simulată în cazul Dan Condrea

Procurorul general al României nu a dorit să spună dacă Dan Condrea ar fi fost interceptat și nici dacă Parchetul General a primit informări cu privire la patronul Hexi Pharma.”

si iata si un interviu interesant:

INTERVIU. Specialist în securitate: este foarte posibil să fie o sinucidere simulată în cazul Dan Condrea

„Moarta controversată a omului de afaceri Dan Condrea, patronul firmei Hexi Pharma, naşte din ce în ce mai multe ipoteze în spaţiul public, chiar dacă autorităţile care investighează cazul spun cu tot mai multă certitudine că este vorba de o sinucidere.

Specialistul în securitate Hari Bucur Marcu a declarat pentru România Liberă că, dată diind complexitatea legăturilor posibile ale acestei afaceri cu dezinfectanţi şi Serviciul Român de Informaţii, nu trebuie exclusă nici o altă variantă, pe lângă ipoteza unui gest sinucigaş.

România Liberă: Numeroşi analişti, comentatori, jurnalişti, dar şi experţi în criminalistică şi psihologie judiciară susţin că nu este foarte plauzibilă ipoteza sinuciderii în cazul celui mai controversat om de afaceri din ultima lună în România. Cum comentaţi contextul şi informaţiile publice de până acum legate de decesul neaşteptat al lui Dan Condrea?

Hari Bucur-Marcu: Este foarte neobişnuit. La noi nu se obişnuieşte rezolvarea unei astfel de probleme printr-un accident sau prin asemenea forme extreme. În 20 de ani, nu cred că sunt mai mult de patru cazuri de accidente din acestea suspecte, iar asasinate, practic unul singur, din câte ştiu eu.

Rl: Sunt anumite aspecte atipice în acest accident, dacă luăm în calcul ipoteza unei sinucideri. Nu există bilet de adio, de pildă. Iar metoda aleasă pare destul de riscantă ca efect, adică putea să supravieţuiască şi să eşueze planul său, în contextul în care avea acces şi la alte metode mult mai sigure de suicid. 

HBM: În principiu, sinuciderea este cam în partea de jos a unui clasament descrescător al probabilităţilor cauzelor decesului. Este foarte posibil să fie o sinucidere simulată, să fi fost „sinucis”. Dar, deocamdată este la nivel speculativ orice ipoteză. Din punct de vedere instituţional, faptul că accidentatul era liber să facă ce vrea, în condiţiile în care era sub presiune şi de justiţie, şi de opinia publică, indică faptul că nu ar fi avut de ce să se sinucidă, pentru că avea suficient de multe elemente de protecţie.

Rl: Dar invitarea lui luni, a doua zi după accident, la Parchetul General, pentru audieri şi o posibilă punere sub învinuire ar fi putut precipita lucrurile, să-l determine să ia o astfel de decizie radicală, din teamă sau din orgoliu?

HBM: A mai fost acolo, ştia pe ce se bazează. Dacă vroiau să-i facă rău, în sensul să-l închidă cu un mandat de arestare preventivă, o făceau mai devreme, de acum câteva săptămâni. Vorbim despre un personaj care era bine protejat de către anumite instituţii, inclusiv de către justiţie, şi nu avea de ce să se teamă că i-ar merge rău dacă face o vizită la procuror. Pe urmă, cine s-a apucat să facă asemenea afaceri la maginea legii sau chiar în afara legii ştie că mai devreme sau mai târziu va putea ajunge şi în arest preventiv, dacă nu chiar la o închisoare de 1-2 ani. Şi atunci, îşi face calculele: dacă merită milioanele pe care le strânge să fie plătite cu încarcerarea. Dar oricum, nu ar fi trebuit să-i fie frică în aşa măsură încât să se sinucidă acum.

Rl: Ce opinie aveţi în privinţa unui posibil filaj?

HBM: Este foarte posibil să fi fost o supraveghere de la distanţă, nu neapărat să fie urmărit pas cu pas, kilometru cu kilometru. Poate şi acesta este motivul pentru care a schimbat maşina. Foarte probabil nu a avut aşa-zisa „coadă”, maşina de urmărire din filaj, când a plecat din Bucureşti, puţin probabil să fi sot urmărit de un echipaj de la servicii. Cred că a fost totuşi sub supraveghere. Dar trebuie să nu excludem nici varianta unor detectivi particulari, care ar fi putut fie sa-l protejeze, fie să-l încurce.

Rl: Mulţi fac analogia cu cazul fostului premier Adrian Năstase, care a avut tentativa de suicid în momentul în care au venit procurorii la uşa vilei sale…

HBM: Nu cred, la Năstase era o problemă de prestigiu. Întregul eşafodaj pe care şi l-a construit ani de zile, de lider politic care avea pretenţia că poată să conducă România din funcţia de preşedinte, să ajungă să fie efectiv încarcerat pentru nişte bideuri, categoric că gestul suicidal avea o oarecare justificare, de orgoliu. Ceea ce nu este cazul la patronul Hexi Pharma. Nu aş putea să le compar. Cel mai probabil este că ori i s-a făcut rău la volan, dacă el, într-adevăr era acolo, în maşină, ori pur şi simplu a avut un moment de pierdere a controlului. Nu cred că a fost o treabă premeditată.

Rl: Şi cum comentaţi controversa legată de rapoartele trimise sau nu de SRI care au ajuns sau nu unde trebuia în aceşti ani în care Hexi Pharma a câştigat contracte pe bandă rulantă şi a livrat dezinfectanţi diluaţi? Cum credeţi că va ieşi SRI din această situaţie şi cum va recupera deficitul de imagine în rândul opiniei publice?

HBM: SRI plăteşte acum „dividendele” faptului că, conform legii, are dreptul să desfăşoare şi afaceri sub acoperire. Sunt surse suplimentare de venit care sunt în afara controlului. Sunt şi alte servicii secrete care au dreptul să deţină asemenea întreprinderi şi au şi posibilitatea de a face contracte cu statul ş.a.m.d., dar şi cu alte firme pe care să le favorizeze. Este posibil să fie şi cazul firmei Hexi Pharma, care a avut o protecţie cel puţin în ce priveşte modul de obţinere a contractelor şi dovada este că nu i-a controlat nimeni, indiferent de calitatea produselor livrate de-a lungul anilor. Dar opinia publică ştie că există această posibilitate şi îi face proces de intenţie. SRI-ul era dintre toate instituţiile statului, după Armată, singurul care era contabilizat ca imagine la pozitiv. Nu iau în calcul DNA. Probabil că SRI o să scadă sub 50% la capitolul credibilitate în rândul populaţiei.”

Tot scandalul, foarte slab gestionat de prezentele autoritati ale statului. Efectul va fi scaderea increderii: atat in Presedinte, cat si in SRI sau DNA. In general vorbind, efectul nu poate fi decat scaderea increderii in institutiile statului; evident, inclusiv in sistemul de sanatate de la noi, si pe buna dreptate. Insa eu cred ca trebuie spus un lucru: problemele din Sanatate nu se pot rezolva doar prin combaterea coruptiei si escrocheriilor. Atata vreme cat economia nu va fi pusa pe o crestere economica mare si solida, problemele din sectorul sanitar vor persista. Vor persista in detrimentul cetatenilor. Cu toate acestea, este curios cum nu raspunde (cel putin pana acum) nimeni din sectorul de stat nici de licitatiile trucate din sistemul care musteste de coruptie, nici de acesti dezinfectanti diluati si cum au ajuns in spitalele din Romania. De aici s-ar putea trage concluzia despre complicitatile politice foarte mari din interiorul Sistemului, complicitati intre principalele formatiuni politice si actori politici de la noi. Este o complicitate transpartinica pe care nimeni nu doreste sau nu are curajul s-o deranjeze!!

Nici macar Presedintele Iohannis.

In mod normal, intr-un astfel de sistem, trebuiau imediat luate masuri energice, ceea ce nu se vede. Nu vezi pe nimeni de la Stat vinovat. In schimb se iau masuri spre musamalizarea situatiei, vorba D-lui. Cristoiu.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Mai 24, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 84 comentarii

Sinucis sau omorat?

