Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Halucinant…

Cam acesta ar fi cuvantul potrivit care ar caracteriza intr-un mod extrem de concis ceea ce s-a petrecut la Caracal.

Fara indoiala, rapirea si uciderea unei fetite de 15 ani de catre un nemernic este o monstruozitate si o mare drama. Numai ca nu s-a intamplat doar asta.

Trebuie spus ca a fost si un pic de noroc pentru ca fata, Alexandra Macesanu, a gasit un telefon mobil in locul in care era sechestrata, telefon care nu era al ei, si a reusit sa sune la 112 – Serviciul de Urgente care tine de STS (Serviciul de Telecomunicatii Speciale). A fost un noroc faptul ca a gasit, totusi, acel telefon, altminteri greu de admis ca acel criminal ar fi fost prins. Pentru ca a mai fost inca o fata rapita, despre care nu se mai stia nimic, Luiza Mihaela Melencu, disparuta din 14 aprilie… Or, din cate inteleg, pistele duc spre acelasi suspect, Gheorghe Dinca, zis „Popicu”, fost mecanic auto care practica ilegal taximetria. In curtea acestui individ s-au descoperit resturi de oase umane – v. aici.

Insa o uriasa problema de abia din acest moment incepe sa se contureze si sa se puna. Fata a reusit sa sune de trei ori la Urgenta. STS ar fi trebuit sa identifice rapid locatia de unde s-a telefonat, unde era fata. S-a putut constata fara tagada ca STS nu are aceasta capacitate – lucru foarte grav – ducand in eroare Politia cu trei adrese false. Au trmis, de exemplu, Politia la 10 km. de locul de unde s-a sunat. Astfel Politiei i-a trebuit 19 ore sa gaseasca locul unde se afla fata si de unde daduse telefon. Odata gasit locul, pentru ca n-au primit hotararea procurorului de a intra in acea casa si a efectua perchezitia, politistii au asteptat trei ore in fata casei, fara sa poata sa actioneze in vreun fel.

Mai trebuie spus, sa nu uitam, ca tatal fetei a reclamat la Politia din Caracal disparitia fetei, sefii de la Politia din localitate – cel putin asa am inteles din relatarile din presa – l-au luat la misto spunandu-i ceva de genul: „Lasa bre ca o sa se intoarca cu prietenul ei de mana” si amenintandu-l pe bietul om ca va plati perchezitia si tot ce va desfasura Politia in cazul in care nu se va gasi nimic grav si ipoteza sefului Politiei se va adeveri. Evident, e inadmisibila atitudinea Politiei locale! Cu totul si cu totul inacceptabila, daca e adevarat – ca parca nu-ti vine sa crezi!! – ceea ce s-a relatat in presa.

Ca sa intelegem mai bine ar trebui sa ne punem intrebarea: cum ar fi trebuit sa se desfasoare in mod normal lucrurile?

In mod normal, STS ar fi trebuit sa identifice in cateva secunde locatia de unde fata a dat telefon. In urmatoarele secunde ar fi trebuit sa anunte Politia din Caracal si sa-i comunice locatia. Toata treaba asta cred ca ar fi durat maxim 2 minute. In urmatoarele doua minute un echipaj de politie ar fi trebuit sa se deplaseze la locatia respectiva. Toate aceste operatiuni ar fi durat maxim 5 minute.

In mod logic, din moment ce e vorba de un caz de rapire si sechestrare de persoana, anuntat prin Serviciul Urgenta, cu atat mai mult cu cat tatal fetitei a anuntat disparitia fetei la Politie, echipajul respectiv ar fi trebuit sa-l someze pe suspect sa deschida usa, iar daca lucrul asta nu se intampla in cel mult un minut, ar fi trebuit sa forteze intrarea in curtea si in casa suspectului cu tot armamentul din dotare, pentru ca suspectul ar fi fost posibil sa fie inarmat.

Altminteri nu se justifica acest Serviciu de Urgente, pentru ca intr-o chestiune urgenta trebuie actionat urgent.

Politistii nu doar ca n-au putut ajunge urgent la locatia respectiva, dar au mai asteptat si trei ore pentru ca procurorul sa le permita intrarea in acea incinta si in acea casa.

Stau si ma  intreb: de ce procurorul nu a incuvintat imediat, pe loc, interventia, dat fiind faptul ca era vorba de un caz de rapire si sechestrare de persoana care s-ar fi putut solda, cum s-a si intamplat, cu uciderea victimei si apoi politistii aveau o pista care i-a condus spre acea locatie – alta decat cea pe care ar fi trebuit sa le-o furnizeze STS-ul – deci era foarte clar ca Procuratura n-ar fi avut de ce sa se opuna unei descinderi imediate si a unei intrari imediate in curtea si casa suspectului respectiv.

Ceea ce a facut Procuratura – daca asa stau lucrurile – se numeste obstructionarea activitatii organelor de Politie!!!

Toate aceste disfunctionalitati extrem de grave au avut drept rezultat imposibilitatea salvarii acelei fetite de 15 ani si, deci, moartea acesteia.

Extrem de grav ca nici acum, dupa vreo 12 ani, daca am inteles bine, de la o procedura de infringement pentru ca STS nu avea capacitatea sa localizeze apelurile telefonice, nici acum STS nu are aceasta capacitate. Nici cand a fost vorba de accidentul aviatic din Muntii Apuseni (v. si aici) nu s-a putut localiza aeronava prabusita decat cu foarte multa greutate si lentoare. Nici acum, din cate inteleg, nu stam mai bine la capitolul asta. Greu de inteles de ce nu s-a procurat pana acum echipamentul adecvat pentru ca sa se poata afla rapid locatia de unde se suna in cazul unui apel de urgenta. Dupa parerea mea este vorba de o sabotare a STS-ului de ani de zile pentru a nu fi dotat cu ceea ce trebuie iar SRI ar trebui sa scaneze informativ aceasta institutie si nu numai pentru a vedea cine saboteaza sau ce se intampla de fapt. E clar ca STS ar fi trebuit sa aiba cel mai modern si sofisticat echipament, indiferent cat ar fi costat, cand am o Rusie agresiva in coasta. De ce nu se intampla atunci asa ceva?

Echipament pentru ca sa pot localiza un avion care s-a prabusit n-am, pentru ca sa pot localiza un telefon care a sunat la Urgenta n-am, corvete n-am… In schimb, Ucraina a sechestrat la Izmail un petrolier rusesc… Va recomand, desigur, sa (re)cititi si postarea mea precedenta. Sunt prea multi de „n-am” in ecuatia asta. Adica n-avem dotarea si tehnica necesara pentru a face fata unui eventual conflict, lucru extrem de ingrijorator. Iar Statul nostru, desi ar trebui s-o faca pentru ca asa e democratic, nu ne da explicatii coerente. Iar ceea ce s-a intamplat acum slabeste in mod evident increderea cetatenilor in Stat.

Halucinant, cu adevarat halucinant e si altceva… Daca stai sa analizezi mai pe indelete toate aceste disfunctionalitati, ele seamana cat se poate de bine cu cele petrecute la Revolutie, unde s-au impuscat unii pe altii. Atunci Armata nu era dotata cu echipamente de comunicatie moderne, pana a adus Gen. Stanculescu – care era si responsabil cu dotarea Armatei – statiile Motorola. Acum – de fapt de ani de zile – STS nu are echipamentul necesar pentru identificarea cu maxima acuratete a unui apel telefonic dat la Urgenta.

Amintiti-va la Revolutie ce s-a intamplat la Otopeni, in fata MApN-ului, cand l-au omorat pe col. Trosca… Iar acum Politia ajunge dupa 19 ore si dupa ce au ajuns mai sta trei ore in fata imobilului respectiv pentru ca procurorul nu stia ce sa faca si nu le permitea sa intre in curtea aceea si in casa suspectului. Dar ceea ce te uluieste este lipsa de coordonare intre STS si Politie, intre Politie si Procuratura… Datorita unei asemenea lipse de coordonare, la Revolutie s-au impuscat intre ei, au tras unii in altii si in haosul creat s-au luptat unii cu altii: Armata cu Armata sau Armata cu Securitatea, adica s-a creat un haos general in care au murit aiurea oameni.

Viorica Dancila a iesit azi in fata camerelor de luat vederi facand apel sa nu se politizeze aceste evenimente, desi impresia mea, vaga, ce-i drept, este ca ea a incercat sa le politizeze cand a pomenit de un nou referendum pentru inasprirea pedepselor pentru criminali, violatori, pedofili. Deci Romania o tine din referendum in referendum… Populismul se vede cat se poate de clar. Insa nu asta e problema. Ci disfunctionalitatile din institutiile Statului care persista de ani de zile, care dupa ce ca s-au cronicizat, din lipsa de luare de masuri s-au mai si agravat. A propune in mod populist referendumuri, ne pricepem. Nu rezolvam astfel mare lucru pana ce nu atacam adevarata problema: disunctionalitatile din institutiile Statului Roman, intens politizate, nemeritocratice, locuri ideale pentru parcarea clientelei politice si, deseori, focare de incompetenta si coruptie. De asemenea, dupa parerea mea, avand in vedere si situatia internationala actuala, trebuie ca serviciile noastre de informatii sa verifice daca nu cumva exista persoane plantate ad hoc in Stat de catre Puteri straine tocmai in scopul de a-i gripa activitatea si de a crea astfel de disfunctionalitati.

Sa ne gandim ca asemenea defectiuni in activitatea Statului au costat o viata de om… Poate chiar mai multe…

Mi-e teama ca asemenea dereglari, care incep sa fie evidente, sa nu ne coste chiar mai mult…

In rest… ce as putea sa-i spun Alexandrei sau Luizei…? Dumnezeu sa va odihneasca in pace!

Poate ati ajuns intr-o lume mai buna… Sa dea Dumnezeu!

Reclame

iulie 27, 2019 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 41 comentarii

Va dati seama ce actiuni de spionaj vor incepe…

Daca Presedintele Trump si D-na. Merkel l-au felicitat pe Dl. Putin pentru victoria in „alegeri” – D-na. Merkel chiar „calduros” – pentru a avea un dialog, nu-i asa cu Rusia putinista, daca Dl. Nastase, anticipand reactia celor doi mari lideri occidentali, a mers la Moscova sa tina o conferinta, in ideea de buna vecinatate cu Federatia Rusa, ce sa ne mai mire ce relateaza Cristian Preda:

„Ce rol a jucat MAE în invitarea la standul României din cadrul Târgului de carte de la Paris a călugărului transnistrean Baștovoi, virulent critic al UE?
Omul respectiv dădea autografe la stand când Meleșcanu era și el la Paris.
S-au și întâlnit pe malurile Senei?
Asumarea lui Bastovoi e parte a politicii externe a României?
Are asta vreo legătură cu sprijinul dat de MAE lui Adrian Năstase în contactele sale de la Moscova?”

Despre parintele Savatie Bastovoiaici. Iar despre cum stau lucrurile cu Manastirea Noul Neamt, unde, din cate inteleg, deocamdata lucrurile sunt calme – aici. Din cate inteleg, Savatie Bastovoi are cetatenie romana, dar e calugar intr-o manastire care se afla in Transnistria. Aceasta manastire tine de Biserica Ortodoxa din Moldova, aflata sub jurisdictia Patriarhiei Moscovei. Deci nu apartine de Mitropolia Basarabiei, care e in cadrul Patriarhiei Romane. Iata ce ne spune Wikipedia:

„În timpul ocupaţiei sovietice din 1940-1941, şi mai apoi sub regim sovietic din 1944 pana în 1992, Mitropolia Basarabiei şi-a încetat activitatea, fiind înlocuită de Eparhia Chişinăului, sub autoritatea Patriarhiei Moscovei şi a întregii Rusii. Biserica Ortodoxă Română nu a recunoscut niciodată trecerea Basarabiei sub autoritatea canonică Patriarhiei Ruse.”

si – v. aici:

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi-a exprimat oficial poziţia faţă de situaţia Bisericii din Basarabia şi Bucovina de Nord printr-un comunicat dat publicităţii la 9 aprilie 1992, în care făcea precizarea că Sinodul Patriarhiei Române nu a recunoscut niciodată desfiinţarea Mitropoliei Basarabiei şi a Mitropoliei Bucovinei.[3][4] De asemenea, Biserica Ortodoxă Rusă dorea să-şi menţină jurisdicţia bisericească şi asupra Bisericii Ortodoxe din Republica Moldova.”

Stau si ma intreb daca parintele Bastovoi joaca vreun rol in aceasta ecuatie. Si, daca da, care anume? Iar mitroplitul Vladimir, cel putin dupa numele sau, Nicolae Cantarean, e roman sadea. Interesant ar fi sa stim care e punctul de vedere al D-lui. Adrian Nastase, care doreste relatii bune cu Rusia, legat de ce spunea fostul patriarh, Preafericitul Parinte Teoctist – v. aici:

„„Ceea ce însă ne produce un adânc sentiment de tristeţe, este atitudinea Înalt Prea Sfinţitului Arhiepiscop VLADIMIR, acum Mitropolit de Chişinău, faţă de clerul şi credincioşii ce-şi manifestă dorinţa legitimă a unor legături mai strânse cu Biserica Mamă – Patriarhia Română. Deoarece un mare număr de preoţi şi credincioşi şi-au manifestat, în mod sincer, aceste sentimente cu totul sfinte, au fost supuşi unei prigoane barbare, Prea Sfinţia Sa fiind chiar depărtat violent şi samavolnic din reşedinţa din oraşul Bălţi. Şi din acest motiv, Prea Sfinţitul Episcop PETRU a făcut apel la Patriarhia Română, după ce el s-a plâns Sanctităţii Voastre, dar fără rezultat.

Înalt Prea Sfinţitul VLADIMIR a manifestat, de asemenea, atitudine de nerespect faţă de obligaţia canonică de a nu avea nici un fel de legături cu grupurile schismatice, rupte din trupul Bisericii Ortodoxe. Astfel, a invitat, ca oaspeţi de onoare, în luna noiembrie 1992, doi «arhierei» schismatici din România. Această atitudine contravine flagrant cu declaraţia de la Constantinopol a Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe, din martie 1992, care prevede că «este necesar ca toate Sfintele Biserici Ortodoxe locale, fiind în solidaritate deplină unele cu celelalte, să condamne aceste grupuri schismatice şi să se abţină de la orice comuniune cu ele, oriunde s-ar afla acestea».

De aceea, în contextul acestei hotărâri unilaterale, precum şi a atitudinii antiromâneşti a Înalt Prea Sfinţitului VLADIMIR şi persecuţiilor de tot felul la care au fost supuşi cei care întreţineau legături cu fraţii şi neamurile lor din România, Prea Sfintitul Episcop PETRU, scos afară de la Bălţi, după ce s-a adresat Patriarhiei Moscovei, a fost nevoit să se adreseze Bisericii Neamului său. Clerul şi credincioşii, supuşi aceloraşi persecuţii din partea Înalt Prea Sfinţitului VLADIMIR, constituindu-se în Adunarea eparhială, au reactivat statutar vechea Mitropolie a Basarabiei, l-au ales ca lociţiitor de mitropolit pe Prea Sfinţitul PETRU şi au cerut oblăduirea canonică a Bisericii Ortodoxe Române. Biserica noastă a luat act cu binecuvântare de dorinţa şi hotărârea lor recunoscând [9].”

—Patriarhul Teoctist Arăpaşu

Foarte interesant sa cititi aici despre parintele Savatie Bastovoi. Iata ce arata printre altele:

„Parintele Savatie Bastovoi este o personalitate cunoscuta in mediile bisericesti si in cele intelectuale, cartile sale fiind apreciate cu mai multe distinctii prestigioase cum ar fi Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova (1996), Premiul salonului national de carte de la Iasi (1996), premiul Fundatiei Soros pentru debut, premiul revistelor „Timpul” si „Convorbiri literare” din Romania. Din anul 1996, este membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova. S-a nascut pe 4 august anul 1976, in Chisinau, tatal sau Valentin Bastovoi fiind profesor de logica la Universitatea „Ion Creanga”, iar mama Claudia, absolventa a Institutului de Arte, sectia regie.

Are studii de pictura, filozofie si teologie si a predat iconografia la Seminarul teologic din Chisinau. O vreme a fost consilier cultural al Arhiepiscopiei Tomisului, unde a fost ridicat in rangul de protosinghel (egumen) de arhiepiscopul Teodosie al Tomisului. In anul 2005 a facut parte din Comisia pentru validarea textelor liturgice de pe langa Sinodul Bisericii Ortodoxe Romane, unde a contribuit la scrierea slujbelor pentru doi sfinti romani: Grigorie Dascalul si Gheorghe de la Manastirea Cernica. In Romania a sustinut foarte multe conferinte si seri duhovnicesti, in special dedicate tinerilor, a acordat multe interviuri, a publicat foarte multe carti si brosuri, mereu actuale, realiste si ziditoare de suflet crestinesc, autentic.” (subl. mea)

Chiar ma intreb ce spune PSD-ALDE despre chestia asta: premiul Fundatiei Soros pentru debut!!!! 🙂 😆

Ce rol a jucat MAE…? Dar… ce rol joaca el? Ce cauta el intr-o manastire ce tine de Patriarhia Moscovei? De ce nu vine el la Biserica Neamului sau, cum bine se exprima Preafericitul si vrednicul de pomenire Patriarh Teoctist? Daca si-l asuma…? Daca o fi de prin SIE… atunci e clar ca si-l asuma, nu? Daca nu, atunci – nu v-ati prins? – e vorba de dialog, de buna vecinatate cu Federatia Rusa, nu? 😉

Nu de alta, dar imi provoaca oroare numai gandul de a-i pune alaturi, mintal, desigur, pe parintele Savatie Bastovoi si pe Dughin!!

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

martie 22, 2018 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Cine o spioneaza pe Carmen Dan?

Marea arta in spionaj este sa faci de asa maniera incat cel spionat sa nu-si dea seama ca e spionat si, pe de alta parte, nici sa-si dea seama de cine il spioneaza sau ar putea s-o faca.

Intr-un astfel de cadru se inscrie cat se poate de bine ceea ce i s-a intamplat ministrului nostru de Interne, D-na. Carmen Dan.

In primul rand, si trebuie subliniat, doamna ministru a descoperit din intamplare microfonul cu pricina – mai multe aici. La fel de bine ar fi putut sa nu-l descopere. Sau sa nu-si dea seama, incercand sa puna ceva in respectiva priza. Pe de alta parte, poate ca are totusi importanta sa, dar nu e revelator ca microfonul respectiv ar fi unul ieftin de-l poti gasi pe piata libera cu 200-300 de lei. Important e sa functioneze si sa se auda bine. Am inteles de la Ovidiu Marincea, purtatorul de cuvant al SRI, ca serviciile de spionaj nu folosesc un astfel de dispozitiv. Nici asta nu e revelator. Adica nu inseamna ca n-ar fi fost mana unui serviciu de spionaj. Chiar mai mult, a actiona prin mijloace atipice are avantajul ca iti dai cu greu seama de cine a fost. Altminteri ai putea realiza chiar destul de usor (vorbesc, desigur, despre expertii in domeniu) ca, de fapt, e vorba, spre exemplu, de serviciul de spionaj al cutarui stat.

O alta problema ar fi ca in apartamentul D-nei. Dan locuise, cum a dezvaluit Rares Bogdan, atasatul comercial al SUA la Bucuresti. Nu e clar ca dupa plecarea atasatului locuinta ar fi fost curatata de orice fel de obiect de urmarire audio-video. E posibil sa fi ramas acolo ceva. Pentru ca eu stau si ma intreb: e chiar atat de usor sa intri in locuinta ministrului de Interne? Stau si ma intreb: nu sunt acolo, la intrare, pe holurile interioare etc, oare, camere video prin care sa se poata vedea cat se poate de limpede cine a intrat si cine nu? Chiar asa de usor, pe usa inchisa a acelui apartament, care am inteles ca ar fi pentru demnitari, poate sa intre orice hotisor, se poate deschide chiar asa usor acea usa??? Pentru ca daca e asa, eu ma mir cum D-na. Dan n-a descoperit o BOMBA CU CEAS in apartamentul dumneaei!! Se stie ca D-na. Dan a facut plangere pentru violare de domiciliu. E uluitor!! Chiar asa de usor se poate intra pe usa inchisa – inchisa cu cheia, vreau sa spun – a apartamentului ministrului de Interne? Eu ma mir cum simpatica doamna ministru nu s-a pomenit cu respectivul noaptea, pe cand dormea, sa-l vada asezat frumos pe marginea patului si uitandu-se gales la dansa!!! 🙂

E cat se poate de logic, trebuie s-o recunoastem, faptul ca D-na. Dan ar fi spionata. Apropiata politic de Liviu Dragnea, dansa a ajuns ministru de Interne, iar legaturile cu conducerea PSD-ului merita desigur atentie. Pe de alta parte, iata ca intram din nou sub zodia mitingurilor. Acuma si PSD vrea sa faca mitinguri. Au existat si altercatii. Fara indoiala, posibilitatea unei coliziuni intre cele doua mitinguri exista. Credeti ca aceste lucruri nu intereseaza serviciile de spionaj straine din alte tari? Credeti ca nu clocesc diversiuni sau potentiale diversiuni? Credeti ca americanii nu sunt interesati de ce se intampla, in conditiile in care pot avea loc aici actiuni destabilizatoare? Cu atat mai mult nu trebuie sa ne mire ca D-na. Dan ar fi putut sa fie spionata.

Faptul ca s-a dat publicitatii nu ma mira. Evident, rolul presei e sa informeze cetatenii despre ce se intampla. Cand vezi ca se deplaseaza Politia la locuinta ministrului de Interne nu se poate sa nu te intrebi ce se intampla si un ziarist bun TREBUIE sa ajunga ACOLO PRIMUL pentru ca sa aiba exclusivitate, pentru ca din asa ceva isi castiga painea! Fireste,  nu presa e de vina! Faptul ca s-a dat publicitatii nu cred ca ingreuneaza mersul anchetei. Si, oricum, traim intr-o societate deschisa!

Desigur, exista si ipoteza formulata de maestrul Ion Cristoiu: ca s-a urmarit ca D-na. Dan sa descopere dispozitivul, desi dansa a spus ca l-a descoperit intamplator, eu asa am inteles. Deci ar fi putut sa nu-l descopere!! De unde se vede ca n-a fost chiar atat de simplu de descoperit, cum poate ar crede unii. Dar interesant e altceva! Dispozitivul era rudimentar. Cum de n-a folosit sau n-a avut D-na. Dan un dispozitiv de indentificare a acestor mijloace ascunse de supraveghere, pentru ca exista astfel de aparate? De unde se vede ca doamna ministru nici nu-si imagina ca ar putea sa fie spionata. Nici n-a solicitat celor in drept s-o faca – eu asa am inteles – verificarea informativa a locuintei in care s-a mutat. Daca ipoteza D-lui. Cristoiu din finalul editorialului este valabila atunci fie e vorba de o amenintare, vrand sa arate carentele existente – cu alte cuvinte: baieti, aveti grija, ca mai sunt si altele! – sau inducerea unei diversiuni.

Inteleg ca ancheta e in desfasurare.

 

decembrie 4, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 8 comentarii

Se pun in aplicare deciziile Summitului NATO de la Varsovia…

Asa e in Armata. Nu stiu daca v-a placut in Armata sau nu, dar cand superiorul da ordin, subordonatii trebuie sa execute. Ordinul nu se discuta, ordinul se executa – spune un adagiu celebru referitor la cum e in Armata si asa si este.

Se vorbeste foarte mult zilele acestea despre scandalul izbucnit la Departamentul de Informatii si Protectie Interna – DIPI. Dar sa vedem mai intai despre ce e vorba:

Gandul

Cum „au udat” şefii DIPI cu palincă şi coniac strategia de securitate discutată cu Iohannis

„Bani din fondurile operative al DIPI ar fi fost cheltuiţi pentru cadouri şi produse de consumaţie folosite la întâlniri festive şi de natură informativ-operativă, la care au participat şefii parchetelor, ai altor servicii de informaţii şi reprezentanţi ai Preşedinţiei, potrivit declaraţiilor din dosar. De exemplu, pentru o întâlnire de lucru pe teme de securitate între preşedintele Klaus Iohannis, conducerea MAI, DIPI, SRI, SIE, DGIA şi DNA au fost cheltuiţi 2.000 de lei pentru cumpărarea din fonduri operative a băuturi alcoolice (vin, whisky, palincă, coniac, votcă, lichior), băuturi răcoritoare, cafea şi zahăr.

Informaţiile apar în rechizitoriul prin care fostul ministrul Gabriel Oprea şi fostul şef al Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI) Gheorghe Nicolae au fost trimişi în judecată, alături de alte trei persoane, în luna mai a acestui an.

În documentul citat se notează că în datele de 7 decembrie 2015 şi 18 decembrie 2015 ar fi fost achiziţionate de la două centre comerciale din Capitală cu suma de 6.258 de lei, bani din fondurile operative ale DIPI, 78 de coşuri de cadouri, 4 sticle de vin şi 67 de sacoşe.

Întrebat cum justifică cheltuirea acestor bani, în declaraţia dată la DNA în faza de urmărire penală, Gheorghe Nicolae a susţinut că bunurile au fost oferite reprezentanţilor unor instituţii colaboratoare DIPI.

„Fiind audiat, inculpatul Nicolae Gheorghe a declarat că achiziţiile aferente raportului nr. 01303242/2015 au reprezentat cheltuieli de protocol în cadrul unor activităţi de natură informativ-operativă. Bunurile au fost oferite reprezentanţilor structurilor cu care D.I.P.I. cooperează în activităţile informativ-operative, cum ar fi S.R.I, S.I.E, D.G.I.A, S.T.S, S.P.P, Direcţia Naţională Anticorupţie, DIICOT, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, Ambasade, ataşaţi de interne, ofiţeri de legătură, precum şi beneficiari de informaţii, cum ar fi Preşedinţia, Guvernul şi Parlamentul”, se arată în rechizitoriu.

Alţi 7.192 de lei ar fi fost folosiţi pentru produse de consum achitate, pe 4 decembrie 2015, la o masă festivă la care au participat reprezentanţii mai multor instituţii din domeniul informaţiilor.

„Fiind audiat, inculpatul NICOLAE Gheorghe a declarat că achiziţiile aferente raportului nr. 01303224/2015 au reprezentat cheltuieli de protocol în cadrul unor activităţi de natură informativ-operativă. Aceste bunuri au constituit o contribuţie a D.I.P.I. la un eveniment organizat de Comunitatea Naţională de Informaţii, respectiv o masă festivă, cu prilejul evaluării activităţii instituţiilor respective”, se notează în documentul înaintat instanţei.

Fostul şef al DIPI a susţinut şi că aproximativ 20 de rame foto, achiziţionate cu aproape 500 de lei, au fost oferite reprezentanţilor unor strucuturi ca SRI, SIE, DNA, la un eveniment festiv, fiind cumpărate pe 28 ianuarie 2015.

„Fiind audiat, inculpatul NICOLAE Gheorghe a declarat că achiziţiile aferente raportului nr. 01303009/2015 au fost oferite participanţilor la eveniment festiv, respectiv reprezentanţilor următoarelor structuri: S.R.I., S.I.E., D.G.I.A., S.P.P., S.T.S., Direcţia Naţională Anticorupţie,D.I.I.C.O.T., Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, ataşaţilor de interne străini şi ofiţerii de legătură de la diverse ambasade”, notează procurorii DNA.

În luna iulie 2015 ar fi avut loc, la o casă de protocol a DIPI, o întâlnire de lucru între preşedintele Klaus Iohannis, conducerea M.A.I. şi D.I.P.I., conducerea S.R.I., S.I.E., D.G.I.A. şi Direcţia Naţională Anticorupţie. Întrebat cum justifică cheltuirea a 2.000 de lei pentru cumpărarea din fonduri operative a băuturi alcoolice (vin, whisky, palincă, coniac, votcă, lichior), băuturi răcoritoare, cafea, zahăr, fostul şef Gheorghe Nicolae a declarat că au fost consumate la respectiva întâlnire de lucru, dar şi la o altă întrevedere cu conducerea SRI.

„Fiind audiat, inculpatul Nicolae Gheorghe a declarat că achiziţiile aferente raportului nr. 01309059/2015 au reprezentat produse de consumaţie, produse care au fost consumate în cadrul unei activităţi de natură informativ-operativă, respectiv o întâlnire de lucru desfăşurată, în luna iulie 2015, la o locaţie de protocol a D.I.P.I. cu conducerea următoarelor structuri: Preşedintele României, conducerea M.A.I. şi D.I.P.I., conducerea S.R.I., S.I.E., D.G.I.A. şi Direcţia Naţională Anticorupţie. Au fost analizate teme de securitate naţională în cadrul acestei activităţi. O parte din produsele cumpărate pe baza raportului ultim menţionat au fost consumate în cadrul altei întâlniri care a avut loc tot în luna iulie cu conducerea S.R.I., când au fost analizate mai multe activităţi în care cele două instituţii au conlucrat. Arăt că o parte din produse au rămas la acea locaţie de protocol, urmând să fie folosite cu destinaţie similară”, se arată în rechizitoriu.

Bani din fondurile operative, 1.302 de lei, ar fi fost folosiţi şi pentru protocol la organizarea zilei instituţiei, din 1 februarie 2015, unde au fost prezenţi reprezentanţi ai S.R.I., S.I.E., D.G.I.A., S.P.P., S.T.S., Direcţia Naţională Anticorupţie, D.I.I.C.O.T., Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, ataşaţilor de interne străini şi ofiţerii de legătură de la diverse ambasade, se mai arată în rechizitoriu.

Gabriel Oprea, fost ministru al Afacerilor Interne, în prezent senator în Parlamentul României, a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu, alături de Gheorghe Nicolae, fostul şef al Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI), acuzat de complicitate la abuz în serviciu şi de deturnare de fonduri.

În acelaşi dosar mai sunt judecaţi Gabriel-Nicolae Pavel, la data comiterii faptelor având funcţia de şef al Serviciului Juridic din cadrul DIPI, sub acuzaţia de complicitate la abuz în serviciu, Nelu Zărnică, subsecretar de stat la data faptelor, sub acuzaţia de deturnare de fonduri şi Marian-Dănuţ Iacob, şeful unei structuri administrative la data faptei, fiind cercetat pentru deturnare de fonduri.”

Omeneste vorbind, pot sa inteleg „udatul” asta cu palinca si coniac… 🙂 Pentru ca oamenii care lucreaza in astfel de structuri sunt si ei oameni. Insa nu acesta e lucrul grav. Cred ca o sa va mire ce voi spune: nici macar evaziunea fiscala in sine nu reprezinta cel mai grav lucru in acest caz.

Dar, inainte de a merge mai departe, sa vedem ce spune si maestrul Cristoiu:

Rechizitoriul DIPI ne anunță că urmează SRI

„După publicarea de către subsemnatul a dezvăluirilor despre Dosarul DIPI, mai mulți confrați s-au năpustit asupra subiectului căutînd documente, dar și ipoteze senzaționale. Cum singurul document public rămîne Rechizitoriul din 10 mai 2016 din Dosarul nr. 20/ P/2016, în cazul Nicolae Gheorghe, site-uri, agenții de presă și televiziuni de știri au preluat fragmente din Document pentru a le da deseori o notă senzațională. Pe un site pe care-l stimez de altfel pentru informațiile de excepție date pînă acum din lumea serviciilor – e vorba de Flux24- se scrie negru pe alb, pornind de la Rechizitoriul din dosarul Nicolae Gheorghe că SRI l-a interceptat pe Petre Tobă. Lectura Rechizitoriului nu poate fi făcută însă fără cunoașterea unor date de culise. Din acest punct de vedere, vorbele lui Petre Tobă despre cabina de duș, care nu e cabină de duș, totuși, ci altceva despre care nu pot scrie fără desecretizarea unui mandat de siguranță națională, nu sînt transcrise în Rechizitoriu din interceptarea ministrului, ci din înregistrarea de către unul din denunțători a lui Nicolae Gheorghe, care redă spusele lui Tobă.
Băgînd de seamă că Rechizitoriul a intrat în atenția presei, îmi propun mai jos să redau unele fragmente din el, comentîndu-le de pe poziția unui jurnalist care știe mai multe lucruri despre cauză decît ceea ce apare în Document.

Rechizitoriul debutează astfel :

01-11-09-16

02-11-09-16

Așadar, ancheta a pornit de la transformarea unor lucrători DIPI în denunțători la DNA și purtători de tehnică de înregistrare. Ușor de imaginat situația mai mult decît comică. Șefii DIPI, ofițeri specialiști în înregistrarea altora, erau înregistrați ca niște guguștiuci de proprii subordonați !

Cum s-a ajuns la această situație?
Ne explică chiar Rechizitoriul:

03-11-09-16

04-11-09-16

05-11-09-16

Așadar, Nicolae Gheorghe și-a făcut-o cu mîna lui. Pentru că cei trei lucrători DIPI, membrii ai Comisiei la indicațiile șefului DIPI, au dat fuga la DNA și s-au transformat în denunțători.

06-11-09-16

Din acest moment,  avem acces direct la felul cum justifică Nicolae Gheorghe, care nu știe că-i înregistrat, cheltuirea fondurilor operative și pentru acțiuni de protocol :

07-11-09-16

08-11-09-16

09-11-09-16

Cea mai importantă dezvăluire abia acum urmează. S-a scris de către unii că Dosarul DIPI n-are nici o legătură cu conflictul DNA- SRI. Cum n-are ?  Din cele de urmează se desprinde limpede că următoarea țintă de investigație penală a DNA e SRI:

10-11-09-16

Despre ce-i vorba?
La venirea de la SRI la DIPI Nicolae Gheorghe a decis ca ofițerii DIPI să facă niște cursuri de două săptămîni la SRI pentru a învăța meșteșugul de agenți secreți. La finele fiecărei ture, cei care urmaseră cursurile erau preluați de  ofițeri pensionari ai SRI care făceau cu ei practică pe teren. De exemplu, ofițerul DIPI era dus la un restaurant și învățat de ofițerul pensionar pe post de actor cum să fezandeze pe cineva pentru a-l recruta ca sursă. Pentru asta ofițerului  i s-a plătit consumația de către DIPI. De asemenea, ofițerul pensionar a primit o sumă modică de bani. Se înțelege că toată operațiunea a avut loc prin colaborarea DIPI – SRI. Denunțătorii văd  în asta o deturnare de fonduri. Nu altceva vede DNA, care anunță în Rechizitoriu crearea unui nou Dosar de corupție, special pentru cursul respectiv, organizat, repet, cu sprijinul SRI. Să credem că acest Dosar va ocoli SRI?

11-11-09-16

De fapt, fenomenul care se intampla nu e cel de evaziune fiscala. Ci este vorba de scurgeri nejustificate de bani din structurile informative ale statului.

Cel mai grav lucru rezultat din acest rechizitoriu il reprezinta faptul ca nu au raportat CSAT-ului toate sumele de bani cheltuite din fondul operativ, incercandu-se a se ascunde procentul real de cheltuieli. De ce? Pentru ca „sa fie bine vazuti” de catre sefi… Un alt lucru grav este ca oamenii acestia care lucreaza in Servicii si Parchet isi fac, la diverse ocazii, cadouri, sustragandu-se de la plata impozitelor legale, cu alte cuvinte ascunzand o parte din cheltuielile facute. Un al treilea lucru foarte grav il reprezinta falsul din documentele contabile, unde se atesta „recompensarea unor surse reale pentru furnizare de informatii, in realitate fiind vorba de niste jocuri de rol intre cursanti si instructori”. Pe de alta parte e foarte batator la ochi: „fosti ofiteri SRI iesiti la pensie„...

Din cele prezentate de maestrul Cristoiu eu am identificat in principal aceste trei lucruri grave, care constituie slabiciuni in ceea ce priveste securitatea nationala. Toate aceste lucruri intamplate intr-un context geopolitic tensionat – poate cel mai tensionat de la sfarsitul Razboiului Rece si caderii Cortinei de Fier. Daca se adevereste ca ar fi vorba de o simpla afacere de evaziune fiscala, mai pe sleau spus ca ar fi vorba de o gainarie damboviteana, atunci e de bine. Ca mai trag si ei cate un chefulet cu palinca si coniac, mai treaca-mearga. Mi-e teama sa nu fie, totusi, vorba de ceva mai grav – sper sa nu fie vorba de asa ceva!

De asemenea, e evident ca operatiunea a fost coordonata de la Centru. Se vede limpede ca cei trei denuntatori, care sunt sub protectia anonimatului, au fost infiltrati acolo. De asemenea este cat se poate de limpede, zic eu, faptul ca se pun in aplicare deciziile Summitului NATO de la Varsovia pe linie informativa, ceea ce nu e rau. Este limpede ca pentru a contracara actiuni de spionaj ce pot sa conduca eventual la evolutii nedorite pe plan intern, din partea unor puteri ostile, foarte probabil din Est, sunt necesare astfel de actiuni pe plan intern.

