Un banc!!

Sa va spun un banc!! Poate e o mare tampenie, dar cand l-am auzit, am ras ca un dobitoc!! 😆 Probabil e de vina si caldura… 😆

Bancul vine in contextul in care Ana Birchall, ministrul Justitiei, i-a cerut sefei CSM „să încerce să găsească consens şi să ieşim din această situaţie, în rest nu am ce să comentez”.

Erau doi insi. Si unul il intreaba pe celalalt: „Cum poti transforma procurorul intr-o parodie?”. La care acesta ii raspunde: „Foarte simplu! In loc s-o validezi pe Adina Florea sefa la Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, il validezi pe Florin Iordache!”

😆 😆 😆

„Alta intrebare!!”, „Alta intrebare!” 🙂

😆 😆

Florin Iordache – Jordache, of course!! 😆 Yeah!! 😆

Mesaje de suStinere!!

Poate va veti intreba de ce in titlul postarii, la cuvantul „sustinere”, al doilea „s” e scris cu litera mare. Pentru ca accentul, centrul de greutate, ca sa zic asa, cade pe cel de-al doilea „s”. Acest cuvant, „sustinere”, trebuie citit cu indignare: cum a fost posibila o asemenea nedreptate a „statului paralel”, nu-i asa, ca sa-l condamne pe Dragnea? 🙂

Numai uitandu-te pe reactiile din PSD de dupa condamnarea lui Liviu Dragnea la 3 ani si 6 luni cu executare, in prima instanta, e adevarat, constati, nu fara o anumita surprindere, ca doar una singura face opinie separata. E vorba de cea a primarului din Cavnic, Maramures, Dl. Vladimir Petrut care a avut curajul sa declare: „In acest context, ii solicit public acestuia demisia de onoare din calitatatile detinute in acest moment, pentru a nu pune in pericol guvernarea si credibilitatea partidului si implicit a coalitiei de guvernare”. Ar mai trebui spus ca a mai existat o luare de pozitie mult mai echilibrata fata de restul, cea a D-nei. Ecaterina Andronescu.

Unii ar putea spune ca sunt reactii emotionale. Nu neg ca PSD a suferit un soc. Dar toate aceste declaratii, cu exceptiile evidentiate mai sus, au un numitor comun: ca, de fapt, lui Liviu Dragnea i s-ar fi facut o mare nedreptate. Ele contesta actul de justitie din Romania. CSM, pe buna dreptate, a invitat la echilibru in dezbaterea publica si ICCJ a replicat clar ca doar judecatorii sunt in masura sa se pronunte:

ICCJ reactioneaza dupa ce Guvernul si liderii PSD au criticat sentinta lui Dragnea: Judecatorii sunt singurii in masura sa se pronunte

„Inalta Curte a reactionat vineri, intr-un comunicat de presa fara precedent, si arata ca Justitia se realizeaza numai in sala de judecata si numai in baza dispozitiilor constitutionale ale legii.

Magistratii fac trimitere la afirmatii facute de membri ai Guvernului, cum ar fi premierul Viorica Dancila, ministrul de Interne Carmen Dan sau ministrul Justitiei, Tudorel Toader.

Precizarile Inaltei Curti vin dupa ce joi seara si vineri mai multi lideri PSD, printre care premierul Romaniei, ministrul de Interne, parlamentari si ministri au criticat decizia de condamnare primita de Liviu Dragnea, 3 ani si 6 luni pentru instigare la abuz in serviciu. In esenta principalele declaratii vizau netemeinicia acesteia, politizarea sau faptul ca infractiunea ar fi fost dezincriminata de Curtea Constitutionala.

„Derularea procedurilor judiciare intr-un stat de drept presupune faptul ca judecatorii sunt singurii in masura sa se pronunte asupra temeiniciei unei acuzatii, in baza probelor aflate la dosar, dar si faptul ca orice analiza asupra celor statuate in prima instanta nu poate fi realizata decat prin intermediul cailor de atac prevazute de lege”, arata Inalta Curte.

„Arbitrariul” lui Dancila

De aceea, sustin magistratii, „membrii executivului sau legislativului nu au caderea sa aprecieze in ce masura o hotarare judecatoreasca va fi mentinuta sau nu in caile de atac si nici nu au competenta legala de a constata ca aplicarea legii este sub influenta arbitrariului, toate aceste competente apartinand instantelor de control judiciar sau Inspectiei Judiciare, atunci cand exista indicii ca s-ar fi savarsit o abatere disciplinara”.

Aceasta precizare este o trimitere directa la reactia Vioricai Dancila, care joi seara amintea de „arbitrariu”. „Decizia instantei de judecata in cazul presedintelui PSD ne arata ca modul in care in Romania se aplica legea este inca sub influenta arbitrariului. Liviu Dragnea a fost condamnat pentru o fapta prevazuta de un articol pentru care exista deja o decizie a CCR ca trebuie modificat pentru a fi in acord cu regulile Constitutiei”, afirma Dancila.

Decizia CCR amintita de Toader

Inalta Curte a precizat ca a apreciat intotdeauna libertatea de exprimare dar reaminteste ca, potrivit jurisprudentei CEDO, libertatea de exprimare nu are caracter absolut nici macar atunci cand este vorba de justitie.

„De aceea, a sustine ca Inalta Curte a incalcat deciziile Curtii Constitutionale inainte de a cunoaste continutul si rationamentul logico-juridic al hotararii nu poate sluji in nici un fel la corecta informare a publicului si este de natura a arunca indoiala si neincrederea asupra actului de justitie”, se arata in comunicatul Inaltei Curti.

Despre „incalcarea” deciziei Curtii Constitutionale a vorbit astazi ministrul Justitiei, Tudorel Toader. „Va spun cu deplina convingere ca o decizie a CCR nu poate fi neglijata chiar daca legiuitorul nu pune textul legii in acord cu decizia”, a comentat Toader.

„Cumpatarea” lui Carmen Dan

„Apreciem indemnul la cumpatare, dar ne indoim de sinceritatea unui astfel de demers atunci cand el este dublat de afirmatii potrivit carora este evident ca hotararile au fost politizate sau reprezinta un raspuns vindicativ la presiunea strazii. Cumpatarea, atunci cand este vorba de hotarari judecatoresti, presupune cunoasterea aprofundata a procedurilor judiciare, dar, mai ales, a motivarii hotararii judecatoresti in discutie”, conchide Inalta Curte.

Cumpatarea este unul dintre cuvintele folosite de Carmen Dan, intr-un mesaj postat joi seara pe Facebook, legat de cazul lui Liviu Dragnea.

„Cumpatarea este o dovada de intelepciune si, atat timp cat lupta nu s-a dus pana la capat, consider ca este mai bine sa taci inteligent, decat sa jubilezi gratuit…Nu este pentru prima data cand eu si colegii mei de partid trebuie sa ne aratam unitatea si taria de caracter in fata unor momente grele. Am fost si voi fi alaturi de presedintele partidului, Liviu Dragnea, si sunt convinsa ca, pana la final, isi va demonstra nevinovatia. Nu este o decizie definitiva! Este evident ca aceasta sentinta este una politizata. Este raspunsul vindicativ nu numai la presiunea strazii, ci si la incercarea autoritatilor legislative si executive de a reforma statul de drept, acela real! De a armoniza legislatia respectand Constitutia si deciziile CCR, asa cum se intampla in orice democratie autentica!”, a scris, joi, Carmen Dan, pe Facebook.”

Dar ceea ce se desprinde din condamnarea lui Liviu Dragnea, chiar si in prima instanta, este ca Justitia din Romania pare ca incepe sa devina independenta. Iar unora nu le place, nu le convine lucrul asta. Inca de la mitingul organizat de PSD, cel din ziua in care Simona Halep a castigat stralucit finala de la Roland Garros, s-a vazut limpede ca PSD incearca sa puna o uriasa presiune de Justitie in scopul salvarii lui Liviu Dragnea. Dar astfel de tertipuri si intimidari nu au tinut. Asa cum n-au tinut nici presiunile puse pe magistrati. Aceste lucruri arata ca Justitia incepe sa nu mai functioneze pe criterii politice. Ci pe criteriul statului de drept. Este un semnal foarte bun si cred ca pentru prima oara in istoria postdecembrista a tarii noastre avem un indiciu destul de clar in acest sens.

Din punct de vedere politic, aceasta sentinta i-a transmis lui Dragnea si nu numai lui ca nu poate fi dictator. Faptul ca si-a schimbat doua guverne dupa bunul sau plac, faptul ca a plantat la Palatul Victoria un premier la ordinul sau, schimbarea Legilor Justitiei de asa natura incat sa favorizeze anumite categorii de persoane aratau tendinta PSD-ALDE de a conduce tara printr-un regim de autoritate, contrar Constitutiei tarii. Pentru ca de facto tara era condusa de Liviu Dragnea. Extinderea unui astfel de regim ar fi pus in pericol drepturile si libertatile cetatenilor. Singurul in masura sa-i apere pe cetateni ramasese Presedintele Iohannis. Pentru ca Opozitia – dupa cum a rezultat din alegerile legislative din 2016 – nu are suficienta forta politica de a se opune cu succes in Parlament. Justitia a dovedit insa ca nu poate fi subordonata politic intereselor unor grupuri politice, ceea ce e mare lucru intr-o tara din Europa de Est, fosta comunista. Eforturile Romaniei de a respecta statul de drept merita un mare respect si apropie tara noastra de tarile civilizate. Romania arata astfel ca este intr-adevar o tara membra a Uniunii Europene si a NATO.

Pe de alta parte, aceasta suStinere pune o problema de politica interna legata de cel mai mare partid din Romania, PSD. Seamana, vorba lui Cristian Preda, cu sustinerea pentru Ceausescu. Arata caracterul nedemocratic al acestui partid si lucrul asta mi se pare o grava problema politica. In mod normal, Dragnea ar trebui sa demisioneze din functia de presedinte al Camerei Deputatilor si sa faca un pas lateral in partid. El a fost condamnat in prima instanta. Fara indoiala, se bucura in continuare de prezumtia de nevinovatie pana la sentinta definitiva. Eu nu neg aceste aspecte importante. Cu toate acestea, faptul ca a fost condamnat de catre o instanta legal constituita il obliga sa faca un pas inapoi. Pe de o parte, ramanand in functiile pe care le detine face o imagine foarte proasta Parlamentului si partidului sau. Pe de alta parte, ar trebui sa se gandeasca la faptul ca daca ar ramane in aceste functii inalte pe care le detine, ar putea fi interpretat ca doreste sa influenteze Justitia. Vad ca si maestrul Cristoiu sustine ca Liviu Dragnea trebuie sa faca pasul inapoi si explica, in viziunea domniei sale, motivul pentru care trebuie sa procedeze intr-un astfel de mod.

Sunt curios sa vad ce va stabili sedinta Comitetului Executiv National al PSD. Si iata ce aflam (nu era greu de ghicit): ca il suStine in continuare pe Liviu Dragnea in toate functiile politice detinute de acesta, desi a fost condamnat. Eu aratam inca de acum doi ani – in aceasta postare – necesitatea unor schimbari profunde in PSD. Spuneam atunci:

„PSD are nevoie, la nivel de conducere, de oameni cu experienta europeana si de constientizarea unei schimbari in sens european si euroatlantic a partidului. Pentru ca, la ora actuala, PSD desi are europarlamentari, este departe de Uniunea Europeana. De asemenea trebuie, la nivel de conducere, un om, care pe langa experienta de care am vorbit, sa cunoasca bine partidul si sa aiba vizibilitate europeana. Ponta nu are asa ceva. Si nu vad de ce nu ar fi o femeie la conducerea PSD! 🙂 Ce parere aveti? 🙂 Eu, de pilda, inclin sa cred ca D-na. Corina Cretu ar fi un bun presedinte al PSD! In primul rand, dansa (v. si aici) este europarlamentar si experienta de la Bruxelles cred ca a maturizat-o din punct de vedere politic. N-am auzit sa fie implicata intr-o afacere de coruptie! Este Comisar European pentru Politici Regionale, functie care ii permite sa cunoasca bine realitatile europene, in Comisia Europeana, al carei Presedinte este Jean-Claude Juncker. Spuneti-mi, ce legatura are Ponta cu Comisia Europeana? Nici una! Oameni valorosi ar mai fi, cred eu. Spuneam de Catalin Ivan, dar ma gandesc si la Ana Birchall, care cunoaste SUA si care ar putea contribui la o mai mare apropiere dintre tara noastra si SUA. Ar fi, totusi, altceva… Altceva decat ceea ce avem acum: Ponta, Tata Socru, Liviu Dragnea etc.

[…]

Un alt lucru care trebuie este ca PSD sa rupa definitiv cu PC – Partidul Antena 3! Alianta cu PC nu numai ca nu e o necesitate pentru PSD, dar este o alianta toxica pentru acest mare partid: PSD. Nu vad de ce PC trebuie sa fie carat in spate de catre PSD! Mai ales daca ne gandim ca aceste critici ale Departamentului de Stat se rasfrang astfel si asupra PSD. Deci PSD are numai de pierdut in urma unei aliante cu PC, pe care l-as caracteriza drept un virus politic! De ce sa ai tot timpul gripa, cand ai putea scapa de ea?

Adapatarea PSD, cel mai mare si mai important partid din Romania, la realitatile europene si euroatlantice trebuie sa se faca numaidecat! Romania nu-si poate permite ca cel mai mare partid al sau sa mearga, sa promoveze, o linie contrara, impotriva democratiei si libertatii, punandu-se in randul unor state nedemocratice, unde se incalca drepturile omului si unde se afla la Putere regimuri dictatoriale! Eu sper ca astfel de lucruri sa se constientizeze in PSD!”

Si se vede ca e valabil si astazi! Din pacate, PSD nu a constientizat nici pana astazi ce ar trebui sa faca, in primul rand pentru binele tarii noastre. Cu parere de rau, dar felul in care merg lucrurile in acest partid nu arata decat ca acesta se constituie intr-o frana pusa propasirii acestei tari. Este incredibil cum acest partid nu poate iesi dintr-un format politic anacronic, care defavorizeaza Romania.

Este foarte interesant din punctul de vedere al analizei politice, sa compari aceste doua postari de pe facebook ale D-nei. Ana Birchall (PSD):

„Guvernul României, mesaj pentru companiile americane: România oferă stabilitate economică și asigură un climat atractiv pentru investiții
COMUNICAT DE PRESĂ

Viceprim-ministrul Ana Birchall a avut miercuri, 20 iunie a.c., o întrevedere cu Secretarul Comerţului al SUA, Wilbur Ross, în contextul vizitei de lucru pe care oficialul român o întreprinde în SUA, la Washington D.C. Pe agenda discuțiilor s-au aflat teme relevante în contextul actual: reiterarea interesului privind consolidarea Parteneriatului Strategic România-SUA, îndeosebi pe dimensiunea economică, sprijinul SUA privind aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), precum și Summitul Inițiativei Celor 3 Mări (I3M) care va avea loc la București în luna septembrie a acestui an.

În dialogul cu Wilbur Ross, oficialul român a transmis mesajul prim-ministrului Viorica Dăncilă, subliniind ”angajamentul ferm al Guvernului României pentru asigurarea unui climat investițional atractiv pentru companiile străine datorită stabilității economice și prin măsurile incluse în Programul de Guvernare”.

Cei doi demnitari au reconfirmat interesul comun pentru aprofundarea dimensiunii economice a Parteneriatului Strategic, evidențiind oportunităţile reprezentate de Summitul Select USA, Președinția României a Consiliului UE și Summitul Inițiativei Celor 3 Mări (I3M). În cadrul discuțiilor, secretarul american al comerțului a exprimat apreciere pentru nivelul de participare a României la evenimentul Select SUA, cu cea mai numeroasă delegație dintre statele europene și una dintre primele cinci din lume, aspecte care reflectă angajamentul consecvent pentru întărirea legăturilor economice și comerciale bilaterale.

“Ne dorim dezvoltarea și aprofundarea dimensiunii economice a Parteneriatului nostru strategic la nivelul excelent al cooperării existente în domeniul securității și apărării. Creșterea nivelului investițiilor americane în Romania și continuarea evoluțiilor pozitive în relațiile comerciale dintre țările noastre rămân obiective prioritare ale guvernării”, a subliniat vicepremierul Birchall în cadrul întrevederii cu Secretarul Comerțului din SUA.