Moartea lui Dan Condrea, patronul Hexi Pharma, in gravul accident avut pe soseaua dintre Corbeanca si Buftea – pe un drum drept, intrand cu viteza mare intr-un copac de pe marginea soselei, masina facandu-se zob, iar trupul neinsufletit al acestuia fiind recunoscut de sotie dupa haine – este invaluita in mister. Accidentul s-a petrecut ieri. Azi ar fi trebuit sa se prezinte la Parchet pentru audieri. Si eu cred ca marea majoritate a romanilor merg pe ipoteza asasinatului. Facute de institutii ale statului perecum SRI si SIE. Versiunea oficiala, de regula crezuta mai putin Romania, dupa cum remarca si maestrul Cristoiu, pare a se indrepta spre varianta sinuciderii.

Insa e foarte interesant un lucru: mie mi se pare ca, de fapt, noi nu prea intelegem bine altceva: Afacerea Hexi Pharma.

O sa va spun ce nu inteleg eu.

1). Sa presupunem ca vrei sa inseli pe cineva. Este clar – sau e de bun simt, daca doriti – ca trebuie s-o faci fara ca respectivul sa-si dea seama. Hexi Pharma ce facea? Eu am inteles ca aceasta firma cumpara concentratul de dezinfectant din afara tarii, trecandu-l printr-un off-shore din Cipru, ca pe urma sa-l vanda mult mai scump pe piata romaneasca si diluat intr-o anumita proportie. Produsul acesta al firmei Hexi Pharma, mergea catre spitale si s-a constatat ca el era nu diluat, ci extrem de diluat, adica apa chioara. Evident ca din afacerea asta firma Hexi Pharma castiga enorm, desi avea totusi, daca inteleg bine, si datorii insemnate.

Daca asa au stat lucrurile, problema care se pune este: pentru ce produsul trebuia diluat atat de mult, pana sa devina apa chioara? Cu atat mai mult cu cat, din cate am inteles, Hexi Pharma avea si laborator propriu, iar Dan Condrea a absolvit Facultatea de Medicina si Farmacie „Carol Davila” din Bucuresti in 1999!!! Deoarece e limpede ca un medic, chiar si unul stagiar, daca nu chiar si o asistenta mai cu experienta, si-ar fi dat seama ca, de fapt, e vorba de apa, nu de un dezinfectant. Este clar, dupa mine, ca o astfel de inselaciune expunea firma Hexi Pharma la riscuri enorme, pentru ca pana la urma o astfel de inselaciune e descoperita relativ usor, ceea ce s-a si intamplat, deoarece lucrurile „transpira”.

2). In orice afacere castigurile sunt limitate. Asa e prin natura lucrurilor. Poti sa castigi mai mult, mai putin, dar nu poti, spre exemplu sa castigi un infinit de lei, sau un infinit de dolari, sau un infinit de euro etc. Dan Condrea facea profituri enorme prin modul de actiune descris la punctul 1). Ce-i trebuiau atatia bani? Se poate opina ca ar fi avut datorii. Insa firma asta in mod sigur avea un contabil, un economist, un jurist – pentru ca nu era o firma de trei nule – iar in cazul in care ar fi fost pe buza falimentului existau solutii legale: insolventa, faliment.

Din 1). si 2). ideea era ca trebuia sa se scoata cat mai multi bani din aceasta afacere, bani care, daca am inteles bine, erau pe urma dusi in off-shore-uri din Cipru. Erau importante aceste castiguri imense, nu atat datoriile firmei. De aceea intrebarea fundamentala care se pune este: ce se finanta cu acesti bani?

Firma aceasta avea monopol pe piata si furniza dezinfectanti diluati catre vreo 300 de spitale. O firma nu poate ajunge in aceasta situatie atat de favorabila fara sprijinul Statului Roman, un stat corupt, de buna seama, si extrem de implicat in economie. Trebuie adus la cunostinta opiniei publice cine sprijinea firma Hexi Pharma si pe Dan Condrea. Ce rezulta de aici? Rezulta ca aceasta firma – Hexi Pharma – si patronul sau – Dan Condrea – exact asta si trebuiau sa faca: un profit enorm de pe urma vanzarii dezinfectantilor diluati. Banii, pe urma, mergeau in Cipru, daca nu si in alte off-shore-uri.

De aici pot sa inceapa implicatiile politice. Cipru este paradisul fiscal favorit al oligarhilor rusi. Insa inainte de a merge mai departe va invit sa cititi despre Dan Condrea:

Stirile Pro TV

Cine a fost Dan Condrea, patronul Hexi Pharma. Stapanul unui imperiu de firme creat de tatal lui, sub protectia lui Oprescu

Personaj centrala a celui mai mare scandal din sistemul de sanatate romanesc, Dan Condrea a ramas o figura enigmatica, despre care vorbesc mai bine afacerile sale.

Nascut in 1975, Dan Alexandru Condrea a absolvit Universitatea de Medicina si Farmacie „Carol Davila” din Bucuresti in 1999 si are un MBA la Academia de Studii Economice. A devenit apoi patronul Hexi Pharma, companie despre care Euractiv afirma ca a fost infiintata de tatal sau, Virgiliu Condrea, fost presedinte al Colegiului Farmacistilor – Filiala Bucuresti, si de Ion Mateescu, inspector general la Directia Farmaceutica inainte de 1989 iar ulterior, primul secretar al Colegiului Farmacistilor din Romania.
Mateescu ar fi iesit in firma in 1996, in locul sau venind Dan Condrea.

O investigatie Romania Curata afirma ca Vergiliu Condrea a fost farmacistul-sef al Spitalului universitar din Capitala in perioada cand acesta era condus de Sorin Oprescu (foto jos). Firma sa ar fi avut, de altfel, primul sediu la adresa Spitalului. Vergiliu Condrea a incetat din viata in 2011. Pe 10 mai, Oprescu a declarat ca nu il cunoaste pe Dan Condrea, ci doar pe tatal acestuia. Cu Vergiliu Condrea a si semnat, de altfel, actul prin care ii dadea spatiu gratuit pentru firma in incinta Spitalului Universitar.

In 2005 compania, care initial se numea Universitar Farma SRL, a devenit Hexi Pharma Co SRL. Dupa moartea lui Vergiliu Condrea, asociati in firma au ramas Dan Condrea si logodnica sa, Uliana Ochinciuc, medic oftalmolog, care detine 6,25% din partile sociale.

Condrea si Ochinciu sunt asociati si in Hexi Med SRL, firma care detine clinica Hexi Med. Numele omului de afaceri a mai fost legat de Catalin Tolontan de alte 5 firme active in Romania – Ochmed SRL, Signum Service SRL, Health Services Company SRL, Medical Cleaning SRL – si de un off-shore inregistrat in Cipru, CPS Chemical & Pharmaceutical Solution Ltd.. Prin acest off-shore el ar fi controlat pana in 2011 laboratorul Unilab, care a emis avize conform carora produsele Hexi erau conforme. De altfel, pana in 2007 Unilab se numea Depomed CD – de la Condrea Dan.

Imperiul romano-cipriot al lui Condrea

Prin aceste firme, Condrea obtinea sume mari de bani. De pilda, bilantul fiscal depus in Cipru de CPS Chemical arata ca directorii companiei, printre care si Condrea, au fost platiti cu nu mai putin de 450.000 euro. Potrivit Rise Project, au fost insa perioade – de pilda, in 2008-2009 – cand in conturile lui Condrea ajungeau si 100.000 de euro lunar.

In plus, afacerile cumulate ale companiilor sale din Romania au depasit 30 milioane de lei in 2014, afirma News.ro. Hexi Pharma, cea mai importanta dintre companiile lui Condrea si cea care livra dezinfectantii diluati catre spitale, a incheiat acel an cu o cifra de afaceri de 18,9 milioane de lei si un profit net de 1,8 milioane de lei, potrivit datelor raportate la Ministerul Finantelor. Valoarea datoriilor companiei depaseste insa rulajul – 20,7 milioane de lei.

Medical Cleaning, firma specializata pe activitati de curatenie, a avut in 2014 o cifra de afaceri de 7,4 milioane lei, un profit net de 0,7 milioane lei si un numar de 247 de angajati. Signum Service, care activeaza in domeniul arhivarii de date, a avut in 2014, potrivit acelorasi date, afaceri de 2,3 milioane lei, un profit net de 0,76 milioane lei si un numar de 50 de angajati. Health Services Company, specializata pe servicii de sanatate, a raportat la Ministerul Finantelor o cifra de afaceri de 1,37 milioane lei, un profit net de 0,4 milioane lei si un numar 17 angajati. Hexi Med, specializata pe activitati de asistenta medicala, a avut in 2014, potrivit datelor publicate pe site-ul Finantelor, o cifra de afaceri de 0,36 milioane lei, o pierdere de 0,28 milioane lei si un numar de 11 angajati. Ochmed, specializata in domeniul acordarii de asistenta medicala, figureaza cu o cifra de afaceri zero pe site-ul Ministerului Finantelor si cu zero angajati.

