Cand stralucita cariera e datorata Partidului

Ca in politica romaneasca se incurajeaza sinecurismul politic si cumulul – de functii, de pensii, inclusiv speciale, de salarii – cu precadere la Stat, numai e un secret pentru nimeni. E de notorietate.

Pe de alta parte, se practica mita legala. Spre exemplu esti pus intr-o functie platita gras din banii publici chiar daca n-ai nici in clin si nici in maneca cu acea functie, doar ca rasplata pentru unele lucruri pe care le-ai facut, la randul tau, si tu unor anumite persoane sau unui anumit partid. Iar uneori trebuie chiar mai putin. E de ajuns sa fii ruda cu cine trebuie. Capitalismul de cumetrie functioneaza. Cert e ca avem o mediocritate evidenta la nivelul de conducere din acest stat, dar si la nivel de functionarime, intr-un stat cu cat mai multi angajati.

Dar exista si oameni a caror cariera a fost determinata mai ales de Partid, nu atat datorita calitatilor proprii respectivei persoane. Chiar daca acea persoana chiar are calitati si poate si merite.

Un astfel de caz interesant este cel al lui Tudorel Toader, ministrul Justitiei. Am observat ca sunt destui cei care intreaba de ce a actionat asa si nu asa. Tudorel Toader e din Moldova, iar Moldova noastra e un fief al PSD. Tariceanu e cu PSD. Asta ar fi o explicatie, dar nu e doar atat.

Profesional vorbind, Tudorel Toader are cunostinte solide, e bun, e competent. Dar cariera lui nu a avut astfel de determinari. Functia de rector, eminamente politica la universitatile de stat din Romania, doua mandate de judecator la CCR, pe un salariu urias, poate chiar de 6 ori mai mare decat cel din Invatamant, tot functie politica. In felul asta D-l. Toader a ajuns sa traiasca nu bine, ci foarte bine. Fara prea multe batai de cap. Daca esti de partea Opozitiei liberale ajunge sa ti se spuna ca nu cunosti domeniul pe care l-ai studiat, te poti trezi si dat afara… Dar daca esti omul de incredere al Partidului o duci tot timpul cum nu se poate mai bine.

In felul asta se explica actiunile D-lui. Toader. Acum partidul are nevoie de el si domnia sa trebuie sa intoarca serviciul. Sa faca ceva pentru tot sprijinul pe care l-a avut ani si ani de-a randul. Fara de care ar fi ramas un geniu necunoscut.

Probabil va ajunge europarlamentar. Din partea PSD sau ALDE.

Intr-un fel are dreptate si Tudorel Toader…

Cand e de criticat, trebuie sa criticam. Iar cand are dreptate, trebuie sa spunem ca are dreptate, chiar daca nu ne face placere.

Cand Justitia se bazeaza pe ceva dubios, actul de justitie este din start alterat. Ciuma aceasta care a bantuit Justitia romana se numeste Protocoalele incheiate intre SRI si tot felul de ministere si institutii, inclusiv cele de forta.

Ca aceste Protocoale au creat o stupoare in UE, e un lucru cat se poate de normal. Pentru ca in mod normal trebuia sa existe o lege, al carei proiect sa fie supus dezbaterii publice, apoi sa fie votata in Parlament si sa fie supusa controlului de constitutionalitate la CCR. Atunci lucrurile ar fi fost normale. S-ar fi desfasurat in mod legal.

In Romania, din pacate, nu s-a intamplat asa, preferandu-se varianta indoielnica a Protocoalelor, punandu-se astfel sub semnul intrebarii actul de Justitie la noi in tara.

Europa vestica nu e infectata de microbul comunismului. Romania, din pacate, inca mai e! De aceea la noi varianta Protocoalelor a parut cat se poate de normala celor in cauza sa le aplice. Intr-o societate bolnava ceea ce e anormal e considerat bun. S-a dat o Putere foarte mare Serviciilor, acestea atingand astfel Puterea fostei Securitati! In baza acestor Protocoale se putea face orice abuz, exact ca pe vremea comunismului.

De aceea revizuirea solutiilor date de instanta, propusa de Tudorel Toader, este o masura salutara. Iar aceste Protocoale ar trebui sa fie anulate; masura fiind una administrativa se poate realiza usor.

Ceea ce vrea Tudorel Toader este o reparatie fata de cei care nu au avut parte de o Justitie dreapta. Ci de una indoielnica – din aceasta cauza lucrurile nu pot ramane asa.

Pe langa Tudorel Toader a mai avut dreptate si Rares Bogdan. Referitor la faptul ca avem oameni slabi in functii de conducere, a spus la un moment dat ca „parca suntem tampiti”. O mica greseala tot a facut… Rarese, nu ca ” parca”, ci chiar suntem TAMPITI, fara „parca”!!!

Mesaje de suStinere!!

Poate va veti intreba de ce in titlul postarii, la cuvantul „sustinere”, al doilea „s” e scris cu litera mare. Pentru ca accentul, centrul de greutate, ca sa zic asa, cade pe cel de-al doilea „s”. Acest cuvant, „sustinere”, trebuie citit cu indignare: cum a fost posibila o asemenea nedreptate a „statului paralel”, nu-i asa, ca sa-l condamne pe Dragnea? 🙂

Numai uitandu-te pe reactiile din PSD de dupa condamnarea lui Liviu Dragnea la 3 ani si 6 luni cu executare, in prima instanta, e adevarat, constati, nu fara o anumita surprindere, ca doar una singura face opinie separata. E vorba de cea a primarului din Cavnic, Maramures, Dl. Vladimir Petrut care a avut curajul sa declare: „In acest context, ii solicit public acestuia demisia de onoare din calitatatile detinute in acest moment, pentru a nu pune in pericol guvernarea si credibilitatea partidului si implicit a coalitiei de guvernare”. Ar mai trebui spus ca a mai existat o luare de pozitie mult mai echilibrata fata de restul, cea a D-nei. Ecaterina Andronescu.

Unii ar putea spune ca sunt reactii emotionale. Nu neg ca PSD a suferit un soc. Dar toate aceste declaratii, cu exceptiile evidentiate mai sus, au un numitor comun: ca, de fapt, lui Liviu Dragnea i s-ar fi facut o mare nedreptate. Ele contesta actul de justitie din Romania. CSM, pe buna dreptate, a invitat la echilibru in dezbaterea publica si ICCJ a replicat clar ca doar judecatorii sunt in masura sa se pronunte:

ICCJ reactioneaza dupa ce Guvernul si liderii PSD au criticat sentinta lui Dragnea: Judecatorii sunt singurii in masura sa se pronunte

„Inalta Curte a reactionat vineri, intr-un comunicat de presa fara precedent, si arata ca Justitia se realizeaza numai in sala de judecata si numai in baza dispozitiilor constitutionale ale legii.

Magistratii fac trimitere la afirmatii facute de membri ai Guvernului, cum ar fi premierul Viorica Dancila, ministrul de Interne Carmen Dan sau ministrul Justitiei, Tudorel Toader.

Precizarile Inaltei Curti vin dupa ce joi seara si vineri mai multi lideri PSD, printre care premierul Romaniei, ministrul de Interne, parlamentari si ministri au criticat decizia de condamnare primita de Liviu Dragnea, 3 ani si 6 luni pentru instigare la abuz in serviciu. In esenta principalele declaratii vizau netemeinicia acesteia, politizarea sau faptul ca infractiunea ar fi fost dezincriminata de Curtea Constitutionala.

„Derularea procedurilor judiciare intr-un stat de drept presupune faptul ca judecatorii sunt singurii in masura sa se pronunte asupra temeiniciei unei acuzatii, in baza probelor aflate la dosar, dar si faptul ca orice analiza asupra celor statuate in prima instanta nu poate fi realizata decat prin intermediul cailor de atac prevazute de lege”, arata Inalta Curte.

„Arbitrariul” lui Dancila

De aceea, sustin magistratii, „membrii executivului sau legislativului nu au caderea sa aprecieze in ce masura o hotarare judecatoreasca va fi mentinuta sau nu in caile de atac si nici nu au competenta legala de a constata ca aplicarea legii este sub influenta arbitrariului, toate aceste competente apartinand instantelor de control judiciar sau Inspectiei Judiciare, atunci cand exista indicii ca s-ar fi savarsit o abatere disciplinara”.

Aceasta precizare este o trimitere directa la reactia Vioricai Dancila, care joi seara amintea de „arbitrariu”. „Decizia instantei de judecata in cazul presedintelui PSD ne arata ca modul in care in Romania se aplica legea este inca sub influenta arbitrariului. Liviu Dragnea a fost condamnat pentru o fapta prevazuta de un articol pentru care exista deja o decizie a CCR ca trebuie modificat pentru a fi in acord cu regulile Constitutiei”, afirma Dancila.

Decizia CCR amintita de Toader

Inalta Curte a precizat ca a apreciat intotdeauna libertatea de exprimare dar reaminteste ca, potrivit jurisprudentei CEDO, libertatea de exprimare nu are caracter absolut nici macar atunci cand este vorba de justitie.

„De aceea, a sustine ca Inalta Curte a incalcat deciziile Curtii Constitutionale inainte de a cunoaste continutul si rationamentul logico-juridic al hotararii nu poate sluji in nici un fel la corecta informare a publicului si este de natura a arunca indoiala si neincrederea asupra actului de justitie”, se arata in comunicatul Inaltei Curti.

Despre „incalcarea” deciziei Curtii Constitutionale a vorbit astazi ministrul Justitiei, Tudorel Toader. „Va spun cu deplina convingere ca o decizie a CCR nu poate fi neglijata chiar daca legiuitorul nu pune textul legii in acord cu decizia”, a comentat Toader.

„Cumpatarea” lui Carmen Dan

„Apreciem indemnul la cumpatare, dar ne indoim de sinceritatea unui astfel de demers atunci cand el este dublat de afirmatii potrivit carora este evident ca hotararile au fost politizate sau reprezinta un raspuns vindicativ la presiunea strazii. Cumpatarea, atunci cand este vorba de hotarari judecatoresti, presupune cunoasterea aprofundata a procedurilor judiciare, dar, mai ales, a motivarii hotararii judecatoresti in discutie”, conchide Inalta Curte.

Cumpatarea este unul dintre cuvintele folosite de Carmen Dan, intr-un mesaj postat joi seara pe Facebook, legat de cazul lui Liviu Dragnea.

„Cumpatarea este o dovada de intelepciune si, atat timp cat lupta nu s-a dus pana la capat, consider ca este mai bine sa taci inteligent, decat sa jubilezi gratuit…Nu este pentru prima data cand eu si colegii mei de partid trebuie sa ne aratam unitatea si taria de caracter in fata unor momente grele. Am fost si voi fi alaturi de presedintele partidului, Liviu Dragnea, si sunt convinsa ca, pana la final, isi va demonstra nevinovatia. Nu este o decizie definitiva! Este evident ca aceasta sentinta este una politizata. Este raspunsul vindicativ nu numai la presiunea strazii, ci si la incercarea autoritatilor legislative si executive de a reforma statul de drept, acela real! De a armoniza legislatia respectand Constitutia si deciziile CCR, asa cum se intampla in orice democratie autentica!”, a scris, joi, Carmen Dan, pe Facebook.”

Dar ceea ce se desprinde din condamnarea lui Liviu Dragnea, chiar si in prima instanta, este ca Justitia din Romania pare ca incepe sa devina independenta. Iar unora nu le place, nu le convine lucrul asta. Inca de la mitingul organizat de PSD, cel din ziua in care Simona Halep a castigat stralucit finala de la Roland Garros, s-a vazut limpede ca PSD incearca sa puna o uriasa presiune de Justitie in scopul salvarii lui Liviu Dragnea. Dar astfel de tertipuri si intimidari nu au tinut. Asa cum n-au tinut nici presiunile puse pe magistrati. Aceste lucruri arata ca Justitia incepe sa nu mai functioneze pe criterii politice. Ci pe criteriul statului de drept. Este un semnal foarte bun si cred ca pentru prima oara in istoria postdecembrista a tarii noastre avem un indiciu destul de clar in acest sens.

Din punct de vedere politic, aceasta sentinta i-a transmis lui Dragnea si nu numai lui ca nu poate fi dictator. Faptul ca si-a schimbat doua guverne dupa bunul sau plac, faptul ca a plantat la Palatul Victoria un premier la ordinul sau, schimbarea Legilor Justitiei de asa natura incat sa favorizeze anumite categorii de persoane aratau tendinta PSD-ALDE de a conduce tara printr-un regim de autoritate, contrar Constitutiei tarii. Pentru ca de facto tara era condusa de Liviu Dragnea. Extinderea unui astfel de regim ar fi pus in pericol drepturile si libertatile cetatenilor. Singurul in masura sa-i apere pe cetateni ramasese Presedintele Iohannis. Pentru ca Opozitia – dupa cum a rezultat din alegerile legislative din 2016 – nu are suficienta forta politica de a se opune cu succes in Parlament. Justitia a dovedit insa ca nu poate fi subordonata politic intereselor unor grupuri politice, ceea ce e mare lucru intr-o tara din Europa de Est, fosta comunista. Eforturile Romaniei de a respecta statul de drept merita un mare respect si apropie tara noastra de tarile civilizate. Romania arata astfel ca este intr-adevar o tara membra a Uniunii Europene si a NATO.

Pe de alta parte, aceasta suStinere pune o problema de politica interna legata de cel mai mare partid din Romania, PSD. Seamana, vorba lui Cristian Preda, cu sustinerea pentru Ceausescu. Arata caracterul nedemocratic al acestui partid si lucrul asta mi se pare o grava problema politica. In mod normal, Dragnea ar trebui sa demisioneze din functia de presedinte al Camerei Deputatilor si sa faca un pas lateral in partid. El a fost condamnat in prima instanta. Fara indoiala, se bucura in continuare de prezumtia de nevinovatie pana la sentinta definitiva. Eu nu neg aceste aspecte importante. Cu toate acestea, faptul ca a fost condamnat de catre o instanta legal constituita il obliga sa faca un pas inapoi. Pe de o parte, ramanand in functiile pe care le detine face o imagine foarte proasta Parlamentului si partidului sau. Pe de alta parte, ar trebui sa se gandeasca la faptul ca daca ar ramane in aceste functii inalte pe care le detine, ar putea fi interpretat ca doreste sa influenteze Justitia. Vad ca si maestrul Cristoiu sustine ca Liviu Dragnea trebuie sa faca pasul inapoi si explica, in viziunea domniei sale, motivul pentru care trebuie sa procedeze intr-un astfel de mod.

Sunt curios sa vad ce va stabili sedinta Comitetului Executiv National al PSD. Si iata ce aflam (nu era greu de ghicit): ca il suStine in continuare pe Liviu Dragnea in toate functiile politice detinute de acesta, desi a fost condamnat. Eu aratam inca de acum doi ani – in aceasta postare – necesitatea unor schimbari profunde in PSD. Spuneam atunci:

„PSD are nevoie, la nivel de conducere, de oameni cu experienta europeana si de constientizarea unei schimbari in sens european si euroatlantic a partidului. Pentru ca, la ora actuala, PSD desi are europarlamentari, este departe de Uniunea Europeana. De asemenea trebuie, la nivel de conducere, un om, care pe langa experienta de care am vorbit, sa cunoasca bine partidul si sa aiba vizibilitate europeana. Ponta nu are asa ceva. Si nu vad de ce nu ar fi o femeie la conducerea PSD! 🙂 Ce parere aveti? 🙂 Eu, de pilda, inclin sa cred ca D-na. Corina Cretu ar fi un bun presedinte al PSD! In primul rand, dansa (v. si aici) este europarlamentar si experienta de la Bruxelles cred ca a maturizat-o din punct de vedere politic. N-am auzit sa fie implicata intr-o afacere de coruptie! Este Comisar European pentru Politici Regionale, functie care ii permite sa cunoasca bine realitatile europene, in Comisia Europeana, al carei Presedinte este Jean-Claude Juncker. Spuneti-mi, ce legatura are Ponta cu Comisia Europeana? Nici una! Oameni valorosi ar mai fi, cred eu. Spuneam de Catalin Ivan, dar ma gandesc si la Ana Birchall, care cunoaste SUA si care ar putea contribui la o mai mare apropiere dintre tara noastra si SUA. Ar fi, totusi, altceva… Altceva decat ceea ce avem acum: Ponta, Tata Socru, Liviu Dragnea etc.

[…]

Un alt lucru care trebuie este ca PSD sa rupa definitiv cu PC – Partidul Antena 3! Alianta cu PC nu numai ca nu e o necesitate pentru PSD, dar este o alianta toxica pentru acest mare partid: PSD. Nu vad de ce PC trebuie sa fie carat in spate de catre PSD! Mai ales daca ne gandim ca aceste critici ale Departamentului de Stat se rasfrang astfel si asupra PSD. Deci PSD are numai de pierdut in urma unei aliante cu PC, pe care l-as caracteriza drept un virus politic! De ce sa ai tot timpul gripa, cand ai putea scapa de ea?

Adapatarea PSD, cel mai mare si mai important partid din Romania, la realitatile europene si euroatlantice trebuie sa se faca numaidecat! Romania nu-si poate permite ca cel mai mare partid al sau sa mearga, sa promoveze, o linie contrara, impotriva democratiei si libertatii, punandu-se in randul unor state nedemocratice, unde se incalca drepturile omului si unde se afla la Putere regimuri dictatoriale! Eu sper ca astfel de lucruri sa se constientizeze in PSD!”

Si se vede ca e valabil si astazi! Din pacate, PSD nu a constientizat nici pana astazi ce ar trebui sa faca, in primul rand pentru binele tarii noastre. Cu parere de rau, dar felul in care merg lucrurile in acest partid nu arata decat ca acesta se constituie intr-o frana pusa propasirii acestei tari. Este incredibil cum acest partid nu poate iesi dintr-un format politic anacronic, care defavorizeaza Romania.

Este foarte interesant din punctul de vedere al analizei politice, sa compari aceste doua postari de pe facebook ale D-nei. Ana Birchall (PSD):

„Guvernul României, mesaj pentru companiile americane: România oferă stabilitate economică și asigură un climat atractiv pentru investiții
COMUNICAT DE PRESĂ

Viceprim-ministrul Ana Birchall a avut miercuri, 20 iunie a.c., o întrevedere cu Secretarul Comerţului al SUA, Wilbur Ross, în contextul vizitei de lucru pe care oficialul român o întreprinde în SUA, la Washington D.C. Pe agenda discuțiilor s-au aflat teme relevante în contextul actual: reiterarea interesului privind consolidarea Parteneriatului Strategic România-SUA, îndeosebi pe dimensiunea economică, sprijinul SUA privind aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), precum și Summitul Inițiativei Celor 3 Mări (I3M) care va avea loc la București în luna septembrie a acestui an.

În dialogul cu Wilbur Ross, oficialul român a transmis mesajul prim-ministrului Viorica Dăncilă, subliniind ”angajamentul ferm al Guvernului României pentru asigurarea unui climat investițional atractiv pentru companiile străine datorită stabilității economice și prin măsurile incluse în Programul de Guvernare”.