Informații suplimentare:
Summit-ul Select USA, care se desfășoară la Washington, în perioada 20-22 iunie, este cel mai important eveniment dedicat investiţiilor organizat anual în SUA, la care România este prezentă cu o delegaţie guvernamentală condusă de viceprim-ministrul Ana Birchall, și o delegație numeroasă de reprezentanți ai mediului de afaceri.

Wilbur Ross a fost învestit în funcția de Secretar al Comerțului al SUA în februarie 2018. Este purtătorul principal de mesaj în domeniul mediul de afaceri în Administrația Trump, asigurând antreprenorilor și companiilor americane mijloacele de care au nevoie pentru crearea de locuri de muncă și dezvoltarea de noi oportunități de business.

Wilbur Ross are o experiență de peste 55 de ani în domeniul investițiilor bancare și în managementul fondurilor de capital privat. De-a lungul carierei, Wilbur Ross s-a aflat la conducerea a peste 100 de companii cu operațiuni derulate în mai mult de 20 de țări.

Wilbur Ross este absolvent al Universității Yale și al Harvard Business School.

Comunicatul de presă pe blog: www.anabirchall.ro/…/guvernul-romaniei-mesaj-pentru-compan…/ ”

si

„Prezumția de nevinovăție este un principiu constituţional şi un drept fundamental

Conform Constituţiei României Art.23(11) – până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare, orice persoană este considerată nevinovată. Textul constituţional este foarte clar şi principiul este egal valabil în orice regim democratic. Asta am învăţat la Facultatea de Drept din România şi asta am învăţat la Yale Law School în America.

De aceea, susţin întru totul punctul de vedere exprimat de Partidul Social Democrat: “Până la pronunţarea deciziei finale, preşedintele PSD beneficiază de prezumţia de nevinovăţie, mai ales în contextul actual în care decizia primei instanţe are un grad foarte ridicat de incertitudine”.”

Pe de o parte vrei sa atragi companiile americane sa investeasca in Romania – lucru bun! – dar pe de alta parte sustii in fruntea Camerei Deputatilor si a partidului de guvernamant un condamnat penal cu executare. Nimeni nu neaga prezumtia de nevinovatie, nici eu, cum spuneam mai sus, n-o fac. Dar in lumea despre care ne vorbeste D-na. Birchall in prima postare, omul politic ce ocupa functii importante in stat, aflat in postura in care se afla Dl. Dragnea, isi da demisia din functiile detinute. De asemenea, D-na. Birchall pune la indoiala – pe ce baze? – decizia primei instante. Nu vi se pare dizarmonic? PSD pare o sala lipsita de rezonanta. N-ar fi fost, oare, mai bine ca D-na. Birchall sa ocupe functia de presedinte al partidului, cum sugeram in postarea din 2015? In schimb il avem pe Liviu Dragnea si vedem cum, din nou, partidul se face scut in fata domniei sale. Dansa are intrevederi fructuoase, nu-i asa, cu Wess Mitchell, car esustine DNA, lupta anticoruptie in Romania… Iata o alta postare interesanta a D-nei. Birchall:

„Declarație Comună privind implementarea Parteneriatului Strategic pentru Secolul XXI între România și Statele Unite ale Americii

Cea de-a VI-a ediție anuală a Dialogului de Parteneriat Strategic dintre Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii s-a desfășurat la București, la 19 iunie 2018. Acest parteneriat se fundamentează pe un angajament comun pentru valorile și interesele care stau la baza Occidentului. Cele două guverne reafirmă acest angajament și se angajează să colaboreze pe o serie de teme, pornind de la dialogul fructuos dintre Președintele României și Președintele Statelor Unite ale Americii, care a avut loc la Washington DC, la 9 iunie 2017. Salutăm aniversarea unui secol de la nașterea unei Românii moderne și unite și rolul important al Statelor Unite ale Americii în această privință.

Reafirmăm importanța unui parteneriat transatlantic solid pentru apărarea securității și prosperității ambelor state. Președinția României a Consiliul Uniunii Europene din primul semestru al anului viitor va reprezenta o modalitate suplimentară pentru România și Statele Unite ale Americii de a coopera strâns pentru dezvoltarea și extinderea parteneriatului transatlantic.

Cooperarea solidă în domeniul securității reprezintă o componentă vitală a Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii. Vom lucra împreună în NATO în sprijinul politicii de solidaritate, descurajare și apărare aliată, și repartizare echitabilă a sarcinilor Aliaților în conformitate cu deciziile luate de Alianță la summit-uri NATO succesive. Partea americană salută investițiile consistente ale României în dezvoltarea capabilităților forțelor sale armate, având ca rezultat o contribuție sporită la securitatea Alianței Nord-atlantice. Este obiectivul nostru comun de a asigura atingerea și menținerea angajamentului asumat de România la Summit-ul NATO din Țara Galilor, de a cheltui 2% din PIB pentru apărare și vom colabora pentru asigurarea consolidării mobilității militare în Europa.

Recunoscând rolul esențial al României în stabilitatea Europei Centrale și de Est, Statele Unite ale Americii își exprimă dorința de a continua cooperarea cu guvernul român în ceea ce privește prioritățile comune în regiune, o atenție deosebită fiind acordată facilitării investițiilor în domeniul energiei, creării unei piețe europene unice a energiei, diversificării rutelor și resurselor energetice, creșterii competitivității și transparenței și avansării interconectivității în sectorul energiei, al infrastructurii și în cel digital. Statele Unite își reafirmă sprijinul ferm pentru Summit-ul Inițiativei celor Trei Mări găzduit de România în septembrie 2018.

Salutăm dinamica pozitivă a schimburilor comerciale bilaterale și vom continua cooperarea strânsă pentru extinderea și aprofundarea dimensiunii economice și comerciale a Parteneriatului nostru Strategic. Ambele părți recunosc, de asemenea, importanța consolidării cooperării operaționale pentru prevenirea eficientă și eradicarea traficului de ființe umane.

Având în vedere mediul strategic din regiunea extinsă a Mării Negre și influența sa asupra securității transatlantice, ne reiterăm sprijinul pentru perspectiva europeană a Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei și vom coopera împreună pentru promovarea dezvoltării și asistenței tehnice pentru aceste țări.

Delegațiile la cea de-a VI-a ediție anuală a Dialogului de Parteneriat Strategic au fost conduse de Viceprim-ministrul pentru implementarea parteneriatelor strategice ale României, Ana Birchall, și Asistentul pentru Afaceri Europene și Eurasiatice al Secretarului de Stat al SUA, Dr. A. Wess Mitchell. Reuniunea va fi urmată de lucrările grupurilor de lucru sectoriale care vor aborda aspecte specifice ale acestui dialog strategic. Părțile au convenit să organizeze următoarea întâlnire în 2019.

Declarația Comună pe pagina Guvernului României: http://gov.ro/…/palatul-victoria-a-gazduit-cea-de-a-asea-re…

Declarația Comună pe pagina Ambasadei SUA în România: https://ro.usembassy.gov/…/declaratie-comuna-privind-parte…/„

Dansa ne vorbeste despre Parteneriatul Strategic dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Statelor Unite si subliniaza ca „acest parteneriat se fundamentează pe un angajament comun pentru valorile și interesele care stau la baza Occidentului”, dar in schimb sustine, nu-i asa, „întru totul punctul de vedere exprimat de Partidul Social Democrat “Până la pronunţarea deciziei finale, preşedintele PSD beneficiază de prezumţia de nevinovăţie, mai ales în contextul actual în care decizia primei instanţe are un grad foarte ridicat de incertitudine””… Faptul ca Dragnea beneficiaza de prezumtia de nevinovatie – asta e un lucru constitutional, n-am nimic impotriva. Dar CExN-ul PSD-ULUI il sustine pe Liviu Dragnea in toate functiile politice detinute de acesta. Nu e foarte clar cum se pozitioneaza D-na. Birchall fata de o astfel de decizie a CexN-ului. Iar Corina Cretu ne transmite pe facebook: „Va doresc tuturor un weekend minunat, cu multumiri pentru gandurile dvs bune!” – Multumim! 🙂

Dar iata ce declaratii face Dragnea:

Romania Libera

Primele declarații ale lui Liviu Dragnea după condamnare: Vom fi mult mai radicali. Nu mă sperie nici Iohannis, nici Hellvig, nici Kovesi

„Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, vineri, referitor la condamnarea sa la 3 ani şi 6 luni primită în primă instanţă, că a asistat la o execuţie în masă şi că a fost nevoie să fie condamnaţi nouă oameni ca să se justifice şi condamnarea sa. 

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a calificat, vineri, drept „o execuţie în masă” sentinţa în dosarul „DGASPC Teleorman”.

„Ieri am asistat la o execuţie în masă. A trebuit să fie condamnaţi nouă oameni ca să se justifice şi condamnarea mea”, a declarat Dragnea, după şedinţa Comitetului Executiv Naţional al PSD.

El a mai spus că şi-a pus mandatele de lider al partidului şi de preşedinte al Camerei Deputaţilor ”pe masă”.

Am avut o discuție în CEx cu cele două mandate în față. Toți colegii mi-au cerut în unanimitate să nu am o abordare personală a acestei situații, pentru că mai importante sunt stabilitatea țării, a guvernării și a partidului”, a spus Liviu Dragnea.

Liviu Dragnea a declarat că e hotărât să meargă până la capăt. „Am de gând să merg până la capăt. Am știut când am organizat mitingul că va întări presiunea, am știut că voi fi condamnat. Am văzut la o TV cum judecătorul care a avut opinie separată a fost amenințat în direct”, a mai spus liderul PSD în fața jurnaliștilor.

Lupta cu „Statul Paralel” va continua. „Obiectivele mele rămân aceleași: programul de guvernare să fie pus în practică – și va fi pus – și statul paralel să fie înfrânt – și va fi. Sunt mii de oameni care stau în închisoare pe un articol neconstituțional”.

 

„Vom fi mult mai fermi și mai radicali”

Preşedintele PSD, a afirmat că îşi cere iertare că „s-a lungit atât de mult elaborarea Codului penal”, precizând că maniera de până în prezent, din Parlament, s-a dovedit a fi una greşită.

„Îmi pare rău că s-a lungit adoptarea Codurilor. Abordarea mea, de a avea o procedură corectă, în Parlament, a fost greșită, pentru că orice lege este atacată, este retrimisă, doar-doar până atunci reușesc să dea Guvernul jos. Rămân președinte al PSD, rămân la conducerea majorității parlamentare. Am decis să fim mult mai fermi și mai radicali. Nu mă sperie nici Iohannis, nici Hellvig, nici Pahonțu, nici Kovesi, nici Băsescu, nici alții”, a spus acesta vineri.”

De remarcat ce afront la adresa Justitiei din Romania si cat tupeu!!

Mediafax

Dragnea, despre codurile penale: În Parlament nu se mai poate vorbi de adoptarea cu procedură normală

„Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, vineri, cu privire la modificarea Codurilor penale, că în Parlament nu se mai poate vorbi de adoptarea cu procedură normală – dezbateri, adoptare şi promulgare, toate proiectele PSD-ALDE fiind blocate.

”Îmi cer iertare acum miilor de români care unii stau în puşcărie pe un articol neconstituţional, alţii sunt târâţi în tribunale pe baza aceluiaşi articol sovietic, iar alţii sunt târâţi pe la DNA şi mai sunt şi alte mii sau zeci de mii care nici măcar nu ştiu că au dosar. Îmi cer iertare că s-a lungit atât de mult elaborarea codului Penal. Probabil că nu o să mă ierte. Maniera pe care noi am avut-o, pe care eu am avut-o de a avea o abordare procedural corectă, în Parlament, s-a dovedit că a fost una greşită, pentru că în Parlament nu se mai poate vorbi de adoptarea cu procedură normală – dezbateri, adoptare şi promulgare”, a declarat Liviu Dragnea.

El a mai spus că legile propuse de majoritatea parlamentară sunt blocate.

”Orice lege, dacă e vorba de Fondul Suveran de Dezvoltare sau alte legi cu influenţe economică pozitivă sau socială, legile Justiţiei, toate sunt atacate, toate sunt retrimise, doar-doar să nu se mai pună în practică, doar-doar până atunci reuşesc să dea guvernul jos, doar-doar reuşesc să distrugă PSD şi majoritatea parlamentară”, a apreciat liderul PSD.”

Acum vrea sa sfideze si Parlamentul? Sau cum? Si asta in conditiile in care PSD-ALDE are o majoritate extrem de confortabila in Parlament. Sfideaza Justitia, sfideaza Parlamentul un om care are o condamnare penala cu executare. Este o atitudine intolerabila. Atitudinea unui DICTATOR!! Cum adica „în Parlament nu se mai poate vorbi de adoptarea cu procedură normală – dezbateri, adoptare şi promulgare„? Cand PSD-ALDE are majoritatea in Parlament. Dragnea doreste sa darame Parlamentul asa cu si-a daramat cele doua guverne, care erau tot ale PSD-ALDE!! Opozitia ar trebui sa vina cu niste bidoane pline de ceai de tei, sa cumpere in cantitati apreciabile niste rudotel sa le dea astora.

Isteria a cuprins PSD-ul

Mobilizare generală în organizaţiile PSD pentru Liviu Dragnea, după anunţul deciziei de condamnare/ Vicepreşedinte: Partidul trebuie să rămână unit în jurul liderului său

„Organizaţiile PSD au transmis mesaje de susţinere pentru Liviu Dragnea, după anunţul deciziei de condamnare la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare în procesul angajărilor de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, în care e acuzat de instigare la abuz în serviciu. Decizia nu e definitivă.

Dăncilă: Decizia de condamnare arată că legea este încă sub influenţa arbitrariului

Premierul Viorica Dăncilă a afirmat, joi seară, că decizia instanţei supreme prin care Liviu Dragnea a fost condamnat la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare, arată că legea este în România încă sub influenţa arbitrariului.

„Decizia instanţei de judecată în cazul preşedintelui PSD ne arată că modul în care în România se aplică legea este încă sub influenţa arbitrariului. Liviu Dragnea a fost condamnat pentru o faptă prevăzută de un articol pentru care există deja o decizie a CCR că trebuie modificat pentru a fi în acord cu regulile Constituţiei. Într-un stat democratic, incertitudinile nu au ce căuta în înfăptuirea actului de justiţie, iar atât timp cât există decizii ale CCR pe care unii judecători le acceptă, alţii nu, nu ne putem gândi decât că această hotărâre de condamnare nu se va menţine şi după recursul din apel. Cred cu tărie în nevinovăţia preşedintelui PSD şi îl asigur de toată susţinerea mea la conducerea partidului şi a Camerei Deputaţilor – aceasta este singura atitudine corectă pentru respectarea prezumţiei de nevinovăţie, aşa cum ne cere Comisia Europeană, prin Directiva 2016/343.” a declarat premierul Viorica Dăncilă, într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

[…]”

Auziti la Olguta Vasilescu: „Nu sangereaza numai Liviu Dragnea, ci si partidul”.

PSD ofera un spectacol PENIBIL SI GROTESC!!

D-na. prim-ministru Dancila se substituie judecatorilor…?! Poate ca se pune si in locul Inaltei Curti de Casatie si Justitie… Si apoi eu cred ca Dl. Dragnea are si niste avocati, cred ca bine platiti. Ce spune D-na. Dancila sugereaza ca CCR ar fi dat niste decizii ca sa-l „albeasca” pe Dragnea.

Viorica Dancila, Tudorel Toader si oricare alti membri ai Guvernului nici n-ar fi trebuit sa comenteze sentinta in cazul lui Liviu Dragnea. Este cu totul imprudent si impardonabil ceea ce au facut. Spectacolul pe care ni-l ofera PSD seamana cu o rebeliune la adresa Justitiei din Romania. Ataca Justitia, apoi – ati vazut ce spunea Dragnea – Parlamentul – asta e un atac la adresa Constitutiei. Stau si ma intreb: ce vor, sa dea o lovitura de stat pentru ca Dragnea a fost condamnat in prima instanta? Vor sa aduca iarasi oarganizatiile locale la un miting mamut numai ca sentinta data lui Dragnea sa fie revocata? Sau poate vor mai mult?

Eu sper sa se calmeze si sa revina la o abordare rationala. Tot acest spectacol pe care il da acum PSD nu face bine acestui partid. Fara indoiala ca PSD, cel putin in momentul actual, a deraiat. Eu sper sa-si dea seama ca a luat-o intr-o directie gresita. Ar trebui sa urmeze o perioada de reflectie aprofundata pentru ca daca vor continua pe drumul asta se vor infunda lamentabil.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Ce ar trebui sa faca Presedintele?