Viata personala, legata cu afacerile

Despre viata personala a lui Dan Condrea se stiu putine. A fost casatorit, dar a divortat in 2011. Potrivit lui Catalin Tolontan, fosta sotie, cu care are si un copil, l-a acuzat ca a batut-o si ca i-ar fi furat o firma.

Ulterior, Condrea si-a refacut viata alaturi de Uliana Ochinciuc (foto sus), nascuta in raionul Ungheni din Republica Moldova, cu care imparte si mai multe afaceri. De altfel, angajatii lui Condrea care au discutat cu presa sustin ca acesta are firme nu doar in Romania si Cipru, ci si in Republica Moldova, Germania si Bulgaria, tara unde si-ar fi facut si acte de identitate.”

Sa retinem aceasta fraza:

„Ulterior, Condrea si-a refacut viata alaturi de Uliana Ochinciuc (foto sus), nascuta in raionul Ungheni din Republica Moldova, cu care imparte si mai multe afaceri. De altfel, angajatii lui Condrea care au discutat cu presa sustin ca acesta are firme nu doar in Romania si Cipru, ci si in Republica Moldova, Germania si Bulgaria, tara unde si-ar fi facut si acte de identitate.”

Eu cred ca e evident sa urmeze aceasta intrebare: „ce grad are D-na. Uliana Ochinciuc si in ce serviciu secret lucreaza?”. Venind din Republica Moldova, nu pot sa presupun ca ar fi curata 100%, ci dimpotriva. Pot sa am suspiciunea rezonabila ca ar face parte din FSB, fostul KGB. Insa protectia pe care ar fi avut-o Condrea in Romania ar fi fost din partea Statului Roman. Legaturile cu Sorin Oprescu, arestat recent, te pot duce cu gandul la influenta rusilor in Romania, la afaceri de spionaj… Si nu este exclus ca banii din off-shore-ul din Cipru sa fie destinati unor astfel de afaceri, nu neaparat de partea rusilor. Ci este posibil ca printr-un astfel de rulaj, SIE sa-si acopere o parte din cheltuieli. Deci e posibil sa fie, practic, o firma care sa finanteze activitati ale SIE.

Dar sa vedem si cum s-a intamplat accidentul:

Dan Condrea a murit intr-un accident. Politie: „Nu am gasit urme de franare”. Ce se intampla cu ancheta in cazul Hexi Pharma

Patronul Hexi Pharma s-a stins din viata duminica seara, in urma unui grav accident de masina.

Dan Condrea, patronul Hexi Pharma, a murit duminica seara, dupa ce masina in care se afla a iesit de pe drum si s-a izbit de trei copaci.

Potrivit autoritatilor, Condrea a fost desfigurat in urma impactului si a fost recunoscut dupa haine si dupa actele pe care le avea la el. Politia nu a gasit urme de franare la fata locului si ia in calcul si varianta sinuciderii. Vor fi audiati 2 martori, un biciclist si un sofer, care au vazut accidentul.

Din ce s-a putut observa la locul evenimentului rutier, impactul a fost deosebit de violent, iar motorul masinii a fost proiectat la cativa metri de locul impactului. In momentul in care au sosit echipajele de interventie trupul soferului se afla in afara caroseriei, astfel incat nu a fost nevoie de interventia echipajelor de descarcerare.

In cazul dosarului Hexi Pharma, procurorii au anuntat ca isi va urma cursul chiar si daca va fi confirmat decesul de probele ADN si ca sunt si alte persoane susceptibile de a fi urmarite penal. Condrea urma sa se prezinte luni la Parchet.

Desfasurarea evenimentelor, live-text:

UPDATE 00:10 Anchetatorii au deschis un dosar penal pentru ucidere din culpa in cazul mortii lui Dan Condrea.

UPDATE 23:30 Cautarea probelor continua si la aceasta ora in zona unde s-a petrecut accidentul.

UPDATE 23:15 Martorii au apreciat ca masina in care se afla Dan Condrea se deplasa cu o viteza extrem de mare, undeva in jurul a 150 km/h.

UPDATE 23:00 Un martor in cazul accidentului a fost audiat duminica de politisti, urmand ca in cursul serii sa fie audiata inca o persoana, a declarat Claudia Burada, purtator de cuvant al IPJ Ilfov.

Potrivit acesteia, masina implicata in accident a fost sigilata si urmeaza sa fie supusa unei expertize. Ea a sustinut ca accidentul s-a produs pe drumul dinspre Corbeanca spre Buftea. Soferul a pierdut controlul volanului si a iesit in afara partii carosabile, iar pe sosea oamenii legii nu au gasit urme de franare.

UPDATE 22:55 Dosarul privind accidentul in care si-a pierdut viata Dan Condrea va ajunge luni dimineata la Parchetul General si va fi preluat de procurorul Romulus Varga, care se ocupa si de dosarul Hexi Pharma. Duminica seara, cercetarile au fost efectuate de un procuror de la Buftea, dar acesta va preda dosarul Parchetului General.

UPDATE 22:50 Dan Condrea fusese invitat, luni dimineata, la Parchetul ICCJ pentru a i se aduce la cunostinta acuzatiile formulate de procurori impotriva sa, au declarat pentru News.ro surse judiciare. De asemenea, in urma acestui demers procurorii aveau in vedere inclusiv varianta retinerii si solicitarii unui mandat de arestare preventiva, mai arata sursele.

UPDATE 22:40 Trupul neinsufletit al lui Dan Condrea a ajuns la INML, iar legistii vor face luni dimineata necropsia.

UPDATE 22:15 Procurorii sectiei de Urmarire Penala din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie arata ca ancheta in dosarul dezinfectantilor folositi in spitale isi va urma cursul chiar dacă se va confirma decesul lui Dan Condrea, fiind si alte persoane susceptibile de a fi urmarite penal, transmite News.ro.

UPDATE 21:57 Purtatorul de cuvant al Politiei Ilfov a declarat ca exista doi martori, un biciclist si un sofer, care vor fi audiati. „Luam in calcul si varianta sinuciderii”, a adaugat acesta.

UPDATE 21:45 Potrivit Politiei, pe sosea, la locul unde a avut loc accidentul, oamenii legii nu au gasit urme de franare. Urmeaza sa se faca o expertiza a masinii.

Medicii legisti vor face un test ADN pentru a confirma identitatea celui mort in accident, transmite Agerpres.

UPDATE 21:22 Directorul SABIF, Alis Grasu, a declarat pentru Agerpres ca echipele de salvare sosite la locul accidentului au incercat sa il resusciteze, insa leziunile erau prea mari si nu a putut fi salvat.

”Am primit un apel in jurul orei 18,58, in urma unui accident foarte grav in comuna Corbeanca. In masina se afla un barbat, singur, in jur de 40 de ani. Echipajul SABIF a ajuns in 10 minute. Barbatul prezenta leziuni extrem de grave. La scurt timp a ajuns la fata locului si o altă masina de tip C. S-au facut manevre salvatoare de viata, dar, din pacate, leziunile foarte grave erau incompatibile cu viata”, a precizat Alis Grasu.

UPDATE 21:00 Trupul lui Dan Condrea a fost ridicat de legisti si dus la INML. Sotia sa l-a recunoscut dupa haine.

Accidentul a avut loc in Ilfov, iar Dan Condrea se afla intr-o masina Hexi Pharma. Victima este desfigurata.

Tragedia s-ar fi produs din cauza vitezei excesive, potrivit primelor informatii ale politiei. In locul accidentului este vorba de o portiune de DRUM DREPT.

Masina condusa de Dan Condrea a iesit de pe drum si s-a izbit de 3 copaci.”

Moartea lui Dan Condrea. Cu cine vorbea la telefon patronul Hexi Pharma in momentul producerii accidentului

Final halucinant in cazul unuia dintre cei mai controversati oameni de afaceri care au ajuns in atentia opiniei publice in ultima vreme.

Dan Condrea, patronul Hexi Pharma, a murit duminica seara, dupa ce masina in care se afla a iesit de pe drum si s-a izbit de trei copaci. Potrivit autoritatilor, Condrea a fost desfigurat in urma impactului si a fost recunoscut dupa haine si dupa actele pe care le avea la el. Politia nu a gasit urme de franare la fata locului si ia in calcul si varianta sinuciderii.