Chestiuni foarte ingrijoratoare pe plan extern

Din pacate sunt extrem de ingrijoratoare evolutiile interne din Federatia Rusa – va recomand sa cititi acest blog al lui Dan Nicu. Regimul lui Vladimir Putin e unul anacronic si isi duce in mod clar (deliberat !?!) tara in sapa de lemn. Consecintele pe plan extern pot fi imprevizibile si deloc bune. De asemenea, cum vede tovarasul Vladimir Putin „rezolvarea” unor chestiuni de ordin economic puteti citi in acest articol. Eu l-am citit ieri si mi-a stricat toata ziua, m-a umplut chiar de revolta: toti sunt de vina pentru situatia catastrofala in care se gaseste tara, numai el, Vladimir Putin si politicile sale iresponsabile, nu sunt de vina!! Nu mai vorbesc despre incalcarea grava a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului in Rusia. Insa ingrijorator e faptul ca nu stim in ce poate degenera noul conflict care se iveste la orizontul politic din Rusia: cel dintre Vladimir Putin si oligarhii rusi!! Acest regim, cel al D-lui. Putin, poate deveni, in astfel de conditii, imprevizibil. E de presupus ca actiunile de spionaj in UE se vor intensifica, cu scop destabilizator – v. un articol interesant aici.

O alta chestiune extrem de ingrijoratoare e legata de Coreea de Nord si exercitiile sale nucleare, foarte provocatoare. Din cate inteleg, in contextul exercitiilor militare comune ruso-chineze in Marea Chinei de Sud, SUA ar putea interveni unilateral impotriva Coreei de Nord, situatia in regiune fiind extrem de tensionata si ingrijoratoare.

Iar a treia chestiune ingrijoratoare e cea legata de terorismul islamic.

Exista si o alta chestiune, de ordin economic, care ingrijoreaza sectorul privat, si anume perspectiva unei noi crize economice – v. aici.

Cum se pune problema de securitate in Estul Europei…

Iata un articol concis aparut in 25 aprilie 2016 pe saitul RFI:

Barack Obama: NATO trebuie să sprijine aliații din linia întâi: Polonia, România și țările baltice

„Președintele american Barack Obama le cere țărilor NATO să crească bugetul apărării și ‘să sprijine aliații din linia întâi: Polonia, România și statele baltice’. Liderul american a lansat acest apel în Germania, unde se află într-o vizită oficială. Concomitent, la București, adjunctul secretarului general al NATO, Alexander Vershbow, afirmă că Alianța Nord-Atlantică trebuie să-și intensifice postura apărare împotriva amenințărilor dinspre estul și sudul Europei.

Barack Obama a subliniat că Polonia, România și statele baltice sunt sub amenințarea Rusiei. În acest context, liderul de la Casa Albă a declarat ”Fiecare stat membru al NATO ar trebui să-și aducă întreaga contribuție la securitatea noastră comună, cu un buget al apărării de 2% din PIB. Iar acest lucru nu se întâmplă întotdeauna”. El a avertizat totodată că intenționează să retransmită acest mesaj și la summitul NATO, care se va desfășura la începutul lunii iulie la Varșovia.

În discursul susținut în Germania, la Hanova, referindu-se la alocările bugetare pentru apărare, liderul american le-a cerut omologilor europeni să nu cedeze ‘automulțumirii’ în acest domeniu.

Un mesaj similar a fost lansat, luni, și la București, acolo unde se flă în vizită oficială adjunctul secretarului general al NATO, Alexander Vershbow. Potrivit acestuia, Alianța Nord-Atlantică trebuie să-și intensifice postura apărare împotriva amenințărilor dinspre estul și sudul Europei.

”Avem foarte multe provocări și amenințări cu care ne confruntăm, atât pe flancul estic, pe care Rusia încearcă să schimbe unele dintre granițele deja existente, și de asemenea pe flancul sudic, unde ne confruntăm cu probleme legate de extremism și terorism”, a precizat Alexander Vershbow, într-o declarație de presă comună cu ministrul român al Apărării, Mihnea Motoc.

Ambasadorul Alexander Vershbow se află în România în perioada 24 — 26 aprilie, pentru a participa la reuniunea directorilor politici din ministerele apărării din țările membre ale Alianței Nord-Atlantice.” (subl. mea)

De observat modul foarte clar in care s-a exprimat Presedintele american: „Polonia, Romania si statele baltice sunt sub amenintarea Rusiei”  si, de asemenea, ministrul Apararii, Mihnea Motoc: „Pe flancul estic Rusia incearca sa schimbe unele dintre granitele existente”.

Parerea mea este ca Rusia nu va apela la un razboi direct – se fac scenarii in acest sens – v. aici – ci va apela la agenti de influenta, capabili sa-si faca legaturi la nivel inalt, care sa actioneze in interiorul acestor state, coruptia fiind un ingredient necesar. Razboiul direct, desi trebuie luat in calcul, nu e o solutie buna pentru Rusia, care e slabita economic si s-ar expune unui atac din partea NATO. Amenintarea nr.1 la adresa statelor mentionate de Obama este data de razboiul hibrid, dar fara o interventie militara directa din partea Rusiei. Cum propaganda mass-media a Rusiei in UE este, evident, mai slaba, putem presupune ca Rusia va apela la agenti ce vor urmari sa-si faca relatii la nivel inalt si in structurile informative ale statelor respective. Iar ceea ce afirma Alexander Vershbow, si anume ca: „Alianța Nord-Atlantică trebuie să-și intensifice postura apărare împotriva amenințărilor dinspre estul și sudul Europei”, trebuie citit si in aceasta cheie. Totusi „solutia” razboiului direct din partea Rusiei nu trebuie pierduta din vedere intr-o analiza, pentru ca evolutiile foarte negative din Federatia Rusa, cum aratam mai sus, pot sa conduca la evolutii imprevizibile in plan extern.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

septembrie 12, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

S-a vorbit mult mai putin despre Mircea Bica…

… sotul Alinei Bica. O chestie foarte interesanta.

Dar sa vedem mai intai ce spune maestrul Ion Cristoiu:

Codruța Kovesi și-a executat pe mai toți foștii colegi din instituțiile de forță. Au mai rămas cîțiva în picioare. Cine va urma?

„Textul meu din Gîndul de vineri, 9 septembrie 2016, publicat sub titlul Codruța Kovesi, stiloul înapoi! a stîrnit, după cum era de așteptat, multe comentarii.

Ele au fost amplificate de o coincidență:

Vineri, 9 septembrie 2016, Petre Tobă, cel despre care scrisesem c-a refuzat să desecretizeze documentele cerute de DNA, pentru că de la CSAT i s-a răspuns că e ilegal dacă face asta, s-a prezentat la DNA, după ce Klaus Iohannis a aprobat urmărirea penală.

Întrebat de jurnaliști ce și cum, inclusiv despre desecretizarea interzisă de CSAT, Petre Tobă a refuzat să răspundă, limitîndu-se la clișeul cu Justiția va face dreptate.

Poate că unii cititori se vor fi întrebat, nițel derutați:

De ce nu spune Petre Tobă adevărul, mai ales că vineri apăruseră informațiile de pe blogul meu?

Răspunsul meu ar putea să-i deruteze total:

De frică!

Fii serios! vor sări unii cititori, cum adică de frică? Dar ce suntem pe vremea lui Anei Pauker?

Răspund:

Suntem mai rău decît pe vremea Anei Pauker.

Una dintre numeroasele victime ale abuzurilor DNA, întrebată de mine de ce nu denunță abuzurile, mi-a zis:

Dacă fac asta Codruța Kovesi mă arestează mîine!

Nici nu știți ce răzbunătoare e!

Și mi-a povestit o întîmplare cu un jurnalist care, deși adept al luptei împotriva corupției, a mai criticat-o din cînd în cînd. Nu ca mine, dar a criticat-o. Respectivul a întîlnit-o pe Codruța Kovesi la o sindrofie oficială. S-a dus spre ea și i-a întins mîna. Drept răspuns, Codruța Kovesi, și-a dus ostentativ mîinile la piept, zicîndu-i scurt:

Nu discut cu tine!

Jurnalistul a rămas siderat.

Atacase de a lungul carierei sale zeci de politicieni. Nici unul dintre ei nu comisese mojicia de a refuza să-i întindă mîna în public. Face parte din minima comportare civilizată să nu te dai în stambă în public în materie de dușmănie față de cineva.

Comentariile la textul meu au fost diferite, cum se întîmplă în România, în care fiecare citește un text sub puterea trăirilor și nu a rațiunii.

Binecunoscuții jurnaliști din Divizia Presă a DNA au văzut în textul meu o încercare de a arunca o pată pe rochița de neprihănită a Codruței Kovesi și în consecință s-au grăbit s-o spele cu limba înmuiată în Dero.

Unii cititori au văzut un efort de a-i apăra pe ofițerii DIPI.

Alții, dintre puri, dintre cei care timp de 10 ani au fost educați la școala bolșevică a Presei Binomului, au văzut în textul meu denunțarea petrecerilor pe care le fac ștabii, în timp cei ei, vorba Anei Pauker, mor de foame.

Nu-mi plac petrecerile, indiferent de forma lor, fie că sunt nunți, botezuri, fie că sunt sindrofii oficiale.

Asta nu înseamnă că le condamn.

Ca scriitor, înțeleg viața.

Am scris că unul dintre stilourile pentru care unul dintre șefii DIPI e anchetat penal a fost făcut cadou Codruței Kovesi nu pentru a o critica pe șefa DNA că și-a însușit un stilou cumpărat din banii fondurilor operative, ci pentru a atrage atenția asupra unei mari, uriașe mizerii morale. Codruța Kovesi știa din ce fonduri s-a cumpărat stiloul. Nu l-a refuzat. Dar nici n-a șovăit cînd a fost vorba să ordone procuroarei Florentina Mirică să-i masacreze pe șefii DIPI. Dintre coșurile cu mîncare și băutură de care sunt acuzați șefii DIPI că le-au cumpărat în 2015 cu bani din fondurile operative zece au ajuns la finele anului la cei din conducerea DNA.

Nicolae Gheorghe, fostul șef al DIPI, a lucrat mai înainte la SRI. Așa cum am citit chiar în Rechizitoriu, e unul dintre cei mai buni ofițeri ai României din domeniul supravegherii tehnice. Procuroarea DNA Florentina Mirică a lucrat împreună cu Nicolae Gheorghe la un Dosar care n-ar fi putut fi trimis în instanță în veci, dacă nu era profesionistul Nicolae Gheorghe în materie de instalat microfoane.

Ce vreau să spun cu asta?

Că asistăm la un moment unic în istoria României moderne:

Cei care sub președinția lui Traian Băsescu au fost șefii instituțiilor de forță din România, alcătuind o echipă nu numai la muncă, dar și la petreceri, au fost sfîșiați pe rînd de unul dintre ei:

Codruța Kovesi.

După publicarea dezvălurilor m-am pomenit cu această fotografie.

img_0009

Surprinde o poză de grup a mai multor membri ai echipei la o reuniune la Brașov, urmată de o petrecere, înaintea alegerilor din noiembrie 2014:

Alina Bica, procuror șef DIICOT, Robert Cazanciuc, ministrul Justiției, Gabriel Oprea, ministru de Interne, George Maior, șeful SRI, Tiberiu Nițu, procuror general, Gelu Diaconu, șeful ANAF,

Gelu Oltean, șeful DIPI, Petre Tobă, șeful IGP.

Era acum doi ani.

Cum arată poza de tablou azi, 10 septembrie 2016?

Alina Bica, arestată preventiv de DNA pe 22 noiembrie 2014, sub acuzația de abuz în serviciu.

Robert Cazanciuc, plecat din funcția de ministru în 17 noiembrie 2015, după Diversiunea cu tinerii frumoși și liberi.

Codruța Kovesi, pe 6 aprilie 2016 reinvestită în chip sărbătoresc, în genul realegerii lui Nicolae Ceaușescu ca secretar general al PCR, în fruntea DNA, pentru al doilea mandat, după 10 ani de șefie neîntreruptă în instituțiile de forță.

Gabriel Oprea, pe 2 martie 2016, pus sub acuzare de DNA pentru abuz în serviciu.

George Maior, forțat să demisioneze pe 27 ianuarie 2016.

Tiberiu Nițu, pus acuzare de DNA pe 9 februarie 2016, pentru abuz în serviciu.

Gelu Diaconu, pus sub acuzare de DNA pe 10 februarie 2016 pentru abuz în serviciu.

Gelu Oltean, pus sub acuzare de DNA, pe 29 august 2016, pentru abuz în serviciu.

Petre Tobă, pus sub acuzare de DNA, pe 1 septembrie 2016, pentru abuz în serviciu.

Concluzii:

  1. Toți au fost lichidați politic de DNA, după scenariul Se anunță punerea sub acuzare, demnitarul își dă demisia sau e forțat să-și dea demisia.
  2. Toți sunt acuzați de același lucru: Abuz în serviciu.
  3. Toți au rămas pe drumuri, se confruntă cu probleme materiale ( le-a fost pus sechestru), sunt tîrîți prin anchete și mai ales au fost terfeliți la comandă de Divizia Presă a DNA.
  4. Singura care nu numai că a căzut, dar a devenit cea mai puternică femei din România, cîntată mai ceva ca Elena Ceaușescu, e Codruța Kovesi.
  5. Toți foștii colegi de instituții de forță, cei cu care Codruța Kovesi lucra și petrecea ca la Brașov, au fost măcelăriți de Codruța Kovesi.

Din cîte-mi dau seama, Codruța Kovesi n-are de gînd să se oprească din executarea foștilor colegi din instituțiile de forță.

Cine credeți că va urma?”

Intrebarea din final e edificatoare. Dar citind textul m-am gandit la Alina Bica, iar cel mai interesant lucru este ca nu doar ea are probleme, dar si sotul ei. Aceste actiuni ale DNA par a fi executate exclusiv din vointa Laura Codrutei Kovesi. Oamenii nu prea inteleg mare lucru. Parerea mea este ca actiunile DNA sunt executate la ordin, venit de sus si sunt coerent coordonate de la Centru, ca sa zic asa. Sa citim despre Mircea Bica, sa vedem de ce, ce si cum:

Mediafax

Mircea Bica, soţul fostei şefe a DIICOT, pus sub control judiciar într-un caz de evaziune

„BUCUREŞTI, (3 iun 2015)

Procurorii DIICOT Braşov şi poliţiştii au făcut, miercuri, 17 percheziţii la persoane suspectate într-un dosar de evaziune fiscală, delapidare şi spălare de bani, printre cei vizaţi fiind şi soţul Alinei Bica, fosta şefă a DIICOT. Mircea Bica, soţul Alinei Bica, a fost adus, miercuri, la DIICOT Braşov, pentru audieri, fiind pus, ulterior, sub control judiciar pentru 60 de zile, cu interdicţia de a părăsi ţara.

Mircea Bica, soţul fostei şefe a DIICOT Alina Bica, a fost pus sub control judiciar pentru 60 de zile, cu interdicţia de a părăsi ţara, iar alte patru persoane, între care şi liderul grupării, Dan Vasile, au fost reţinute pentru 24 de ore, audierile continuând şi la ora transmiterii acestei ştiri.

Potrivit procurorului Cătălin Borcoman, şeful DIICOT Braşov, Mircea Bica a fost pus sub control judiciar pentru 60 de zile şi are interdicţie de a părăsi ţara, el fiind cercetat pentru că ar fi comis, prin intermediul societăţii sale, două infracţiuni de evaziune fiscală cu un prejudiciu total de 88.000 lei şi o tentativă de evaziune fiscală, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Sursa citată a mai precizat că alte patru persoane, între care şi liderul grupării, Dan Vasile, au fost reţinute pentru 24 de ore, urmând să fie prezentate instanţei cu propunerea de arestare preventivă.

La ora transmiterii acestei ştiri, continuă audierile la DIICOT Braşov.

Mircea Bica a fost adus la sediul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Braşov, miercuri, în jurul orei 12.30, cu o maşină a procurorilor, el fiind audiat alături de alte zece persoane implicate în acest dosar, între care şi liderul grupării de presupuşi evazionişti, Dan Vasile.

Întrebat dacă Bica a avut vreo legătură directă cu Dan Vasile, şeful DIICOT Braşov a spus că „faptele lui Bica sunt comise în legătură cu una din societăţile unui alt suspect”.

„Bica nu este implicat în activitatea grupului şi în circuitul evazionist. Firma sa a relaţionat cu una dintre societăţile care are implicare în grup“, a afirmat Borcoman.

Potrivit sursei citate, gruparea evazionistă, care este compusă din mai multe persoane fizice şi juridice, utiliza pentru activităţile sale trei societăţi comerciale care beneficiau de lucrări publice.

„Pentru a deduce impozitul pe profit şi TVA au fost înfiinţate două societăţi de tip conductă şi o societate de tip fantomă prin intermediul cărora erau înregistrate operaţiuni de cheltuieli fictive, iar sumele de bani virate în cadrul circuitului evazionist erau ulterior retrase prin numerar de la ATM-urile unor unităţi bancare”, a explicat Borcoman.

Acesta a precizat că ancheta a fost declanşată ca urmare a unei sesizări formulate de Direcţia Generală Antifraudă Fiscală cu care procurorii au colaborat de-a lungul anchetei, solicitând o serie de controale.

„În cadrul grupului evazionist au circulat aproximativ şapte milioane lei, iar prejudiciul estimat este de 3,4 milioane lei. În total, vor fi audiate 11 persoane, dintre care pentru şapte persoane au fost emise mandate de aducere“, a mai spus şeful DIICOT Braşov.

Procurorii DIICOT Braşov şi poliţiştii au făcut, miercuri, 17 percheziţii la persoane suspectate într-un dosar de evaziune fiscală, delapidare şi spălare de bani.

Dintre cele 17 percheziţii, şase au fost făcute la locuinţele unor persoane din localităţile Jibert, Lisa şi Făgăraş, judeţul Braşov, iar 11 la sediile unor societăţi comerciale implicate în circuitul financiar contabil şi comercial creat şi utilizat de persoanele suspectate, potrivit Poliţiei Române.

„Din cercetări a reieşit că, în cursul anului 2010, s-ar fi constituit un grup infracţional organizat, format din şase persoane, în scopul iniţierii şi coordonării unui circuit evazionist prin intermediul unor societăţi comerciale de pe raza judeţelor Braşov, Alba şi Cluj. Societăţile ar fi fost controlate direct sau prin interpuşi de membrii grupării, aceştia urmărind sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale generate de activităţile economice desfăşurate prin intermediul societăţilor în cauză”, arată Poliţia Română, într-un comunicat de presă.

Membrii grupării ar fi produs un prejudiciu estimat la aproximativ 3.850.000 de lei, reprezentând TVA şi impozit pe profit neplătit.

„Persoanele bănuite ar fi înregistrat în contabilitatea societăţilor administrate achiziţii fictive de mărfuri şi prestări servicii de la firme de tip fantomă, generând astfel cheltuieli nereale. Plăţile efectuate către firmele fantomă pentru achiziţiile fictive erau transferate prin circuite bancare către alte firme, fiind ulterior retrase în numerar”, a precizat Poliţia Română.

Surse judiciare au precizat că pentru comiterea infracţiunilor ar fi fost folosite două firme fantomă, din judeţele Alba şi Cluj.

Potrivit surselor judiciare, liderul grupării, Dan Vasile, apare în denunţul de la DNA al lui Ovidiu Tender, potrivit căruia acesta ar fi luat, împreună cu Mircea Bica, soţul Alinei Bica, pachetul majoritar de la UPRUC Făgăraş.

Numele lui Bica şi al lui Dan Vasile sunt menţionate în denunţul făcut de omul de afaceri Ovidiu Tender împotriva Alinei Bica, în care a arătat că i-ar fi dat mită, sub formă de acţiuni, printr-un intermediar.

În denunţul făcut în 28 ianuarie, Ovidiu Tender arăta că a fost nevoit să-l angajeze consilier pe Florin Mihăilescu, fost poliţist, care îi era consilier Alinei Bica, pentru a avea şansa unei susţineri din partea fostei şefe a DIICOT în soluţionarea în interesul său a dosarului Carom. Tender a scris în denunţ că i-a oferit lui Florin Mihăilescu salariu şi alte avantaje solicitate.

Totodată, Tender a arătat că, la solicitarea lui Mihăilescu şi a soţului Alinei Bica, a înstrăinat pachetul majoritar de la UPRUC CTR SA din Făgăraş, preţul cesiunii impus fiind de 3,2 milioane euro, din care suma de un milion de euro trebuia să fie în cash, nefiind înregistrată în contabilitate.

Tender ar fi menţionat că Dan Vasile, „aflat în relaţii de prietenie cu familia Alinei Bica, mai exact cu soţul acesteia”, a cumpărat acţiunile la UPRUC CTR SA, după ce i-ar fi fost virată suma de 3,5 milioane de euro dintr-un cont din Rusia într-un cont al său din Austria.

Dan Vasile, care are calitatea de martor într-unul din dosarele Alinei Bica, cunoscut ca dosarul Bica 2, ar fi spus că preluarea pachetului majoritar de acţiuni de la SC UPRUC CTR SA a fost făcută pentru Horia Enciu, care mai încercase să achiziţioneze acţiuni la acea societate, însă nu reuşise.

În dosarul Bica 2, fosta şefă a DIICOT a fost trimisă în judecată în 25 februarie, alături de Dorin Cocoş, Alin Cocoş, Ionuţ Mihăilescu şi fostului ministru al Economiei Adriean Videanu.

Alina Bica este acuzată, printre altele, că l-ar fi ajutat pe Ovidiu Tender să obţină o soluţie favorabilă în dosarul Rafo-Carom.

Potrivit procurorilor DNA, în cursul anului 2013, după preluarea funcţiei de procuror-şef al DIICOT, Alina Bica, în urmărirea intereselor lui Ovidiu Tender, de a nu fi condamnat la o pedeapsă cu executare în dosarul Carom, a dispus măsuri abuzive care să direcţioneze concluziile şi poziţia judiciară a DIICOT în faţa instanţei de judecată în cauza respectivă, de o manieră în care acesta să nu fie pasibil de o pedeapsă cu executare în regim de detenţie.

Alina Bica a susţinut că Florian Coldea, prim-adjunctul SRI, i-a cerut să reanalizeze situaţia lui Ovidiu Tender, în dosarul Carom, dată fiind poziţia în Africa a acestuia din urmă şi contractele pe care urma să le deruleze, arăta instanţa supremă în motivarea uneia din deciziile de arestare, luată în dosarul Bica 2.

Bica a precizat în declaraţie că îl informa pe Coldea în legătură cu fiecare termen de judecată care se acorda în dosarul lui Ovidiu Tender, susţinând însă că nu a făcut „niciun demers de uşurare a situaţiei inc. Tender„.

În decembrie 2014, Ovidiu Tender a fost condamnat în dosarul Carom la 11 ani şi patru luni de închisoare, decizia nefiind însă definitivă.” (subl. mea)

De unde rezulta ca e mai mult decat un simplu caz de evaziune fiscala…

Fara indoiala ca e vorba de a face bani – rezulta limpede din articolul Mediafax. Dar pentru cine si in ce scopuri? Pentru cine si in ce scopuri erau acesti bani obtinuti din evaziune fiscala. Observam prezenta Rusiei, conturi prin Rusia, prin Austria…

Fara a fi principalul partener economic al Romaniei, Rusia are influenta in economia noastra – v. aici. De asemenea Rusia a afirmat ca doreste o cooperare economica mai stansa cu Romania. iar ministrul roman al Economiei, Ion Ariton, transmitea in 2011, la Moscova, un mesaj de deschidere din partea Guvernului si a Presedintiei Romaniei – v. aici. Atunci Rusia si-a manifestat si dorinta sa vada mai multe investitii ale companiilor romanesti pe piata rusa. Companiile rusesti manifestau interes „fata de sfera hidroenergetica” (Andrei Fursenko). Lucrurile s-au schimbat dupa evenimentele din Ucraina care au dus la fuga fostului Presedinte al Ucrainei, Viktor Ianukovici, omul Kremlinului, apoi anexarea ilegala a Crimeii de catre Rusia si sprijinul acordat de Rusia separatistilor din Estul Ucrainei, care au condus la impunerea de sanctiuni Rusiei din partea UE si SUA si la o realtie tensionata NATO-Rusia, inclusiv in dosarul sirian. Lucrurile raman in continuare neclare – nu vad pe termen scurt o imbunatatire a relatiilor dintre SUA si Rusia, desi, din cate inteleg, se incearca utilizarea dialogului in acest sens. Parasirea de catre Rusia a modelului european in politica sa interna, in favoarea celui euroasiatic, pune in dificultate relatiile acesteia cu Occidentul. De asemenea noua doctrina militara a Kremlinului, care vede in SUA si NATO principalele amenintari la adresa securitatii Rusiei. Este o schimbare de paradigma, pare-se pe termen lung in politica externa a Rusiei. Rusia e un partener economic important al Germaniei. Pe de alta parte, Germania nu e interesata intr-o Rusie puternica. De aici rezulta ca activitatea de spionaj a Rusiei in UE si SUA va creste. Se creeaza astfel noi provocari de securitate, mai ales in regiunea Marii Negre. Foarte probabil ca in aceasta cheie trebuie citite actiunile DNA de care pomenea maestrul Cristoiu. In actualele conditii geopolitice capacitatea Rusiei de a influenta politica interna a Romaniei trebuie diminuata.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

septembrie 10, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Sinucis sau omorat?

Moartea lui Dan Condrea, patronul Hexi Pharma, in gravul accident avut pe soseaua dintre Corbeanca si Buftea – pe un drum drept, intrand cu viteza mare intr-un copac de pe marginea soselei, masina facandu-se zob, iar trupul neinsufletit al acestuia fiind recunoscut de sotie dupa haine – este invaluita in mister. Accidentul s-a petrecut ieri. Azi ar fi trebuit sa se prezinte la Parchet pentru audieri. Si eu cred ca marea majoritate a romanilor merg pe ipoteza asasinatului. Facute de institutii ale statului perecum SRI si SIE. Versiunea oficiala, de regula crezuta mai putin Romania, dupa cum remarca si maestrul Cristoiu, pare a se indrepta spre varianta sinuciderii.

Insa e foarte interesant un lucru: mie mi se pare ca, de fapt, noi nu prea intelegem bine altceva: Afacerea Hexi Pharma.

O sa va spun ce nu inteleg eu.

1). Sa presupunem ca vrei sa inseli pe cineva. Este clar – sau e de bun simt, daca doriti – ca trebuie s-o faci fara ca respectivul sa-si dea seama. Hexi Pharma ce facea? Eu am inteles ca aceasta firma cumpara concentratul de dezinfectant din afara tarii, trecandu-l printr-un off-shore din Cipru, ca pe urma sa-l vanda mult mai scump pe piata romaneasca si diluat intr-o anumita proportie. Produsul acesta al firmei Hexi Pharma, mergea catre spitale si s-a constatat ca el era nu diluat, ci extrem de diluat, adica apa chioara. Evident ca din afacerea asta firma Hexi Pharma castiga enorm, desi avea totusi, daca inteleg bine, si datorii insemnate.

Daca asa au stat lucrurile, problema care se pune este: pentru ce produsul trebuia diluat atat de mult, pana sa devina apa chioara? Cu atat mai mult cu cat, din cate am inteles, Hexi Pharma avea si laborator propriu, iar Dan Condrea a absolvit Facultatea de Medicina si Farmacie „Carol Davila” din Bucuresti in 1999!!! Deoarece e limpede ca un medic, chiar si unul stagiar, daca nu chiar si o asistenta mai cu experienta, si-ar fi dat seama ca, de fapt, e vorba de apa, nu de un dezinfectant. Este clar, dupa mine, ca o astfel de inselaciune expunea firma Hexi Pharma la riscuri enorme, pentru ca pana la urma o astfel de inselaciune e descoperita relativ usor, ceea ce s-a si intamplat, deoarece lucrurile „transpira”.

2). In orice afacere castigurile sunt limitate. Asa e prin natura lucrurilor. Poti sa castigi mai mult, mai putin, dar nu poti, spre exemplu sa castigi un infinit de lei, sau un infinit de dolari, sau un infinit de euro etc. Dan Condrea facea profituri enorme prin modul de actiune descris la punctul 1). Ce-i trebuiau atatia bani? Se poate opina ca ar fi avut datorii. Insa firma asta in mod sigur avea un contabil, un economist, un jurist – pentru ca nu era o firma de trei nule – iar in cazul in care ar fi fost pe buza falimentului existau solutii legale: insolventa, faliment.

Din 1). si 2). ideea era ca trebuia sa se scoata cat mai multi bani din aceasta afacere, bani care, daca am inteles bine, erau pe urma dusi in off-shore-uri din Cipru. Erau importante aceste castiguri imense, nu atat datoriile firmei. De aceea intrebarea fundamentala care se pune este: ce se finanta cu acesti bani?

Firma aceasta avea monopol pe piata si furniza dezinfectanti diluati catre vreo 300 de spitale. O firma nu poate ajunge in aceasta situatie atat de favorabila fara sprijinul Statului Roman, un stat corupt, de buna seama, si extrem de implicat in economie. Trebuie adus la cunostinta opiniei publice cine sprijinea firma Hexi Pharma si pe Dan Condrea. Ce rezulta de aici? Rezulta ca aceasta firma – Hexi Pharma – si patronul sau – Dan Condrea – exact asta si trebuiau sa faca: un profit enorm de pe urma vanzarii dezinfectantilor diluati. Banii, pe urma, mergeau in Cipru, daca nu si in alte off-shore-uri.

De aici pot sa inceapa implicatiile politice. Cipru este paradisul fiscal favorit al oligarhilor rusi. Insa inainte de a merge mai departe va invit sa cititi despre Dan Condrea:

Stirile Pro TV

Cine a fost Dan Condrea, patronul Hexi Pharma. Stapanul unui imperiu de firme creat de tatal lui, sub protectia lui Oprescu

Personaj centrala a celui mai mare scandal din sistemul de sanatate romanesc, Dan Condrea a ramas o figura enigmatica, despre care vorbesc mai bine afacerile sale.

Nascut in 1975, Dan Alexandru Condrea a absolvit Universitatea de Medicina si Farmacie „Carol Davila” din Bucuresti in 1999 si are un MBA la Academia de Studii Economice. A devenit apoi patronul Hexi Pharma, companie despre care Euractiv afirma ca a fost infiintata de tatal sau, Virgiliu Condrea, fost presedinte al Colegiului Farmacistilor – Filiala Bucuresti, si de Ion Mateescu, inspector general la Directia Farmaceutica inainte de 1989 iar ulterior, primul secretar al Colegiului Farmacistilor din Romania.
Mateescu ar fi iesit in firma in 1996, in locul sau venind Dan Condrea.

O investigatie Romania Curata afirma ca Vergiliu Condrea a fost farmacistul-sef al Spitalului universitar din Capitala in perioada cand acesta era condus de Sorin Oprescu (foto jos). Firma sa ar fi avut, de altfel, primul sediu la adresa Spitalului. Vergiliu Condrea a incetat din viata in 2011. Pe 10 mai, Oprescu a declarat ca nu il cunoaste pe Dan Condrea, ci doar pe tatal acestuia. Cu Vergiliu Condrea a si semnat, de altfel, actul prin care ii dadea spatiu gratuit pentru firma in incinta Spitalului Universitar.

In 2005 compania, care initial se numea Universitar Farma SRL, a devenit Hexi Pharma Co SRL. Dupa moartea lui Vergiliu Condrea, asociati in firma au ramas Dan Condrea si logodnica sa, Uliana Ochinciuc, medic oftalmolog, care detine 6,25% din partile sociale.

Condrea si Ochinciu sunt asociati si in Hexi Med SRL, firma care detine clinica Hexi Med. Numele omului de afaceri a mai fost legat de Catalin Tolontan de alte 5 firme active in Romania – Ochmed SRL, Signum Service SRL, Health Services Company SRL, Medical Cleaning SRL – si de un off-shore inregistrat in Cipru, CPS Chemical & Pharmaceutical Solution Ltd.. Prin acest off-shore el ar fi controlat pana in 2011 laboratorul Unilab, care a emis avize conform carora produsele Hexi erau conforme. De altfel, pana in 2007 Unilab se numea Depomed CD – de la Condrea Dan.

Imperiul romano-cipriot al lui Condrea

Prin aceste firme, Condrea obtinea sume mari de bani. De pilda, bilantul fiscal depus in Cipru de CPS Chemical arata ca directorii companiei, printre care si Condrea, au fost platiti cu nu mai putin de 450.000 euro. Potrivit Rise Project, au fost insa perioade – de pilda, in 2008-2009 – cand in conturile lui Condrea ajungeau si 100.000 de euro lunar.

In plus, afacerile cumulate ale companiilor sale din Romania au depasit 30 milioane de lei in 2014, afirma News.ro. Hexi Pharma, cea mai importanta dintre companiile lui Condrea si cea care livra dezinfectantii diluati catre spitale, a incheiat acel an cu o cifra de afaceri de 18,9 milioane de lei si un profit net de 1,8 milioane de lei, potrivit datelor raportate la Ministerul Finantelor. Valoarea datoriilor companiei depaseste insa rulajul – 20,7 milioane de lei.

Medical Cleaning, firma specializata pe activitati de curatenie, a avut in 2014 o cifra de afaceri de 7,4 milioane lei, un profit net de 0,7 milioane lei si un numar de 247 de angajati. Signum Service, care activeaza in domeniul arhivarii de date, a avut in 2014, potrivit acelorasi date, afaceri de 2,3 milioane lei, un profit net de 0,76 milioane lei si un numar de 50 de angajati. Health Services Company, specializata pe servicii de sanatate, a raportat la Ministerul Finantelor o cifra de afaceri de 1,37 milioane lei, un profit net de 0,4 milioane lei si un numar 17 angajati. Hexi Med, specializata pe activitati de asistenta medicala, a avut in 2014, potrivit datelor publicate pe site-ul Finantelor, o cifra de afaceri de 0,36 milioane lei, o pierdere de 0,28 milioane lei si un numar de 11 angajati. Ochmed, specializata in domeniul acordarii de asistenta medicala, figureaza cu o cifra de afaceri zero pe site-ul Ministerului Finantelor si cu zero angajati.

Viata personala, legata cu afacerile

Despre viata personala a lui Dan Condrea se stiu putine. A fost casatorit, dar a divortat in 2011. Potrivit lui Catalin Tolontan, fosta sotie, cu care are si un copil, l-a acuzat ca a batut-o si ca i-ar fi furat o firma.

Ulterior, Condrea si-a refacut viata alaturi de Uliana Ochinciuc (foto sus), nascuta in raionul Ungheni din Republica Moldova, cu care imparte si mai multe afaceri. De altfel, angajatii lui Condrea care au discutat cu presa sustin ca acesta are firme nu doar in Romania si Cipru, ci si in Republica Moldova, Germania si Bulgaria, tara unde si-ar fi facut si acte de identitate.”

Sa retinem aceasta fraza:

„Ulterior, Condrea si-a refacut viata alaturi de Uliana Ochinciuc (foto sus), nascuta in raionul Ungheni din Republica Moldova, cu care imparte si mai multe afaceri. De altfel, angajatii lui Condrea care au discutat cu presa sustin ca acesta are firme nu doar in Romania si Cipru, ci si in Republica Moldova, Germania si Bulgaria, tara unde si-ar fi facut si acte de identitate.”

Eu cred ca e evident sa urmeze aceasta intrebare: „ce grad are D-na. Uliana Ochinciuc si in ce serviciu secret lucreaza?”. Venind din Republica Moldova, nu pot sa presupun ca ar fi curata 100%, ci dimpotriva. Pot sa am suspiciunea rezonabila ca ar face parte din FSB, fostul KGB. Insa protectia pe care ar fi avut-o Condrea in Romania ar fi fost din partea Statului Roman. Legaturile cu Sorin Oprescu, arestat recent, te pot duce cu gandul la influenta rusilor in Romania, la afaceri de spionaj… Si nu este exclus ca banii din off-shore-ul din Cipru sa fie destinati unor astfel de afaceri, nu neaparat de partea rusilor. Ci este posibil ca printr-un astfel de rulaj, SIE sa-si acopere o parte din cheltuieli. Deci e posibil sa fie, practic, o firma care sa finanteze activitati ale SIE.

Dar sa vedem si cum s-a intamplat accidentul:

Dan Condrea a murit intr-un accident. Politie: „Nu am gasit urme de franare”. Ce se intampla cu ancheta in cazul Hexi Pharma

Patronul Hexi Pharma s-a stins din viata duminica seara, in urma unui grav accident de masina.