Cei doi demnitari au reconfirmat interesul comun pentru aprofundarea dimensiunii economice a Parteneriatului Strategic, evidențiind oportunităţile reprezentate de Summitul Select USA, Președinția României a Consiliului UE și Summitul Inițiativei Celor 3 Mări (I3M). În cadrul discuțiilor, secretarul american al comerțului a exprimat apreciere pentru nivelul de participare a României la evenimentul Select SUA, cu cea mai numeroasă delegație dintre statele europene și una dintre primele cinci din lume, aspecte care reflectă angajamentul consecvent pentru întărirea legăturilor economice și comerciale bilaterale.

“Ne dorim dezvoltarea și aprofundarea dimensiunii economice a Parteneriatului nostru strategic la nivelul excelent al cooperării existente în domeniul securității și apărării. Creșterea nivelului investițiilor americane în Romania și continuarea evoluțiilor pozitive în relațiile comerciale dintre țările noastre rămân obiective prioritare ale guvernării”, a subliniat vicepremierul Birchall în cadrul întrevederii cu Secretarul Comerțului din SUA.

Informații suplimentare:
Summit-ul Select USA, care se desfășoară la Washington, în perioada 20-22 iunie, este cel mai important eveniment dedicat investiţiilor organizat anual în SUA, la care România este prezentă cu o delegaţie guvernamentală condusă de viceprim-ministrul Ana Birchall, și o delegație numeroasă de reprezentanți ai mediului de afaceri.

Wilbur Ross a fost învestit în funcția de Secretar al Comerțului al SUA în februarie 2018. Este purtătorul principal de mesaj în domeniul mediul de afaceri în Administrația Trump, asigurând antreprenorilor și companiilor americane mijloacele de care au nevoie pentru crearea de locuri de muncă și dezvoltarea de noi oportunități de business.

Wilbur Ross are o experiență de peste 55 de ani în domeniul investițiilor bancare și în managementul fondurilor de capital privat. De-a lungul carierei, Wilbur Ross s-a aflat la conducerea a peste 100 de companii cu operațiuni derulate în mai mult de 20 de țări.

Wilbur Ross este absolvent al Universității Yale și al Harvard Business School.

Comunicatul de presă pe blog: www.anabirchall.ro/…/guvernul-romaniei-mesaj-pentru-compan…/ ”

si

„Prezumția de nevinovăție este un principiu constituţional şi un drept fundamental

Conform Constituţiei României Art.23(11) – până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare, orice persoană este considerată nevinovată. Textul constituţional este foarte clar şi principiul este egal valabil în orice regim democratic. Asta am învăţat la Facultatea de Drept din România şi asta am învăţat la Yale Law School în America.

De aceea, susţin întru totul punctul de vedere exprimat de Partidul Social Democrat: “Până la pronunţarea deciziei finale, preşedintele PSD beneficiază de prezumţia de nevinovăţie, mai ales în contextul actual în care decizia primei instanţe are un grad foarte ridicat de incertitudine”.”

Pe de o parte vrei sa atragi companiile americane sa investeasca in Romania – lucru bun! – dar pe de alta parte sustii in fruntea Camerei Deputatilor si a partidului de guvernamant un condamnat penal cu executare. Nimeni nu neaga prezumtia de nevinovatie, nici eu, cum spuneam mai sus, n-o fac. Dar in lumea despre care ne vorbeste D-na. Birchall in prima postare, omul politic ce ocupa functii importante in stat, aflat in postura in care se afla Dl. Dragnea, isi da demisia din functiile detinute. De asemenea, D-na. Birchall pune la indoiala – pe ce baze? – decizia primei instante. Nu vi se pare dizarmonic? PSD pare o sala lipsita de rezonanta. N-ar fi fost, oare, mai bine ca D-na. Birchall sa ocupe functia de presedinte al partidului, cum sugeram in postarea din 2015? In schimb il avem pe Liviu Dragnea si vedem cum, din nou, partidul se face scut in fata domniei sale. Dansa are intrevederi fructuoase, nu-i asa, cu Wess Mitchell, car esustine DNA, lupta anticoruptie in Romania… Iata o alta postare interesanta a D-nei. Birchall:

„Declarație Comună privind implementarea Parteneriatului Strategic pentru Secolul XXI între România și Statele Unite ale Americii

Cea de-a VI-a ediție anuală a Dialogului de Parteneriat Strategic dintre Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii s-a desfășurat la București, la 19 iunie 2018. Acest parteneriat se fundamentează pe un angajament comun pentru valorile și interesele care stau la baza Occidentului. Cele două guverne reafirmă acest angajament și se angajează să colaboreze pe o serie de teme, pornind de la dialogul fructuos dintre Președintele României și Președintele Statelor Unite ale Americii, care a avut loc la Washington DC, la 9 iunie 2017. Salutăm aniversarea unui secol de la nașterea unei Românii moderne și unite și rolul important al Statelor Unite ale Americii în această privință.

Reafirmăm importanța unui parteneriat transatlantic solid pentru apărarea securității și prosperității ambelor state. Președinția României a Consiliul Uniunii Europene din primul semestru al anului viitor va reprezenta o modalitate suplimentară pentru România și Statele Unite ale Americii de a coopera strâns pentru dezvoltarea și extinderea parteneriatului transatlantic.

Cooperarea solidă în domeniul securității reprezintă o componentă vitală a Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii. Vom lucra împreună în NATO în sprijinul politicii de solidaritate, descurajare și apărare aliată, și repartizare echitabilă a sarcinilor Aliaților în conformitate cu deciziile luate de Alianță la summit-uri NATO succesive. Partea americană salută investițiile consistente ale României în dezvoltarea capabilităților forțelor sale armate, având ca rezultat o contribuție sporită la securitatea Alianței Nord-atlantice. Este obiectivul nostru comun de a asigura atingerea și menținerea angajamentului asumat de România la Summit-ul NATO din Țara Galilor, de a cheltui 2% din PIB pentru apărare și vom colabora pentru asigurarea consolidării mobilității militare în Europa.

Recunoscând rolul esențial al României în stabilitatea Europei Centrale și de Est, Statele Unite ale Americii își exprimă dorința de a continua cooperarea cu guvernul român în ceea ce privește prioritățile comune în regiune, o atenție deosebită fiind acordată facilitării investițiilor în domeniul energiei, creării unei piețe europene unice a energiei, diversificării rutelor și resurselor energetice, creșterii competitivității și transparenței și avansării interconectivității în sectorul energiei, al infrastructurii și în cel digital. Statele Unite își reafirmă sprijinul ferm pentru Summit-ul Inițiativei celor Trei Mări găzduit de România în septembrie 2018.

Salutăm dinamica pozitivă a schimburilor comerciale bilaterale și vom continua cooperarea strânsă pentru extinderea și aprofundarea dimensiunii economice și comerciale a Parteneriatului nostru Strategic. Ambele părți recunosc, de asemenea, importanța consolidării cooperării operaționale pentru prevenirea eficientă și eradicarea traficului de ființe umane.

Având în vedere mediul strategic din regiunea extinsă a Mării Negre și influența sa asupra securității transatlantice, ne reiterăm sprijinul pentru perspectiva europeană a Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei și vom coopera împreună pentru promovarea dezvoltării și asistenței tehnice pentru aceste țări.

Delegațiile la cea de-a VI-a ediție anuală a Dialogului de Parteneriat Strategic au fost conduse de Viceprim-ministrul pentru implementarea parteneriatelor strategice ale României, Ana Birchall, și Asistentul pentru Afaceri Europene și Eurasiatice al Secretarului de Stat al SUA, Dr. A. Wess Mitchell. Reuniunea va fi urmată de lucrările grupurilor de lucru sectoriale care vor aborda aspecte specifice ale acestui dialog strategic. Părțile au convenit să organizeze următoarea întâlnire în 2019.

Declarația Comună pe pagina Guvernului României: http://gov.ro/…/palatul-victoria-a-gazduit-cea-de-a-asea-re…

Declarația Comună pe pagina Ambasadei SUA în România: https://ro.usembassy.gov/…/declaratie-comuna-privind-parte…/„

Dansa ne vorbeste despre Parteneriatul Strategic dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Statelor Unite si subliniaza ca „acest parteneriat se fundamentează pe un angajament comun pentru valorile și interesele care stau la baza Occidentului”, dar in schimb sustine, nu-i asa, „întru totul punctul de vedere exprimat de Partidul Social Democrat “Până la pronunţarea deciziei finale, preşedintele PSD beneficiază de prezumţia de nevinovăţie, mai ales în contextul actual în care decizia primei instanţe are un grad foarte ridicat de incertitudine””… Faptul ca Dragnea beneficiaza de prezumtia de nevinovatie – asta e un lucru constitutional, n-am nimic impotriva. Dar CExN-ul PSD-ULUI il sustine pe Liviu Dragnea in toate functiile politice detinute de acesta. Nu e foarte clar cum se pozitioneaza D-na. Birchall fata de o astfel de decizie a CexN-ului. Iar Corina Cretu ne transmite pe facebook: „Va doresc tuturor un weekend minunat, cu multumiri pentru gandurile dvs bune!” – Multumim! 🙂

Dar iata ce declaratii face Dragnea:

Romania Libera

Primele declarații ale lui Liviu Dragnea după condamnare: Vom fi mult mai radicali. Nu mă sperie nici Iohannis, nici Hellvig, nici Kovesi

„Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, vineri, referitor la condamnarea sa la 3 ani şi 6 luni primită în primă instanţă, că a asistat la o execuţie în masă şi că a fost nevoie să fie condamnaţi nouă oameni ca să se justifice şi condamnarea sa. 

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a calificat, vineri, drept „o execuţie în masă” sentinţa în dosarul „DGASPC Teleorman”.

„Ieri am asistat la o execuţie în masă. A trebuit să fie condamnaţi nouă oameni ca să se justifice şi condamnarea mea”, a declarat Dragnea, după şedinţa Comitetului Executiv Naţional al PSD.

El a mai spus că şi-a pus mandatele de lider al partidului şi de preşedinte al Camerei Deputaţilor ”pe masă”.

Am avut o discuție în CEx cu cele două mandate în față. Toți colegii mi-au cerut în unanimitate să nu am o abordare personală a acestei situații, pentru că mai importante sunt stabilitatea țării, a guvernării și a partidului”, a spus Liviu Dragnea.

Liviu Dragnea a declarat că e hotărât să meargă până la capăt. „Am de gând să merg până la capăt. Am știut când am organizat mitingul că va întări presiunea, am știut că voi fi condamnat. Am văzut la o TV cum judecătorul care a avut opinie separată a fost amenințat în direct”, a mai spus liderul PSD în fața jurnaliștilor.

Lupta cu „Statul Paralel” va continua. „Obiectivele mele rămân aceleași: programul de guvernare să fie pus în practică – și va fi pus – și statul paralel să fie înfrânt – și va fi. Sunt mii de oameni care stau în închisoare pe un articol neconstituțional”.

 

„Vom fi mult mai fermi și mai radicali”

Preşedintele PSD, a afirmat că îşi cere iertare că „s-a lungit atât de mult elaborarea Codului penal”, precizând că maniera de până în prezent, din Parlament, s-a dovedit a fi una greşită.

„Îmi pare rău că s-a lungit adoptarea Codurilor. Abordarea mea, de a avea o procedură corectă, în Parlament, a fost greșită, pentru că orice lege este atacată, este retrimisă, doar-doar până atunci reușesc să dea Guvernul jos. Rămân președinte al PSD, rămân la conducerea majorității parlamentare. Am decis să fim mult mai fermi și mai radicali. Nu mă sperie nici Iohannis, nici Hellvig, nici Pahonțu, nici Kovesi, nici Băsescu, nici alții”, a spus acesta vineri.”

De remarcat ce afront la adresa Justitiei din Romania si cat tupeu!!

Mediafax

Dragnea, despre codurile penale: În Parlament nu se mai poate vorbi de adoptarea cu procedură normală

„Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, vineri, cu privire la modificarea Codurilor penale, că în Parlament nu se mai poate vorbi de adoptarea cu procedură normală – dezbateri, adoptare şi promulgare, toate proiectele PSD-ALDE fiind blocate.

”Îmi cer iertare acum miilor de români care unii stau în puşcărie pe un articol neconstituţional, alţii sunt târâţi în tribunale pe baza aceluiaşi articol sovietic, iar alţii sunt târâţi pe la DNA şi mai sunt şi alte mii sau zeci de mii care nici măcar nu ştiu că au dosar. Îmi cer iertare că s-a lungit atât de mult elaborarea codului Penal. Probabil că nu o să mă ierte. Maniera pe care noi am avut-o, pe care eu am avut-o de a avea o abordare procedural corectă, în Parlament, s-a dovedit că a fost una greşită, pentru că în Parlament nu se mai poate vorbi de adoptarea cu procedură normală – dezbateri, adoptare şi promulgare”, a declarat Liviu Dragnea.

El a mai spus că legile propuse de majoritatea parlamentară sunt blocate.

”Orice lege, dacă e vorba de Fondul Suveran de Dezvoltare sau alte legi cu influenţe economică pozitivă sau socială, legile Justiţiei, toate sunt atacate, toate sunt retrimise, doar-doar să nu se mai pună în practică, doar-doar până atunci reuşesc să dea guvernul jos, doar-doar reuşesc să distrugă PSD şi majoritatea parlamentară”, a apreciat liderul PSD.”

Acum vrea sa sfideze si Parlamentul? Sau cum? Si asta in conditiile in care PSD-ALDE are o majoritate extrem de confortabila in Parlament. Sfideaza Justitia, sfideaza Parlamentul un om care are o condamnare penala cu executare. Este o atitudine intolerabila. Atitudinea unui DICTATOR!! Cum adica „în Parlament nu se mai poate vorbi de adoptarea cu procedură normală – dezbateri, adoptare şi promulgare„? Cand PSD-ALDE are majoritatea in Parlament. Dragnea doreste sa darame Parlamentul asa cu si-a daramat cele doua guverne, care erau tot ale PSD-ALDE!! Opozitia ar trebui sa vina cu niste bidoane pline de ceai de tei, sa cumpere in cantitati apreciabile niste rudotel sa le dea astora.

Isteria a cuprins PSD-ul

Mobilizare generală în organizaţiile PSD pentru Liviu Dragnea, după anunţul deciziei de condamnare/ Vicepreşedinte: Partidul trebuie să rămână unit în jurul liderului său

„Organizaţiile PSD au transmis mesaje de susţinere pentru Liviu Dragnea, după anunţul deciziei de condamnare la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare în procesul angajărilor de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, în care e acuzat de instigare la abuz în serviciu. Decizia nu e definitivă.

Dăncilă: Decizia de condamnare arată că legea este încă sub influenţa arbitrariului

Premierul Viorica Dăncilă a afirmat, joi seară, că decizia instanţei supreme prin care Liviu Dragnea a fost condamnat la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare, arată că legea este în România încă sub influenţa arbitrariului.

„Decizia instanţei de judecată în cazul preşedintelui PSD ne arată că modul în care în România se aplică legea este încă sub influenţa arbitrariului. Liviu Dragnea a fost condamnat pentru o faptă prevăzută de un articol pentru care există deja o decizie a CCR că trebuie modificat pentru a fi în acord cu regulile Constituţiei. Într-un stat democratic, incertitudinile nu au ce căuta în înfăptuirea actului de justiţie, iar atât timp cât există decizii ale CCR pe care unii judecători le acceptă, alţii nu, nu ne putem gândi decât că această hotărâre de condamnare nu se va menţine şi după recursul din apel. Cred cu tărie în nevinovăţia preşedintelui PSD şi îl asigur de toată susţinerea mea la conducerea partidului şi a Camerei Deputaţilor – aceasta este singura atitudine corectă pentru respectarea prezumţiei de nevinovăţie, aşa cum ne cere Comisia Europeană, prin Directiva 2016/343.” a declarat premierul Viorica Dăncilă, într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

[…]”

Auziti la Olguta Vasilescu: „Nu sangereaza numai Liviu Dragnea, ci si partidul”.

PSD ofera un spectacol PENIBIL SI GROTESC!!

D-na. prim-ministru Dancila se substituie judecatorilor…?! Poate ca se pune si in locul Inaltei Curti de Casatie si Justitie… Si apoi eu cred ca Dl. Dragnea are si niste avocati, cred ca bine platiti. Ce spune D-na. Dancila sugereaza ca CCR ar fi dat niste decizii ca sa-l „albeasca” pe Dragnea.

Viorica Dancila, Tudorel Toader si oricare alti membri ai Guvernului nici n-ar fi trebuit sa comenteze sentinta in cazul lui Liviu Dragnea. Este cu totul imprudent si impardonabil ceea ce au facut. Spectacolul pe care ni-l ofera PSD seamana cu o rebeliune la adresa Justitiei din Romania. Ataca Justitia, apoi – ati vazut ce spunea Dragnea – Parlamentul – asta e un atac la adresa Constitutiei. Stau si ma intreb: ce vor, sa dea o lovitura de stat pentru ca Dragnea a fost condamnat in prima instanta? Vor sa aduca iarasi oarganizatiile locale la un miting mamut numai ca sentinta data lui Dragnea sa fie revocata? Sau poate vor mai mult?

Eu sper sa se calmeze si sa revina la o abordare rationala. Tot acest spectacol pe care il da acum PSD nu face bine acestui partid. Fara indoiala ca PSD, cel putin in momentul actual, a deraiat. Eu sper sa-si dea seama ca a luat-o intr-o directie gresita. Ar trebui sa urmeze o perioada de reflectie aprofundata pentru ca daca vor continua pe drumul asta se vor infunda lamentabil.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Ce ar trebui sa faca Presedintele?

Trebuie sa spunem de la bun inceput ca nu e deloc in regula ce se petrece zilele astea in Romania.

Avem o decizie a Curtii Constitutionale in favoarea revocarii din functie a Procurorului-Sef al DNA, D-na. Laura Codruta Kovesi, care, de fapt – conform actualei Constitutii a Romaniei – trebuia sa fie luata de CSM. Art. 134 din Constitutie, privind atributiile CSM, spune la al.2 si la al. 3 urmatoarele:

„(2) Consiliul Superior al Magistraturii indeplineste rolul de instanta de judecata, prin sectiile sale. In domeniul raspunderii disciplinare a judecatorilor si a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organica. In aceaste situatii, ministrul Justitiei, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul general al parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie nu au drept de vot.

(3) Hotararile Consiliului Superior al Magistraturii in materie disciplinara pot fi atacate la Inalta Curte de Casatie si Justitie„

Curtea Constitutionala, prin decizia luata, a solutionat astfel un conflict juridic de natura constitutionala (art. 146 privind atributiile Curtii Constitutionale, al. e). Dar deciziile Curtii Constitutionale sunt „general obligatorii” (art. 147, al.4) si nu au cum sa fie atacate.