Din ce s-a putut observa la locul evenimentului rutier, impactul a fost deosebit de violent, iar motorul masinii a fost proiectat la cativa metri de locul impactului. In momentul in care au sosit echipajele de interventie trupul soferului se afla in afara caroseriei, astfel incat nu a fost nevoie de interventia echipajelor de descarcerare.

Desfasurarea evenimentelor de luni, live-text

UPDATE 16:50 Presedintele Comisiei parlamentare de control al activitatii SRI, Georgian Pop, a declarat, luni, in legatura cu posibilitatea desecretizarii unor documente in cazul Hexi Pharma, ca daca se ia o astfel de decizie s-ar putea ca, peste un timp, sa se ceara desecretizare si pentru cazuri de terorism sau spionaj.

„Intotdeauna cand se vorbeste despre o desecretizare, lucrurile trebuie privite dintr-o perspectiva mult mai ampla si trebuie vazut pe termen scurt, mediu si lung. Mai precis, daca se ia decizia ca o anumita informare a SRI sa fie desecretizata pe un astfel de subiect, s-ar putea ca cineva peste doua luni sa ceara o desecretizare si pentru o chestiune de terorism, de spionaj sau altceva”, a spus Pop, intrebat in legatura cu posibilitatea desecretizarii unor documente in cazul Hexi Pharma.

El a adaugat ca, potrivit legii, judecatorii sau procurorii, precum si avocatii cu certificat ORNISS au acces la astfel de documente. „Dar vreau sa fac urmatoarea precizare, care este cea mai importanta: ce spune legea? Indiferent ca documentele pe care le verificam sau cu care lucram noi la comisie sunt secrete, orice judecator si procuror are acces la ele conform legii. Mai mult, in fiecare barou trebuie sa existe avocati ORNISS care pot sa le verifice. Deci, lucrurile sau procesul pot sa continue, nu exista nici un impediment daca exista informatii secrete. Eu cred ca acest caracter secret al documentelor nu reprezinta niciun impediment pentru procurori sau judecatori”, a subliniat Georgian Pop.  Intrebat daca desecretizarea de catre CSAT a acestor documente reprezinta un precedent periculos, Pop a spus: „Totdeauna trebuie privite si oportunitatile, si dezavantajele unui astfel de lucru”.

UPDATE 16:40 Fostul procuror Alexandru Lele a declarat luni, pentru News.ro, ca determinarea sinuciderii este o varianta in cazul lui Dan Condrea, intrucat sunt semne ca el era doar o interfata a unei asocieri care l-ar fi ajutat sa preia afacerea si sa o mentina atatia ani, iar acum s-ar fi temut ca acesta sa nu vorbeasca. Alexandru Lele a mai spus ca procurorul din dosarul Hexi Pharma are o mare vina, intrucat s-a miscat cu incetinitorul, in loc sa il retina mai repede si sa il protejeze de presiuni.

Alexandru Lele, in prezent avocat, a spus ca anchetatorii ar trebui sa ia in calcul nu doar variantele sinuciderii si uciderii din culpa, ci si pe cea a “determinarii sinuciderii”.“Sunt cateva fapte evidente, cateva realitati, in primul rand monopolul unei afaceri foarte banoase pe care o avea cel decedat, dupa aceea, imprejurarea ca acea afacere a durat foarte mult in timp, apoi faptul ca incidente au aparut pe traseu intr-o perioada relativ lunga. De aproximativ zece ani dureaza afacere, au fost musamalizate si ignorate afacerile judiciare punctuale care au existat, acele infectii in spitale si inclusiv mortii care au avut cauza a decesului aceste infectii nu au fost luate in considerare si s-a trecut cu foarte multa usurinta peste ele. Atunci, sigur ca iti pui intrebarea: un singur om putea sa realizeze toate acestea sau este vorba despre o asociere a unor alte elemente care l-ar fi ajutat, o data, sa preia afacerea si apoi sa o mentina. Pana cand, in mod direct, se ajunge la o explozie, cum a avut deja loc”, a mai spus Alexandru Lele.

In opinia acestuia, ar fi fost un pericol pentru acea asociere ca una dintre parti sa vorbeasca, iar in acest context, nu trebuie neaparat “sa impingi din spate un om sa se sinucida, el poate fi determinat sa ia aceasta hotarare”.“Cred ca si-au asigurat din timp instrumentele pentru a-l impinge, fara ca neaparat sa fie cineva langa el. (…) Sigur ca pui intrebarea pe ce criterii a fost ales cel care a fost interfata intregii afaceri. A fost ales nu fiindca ar fi fost frumos, destept, inalt, ci pentru ca a raspuns unor cerinte si a avut anumite vulnerabilitati care la momentul potrivit urmau sa fie exploatate”, a mai spus fostul procuror.

In opinia lui Alexandru Lele, procurorul care instrumenteaza dosarul dezinfectantilor Hexi Pharma „are o mare vina, pentru ca s-a miscat cu incetinitorul”, in loc sa il ridice demult, in interesul acestuia, si sa il tina in arest, pentru a-l feri de eventuale presiuni.“Toata aceasta intarziere cu care a fost chemat la procuror pledeaza pentru ceea ce va spun eu. In realitate, acum, cand zilnic zeci de oameni sunt ridicati de pe strada cu mandate de aducere, au avut nevoie de cateva saptamani pana sa-l citeze, cu toata gentiletea posibila, la Parchet. Or, data fiind gravitatea intregii afaceri, puteau din start sa il ridice si, in interesul lui, sa-l tina in stare de arest, pentru ca atunci sigur ca presiunile nu s-ar mai fi putut exercita in asemenea mod in care cred ca s-au exercitat. Si, in plus, probabil ca ar fi putut vorbi”, a precizat fostul procuror.

UPDATE 16:35 Medicii legisti de la Serviciul Judetean de Medicina Legala Ilfov au terminat autopsia cadavrului, relateaza ziare.com.

UPDATE 16:20 Comisia parlamentara de control asupra activitatii SRI a declansat un control suplimentar privind un posibil filaj in cazul patronului Hexi Pharma, Dan Condrea, a anuntat, luni, presedintele acestui for, Georgian Pop, relateaza Agerpres. „In contextul noilor evenimente produse de tragicul eveniment de aseara, am avut o intalnire cu colegii la comisie ca urmare a solicitarii facute publice de catre doi colegi din comisie, aseara, dl. vicepresedinte Popa si dl. Sebastian Ghita. (…) Scopul acestei discutii si obiectivul comisiei in acest caz este sa declansam si am declansat un nou control suplimentar privind un posibil filaj efectuat asupra dl Condrea. In contextul in care in urma deciziei 51 din acest an a Curtii Constitutionale, in momentul in care Parchetul declanseaza un control, Parchetul nu poate sa lucreze si nu poate sa coopereze pe un dosar in desfasurare cu SRI. Acesta este efectul deciziei CCR. Ca urmare, rolul si competenta comisiei este sa verifice daca SRI a respectat Constitutia si legislatia, mai precis, daca SRI a efectuat vreun filaj sau alta operatiune in cazul dl Condrea”, a precizat Georgian Pop.

El a spus ca a avut o convorbire cu directorul SRI, care i-a spus ca Serviciul nu a avut un filaj in acest caz. Pop a adaugat ca nu poate sa se pronunte fara echivoc pana nu primeste raspunsul de la SRI in scris.  „Conform competentelor legale, corespondenta sau comunicarea dintre comisie, pe de o parte, si SRI, pe de alta parte, se face prin intermediul presedintelui si al directorului SRI, adica prin intermediul meu si al directorului SRI. Fiind o ancheta in desfasurare, nu pot sa spun foarte multe lucruri. Este evident insa (…) din discutiile pe care le-am avut cu directorul SRI, SRI nu a avut filaj in acest caz, dar pot sa ma pronunt ferm si fara echivoc in momentul in care primesc documentul oficial de la SRI, adica raspunsul la actul de control (…), vreau sa vad negru pe alb”, a mai precizat Pop.

UPDATE 16:00 Presedintele Senatului, Calin Popescu Tariceanu a declarat, luni, despre cazul Condrea, ca ”pasivitatea organelor de ancheta i-a ridicat anumite semne de intrebare” si s-a intrebat ”de ce acesta a fost lasat complet liber, fara niciun fel de interdictie”, in conditiile in care, in alte cazuri, s-au dat decizii de retinere si arestare ”pentru lucruri minore”, relateaza News.ro.