Dan Condrea, patronul Hexi Pharma, a murit duminica seara, dupa ce masina in care se afla a iesit de pe drum si s-a izbit de trei copaci.

Potrivit autoritatilor, Condrea a fost desfigurat in urma impactului si a fost recunoscut dupa haine si dupa actele pe care le avea la el. Politia nu a gasit urme de franare la fata locului si ia in calcul si varianta sinuciderii. Vor fi audiati 2 martori, un biciclist si un sofer, care au vazut accidentul.

Din ce s-a putut observa la locul evenimentului rutier, impactul a fost deosebit de violent, iar motorul masinii a fost proiectat la cativa metri de locul impactului. In momentul in care au sosit echipajele de interventie trupul soferului se afla in afara caroseriei, astfel incat nu a fost nevoie de interventia echipajelor de descarcerare.

In cazul dosarului Hexi Pharma, procurorii au anuntat ca isi va urma cursul chiar si daca va fi confirmat decesul de probele ADN si ca sunt si alte persoane susceptibile de a fi urmarite penal. Condrea urma sa se prezinte luni la Parchet.

Desfasurarea evenimentelor, live-text:

UPDATE 00:10 Anchetatorii au deschis un dosar penal pentru ucidere din culpa in cazul mortii lui Dan Condrea.

UPDATE 23:30 Cautarea probelor continua si la aceasta ora in zona unde s-a petrecut accidentul.

UPDATE 23:15 Martorii au apreciat ca masina in care se afla Dan Condrea se deplasa cu o viteza extrem de mare, undeva in jurul a 150 km/h.

UPDATE 23:00 Un martor in cazul accidentului a fost audiat duminica de politisti, urmand ca in cursul serii sa fie audiata inca o persoana, a declarat Claudia Burada, purtator de cuvant al IPJ Ilfov.

Potrivit acesteia, masina implicata in accident a fost sigilata si urmeaza sa fie supusa unei expertize. Ea a sustinut ca accidentul s-a produs pe drumul dinspre Corbeanca spre Buftea. Soferul a pierdut controlul volanului si a iesit in afara partii carosabile, iar pe sosea oamenii legii nu au gasit urme de franare.

UPDATE 22:55 Dosarul privind accidentul in care si-a pierdut viata Dan Condrea va ajunge luni dimineata la Parchetul General si va fi preluat de procurorul Romulus Varga, care se ocupa si de dosarul Hexi Pharma. Duminica seara, cercetarile au fost efectuate de un procuror de la Buftea, dar acesta va preda dosarul Parchetului General.

UPDATE 22:50 Dan Condrea fusese invitat, luni dimineata, la Parchetul ICCJ pentru a i se aduce la cunostinta acuzatiile formulate de procurori impotriva sa, au declarat pentru News.ro surse judiciare. De asemenea, in urma acestui demers procurorii aveau in vedere inclusiv varianta retinerii si solicitarii unui mandat de arestare preventiva, mai arata sursele.

UPDATE 22:40 Trupul neinsufletit al lui Dan Condrea a ajuns la INML, iar legistii vor face luni dimineata necropsia.

UPDATE 22:15 Procurorii sectiei de Urmarire Penala din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie arata ca ancheta in dosarul dezinfectantilor folositi in spitale isi va urma cursul chiar dacă se va confirma decesul lui Dan Condrea, fiind si alte persoane susceptibile de a fi urmarite penal, transmite News.ro.

UPDATE 21:57 Purtatorul de cuvant al Politiei Ilfov a declarat ca exista doi martori, un biciclist si un sofer, care vor fi audiati. „Luam in calcul si varianta sinuciderii”, a adaugat acesta.

UPDATE 21:45 Potrivit Politiei, pe sosea, la locul unde a avut loc accidentul, oamenii legii nu au gasit urme de franare. Urmeaza sa se faca o expertiza a masinii.

Medicii legisti vor face un test ADN pentru a confirma identitatea celui mort in accident, transmite Agerpres.

UPDATE 21:22 Directorul SABIF, Alis Grasu, a declarat pentru Agerpres ca echipele de salvare sosite la locul accidentului au incercat sa il resusciteze, insa leziunile erau prea mari si nu a putut fi salvat.

”Am primit un apel in jurul orei 18,58, in urma unui accident foarte grav in comuna Corbeanca. In masina se afla un barbat, singur, in jur de 40 de ani. Echipajul SABIF a ajuns in 10 minute. Barbatul prezenta leziuni extrem de grave. La scurt timp a ajuns la fata locului si o altă masina de tip C. S-au facut manevre salvatoare de viata, dar, din pacate, leziunile foarte grave erau incompatibile cu viata”, a precizat Alis Grasu.

UPDATE 21:00 Trupul lui Dan Condrea a fost ridicat de legisti si dus la INML. Sotia sa l-a recunoscut dupa haine.

Accidentul a avut loc in Ilfov, iar Dan Condrea se afla intr-o masina Hexi Pharma. Victima este desfigurata.

Tragedia s-ar fi produs din cauza vitezei excesive, potrivit primelor informatii ale politiei. In locul accidentului este vorba de o portiune de DRUM DREPT.

Masina condusa de Dan Condrea a iesit de pe drum si s-a izbit de 3 copaci.”

Moartea lui Dan Condrea. Cu cine vorbea la telefon patronul Hexi Pharma in momentul producerii accidentului

Final halucinant in cazul unuia dintre cei mai controversati oameni de afaceri care au ajuns in atentia opiniei publice in ultima vreme.

Dan Condrea, patronul Hexi Pharma, a murit duminica seara, dupa ce masina in care se afla a iesit de pe drum si s-a izbit de trei copaci. Potrivit autoritatilor, Condrea a fost desfigurat in urma impactului si a fost recunoscut dupa haine si dupa actele pe care le avea la el. Politia nu a gasit urme de franare la fata locului si ia in calcul si varianta sinuciderii.

Din ce s-a putut observa la locul evenimentului rutier, impactul a fost deosebit de violent, iar motorul masinii a fost proiectat la cativa metri de locul impactului. In momentul in care au sosit echipajele de interventie trupul soferului se afla in afara caroseriei, astfel incat nu a fost nevoie de interventia echipajelor de descarcerare.

Desfasurarea evenimentelor de luni, live-text

UPDATE 16:50 Presedintele Comisiei parlamentare de control al activitatii SRI, Georgian Pop, a declarat, luni, in legatura cu posibilitatea desecretizarii unor documente in cazul Hexi Pharma, ca daca se ia o astfel de decizie s-ar putea ca, peste un timp, sa se ceara desecretizare si pentru cazuri de terorism sau spionaj.

„Intotdeauna cand se vorbeste despre o desecretizare, lucrurile trebuie privite dintr-o perspectiva mult mai ampla si trebuie vazut pe termen scurt, mediu si lung. Mai precis, daca se ia decizia ca o anumita informare a SRI sa fie desecretizata pe un astfel de subiect, s-ar putea ca cineva peste doua luni sa ceara o desecretizare si pentru o chestiune de terorism, de spionaj sau altceva”, a spus Pop, intrebat in legatura cu posibilitatea desecretizarii unor documente in cazul Hexi Pharma.

El a adaugat ca, potrivit legii, judecatorii sau procurorii, precum si avocatii cu certificat ORNISS au acces la astfel de documente. „Dar vreau sa fac urmatoarea precizare, care este cea mai importanta: ce spune legea? Indiferent ca documentele pe care le verificam sau cu care lucram noi la comisie sunt secrete, orice judecator si procuror are acces la ele conform legii. Mai mult, in fiecare barou trebuie sa existe avocati ORNISS care pot sa le verifice. Deci, lucrurile sau procesul pot sa continue, nu exista nici un impediment daca exista informatii secrete. Eu cred ca acest caracter secret al documentelor nu reprezinta niciun impediment pentru procurori sau judecatori”, a subliniat Georgian Pop.  Intrebat daca desecretizarea de catre CSAT a acestor documente reprezinta un precedent periculos, Pop a spus: „Totdeauna trebuie privite si oportunitatile, si dezavantajele unui astfel de lucru”.

UPDATE 16:40 Fostul procuror Alexandru Lele a declarat luni, pentru News.ro, ca determinarea sinuciderii este o varianta in cazul lui Dan Condrea, intrucat sunt semne ca el era doar o interfata a unei asocieri care l-ar fi ajutat sa preia afacerea si sa o mentina atatia ani, iar acum s-ar fi temut ca acesta sa nu vorbeasca. Alexandru Lele a mai spus ca procurorul din dosarul Hexi Pharma are o mare vina, intrucat s-a miscat cu incetinitorul, in loc sa il retina mai repede si sa il protejeze de presiuni.

Alexandru Lele, in prezent avocat, a spus ca anchetatorii ar trebui sa ia in calcul nu doar variantele sinuciderii si uciderii din culpa, ci si pe cea a “determinarii sinuciderii”.“Sunt cateva fapte evidente, cateva realitati, in primul rand monopolul unei afaceri foarte banoase pe care o avea cel decedat, dupa aceea, imprejurarea ca acea afacere a durat foarte mult in timp, apoi faptul ca incidente au aparut pe traseu intr-o perioada relativ lunga. De aproximativ zece ani dureaza afacere, au fost musamalizate si ignorate afacerile judiciare punctuale care au existat, acele infectii in spitale si inclusiv mortii care au avut cauza a decesului aceste infectii nu au fost luate in considerare si s-a trecut cu foarte multa usurinta peste ele. Atunci, sigur ca iti pui intrebarea: un singur om putea sa realizeze toate acestea sau este vorba despre o asociere a unor alte elemente care l-ar fi ajutat, o data, sa preia afacerea si apoi sa o mentina. Pana cand, in mod direct, se ajunge la o explozie, cum a avut deja loc”, a mai spus Alexandru Lele.

In opinia acestuia, ar fi fost un pericol pentru acea asociere ca una dintre parti sa vorbeasca, iar in acest context, nu trebuie neaparat “sa impingi din spate un om sa se sinucida, el poate fi determinat sa ia aceasta hotarare”.“Cred ca si-au asigurat din timp instrumentele pentru a-l impinge, fara ca neaparat sa fie cineva langa el. (…) Sigur ca pui intrebarea pe ce criterii a fost ales cel care a fost interfata intregii afaceri. A fost ales nu fiindca ar fi fost frumos, destept, inalt, ci pentru ca a raspuns unor cerinte si a avut anumite vulnerabilitati care la momentul potrivit urmau sa fie exploatate”, a mai spus fostul procuror.

In opinia lui Alexandru Lele, procurorul care instrumenteaza dosarul dezinfectantilor Hexi Pharma „are o mare vina, pentru ca s-a miscat cu incetinitorul”, in loc sa il ridice demult, in interesul acestuia, si sa il tina in arest, pentru a-l feri de eventuale presiuni.“Toata aceasta intarziere cu care a fost chemat la procuror pledeaza pentru ceea ce va spun eu. In realitate, acum, cand zilnic zeci de oameni sunt ridicati de pe strada cu mandate de aducere, au avut nevoie de cateva saptamani pana sa-l citeze, cu toata gentiletea posibila, la Parchet. Or, data fiind gravitatea intregii afaceri, puteau din start sa il ridice si, in interesul lui, sa-l tina in stare de arest, pentru ca atunci sigur ca presiunile nu s-ar mai fi putut exercita in asemenea mod in care cred ca s-au exercitat. Si, in plus, probabil ca ar fi putut vorbi”, a precizat fostul procuror.

UPDATE 16:35 Medicii legisti de la Serviciul Judetean de Medicina Legala Ilfov au terminat autopsia cadavrului, relateaza ziare.com.

UPDATE 16:20 Comisia parlamentara de control asupra activitatii SRI a declansat un control suplimentar privind un posibil filaj in cazul patronului Hexi Pharma, Dan Condrea, a anuntat, luni, presedintele acestui for, Georgian Pop, relateaza Agerpres. „In contextul noilor evenimente produse de tragicul eveniment de aseara, am avut o intalnire cu colegii la comisie ca urmare a solicitarii facute publice de catre doi colegi din comisie, aseara, dl. vicepresedinte Popa si dl. Sebastian Ghita. (…) Scopul acestei discutii si obiectivul comisiei in acest caz este sa declansam si am declansat un nou control suplimentar privind un posibil filaj efectuat asupra dl Condrea. In contextul in care in urma deciziei 51 din acest an a Curtii Constitutionale, in momentul in care Parchetul declanseaza un control, Parchetul nu poate sa lucreze si nu poate sa coopereze pe un dosar in desfasurare cu SRI. Acesta este efectul deciziei CCR. Ca urmare, rolul si competenta comisiei este sa verifice daca SRI a respectat Constitutia si legislatia, mai precis, daca SRI a efectuat vreun filaj sau alta operatiune in cazul dl Condrea”, a precizat Georgian Pop.

El a spus ca a avut o convorbire cu directorul SRI, care i-a spus ca Serviciul nu a avut un filaj in acest caz. Pop a adaugat ca nu poate sa se pronunte fara echivoc pana nu primeste raspunsul de la SRI in scris.  „Conform competentelor legale, corespondenta sau comunicarea dintre comisie, pe de o parte, si SRI, pe de alta parte, se face prin intermediul presedintelui si al directorului SRI, adica prin intermediul meu si al directorului SRI. Fiind o ancheta in desfasurare, nu pot sa spun foarte multe lucruri. Este evident insa (…) din discutiile pe care le-am avut cu directorul SRI, SRI nu a avut filaj in acest caz, dar pot sa ma pronunt ferm si fara echivoc in momentul in care primesc documentul oficial de la SRI, adica raspunsul la actul de control (…), vreau sa vad negru pe alb”, a mai precizat Pop.

UPDATE 16:00 Presedintele Senatului, Calin Popescu Tariceanu a declarat, luni, despre cazul Condrea, ca ”pasivitatea organelor de ancheta i-a ridicat anumite semne de intrebare” si s-a intrebat ”de ce acesta a fost lasat complet liber, fara niciun fel de interdictie”, in conditiile in care, in alte cazuri, s-au dat decizii de retinere si arestare ”pentru lucruri minore”, relateaza News.ro.

Intrebat cum comenteaza informatiile aparute in spatiul public, dupa accidentul in care a fost implicat seful Hexi Pharma, Dan Condrea, Calin Popescu Tariceanu a precizat ca, avand in vedere ca a vazut, de-a lungul timpului, decizii de retinere si arestare preventiva pentru lucruri minore, si-a pus intrebarea ”ce se intampla intr-o astfel de situatie care a generat in spatiul public o dezbatere care a mers pana la caderea increderii publice in sistemul de sanatate”.  ”Pasivitatea organelor de ancheta mi-a ridicat anumite semne de intrebare, de ce a fost lasat complet liber, fara niciun fel de interdictie. Putea sa paraseasca tara, putem sa speculam oricand. Sigur ca eu nu vreau sa speculez, dar mi-a ridicat anumite semne de intrebare”, a mai spus Tariceanu. El a precizat ca probabil, ”chestiunea ar fi trebuit tratata altfel”, dar nu decide el cum trebuie sa lucreze procuratura.

UPDATE 15:30 Atitudinea lui Dan Condrea inclina spre suicid, dar niciun medic nu poate spune cu certitudine acest lucru, fara alte dovezi, fara sa-l fi cunoscut personal, a declarat, pentru News.ro, dr. Rodica Nastase, medic primar psihiatru, purtator de cuvant al Spitalului Clinic „Alexandru Obregia”. Dr. Rodica Nastase a explicat care ar fi argumentele circumstantiale si medicale care sustin varianta sinuciderii omului de afaceri. „Cazul suicidului lui Dan Condrea trebuie analizat tinand cont de argumente circumstantiale si medicale. Argumente circumstantiale sunt: drumul drept pe care mergea masina, care a intrat frontal in copac. Adica a vrut sa se loveasca cu capul, sa fie sigur de rezultat. Apoi, in masina era doar el, nimeni din familie, niciun prieten, niciun apropiat. Apoi, nu a implicat alti participanti la trafic. Cine vrea sa se omoare nu implica pe nimeni, a ales un drum putin circulat , la o ora pe care o stia mai putin circulata. A avut viteza foarte mare, sa stie ca nu rateaza si, mai ales, nu a mers cu masina preferata, ci cu una mai veche. A crutat familia, dar si obiectele la care tinea, a spus medicul primar psihiatru.

Din punct de vedere medical, Dan Condrea ar fi fost intr-o stare reactiva majora, considera dr. Rodica Nastase.”Argumentele medicale. Este posibil ca Dan Condrea sa fi fost intr-o stare reactiva majora. El nu era pregatit psihic sa ajunga in aceasta stare. Nu s-a asteptat la asa ceva, a fost surprins, tinand cont de fapul ca afacerea lui era veche si functiona perfect. Se considera in siguranta, mai ales ca afacerea sa s-a derulat sub mai multe ministere, aria de extindere a afacerii a cuprins majoritatea spitalelor, dar si scolilor din Romania, inclusiv armata. Pe timpul derularii afacerii nu a existat nicio institutie care sa controleze afacerea si calitatea produselor sale. Nu a existat nicio legislatie care sa oblige beneficiarii sa faca acest lucru. Mai mult, afacerea incepuse sa se extinda si in afara tarii dupa succesul din Romania”, a mai spus medicul.

UPDATE 15:10 Anchetatorii nu exclud nicio varianta in cazul mortii lui Dan Condrea. Momentan, avem multe intrebari si putine raspunsuri. Catalin Radu Tanase prezinta argumentele PRO si CONTRA pentru fiecare varianta.

UPDATE 13:40 Comisia parlamentara de control asupra activitatii SRI trebuie sa afle daca in cazul Hexi Pharma – Dan Condrea a fost vorba de o situatie de siguranta nationala, a declarat deputatul Sebastian Ghita, membru al comisiei.

„Am vorbit cu domnul presedinte al comisiei si asa cum am si declarat public sunt convins ca astazi trebuie sa le spunem oamenilor, ca de aia suntem in aceasta comisie, in primul rand daca acesta a fost considerat de siguranta nationala. Cred ca este primul lucru pe care trebuie sa-l aflam. Daca da, cand a fost emis mandatul, asa cum ni s-a spus saptamana trecuta? Ce a continut el si cum a fost pus in aplicare? si trebuie sa venim cu suficiente detalii ca oamenii din Romania sa nu creada ca institutiile statului pot in vreun fel sa existe, planand asupra lor suspiciuni de felul asta, totusi a murit un om. Daca acest caz nu a fost considerat de siguranta nationala, haideti sa vedem ce-i caz de siguranta nationala ca vedem in Romania oameni arestati pentru o afacere mica si doi lei gresiti in contabilitate si vedem de o luna acest caz in care parca nu mai suntem noi, statul de drept, ala care eram odata, parca ne e frica sa actionam sau parca vrem sa ascundem ceva”, a spus Ghita, la Parlament.

Intrebat de ce crede ca a fost un caz de siguranta nationala, Sebastian Ghita a raspuns: „Ca si dvs, in ultima luna am citit cu atentie ce a scris dl Tolontan, ce au scris ceilalti din presa si cand citesti ca zeci de mii de oameni, timp de 10 ani, s-au imbolnavit, femeile au pierdut sarcini, unii au ramas paralizati si altii au murit si cand vorbim despre numarul asta de persoane un singur exercitiu de logica ma face sa cred ca acest caz trebuia sa fie tratat ca siguranta nationala”.

Sebastian Ghita a spus ca isi mentine ideea ca Dan Condrea a fost filat.

„Nu este vorba de mine, ci de orice om din Romania. Daca dvs, intr-o astfel de situatie, vedeti un om murind, nu stim in ce conditii, nu va ganditi ca institutiile trebuie ca automat, rapid si cat se poate de detaliat sa lamureasca cum ca in Romania nu mor oameni asa din senin. (…) Aici nu ma poate convinge nimeni ca in Romania, asa cum stiu eu ca functioneaza institutiile, un om aflat intr-o asa atentie mediatica nu a avut masuri de filaj, nu a fost ascultat, inregistrat, nu a avut inregistrari ambientale, vom verifica”, a adaugat Ghita.

UPDATE 13:05 Dan Condrea vorbea la telefon cu partenera sa, Uliana, in momentul in care s-a produs accidentul, potrivit Digi 24.

Femeia le-a declarat politistilor ca a vorbit mult cu el duminica si ca la un moment dat s-a intrerupt convorbirea. Apoi, a incercat sa il sune, insa nu a raspuns o perioada. In final, unul dintre politisti a luat telefonul lui Condrea si i-a spus ce s-a intamplat.

UPDATE 11:30 Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ) a dispus, luni, preluarea cauzei privind accidentul rutier in care ar fi murit patronul Hexi Pharma, Dan Condrea.

Potrivit unui comunicat de presa al PICCJ, dosarul a fost inregistrat initial la Parchetul de pe langa Judecatoria Buftea, avand ca obiect savarsirea infractiunii de ucidere din culpa.

UPDATE 9:55 Unul dintre martorii care au depus acte impotriva lui Condrea, inspaimantat dupa accidentul lui Dan Condrea, l-a sunat duminica seara pe procurorul de caz. Mai multe pe Tolo.ro.

UPDATE 9:31 Procurorul general al Romaniei a declarat ca Dan Condrea urma sa fie audiat astazi in dosarul Hexi Pharma si ca puteau fi luate anumite masuri preventive. CITITI MAI MULTE AICI.

UPDATE 9:05 Procurorul general Augustin Lazar a declarat luni dimineata ca nu sunt indicii ca patronul Hexi Pharma, Dan Condrea, ar fi fost filat, deoarece nu era necesara o astfel de masura.

„Cu privire la procedeele tehnice de supraveghere, se stie foarte bine ca ele nu sunt publice si faptul ca un anumit procedeu tehnic a fost pus in aplicare la un anumit moment dat este facut public de procurorul de caz atunci cand apreciaza el, respectiv cam la sfarsitul solutionarii dosarului pentru a nu se impieta asupra mersului anchetei. Nu sunt indicii, va spun eu ca nu sunt indicii ca au existat si nu era necesara o astfel de masura”, a declarat Augustin Lazar, raspunzand unei intrebari a jurnalistilor daca Dan Condrea a fost filat in momentul accidentului.

UPDATE 9:00 Cea care l-a identificat este Uliana Ochinciuc, partenera lui Dan Condrea.

UPDATE 8:52 Procurorul general al Romaniei, Augustin Lazar, a declarat luni ca sunt „indicii foarte puternice” care arata faptul ca victima accidentului de la Buftea este patronul Hexi Pharma, Dan Condrea.

Procurorul general a fost intrebat luni dimineata de jurnalisti daca exista certitudinea ca Dan Condrea este victima accidentului din Buftea.

„Este vorba de o cercetare in curs si nu ar fi bine sa comentam in acest sens, desi indiciile sunt foarte puternice in acest sens, adica este vorba de autoturismul acestei firme, de o persoana care are asupra sa documentele respective si sunt indicii puternice ca este vorba de acea persoana, care este insa in procedura de identificare”, a spus Augustin Lazar.

UPDATE 8:30 Politistii au reluat cercetarea la fata locului pe drumul unde Dan Condrea si-a pierdut viata, fiind ridicate probe noi si refacandu-se masuratorile.

Politistii veniti luni de dimineata au evaluat din nou intreaga zona si au refacut masuratorile cu partile componente ale masinii care nu au fost luate in calcul de colegii lor de la IPJ Ilfov, cei care au facut primele cercetari, duminica seara.

Politistii beneficiaza si de un laborator criminalistic mobil care ii ajuta sa poata recolta mai usor probele de la locul accidentului.

Politistii iau in calcul varianta sinuciderii

Cu putin inainte de ora 19, un apel de urgenta la 112 anunta un accident grav intre Buftea si Corbeanca. Echipajele de salvare care au ajuns in zona nu au mai avut insa nicio putere.

Alice Grasu: „Masina foarte avariata, iar barbatul prezenta leziuni foarte grave, incompatibile cu viata. Nu s-a mai putut face nimic pentru victima accidentului. Era singura victima din accident.

In masina se afla Dan Condrea, patronul firmei Hexi Farma. Langa autoturism, au fost gasite actele de identitate ale acestuia, iar fosta sotie le-a confirmat politistilor ca el este cel care si-a pierdut viata.

Din spusele martorilor, masina venea cu viteza foarte mare dinspre Corbeanca si se indrepta spre Buftea. La un moment dat, a iesit de pe carosabil, inca se mai pot vedea urmele lasate de rotile masinii pe iarba, si apoi s-a izbit de un copac. In urma impactului, motorul a fost azvarlit la mai mult de 50 de metri departare.

Cativa martori spun ca au vazut masina gonind pe sosea, cu putin timp inainte de tragedie.

Martor: „Venea cu viteza mare el. Eu ma duceam incolo, acolo m-am intalnit cu el. Avea viteza mare. 150 sau 160 avea.

Femeie: „Venea pe strada, normal, si a intrat intr-un pom. Avea viteza masina, 200 la ora.

Claudia Burada, Purtator de cuvant IPJ Ilfov: „Exista un martor, un autovehicul care a fost depasit de victima. La fata locului nu au fost gasite urme de franare, deci luam in calcul si varianta sinuciderii.

Tudorel Butoi, psiholog criminalist: „Incepe sa capete contur aceasta varianta a sinuciderii, cel putin din elementele initiale ale urmaririi penale. Investigatorii, presiunea media, disponibilitatea de urmarire penala au facut sa se contureze varinata sinuciderii. Presiunea psihologica, fiind patronul si dirijorul unei afaceri atat de murdare si tenebroase, care implica oameni si institutii si in care se vehiculeaza sume foarte mari de bani, este apta sa creeze gestul suicidal.

Duminica dupa amiaza, in jurul orei 5, Dan Condrea a fost vazut de un paznic al complexul rezidential in care locuieste. Agentul de paza a povestit ca i s-a parut ciudat ca omul de afaceri nu a plecat cu una dintre luxoasele sale masini de teren, asa cum facea de obicei.

Agent de paza: „Umbla numai cu jeepuri si a plecat cu o masina mai amarata. El nu prea umba cu masina aia. Avea mai multe jeepuri cu numere de Bulgaria. Aia mica tot a lui era, a folosit-o astazi, nu s-a indurat de celelalte. Avea o fata de robot asa, stia ce i se face.

Masina a fost ridicata de anchetatori, pentru expertiza.”

Fosta sotie a lui Condrea: „Nu era genul care sa se omoare. Daca e sinucidere, atunci l-au impins sa faca asta”

Laura, fosta sotie a lui Dan Condrea, a declarat ca omul de afaceri nu era genul care sa se sinucida si ca, daca se va ajunge la concluzia asta, atunci inseamna ca cineva l-a impins sa comita gestul.

Femeia, de care Condrea a divortat in 2009, a marturisit ca fetita lor de 10 ani ramasese la ea in acest weekend si il astepta sa vina sa o ia, transmite Gazeta Sporturilor.

N-a aparut si chiar ne intrebam ce se intampla. La un moment dat, la usa a aparut soferul lui. Noi ne uitam la desene animate, nu stiam ce s-a intamplat. Mai bine, ca a protejat-o pe fetita.

Nu era genul care sa se omoare, ci genul care te omora el pe tine. Daca e sinucidere, l-au impins sa faca asta„, a declarat Laura.”

Si mai trebuie spus ca era un sofer foarte bun, un angajat al Hexi Pharma spunand ca mergea „tare si bine”. E posobil sa fi luat o masina mai slaba, acel Opel cu care a fi facut accidentul, pentru a nu fi recunoscut, deci sa nu se expuna… De asemenea, foarte ciudat ca nu sunt urme de franare. Sigur, trebuie vazut daca in masina respectiva era chiar el, daca nu cumva s-a umblat la sistemul de franare si multe lucruri, desigur. Ancheta le va stabili. De acord cu ce afirma fostul procuror Alexandru Lele: Condrea ar fi trebuit arestat preventiv si, in orice caz, ar fi treubit sa i se asigure protectia!! Apropo de ce spune maestrul Cristoiu, daca de la bun inceput ar fi intrat pe fir DNA, Condrea ar fi fost dus demult la „Beciul Domnesc”. Pe Udrea, pe Bica le-a tinut acolo cateva luni!! Pe Condrea l-au lasat liber de la bun inceput si de la bun inceput nu s-a pus problema coruptiei.

Si iata ce spune si maestrul Cristoiu:

O moarte care convine tuturor: DNA-ului, SRI-ului, Președintelui Klaus Iohannis, Parchetului General și, evident, celor pentru care Dan Condrea a fost o pușculiță

„De ştirea bombă, una dintre cele mai importante ştiri postdecembriste, despre moartea lui Dan Condrea, patronul Hexy Pharma m-a anunţat, la telefon, Bogdan Iacob, jurnalistul care stă cu ochii pe televiziuni de ştiri mai mult decît angajaţii televiziunilor de ştiri.

Mă întoarcem acasă, în Nicolae Iorga, cărînd o sacoşă cu de-ale gurii, luate de la un Supermarket din Amzei.
Am ţinut să precizez împrejurările în care m-a surprins ştirea nu pentru că mă consider buricul pămîntului astfel încît să afle Lumea unde şi cum eram la producearea unui eveniment de forţa despicării unei catapetesme, ci pentru că numai în aceste condiţii pot poveșsi ce mi s-a întîmplat după telefonul lui Bogdan Tiberiu Iacob.

Prima mea reacţie la auzul ştirii a fost următoarea, destăinuită lui Bogdan Iacob:
N-o să creadă nimeni din ţara asta, cu excepţia ofiţerilor acoperiţi, care au ordin să creadă ce li se ordonă, că Dan Condrea n-a fost lichidat ca să nu vorbească!

Locuiesc într-o zonă cu multe clădiri vegheate de agenţi de pază.
Cîteva sute de metri, doi dintre astfel de agenţi, văzîndu-mă, mi-au zis:
Aţi auzit ştirea?
Măi să fie!
Era singur în maşină, rula cu 150 de kilometri la oră, Şoseaua era dreaptă, nu s-au văzut urme de frînare.
Ăștia chiar ne cred proști?!

Aveam confirmarea:
Nimeni dintre români nu va crede c-a fost vorba de un accident.
Nimeni nu va crede altceva decît că Dan Condrea „a fost sinucis” în stil mafiot.
Desigur, Autorităţile se vor grăbi să ne dea amănunte menite a ne convinge c-a fost un accident.

Acesta ar fi planul A.
Există însă și un Plan B, cel la care s-a și trecut deja.
Cel al sinuciderii, pentru că, vezi Doamne! urma să fie arestat a doua zi.
Din ce-mi dau seama că s-a trecut la Planul B?
Din manipularea declanșată de Antena 3.

Am mai atras atenția că Procesul Cameliei Voiculescu a dus la o negustorie secretă între Antena 3 și Poliția Politică Prezidențială.
În schimbul condamnării cu suspendare a fetei lui Dan Voiculescu, Antena 3 evită criticile la adresa lui Klaus Iohannis și a Binomului, în timp ce Traian Băsescu a demascat de dimineață pînă seara, și, mult mai important, în momente cruciale, cînd ofițerii acoperiți tradiționali nu mai pot fi folosiți, se apelează la Antena 3.

Deși Autoritățile lansează manipulari după manipulări, nu le crede nimeni.
Aceleaşi Autorităţi, întruchipate de Ion Iliescu, noul şef al statului, ne anunţa în 23 decembrie 1989, că Teroriştii au ieşit din ascunzători şi trag în tot ce mişcă, din orice poziţie, pentru a-l readuce pe Nicolae Ceuaşescu la Putere.

Au trecut de atunci 27 de ani.
Alături de Pămîntul e rotund, românii au drept axiomă adevărul că teroriştii n-au existat.
În numeroase alte împrejurări Autorităţile Statului au susţinut variante care s-au dovedit ulterior minciuni sfruntate.
De la venirea Minerilor pînă la Prăbuşirea FNI.

Ultima versiune oficială se referă la un alt personaj implicat într-o afacere mafiotă:
Codruţ Marta.
Autorităţile susţin c-a dispărut.
Nu le crede nimeni.

Pe acest fond de suspiciune faţă de versiunile oficiale, stare de spirit generată de comportamentul securistic al autorităţilor postdecembriste a venit ştirea cu moartea lui Dan Condrea.
Nu ştiu dacă a fost sau nu un accident.
Nu ştiu dacă a fost sau nu o sinucidere.
Nu ştiu dacă a fost sau nu o crimă.

Stiu însă sigur cîteva lucruri:

Moartea lui Dan Condrea e o lovitură uriaşă încasată de imaginea Statului în ochii românului simplu.
Împrejurările morţii sînt făcute parcă dinadins pentru a hrăni suspiciunea c-a fost asasinat în stil mafiot.
Acestor împrejurări li se adaugă comportamentul eminamente dubios al Autorităţilor în Scandalul Dezinfectanţilor măsluiţi:
1) Preşedintele României, Klaus Ionannis, s-a remarcat, în chip iresponsabil, prin strădaniile supraomeneşti de a ascunde Adevărul.
2) Parchetul General a tărăgănat cît a putut ancheta în rem.
La aproape două luni de la izbucnirea Scandalului, Dan Condrea n-a fost pus sub urmărire penală.
Dosarul e în rem.
Şi în rem va muri, cîtă vreme cel care putea fi anchetat a murit.
DNA a refuzat în chip criminal să deschidă un dosar de corupţie, fie şi în rem.
Dacă deschidea, moartea lui Dan Condrea nu oprea ancheta.
Dan Condrea ar fi fost chemat la DNA şi ar fi fost întrebat despre Înalţii Protectori care i-au înlesnit monopolul dezinfectanţilor.
Acum nu se mai poate deschide nici o anchetă.
Moartea lui Dan Condrea înseamnă moartea oricărei tentative de a afla aspectele de Corupţie ale afacerii.

3) SRI a stîrnit cele mai mari suspiciuni prin:

  1. a) Refuzul de a desecretiza informările.
  2. b) Raportul fără date precise înaintat Comisiei de Control al SRI.
  3. c) Prestaţia slugarnică faţă de SRI a Comisie, în frunte cu Georgian Pop.
  4. Accident, sinucidere sau crimă, moartea lui Dan Condrea convine tuturor celor suspectați de a fi Protectorii sau complicii Afacerii mafiote a Dezinfectanților măsluiți.

Evident, dosarul de la Parchet se va închide. El a fost astfel gîndit încît singurul responsabil să fie Dan Condrea. Dan Condrea a murit. A murit, așadar, singurul responsabil din punct de vedere juridic. Teza sinuciderii, deja lansată pe piață nu numai de autorități, dar și de Antena 3, va deveni teza asumată de întreaga Divizie Presă a Poliției Prezidențiale. Ea convine de minune celor care s-au străduit din răsputeri să înăbușe Scandalul. Nu se mai poate spune că Parchetul a stat cu mîna-n sîn. Uite, dacă nu murea, luni, îl arestau! Slavă Parchetului General și Celor care l-au pus pe Procurorul șef!

Am scris și n-am fost singurul despre refuzul evident al Codruței Kovesi de a deschide un dosar de corupție, fie și în rem, în cazul uneia dintre cele mai mari afaceri de corupție din Istoria României. Dacă s-ar fi deschis, Dan Condrea ar fi fost chemat fie și măcar ca martor. Moartea lui n-ar fi închis dosarul, deoarece se presupune că în materie de corupție Dan Condrea a beneficiat de înalți protectori. SRI-ul nu va mai fi obligat să răspundă de ce nu desecretizează măcar o informare trimisă beneficiarilor. Moartea lui Dan Condrea e mană cerească și pentru Klaus Iohannis. Nu va mai trebui să explice presei de ce nu invocă și aici, ca și în cazul Colectiv, Corupția care ucide.”

De abia acum DNA se apleaca asupra coruptiei din Sanatate:

Stirile ProTv:

DNA deschide un nou dosar de coruptie in sistemul de sanatate. Dupa Hexi, si HP Romania e acuzata de contracte ilegale

Doi fosti sefi ai Casei Nationale de Sanatate, Vasile Ciurchea si Irinel Popescu, dar si echipele lor, sunt acuzati de DNA de abuz in serviciu. Prejudiciul e estimat la peste 16 milioane de euro.

Fostul presedinte al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, Vasile Ciurchea, a venit luni la DNA, fiind citat intr-un dosar privind fapte de coruptie legat de achizitii in domeniul medical. La intrarea in sediul Directiei Nationale Anticoruptie, Vasile Ciurchea nu a facut declaratii despre dosarul in care a fost citat, dar surse judiciare au declarat ca Vasile Ciurchea ar fi suspect intr-un dosar in care se fac cercetari pentru fapte de coruptie privind achizitii in domeniul medical, potrivit News.ro. Ulterior, DNA a precizat intr-un comunicat de presa ce acuzatii i se aduc.