Deci daca CSM ar fi luat hotararea in materie disciplinara impotriva D-nei. Kovesi, aceasta ar fi putut fi atacata la ICCJ. Pe cand asa, interpretandu-se drept conflict juridic de natura constitutionala, prin decizia CCR, aceasta decizie e obligatorie si nu mai poate fi atacata. Totusi, raportul ministrului Justitiei, Dl. Tudorel Toader, se refera la chestiuni disciplinare legate de Procurorul-Sef al DNA, nu la un conflict de natura constitutionala. Si atunci lucrurile apar ca si cum aceasta Curte Constitutionala ar fi realizat prin decizia sa un shortcut pentru demiterea D-nei. Kovesi, fara putinta ca decizia sa fie atacata undeva.

Deci fara ca D-na. Kovesi sa aiba posibilitatea sa se apere in vreun fel, trebuind sa accepte sa fie demisa in felul acesta. Eu cred ca acest lucru contravine mai multor legi in vigoare in Romania, constituindu-se de la sine intr-un evident abuz. Abuz constitutional. Problema nu e persoana D-nei. Kovesi, nici spun ca ar fi de neinlocuit. Ci ABUZUL constitutional care ii forteaza mana Presedintelui pentru a o demite pe Laura Codruta Kovesi!! Chestiunea este, prin urmare, daca Presedintele achieseaza sau nu la un astfel de abuz.

De aceea, Presedintele are tot dreptul sa ceara explicatii in acest sens Curtii Constitutionale, in virtutea rolului sau de „a veghea la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice” (art. 80, al. 2 din Constitutie). Pentru ca decizia Curtii Constitutionale ii incalca D-nei. Kovesi un drept constitutional: acela de a ataca hotararea sau decizia la Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu atat mai mult cu cat Constitutia stipuleaza clar la art. 126 privind instantele judecatoresti, al. 1:

” (1) Justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite prin lege”

Deci Justitia nu se realizeaza prin hotararile Curtii Constitutionale, iar „solutionarea conflictelor juridice de natura constitutionala” (art. 146, al. e) trebuie sa tina cont de art. 126, al.1, puterea CCR fiind marginita de acest articol. Altminteri, spre exemplu, Curtea Constitutionala ar avea o putere nelimitata, interpretand dupa bunul plac, dupa cum doreste Constitutia si dand orice fel de hotarari care sunt „general obligatorii”. Or, lucrurile nu stau asa, iar hotararea Curtii Constitutionale intra in conflict constitutional cu art. 134 si cu art. 126 din Constitutie.

Parerea mea este ca Presedintele ar trebui sa notifice Curtea Constitutionala in legatura cu astfel de aspecte, in conformitate cu Rolul Presedintelui, prevazut de Constitutie in art. 80, si sa ceara Curtii sa corecteze decizia gresita pe care a luat-o si a publicat-o in Monitorul Oficial. De asemenea, Presedintele ar trebui neaparat sa verifice daca decizia CCR nu contravine Integrarii Euroatlantice – Titlul VI din Constitutie.

Recapituland, decizia Curtii Constitutionale are urmatoarele carente:

 – prin aceasta CCR se substituie CSM;

 – are loc un abuz constitutional;

 – i se incalca in mod flagrant niste drepturi constitutionale Laurei Codruta Kovesi, neputand sa atace demiterea sa din functia de Procuror-Sef al DNA. Pentru acest lucru Laura Codruta Kovesi ar putea da Romania in judecata la CEDO pentru ca, prin decizia nedreapta a CCR (caci nu prin CCR se realizeaza justitia in Romania, conform Constitutiei), i se incalca dreptul fundamental de a ataca sau a avea posibilitatea de a gasi cai de atac (stipulat in Constitutia Romaniei) impotriva unei anumite decizii, data de CCR, de revocare din functie.

In mod clar se vede ca nu se doreste altceva decat izgonirea ei de la sefia DNA. Nici n-are importanta daca in mod drept, pe dreptate, sau in mod nedrept, pe nedreptate. Ci ca asa vor unii, asa spun anumite interese. Iar Presedintele, prin rolul sau, TREBUIE SA SE IMPLICE MAI MULT tinand cont de art. 80, al 2. din Constitutie care, printre altele, arata: ca „vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice„. Or, CSM, conform Titlului III din Constitutie, face parte din aceste autoritati publice, in acest caz e vorba despre Autoritatea judecatoareasca (cap. VI). Iar daca „vegheaza la respectarea Constitutiei”, atunci are datoria de a semnala eventuale derapaje si greseli din partea CCR si de a lua masuri. Presedintele nu poate sa dea afara un om care nu ar avea posibilitatea sa se apere, incalcandu-i-se acest drept printr-o decizie abuziva a CCR. In Romania e ilegal asa ceva! Si cred ca Dl. Tudorel Toader stie foarte bine lucrul asta. Nu dumnealui era indrituit s-o judece pe D-na. Kovesi si activitatea dumneaei in functia de Procuror-Sef al DNA. Art. 134 din Constitutie pune o limita autoritatii ministrului Justitiei, de care vorbeste art. 132, al.1:

„Procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului Justitiei”

Limita pe care o pune ministrului Justitiei art. 134 este ca acesta nu poate sa judece un procuror si nici nu poate sa-i incalce dreptul de a ataca o decizie impotriva sa, in materie disciplinara.

Corectarea deciziei CCR mi se pare un lucru esential. Si in continuare trebuie ca Presedintele sa-si „exercite functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate”. Insa trebuie inteles ca aceasta mediere de care dispune Presedintele nu inseamna ca Presedintele sa se amestece in treburile Justitiei pentru a influenta rezultatele unor decizii judecatoresti. Intrucat s-ar incalca principiul separatiei puterilor in stat si independenta Justitiei. Insa Presedintele ar trebui sa invite la o masa rotunda, la Cotroceni, Puterea si Opozitia spre a sta la o discutie privind DNA, D-na. Kovesi, complexul de interese in aceasta problema, incluzand aici si pozitia partenerilor nostri strategici, SUA si UE, din care facem parte. Pot fi mai multe runde de intalniri, desigur. Pot fi invitati si reprezentanti ai societatii civile, ai diverselor ONG-uri, deoarece dialogul si intelegerea buna a chestiunilor e un lucru esential pentru ca treburile sa mearga bine. Presedintele are acest drept constitutional si ar fi bine sa si-l exercite.

In final as dori sa amintesc ce spune, prntre altele, Constitutia la art. 148 – Integrarea in Uniunea Europeana pentru a intelege ca nu se pot face legi, spre exemplu ale Justitiei, cum vrei. Iata ce arata al. 2 si al. 4, din art. 148:

„(2) Ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea actului de aderare.

…

(3) Parlamentul, Presedintele Romaniei, Guvernul si autoritatea judecatoreasca garanteaza aducerea la indeplinire a obligatiilor rezultate din actul aderarii si din prevederile alineatului (2)”

Si eu cred ca trebuie sa ne reamintim ca aderarea noastra la NATO si UE inseamna aderarea la o comunitate de valori. Inclusiv NATO pune accent pe valorile comune ale tarilor membre. Iar Presedintele, al carui rol este si acela de a „veghea la respectarea Constitutiei”, trebuie sa tina cont de aceste lucruri.

Despre cine defaimeaza tarisoara…

Mi se pare mult mai relevant decat cazul lui Liviu Dragnea, presedintele Camerei Deputatilor, condamnat penal cu suspendare, sau cel al lui Calin Popescu Tariceanu, presedintele Senatului, inculpat, daca nu ma insel, pentru marturie mincinoasa, un alt caz despre care nu prea se pomeneste… Evident aceste cazuri legate de nr.2 si, nu-i asa, nr.3 in Stat nu pot sa faca cinste tarii. Deci o defaimeaza. Mult mai mult decat ar putea s-o faca unul, un oarecare, prin, sa zicem, viu grai. Pentru ca cine sta sa asculte un prost?

Dar exista si un alt caz, spuneam, mult mai grav. Cel al Gabrielei Vranceanu Firea!

Ce se intampla? Orice stat are un set de valori pe baza caruia acorda distinctii si medalii unor anumite persoane. Fara indoiala, lucrul acesta n-ar avea nicio valoare daca aceste distinctii si medalii nu s-ar acorda de catre statul respectiv pe baza de merit. Cea mai inalta distinctie a Statului Roman este Ordinul National „Steaua Romaniei”.

Stau si eu si ma intreb care sunt marile merite ale Gabrielei Vranceanu Firea pentru care domnia sa a primit cea mai inalta distinctie a Statului Roman. Ca a primit-o sub numele de Gabriela Vranceanu Firea pentru care, din cate inteleg, nu poseda buetin de identitate, asta e alta treaba. Sigur, nu e in regula nici lucrul asta! Totusi, a primit acest Ordin „Steaua Romaniei”. Ce a facut atat de maret Gabriela Vranceanu Firea ca sa primeasca cea mai mare distinctie, repet, a Statului Roman?

Poate sunt eu de moda veche, dar mie mi se parea ca un om pe care tara il onoreaza cu cea mai inalta distinctie in Stat e un om foarte mare, cu niste merite foarte inalte. Adica il priveam ca pe o mare personalitate a tarii, asa cum privesti, sa zicem un academician. Cred ca, de exemplu, un mare academician, o mare personalitate culturala sau stiintifica a tarii face cinste acestei tari. Deci nu o defaimeaza. De pilda, Nicolae Iorga!!

Sa incercam s-o comparam pe Gabriela Vranceanu Firea cu Nicolae Iorga!

N-am sa dezvolt aici aceasta comparatie din motive lesne de inteles. Pentru ca sunt niste evidente clare… Dar tot ramane intrebarea: care sunt marile ei merite?

Faptul ca a fost spicherita la televiziunile lui Voiculescu?

Dar nu se vad nici marile ei merite ulterioare. Ce a facut atat de exceptional Gabriela Vranceanu Firea dupa ce a primit cea mai inalta distinctie a Statului Roman, ca sa confirme justetea acordarii acestei mari distinctii? Altminteri chiar nu inteleg de ce, de exemplu, nu i se da aceasta cea mai mare distinctie a Statului Roman si lui Mihai Gadea, si lui Mircea Badea… De ce nu si lui Rares Bogdan sau Andreei Cretulescu, ca barem acestia mai fac niste emisiuni, niste talk-show-uri… Sau maestrului Ion Cristoiu, pentru o viata de jurnalism!! Exemplele pot continua, desigur!

Manelizare, manelizare. Totusi, lucrurile nu stau chiar asa…

Legat de recentele dezvaluiri ale lui Sebastian Ghita, mi s-a parut interesant punctul de vedere al lui Mircea Badea. In studio, la Antena 3, erau Mihai Gadea si maestrul Ion Cristoiu, cel care i-a luat interviul lui Seby, in Serbia. A intrat in final Dl. Badea, cu umor, cum ne-a obisnuit.

Ideea era ca la chermezele si chefurile de la SRI, oamenii astia nu asculta Louis Armstrong sau Schubert. A venit, mai frate, Ghita, cu lautarii dupa el 🙂 . Mircea Badea a avut o replica: „Asta e tara!”, adica a manelelor!! In emisiunea lui chiar a exemplificat, cu vocea in ecou, cum sta treaba pe la astfel de chermeze! 🙂

O alta idee e ca oamenii acestia nu sunt buni prieteni nici cu gramatica limbii romane. Dar nici cu literatura culta. George Maior n-ar face exceptie… 🙂 Evident, nici celebrul Florian Coldea! 🙂

Numai ca eu cred ca Sebastian Ghita a vrut sa spuna si sa ne arate altceva… Voi cauta sa explic.

Ma rog, faptul ca cineva asculta manele nu-i deloc un lucru grav. Nici nu defaimeaza tarisoara prin asta. Aici, prin Balcani, se canta manele si au, intr-adevar, un mare succes.

Problema e alta!!

Adica stai la masa cu niste oameni (cu functii inalte prin Servicii si institutiile de forta, dar asta e mai putin relevant pentru ce a vrut sa spuna Seby), bei un vinisor cu ei, mananci cu ei o friptura, ii inviti la ziua ta de nastere si petreci sapte ore impreuna cu acesti oameni, canti cu ei La Chilia in port – varianta pentru Statul de Drept, desigur, ca apoi ei sa-ti deschida dosar penal. Bazat pe probe false, incalcandu-se normele procedurale legale: iti fabrica pur si simplu un dosar penal de pe urma caruia ai putea avea de suferit!!

Cu Coldea era prieten si se cunosteau cu familiile, au mers impreuna cu familiile in vacanta, in locuri exotice, spre exemplu in Seychelles…

Cu Codruta era prieten, chefuiau la aceeasi masa… Acum ea nici nu mai vrea sa recunoasca faptul ca a fost la el in casa. Adica in casa la un inculpat fugar…

Deci oamenii acestia care petreceau impreuna pe la vilutele de protocol ale SRI-ului, care se cunosteau unii pe altii, cu familiile, au ajuns nu doar sa se urasca. Nu stiu daca ura e cuvatul potrivit. Dar unii din acestia, cei ce detineau vremelnic functii de conducere in Servicii, Parchet, DNA, au ajuns sa le fabrice dosare penale celorlalti comeseni, tovarasi de petrecere si voie buna!!

Ghita descria o societate ce imi amintea de celebrul La Dolce Vita de Federico Fellini, la aceste petreceri venind toata „lumea buna” a Statului, veneau nu doar oameni politici, dar si din randul celor de afaceri, ca sa gaseasca sprijin la cei ce detineau Puterea, la sefii si sefuletii din Servicii si de prin Parchet, intr-o voie buna generala. Dar totul din interes. Fara sa stie sau sa banuiasca faptul ca oamenii acestia din Servicii pot oricand sa le faca rau, pot oricand sa le fabrice dosare, cu probe false, ca sa-i trimita, cu zambetul pe buze, in puscarie, chiar si nevinovati!!!

De remarcat faptul ca Sebastian Ghita precizeaza un lucru foarte important: el s-a temut pentru viata lui. De asta a si fugit, temandu-se sa nu fie omorat in tara… El care era prieten cu calaii sai, fara sa banuiasca macar ca acestia sunt calaii sai!!!

Privita de departe, atmosfera aceasta de la petrecerile date in vilele de protocol ale SRI era cat se poate de destinsa, chiar, de ce sa nu spunem, frumoasa pentru ca e frumos cand oamenii petrec si se bucura impreuna. A venit si Liviu Dragnea cu porcul in masina, era si Seby care ii dadea telefon lui Ponta: „Hai, mai, ce faci? Nu vii si tu, ca e tot statul aici! 🙂 „. Fara indoiala, rasete, lautari, distractii, sorici cu sare grunjoasa 😆 , asa cum e la petrecere, nu?

Privita mai de aproape si cu atentie toata aceasta petrecere: unii erau calaii si altii victime sau potentiale victime…

In privinta gramaticii…

Interesant este ca, la noi, a inceput sa prinda o chestie. Asculta manele – adica e incult, om limitat intelectual, spus la modul peiorativ. Sau daca face o greseala gramaticala (in scris sau vorbit) : e agramat sau semidoct – asta se vrea un blam pentru persoana respectiva. Si se fac tot felul de generalizari de genul asta sau se aplica etichete de felul asta.

Dar caracterul?

Caracterul persoanei pare a nu interesa pe nimeni. Ceea ce ma face sa cred ca apelul acesta, vehement uneori, la gramatica e menit sa ascunda caracterul persoanei care invoca cunoasterea, la perfectie, nu-i asa, a gramaticii limbii romane. Iar, pe de alta parte, nu mai apreciem caracterul unei persoane, ci felul in care se exprima si emitem judecati asupra respectivei persoane bazandu-ne pe asa ceva, pe cat de frumos vorbeste, pe cat de corect gramatical se exprima.

Interesant este ca cei care fac astfel de categorisiri legate de cunoasterea, in profunzime, desigur, a gramaticii limbii romane au aerul unei superioritati care i-ar face cel putin egalii academicianului Ion Coteanu. Vorbesc ca si cum ar avea la degetul mic „Gramatica de baza a limbii romane” (Editura Albatros, 1982, Bucuresti) scrisa de marele nostru lingvist. Este uluitor cat de simplu se transforma, la astfel de oameni, elitismul in kitsch. De fapt, asta nu e elitism ci, daca imi este permis sa spun asa, un elitism-kitsch!!

Poate ca „asta e tara”!! Sau poate ca asa a ajuns…

Nu e o pledoarie pentru a arata ca trebuie sa avem ministri agramati, parlamentari certati cu gramatica de baza a limbii romane etc sau ca e bine sa te exprimi incorect gramatical. Chestiunea e ca uneori prea se invoca gramatica, cunostintele de gramatica pentru ca astfel unii sa-si dovedeasca o falsa superioritate. Nici ipocrizia de bonton nu da deloc bine cateodata, dar, e adevarat, se poarta si cand trebuie si cand nu trebuie. 🙂

Tot contempland subiectul acesta, mi-a venit in minte exclamatia lui Cicero: „…quanta innocentia debent esse imperatores!” – „cata probitate trebuie sa aiba generalii!” 🙂 . Desigur, ramane valabil si ce spune Juvenal: „Difficile est satiram non scribere” – „E greu sa nu scrii in satire” 🙂 .

Raportul lui Tudorel Toader este raportul PSD-ALDE

Mediafax

Video Tudorel Toader cere REVOCAREA Codruţei Kovesi de la conducerea DNA. Critici dure în raportul ministrului Justiţiei: Comportament excesiv de autoritar, discreţionar al procurorului şef al DNA. Implicarea în anchetele altor procurori. Prioritizarea dosarelor în funcţie de impactul mediatic

„Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader a propus, joi, revocarea procurorului şef al DNA Codruţa Kovesi, după ce a prezentat un raport privind activitatea managerială de la DNA care s-a bazat pe 20 de categorii şi fapte. „Pentru aceste fapte şi acte (n.r.: existente în raportul privind activitatea managerială a şefului DNA), de netolerat într-un stat de drept, în temeiul articolului 54, coroborat cu art 51 din legea 303/2004, cer declanşarea procedurii de revocare din funcţie a procurorului şef DNA. Prezentul raport va fi transmis secţiei de procurori a CSM şi către preşedintele României pentru a analiza şi decide în raport cu competenţele instituţionale pe care fiecare le are”, a declarat Tudorel Toader, ministrul Justiţiei. Demnitarul a adus critici dure în raportul pe care l-a întocmit în calitate de ministru al Justiţiei, printre acuzaţii fiind comportament excesiv de autoritar, discreţionar al procurorului şef al DNA, implicarea în anchetele altor procurori, prioritizarea dosarelor în funcţie de impactul mediatic.

„Un comportament excesiv de autoritar. Personal a supravegheat ancheta desfăşurată de procurori în legătură cu OUG 13. Citez <<Eu mi-am asumat acest dosar împreună cu procurorul X şi Y. Nu au făcut un milimetru la stânga sau la dreapta fără ca eu să spun DA>> Aşadar, se observă o supraveghere, o implicare în realizarea anchetelor altor procurori, ceea ce legea interzice”, a declarat Tudorel Toader.