Intrebat cum comenteaza informatiile aparute in spatiul public, dupa accidentul in care a fost implicat seful Hexi Pharma, Dan Condrea, Calin Popescu Tariceanu a precizat ca, avand in vedere ca a vazut, de-a lungul timpului, decizii de retinere si arestare preventiva pentru lucruri minore, si-a pus intrebarea ”ce se intampla intr-o astfel de situatie care a generat in spatiul public o dezbatere care a mers pana la caderea increderii publice in sistemul de sanatate”.  ”Pasivitatea organelor de ancheta mi-a ridicat anumite semne de intrebare, de ce a fost lasat complet liber, fara niciun fel de interdictie. Putea sa paraseasca tara, putem sa speculam oricand. Sigur ca eu nu vreau sa speculez, dar mi-a ridicat anumite semne de intrebare”, a mai spus Tariceanu. El a precizat ca probabil, ”chestiunea ar fi trebuit tratata altfel”, dar nu decide el cum trebuie sa lucreze procuratura.

UPDATE 15:30 Atitudinea lui Dan Condrea inclina spre suicid, dar niciun medic nu poate spune cu certitudine acest lucru, fara alte dovezi, fara sa-l fi cunoscut personal, a declarat, pentru News.ro, dr. Rodica Nastase, medic primar psihiatru, purtator de cuvant al Spitalului Clinic „Alexandru Obregia”. Dr. Rodica Nastase a explicat care ar fi argumentele circumstantiale si medicale care sustin varianta sinuciderii omului de afaceri. „Cazul suicidului lui Dan Condrea trebuie analizat tinand cont de argumente circumstantiale si medicale. Argumente circumstantiale sunt: drumul drept pe care mergea masina, care a intrat frontal in copac. Adica a vrut sa se loveasca cu capul, sa fie sigur de rezultat. Apoi, in masina era doar el, nimeni din familie, niciun prieten, niciun apropiat. Apoi, nu a implicat alti participanti la trafic. Cine vrea sa se omoare nu implica pe nimeni, a ales un drum putin circulat , la o ora pe care o stia mai putin circulata. A avut viteza foarte mare, sa stie ca nu rateaza si, mai ales, nu a mers cu masina preferata, ci cu una mai veche. A crutat familia, dar si obiectele la care tinea, a spus medicul primar psihiatru.

Din punct de vedere medical, Dan Condrea ar fi fost intr-o stare reactiva majora, considera dr. Rodica Nastase.”Argumentele medicale. Este posibil ca Dan Condrea sa fi fost intr-o stare reactiva majora. El nu era pregatit psihic sa ajunga in aceasta stare. Nu s-a asteptat la asa ceva, a fost surprins, tinand cont de fapul ca afacerea lui era veche si functiona perfect. Se considera in siguranta, mai ales ca afacerea sa s-a derulat sub mai multe ministere, aria de extindere a afacerii a cuprins majoritatea spitalelor, dar si scolilor din Romania, inclusiv armata. Pe timpul derularii afacerii nu a existat nicio institutie care sa controleze afacerea si calitatea produselor sale. Nu a existat nicio legislatie care sa oblige beneficiarii sa faca acest lucru. Mai mult, afacerea incepuse sa se extinda si in afara tarii dupa succesul din Romania”, a mai spus medicul.

UPDATE 15:10 Anchetatorii nu exclud nicio varianta in cazul mortii lui Dan Condrea. Momentan, avem multe intrebari si putine raspunsuri. Catalin Radu Tanase prezinta argumentele PRO si CONTRA pentru fiecare varianta.

UPDATE 13:40 Comisia parlamentara de control asupra activitatii SRI trebuie sa afle daca in cazul Hexi Pharma – Dan Condrea a fost vorba de o situatie de siguranta nationala, a declarat deputatul Sebastian Ghita, membru al comisiei.

„Am vorbit cu domnul presedinte al comisiei si asa cum am si declarat public sunt convins ca astazi trebuie sa le spunem oamenilor, ca de aia suntem in aceasta comisie, in primul rand daca acesta a fost considerat de siguranta nationala. Cred ca este primul lucru pe care trebuie sa-l aflam. Daca da, cand a fost emis mandatul, asa cum ni s-a spus saptamana trecuta? Ce a continut el si cum a fost pus in aplicare? si trebuie sa venim cu suficiente detalii ca oamenii din Romania sa nu creada ca institutiile statului pot in vreun fel sa existe, planand asupra lor suspiciuni de felul asta, totusi a murit un om. Daca acest caz nu a fost considerat de siguranta nationala, haideti sa vedem ce-i caz de siguranta nationala ca vedem in Romania oameni arestati pentru o afacere mica si doi lei gresiti in contabilitate si vedem de o luna acest caz in care parca nu mai suntem noi, statul de drept, ala care eram odata, parca ne e frica sa actionam sau parca vrem sa ascundem ceva”, a spus Ghita, la Parlament.

Intrebat de ce crede ca a fost un caz de siguranta nationala, Sebastian Ghita a raspuns: „Ca si dvs, in ultima luna am citit cu atentie ce a scris dl Tolontan, ce au scris ceilalti din presa si cand citesti ca zeci de mii de oameni, timp de 10 ani, s-au imbolnavit, femeile au pierdut sarcini, unii au ramas paralizati si altii au murit si cand vorbim despre numarul asta de persoane un singur exercitiu de logica ma face sa cred ca acest caz trebuia sa fie tratat ca siguranta nationala”.

Sebastian Ghita a spus ca isi mentine ideea ca Dan Condrea a fost filat.

„Nu este vorba de mine, ci de orice om din Romania. Daca dvs, intr-o astfel de situatie, vedeti un om murind, nu stim in ce conditii, nu va ganditi ca institutiile trebuie ca automat, rapid si cat se poate de detaliat sa lamureasca cum ca in Romania nu mor oameni asa din senin. (…) Aici nu ma poate convinge nimeni ca in Romania, asa cum stiu eu ca functioneaza institutiile, un om aflat intr-o asa atentie mediatica nu a avut masuri de filaj, nu a fost ascultat, inregistrat, nu a avut inregistrari ambientale, vom verifica”, a adaugat Ghita.

UPDATE 13:05 Dan Condrea vorbea la telefon cu partenera sa, Uliana, in momentul in care s-a produs accidentul, potrivit Digi 24.

Femeia le-a declarat politistilor ca a vorbit mult cu el duminica si ca la un moment dat s-a intrerupt convorbirea. Apoi, a incercat sa il sune, insa nu a raspuns o perioada. In final, unul dintre politisti a luat telefonul lui Condrea si i-a spus ce s-a intamplat.

UPDATE 11:30 Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ) a dispus, luni, preluarea cauzei privind accidentul rutier in care ar fi murit patronul Hexi Pharma, Dan Condrea.

Potrivit unui comunicat de presa al PICCJ, dosarul a fost inregistrat initial la Parchetul de pe langa Judecatoria Buftea, avand ca obiect savarsirea infractiunii de ucidere din culpa.

UPDATE 9:55 Unul dintre martorii care au depus acte impotriva lui Condrea, inspaimantat dupa accidentul lui Dan Condrea, l-a sunat duminica seara pe procurorul de caz. Mai multe pe Tolo.ro.

UPDATE 9:31 Procurorul general al Romaniei a declarat ca Dan Condrea urma sa fie audiat astazi in dosarul Hexi Pharma si ca puteau fi luate anumite masuri preventive. CITITI MAI MULTE AICI.

UPDATE 9:05 Procurorul general Augustin Lazar a declarat luni dimineata ca nu sunt indicii ca patronul Hexi Pharma, Dan Condrea, ar fi fost filat, deoarece nu era necesara o astfel de masura.

„Cu privire la procedeele tehnice de supraveghere, se stie foarte bine ca ele nu sunt publice si faptul ca un anumit procedeu tehnic a fost pus in aplicare la un anumit moment dat este facut public de procurorul de caz atunci cand apreciaza el, respectiv cam la sfarsitul solutionarii dosarului pentru a nu se impieta asupra mersului anchetei. Nu sunt indicii, va spun eu ca nu sunt indicii ca au existat si nu era necesara o astfel de masura”, a declarat Augustin Lazar, raspunzand unei intrebari a jurnalistilor daca Dan Condrea a fost filat in momentul accidentului.

UPDATE 9:00 Cea care l-a identificat este Uliana Ochinciuc, partenera lui Dan Condrea.