Procurorii DNA au citat luni mai multe persoane in acest dosar. Vasile Ciurchea a mai fost la DNA, in martie, cand la DNA a mers si medicul Irinel Popescu, seful Centrului de Chirurgie si Transplant Hepatic Fundeni si fost presedinte al CNAS. Vasile Ciurchea a demisionat in martie anul acesta de la conducerea Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, invocand motive personale.

Dosarul Sistemului Informatic Unic Integrat

Acuzatiile DNA se refera la contractul incheiat de CNAS cu HP Romania pentru Sistemul Informatic Unic Integrat (S.I.U.I.), un soft creat ca sa nu mai apara cazuri de pacienti fictivi, retete eliberate la intamplare si internari nejustificate. De implementarea lui s-a ocupat un consortiu – HP, Siveco, dar si STS. Din cauza contractelor aditionale, costul final al sistemului nu este clar, dar potrivit Adevarul, ar depasi 100 de milioane de euro.

Inaugurat cu mult fast in decembrie 2010 in prezenta presedintelui Basescu si a lui Raed Arafat, Sistemul Informatic Unic Integrat s-a blocat in toata tara doar o luna mai tarziu. Iar in august 2012 a picat din nou, motivul invocat fiind supraincalzirea serverelor. Procurorii spun acum ca CNAS a incheiat ilegal contracte aditionale de service si instruire cu HP Romania, la preturi supraevaluate.

Comunicatul DNA:

Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Sectia de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie au dispus efectuarea in continuare a urmaririi penale fata de suspectii:

VASILE CIURCHEA, presedinte al Casei Nationale a Asigurarilor de Sanatate (CNAS) la data faptelor , respectiv februarie 2007 – ianuarie 2009,
VALERIU SIMION, vicepresedinte al CNAS la data faptelor ,
LEANA STOEA, director general adjunct al CNAS la data faptelor,
MIHAI BEJAT, director la Directia Tehnologia Informatiei din cadrul CNAS la data faptelor,
OVIDIU MUNTEANU, director la Directia Juridic si Contencios din cadrul director la Directia Juridic si Contencios din cadrul CNAS la data faptelor,

toti cei anterior mentionati pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu daca functionarul a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit in forma continuata

IRINEL POPESCU, presedinte al Casei Nationale a Asigurarilor de Sanatate (CNAS) la data faptelor, respectiv ianuarie-decembrie 2009
CONSTANTIN MARIA MIHAELA, director general adjunct
MEDVES ISTVAN LUCIAN, director la Directia Tehnologia Informatiei
MIHAI LILIANA MARIA, director la Directia Juridic, Contencios si Acorduri Internationale

toti cei anterior mentionati pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu daca functionarul a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit

SC HP Romania S.R.L., ca persoana juridica, pentru savarsirea infractiunii de complicitate la abuz in serviciu daca functionarul a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit in forma continuata.

In ordonanta procurorilor se arata ca, in cauza, exista date si probe care contureaza urmatoarea stare de fapt:
In perioada 2007-2009, intre CNAS si HP Romania S.R.L au fost incheiate mai multe acte aditionale la un contract de informatizare a institutiei, prin care au fost achizitionate servicii suplimentare de asistenta tehnica si instruire on-site pentru Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) si pentru softul care asigura planificarea resurselor (ERP) la preturi supraevaluate, respectiv la valori de 804 euro/zi-om in cazul a doua dintre actele aditionale acte si de 760/zi-om, in cazul unui alt act aditional, dintre cele care fac obiectul prezentului dosar.
Din probele administrate a rezultat ca aceste acte aditionale au fost incheiate in urmatoarele conditii:
– fara sa se aplice o procedura de achizitie conform legii;
– CNAS a acceptat propunerile SC HP ROMÂNIA fara o analiza proprie a necesarului si a pretului ofertat, fara o negociere reala si fara o fundamentare a tarifului din partea furnizorului,
– ofertele SC HP ROMÂNIA SRL nu au fost analizate in cadrul Comisiei de negociere/de analiza si evaluare tehnico-economica de optimizare a SIUI
– aceste servicii au fost subcontractate pana la prestatorii directi, la preturi din ce in ce mai mici, astfel incat pentru serviciile efectiv efectuate, prestatorii au incasat cel mult 200 de euro/zi-om.

Se estimeaza ca, prin contractarea, presupus nelegala, a serviciilor aditionale, a fost creat un prejudiciu de 16.847.405,96 euro inclusiv TVA (reprezentand diferenta intre valoarea serviciilor facturate de SC HP ROMÂNIA SRL si costul real al acestor servicii de 200 euro/zi-om), bani care ar fi fost platiti de CNAS in mod nelegal.

Referitor la persoanele responsabile pentru crearea acestui prejudiciu, din actele efectuate de procurori a rezultat ca acestea sunt, pe de o parte, angajatii CNAS care au semnat aceste acte aditionale si, pe de alta parte, societatea HP Romania SRL care, in oferta sa adresata CNAS, a solicitat un pret supraevaluat si nefundamentat.

Suspectilor – persoane fizice si persoanei juridice – li s-au adus la cunostinta calitatea procesuala si acuzatiile, in conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedura penala.

Facem precizarea ca efectuarea urmaririi penale este o etapa a procesului penal reglementata de Codul de procedura penala, activitate care nu poate, in nicio situatie, sa infranga principiul prezumtiei de nevinovatie.

Revin la ce spune maestrul Cristoiu in editorialul de beaking news:

Cronica Statului mafiot: 3000 de euro! Asta e pensia alimentară plătită lunar din 2009 de fosta soție – de profesie medic, lui Dan Condrea

„Duminică spre luni noaptea, am postat pe cristoiublog.ro reacția mea la cald stîrnită de știrea potrivit căreia Dan Condrea, eroul uneia dintre cele mai mari afaceri de corupție din Istoria României (da, din Istoria României, pentru că de data asta, spre deosebire de alte cazuri de corupție, victimele sunt cei internați în spitale și Grupul infracțional cuprinde întreg statul român) a murit, plecînd de la starea de spirit a opiniei publice, avertizam asupra marilor manipulări la care se vor deda autoritățile. Una dintre ele începută deja prin intermediul postului Prezidențial Antena 3, viza teza sinuciderii:
„Nimeni dintre români nu va crede c-a fost vorba de un accident.
Nimeni nu va crede altceva decît că Dan Condrea „a fost sinucis” în stil mafiot.
Desigur, Autorităţile se vor grăbi să ne dea amănunte menite a ne convinge c-a fost un accident.

Acesta ar fi planul A.
Există însă și un Plan B, cel la care s-a și trecut deja.
Cel al sinuciderii, pentru că, vezi Doamne! urma să fie arestat a doua zi.”

Luni dimineața, Augustin Lazăr, fostul procuror ceaușist, promovat procuror general al României de cuplul Klaus – Carmen Iohannis, a contribuit deja la Manipulare susținînd că Dan Condrea urma să fie chemat azi la audieri.
Dacă mai aveam vreo îndoială totul pute, Declarațiile aiuritoare ale lui Augustin Lazăr mi-a înlăturat-o.

Adăugînd săritul din baie al lui Cezar Preda, maidanezul de casă al SRI, cel care iluzionîndu-se că lingînd ciubotele sergenților majori mesianici, scapă de camioneta de dosare de corupție pe care și le-a făcut la Buzău, sunt convins că moartea lui Dan Condrea e opera statului mafiot.
Pe clipă ce trece, datele obținute de presă, în confruntare cu Statul mafiot, vin să adîncească imaginea unor lucruri de o rară ciudățenie.

Robert Turcescu, deși candidat, a rămas totuși jurnalist.
Pe rețeaua sa de socializare el a postat două documente senzaționale. Cum el e candidat, presa nu s-a grăbit să le preia, de teama unei acuzații de implicare în campanie electorală. Luni dimineața, Robert Turcescu m-a sunat, mi-a zis problema și, în consecință, m-am oferit să le preiau eu.
Aceste două documente sunt următoarele:

FullSizeRender

FullSizeRender (1)

Ce spun ele?
Ceva mai mult decît ciudat:

  1. De regulă mamele se bat să ia ele, la divorț, copilul. Din cel puțin două motive. Unul ar fi instinctul de mamă, celălalt, gîndul la pensia alimentară. În cazul Dan Condrea, mama nu numai că renunță la fiică, dar mai mult acceptă să plătească o pensie de 3000 de euro pe lună.
  2. Pensia alimentară se stabilește ca procentaj din cîștigurile părintelui. Cît dracu cîștiga pe lună medicul care e fosta soție a lui Dan Condrea de a decis instanța o asemenea pensie de nabab?!
  3. Teoretic, Dan Condrea era un bărbat ocupat. În astfel de cazuri, bărbații acceptă bucuroși să plătească orice pensie alimentară, pentru a nu rămîne pe cap cu copilul, mai ales cînd acesta, mic fiind, are nevoie de mamă. Din două una: sau pensia era o clasică spălare de bani, sau Dan Condrea era o biată paiață a celor pe care-i știm bine.

N.B. Klaus Iohannis pe unde o fi? S-o fi întors de la domiciliul conjugal de la Sibiu?! Nu de alta, dar el e președintele statului mafiot.
Dintre toate manipulările, asta cu sinuciderea de rușine că va fi reținut, a fost socotită cea mai potrivită.”

Cele doua editoriale ale maestrului Cristoiu sunt deosebit de interesante, pentru ca ele arata cine sta la originea a tot ceea ce s-a intamplat: STATUL MAFIOT. Statul nostru nu e doar nereformat – lucru care necesita masive disponiblizari de personal, dar e inca foarte implicat in economie, favorizandu-i pe unii, defavorizandu-i pe altii, tronand, ca sa spun asa, peste o crasa lipsa de performanta ce se manifesta in tot sistemul de stat, generator de coruptie. Iar moartea lui Dan Condrea – Dumnezeu sa-l ierte! – sau anchetele DNA-ului, ale Justitiei in general vorbind, ale unor jurnalisti sau asa zisi jurnalisti nu vor rezolva problema, lucrurile desfasurandu-se in continuare la fel de defectuos, pentru ca nu au cum sa se desfasoare altfel!! Iar curaj politic din partea politicienilor, partidelor, de a face reforme, diminuand rolul statului in economie, lucru ce ar implica masive disponibilizari de personal, nu prea se vede. De aceea lucrurile vor ramane ca si pana acum, ducand tara, pana la urma, spre o criza de proportii. Cand vor trebui facute reforme in urma esecului luptei anticoruptie.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

mai 23, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 120 comentarii

Republica Moldova si… spionajul rusesc

Am privit ieri  Jocurile de Putere ale lui Rares Bogdan de la Realitatea. A fost vorba si despre Republica Moldova. Trebuie sa spun ca nu am urmarit de la capat emisiunea. Dar, cred eu, trebuie remarcat un aspect esential care nu a fost definit precis in emisiune. Si anume care ar fi obstacolul principal care blocheaza o apropiere mai mare a Romaniei de Republica Moldova? Pe tema asta s-a mai discutat. Unii, Cristian Preda, daca nu ma insel, spuneau ca principalul obstacol ar fi comunistii si socialistii de acolo. E si nu e asa. La o privire mai adanca asupra realitatilor de acolo s-ar putea sa constatam altceva.

Evenimentele din Ucraina, care au indeparat regimul pro rus al lui Ianukovici, au avut ca efect, pe langa ocuparea ilegala a Crimeii, intensificarea spionajului rusesc in regiune. Nu numai in Ucraina, dar si in Republica Moldova. De fapt, Republica Moldova a fost permanent expusa actiunilor de spionaj ale Rusiei inca de la declararea independentei (27 august 1991). La putin timp dupa acest important eveniment, rusii au orchestrat un razboi civil (1992) si au reusit sa rupa ilegal Transnistria de Republica Moldova, mentinand in autoproclamata republica separatista Armata a XIV-a, in ciuda promisiunilor de retragere a acesteia. O alta victorie a spionajului rusesc s-a intamplat in 1994, cand noul parlament ratifica Tratatul de aderare la CSI, renunta la imnul national „Desteapta-te romane” si instituie „limba moldoveneasca” drept limba de stat, iar prin noua Constitutie din 1994 Transnistria si Gagauzia devin regiuni autonome in cadrul Republicii Moldova. Bineinteles, trebuie amintite si alegerile parlamentare din 1998 si 2001, precum si cele prezidentiale din 2000 care au adus la Putere Partidul Comunistilor din Republica Moldova si pe deja celebrul Vladimir Voronin!

Dar de ce oare au preferat rusii sa rupa Transnistria de Republica Moldova? Pentru ca le convine asa! Transnistria e o zona controlata in exclusivitate de catre Kremlin. Fara doar si poate. Republica Moldova e controlata altfel, fara o forta militara care sa sustina un regim in mod clar pro rus. Rusii controleaza mass-media, sectorul bancar si, poate cel mai important, oamenii politici din Republica Moldova. E adevarat, nu pe toti. Dar o foarte mare parte sunt controlati de spionajul rusesc. Coruptia e doar unul din ingredientele necesare. Rusia nu este interesata in prosperitatea Republicii Moldova, ci doar in controlul de ordin politic asupra acesteia. O Republica Moldova prospera s-ar putea rupe de influenta Rusiei. Evident, unul din obiectivele principale ale spionajului rusesc este ingreunarea relatiilor dintre Republica Moldova si Romania, dintre Republica Moldova si UE, dar mai ales dintre Republica Moldova si NATO!

Nu e greu de vazut si un alt obiectiv urmarit de catre Rusia. Ce se intampla? Kremlinul nu e sigur ca, intr-un final, Republica Moldova nu s-ar uni cu Romania. Cum nu e sigur ca ar putea impiedica un asemenea proces de unificare. Ideea principala este ca daca ar avea loc unirea, la care Rusia s-ar putea sa nu se opuna, ba chiar sa si doreasca lucrul asta, sa aiba oamenii lor acolo pentru a putea desfasura in mod eficace actiuni de spionaj si de influenta pe teritoriul Romaniei. Rusia este foarte interesata de acest lucru, mai ales ca Romania e membra NATO!

Rusia exercita actiuni de presiune, inclusiv economica, asupra Republicii Moldova. Spre exemplu, interzicerea importurilor de vinuri din Republica Moldova pe motivul nereal ca ar fi de „proasta calitate”. Ideea principala este de a arata inclusiv populatiei ca UE nu-i ajuta cu nimic din punct de vedere economic, dimpotriva! Propaganda impotriva UE este condusa profesionist, dar fara prea mari batai de cap deoarece nu intampina o rezistenta pe masura din partea populatiei. Rusii doresc sa faca populatia sa creada ca oamenilor le va fi foarte rau daca Republica Moldova se va integra in UE. Lucrul acesta nu e greu de realizat deoarece peste 60% dintre emigrantii proveniti din Republica Moldova lucreaza in Rusia, majoritatea dintre ei provenind din mediul rural (64,6%). Presiunea politica este exercitata de catre Rusia inclusiv asupra Romaniei, prin Viktor Orban: pretentiile de unire ale Romaniei cu Republica Moldova s-ar putea sa le corespunda pretentiile Ungarei de a avea Ardealul.

Pentru ca Romania sa poata ajuta in mod eficace Republica Moldova nu e de ajuns efortul financiar. Ci trebuie mai ales sa aiba in oamenii politici din Republica Moldova parteneri sinceri, dedicati prieteniei cu Romania si imuni la actiunile de spionaj si influenta efectuate de catre Rusia.

Este de remarcat ca in Republica Moldova nu am vazut o Revolutie Portocalie, apoi o schimbare de regim, cum am vazut in Ucraina. Nici o schimbare de regim, care sa aduca la Putere un regim pro UE si mai ales pro american, cum am vazut in Georgia. In ambele cazuri rusii au reactionat violent, folosind forta armata. Ce s-ar intampla in Republica Moldova daca la Putere ar veni un regim pro american? Ar actiona, oare, rusii cu trupe din Transnistria asupra Republicii Moldova? Sau nu ar proceda asa deoarece Transnistria e deja sub controlul univoc al Kremlinului? Insa influenta Rusiei ramane foarte mare, inclusiv in plan religios. Iata ce aflam din Wikipedia:

„Conform recensământului din anul 2004:

In conditiile in care:

„Conform recensământului (2004), separat în teritoriul controlat de guvernul moldovean și în Transnistria, situația este[92]:

# Naționalitate Republica Moldova  % Transnistria  % Total  %
1. băștinași (declarați Moldoveni 69,62%
declarați Români 1,86%)
2.638.125 77,97 177.888 32,03 2.815.760 71,48
2. Ucraineni 282.406 8,34 160.069 28,82 442.475 11,23
3. Ruși 201.218 5,95 168.678 30,37 369.896 9,39
4. Găgăuzi 147.500 4,36 4.096 0,74 151.596 3,85
5. Bulgari 65.662 1,94 13.858 2,49 79.520 2,02
6. Romi 12.271 0,36 507 0,09 12.778 0,32
7. Alții 36.150 1,07 30.251 5,45 66.401 1,69
8. Total 3.383.332 100 555.347 100 3.938.679 100
Notă:[93]

Populația rusă și ucraineană este concentrată în mediul urban, în special în municipiile Chișinău și Bălți, și în regiunea transnistreană. Ucrainenii sunt majoritari în unele sate din nordul țării. Numărul rușilor a scăzut în 15 ani cu 171.412 persoane sau cu 30,4%.

Harta etnică a Republicii Moldova, conform datelor oficiale ale recensământului din 2004 din Republica Moldova și autoproclamata RMN

Etnicii găgăuzi reprezintă 4,4% din numărul populației, în creștere cu 0,3% față de 1989, fiind al patrulea ca și dimensiune grup etnic din țară. Găgăuzii unicul grup etnic din Moldova care dispune de o autonomie administrativ teritorială (UTA Gagauz-Yeri), în care locuiesc 86,7% din cetățenii găgăuzii. Limba găgăuză este utilizată ca limbă vorbită în familie de 54% din populația autonomiei.[94]

În Moldova locuiesc cca. 12,300 de cetățeni romi (2004), reprezentând 0,4% din populație. Conform unor surse populația romă ar fi mai numeroasă de la 15,000 până la 20,040, precum susțin unii lideri ai comunității rome. În același timp, nu există date exacte care să confirme faptul că numărul populației roma este mai mare decât cel prezentat în datele oficiale.[95]

La recensământul din 2004,[96] 60% din cei 3.383.332 de locuitori ai Republicii Moldova (fără regiunea nistreană) au declarat limba moldovenească ca limbă maternă, limbă neexistentă, și că aceasta este limba în care vorbesc de obicei; 16.5% din locuitorii statului au afirmat că au limba română ca limba maternă și că aceasta este limba în care vorbesc de obicei.[97].

Majoritatea rușilor, ucrainenilor, găgăuzilor și bulgarilor au indicat ca limbă maternă una singură, respectiv limbile rusă, ucraineană, găgăuză și bulgară. Limba rusă este considerată neoficial limba de comunicare interetnică, iar fiecare al doilea ucrainean, fiecare al treilea bulgar și fiecare al patrulea găgăuz au declarat că vorbesc de obicei limba rusă. Doar 5% din moldoveni au declarat că vorbesc de obicei limba rusă.

380.000 de cetățeni ai Republicii Moldova au declarat limba rusă ca limbă maternă, peste 500.000 persoane declară rusa ca limba pe care o folosesc de obicei, indiferent că se declară moldoveni (români), ucrainieni, găgăuzi, români sau bulgari. În comparație cu recensământul din 1989, folosirea zilnică al limbii ruse a scăzut semnificativ din cauza emigrației multor ruși din Republică, precum și din cauza diminuării politicii de rusificare, în administrație fiind mult mai mulți vorbitori de limbă română (« moldoveni »/« români»).”

O asemenea situatie impiedica buna desfasurare a unei relatii de ajutor a Republicii Moldova din partea Romaniei. Dar blocajele sunt in cea mai mare parte la nivel politic. Spionajul rusesc a dobandit inca o victorie la alegerile parlamentare din 2014. Rusii, se pare, au renuntat la comunisti in favoarea socialistilor, desi comunistii au obtinut si ei un procent mare (17,48%). Partidul socialistilor castiga alegerile cu un procent de 20,51%!! Acest partid, cu Igor Dodon presedinte:

„Pledează pentru federalizarea Moldovei, integrarea Republicii Moldova în Uniunea Vamală și Uniunea Euroasiatică și denunțarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.[1][2][3][4][5][6][7]” […]

În noiembrie 2014 Valentin Crîlov l-a acuzat pe Igor Dodon că ar fi instrument al unor scenarii care pot provoca vărsare de sânge în Republica Moldova și în regiune, precizând că „Partidul Socialiștilor” a ajuns în serviciul altei țări, transformându-se într-un instrument politic al acesteia, și atentează la stabilitatea, pacea și însăși existență Republicii Moldova și o face în baza resurselor financiare extraordinar de mari, proveniența cărora naște îndoieli rezonabile. El a mai accentuat:[12][13]

„Vreau să fiu înțeles corect: eu sunt etnic rus, dar țara mea natală este Republica Moldova, de aceea nu vreau ca țara mea să fie atrasă în jocuri atât de periculoase, cum o face etnicul moldovean Igor Dodon.” […] (sursa: Wikipedia)

Romania trebuie sa militeze activ pentru intarirea democratiei in Republica Moldova si sprijinirea din rasputeri a partidelor pro romanesti si pro europene: Partidul Liberal Democrat din Moldova si Partidul Liberal. Acesta e un lucru esential care trebuie facut. Sa nu uitam ca Rusia poate pregati inclusiv provocari periculoase si nu pot sa nu ma gandesc la o actiune a Rusiei atunci cand ma gandesc la Antifa. Combaterea influentei Rusiei se poate realiza in primul rand politic. Trebuie denuntate manipularile pe care le face Rusia si agentii sai de influenta. Lucrul acesta este dificil deoarece tentaculele spionajului rusesc, am impresia, ating si cele doua partide pro romanesti si pro europene. Dupa parerea mea, SIE trebuie sa actioneze impotriva unui asemenea fenomen, care poate aduce atingere inclusiv intereselor Romaniei. Republica Moldova trebuie sa aiba prin aceste doua partide o optiune clara si ferma pentru UE si NATO, care sa fie exprimata cu tarie in societate. Lucrul acesta nu este posibil daca acestea sunt vulnerabile la tentaculele spionajului rusesc si, in consecinta, la influenta Rusiei. Trebuie neaparat ca aceste doua partide sa ia atitudine impotriva cazurilor de coruptie si impotriva partidelor si liderilor politici care primesc sume enorme nu se stie de unde dar promoveaza in Republica Moldova interesele Rusiei. De unde are, de pilda, Igor Dodon acele „resurse financiare extraordinar de mari„? Trebuie aratat cu tarie ca mentinerea Republicii Moldova sub influenta Rusiei nu e de bun augur pentru Republica Moldova, ci o „solutie” pentru saracirea in continuare a tarii, lucru ce convine Rusiei.

Update – Decretul semnat de Putin…

Gandul

Vladimir Putin a semnat un decret prin care se stabileşte distrugerea alimentelor venite din Europa

Se arata ca:

Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat un decret care cere distrugerea tuturor alimentelor venite din Europa în ciuda interdicţiilor puse pe importul de produse occidentale.

Vladimir Putin a semnat săptămâna aceasta un decret prin care se cere „distrugerea” tuturor alimentelor aduse în ţară în ciuda interdicţiilor puse pe importurile de produse occidentale, scrie Business Insider.

Aceste interdicţii au făcut parte dintr-o serie de măsuri instituite în anul 2014 ca răspuns la sancţiunile statelor vestice impuse asupra Rusiei în urma crizei din Ucraina. Ele au avut un impact major asupra vieţilor cetăţenilor ruşi care obişnuiau să fie mari consumatori de bunuri europene.

Decretul lui Putin va intra în vigoare pe data de 6 august. „Bunurile agricole, materiile prime şi alimentele provenite dintr-un stat care a luat decizia de a introduce sancţiuni economice împotriva entităţilor ruse şi/sau a indivizilor sau care s-a alăturat unei astfel de decizii, şi care au fost interzise pentru importul în Federaţia Rusă,…trebuie distruse”, se explică în acest decret potrivit Moscow Times.

Sancţiunile împotriva Rusiei şi cele impuse de Rusia statelor occidentele nu au afectat doar locuitorii acestei ţări. Multe dintre ţările europene care erau mari exportatoare pe piaţa rusească au fost afectate.”

O masura halucinanta! Greu de inteles… Pentru ce? Pentru ca sa infloreasca piata neagra? Stimuleaza contrabanda? Antioccidentalismul lui Putin atinge cote patologice! Astfel de masuri ar trebui sa determine UE si SUA la regandirea unor politici… Ma gandesc in special la cele economice. Dar, pe de alta parte si nu mai putin important, trebuie vazut ce inseamna in plan politic astfel de masuri. Ce anume urmareste Putin? Inrautatirea relatiilor cu Occidentul? Aceasta masura de ostilitate evidenta fata de UE trebuie neaparat analizata de catre Comisia Europeana, care ar trebui sa ceara Rusiei explicatii. Sanctiunile impuse Rusiei nu au fost fara temei. Rusia a incalcat tratatele internationale la care era parte. O masura simetrica era de asteptat: interzicerea importurilor de produse occidentale. Insa aceasta masura, care cere si distrugerea unor produse occidentale inofensive, depaseste o anumita limita de conduita in relatiile internationale ale unei tari. Totusi, UE nu poate sta insensibila, fara reactie, in fata unei astfel de masuri belicoase din partea Rusiei.

De asemenea trebuie evaluat exact care e pericolul de ordin militar pe care il reprezinta Rusia pentru Europa. La ce ne putem astepta? In orice caz NATO trebuie sa fie gata pentru orice surpriza din partea Federatiei Ruse. Ar trebui luate masuri si marite efectivele NATO la frontiera estica a UE.

Putin se contrazice pe sine:

Putin critică Europa pentru lipsa de independenţă: ”Dacă vrem să discutăm cu partenerii noştri europeni, trebuie să mergem la Washington”

Se arata ca:

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a deplâns, într-un interviu acordat Radio-televiziunii elveţiene (RTS), publicat luni pe site-ul acesteia, lipsa de „independenţă” a Europei faţă de Statele Unite, potrivit AFP.

Întrebat despre eventualitatea unui nou război în Europa, Vladimir Putin a răspuns: „Sper că nu, dar ne-ar plăcea să vedem Europa manifestându-şi mai mult independenţa şi suveranitatea”.

În ce priveşte Franţa şi legăturile cu NATO, liderul de la Kremlin a adăugat că „este un pic curios dacă, pentru a discuta probleme interne cu partenerii noştri europeni, trebuie să mergem la Washington”.

În acest interviu acordat sâmbătă la Sankt Petersburg, Vladimir Putin a criticat rolul jucat de Statele Unite în cursa înarmării, dar şi acţiunea acestora împotriva FIFA pe care o consideră „inacceptabilă”.

„Relansarea” cursei înarmării „a fost provocată de Statele Unite, datează de la ieşirea unilaterală a Statelor Unite din Tratatul rachetelor antibalistice. Acest tratat era piatra de temelie a oricărui sistem internaţional de securitate”, a acuzat el.

În ce priveşte scandalul care zguduie FIFA, declanşat de Statele Unite, Vladimir Putin a acuzat Washingtonul că a acţionat pentru propriile interese.

„Statele Unite au candidat pentru a găzdui Cupa Mondială din 2022. Cel mai apropiat aliat al lor din Europa, Marea Britanie, a candidat pentru 2018. Iar această luptă împotriva corupţiei, aşa cum are loc, mă face să mă întreb dacă nu este o continuare a luptei pentru campionatele mondiale din 2018 şi 2022”, a subliniat preşedintele rus.

„În niciun caz, o ţară, mare sau mică, nu se poate deplasa prin lume şi reţine pe cine îi place să aducă în închisorile sale”, a adăugat el.

În mai la Zurich, şapte oficiali cu rang înalt ai FIFA au fost reţinuţi şi trimişi în arest, la cererea Statelor Unite, care au deschis o procedură judiciară contra lor, suspectându-i de corupţie.

În legătură cu ascensiunea unor partide de extremă-dreapta din Europa, ai căror lideri susţin politica promovată de el, Vladimir Putin a răspuns: „În lume şi în ţările europene, observăm schimbări tectonice în rândul opiniei publice. Şi aceasta în direcţia unei apărări sporite a intereselor naţionale”, scrie Agerpres.”

Si atunci de ce aceasta ostilitate fata de Europa? Pentru ca, practic, Putin obliga Uniunea Europeana la regandirea politicilor si relatiilor sale cu Federatia Rusa. Inseamna ca trebuie politici noi, adecvate masurilor luate de Vladimir Putin impotriva Europei. Uniunea Europeana a urmarit o relatie constructiva cu Rusia. Decretul pe care l-a semnat liderul de la Kremlin urmareste ceva contrariu.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

iulie 31, 2015 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 9 comentarii

„Rândunica” șarmantă…

Romania e o tara care nu intotdeauna e de admirat, dar care, in felul ei, este interesanta, intamplandu-se lucruri care au conotatii la nivel de Mari Puteri. Spre exemplu, cum vrea omu’ sa devina si el comisar european, hop!!, apare si Pacepa cu un editorial.

Romania Libera

Pacepa: Corina Crețu trimisă de KGB să-l seducă pe Collin Powell?

Se arata ca:

„Într-un articol intitulat „Fața întunecată a prietenei blonde din România a lui Colin Powell”, publicat de paltforma americană wnd.com, fostul șef al spionajului românesc, Gen. Lt. Ion Mihai Pacepa, care a cerut azil politic în SUA în 1978, sugerează că povestea de dragoste dintre  fostul Secretar de Stat american Collin Powell și europarlamentarul Corina Crețu, actualmente propunerea României pentru postul de comisar european, ar putea fi, de fapt, o capcană sexuală întinsă de moștenitorii KGB celui ce viza fotoliul de la Casa Albă.

Redăm, mai jos, integral, articolul fostului spion român Ion Mihai Pacepa:

„Vă mai amintiți de cazurile în care bărbați necăsătoriți aflați în vizită la Moscova sau în alte capitale din blocul sovietic erau victime ale unor capcane sexuale? Noi am trăit fericiți cu iluzia că, de la căderea comunismului, aceste practici de recrutare specifice Războiului Rece aparțin trecutului. Dar obiceiurile vechi mor greu. Există o nouă generație de agenți sexy – în trecut purtau denumirea de „rândunici” (eng. swallows). Doar că acum ele își desfășoară activitatea în întreaga lume, mai ales pe la conferințe internaționale, unde își expun impresionantele calificări politice, dar și ținute foarte sexy.

Din nefericire, am aflat recent că un mare patriot american și un om onorabil, respectatul general cu patru stele Collin Powell, ar fi putut fi vizat de o astfel de capcană a unor servicii secrete. Nu știm exact cât de lungă a fost această legătură și nici care a fost gradul de intimitate fizică în această relație – evident, Powell a respins public că ar fi avut vreo relație și se poate ca el să fie – în esență – inocent. Dar sunt alte fapte certe cu privire la cealaltă parte implicată în relație care sugerează că ar fi beneficiat de instruirea vechiului KGB.

Atrăgătoarea blondă Corina Crețu, atualmente membră a Parlamentului European, unde deține și funcția de vicepreședinte al Grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților, este seducătoarea despre care vorbim. O carte din 2011, semnată de Eugen Mihăescu, un faimos caricaturist al New York Times în timpul Războiului Rece, devenit senator în România post-Ceaușescu, o numește la un moment dat „curtezana roșie a șandramalei staliniste”.

Să aruncăm o privire mai atentă asupra Corinei Crețu: Tatăl său a fost un comunist ce a studiat la Moscova, la fel ca Ion Iliescu, de trei ori președinte al României din perioada post-Ceaușescu. Tatăl lui Iliescu, ce și-a botezat fiul „Ilici” în onoarea eroului său Vladimir Ilici Lenin, și-a dedicat întreaga viață slujirii Cominternului, brațul internațional al Partidului Comunist. Ion Iliescu, membru al Biroului Politic al PCR în comunism, s-a instalat președinte al României imediat după împușcarea lui Ceaușescu în ziua de Crăciun a anului 1989, la sfârșitul unui proces în care multe acuzații veneau din cartea mea „Orizonturi Roșii”.

La sfârșitul anilor 90, președintele Iliescu a adus-o pe Corina Crețu la Palatul Cotroceni și i-a oferit o poziție similară unui membru al Guvernului. În acele timpuri, consilier pentru securitate națională era generalul Ioan Talpeș, fost adjunct al fratelui lui Nicolae Ceaușescu, Ilie, comisar politic al Armatei Roșii românești. Consilierul lui Talpeș pentru probleme americane a fost Larry Watts, autointitulat „istoric american”, ale cărui afaceri sentimentale în România au început în timpul Epocii de Aur a lui Ceaușescu și care a fost mutat într-o vilă cochetă deținută de serviciile de securitate române.

La începutul perioadei post-comuniste, Ion Ilici Iliescu și serviciile sale de spionaj au continuat să considere Statele Unite ca principalul inamic al României – termen pe care Kremlinul încă îl utilizează – și serviciile secrete românești au continuat să ajute Moscova la recrutarea unor diplomați americani detașați la București. Mark Sullivan, primul secretar al Ambasadei SUA la București, a fost ținta unei astfel de operațiuni desfășurate împreună cu agenția serviciile secrete ruse de la București, al căror șef era la acel moment un fost ofițer KGB numit Fiodr Bodnari. Am descris acest caz într-un articol publicat în România la mijlocul anilor 90. Sullivan a refuzat să coopereze cu Moscova și a fost rechemat la Washington”.

De asemenea, o operațiune încununată de succes a fost colaborarea în cazul Harold Nicholson, șef al stației CIA în România între 1990 și 1992, recrutat de seriviciile ruse de spionaj cu ajutorul celor românești. În 1997, Nicholson a fost condamnat la 23 de ani și 7 luni de închisoare pentru spionaj. El este considerat, în continuare, oficialul CIA cu rangul cel mai înalt care a fost vreodată condamnat pentru spionaj în favoarea unei puteri străine. (În fața instanței, Nicholson a declarat că a fost mai degrabă inspirat de cazul spionului Aldrich Ames decât descurajat.) Pe 18 ianuarie 2011, Nicholson a mai primit o condamnare de 8 ani după ce a pledat vinovat față de acuzația de conspirație pentru spionaj în favoarea unui guvern străin, precum și de spălare de bani. La alte cinci acuzații s-a renunțat în cadrul înțelegerii cu anchetatorii. Fiul acestuia, Nathaniel Nicholson, a fost condamnat în decembrie 2010 la 5 ani de închisoare cu suspendare în cadrul unei înțelegeri cu anchetatorii în vederea ajutorului dat în cazul contra tatălui său.

Aici este cheia: dintre toate operațiunile comune duse împotriva Statelor Unite, trebuie să fi fost puține obiective atât de atractive pentru serviciile secrete ruse precum generalul Colin Powell. El este un foarte respectat cetăţean de culoare (în mod automat rasa unui om este consideră o vulnerabilitate de către KGB, acum redenumit FSB sau Serviciul Federal de Securitate). El a deținut poziţii înalte în administraţia americană: consilier de securitate națională, şef al Statului Major al Armatei și ministru. Perspectiva de a ajunge preşedinte al Statelor Unite a determinat Moscova să-l supravegheze îndeaproape şi cu mare atenţie.

Flirtul său cu Corina Creţu să fie oare scheletul din dulap care l-a determinat pe generalul Powell să nu candideze la funcţia de preşedinte al Statelor Unite ? Ne uităm cu zâmbetul pe buze la flirtul cibernetic dintre un înalt oficial american şi un frumos agent socialist dintr-o ţară străină? Ori aflăm despre o operaţiune de recrutare sau compromitere a generalului Colin Powell care ar fi una dintre cele mai îndrăzneţe şi recente operaţiuni care să submineze securitatea Statelor Unite?