Trebuie sa spunem de la bun inceput ca nu e deloc in regula ce se petrece zilele astea in Romania.

Avem o decizie a Curtii Constitutionale in favoarea revocarii din functie a Procurorului-Sef al DNA, D-na. Laura Codruta Kovesi, care, de fapt – conform actualei Constitutii a Romaniei – trebuia sa fie luata de CSM. Art. 134 din Constitutie, privind atributiile CSM, spune la al.2 si la al. 3 urmatoarele:

„(2) Consiliul Superior al Magistraturii indeplineste rolul de instanta de judecata, prin sectiile sale. In domeniul raspunderii disciplinare a judecatorilor si a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organica. In aceaste situatii, ministrul Justitiei, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul general al parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie nu au drept de vot.

(3) Hotararile Consiliului Superior al Magistraturii in materie disciplinara pot fi atacate la Inalta Curte de Casatie si Justitie„

Curtea Constitutionala, prin decizia luata, a solutionat astfel un conflict juridic de natura constitutionala (art. 146 privind atributiile Curtii Constitutionale, al. e). Dar deciziile Curtii Constitutionale sunt „general obligatorii” (art. 147, al.4) si nu au cum sa fie atacate.

Deci daca CSM ar fi luat hotararea in materie disciplinara impotriva D-nei. Kovesi, aceasta ar fi putut fi atacata la ICCJ. Pe cand asa, interpretandu-se drept conflict juridic de natura constitutionala, prin decizia CCR, aceasta decizie e obligatorie si nu mai poate fi atacata. Totusi, raportul ministrului Justitiei, Dl. Tudorel Toader, se refera la chestiuni disciplinare legate de Procurorul-Sef al DNA, nu la un conflict de natura constitutionala. Si atunci lucrurile apar ca si cum aceasta Curte Constitutionala ar fi realizat prin decizia sa un shortcut pentru demiterea D-nei. Kovesi, fara putinta ca decizia sa fie atacata undeva.

Deci fara ca D-na. Kovesi sa aiba posibilitatea sa se apere in vreun fel, trebuind sa accepte sa fie demisa in felul acesta. Eu cred ca acest lucru contravine mai multor legi in vigoare in Romania, constituindu-se de la sine intr-un evident abuz. Abuz constitutional. Problema nu e persoana D-nei. Kovesi, nici spun ca ar fi de neinlocuit. Ci ABUZUL constitutional care ii forteaza mana Presedintelui pentru a o demite pe Laura Codruta Kovesi!! Chestiunea este, prin urmare, daca Presedintele achieseaza sau nu la un astfel de abuz.

De aceea, Presedintele are tot dreptul sa ceara explicatii in acest sens Curtii Constitutionale, in virtutea rolului sau de „a veghea la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice” (art. 80, al. 2 din Constitutie). Pentru ca decizia Curtii Constitutionale ii incalca D-nei. Kovesi un drept constitutional: acela de a ataca hotararea sau decizia la Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu atat mai mult cu cat Constitutia stipuleaza clar la art. 126 privind instantele judecatoresti, al. 1:

” (1) Justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite prin lege”

Deci Justitia nu se realizeaza prin hotararile Curtii Constitutionale, iar „solutionarea conflictelor juridice de natura constitutionala” (art. 146, al. e) trebuie sa tina cont de art. 126, al.1, puterea CCR fiind marginita de acest articol. Altminteri, spre exemplu, Curtea Constitutionala ar avea o putere nelimitata, interpretand dupa bunul plac, dupa cum doreste Constitutia si dand orice fel de hotarari care sunt „general obligatorii”. Or, lucrurile nu stau asa, iar hotararea Curtii Constitutionale intra in conflict constitutional cu art. 134 si cu art. 126 din Constitutie.

Parerea mea este ca Presedintele ar trebui sa notifice Curtea Constitutionala in legatura cu astfel de aspecte, in conformitate cu Rolul Presedintelui, prevazut de Constitutie in art. 80, si sa ceara Curtii sa corecteze decizia gresita pe care a luat-o si a publicat-o in Monitorul Oficial. De asemenea, Presedintele ar trebui neaparat sa verifice daca decizia CCR nu contravine Integrarii Euroatlantice – Titlul VI din Constitutie.

Recapituland, decizia Curtii Constitutionale are urmatoarele carente:

 – prin aceasta CCR se substituie CSM;

 – are loc un abuz constitutional;

 – i se incalca in mod flagrant niste drepturi constitutionale Laurei Codruta Kovesi, neputand sa atace demiterea sa din functia de Procuror-Sef al DNA. Pentru acest lucru Laura Codruta Kovesi ar putea da Romania in judecata la CEDO pentru ca, prin decizia nedreapta a CCR (caci nu prin CCR se realizeaza justitia in Romania, conform Constitutiei), i se incalca dreptul fundamental de a ataca sau a avea posibilitatea de a gasi cai de atac (stipulat in Constitutia Romaniei) impotriva unei anumite decizii, data de CCR, de revocare din functie.

In mod clar se vede ca nu se doreste altceva decat izgonirea ei de la sefia DNA. Nici n-are importanta daca in mod drept, pe dreptate, sau in mod nedrept, pe nedreptate. Ci ca asa vor unii, asa spun anumite interese. Iar Presedintele, prin rolul sau, TREBUIE SA SE IMPLICE MAI MULT tinand cont de art. 80, al 2. din Constitutie care, printre altele, arata: ca „vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice„. Or, CSM, conform Titlului III din Constitutie, face parte din aceste autoritati publice, in acest caz e vorba despre Autoritatea judecatoareasca (cap. VI). Iar daca „vegheaza la respectarea Constitutiei”, atunci are datoria de a semnala eventuale derapaje si greseli din partea CCR si de a lua masuri. Presedintele nu poate sa dea afara un om care nu ar avea posibilitatea sa se apere, incalcandu-i-se acest drept printr-o decizie abuziva a CCR. In Romania e ilegal asa ceva! Si cred ca Dl. Tudorel Toader stie foarte bine lucrul asta. Nu dumnealui era indrituit s-o judece pe D-na. Kovesi si activitatea dumneaei in functia de Procuror-Sef al DNA. Art. 134 din Constitutie pune o limita autoritatii ministrului Justitiei, de care vorbeste art. 132, al.1:

„Procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului Justitiei”

Limita pe care o pune ministrului Justitiei art. 134 este ca acesta nu poate sa judece un procuror si nici nu poate sa-i incalce dreptul de a ataca o decizie impotriva sa, in materie disciplinara.

Corectarea deciziei CCR mi se pare un lucru esential. Si in continuare trebuie ca Presedintele sa-si „exercite functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate”. Insa trebuie inteles ca aceasta mediere de care dispune Presedintele nu inseamna ca Presedintele sa se amestece in treburile Justitiei pentru a influenta rezultatele unor decizii judecatoresti. Intrucat s-ar incalca principiul separatiei puterilor in stat si independenta Justitiei. Insa Presedintele ar trebui sa invite la o masa rotunda, la Cotroceni, Puterea si Opozitia spre a sta la o discutie privind DNA, D-na. Kovesi, complexul de interese in aceasta problema, incluzand aici si pozitia partenerilor nostri strategici, SUA si UE, din care facem parte. Pot fi mai multe runde de intalniri, desigur. Pot fi invitati si reprezentanti ai societatii civile, ai diverselor ONG-uri, deoarece dialogul si intelegerea buna a chestiunilor e un lucru esential pentru ca treburile sa mearga bine. Presedintele are acest drept constitutional si ar fi bine sa si-l exercite.

In final as dori sa amintesc ce spune, prntre altele, Constitutia la art. 148 – Integrarea in Uniunea Europeana pentru a intelege ca nu se pot face legi, spre exemplu ale Justitiei, cum vrei. Iata ce arata al. 2 si al. 4, din art. 148:

„(2) Ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea actului de aderare.

…

(3) Parlamentul, Presedintele Romaniei, Guvernul si autoritatea judecatoreasca garanteaza aducerea la indeplinire a obligatiilor rezultate din actul aderarii si din prevederile alineatului (2)”

Si eu cred ca trebuie sa ne reamintim ca aderarea noastra la NATO si UE inseamna aderarea la o comunitate de valori. Inclusiv NATO pune accent pe valorile comune ale tarilor membre. Iar Presedintele, al carui rol este si acela de a „veghea la respectarea Constitutiei”, trebuie sa tina cont de aceste lucruri.

Garantie

Am citit in Romania Libera despre decizia Curtii Constitutionale in cazul Dosarului „Kovesi”. Curtea a anuntat ca: „președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie”. Cristian Preda si-a scris si el parerea pe FaceBook:

„Președintele nu poate să ignore decizia CCR.
O va revoca pe Kovesi.
Ce e important e gestul următor.
Are, cred, trei variante:
1. Numește pe altcineva în acord cu PSD-ALDE.
2. O numește tot pe Kovesi interimar, până la expirarea mandatului pe care-l avea șefa DNA.
3. Amână o decizie de numire a altcuiva și asumă suspendarea sa de către majoritatea PSD-ALDE.
Fiecare variantă are mari dezavantaje, dar trebuie recunoscut că Iohannis e într-o poziție slabă, din pricina strategiei sale de președinte-spectator.”

Sigur, niciun om nu e de neinlocuit. Stricto sensu, vorbim despre schimbarea din functie a unei persoane cu o alta persoana. DNA nu e proprietatea D-nei. Kovesi sau a D-lui. Iohannis. Putem intelege si aspectul politic al afacerii: s-a schimbat regimul, se schimba si sefa DNA. Mai ales in contextul in care CCR este dominata de PSD. Din punctul asta de vedere era de asteptat. Totusi, Tudorel Toader ne-a comunicat despre abuzurile facute de catre DNA sub sefia D-nei. Kovesi. Am luat nota la modul cat se poate de serios de ceea ce ne-a relatat Dl. Toader pentru ca schimbarea sefei DNA se bazeaza de fapt pe Raportul prezentat de domnia sa, pe criticile si reprosurile pe care i le-a adus.

Si atunci se pune o intrebare cat se poate de simpla. Dar legitima, zic eu.

Cine ne garanteaza si cum e garantat faptul ca daca va fi numita o alta persoana la sefia DNA nu vom avea din nou parte de abuzuri?

Pentru ca doar schimbarea persoanelor care conduc o institutie nu inseamna neaparat o garantie ca se vor schimba si naravurile acelei institutii. Ce garantii avem? Spre exemplu ce garantii avem ca acea institutie va functiona mai bine, mai eficient?

Schimbarea unor persoane in cadrul unei organizatii poate avea un anumit efect. Pozitiv sau negativ. Insa nu rezulta cu necesitate ca schimbarea unor persoane din functiile pe care acestea le detin atrage dupa sine doar efecte benefice.

Raportul lui Tudorel Toader s-a axat exclusiv pe persoana D-nei. Kovesi. Nu ne-a furnizat alte informatii legate si de alte aspecte ce privesc DNA sau propuneri puse in dezbatere publica despre imbunatatirea functionarii acestei institutii. Ci acest Raport este in deplin acord cu actuala decizie luata de CCR. Concordanta este usor de sesizat. Cu toate acestea, nu ofera garantii ca DNA nu va mai face abuzuri, ca isi va exercita atributiile cu mai mult profesionalism etc.

Variantele 2 si 3 ale D-lui. Preda sunt, cred, usor de inteles. Insa in privinta variantei 1 – „Numește pe altcineva în acord cu PSD-ALDE.” – mi se pare ca mult mai obiectiv ar fi fost sa spuna: „Numeste pe altcineva”. Art. 134 din Constitutie spune la al. 1:

„Consiliul Superior al Magistaturii propune Presedintelui Romaniei numirea in functie a judecatorilor si a procurorilor, cu exceptia celor stagiari, in conditiile legii”

Totusi, despre numirile in functie ale procurorilor sefi, ale procurorului general, sefii DNA, DIICOT v. aici, aici si aici.  Nu rezulta nicio garantie ca nu se vor mai intampla abuzuri sau ca, in general vorbind, lucrurile se imbunatatesc. Ideea centrala o constituie rolul Presedintelui in numirea procurorilor sefi, ai sefilor DNA si DIICOT, de cate ori are dreptul sa refuze o propunere, daca refuzul e motivat si lucruri de genul asta. Totusi, de unde ar rezulta ca macar se vor imputina abuzurile. Greu de spus…

De asemenea, din textul constitutional al art.134, al. 1 nu rezulta ca nu ar fi vorba de numirile in functii de conducere, cum a considerat CCR. Logic vorbind, asa cum e formulat,  sfera  notiunii de „functie” este mai larga, incluzand-o pe cea de „functie de conducere”. Spre exemplu, ca sa inteleaga cititorii, daca spun „pisica” sfera acestui cuvant include si „pisicile birmaneze”. E nelogic sa zici ca acest cuvant ” pisica”, luat atat de general, exclude „pisicile birmaneze”, ca si cum acestea n-ar fi pisici. Si fara indoiala daca CSM propune, Presedintele nu e obligat sa accepte propunerea CSM. Si nici nu spune ca Presedintele numeste in functie procurorii si judecatorii la propunerea CSM. Ci spune ca CSM face doar o propunere. De care Presedintele poate sau nu sa tina cont.

Insa motivul principal al deciziei CCR a fost reprezentat de cele scrise in deja celebrul Raport al lui Tudorel Toader. Totusi mi se pare ca nu avem nicio certitudine si nicio garantie ca lucrurile nu s-ar putea repeta sub o forma sau alta. Iar din acest punct de vedere ingrijorarile Opozitiei sunt justificate. In realitate nu avem un mecanism legal care sa limiteze drastic posibilitatea de a face abuzuri. Si, evident, ne intereseaza nu doar cine face abuzuri ci si faptul ca se pot face in continuare, inclusiv prin amestecul politicului sau chiar a unor interese externe. Iar daca cineva ar argumenta cu rolul constitutional al CSM – art.134, al. 2, nu se poate sa nu te intrebi unde a fost CSM pana acum, daca s-au inregistrat asemenea abuzuri si deficiente incat sa reclame destituirea sefei DNA.

PSD a cautat sa rezolve o problema, dar mi se pare ca nu a reusit. Pentru ca nu a identificat, de fapt, solutii. Ci doar un simulacru de solutii.

Presedintele nu cred ca va provoca o criza constitutionala, incalcand decizia CCR. Sigur, CSM va veni cu o propunere pe care Iohannis, daca o va respinge, nu va putea s-o respinga decat o singura data. Si aici intervine un aspect interesant. Pentru ca daca CSM are exclusiv competenta numirilor in functii de conducere, tot aceasta institutie va trebui sa verifice activitatea judecatorilor si procurorior pentru ca „indeplineste rol de instanta de judecata, prin sectiile sale” (art. 134, al. 2 din Constitutie). Lucru ce nu e tocmai cuser, datorita unui evident conflict de interese, pe care CCR in intelelepciunea ei l-a trecut cu vederea. De asemenea 14 din cei 19 membri ai CSM sunt validati de Senat, or in Senat e vorba de o majoritate care ii valideaza, o majoritate, evident, politica. De aceea nici numirile in functii de conducere pe care le va face CSM nu sunt chiar independente de politic. De aceea chestiunea e mai complicata, iar simpla indepartare a D-nei. Kovesi nu rezolva problema. Nu ofera nicio garantie ca DNA va functiona mai bine, ca va functiona in folosul cetatenilor, ca nu vor mai fi abuzuri sau ca vom avea procurori mai competenti.

Consecinta va fi ca lucrurile se vor complica si chiar inrautati si mai mult daca activitatea DNA va avea de suferit si DNA nu isi va mai putea exercita cum trebuie atributiile si nu-si va indeplini cum trebuie sarcinile sale.

Am vazut si o noua postare a D-lui. Prof. Preda:

„După decizia de ieri a CCR, deputatul Ghinea și ziaristul CTP îi propun lui Iohannis greva prezidențială, după modelul grevei regale din 1946.
Atunci, criza a fost declanșată de refuzul premierului Petru Groza de a demisiona.
Viorica Dăncilă a refuzat să demisioneze înainte de decizia CCR.
Așa că Ghinea și CTP s-au trezit cam târziu…”

De acord cu raspunsurile date de Dl. Preda celor ce au comentat postarea dumnealui:

„Constantin Apavaloaie Faptul că Dorneanu flirtează cu Moscova nu e suficient pentru a justifica încălcarea unei decizii a CCR.”