UPDATE 8:52 Procurorul general al Romaniei, Augustin Lazar, a declarat luni ca sunt „indicii foarte puternice” care arata faptul ca victima accidentului de la Buftea este patronul Hexi Pharma, Dan Condrea.

Procurorul general a fost intrebat luni dimineata de jurnalisti daca exista certitudinea ca Dan Condrea este victima accidentului din Buftea.

„Este vorba de o cercetare in curs si nu ar fi bine sa comentam in acest sens, desi indiciile sunt foarte puternice in acest sens, adica este vorba de autoturismul acestei firme, de o persoana care are asupra sa documentele respective si sunt indicii puternice ca este vorba de acea persoana, care este insa in procedura de identificare”, a spus Augustin Lazar.

UPDATE 8:30 Politistii au reluat cercetarea la fata locului pe drumul unde Dan Condrea si-a pierdut viata, fiind ridicate probe noi si refacandu-se masuratorile.

Politistii veniti luni de dimineata au evaluat din nou intreaga zona si au refacut masuratorile cu partile componente ale masinii care nu au fost luate in calcul de colegii lor de la IPJ Ilfov, cei care au facut primele cercetari, duminica seara.

Politistii beneficiaza si de un laborator criminalistic mobil care ii ajuta sa poata recolta mai usor probele de la locul accidentului.

Politistii iau in calcul varianta sinuciderii

Cu putin inainte de ora 19, un apel de urgenta la 112 anunta un accident grav intre Buftea si Corbeanca. Echipajele de salvare care au ajuns in zona nu au mai avut insa nicio putere.

Alice Grasu: „Masina foarte avariata, iar barbatul prezenta leziuni foarte grave, incompatibile cu viata. Nu s-a mai putut face nimic pentru victima accidentului. Era singura victima din accident.

In masina se afla Dan Condrea, patronul firmei Hexi Farma. Langa autoturism, au fost gasite actele de identitate ale acestuia, iar fosta sotie le-a confirmat politistilor ca el este cel care si-a pierdut viata.

Din spusele martorilor, masina venea cu viteza foarte mare dinspre Corbeanca si se indrepta spre Buftea. La un moment dat, a iesit de pe carosabil, inca se mai pot vedea urmele lasate de rotile masinii pe iarba, si apoi s-a izbit de un copac. In urma impactului, motorul a fost azvarlit la mai mult de 50 de metri departare.

Cativa martori spun ca au vazut masina gonind pe sosea, cu putin timp inainte de tragedie.

Martor: „Venea cu viteza mare el. Eu ma duceam incolo, acolo m-am intalnit cu el. Avea viteza mare. 150 sau 160 avea.

Femeie: „Venea pe strada, normal, si a intrat intr-un pom. Avea viteza masina, 200 la ora.

Claudia Burada, Purtator de cuvant IPJ Ilfov: „Exista un martor, un autovehicul care a fost depasit de victima. La fata locului nu au fost gasite urme de franare, deci luam in calcul si varianta sinuciderii.

Tudorel Butoi, psiholog criminalist: „Incepe sa capete contur aceasta varianta a sinuciderii, cel putin din elementele initiale ale urmaririi penale. Investigatorii, presiunea media, disponibilitatea de urmarire penala au facut sa se contureze varinata sinuciderii. Presiunea psihologica, fiind patronul si dirijorul unei afaceri atat de murdare si tenebroase, care implica oameni si institutii si in care se vehiculeaza sume foarte mari de bani, este apta sa creeze gestul suicidal.

Duminica dupa amiaza, in jurul orei 5, Dan Condrea a fost vazut de un paznic al complexul rezidential in care locuieste. Agentul de paza a povestit ca i s-a parut ciudat ca omul de afaceri nu a plecat cu una dintre luxoasele sale masini de teren, asa cum facea de obicei.

Agent de paza: „Umbla numai cu jeepuri si a plecat cu o masina mai amarata. El nu prea umba cu masina aia. Avea mai multe jeepuri cu numere de Bulgaria. Aia mica tot a lui era, a folosit-o astazi, nu s-a indurat de celelalte. Avea o fata de robot asa, stia ce i se face.

Masina a fost ridicata de anchetatori, pentru expertiza.”

Fosta sotie a lui Condrea: „Nu era genul care sa se omoare. Daca e sinucidere, atunci l-au impins sa faca asta”

Laura, fosta sotie a lui Dan Condrea, a declarat ca omul de afaceri nu era genul care sa se sinucida si ca, daca se va ajunge la concluzia asta, atunci inseamna ca cineva l-a impins sa comita gestul.

Femeia, de care Condrea a divortat in 2009, a marturisit ca fetita lor de 10 ani ramasese la ea in acest weekend si il astepta sa vina sa o ia, transmite Gazeta Sporturilor.

N-a aparut si chiar ne intrebam ce se intampla. La un moment dat, la usa a aparut soferul lui. Noi ne uitam la desene animate, nu stiam ce s-a intamplat. Mai bine, ca a protejat-o pe fetita.

Nu era genul care sa se omoare, ci genul care te omora el pe tine. Daca e sinucidere, l-au impins sa faca asta„, a declarat Laura.”

Si mai trebuie spus ca era un sofer foarte bun, un angajat al Hexi Pharma spunand ca mergea „tare si bine”. E posobil sa fi luat o masina mai slaba, acel Opel cu care a fi facut accidentul, pentru a nu fi recunoscut, deci sa nu se expuna… De asemenea, foarte ciudat ca nu sunt urme de franare. Sigur, trebuie vazut daca in masina respectiva era chiar el, daca nu cumva s-a umblat la sistemul de franare si multe lucruri, desigur. Ancheta le va stabili. De acord cu ce afirma fostul procuror Alexandru Lele: Condrea ar fi trebuit arestat preventiv si, in orice caz, ar fi treubit sa i se asigure protectia!! Apropo de ce spune maestrul Cristoiu, daca de la bun inceput ar fi intrat pe fir DNA, Condrea ar fi fost dus demult la „Beciul Domnesc”. Pe Udrea, pe Bica le-a tinut acolo cateva luni!! Pe Condrea l-au lasat liber de la bun inceput si de la bun inceput nu s-a pus problema coruptiei.

Si iata ce spune si maestrul Cristoiu:

O moarte care convine tuturor: DNA-ului, SRI-ului, Președintelui Klaus Iohannis, Parchetului General și, evident, celor pentru care Dan Condrea a fost o pușculiță

„De ştirea bombă, una dintre cele mai importante ştiri postdecembriste, despre moartea lui Dan Condrea, patronul Hexy Pharma m-a anunţat, la telefon, Bogdan Iacob, jurnalistul care stă cu ochii pe televiziuni de ştiri mai mult decît angajaţii televiziunilor de ştiri.

Mă întoarcem acasă, în Nicolae Iorga, cărînd o sacoşă cu de-ale gurii, luate de la un Supermarket din Amzei.
Am ţinut să precizez împrejurările în care m-a surprins ştirea nu pentru că mă consider buricul pămîntului astfel încît să afle Lumea unde şi cum eram la producearea unui eveniment de forţa despicării unei catapetesme, ci pentru că numai în aceste condiţii pot poveșsi ce mi s-a întîmplat după telefonul lui Bogdan Tiberiu Iacob.

Prima mea reacţie la auzul ştirii a fost următoarea, destăinuită lui Bogdan Iacob:
N-o să creadă nimeni din ţara asta, cu excepţia ofiţerilor acoperiţi, care au ordin să creadă ce li se ordonă, că Dan Condrea n-a fost lichidat ca să nu vorbească!

Locuiesc într-o zonă cu multe clădiri vegheate de agenţi de pază.
Cîteva sute de metri, doi dintre astfel de agenţi, văzîndu-mă, mi-au zis:
Aţi auzit ştirea?
Măi să fie!
Era singur în maşină, rula cu 150 de kilometri la oră, Şoseaua era dreaptă, nu s-au văzut urme de frînare.
Ăștia chiar ne cred proști?!

Aveam confirmarea:
Nimeni dintre români nu va crede c-a fost vorba de un accident.
Nimeni nu va crede altceva decît că Dan Condrea „a fost sinucis” în stil mafiot.
Desigur, Autorităţile se vor grăbi să ne dea amănunte menite a ne convinge c-a fost un accident.

Acesta ar fi planul A.
Există însă și un Plan B, cel la care s-a și trecut deja.
Cel al sinuciderii, pentru că, vezi Doamne! urma să fie arestat a doua zi.
Din ce-mi dau seama că s-a trecut la Planul B?
Din manipularea declanșată de Antena 3.