Astăzi avem de-a face cu o altă Românie, dar generația de ofițeri de informații care a fost instruită pentru a opera împotriva americanilor face şi acum ceea ce a fost învăţată să facă în timpul comunismului: promovarea liderilor comuniști și discreditarea Statelor Unite. Generalul Talpeș, consilier de securitate națională din perioada în care Corina Creţu încerca să intre în graţiile generalului Powell prin intermediul Internetului, promovează acum o carte al cărei scop este reabilitatea josnicului Nicolae Ceauşescu. Conform acestei cărţi, scrisă de fostul său consilier pentru problemele legate de Statele Unite, Larry Watts, Ceaușescu a fost, în adâncul sufletului, un democrat care intenționa să rupă România de blocul sovietic, dar nu a reuşit pentru că CIA nu a avut încredere în el (Aceasta este a doua carte pe care Watts a scris-o despre România. Prima sa carte, „Cassandra Română” este o carte anti-semită care are scopul de a-l reabilita pe dictatorul nazist Ion Antonescu, care a contribuit la uciderea a aproximativ 300.000 de evrei şi ţigani şi care, în mod justificat, a fost executat în 1946 ca un criminal de război). În prezent se poate spera că guvernul român, liderii politici și mass-media vor începe, în cele din urmă, să înţeleagă că Statele Unite și CIA au fost întotdeauna prietenii României, nu dușmanii. Statele Unite au îndurat 44 de ani de tensiuni ale Războiului Rece și a cheltuit mii de miliarde de dolari din taxele plătite de contribuabilul american pentru a învinge imperiului sovietic și de a restabili democrația în România și în restul Europei de Est.

Pe 23 noiembrie 2002, când românii au fost informați oficial că țara lor a fost aşezată la masa NATO, un curcubeu a apărut pe cerul Bucureștiului. „Dumnezeu ne zâmbește”, a spus atunci președintele George W. Bush în faţa unei mulțimi care îl apaluda. Într-adevăr, Dumnezeu a zâmbit României. De la o zi la alta, această țară, care a suferit o istorie lungă şi întunecată a dominaţiei Imperiului Roman, Otoman, fanariot și a ocupanților sovietici, a devenit mai puţin vulnerabilă la dominația străină. Într-adevăr, soldații americani staționați în prezent în România se angajează să apere integritatea teritorială a acestei țări cu viața lor.”

Iata si articolul original semnat de Generalul Ion Mihai Pacepa:

WND:

Dark side of Colin Powell’s blond Romanian friend

Se arata ca:

Editor’s note: Few people know more about Romania and spies than Lt. Gen. Ion Mihai Pacepa. The former head of that country’s foreign intelligence service, a quarter century ago after defecting to the U.S. Pacepa exposed the massive crimes and corruption of his former boss, Romanian President Nicolae Ceausescu in his international bestseller “Red Horizons.” The book gave the dictator a nervous breakdown and inspired him to send assassination squads to the U.S. to find his former spy chief and kill him. Not only did all such assassination attempts fail, but ironically Ceausescu was executed by his own people at the end of a trial whose accusations came almost word-for-word out of “Red Horizons.” Once in America, Pacepa became a major asset to the CIA’s efforts to deal with the “evil empire” of the Soviet Union, and President Ronald Reagan reportedly referred to “Red Horizons” as “my bible for dealing with dictators.”

Pacepa, along with historian and law professor Ronald Rychlak, recently authored the much-talked-about blockbuster book “Disinformation: Former Spy Chief Reveals Secret Strategies for Undermining Freedom, Attacking Religion, and Promoting Terrorism.”

Remember when unattached male visitors to Moscow or one of the other Soviet bloc capitals somehow routinely fell into some variation of the sexual entrapment scenario? We have been living happily under the delusion that, since the “fall of communism,” those crude Cold War recruitment approaches have become a thing of the past.

But old habits die hard. A new generation of sexy intelligence agents – known in the old days as “swallows” – is still around. But now they ply their trade all around the world, especially at international conferences, where they show off their impressive political credentials and very sexy clothes.

Unfortunately, we have recently learned that a great American patriot and honorable human being, the esteemed four-star general, Colin Powell, may have been the target of such an intelligence trap. We do not know precisely when this long liaison started and how physically intimate it became – indeed, Powell has publicly denied there was ever an affair and he may be essentially innocent. But here are some sobering facts about the other party in the relationship, suggesting it was shaped in the old KGB mold.

The attractive blonde Corina Cretu, now a member of the European Parliament where she is vice-chair of the Progressive Alliance of Socialism and Democracy, is the charmer in question. A 2011 book signed by Eugen Mihăescu, a famous Cold War cartoonist for the New York Times who became senator in post-Ceausescu Romania, once called her “the red courtier of the Stalinist closet.”

Let’s take a closer look at Cretu: Her father was a communist who studied in Moscow, as did Ion Ilich Iliescu, the former three-term president of post-Ceausescu Romania. Iliescu’s father, who named his son Ilich to honor his hero Vladimir Ilyich Lenin, dedicated his whole life to serving the Comintern, the international arm of the Communist Party. Ion Ilich Iliescu, who was a Politburo member under communism, installed himself as president of Romania immediately after Ceausescu was executed, on Christmas Day of 1989, at the end of a trial in which most accusations came out of my book “Red Horizons.”

In the late 1990s, President Iliescu brought Cretu to the Cotroceni Palace (Romania’s version of the White House) and gave her a job equivalent to that of cabinet member. At that time, Romania’s national security adviser was Gen. Ioan Talpes, who had been a deputy to Ceausescu’s brother Ilie, the political commissar of the Romanian Red Army. Talpes’ adviser for U.S. matters during those years was a self-styled “American historian” named Larry Watts, whose love affair with Romania began during the “Golden Age of Ceausescu” and who was now moved into a rather fancy villa owned by the Romanian foreign intelligence service.

During those early post-communism years, Ion Ilich Iliescu and his intelligence services continued to treat the United States like Romania’s main enemy – the term the Kremlin still used – and the Romanian intelligence services were still helping Moscow recruit American diplomats assigned to Bucharest. Mark Sullivan, a first secretary at the U.S. Embassy in Romania, was such a target in a joint operation run together with the Russian intelligence station in Bucharest, the head of which was at the time a former KGB officer named Fiodr Bodnari. I described this case in articles published in Romania during the mid-1990s. Sullivan refused to cooperate with Moscow and was recalled to Washington.

Likewise, a successful, jointly conducted case was run against Harold Nicholson, chief of the CIA station in Romania from 1990 until 1992, who was recruited by Russian foreign intelligence with Romanian help. In 1997, Nicholson was sentenced to 23 years and 7 months in prison for espionage. He is still considered the highest ranking CIA official ever convicted of spying for a foreign power. (In court, Nicholson stated that the case of the spy Aldrich Ames had actually served to inspire him to commit espionage, rather than deter him.) On Jan. 18, 2011, Nicholson was sentenced to eight more years in prison, having pleaded guilty to charges of conspiracy to act as an agent of a foreign government and conspiracy to commit money laundering; five other charges had been dropped as part of a plea deal. His son, Nathaniel Nicholson, had been sentenced in December 2010 to five years’ probation after making a deal with prosecutors to help build the case against his father.

Here’s the point: In all the joint operations run against the United States, there must have been few, if any, such attractive targets for Russian intelligence as Gen. Powell. He is a highly respected black man (his race automatically considered a vulnerability by the KGB, now renamed the FSB or Federal Security Service). He has held such high positions as national security adviser, chairman of the Joint Chiefs of staff and secretary of state. The prospect of his perhaps even becoming president of the United States should have had Moscow positively drooling in anticipation.

Was his dalliance with Corina Cretu the skeleton in his closet that made Gen. Powell so stubbornly refuse to run for president? Are we looking merely at embarrassing cyber-flirtation between a top U.S. official and a beautiful socialist operative from a foreign country? Or are we learning of an operation to recruit or compromise Gen. Colin Powell, which would make it one of the more audacious attempts to undermine U.S. security in recent memory?

Today we are dealing with a different Romania, but the intelligence generation that was trained to operate against Americans is still doing what it used to do under communism: promote communist leaders and discredit the United States. Gen. Talpes, Romania’s national security adviser during the years when Corina Cretu was trying to draw Gen. Powell into her web, is now actively promoting a book aimed at rehabilitating the despicable Nicolae Ceausescu. According to this book, written by his former adviser for U.S. matters, Larry Watts, Ceausescu was, deep down inside, a democrat who intended to break Romania away from the Soviet bloc, but could not succeed because the CIA didn’t trust him. (This is Watts’ second book on Romania. His first, “Romanian Cassandra,” is an anti-Semitic garble aimed at rehabilitating Romania’s Nazi dictator Ion Antonescu, who was instrumental in killing some 300,000 Jews and Gypsies, and who was justifiably executed as a war criminal in 1946.)

One can also hope that the Romanian government, political leaders and media will finally start understanding that the United States and the CIA have always been friends, not enemies, of Romania. The U.S. spent 44 years of Cold War tension and trillions of tax dollars to defeat the Soviet empire and to restore democracy in Romania and the rest of Eastern Europe.

On Nov. 23, 2002, when the Romanians were officially informed their country was being seated at the NATO table, a rainbow appeared in the Bucharest sky. “God is smiling at us,” President George W. Bush told a cheering crowd. God was indeed smiling at Romania. From one day to the next, that country, which had suffered through a long, dark history of Roman, Ottoman, Phanariot and Soviet occupations, became no longer vulnerable to foreign domination. Indeed, American soldiers now stationed in Romania are committed to defending that country’s territorial integrity with their lives.”

Eugen Mihaescu: „Atunci când am cunoscut-o, în 1993, era ca un măr domnesc. E drept că înăuntru avea un vierme…”

Va propun sa cititi si:

Ziaristi Online

Evreii, Americanii si Curtezana Rosie a lui Ion Iliescu. Corina Cretu si viermele ei vazuti de Eugen Mihaescu “Intre linii”

Eu as avea de facut unele observatii cu privire la articolul D-lui. Pacepa… In primul rand, cand vorbim de spioni romani care ar lucra pentru cineva, mai intotdeauna nu poti sa spui – si Dl. Pacepa cred ca ar fi trebuit sa stie asta – ca lucreaza doar pentru unul, pentru cineva anume, ci mai degraba sunt spioni dubli. Asta e parerea mea. Pe de alta parte n-am auzit ca D-na. Cretu sa aiba vreo functie, de pilda director general la Gazprom. De asemenea sunt unele lucruri care, daca e sa tinem cont de ipotezele D-lui. Pacepa, nu se prea explica… De pilda, daca Dl. Ion Iliescu e asa si asa, cum de a devenit Romania membra a NATO pe vremea cand domnia sa era Presedintele Romaniei? De asemenea volumul comertului nostru cu Federatia Rusa se afla la un nivel foarte scazut. Nici dupa ce s-a dus acolo cu un avion plin cu oameni de faceri nu s-a vazut un reviriment in privinta cresterii schimburilor comerciale cu Federatia Rusa. Din cate stiu, pretul la gazele importate din Federatia Rusa, pe care-l platim, e unul din cele mai mari. Asa ca nu mi se pare ca a fost o prietenie prea stransa cu Rusia, ci mai degraba o „prietenie”, cu ghilimelele de rigoare, fireste. Ce sa mai vorbim de francezi care exporta nave militare in Rusia si mai si pregateste personal rus pentru asemenea nave ultramoderne. De asemenea eu n-am vazut ca de la Revolutie incoace, inclusiv pe vremea lui Iliescu, sa se promoveze cumva in Romania cultura rusa, limba rusa. Nu comunismul, ci marea cultura rusa, marii artisti rusi, lucrari ale marilor oameni de stiinta rusi etc. Asa ca finalul editorialului D-lui. Pacepa, in care se precizeaza:

„One can also hope that the Romanian government, political leaders and media will finally start understanding that the United States and the CIA have always been friends, not enemies, of Romania. The U.S. spent 44 years of Cold War tension and trillions of tax dollars to defeat the Soviet empire and to restore democracy in Romania and the rest of Eastern Europe.”

mie, cel putin, imi apare destul de ciudat pentru ca este clar ca Romania considera SUA o tara prietena de vreme ce suntem in NATO si se presupune ca si colaboram foarte bine cu CIA. Dl. Pacepa da exemple petrecute in urma cu multi ani si nu stiu daca semnificative pentru relatiile romano-americane… Mai degraba mi se par nesemnficative. De cartea pe care ar promova-o Generalul Talpes (v. si aici), si care e scrisa, din cate inteleg, de un american, eu de abia acum aud (informatia e interesanta!!), ca si de partidul sau (nici n-am stiut pana acum ca a infiintat un partid care a fost, culmea, „prima formațiune politică din România, acceptată în Internaționala Populară Europeană, al cărei grup politic este majoritar în Parlamentul European – organismul legislativ al Comisiei Europene, care la rândul ei este responsabilă cu punerea în aplicare a strategiei de dezvoltare economico-socială a Uniunii Europene, din care România face parte ca stat membru cu drepturi depline.” – cf. Wikipedia).

„Randunica” – sursa aici.

Pacepa, agent KGB…?

Eu nu pun la indoiala calitatile profesionale ale D-lui. Pacepa, sa fie clar. Dar cred ca ar trebui sa-i dam cuvantul si lui Larry Watts. Iata ce scrie el pe blogspot, articol aparut apoi in Adevarul:

Pacepa cel Mare şi Puternic II. Cursele care i-au fost întinse unui fost director al CIA

Se arata ca:

„Echipa Pacepa îşi propune să mute atenţia de la relaţia lui Pacepa cu KGB-ul şi de la încetarea cooperării şi subordonarii serviciilor de informaţii româneşti faţă de Uniunea Sovietică, şi să ralieze instituţii şi oficiali americani împotriva lui Larry Watts şi a cărţii sale Fereşte-mă, Doamne, de prieteni.

Pacepa merge atât de departe încât să pretindă sus şi tare că scopul lui Larry Watts este „de a discredita CIA prin discreditarea mea.” (Pacepa şi Rychlak (2013): 339).

În acest mod, echipa Pacepa l-a implicat pe fostul director al CIA, R. James Woolsey, provocând-l cu o versiune fabricată de “Larry Watts”. Împreună cu biografia fictivă descrisă mai sus, Pacepa, Bădin şi Tismăneanu oferă domnului Woolsey denaturări crase privind munca mea pentru a determina comentariul său negativ.

Permiteţi-mi să fiu clar: Dl Woolsey agreează cu tezele centrale ale Dezinformarii, şi anume că Kremlinul a dus o campanie anti-Vatican, care a proliferat anti-americanism şi anti-semitism, în special în Orientul Mijlociu, şi că a sponsorizat terorismul. La rândul meu, consider că documentaţia disponibilă despre operaţiunile sovietice confirmă o astfel de concluzie.

Cu toate acestea, acuzaţiile lui Pacepa (şi ale lui Tismăneanu) privind presupusa implicare românească în aceste operaţiuni după 1963, sunt atât de flagrant în contradicţie cu atestarea documentară din mai mult de şapte ţări încât ar fi ridicole dacă asemenea acuzaţii nu ar fi fost atât de dăunătoare relaţiilor româno-americane.

Folosind sprijinul d-lui Woolsey pentru tezele centrale din Dezinformarea, precum şi relaţii mai vechi de încredere, care poate s-au bazat pe informaţii exacte cu privire la operaţiunile sovietice, Pacepa, Bădin si Tismăneanu au reuşit acum să convingă pe fostul director al CIA să ignore cartea mea, alte publicaţii ale mele, sau emisiunile mele de televiziune sau de radio, dând mai degrabă crezare la ceea ce spun ei despre Larry Watts.

Folosind această tehnică ei au cauzat reacţiile d-lui Woolsey la declaraţii incorect atribuite de ei lui Larry Watts, din nou cu atenţie să evite orice citare sau citat, care ar fi permis domnului Woolsey să le verifice autenticitatea. Nici una dintre publicaţiile mele anterioare nu atribuie vreo declaraţie sau acţiune fostului director al CIA, Woolsey – dincolo de semnalarea prezenţei sale într-un simpozion public – dl. Woolsey nefiind menţionat măcar o dată în Fereşte-mă, Doamne, de prieteni.

Potrivit scenariului “din auzite” al lui Pacepa, Larry Watts a susţinut că fostul director Woolsey i-ar fi declarat că Pacepa ii marturisise ca a fost agent KGB ( redau cuvintele lui Pacepa: „am mărturisit în biroul său [Woolsey] CIA, că am fost un agent KGB”). Pacepa susţine în continuare că Larry Watts se referă „la anumite documente confidenţiale ce ar fi fost găsite în arhivele CIA” care pretindeau că Ceauşescu s-ar fi “rupt de blocul sovietic”, atunci când “el a fost executat în 1989 pentru că CIA a ascuns adevărul despre el pentru a evita să recunoască că mi-a acordat azil politic, chiar dacă aceasta a ştiut tot timpul că am fost de fapt un agent KGB toată viaţa mea”. (Pacepa şi Rychlak (2013): 339).

Prezentând în mod fals activitatea lui Larry Watts ca urmărind să discrediteze CIA – şi sugerând că argumentele lui Watts nu ar fi fost documentate cu cea mai mare precizie – Pacepa şi Bădin declară apoi în mod paradoxal, că Larry Watts a încercat să se asocieze cu însăşi organizaţia pe care avea intenţia să o discrediteze, că el pretindea “ca lucra pentru CIA” si ca “Watts a scris în biografia sa, (publicată mai apoi şi pe blogul său ) că el a lucrat în CIA”(Pacepa şi Rychlak (2013): 340; Badin.ro, 18/10/12 and 19/10/12).

Acestea sunt minciuni sfruntate. Domnul Tismăneanu promovează aceleaşi minciuni mai pe ocolite când declară că “Se atribuie unei cunoscute personalitati americane cuvinte pe care acesta nu le-a rostit niciodata. Ma refer la dl R. James Woolsey, fost director al CIA. Se recurge aşadar la minciuni crase, la desfigurarea intentionata a adevarului, la falsificari brutale ale unor fapte verificabile.” (Tismaneanu.wordpress.com, 27/07/13)

Bădin este mai explicit în discuţia cu domnul Pacepa, afirmând că: „Potrivit lui Larry Watts, fostul director al CIA, James Woolsey, a spus că ai recunoscut în Biroul său de la CIA că l-ai denigrat pe Ceauşescu pentru că ai fost un agent KGB. „(EVZ, 29/07/13). Nu este de mirare ca, având în vedere sursele sale, co-autorul cărţii lui Pacepa declară de asemenea că “Watts susţine că dovada că Pacepa a fost un agent KGB a fost furnizată de către fostul director al CIA James Woolsey, care ar fi dezvăluit că Pacepa a recunoscut la el, în biroul său CIA, că el fusese un agent KGB toată viaţa lui” (http://www.wnd.com/2013/07/ion-mihai-pacepa-hero- la-vest-şi-România).

În conformitate cu standardele bunelor practici de dezinformare, Pacepa, Tismăneanu, Bădin si Rychlak tot nu reuşesc să identifice vreo carte, articol, pagina, emisiuni de radio sau TV în care Larry Watts sa fi facut aceste afirmaţii bizare. Ei nu le pot produce pentru că acestea nu există. Crezându-l pe Pacepa et al., dl. Woolsey reacţionează în mod natural la astfel de “afirmaţii evident ridicole”, etichetându-le drept minciuni ce sunt. Reuşind cu succes să prezinte în mod mincinos pe Larry Watts ca făcând acele afirmaţii absurde, echipa lui Pacepa reuşeşte să scoată de la dl. Woosley acel comentariu neinformat conform căruia “afirmaţiile lui Watts sunt minciuni”. Afirmaţiile la care dl. Woolsey a răspuns sunt întradevăr mincinoase, dar sunt minciunile ale lui Pacepa, Tismăneanu şi Bădin, nu ale lui Larry Watts.

Comentariul d-lui Woolsey este exact genul de trofeu pe care Pacepa, Tismăneanu şi Bădin îl doreau cel mai mult, – o declaraţie clară de la un fost oficial american, ba chiar mai mult, un fost director al CIA, de denigrare a muncii lui Larry Watts. Acest lucru este reflectat de insistenţa cu care afirmatia d-lui Woosley apare pe siturile de internet ce sustin linia Pacepa. Membrii echipei lui Pacepa au mai puţin succes în atingerea obiectivului lor secundar, acela de a-l angaja pe Larry Watts într-o polemică cu fostul director Woosley, lăsându-i intre timp pe Pacepa şi colegii săi să-si continue răutătile cu impunitate.

Cunoscând masinaria utilizata de către Pacepa & co., aş prefera să mă abţin de la comentarii suplimentare dacă nu aş avea în vedere faptul că lipsa mea de reacţie poate da impresia greşită că 1) aceste atacuri la credibilitatea mea au o oarecare bază, sau că 2) opinia curentă a d-lui Woolsey despre Pacepa şi despre colaborarea serviciilor de informaţii româno-sovietice reprezintă şi opinia comunităţii americane de informaţii, CIA în mod special. Niciuna din impresii nu este adevărată.

De fapt exista cel puţin zeci de documente CIA care detaliază independenţa anti-sovietică a regimului din România, în special în cadrul Pactului de la Varşovia, post-datate dezertării lui Pacepa. Cei care doresc să verifice pot consulta, de exemplu, colecţia de rapoarte elaborate de Colonelul Ryzsard Kuklinski a cărui contribuţie la interesele SUA si NATO depăşeşte cu mult pe cea a lui Pacepa. Kuklinski, o sursă mai mult mai de incredere decât Pacepa, a descris în mod repetat independenţa din România cu admiraţie în aceste documente şi în interviurile sale publicate (http://www.foia.cia.gov/collection/wartime-statutes-instruments-soviet-control, 18 martie 2011, Kultura (Paris), 4 475 (aprilie 1987): 3-57).

Opinia d-lui Woolsey, că „toate serviciile de informaţii ale blocului sovietic au fost, sub o formă sau alta, controlate de KGB”, a fost probabil formată atunci când a acţionat ca director CIA (02/92 – 01/94), timp la care arhivele din blocul sovietic abia se deschiseseră. La începutul anilor 1990 am împărtăţit şi eu această opinie, cel puţin în parte.

Cu toate acestea, acea opinie nu mai reprezintă stadiul actual al cunoştiinţelor din cadrul agenţiilor de informaţii americane sau din rândul experţilor academici. Dimpotrivă, colectiile din arhive fostele regimuri ale blocului sovietic –şi de SUA– puse la dispoziţie din 1991 încoace confirmă toate deteriorarea progresiva a colaborarii dintre serviciile de informatii româneşti şi sovietice înca de la începutul anilor ‘60. Mai mult, un fost şef KGB pe contrainformaţii externe, acum rezident in Statele Unite, a susţinut că din 1971, „Securitatea de stat din Romania a încetat legăturile sale cu KGB” în timp ce „alte servicii secrete din Europa de Est au devenit chiar mai intens subordinate sovieticilor“ (http://hir.harvard.edu/intelligence/window-of-opportunity).

În mod evident, recunoasterea deschisă de faptul că dl. Pacepa a fost un agent al KGB-ului de-a lungul carierei sale în aparatul de securitate de stat din România a deranjat. Dar disconfortul lui Pacepa este oarecum surprinzător. El recunoaşte în cartea sa din 1987, Orizonturi rosii, că primise instrucţiuni direct de la înaltul ofiter KGB Alexander Saharovski, şi ca avusese întâlniri private cu şeful KGB Yuri Andropov. Pacepa a continuat să recunoască relaţia sa privilegiată cu lideri KGB în articole ulterioare, precum şi în volumul său actual, unde descrie în mod repetat pe şeful serviciilor de informaţii externe al KGB-ului ca pe „şeful şi mentorul” său şi pe liderul Partidului Comunist al Uniunii Sovietice ca pe „seful sau suprem”, atribuind Kremlinului „ascensiunea lui la vârful ierarhiei serviciilor de informaţii externe române” (Pacepa şi Rychlak (2013): 45, 90, 150, 191, 281, 375).

In câteva ocazii, el este destul de explicit despre natura ordinelor pe care le-a primit de la şefii lui KGB. El susţine, de exemplu, că în 1972 şeful informaţiilor externe KGB „i-a dat responsabilitatea pentru operaţiunile ilegale din România.” (The American Spectator 09/07/10). Ce responsabilitate i-a încredinţat KGB-ul cu un an după încetarea completă a cooperarii serviciilor de informaţii sovieto-române, voi lăsa cititorului plăcerea să tragă propriile concluzii.

Insistenţa lui Pacepa referitoare la ordinele ce le primea de la eşalonul de vârf al KGB crează o contradicţie destul de mare, acum când el susţine că nu a fost niciodata „un agent KGB.” Echipa lui de aplaudaci respinge orice sugestie că Pacepa a fost agent KGB ca un nonsens total şi o fantezie confuză. Dl. Tismăneanu deplânge faptul că „Se lanseaza scenarii abracadabrante conform carora [Pacepa] ar fi fost agent sovietic”; la randul sau, co-autorul lui Pacepa susţine că afirmaţia „Pacepa a fost un agent KGB” este „absurdă” (Tismaneanu.wordpress.com, 27/07/13, http://www.wnd.com/2013/07/ion-mihai-pacepa-hero-to-the-west-and-romania/, 29 Iulie 2013)

Recunoaşterea ca Pacepa este agent KGB nu este nici pe departe fantezia halucinantă descrisa de dl. Tismaneanu, in condiţiile în care Pacepa însuşi admite deschis că Administraţia Prezidenţială americana, care i-a acordat azil politic in 1978, 1) l-a considerat ca “agent KGB”, 2) a crezut că dezertarea sa a “fost regizată de către KGB”, şi 3) chiar a mers atât de departe încât să-i “interzică să public[e] orice până la sfârşitul vieţii” (Pacepa şi Rychlak (2013): 332, 342).

Marea victorie urmarită şi obţinută de Pacepa şi echipa sa în această campanie este declaraţia lui Woolsey (reprodusă din Evenimentul Zilei) conform căreia 1) “Watts susţine că generalul Pacepa m-a informat că ar fi fost agent KGB timp de mai mulţi ani”, si 2) “Afirmaţia lui Watts, cum că Pacepa mi-ar fi mărturisit că ar fi fost agent KGB, este o minciună”. (http://www.evz.ro/detalii/stiri/fostul-sef-al-cia-james-woolsey-interviu-in-exclusivitate-pentru-b1-si-evz-larry-watts-1050761.html)

Fără îndoială D-nii Pacepa, Tismăneanu şi Bădin văd aceasta ca pe un game, set si match.

Ca să fim clari, până la acest moment dl Woolsey a reacţionat normal, conform dezinformării oferite lui de Pacepa et al. Acum el comite o eroare in contul sau. Conform cu Front Page Magazine, în 2004 dl. Woosley a participat cu dl. Pacepa la o dezbatere cu trei invitaţi intitulată “Resurectia KGB” in care Pacepa a declarat ca “Mi-am petrecut 27 de ani din viaţa lucrând pentru KGB, am încetat să mai fiu agent KGB în urmă cu 27 de ani..” (http://archive.frontpagemag.com/readArticle.aspx?ARTID=13185).

Excluzând posibilitate ca moderatorul să-i fi confundat pe d-nii Woosley si Pacepa cu alte persoane, este probabil că dl. Woosley şi-a amintit greşit. Pacepa a admis in cadrul dezbaterii că he “worked for the a lucrat pentru KGB” pentru întreagă sa perioadă de 27 ani în aparatul de securitate al României. În acelaşi context, Pacepa a recunoscut faptul că ofiţerul sovietic Sakharovsky fusese “fostul său şef”, eliminând orice îndoială la care KGB se făcea referinţa.

În orice caz, afirmaţiile din cartea mea sunt întru totul adevărate. Aşa cum am şi scris, de fapt, Pacepa “a declarat ca a fost agent sovietic de-a lungul întregii sale cariere în DSS” si “a admis” că a “petrecut 27 ani” ca agent KGB primind ordine de la ofiţeri sovietici. (Watts 2010): nota de final de capitol nr. 59 on 206, 660)

“Complotul monstru” prezentat de Pacepa, la fel ca şi cel al predecesorului său, Anatoly Golitsyn, a câştigat câţiva adepţi din interiorul serviciilor de inteligenţă americane – şi în special, din contra-spionaj, dar CIA – ca instituţie – nu a susţinut această teorie înainte de 1985, aşa cum Pacepa şi echipa şi-ar fi dorit ca noi să credem. De asemenea, CIA nu susţine această teorie nici în ziua de azi, contrar afirmaţiilor domnului Woosley.

Agentul Cominternului Willi Münzenburg e creditat cu inventarea Organizatiei Frontului Sovietic si a “cluburilor inocenţilor” (sau “idioţi folositori”) prin care a manipulat opinia vestică. De o manieră similară, Pacepa şi echipa persistă în mistificarea realitaţii, susţinând că România comunista din perioada 1963-1989 a fost un cal troian sovietic şi independenţa sa o farsă. Fabricaţia lor se destramă in confruntarea cu evidenţele coplesitoare din arhive.

În mod evident, Pacepa şi susţinătorii lui sunt îngrijoraţi că noi nu îi acordăm nicio atenţie omului din spatele cortinei, care ar putea să-l demaşte drept un vrajitor fals a cărui informaţie nu este nici pe departe cea mai bună sau cea mai puternică aşa cum ar vrea ca noi să credem. El insistă, însă, alături de domnii Tismăneanu şi Bădin că noi privim oriunde altundeva decât la teancul uriaş de documente accesibile care detaliază strânsa relaţie româno-americană, strânsa relaţie româno-chineză, şi relaţia antagonistă şi de multe ori direct ostilă intre România si Uniunea sovietica.

Conform cu practica legală verificată în timp: “Dacă faptele sunt de partea ta, atunci foloseşte faptele; dacă legea e de partea ta, atunci foloseşte legea; dar dacă niciunele nu sunt de partea ta, atunci ataca-ţi oponentul”! Incapabili să combată avalanşa de evidenţă documentară, Pacepa, Tismăneanu şi Bădin, complet şi clar poziţionaţi în al treilea mod de abordare, atacă versiunile lor imaginate despre trecut si pe personajul Larry Watts, mai degrabă decât argumentele şi evidenţa pe care le-am prezentat-o în Fereşte-mă, Doamne, de prieteni.”

In legatura cu Larry Watts, va recomand si acest articol interesant aparut pe Contributors si semnat Marius Mioc:

Răstălmăcirile lui Larry Watts şi răstălmăcirile altora despre Larry Watts

Pacepa face mai degraba o serie de supozitii. Spre exemplu cele legate de Generalul Colin Powell. Pe de alta parte, ar trebui spus ca Harold Nicholson a fost recrutat de serviciile rusesti pe cand se afla la post in Kuala Lumpur, Malaezia, in perioada 1992-1994, deci nu era in Romania (cf. Wikipedia). De asemenea The New York Times precizeaza ca a spionat pentru serviciile de informatii rusesti din 1994 – aici articolul:

„Until last fall, Mr. Nicholson was a $73,000-a-year C.I.A. officer working at the agency’s counterterrorism center. He had been on a fast track to the top ranks of the agency since becoming a station chief in Romania in 1990, at the age of 40.

But he had also been spying for the Russian intelligence service since 1994. He came under scrutiny about 18 months ago, after suspicions were raised by a routinely administered lie-detector test. When he was arrested at Dulles International Airport outside Washington last Nov. 16, he had a ticket to Zurich, a date with his Russian case officers and a bundle of exposed film and a computer disk bearing classified information from C.I.A. files.” (subl. mea)

A vandut secrete Moscovei pentru $300.000 in conditiile in care salariul lui, pe un an de zile, era de $73.000. Un articol interesant tot din The New York Times pe aceasta tema – aici. Parerea mea este ca nu trebuie sa acuzam Romania de coruptia de prin alte parti, fie ea si din SUA. Comparatia sugerata de Dl. Pacepa, dintre un spion american vandut rusilor, dovedit in acest fel, si D-na. Corina Cretu despre care nu s-a dovedit nimic in acest sens, ci i-a fost spart in mod talharesc e-mailul, mi se pare deplasata. Mie mi se pare ca Dl. Pacepa doreste in continuare sa-si construiasca imaginea de disident si opozant fata regimului comunist in cadrul actualei Opozitii din Romania, pentru reabilitarea sa. De aici si atacul la adresa D-nei. Cretu, important lider social-democrat, fara sa aduca dovezi ci doar argumente interogative. Insa ceea ce ma deranjeaza pe mine cel mai mult este ca Dl. Pacepa induce suspiciuni cu privire la Romania, la buna-credinta a Romaniei in relatia cu SUA. Nu s-a dovedit nimic in ceea ce priveste relatia D-nei. Cretu cu Dl. Powell, ca ar fi o actiune de spionaj, comandata de sovietici ca sa-l discrediteze pe inaltul oficial american. Si in definitiv nu e nimic rau ca Dl. Powell a placut-o. Si este normal ca oficiali romani sa aiba contacte cu oficiali americani. Insa Dl. Pacepa induce in opinia publica ca lucrurile s-ar face cu rea credinta din partea Romaniei, fara sa aduca nicio dovada. Si atunci ma intreb si eu: cui foloseste o asemenea abordare, in termeni negativi la adresa tarii noastre, care sa ne puna intr-o lumina defavorabila in fata partenerilor nostri americani?

Update – DE citit si…

Gandul

Cum arată CV-ul Corinei Creţu în comparaţie cu CV-urile celorlalţi comisari din LISTA LUI JUNCKER

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

septembrie 2, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 50 comentarii

Despre problemele zilelor noastre…

Gandul

Scandalul spionajului. Şeful biroului CIA din Berlin A FOST EXPULZAT

Se arata ca:

Berlinul îl expulzează pe şeful serviciilor secrete americane din Germania, a anunţat joi un deputat, transmite AFP.

„Reprezentantului serviciilor secrete americane de la Ambasada Statelor Unite ale Americii i s-a cerut să părăsească Germania”, a declarat Steffen Seibert, un purtător de cuvânt al Guvernului german, citat într-un comunicat.

Merkel: „Dacă informaţiile sunt exacte, este un caz grav”

Cancelarul german Angela Merkel a apreciat, luni, că informaţiile privind un agent dublu german care lucrează pentru Statele Unite sunt „grave”, în timp ce Berlinul cere deja un răspuns „rapid” din partea Washingtonului, relatează AFP.

„Dacă informaţiile sunt exacte, este un caz grav”, a apreciat Merkel în cadrul unei conferinţe de presă la Beijing, organizată împreună cu premierul chinez Li Keqiang.

„În opinia mea ar fi vorba despre o contradicţie evidentă cu ceea ce eu consider o cooperare plină de încredere între agenţiile (de informaţii) şi parteneri”, a adăugat ea.

Un agent al serviciilor de informaţii germane (BND) arestat miercuri lucra din 2012 pentru CIA şi ar fi predat peste 200 de documente Statelor Unite, a anunţat presa germană duminică.”

Agentul dublu care reaprinde scandalul NSA între Germania şi SUA. Merkel: „Dacă informaţiile sunt exacte, este un caz grav”

Se arata ca:

Cancelarul german Angela Merkel a apreciat, luni, că informaţiile privind un agent dublu german care lucrează pentru Statele Unite sunt „grave”, în timp ce Berlinul cere deja un răspuns „rapid” din partea Washingtonului, relatează AFP.

„Dacă informaţiile sunt exacte, este un caz grav”, a apreciat Merkel în cadrul unei conferinţe de presă la Beijing, organizată împreună cu premierul chinez Li Keqiang.

„În opinia mea ar fi vorba despre o contradicţie evidentă cu ceea ce eu consider o cooperare plină de încredere între agenţiile (de informaţii) şi parteneri”, a adăugat ea.

Un agent al serviciilor de informaţii germane (BND) arestat miercuri lucra din 2012 pentru CIA şi ar fi predat peste 200 de documente Statelor Unite, a anunţat presa germană duminică.

Acest agent dublu ar fi avut misiunea de a strânge documente despre o comisie de anchetă parlamentară germană înfiinţată după dezvăluirile de presupus spionaj desfăşurat de agenţia de informaţii americane NSA.

La rândul său, ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, a avertizat că, dacă aceste informaţii sunt exacte, cazul trebuie clarificat rapid, precizând că a cerut Washingtonului să elucideze acest dosar „cât mai repede posibil”.

Ministrul german de Interne, Thomas de Maizière, le-a cerut Statelor Unite să răspundă „rapid şi clar” acestor informaţii, potrivit unor extrase dintr-un interviu ce va apărea luni în cotidianul Bild.

Angela Merkel a început duminică o vizită de trei zile în China, cea de-a şaptea de la preluarea funcţiei în 2005. Ea este însoţită de o delegaţie formată din lideri economici, între care oficiali ai Siemens, Volkswagen, Airbus, Lufthansa şi Deutsche Bank.

China reprezintă pentru Germania a doua piaţă de export (în afara Uniunii Europene), după Statele Unite.”

Iata ce titreaza si Evenimentul Zilei:

Germania l-a expulzat pe șeful biroului CIA de la ambasada americană la Berlin

Se arata ca:

Guvernul german a anunțat astăzi că i-a cerut șefului biroului CIA de la ambasada americană din Berlin să părăsească țara, la o săptămână după arestarea unui agent al serviciilor germane de informații BND suspectat de spionaj în favoarea SUA.

„Reprezentantul serviciilor americane de informații de la ambasada Statelor Unite ale Americii a fost somat să părăsească Germania” a declarat Steffen Seibert, purtătorul de cuvânt al guvernului german.