Acesta spune că trecerea timpului a acutizat situaţia. Totodată, Toader a acuzat şi modul de soluţionare a dosarelor penale, în funcţie de impactul mediatic.

„Prioritizarea soluţionării dosarelor cu impact mediatic. Acestea nu se rezolvă după rezonanţa publică pe care o au, nu după calitatea persoanei care se presupune că a comis presupusele fapte, ci în ordinea cronologică a înscrierii sesizării”, a mai spus Toader.

Despre anchetarea OUG 13

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, joi seară, că declanşarea unei anchete penale, care s-a concretizat prin descinderi la Ministerul Justiţiei, a creat o stare de tensiune şi a blocat practic activitatea de legiuitor a Guvernului.

„Declanşarea unei ample anchete penale care s-a concretizat prin descinderi la Ministerul Justiţiei, prin ridicare de acte, audierea unui număr mare de funcţionari, sceretari de stat şi miniştri a creat o stare de tensiune, creând premisele unui blocaj„, a declarat Tudorel Toader.

Ministrul Justiţiei a criticat faptul că procurorii DNA şi-au arogat practic competenţe pe care nu le posedau.

„Guvernul este blocat în activitatea sa de legiuitor. Curtea mai spunea că, prin conduita sa, DNA şi-a arogat o competenţă pe care nu o poseda, controlul modului de adoptare a unui act normativ, ceea ce a afectat buna funcţionare a unei autorităţi. Prin urmare, CCR a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constiţională, reţinând şi conduita pe care trebuia să o urmeze DNA”, a completat Toader.

Tudorel Toader a precizat că, în 14 ani, Curtea Constituţională a constatat 13 conflicte între instituţii ale statului, dintre care două generate de DNA în 2017.

Ministrul Justiţiei Tudorel Toader  a anunţat joi că raportul privind activitatea managerială de la DNA se bazează pe 20 de categorii şi fapte, primul punct fiind legat de conflictele de natură constituţională în raport cu alte instituţii.

„Concluziile sunt fundamentate pe un număr de 20 de puncte care prezintă 20 de categorii de acte şi fapte menţionate. În raport sunt reţinute faptele pentru perioada februarie 2017-februarie 2018”, a declarat Tudorel Toader.

Ministrul a anunţat că primul punct este legat de raporturile DNA cu alte instituţii.

„Situaţie fără precedent- raporturile dintre autorităţile publice din România. Sunt trei conflicte juridice, într-un an, de natură constituţională. Curtea a constatat încălcarea Constituţiei de către DNA”, a mai spus Toader.

 

Principalele declaraţii ale ministrului Tudorel Toader

– Raportul este destul de cuprinzător, are 36 de pagini, nu ştiu dacă aveţi răbdarea de a-l prezenta în sinteza, iar după întâlnire îl vom posta pe site-ul Ministerului Justiţiei, sigur îl puteti descăra şi folosi

– Este o prezentare a raportului, nu o conferinţă de presă. Avem o Justiţie, unii spun că e bună, alţii că e rea. Justiţia trebuie să fie egală pentru toţi, în slujba cetăţeanului. În urmă cu 6 luni se împlineau 6 luni de la preluarea demnităţii de ministru al Justiţiei. Ne aflam împreună aici când prezentam direcţiile de modificare pentru legile Justiţiei.

-Demnitatea de procuror e respectabilă dacă e exercitată în limitele competenţelor constituţionale, cu bună credinţă, pentru a servi binelui public.

– Prezentul raport nu reprezintă o evaluare a activităţii DNA, raportul de sinteză privind activitatea Ministerului Public va fi prezentat Parlamentului

– Obligaţia din legea 304 nu are legătură cu raportul privind activitatea managerială a DNA. Raportul de faţă reprezintă luarea de poziţie a Ministrului Justiţiei, determinată de rolul său constituţional.

– Elaborarea acestui raport a fost realizat pe fondul dezbaterilor care au căpătat o amploare deosebită în ultimul an, dezbateri care au divizat societatea.

– Luarea de poziţie priveşte activitatea managerială a procurorului şef a DNA

– Potrivit art 51, alin 3, la verificarea organizării eficiente a activităţii vor fi avute în vedere folosirea adecvată a resurselor, gestionarea situaţiilor de criză, a informaţiilor, repartizarea sarcinilor. Faţă de cadrul legal invocat am realizat o analiză privin orrganizarea eficientă, comunicarea, asumarea responsabilităţilor, în perioada februarie 2017-februarie 2018, iar etapele instituţionale acestei evaluări sunt: raportul de evaluare a eficienţiei manageriale, urmare a pronunţării de către CCR a deciziei 68/2017 prin care s-a contatat că exista un conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public – DNA şi Guvern.

– Am conchis atunci faptul că rezultatele negative pe linia acestei abordări pot impune pe viitor oportunitatea revocării.

– Am pornit de la controlul cerut Inspecţiei Judiciare, de a face o verifiicare de fond la DNA în condiţiile în care în 10 ani nu se făcuse nicio verificare.

-Dacă aş sări direct la concluzii v-aţi spune că sunt fundamentate pe un număr de 20 de puncte care prezintă 20 de categorii de acte şi fapte, reţinute în perioada februarie 2017-februarie 2018.

– În primul rând, am reţinut o situaţie fără precedent în cadrul raporturilor dintre autorităţile publice. Într-un singur an au fost înregistrate 3 conflicte în cadrul cărora DNA a fost chemată în faţa instanţei de contencios consituţional. 3 conflicte în care CCR a sancţionat comportamentul lipsit de loialitate din partea procurorului şef al DNA. Am arătat că în sine constataterea unuia singur nu are aptitudinea de a revoca conducătorul instituţiei care a provocat conflictul.

– Concluziile sunt diferite când încălcarea Constituţiei atunci când încălcările devin sistematice. În mai puţin de jumătate de an, DNA a fost chemată în faţa CCR pentru încă două conflicte de natură constituţională.

– În opinia mea, această încălcare de la treia chemare este cu atât mai imputabilă cu cât în precedent Curtea spusese procurorul nu se poate substitui decidentului. Este un bilanţ semnificativ. dacă examinăm cea mai recentă statistică a CCR care relevă că numărul deciziilor în care se constată conflicte juridice de natură constituţională au fost 13, dintr-un număr de 39 pronunţate.

– În al doilea rând, prin decizia 68, ce a format obiect de analiză, CCR a reţinut că Ministerul Public s-a considerat competent să verifice oportunitatea OUG. Acest lucru echivalează cu o încălcare gravă a principiului separaţiilor puterilor în stat. Ministerul Public, prin DNA, şi-a arogat competenţa de a efectua o ancheta penală într-un domeniu ce excedează cadrului legal.

-Declansarea unei ample anchete penale care s-a concretizat prin descinderi la MJ a determinat o stare de tensiune, de presiune psihică. Sub imperiul unei temeri declanşate de activitatea penală, Guvernul este blocat în activitatea de legiutor. Prin conduita sa, DNA şi-a arogat o competenţă pe care nu o are.

– CCR a reţinut că dna Kovesi a refuzat să se prezinte în faţa comisiei de anchetă. Şi de această dată CCR a constatat că prin refuzul de prezentare s-a produs un blocaj în activitatea comisiei de anchetă.

-CCR a stabilit că procurorul şef refuză să participe la clarificarea unor aspecte legate de evenimente de interes public deosebit. A mai stabilit că prin acest refuz nu respectă acel comportament necesar loial.

– Curtea a statuat că prin refuzul procurorului şef este împiedicată activitatea parlamentului.

– În al patrulea rând, prin decizia nr 757/2017, legată de achetarea privind elaborarea a două hotărâri de Guvern, CCR a statuat că unitatea de Parchet nu are competenţa de a începe ancheta penală cu privire la oportunitate. Nu există nicio modaliate de control asupra oportunităţii actului administrativ. Aceste considerente practic le reiau pe cele din decizia 68. Văzând din partea cealaltă îşi pui întrebarea cum cu jumătate de an în umă CCR statuează, ulterior sub considerentul că e vorba de HG nu OUG au fost verificare aceleaşi aspecte.

– DNA s-a erijat în evaluator, inclusiv în privinţa oportunităţii.

– Încălcarea normelor de tehnică legislativă nu constituie infracţiune.

– În al şaselea rând. Ulterior acestui fapt, afirmând că cele cuprinse în comunicat au reprezentat simple opinii. Nu poţi să exprimi simple opinii când te referi la demnitatea unei persoane.

– În al şaptelea rând, trei conflicte de de natură constituţională.

– În al 8-lea rând, am reţinut comportamentul excesiv de autoritar, discreţionar. Am solicitat în iunie 2017, realizarea unui control la DNA. Se consemnează o serie de dificlcutăţi, retinându-se indicii cu privire la împiedicarea activităţii de inspecţie.

– Raportul relevă comportamentul excesiv de autoritar, discreţionar al procurorului şef al DNA.

– Implicarea în achetele altor procurori. A supravegheat ancheta în cazul OUG 13.

– Prioritizarea dosarelor cu impact mediatic

– În al 11-lea rând, cu prilejul unor evenimente publice: contestarea actelor şi autoritătii CCR, a învinovăţit CCR punând pe seama deciziilor pretinsa imposibilitate a DNA de urmărire a unor fapte şi recuperarea unor prejudicii.

– Procurorul şef a contestat însăşi Constituţia ţării.

– Au fost exprimate critici vehemente cu privire la propuneri de modificare legislativă, propuneri care s-au dovedit a fi constituţionale. Afirmaţiile sunt fără precedent, au afectat imaginea României.

– La nivelul PE, prin dezinformare, s-a generat o dezbatere şi la nouă întrevederi am explicat de nouă ori că România nu are nicio legătură cu ce se întâmplă în Polonia.

15. Încercarea de a obţine condamnări cu orice preş, în condiţiile în care s-a afirmat că trebuie să venim cu dosare importante, să ajungem la miniştri. Această încercare de „decapare” este absolut contrară oricărui stat de drept. Cauzele nu trebuie rezolvate după funcţie.

16. Creşterea numărului de achitări, sporirea cheltuielilor şi raportări eronate. Se raportează numărul de inculpaţi trimişi în judecată în 2016 şi se raportează numărul de achitări din 2016, concluzionându-se că a scăzut rata achitărilor. Cei trimisi în judecată în 2016 nu se regăsesc printre cei achitaţi. Dai un calcul la o bază alta decât cea factuală.

17. Neimplicarea procurorului şef în identificarea şi eliminarea comportamentelor abuzive presupuse a fi comise de procurori. Spaţiul public este plin de presupuse abuzuri ale procurorului Negulescu. El a fost lăudat, în loc să se ia măsuri.

18. Falsificarea transcrierilor unor convorbiri telefonice. Multe hotărâri judecătoreşti în care instanţa a statuat diferenţe între ce se aude şi ce se vede.

19. Tergiversarea soluţionării unor cauze.

20. Lipsa de reacţie în verificarea activităţii profesionale şi conduitei unor procurori: DNA Ploieşti. Nu spun că e adevărat, dar când toată opinia publică, când procurori se reclamă între ei, obligaţia e ni să-i lauzi.

– În concluzie, potrivit art 1 din Constituţie, România este stat de drept. În România s-a dezvoltat componenta de prevenire, dar şi de combatere a corupţiei. Asta nu trebuie să protejeze comportamente defăimătoare la adresa României. DNA trebuie să continue să funcţioneze, DNA nu se identifică cu procurorul şef al acesteia.

La o săptămână de la somaţia publică a premierului, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, anunţă astăzi decizia privind conducerea DNA, în contextul scandalului izbucnit în jurul instituţiei de apariţia înregistrărilor cu procurori care ar fi falsificat probe. Cu doar câteva ore înainte, premierul Viorica Dăncilă a susţinut că nu a discutat cu Toader pe acest subiect înainte de prezentarea raportului, dar are pentru el un mesaj: să ia decizia impusă de analiza făcută la DNA şi să se încadreze în limitele legale.

---

Tudorel Toader a anunţat, luni, pe pagina sa de Facebook, că va prezenta raportul privind activitatea managerială la DNA, joi, 22 februarie 2018, la orele 18.00, la Ministerul Justiţiei – Sala de Consiliu.

Informaţia a venit în contextul în care, anterior, ministrul Justiţiei spunea că va prezenta în camerele reunite ale Parlamentului raportul privind activitatea DNA, DIICOT şi a Ministerului Public, urmând ca joia aceasta să prezinte public concluziile privind activitatea DNA.

Anunţul lui Tudorel Toader a creat aşteptări pe scena politică.

În aceeaşi zi, premierul Viorica Dăncilă a declarat că Toader trebuie să facă o evaluare, un raport al activităţii DNA, să prezinte acest raport şi „să facă corect ceea ce trebuie să facă, de fapt, un ministru al Justiţiei”, precizând că nu a văzut raportul care urmează să fie prezentat.

La rândul său, preşedintele PNL, Ludovic Orban, a declarat, luni, că PNL nu va sprijini nicio implicare a Parlamentului în ceea ce priveşte evaluarea activităţii DNA şi a conducerii instituţiei, afirmând că în cabinetele lui Dragnea şi Tăriceanu există „o tropăială” pentru „a-i forţa mâna” ministrului Justiţiei.

Marţi, Tudorel Toader a participat, alături de procurorul general al României Augustin Lazăr, la ceremonia de primire a magistraţilor absolvenţi de la Palatul Cotroceni, cu această ocazie ministrul Justiţiei având şi o întrevedere separată cu preşedintele Klaus Iohannis, cu care a discutat despre statul de drept, după cum a declarat ulterior pentru agenţia de presă MEDIAFAX. La această discuţie cu şeful statului nu a mai participat şi altcineva.

Miercuri, preşedintele PSD Liviu Dragnea a declarat că se aşteaptă de la ministrul Justiţiei să nu se facă de râs. Întrebat ce aşteaptă de la Tudorel Toader, în contextul raportului ce va fi prezentat joi, Dragnea a răspuns: „Să nu se facă de râs”. Totodată, liderul PSD a negat că în şedinţa BPN a PSD s-ar fi discutat despre situaţia din Justiţie sau despre retragerea sprijinului politic acordat lui Tudorel Toader. Întrebat dacă Toader s-a făcut de râs la precedentul raport, Dragnea a răspuns: „Nici nu mai ţin minte”. Chestionat dacă se impune schimbarea lui Toader, dacă răspunsul acestuia va fi considerat nemulţumitor, Dragnea a răspuns: „Iar o luăm cu dacă şi cu parcă?”.

Şi preşedintele executiv al PSD, Niculae Bădălău, a spus, miercuri, că aşteaptă de la ministrul Justiţiei să respecte legea. Întrebat ce înseamnă acest lucru, Bădălău a răspuns: „Asta înseamnă că domnul ministru este un ministru al guvernului nostru. Noi, în campania electorală, am promis că vom elimina abuzurile şi domnul ministru trebuie sa respecte legea şi să facă ceea ce are scris în fişa postului”. „Înţeleg că dânsul analizează cu înţelepciune, cu maturitate, nu e o decizie uşoară, şi trebuie să aibă toate informaţiile”, a adăugat Bădălău.

Anunţul lui Tudorel Toader de joi vine în contextul scandalului privind activitatea DNA. Andreea Cosma şi fratele ei, Vlad, au făcut mai multe dezvăluiri, în ultima perioadă, privind activitatea unor procurori din cadrul DNA Ploieşti. Vlad Cosma a prezentat mai multe înregistrări pe care le-a realizat încă din 2015 în sediul DNA Ploieşti, acuzând patru procurori, printre care Lucian Onea şi Mircea Negulescu, de falsificare de probe. Fostul deputat a depus şi o plângere penală împotriva magistraţilor.

De altfel, miercuri, procurorul general al României, Augustin Lazăr, le-a cerut procurorilor şefi DNA şi DIICOT să demareze controale în toate parchetele din ţară, pentru a depista eventuale riscuri interne şi vulnerabilităţi.

Şeful statului Klaus Iohannis a declarat săptămâna trecută ca a avut o întâlnire cu premierul Viorica Dăncilă şi cu preşedintele PSD Liviu Dragnea, unul dintre subiectele discutate fiind şi despre justiţie şi a lansat un atac dur la adresa celor care atacă DNA. Iohannis a afirmat că „nişte penali fac o încercare disperată să atace şi să discrediteze DNA şi conducerea” acestei instituţii, afirmând că această încercare „jalnică şi necinvingătoare” şi îi confirmă că DNA face „o treabă foarte bună”.

Tot săptămâna trecută, şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, a afirmat că nu va demisiona, susţinând că, în ciuda înregistrărilor făcute publice de fostul deputat PSD, Vlad Cosma, procurorii Direcţiei nu falsifică probe. „

PSD anunţă că susţine DECIZIA privind revocarea lui Kovesi: argumentele, clare şi solide/ Codrin Ştefănescu: În sfârşit, cineva a „rupt pisica”

„Raportul ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, a cărui concluzie a constat în cererea de revocare a procurorului şef DNA, a fost unul cu argumente clare şi solide, iar social-democraţii susţin decizia lui Toader, a precizat, joi, purtătorul de cuvânt al PSD, Adrian Dobre.

„Raportul pe care domnul ministru Tudorel Toader l-a prezentat astăzi în faţa presei a fost unul extrem de profesionist, bazat pe lege, cu argumente foarte clare, solide şi de netăgăduit. Concluzia pe care a tras-o domnul ministrul Tudorel Toader era firească, ca urmare a acestui raport. Era firească de altfel şi ca urmare a evoluţiei pe care cu toţii am văzut-o în această perioadă de timp. Susţinem în mod evident decizia domnului ministru, rămâne mai departe pe cale constituţională şi legală să vedem cum se vor desfăşura lucrurile”, a spus Dobre, într-o declaraţie acordată MEDIAFAX.

„Domnul ministru nu a făcut altceva decât să reitereze concluziile Curţii Constituţionale şi să le pună în paginile acestui raport. Afirmaţiile domnului ministru nu sunt luate din eter sau din altă parte, sunt concluziile CCR pe care dânsul le-a citat, adică faptul că domnia sa le-a prezentat ca fiind abateri succesive de la linia constituţională a României nu face altceva decât să arate realitatea cu care ne luptăm sau ne confruntăm de un an de zile”, a adăugat Dobre.

Lider PSD Vaslui: Raportul lui Toader, riguros, dar nu mă aştept ca Ioannis să o revoce pe Kovesi

Preşedintele PSD Vaslui, Dumitru Buzatu, consideră că raportul privind DNA al ministrului Justiţiei a fost riguros şi a prezentat grave încălcări constituţionale, dar nu crede că preşedintele Iohannis o va revoca pe Kovesi, ceea ce ar fi un ”comportament abuziv” al şefului statului.

Dumitru Buzatu a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX, că şeful statului are tendinţa de a proteja persoane care au săvârşit grave încălcări ale drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti.