Am mai atras atenția că Procesul Cameliei Voiculescu a dus la o negustorie secretă între Antena 3 și Poliția Politică Prezidențială.
În schimbul condamnării cu suspendare a fetei lui Dan Voiculescu, Antena 3 evită criticile la adresa lui Klaus Iohannis și a Binomului, în timp ce Traian Băsescu a demascat de dimineață pînă seara, și, mult mai important, în momente cruciale, cînd ofițerii acoperiți tradiționali nu mai pot fi folosiți, se apelează la Antena 3.

Deși Autoritățile lansează manipulari după manipulări, nu le crede nimeni.
Aceleaşi Autorităţi, întruchipate de Ion Iliescu, noul şef al statului, ne anunţa în 23 decembrie 1989, că Teroriştii au ieşit din ascunzători şi trag în tot ce mişcă, din orice poziţie, pentru a-l readuce pe Nicolae Ceuaşescu la Putere.

Au trecut de atunci 27 de ani.
Alături de Pămîntul e rotund, românii au drept axiomă adevărul că teroriştii n-au existat.
În numeroase alte împrejurări Autorităţile Statului au susţinut variante care s-au dovedit ulterior minciuni sfruntate.
De la venirea Minerilor pînă la Prăbuşirea FNI.

Ultima versiune oficială se referă la un alt personaj implicat într-o afacere mafiotă:
Codruţ Marta.
Autorităţile susţin c-a dispărut.
Nu le crede nimeni.

Pe acest fond de suspiciune faţă de versiunile oficiale, stare de spirit generată de comportamentul securistic al autorităţilor postdecembriste a venit ştirea cu moartea lui Dan Condrea.
Nu ştiu dacă a fost sau nu un accident.
Nu ştiu dacă a fost sau nu o sinucidere.
Nu ştiu dacă a fost sau nu o crimă.

Stiu însă sigur cîteva lucruri:

Moartea lui Dan Condrea e o lovitură uriaşă încasată de imaginea Statului în ochii românului simplu.
Împrejurările morţii sînt făcute parcă dinadins pentru a hrăni suspiciunea c-a fost asasinat în stil mafiot.
Acestor împrejurări li se adaugă comportamentul eminamente dubios al Autorităţilor în Scandalul Dezinfectanţilor măsluiţi:
1) Preşedintele României, Klaus Ionannis, s-a remarcat, în chip iresponsabil, prin strădaniile supraomeneşti de a ascunde Adevărul.
2) Parchetul General a tărăgănat cît a putut ancheta în rem.
La aproape două luni de la izbucnirea Scandalului, Dan Condrea n-a fost pus sub urmărire penală.
Dosarul e în rem.
Şi în rem va muri, cîtă vreme cel care putea fi anchetat a murit.
DNA a refuzat în chip criminal să deschidă un dosar de corupţie, fie şi în rem.
Dacă deschidea, moartea lui Dan Condrea nu oprea ancheta.
Dan Condrea ar fi fost chemat la DNA şi ar fi fost întrebat despre Înalţii Protectori care i-au înlesnit monopolul dezinfectanţilor.
Acum nu se mai poate deschide nici o anchetă.
Moartea lui Dan Condrea înseamnă moartea oricărei tentative de a afla aspectele de Corupţie ale afacerii.

3) SRI a stîrnit cele mai mari suspiciuni prin:

  1. a) Refuzul de a desecretiza informările.
  2. b) Raportul fără date precise înaintat Comisiei de Control al SRI.
  3. c) Prestaţia slugarnică faţă de SRI a Comisie, în frunte cu Georgian Pop.
  4. Accident, sinucidere sau crimă, moartea lui Dan Condrea convine tuturor celor suspectați de a fi Protectorii sau complicii Afacerii mafiote a Dezinfectanților măsluiți.

Evident, dosarul de la Parchet se va închide. El a fost astfel gîndit încît singurul responsabil să fie Dan Condrea. Dan Condrea a murit. A murit, așadar, singurul responsabil din punct de vedere juridic. Teza sinuciderii, deja lansată pe piață nu numai de autorități, dar și de Antena 3, va deveni teza asumată de întreaga Divizie Presă a Poliției Prezidențiale. Ea convine de minune celor care s-au străduit din răsputeri să înăbușe Scandalul. Nu se mai poate spune că Parchetul a stat cu mîna-n sîn. Uite, dacă nu murea, luni, îl arestau! Slavă Parchetului General și Celor care l-au pus pe Procurorul șef!

Am scris și n-am fost singurul despre refuzul evident al Codruței Kovesi de a deschide un dosar de corupție, fie și în rem, în cazul uneia dintre cele mai mari afaceri de corupție din Istoria României. Dacă s-ar fi deschis, Dan Condrea ar fi fost chemat fie și măcar ca martor. Moartea lui n-ar fi închis dosarul, deoarece se presupune că în materie de corupție Dan Condrea a beneficiat de înalți protectori. SRI-ul nu va mai fi obligat să răspundă de ce nu desecretizează măcar o informare trimisă beneficiarilor. Moartea lui Dan Condrea e mană cerească și pentru Klaus Iohannis. Nu va mai trebui să explice presei de ce nu invocă și aici, ca și în cazul Colectiv, Corupția care ucide.”

De abia acum DNA se apleaca asupra coruptiei din Sanatate:

Stirile ProTv:

DNA deschide un nou dosar de coruptie in sistemul de sanatate. Dupa Hexi, si HP Romania e acuzata de contracte ilegale

Doi fosti sefi ai Casei Nationale de Sanatate, Vasile Ciurchea si Irinel Popescu, dar si echipele lor, sunt acuzati de DNA de abuz in serviciu. Prejudiciul e estimat la peste 16 milioane de euro.

Fostul presedinte al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, Vasile Ciurchea, a venit luni la DNA, fiind citat intr-un dosar privind fapte de coruptie legat de achizitii in domeniul medical. La intrarea in sediul Directiei Nationale Anticoruptie, Vasile Ciurchea nu a facut declaratii despre dosarul in care a fost citat, dar surse judiciare au declarat ca Vasile Ciurchea ar fi suspect intr-un dosar in care se fac cercetari pentru fapte de coruptie privind achizitii in domeniul medical, potrivit News.ro. Ulterior, DNA a precizat intr-un comunicat de presa ce acuzatii i se aduc.

Procurorii DNA au citat luni mai multe persoane in acest dosar. Vasile Ciurchea a mai fost la DNA, in martie, cand la DNA a mers si medicul Irinel Popescu, seful Centrului de Chirurgie si Transplant Hepatic Fundeni si fost presedinte al CNAS. Vasile Ciurchea a demisionat in martie anul acesta de la conducerea Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, invocand motive personale.

Dosarul Sistemului Informatic Unic Integrat

Acuzatiile DNA se refera la contractul incheiat de CNAS cu HP Romania pentru Sistemul Informatic Unic Integrat (S.I.U.I.), un soft creat ca sa nu mai apara cazuri de pacienti fictivi, retete eliberate la intamplare si internari nejustificate. De implementarea lui s-a ocupat un consortiu – HP, Siveco, dar si STS. Din cauza contractelor aditionale, costul final al sistemului nu este clar, dar potrivit Adevarul, ar depasi 100 de milioane de euro.

Inaugurat cu mult fast in decembrie 2010 in prezenta presedintelui Basescu si a lui Raed Arafat, Sistemul Informatic Unic Integrat s-a blocat in toata tara doar o luna mai tarziu. Iar in august 2012 a picat din nou, motivul invocat fiind supraincalzirea serverelor. Procurorii spun acum ca CNAS a incheiat ilegal contracte aditionale de service si instruire cu HP Romania, la preturi supraevaluate.

Comunicatul DNA:

Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Sectia de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie au dispus efectuarea in continuare a urmaririi penale fata de suspectii:

VASILE CIURCHEA, presedinte al Casei Nationale a Asigurarilor de Sanatate (CNAS) la data faptelor , respectiv februarie 2007 – ianuarie 2009,
VALERIU SIMION, vicepresedinte al CNAS la data faptelor ,
LEANA STOEA, director general adjunct al CNAS la data faptelor,
MIHAI BEJAT, director la Directia Tehnologia Informatiei din cadrul CNAS la data faptelor,
OVIDIU MUNTEANU, director la Directia Juridic si Contencios din cadrul director la Directia Juridic si Contencios din cadrul CNAS la data faptelor,

toti cei anterior mentionati pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu daca functionarul a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit in forma continuata

IRINEL POPESCU, presedinte al Casei Nationale a Asigurarilor de Sanatate (CNAS) la data faptelor, respectiv ianuarie-decembrie 2009
CONSTANTIN MARIA MIHAELA, director general adjunct
MEDVES ISTVAN LUCIAN, director la Directia Tehnologia Informatiei
MIHAI LILIANA MARIA, director la Directia Juridic, Contencios si Acorduri Internationale

toti cei anterior mentionati pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu daca functionarul a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit

SC HP Romania S.R.L., ca persoana juridica, pentru savarsirea infractiunii de complicitate la abuz in serviciu daca functionarul a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit in forma continuata.