„Eu nu cred că Iohannis trebuie să facă grevă. Dinpotrivă, ar fi bine să-și ia în serios atribuțiile.„

Insa PSD ar trebui sa stie ca transformarea Presedintelui intr-un element pur decorativ nu inseamna neaparat un lucru bun, cu atat mai mult cu cat Dl. Iohannis a dorit de la inceput sa fie „altfel decat Basescu”. Iar un alt lucru ce mi se pare a fi in neregula este relativizarea deciziilor CCR datorita unei evidente politizari a acesteia. Va veni si PNL la Putere si atunci, daca vom avea o alta Curte, vom vedea  decizii care nu numai ca nu seamana cu cele actuale sau ca le contrazic, dar ca sunt diferite la o suta optzeci de grade!! Daca nu dorim abuzuri in Justitie sau facute de catre Justitie ca te intrebi ce Justitie o mai fi si aia, este necesar si suficient ca Justitia sa fie independenta si sa lucreze acolo oameni integri care sa nu se preteze la lucruri ce nu fac cinste cuiva. Daca actuala Curte relativizeaza si principiul separarii puterilor in stat nu cred ca va fi bine.

Daca PSD considera ca a nu avea abuzuri in Justitie inseamna sa le fie lor bine si altora nu, cad in aceeasi capcana in care a cazut si PDL sau unii din PDL.

De am ajuns sa ni se duca buhul in lume ca avem o clasa politica de asa natura incat se baga unii pe altii la puscarie. Ca nebunii!!

Raportul lui Tudorel Toader este raportul PSD-ALDE

Mediafax

Video Tudorel Toader cere REVOCAREA Codruţei Kovesi de la conducerea DNA. Critici dure în raportul ministrului Justiţiei: Comportament excesiv de autoritar, discreţionar al procurorului şef al DNA. Implicarea în anchetele altor procurori. Prioritizarea dosarelor în funcţie de impactul mediatic

„Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader a propus, joi, revocarea procurorului şef al DNA Codruţa Kovesi, după ce a prezentat un raport privind activitatea managerială de la DNA care s-a bazat pe 20 de categorii şi fapte. „Pentru aceste fapte şi acte (n.r.: existente în raportul privind activitatea managerială a şefului DNA), de netolerat într-un stat de drept, în temeiul articolului 54, coroborat cu art 51 din legea 303/2004, cer declanşarea procedurii de revocare din funcţie a procurorului şef DNA. Prezentul raport va fi transmis secţiei de procurori a CSM şi către preşedintele României pentru a analiza şi decide în raport cu competenţele instituţionale pe care fiecare le are”, a declarat Tudorel Toader, ministrul Justiţiei. Demnitarul a adus critici dure în raportul pe care l-a întocmit în calitate de ministru al Justiţiei, printre acuzaţii fiind comportament excesiv de autoritar, discreţionar al procurorului şef al DNA, implicarea în anchetele altor procurori, prioritizarea dosarelor în funcţie de impactul mediatic.

„Un comportament excesiv de autoritar. Personal a supravegheat ancheta desfăşurată de procurori în legătură cu OUG 13. Citez <<Eu mi-am asumat acest dosar împreună cu procurorul X şi Y. Nu au făcut un milimetru la stânga sau la dreapta fără ca eu să spun DA>> Aşadar, se observă o supraveghere, o implicare în realizarea anchetelor altor procurori, ceea ce legea interzice”, a declarat Tudorel Toader.

Acesta spune că trecerea timpului a acutizat situaţia. Totodată, Toader a acuzat şi modul de soluţionare a dosarelor penale, în funcţie de impactul mediatic.

„Prioritizarea soluţionării dosarelor cu impact mediatic. Acestea nu se rezolvă după rezonanţa publică pe care o au, nu după calitatea persoanei care se presupune că a comis presupusele fapte, ci în ordinea cronologică a înscrierii sesizării”, a mai spus Toader.

Despre anchetarea OUG 13

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, joi seară, că declanşarea unei anchete penale, care s-a concretizat prin descinderi la Ministerul Justiţiei, a creat o stare de tensiune şi a blocat practic activitatea de legiuitor a Guvernului.

„Declanşarea unei ample anchete penale care s-a concretizat prin descinderi la Ministerul Justiţiei, prin ridicare de acte, audierea unui număr mare de funcţionari, sceretari de stat şi miniştri a creat o stare de tensiune, creând premisele unui blocaj„, a declarat Tudorel Toader.

Ministrul Justiţiei a criticat faptul că procurorii DNA şi-au arogat practic competenţe pe care nu le posedau.

„Guvernul este blocat în activitatea sa de legiuitor. Curtea mai spunea că, prin conduita sa, DNA şi-a arogat o competenţă pe care nu o poseda, controlul modului de adoptare a unui act normativ, ceea ce a afectat buna funcţionare a unei autorităţi. Prin urmare, CCR a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constiţională, reţinând şi conduita pe care trebuia să o urmeze DNA”, a completat Toader.

Tudorel Toader a precizat că, în 14 ani, Curtea Constituţională a constatat 13 conflicte între instituţii ale statului, dintre care două generate de DNA în 2017.

Ministrul Justiţiei Tudorel Toader  a anunţat joi că raportul privind activitatea managerială de la DNA se bazează pe 20 de categorii şi fapte, primul punct fiind legat de conflictele de natură constituţională în raport cu alte instituţii.

„Concluziile sunt fundamentate pe un număr de 20 de puncte care prezintă 20 de categorii de acte şi fapte menţionate. În raport sunt reţinute faptele pentru perioada februarie 2017-februarie 2018”, a declarat Tudorel Toader.

Ministrul a anunţat că primul punct este legat de raporturile DNA cu alte instituţii.

„Situaţie fără precedent- raporturile dintre autorităţile publice din România. Sunt trei conflicte juridice, într-un an, de natură constituţională. Curtea a constatat încălcarea Constituţiei de către DNA”, a mai spus Toader.

 

Principalele declaraţii ale ministrului Tudorel Toader

– Raportul este destul de cuprinzător, are 36 de pagini, nu ştiu dacă aveţi răbdarea de a-l prezenta în sinteza, iar după întâlnire îl vom posta pe site-ul Ministerului Justiţiei, sigur îl puteti descăra şi folosi

– Este o prezentare a raportului, nu o conferinţă de presă. Avem o Justiţie, unii spun că e bună, alţii că e rea. Justiţia trebuie să fie egală pentru toţi, în slujba cetăţeanului. În urmă cu 6 luni se împlineau 6 luni de la preluarea demnităţii de ministru al Justiţiei. Ne aflam împreună aici când prezentam direcţiile de modificare pentru legile Justiţiei.

-Demnitatea de procuror e respectabilă dacă e exercitată în limitele competenţelor constituţionale, cu bună credinţă, pentru a servi binelui public.

– Prezentul raport nu reprezintă o evaluare a activităţii DNA, raportul de sinteză privind activitatea Ministerului Public va fi prezentat Parlamentului

– Obligaţia din legea 304 nu are legătură cu raportul privind activitatea managerială a DNA. Raportul de faţă reprezintă luarea de poziţie a Ministrului Justiţiei, determinată de rolul său constituţional.

– Elaborarea acestui raport a fost realizat pe fondul dezbaterilor care au căpătat o amploare deosebită în ultimul an, dezbateri care au divizat societatea.

– Luarea de poziţie priveşte activitatea managerială a procurorului şef a DNA

– Potrivit art 51, alin 3, la verificarea organizării eficiente a activităţii vor fi avute în vedere folosirea adecvată a resurselor, gestionarea situaţiilor de criză, a informaţiilor, repartizarea sarcinilor. Faţă de cadrul legal invocat am realizat o analiză privin orrganizarea eficientă, comunicarea, asumarea responsabilităţilor, în perioada februarie 2017-februarie 2018, iar etapele instituţionale acestei evaluări sunt: raportul de evaluare a eficienţiei manageriale, urmare a pronunţării de către CCR a deciziei 68/2017 prin care s-a contatat că exista un conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public – DNA şi Guvern.

– Am conchis atunci faptul că rezultatele negative pe linia acestei abordări pot impune pe viitor oportunitatea revocării.

– Am pornit de la controlul cerut Inspecţiei Judiciare, de a face o verifiicare de fond la DNA în condiţiile în care în 10 ani nu se făcuse nicio verificare.

-Dacă aş sări direct la concluzii v-aţi spune că sunt fundamentate pe un număr de 20 de puncte care prezintă 20 de categorii de acte şi fapte, reţinute în perioada februarie 2017-februarie 2018.

– În primul rând, am reţinut o situaţie fără precedent în cadrul raporturilor dintre autorităţile publice. Într-un singur an au fost înregistrate 3 conflicte în cadrul cărora DNA a fost chemată în faţa instanţei de contencios consituţional. 3 conflicte în care CCR a sancţionat comportamentul lipsit de loialitate din partea procurorului şef al DNA. Am arătat că în sine constataterea unuia singur nu are aptitudinea de a revoca conducătorul instituţiei care a provocat conflictul.

– Concluziile sunt diferite când încălcarea Constituţiei atunci când încălcările devin sistematice. În mai puţin de jumătate de an, DNA a fost chemată în faţa CCR pentru încă două conflicte de natură constituţională.

– În opinia mea, această încălcare de la treia chemare este cu atât mai imputabilă cu cât în precedent Curtea spusese procurorul nu se poate substitui decidentului. Este un bilanţ semnificativ. dacă examinăm cea mai recentă statistică a CCR care relevă că numărul deciziilor în care se constată conflicte juridice de natură constituţională au fost 13, dintr-un număr de 39 pronunţate.

– În al doilea rând, prin decizia 68, ce a format obiect de analiză, CCR a reţinut că Ministerul Public s-a considerat competent să verifice oportunitatea OUG. Acest lucru echivalează cu o încălcare gravă a principiului separaţiilor puterilor în stat. Ministerul Public, prin DNA, şi-a arogat competenţa de a efectua o ancheta penală într-un domeniu ce excedează cadrului legal.

-Declansarea unei ample anchete penale care s-a concretizat prin descinderi la MJ a determinat o stare de tensiune, de presiune psihică. Sub imperiul unei temeri declanşate de activitatea penală, Guvernul este blocat în activitatea de legiutor. Prin conduita sa, DNA şi-a arogat o competenţă pe care nu o are.

– CCR a reţinut că dna Kovesi a refuzat să se prezinte în faţa comisiei de anchetă. Şi de această dată CCR a constatat că prin refuzul de prezentare s-a produs un blocaj în activitatea comisiei de anchetă.

-CCR a stabilit că procurorul şef refuză să participe la clarificarea unor aspecte legate de evenimente de interes public deosebit. A mai stabilit că prin acest refuz nu respectă acel comportament necesar loial.

– Curtea a statuat că prin refuzul procurorului şef este împiedicată activitatea parlamentului.

– În al patrulea rând, prin decizia nr 757/2017, legată de achetarea privind elaborarea a două hotărâri de Guvern, CCR a statuat că unitatea de Parchet nu are competenţa de a începe ancheta penală cu privire la oportunitate. Nu există nicio modaliate de control asupra oportunităţii actului administrativ. Aceste considerente practic le reiau pe cele din decizia 68. Văzând din partea cealaltă îşi pui întrebarea cum cu jumătate de an în umă CCR statuează, ulterior sub considerentul că e vorba de HG nu OUG au fost verificare aceleaşi aspecte.

– DNA s-a erijat în evaluator, inclusiv în privinţa oportunităţii.

– Încălcarea normelor de tehnică legislativă nu constituie infracţiune.

– În al şaselea rând. Ulterior acestui fapt, afirmând că cele cuprinse în comunicat au reprezentat simple opinii. Nu poţi să exprimi simple opinii când te referi la demnitatea unei persoane.

– În al şaptelea rând, trei conflicte de de natură constituţională.

– În al 8-lea rând, am reţinut comportamentul excesiv de autoritar, discreţionar. Am solicitat în iunie 2017, realizarea unui control la DNA. Se consemnează o serie de dificlcutăţi, retinându-se indicii cu privire la împiedicarea activităţii de inspecţie.

– Raportul relevă comportamentul excesiv de autoritar, discreţionar al procurorului şef al DNA.

– Implicarea în achetele altor procurori. A supravegheat ancheta în cazul OUG 13.

– Prioritizarea dosarelor cu impact mediatic

– În al 11-lea rând, cu prilejul unor evenimente publice: contestarea actelor şi autoritătii CCR, a învinovăţit CCR punând pe seama deciziilor pretinsa imposibilitate a DNA de urmărire a unor fapte şi recuperarea unor prejudicii.

– Procurorul şef a contestat însăşi Constituţia ţării.

– Au fost exprimate critici vehemente cu privire la propuneri de modificare legislativă, propuneri care s-au dovedit a fi constituţionale. Afirmaţiile sunt fără precedent, au afectat imaginea României.

– La nivelul PE, prin dezinformare, s-a generat o dezbatere şi la nouă întrevederi am explicat de nouă ori că România nu are nicio legătură cu ce se întâmplă în Polonia.

15. Încercarea de a obţine condamnări cu orice preş, în condiţiile în care s-a afirmat că trebuie să venim cu dosare importante, să ajungem la miniştri. Această încercare de „decapare” este absolut contrară oricărui stat de drept. Cauzele nu trebuie rezolvate după funcţie.

16. Creşterea numărului de achitări, sporirea cheltuielilor şi raportări eronate. Se raportează numărul de inculpaţi trimişi în judecată în 2016 şi se raportează numărul de achitări din 2016, concluzionându-se că a scăzut rata achitărilor. Cei trimisi în judecată în 2016 nu se regăsesc printre cei achitaţi. Dai un calcul la o bază alta decât cea factuală.

17. Neimplicarea procurorului şef în identificarea şi eliminarea comportamentelor abuzive presupuse a fi comise de procurori. Spaţiul public este plin de presupuse abuzuri ale procurorului Negulescu. El a fost lăudat, în loc să se ia măsuri.

18. Falsificarea transcrierilor unor convorbiri telefonice. Multe hotărâri judecătoreşti în care instanţa a statuat diferenţe între ce se aude şi ce se vede.

19. Tergiversarea soluţionării unor cauze.

20. Lipsa de reacţie în verificarea activităţii profesionale şi conduitei unor procurori: DNA Ploieşti. Nu spun că e adevărat, dar când toată opinia publică, când procurori se reclamă între ei, obligaţia e ni să-i lauzi.

– În concluzie, potrivit art 1 din Constituţie, România este stat de drept. În România s-a dezvoltat componenta de prevenire, dar şi de combatere a corupţiei. Asta nu trebuie să protejeze comportamente defăimătoare la adresa României. DNA trebuie să continue să funcţioneze, DNA nu se identifică cu procurorul şef al acesteia.

La o săptămână de la somaţia publică a premierului, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, anunţă astăzi decizia privind conducerea DNA, în contextul scandalului izbucnit în jurul instituţiei de apariţia înregistrărilor cu procurori care ar fi falsificat probe. Cu doar câteva ore înainte, premierul Viorica Dăncilă a susţinut că nu a discutat cu Toader pe acest subiect înainte de prezentarea raportului, dar are pentru el un mesaj: să ia decizia impusă de analiza făcută la DNA şi să se încadreze în limitele legale.

---

Tudorel Toader a anunţat, luni, pe pagina sa de Facebook, că va prezenta raportul privind activitatea managerială la DNA, joi, 22 februarie 2018, la orele 18.00, la Ministerul Justiţiei – Sala de Consiliu.

Informaţia a venit în contextul în care, anterior, ministrul Justiţiei spunea că va prezenta în camerele reunite ale Parlamentului raportul privind activitatea DNA, DIICOT şi a Ministerului Public, urmând ca joia aceasta să prezinte public concluziile privind activitatea DNA.

Anunţul lui Tudorel Toader a creat aşteptări pe scena politică.

În aceeaşi zi, premierul Viorica Dăncilă a declarat că Toader trebuie să facă o evaluare, un raport al activităţii DNA, să prezinte acest raport şi „să facă corect ceea ce trebuie să facă, de fapt, un ministru al Justiţiei”, precizând că nu a văzut raportul care urmează să fie prezentat.

La rândul său, preşedintele PNL, Ludovic Orban, a declarat, luni, că PNL nu va sprijini nicio implicare a Parlamentului în ceea ce priveşte evaluarea activităţii DNA şi a conducerii instituţiei, afirmând că în cabinetele lui Dragnea şi Tăriceanu există „o tropăială” pentru „a-i forţa mâna” ministrului Justiţiei.

