112 nu inseamna Big Brother!

Am vazut interventia D-lui. Basescu la Realitatea, fostul Presedinte ridicand o problema importanta: daca STS ar avea echipamentul necesar pentru a detecta cu o precizie remarcabila de unde s-a sunat la 112 am avea, s-ar crea, in opinia dansului, un Big Brother. Care ar putea spiona telefonul mobil al oricaruia de pe teritoriul Romaniei si si-ar putea insusi, pe cale de consecinta, date cu caracter personal, violand astfel viata privata a oricarui om. Atunci s-ar pune, opina fostul Presedinte, problema increderii cetateanului in stat, in institutiile statului, intr-o institutie precum STS. Dar, mai demult, tot Basescu – daca nu ma insel, era pe atunci Presedintele tarii – avertiza: „Asta e un stat mafiot!”.

Cu alte cuvinte: poti sa ai incredere in acest stat? Poti sa ai incredere in Mafie?

Cam asta dorea, mi se pare, sa spuna fostul Presedinte.

In primul rand trebuie respectata Constitutia. In al doilea rand ideea cu „Big Brother” trebuie respinsa intrucat nu e constitutionala si nici eficace.
Politicienii nostri sunt inca tributari unor conceptii comuniste si securiste formate pe vremea Dictaturii Ceausescu. In primul rand ar trebui sa se trezeasca si atunci ar constata ca dictatura comunista a apus de multa vreme in Romania si ca traim acum in sec. XXI, iar ei nu par a se putea lesne adapta unor asemenea realitati.

Incercarea unui Guvern de a-si spiona proprii cetateni este sortita de la bun inceput esecului. Eu nu inteleg de ce e atat de greu de inteles lucrul asta cand avem un exemplu istoric in fata: Revolutia din 1989 si caderea regimului comunist al lui Ceausescu.

Ceausescu asta si vroia: un sistem de tip Big Brother, spionarea convorbirilor telefonice ale oamenilor obisnuiti, microfoane in casa fiecarui cetatean al tarii daca se poate si chiar a incercat sa faca asa ceva nu neaparat prin punerea de microfoane in casa fiecaruia – operatiunea ar fi fost destul de costisitoare pentru bugetul statului – dar prin informatorii Securitatii si turnatoriile la Securitate precum si cu ajutorul telefoanelor (dar mai putin – nu cred ca dispunea de o asemena tehnica pe vremea aceea), stiut fiind faptul ca numarul celor care lucrau in si cu Securitatea, furnizand informatii despre unul sau altul, despre colegii de serviciu sau vecinii de bloc, de apartament etc era suficient de mare pentru a se crea network-ul de rigoare.

Si ce s-a ales din tot sistemul asta? PRAFUL SI PULBEREA!! Inclusiv din Ceausesti, el si ea. Asa ca un astfel de sistem de tip Big Brother nu este si nici nu poate fi eficace si conduce pana la urma la prabusirea regimului, posibil printr-o reactie extrem de violenta a cetatenilor, dar nu numai.

Ci trebuie inteles ce este eficace si normal, lucruri pe care le cer si cetatenii pe buna dreptate: daca cineva suna la 112 sa poata fi indentificata cu o foarte buna precizie locatia si telefionul, dar fara sa existe un Big Brother – totalmente nedemocratic, desigur, si ineficient pana la urma – prin care sa fie astfel spionati toti cetatenii.

Pana la urma – trebuie aratat si acest aspect – daca politicienii nostri nu inteleg ce trebuie si ce nu trebuie sa faca ar trebui sa stie un lucru: se deschide posibilitatea s-o sfarseasca precum Ceausescu. Si nu cred ca Ceausescu s-a gandit vreodata ca va avea un astfel de sfarsit. Dar pana la urma, trebuie rasi de pe fata pamantului si inlocuiti cu altii care inteleg. Pentru ca acest stat mafiot, de care vorbea Basescu, nu poate fi suportat si tolerat la nesfarsit de catre cetateni. Se poate ajunge intr-o situatie critica si nu e de gluma cu asta!! Eu as dori sa se evite o asemenea situatie. Iar cu intelepciune s-ar putea evita o asemenea mersatura, cred eu nedorita, a lucrurilor.