”Raportul prezentat de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a fost foarte riguros şi readuce în atenţie un cumul de factori care s-au petrecut în ultima perioadă. Faptele sunt prezentate corect, dar şi gravele încălcări constituţionale care au dus la elaborarea acestui raport. Preşedintele Iohannis are tendinţa de a proteja persoane care au săvârşit grave încălcări ale drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti şi mă întreb de ce îşi asumă o astfel de sarcină în loc să se ralieze celor care îi cer să cerceteze aceste fapte şi corectarea lor. Nu sunt un fan al preşedintelui Iohannis şi nu mă aştept, cunoscând comportamentele sale de până acum, să aibă o conduită corectă în raport cu cele sesizate în raportul privind activitatea DNA. Este un comportament abuziv din partea şefului statului, ţinând cont că există în raport numeroase referi la încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti”, a spus Buzatu.

Codrin Ştefănescu, despre cererea de revocare a lui Kovesi: În sfârşit, cineva a „rupt pisica”

Secretarul general adjunct al PSD, Codrin Ştefănescu, a precizat, joi, referindu-se la cererea ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, de revocare a procurorului şef DNA, Laura Codruţa Kovesi, că, în sfârşit, cineva a „rupt pisica”, iar de acum întrevede faptul că viitorul va fi mai bun.

„Nu mă aşteptam, nu aveam nicio speranţă, credeam că o să facă exact ce au spus ăştia de la PNL: <<Tudorele, las-o aşa!>>. Şi atunci am fost surprins şi am ascultat cu maximă atenţie raportul. Este cutremurător ce scrie în raportul ăsta, ce a citit despre sfidarea Parlamentului, sfidarea legii, a Constituţiei. Este un fel de mafie organizată, adică e ceva … nu-mi venea să cred că-l aud pe Tudorel Toader spunând toate lucrurile astea pe care probabil le-a documentat foarte bine”, a spus Ştefănescu la Antena 3.

El a arătat că, odată cu această cerere de revocare a procurorului şef DNA, începe să întrevadă faptul că viitorul va fi mai bun.

„De-abia acum, din seara asta, vă spun sincer, încep să întrevăd viitorul că o să fie mai bun. În sfârşit, cineva a rupt pisca. De-abia acum toate abuzurile, toate mizeriile, toată această toxicitate începe să fie probabil şi anchetată”, a adăugat Ştefănescu.Tudorel Toader a cerut joi, în urma prezentării raportului privind managementul la DNA, declanşarea procedurii de revocare a Laurei Codruţa Kovesi din funcţia de procuror şef al DNA, solicitarea fiind transmisă către CSM şi preşedintelui României.

Tudorel Toader a cerut joi, în urma prezentării raportului privind managementul la DNA, declanşarea procedurii de revocare a Laurei Codruţa Kovesi din funcţia de procuror şef al DNA, solicitarea fiind transmisă către CSM şi preşedintelui României.”

Procurorul general: Nu există niciun motiv legal de revocare a Laurei Codruţa Kovesi

„Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a transmis, joi seară, după anunţul ministrului Justiţiei, că îşi reafirmă poziţia exprimată referitor la Laura Codruţa Kovesi şi anume aceea că nu există niciun motiv legal de revocare a procurorului-şef DNA.

„Având în vedere decizia ministrului Justiţiei de a propune revocarea din funcţie a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, domnul Augustin Lazăr, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reafirmă poziţia exprimată constant, în sensul că nu există nici un motiv legal de revocare a doamnei Codruţa Kovesi”, se arată într-un punct de vedere postat, joi seară, pe pagina de Facebook a Ministerului Public.

Tudorel Toader a cerut joi, în urma prezentării raportului privind managementul la DNA, declanşarea procedurii de revocare a Laurei Codruţa Kovesi din funcţia de procuror şef al DNA, solicitarea fiind transmisă către CSM şi preşedintelui României.

„Pentru aceste fapte şi acte (n.r.: existente în raportul privind activitatea managerială a şefului DNA), de netolerat într-un stat de drept, în temeiul articolului 54, coroborat cu art 51 din legea 303/2004, cer declanşarea procedurii de revocare din funcţie a procurorului şef DNA. Prezentul raport va fi transmis secţiei de procurori a CSM şi către preşedintele României pentru a analiza şi decide în raport cu competenţele instituţionale pe care fiecare le are”, a declarat Tudorel Toader, ministrul Justiţiei.

Acesta a mai afirmat că acţiunile Laurei Codruţa Kovesi pot pune în pericol însăşi activitatea instituţiei.„DNA trebuie să continue să funcţioneze în mod legal. DNA nu se identifică cu procurorul şef ale cărui acţiuni au demonstrat că pot pune în pericol chiar instituţia pe care o conduce, prin comportament discreţionar, sfidarea Parlamentului, contestarea deciziilor CCR. Statul de drept este statul în care acţiunea fiecărei autorităţi publice este reglementată prin lege, se supune legii în spiritul valorilor democratice”, a spus Toader.”

Cred ca se observa destul de clar ca acest Raport se inscrie in linia si doleantele Coalitiei de guvernamant PSD-ALDE. Si se observa cu claritate pozitionarea Puterii actuale – pentru revocare si a Opozitiei – impotriva revocarii in aceasta chestiune.

Presedintele Iohannis a avut o abordare corecta: din cate inteleg Administratiei Prezidentiale acest raport i s-a parut neclar si de aceea trebuie „aprofundat”. Si cam asa este. Tind sa-i dau dreptate lui Augustin Lazar… Pentru ca acest raport prezentat de ministrul Justitiei nu arata clar daca D-na. Kovesi a incalcat procedurile interne din Justitie sau legea. Eu m-as fi asteptat ca Dl. Toader sa procedeze altfel si poate ca ar fi trebuit sa procedeze de mai demult asa. Ar fi trebuit sa ceara Inspectiei Judiciare efectuarea unei inspectii la DNA, avand un obiectiv al inspectiei  si o durata a acesteia de la bun inceput stabilite. Pe baza unui astfel de raport de inspectie s-ar fi putut trage concluziile de rigoare. Tudorel Toader ce a facut in schimb? A citit un text plin de 20 de, hai sa le zic asa, neconformitati la adresa DNA si Laurei Codruta Kovesi. Or, eu n-am inteles cum au fost stabilite aceste neconformitati, in raport cu care acte normative, proceduri sau ce anume au stat la baza fundamentarii lor. Pentru ca raportul prezentat de Dl. Toader pare a nu avea suficienta temeinicie. Un raport de audit sau de inspectie trebuie sa contina actiuni corective, actiuni preventive luate precum si concluzii prin care se propune ceva din care se desprinde ceva. In baza acestor concluzii Dl. Toader ar fi putut sa-si expuna raportul sau si sa propuna revocarea din functie a D-nei. Kovesi. Or, nu rezulta ca lucrurile stau asa. Ce inseamna „raportul privind activitatea managerială de la DNA „? A existat un plan de audit sau de inspectie? Pe ce se bazeaza acest raport? Lucrurile nu sunt clare. Pentru ca altminteri oricine poate scrie un astfel de raport dupa cum il taie capul. Dupa cum i se pare lui. Sau dupa tot felul de interese politice, de parti-pris-uri.

Insa a cere revocarea sefei DNA fara o baza solida, fundamentata solid, doar pe baza unui Raport citit in fata presei aduce un prejudiciu de imagine Romaniei. Si sugereaza o implicare politica in schimbarea actualei conduceri a DNA, sau mai exact spus in Justitie, pentru a fi pe placul unei sau unor formatiuni politice, lucru care iarasi nu poate sa faca bine. De fapt PSD-ALDE a dorit ca in urma unui simplu raport, plin de neconformitati, ca sa nu spun de acuzatii, sa demita conducerea DNA. Lucrul asta are un iz stalinist: o sedinta a Biroului Politic, un Raport citit de cateva pagini si respectivul zboara din functie drept in Gulag. Cu alte cuvinte, eliminarea, in acest mod, a adversarilor politici. Or, in Romania sec. XXI, tara libera, republicana si democratica, membra a UE si NATO, lucrurile nu se pot desfasura in aceasta maniera.

Uitati-va cum se exprima ministrul Justitiei:

„Neimplicarea procurorului şef în identificarea şi eliminarea comportamentelor abuzive presupuse a fi comise de procurori. Spaţiul public este plin de presupuse abuzuri ale procurorului Negulescu. El a fost lăudat, în loc să se ia măsuri.”

„Plin de presupuse abuzuri”? Ne luam dupa ce e in „spatiul public”? Adica dupa barfa din sat? Si cum nu s-au luat masuri fata de procurorul Negulescu? Am inteles ca s-au luat masuri!

„Lipsa de reacţie în verificarea activităţii profesionale şi conduitei unor procurori: DNA Ploieşti. Nu spun că e adevărat, dar când toată opinia publică, când procurori se reclamă între ei, obligaţia e ni să-i lauzi.”

„Nu spun ca e adevarat, dar cand toata opinia publica…” – si atunci cum e Dl. Toader: e adevarat sau nu e adevarat?? Dar, nu-i asa, daca „opinia publica”, daca „procurorii se reclama intre ei”…

„Falsificarea transcrierilor unor convorbiri telefonice. Multe hotărâri judecătoreşti în care instanţa a statuat diferenţe între ce se aude şi ce se vede.”

Cine a facut asta? Cine a falsificat? Cine e responsabil de asa ceva? „Multe hotărâri judecătoreşti în care instanţa a statuat diferenţe între ce se aude şi ce se vede” – dar cat de grav e lucrul acesta? Pentru ca o instanta de judecata impartiala nu trebuie neaparat sa dea dreptate procurorului. De asta se si judeca o cauza intr-un proces!

Pe ce anume se fundamenteaza o astfel de afirmatie:

„Încercarea de a obţine condamnări cu orice pret, în condiţiile în care s-a afirmat că trebuie să venim cu dosare importante, să ajungem la miniştri. Această încercare de „decapare” este absolut contrară oricărui stat de drept. Cauzele nu trebuie rezolvate după funcţie.”?

Pe ce a aparut in „spatiul public”? „Cauzele nu trebuie rezolvate după funcţie”, dar rolul DNA este de a combate coruptia la nivel inalt! Chiar daca s-ar fi facut o astfel de afirmatie, totusi aceasta nu se refera la un anumit ministru. Ci se refera la combaterea fenomenului coruptiei la nivel inalt. Este limpede ca DNA nu ancheteaza bacsisul dat la frizer sau chelnerului de la restaurant. DNA, fara dosare importante, si-ar pune sub semnul intrebarii rolul.

Sau cum a dedus si pe ce baza faptul ca Laura Codruta Kovesi ar fi vinovata de acest lucru:

„La nivelul PE, prin dezinformare, s-a generat o dezbatere şi la nouă întrevederi am explicat de nouă ori că România nu are nicio legătură cu ce se întâmplă în Polonia.”?

Ce e cu acest „raport de evaluare a eficienţiei manageriale” si ce inseamna: „Am pornit de la controlul cerut Inspecţiei Judiciare, de a face o verifiicare de fond la DNA în condiţiile în care în 10 ani nu se făcuse nicio verificare.”? Dl. Toader trebuia sa inceapa astfel: „Controlul realizat de Inspectia Judiciara a stabilit urmatoarele si a tras urmatoarea concluzie”. S-a realizat acest control al Inspectiei Judiciare? De pe saitul Inspectiei Judiciare aflam ca s-ar fi realizat un astfel de control, dar fara sa ne ofere detalii sau eventuale concluzii. Inteleg ca se fac verificari si la DNA Ploiesti. Nu aflam decat ca: „Asigurăm opinia publică, pe această cale, că Inspecţia Judiciară va gestiona cu profesionalism, obiectivitate şi celeritate aspectele sesizate, cu respectarea tuturor garanţiilor procedurale.”.

Sa vedem cum stau treburile cu Inspectia Judiciara:

RUPTURA din Inspecţia Judiciară, după controlul la DNA. Ce săgeţi s-au aruncat în CSM: “Un procuror se temea, are familie”. „Imaginea Inspecţiei e praf”. „Parcă căzuse tavanul, cum ne-am permis să cerem relaţii”

„Patru inspectori care au efectuat controlul la DNA au fost audiaţi miercuri la sediul CSM. O şedinţă care a scos din nou la iveală scindarea din instituţie. În timp ce unii vorbeau despre teama procurorilor de a spune ce e în DNA, alţii susţineau că tensiunile din echipă erau ştiute şi ignorate.

Inspectorii judiciari Mihaela Florina Focică, Elena Rădescu şi Cornelia Irina Prisăcariu au ajuns miercuri în faţa plenului CSM pentru a explica situaţia creată după controlul de la DNA. Cele trei au redactat concluziile favorabile conducerii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Pe de altă parte, explicaţii a dat şi inspectorul Daniela Sanda Mateş, cea care a vorbit despre temerile unui procuror din DNA de a spune deschis ce se întâmplă acolo, pe motiv că “are familie”.

Mateş a descris condiţiile în care s-au desfăşurat verificările: “În data de 18, doamna Focică a întrebat la un moment dat de o persoană plecată, dar nu o interesa în mod special. Domnul procuror şef secţie s-a dus la doamna procuror şef şi în următoarea zi, parcă căzuse tavanul, cerul, cum ne-am permis să cerem relaţii despre persoane care au plecat? Acesta este motivul pentru care i-am audiat la Inspecţie”.

Aceasta a mai spus că Laura Codruţa Kovesi a atras atenţia membrilor echipei de control că nu au de ce să discute cu cei plecaţi din DNA. “Din prima zi, şi din a doua, dar şi din a treia, mi s-a subliniat în mod constant şi explicit că nu avem de ce să stăm de vorbă cu procurorii care nu mai sunt în DNA. Acest lucru fiind explicat în fel şi chip de către doamna procuror şef direcţie”, a afirmat Sanda Mateş.

De cealaltă parte, Mihaela Focică a precizat în faţa CSM că se cunoşteau tensiunile din echipa de control, dar cu toate acestea nu a făcut nimeni nimic. “Conducerea Inspecţiei Judiciare a avut cunoştinţă de tensiunile care existau în interiorul echipei de inspectori şi nu s-au implicat să gestioneze situaţia, dovadă este momentul actual când corespondam în scris”, a spus Focică.

Mihaela Focică este inspectoarea înregistrată în timp ce vorbea cu adjunctul Inspecţiei Judiciare, Gheorghe Stan, aceasta spunând că a fost chemată la sediul Direcţiei şi că îi este frică de faptul că ar putea să îi fie „născocit” un dosar penal, iar copilul ei va rămâne pe drumuri. Potrivit înregistrării, procuroarea Focică spunea că s-a dorit ca ea să fie „spălată pe creier”. Toate demersurile ar fi fost făcute de Laura Codruţa Kovesi, scopul final ar fi fost acela ca ea să se retragă din echipa care efectua controlul la DNA.

Deşi raportul privind controlul la DNA a fost finalizat, acesta nu este dezbătut până când nu se finalizează audierea celor care au efectuat verificările şi nu este clarificată tensiunea din Inspecţia Judiciară.

De altfel, concluziile raportului au arătat marea scindare din Inspecţia Judiciară. În timp ce trei membri scriau despre managementul bun de la DNA, alţi trei arătau la concluzii o altă instituţie, cu dosare amânate peste cinci ani şi cauze distribuite subiectiv.

Întrebat miercuri dacă este o variantă reluarea controlului la DNA, Tudorel Toader a spus doar “deocamdată nu s-a ajuns la momentul final. Concluzii la urmă”.

Redăm câteva dintre discuţiile din şedinţa CSM de miercuri:

Daniela Sanda Mateş: Eu cu doamna Pleşea am decis să audiem procurorii care au dorit să stea de vorbă cu noi şi au fost procurori care nu au vrut să stea de vorbă cu noi. Noi am întocmit de fiecare dată proces verbal, am vorbit. Nu o să vă spun numele domniilor lor.

Membru CSM: Cum aţi ajuns să selectaţi procurorii?

Daniela Sanda Mateş: Simplu. După perioada de referinţă a controlului, cine şi-a desfăşurat activitatea după perioada respectivă. Noi am cerut un tabel de la şeful Secţiei Judiciare cu procurorii care şi-au desfăşurat activitatea – o listă cu persoane care se încadrau. Nu toţi, doar o parte. Pe câţi i-am putut efectiv găsi. Nu i-am contactat pe toţi, altfel trebuia să căutăm pe lise. Domnul procuror Secţie Judiciară ne-a dat o listă limitată. Eu nu am intervievat procurori din alte secţii. Cadrul legal îmi permite să audiez procurori plecaţi din DNA. Nu mă poate opri să cer relaţie.

Membru CSM: De ce aţi audiat la sediul Inspecţiei Judiciare?

Daniela Sanda Mateş: Din prima zi, şi din a doua, dar şi din a treia, mi s-a subliniat în mod constant şi explicit că nu avem de ce să stăm de vorbă cu procurorii care nu mai sunt în DNA. Acest lucru fiind explicat în fel şi chip de către doamna procuror şef direcţie. În data de 18, doamna Focică a întrebat la un moment dat de o persoană plecată, dar nu o interesa în mod special. Domnul procuror şef secţie s-a dus la doamna procuror şef şi în următoarea zi, parcă căzuse tavanul, cerul, cum ne-am permis să cerem relaţii despre persoane care au plecat? Acesta este motivul pentru care i-am audiat la Inspecţie.

Daniela Sanda Mateş: Un procuror de pe Secţia Judiciară mi-a spus că un alt procuror care ar fi putut face obiectul verificărilor noastre, în sens că domnia sa şi-a desfăşurat activitatea în perioada de referinţă, 1 ianuarie 2016 – 30 iulie 2017, a plecat din DNA, citez, ‘hăituit’. În opinia mea şi nu numai a mea, şi a celorlalţi, acest aspect putea constitui un indiciu care să îmi permită atât mie, cât şi celor care ar fi fost în locul meu să considere că mă aflu într-adevăr în parametri menţionaţi în procesul verbal din 17 iulie, în sensul că dacă remarc un indiciu care m-ar putea duce să remarc anumite probleme care există cu privire la comunicare să pot, potrivit acelui proces verbal semnat de cinci inspectori, să stau de vorbă şi cu alţi procurori ce şi-au desfăşurat activitatea. Acesta a fost şi motivul pentru care eu şi doamna inspector Focică am încheiat la un moment dat o notă, întrucât procurorul cu care am stat de vorbă se temea, a zis că nu va scrie pentru că are familie, are copii, rate la bancă şi doreşte să fie liniştit. Motiv pentru care noi am redactat acea notă, care ulterior mi-a permis să ajung să audiez şi alte persoane. Am considerat just să audiez şi alte persoane care au plecat din DNA.

Membru CSM: Cu privire la modul de audiere a unor colegi de la DNA, există reclamaţia unui ton abuziv din partea unor inspectori.