Marţi, Tudorel Toader a participat, alături de procurorul general al României Augustin Lazăr, la ceremonia de primire a magistraţilor absolvenţi de la Palatul Cotroceni, cu această ocazie ministrul Justiţiei având şi o întrevedere separată cu preşedintele Klaus Iohannis, cu care a discutat despre statul de drept, după cum a declarat ulterior pentru agenţia de presă MEDIAFAX. La această discuţie cu şeful statului nu a mai participat şi altcineva.

Miercuri, preşedintele PSD Liviu Dragnea a declarat că se aşteaptă de la ministrul Justiţiei să nu se facă de râs. Întrebat ce aşteaptă de la Tudorel Toader, în contextul raportului ce va fi prezentat joi, Dragnea a răspuns: „Să nu se facă de râs”. Totodată, liderul PSD a negat că în şedinţa BPN a PSD s-ar fi discutat despre situaţia din Justiţie sau despre retragerea sprijinului politic acordat lui Tudorel Toader. Întrebat dacă Toader s-a făcut de râs la precedentul raport, Dragnea a răspuns: „Nici nu mai ţin minte”. Chestionat dacă se impune schimbarea lui Toader, dacă răspunsul acestuia va fi considerat nemulţumitor, Dragnea a răspuns: „Iar o luăm cu dacă şi cu parcă?”.

Şi preşedintele executiv al PSD, Niculae Bădălău, a spus, miercuri, că aşteaptă de la ministrul Justiţiei să respecte legea. Întrebat ce înseamnă acest lucru, Bădălău a răspuns: „Asta înseamnă că domnul ministru este un ministru al guvernului nostru. Noi, în campania electorală, am promis că vom elimina abuzurile şi domnul ministru trebuie sa respecte legea şi să facă ceea ce are scris în fişa postului”. „Înţeleg că dânsul analizează cu înţelepciune, cu maturitate, nu e o decizie uşoară, şi trebuie să aibă toate informaţiile”, a adăugat Bădălău.

Anunţul lui Tudorel Toader de joi vine în contextul scandalului privind activitatea DNA. Andreea Cosma şi fratele ei, Vlad, au făcut mai multe dezvăluiri, în ultima perioadă, privind activitatea unor procurori din cadrul DNA Ploieşti. Vlad Cosma a prezentat mai multe înregistrări pe care le-a realizat încă din 2015 în sediul DNA Ploieşti, acuzând patru procurori, printre care Lucian Onea şi Mircea Negulescu, de falsificare de probe. Fostul deputat a depus şi o plângere penală împotriva magistraţilor.

De altfel, miercuri, procurorul general al României, Augustin Lazăr, le-a cerut procurorilor şefi DNA şi DIICOT să demareze controale în toate parchetele din ţară, pentru a depista eventuale riscuri interne şi vulnerabilităţi.

Şeful statului Klaus Iohannis a declarat săptămâna trecută ca a avut o întâlnire cu premierul Viorica Dăncilă şi cu preşedintele PSD Liviu Dragnea, unul dintre subiectele discutate fiind şi despre justiţie şi a lansat un atac dur la adresa celor care atacă DNA. Iohannis a afirmat că „nişte penali fac o încercare disperată să atace şi să discrediteze DNA şi conducerea” acestei instituţii, afirmând că această încercare „jalnică şi necinvingătoare” şi îi confirmă că DNA face „o treabă foarte bună”.

Tot săptămâna trecută, şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, a afirmat că nu va demisiona, susţinând că, în ciuda înregistrărilor făcute publice de fostul deputat PSD, Vlad Cosma, procurorii Direcţiei nu falsifică probe. „

PSD anunţă că susţine DECIZIA privind revocarea lui Kovesi: argumentele, clare şi solide/ Codrin Ştefănescu: În sfârşit, cineva a „rupt pisica”

„Raportul ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, a cărui concluzie a constat în cererea de revocare a procurorului şef DNA, a fost unul cu argumente clare şi solide, iar social-democraţii susţin decizia lui Toader, a precizat, joi, purtătorul de cuvânt al PSD, Adrian Dobre.

„Raportul pe care domnul ministru Tudorel Toader l-a prezentat astăzi în faţa presei a fost unul extrem de profesionist, bazat pe lege, cu argumente foarte clare, solide şi de netăgăduit. Concluzia pe care a tras-o domnul ministrul Tudorel Toader era firească, ca urmare a acestui raport. Era firească de altfel şi ca urmare a evoluţiei pe care cu toţii am văzut-o în această perioadă de timp. Susţinem în mod evident decizia domnului ministru, rămâne mai departe pe cale constituţională şi legală să vedem cum se vor desfăşura lucrurile”, a spus Dobre, într-o declaraţie acordată MEDIAFAX.

„Domnul ministru nu a făcut altceva decât să reitereze concluziile Curţii Constituţionale şi să le pună în paginile acestui raport. Afirmaţiile domnului ministru nu sunt luate din eter sau din altă parte, sunt concluziile CCR pe care dânsul le-a citat, adică faptul că domnia sa le-a prezentat ca fiind abateri succesive de la linia constituţională a României nu face altceva decât să arate realitatea cu care ne luptăm sau ne confruntăm de un an de zile”, a adăugat Dobre.

Lider PSD Vaslui: Raportul lui Toader, riguros, dar nu mă aştept ca Ioannis să o revoce pe Kovesi

Preşedintele PSD Vaslui, Dumitru Buzatu, consideră că raportul privind DNA al ministrului Justiţiei a fost riguros şi a prezentat grave încălcări constituţionale, dar nu crede că preşedintele Iohannis o va revoca pe Kovesi, ceea ce ar fi un ”comportament abuziv” al şefului statului.

Dumitru Buzatu a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX, că şeful statului are tendinţa de a proteja persoane care au săvârşit grave încălcări ale drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti.

”Raportul prezentat de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a fost foarte riguros şi readuce în atenţie un cumul de factori care s-au petrecut în ultima perioadă. Faptele sunt prezentate corect, dar şi gravele încălcări constituţionale care au dus la elaborarea acestui raport. Preşedintele Iohannis are tendinţa de a proteja persoane care au săvârşit grave încălcări ale drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti şi mă întreb de ce îşi asumă o astfel de sarcină în loc să se ralieze celor care îi cer să cerceteze aceste fapte şi corectarea lor. Nu sunt un fan al preşedintelui Iohannis şi nu mă aştept, cunoscând comportamentele sale de până acum, să aibă o conduită corectă în raport cu cele sesizate în raportul privind activitatea DNA. Este un comportament abuziv din partea şefului statului, ţinând cont că există în raport numeroase referi la încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti”, a spus Buzatu.

Codrin Ştefănescu, despre cererea de revocare a lui Kovesi: În sfârşit, cineva a „rupt pisica”

Secretarul general adjunct al PSD, Codrin Ştefănescu, a precizat, joi, referindu-se la cererea ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, de revocare a procurorului şef DNA, Laura Codruţa Kovesi, că, în sfârşit, cineva a „rupt pisica”, iar de acum întrevede faptul că viitorul va fi mai bun.

„Nu mă aşteptam, nu aveam nicio speranţă, credeam că o să facă exact ce au spus ăştia de la PNL: <<Tudorele, las-o aşa!>>. Şi atunci am fost surprins şi am ascultat cu maximă atenţie raportul. Este cutremurător ce scrie în raportul ăsta, ce a citit despre sfidarea Parlamentului, sfidarea legii, a Constituţiei. Este un fel de mafie organizată, adică e ceva … nu-mi venea să cred că-l aud pe Tudorel Toader spunând toate lucrurile astea pe care probabil le-a documentat foarte bine”, a spus Ştefănescu la Antena 3.

El a arătat că, odată cu această cerere de revocare a procurorului şef DNA, începe să întrevadă faptul că viitorul va fi mai bun.

„De-abia acum, din seara asta, vă spun sincer, încep să întrevăd viitorul că o să fie mai bun. În sfârşit, cineva a rupt pisca. De-abia acum toate abuzurile, toate mizeriile, toată această toxicitate începe să fie probabil şi anchetată”, a adăugat Ştefănescu.Tudorel Toader a cerut joi, în urma prezentării raportului privind managementul la DNA, declanşarea procedurii de revocare a Laurei Codruţa Kovesi din funcţia de procuror şef al DNA, solicitarea fiind transmisă către CSM şi preşedintelui României.

Tudorel Toader a cerut joi, în urma prezentării raportului privind managementul la DNA, declanşarea procedurii de revocare a Laurei Codruţa Kovesi din funcţia de procuror şef al DNA, solicitarea fiind transmisă către CSM şi preşedintelui României.”

Procurorul general: Nu există niciun motiv legal de revocare a Laurei Codruţa Kovesi

„Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a transmis, joi seară, după anunţul ministrului Justiţiei, că îşi reafirmă poziţia exprimată referitor la Laura Codruţa Kovesi şi anume aceea că nu există niciun motiv legal de revocare a procurorului-şef DNA.

„Având în vedere decizia ministrului Justiţiei de a propune revocarea din funcţie a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, domnul Augustin Lazăr, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reafirmă poziţia exprimată constant, în sensul că nu există nici un motiv legal de revocare a doamnei Codruţa Kovesi”, se arată într-un punct de vedere postat, joi seară, pe pagina de Facebook a Ministerului Public.

Tudorel Toader a cerut joi, în urma prezentării raportului privind managementul la DNA, declanşarea procedurii de revocare a Laurei Codruţa Kovesi din funcţia de procuror şef al DNA, solicitarea fiind transmisă către CSM şi preşedintelui României.

„Pentru aceste fapte şi acte (n.r.: existente în raportul privind activitatea managerială a şefului DNA), de netolerat într-un stat de drept, în temeiul articolului 54, coroborat cu art 51 din legea 303/2004, cer declanşarea procedurii de revocare din funcţie a procurorului şef DNA. Prezentul raport va fi transmis secţiei de procurori a CSM şi către preşedintele României pentru a analiza şi decide în raport cu competenţele instituţionale pe care fiecare le are”, a declarat Tudorel Toader, ministrul Justiţiei.

Acesta a mai afirmat că acţiunile Laurei Codruţa Kovesi pot pune în pericol însăşi activitatea instituţiei.„DNA trebuie să continue să funcţioneze în mod legal. DNA nu se identifică cu procurorul şef ale cărui acţiuni au demonstrat că pot pune în pericol chiar instituţia pe care o conduce, prin comportament discreţionar, sfidarea Parlamentului, contestarea deciziilor CCR. Statul de drept este statul în care acţiunea fiecărei autorităţi publice este reglementată prin lege, se supune legii în spiritul valorilor democratice”, a spus Toader.”

Cred ca se observa destul de clar ca acest Raport se inscrie in linia si doleantele Coalitiei de guvernamant PSD-ALDE. Si se observa cu claritate pozitionarea Puterii actuale – pentru revocare si a Opozitiei – impotriva revocarii in aceasta chestiune.

Presedintele Iohannis a avut o abordare corecta: din cate inteleg Administratiei Prezidentiale acest raport i s-a parut neclar si de aceea trebuie „aprofundat”. Si cam asa este. Tind sa-i dau dreptate lui Augustin Lazar… Pentru ca acest raport prezentat de ministrul Justitiei nu arata clar daca D-na. Kovesi a incalcat procedurile interne din Justitie sau legea. Eu m-as fi asteptat ca Dl. Toader sa procedeze altfel si poate ca ar fi trebuit sa procedeze de mai demult asa. Ar fi trebuit sa ceara Inspectiei Judiciare efectuarea unei inspectii la DNA, avand un obiectiv al inspectiei  si o durata a acesteia de la bun inceput stabilite. Pe baza unui astfel de raport de inspectie s-ar fi putut trage concluziile de rigoare. Tudorel Toader ce a facut in schimb? A citit un text plin de 20 de, hai sa le zic asa, neconformitati la adresa DNA si Laurei Codruta Kovesi. Or, eu n-am inteles cum au fost stabilite aceste neconformitati, in raport cu care acte normative, proceduri sau ce anume au stat la baza fundamentarii lor. Pentru ca raportul prezentat de Dl. Toader pare a nu avea suficienta temeinicie. Un raport de audit sau de inspectie trebuie sa contina actiuni corective, actiuni preventive luate precum si concluzii prin care se propune ceva din care se desprinde ceva. In baza acestor concluzii Dl. Toader ar fi putut sa-si expuna raportul sau si sa propuna revocarea din functie a D-nei. Kovesi. Or, nu rezulta ca lucrurile stau asa. Ce inseamna „raportul privind activitatea managerială de la DNA „? A existat un plan de audit sau de inspectie? Pe ce se bazeaza acest raport? Lucrurile nu sunt clare. Pentru ca altminteri oricine poate scrie un astfel de raport dupa cum il taie capul. Dupa cum i se pare lui. Sau dupa tot felul de interese politice, de parti-pris-uri.

Insa a cere revocarea sefei DNA fara o baza solida, fundamentata solid, doar pe baza unui Raport citit in fata presei aduce un prejudiciu de imagine Romaniei. Si sugereaza o implicare politica in schimbarea actualei conduceri a DNA, sau mai exact spus in Justitie, pentru a fi pe placul unei sau unor formatiuni politice, lucru care iarasi nu poate sa faca bine. De fapt PSD-ALDE a dorit ca in urma unui simplu raport, plin de neconformitati, ca sa nu spun de acuzatii, sa demita conducerea DNA. Lucrul asta are un iz stalinist: o sedinta a Biroului Politic, un Raport citit de cateva pagini si respectivul zboara din functie drept in Gulag. Cu alte cuvinte, eliminarea, in acest mod, a adversarilor politici. Or, in Romania sec. XXI, tara libera, republicana si democratica, membra a UE si NATO, lucrurile nu se pot desfasura in aceasta maniera.

Uitati-va cum se exprima ministrul Justitiei:

„Neimplicarea procurorului şef în identificarea şi eliminarea comportamentelor abuzive presupuse a fi comise de procurori. Spaţiul public este plin de presupuse abuzuri ale procurorului Negulescu. El a fost lăudat, în loc să se ia măsuri.”

„Plin de presupuse abuzuri”? Ne luam dupa ce e in „spatiul public”? Adica dupa barfa din sat? Si cum nu s-au luat masuri fata de procurorul Negulescu? Am inteles ca s-au luat masuri!

„Lipsa de reacţie în verificarea activităţii profesionale şi conduitei unor procurori: DNA Ploieşti. Nu spun că e adevărat, dar când toată opinia publică, când procurori se reclamă între ei, obligaţia e ni să-i lauzi.”

„Nu spun ca e adevarat, dar cand toata opinia publica…” – si atunci cum e Dl. Toader: e adevarat sau nu e adevarat?? Dar, nu-i asa, daca „opinia publica”, daca „procurorii se reclama intre ei”…

„Falsificarea transcrierilor unor convorbiri telefonice. Multe hotărâri judecătoreşti în care instanţa a statuat diferenţe între ce se aude şi ce se vede.”

Cine a facut asta? Cine a falsificat? Cine e responsabil de asa ceva? „Multe hotărâri judecătoreşti în care instanţa a statuat diferenţe între ce se aude şi ce se vede” – dar cat de grav e lucrul acesta? Pentru ca o instanta de judecata impartiala nu trebuie neaparat sa dea dreptate procurorului. De asta se si judeca o cauza intr-un proces!

Pe ce anume se fundamenteaza o astfel de afirmatie:

„Încercarea de a obţine condamnări cu orice pret, în condiţiile în care s-a afirmat că trebuie să venim cu dosare importante, să ajungem la miniştri. Această încercare de „decapare” este absolut contrară oricărui stat de drept. Cauzele nu trebuie rezolvate după funcţie.”?

Pe ce a aparut in „spatiul public”? „Cauzele nu trebuie rezolvate după funcţie”, dar rolul DNA este de a combate coruptia la nivel inalt! Chiar daca s-ar fi facut o astfel de afirmatie, totusi aceasta nu se refera la un anumit ministru. Ci se refera la combaterea fenomenului coruptiei la nivel inalt. Este limpede ca DNA nu ancheteaza bacsisul dat la frizer sau chelnerului de la restaurant. DNA, fara dosare importante, si-ar pune sub semnul intrebarii rolul.