Politicienii nostri trebuie sa inteleaga ca Romania face parte din NATO si UE, face parte dintr-o lume libera si democratica. Vad ca unii au aplecare spre Rusia, altii sunt admiratori ai Chinei. Insa cetatenii nostri doresc un stat de drept functional, democratie, libertate si nicidecum regimuri totalitare precum in Rusia sau China, sau a prelua de acolo metode si de a le implementa aici, ca nu se potrivesc si nici nu se pot potrivi cu ce e aici. Iar daca politicienii, in inconstienta lor, fac astfel de lucruri, oamenii, cetatenii acestei tari le vor respinge.

A intrat pe urma Cozmin Gusa, care a spus, dar cu alte cuvinte, acelasi lucru ca si Basescu. Ca daca va veni un securist la conducere, precum Basescu, atunci o lege Big Brother va fi pusa in aplicare. Ca sa nu avem varianta asta trebuie sa vina unul cu constiinta civica, adica cu alte valori decat cele securistice. Acelasi lucru spun: ce am spus si mai sus: noi facem parte si asta vor si cetatenii tarii dintr-o lume libera si democratica. In tarile in care exista astfel de sisteme nu exista nici libertate si nici democratie. Am atins aceasta problema intr-o postare recenta in care citam un articol din Evenimentul Zilei: „Urmărit oriunde mergi și orice faci! China, pe punctul de a deveni visul lui Stalin, Hitler și Mao, la un loc” – exact acelasi lucru se poate spune si despre Big Brother : „visul lui Stalin, Hitler și Mao, la un loc”, or asa ceva nu mai are nimic in comun cu valorile noastre, ale cetatenilor romani. Asta trebuie in primul rand sa inteleaga TOTI politicienii nostri. Tara asta nu e nici Rusia si nici China, nici nu suntem in aliante cu ei. Noi nu putem adopta masuri specifice unor regimuri totalitare intr-un regim democratic cum e al nostru. Noi nu putem vicia regimul nostru bazat pe libertate si democratie cu idei ce tin de totalitarism. Si care NU au succes nici acolo!!

Cred ca ati vazut masivele proteste de la Hong Kong.

Aceste proteste sunt impotriva comunismului.

Ele se pot extinde si in alte foarte mari orase din China.

Se poate da si exemplul Venezuelei, desigur. Am vazut cu totii, cred, ce proteste sunt si in Rusia impotriva regimului totalitar al lui Putin, cum e respectata acolo libertatea individului, adica deloc. In Romania nu avem un astfel de regim si nici nu avem de ce sa ne inspiram dintr-un astfel de regim, din masurile pe care asemenea regimuri opuse celui de la noi, opuse democratiei le iau impotriva propriilor cetateni.

Unde a fost Presedintele?

Privind la dezvaluirile lui Sebastian Ghita, din care rezulta ca DNA a facut abuzuri, precum si la chestiunea mai noua, ca sa zic asa, a Protocoalelor intre SRI si Justitie, ca sa ma exprim cumva mai general, din care ar rezulta posibilitatea unor actiuni de politie politica – si chiar protocoale intre judecator si procuror, daca am inteles bine – cred ca nu se poate sa nu-ti pui intrebarea din titlu: unde a fost Presedintele?

Pentru ca, prin Constitutie, rolul Presedintelui este sa vegheze la buna functionare a autoritatilor publice. Este o responsabilitate foarte mare, desigur. Dar aceasta functie a Presedintelui garanteaza, sau ar trebui s-o faca, cetateanului ca nu vor fi abuzuri din partea Autoritatilor Publice in societate.

Interesant este ca Presedintele Constantinescu „a fost invins de Sistem”. Ce putem spune despre Basescu in atari conditiuni? Dar despre ceilalti Presedinti postdecembristi?

Nu e oare ciudat ca Presedintele Romaniei e mai mereu invins de Sistem? Sau cum sa spun? In schimb sistemul securist supravietuieste bine-mersi!!