Daniela Sanda Mateş: Îmi amintesc situaţii care au stârnit ilaritate, o persoană pe care o cunoaşte doamna inspector Focică. A venit o doamnă cam de vârsta mea, a fost întrebată ceva şi s-a emoţionat. Eu nu am auzit ton ridicat. Doamna a început să plângă brusc. Nu mă întrebaţi de ce. Nimeni nu a ridicat vocea.

Mihaela Focică: Am rămas în biroul doamnei director Adriana Pampu (n.r. şeful Direcţiei de Inspecţie Judiciară pentru Procurori) şi am spus că doresc să fiu ascultată măcar ca o fostă colegă de birou şi am relatat situaţia că ar exista, la momentul respectiv, în interiorul echipei de control – i-am spus că există tensiuni şi în situaţia în care conducerea nu va interveni şi nu va gestiona această situaţie, s-ar putea ca totul să izbucnească. (…) Cert că este pe toată perioada desfăşurării controlului, conducerea Inspecţiei Judiciare a avut cunoştinţă de tensiunile care existau în interiorul echipei de inspectori şi nu s-au implicat să gestioneze situaţiaţ, dovadă este momentul actual când corespondam în scris, apar în mass media documente care conţin informaţii confidenţiale cu sigla IJ cu rezoluţiile inspectorului şef adjunct şi a inspectorului şef. (…) Este cazul ca aceste lucruri să se oprească, pentru că la momentul actual, să spunem ceea ce trebuie spus: imaginea Inspecţiei Judiciare este praf. Nu este normal ca atunci când sunt în teritoriu şi solicit anumite relaţii care sunt necesare pentru soluţionarea anumitor lucrări, când aud numele Focică să spună: Vă felicit! Pentru ce mă felicitaţi? „Pentru că încă mai lucraţi în condiţiile date”.

Elena Rădescu: În momentul în care am realizat că colegele discută cu un domn procuror, pun întrebări de genul: Cum aţi cuantificat obiectul mitei? Am apreciat că nu este cazul să intrăm pe fondul cauzei. Sau: De ce nu aţi declanşat urmărirea penală aici? Sau: Eu aş fi făcut acest dosar în trei zile. Mie mi se pare că în cadrul unui control nu poţi avea aceste… am dat câteva exemple, dar au fost şi altele. Când o doamnă procuror a început să plângă, eram în birou. Pentru că mergeam ori eu, ori colega, în birou vedeam condiţiile în care lucrează, dotarea tehnică, cum cooperează cu serviciul tehnic. Nu am asistat zi de zi, la fiecare dosar. Colegele au cerut dosare să le fie aduse cu căruţul în această sală de consiliu. Am intervenit, am mers cu colega şi am încercat să gestionăm sitaţia neplăcută care s-a creat. Bineînţeles că colegele au avut o oarecare reacţie că am intervenit într-un fel.” (subl. mea)

Deci trei inspectori trageau „hais” si alti trei tageau „cea”!!! 😆 😆 Iar raportul D-lui. Tudorel Toader porneste „de la controlul cerut Inspecţiei Judiciare, de a face o verifiicare de fond la DNA în condiţiile în care în 10 ani nu se făcuse nicio verificare”!!! 😆 😆

In asemenea conditii e foarte greu sa te lamuresti. Cum e pana la urma? Si in ce masura revocarea Laurei Codruta Kovesi, presupunand ca Presedintele o va accepta, va rezolva problemele? Din pacate, nimic clar. Pe de alta parte, eu stau si ma intreb ce e cu aceasta „mare scindare” din Inspectia Judiciara… E pe motive politice? Cum e posibil ca membri unei echipe de inspectie sa nu poata da un raport de inspectie cu un continut unitar? Eu cred ca acestea ar trebui sa fie problemele care sa-l puna pe ganduri nu doar pe ministrul Justitiei, dar si pe Presedinte!

Acest raport prezentat de Dl. Toader trebuie tratat cu toata seriozitatea. Insa ceea ce se poate spune despre acest raport este ca el e unul politic. Impresia mea este ca Dl. Toader a dorit sa-l imbrace in haina deontologica a impartialitatii si obiectivitatii, dar el tot politic ramane, reflectand punctul de vedere al actualei Puteri. Cele douazeci de puncte ale raportului nu fac altceva decat sa justifice concluzia finala: revocarea din functie a Laurei Codruta Kovesi. Interesant este ca el nu arata si partile bune ale activitatii sefei DNA. Dupa acest raport totul e rau in activitatea sefei DNA. Deci el, din acest punct de vedere, este dezechilibrat in mod voit.

Acum decizia e la Presedinte si toti se intreaba ce va face Presedintele. Bine, dupa avizul CSM, dar care e doar consultativ. De fapt, Raportul Toader e prologul unui nou scandal politic. Sa presupunem ca Presedintele nu va da curs cererii de revocare din functie a D-nei. Kovesi. Atunci isi va pune in cap toata Coalitia majoritara care il va acuza ca s-a dat cu „statul paralel” si ingaduie in continuare, daca nu chiar pastoreste, abuzurile acestuia. Manipularea care va rezulta va fi una vasta si foarte probabil eficace. Daca o va revoca din functie, va avea probleme cu propriul electorat care se va gandi serios la faptul ca Presedintele s-a dat cu PSD-ALDE.

Daca o va revoca, PSD isi va pune omul la sefia DNA. Dar daca PSD dobandeste o si mai mare putere politica atunci cresc sansele sa castige viitoarele alegeri prezidentiale. PSD nu isi va pune omul la sefia DNA sau nu ii va creste sansele sa castige viitoarele alegeri prezidentiale. Atunci Presedintele nu o va revoca pe Kovesi sau PSD nu va dobandi o mai mare putere politica! 🙂

Se pare ca din aceasta dilema Presedintele nu poate iesi! 🙂

E clar ca revocarea Laurei Codruta Kovesi e o oportunitate pentru PSD-ALDE de a-si mari puterea politica. Au marea majoritate in Parlament, au Guvernul, au CCR-ul, daca vor avea si sefia DNA tare imi e ca Presedintele va juca doar un rol de decor. Daca Iohannis va ceda acum presiunilor din partea PSD-ALDE, atunci acestia din urma vor avea aproape tot tortul Puterii, cu atat mai mult cu cat Opozitia e slaba.

Un comentator aprecia aici e blog ca:

„Una peste alta Motane , chestia asta cu LCK a fost un balon de oxigen pentru PSD caci , luati d e val , oamenii , PRESA , au trecut in plan secund chestia cu maririle de salarii si pensii plus , trecerea unor contributii de la angajator la angajat bashca alte manarii facute de catre guvernarile PSD iar aceea in care un angajat care-i in concediu medical trebuie sa aduca bani de-acasa pentru a fi pe 0 vs. ceea ce statul ai ia cu japca FARA CA ACESTA SA AIVA VREO SPERANTA PENTRU VREUN VIITOR MAI BUN . Te-ai prins ca , de cateva zile nu se mai vorbeste despre Olguta Vasilescu , Gabriela Firea sau chiar…Liviu Dragnea si Tel Drum , asta ca sa nu mai amintesc despre Bica , Udrea si etc ?”

Bineinteles ca un nou scandal prin care sunt scoase in evidenta printr-un raport al ministrului Justitiei toate neajunsurile DNA condusa de Laura Codruta Kovesi estompeaza proasta guvernare a PSD. Iohannis n-ar trebui sa cedeze presiunilor PSD pentru ca scopul PSD-ALDE e acapararea totala a Puterii in stat. Dupa care, cu toate nerealizarile lor, le cresc puternic sansele la viitoarele alegeri prezidentiale dar si la cele legislative. Iohannis ar trebui sa coaguleze fortele de Opozitie pentru a echilibra scena politica pentru a preveni derapaje de la democratie intrucat el trebuie sa vegheze, conform Constitutiei, la respectarea acesteia. Pentru ca ce urmareste PSD-ALDE e acapararea totala a puterilor statului. Laura Codruta Kovesi nu trebuie revocata. Mai ales ca nu va rezolva nicio problema de fond. Presedintele are acum prilejul de a-si indeplini functia de mediator intre puterile statului, precum si intre stat si societate. Conflictul acesta intre Parlament, Guvern dominate de PSD-ALDE si DNA, condus de D-na. Kovesi, trebuie aplanat printr-un act de mediatie din partea Presedintelui. Pentru ca o acaparare cat mai mare a Puterii din partea unor formatiuni politice care au castigat alegerile si care contesta actuala conducere a DNA, fara o fundamentare riguroasa, pune sub semnul indoielii respectarea art. 3 din Constitutie care spune ca „Romania este stat de drept, democratic si social […]” precum si art. 4 care vorbeste despre faptul ca „Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor – legislativa, executiva si judecatoreasca – in cadrul democratiei constitutionale”.

Sper ca Presedintele sa-si inteleaga bine rolul si sa apere democratia si sa vegheze la respectarea Constitutiei.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Degeaba indepartam oameni, daca nu indepartam si practicile lor maligne

Pentru ca altminteri vin altii care ar putea sa faca si mai mult rau. Fara indoiala: degeaba ii sanctionezi pe unii daca vin altii mai rai decat ei.

Si eu ma numar printre cei care cred ca trebuie imbunatatit, perfectionat sistemul nostru judiciar. Faptul ca acesta inca mai prezinta caracteristici de politie politica arata ca sunt inca reminiscente securiste. Inseamna ca sau n-am imbunatatit suficient sau inregistram, din diverse, pricini un recul. Noi ar trebui sa fim atenti la astfel de lucruri pentru ca, spre exemplu, demiterea disciplinara a coducerii DNA Ploiesti nu inseamna mare lucru daca nu imbunatatim ceva prin acest lucru.

Dezvaluirile facute recent de catre Vlad Cosma arata o realitate care nu-mi place. Avem de a face cu practici nedemne in raport cu statutul de procuror. Eu inteleg ca vor urma sanctiuni. Cam asa se intampla intotdeauna oriunde in lume. Nici procuroul nu-i deasupra legii. Intrebarea care se pune este daca avem idei, conceptii, strategii pentru a imbunatatii sistemul judiciar de la noi si statul de drept, tocmai pentru a nu permite derapaje de la statul de drept, daca astfel de lucruri s-au intamplat in trecutul recent. Evident, cei responsabili de astfel de derapaje trebuie sanctionati. Problema e cum prevenim eventuale alte derapaje. Pentru ca mie mi se pare ca inca suntem la nivelul „rotatiei cadrelor”, neavand inca intelegerea necesara pentru a imbunatati cu adevarat. Rotatia cadrelor nu e o imbunatatire si nici nu imbunatateste ceva. Sanctionarile, schimbarile de personal nu sunt o conditie suficienta pentru imbunatatire. Insa noi trebuie sa urmarim imbunatatirea sistemului judiciar si stabilitatea sa pentru a ranforsa statul. Altminteri avem de a face cu un joc de suma nula si atunci va fi ” tot aia” sau poate chiar cu o inrautatire a situatiei, deci continuarea situatiei sub o alta forma – lucru ce, desigur, duce la o inrautatire, sau derapaje si mai mari. Iar consecinta va fi slabirea statului, lucru evident de nedorit.

Statul de drept trebuie mentinut si protejat.

Cel mai mare pericol mi se pare ca e reprezentat de schimbarile care agraveaza lucrurile. Si cred ca ar trebui sa fim atenti la aceste aspecte.

Asupra unui sondaj realizat de DC News

Iata un sondaj foarte recent realizat de DC News:

Sefii DNA, DIICOT, Parchetului General trebuie sa fie numiti de: Sondajul a inceput la 09-Sep-2017 12:45
Presedintele Romaniei, cum este acum	25,16% (2731)
CSM, cum propune Tudorel Toader	74,84% (8123)

Interesant… Iata ca oamenii par a tine cu PSD-ul… Insa eu stau si ma intreb cati dintre cei care au votat in acest sondaj online au citit Constitutia Romaniei. Sa vedem ce spune la art. 133 si art. 134:

Art. 133 – Rolul şi structura

(1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din care:
a) 14 sunt aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi validaţi de Senat; aceştia fac parte din două secţii, una pentru judecători şi una pentru procurori; prima secţie este compusă din 9 judecători, iar cea de-a doua din 5 procurori;
b) 2 reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală, aleşi de Senat; aceştia participă numai la lucrările în plen;
c) ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(3) Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit, dintre magistraţii prevăzuţi la alineatul (2) litera a).
(4) Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani.
(5) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se iau prin vot secret.
(6) Preşedintele României prezidează lucrările Consiliului Superior al Magistraturii la care participă.
(7) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii sunt definitive şi irevocabile, cu excepţia celor prevăzute la articolul 134 alineatul (2).

Art .134 – Atribuţii

(1) Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de instanţă de judecată, prin secţiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organică. În aceste situaţii, ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu au drept de vot.
(3) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinară pot fi atacate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(4) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului său de garant al independenţei justiţiei.

Despre Presedinte spune ca prezideaza lucrarile CSM (art.133, al. 6) si in art. 134, al. 1 spune ca CSM „propune Presedintelui Romaniei numirea in functie a judecatorilor si a procurorilor, cu exceptia celor stagiari, in conditiile legii”. Intrebarea din sondaj era de cine trebuie sa fie numiti sefii DNA, DIICOT si ai Parchetului General (adica Procurorul General). Or, articolul 134 spune clar: CSM propune Presedintelui numirea. Constitutional vorbind, CSM n-are dreptul sa numeasca in functie, ci sa propuna Presedintelui numirea in functie.

Trebuie sa constatam ca in propunerea lui Tudorel Toader se strecoara violarea Constitutiei. Dar, pe de alta parte, daca privim cu atentie ce spune Constitutia despre rolul CSM, putem constata cu usurinta ca CSM nici n-are cum sa numeasca in functiile sus amintite pentru ca nu e stipulat cine va lua decizia de numire si cum, pe langa faptul ca nu scrie nicaieri ca CSM are atributia de numiri in functie. Lucru intarit de art. 133, al.2 c care spune ca in componenta CSM intra: „ministrul justitiei, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie”. Adica procurorul general il numeste pe procurorul general?? De asemenea, cum poate fi CSM garantul independentei Justitiei daca el si numeste in functie pe sefii DNA, DIICOT si ai Parchetului General? Este evident ca daca numeste in functie n-are cum sa fie garantul independentei Justitiei ci se afla intr-un evident conflict de interese!!!

Daca asta e ceea ce propune PSD-ALDE, atunci deconsolideaza democratia din Romania. Prin faptul ca il exclude pe Presedinte, conferindu-i un rol decorativ, si mai ales prin faptul ca pune CSM intr-o ambiguitate de ordin juridic si constitutional.

Pe de alta parte, referitor la ceea ce spune Calin Popescu Tariceanu, ca Presedintele e om politic si ca, in consecinta, numirile sunt politizate si doreste sa le scoata „de sub factorul politic”, trebuie aratat ce spune Constitutia la art. 84 despre incompatibilitati si imunitati privitoare la Presedintele Romaniei:

„(1) In timpul mandatului, Presedintele Romaniei nu poate fi membru al unui partid politic si nu poate indeplini nici o alta functie publica sau privata.

(2)Presedintele Romaniei se bucura de imunitate. Prevederile articolului 72 alineatul (1) se aplica corespunzator”

Intrebarea care se pune – si de aici se vede lipsa de logica a propunerilor PSD-ALDE – este: daca Procurorul General ar fi numit de Senat, dupa o idee a lui Tudorel Toader, ar fi o numire mai putin politica sau scoasa „de sub factorul politic”? Pentru ca senatorii sunt membri ai partidelor politice, Presedintele nu. Si apoi cum poate sa fie Parlamentul „unica autoritate legiuitoare a tarii” (Constitutia, art. 61, al. 2) si sa numeasca in functie pe Procurorul General?

De asemenea, trebuie spus ca, in SUA, Procurorul General NU este numit de catre Senat, asa cum a apreciat Tudorel Toader!!! Ci este numit de Presedintele Statelor Unite si are confirmarea Senatului!!

Or, uitati-va ce spune – aici – Tudorel Toader:

„”Poate că este îngrijorat de faptul că (…) nu am propus sistemul cel mai democratic, din Statele Unite, prin care procurorul general este numit de către Senat. Şi atunci, dacă este să spulberăm îngrijorarea, mă gândesc să propun şi eu ca procurorul general din România să fie propus de către Senat, să avem o echivalenţă a procedurilor şi să tindem şi noi spre acelaşi standard de democraţie”, a declarat Toader la Antena 3, anunţând că urmează să se întâlnească marţi dimineaţă cu ambasadorul Hans Klemm, aceasta urmând să fie a treia întrevedere dintre cei doi.” (subl. mea)

De aici rezulta ca PSD, prin Tudorel Toader, doreste o numire pur politica a Procurorului General, pe baza unei majoritati, in Senat. Lucru care pune intreg Parlamentul Romaniei intr-o situatie de ambiguitate juridica si constitutionala si-l transforma, neconstitutional, pe Presedinte intr-o mobila de decor.

Trebuie remarcat ca toate aceste propuneri ale PSD-ALDE sunt neconstitutionale si par a fi menite sa creeze haos in sistemul judiciar romanesc. Pentru ca toate aceste piruete juridice nici macar nu respecta o logica elementara si, referitor la cum e in alte tari, nu sunt bine documentate.

Daca e sa ne referim putin mai larg la subiect si sa analizam sub prisma Justitiei de Tranzitie, am putea spune ca PSD-ALDE vor Justitia lor! 😆

De ce oare?

Ghici ghicitoarea mea! 😉

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Se discuta chestiuni punctuale…

… si mai putin problemele de fond. De pilda, ca DNA l-a arestat pe cutare sau ca l-a pus sub control judiciar pe cutare, ca Parlamentul a incuviintat urmarirea penala a cutarui parlamentar. Dar chestiunea statului de drept nu sta in aceste cazuri punctuale, indiferent de numarul lor. Statul de drept consta in independenta Justitiei. De fapt, intr-un mod mult mai general, vorbim de separarea puterilor in stat – puterea executiva, puterea legislativa si puterea judecatoreasca – cu un mecanism de verificare si echilibrare a acestora. Problema de fond care se pune este daca avem in Romania o asemenea separare reala a puterilor in stat. Si, referitor la Justitie, daca Justitia este independenta cu adevarat.

S-a tot vorbit de independenta Justitiei, dar nu la modul profund, iar discutiile n-au trecut de lozinci, de pilda ca „trebuie sa avem o Justitie independeta!!”. Dar cum e Justitia la noi? Este aceasta cu adevarat independenta de factorul politic?

Daca ne uitam in Constitutia Romaniei, „Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei Justitiei” (art. 133, al.1). Insa Senatul – institututie democratica dar eminamente politica – valideaza sau numeste 16 din cei 19 membri ai CSM. De asemenea, in CSM e membru ministrul Justitiei – functie politica. „Presedintele Romaniei prezideaza lucrarile Consiliului Superior al Magistraturii la care participa” (art.133, al. 6).