In ordonanta procurorilor se arata ca, in cauza, exista date si probe care contureaza urmatoarea stare de fapt:
In perioada 2007-2009, intre CNAS si HP Romania S.R.L au fost incheiate mai multe acte aditionale la un contract de informatizare a institutiei, prin care au fost achizitionate servicii suplimentare de asistenta tehnica si instruire on-site pentru Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) si pentru softul care asigura planificarea resurselor (ERP) la preturi supraevaluate, respectiv la valori de 804 euro/zi-om in cazul a doua dintre actele aditionale acte si de 760/zi-om, in cazul unui alt act aditional, dintre cele care fac obiectul prezentului dosar.
Din probele administrate a rezultat ca aceste acte aditionale au fost incheiate in urmatoarele conditii:
– fara sa se aplice o procedura de achizitie conform legii;
– CNAS a acceptat propunerile SC HP ROMÂNIA fara o analiza proprie a necesarului si a pretului ofertat, fara o negociere reala si fara o fundamentare a tarifului din partea furnizorului,
– ofertele SC HP ROMÂNIA SRL nu au fost analizate in cadrul Comisiei de negociere/de analiza si evaluare tehnico-economica de optimizare a SIUI
– aceste servicii au fost subcontractate pana la prestatorii directi, la preturi din ce in ce mai mici, astfel incat pentru serviciile efectiv efectuate, prestatorii au incasat cel mult 200 de euro/zi-om.

Se estimeaza ca, prin contractarea, presupus nelegala, a serviciilor aditionale, a fost creat un prejudiciu de 16.847.405,96 euro inclusiv TVA (reprezentand diferenta intre valoarea serviciilor facturate de SC HP ROMÂNIA SRL si costul real al acestor servicii de 200 euro/zi-om), bani care ar fi fost platiti de CNAS in mod nelegal.

Referitor la persoanele responsabile pentru crearea acestui prejudiciu, din actele efectuate de procurori a rezultat ca acestea sunt, pe de o parte, angajatii CNAS care au semnat aceste acte aditionale si, pe de alta parte, societatea HP Romania SRL care, in oferta sa adresata CNAS, a solicitat un pret supraevaluat si nefundamentat.

Suspectilor – persoane fizice si persoanei juridice – li s-au adus la cunostinta calitatea procesuala si acuzatiile, in conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedura penala.

Facem precizarea ca efectuarea urmaririi penale este o etapa a procesului penal reglementata de Codul de procedura penala, activitate care nu poate, in nicio situatie, sa infranga principiul prezumtiei de nevinovatie.

Revin la ce spune maestrul Cristoiu in editorialul de beaking news:

Cronica Statului mafiot: 3000 de euro! Asta e pensia alimentară plătită lunar din 2009 de fosta soție – de profesie medic, lui Dan Condrea

„Duminică spre luni noaptea, am postat pe cristoiublog.ro reacția mea la cald stîrnită de știrea potrivit căreia Dan Condrea, eroul uneia dintre cele mai mari afaceri de corupție din Istoria României (da, din Istoria României, pentru că de data asta, spre deosebire de alte cazuri de corupție, victimele sunt cei internați în spitale și Grupul infracțional cuprinde întreg statul român) a murit, plecînd de la starea de spirit a opiniei publice, avertizam asupra marilor manipulări la care se vor deda autoritățile. Una dintre ele începută deja prin intermediul postului Prezidențial Antena 3, viza teza sinuciderii:
„Nimeni dintre români nu va crede c-a fost vorba de un accident.
Nimeni nu va crede altceva decît că Dan Condrea „a fost sinucis” în stil mafiot.
Desigur, Autorităţile se vor grăbi să ne dea amănunte menite a ne convinge c-a fost un accident.

Acesta ar fi planul A.
Există însă și un Plan B, cel la care s-a și trecut deja.
Cel al sinuciderii, pentru că, vezi Doamne! urma să fie arestat a doua zi.”

Luni dimineața, Augustin Lazăr, fostul procuror ceaușist, promovat procuror general al României de cuplul Klaus – Carmen Iohannis, a contribuit deja la Manipulare susținînd că Dan Condrea urma să fie chemat azi la audieri.
Dacă mai aveam vreo îndoială totul pute, Declarațiile aiuritoare ale lui Augustin Lazăr mi-a înlăturat-o.

Adăugînd săritul din baie al lui Cezar Preda, maidanezul de casă al SRI, cel care iluzionîndu-se că lingînd ciubotele sergenților majori mesianici, scapă de camioneta de dosare de corupție pe care și le-a făcut la Buzău, sunt convins că moartea lui Dan Condrea e opera statului mafiot.
Pe clipă ce trece, datele obținute de presă, în confruntare cu Statul mafiot, vin să adîncească imaginea unor lucruri de o rară ciudățenie.

Robert Turcescu, deși candidat, a rămas totuși jurnalist.
Pe rețeaua sa de socializare el a postat două documente senzaționale. Cum el e candidat, presa nu s-a grăbit să le preia, de teama unei acuzații de implicare în campanie electorală. Luni dimineața, Robert Turcescu m-a sunat, mi-a zis problema și, în consecință, m-am oferit să le preiau eu.
Aceste două documente sunt următoarele:

FullSizeRender

FullSizeRender (1)

Ce spun ele?
Ceva mai mult decît ciudat:

  1. De regulă mamele se bat să ia ele, la divorț, copilul. Din cel puțin două motive. Unul ar fi instinctul de mamă, celălalt, gîndul la pensia alimentară. În cazul Dan Condrea, mama nu numai că renunță la fiică, dar mai mult acceptă să plătească o pensie de 3000 de euro pe lună.
  2. Pensia alimentară se stabilește ca procentaj din cîștigurile părintelui. Cît dracu cîștiga pe lună medicul care e fosta soție a lui Dan Condrea de a decis instanța o asemenea pensie de nabab?!
  3. Teoretic, Dan Condrea era un bărbat ocupat. În astfel de cazuri, bărbații acceptă bucuroși să plătească orice pensie alimentară, pentru a nu rămîne pe cap cu copilul, mai ales cînd acesta, mic fiind, are nevoie de mamă. Din două una: sau pensia era o clasică spălare de bani, sau Dan Condrea era o biată paiață a celor pe care-i știm bine.

N.B. Klaus Iohannis pe unde o fi? S-o fi întors de la domiciliul conjugal de la Sibiu?! Nu de alta, dar el e președintele statului mafiot.
Dintre toate manipulările, asta cu sinuciderea de rușine că va fi reținut, a fost socotită cea mai potrivită.”

Cele doua editoriale ale maestrului Cristoiu sunt deosebit de interesante, pentru ca ele arata cine sta la originea a tot ceea ce s-a intamplat: STATUL MAFIOT. Statul nostru nu e doar nereformat – lucru care necesita masive disponiblizari de personal, dar e inca foarte implicat in economie, favorizandu-i pe unii, defavorizandu-i pe altii, tronand, ca sa spun asa, peste o crasa lipsa de performanta ce se manifesta in tot sistemul de stat, generator de coruptie. Iar moartea lui Dan Condrea – Dumnezeu sa-l ierte! – sau anchetele DNA-ului, ale Justitiei in general vorbind, ale unor jurnalisti sau asa zisi jurnalisti nu vor rezolva problema, lucrurile desfasurandu-se in continuare la fel de defectuos, pentru ca nu au cum sa se desfasoare altfel!! Iar curaj politic din partea politicienilor, partidelor, de a face reforme, diminuand rolul statului in economie, lucru ce ar implica masive disponibilizari de personal, nu prea se vede. De aceea lucrurile vor ramane ca si pana acum, ducand tara, pana la urma, spre o criza de proportii. Cand vor trebui facute reforme in urma esecului luptei anticoruptie.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Mai 23, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 120 comentarii