Insa ipoteza abuzurilor nedemocratice pot fi interpretate nu doar ca un atac efectuat continuu la adresa Constitutiei, ci ca politica a Statului Roman.

Cu alte cuvinte, asta e politica Statului indiferent de Regim! Ca vrea sau ca nu vrea cetateanul! In Romania, Regimul face ceea ce stie. Ce a invatat pe vremea comunismului. Partea proasta e ca aceste anacronisme blocheaza sau intarzie drumul tarii spre progres, blocand orice reforma. Si chiar lucruri necesare, precum lucrari de infrastructura.

Interesant este ca, la noi, Presedintele e in postura de a lua apararea Sistemului, nu cetatenilor, pe care doreste, nu-i asa, sa-i convinga ca Sistemul este bun totusi.

Sa nu-mi spuna mie cineva ca Basescu nu stia de abuzuri, ca Iliescu nu stia de privatizari paguboase pentru Stat, cetateni si societate! Evident ca stiau. Stiau cu totii. De ce n-au luat masuri?

Nu vorbesc de masuri totalitare. Ci de statul de drept.

Statul de drept, pe care il clameaza toti! Si cei ce fura, si cei ce nu fura. Si cei care ar trebui sa-l apere si sa actioneze in sensul acestuia, si cei care-l submineaza!

In asemenea conditii nici n-ar trebui sa ne miram de ce se intampla. Anomalia devine o banalitate. Iar recursul la revizuirea Constitutiei, de fapt instabilitate. Iar peste toate acestea se asterne o ineficacitate aproape, ca sa nu spun cu totul, totala. Pentru ca nu intrezarim o schimbare cu adevarat in bine. Nici cetatenii nu mai pot de multumiti ce sunt.

Si atunci ai putea sa te intrebi daca e vorba de incompetenta sau daca Romania e condusa dupa interese romanesti, sau poate straine, sau poate e vorba de rea-vointa, sau cate putin din toate.

Politic vorbind, avem acelasi partid dominant pe scena politica: PSD. Si aici trebuie sa evidentiem, din pacate, un esec: la noi Dreapta nu a reusit sa se impuna pe scena politica. Lasand la o parte faptul ca am mari indoieli ca PDL ar fi fost un partid de dreapta, la noi Dreapta politica a fost faramitata multa vreme. Si acum e faramitata. Dar, spre deosebire de trecut s-a gasit o formula de fuziune intre PDL si PNL, in cadrul PNL. Fara indoiala, PNL are posibilitatea sa scape de toti cei ce nu impartasesc doctrina liberala, de tot felul de elemente fasciste, care ar avea astfel posibilitatea sa-si caute si sa-si gaseasca partidul potrivit. Ar trebui s-o faca. Dar ar trebui, mai ales, sa caute solutii spre a impune Dreapta liberala pe scena politica romaneasca. Si ma gandesc la o perspectiva pe termen lung. Atata vreme cat Dreapta ramane faramitata si PSD e cel mai mare partid din Romania, care domina intr-un fel sau altul scena politica nu putem avea o democratie veritabila, in schimb vom avea fenomene ca cele descrise ceva mai sus.

Fara indoiala ca societatea noastra sufera de o lipsa de liberalism si democratie daca, spre exemplu, presa, nu doar coruptia, e considerata o vulnerabilitate la adresa sigurantei nationale. Am dat un exemplu. Se pot da si altele.

Noi trebuie sa promovam libertatea.
In Romania, la ora actuala, din pacate, nu prea se promoveaza libertatea. Poti spune ca se promoveaza un fascism, totusi timid. Sau populismul exagerat al maririlor exagerate de salarii in sectorul de stat, ce destabilizeaza economia, dar care sunt efectuate, din pix, in scopuri pur electorale. Deci Romania se afla undeva la mijloc, intre abuzurile Sistemului si populismul electoral desantat si utopic. Fara a avea o directie clara. Lucru ce ar trebui sa ne ingrijoreze deoarece avem aici un rost de derapaj de la valorile constitutionale, de la valorile europene si nord-atlantice, spre accente totalitare, cu consecinte din cele mai negative.