La Curtea Constitutionala avem 9 judecatori numiti pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau innoit (art. 142, al. 2). Dar „trei judecatori sunt numiti de Camera Deputatilor, trei de Senat si trei de Presedintele Romaniei”. Camera Deputatilor, Senatul si Presedintia Romaniei sunt institutii democratice, dar politice prin excelenta.

La „Statutul procurorilor” (art. 132) se spune: „Procurorii isi desfasoara activitateapotrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei” (al. 1) – ministrul Justitiei – functie politica.

La „Statutul judecatorilor” (art. 125) se spune: „(1) Judecatorii numiti de Presedintele Romaniei sunt inamovibili, min conditiile legii. (2) Propunerile de numire, precum si promovarea, transferarea si sanctionarea judecatorilor sunt de comepetenta Consiliului Superior al Magistraturii, in conditiile legii organice” (al. 1 si 2). Presedintele Romaniei  – functie politica.

Independenta Justitiei e necesara pentru a se infaptui Justitia fara abuzuri si fara procese politice.

In conditiile de mai sus, schitate de mine pe scurt, putem spune ca Justitia e independenta in Romania? Raspunsul la o asemenea intrebare e cu „da” sau cu „nu” – „da si nu” inseamna ca nu prea e independenta. Si de aici suspiciunile de abuz, de „rafuiala politico-mafiota”, de procese de natura politica, pe care le avem astazi in societate.

In conditiile constitutionale existente la noi, nu prea vad cum s-ar putea rezolva lucrururile. Pentru ca Politica si Justitia sunt de naturi si esente diferite. De aceea si ratiunile lor sunt diferite unele de altele. Una e sa vorbim, de exemplu, despre ratiuni politice si altceva e sa vorbim despre „ratiuni de drept” sau „ratiuni care privesc dreptul si dreptatea”.

Insa definirea dreptatii a tinut intotdeauna de un cadru ideologic si istoric dat, de credintele anumitor popoare. Separarea puterilor in stat asigura doar functionarea acestora fara sa permita interferente care sa le vicieze activitatea. Avand naturi, esente si ratiuni diferite, politicul poate sa vicieze actul de justitie. Asa cum si justitia poate vicia actul politic, poate bloca decizii politice necesare.

Problema la noi ar fi in ce masura se echilibreaza puterile in stat. Si daca exista mecanisme de verificare intre ele. Daca nu se echilibreaza vom vedea tot felul de influente care le viciaza activitatea. Independenta Justitiei nu se poate asigura si realiza doar printr-un singur organism, cum ar fi DNA, despre care nu avem certitudinea ca ar fi si acesta, la randul sau, chiar atat de independent. De asemenea, daca primeaza doar Justitia, inseamna ca toate celelalte sunt cat se poate de marginale, atat puterea executiva cat si cea legislativa – lucru ce se constitutie intr-un dezechilibru grav in societate. Fara o echilibrare, Justitia ajunge sa vicieze atat actul executiv, cat si cel legislativ, creand perturbatii majore in societate. Iar fara o verificare se poate ajunge la abuzuri.

S-a ajuns in situatia in care populatia consuma foarte mult DNA – pe la televiziunile de stiri doar despre asa ceva se vorbeste sau legat de acest aspect. Ce te faci daca utilitatea marginala – ca sa folosesc o terminologie din economie – a acestui produs aruncat pe piata, DNA, incepe sa scada pana spre zero, cand se ajunge la satietate? Si pana la urma nu s-ar rezolva mare lucru pentru ca Justitia tot n-ar fi independenta, o echilibrare tot n-ar exista. Iar in privinta sumelor recuperate, prof. Mircea Cosea a dat exemplu Italia cand cu operatiunea „Mani pulite” s-au recuperat doar 18% din sume, adica foarte putin, aratand ca asta ar fi maximul cunoscut si greu de anticipat ca in Romania s-ar putea recupera mai mult, procentual vorbind.

Montesquieu spune ca „independenta Justitie trebuie sa fie reala si nu doar aparenta” si vedea in Justitie „cea mai importanta dintre puteri, independenta si neverificata” de aceea o considera si periculoasa. Daca tot invatam de pe Wikipedia, va propun sa cititi aici ce spunea Thomas Jefferson in 1820:

„You seem … to consider the judges as the ultimate arbiters of all constitutional questions; a very dangerous doctrine indeed, and one which would place us under the despotism of an oligarchy. Our judges are as honest as other men, and not more so. They have, with others, the same passions for party, for power, and the privilege of their corps…. Their power [is] the more dangerous as they are in office for life, and not responsible, as the other functionaries are, to the elective control. The Constitution has erected no such single tribunal, knowing that to whatever hands confided, with the corruptions of time and party, its members would become despots. It has more wisely made all the departments co-equal and co-sovereign within themselves.^[13]„

Iar Alexander Hamilton (Federalist No. 78) exprima viziune potrivit careia Curtile au doar puterea cuvintelor si nu aceea de a constrange celelalte doua ramuri ale Guvernului, de care Curtea Suprema insasi e dependenta. Era vorba, din cate am inteles, de Actul Judiciar din 1789 care dadea Curtii Supreme puteri peste limitele impuse de Constitutie, peste Congres sau Executiv, pornind, din cate am inteles, de la aceasta cauza – Marbury v. Madison – unde s-a atins o problema extrem de sensibila, iata ce se arata:

„Although the power of judicial review is sometimes said to have originated with Marbury, the concept of judicial review has older roots in the United States, and possibly in England as well. The idea is often attributed to the English jurist Edward Coke and his opinion in Dr. Bonham’s Case, 8 Co. Rep. 107a (1610), although this attribution has been called „one of the most enduring myths of American constitutional law and theory, to say nothing of history”.^[10] Bonham’s Case was not mentioned in Marbury v. Madison, and the Court later stated that Bonham’s Case did not make common law supreme over statutory law:

[N]otwithstanding what was attributed to Lord COKE in Bonham’s Case, 8 Reporter, 115, 118a, the omnipotence of parliament over the common law was absolute, even against common right and reason. The actual and practical security for English liberty against legislative tyranny was the power of a free public opinion represented by the commons.^[11]

Coke’s meaning has been disputed over the years, for example by scholars who contend that Coke only meant to construe a statute without challenging Parliamentary sovereignty.^[12] His remarks that seem suggestive of judicial review are sometimes considered obiter dicta, rather than part of the rationale of the case.^[13]”

De unde se vede ca si Justitia poate vicia actul politic, iar aceasta situatie poate deschide calea tiraniei, cu alte cuvinte se poate ajunge la dictatura. Dar iata ce s-a intamplat in acest caz – Marbury v. Madison (1803) – si ma refer la ce scrie aici: John Marshall care era Chief Justice of the Supreme Court of the United States considera ca Guvernul trebuie sa fie sub lege:

„Marshall’s opinion expressed and fixed in the American tradition and legal system a more basic theory—government under law. That is, judicial review means a government in which no person (not even the President) and no institution (not even Congress or the Supreme Court itself), nor even a majority of voters, may freely work their will in violation of the written Constitution. Marshall himself never declared another law of Congress or act of a president unconstitutional.

Marshall, during Marbury v. Madison on the constitution:

Certainly all those who have framed written constitutions contemplate them as forming the fundamental and paramount law of the nation, and consequently the theory of every such government must be, that an act of the legislature repugnant to the Constitution is void.^[56]”

Dar iata care a fost pozitia Presedintelui US, Dl. Thomas Jefferson:

„More generally, Jefferson lamented that allowing the Constitution to mean whatever the Court says it means would make the Constitution „a mere thing of wax in the hands of the judiciary, which they may twist and shape into any form they please.”^[54]”

incerc sa traduc:

„In general, Jefferson s-a plans de urmatorul lucru: daca se permite ca Constitutia sa insemne ceea ce spune Curtea, inseamna a face din Constitutie ” nu altceva decat o ceara in mainile judiciarului, pe care ei o pot rasuci si sa-i dea orice forma le e pe plac”

Si iata ce scrie in continuare:

„Because Marbury v. Madison decided that a jurisdictional statute passed by Congress was unconstitutional, that was technically a victory for the Jefferson administration (so it could not easily complain). Ironically what was unconstitutional was Congress’ granting a certain power to the Supreme Court itself. The case allowed Marshall to proclaim the doctrine of judicial review, which reserves to the Supreme Court final authority to judge whether or not actions of the president or of the congress are within the powers granted to them by the Constitution. The Constitution itself is the supreme law, and when the Court believes that a specific law or action is in violation of it, the Court must uphold the Constitution and set aside that other law or action, assuming that a party has standing to properly invoke the Court’s jurisdiction. Chief Justice Marshall famously put the matter this way:

It is emphatically the province and duty of the Judicial Department to say what the law is. Those who apply the rule to particular cases must, of necessity, expound and interpret that rule. If two laws conflict with each other, the Courts must decide on the operation of each.

The Constitution does not explicitly give judicial review to the Court, and Jefferson was very angry with Marshall’s position, for he wanted the President to decide whether his acts were constitutional or not. Historians mostly agree that the framers of the Constitution did plan for the Supreme Court to have some sort of judicial review; Marshall made their goals operational.^[55]”

Ideea care se desprinde este ca nu trebuie sa se ajunga la abuzuri nici din partea Executivului, nici din partea Legislativului si nici din partea Judiciarului. Iar fara o echilibrare a acestor trei puteri, calea spre abuzuri este deschisa. Evident, putem vorbi si de abuzul puterii executive – care poate deschide calea unei dictaturi in acest sens, daca aceasta putere capata o putere mai mare fata de celelalte. Probabil ca aceasta problema nu sta atat in drept cat intr-un principiu – acela de echilibrare a acestor puteri. Se poate vedea si azi cum se nasc regimuri politice de mana forte in Rusia sau Turcia, lucru care, desigur, nu e de dorit. Insa calea poate fi si inversa, cand Judiciarul capata o putere prea mare, o mana de indivizi din aceasta bransa cautand sa obtina intreaga putere in Stat. Sau ca unii sa se foloseasca de instrumentul acesta – Judiciarul – ca sa obtina o si mai mare putere. De aceea Thomas Jefferson spunea: „It has more wisely made all the departments co-equal and co-sovereign within themselves”…

DE citit si: Trebuia infiintat PNA…?

Insulte…

Am citit editorialul maestrului Cristoiu de pe blogul sau referitor la insulte:

Gîndul de sîmbătă, 21 martie 2015
Ah, de ce nu m-am făcut procuror DNA? Textele mele ar fi fost lăudate de toți deontologii și deontoloagele din presa noastră de ofițeri acoperiți

Se arata ca:

„Bag seamă că procurorii DNA au ambiții gazetărești. Cînd nu arestează pe cei care îndrăznesc să nu repete zilnic Codruța Kovesi trebuie să candideze la Președinția României, după cum văd că sună ordinul pe unitate, procurorii DNA se ocupă cu scrisul în vederea publicării. Rechizitoriile lor agramate, compuse cu cotul, sunt publicate pe toate site-urile, în toate ziarele și la toate televiziunile.

Ah, de ce nu m-am făcut procuror DNA?!
Aș fi fost publicat de toată presa românească, textele mele, numite rechizitorii, în realitate proză filosofică, n-ar fi fost înjurate de nimeni, ba mai mult ar fi fost lăudate de Dan Tapalagă Însuși și de Ioana Ene Dogioiu Însăși, ceea ce pentru mine ar fi echivalat cu un loc în Istoria literaturii lui George Călinescu, deși nu mă născusem cînd marele critic o publicase.

Din noua proză, dedicată de astă dată Elenei Udrea, aflăm printre altele de existența postacilor.
Sunt singurul condeier român în viață care scriu zilnic, de trei ani și ceva, un editorial pentru Evz, și de un an și ceva două, tot zilnic, încă unul, pentru cristoiublog.ro.
Nu e nimic nou în viața mea.
Între ianuarie 1990 și iulie 1992 am scris săptămînal. Din iulie 1992 pînă în februarie 1997, am scris zilnic pentru Evz, o perioadă de timp scriind pe deasupra și un text săptămînal, pentru Expres magazin. După plecarea de la Evenimentul zilei, în februarie 1997, mi-am reluat în scurt timp povara scrisului zilnic. Din cei 25 de ani de activitate publicistică, punînd cap la cap, cred că sunt vreo 20 în care am scris zilnic. Am făcut acest bilanț nu pentru a semnala cît de mult muncesc eu (în definitiv și boul muncește, asta nu înseamnă că lumea n-are o părere mai bună despre lebădă, care nu muncește, ci plutește toată ziua), ci pentru a mărturisi că în ultimii ani, din cauza acestui scris zilnic, sunt omul cel mai înjurat din România postacilor de partid. Din două sute de postări la un text publicat în Evenimentul zilei, 195 sunt înjurături. Lectura lor e una dintre marile mele plăceri zilnice. Tresar neliniștit doar cînd întîlnesc o postare pozitivă sau doar neutră. Mă întreb, speriat, unde am greșit de mă laudă cineva. Mă liniștesc însă repede: respectiva postare a nimerit din greșeală acolo.

Alți confrați, deși scriu din an în Paște, sunt revoltați pe postacii de partid.
Acestora le reamintesc existența unei soluții la îndemînă.
Provocînd un precedent în întreaga Europă, grație avocatei mele, Graziela Bârlă, am cîștigat un proces cu Cornel Nistorescu în materie de postaci. Nu, Cornel Nistorescu nu era postac. Cornel Nistorescu era directorul ziarului Cotidianul, ziar în care, sub un articol despre mine, postacii  de partid m-au înjurat fără limite. L-am dat în judecată pe Cornel Nistorescu invocînd un adevăr pe care puțină lume îl știe. În cazul unui articol semnat, responsabil în Justiție pentru conținutul lui e autorul. În cazul unui text nesemnat, responsabil e directorul gazetei.  Postarea la un articol echivalează cu un text nesemnat, de care răspunde, firește, directorul gazetei, obligat să cenzureze textele insultătoare sau calomnioase. L-am dat în judecată pe Cornel Nistorescu pentru a crea un precedent în presă în chesitiunea postacilor, așa cum i-am dat în judecată pe Codruța Kovesi și pe Horia Șelaru pentru a crea un precedent: sancționarea procurorilor care lasă în Rechizitorii și în stenograme numele unor persoane care n-au nici o legătură cu dosarul. Nu sînt nici inculpați, nici victime, nici denunțători, nici martori.

Luați aminte, voi cei înjurați! Abjectul fenomen al postacilor de partid (plătirea unui famelic ca să te insulte și să te calomnieze sub protecția anonimatului) poate fi contracarat doar în Justiție.”

Inteleg sarcasmul din finalul editorialului: daca ar fi fost scriitor la DNA, tinand cont si de talentul dumnealui, ar fi fost aplaudat de toata lumea! 🙂 Asa, in schimb, fara a face proza la noua Editura DNA, e injurat de catre postacii de partid (ca de cine altcineva)! Ca sa-si faca dreptate, trebuie sa apeleze la Justitie! Ei, cum se poate asa ceva! Nu la DNA? 🙂  Insa m-a dus cu gandul si spre altceva…

Dupa parerea mea, oricat ar parea de ciudat, ar trebui sa tratam fenomenul acesta, al insultelor, mai cu intelegere si mai cu mila. El a aparut dupa Revolutie, ca o reactie la ce era inainte, cand totul, dar absolut totul trebuia sa fie corect, mergand pana la ode adresate „conducerii superioare de partid si de stat”. Ca fenomenul acesta e inca prezent, nu ma mira. Comunismul si securismul au schimonosit poporul roman intr-un hal fara de hal! Pe de alta parte, a suporta o insulta, fara sa dai o replica, e lucru mare si nu a apela la Justitie si a-l da in judecata pe cel care te-a insultat. Insulta smereste sufletul. Cel care te insulta poate s-o faca dintr-un anumit motiv sau fara niciun motiv, cand nu are, de fapt, ce spune. Oameni prosti au existat de cand lumea si pamantul. De asemenea oamenii se diferentiaza prin educatie si cultura. Insa injuraturile postate sub sarcina de partid mi se par ceva… ceva foarte injositor. Daca cineva ma injura, ma intereseaza umanul: el ma injura, nu i-a placut ceva la mine, are ceva cu mine, poate am gresit eu fara sa-mi dau seama. Dar revolta izvoraste din omul respectiv, fara alti mijlocitori, si e de apreciat daca e o revolta sincera. Insa injuratura facuta la ordin de la partid, in cel mai pur stil comunist, mai bine zis securist, anuleaza umanul pana la anihilare. Totul devine inuman de fapt. Este ceva intru totul asemanator cu denigrarea romanilor in presa britanica sau cu ceea ce a facut acel „comic” francez care prezenta „salutul romanesc”, si care ma face si acum sa-mi ies din fire…

Ceea ce i s-a intamplat Elenei Udrea e cu totul altceva si lucrul incepe sa ma puna pe ganduri…

Ziare.com

Elena Udrea: O intoxicare. Toate partidele din Romania au „postaci” si gherila online

Se arata ca:

„Elena Udrea a reactionat, prin intermediul echipei sale de comunicare, dupa aparitia in presa a stenogramelor din timpul confruntarilor cu denuntarii sai si in care se spune ca postacii care ii sustineau pe democrat-liberali erau platiti de PDL in fiecare luna si ca o parte din banii necesari proveneau din mita.

„Anchetatorii vor sa o tina pe Udrea in arest cu ajutorul televizorului. In cazul ‘Gala Bute’, procurorii isi arata mai degraba talentul de povestitori si fabulisti decat cunostintele juridice. Cand dovezile nu-i ajuta, croseteaza povesti cu ata alba.

Dupa ce toate denunturile au fost infirmate la confruntarile de ieri, anchetatorii DNA au aruncat in ochii presei povestea ‘postacilor’ platiti cu 10.000 de euro pe luna. O intoxicare”, se arata pe pagina de Facebook Elena Udrea.

Stenograme de la confruntarea lui Udrea cu denuntatorii: Cum ajungea mita la PDL si cu cat erau platiti postacii

Echipa Elenei Udrea noteaza ca realitatea ar fi urmatoarea, si anume ca procurorii nu au fost in stare sa dovedeasca faptul ca fostul ministru a luat „geanta” cu 900.000 de euro.

„Adrian Gardean (mituitorul – cel care a strans banii) chiar spune ca acestia nu ii erau destinati fostului ministru al Dezvoltarii, ci lui Nastasia. Dupa ce nu au reusit sa arate ca Udrea a luat banii, procurorii spun ca ar fi dat o parte din suma la partid – fara sa existe macar vreun indiciu care sa arate ca fostul presedintePDL Bucuresti a dat bani la partid sau ca presupusele sponsorizari provin din mita”, se mai arata pe reteaua de socializare.

In aceste conditii, Elena Udrea a dezvaluit pe reteaua de socializare care este adevarul din punctul sau de vedere.