La rândul său, președintele comisiei parlamentare de control al activității serviciului german de informații a declarat că s-a recurs la această măsură după ce americanii au spionat politicieni germani și după refuzul Washingtonului de a coopera în scandalul de spionaj și de a oferi răspunsuri adecvate.

Decizia de expulzare vine la o săptămână după arestarea unui agent BND suspectat că spiona în favoarea americanilor, scandal care i-a înfuriat și mai mult pe oficialii germani.

Anul trecut, un fost angajat al serviciilor americane de informații, Edward Snowden, a dezvăluit lumii întregi amplul program de spionaj electronic global practicat de NSA, Germania fiind principala victimă în Europa.

Ieri, presa germană a dezvăluit că un al doilea suspect de spionaj în favoarea Americii, de data aceasta un militar, este luat în vizor de autoritățile germane.

„Din punctul meu de vedere, spionarea aliaţilor este o risipă de energie. Avem atâtea probleme, ar trebui să ne concentrăm asupra lucrurilor importante”, a îndemnat cancelarul german Angela Merkel, în răspuns la o întrebare ce i-a fost adresată astăzi în cursul unei conferinţe de presă cu premierul Republicii Moldova, Iurie Leancă.

În opinia sa, priorităţile ar trebui să fie găsirea unui răspuns la provocările din Siria şi combaterea terorismului, în paralel cu întărirea încrederii între aliaţi.”

The New York Times

Germany Expels Top U.S. Intelligence Officer

Se arata ca:

„BERLIN — Germany announced Thursday that it had ordered the senior American intelligence official in the country expelled, retaliating for apparent American recruitment of spies here.

“The representative of the U.S. intelligence services at the United States Embassy has been asked to leave Germany,” a government spokesman, Steffen Seibert, said in a statement.

“The request occurred against the backdrop of the ongoing investigation by federal prosecutors as well as the questions that were posed months ago about the activities of U.S. intelligence agencies in Germany,” he said. “The government takes the matter very seriously.”

Mr. Seibert said Germany continued to seek “close and trusting” cooperation with its Western partners, “especially the United States.”

Clemens Binninger, a member of Chancellor Angela Merkel’s party, said the move was “a political reaction of the government to the lack of willingness of U.S. authorities to help clear up any questions arising in the past year” in connection with American surveillance of Germany and its leaders.

German officials have been frustrated in their efforts to receive clarification from Washington over allegations of spying that began last year when it was revealed that the National Security Agency had been monitoring the chancellor’s cellphone. Although President Obama has offered assurances that it will no longer happen, revelations last week that a member of the German secret services had been spying for the United States sparked a fresh round of outrage.

On Wednesday, the police searched the Berlin office and apartment of a man suspected of being a spy, federal prosecutors said. They declined to give further information, but the German news media reported that the suspect worked for the Defense Ministry. A ministry spokesman confirmed that it was involved in an investigation.” (subl. mea)

A fi proamerican nu mai inseamna sa fii si progerman…? De observat ca purtatorul de cuvant al Guvernului german a declarat ca Germania va cauta o „cooperare stransa si de incredere” cu partenerii sai occidentali, „in special cu Statele Unite”. O fisura in cadrul NATO ar fi un lucru cu adevarat grav…

Pe de alta parte, Hillary Clinton a dat un interviu ziarului german Bild am Sonntag. Iata ce ne spune Gandul:

Hillary Clinton: Putin „poate să fie periculos”

Se arata ca:

Fostul secretar de Stat Hillary Clinton a apreciat că preşedintele Vladimir Putin „poate să fie periculos” şi că politica acestuia în Ucraina ar fi necesar să primească un răspuns unit din partea statelor occidentale, într-un interviu pentru ziarul duminical german Bild am Sonntag, relatează AFP.

La întrebarea în ce măsură ar putea Putin să fie periculos, în contextul anexării Crimeei de către Rusia şi conflictului dintre separatiştii proruşi şi autorităţile de la Kiev în estul Ucrainei, Clinton a răspuns, în acest interviu publicat în limba germană, „cred că poate să fie periculos”.

„Occidentul este necesar să răspundă printr-o reacţie comună la ultima agresiune a acestuia în Ucraina”, a declarat ea în acest interviu publicat în ziua lansării cărţii sale „Hard Choices” la Belin.

În opinia sa, „un om ca Putin merge întotdeauna până la limită. El încearcă întotdeauna să testeze rezistenţa celorlalţi”, după care îşi readaptează tactica.

Întrebată, în cursul prezentării cărţii sale, ce fel de interlocutor este Vladimir Putin, ea a răspuns „este un client dificil, cu pielea mai dagrabă groasă”.

De asemenea, Clinton a aprobat gluma unui jurnalist care a spus despre Putin că seamănă cu un „cowboy rus”. „Da, exact, cu sau fără tricou”, a spus ea, râzând zgomotos.

Vladimir Putin a declarat ironic despre fostul secretar de Stat american Hillary Clinton, la începutul lui iunie, că este o femeie „slabă”. „E mai bine să nu te cerţi cu femeile”, a spus el într-un interviu pentru posturile franceze TF1 şi Europe1.”

In alta ordine de idei, am citit in The New York Times un editorial foarte interesant despre Franta, o perceptie americana a acestei tari:

France Decapitated

Se arata ca:

„LONDON — The Tour de France bicycle race kicked off in England this year, in Yorkshire to be precise, and ended its third stage on the Mall outside Buckingham Palace. Next pigs will fly.

In fact they’ve already flown, given that this quintessentially French event has started in Britain once before, but still it must be asked if anything is sacred anymore. Perhaps the horse racing at Ascot will soon move to Toulouse.

I was in Paris last week. It was beautiful. Tourists lolled on the bridges enjoying picnics of cheese, baguettes and bad red wine. They were happy. The weather was perfect. The French were grumpy, of course. I did not notice any grumbling about the weird displacement of the Tour across the Channel, but encountered complaints over just about everything else.

A former conservative president, Nicolas Sarkozy, had been hauled into police custody for 15 hours for questioning over alleged corruption. The current Socialist president, François Hollande, had plumbed new depths of unpopularity. The presidency of the Fifth Republic, once the apex of ceremonial glory and near-monarchical power, had all the luster of a damp rag.

That the French are unhappy has become a commonplace. A nation that loves ideas is living in an ideological void. If that void is filled by anyone it is the rightist leader Marine Le Pen with her cleverly dosed venom about Europe, immigrants, crime, globalization and the other supposed culprits behind French national decline.

Unemployment in France is at about double the German level. Growth is at zero. Investment is at new lows. If the European economy is stirring, the French has shown an exceptional capacity to resist signs of life.

Manuel Valls, the centrist prime minister hated by many in his own Socialist Party, is trying to cut public-sector spending, loosen labor-market laws, slash payroll taxes, and generally spur job creation and growth by liberalizing a state-heavy economy. Many have tried before him. Many have failed. Such reform in France is a Sisyphean task.

France is a modern country as well as a beautiful one. Its attributes, from its health system to its rail system (when not on strike), are well known. But the French dislike modernity. They mistrust modernity. That is the nub of the problem. They dislike and mistrust it for two reasons. Modernity has redefined space and relegated the state. This is intolerable.

The redefinition of space has involved the technology-driven elimination of distance. As Michel Serres, a prominent French philosopher, put it in a lecture last year at the Sorbonne on the digital world, “Boeing shortens distances; new technologies annul them.”

This is troubling in France because nowhere else is the particularity of place and the singularity of a person’s attachment to it more important. That bond is expressed in the word “terroir,” at once the land, its special characteristics, the nature of its soil, its climate, and the unique human relationship to it. A great Burgundy and an indifferent one may come from properties a hundred yards apart. The soil is not the same, nor the slope of the land. Distance matters. Yet modernity has contempt for it. It even places the Tour de France in England. As Serres put it, “We live in a new space.”

Humanity has also changed its relationship to the state. The French place deep faith in the state. It is the righter of wrongs, the mediator of human affairs, the source of social justice, the object of duty, and the repository of power. The very word deregulation is odious to the French.

But technology has shifted power from the state to stateless individuals living in a borderless cyberworld. An e-mail address is now more important and more relevant to the conduct of existence than a physical address. A revolution in communication is underway, not seen since the invention of the printing press, but it is not a French revolution. It is in fact an anti-French revolution. It challenges fundamental French values, the French sense of self, and the French attachment to the state.

Valls, the prime minister, appears to be confronting French labor unions in his efforts at reform. What he is really facing is a fundamental objection to modernity.”

Serres, in his lecture, tells the story of Saint Denis, the Christian martyr decapitated around 250 A.D. Denis is said to have picked up his head and walked several kilometers preaching a sermon. Serres objected as a child, when his mother told him the story, that Denis could not possibly have found his head without his eyes. She rebuked him for failing to understand miracles.

Today, Serres says, everyone’s head is on the table in the form of their computers. “You have been decapitated!” he tells his French audience.

That is often how the French feel. I fear there is not much to be done about it, short of miracles.” (subl. mea)

Dar daca Germania, date fiind aceste circumstante, doreste sa se impuna ca o Mare Putere in Europa si, eventual, sa conduca Europa impreuna cu Rusia? Daca in Franta situatia e asa cum e, adica una proasta si, observati, nu e vorba numai de latura economica, nu apare oare un dezechilibru in Uniunea Europeana in favoarea Germaniei? De asemenea nu am auzit de un spion rus expulzat din Germania (si nu exista spioni rusi in Germania? 🙂 Sa fim seriosi!) ci de seful Biroului CIA de la Ambasada Americana din Berlin!! Nu e oare ciudat ca americanii s-au expus in felul acesta, ca s-a ajuns la scandaluri zgomotoase de spionaj, la expulzarea unui oficial american…? Rusia spioneaza in liniste… Sau cum…?

Update

Casa Albă „nu comentează”, după ce Germania l-a expulzat pe şeful spionilor americani de la Berlin

Se arata ca:

„Casa Albă a refuzat să comenteze expulzarea, joi, de către Guvernul german, a şefului serviciilor de informaţii americane în Germania, la Washington instalându-se o tăcere generală cu privire la acest scandal de spionaj, considerat „exploziv”, între cei doi aliaţi, relatează AFP.

„Am văzut aceste informaţii şi nu avem niciun comentariu de făcut pe tema unui pretins scandal în (domeniul) informaţiilor”, a declarat Caitlin Hayden, o purtătoare de cuvânt a Consiliului pentru Securitate Naţională al lui Barack Obama.

„Totodată, relaţia noastră cu Germania în domeniul securităţii şi informaţiilor este foarte importantă şi ea permite asigurarea securităţii germanilor şi americanilor”, a adăugat Hayden. „Cooperarea este esenţial să continue în toate domeniile, iar noi ne vom afla în continuare în contact cu Guvernul german, prin canale adecvate”, a continuat ea.

Un purtător de cuvânt al Guvernului german a justificat joi expulzarea prin „lipsa de cooperare” a Washingtonului în cazurile unor presupuşi agenţi americani descoperiţi în Germania în ultimele zile.

Acuzaţiile au sporit tensiunile dintre cele două ţări, deja puternice, din cauza supravegherii de către Agenţia Naţională pentru Securitate (NSA) a telefonului mobil al cancelarului Angela Merkel, dezvăluită în urma unor scurgeri de informaţii în presă, dar oprită în acest moment.

Însă germanii se plângeau de o relativă indiferenţă a americanilor în acest dosar, cel puţin în mod public.

O delegaţie alcătuită din parlamentari germani a efectuat săptămâna aceasta o vizită la Washington, în cadrul unor reuniuni pe tema Securităţii Naţionale în Congres şi cu Executivul.

„Noi considerăm că interlocutorii noştri sunt puţin conştienţi de această problemă”, a deplâns Norbert Roettgen, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din cadrul Bundestagului.

În fapt, puţini parlamentari de pe culoarele Capitoliului păreau îngrijoraţi de agitaţia germanilor. Dosare de politică internă – imigraţia, autostrăzile, între altele – sunt de ordinea zilei. Actualitatea americană rămâne dominată de problema valului de copii care trec clandestin frontiera cu Mexicul.

„Înţeleg că această poveste, pe lângă ceea ce s-a întâmplat înainte cu telefonul mobil al cancelarului Merkel, ridică numeroase întrebări, dar, în afară de acest lucru, nu am ce să prea comentez”, a declarat miercuri senatorul Bob Corker, republicanul cu cea mai înaltă poziţie în cadrul Comisiei pentru Afaceri Externe.

„Nu eram la curent, eram în Afganistan”, declara marţi colegul său Lindsey Graham, după deschiderea unei anchete asupra celui de-al doilea presupus spion în contul Statelor Unite.

Unii experţi subliniază că această criză pare să nu poată fi soluţionată fără implicarea personală a lui Barack Obama. „Cred că va face acest lucru”, apreciază Jack Janes de la centrul de reflecţie American Institute of Contemporary German Studies.

„Departamentului de Stat sau parlamentarilor de pe cele două maluri ale Atlanticului le revine sarcina să liniştească tensiunile, însă Congresul nu doreşte să se implice”, a declarat el pentru AFP, preconizând că „toată această poveste va continua pentru o perioadă”.”

„Cu o mana legata la spate”…

Iata ce am citit pe saitul Radio Europa Libera:

Administrația Obama confruntată cu reproșuri în Congresul american

Se arata ca:
Victoria Nuland: „Muncind împreună cu europenii am reușit să dăm Ucrainei timp și spațiu ca să-și revină”.

Mai mulți legislatori influenți din Comisia de Relații Externe a Senatului Statelor Unite, atit democrați cit si republicani, și-au manifestat îngrijorarea față de lipsa de acțiune a Statelor Unite în relație cu criza ucraineană și atitudinea Rusiei. Victoria Nuland, adjuncta secretarului de stat John Kerry pe probleme europene, a trebuit sa dea socoteala in fata Comisiei în legătură cu sancțiunile împotriva Rusiei.

Președintele Comisiei de Relații Externe a Senatului Statelor Unite, Robert Menendez, un democrat din New Jersey, și membrul Comisiei, Bob Corker, republican din Tennessee au întrebat la audierile de miercuri pe tema situației din Ucraina de ce administrația Obama nu merge mai departe cu sancțiunile împotriva Rusiei.

Secretarul Asistent pentru Probleme Europene și Eurasiatice Victoria Nuland a spus că sancțiunile sunt mai eficiente când la ele participă aliații europeni și că administrația Obama pregătește noi sancțiuni.

Ea a mai spus că liderii europeni se vor întâlni la 16 iulie și că după acea dată s-ar putea anunța noi măsuri.

Menendez a sugerat că membrii Congresului ar putea trece la acțiune singuri, spunând că administrația pare să lupte cu Rusia cu o mână legată la spate, dacă nu cu amândouă. „Nu pricep, iar numărul celor care în Congres sunt dispuși să aștepte este în scădere”, a spus senatorul.

Republicanii din Senat introduseseră deja un proiect de lege cu noi sancțiuni împotriva Moscovei, mai dure decât cele luate de Casa Albă, dar nemulțumirea unui șef democrat de comisiei senatorială față de politica externă a propriului președinte este ceva mai rar.

Atât Corker cât și Menendez au părut vizibil exasperați pe tot parcursul audierii de miercuri. La un moment-dat, când Victoria Nuland a început să vorbească despre ce s-ar fi întâmplat dacă administrația Obama nu sancționa Rusia deloc, Corker a întrerupt-o spunând: „Nu vrea să ascult asta”.

Ca urmare Nuland a spus că administrația Obama este în contact cu europenii în privința calendarului unor eventuale noi sancțiuni, și a insistat că este preferabil ca Statele Unite să coopereze cu UE.

Nuland a mai spus că sancțiunile deja adoptate sunt eficiente, că datorită lor au fost posibile alegerile prezidențiale ucrainene din mai și retragerea a zeci de mii de militari ruși de la granița cu Ucraina.

„Muncind împreună cu europenii am reușit să dăm Ucrainei timp și spațiu ca să-și revină”, a spus Nuland.

Corker a făcut o lungă pauză și a spus: „Mi-e rușine. Mi-aș dori ca administrația să nu mai facă declarații publice prin dumneavoastră și prin alții când e așa de limpede că nu o să ia nici un fel de măsuri”.

Ca răspuns la anexarea Crimeii de către Rusia și la sprijinul Moscovei pentru separatiștii pro-ruși din estul Ucrainei, administrația Obama a adoptat sancțiuni individuale împotriva unor cetățeni și firme, însă nu împotriva unor întregi sectoare economice rusești.

Dar Victoria Nuland a declarat miercuri că administrația Obama va introduce asemenea sancțiuni mult mai dure dacă Rusia nu-și schimbă „decisiv” politica din Ucraina.” (subl. mea)

Si atunci intrebarea care se impune in mod necesar este: de ce Administratia de la Casa Alba nu o sa ia niciun fel de masuri? 😡

Pe de alta parte iata un alt articol interesant tot de pe saitul Radio Europa Libera:

„Cu Putin în inimă”

Se arata ca:

În Spania, politica Kremlinului este susținută de radicali – atât de cei de dreaptă, cât și de cei de stânga – un articol de Victor Cerețki.

În Spania, la fel ca și în alte țări din Europa de Vest, există oameni care se consideră prieteni sinceri ai Rusiei și susțin politica lui Vladimir Putin. Poziția lor este determinată de diverși factori, inclusiv de unii care țin de situația internă din Spania.

Cândva, în perioada Uniunii Sovietice, lucrurile în privința „prietenilor” Moscovei din Spania erau clare. Era vorba despre membrii Partidului comunist și simpatizanții acestuia. Iar atunci când partidul comunist spaniol a renunțat în anii ’70 la linia generală a mișcării comuniste trasate de Moscova, s-a găsit o alternativă. În locul tovarășilor care au pășit pe calea așa-numitului „eurocomunism”, adică a celor care au recunoscut valorile democrației, pe lista prietenilor a apărut o nouă organizație, numită Partidul comunist al popoarelor Spaniei. Întreținută pe banii Moscovei, aceasta juca rolul de principal prieten al URSS și propagandist al „modului sovietic de viață”.

Despre acele timpuri își amintește veteranul mișcării comuniste, Jose Luis Vargas: „Primeam un ajutor foarte mare din partea Uniunii Sovietice. Dar ajutorul niciodată nu este dezinteresat. Cei care ajută au și tendința de a comanda. Este în natura firii umane”…

În paralel, și tot pe banii Moscovei, în toate regiunile mari ale Spaniei începând cu sfârșitul anilor ’70 și începutul anilor ’90 au existat comunități de prietenie cu Uniunea Sovietică. Acolo spaniolii puteau privi filme sovietice, puteau împrumuta cărți de la bibliotecă, învăța limba rusă și, iar la recomandarea comunităților chiar puteau primi posibilitatea de a merge în URSS la studii. După colapsul Uniunii Sovietice tot acest sistem de asistență acordată și partidului, și comunităților de prietenie s-a destrămat de la sine.

Însă, cât nu ar fi de paradoxal, cu timpul numărul „prietenilor Rusiei” în Spania nu numai că nu s-a micșorat, ci chiar a crescut – din contul noilor grupuri de populație, spune istoricul și politologul de la Madrid, Sesar Vidal Mansanarez, într-o discuție cu corespondentul postului de radio Svoboda. Acest lucru s-a produs, în opinia sa, fără vreo investiție financiară din partea Moscovei. Fenomenul, în opinia cercetătorului, are câteva explicații.

Cea mai simplu de explicat este poziția pro-rusească a veteranilor „prieteniei” – a comuniștilor și altor persoane, de cele mai multe ori cu viziuni de stânga, legate într-un fel de Rusia. Mulți și-au păstrat sentimentele de pe vremuri și nu vor să renunțe la acestea, chiar dacă deja de mult timp nu mai primesc niciun fel de subsidii pentru asta.

La Madrid, de exemplu, există asociația „Troika”. Fondatorul ei, actorul de teatru și regizorul Jose Luis Ceca, a învățat cândva în Uniunea Sovietică: „Troika este o asociație culturală, artistică, teatrală. Scopul nostru este ca cele două popoare – rus și spaniol – să se cunoască reciproc. Este o asociație de prietenie cu Rusia. Noi facem poduri între popoare, punem accent pe cunoașterea de către spanioli a culturii, a vieții din Rusia. Invităm aici oameni de cultură, actori ruși. Este un fel de forum de prietenie între popoare”.

Dar, așa cum a remarcat de curând un spaniol plin de sarcasm, cu Rusia nu ai cum să prietenești așa, pur și simplu. Trebuie neapărat să prietenești „împotriva cuiva”. Acum, de exemplu, împotriva Ucrainei. Poate că anume din acest motiv asociația „Troika” a și organizat la sfârșitul lunii iunie la Madrid o expoziție fotografică despre evenimentele din această țară – o expoziție, bineînțeles, de orientare pro-rusească.

Jose Luis Ceca spune: „Din punctul meu de vedere, ceea ce se întâmplă în

„Ceea ce se întâmplă în Ucraina este o tragedie…”

Ucraina este o tragedie. Expoziția povestește cum în această țară a apărut valul de fascism. Este vorba anume despre fascism, favorizat de autoritățile Ucrainei. Expoziția este un apel de a opri fascismul, orice mișcare ultranaționalistă”.

Trebuie remarcat că organizații de prieteni ai Rusiei asemenea „Troikăi” în Spania nu sunt foarte multe. Dar cu totul pe neașteptate și relativ recent această tabără a fost completată de adepții stângii radicale din Spania. La alegerile locale de diferite nivele aceștia iau nu foarte multe voturi de la alegători, dar în schimb sunt foarte activi în stradă, provocând periodic dezordini cu incendierea containerelor de gunoi și spargerea vitrinelor.

În trecutul nu foarte îndepărtat stânga radicală era destul de ostilă Rusiei, considerând renunțarea la comunism și „prietenia acesteia cu capitalismul” drept o trădare a moștenirii sovietice. Dar acum, se pare, totul s-a schimbat. Înarmați cu tricolorul rusesc și portrete ale lui Putin, aceștia se adună în fața ambasadei Ucrainei pentru a protesta împotriva „huntei rușinoase”. La sediul său din centrul Madridului, numit „Potiomkin” – în cinstea cunoscutului crucişător, stângiștii organizează de exemplu mitinguri de susținere a populației de limbă rusă din sud-estul Ucrainei.

Interesul „stângiștilor” pentru Rusia este explicat de politologii spanioli în particular prin încercarea de a găsi o alternativă sistemului existent în prezent în Spania. Atitudinea lor față de democrația occidentală este extrem de negativă – ei nu acceptă de exemplu parlamentarismul, economia de piață, Uniunea Europeană, globalizarea și așa mai departe. Iar Rusia este acum percepută ca un inamic a civilizației occidentale, de aici vine și simpatia.

Un interes cu mult mai mare pentru cercetare, în opinia lui Vidal Mansanarez, este prezentat de prietenii și aliații Moscovei din rândul forțelor ultraconservatoare spaniole, nostalgice după vremurile totalitarismului. De la regimul generalului Franco aceștia au moștenit ideea că Spania are un loc excepțional, deosebit în lume. Conservatorii stau, bineînțeles, pe baricada ideologică de partea opusă „stângiștilor” și nu au pretenții față de capitalism. Dar și mai mult ei nu iubesc Uniunea Europeană, acuzând-o de toate problemele Spaniei, în particular, de criza economică actuală. În plus, conservatorii în mod tradițional nu au o dragoste prea mare față de SUA. Astfel încât „obiectul” principal împotriva căruia conservatorii spanioli „prietenesc” cu Rusia, la fel ca și în cazul „stângiștilor”, este democrația occidentală.

Sunt caracteristice în acest sens afirmațiile bloggerului Jose Manuel Hoiga – acesta pur și simplu preia postulatele propagandei rusești în raport cu Ucraina: „SUA și UE au finanțat lovitura de stat din Ucraina. Știm despre asta, pentru că au fost publicate conturile – SUA au cheltuit pentru asta cinci miliarde de dolari. Mai mult decât atâta nu se poate! Totul este evident! La Kiev nu există un guvern legal, acolo este o huntă de rebeli apărută în urma loviturii de stat. Este cunoscut și faptul că militanții au fost pregătiți în Polonia – tot pe banii SUA. Iar în prezent hunta ilegală de rebeli este consultată de CIA și FBI”.

Conservatorii, potrivit lui Vidal Mansanarez, la fel ca și stângiștii, văd în Rusia un fel de alternativă, un exemplu despre cum se poate trăi fără a ține cont de

„Conservatorii, ca și stângiștii, văd în Rusia un fel de alternativă, un exemplu despre cum se poate trăi fără a ține cont de opinia publică mondială…”

opinia publică mondială. Nu este de mirare că în paginile presei de orientare conservatoare apar articole care pot părea ca fiind „comandate” de Moscova.

De exemplu, comentatorul holdingului media Intereconomia, José Javier Esparza, în articolele și comentariile consacrate evenimentelor din Crimeea și din Ucraina argumentează în favoarea poziției Rusiei. Materiale cu un caracter și mai evident pro-rusesc pot fi găsite și pe site-ul publicației electronice El Espia Digital – „Spionul digital”. Aceasta retransmite postul de televiziune „Rusia astăzi” în limba spaniolă, preia articole din presa rusească. Publicația este specializată pe informații cu caracter politico-militar. Potrivit directorului acesteia, colonelului în rezervă Juan Agilara, publicația apare cu susținerea „unui grup independent de adepți ideologici”, printre care sunt mulți foști militari și colaboratori ai serviciilor speciale.

În același timp, trebuie remarcat faptul că acești conservatori – de obicei sunt reprezentanți ai păturilor înstărite – au o anumită influență și asupra politicii curente a Spaniei. În ceea ce privește mediile de afaceri, unde conservatorii au de asemenea a anumită pondere, aici apropierea ideologică se complementează cu interesul de a dezvolta relații cu Rusia în special în domeniul turismului și a investițiilor de capital.

[trad. Lina Grâu]”

Ce parere aveti de asta? Reiau intrebarea pe care am pus-o mai sus: de ce Administratia de la Casa Alba nu o sa ia niciun fel de masuri? Se asteapta, oare, ca sa ajungem sa-l avem cu totii pe „Putin in inima”? 😡

In alta ordine de idei… Orwell: „1984” – varianta romaneasca…

Iata ce ne arata tot Radio Europa Libera:

România 2014: Legile supravegherii și epigonii lui Orwell

„Performance la București împotriva legilor supravegherii adoptate recent de Parlamentul României.

Legile supravegherii se află acum în faza de promulgare de către Președintele României. Acțiunea de joi din fața sediului Serviciului Român de Informații este un preambul la protestul care va avea loc sâmbătă, 12 iulie 2014, la sediul central al SRI din capitala României (Bulevardul Libertății Nr. 14). Galerie foto și text de Mihai Stan.

Comunicatul organizației neguvernamentale Miliția Spirituală, activă în zona protecției drepturilor și libertăților cetățenești:

„Miliția Spirituală a organizat azi [joi] un act de cultură cetățenească în fața sediului central al SRI din București, cu scopul de a atrage atenția opiniei publice asupra iminentei promulgări a legilor privind supravegherea cibernetică și a comunicațiilor electronice.

Considerăm că prin adoptarea acestui pachet legislativ se încalcă grav drepturile și libertățile civile ale cetățenilor români. Odată cu intrarea în vigoare a celor două legi, organele cu atribuții în zona siguranței/securității naționale vor avea dreptul de a efectua percheziții electronice fără mandat judecătoresc.

De asemenea, actele normative menționate mai sus prevăd obligativitatea identificării cetățenilor de către operatorii de rețele wireless (proprietari de pub-uri, moteluri, cofetării etc.), precum și obligativitatea de a furniza datele personale în momentul achiziționării unei cartele PrePay.

În opinia noastră, autoritățile de forță ale statului sunt pe cale să redobândească o serie de atribuții de care beneficiau vechile structuri represive totalitare. De pildă, înainte de 1990, deținătorul unei mașini de scris era nevoit să și-o înregistreze la Secția de Miliție pendinte.

Aceste legi demonstrează încă o dată statutul privilegiat de care se bucură serviciile speciale ale statului de 24 de ani încoace (ex: creșterea anuală și graduală a schemei de personal a acestor structuri și a bugetelor aferente).

Din păcate, omnipotența serviciilor este expresia mentală a celor puși să le servească legi pe tavă. Cârdășia dintre „politic” și „securistic” nu este ceva nou pe aceste plaiuri, dar devine complet dizgrațios, intolerabil și antidemocratic într-o țară care se pretinde europeană și civilizată.

Cetățenii sunt din ce în ce mai invadați în forul lor intim, în viața privată și în viața minții. Gândirea totalitară trebuie oprită ACUM!” „

De asemenea titreaza si Realitatea:

Protest în faţa sediului SRI faţă de legile supravegherii. Jandarmii au intervenit – UPDATE

Se arata ca:

„Un protest faţă de legile supravegherii a fost organizat joi în faţa SRI, de câţiva activişti ai organizaţiei Miliţia Spirituală, care au blocat intrarea în sediul central al instituţiei.

UPDATE: Blogul ActiveWatch anunţă că trei activiști Miliția Spirituală au fost sancționați astăzi de Jandarmeria Română cu amenzi de câte 500 de lei pe motiv că ar fi organizat o “adunare publică neautorizată” și că ar fi “blocat accesul în sediul Serviciului Român de Informații” (SRI). Cei trei au citit timp de o oră George Orwell (“1984″) pe treptele din fața SRI și aveau bannere inscripționate cu mesajele: “1984 de George Maior. (Ediție revăzută și adăugită)”, “Dumbravă, minunata lume nouă”, “Surveillance Law? What the Foucault!”, care făceau referire la autorii George Orwell și Michel Foucault, la abuzurile statelor totalitare, la directorul SRI George Maior și la generalul SRI Dumitru Dumbravă.

UPDATE: Jandarmii au intervenit şi i-au târât pe protestatari de pe scările sediului SRI.

Protest în faţa sediului SRI din Bucureşti. Câţiva activişti ai organizaţiei non-guvernamentale Miliţia Spirituală au blocat intrarea în sediul central al instituţiei, în semn de protest faţă de legile supravegherii.

Protestatarii au purtat un banner cu mesajul „1984, de George Maior, ediţie revăzută şi adăugită”, cu referire la romanul lui George Orwell.

„Miliția Spirituală a organizat azi un act de cultură cetățenească în fața sediului central al SRI din București, cu scopul de a atrage atenția opiniei publice asupra iminentei promulgări a legilor privind supravegherea cibernetică și a comunicațiilor electronice. Considerăm că prin adoptarea acestui pachet legislativ se încalcă grav drepturile și libertățile civile ale cetățenilor români. Odată cu intrarea în vigoare a celor două legi, organele cu atribuții în zona siguranței/securității naționale vor avea dreptul de a efectua percheziții electronice fără mandat judecătoresc. De asemenea, actele normative menționate mai sus prevăd obligativitatea identificării cetățenilor de către operatorii de rețele wireless (proprietari de pub-uri, moteluri, cofetării etc.), precum și obligativitatea de a furniza datele personale în momentul achiziționării unei cartele PrePay”, anunţă un comunicat al Miliţiei Spirituale.

„În opinia noastră, autoritățile de forță ale statului sunt pe cale să redobândească o serie de atribuții de care beneficiau vechile structuri represive totalitare. De pildă, înainte de 1990, deținătorul unei mașini de scris era nevoit să și-o înregistreze la Secția de Miliție pendinte. Aceste legi demonstrează încă o dată statutul privilegiat de care se bucură serviciile speciale ale statului de 24 de ani încoace (ex: creșterea anuală și graduală a structurii de personal a acestor structuri și a bugetelor aferente). Din păcate, omnipotența serviciilor este expresia mentală a celor puși să le servească legi pe tavă. Cârdășia dintre „politic” și „securistic” nu este ceva nou pe aceste plaiuri, dar devine complet dizgrațios, intolerabil și antidemocratic într-o țară care se pretinde europeană și civilizată. Cetățenii sunt din ce în ce mai invadați în forul lor intim, în viața privată și în viața minții. Gândirea totalitară trebuie oprită ACUM!”, mai precizează comunicatul.

Avocatul Poporului atacă legea cartelelor pre-pay la CCR

Legea cartelelor pre-pay a fost atacată la Curtea Constituţională (CC) de Avocatul Poporului, pe raţiuni legate, între altele, de ocrotirea vieţii intime şi de faptul că actul normativ nu ar reglementa criteriile obiective de stabillire a duratei stocării datelor cu caracter personal, notează Mediafax.ro.

„În conformitate cu dispoziţiile art. 146 lit. a) din Constituţia României şi ale art. 13 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituțională cu o obiecție de neconstituţionalitate având ca obiect Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice”, anunţă un comunicat al Avocatului Poporului.

În opinia Avocatului Poporului, Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.111/2011 privind comunicaţiile electronice contravine prevederilor art. 1 alin. (5), art. 26, art. 53 alin. (2) și art. 147 alin. (4) din Constituţia României.

„În susținerea obiecției de neconstituționalitate, Avocatul Poporului arată că soluția legislativă referitoare la obligația de a stoca datele cu caracter personal pentru o perioadă de 6 luni de la data reținerii acestora este afectată de un viciu de constituționalitate din perspectiva considerentelor reținute în Decizia Curții Constituționale nr. 1258/2009. Totodată, se apreciază că Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice aduce atingere principiului garantării și ocrotirii vieții intime familiale și private de către autoritățile publice și principiului proporționalității prevăzut expres de art. 53 alin. (2) din Constituţie.

De asemenea, Avocatul Poporului subliniază că Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice nu reglementează criteriile obiective pe baza cărora trebuie stabilită durata stocării datelor cu caracter personal, astfel încât să fie garantată limitarea sa la strictul necesar. În acest sens, se consideră că legea criticată nu prevede garanții suficiente care să permită asigurarea unei protecții eficiente a datelor față de riscurile de abuz, precum și față de orice accesare și utilizare ilicită a datelor cu caracter personal.

În calitatea sa de unică autoritate de jurisdicţie constituţională în România, Curtea Constituţională urmează a se pronunţa asupra constituţionalităţii Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice”, mai precizează comunicatul.

Camera Deputaţilor a adoptat în 2 iulie, cu 195 de voturi „pentru”, 20 de voturi „împotrivă” şi 75 de abţineri, iniţiativa legislativă care obligă deţinătorii de cartele telefonice preplătite (prepay) să-şi prezinte datele personale de identificare.

Dacă va fi promulgată, legea va intra în vigoare la 1 ianuarie 2015. Cu toate acestea, legea prevede o perioadă de un an, respectiv până la 1 ianuarie 2016, pentru ca posesorii de cartele preplătite să aibă posibilitatea de a furniza operatorilor de telefonie datele personale de identificare.

În caz contrar, legea prevede anularea numărului de telefon.

Pe de altă parte, Curtea Constituţională a decis, marţi, că Legea 82/2012, cunoscută drept legea ”Big Brother”, este neconstituţională, hotărârea fiind luată în unanimitate.

Conform unui comunicat al CC, cu unanimitate de voturi, Curtea „a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile Legii nr.82/2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice sunt neconstituţionale”.

Legea prevede obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă şi mobilă şi de internet să reţină timp de 6 luni anumite date ale abonaţilor care să fie trimise, la cerere, autorităţilor din domeniul siguranţei naţionale pentru acţiunile de prevenire, cercetare, descoperire şi urmărire a infracţiunilor grave.”

Chiar nu mi-ar placea sa traiesc intr-un astfel de univers. Concentrationar. Totalitar. Este uluitor sa constat cum se lupta in zilele noastre impotriva libertatii! Si fac o comparatie cu anii ’90 cand se traia, cand se respira libertate, acea libertate cucerita cu varsare de sange in Decembrie ’89. Este uluitor pentru mine sa constat ca revin practicile totalitarismului!! Si cum prea putini oameni protesteaza impotriva unor asemenea abuzuri! Inadmisibil ce se intampla!

Update 2

Iata o interesanta analiza publicata de Romania Libera:

Analiză Der Spiegel. O alegere dificilă pentru Germania: America sau Rusia?

Se arata ca:

Orientarea politicii externe a Germaniei este, mai mult ca niciodată, pusă în discuție de ultimele evoluții ale scandalului de spionaj american la Berlin. Problema este atât de gravă încât trei jurnaliști germani de la Der Spiegel – Markus Feldenkirchen, Christiane Hoffmann și René Pfister – au ajuns să se întrebe dacă, pe viitor, Germania se va situa de partea Statelor Unite ale Americii sau de partea Rusiei.