Sau cum a dedus si pe ce baza faptul ca Laura Codruta Kovesi ar fi vinovata de acest lucru:

„La nivelul PE, prin dezinformare, s-a generat o dezbatere şi la nouă întrevederi am explicat de nouă ori că România nu are nicio legătură cu ce se întâmplă în Polonia.”?

Ce e cu acest „raport de evaluare a eficienţiei manageriale” si ce inseamna: „Am pornit de la controlul cerut Inspecţiei Judiciare, de a face o verifiicare de fond la DNA în condiţiile în care în 10 ani nu se făcuse nicio verificare.”? Dl. Toader trebuia sa inceapa astfel: „Controlul realizat de Inspectia Judiciara a stabilit urmatoarele si a tras urmatoarea concluzie”. S-a realizat acest control al Inspectiei Judiciare? De pe saitul Inspectiei Judiciare aflam ca s-ar fi realizat un astfel de control, dar fara sa ne ofere detalii sau eventuale concluzii. Inteleg ca se fac verificari si la DNA Ploiesti. Nu aflam decat ca: „Asigurăm opinia publică, pe această cale, că Inspecţia Judiciară va gestiona cu profesionalism, obiectivitate şi celeritate aspectele sesizate, cu respectarea tuturor garanţiilor procedurale.”.

Sa vedem cum stau treburile cu Inspectia Judiciara:

RUPTURA din Inspecţia Judiciară, după controlul la DNA. Ce săgeţi s-au aruncat în CSM: “Un procuror se temea, are familie”. „Imaginea Inspecţiei e praf”. „Parcă căzuse tavanul, cum ne-am permis să cerem relaţii”

„Patru inspectori care au efectuat controlul la DNA au fost audiaţi miercuri la sediul CSM. O şedinţă care a scos din nou la iveală scindarea din instituţie. În timp ce unii vorbeau despre teama procurorilor de a spune ce e în DNA, alţii susţineau că tensiunile din echipă erau ştiute şi ignorate.

Inspectorii judiciari Mihaela Florina Focică, Elena Rădescu şi Cornelia Irina Prisăcariu au ajuns miercuri în faţa plenului CSM pentru a explica situaţia creată după controlul de la DNA. Cele trei au redactat concluziile favorabile conducerii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Pe de altă parte, explicaţii a dat şi inspectorul Daniela Sanda Mateş, cea care a vorbit despre temerile unui procuror din DNA de a spune deschis ce se întâmplă acolo, pe motiv că “are familie”.

Mateş a descris condiţiile în care s-au desfăşurat verificările: “În data de 18, doamna Focică a întrebat la un moment dat de o persoană plecată, dar nu o interesa în mod special. Domnul procuror şef secţie s-a dus la doamna procuror şef şi în următoarea zi, parcă căzuse tavanul, cerul, cum ne-am permis să cerem relaţii despre persoane care au plecat? Acesta este motivul pentru care i-am audiat la Inspecţie”.

Aceasta a mai spus că Laura Codruţa Kovesi a atras atenţia membrilor echipei de control că nu au de ce să discute cu cei plecaţi din DNA. “Din prima zi, şi din a doua, dar şi din a treia, mi s-a subliniat în mod constant şi explicit că nu avem de ce să stăm de vorbă cu procurorii care nu mai sunt în DNA. Acest lucru fiind explicat în fel şi chip de către doamna procuror şef direcţie”, a afirmat Sanda Mateş.

De cealaltă parte, Mihaela Focică a precizat în faţa CSM că se cunoşteau tensiunile din echipa de control, dar cu toate acestea nu a făcut nimeni nimic. “Conducerea Inspecţiei Judiciare a avut cunoştinţă de tensiunile care existau în interiorul echipei de inspectori şi nu s-au implicat să gestioneze situaţia, dovadă este momentul actual când corespondam în scris”, a spus Focică.

Mihaela Focică este inspectoarea înregistrată în timp ce vorbea cu adjunctul Inspecţiei Judiciare, Gheorghe Stan, aceasta spunând că a fost chemată la sediul Direcţiei şi că îi este frică de faptul că ar putea să îi fie „născocit” un dosar penal, iar copilul ei va rămâne pe drumuri. Potrivit înregistrării, procuroarea Focică spunea că s-a dorit ca ea să fie „spălată pe creier”. Toate demersurile ar fi fost făcute de Laura Codruţa Kovesi, scopul final ar fi fost acela ca ea să se retragă din echipa care efectua controlul la DNA.

Deşi raportul privind controlul la DNA a fost finalizat, acesta nu este dezbătut până când nu se finalizează audierea celor care au efectuat verificările şi nu este clarificată tensiunea din Inspecţia Judiciară.

De altfel, concluziile raportului au arătat marea scindare din Inspecţia Judiciară. În timp ce trei membri scriau despre managementul bun de la DNA, alţi trei arătau la concluzii o altă instituţie, cu dosare amânate peste cinci ani şi cauze distribuite subiectiv.

Întrebat miercuri dacă este o variantă reluarea controlului la DNA, Tudorel Toader a spus doar “deocamdată nu s-a ajuns la momentul final. Concluzii la urmă”.

Redăm câteva dintre discuţiile din şedinţa CSM de miercuri:

Daniela Sanda Mateş: Eu cu doamna Pleşea am decis să audiem procurorii care au dorit să stea de vorbă cu noi şi au fost procurori care nu au vrut să stea de vorbă cu noi. Noi am întocmit de fiecare dată proces verbal, am vorbit. Nu o să vă spun numele domniilor lor.

Membru CSM: Cum aţi ajuns să selectaţi procurorii?

Daniela Sanda Mateş: Simplu. După perioada de referinţă a controlului, cine şi-a desfăşurat activitatea după perioada respectivă. Noi am cerut un tabel de la şeful Secţiei Judiciare cu procurorii care şi-au desfăşurat activitatea – o listă cu persoane care se încadrau. Nu toţi, doar o parte. Pe câţi i-am putut efectiv găsi. Nu i-am contactat pe toţi, altfel trebuia să căutăm pe lise. Domnul procuror Secţie Judiciară ne-a dat o listă limitată. Eu nu am intervievat procurori din alte secţii. Cadrul legal îmi permite să audiez procurori plecaţi din DNA. Nu mă poate opri să cer relaţie.

Membru CSM: De ce aţi audiat la sediul Inspecţiei Judiciare?

Daniela Sanda Mateş: Din prima zi, şi din a doua, dar şi din a treia, mi s-a subliniat în mod constant şi explicit că nu avem de ce să stăm de vorbă cu procurorii care nu mai sunt în DNA. Acest lucru fiind explicat în fel şi chip de către doamna procuror şef direcţie. În data de 18, doamna Focică a întrebat la un moment dat de o persoană plecată, dar nu o interesa în mod special. Domnul procuror şef secţie s-a dus la doamna procuror şef şi în următoarea zi, parcă căzuse tavanul, cerul, cum ne-am permis să cerem relaţii despre persoane care au plecat? Acesta este motivul pentru care i-am audiat la Inspecţie.

Daniela Sanda Mateş: Un procuror de pe Secţia Judiciară mi-a spus că un alt procuror care ar fi putut face obiectul verificărilor noastre, în sens că domnia sa şi-a desfăşurat activitatea în perioada de referinţă, 1 ianuarie 2016 – 30 iulie 2017, a plecat din DNA, citez, ‘hăituit’. În opinia mea şi nu numai a mea, şi a celorlalţi, acest aspect putea constitui un indiciu care să îmi permită atât mie, cât şi celor care ar fi fost în locul meu să considere că mă aflu într-adevăr în parametri menţionaţi în procesul verbal din 17 iulie, în sensul că dacă remarc un indiciu care m-ar putea duce să remarc anumite probleme care există cu privire la comunicare să pot, potrivit acelui proces verbal semnat de cinci inspectori, să stau de vorbă şi cu alţi procurori ce şi-au desfăşurat activitatea. Acesta a fost şi motivul pentru care eu şi doamna inspector Focică am încheiat la un moment dat o notă, întrucât procurorul cu care am stat de vorbă se temea, a zis că nu va scrie pentru că are familie, are copii, rate la bancă şi doreşte să fie liniştit. Motiv pentru care noi am redactat acea notă, care ulterior mi-a permis să ajung să audiez şi alte persoane. Am considerat just să audiez şi alte persoane care au plecat din DNA.

Membru CSM: Cu privire la modul de audiere a unor colegi de la DNA, există reclamaţia unui ton abuziv din partea unor inspectori.

Daniela Sanda Mateş: Îmi amintesc situaţii care au stârnit ilaritate, o persoană pe care o cunoaşte doamna inspector Focică. A venit o doamnă cam de vârsta mea, a fost întrebată ceva şi s-a emoţionat. Eu nu am auzit ton ridicat. Doamna a început să plângă brusc. Nu mă întrebaţi de ce. Nimeni nu a ridicat vocea.

Mihaela Focică: Am rămas în biroul doamnei director Adriana Pampu (n.r. şeful Direcţiei de Inspecţie Judiciară pentru Procurori) şi am spus că doresc să fiu ascultată măcar ca o fostă colegă de birou şi am relatat situaţia că ar exista, la momentul respectiv, în interiorul echipei de control – i-am spus că există tensiuni şi în situaţia în care conducerea nu va interveni şi nu va gestiona această situaţie, s-ar putea ca totul să izbucnească. (…) Cert că este pe toată perioada desfăşurării controlului, conducerea Inspecţiei Judiciare a avut cunoştinţă de tensiunile care existau în interiorul echipei de inspectori şi nu s-au implicat să gestioneze situaţiaţ, dovadă este momentul actual când corespondam în scris, apar în mass media documente care conţin informaţii confidenţiale cu sigla IJ cu rezoluţiile inspectorului şef adjunct şi a inspectorului şef. (…) Este cazul ca aceste lucruri să se oprească, pentru că la momentul actual, să spunem ceea ce trebuie spus: imaginea Inspecţiei Judiciare este praf. Nu este normal ca atunci când sunt în teritoriu şi solicit anumite relaţii care sunt necesare pentru soluţionarea anumitor lucrări, când aud numele Focică să spună: Vă felicit! Pentru ce mă felicitaţi? „Pentru că încă mai lucraţi în condiţiile date”.

Elena Rădescu: În momentul în care am realizat că colegele discută cu un domn procuror, pun întrebări de genul: Cum aţi cuantificat obiectul mitei? Am apreciat că nu este cazul să intrăm pe fondul cauzei. Sau: De ce nu aţi declanşat urmărirea penală aici? Sau: Eu aş fi făcut acest dosar în trei zile. Mie mi se pare că în cadrul unui control nu poţi avea aceste… am dat câteva exemple, dar au fost şi altele. Când o doamnă procuror a început să plângă, eram în birou. Pentru că mergeam ori eu, ori colega, în birou vedeam condiţiile în care lucrează, dotarea tehnică, cum cooperează cu serviciul tehnic. Nu am asistat zi de zi, la fiecare dosar. Colegele au cerut dosare să le fie aduse cu căruţul în această sală de consiliu. Am intervenit, am mers cu colega şi am încercat să gestionăm sitaţia neplăcută care s-a creat. Bineînţeles că colegele au avut o oarecare reacţie că am intervenit într-un fel.” (subl. mea)

Deci trei inspectori trageau „hais” si alti trei tageau „cea”!!! 😆 😆 Iar raportul D-lui. Tudorel Toader porneste „de la controlul cerut Inspecţiei Judiciare, de a face o verifiicare de fond la DNA în condiţiile în care în 10 ani nu se făcuse nicio verificare”!!! 😆 😆

In asemenea conditii e foarte greu sa te lamuresti. Cum e pana la urma? Si in ce masura revocarea Laurei Codruta Kovesi, presupunand ca Presedintele o va accepta, va rezolva problemele? Din pacate, nimic clar. Pe de alta parte, eu stau si ma intreb ce e cu aceasta „mare scindare” din Inspectia Judiciara… E pe motive politice? Cum e posibil ca membri unei echipe de inspectie sa nu poata da un raport de inspectie cu un continut unitar? Eu cred ca acestea ar trebui sa fie problemele care sa-l puna pe ganduri nu doar pe ministrul Justitiei, dar si pe Presedinte!

Acest raport prezentat de Dl. Toader trebuie tratat cu toata seriozitatea. Insa ceea ce se poate spune despre acest raport este ca el e unul politic. Impresia mea este ca Dl. Toader a dorit sa-l imbrace in haina deontologica a impartialitatii si obiectivitatii, dar el tot politic ramane, reflectand punctul de vedere al actualei Puteri. Cele douazeci de puncte ale raportului nu fac altceva decat sa justifice concluzia finala: revocarea din functie a Laurei Codruta Kovesi. Interesant este ca el nu arata si partile bune ale activitatii sefei DNA. Dupa acest raport totul e rau in activitatea sefei DNA. Deci el, din acest punct de vedere, este dezechilibrat in mod voit.

Acum decizia e la Presedinte si toti se intreaba ce va face Presedintele. Bine, dupa avizul CSM, dar care e doar consultativ. De fapt, Raportul Toader e prologul unui nou scandal politic. Sa presupunem ca Presedintele nu va da curs cererii de revocare din functie a D-nei. Kovesi. Atunci isi va pune in cap toata Coalitia majoritara care il va acuza ca s-a dat cu „statul paralel” si ingaduie in continuare, daca nu chiar pastoreste, abuzurile acestuia. Manipularea care va rezulta va fi una vasta si foarte probabil eficace. Daca o va revoca din functie, va avea probleme cu propriul electorat care se va gandi serios la faptul ca Presedintele s-a dat cu PSD-ALDE.

Daca o va revoca, PSD isi va pune omul la sefia DNA. Dar daca PSD dobandeste o si mai mare putere politica atunci cresc sansele sa castige viitoarele alegeri prezidentiale. PSD nu isi va pune omul la sefia DNA sau nu ii va creste sansele sa castige viitoarele alegeri prezidentiale. Atunci Presedintele nu o va revoca pe Kovesi sau PSD nu va dobandi o mai mare putere politica! 🙂

Se pare ca din aceasta dilema Presedintele nu poate iesi! 🙂

E clar ca revocarea Laurei Codruta Kovesi e o oportunitate pentru PSD-ALDE de a-si mari puterea politica. Au marea majoritate in Parlament, au Guvernul, au CCR-ul, daca vor avea si sefia DNA tare imi e ca Presedintele va juca doar un rol de decor. Daca Iohannis va ceda acum presiunilor din partea PSD-ALDE, atunci acestia din urma vor avea aproape tot tortul Puterii, cu atat mai mult cu cat Opozitia e slaba.

Un comentator aprecia aici e blog ca:

„Una peste alta Motane , chestia asta cu LCK a fost un balon de oxigen pentru PSD caci , luati d e val , oamenii , PRESA , au trecut in plan secund chestia cu maririle de salarii si pensii plus , trecerea unor contributii de la angajator la angajat bashca alte manarii facute de catre guvernarile PSD iar aceea in care un angajat care-i in concediu medical trebuie sa aduca bani de-acasa pentru a fi pe 0 vs. ceea ce statul ai ia cu japca FARA CA ACESTA SA AIVA VREO SPERANTA PENTRU VREUN VIITOR MAI BUN . Te-ai prins ca , de cateva zile nu se mai vorbeste despre Olguta Vasilescu , Gabriela Firea sau chiar…Liviu Dragnea si Tel Drum , asta ca sa nu mai amintesc despre Bica , Udrea si etc ?”

Bineinteles ca un nou scandal prin care sunt scoase in evidenta printr-un raport al ministrului Justitiei toate neajunsurile DNA condusa de Laura Codruta Kovesi estompeaza proasta guvernare a PSD. Iohannis n-ar trebui sa cedeze presiunilor PSD pentru ca scopul PSD-ALDE e acapararea totala a Puterii in stat. Dupa care, cu toate nerealizarile lor, le cresc puternic sansele la viitoarele alegeri prezidentiale dar si la cele legislative. Iohannis ar trebui sa coaguleze fortele de Opozitie pentru a echilibra scena politica pentru a preveni derapaje de la democratie intrucat el trebuie sa vegheze, conform Constitutiei, la respectarea acesteia. Pentru ca ce urmareste PSD-ALDE e acapararea totala a puterilor statului. Laura Codruta Kovesi nu trebuie revocata. Mai ales ca nu va rezolva nicio problema de fond. Presedintele are acum prilejul de a-si indeplini functia de mediator intre puterile statului, precum si intre stat si societate. Conflictul acesta intre Parlament, Guvern dominate de PSD-ALDE si DNA, condus de D-na. Kovesi, trebuie aplanat printr-un act de mediatie din partea Presedintelui. Pentru ca o acaparare cat mai mare a Puterii din partea unor formatiuni politice care au castigat alegerile si care contesta actuala conducere a DNA, fara o fundamentare riguroasa, pune sub semnul indoielii respectarea art. 3 din Constitutie care spune ca „Romania este stat de drept, democratic si social […]” precum si art. 4 care vorbeste despre faptul ca „Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor – legislativa, executiva si judecatoreasca – in cadrul democratiei constitutionale”.

Sper ca Presedintele sa-si inteleaga bine rolul si sa apere democratia si sa vegheze la respectarea Constitutiei.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

O mare greseala: revocarea Laurei Codruta Kovesi

Dezvaluirile facute atat de Sebastian Ghita, mai demult, si de catre Vlad Cosma, zilele trecute, releva un lucru destul de simplu: procurorii care au gresit, care au facut abuzuri, care au fabricat, ilegal, desigur, dosare trebuie sa fie trasi la raspundere si sa plateasca conform legii. Dar asta e de datoria CSM si Inspectiei Judiciare. Mai ales daca tinem cont de faptul ca procurorii anticoruptie sunt independenti.

Pe de alta parte, dezvaluirile lui Cosma nu aduc nimic impotriva Laurei Codruta Kovesi. Nici impotriva lui Onea. Amestecul politicului in treburile Justitiei, prin actiuni de comanda asupra unor procurori trebuie serios demonstrat de cei in drept s-o faca.

Procurorii sunt si ei oameni. Sunt departe de a fi dumnezei. Asa ca pot gresi. Admit ca se pot face si greseli grave. Insa nu mi se pare ca trebuie sa generalizam si sa-i blamam pe toti procurorii, sa judecam in mod fals si s-o acuzam pe Kovesi si de ceea ce nu e vinovata.

Sa nu uitam ca Laura Codruta Kovesi se bucura de apreciere si recunoastere internationala.

De asemenea sunt de acord cu cei ce spun despre Kovesi ca nu e de neinlocuit. Ca orice om, dealtfel.

Insa ar trebui sa ne gandim ca atacurile ce vizeaza DNA si mai ales conducerea acesteia sunt savarsite de oameni cu reale probleme penale si care au un interes clar, direct in decredibilizarea DNA. Si care le trebuia sa se agate de ceva ca sa demonstreze ca „sunt elemente de politie politica” (Liviu Dragnea), pentru a tine in sah DNA si conducerea acestei institutii. E adevarat, si un inculpat poate spune adevarul, gura pacatosului adevar graieste. Dar faptul ca spune, totusi, adevarul nu-l face mai putin pacatos. Pentru ca nici nu-l spune pe tot sau urmareste sa ascunda o parte de adevar. Sau o face cu interesul de a-si acoperii vinovatiile si a ataca institutiile care apara legea si-l incrimineaza.

Deci hai s-o spunem pe sleau: n-as crede ca Vlad Cosma sau Mircea Cosma sunt culmi ale virtutii, un fel de sfinti care indura martiric suferintele pricinuite de o Justitie in fapt nedreapta, adica renumitul „stat paralel”!

Victimizarea unor personaje cu probleme penale care acuza DNA s-ar parea ca se inscrie intr-o strategie de subminare a imaginii si credibilitatii DNA. Cu alte cuvinte, ei sunt buni – DNA si mai ales Kovesi sunt relele supreme!!
Fara indoiala ca un om cu o minima judecata nu poate achiesa la astfel de judecati. Pentru ca astfel de judecati arata clar ca unii au un interes (de ce nu chiar personal) in indepartarea lui Kovesi, doar, doar sa-i gaseasca in disperare ceva, dar in fond fara niciun temei serios.

De aceea o eventuala propunere de revocare a Laurei Codruta Kovesi, de catre Tudorel Toader, ar fi o greseala uriasa si de aceea nu cred ca ministrul Justitiei va proceda in aceasta maniera. Mai degraba ar fi potrivite intensificarea unor controale din partea CSM si Inspectiei Judiciare. In primul rand sa ne lamurim, lasand la o parte alegatiile spectaculoase, daca intr-adevar e vorba de Politie Politica, de ce, daca intr-adevar asa e, lucrurile se prezinta asa la 28 de ani de la Revolutie. Sau daca nu cumva e vorba despre altceva… Pentru ca adevarul e ca noi nu stim exact despre ce e vorba. Poate ca e vorba despre incompetenta sau probleme de caracter a unor procurori. Pot fi mai multe probleme. Iar astfel de probleme il privesc si pe Tudorel Toader, pentru ca privesc ministerul Justitiei in ansamblul sau. Daca, sa zicem, Kovesi va fi revocata – desi nu exista motive serioase pentru asa ceva – nimic nu garanteaza ca vor diaparea si problemele. „Statul paralel” sau „politia politica”. Poate ca s-ar agrava si cine stie, Doamne fereste, peste ce nenorociri vom mai da.

Nu fac altceva decat sa propun o abordare profesionista.

Demonizarea lui Kovesi si a-i cere revocarea exprima un populism desantat si o lipsa crasa de profesionalism.

Asupra unui sondaj realizat de DC News

Iata un sondaj foarte recent realizat de DC News:

Sefii DNA, DIICOT, Parchetului General trebuie sa fie numiti de: Sondajul a inceput la 09-Sep-2017 12:45
Presedintele Romaniei, cum este acum	25,16% (2731)
CSM, cum propune Tudorel Toader	74,84% (8123)

Interesant… Iata ca oamenii par a tine cu PSD-ul… Insa eu stau si ma intreb cati dintre cei care au votat in acest sondaj online au citit Constitutia Romaniei. Sa vedem ce spune la art. 133 si art. 134:

Art. 133 – Rolul şi structura

(1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din care:
a) 14 sunt aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi validaţi de Senat; aceştia fac parte din două secţii, una pentru judecători şi una pentru procurori; prima secţie este compusă din 9 judecători, iar cea de-a doua din 5 procurori;
b) 2 reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală, aleşi de Senat; aceştia participă numai la lucrările în plen;
c) ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(3) Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit, dintre magistraţii prevăzuţi la alineatul (2) litera a).
(4) Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani.
(5) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se iau prin vot secret.
(6) Preşedintele României prezidează lucrările Consiliului Superior al Magistraturii la care participă.
(7) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii sunt definitive şi irevocabile, cu excepţia celor prevăzute la articolul 134 alineatul (2).

Art .134 – Atribuţii

(1) Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de instanţă de judecată, prin secţiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organică. În aceste situaţii, ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu au drept de vot.
(3) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinară pot fi atacate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(4) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului său de garant al independenţei justiţiei.

Despre Presedinte spune ca prezideaza lucrarile CSM (art.133, al. 6) si in art. 134, al. 1 spune ca CSM „propune Presedintelui Romaniei numirea in functie a judecatorilor si a procurorilor, cu exceptia celor stagiari, in conditiile legii”. Intrebarea din sondaj era de cine trebuie sa fie numiti sefii DNA, DIICOT si ai Parchetului General (adica Procurorul General). Or, articolul 134 spune clar: CSM propune Presedintelui numirea. Constitutional vorbind, CSM n-are dreptul sa numeasca in functie, ci sa propuna Presedintelui numirea in functie.

Trebuie sa constatam ca in propunerea lui Tudorel Toader se strecoara violarea Constitutiei. Dar, pe de alta parte, daca privim cu atentie ce spune Constitutia despre rolul CSM, putem constata cu usurinta ca CSM nici n-are cum sa numeasca in functiile sus amintite pentru ca nu e stipulat cine va lua decizia de numire si cum, pe langa faptul ca nu scrie nicaieri ca CSM are atributia de numiri in functie. Lucru intarit de art. 133, al.2 c care spune ca in componenta CSM intra: „ministrul justitiei, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie”. Adica procurorul general il numeste pe procurorul general?? De asemenea, cum poate fi CSM garantul independentei Justitiei daca el si numeste in functie pe sefii DNA, DIICOT si ai Parchetului General? Este evident ca daca numeste in functie n-are cum sa fie garantul independentei Justitiei ci se afla intr-un evident conflict de interese!!!

Daca asta e ceea ce propune PSD-ALDE, atunci deconsolideaza democratia din Romania. Prin faptul ca il exclude pe Presedinte, conferindu-i un rol decorativ, si mai ales prin faptul ca pune CSM intr-o ambiguitate de ordin juridic si constitutional.

Pe de alta parte, referitor la ceea ce spune Calin Popescu Tariceanu, ca Presedintele e om politic si ca, in consecinta, numirile sunt politizate si doreste sa le scoata „de sub factorul politic”, trebuie aratat ce spune Constitutia la art. 84 despre incompatibilitati si imunitati privitoare la Presedintele Romaniei:

„(1) In timpul mandatului, Presedintele Romaniei nu poate fi membru al unui partid politic si nu poate indeplini nici o alta functie publica sau privata.

(2)Presedintele Romaniei se bucura de imunitate. Prevederile articolului 72 alineatul (1) se aplica corespunzator”

Intrebarea care se pune – si de aici se vede lipsa de logica a propunerilor PSD-ALDE – este: daca Procurorul General ar fi numit de Senat, dupa o idee a lui Tudorel Toader, ar fi o numire mai putin politica sau scoasa „de sub factorul politic”? Pentru ca senatorii sunt membri ai partidelor politice, Presedintele nu. Si apoi cum poate sa fie Parlamentul „unica autoritate legiuitoare a tarii” (Constitutia, art. 61, al. 2) si sa numeasca in functie pe Procurorul General?

De asemenea, trebuie spus ca, in SUA, Procurorul General NU este numit de catre Senat, asa cum a apreciat Tudorel Toader!!! Ci este numit de Presedintele Statelor Unite si are confirmarea Senatului!!

Or, uitati-va ce spune – aici – Tudorel Toader:

„”Poate că este îngrijorat de faptul că (…) nu am propus sistemul cel mai democratic, din Statele Unite, prin care procurorul general este numit de către Senat. Şi atunci, dacă este să spulberăm îngrijorarea, mă gândesc să propun şi eu ca procurorul general din România să fie propus de către Senat, să avem o echivalenţă a procedurilor şi să tindem şi noi spre acelaşi standard de democraţie”, a declarat Toader la Antena 3, anunţând că urmează să se întâlnească marţi dimineaţă cu ambasadorul Hans Klemm, aceasta urmând să fie a treia întrevedere dintre cei doi.” (subl. mea)

De aici rezulta ca PSD, prin Tudorel Toader, doreste o numire pur politica a Procurorului General, pe baza unei majoritati, in Senat. Lucru care pune intreg Parlamentul Romaniei intr-o situatie de ambiguitate juridica si constitutionala si-l transforma, neconstitutional, pe Presedinte intr-o mobila de decor.

Trebuie remarcat ca toate aceste propuneri ale PSD-ALDE sunt neconstitutionale si par a fi menite sa creeze haos in sistemul judiciar romanesc. Pentru ca toate aceste piruete juridice nici macar nu respecta o logica elementara si, referitor la cum e in alte tari, nu sunt bine documentate.

Daca e sa ne referim putin mai larg la subiect si sa analizam sub prisma Justitiei de Tranzitie, am putea spune ca PSD-ALDE vor Justitia lor! 😆

De ce oare?

Ghici ghicitoarea mea! 😉

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

CSM…

Gandul

Cine a scris scenariul scandalului din CSM. Care sunt mizele bătăliei pentru conducerea Consiliului. ANALIZĂ GÂNDUL

Se arata, printre altele, ca:

„De aproape o săptămână procurorii şi judecătorii aşteaptă deznodământul scandalului de la Consiliul Superior al Magistraturii. Alegerea noului preşedinte al CSM, în premieră un procuror, este contestată de Asociaţia Magistraţilor din România şi Uniunea Naţională a Judecătorilor. Procurorul Oana Hăineală este în schimb susţinută de procurorii de la Braşov. În paralel, câteva instanţe din ţară au demarat procedurile de revocarea din CSM a judecătorului Cristi Danileţ şi a fostului preşedinte Alina Ghica. Întreg scandalul din CSM previzionează un an 2013 cu câteva mize capitale pentru sistemul judiciar românesc: numirea unui nou preşedinte al Curţii Supreme, statutul procurorilor (magistraţi sau un fel de funcţionari publici), numirea şefilor la Parchetul General şi DNA şi desigur marile dosare de corupţie ale politicienilor.

Care sunt taberele din CSM

La suprafaţă, scandalul din CSM pare o ceartă între judecători şi procurori. Judecătorii par să fie nemulţumiţi de faptul că se încalcă o cutumă a consiliului care spune că CSM va avea mereu preşedinte un judecător iar vicepreşedintele va fi procuror. Public taberele din CSM s-au împărţit între judecătorii Horaţiu Dumbravă, Adrian Neacşu, Alexandru Şerban, Marius Tudose şi ministrul Mona Pivniceru pe de o parte şi Oana Hăineală, Alina Ghica şi Cristi Danileţ pe de altă parte.

► Anul 2013 este unul extrem de important pentru CSM, fiind anul unor numiri în funcţiile cheie. Aceasta ar putea fi şi una din mizile scandalului generat acum. Numirile procurorului general şi a şefului DNA ar putea să treacă din nou prin CSM. Preşedintele Băsescu încă nu s-a exprimat dacă îi va accepta pe Tiberiu Niţu şi Ioan Irimie la Parchetul General şi DNA. Dacă propunerile Monei Pivniceru vor fi respinse, potrivit actualei proceduri, CSM trebuie din nou să se pronunţe pe aceste numiri.

► O altă numire crucială în sistemul judiciar este şi aceea a noului preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instanţa unde se judecă dosare de mare corupţie şi instanţa care l-a condamnat pe Adrian Năstase la închisoare cu executare. Actualul preşedinte la ICCJ, judecătoarea Livia Doina Stanciu, a fost numită în funcţie la propunerea CSM în 2010 pentru un mdandat de trei ani. Mandatul ei expiră în septembrie 2013. Astfel că CSM va trebui să deruleze un nou concurs pentru ocuparea acestei funcţii cruciale din sistemul judiciar. Astfel că funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte al CSM devin din nou extrem de importante.

► La fel de important este faptul că tot în acest an expiră mai multe mandate ale adjuncţilor din cadrul DNA şi a Parchetului General. Din nou numirile pe aceste funcţii trec prin CSM.

► O altă miză a sistemului judiciar pe 2013 este şi cea exprimată în programul de guvernare a cabinetului Ponta II: „clarificarea statutului procurorilor şi rolul Ministerului Public raportate la dispoziţiile constituţionale”. Unele voci din sistem, precum cea a membrului CSM Cristi Danileţ, susţin că această clarificare a statutului procurorului ar însemna transformarea procurororilor în funcţionari publici cu independeţa conferită de statutul de magistrat eliminată.

► Nu mai puţin importante sunt şi dosarele penale ale politicienilor care aşteaptă sentinţele instanţelor. Numai în Parlament sunt aproape 20 de parlamentari care sunt cercetaţi sau sunt trimişi în judecată pentru corupţie. Cele mai sonore nume sunt Dan Voiculescu sau Liviu Dragnea. În 2012 Comisia Europeană a subliniat că politicienii au atacat judecătorii şi procurorii în spaţiul public, în special politicienii care au dosare de corupţie.

CSM-ul are aici un alt rol important – este forul care apără şi susţine magistraţii public în faţa acuzaţiilor politicienilor. CSM este cel care apără reputaţia unui magistrat când este acuzat în spaţiul public.”

Iata ce spune D-na Corina Cretu:

Revolta magistraților

Se arata, printre altele, ca:

„Acum, România privește uimită revolta magistraților, o acțiune fără precedent în România. Din păcate, motivul este tot deficitul de democrație, iar factorul declanșator, tot președintele României. Care, nedemocratic și anti-constituțional, a intervenit în procesul de alegere a președintelui și vicepreședintelui CSM, pentru a se asigura de victoria oamenilor săi, care să dea continuitate unor procese pe care, vedem acum, magistrații le resping cu fermitate.”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

As dori sa stiu si parerea D-lui. Cristian Preda despre acest subiect.

Un amalgam plin de… amenintari…

Romania Libera

Roger Federer, AMENINŢAT cu MOARTEA în China. Organizatorii au luat măsuri de securitate sporite

Se arata ca:

Français : Roger Federer au service pendant son 3e tour de Roland-Garros en 2011 (Photo credit: Wikipedia)

„Organizatorii turneului de la Shanghai, care începe duminică, au luat măsuri de securitate sporite pentru tenismanul elveţian Roger Federer, după ce pe internet au apărut ameninţări cu moartea la adresa sportivului, potrivit Mediafax.

Potrivit sursei citate, s-au luat măsuri speciale pentru elveţian şi pentru familia sa, la Shanghai, după ce un blogger a scris pe un site popular din China că plănuieşte să îl asasineze pe Federer, informează inquirer.net.

„La 6 octombrie, plănuiesc să îl asasinez pe Federer în scopul exterminării tenisului„, era mesajul postat de „Blue Cat Polytheistic Religion Founder 07” pe baidu.com.

User-ul respectiv a postat şi o fotografie trucată în care tenismanul apare în genunchi pe teren, decapitat, alături de un călău îmbrăcat în negru.

Site-ul 24heures.ch scrie că această postare a fost urmată de alte ameninţări.

Poliţia şi agenţii guvernamentale au fost contactate pentru a se întări securitatea în jurul lui Federer, conform unui reprezentant al organizatorilor, citat de Shanghai Youth Daily.

„Sperăm că a fost doar o ameninţare şi că fanul nu va trece la fapte. Oricum, trebuie să tratăm situaţia cu seriozitate”, a declarat Yang Yibin.

Atacurile asupra sportivilor din tenis sunt rare, dar în 1993 Monica Seles a fost înjunghiată de un fan, la un meci în Hamburg.

La finala din 2009 a turneului de la Roland-Garros, un fan a intrat pe teren şi a încercat să îi pună o şapcă pe cap lui Federer.”

Am cateodata impresia ca a innebunit lumea… Poate ca, cine stie, lumea e atinsa de dementa si nu-si da seama… De observat de ce respectivul ar vrea sa-l asasineze pe Federer: „în scopul exterminării tenisului„. Doamne fereste de asa ceva!!!

Gandul

LIDER ISLAMIC EXTREMIST: România se numără printre ţintele teroriştilor. CINE ESTE ŞEICUL care ameninţă Bucureştiul

Se arata ca:

„Şeicul Omar Bakri, un lider islamic extremist sirian, stabilit în Liban, a declarat într-un interviu pentru cotidianul bulgar 24 Chasa că România, la fel ca Bulgaria, este o ţintă pentru terorişti.

Bakri a jucat un rol esenţial în funcţionarea mişcării Hizb ut-Tahrir (Partidul Eliberării), cu sediul la Londra, o organizaţie pan-islamică sunnită care militează pentru unificarea unui mare stat islamic guvernat după sharia, legea islamică, de către un calif. Bakri a condus, până în 2004, mişcarea Al-Muhajirun, apropiată de al-Qaeda, care a fost implicată în mai multe atacuri cu bombă, în timpul atentatelor de la metroul din Londra, din 2005.

El vorbeşte despre România în contextul în care explică atentatul de la Burgas, unde un grup de turişti israelieni a fost atacat la aeroport, de un terorist sinucigaş care avea legături cu oameni din mişcarea condusă de Bakri. Şeicul explică faptul că extremiştii islamici consideră Bulgaria, ca şi România, tărâmuri islamice. De asemenea, aceste state sunt de condamnat din cauza prezenţei militare în Irak sau Afganistan, dar şi din cauza cooperării cu Israelul.

“O dată ce Islamul a pătruns un tărâm, acesta este considerat islamic. De aceea, musulmanii sunt obligaţi să îl elibereze într-o bună zi. Spania, de exemplu, este un tărâm islamic. Europa de Est, de asemenea. România, Albania, Macedonia, Serbia, Kosovo, Bosnia… Bulgaria este o ţintă legitimă, pentru că are trupe în Irak şi în Afganistan şi cooperează militar cu Israelul. Credem că pot fi lansate atacuri cu bombă în inima Bulgariei. Poate şi în România şi în alte state”, a declarat şeicul Bakri pentru cotidianul bulgar.

UPDATE Ministrul de Externe, Titus Colăţean, a declarat, joi, răspunzând unei întrebări privind ameninţările liderului islamist Omar Bakri, că România este un aliat fidel al SUA şi NATO, „cu tot ceea ce înseamnă aceste riscuri”.

„Ştim cu toţii ce este România şi ce tărâm primitor, în primul rând creştin, este. Nu cred că trebuie să comentez eu tot felul de afirmaţii care nu ţin cont de realităţi, ci de cu totul alte lucruri. În orice caz, România şi-a asumat anumite proiecte cu caracter strategic, aşa cum este scutul antirachetă, într-un efort mult mai larg, nu doar relaţia bilaterală de parteneriat strategic cu SUA, ci şi o contribuţie la viitorul Alianţei. Ne-am asumat aceste proiecte, suntem aliaţi fideli ai SUA şi NATO, cu tot ceea ce înseamnă aceste riscuri”, a declarat Corlăţean.

Ministrul de Externe a adăugat că, din acest punct de vedere, instituţiile statului român şi-au făcut datoria pe deplin, au monitorizat ceea ce era de descurajat, au descurajat sau sancţionat ceea ce era de sancţionat sau descurajat.

„În orice caz, nu ne schimbăm în niciun fel această atitudine şi aceste angajamente ale statului român. Suntem consecvenţi”, a mai spus Titus Corlăţean.

Cine este Şeicul Omar Bakri, zis şi „Ayattolah-ul din Tottenham”

Omar Bakri, 54 de ani, s-a născut în Allep, Siria şi este un opozant al regimului Bashar al-Assad. Recent, Bakri declara pentru The Telegraph că este gata, alături de adepţii săi extremişti, să sprijine al-Qaeda în lansarea de atacuri sinucigaşe cu bombă asupra clădirilor guvernamentale din Siria. El susţinea că al-Qaeda pregăteşte astfel de atacuri împotriva lui al-Assad. În studenţie, Bakri a făcut parte din filiera siriană a Frăţiei Musulmane, care se opunea regimului al-Assad (tatăl). Bakri a studiat în Liban, în Egipt şi în Arabia Saudită, apoi a ajuns în Marea Britanie, în 1986.

Poreclit „Ayattolah-ul din Tottenham”, Bakri a trăit în Marea Britanie aproape 20 de ani, însă a fugit în Liban, în 2005, după ce şi-a anunţat sprijinul pentru teroriştii care au lansat atentatele de la metroul din Londra. Autorităţile britanice i-au dat interdicţie de a intra pe teritoriul Marii Britanii.

O anchetă a Sunday Times, care a stabilit că mai mulţi membri ai mişcării al-Muhajirun, condusă de Omar Bakri, au sprijinit atentatele de la Londra, a arătat că, pentru multă vreme, Bakri a fost privit drept un „gură-spartă” şi un showman. Totul până la atentatele de la Londra.

Mişcările sale, Hizb ut-Tahrir şi al-Muhajirun (Emigranţii), recrutau tineri britanici, pe care îi radicalizau în spiritul islamismului extremist. Adepţii săi au lansat, au sprijinit sau au pus la cale atacuri violente asupra unor ţinte din Marea Britanie, dar şi de peste graniţe (India, Israel). Ele funcţionau ca o pepinieră pentru al-Qaeda, care putea să îşi aleagă atentatori sau doar oameni de sprijin de aici, gata formaţi în ideologia lor.

Spre deosebire de mişcări teroriste de anvergură, „Emigranţii” lui Bakri a funcţionat mai degrabă ca o mişcare ideologică. Printre acţiunile lui Bakri şi ale grupului său s-au numărat apeluri publice care susţineau atentatele teroriste din New York sau Londra, dar şi împărţirea de fluturaşi în campusuri universitare

Bakri susţine acum că autorul atentatului din Burgas, Bulgaria, asupra autocarului plin cu turişti israelieni, era format de oamenii săi. El se află acum în Liban, având interdicţie să părăsească ţara.

Atentatul de la Burgas

Pe 18 iulie, un autocar plin cu turişti israelieni a sărit în aer în parcarea aeroportului din Burgas, Bulgaria, după ce un atacator sinucigaş s-a urcat în el cu un dispozitiv explozibil – trei kilograme de TNT ascunse în rucsac. Şase turişti israelieni au murit, iar alte 32 de persoane au fost rănite.

Nu s-a stabilit încă identitatea teroristului, însă autorităţile bulgare au arătat că cel mai probabil acesta a avut un complice în Bulgaria, unde a stat cel puţin patru zile înainte de comiterea atentatului.

Un articol din New York Times, care cita mai mulţi oficiali americani sub protecţia anonimatului, a lansat ipoteza că atacatorul ar fi fost antrenat de Hezbollah, la ordinele Iranului. Premierul bulgar a declarat însă că Hezbollah nu este o pistă pe care anchetatorii o investighează.

Pentagonul a declarat că, deşi există asemănări cu activitatea Hezbollah, nu poate spune că atentatul are vreo legătură cu gruparea teroristă a cărei bază se află în Liban.

Tot în Liban se află şi Omar Bakri, iar afirmaţiile sale publice de astăzi întăresc ipoteza privind Hezbollah.” (subl. mea)

Trebuie sa fiu intru totul de acord cu Dl. Titus Corlatean: „Ştim cu toţii ce este România şi ce tărâm primitor, în primul rând creştin, este„. Asa este. Insa imi amintesc ca, odinioara, Vlad Tepes le-a batut piroane in cap!! Pentru ca sa-i invete regulile de buna purtare in societate, desigur. Cand solii turci au fost primiti la domnitor, au refuzat sa-si scoata turbanele de pe cap. Or, cand mergi in vizita la cineva iti scoti palaria/turbanul de pe cap. Deci aviz amatorilor… 😆 Glumesc, desigur… 🙂

Pana una alta:

TURCIA BOMBARDEAZĂ SIRIA. Parlamentul A DECIS că armata turcă poate efectua OPERAŢIUNI MILITARE PE TERITORIUL SIRIEI

Se arata, printre altele, ca:

„UPDATE 2 Rusia cere Siriei să condamne oficial atacul asupra Turciei

Autorităţile siriene au asigurat Rusia că bombardamentul din Turcia a fost un „incident tragic”, iar Moscova consideră că este esenţial ca acest fapt să fie anunţat oficial, a declarat ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, citat de agenţiile de la Islamabad, transmite AFP.

„Am intrat în contact prin intermediul ambasadorului nostru cu autorităţile siriene, care ne-au asigurat, la fel ca şi pe emisarul internaţional Lakhdar Brahimi, că ceea ce s-a întâmplat la frontiera cu Turcia a fost un incident tragic şi că nu se va repeta”, a declarat Lavrov.

„Apreciem ca fiind primordial ca Damascul să declare acest lucru oficial”, a adăugat el.”

Tensiunea, dupa cum usor se poate constata, e la cote maxime.

In alta ordine de idei…

Cine se bate pentru locurile lui Morar şi Kovesi. Şeful DLAF vrea să conducă DNA

Se arata, printre altele, ca:

„Mona Pivniceru, criticată de CE

Comisia Europeană a confirmat pentru gândul că secretarul general al CE Catherine Day a transmis ministrului Justiţiei o scrisoare în care critică procedura de nominalizare a noului procuror general şi a viitorului şef al DNA. În scrisoare CE spune că ministerul nu a luat în considerare în totalitate recomandările CE pentru derularea procedurii de nominalizare a procurorului general. „Din păcate puţine sau chiar niciuna din aceste recomandări s-au reflectat în procedura anunţată de dumneavoastră”, se menţionează în scrisoare trimisă Monei Pivniceru. De asemenea, CE mai spune în scrisoare că solicită o procedură transparentă şi publicarea unor criterii clare în baza cărora Pivniceru va alege procurorul general şi şeful DNA.

Daniel Morar nu candidează

Daniel Morar a declarat pentru postul public de televiziune că nu se înscrie la concursul pentru funcţia de procuror general. Morar a precizat că procedura iniţiată de ministrul Justiţiei Mona Pivniceru este netrasparentă. „Nu avem transparenţă în ceea ce priveşte procedura de selecţie. Acesta este şi motivul pentru care nu îmi voi depune candidatura.””

Era cat se poate de previzibil ca D-na Pivniceru va ajunge, pana la urma, sa fie criticata de catre CE.

Legat de subiect, recomand si citirea acestui interesant articol de pe blogul Civitas Politics:

Cum de este posibil ca dl Corlăţean sa o numească pe dna Kovesi… oriunde

Iata si editorialul lui Cristian Tudor Popescu din Gandul:

Wake the fuck up, mr. President!

Se arata, printre altele, ca:

„Greşeala lui Obama constă în a uita că viziunea lui, pentru mine evident superioară celei a lui Romney, are nevoie de un combustibil esenţial pentru a fi dusă înainte: încrederea. El trebuie să lupte pentru a nu pierde încrederea americanilor,  mult micşorată de sărăcie şi suferinţă în aceşti ani. Şi acum văd că n-o face.

Dacă se bazează pe analizele care îl dau deja câştigător,  cu peste 270 de electori de partea lui, atunci surpriza nu e exclusă. O înrăutăţire a situaţiei economice până în apropierea alegerilor, combinată cu tensionarea la limită a situaţiei din Orientul Mijlociu, îl poate scoate câştigător pe Romney.

Dacă se întâmplă asta, America nu piere. E mare şi puternică, poate rezista chiar şi unui Mitt Romney. Dar cu un preşedinte la Casa Albă care ia Rusia drept inamicul numărul unu al Americii, care nu vrea ca SUA să sprijine Europa în criza euro şi îl susţine pe amicul său Bibi Netanyahu în atacarea preventivă a Iranului de către Israel,  s-ar putea ca planeta Pământ să constate curând, într-un mod înspăimântător, ce înseamnă plecarea preşedintelui ei, Barack Obama.

Samuel L. Jackson a făcut un clip pentru mobilizarea la vot a alegătorilor lui Obama, strigând la ei „Wake the fuck up!”.  Nu pot să închei decât zicând şi eu: Wake the fuck up, mr. President!”

Iata un alt articol foarte interesant:

ALEGERI SUA 2012. PRIMA DEZBATERE dintre Barack Obama şi Mitt Romney. OBAMA: „După standardele lui Romney, Donald Trump este un mic afacerist”. ROMNEY: „Sunt îngrijorat pentru America”

Se arata, printre altele, ca:

„UPDATE 5:35 Romney: „Sunt îngrijorat pentru America. Ştiu că este mai mult decât o algere între două partide şi doi candidaţi, este o alegere între două drumuri foarte diferite ale Americii. Dacă sunt ales, nu vom avea Obamacare, le vom permite statelor să îşi croiască propriile programe. Dacă preşedintele este reales, veţi vedea tăieri drastice în bugetul apărării. Eu nu voi face asta, voi ţine America puternică şi voi pune la muncă şi clasa mijlocie”.” (subl. mea)

Punctul de vedere al USL fata de Oltchim

Desi amenintat cu lichidarea voluntara, iata ca Oltchim este in centrul atentiei USL care se lupta pentru salvarea combinatului. Cel putin asa reiese din postarea Anei Birchall:

Guvernul USL a intreprins masuri de salvare a Oltchim

D-na Birchall precizeaza, printre altele, ca:

„Ceea ce se face acum la Oltchim nu este lichidarea combinatului, ci încercarea de salvare a acestuia dintr-o stare în care a fost adus de PDL și firmele-capușă din jurul acestui partid. Am promis ca vom îndrepta nedreptățile guvernelor PDL și vom repara ceea ce fosta guvernare a stricat și ne-am ținut de cuvant.

Ministerul Muncii a declanșat, o campanie de anchete sociale ce vizează stabilirea, până la sfârșitul acestei săptămâni, a numărului de angajați de la Oltchim Râmnicu Vâlcea care urmează să primească ajutoare de urgență, conform Memorandumului aprobat săptămâna trecută.

Valoarea ajutorului de stat este de 1400 de lei, acești bani aflându-se deja în conturile Ministerului Muncii.

Consiliul de Administrație a numit un nou director general la Oltchim, care nu are legătura cu fosta conducere a combinatului, care a distrus combinatul.

Va urma curățarea acestuia de firmele clientelare și relansarea activității la Oltchim. În urma acestei eliminarii a cupășelor de la Oltchim, combinatul va deveni atractiv comercial, pentru ca următoarea procedură de privatizare să fie una de succes, iar cumpărătorul să fie un investitor strategic.”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.