DNA o vrea pe Udrea dupa gratii, fostul ministru reactioneaza: Trunchieri si denaturari. Kafka

„Si aici apar ‘postacii’ care trebuie sa ia ochii presei. In realitate, cei ‘10.000 de euro lunar’ au fost doar o singura data – in campania de la localele din 2012, cand PDL Bucuresti a avut un candidat pentru Primaria Generala, 6 candidati pentru primariile de sector, 55 de candidati pentru Consiliul General si 6×33 de candidati pentru consiliile locale ale celor sase sectoare. Ca sa nu mai spunem de PDL in general. Deci, sa spui ca Udrea platea 10.000 de euro pe postaci reprezinta o minciuna sfruntata”, a mai notat echipa fostului ministru.

Avand in vedere ipocrizia unor politicieni si a unor jurnalisti, dupa cum spun reprezentantii fostului ministru, ei au vrut sa precizeze cateva lucruri in incheierea postarii de pe reteaua de socializare.

„Pentru ca am vazut ipocrizia generalizata a politicienilor din aproape toate partidele, dar si a presei, vrem sa fie clar un lucru: absolut toate partidele din Romania au ‘postaci’ si gherila online, iar sumele de bani consumate sunt mult mai mari. Le recomandam procurorilor DNA, daca tot au deschis acest subiect, sa investigheze si ‘postacii’ PSD sau PNL„, au incheiat acestia.

A.G.”

Stati putin „fratilor si cumnatilor”, ca sa folosesc o expresie draga domnului Cristoiu, noi despre ce vorbim aici? Despre postacul platit sau despre ipoteza postacului platit? Nu de alta, dar incepe sa semene cu ceea ce spunea George Toparceanu intr-o celebra poezie: lung prilej de vorbe si de ipoteze.

Iata, spre exemplu, ce spun stenogramele:

Stenograme de la confruntarea lui Udrea cu denuntatorii: Cum ajungea mita la PDL si cu cat erau platiti postacii

Se arata ca:

„Confruntarile dintre Elena Udrea si denuntatorii sai din dosarul Gala Bute au scos la iveala noi detalii despre cum ajungeau spagile la PDL.

Potrivit stenogramelor din timpul confruntarilor, care au avut loc joi la sediul DNA din Capitala, postacii care ii sustineau pe democrat-liberali erau platiti de PDL in fiecare luna, scrie Evenimentul Zilei, care citeaza documentele procurorilor.

Din interceptari reiese ca Gheorghe Nastasia, fost secretar general in Ministerul Turismului in timpul mandatului Elenei Udrea, a vorbit despre postacii platiti de PDL pentru a scrie comentarii favorabile pe site-uri de stiri si pe retele sociale.

El a fost intrebat daca stia ca Tudor Breazu, consultantul politic Cristi Calugar, postacii si materialele promotionale erau platite de catre Ana Maria Topoliceanu, fosta sefa a Companiei Nationale de Investitii (CNI).

Dezvaluiri de la intalnirea Elenei Udrea cu denuntatorii si detalii despre noul look de „zeita iesita de la coafor”

„Pe Breazu Tudor il plateam eu. Daca au fost situatii in care l-a platit Topoliceanu Ana Maria, in mod cert ulterior banii aceia au fost recuperati de Topoliceanu Ana Maria. Cristi Calugaru stiu ca primea bani de la partid si separat, in afara contractului. In total probabil ca era aceasta suma de 3.000 de euro. Suma din afara contractului era platita de Topoliceanu Ana Maria, din ce stiu eu, din bani de la partid, de unde se faceau toate platile.

Erau situatii in care partidul detinea fonduri care nu erau inregistrate in contabilitate si care proveneau, de exemplu, din contributiile de la sectoare, din donatiile membrilor si au fost si cazuri in care candidatii au contribuit cu sume de bani”, a dezvaluit acesta.

Nu se tinea evidenta sumelor

Nastasia a mai spus ca nu se tinea o evidenta a acestor sume, „conducatorul fiecarui sector stia cu cat a contribuit, astfel incat nu era dificil de tinut socoteala”.

„Nu stiu cu cat erau platiti postacii. Stiu doar ca au functionat cateva luni in perioada de campanie electorala, erau studenti din partid care initial au lucrat gratis, dar era ineficient si apoi s-a luat decizia sa fie platiti si nu as sti sa va spun la cat ajungeau sumele, probabil la cat a spus Topoliceanu Ana Maria. Presupun ca postacii erau platiti din aceeasi bani care se foloseau la partid”, a mentionat el.

Avocatul Elenei Udrea: Confruntarile au demontat in intregime acuzatiile procurorilor

La randul sau, Ana Maria Topoliceanu a aratat ca toti banii pe care i-a primit prin intermediul lui Stefan Lungu, fostul consilier al Elenei Udrea din perioada in care aceasta a fost ministru al Turismului, si Tudor Breazu, administratorul Mosiei de la Nana, au ajuns la deputatul PMP „intr-o forma sau alta”.

Topoliceanu, care a fost candva prietena a Elenei Udrea, a recunoscut ca, in perioada 2010-2012, a achitat bunuri si servicii de care a beneficiat fostul ministrul.

„Da, inclusiv din banii de la Consmin”, a subliniat Topoliceanu. Mentionam ca administratorul firmei Consmin este suspectat de DNA ca le-ar fi dat mita celor doua, pentru ca CNI sa plateasca la timp lucrarile executate de constructor.

Despre forma in care ajungeau banii la fosta sefa a PMP, Topoliceanu a spus: „O parte a fost excursia la Danai, o alta parte cash. Au mai fost situatii in care ii plateam salariul lui Breazu Tudor”.

Udrea lua mita acasa si la minister

Referitor la platile in numerar, Topoliceanu a dezvaluit ca Udrea le primea inclusiv in locuinta sa si in Ministerul Turismului.

„La ea acasa, la minister, cred ca de doua ori, eu suma totala am vazut-o cand am vazut actele, cred ca in jur de 10.000 euro fiecare”, a dezvaluit fosta sefa a CNI.

De asemenea, omul de afaceri Adrian Gardean, a carei firma a efectuat lucrari in statiunea de ski Straja, a aratat cum platea un „comision” de 10% pentru a primi la timp bani de la minister pentru lucrarile realizate

„Da, am avut o discutie (cu Elena Udrea – n.red.), ne-am intalnit la inceputul anului 2011 la cabana domnului Nastasia. Am avut o discutie forate scurta referitor la derularea lucrarilor de la Straja (…).

Avand in vedere ca se derulase anterior un alt contract finantat de minister, iar Lungu Stefan imi spusese ca trebuie sa fac plati de aproximativ 10% prin intermediul firmei sale, ceea ce s-a si intamplat, in acest context am inteles ca referirea doamnei Udrea la sponsorizari se referea la plati similare. De altfel, cred ca acesta este si scopul pentru care am fost invitat”, a explicat Gardean.

Intrebat de Elena Udrea ce „sponsorizare” i s-a indicat sa faca, Gardean a precizat: „Nicio sponsorizare. Mi-a indicat o suma de bani pe care trebuie sa o aduc, in principiu 10%, nu am adus intreaga suma de bani pentru ca nu dispuneam de ea la momentul respectiv, iar in completare mi-a indicat sa fac o sponsorizare, dar ulterior i-am spus ca nu se poate si ca vom face un contract de publicitate pentru un eveniment ulterior”.

10% pentru minister

Udrea a mai intrebat daca omul de afaceri a simtit ca proiectul ii este conditionat de asa-zisele sponsorizari, iar acesta a explicat cum a inteles el mecanismul de la minister.

„Perceptia mea vizavi de derularea contractelor pana atunci era ca in zona ministerului erau mai multe persoane implicate care pe undeva cereau pentru campanii electorale, diferite sponsorizari, un procent de 10%, confirmat pana atunci de contractele deja finalizate sau in curs de executie. Cu siguranta ca am inteles ca acel contract probabil nu era finantabil daca eu nu ajungeam sa imi onorez aceasta obligatie de plata, adica acel 10% despre care stiam ca se da”, a spus Adrian Gardean.

Udrea ar fi stiut ca banii ajungeau la PDL

La randul sau, Stefan Lungu a fost intrebat daca Udrea stia ca o parte din banii primiti de el ajungeau la PDL.

„In mod direct, nu stiu daca avea cunostinta, dar prin intermediul lui Topoliceanu Ana Maria, cu care aveam relatia directa, pentru ca nu am avut o relatie financiara cu doamna Udrea, am inteles ca da”.

In plus, acesta a recunoscut ca persoane din PDL, inclusiv Udrea, au beneficiat de „serviciile de monitorizare media achizitionate de la Zainescu Alin”.

Acesta a mai spus si ca a achizitionat „printuri de mari dimensiuni folosite la Conventia PDL la care a fost aleasa in functia de presedinte doamna Udrea”.

Referitor la organizarea Galei Bute, Lungu a declarat ca „au fost momente in care functionarii au reclamat imposibilitatea de a se incadra in limitele legale, dar, de cele mai multe ori, persoana care intervenea era George Nastasia, intelegand ca era omul cu semnatura. (..) La unele din aceste sedinte participa si doamna Udrea”.

Geanta misterioasa

Totodata, Gheorghe Nastasia a fost intrebat daca a primit de la Gardean, in toamna anului 2011, o geanta cu 900.000 de euro. „Da. Suma era spusa de Gardean, eu nu am verificat si am dus-o doamnei Udrea”, a spus acesta.

El a mentionat ca nu stie daca Udrea cunostea faptul ca el urma sa se intalneasca cu omul de afaceri pentru a primi suma respectiva.

„Nu stiu daca stia, pentru ca relatia lui Gardean Adrian era mai mult cu Stefan Lungu. Doamna Udrea imi spusese mie cu ocazia discutiei care a avut loc la ziua mea sa tin legatura cu Gardean cu privire la sponsorizari”, a precizat el.

Nastasia Gheorghe a spus ca in minister nu mai era nimeni cand a venit el cu geanta. Intrebat de Udrea daca isi aminteste ce i-a spus in momentul in care i-a dat geanta, fostul subaltern al ministrului a raspuns: „Ca este de la domnul Gardean si ca a spus ca va face si sponsorizare in Gala Bute. I-am spus si ce mi-a spus domnul Gardean ca este in interiorul gentii”.

Elena Udrea abia asteapta confruntarile cu denuntatorii sai: A fost adusa din arest la DNA – UPDATE

Elena Udrea a fost adusa joi dimineata din arestul Politiei Capitalei la DNA pentru a fi confruntata cu denuntatorii in dosarul Gala Bute. Udrea a fost dusa la sediul DNA, in jurul orei 9.45, iar confruntarile s-au sfarsit dupa aproape opt ore.

Ulterior, avocatul Marius Striblea a precizat ca, in timpul confruntarilor, au fost demontate in intregime acuzatiile procurorilor.”

Eu nu prea inteleg. In mod logic: daca afirmi ca au existat postaci platiti, ar trebui sa-mi arati macar unul. Si apoi sa demonstrezi ca a fost platit. Dupa care sa demonstrezi ca plata nu s-a facut legal. Mie mi se pare o aberatie sa platesti un postac cu 10.000 euro, deci mi se pare neverosimil. Dar in Romania nu e ilegal ca sa platesti pe cineva cu cat crezi de cuvinta, si asa si trebuie, numai s-o faci in conditii legale. Pe cand toata povestea asta e pe ce spune unul si altul. Stau si eu si ma intreb ce baza poti sa pui pe o asemenea afirmatie:

„Nastasia a mai spus ca nu se tinea o evidenta a acestor sume, “conducatorul fiecarui sector stia cu cat a contribuit, astfel incat nu era dificil de tinut socoteala”.

“Nu stiu cu cat erau platiti postacii. Stiu doar ca au functionat cateva luni in perioada de campanie electorala, erau studenti din partid care initial au lucrat gratis, dar era ineficient si apoi s-a luat decizia sa fie platiti si nu as sti sa va spun la cat ajungeau sumele, probabil la cat a spus Topoliceanu Ana Maria. Presupun ca postacii erau platiti din aceeasi bani care se foloseau la partid”, a mentionat el.”

Nu se tinea o evidenta a sumelor, nu stie cu cat erau platiti, presupune ca postacii erau platiti din anumiti bani…

Toate lucrurile astea ma duc cu gandul la finalul din poezia lui Toparceanu:

„Toate astea insa n-au nici un temei,
Ca nu stie nimeni ce-a fost intre ei.
Vineri toata lumea a putut sa-i vada
Amandoi alaturi, brat la brat, pe strada…
Ei, si stiti, aseara, dupa ce-a stat ploaia,
Ce-a aflat Tantica de la Procopoaia
Cand s-a dus sa-i ceara un model de sort?…
Ca madam Popescu nu mai da divort.”

Si apoi ce e adevarat din ce declara Ana Maria Topoliceanu? Ce anume se poate proba?

Alina Bica a fost tinuta trei luni in arest preventiv in calitate de invinuita, nu de vinovata. Intr-un tarziu a fost plasata sub arest la domiciliu, dar nu va putea fi eliberata intrucat e judecata intr-un nou dosar „pentru că a luat mită un teren, în schimbul intervenţiilor pentru despăgubirile acordate lui Gheorghe Stelian, pentru că l-ar fi ajutat pe Ovidiu Tender în dosarul în care este judecat şi pentru abuz în serviciu în cazul lui Videanu.”, dupa cum ne arata articolul din Gandul. Pentru cei interesati de conditiile de detentie si daca cel care e in arest poate sa scrie ceva, referitor la Alina Bica ii recomand acest articol. Sincer vorbind, maestrul Cristoiu are dreptate: e un abuz incalificabil! Ea nu a fost judecata, nu este nici vinovata deoarece exista, desigur, prezumtia de nevinovatie, si in aceste conditii a fost lipsita de libertate atata vreme: se fac patru luni!!

Comparati acest caz al Alinei Bica, tinuta trei luni in arest nimeni nu stie de ce, cu cel al postacilor din dosarul de la DNA al Elenei Udrea. Procurorii nu sunt in stare – ca asa inteleg (va rog sa ma corectati daca am inteles gresit sau mi-a scapat ceva) – sa ne arate un singur postac platit ilegal cu 10.000 de euro, in schimb nu se sfiesc deloc sa faca o invinuire!! In alte meserii, daca faci gresit un calcul se poate darama un pod si chiar raspunzi de lucrul asta.

In asemenea conditii nu prea cred ca sistemul nostru judiciar este unul in regula. Mie nu mi-e foarte clar, spre exemplu, daca Alina Bica sau Elena Udrea sunt intr-un proces, fie el si penal, sau sunt supuse unei proceduri speciale care se refera la calitatea de invinuite… Este adevarat ca Alina Bica nu a fost nici macar la prima sedinta de judecata. Eu, cel putin, n-am auzit. De asemenea nu mi-e deloc clar daca denunturile se bazeaza pe probe sau sunt simple texte scrise de diversi care imediat ii aduc celui vizat de denunt calitatea de invinuit si deci posibilitatea de a fi arestat. Pentru ca daca lucrurile stau asa, atunci oricine poate fi invinuit de catre oricine si, pe cale de consecinta, arestat preventiv. De asemenea nu mi-e foarte clar de ce un om e arestat preventiv pe baza unor denunturi. Pana mai apar noi denunturi? Pana apar (noi) probe? Pana se lamuresc lucrurile?

Pe de alta parte, Camera Deputatilor a adoptat legea finantarii partidelor politice si a campaniilor electorale. Lucrul acesta presupune ca vechea lege era una proasta. Dar daca sumele imense de bani negri mergeau la partide si sunt oameni tinuti de DNA in arest pentru asta, ar rezulta pe undeva ca au circumstante atenuante serioase pana la a fi chiar nevinovati: legea veche era un proasta. Dar iata ca si cea noua a inceput sa fie criticata chiar din momentul adoptarii ei…

Eu nu zic sa nu se combata coruptia, dar chestia asta cu „Republica Procurorilor” chiar nu suna si nici nu reprezinta ceva democratic si nici ceva just. Pe de alta parte, ceea ce constat eu este ca lupta asta anticoruptie se duce doar pe taram juridic. Dar pe taram economic? Ce ar trebui facut, economic vorbind, pentru a se putea diminua coruptia? Auzi de sume colosale, de milioane de euro spaga, bani negri, un astfel de capital subteran circula, desigur. Asemenea „rauri subetarane” cum pot fi aduse la suprafata, cum pot fi puse sa lucreze in beneficiul economiei nationale? Pe cand asa, acestea se varsa in buzunarul unor functionari de la stat care nu fac altceva decat sa profite ilegal, necuvenit de pe urma functiilor detinute. Eu cred ca ar trebui analizat si aspectul economic de catre factorii de decizie care detin si toate informatiile necesare si in special de catre economisti.

In orice caz, un sistem judiciar trebuie sa faca dreptate. Nu nedreptate. Nici sa rezolve o nedreptate printr-o alta nedreptate. Sau sa faca victime. Insa amploarea coruptiei de la noi nu are numai o dimensiune juridica – faptul ca nu se respecta legea, ci si una economica care ar trebui luata neaparat in considerare daca dorim cu adevarat sa diminuam coruptia.

DE citit si…

si aceasta postare semnata de Andreea Paul:

Cele 400 milioane de euro șpăgi în 2014 ne-au costat nedublarea alocațiilor pentru copii

Se arata ca:

„Circa 400 milioane de euro este nivelul șpăgilor calculat de DNA pe anul 2014, pe baza dosarelor instrumentate privind infracțiuni asimilate corupției. Cifra, uriașă în valoare absolută, riscă să nu mai fie corect percepută în avalanșa știrilor despre sumele enorme vehiculate în afacerile de corupție anchetate în prezent.

Un calcul simplu – și dureros, totodată – ne arată însă dimensiunile costurilor sociale ale acestui fenomen. Ce ar fi putut face România cu 400 milioane de euro pentru unele dintre categoriile sale sociale sau profesionale cele mai nedreptățite? Ar fi putut, de pildă, să dubleze alocațiile, timp de un an, pentru cei 3,7 milioane de copii, pentru care guvernul Ponta susține că nu găsește resurse. Tot cu 400 milioane de euro ar fi putut fi majorate salariile personalului medical cu 1100 lei lunar, în medie. O astfel de creștere salarială ar ajuta la stoparea emigrației în masă a acestor cadre.

Calculele de acest fel pot continua, fără îndoială. Ele arată doar o parte a costurilor enorme pe care le plătește societatea românească de pe urma corupției endemice. Proporțiile alarmante ale acestui fenomen și efectele lui devastatoare sunt conștientizate și de politicieni, de cei responsabili și de bună-credință. Asanarea propriilor structuri trebuie să fie una dintre prioritățile partidelor politice în perioada următoare. PNL și-a asumat acest obiectiv, modificând criteriile de integritate din Statut, și nu va face rabat de la el.”

Uitati-va, va rog, ce cifra!!! Pare neverosimil: 400 milioane euro spagi intr-un singur an. In Romania. Dimensiunea economica este evidenta! Ce e de facut din punct de vedere economic? Asemenea sume trebuie sa lucreze in beneficiul economiei nationale, nu sa reprezinte spagi…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.