Întrebarea din titlul materialului din prestigioasa publicație germană – Va fi America sau Rusia – este cu atât mai actuală cu cât un recent sondaj efectuat de Fundația Körber arată că la întrebarea „Cu ce țară ar trebui să coopereze Germania în viitor?” aproape 56% au indicat Statele Unite și 53% au numit Rusia. Articolul punctează cele mai importante momente ale scandalului de spionaj, ajuns la punctul de maximă intensitate atunci când guvernul de la Berlin i-a cerut șefului biroului CIA din Germania să părăsească țara.

Cei trei jurnaliști explică și complicata situație internă a Germaniei, condusă de cancelarul Angela Merkel în fruntea unei coaliții ce include cele două mari partide – Uniunea Creștin-Democrată și Partidul Social Democrat. Thomas Oppermann, liderul parlamentarilor social-democrați declara, după izbucnirea scandalului referitor la acțiuni de spionaj în favoarea SUA în care ar fi implicați angajați a serviciului german de informații externe (Bundesnachrichtendienst – BND) și ai ministerului german al Apărării, că – în cazul în care acuzațiile vor fi confirmate de comisia de investigare – este cel mai grav atac asupra parlamentului și instituțiilor democratice ale Germaniei.

Cancelarul Angela Merkel, care și-ar dori, potrivit Der Spiegel, să își vadă țara ferm ancorată în alianța occidentală și partener loial al Americii, are astfel de înfruntat și enervarea colegilor de coaliție, și opinia publică tot mai nemulțumită de relația cu SUA, ajunsă în prezent la cel mai scăzut nivel de încredere și la cele mai îngrijorătoare tensiuni.

De cealaltă parte, acțiunile Rusiei în criza ucraineană au readus în atenție subiecte uitate după încheierea Războiului Rece și căderea Zidului Berlinului: identitatea națională și antagonismul Est-Vest. Un sondaj Der Spiegel a arătat că 57 la sută dintre germani consideră că țara lor ar trebui să dea dovadă de mai multă independență față de Statele Unite în politica externă. Astfel încât, spun cei trei autori, se impune atenției o altă întrebare inconfortabilă, dacă nu cumva relațiile strânse cu Occidentul au fost doar un fenomen de tranziție, și nu o tendință pe termen lung.

Relația cu America

După război, cancelarul tinerei Republici Federale Germane, Konrad Adenauer, a ales integrarea țării sale în blocul occidental, mișcare încheiată cu aderarea la NATO în 1955. Relația germano-americană a continuat să fie foarte bună vreme de decenii, până în momentul în care George W. Bush, după atentatele de la 11 septembrie 2001, a anunțat intenția SUA de a interveni militar pentru înlăturarea de la putere a liderului irakian Saddam Hussein. Cancelarul german din acel moment, social-democratul Gerhard Schröder, s-a opus deschis unei intervenții militare în Irak.

Materialul din Der Spiegel trece în revistă momentele de manifestări antiamericane din Germania, de la mișcările contra războiului din Vietnam, din anii 60 și cele legate de politica privind rachetele a NATO până la momentele actuale. O sumă de evenimente, precum războiul din Irak, scandalul Guantanamo, folosirea dronelor în război, criza financiară, scandalul NSA și temerile privind practicile gigantului IT Google, au sporit neîncrederea germanilor în America.

Pe lângă pacifiști și reprezentanții stângii, și germanii de rând au sperat că venirea la Casa Albă a lui Barack Obama va reuși să refacă prietenia și încrederea între cele două țări. Însă, spre dezamăgirea germanilor, se arată în articol, „Obama nu a transformat Casa Albă în sediu al ONU”. Nu a închis Guantanamo, nu a eliminat pedeapsa cu moartea, însă a înlocuit forțele speciale ce ucideau străini cu drone pilotate din cazărmi cu aer condiționat care execută persoanele de pe o listă semnată de Obama, mai spun cei trei autori.

Potrivit ambasadorului american la Berlin, John Emerson, în ciuda unor lucruri care au mers prost în ultima perioadă, alegerea Germaniei între SUA și Rusia ar trebui să fie simplă. Cine are o presă liberă, cine permite un control al poporului asupra serviciilor secrete, Rusia sau Statele Unite? Emerson, care consideră că germanii au avut așteptări prea mari de la Obama, spune că cele două țări împărtășesc, până la urmă, aceleași valori, astfel că ar trebui să rămână de aceeași parte.

Articolul citează și poziția lui Friedrich Merz, președintele unui grup ce promovează prietenia cu SUA, numit Atlantic Bridge, ocupat în prezent cu promovarea acordului transatlantic de liber schimb. Merz, un suporter inveterat al economiei de piață, se arată frustrat de divizarea ideologică din Statele Unite, căreia îi preferă democrația mai temperată de tip european. Cu privire la ultimul scandal de spionaj, însă, președintele Atlantic Bridge spune că dacă acuzațiile se vor dovedi adevărate este timpul ca astfel de practici să înceteze.

Antiamericanismul a ajuns și la un alt nivel. Faptul că relațiile cu America au devenit neatractive este dovedit, în opinia autorilor, și de faptul că a face parte din grupul de prietenie Germania-SUA din Bundestag este acum aproape indezirabil. Nici activitatea în alte organizații de promovare a relațiilor cu Statele Unite nu mai este ceva dezirabil pentru mulți politicieni.

Autorii materialului notează că mulți americani văd Germania ca pe un copil devenit adult, dar care ezită să părăsească locuința părintească și să-și asume responsabilități. SUA au dus greul operațiunilor militare din Afganistan, tot ele suportă peste 70% din cheltuielile militare al NATO și sunt și țara ce trebuie să controleze expansiunea noii superputeri de la Beijing. Pacifismul Germaniei Federale din timpul Războiului Rece a fost posibil sub umbrela nucleară a Statelor Unite, însă odată ce acesta s-a încheiat, americanii n-ar avea nimic împotrivă ca țările europene și mai ales Germania să-și asume responsabilități în politica globală, cel puțin în imediata lor vecinătate.

Gary Smith, șeful Academiei Americane din Berlin consideră, citat de Der Spiegel, că germanii suferă de un exces de moralitate atunci când reacționează violent la ascultarea telefonului cancelarului Angela Merkel, uitând că SUA sunt singura putere mondială democratică și că Rusia sau China nu ar avea niciun fel de scrupule cu privire la acțiuni de spionaj. Germania nu vede lucrurile în ansamblu, consideră Smith, atunci când este enervată de situațiile în care America își arată mușchii, dar se ține departe de a participa la soluționarea unor crize precum cea din Libia. Cine se așteaptă germanii să îl oprească pe Puțin atunci când va dori să mai anexeze teritorii ale altor țări din vecinătate, așa cum a făcut cu Crimeea, se întreabă retoric Gary Smith.

Relația cu Rusia

Autorii materialului oferă apoi o comparație a ambasadei americane, o adevărată fortăreață păzită de oameni obsedați de control, cu cea rusă, la care toată lumea tratează cu lejeritate problemele de securitate. Iar ambasadorul Vladimir Mikhailovich Grinin, un bun vorbitor de germană, spre deosebire de cel american și un bun cunoscător al vieții sociale și politice din țara în care își are misiunea, spune că Germania este țara europeană cea mai apropiată de Rusia.

În viziunea lui Grinin, nu există contradicții între Est și Vest, iar relațiile dintre Rusia și Occident trebuie văzute ca un triunghi format din Statele Unite, Federația Rusă și Uniunea Europeană, în care rolul preponderent îl joacă Germania. Aceasta din urmă, fiind țara care îi înțelege foarte bine atât pe ruși cât și pe americani, ar trebui să joace rolul de mediator, astfel încât să fie găsit un limbaj comun. Cei trei autori ai materialului din Der Spiegel vorbesc despre relația specială germano-rusă notând că butada „Niciodată încă un război contra Rusiei” nu este doar un efect al pacifismului de după al doilea război mondial.

Pe baza povestirilor unui umorist rus ce deține un club în Berlin, materialul vorbește despre relația specială dintre germani și Siberia. Pornind de la un citat dintr-un istoric german ce spune că poporul său a văzut spiritualitatea din peisajul siberian, umoritsul Vladimir Kaminer brodează pe tema relației speciale germano-ruse bazându-se pe poveștile televizate despre Siberia difuzate de televiziunile germane după Crăciun. Kaminer spune că, pentru Germania, Statele Unite sunt ca un tată rău, în timp ce Rusia este un fel de frate mai mic pe care îl privești cu indulgență. Și nu uită să amintească faptul că țarul Petru cel Mare i-a rugat pe germani să-l ajute să modernizeze Rusia și că cele două țări, deși au făcut multe greșeli în trecut, deăind una de alta, ca orice vecin.

El crede că petrecerile pe care le organizează, cu muzică rusească și vodca curgând în valuri sunt apreciate de germani pentru că aceștia, obișnuiți să se gândească mereu la viitor, tânjesc după prezentul rusesc, după modul rușilor de a uita ziua de mâine.

Ce poate face Germania

În anii din urmă, scrie Der Spiegel, a fost destul de ușor să crezi într-o Rusie bună. Moscova părea să se apropie de Occident prin includerea în G8 și Consiliul NATO-Rusia. Iar Germania nu părea să aibă motive de teamă, după reunificare. Dar criza ucraineană a redeschis criza pe care o credeau încheiată cei care se amăgeau cu viitorul democratic al Rusiei. „Rusia nu este un partener, în acest moment”, declara ministrul german al Apărării, Ursula von der Leyen, după începerea crizei din Ucraina. În acest moment, Berlinul se găsește în situația de a construi o punte de legătură cu o Rusie cu o retorică tot mai antioccidentală și naționalistă, tot mai intolerantă față de minoritățile naționale, religioase și sexuale și motivată de a-și regăsi semnificația pierdută odat cu prăbușirea URSS.

Germanii sunt divizați în ceea ce privește poziția față de Rusia. Cei care înainte o priveau cu neîncredere se simt acum răzbunați, în timp ce partizanii Moscovei pledează pentru a i se acorda mai multă înțelegere. Potrivit unui sondaj Der Spiegel, trei sferturi dintre germani spun că încrederea lor în Rusia a scăzut, dar cu toate acestea aproape 40 la sută dintre respondenți și-ar dori ca Germania să colaboreze mai strâns cu Rusia în viitor.

Pentru diplomația germană, care se mândrea cu relațiile speciale cu Moscova, acum Rusia a devenit inpredictibilă. Nimeni nu-i cunoaște lui Puțin adevăratele intenții. Încearcă doar să limiteze extinderea NATO și UE către Est sau vrea să reconstruiască Uniunea Sovietică, a cărei cădere o consideră cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului 20. Dificultățile din această relație, cândva privilegiată, au ieșit la iveală în mai, cu ocazia unei întâlniri a forumului germano-rus o organizație similară Atlantic Bridge, la care a participat și unul dintre apropiații lui Puțin, Vladimir Yakunin, care a declarat că e mândru că este rus. Doar că valorile occidentale pe care Rusia și Europa vor să le împărtășească nu sunt tocmai cele pe care oamenii dintr-o societate creștină și-ar dori să le vadă: antiamericanism, homofobie și intoleranță.

„Americanii nu știu nici măcar unde este Crimeea”, a declarat Yakunin, care i-a chemat pe europeni să se alăture Rusiei în lupta contra liberalismului totalitar. „Esența democrației nu este femeia cu barbă, ci suveranitatea poporului”, a spus el cu referire la câștigătorul Eurovisionului, Conchita Wurst.

În aceste condiții, Germania este nevoită să se întrebe dacă Rusia poate fi o țară democratică, de fiecare dată când reflectează asupra relației cu Moscova. Puține declarații au atras mai mult atenția decât cea a fostului cancelar Gerhard Schröder (în prezent președinte al unei companii rusești – n. red.), care spunea despre Vladimir Puțin că este un „democrat fără cusur”, părând astfel să nege tendințele autoritariste ale liderului de la Kremlin. De altfel, și pro-rușii germani sunt expuși tendințelor autoritariste, dacă e să luăm în considerare acuzațiile aduse acestora de istoricul Heinrich August Winkler, care îi consideră similari cu naziștii. Ceea ce este complet greșit, cred cei trei autori ai materialului Der Spiegel, care consideră că Germania este țara care îi poate înțelege cel mai bine pe ruși fără a-și periclita poziția în lumea occidentală. „Nu se pune problema menținerii unei poziții echidistante față de Occident și Rusia, și cu siguranță nu este o alegere între democrație și regim autocratic” Poziția geografică centrală a Germaniei nu duce și la adoptarea unei poziții ideologice care să împace cele două tendințe.

Sociologul și filozoful Jürgen Habermas atrăgea recent atenția că că Germania este pe cale să alunece într-o poziție semi-hegemonică foarte periculoasă. Dar aceste îngrijorări nu sunt justificate, spun autorii articolului. „Germania nu mai trebuie să se teamă de sine însăși.” Potrivit unor sondaje la nivel internațional, Germania este cea mai popualră țară pentru foarte mulți oameni. Pretenția ca Germania să-și asume un rol mai consistent în politica internațională este aproape unanimă. În tmpul crizei economice, Berlinul și-a asumat cea mai mare parte a poverii fiscale și econmice și, ca mare putere, a fost criticată din acest motiv.

Ieșirea din alianța occidentală nu este o opțiune pentru Germania, consideră jurnaliștii. Apartenența la NATO a adus Germaniei mai mult de jumătate de secol de securitate și pace, iar trei sferturi dintre germani sunt convinși că această alianță este necesară și după încheierea Războiului Rece. Majoritatea zdrobitoare a germanilor nu pun la îndoială apartenența țării lor la Occident.

Germania poate să devină mai independentă în relație cu Statele Unite. Schröder a refuzat să implice Germania în războiul din Irak și asta a fost o decizie corectă, consideră autorii materialului, precum și un semnal că Berlinul nu vrea să participe la o acțiune bazată pe o minciună. Obama a renunțat la politica războinică a lui Bush, dar nu și la metodele acestuia de spionaj.

Merkel poate explica Statelor Unite că nu este dispusă să accepte procedeele NSA, dar până acum admonestările sale nu l-au impresionat pe Obama, așa cum dovedește ultimul scandal de spionaj. Din acest motiv ar fi corect ca Germania să-i ofere azil lui Snowden, cred cei trei autori. Desigur că acestă decizie va avea un preț – relațiile cu SUA vor fi aproape înghețate pentru o vreme. Dar numai așa ar putea Berlinul să critice politicile lui Puțin. În acest moment, o parte din simpatia germană pentru Vladimir Puțin derivă din sentimentul că nici SUA nu sunt cu mult mai bune, dispuse cum sunt să încalce legislația internațională atunci când nu mai găsesc soluții politice.

„Germania și-a întins aripile în ultimele două decenii. Iar acum nu se mai poate ascunde îndărătul altcuiva. În schimb, Germania poate conduce Europa către un rol politic independent. Ea poate arăta Rusiei ce ar avea de câștigat dacă ar deveni o parte a Occidentului. Dar trebuie, de asemenea, să traseze limite clare dacă Moscova reintroduce violența ca unealtă politică și îi amenință aliații. Pentru america, o Germanie ce-și asumă acest rol s-ar ptea să nu fie un partener comod, dar acesta ar putea oferi un moment de ușurare Americii”, încheie cei trei jurnaliști de la Der Spiegel.”

De asemenea, de citit si…

Ministrul german de Finanţe: Americanii dau dovadă de o „prostie care te face să plângi”

Se arata ca:

Ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schäuble, a apreciat, joi, că Statele Unite dau dovadă de o „prostie care te face să plângi”, după descoperirea a două posibile cazuri de spionaj al agenţilor germani în favoarea agenţiilor de informaţii americane, informează Mediafax.

Schäuble a mai spus că „este extrem de prostesc ca Statele Unite să recruteze la noi persoane de a mâna a treia. Iar în faţa unei asemenea prostii, nu poţi decât să plângi”. Apoi a adăugat că „acest lucru nu o amuză pe cancelar.

Pentru a doua oară în cinci zile, justiţia germană a deschis o anchetă, miercuri, în privinţa unui presupus spion care lucrează, potrivit presei, pentru Washington, un caz care tensionează şi mai mult relaţiile dintre Statele Unite şi Germania.

După primele dezvăluiri, vineri, în privinţa unui agent al serviciilor de informaţii germane suspectat că lucrează şi pentru CIA, Parchetul federal a anunţat că anchetează un nou caz de presupus spionaj pentru o ţară străină, fără a preciza care este aceasta.

De această dată, presa a vorbit despre un ofiţer al Bundeswehr, care ar lucra pentru Statele Unite. Cazul este considerat „mai grav” decât primul, potrivit surselor citate.”

Epilog

Agerpres

Germania și SUA rămân bune prietene, în pofida suspiciunilor de spionaj (Kerry)

Germania și SUA rămân „bune prietene” în pofida valurilor provocate de suspiciunile de spionaj, a declarat duminică secretarul de stat american John Kerry, în cursul unei conferințe de presă comune la Viena cu omologul său german Frank-Walter Steinmeier, informează France Presse.

„Lăsați-mă să subliniez că relația între SUA și Germania este strategică, noi avem o cooperare politică enormă și suntem buni prieteni”, a declarat Kerry.

Cei doi miniștri au abordat subiectul cu ocazia unei serii de reuniuni la Viena pentru a încerca să deblocheze negocierile asupra programului nuclear iranian.

Ei au vorbit, de asemenea, despre dosarele Iranului, Afganistanului și Orientului Mijlociu, a explicat șeful diplomației germane Frank-Walter Steinmeier.

„Aceasta ne arată că relația transatlantică între Germania și SUA este necesară, în pofida dificultăților din aceste ultime săptămâni”, a afirmat ministrul german. „Vom lucra pe o bază fundamentală de respect mutual”, a adăugat el.

Explicațiile între cele două țări intervin după spectaculoasa decizie de joi a Berlinului de a-l expulza pe șeful spionajului american în Germania — o măsură rarisimă în cadrul NATO — ca urmare a arestării a două persoane suspectate că au spionat în beneficiul SUA.

Într-un interviu înregistrat sâmbătă la televiziunea publică ZDF, cancelarul german Angela Merkel a cerut Washingtonului să-și schimbe comportamentul în materie de spionaj. „Sper, desigur, că ceva se va schimba”, a declarat Merkel.

„Nu mai trăim în perioada Războiului rece în care fiecare era, probabil, neîncrezător în fiecare”, a adăugat ea.”

Dar interesant este si punctul de vedere al Angelei Merkel:

Ziare.com

Merkel recunoaste: SUA vor fi greu de convins sa renunte la spionarea Germaniei

Se arata ca:

Cancelarul german Angela Merkel a recunoscut ca SUA vor fi greu de convins sa renunte la practicile lor de spionaj in Germania, dar a insistat ca este important ca deosebirile de atitudine pe tema activitatii serviciilor secrete trebuie scoase in evidenta.

„Nu cred ca este usor sa convingem SUA sa schimbe radical activitatea serviciilor lor secrete, este vorba de o luare de pozitie generala. De aceea trebuie sa fim clari in ceea ce priveste faptul ca avem abordari diferite”, a spus Merkel in traditionalul interviu din timpul verii, care va fi difuzat duminica de canalul doi al televiziunii germane ZDF.

Scandal de spionaj: Germania declanseaza vanatoarea interna

Intrebata daca are asteptari in privinta unei schimbari de atitudine din partea SUA, Merkel a spus ca nu poate prevedea o asemenea schimbare, dar ca, evident, si-o doreste. Merkel a insistat ca practicile de spionaj ale SUA dezvaluite recent nu au nimic de-a face cu o cooperare intre prieteni. „Nu mai traim in perioada Razboiului Rece cand probabil ca nimeni nu avea incredere in nimeni. Cred ca serviciile secrete din secolul al XXI-lea trebuie sa se concentreze pe lucruri importante si sa colaboram foarte strans cu americanii. Doresc ca aceasta (colaborare) sa continue”, a spus cancelarul german, citata de AFP.

Germania: Nou caz de spionaj al americanilor

„Nu poate exista incredere cand cineva trebuie sa plece de la premisa ca este spionat. Vrem o cooperare intre aliati, iar asta nu implica deloc ca trebuie sa ne spionam reciproc”, a subliniat Merkel, potrivit EFE. Insa, in ciuda criticilor, Merkel a spus ca nu vede niciun motiv pentru o reducere a cooperarii Germaniei cu serviciile secrete americane si s-a declarat impotriva suspendarii negocierilor referitoare la un tratat de liber schimb intre UE si SUA. „

🙂

Trebuie citit si…

CursDeGuvernare.ro

Valentin Naumescu / Expulzarea şefului CIA filiala Berlin. Neîncrederea Germania-SUA, la cote maximale în era postbelică

De Valentin Naumescu

Se arata ca:

„E limpede că s-a ajuns la un punct critic în relaţia bilaterală germano-americană, prin acumulări graduale de neîncredere politică reciprocă, se pare ireversibile, survenite în mai mult de un deceniu.

Cel mai probabil, fisura relaţiei transatlantice trebuie căutată în 2003, atunci când Germania şi Franţa s-au desolidarizat de Statele Unite în campania militară din Irak şi, mai mult decât atât, au blocat explicit obţinerea unui mandat politic din partea ONU şi a NATO.
În perioada sensibilă a War on Terror, fostul secretar american al Apărării, nepopularul Donald Rumsfeld, a introdus provocatorul clivaj conceptual între vechea Europă, cu referire la Germania şi Franţa (care s-ar fi îndepărtat de viziunea, politica şi valorile Statelor Unite) şi noua Europă (loială şi demnă de încrederea Americii), reprezentată de ţările din Europa Centrală şi de Est. Merită, cred eu, în contextul tensionat germano-american de astăzi, să ne amintim formula atât de criticată a lui Rumsfeld din 2003, căci aceasta ar putea fi şi chiar este, într-un fel, resuscitată…

De atunci încoace, cu perioade relative de acalmie, relaţia între principalele două puteri economice ale Alianţei occidentale a continuat practic să se deterioreze iar scandalurile de spionaj american din Europa, din ultimii ani, cu episoadele Snowden din 2012-2013 şi cu cele din ultimele zile, se pare că au umplut paharul şi au determinat Germania să recurgă la un gest politico-diplomatic cu semnificaţie majoră[1]. Şi ruşii spionează în Germania, de bună seamă (doar preşedintele Putin este „maestrul” lor, nu?) şi chinezii spionează (peste tot), dar expulzat a fost şeful structurii de informaţii a Statelor Unite, pentru activitatea care se pare că a produs cel mai mare deranj politic la Berlin, pe motivul oficial că „spionajul din partea prietenilor este inacceptabil”. Desigur, orice formă de spionaj depistat este stânjenitoare pentru statul în cauză, iar principial vorbind, cine spionează şi este prins suferă consecinţele acţiunilor sale ilegale şi imorale. Nimeni nu ia apărarea spionilor.

Prin expulzarea şefului acreditat diplomatic al reţelei americane de informaţii speciale în Germania, Berlinul vrea să spună: Halt! Până aici! Răbdarea noastră are o limită, ne deranjează în mod deosebit să fim spionaţi de aliaţi. În plus, aşa cum se ştie, Washingtonul nu a acceptat anul trecut propunerea Berlinului de a încheia un moratoriu privind interdicţia spionajului reciproc, cu precizarea oficialilor americani că „Statele Unite nu încheie astfel de acorduri limitative nici măcar cu Marea Britanie sau Canada” (a se înţelege ţări mult mai apropiate de America decât Germania), deşi este de notorietate colaborarea strategică îndelungată între serviciile de informaţii ale ţărilor vorbitoare de limbă engleză: SUA, Canada, Marea Britanie şi Australia. Germania nu face parte din acest cerc al încrederii maxime.

Întrebarea esenţială care se pune în tot acest scandal nu este dacă, ci de ce simte nevoia Washingtonul să spioneze guvernul de la Berlin? Fireşte, răspunsul generic este simplu: pentru că nu mai are încredere în Germania. Dar ce anume menţine neîncrederea politică SUA-Germania la un nivel atât de ridicat încât Statele Unite vor să cunoască în detaliu acţiunile necomunicate public ale administraţiei germane? Aici lucrurile se complică: pentru că cele două mari puteri occidentale au început să aibă abordări diferite în chestiuni esenţiale de politică internaţională.

De exemplu (vor mai fi fiind şi altele, ceea ce până la un punct este firesc), relaţia cu Rusia şi viziunea asupra noii „Europe de Est”, reprezentată astăzi de cele şase state fost-sovietice din Parteneriatul Estic al Uniunii Europene, cărora vest-europenii (în principal franco-germanii) nu doresc să le acorde o perspectivă credibilă de aderare la NATO şi Uniunea Europeană, ci doar parteneriate şi asocieri moi, văzute ca simple extinderi ale pieţei comune.

În timpul crizei din Ucraina, de pildă, care a urmat anexării Crimeei, Statele Unite ar fi dorit o abordare mai exigentă a relaţiei cu Rusia şi chiar impunerea unor sancţiuni economice severe Moscovei, în timp ce Berlinul a pledat pentru moderaţie, a îndemnat Kievul la dialog cu Moscova şi a făcut în aşa fel încât reacţia Uniunii Europene să se limiteze la interzicerea vizelor pentru 33 de demnitari ruşi din eşaloanele al doilea şi al treilea, adică impact zero. Apoi, a apărut ca din senin şi înregistrarea înjurăturii subsecretarului de stat Victoria Nuland la adresa Uniunii Europene (într-o discuţie telefonică pe care o purta cu ambasadorul american la Kiev), pentru a întări întreaga argumentaţie privind dispreţul americanilor la adresa Europei puritane.

„Întâmplător”, principala putere care profită de pe urma acestui stânjenitor scandal germano-american este Rusia. Am mai spus lucrul acesta, orice blocaj în relaţia transatlantică avantajează şi consolidează poziţia Rusiei în Europa. NATO, ca principal instrument politico-militar de exprimare unitară a spaţiului occidental, este astfel anihilat din interior. Nici măcar exerciţiul diplomatic de negociere nesfârşită a TTIP (Transatlantic Trade and Investment Partnership) nu mai poate salva aparenţele, mimând continuarea parteneriatului strategic America de Nord-Europa.

Care ar putea fi consecinţa deteriorării pe mai departe a relaţiei Germania-Statele Unite asupra regiunii noastre? Deloc surprinzător, am putea asista la o creştere a prezenţei Statelor Unite în Europa Centrală (mai ales Polonia, România, statele baltice) şi de Est (Ucraina, Republica Moldova, Georgia), pe multiple dimensiuni de interese: politice, militare, strategice şi de informaţii, economice, culturale, academice etc. Întoarcerea masivă a Americii în Europa, atunci când se va produce (şi nu e departe momentul!) se va produce cu certitudine în Europa Centrală şi de Est, şi va fi o contrapondere strategică la (re)apropierea tot mai evidentă, mai puternică şi mai interesată a Germaniei de Rusia. Vin, deci, americanii!
Dar nu vin neapărat de dragul „noii Europe”, să nu ne facem iluzii, ci de teama de a pierde influenţa pe un continent care înseamnă totuşi mult în sistemul relaţiilor internaţionale, aşa în declin cum este, şi mai ales pentru a contracara avansul tot mai posibil al Rusiei în relaţia cu Uniunea Europeană.

America, prin perspectiva ei globală asupra lumii, reţine doar lucrurile esenţiale din istoria continentelor, nu se pierde în detalii. Ştie însă, de exemplu, din istoria Europei (aşa cum foarte bine şi cu mult mai multe detalii ştiu şi polonezii, şi românii, şi balticii, şi ucrainenii) că fascinaţia ruso-germană a sfărâmat mereu şansele naţiunilor mai mici, prinse la mijloc, de a decide pentru ele, şi că aceasta duce la un desen politico-economic al continentului care anulează ideea de Occident transatlantic. În beneficiul cui?”   

si

Noul război rece și falia Occident-Rusia

De Anne-Marie Blajan

Se arata ca:

„Rusia a avertizat din nou, miercuri, cele trei state care au acceptat scutul antirachetă pe falia care o desparte de Occident: Polonia, România, Turcia.

În realitate, cinci sunt statele care reprezintă miza geopolitică a momentului: Polonia, Ungaria, România, Bulgaria și Turcia se află în zona tampon dintre Occident și Rusia. În contextul creat de criza din Ucraina, parteneriatul SUA cu Polonia, România și Turcia capătă noi valente.
Rusia însă își manifestă o influență soft în Ungaria și Bulgaria. Analiștii apreciază că ele pot fi fie calul troian al Rusiei în UE, așa cum a fost considerată Bulgaria de către serviciile secrete germane, potrivit der Spiegel, fie, pe de altă parte, un intermediar ar relației Germaniei cu Rusia.

Polonia, aliatul SUA cel mai radical împotriva Moscovei

Polonia este un avanpost important al SUA în Europa Centrală şi de Est – aici la fel ca şi în România, vor fi amplasate elemente ale scutului antirachetă. Varşovia şi Washingtonul sunt parteneri a căror relaţie apropiată nu mai are nevoie de confirmări.

E și motivul pentru care în ultimele săptămâni au apărut în spațiul public  înregistrări ale unei discuţii private a ministrului de Externe, Radek Sirkorski, care arătau frustrarea polonezilor că SUA păreau să se fi dezangajat din regiune.

Numai că odată cu izbucnirea crizei din Ucraina, Polonia – avocatul Kievului în Europa, cu un obiectiv asumat de susţinere a Ucrainei în apropierea de UE – a cerut şi a primit reconfirmări americane.

Polonia a jucat un rol esenţial în gestionarea crizei ucrainene, făcând parte din troica ce a mediat dialogul dintre fostul preşedinte, Viktor Ianukovici, şi protestatarii proeuropeni, ieşiţi în stradă în urma refuzului preşedintelui de a semna Acordul de asociere cu UE.

Mai apoi, odată cu implicarea fățișă a Rusiei în destabilizarea Ucrainei, Polonia, sprijinită de statele baltice şi mizând pe temerea lor intrinsecă faţă de fostul centru de putere din perioada sovietică, a cerut o angajare fermă a SUA şi NATO. Rezultatul: o suplimentare a trupelor americane pe teritoriul polonez, avioane de vânătoare staţionate în baze aeriene din Polonia şi asigurări că americanii şi partenerii NATO sunt ferm alături de Polonia, ţările baltice, dar şi România.

Un model de succes al fostelor state comuniste

Polonia este modelul de succes al fostelor ţări comuniste, chiar dacă acum 25 de ani nu era clasată ca favorită. Mult mai mult optimism era îndreptat spre Ungaria şi Cehia.

Şi totuşi, Polonia – la cei 10 ani de apartenenţă la UE, 15 ani ca membru al NATO şi 25 de la căderea comunismului – a avut o creştere în medie de 4% pe an (prin comparație, România a crescut cu doar 1,1% anual), în ultimul deceniu, PIB-ul/locuitor exprimat în puterea de cumpărare este la 67% din media UE şi are o economie de trei ori mai mare decât a Ucrainei, faţă de 33% din economia ţării vecine în 1098, la căderea comunismului.

Polonia a fost singura mare economie europeană care a evitat recesiunea economică. Potrivit The Economist, PIB-ul de anul trecut a fost cu o cincime mai mare decât cel avut înainte de începerea crizei în Europa. Iar Ministerul de Finanţe estimează o creştere mai mare de 3% în 2014.

Performanţele economice i-au acordat Poloniei o puternică voce în UE, atât din punct de vedere politic, cât şi economic.

Un premier puternic: Situația politică și rolul de jucător principal în gestionarea crizei din Ucraina

Criza din Ucraina a îndreptat din nou privirile liderilor europeni şi americani spre Donal Tusk şi ministrul său de externe, Radek Sirkorski. Şi nu doar privirile aliaţilor străini, ci şi ale polonezilor.

Iniţial, situaţia din Ucraina şi reacţia autorităţilor poloneze au contribuit la creşterea popularităţii Platformei Civice, partidul premierului Tusk, care scădea în sondaje pe măsură ce economia şi-a temperat creşterea şi rata şomajului a crescut.

Însă poziţionarea puternică în politica externă nu a putut să schimbe, în final, percepţia polonezilor, care îi consideră pe cei doi aroganţi şi satisfăcuţi de ei înşişi ca oameni de stat. Astfel că opoziţia a început să câştige teren. Iar scandalul provocat de publicarea unor conversaţii confidenţiale ale unor înalţi oficiali polonezi – guvernatorul băncii centrale, miniştrii de Externe, Interne şi fostul ministru de Finanţe – a nemulţumit şi mai mult publicul.

Opoziţia a cerut demisia guvernului, însă premierul Tusk a cerut şi a obţinut votul de încredere al parlamentului, demonstrând astfel că încă mai are sprijinul majorităţii.

Înregistrările în care au fost suprinse discuţii private ale guvernatorului băncii centrale şi ale ministrului de Externe au avut potenţialul de a decredibiliza guvernul Tusk şi de a pune sub semnul îndoielii performanţa economică a Poloniei, chiar în momentul în care aceasta propusese o nouă strategie energetică pentru UE.

Analiști: Un scandal fabricat de serviciile ruse, pentru decredibilitarea Poloniei

Analişti, în special americani, dar şi europeni, au afirmat că nu trebuie axclus faptul că ieșirea în public a înregistrărilor cu discuțiile înalților oficiali de la Varșovia să fie o acţiune a serviciilor secrete ruse, la fel cum a fost cazul interceptării subsecretarului de stat Victoria Nuland, în iarna trecută.

Polonia a iritat Rusia atât prin poziţia sa faţă de Ucraina – susţinător fervent al apropierii acesteia de UE – , cât şi prin propunerea de crearea a unei uniuni energetice, dar şi prin insistenţa asupra pericolului pe care îl reprezintă Rusia: unii experţi susţin că a fost exagerat de autorităţile poloneze şi că este puţin credibilă nesiguranţa afişată de ele, în condiţiile în care Polonia este membră al NATO.

Indubitabil, însă, Polonia rămâne cel mai fidel aliat al SUA în regiune. 2015 este un an decisiv: vor fi alegeri legislative şi prezidenţiale, însă oricine ar fi la putere (Platforma Civică a lui Donald Tusk sau partidul Lege şi Ordine, al lui Jaroslaw Kaczynski) atitudinea faţă de Rusia va fi aceeaşi. Poate mai radicală, în cazul celui din urmă.

Ungaria, un aliat puternic al Moscovei în Europa Centrală

Ungaria este, alături de Bulgaria, o ţară prietenă Moscovei în zona de falie între Occident şi Rusia, mai ales prin strângerea acestor legături în ultimii ani.  Regimul luiViktor Orban, care a câştigat în această primăvară alegerile cu un scor zdrobitor pentru opoziţie, tot mai autoritar, suscită nemulţumirea Bruxelles-ului.

În ultima lună, noua taxă asupra publicităţii – care pune presiune pe presa nealiniată – şi opoziţia faţă de nominalizarea lui Jean-Claude Juncker va înrăutăţi şi mai mult relaţiile Budapestei cu UE. Iar poziţia adoptată de Budapesta faţă de situaţia din Ucraina – premierul Orban a ezitat să critice Moscova, argumentând, după anexarea Crimeei, că “Ungaria nu este implicată în conflict” – nu face decât să confirme o orientare pro-estică a Ungariei, începută în 2010. Şi să izoleze ţara faţă de celelalte state din regiune.

O ţară în conflict cu UE – sprijinită financiar de Rusia

Venirea la putere a Fidesz, în 2010, a adus şi o serie deschimbări legislative controversate şi contestate în UE, ca fiind un atac la democraţie: o lege mai dură a presei, o nouă Constituţie şi dorinţa de a pune sub controlul politic banca naţională şi justiţia. Sunt doar câteva dintre măsurile care au determinat o confruntare deschisă cu UE.

Comisia Europeană nu a ezitat să deschidă de urgenţă mai multe proceduri de infringement, iar Parlamentul European şi-a exprimat “îngrijorarea pentru situaţia din Ungaria privind democraţia”.

Fidesz a adoptat un discurs eurosceptic: UE a devenit expresia impunerii unei voinţe asupra unei majorităţi aleasă democratic. UE a devenit, în viziunea premierului ungar, un “imperiu”, iar “de pe vremea imperiului sovietic nicio altă putere externă nu a îndrăznit să atenteze deschis la suveranitatea Ungariei”.

În aceste condiţii, guvernul şi-a reorientat politica externă şi a aprofundat relaţiile cu Rusia, deși pe când se afla în opoziţie, între 2002 şi 2010, Fidesz a acuzat adesea guvernul socialist pentru că urmăreşte politici pro-ruse. Ferenc Gyurcsány a fost dur criticat pentru că ar fi încheiat un acord cu Vladimir Putin, în 2008, pentru proiectul South Stream.

Odată ajuns la putere,  guvernul Fidesz nu numai că a continuat această înţelegere, dar a şi arătat că a găsit noi modalităţi de cooperare cu Moscova: în luna ianuarie a acestui an, a semnat un acord pentru ca firma rusă Rosatom să contruiască două reactoare ale singurei centrale nucleare din Ungaria.

Proiectul va fi finanţat printr-un împrumut de 10 miliarde de euro acordat de Rusia, un împrumut aprobat săptămâna trecută şi de parlamentul de la Budapesta.

Asta înseamnă că Ungaria nu va organiza o licitaţie pentru proiectul nuclear, licitaţie la care se aşteaptau companii din Franţa, Coreea de Sud şi Japonia, și cerută de legislația europeană. Însă această situaţie a suscitat din nou nemulţumirea UE, care a anunţat că va analiza acordul şi se va pronunţa dacă este legal conform regulilor de concurenţă comunitare.

În plus, CE va analiza orice ajutor de stat pe care Ungaria îl va acorda proiectului, au anunţat oficialii europeni din directoratul pentru energie.

Ungaria a prezentat documentele preliminare Comisiei Europene, iar Bruxelles-ul nu a avut până acum nicio obiecţie. Justificarea Budapestei privind încheierea acestui acord este că termenii împrumutului erau mult mai favorabili decât o dobândă de 5,2% la care s-ar fi împrumutat de pe pieţele financiare.

“Putin a făcut o ofertă foarte bună”, spunea şeful de cabinet al premierului Orban, care adăuga că acordul nu este doar un contract economic, ci o înţelegere între două state, “o foarte funcţională căsătorie din interes care devine din ce în ce mai agreabilă”.

Fidesz a preluat de la opoziţia socialistă cea mai grea povară: percepţia unei forţe politice cu simpatii pro-ruse. Liderul opoziţiei şi contracandidatul din primăvară al premierului Orban, Gordon Bajnai, promitea să ducă ţara „într-o direcţie europeană într-un mod paşnic şi calm”. Numai ca această promisiune nu a fost suficientă să atragă electoratul, care pare să fi preferat modul confrontaţional al lui Viktor Orbam de relaţie cu UE.

România, partener strategic al SUA – cu o politică incertă față de Rusia în viitor

România, alături de Polonia, este un partener strategic al SUA în regiune, iar atitudinea pro-americană a autorităţilor de la Bucureşti nu a fost pusă la îndoială. Cel puţin în primul mandat al preşedintelui Traian Băsescu şi a perioadei când PSD se afla în opoziţie. În mandatele actualului președinte, România a avut cea mai pro-americană atitudine.

Anunţând că prioritatea sa de politică externă este axa Bucureşti-Londra-Washington, la începutul preşedinţiei sale, actualul şef al statului a vrut să transmită Europei un mesaj: la vremea aceea, Franţa, Germania, Olanda găseau o serie de mijloace de presiune şi foloseau avertismente referitor la parcurgerea traseului României spre UE.

Treptat, autorităţile de la Bucureşti au înţeles că doar sprijinul Marii Britanii pentru intergrare nu este suficient, nici al Franţei – prieten tradiţional, dar care, în anumite perioade, a fost unul dintre cei mai mari critici şi oponenţi ai României. Şi au învăţat că sprijinul Germaniei este esenţial.

Integrarea deplină în UE şi NATO au devenit obiective naţionale, iar alianţa cu SUA a devenit un parteneriat solid, politic, militar şi se asteaptă şi economic.

Din 2004, declaraţiile tranșante ale unor înalţi oficiali români au acutizat ostilitatea faţă de Rusia, relațiile devenind tensionate odată cu semnarea acordului de amplasare a scutului anti-rachetă la Deveselu, în ciuda opoziției inistente a Moscovei. De-a lungul ultimului deceniu, încercările de normalizare a relațiilor cu Rusia au fost vagi, iar în ultimele luni au fost compromise, cel puțin deocamdată, de criza din Ucraina.

Apartenenţa României la UE şi NATO şi parteneriatul cu SUA au făcut ca orice derapaje democratice interne să fie contracarate şi orice sentiment de insecuritate în regiune să fie atenuat. Atât cancelariile europene, cât şi Bruxelles-ul au reacţionat la criza politică din vara anului 2012, la fel ca și SUA.

Iar criza din Ucraina a creat contextul unor reasigurări din partea SUA și a NATO privind angajamentul de securitate pentru România. Mai mulți soldați americani, amplasarea scutului antirachetă la Deveselu fac ca țara noastră să fie unul dintre avanposturile nord-atlantice în regiune și o fortificație la granița Occidentului.

An al alegerilor prezidențiale, într-o țară în care politica externă este atributul președintelui

Contextul politic românesc s-ar putea însă schimba, inclusiv din perspectiva relațiilor cu Rusia. Alegerile prezidențiale din luna noiembrie vor desemna omul care va face, în următorii 4 ani, politica externă a României – atribut pe care Constituția îl conferă președintelui.

Puterea actuală pare să fie înclinată spre o politică externă mai prietenoasă față de Rusia, susțin unii analiștii. Ei au considerat drept slabă reacția inițială a Guvernului la criza din Ucraina. Autoritățile române, la nivel guvernamental, arată că parteneriatul cu SUA și relațiile cu statele membre rămân o prioritate a politicii externe românești, cu atât mai mult în acest context regional.
Jocul nuanțelor, precum și experiența țărilor vecine – Bulgaria și Ungaria în relația cu Rusia – așează România într-o zonă de mare sensibilitate politică: noua strategie la Marea Neagră a SUA nu e construită pe jumătăți de măsură.

Bulgaria, calul troian al Rusiei în Europa

Bulgaria, la fel ca şi Ungaria, are o relaţie apropiată de Moscova, spre deosebire de celelalte ţări situate pe falia dintre Occident şi Rusia: Polonia şi România sunt pro-americane şi confrontaţionale faţă de Moscova, în timp ce Turcia cultivă o prietenie rece, în care rivalitatea completează concurența.

Bulgaria traversează o perioadă de tumult politic, începută în vara anului trecut, în care protestele populaţiei faţă de clasa politică s-au întins pe câteva luni de zile.

Considerată, la fel ca şi România, “copilul problematic” al UE, o ţară în care autorităţile convinețuiesc pașnic cu organizaţiile de crimă organizată – care în urmă cu un deceniu detonau maşini în plină stradă şi făceau din ţara de la sud de Dunăre un stat nesigur – Bulgaria a reuşit, cu reforme accelerate şi îndeplinirea condiţionalităţilor să adere la UE în 2007.

Sub atenta monitorizare a Bruxelles-ului asupra justiţiei şi luptei împotriva corupţiei şi crimei organizate, dar şi cu un protectorat şi investiţii germane după criza economică din anii ’90, autorităţile de la Sofia au reuşit să obţină o normaliate a funcţionării economiei şi democraţiei, în ciuda unor remanenţe ale trecutului.

În ultimul an şi jumătate, instabilitatea a fost mai accentuată: guvernul lui Boiko Borisov, liderul partidului GERB, de centru-dreapta, a fost nevoit să demisioneze în urma protestelor bulgarilor faţă de facturile prea mari la energie pentru consumatorii casnici.

Însă socialiştii ajunşi la putere, în urma imposibilităţii GERB, câştigător al alegerilor, de a face o coaliţie, au scos din nou bulgarii în stradă, după ce l-au desemnat pe Delian Peevski, un controversat parlamentar, cu puternice suspiciuni de corupţie planând asupra sa şi legături cu crima organizată, drept şef al unuia dintre serviciile secrete ale ţării.

Protestele au determinat retragerea numirii acestuia. Bulgarii au continuat însă să îşi manifeste nemulţumirea faţă de întreaga clasă politică.

Rusia – South Stream -Bulgaria. Comisia Europeană, îngrijorată de influența Gazprom la Sofia

Bulgaria a fost mereu – şi datorită legăturilor slave – apropiată de Rusia, în ciuda unor oscilaţii ale guvernelor de la Sofia. Documente ale serviciilor secrete germane arată că Bulgaria ar fi “calul troian” al Rusiei în UE, pionul prin care Gazprom poate șubrezi şi submina unitatea Europei în privinţa unei politici energetice.

Guvernul bulgar şi Gazprom au semnat un acord prin care construirea porţiunii bulgăreşti din gazoductul South Stream a fost atribuită unor comapnii ruse, fără licitaţie. Uniunea Europeană, în mod cert conştienă de existenţa acestor înţelegeri, nu a reacţionat până de curând, folosind şi contextul crizei din Ucraina.

Luna trecută, Bruxelles-ul a cerut guvernului bulgar să sisteze lucrările la gazoduct, până când sunt analizate documentele acordului, sub suspiciunea că Bulgaria a încălcat regulile comunitare privind concurenţa pe piaţă.

Atribuirea, fără licitaţie, a unor contracte către o companie rusă, aparţinând unuia dintre apropiaţii lui Vladimir Putin şi aflat, în urma anexării Crimeei de către Federaţia Rusă, pe lista neagră, cu persoanele supuse sancţiunilor, este cercetată de Comisia Europeană şi face Bulgaria pasibilă suportării unor consecinţe legale.

Criza politică internă, combinată cu un atac la stabilitatea sistemului financiar bulgar

Această situaţie a dus la necesitatea organizării de alegeri anticipate, care vor avea loc în 5 octombrie. În plus, toată această perioadă de tulburări politice a fost completată de o lovitură primită de două bănci din Bulgaria: retrageri masive de capital, aparent fără niciun motiv, au suscitat temeri referitoare la stabilitatea financiară a ţării.

Banca centrală a Bulgariei a anunțat că există o încercare de destabilizare a ţării prin atacul asupra sistemului bancar şi s-a angajat că va proteja depozitele cetăţenilor.

Banca naţională a preluat controlul, spre sfârşitul lunii iunie, a băncii Corporate commercial Bank, aflată pe locul patru între instituţiile bancare din Bulgaria, după ce retrageri masive de capital au fost impulsionate de relatările presei privind afaceri suspecte ale băncii şi ale acţionarilor principali ai acesteia.

Economiştii şi agenţiile de rating au spus că nu există risc de contagiune, în timp ce filialele din Bulgaria ale băncilor străine au afirmt că operaţiunile lor sunt sigure. Totuşi, asta nu a împiedicat pe bulgari să continue să îşi retragă banii din bănci.

Ministrul de interne afirmă că există o campanie pentru a insufla panica populaţiei, prin mesaje pe internet şi telefonice. Bulgarii, care au mai trecut printr-o situaţie similară şi şi-au pierdut mare parte din economii în criza de la sfârşitul anilor ’90, nu par să fie liniştiţi de asigurările date de autorităţi.

Această problemă pentru sectorul financiar vine pe fondul unei economii fragile şi tot mai multe voci susţin că Bulgaria ar trebui să solicite sprijinul FMI.

Turcia – alianța cu SUA și dansul pe sârmă cu Rusia

Premierul turc Recep Tayyip Erdogan este la putere în Turcia de peste un deceniu, iar pe întreaga perioadă a rămas foarte popular. Un sondaj publicat joi, în vederea alegerilor prezidenţiale care vor avea loc în luna august, arată că si acum, după o serie de evenimente care au pus la îndoială ataşamentul faţă de democraţie al premierului turc, arată că ar câştiga alegerile încă din primul tur, cu 55-56%, la o diferenţă de peste 20 de puncte procentuale faţă de reprezentanţii opoziţiei.

Premierul Erdogan nu şi-a anunţat oficial candidatura pentru prezidenţiale, partidul său AKP îşi va face cunoscut candidatul în 2 iulie, însă nu există îndoială că va candida în primele alegeri în care turcii îşi aleg direct preşedintele.  Un preşedinte cu puteri sporite faţă de situaţia actuală, dar cu prerogative mai reduse decât şi-ar fi dorit politicianul aflat în frunte guvernului de la Ankara.

O economie performantă, dar dezechilibrată și dependentă de fonduri străine

Dar pentru ca popularitatea lui Tayyip Recep Erdogan să rămână la cote ridicate, are nevoie de o economie performantă. Turcia este o poveste de succes: începând cu 2001, când autorităţile turce au fost nevoite să ia măsuri pentru redresarea după o cziră bancară. Cu ajutorul FMI.

Ankara şi-a redus cheltuielile, a pus inflaţia sub control, a introdus rata de schimba variabilă, a restructurat sistemul bancar şi a acordat şi garantat o mai mare independenţă băncii centrale şi instituţiilor de reglementare.

În 2002, când AKP a ajuns la putere, a adoptat aceeaşi politică, iar urmarea a fost o dedschidere a dialogului cu UE. În 2005 au început negocierile cu Uniunea Europeană, moment din care investiţiile străine au început să cauteTurcia.

Ţara a cunoscut un boom în infrastructură: reţeaua de autostrăzi a crescut cu mai mult de 16.000 de kilometri, numărul aeroporturilor s-a dublat, iar Turkish Airlines zboară acum în 100 de destinaţii, mai multe decât orice altă companie aeriană din lume.

Totuşi, spun analiştii, Turcia rămâne vulnerabilă pentru că depinde de fonduri străine. Ţara şi economia a fost inundată de banii Statelor Unite, iar asta a ascuns deficienţe structurale. Autorităţile, fără preocuparea pentru finanţare, nu au făcut reforme structurale profunde.

În medie, Turcia a avut o creştere de 5% pe an timp de un deceniu, între 2002 şi 2012. Însă economia sa, spun experţii, este dezechilibrată: Turcia atrage turişti (36 de milioane au fost în 2012), are o bază manufacturieră bine poziţionată pentru exporturi, un sector agricol de 62 de miliarde de dolari, o tradiţie în comerţ şi ambiţia de a deveni un hub energetic, economia se bazează încă pe consumul intern, iar consumul a crescut, pe măsură ce economiile au scăzut, este o analiză a Foreign Policy din primăvara acestui an.

Totuşi, toţi economiştii sunt de acord în a remarca succesul economic al Turciei în comparaţie cu ţările din sudul Europei şi, evident, al celor din Orientul Apropiat. berd estima că în 2014 economia turcă va creşte cu 3,6%, mai puţin decât erau aşteptările, dar mai mult decât ale celor ale vecinilor. Iar poziţia geografică şi uniunea valamă cu UE sunt avantaje competitive de neignorat.

De altfel, obiectivul premierului Erdogan este unul ambiţios: să facă din Turcia o mare naţiune şi o mare putere.  “Secolul XXI va fi secolul Turciei, acesta este obiectivul guvernului”, a spus prim ministrul la un moment dat.

Regimul autoritarist Erdogan, cu risc de radicalizare

Problema ar putea fi una politică. În ultimul an şi jumătate, Recep Tayyip Erdogan i-a îngrijorat pe prietenii şi aliaţii săi occidentali. “Turcia ar trebui să fie un partener important al SUA într-o perioadă de mare instabilitate într-o regiune-cheie a lumii. Tendinţele autoritariste ale premierului îngreunează teribil situaţia”, a afirmat Eric Edelman, fost ambasador american în Turcia, citat de The Economist.

Prim-ministrul turc a atras atenţia în ultima vreme prin emiterea mai multor legi făcute în aşa fel încât să îi ofere protecţie lui şi aliaţilor săi într-un scandal de corupţie care a izbucnit la finalul anului trecut şi care este considerat de analiştii din Turcia drept cel mai mare din istoria ţării.

În decembrie 2013, poliţia a percheziţionat reşedintele mai multor minmiştri şi ale fiilor acestora, după ce au fost făcute publice înregistrări care demonstrau implicarea lor în acte de corupţie. Mai mult, legăturile duceau la premier şi la unul dintre fiii acestuia.

Recep Tayyip Erdogan a acuzat judecători, procurori şi poliţişti că ar fi fabricat aceste înregistrări şi că este o nouă încercare a liderului opoziţiei Fetullah Gulen, un cleric sunnit aflat în exil în SUA, de a destabiliza puterea de la Ankara.

Iar pentru a pune piedici anchetei, premierul a concediat sau transferat sute de magistraţi şi poliţişti. Mai apoi a emis legislaţie care să pună sub un control guvernamental mai sever puterea judecătorească şi serviciile de informaţii şi a luat o serie de măsuri care au limitat libertatea presei şi a internetului. Temporar, a interzis Twitter în Turcia şi a ameninţat că va face inaccesibile reţelele de socializare.

Criticile interne şi internaţionale nu au avut ecou la premierul turc. Şi nu este pentru prima dată. Nici în cazul reprimării protestatarilor din parcul Ghezi, de vara trecută. O mişcare începută de tineri cu viziuni ecologiste, care s-au împotrivit demolării unui parc din Istanbul pentru a se construi pe locul acestuia un centru comercial, s-a transformat într-o revoltă care a polarizat cel mai important oraş al Turciei.

Argumentul premierului Erdogan a fost mereu susţinerea populară de care se bucură: atâta vreme cât votanţii îl sprijină, are dreptul să facă ce vrea, în ciuda opoziţiei, protestatarilor, judecătorilor şi procurorilor, sau a Europei.

Iar testul suprem au fost alegerile locale care au avut loc în Turcia în primăvară. Rezultatul acestora a întărit argumentaţia prim ministrului: 46% dintre turci au votat în favoarea partidului său.

Acest rezultat bun şi plasarea lui în fruntea opţiunilor electoratului, potrivit celor mai recente sondaje , la mare distanţă faţă de posibili contracandidaţi nu mai lasă loc de interpretări, iar analiştii sunt siguri că Recep Tayyip Erdogan va deveni primul preşeinte ales direct de cetăţeni al Turciei.

Dansul pe sârmă cu Rusia: dependență energetică și competiție regională

Criza din Ucraina şi anexarea Crimeei de către Rusia a pus Turcia într-o poziţie diplomatică sensibilă, susţin analiştii specializaţi în politica turcă. În balanţă se află angajamentele internaţionale şi parteneriatul cu aliaţii occidentali şi, pe de altă parte, relaţia economică şi politică pe care o are cu Moscova.

Turcia trebuie să îi susţină pe tătarii din Crimeea – care sunt împotriva ocupaţiei ruse. Iar Moscova a dat deja semne de bunăvoinţă: un decret din luna aprilie îi reabilizeată pe tătarii persecutaţi în perioada sovietică şi promite o „renaştere naţională, culturală şi spirituală” a grupurilor minoritare din Crimeea. În plus, companiei Turkish Airways i-a fost permisă reluarea zborurilor în Crimeea din luna iunie.

Moscova are mijloc de presiune asupra Turciei gazele naturale. În 2013, 60% din importurile sale de gaz au fost din Rusia, potrivit datelor Agenţiei Internaţionale pentru Energie. Iar in viitorul apropiat, spun experţii, această dependenţă va continua.

Totuşi, Turcia îşi propune să devină un hub energetic. Criza din Ucraina a încurajat UE să caute moduri de reducere a dependenţei faţă de Rusia, iar Ankara are oportunitatea de a-şi extinde rolul ca ţară de tranzit.

Un proiet recent care se va materializa este TAP, care va traversa Tucia şi va transporta 16 miliarde de metri cubi de gaz din Azerbaidjan spre Europa. Iar alte proiecte ar putea apărea, dacă Turcia îşi joacă bine cărţile.”

Update – DE citit si…

Evenimentul Zilei

NATO trebuie să intervină dacă Rusia va ocupa noi teritorii în Ucraina”

Se arata ca:

Preşedintele Republicii Cehe, Milos Zeman, a apreciat, într-un interviu apărut în presa cehă, că Occidentul va trebui ia aibă în vedere măsuri serioase, inclusiv trimiterea de trupe NATO, în cazul în care Rusia încearcă să ocupe noi teritorii în Ucraina.

„În acest moment, când Rusia are intenţia de a-şi extinde teritoriul său prin ocuparea de teritorii din estul Ucrainei, este necesar să se treacă de la vorbe la fapte”, a declarat preşedintele ceh, citat, azi, de agenţia ucraineană Unian, potrivit Agerpres.

”În această situaţie, eu voi insista nu numai pentru înăsprirea sancţiunilor UE, dar şi pentru pregătirea de luptă din partea NATO, inclusiv pentru posibila intervenţie de trupe ale Alianţei pe teritoriul Ucrainei”, a adăugat şeful statului ceh.

El a ţinut să precizeze că „încercarea (Rusiei) de a ocupa teritorii din Estul Ucrainei este o linie care nu trebuie trecută”.

Declaraţiile preşedintelui ceh Milos Zeman intervin în contextul în care UE ar putea adopta noi sancţiuni împotriva Rusiei în cadrul summitului de azi de la Bruxelles, Moscova fiind acuzată în continuare de susţinerea separatiştilor pro-ruşi din estul Ucrainei prin furnizarea de arme şi echipamente militare.

În ceea ce priveşte o posibilă intervenţie a NATO, secretarul general al Alianţei, Anders Fogh Rasmussen, declara recent că nimeni nu vrea un nou „Război Rece” în Europa, dar că actuala situaţie ”ameninţă securitatea şi pacea obţinute după căderea Zidului Berlinului”, făcând apel la Rusia „să reflecteze mai profund la poziţia sa”.

Rasmussen dădea asigurări că NATO este ataşată obiectivelor sale de a acţiona pentru asigurarea securităţii membrilor săi, subliniind că ‘Alianţa va lua şi alte măsuri dacă va fi necesar’.”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

iulie 10, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 51 comentarii

Despre o chestiune din discursul D-lui. Biden…

Dl. Biden, si nu numai dansul, s-a referit, in cadrul vizitei sale in tara noastra, la un aspect important: coruptia! Pe toate canalele de stiri s-a comentat lucrul asta. Cu alte cuvinte: de ce din nou un inalt oficial american care vine in vizita la noi ridica aceasta problema? Mai ales cand cel care deschide din nou spinoasa problema este chiar vicepresedintele US!!! Trebuie spus ca lucrul asta a tulburat societatea noastra. Sigur, nu e bine sa fie coruptie… Asta o stim cu totii, dar…

Eu stau si ma gandesc la altceva… Daca un american vede fenomenul coruptiei, inselaciunii (cand e vorba de bani!!) asa cum o vede omul de pe aici, de pe la noi, din Balcani… Nu cumva e vorba de o diferenta de perceptie? Nu cumva vorbim aceeasi limba, dar spunem fiecare altceva? Fenomenul coruptiei in Romania e unul foarte complex, cauzele, cred, sunt altele decat in SUA. Noi ne referim la coruptia postdecembrista, manifestata in aceasta perioada de tranzitie catre economia de piata, trecerea de la comunsim la capitalism. Cu toate acestea coruptia in Romania, si nu numai, dateaza de foarte multa vreme – am putea lua ca reper perioada fanariota. Este de studiat daca in acea perioada coruptia avea o conotatie negativa sau chiar trebuia sa faci asa, de pilda pentru a obtine tronul tarii. Pentru ca nu e foarte clar daca, spre exemplu, pe vremea aceea mituirea unei autoritati era neaparat un lucru rau sau era un lucru unanim acceptat in societate. Adica „asa se face”, ca „treaba sa mearga ca unsa„. De aceea trebuia sa „ungi” pe unul si pe altul cu daruri, adica „trebuie sa dai si tu ceva”… Coruptia are, dupa parerea mea, trei niveluri:

1. Un nivel unanim acceptat – „asa se face” – care nu deranjeaza pe nimeni. De pilda, bacsisul dat unui chelner sau frizerului – „lasi si tu ceva acolo”.

2. Un nivel la care coruptia deranjeaza in societate si atunci oamenii au un sentiment de revolta.

3. Un nivel la care coruptia e periculoasa!

Tarile Romane nu au fost independente veacuri intregi si in aceasta situatie politica, de foarte lunga durata, nu s-a putut dezvolta la noi statul de drept. Din aceasta cauza domnii scurte, tron cumparat cu bani, tradari odioase. Si in felul acesta coruptia s-a impregnat in peisajul politic autohton drept normalitate. Chestia cu „ocaua mica”, a lui Cuza, a venit mult mai tarziu, dar naravurile odata inradacinate sunt greu de schimbat. Sa ne gandim ca autoritatea unui domnitor putea fi lesne subminata de catre boierii (sau mari familii boieresti) care ravneau tronul si care puteau sa-l tradeze pe domnitor in orice clipa!

Sa luam un alt exemplu: Anglia. Insa Regatul Britanic nu a fost vasalul nimanui. Nici macar al Papei!! Sa ne gandim ce autoritate a avut Henric al VIII-lea, care a refuzat sa recunoasca autoritatea bisericii romane si a confiscat anatele Papei (1527), desi lucrul asta i-a atras excomunicarea (1533).  Iar predecesorul sau, Henric al VII-lea, a instituit la 1487 celebra „Camera instelata” (ce denumire!) ca organ pentru reprimarea adversarilor coroanei! Observati ce autoritate avea Regele Angliei: indraznea vreun nobil sa miste in front? Avea cineva ceva de comentat? N-as crede. Chiar si Magna Charta Libertatum de la 1215 sau Proviziunile de la Oxford (1258) n-ar fi fost posibile fara independenta politica a tarii. La 1571 se deschidea Bursa la Londra!! Alt exemplu: Germania. De la 1701 si pana la 1871 pe tronul Prusiei au fost doar 7 regi. In Transilvania (care nu era independenta din punct de vedere politic), in aceeasi perioada, au fost 25 de guvernatori!! Nu mai vorbesc de cati au fost, in aceeasi perioada, pe tronul Moldovei, in situatia in care atat Moldova cat si Tara Romaneasca nu erau independente politic. Ceea ce vreau sa arat este ca germinarea statului de drept s-a realizat, in Occident, in anumite conditii, care aici nu au existat, iar stabilitatea si independenta politica a tarii a jucat un rol esential. Sa luam Franta, de pilda Dinastia de Valois: din 1328 si pana in 1589 pe tronul Frantei au fost doar 13 regi. Ganditi-va: este o perioada mai mare de 200 de ani! In Tara Romaneasca, in aceeasi perioada, greu sa-i numeri cati domnitori au fost(vreo 71 sau 72)!! De unde rezulta cu claritate ca, in Occident, dinastiile au asigurat o mare stabilitate politica. Constantin C. Giurescu arata ca la noi nu a existat regula ca intaiul nascut al domnitorului sa preia tronul, ca astfel sa se formeze o dinastie. Cu atat mai mult cu cat domnitorul putea avea numerosi fii nelegitimi, care puteau sa revendice tronul considerandu-se din os domnesc. In Germania, Dinastia de Hohenstaufen (1138-1254), si ce a urmat dupa ea pana la Dinastia de Habsburg inceputa in 1438, a numarat vreo 20 de regi in 299 de ani, iar o domnie scurta a fost de pana in 10 ani (spre ex. cea a lui Wilhelm de Olanda – 1247-1256). Sa luam acum domnia unui domnitor care a taiat fara nicio jena de pardon boieri: Mircea Ciobanul (1545-1552; 1553-1554; 1558-1559). Din faptul ca in ciuda exercitarii unei autoritati atat de cumplite din partea domnitorului, boierii totusi tradau (narav vechi!), se vede lipsa independentei politice, ingerintele unor Puteri straine in treburile interne ale tarii. In momentul in care intr-un stat s-au dat legi, lucrul acesta s-a facut intr-o perioada de stabilitate politica si economica, dar mai ales politica! De pilda in Rusia, Pravda lui Iaroslav (sec. XI, a doua jumatate) nu ar fi fost posibila fara ca unitatea Rusiei Kieviene sa fie restabilita sub Iaroslav cel Intelept (1019-1054) (nicio legatura cu evenimentele de acum din Ucraina!). Constatin Radulescu-Motru arata ca ciocoismul a ramas inradacinat la romani, desi vremurile care l-au generat trecusera demult… Nu cumva la fel sta treaba si cu coruptia?

N-as crede ca in America lucrurile au stat in felul acesta… Parerea mea este ca in SUA chestiunea coruptiei, inselatoriei etc nu se rezolva in mod necesar prin aplicarea legii. Nu spun ca nu exista legi in America si ca nu se aplica, ci spun ca nu in mod necesar s-ar putea rezolva problemele prin aplicarea legii. Ceea ce nu inseamna ca nu s-ar rezolva intr-un anumit fel. America nu e chiar asa usor de inteles, cum ar considera, la modul superficial, desigur, unii… Iata ce spunea Albert Pike:

Adevarurile sunt izvoarele din care curg indatoririle. De numai cateva sute de ani a aparut un nou adevar:

Omul este desupra institutiilor, nu institutiile deasupra omului.

Omul este stapan, in mod firesc, pe toate institutiile. Ele sunt la dispozitia lui, in functie de gradul lui de evolutie, si nicidecum el la dispozitia lor. Acest lucru pare o afirmatie foarte simpla, una pe care oamenii de pretutindeni s-ar cuveni s-o accepte. Dar el a fost candva un mare adevar – nedezvaluit timp de cel putin cinci mii de ani, cat s-au perindat diferite puteri la carma statelor. Odata revelat, el a impus noi indatoriri oamenilor.

Omul isi datoreaza lui insusi necesitatea de a fi liber. Era datoria lui fata de tara ca sa caute sa-si asigure libertatea si s-o apere. El a aratat ca tirania si dictatura sunt dusmanii neamului omenesc. El a facut ca despotismul, din punct de vedere spiritual, sa fie considerat in afara legii. Sfera indatoririlor a fost foarte mult largita. Patriotismul avea, de acum inainte, o noua si mai larga semnificatie. Conducere libera, gandire libera, constiinta libera, exprimare libera. Toate acestea urmau sa devina drepturi inalienabile, pe care aceia care s-au despartit de ele, sau au fost lipsiti de ele, sau cei ai caror stramosi le pierdusera, aveau dreptul sa le recunoasca. Din nefericire, adevarurile sunt intotdeauna denaturate, devenind neadevaruri, si devin neadevaruri atunci cand adevarul este aplicat gresit. Atunci adevarul, de indata ce a fost rostit, devine Evanghelia anarhiei.”

[…]

Nu trebuie sa ascultam numai de ratiune. Forta este mai puternica atunci cand este generata de credinta si iubire; cu ajutorul lor omul reuseste sa escaladeze varfurile cele mai semete ale moralitatii, sau devine salvatorul si mantuitorul semenilor sai. Ratiunea trebuie sa tina carma, insa credinta si iubirea sunt cele care dau nastere fortei motrice. Ele sunt aripile sufletului. In general, entuziasmul este irational, si fara el, si fara iubire si credinta, n-ar fi existat marii patrioti. Daca Divinitatea ar fi fost doar atotinteleapta sau atotputernica, Ea n-ar fi creat niciodata Universul.” (subl. mea)

(Albert Pike – Morala si Dogma Ritului Scotian Vechi si Acceptat al Francmasoneriei, Editura Herald, Bucuresti, 2009)

Eu cred ca n-ar fi rau ca in scolile din America, la intrare, sa se puna acest citat despre iubire si credinta!! Poate ar rezulta mult mai putini tineri debusolati si poate ca nu s-ar mai ucide copii in scoli!! Insa chestiunea ridicata de Pike este interesanta: el simte nevoia sa asocieze libertatea cu iubirea si credinta!! Nu ia numai libertatea singura, ca atare, intrucat daca e luata doar asa, marele adevar poate sa fie denaturat foarte usor! Cand spuneam ca in America nu e necesar ca sa fie rezolvate cu ajutorul legii cazurile de coruptie, inselaciune etc ma refeream si la acest aspect. Poate ati vazut un film celebru – Kid Galahad – cel din 1937, fireste, cu Edward G. Robinson, Bette Davis si Humphrey Bogart. Acolo ne arata cum se pot rezolva astfel de chestii. Cu ajutorul revolverului! Astfel de lucruri se pot intampla intr-o societate libera unde nu mai exista iubire si credinta. De aici si declinul patriotismului. Asta sa fi avut in minte Dl. Biden…? Adica sa vina, de pilda, aici investitii americane si sa fie pagubiti de coruptia de aici si, drept consecinta, sa inceapa „distractia” de calibru 45 sau 38? 😉 Societatea americana pare a se regla in felul acesta acolo unde nu intervine legea si Justitia… Ca, in felul asta, nu mai e vorba de anarhie, ci de autoreglare. Nu de alta, dar argumentul potrivit caruia coruptia ar putea destabiliza o tara, precum s-a intamplat in Ucraina, sta si nu sta in picioare. Nu exclud posibilitatea aceasta, dar daca vorbim de actiuni de spionaj (ca altfel de ce anume vorbim?) atunci este in logica si spiritul spionajului ca cel ce este trimis in acest scop intr-o tara sa fie deasupra oricarei banuieli. Spre exemplu un spion rus, deghizat in om de afaceri roman, isi va plati cu constiinciozitate taxele si impozitele, respectand legile (adica sa fie imposibil sa demonstrezi ca nu le respecta), va fi cel mai pro american tocmai pentru ca sa nu se dea de gol!! Logic: ar fi o prostie de neiertat ca un spion sa se expuna nerespectand legile tarii in care e trimis in misiune, cand doar o simpla banuiala l-ar putea da de gol!! Lucrul asta poate sa-l faca un amator sau un incepator. Un profesionist cu experienta, niciodata! Adica, de pilda, cand Richard Sorge a fost trimis in misiune in Germania (avea acoperirea de jurnalist german) el s-a apucat de fapte de coruptie ca sa fie prins?? O astfel de ipoteza ma face sa zambesc… Daca asa gandeste Dl. Biden, atunci e grav… Un spion profesionist trebuie sa se fereasca si de lucrurile care par ca fiind cele mai inofensive. Pentru ca in meseria asta trebuie sa iei in calcul ca si lucrul care pare cel mai inocent si nevatamator poate sa fie in realitate cu totul altfel si sa-ti gasesti si moartea in acea „inocenta”. Pentru un spion adevarat, un maestru in spionaj, n-are absolut nicio importanta coruptia, daca exista politicieni corupti sau nu. El trebuie sa se descurce foarte bine si daca e asa, si daca e altfel. Trebuie sa se descurce foarte bine in orice situatie: asta e marea arta a spionajului! Este o simplificare gresita sa atribui coruptiei o importanta foarte mare in astfel de cazuri… Imi amintesc, de pilda, ca citeam undeva cum a obtinut Petru Rares a doua domnie. Barbat frumos fiind, cu maniere alese, i-a placut fetei sultanului. 🙂 Un colier scump (asta nu mai e coruptie, i l-a dat ca sa-i faca placere, intelegeti dumneavoastra) si fata a pus o vorba buna pentru el tatalui ei … 😉 . Sunt niste chestii, desigur. Nu putem rezuma totul la coruptie. Informatiile pretioase nu se obtin numai prin corupere! Mai intervine si cate un love story cateodata.

Vorbeam mai sus despre nivelurile coruptiei. Dar la ce nivel se gaseste coruptia in Romania? Lucrul acesta nu a fost explicat niciodata foarte clar. Unii spun ca fenomenul e la nivelul periculos, altii spun ca e un pretext pentru ca Justitia sa fie folosita de catre Putere ca un instrument impotriva adversarilor politici, sa le faca „dosare”. Coruptia postdecembrista l-a deranjat pe cetatean si a determinat schimbarile politice din 2004 (aici si aici). Ulterior coruptia a fost folosita in lupta politica – cei buni, necoruptii si cei rai, de la PSD in special, coruptii. Coruptia folosita in batalia politica nu-mi indica foarte clar nivelul ei. Pot spune ca l-a deranjat pe cetatean. Asta nu inseamna ca este la nivelul de fenomen periculos. Romania a intrat in UE si NATO intr-o perioada cand lupta anticoruptie nu era tema politica la ordinea zilei, ca acum. Distrugerea unitatilor industriale si agricole, foste de stat, se poate presupune ca s-a datorat coruptiei, generic vorbind. Insa nu s-a demonstrat cu precizie lucrul asta. Poate ca nu s-au mai dovedit a fi viabile din punct de vedere economic. Imbogatirea unora prin ceea ce generic se cheama coruptie a nemultumit cetatenii. Dar cat e de periculos lucrul acesta pentru statul roman? Problema fundamentala a coruptiei postdecembriste este legata de trecerea societatii romanesti de la comunism la capitalism, de la economia centralizata, in exclusivitate de stat, la economia de piata libera. Or, capitalismul presupune, in ultima instanta, oameni bogati. Problema este cum sa faci oameni bogati intr-o societate in care toti oamenii au trait aproape 50 de ani in exclusivitate din salariu, o societate in care proprietatea privata fusese abolita si in care acesti oameni lucrau la intreprinderi de stat care nu erau ale lor (nu era intreprinderea lui cutare sau cutare), ci „ale poporului”. Si atunci e o problema mai mult politica decat juridica. De unde se vede ca problema nu este individul ci sistemul sau, mai bine zis, trecerea de la un sistem la altul opus, de la un set de valori la setul de valori opuse. De la egalitarism, la diversitate si o societate deschisa. Si atunci e periculoasa coruptia la noi? Sau a fost ca o otrava care intra in componenta unor leacuri, cum bine observa La Rochefoucauld! Un intreg proces alchimic prin care se construieste o societate libera!

mai 23, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii