Cand stralucita cariera e datorata Partidului

Ca in politica romaneasca se incurajeaza sinecurismul politic si cumulul – de functii, de pensii, inclusiv speciale, de salarii – cu precadere la Stat, numai e un secret pentru nimeni. E de notorietate.

Pe de alta parte, se practica mita legala. Spre exemplu esti pus intr-o functie platita gras din banii publici chiar daca n-ai nici in clin si nici in maneca cu acea functie, doar ca rasplata pentru unele lucruri pe care le-ai facut, la randul tau, si tu unor anumite persoane sau unui anumit partid. Iar uneori trebuie chiar mai putin. E de ajuns sa fii ruda cu cine trebuie. Capitalismul de cumetrie functioneaza. Cert e ca avem o mediocritate evidenta la nivelul de conducere din acest stat, dar si la nivel de functionarime, intr-un stat cu cat mai multi angajati.

Dar exista si oameni a caror cariera a fost determinata mai ales de Partid, nu atat datorita calitatilor proprii respectivei persoane. Chiar daca acea persoana chiar are calitati si poate si merite.

Un astfel de caz interesant este cel al lui Tudorel Toader, ministrul Justitiei. Am observat ca sunt destui cei care intreaba de ce a actionat asa si nu asa. Tudorel Toader e din Moldova, iar Moldova noastra e un fief al PSD. Tariceanu e cu PSD. Asta ar fi o explicatie, dar nu e doar atat.

Profesional vorbind, Tudorel Toader are cunostinte solide, e bun, e competent. Dar cariera lui nu a avut astfel de determinari. Functia de rector, eminamente politica la universitatile de stat din Romania, doua mandate de judecator la CCR, pe un salariu urias, poate chiar de 6 ori mai mare decat cel din Invatamant, tot functie politica. In felul asta D-l. Toader a ajuns sa traiasca nu bine, ci foarte bine. Fara prea multe batai de cap. Daca esti de partea Opozitiei liberale ajunge sa ti se spuna ca nu cunosti domeniul pe care l-ai studiat, te poti trezi si dat afara… Dar daca esti omul de incredere al Partidului o duci tot timpul cum nu se poate mai bine.

In felul asta se explica actiunile D-lui. Toader. Acum partidul are nevoie de el si domnia sa trebuie sa intoarca serviciul. Sa faca ceva pentru tot sprijinul pe care l-a avut ani si ani de-a randul. Fara de care ar fi ramas un geniu necunoscut.

Probabil va ajunge europarlamentar. Din partea PSD sau ALDE.

Intr-un fel are dreptate si Tudorel Toader…

Cand e de criticat, trebuie sa criticam. Iar cand are dreptate, trebuie sa spunem ca are dreptate, chiar daca nu ne face placere.

Cand Justitia se bazeaza pe ceva dubios, actul de justitie este din start alterat. Ciuma aceasta care a bantuit Justitia romana se numeste Protocoalele incheiate intre SRI si tot felul de ministere si institutii, inclusiv cele de forta.

Ca aceste Protocoale au creat o stupoare in UE, e un lucru cat se poate de normal. Pentru ca in mod normal trebuia sa existe o lege, al carei proiect sa fie supus dezbaterii publice, apoi sa fie votata in Parlament si sa fie supusa controlului de constitutionalitate la CCR. Atunci lucrurile ar fi fost normale. S-ar fi desfasurat in mod legal.

In Romania, din pacate, nu s-a intamplat asa, preferandu-se varianta indoielnica a Protocoalelor, punandu-se astfel sub semnul intrebarii actul de Justitie la noi in tara.

Europa vestica nu e infectata de microbul comunismului. Romania, din pacate, inca mai e! De aceea la noi varianta Protocoalelor a parut cat se poate de normala celor in cauza sa le aplice. Intr-o societate bolnava ceea ce e anormal e considerat bun. S-a dat o Putere foarte mare Serviciilor, acestea atingand astfel Puterea fostei Securitati! In baza acestor Protocoale se putea face orice abuz, exact ca pe vremea comunismului.

De aceea revizuirea solutiilor date de instanta, propusa de Tudorel Toader, este o masura salutara. Iar aceste Protocoale ar trebui sa fie anulate; masura fiind una administrativa se poate realiza usor.

Ceea ce vrea Tudorel Toader este o reparatie fata de cei care nu au avut parte de o Justitie dreapta. Ci de una indoielnica – din aceasta cauza lucrurile nu pot ramane asa.

Pe langa Tudorel Toader a mai avut dreptate si Rares Bogdan. Referitor la faptul ca avem oameni slabi in functii de conducere, a spus la un moment dat ca „parca suntem tampiti”. O mica greseala tot a facut… Rarese, nu ca ” parca”, ci chiar suntem TAMPITI, fara „parca”!!!

Ce ar trebui sa faca Presedintele?

Trebuie sa spunem de la bun inceput ca nu e deloc in regula ce se petrece zilele astea in Romania.

Avem o decizie a Curtii Constitutionale in favoarea revocarii din functie a Procurorului-Sef al DNA, D-na. Laura Codruta Kovesi, care, de fapt – conform actualei Constitutii a Romaniei – trebuia sa fie luata de CSM. Art. 134 din Constitutie, privind atributiile CSM, spune la al.2 si la al. 3 urmatoarele:

„(2) Consiliul Superior al Magistraturii indeplineste rolul de instanta de judecata, prin sectiile sale. In domeniul raspunderii disciplinare a judecatorilor si a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organica. In aceaste situatii, ministrul Justitiei, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul general al parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie nu au drept de vot.

(3) Hotararile Consiliului Superior al Magistraturii in materie disciplinara pot fi atacate la Inalta Curte de Casatie si Justitie„

Curtea Constitutionala, prin decizia luata, a solutionat astfel un conflict juridic de natura constitutionala (art. 146 privind atributiile Curtii Constitutionale, al. e). Dar deciziile Curtii Constitutionale sunt „general obligatorii” (art. 147, al.4) si nu au cum sa fie atacate.

Deci daca CSM ar fi luat hotararea in materie disciplinara impotriva D-nei. Kovesi, aceasta ar fi putut fi atacata la ICCJ. Pe cand asa, interpretandu-se drept conflict juridic de natura constitutionala, prin decizia CCR, aceasta decizie e obligatorie si nu mai poate fi atacata. Totusi, raportul ministrului Justitiei, Dl. Tudorel Toader, se refera la chestiuni disciplinare legate de Procurorul-Sef al DNA, nu la un conflict de natura constitutionala. Si atunci lucrurile apar ca si cum aceasta Curte Constitutionala ar fi realizat prin decizia sa un shortcut pentru demiterea D-nei. Kovesi, fara putinta ca decizia sa fie atacata undeva.

Deci fara ca D-na. Kovesi sa aiba posibilitatea sa se apere in vreun fel, trebuind sa accepte sa fie demisa in felul acesta. Eu cred ca acest lucru contravine mai multor legi in vigoare in Romania, constituindu-se de la sine intr-un evident abuz. Abuz constitutional. Problema nu e persoana D-nei. Kovesi, nici spun ca ar fi de neinlocuit. Ci ABUZUL constitutional care ii forteaza mana Presedintelui pentru a o demite pe Laura Codruta Kovesi!! Chestiunea este, prin urmare, daca Presedintele achieseaza sau nu la un astfel de abuz.

De aceea, Presedintele are tot dreptul sa ceara explicatii in acest sens Curtii Constitutionale, in virtutea rolului sau de „a veghea la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice” (art. 80, al. 2 din Constitutie). Pentru ca decizia Curtii Constitutionale ii incalca D-nei. Kovesi un drept constitutional: acela de a ataca hotararea sau decizia la Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu atat mai mult cu cat Constitutia stipuleaza clar la art. 126 privind instantele judecatoresti, al. 1:

” (1) Justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite prin lege”

Deci Justitia nu se realizeaza prin hotararile Curtii Constitutionale, iar „solutionarea conflictelor juridice de natura constitutionala” (art. 146, al. e) trebuie sa tina cont de art. 126, al.1, puterea CCR fiind marginita de acest articol. Altminteri, spre exemplu, Curtea Constitutionala ar avea o putere nelimitata, interpretand dupa bunul plac, dupa cum doreste Constitutia si dand orice fel de hotarari care sunt „general obligatorii”. Or, lucrurile nu stau asa, iar hotararea Curtii Constitutionale intra in conflict constitutional cu art. 134 si cu art. 126 din Constitutie.

Parerea mea este ca Presedintele ar trebui sa notifice Curtea Constitutionala in legatura cu astfel de aspecte, in conformitate cu Rolul Presedintelui, prevazut de Constitutie in art. 80, si sa ceara Curtii sa corecteze decizia gresita pe care a luat-o si a publicat-o in Monitorul Oficial. De asemenea, Presedintele ar trebui neaparat sa verifice daca decizia CCR nu contravine Integrarii Euroatlantice – Titlul VI din Constitutie.

Recapituland, decizia Curtii Constitutionale are urmatoarele carente:

 – prin aceasta CCR se substituie CSM;

 – are loc un abuz constitutional;

 – i se incalca in mod flagrant niste drepturi constitutionale Laurei Codruta Kovesi, neputand sa atace demiterea sa din functia de Procuror-Sef al DNA. Pentru acest lucru Laura Codruta Kovesi ar putea da Romania in judecata la CEDO pentru ca, prin decizia nedreapta a CCR (caci nu prin CCR se realizeaza justitia in Romania, conform Constitutiei), i se incalca dreptul fundamental de a ataca sau a avea posibilitatea de a gasi cai de atac (stipulat in Constitutia Romaniei) impotriva unei anumite decizii, data de CCR, de revocare din functie.

In mod clar se vede ca nu se doreste altceva decat izgonirea ei de la sefia DNA. Nici n-are importanta daca in mod drept, pe dreptate, sau in mod nedrept, pe nedreptate. Ci ca asa vor unii, asa spun anumite interese. Iar Presedintele, prin rolul sau, TREBUIE SA SE IMPLICE MAI MULT tinand cont de art. 80, al 2. din Constitutie care, printre altele, arata: ca „vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice„. Or, CSM, conform Titlului III din Constitutie, face parte din aceste autoritati publice, in acest caz e vorba despre Autoritatea judecatoareasca (cap. VI). Iar daca „vegheaza la respectarea Constitutiei”, atunci are datoria de a semnala eventuale derapaje si greseli din partea CCR si de a lua masuri. Presedintele nu poate sa dea afara un om care nu ar avea posibilitatea sa se apere, incalcandu-i-se acest drept printr-o decizie abuziva a CCR. In Romania e ilegal asa ceva! Si cred ca Dl. Tudorel Toader stie foarte bine lucrul asta. Nu dumnealui era indrituit s-o judece pe D-na. Kovesi si activitatea dumneaei in functia de Procuror-Sef al DNA. Art. 134 din Constitutie pune o limita autoritatii ministrului Justitiei, de care vorbeste art. 132, al.1:

„Procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului Justitiei”

Limita pe care o pune ministrului Justitiei art. 134 este ca acesta nu poate sa judece un procuror si nici nu poate sa-i incalce dreptul de a ataca o decizie impotriva sa, in materie disciplinara.

Corectarea deciziei CCR mi se pare un lucru esential. Si in continuare trebuie ca Presedintele sa-si „exercite functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate”. Insa trebuie inteles ca aceasta mediere de care dispune Presedintele nu inseamna ca Presedintele sa se amestece in treburile Justitiei pentru a influenta rezultatele unor decizii judecatoresti. Intrucat s-ar incalca principiul separatiei puterilor in stat si independenta Justitiei. Insa Presedintele ar trebui sa invite la o masa rotunda, la Cotroceni, Puterea si Opozitia spre a sta la o discutie privind DNA, D-na. Kovesi, complexul de interese in aceasta problema, incluzand aici si pozitia partenerilor nostri strategici, SUA si UE, din care facem parte. Pot fi mai multe runde de intalniri, desigur. Pot fi invitati si reprezentanti ai societatii civile, ai diverselor ONG-uri, deoarece dialogul si intelegerea buna a chestiunilor e un lucru esential pentru ca treburile sa mearga bine. Presedintele are acest drept constitutional si ar fi bine sa si-l exercite.

In final as dori sa amintesc ce spune, prntre altele, Constitutia la art. 148 – Integrarea in Uniunea Europeana pentru a intelege ca nu se pot face legi, spre exemplu ale Justitiei, cum vrei. Iata ce arata al. 2 si al. 4, din art. 148:

„(2) Ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea actului de aderare.

…

(3) Parlamentul, Presedintele Romaniei, Guvernul si autoritatea judecatoreasca garanteaza aducerea la indeplinire a obligatiilor rezultate din actul aderarii si din prevederile alineatului (2)”

Si eu cred ca trebuie sa ne reamintim ca aderarea noastra la NATO si UE inseamna aderarea la o comunitate de valori. Inclusiv NATO pune accent pe valorile comune ale tarilor membre. Iar Presedintele, al carui rol este si acela de a „veghea la respectarea Constitutiei”, trebuie sa tina cont de aceste lucruri.

Garantie

Am citit in Romania Libera despre decizia Curtii Constitutionale in cazul Dosarului „Kovesi”. Curtea a anuntat ca: „președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie”. Cristian Preda si-a scris si el parerea pe FaceBook:

„Președintele nu poate să ignore decizia CCR.
O va revoca pe Kovesi.
Ce e important e gestul următor.
Are, cred, trei variante:
1. Numește pe altcineva în acord cu PSD-ALDE.
2. O numește tot pe Kovesi interimar, până la expirarea mandatului pe care-l avea șefa DNA.
3. Amână o decizie de numire a altcuiva și asumă suspendarea sa de către majoritatea PSD-ALDE.
Fiecare variantă are mari dezavantaje, dar trebuie recunoscut că Iohannis e într-o poziție slabă, din pricina strategiei sale de președinte-spectator.”

Sigur, niciun om nu e de neinlocuit. Stricto sensu, vorbim despre schimbarea din functie a unei persoane cu o alta persoana. DNA nu e proprietatea D-nei. Kovesi sau a D-lui. Iohannis. Putem intelege si aspectul politic al afacerii: s-a schimbat regimul, se schimba si sefa DNA. Mai ales in contextul in care CCR este dominata de PSD. Din punctul asta de vedere era de asteptat. Totusi, Tudorel Toader ne-a comunicat despre abuzurile facute de catre DNA sub sefia D-nei. Kovesi. Am luat nota la modul cat se poate de serios de ceea ce ne-a relatat Dl. Toader pentru ca schimbarea sefei DNA se bazeaza de fapt pe Raportul prezentat de domnia sa, pe criticile si reprosurile pe care i le-a adus.

Si atunci se pune o intrebare cat se poate de simpla. Dar legitima, zic eu.

Cine ne garanteaza si cum e garantat faptul ca daca va fi numita o alta persoana la sefia DNA nu vom avea din nou parte de abuzuri?

Pentru ca doar schimbarea persoanelor care conduc o institutie nu inseamna neaparat o garantie ca se vor schimba si naravurile acelei institutii. Ce garantii avem? Spre exemplu ce garantii avem ca acea institutie va functiona mai bine, mai eficient?

Schimbarea unor persoane in cadrul unei organizatii poate avea un anumit efect. Pozitiv sau negativ. Insa nu rezulta cu necesitate ca schimbarea unor persoane din functiile pe care acestea le detin atrage dupa sine doar efecte benefice.

Raportul lui Tudorel Toader s-a axat exclusiv pe persoana D-nei. Kovesi. Nu ne-a furnizat alte informatii legate si de alte aspecte ce privesc DNA sau propuneri puse in dezbatere publica despre imbunatatirea functionarii acestei institutii. Ci acest Raport este in deplin acord cu actuala decizie luata de CCR. Concordanta este usor de sesizat. Cu toate acestea, nu ofera garantii ca DNA nu va mai face abuzuri, ca isi va exercita atributiile cu mai mult profesionalism etc.

Variantele 2 si 3 ale D-lui. Preda sunt, cred, usor de inteles. Insa in privinta variantei 1 – „Numește pe altcineva în acord cu PSD-ALDE.” – mi se pare ca mult mai obiectiv ar fi fost sa spuna: „Numeste pe altcineva”. Art. 134 din Constitutie spune la al. 1:

„Consiliul Superior al Magistaturii propune Presedintelui Romaniei numirea in functie a judecatorilor si a procurorilor, cu exceptia celor stagiari, in conditiile legii”

Totusi, despre numirile in functie ale procurorilor sefi, ale procurorului general, sefii DNA, DIICOT v. aici, aici si aici.  Nu rezulta nicio garantie ca nu se vor mai intampla abuzuri sau ca, in general vorbind, lucrurile se imbunatatesc. Ideea centrala o constituie rolul Presedintelui in numirea procurorilor sefi, ai sefilor DNA si DIICOT, de cate ori are dreptul sa refuze o propunere, daca refuzul e motivat si lucruri de genul asta. Totusi, de unde ar rezulta ca macar se vor imputina abuzurile. Greu de spus…

De asemenea, din textul constitutional al art.134, al. 1 nu rezulta ca nu ar fi vorba de numirile in functii de conducere, cum a considerat CCR. Logic vorbind, asa cum e formulat,  sfera  notiunii de „functie” este mai larga, incluzand-o pe cea de „functie de conducere”. Spre exemplu, ca sa inteleaga cititorii, daca spun „pisica” sfera acestui cuvant include si „pisicile birmaneze”. E nelogic sa zici ca acest cuvant ” pisica”, luat atat de general, exclude „pisicile birmaneze”, ca si cum acestea n-ar fi pisici. Si fara indoiala daca CSM propune, Presedintele nu e obligat sa accepte propunerea CSM. Si nici nu spune ca Presedintele numeste in functie procurorii si judecatorii la propunerea CSM. Ci spune ca CSM face doar o propunere. De care Presedintele poate sau nu sa tina cont.

Insa motivul principal al deciziei CCR a fost reprezentat de cele scrise in deja celebrul Raport al lui Tudorel Toader. Totusi mi se pare ca nu avem nicio certitudine si nicio garantie ca lucrurile nu s-ar putea repeta sub o forma sau alta. Iar din acest punct de vedere ingrijorarile Opozitiei sunt justificate. In realitate nu avem un mecanism legal care sa limiteze drastic posibilitatea de a face abuzuri. Si, evident, ne intereseaza nu doar cine face abuzuri ci si faptul ca se pot face in continuare, inclusiv prin amestecul politicului sau chiar a unor interese externe. Iar daca cineva ar argumenta cu rolul constitutional al CSM – art.134, al. 2, nu se poate sa nu te intrebi unde a fost CSM pana acum, daca s-au inregistrat asemenea abuzuri si deficiente incat sa reclame destituirea sefei DNA.

PSD a cautat sa rezolve o problema, dar mi se pare ca nu a reusit. Pentru ca nu a identificat, de fapt, solutii. Ci doar un simulacru de solutii.

Presedintele nu cred ca va provoca o criza constitutionala, incalcand decizia CCR. Sigur, CSM va veni cu o propunere pe care Iohannis, daca o va respinge, nu va putea s-o respinga decat o singura data. Si aici intervine un aspect interesant. Pentru ca daca CSM are exclusiv competenta numirilor in functii de conducere, tot aceasta institutie va trebui sa verifice activitatea judecatorilor si procurorior pentru ca „indeplineste rol de instanta de judecata, prin sectiile sale” (art. 134, al. 2 din Constitutie). Lucru ce nu e tocmai cuser, datorita unui evident conflict de interese, pe care CCR in intelelepciunea ei l-a trecut cu vederea. De asemenea 14 din cei 19 membri ai CSM sunt validati de Senat, or in Senat e vorba de o majoritate care ii valideaza, o majoritate, evident, politica. De aceea nici numirile in functii de conducere pe care le va face CSM nu sunt chiar independente de politic. De aceea chestiunea e mai complicata, iar simpla indepartare a D-nei. Kovesi nu rezolva problema. Nu ofera nicio garantie ca DNA va functiona mai bine, ca va functiona in folosul cetatenilor, ca nu vor mai fi abuzuri sau ca vom avea procurori mai competenti.

Consecinta va fi ca lucrurile se vor complica si chiar inrautati si mai mult daca activitatea DNA va avea de suferit si DNA nu isi va mai putea exercita cum trebuie atributiile si nu-si va indeplini cum trebuie sarcinile sale.

Am vazut si o noua postare a D-lui. Prof. Preda:

„După decizia de ieri a CCR, deputatul Ghinea și ziaristul CTP îi propun lui Iohannis greva prezidențială, după modelul grevei regale din 1946.
Atunci, criza a fost declanșată de refuzul premierului Petru Groza de a demisiona.
Viorica Dăncilă a refuzat să demisioneze înainte de decizia CCR.
Așa că Ghinea și CTP s-au trezit cam târziu…”

De acord cu raspunsurile date de Dl. Preda celor ce au comentat postarea dumnealui:

„Constantin Apavaloaie Faptul că Dorneanu flirtează cu Moscova nu e suficient pentru a justifica încălcarea unei decizii a CCR.”

„Eu nu cred că Iohannis trebuie să facă grevă. Dinpotrivă, ar fi bine să-și ia în serios atribuțiile.„

Insa PSD ar trebui sa stie ca transformarea Presedintelui intr-un element pur decorativ nu inseamna neaparat un lucru bun, cu atat mai mult cu cat Dl. Iohannis a dorit de la inceput sa fie „altfel decat Basescu”. Iar un alt lucru ce mi se pare a fi in neregula este relativizarea deciziilor CCR datorita unei evidente politizari a acesteia. Va veni si PNL la Putere si atunci, daca vom avea o alta Curte, vom vedea  decizii care nu numai ca nu seamana cu cele actuale sau ca le contrazic, dar ca sunt diferite la o suta optzeci de grade!! Daca nu dorim abuzuri in Justitie sau facute de catre Justitie ca te intrebi ce Justitie o mai fi si aia, este necesar si suficient ca Justitia sa fie independenta si sa lucreze acolo oameni integri care sa nu se preteze la lucruri ce nu fac cinste cuiva. Daca actuala Curte relativizeaza si principiul separarii puterilor in stat nu cred ca va fi bine.

Daca PSD considera ca a nu avea abuzuri in Justitie inseamna sa le fie lor bine si altora nu, cad in aceeasi capcana in care a cazut si PDL sau unii din PDL.

De am ajuns sa ni se duca buhul in lume ca avem o clasa politica de asa natura incat se baga unii pe altii la puscarie. Ca nebunii!!

Raportul lui Tudorel Toader este raportul PSD-ALDE

Mediafax

Video Tudorel Toader cere REVOCAREA Codruţei Kovesi de la conducerea DNA. Critici dure în raportul ministrului Justiţiei: Comportament excesiv de autoritar, discreţionar al procurorului şef al DNA. Implicarea în anchetele altor procurori. Prioritizarea dosarelor în funcţie de impactul mediatic

„Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader a propus, joi, revocarea procurorului şef al DNA Codruţa Kovesi, după ce a prezentat un raport privind activitatea managerială de la DNA care s-a bazat pe 20 de categorii şi fapte. „Pentru aceste fapte şi acte (n.r.: existente în raportul privind activitatea managerială a şefului DNA), de netolerat într-un stat de drept, în temeiul articolului 54, coroborat cu art 51 din legea 303/2004, cer declanşarea procedurii de revocare din funcţie a procurorului şef DNA. Prezentul raport va fi transmis secţiei de procurori a CSM şi către preşedintele României pentru a analiza şi decide în raport cu competenţele instituţionale pe care fiecare le are”, a declarat Tudorel Toader, ministrul Justiţiei. Demnitarul a adus critici dure în raportul pe care l-a întocmit în calitate de ministru al Justiţiei, printre acuzaţii fiind comportament excesiv de autoritar, discreţionar al procurorului şef al DNA, implicarea în anchetele altor procurori, prioritizarea dosarelor în funcţie de impactul mediatic.

„Un comportament excesiv de autoritar. Personal a supravegheat ancheta desfăşurată de procurori în legătură cu OUG 13. Citez <<Eu mi-am asumat acest dosar împreună cu procurorul X şi Y. Nu au făcut un milimetru la stânga sau la dreapta fără ca eu să spun DA>> Aşadar, se observă o supraveghere, o implicare în realizarea anchetelor altor procurori, ceea ce legea interzice”, a declarat Tudorel Toader.

Acesta spune că trecerea timpului a acutizat situaţia. Totodată, Toader a acuzat şi modul de soluţionare a dosarelor penale, în funcţie de impactul mediatic.

„Prioritizarea soluţionării dosarelor cu impact mediatic. Acestea nu se rezolvă după rezonanţa publică pe care o au, nu după calitatea persoanei care se presupune că a comis presupusele fapte, ci în ordinea cronologică a înscrierii sesizării”, a mai spus Toader.

Despre anchetarea OUG 13

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, joi seară, că declanşarea unei anchete penale, care s-a concretizat prin descinderi la Ministerul Justiţiei, a creat o stare de tensiune şi a blocat practic activitatea de legiuitor a Guvernului.

„Declanşarea unei ample anchete penale care s-a concretizat prin descinderi la Ministerul Justiţiei, prin ridicare de acte, audierea unui număr mare de funcţionari, sceretari de stat şi miniştri a creat o stare de tensiune, creând premisele unui blocaj„, a declarat Tudorel Toader.

Ministrul Justiţiei a criticat faptul că procurorii DNA şi-au arogat practic competenţe pe care nu le posedau.

„Guvernul este blocat în activitatea sa de legiuitor. Curtea mai spunea că, prin conduita sa, DNA şi-a arogat o competenţă pe care nu o poseda, controlul modului de adoptare a unui act normativ, ceea ce a afectat buna funcţionare a unei autorităţi. Prin urmare, CCR a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constiţională, reţinând şi conduita pe care trebuia să o urmeze DNA”, a completat Toader.

Tudorel Toader a precizat că, în 14 ani, Curtea Constituţională a constatat 13 conflicte între instituţii ale statului, dintre care două generate de DNA în 2017.

Ministrul Justiţiei Tudorel Toader  a anunţat joi că raportul privind activitatea managerială de la DNA se bazează pe 20 de categorii şi fapte, primul punct fiind legat de conflictele de natură constituţională în raport cu alte instituţii.

„Concluziile sunt fundamentate pe un număr de 20 de puncte care prezintă 20 de categorii de acte şi fapte menţionate. În raport sunt reţinute faptele pentru perioada februarie 2017-februarie 2018”, a declarat Tudorel Toader.

Ministrul a anunţat că primul punct este legat de raporturile DNA cu alte instituţii.

„Situaţie fără precedent- raporturile dintre autorităţile publice din România. Sunt trei conflicte juridice, într-un an, de natură constituţională. Curtea a constatat încălcarea Constituţiei de către DNA”, a mai spus Toader.

 

Principalele declaraţii ale ministrului Tudorel Toader

– Raportul este destul de cuprinzător, are 36 de pagini, nu ştiu dacă aveţi răbdarea de a-l prezenta în sinteza, iar după întâlnire îl vom posta pe site-ul Ministerului Justiţiei, sigur îl puteti descăra şi folosi

– Este o prezentare a raportului, nu o conferinţă de presă. Avem o Justiţie, unii spun că e bună, alţii că e rea. Justiţia trebuie să fie egală pentru toţi, în slujba cetăţeanului. În urmă cu 6 luni se împlineau 6 luni de la preluarea demnităţii de ministru al Justiţiei. Ne aflam împreună aici când prezentam direcţiile de modificare pentru legile Justiţiei.

-Demnitatea de procuror e respectabilă dacă e exercitată în limitele competenţelor constituţionale, cu bună credinţă, pentru a servi binelui public.

– Prezentul raport nu reprezintă o evaluare a activităţii DNA, raportul de sinteză privind activitatea Ministerului Public va fi prezentat Parlamentului

– Obligaţia din legea 304 nu are legătură cu raportul privind activitatea managerială a DNA. Raportul de faţă reprezintă luarea de poziţie a Ministrului Justiţiei, determinată de rolul său constituţional.

– Elaborarea acestui raport a fost realizat pe fondul dezbaterilor care au căpătat o amploare deosebită în ultimul an, dezbateri care au divizat societatea.

– Luarea de poziţie priveşte activitatea managerială a procurorului şef a DNA

– Potrivit art 51, alin 3, la verificarea organizării eficiente a activităţii vor fi avute în vedere folosirea adecvată a resurselor, gestionarea situaţiilor de criză, a informaţiilor, repartizarea sarcinilor. Faţă de cadrul legal invocat am realizat o analiză privin orrganizarea eficientă, comunicarea, asumarea responsabilităţilor, în perioada februarie 2017-februarie 2018, iar etapele instituţionale acestei evaluări sunt: raportul de evaluare a eficienţiei manageriale, urmare a pronunţării de către CCR a deciziei 68/2017 prin care s-a contatat că exista un conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public – DNA şi Guvern.

– Am conchis atunci faptul că rezultatele negative pe linia acestei abordări pot impune pe viitor oportunitatea revocării.

– Am pornit de la controlul cerut Inspecţiei Judiciare, de a face o verifiicare de fond la DNA în condiţiile în care în 10 ani nu se făcuse nicio verificare.

-Dacă aş sări direct la concluzii v-aţi spune că sunt fundamentate pe un număr de 20 de puncte care prezintă 20 de categorii de acte şi fapte, reţinute în perioada februarie 2017-februarie 2018.

– În primul rând, am reţinut o situaţie fără precedent în cadrul raporturilor dintre autorităţile publice. Într-un singur an au fost înregistrate 3 conflicte în cadrul cărora DNA a fost chemată în faţa instanţei de contencios consituţional. 3 conflicte în care CCR a sancţionat comportamentul lipsit de loialitate din partea procurorului şef al DNA. Am arătat că în sine constataterea unuia singur nu are aptitudinea de a revoca conducătorul instituţiei care a provocat conflictul.

– Concluziile sunt diferite când încălcarea Constituţiei atunci când încălcările devin sistematice. În mai puţin de jumătate de an, DNA a fost chemată în faţa CCR pentru încă două conflicte de natură constituţională.

– În opinia mea, această încălcare de la treia chemare este cu atât mai imputabilă cu cât în precedent Curtea spusese procurorul nu se poate substitui decidentului. Este un bilanţ semnificativ. dacă examinăm cea mai recentă statistică a CCR care relevă că numărul deciziilor în care se constată conflicte juridice de natură constituţională au fost 13, dintr-un număr de 39 pronunţate.

– În al doilea rând, prin decizia 68, ce a format obiect de analiză, CCR a reţinut că Ministerul Public s-a considerat competent să verifice oportunitatea OUG. Acest lucru echivalează cu o încălcare gravă a principiului separaţiilor puterilor în stat. Ministerul Public, prin DNA, şi-a arogat competenţa de a efectua o ancheta penală într-un domeniu ce excedează cadrului legal.

-Declansarea unei ample anchete penale care s-a concretizat prin descinderi la MJ a determinat o stare de tensiune, de presiune psihică. Sub imperiul unei temeri declanşate de activitatea penală, Guvernul este blocat în activitatea de legiutor. Prin conduita sa, DNA şi-a arogat o competenţă pe care nu o are.

– CCR a reţinut că dna Kovesi a refuzat să se prezinte în faţa comisiei de anchetă. Şi de această dată CCR a constatat că prin refuzul de prezentare s-a produs un blocaj în activitatea comisiei de anchetă.

-CCR a stabilit că procurorul şef refuză să participe la clarificarea unor aspecte legate de evenimente de interes public deosebit. A mai stabilit că prin acest refuz nu respectă acel comportament necesar loial.

– Curtea a statuat că prin refuzul procurorului şef este împiedicată activitatea parlamentului.

– În al patrulea rând, prin decizia nr 757/2017, legată de achetarea privind elaborarea a două hotărâri de Guvern, CCR a statuat că unitatea de Parchet nu are competenţa de a începe ancheta penală cu privire la oportunitate. Nu există nicio modaliate de control asupra oportunităţii actului administrativ. Aceste considerente practic le reiau pe cele din decizia 68. Văzând din partea cealaltă îşi pui întrebarea cum cu jumătate de an în umă CCR statuează, ulterior sub considerentul că e vorba de HG nu OUG au fost verificare aceleaşi aspecte.

– DNA s-a erijat în evaluator, inclusiv în privinţa oportunităţii.

– Încălcarea normelor de tehnică legislativă nu constituie infracţiune.

– În al şaselea rând. Ulterior acestui fapt, afirmând că cele cuprinse în comunicat au reprezentat simple opinii. Nu poţi să exprimi simple opinii când te referi la demnitatea unei persoane.

– În al şaptelea rând, trei conflicte de de natură constituţională.

– În al 8-lea rând, am reţinut comportamentul excesiv de autoritar, discreţionar. Am solicitat în iunie 2017, realizarea unui control la DNA. Se consemnează o serie de dificlcutăţi, retinându-se indicii cu privire la împiedicarea activităţii de inspecţie.

– Raportul relevă comportamentul excesiv de autoritar, discreţionar al procurorului şef al DNA.

– Implicarea în achetele altor procurori. A supravegheat ancheta în cazul OUG 13.

– Prioritizarea dosarelor cu impact mediatic

– În al 11-lea rând, cu prilejul unor evenimente publice: contestarea actelor şi autoritătii CCR, a învinovăţit CCR punând pe seama deciziilor pretinsa imposibilitate a DNA de urmărire a unor fapte şi recuperarea unor prejudicii.

– Procurorul şef a contestat însăşi Constituţia ţării.

– Au fost exprimate critici vehemente cu privire la propuneri de modificare legislativă, propuneri care s-au dovedit a fi constituţionale. Afirmaţiile sunt fără precedent, au afectat imaginea României.

– La nivelul PE, prin dezinformare, s-a generat o dezbatere şi la nouă întrevederi am explicat de nouă ori că România nu are nicio legătură cu ce se întâmplă în Polonia.

15. Încercarea de a obţine condamnări cu orice preş, în condiţiile în care s-a afirmat că trebuie să venim cu dosare importante, să ajungem la miniştri. Această încercare de „decapare” este absolut contrară oricărui stat de drept. Cauzele nu trebuie rezolvate după funcţie.

16. Creşterea numărului de achitări, sporirea cheltuielilor şi raportări eronate. Se raportează numărul de inculpaţi trimişi în judecată în 2016 şi se raportează numărul de achitări din 2016, concluzionându-se că a scăzut rata achitărilor. Cei trimisi în judecată în 2016 nu se regăsesc printre cei achitaţi. Dai un calcul la o bază alta decât cea factuală.

17. Neimplicarea procurorului şef în identificarea şi eliminarea comportamentelor abuzive presupuse a fi comise de procurori. Spaţiul public este plin de presupuse abuzuri ale procurorului Negulescu. El a fost lăudat, în loc să se ia măsuri.

18. Falsificarea transcrierilor unor convorbiri telefonice. Multe hotărâri judecătoreşti în care instanţa a statuat diferenţe între ce se aude şi ce se vede.

19. Tergiversarea soluţionării unor cauze.

20. Lipsa de reacţie în verificarea activităţii profesionale şi conduitei unor procurori: DNA Ploieşti. Nu spun că e adevărat, dar când toată opinia publică, când procurori se reclamă între ei, obligaţia e ni să-i lauzi.

– În concluzie, potrivit art 1 din Constituţie, România este stat de drept. În România s-a dezvoltat componenta de prevenire, dar şi de combatere a corupţiei. Asta nu trebuie să protejeze comportamente defăimătoare la adresa României. DNA trebuie să continue să funcţioneze, DNA nu se identifică cu procurorul şef al acesteia.

La o săptămână de la somaţia publică a premierului, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, anunţă astăzi decizia privind conducerea DNA, în contextul scandalului izbucnit în jurul instituţiei de apariţia înregistrărilor cu procurori care ar fi falsificat probe. Cu doar câteva ore înainte, premierul Viorica Dăncilă a susţinut că nu a discutat cu Toader pe acest subiect înainte de prezentarea raportului, dar are pentru el un mesaj: să ia decizia impusă de analiza făcută la DNA şi să se încadreze în limitele legale.

---

Tudorel Toader a anunţat, luni, pe pagina sa de Facebook, că va prezenta raportul privind activitatea managerială la DNA, joi, 22 februarie 2018, la orele 18.00, la Ministerul Justiţiei – Sala de Consiliu.

Informaţia a venit în contextul în care, anterior, ministrul Justiţiei spunea că va prezenta în camerele reunite ale Parlamentului raportul privind activitatea DNA, DIICOT şi a Ministerului Public, urmând ca joia aceasta să prezinte public concluziile privind activitatea DNA.

Anunţul lui Tudorel Toader a creat aşteptări pe scena politică.

În aceeaşi zi, premierul Viorica Dăncilă a declarat că Toader trebuie să facă o evaluare, un raport al activităţii DNA, să prezinte acest raport şi „să facă corect ceea ce trebuie să facă, de fapt, un ministru al Justiţiei”, precizând că nu a văzut raportul care urmează să fie prezentat.

La rândul său, preşedintele PNL, Ludovic Orban, a declarat, luni, că PNL nu va sprijini nicio implicare a Parlamentului în ceea ce priveşte evaluarea activităţii DNA şi a conducerii instituţiei, afirmând că în cabinetele lui Dragnea şi Tăriceanu există „o tropăială” pentru „a-i forţa mâna” ministrului Justiţiei.

Marţi, Tudorel Toader a participat, alături de procurorul general al României Augustin Lazăr, la ceremonia de primire a magistraţilor absolvenţi de la Palatul Cotroceni, cu această ocazie ministrul Justiţiei având şi o întrevedere separată cu preşedintele Klaus Iohannis, cu care a discutat despre statul de drept, după cum a declarat ulterior pentru agenţia de presă MEDIAFAX. La această discuţie cu şeful statului nu a mai participat şi altcineva.

Miercuri, preşedintele PSD Liviu Dragnea a declarat că se aşteaptă de la ministrul Justiţiei să nu se facă de râs. Întrebat ce aşteaptă de la Tudorel Toader, în contextul raportului ce va fi prezentat joi, Dragnea a răspuns: „Să nu se facă de râs”. Totodată, liderul PSD a negat că în şedinţa BPN a PSD s-ar fi discutat despre situaţia din Justiţie sau despre retragerea sprijinului politic acordat lui Tudorel Toader. Întrebat dacă Toader s-a făcut de râs la precedentul raport, Dragnea a răspuns: „Nici nu mai ţin minte”. Chestionat dacă se impune schimbarea lui Toader, dacă răspunsul acestuia va fi considerat nemulţumitor, Dragnea a răspuns: „Iar o luăm cu dacă şi cu parcă?”.

Şi preşedintele executiv al PSD, Niculae Bădălău, a spus, miercuri, că aşteaptă de la ministrul Justiţiei să respecte legea. Întrebat ce înseamnă acest lucru, Bădălău a răspuns: „Asta înseamnă că domnul ministru este un ministru al guvernului nostru. Noi, în campania electorală, am promis că vom elimina abuzurile şi domnul ministru trebuie sa respecte legea şi să facă ceea ce are scris în fişa postului”. „Înţeleg că dânsul analizează cu înţelepciune, cu maturitate, nu e o decizie uşoară, şi trebuie să aibă toate informaţiile”, a adăugat Bădălău.

Anunţul lui Tudorel Toader de joi vine în contextul scandalului privind activitatea DNA. Andreea Cosma şi fratele ei, Vlad, au făcut mai multe dezvăluiri, în ultima perioadă, privind activitatea unor procurori din cadrul DNA Ploieşti. Vlad Cosma a prezentat mai multe înregistrări pe care le-a realizat încă din 2015 în sediul DNA Ploieşti, acuzând patru procurori, printre care Lucian Onea şi Mircea Negulescu, de falsificare de probe. Fostul deputat a depus şi o plângere penală împotriva magistraţilor.

De altfel, miercuri, procurorul general al României, Augustin Lazăr, le-a cerut procurorilor şefi DNA şi DIICOT să demareze controale în toate parchetele din ţară, pentru a depista eventuale riscuri interne şi vulnerabilităţi.

Şeful statului Klaus Iohannis a declarat săptămâna trecută ca a avut o întâlnire cu premierul Viorica Dăncilă şi cu preşedintele PSD Liviu Dragnea, unul dintre subiectele discutate fiind şi despre justiţie şi a lansat un atac dur la adresa celor care atacă DNA. Iohannis a afirmat că „nişte penali fac o încercare disperată să atace şi să discrediteze DNA şi conducerea” acestei instituţii, afirmând că această încercare „jalnică şi necinvingătoare” şi îi confirmă că DNA face „o treabă foarte bună”.

Tot săptămâna trecută, şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, a afirmat că nu va demisiona, susţinând că, în ciuda înregistrărilor făcute publice de fostul deputat PSD, Vlad Cosma, procurorii Direcţiei nu falsifică probe. „

PSD anunţă că susţine DECIZIA privind revocarea lui Kovesi: argumentele, clare şi solide/ Codrin Ştefănescu: În sfârşit, cineva a „rupt pisica”

„Raportul ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, a cărui concluzie a constat în cererea de revocare a procurorului şef DNA, a fost unul cu argumente clare şi solide, iar social-democraţii susţin decizia lui Toader, a precizat, joi, purtătorul de cuvânt al PSD, Adrian Dobre.

„Raportul pe care domnul ministru Tudorel Toader l-a prezentat astăzi în faţa presei a fost unul extrem de profesionist, bazat pe lege, cu argumente foarte clare, solide şi de netăgăduit. Concluzia pe care a tras-o domnul ministrul Tudorel Toader era firească, ca urmare a acestui raport. Era firească de altfel şi ca urmare a evoluţiei pe care cu toţii am văzut-o în această perioadă de timp. Susţinem în mod evident decizia domnului ministru, rămâne mai departe pe cale constituţională şi legală să vedem cum se vor desfăşura lucrurile”, a spus Dobre, într-o declaraţie acordată MEDIAFAX.

„Domnul ministru nu a făcut altceva decât să reitereze concluziile Curţii Constituţionale şi să le pună în paginile acestui raport. Afirmaţiile domnului ministru nu sunt luate din eter sau din altă parte, sunt concluziile CCR pe care dânsul le-a citat, adică faptul că domnia sa le-a prezentat ca fiind abateri succesive de la linia constituţională a României nu face altceva decât să arate realitatea cu care ne luptăm sau ne confruntăm de un an de zile”, a adăugat Dobre.

Lider PSD Vaslui: Raportul lui Toader, riguros, dar nu mă aştept ca Ioannis să o revoce pe Kovesi

Preşedintele PSD Vaslui, Dumitru Buzatu, consideră că raportul privind DNA al ministrului Justiţiei a fost riguros şi a prezentat grave încălcări constituţionale, dar nu crede că preşedintele Iohannis o va revoca pe Kovesi, ceea ce ar fi un ”comportament abuziv” al şefului statului.

Dumitru Buzatu a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX, că şeful statului are tendinţa de a proteja persoane care au săvârşit grave încălcări ale drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti.

”Raportul prezentat de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a fost foarte riguros şi readuce în atenţie un cumul de factori care s-au petrecut în ultima perioadă. Faptele sunt prezentate corect, dar şi gravele încălcări constituţionale care au dus la elaborarea acestui raport. Preşedintele Iohannis are tendinţa de a proteja persoane care au săvârşit grave încălcări ale drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti şi mă întreb de ce îşi asumă o astfel de sarcină în loc să se ralieze celor care îi cer să cerceteze aceste fapte şi corectarea lor. Nu sunt un fan al preşedintelui Iohannis şi nu mă aştept, cunoscând comportamentele sale de până acum, să aibă o conduită corectă în raport cu cele sesizate în raportul privind activitatea DNA. Este un comportament abuziv din partea şefului statului, ţinând cont că există în raport numeroase referi la încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti”, a spus Buzatu.

Codrin Ştefănescu, despre cererea de revocare a lui Kovesi: În sfârşit, cineva a „rupt pisica”

Secretarul general adjunct al PSD, Codrin Ştefănescu, a precizat, joi, referindu-se la cererea ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, de revocare a procurorului şef DNA, Laura Codruţa Kovesi, că, în sfârşit, cineva a „rupt pisica”, iar de acum întrevede faptul că viitorul va fi mai bun.

„Nu mă aşteptam, nu aveam nicio speranţă, credeam că o să facă exact ce au spus ăştia de la PNL: <<Tudorele, las-o aşa!>>. Şi atunci am fost surprins şi am ascultat cu maximă atenţie raportul. Este cutremurător ce scrie în raportul ăsta, ce a citit despre sfidarea Parlamentului, sfidarea legii, a Constituţiei. Este un fel de mafie organizată, adică e ceva … nu-mi venea să cred că-l aud pe Tudorel Toader spunând toate lucrurile astea pe care probabil le-a documentat foarte bine”, a spus Ştefănescu la Antena 3.

El a arătat că, odată cu această cerere de revocare a procurorului şef DNA, începe să întrevadă faptul că viitorul va fi mai bun.

„De-abia acum, din seara asta, vă spun sincer, încep să întrevăd viitorul că o să fie mai bun. În sfârşit, cineva a rupt pisca. De-abia acum toate abuzurile, toate mizeriile, toată această toxicitate începe să fie probabil şi anchetată”, a adăugat Ştefănescu.Tudorel Toader a cerut joi, în urma prezentării raportului privind managementul la DNA, declanşarea procedurii de revocare a Laurei Codruţa Kovesi din funcţia de procuror şef al DNA, solicitarea fiind transmisă către CSM şi preşedintelui României.

Tudorel Toader a cerut joi, în urma prezentării raportului privind managementul la DNA, declanşarea procedurii de revocare a Laurei Codruţa Kovesi din funcţia de procuror şef al DNA, solicitarea fiind transmisă către CSM şi preşedintelui României.”

Procurorul general: Nu există niciun motiv legal de revocare a Laurei Codruţa Kovesi

„Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a transmis, joi seară, după anunţul ministrului Justiţiei, că îşi reafirmă poziţia exprimată referitor la Laura Codruţa Kovesi şi anume aceea că nu există niciun motiv legal de revocare a procurorului-şef DNA.

„Având în vedere decizia ministrului Justiţiei de a propune revocarea din funcţie a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, domnul Augustin Lazăr, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reafirmă poziţia exprimată constant, în sensul că nu există nici un motiv legal de revocare a doamnei Codruţa Kovesi”, se arată într-un punct de vedere postat, joi seară, pe pagina de Facebook a Ministerului Public.

Tudorel Toader a cerut joi, în urma prezentării raportului privind managementul la DNA, declanşarea procedurii de revocare a Laurei Codruţa Kovesi din funcţia de procuror şef al DNA, solicitarea fiind transmisă către CSM şi preşedintelui României.

„Pentru aceste fapte şi acte (n.r.: existente în raportul privind activitatea managerială a şefului DNA), de netolerat într-un stat de drept, în temeiul articolului 54, coroborat cu art 51 din legea 303/2004, cer declanşarea procedurii de revocare din funcţie a procurorului şef DNA. Prezentul raport va fi transmis secţiei de procurori a CSM şi către preşedintele României pentru a analiza şi decide în raport cu competenţele instituţionale pe care fiecare le are”, a declarat Tudorel Toader, ministrul Justiţiei.

Acesta a mai afirmat că acţiunile Laurei Codruţa Kovesi pot pune în pericol însăşi activitatea instituţiei.„DNA trebuie să continue să funcţioneze în mod legal. DNA nu se identifică cu procurorul şef ale cărui acţiuni au demonstrat că pot pune în pericol chiar instituţia pe care o conduce, prin comportament discreţionar, sfidarea Parlamentului, contestarea deciziilor CCR. Statul de drept este statul în care acţiunea fiecărei autorităţi publice este reglementată prin lege, se supune legii în spiritul valorilor democratice”, a spus Toader.”

Cred ca se observa destul de clar ca acest Raport se inscrie in linia si doleantele Coalitiei de guvernamant PSD-ALDE. Si se observa cu claritate pozitionarea Puterii actuale – pentru revocare si a Opozitiei – impotriva revocarii in aceasta chestiune.

Presedintele Iohannis a avut o abordare corecta: din cate inteleg Administratiei Prezidentiale acest raport i s-a parut neclar si de aceea trebuie „aprofundat”. Si cam asa este. Tind sa-i dau dreptate lui Augustin Lazar… Pentru ca acest raport prezentat de ministrul Justitiei nu arata clar daca D-na. Kovesi a incalcat procedurile interne din Justitie sau legea. Eu m-as fi asteptat ca Dl. Toader sa procedeze altfel si poate ca ar fi trebuit sa procedeze de mai demult asa. Ar fi trebuit sa ceara Inspectiei Judiciare efectuarea unei inspectii la DNA, avand un obiectiv al inspectiei  si o durata a acesteia de la bun inceput stabilite. Pe baza unui astfel de raport de inspectie s-ar fi putut trage concluziile de rigoare. Tudorel Toader ce a facut in schimb? A citit un text plin de 20 de, hai sa le zic asa, neconformitati la adresa DNA si Laurei Codruta Kovesi. Or, eu n-am inteles cum au fost stabilite aceste neconformitati, in raport cu care acte normative, proceduri sau ce anume au stat la baza fundamentarii lor. Pentru ca raportul prezentat de Dl. Toader pare a nu avea suficienta temeinicie. Un raport de audit sau de inspectie trebuie sa contina actiuni corective, actiuni preventive luate precum si concluzii prin care se propune ceva din care se desprinde ceva. In baza acestor concluzii Dl. Toader ar fi putut sa-si expuna raportul sau si sa propuna revocarea din functie a D-nei. Kovesi. Or, nu rezulta ca lucrurile stau asa. Ce inseamna „raportul privind activitatea managerială de la DNA „? A existat un plan de audit sau de inspectie? Pe ce se bazeaza acest raport? Lucrurile nu sunt clare. Pentru ca altminteri oricine poate scrie un astfel de raport dupa cum il taie capul. Dupa cum i se pare lui. Sau dupa tot felul de interese politice, de parti-pris-uri.

Insa a cere revocarea sefei DNA fara o baza solida, fundamentata solid, doar pe baza unui Raport citit in fata presei aduce un prejudiciu de imagine Romaniei. Si sugereaza o implicare politica in schimbarea actualei conduceri a DNA, sau mai exact spus in Justitie, pentru a fi pe placul unei sau unor formatiuni politice, lucru care iarasi nu poate sa faca bine. De fapt PSD-ALDE a dorit ca in urma unui simplu raport, plin de neconformitati, ca sa nu spun de acuzatii, sa demita conducerea DNA. Lucrul asta are un iz stalinist: o sedinta a Biroului Politic, un Raport citit de cateva pagini si respectivul zboara din functie drept in Gulag. Cu alte cuvinte, eliminarea, in acest mod, a adversarilor politici. Or, in Romania sec. XXI, tara libera, republicana si democratica, membra a UE si NATO, lucrurile nu se pot desfasura in aceasta maniera.

Uitati-va cum se exprima ministrul Justitiei:

„Neimplicarea procurorului şef în identificarea şi eliminarea comportamentelor abuzive presupuse a fi comise de procurori. Spaţiul public este plin de presupuse abuzuri ale procurorului Negulescu. El a fost lăudat, în loc să se ia măsuri.”

„Plin de presupuse abuzuri”? Ne luam dupa ce e in „spatiul public”? Adica dupa barfa din sat? Si cum nu s-au luat masuri fata de procurorul Negulescu? Am inteles ca s-au luat masuri!

„Lipsa de reacţie în verificarea activităţii profesionale şi conduitei unor procurori: DNA Ploieşti. Nu spun că e adevărat, dar când toată opinia publică, când procurori se reclamă între ei, obligaţia e ni să-i lauzi.”

„Nu spun ca e adevarat, dar cand toata opinia publica…” – si atunci cum e Dl. Toader: e adevarat sau nu e adevarat?? Dar, nu-i asa, daca „opinia publica”, daca „procurorii se reclama intre ei”…

„Falsificarea transcrierilor unor convorbiri telefonice. Multe hotărâri judecătoreşti în care instanţa a statuat diferenţe între ce se aude şi ce se vede.”

Cine a facut asta? Cine a falsificat? Cine e responsabil de asa ceva? „Multe hotărâri judecătoreşti în care instanţa a statuat diferenţe între ce se aude şi ce se vede” – dar cat de grav e lucrul acesta? Pentru ca o instanta de judecata impartiala nu trebuie neaparat sa dea dreptate procurorului. De asta se si judeca o cauza intr-un proces!

Pe ce anume se fundamenteaza o astfel de afirmatie:

„Încercarea de a obţine condamnări cu orice pret, în condiţiile în care s-a afirmat că trebuie să venim cu dosare importante, să ajungem la miniştri. Această încercare de „decapare” este absolut contrară oricărui stat de drept. Cauzele nu trebuie rezolvate după funcţie.”?

Pe ce a aparut in „spatiul public”? „Cauzele nu trebuie rezolvate după funcţie”, dar rolul DNA este de a combate coruptia la nivel inalt! Chiar daca s-ar fi facut o astfel de afirmatie, totusi aceasta nu se refera la un anumit ministru. Ci se refera la combaterea fenomenului coruptiei la nivel inalt. Este limpede ca DNA nu ancheteaza bacsisul dat la frizer sau chelnerului de la restaurant. DNA, fara dosare importante, si-ar pune sub semnul intrebarii rolul.

Sau cum a dedus si pe ce baza faptul ca Laura Codruta Kovesi ar fi vinovata de acest lucru:

„La nivelul PE, prin dezinformare, s-a generat o dezbatere şi la nouă întrevederi am explicat de nouă ori că România nu are nicio legătură cu ce se întâmplă în Polonia.”?

Ce e cu acest „raport de evaluare a eficienţiei manageriale” si ce inseamna: „Am pornit de la controlul cerut Inspecţiei Judiciare, de a face o verifiicare de fond la DNA în condiţiile în care în 10 ani nu se făcuse nicio verificare.”? Dl. Toader trebuia sa inceapa astfel: „Controlul realizat de Inspectia Judiciara a stabilit urmatoarele si a tras urmatoarea concluzie”. S-a realizat acest control al Inspectiei Judiciare? De pe saitul Inspectiei Judiciare aflam ca s-ar fi realizat un astfel de control, dar fara sa ne ofere detalii sau eventuale concluzii. Inteleg ca se fac verificari si la DNA Ploiesti. Nu aflam decat ca: „Asigurăm opinia publică, pe această cale, că Inspecţia Judiciară va gestiona cu profesionalism, obiectivitate şi celeritate aspectele sesizate, cu respectarea tuturor garanţiilor procedurale.”.

Sa vedem cum stau treburile cu Inspectia Judiciara:

RUPTURA din Inspecţia Judiciară, după controlul la DNA. Ce săgeţi s-au aruncat în CSM: “Un procuror se temea, are familie”. „Imaginea Inspecţiei e praf”. „Parcă căzuse tavanul, cum ne-am permis să cerem relaţii”

„Patru inspectori care au efectuat controlul la DNA au fost audiaţi miercuri la sediul CSM. O şedinţă care a scos din nou la iveală scindarea din instituţie. În timp ce unii vorbeau despre teama procurorilor de a spune ce e în DNA, alţii susţineau că tensiunile din echipă erau ştiute şi ignorate.

Inspectorii judiciari Mihaela Florina Focică, Elena Rădescu şi Cornelia Irina Prisăcariu au ajuns miercuri în faţa plenului CSM pentru a explica situaţia creată după controlul de la DNA. Cele trei au redactat concluziile favorabile conducerii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Pe de altă parte, explicaţii a dat şi inspectorul Daniela Sanda Mateş, cea care a vorbit despre temerile unui procuror din DNA de a spune deschis ce se întâmplă acolo, pe motiv că “are familie”.

Mateş a descris condiţiile în care s-au desfăşurat verificările: “În data de 18, doamna Focică a întrebat la un moment dat de o persoană plecată, dar nu o interesa în mod special. Domnul procuror şef secţie s-a dus la doamna procuror şef şi în următoarea zi, parcă căzuse tavanul, cerul, cum ne-am permis să cerem relaţii despre persoane care au plecat? Acesta este motivul pentru care i-am audiat la Inspecţie”.

Aceasta a mai spus că Laura Codruţa Kovesi a atras atenţia membrilor echipei de control că nu au de ce să discute cu cei plecaţi din DNA. “Din prima zi, şi din a doua, dar şi din a treia, mi s-a subliniat în mod constant şi explicit că nu avem de ce să stăm de vorbă cu procurorii care nu mai sunt în DNA. Acest lucru fiind explicat în fel şi chip de către doamna procuror şef direcţie”, a afirmat Sanda Mateş.

De cealaltă parte, Mihaela Focică a precizat în faţa CSM că se cunoşteau tensiunile din echipa de control, dar cu toate acestea nu a făcut nimeni nimic. “Conducerea Inspecţiei Judiciare a avut cunoştinţă de tensiunile care existau în interiorul echipei de inspectori şi nu s-au implicat să gestioneze situaţia, dovadă este momentul actual când corespondam în scris”, a spus Focică.

Mihaela Focică este inspectoarea înregistrată în timp ce vorbea cu adjunctul Inspecţiei Judiciare, Gheorghe Stan, aceasta spunând că a fost chemată la sediul Direcţiei şi că îi este frică de faptul că ar putea să îi fie „născocit” un dosar penal, iar copilul ei va rămâne pe drumuri. Potrivit înregistrării, procuroarea Focică spunea că s-a dorit ca ea să fie „spălată pe creier”. Toate demersurile ar fi fost făcute de Laura Codruţa Kovesi, scopul final ar fi fost acela ca ea să se retragă din echipa care efectua controlul la DNA.

Deşi raportul privind controlul la DNA a fost finalizat, acesta nu este dezbătut până când nu se finalizează audierea celor care au efectuat verificările şi nu este clarificată tensiunea din Inspecţia Judiciară.

De altfel, concluziile raportului au arătat marea scindare din Inspecţia Judiciară. În timp ce trei membri scriau despre managementul bun de la DNA, alţi trei arătau la concluzii o altă instituţie, cu dosare amânate peste cinci ani şi cauze distribuite subiectiv.

Întrebat miercuri dacă este o variantă reluarea controlului la DNA, Tudorel Toader a spus doar “deocamdată nu s-a ajuns la momentul final. Concluzii la urmă”.

Redăm câteva dintre discuţiile din şedinţa CSM de miercuri:

Daniela Sanda Mateş: Eu cu doamna Pleşea am decis să audiem procurorii care au dorit să stea de vorbă cu noi şi au fost procurori care nu au vrut să stea de vorbă cu noi. Noi am întocmit de fiecare dată proces verbal, am vorbit. Nu o să vă spun numele domniilor lor.

Membru CSM: Cum aţi ajuns să selectaţi procurorii?

Daniela Sanda Mateş: Simplu. După perioada de referinţă a controlului, cine şi-a desfăşurat activitatea după perioada respectivă. Noi am cerut un tabel de la şeful Secţiei Judiciare cu procurorii care şi-au desfăşurat activitatea – o listă cu persoane care se încadrau. Nu toţi, doar o parte. Pe câţi i-am putut efectiv găsi. Nu i-am contactat pe toţi, altfel trebuia să căutăm pe lise. Domnul procuror Secţie Judiciară ne-a dat o listă limitată. Eu nu am intervievat procurori din alte secţii. Cadrul legal îmi permite să audiez procurori plecaţi din DNA. Nu mă poate opri să cer relaţie.

Membru CSM: De ce aţi audiat la sediul Inspecţiei Judiciare?

Daniela Sanda Mateş: Din prima zi, şi din a doua, dar şi din a treia, mi s-a subliniat în mod constant şi explicit că nu avem de ce să stăm de vorbă cu procurorii care nu mai sunt în DNA. Acest lucru fiind explicat în fel şi chip de către doamna procuror şef direcţie. În data de 18, doamna Focică a întrebat la un moment dat de o persoană plecată, dar nu o interesa în mod special. Domnul procuror şef secţie s-a dus la doamna procuror şef şi în următoarea zi, parcă căzuse tavanul, cerul, cum ne-am permis să cerem relaţii despre persoane care au plecat? Acesta este motivul pentru care i-am audiat la Inspecţie.

Daniela Sanda Mateş: Un procuror de pe Secţia Judiciară mi-a spus că un alt procuror care ar fi putut face obiectul verificărilor noastre, în sens că domnia sa şi-a desfăşurat activitatea în perioada de referinţă, 1 ianuarie 2016 – 30 iulie 2017, a plecat din DNA, citez, ‘hăituit’. În opinia mea şi nu numai a mea, şi a celorlalţi, acest aspect putea constitui un indiciu care să îmi permită atât mie, cât şi celor care ar fi fost în locul meu să considere că mă aflu într-adevăr în parametri menţionaţi în procesul verbal din 17 iulie, în sensul că dacă remarc un indiciu care m-ar putea duce să remarc anumite probleme care există cu privire la comunicare să pot, potrivit acelui proces verbal semnat de cinci inspectori, să stau de vorbă şi cu alţi procurori ce şi-au desfăşurat activitatea. Acesta a fost şi motivul pentru care eu şi doamna inspector Focică am încheiat la un moment dat o notă, întrucât procurorul cu care am stat de vorbă se temea, a zis că nu va scrie pentru că are familie, are copii, rate la bancă şi doreşte să fie liniştit. Motiv pentru care noi am redactat acea notă, care ulterior mi-a permis să ajung să audiez şi alte persoane. Am considerat just să audiez şi alte persoane care au plecat din DNA.

Membru CSM: Cu privire la modul de audiere a unor colegi de la DNA, există reclamaţia unui ton abuziv din partea unor inspectori.

Daniela Sanda Mateş: Îmi amintesc situaţii care au stârnit ilaritate, o persoană pe care o cunoaşte doamna inspector Focică. A venit o doamnă cam de vârsta mea, a fost întrebată ceva şi s-a emoţionat. Eu nu am auzit ton ridicat. Doamna a început să plângă brusc. Nu mă întrebaţi de ce. Nimeni nu a ridicat vocea.

Mihaela Focică: Am rămas în biroul doamnei director Adriana Pampu (n.r. şeful Direcţiei de Inspecţie Judiciară pentru Procurori) şi am spus că doresc să fiu ascultată măcar ca o fostă colegă de birou şi am relatat situaţia că ar exista, la momentul respectiv, în interiorul echipei de control – i-am spus că există tensiuni şi în situaţia în care conducerea nu va interveni şi nu va gestiona această situaţie, s-ar putea ca totul să izbucnească. (…) Cert că este pe toată perioada desfăşurării controlului, conducerea Inspecţiei Judiciare a avut cunoştinţă de tensiunile care existau în interiorul echipei de inspectori şi nu s-au implicat să gestioneze situaţiaţ, dovadă este momentul actual când corespondam în scris, apar în mass media documente care conţin informaţii confidenţiale cu sigla IJ cu rezoluţiile inspectorului şef adjunct şi a inspectorului şef. (…) Este cazul ca aceste lucruri să se oprească, pentru că la momentul actual, să spunem ceea ce trebuie spus: imaginea Inspecţiei Judiciare este praf. Nu este normal ca atunci când sunt în teritoriu şi solicit anumite relaţii care sunt necesare pentru soluţionarea anumitor lucrări, când aud numele Focică să spună: Vă felicit! Pentru ce mă felicitaţi? „Pentru că încă mai lucraţi în condiţiile date”.

Elena Rădescu: În momentul în care am realizat că colegele discută cu un domn procuror, pun întrebări de genul: Cum aţi cuantificat obiectul mitei? Am apreciat că nu este cazul să intrăm pe fondul cauzei. Sau: De ce nu aţi declanşat urmărirea penală aici? Sau: Eu aş fi făcut acest dosar în trei zile. Mie mi se pare că în cadrul unui control nu poţi avea aceste… am dat câteva exemple, dar au fost şi altele. Când o doamnă procuror a început să plângă, eram în birou. Pentru că mergeam ori eu, ori colega, în birou vedeam condiţiile în care lucrează, dotarea tehnică, cum cooperează cu serviciul tehnic. Nu am asistat zi de zi, la fiecare dosar. Colegele au cerut dosare să le fie aduse cu căruţul în această sală de consiliu. Am intervenit, am mers cu colega şi am încercat să gestionăm sitaţia neplăcută care s-a creat. Bineînţeles că colegele au avut o oarecare reacţie că am intervenit într-un fel.” (subl. mea)

Deci trei inspectori trageau „hais” si alti trei tageau „cea”!!! 😆 😆 Iar raportul D-lui. Tudorel Toader porneste „de la controlul cerut Inspecţiei Judiciare, de a face o verifiicare de fond la DNA în condiţiile în care în 10 ani nu se făcuse nicio verificare”!!! 😆 😆

In asemenea conditii e foarte greu sa te lamuresti. Cum e pana la urma? Si in ce masura revocarea Laurei Codruta Kovesi, presupunand ca Presedintele o va accepta, va rezolva problemele? Din pacate, nimic clar. Pe de alta parte, eu stau si ma intreb ce e cu aceasta „mare scindare” din Inspectia Judiciara… E pe motive politice? Cum e posibil ca membri unei echipe de inspectie sa nu poata da un raport de inspectie cu un continut unitar? Eu cred ca acestea ar trebui sa fie problemele care sa-l puna pe ganduri nu doar pe ministrul Justitiei, dar si pe Presedinte!

Acest raport prezentat de Dl. Toader trebuie tratat cu toata seriozitatea. Insa ceea ce se poate spune despre acest raport este ca el e unul politic. Impresia mea este ca Dl. Toader a dorit sa-l imbrace in haina deontologica a impartialitatii si obiectivitatii, dar el tot politic ramane, reflectand punctul de vedere al actualei Puteri. Cele douazeci de puncte ale raportului nu fac altceva decat sa justifice concluzia finala: revocarea din functie a Laurei Codruta Kovesi. Interesant este ca el nu arata si partile bune ale activitatii sefei DNA. Dupa acest raport totul e rau in activitatea sefei DNA. Deci el, din acest punct de vedere, este dezechilibrat in mod voit.

Acum decizia e la Presedinte si toti se intreaba ce va face Presedintele. Bine, dupa avizul CSM, dar care e doar consultativ. De fapt, Raportul Toader e prologul unui nou scandal politic. Sa presupunem ca Presedintele nu va da curs cererii de revocare din functie a D-nei. Kovesi. Atunci isi va pune in cap toata Coalitia majoritara care il va acuza ca s-a dat cu „statul paralel” si ingaduie in continuare, daca nu chiar pastoreste, abuzurile acestuia. Manipularea care va rezulta va fi una vasta si foarte probabil eficace. Daca o va revoca din functie, va avea probleme cu propriul electorat care se va gandi serios la faptul ca Presedintele s-a dat cu PSD-ALDE.

Daca o va revoca, PSD isi va pune omul la sefia DNA. Dar daca PSD dobandeste o si mai mare putere politica atunci cresc sansele sa castige viitoarele alegeri prezidentiale. PSD nu isi va pune omul la sefia DNA sau nu ii va creste sansele sa castige viitoarele alegeri prezidentiale. Atunci Presedintele nu o va revoca pe Kovesi sau PSD nu va dobandi o mai mare putere politica! 🙂

Se pare ca din aceasta dilema Presedintele nu poate iesi! 🙂

E clar ca revocarea Laurei Codruta Kovesi e o oportunitate pentru PSD-ALDE de a-si mari puterea politica. Au marea majoritate in Parlament, au Guvernul, au CCR-ul, daca vor avea si sefia DNA tare imi e ca Presedintele va juca doar un rol de decor. Daca Iohannis va ceda acum presiunilor din partea PSD-ALDE, atunci acestia din urma vor avea aproape tot tortul Puterii, cu atat mai mult cu cat Opozitia e slaba.

Un comentator aprecia aici e blog ca:

„Una peste alta Motane , chestia asta cu LCK a fost un balon de oxigen pentru PSD caci , luati d e val , oamenii , PRESA , au trecut in plan secund chestia cu maririle de salarii si pensii plus , trecerea unor contributii de la angajator la angajat bashca alte manarii facute de catre guvernarile PSD iar aceea in care un angajat care-i in concediu medical trebuie sa aduca bani de-acasa pentru a fi pe 0 vs. ceea ce statul ai ia cu japca FARA CA ACESTA SA AIVA VREO SPERANTA PENTRU VREUN VIITOR MAI BUN . Te-ai prins ca , de cateva zile nu se mai vorbeste despre Olguta Vasilescu , Gabriela Firea sau chiar…Liviu Dragnea si Tel Drum , asta ca sa nu mai amintesc despre Bica , Udrea si etc ?”

Bineinteles ca un nou scandal prin care sunt scoase in evidenta printr-un raport al ministrului Justitiei toate neajunsurile DNA condusa de Laura Codruta Kovesi estompeaza proasta guvernare a PSD. Iohannis n-ar trebui sa cedeze presiunilor PSD pentru ca scopul PSD-ALDE e acapararea totala a Puterii in stat. Dupa care, cu toate nerealizarile lor, le cresc puternic sansele la viitoarele alegeri prezidentiale dar si la cele legislative. Iohannis ar trebui sa coaguleze fortele de Opozitie pentru a echilibra scena politica pentru a preveni derapaje de la democratie intrucat el trebuie sa vegheze, conform Constitutiei, la respectarea acesteia. Pentru ca ce urmareste PSD-ALDE e acapararea totala a puterilor statului. Laura Codruta Kovesi nu trebuie revocata. Mai ales ca nu va rezolva nicio problema de fond. Presedintele are acum prilejul de a-si indeplini functia de mediator intre puterile statului, precum si intre stat si societate. Conflictul acesta intre Parlament, Guvern dominate de PSD-ALDE si DNA, condus de D-na. Kovesi, trebuie aplanat printr-un act de mediatie din partea Presedintelui. Pentru ca o acaparare cat mai mare a Puterii din partea unor formatiuni politice care au castigat alegerile si care contesta actuala conducere a DNA, fara o fundamentare riguroasa, pune sub semnul indoielii respectarea art. 3 din Constitutie care spune ca „Romania este stat de drept, democratic si social […]” precum si art. 4 care vorbeste despre faptul ca „Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor – legislativa, executiva si judecatoreasca – in cadrul democratiei constitutionale”.

Sper ca Presedintele sa-si inteleaga bine rolul si sa apere democratia si sa vegheze la respectarea Constitutiei.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

O mare greseala: revocarea Laurei Codruta Kovesi

Dezvaluirile facute atat de Sebastian Ghita, mai demult, si de catre Vlad Cosma, zilele trecute, releva un lucru destul de simplu: procurorii care au gresit, care au facut abuzuri, care au fabricat, ilegal, desigur, dosare trebuie sa fie trasi la raspundere si sa plateasca conform legii. Dar asta e de datoria CSM si Inspectiei Judiciare. Mai ales daca tinem cont de faptul ca procurorii anticoruptie sunt independenti.

Pe de alta parte, dezvaluirile lui Cosma nu aduc nimic impotriva Laurei Codruta Kovesi. Nici impotriva lui Onea. Amestecul politicului in treburile Justitiei, prin actiuni de comanda asupra unor procurori trebuie serios demonstrat de cei in drept s-o faca.

Procurorii sunt si ei oameni. Sunt departe de a fi dumnezei. Asa ca pot gresi. Admit ca se pot face si greseli grave. Insa nu mi se pare ca trebuie sa generalizam si sa-i blamam pe toti procurorii, sa judecam in mod fals si s-o acuzam pe Kovesi si de ceea ce nu e vinovata.

Sa nu uitam ca Laura Codruta Kovesi se bucura de apreciere si recunoastere internationala.

De asemenea sunt de acord cu cei ce spun despre Kovesi ca nu e de neinlocuit. Ca orice om, dealtfel.

Insa ar trebui sa ne gandim ca atacurile ce vizeaza DNA si mai ales conducerea acesteia sunt savarsite de oameni cu reale probleme penale si care au un interes clar, direct in decredibilizarea DNA. Si care le trebuia sa se agate de ceva ca sa demonstreze ca „sunt elemente de politie politica” (Liviu Dragnea), pentru a tine in sah DNA si conducerea acestei institutii. E adevarat, si un inculpat poate spune adevarul, gura pacatosului adevar graieste. Dar faptul ca spune, totusi, adevarul nu-l face mai putin pacatos. Pentru ca nici nu-l spune pe tot sau urmareste sa ascunda o parte de adevar. Sau o face cu interesul de a-si acoperii vinovatiile si a ataca institutiile care apara legea si-l incrimineaza.

Deci hai s-o spunem pe sleau: n-as crede ca Vlad Cosma sau Mircea Cosma sunt culmi ale virtutii, un fel de sfinti care indura martiric suferintele pricinuite de o Justitie in fapt nedreapta, adica renumitul „stat paralel”!

Victimizarea unor personaje cu probleme penale care acuza DNA s-ar parea ca se inscrie intr-o strategie de subminare a imaginii si credibilitatii DNA. Cu alte cuvinte, ei sunt buni – DNA si mai ales Kovesi sunt relele supreme!!
Fara indoiala ca un om cu o minima judecata nu poate achiesa la astfel de judecati. Pentru ca astfel de judecati arata clar ca unii au un interes (de ce nu chiar personal) in indepartarea lui Kovesi, doar, doar sa-i gaseasca in disperare ceva, dar in fond fara niciun temei serios.

De aceea o eventuala propunere de revocare a Laurei Codruta Kovesi, de catre Tudorel Toader, ar fi o greseala uriasa si de aceea nu cred ca ministrul Justitiei va proceda in aceasta maniera. Mai degraba ar fi potrivite intensificarea unor controale din partea CSM si Inspectiei Judiciare. In primul rand sa ne lamurim, lasand la o parte alegatiile spectaculoase, daca intr-adevar e vorba de Politie Politica, de ce, daca intr-adevar asa e, lucrurile se prezinta asa la 28 de ani de la Revolutie. Sau daca nu cumva e vorba despre altceva… Pentru ca adevarul e ca noi nu stim exact despre ce e vorba. Poate ca e vorba despre incompetenta sau probleme de caracter a unor procurori. Pot fi mai multe probleme. Iar astfel de probleme il privesc si pe Tudorel Toader, pentru ca privesc ministerul Justitiei in ansamblul sau. Daca, sa zicem, Kovesi va fi revocata – desi nu exista motive serioase pentru asa ceva – nimic nu garanteaza ca vor diaparea si problemele. „Statul paralel” sau „politia politica”. Poate ca s-ar agrava si cine stie, Doamne fereste, peste ce nenorociri vom mai da.

Nu fac altceva decat sa propun o abordare profesionista.

Demonizarea lui Kovesi si a-i cere revocarea exprima un populism desantat si o lipsa crasa de profesionalism.

Asupra unui sondaj realizat de DC News

Iata un sondaj foarte recent realizat de DC News:

Sefii DNA, DIICOT, Parchetului General trebuie sa fie numiti de: Sondajul a inceput la 09-Sep-2017 12:45
Presedintele Romaniei, cum este acum	25,16% (2731)
CSM, cum propune Tudorel Toader	74,84% (8123)

Interesant… Iata ca oamenii par a tine cu PSD-ul… Insa eu stau si ma intreb cati dintre cei care au votat in acest sondaj online au citit Constitutia Romaniei. Sa vedem ce spune la art. 133 si art. 134:

Art. 133 – Rolul şi structura

(1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din care:
a) 14 sunt aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi validaţi de Senat; aceştia fac parte din două secţii, una pentru judecători şi una pentru procurori; prima secţie este compusă din 9 judecători, iar cea de-a doua din 5 procurori;
b) 2 reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală, aleşi de Senat; aceştia participă numai la lucrările în plen;
c) ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(3) Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit, dintre magistraţii prevăzuţi la alineatul (2) litera a).
(4) Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani.
(5) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se iau prin vot secret.
(6) Preşedintele României prezidează lucrările Consiliului Superior al Magistraturii la care participă.
(7) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii sunt definitive şi irevocabile, cu excepţia celor prevăzute la articolul 134 alineatul (2).

Art .134 – Atribuţii

(1) Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de instanţă de judecată, prin secţiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organică. În aceste situaţii, ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu au drept de vot.
(3) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinară pot fi atacate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(4) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului său de garant al independenţei justiţiei.

Despre Presedinte spune ca prezideaza lucrarile CSM (art.133, al. 6) si in art. 134, al. 1 spune ca CSM „propune Presedintelui Romaniei numirea in functie a judecatorilor si a procurorilor, cu exceptia celor stagiari, in conditiile legii”. Intrebarea din sondaj era de cine trebuie sa fie numiti sefii DNA, DIICOT si ai Parchetului General (adica Procurorul General). Or, articolul 134 spune clar: CSM propune Presedintelui numirea. Constitutional vorbind, CSM n-are dreptul sa numeasca in functie, ci sa propuna Presedintelui numirea in functie.

Trebuie sa constatam ca in propunerea lui Tudorel Toader se strecoara violarea Constitutiei. Dar, pe de alta parte, daca privim cu atentie ce spune Constitutia despre rolul CSM, putem constata cu usurinta ca CSM nici n-are cum sa numeasca in functiile sus amintite pentru ca nu e stipulat cine va lua decizia de numire si cum, pe langa faptul ca nu scrie nicaieri ca CSM are atributia de numiri in functie. Lucru intarit de art. 133, al.2 c care spune ca in componenta CSM intra: „ministrul justitiei, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie”. Adica procurorul general il numeste pe procurorul general?? De asemenea, cum poate fi CSM garantul independentei Justitiei daca el si numeste in functie pe sefii DNA, DIICOT si ai Parchetului General? Este evident ca daca numeste in functie n-are cum sa fie garantul independentei Justitiei ci se afla intr-un evident conflict de interese!!!

Daca asta e ceea ce propune PSD-ALDE, atunci deconsolideaza democratia din Romania. Prin faptul ca il exclude pe Presedinte, conferindu-i un rol decorativ, si mai ales prin faptul ca pune CSM intr-o ambiguitate de ordin juridic si constitutional.

Pe de alta parte, referitor la ceea ce spune Calin Popescu Tariceanu, ca Presedintele e om politic si ca, in consecinta, numirile sunt politizate si doreste sa le scoata „de sub factorul politic”, trebuie aratat ce spune Constitutia la art. 84 despre incompatibilitati si imunitati privitoare la Presedintele Romaniei:

„(1) In timpul mandatului, Presedintele Romaniei nu poate fi membru al unui partid politic si nu poate indeplini nici o alta functie publica sau privata.

(2)Presedintele Romaniei se bucura de imunitate. Prevederile articolului 72 alineatul (1) se aplica corespunzator”

Intrebarea care se pune – si de aici se vede lipsa de logica a propunerilor PSD-ALDE – este: daca Procurorul General ar fi numit de Senat, dupa o idee a lui Tudorel Toader, ar fi o numire mai putin politica sau scoasa „de sub factorul politic”? Pentru ca senatorii sunt membri ai partidelor politice, Presedintele nu. Si apoi cum poate sa fie Parlamentul „unica autoritate legiuitoare a tarii” (Constitutia, art. 61, al. 2) si sa numeasca in functie pe Procurorul General?

De asemenea, trebuie spus ca, in SUA, Procurorul General NU este numit de catre Senat, asa cum a apreciat Tudorel Toader!!! Ci este numit de Presedintele Statelor Unite si are confirmarea Senatului!!

Or, uitati-va ce spune – aici – Tudorel Toader:

„”Poate că este îngrijorat de faptul că (…) nu am propus sistemul cel mai democratic, din Statele Unite, prin care procurorul general este numit de către Senat. Şi atunci, dacă este să spulberăm îngrijorarea, mă gândesc să propun şi eu ca procurorul general din România să fie propus de către Senat, să avem o echivalenţă a procedurilor şi să tindem şi noi spre acelaşi standard de democraţie”, a declarat Toader la Antena 3, anunţând că urmează să se întâlnească marţi dimineaţă cu ambasadorul Hans Klemm, aceasta urmând să fie a treia întrevedere dintre cei doi.” (subl. mea)

De aici rezulta ca PSD, prin Tudorel Toader, doreste o numire pur politica a Procurorului General, pe baza unei majoritati, in Senat. Lucru care pune intreg Parlamentul Romaniei intr-o situatie de ambiguitate juridica si constitutionala si-l transforma, neconstitutional, pe Presedinte intr-o mobila de decor.

Trebuie remarcat ca toate aceste propuneri ale PSD-ALDE sunt neconstitutionale si par a fi menite sa creeze haos in sistemul judiciar romanesc. Pentru ca toate aceste piruete juridice nici macar nu respecta o logica elementara si, referitor la cum e in alte tari, nu sunt bine documentate.

Daca e sa ne referim putin mai larg la subiect si sa analizam sub prisma Justitiei de Tranzitie, am putea spune ca PSD-ALDE vor Justitia lor! 😆

De ce oare?

Ghici ghicitoarea mea! 😉

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Asa nu vor ajunge banii niciodata…

Marx n-a vazut in capitalism preturi incorecte sau, cu alte cuvinte, o inselatorie prin pret. Dupa parerea lui, preturile se supuneau legii valorii. Si atunci surplusul de bani, izvorul plusvalorii insusite de capitalist provenea din exploatarea fortei de munca. De aici si ideea a ceea ce numea el grad de exploatare. El recunoastea ca „proprietarul fortei de munca” are nevoie de mijloace de subzistenta, hrana, evident, imbracaminte, posibilitati de a-si intretine familia, punand accent pe faptul ca „nevoia capitalistului de forta de munca este permanenta” si de aici necesitatea reproducerii fortei de munca. Erau luate in considerare „cheltuieli pentru instruire, pentru calificarea muncitorului in vederea obtinerii iscusintei necesare intr-o anumita ramura de munca, apoi recunostea ca „valoarea fortei de munca este influentata de necesitatie de ordin cultural si moral, de nivelul dezvoltarii istorice si culturale ale tarii”. Toate aceste cheltuieli intrau in „valoarea fortei de munca” (1)

Cu alte cuvinte, vroia sa spuna ca trebuie intretinut consumul deoarece productia de bunuri si servicii este destinata consumului populatiei. Daca populatia nu cumpara, scazand cererea pe piata, intram intr-o perioada de criza.

Dar el , prin ceea ce numea „legea valorii” mai vroia sa arate si altceva. Se stie ca Pretul = Costul + Profitul. Marx vroia sa spuna ca aceasta nu poate fi decat o ecuatie, adica avem doar semnul egal, nu putem sa avem semnul < sau >. Dar el vedea in acest profit sau plusvaloarea pe care si-o insuseste capitalistul, bani care, de fapt, proveneau din exploatarea neplatita suficient a muncitorului – de aici ideea unei nedreptati sociale. Insa el n-a mers mai departe sa analizeze cum ar sta lucrurile altfel. Cum ar sta lucrurile daca n-ar fi asa?

Pentru ca nu e deloc clar – si Marx n-a clarificat problema – cum ar fi daca i s-ar da muncitorului ceea ce i se cuvine – muncitorul reprezentand oferta de munca, care ca orice oferta se supune legii ofertei. In primul rand ar trebui definit ce inseamna „ceea ce i se cuvine”. Dar legea ofertei ne arata ca la cresterea cantitatii unui produs oferita pe piata, creste si pretul. Cu alte cuvinte intre pret si cantitatea ofertei este o relatie directa. Evident ca acest „ce i se cuvine” muncitorului nu e foarte clar pentru ca daca mergem la limita si presupunem – preiau limbajul lui Marx – o economie in care sa nu mai existe „exploatare”, ar rezulta ca i se cuvine totul, lega valorii trebuind sa se mentina, desigur. Dar spuneam ca si oferta de munca se supune legii ofertei. Cu alte cuvinte, vrei sa fii mai bine platit, faci mai mult, vrei mai mult si tot asa. Consecinta a ceea ce spunea Marx si pe care el n-a sesizat-o sau s-a ferit s-o sesizeze, este ca in felul acesta cheltuielile cu forta de munca pot creste oricat. Atata vreme cat nu tii cont sau anulezi cererea de munca – deoarece, in mod normal, pretul fortei de munca marfa este la intalnirea cererii cu oferta, astfel realizandu-se echilibrul – ramane doar oferta si nu e clar, in ipoteza marxista, cum se poate stabili in felul acesta echilibrul. Ar insemna, spre exemplu, sa creasca salariile nesustenabil sau sa creasca nesustenabil cheltuielile statului pentru „bunastarea” oamenilor. Dar o asemenea stare a lucrurilor nu poate sa conduca in timp decat la o situatie de criza.

Citeam aceasta postare in The Epoch Times:

Cîţu: PSD va ţine România la coada Europei generaţii întregi. Nu sunt interesaţi de bunăstarea românilor

„Atacul disperat lansat de Liviu Dragnea şi PSD împotriva sectorului privat şi al românilor care au reuşit în viaţă va ţine România la coada Europei generaţii întregi, a avertizat senatorul PNL Florin Cîţu, care susţine că pesediştii numai de bunăstarea noastră nu sunt interesaţi.

Preşedintele PSD Liviu Dragnea nu mai are răbdare, vrea să anunţe creşterea taxelor şi a contribuţiilor, a tras un semnal de alarmă marţi, pe pagina sa de Facebook, senatorul PNL Florin Cîţu, fost economist şef al ING Bank.

„Dragnea şi PSD sunt disperaţi după bani. Şi acum nu vorbesc doar de averile personale. Au nevoie de bani şi la buget (de acolo se alimentează şi averile lor). Nu doar pentru 2017 dar mai ales pentru 2018 şi 2019. La începutul anului, cu greu şi cu înjurături printre dinţi, s-au abţinut să nu „amâne” reducerea TVA de la 20% la 19%, eliminarea taxei pe construcţii speciale şi a supraaccizei pentru combustibil. Ştiau foarte bine că au nevoie de bani pentru a susţine promisiunile electorale. Promisiuni care doar cheltuiesc bani din buget şi nu aduc nimic în economie. Presiunea societăţii a fost aşa de mare că au renunţat. Doar pe moment”, a declarat Florin Cîţu.

Potrivit senatorului, pesediştii au eliminat totuşi imediat plafonul pentru plata contribuţiilor pentru cei cu salarii mai mari şi au tăiat investiţiile pentru că nu le ajungeau banii. Ştiau asta, era un început.

„După câteva luni au înţeles că ţara nu-şi permite din taxele actuale să plătească tâmpeniile, subvenţii şi creşteri de cheltuieli, din programul de guvernare. Au aruncat la gunoi programul de guvernare din campania electorală şi au venit cu unul nou după discuţiile cu echipa PSD de la BNR (Georgescu, Voinea, Gherghina). Taxa pe cifra de afaceri, taxa de solidaritate, TVA defalcat, amânarea reducerii TVA de la 19% la 18% pentru 2019, interzicerea de a avea o companie după două falimente etc. erau „noutăţile” din programul de guvernare propuse de plutonul PSD-ist din BNR”, a precizat Florin Cîţu.

Senatorul a arătat că, tot la presiunea societăţii, exact ca în iarnă, au fost trecute la „discutate şi uitate” majoritatea măsurilor din programul de guvernare varianta BNR/Dragnea/Tudose.

„Dar problema pentru Dragnea şi PSD rămâne: este foame de bani la Guvern! Aşa că am intrat în faza a treia. Guvernul şi Dragnea nu ne mai spun dinainte ce taxă vor să introducă. Pentru că este clar că urmează creşteri de taxe. Dar PSD şi Dragnea au înţeles ceva. Au nevoie de susţinere publică.

Aşa începe demonizarea unor sectoare din economie ca astfel taxarea companiilor şi a angajaţilor din aceste sectoare să pară un lucru firesc pentru toată lumea. Băncile nu plătesc impozit pe profit, fură banii din ţară etc., hai să le taxăm mai mult.

Companiile petroliere îşi permit să facă preţurile în funcţie de cerere şi ofertă, hai să mai punem o supraacciza şi să creştem redevenţele. Administratorii Pilonului II de pensii ne „fură”. Şi mai sunt exemple. Dar vă dau o veste proastă. Nu ajung banii pentru promisiunile năucitoare din programul de guvernare„, a afirmat Florin Cîţu.

Parlamentarul susţine că nu vor ajunge banii nici după ce suprataxează sectorul financiar, nici după ce pun o supraacciză pe combustibil şi nici după ce naţionalizează Pilonul II de pensii sau supraimpozează companiile de asigurări, pentru că da, şi la asta se gândesc.

„Problema pentru PSD şi Dragnea: costul promisiunilor din programul de guvernare creşte exponenţial de la un an la altul. Şi atunci ce vor face PSD şi Dragnea? Vă spun ce cred eu că urmează. Introducerea impozitării progresive pe venit şi profit – cota maximă de impozitare între 35% şi 45%! Creşterea cotei contribuţiilor sociale pentru cei cu venituri mari – de la 39.25% cât este astăzi la 45%! Creşterea cotei standard a TVA la 22%! Introducerea acestor taxe va fi precedată de atacuri din ce în ce mai dure împotriva românilor care câştigă mai mulţi bani. Vor urma atacuri împotriva supermarketurilor şi a companiilor de succes în general”, a punctat Florin Cîţu.

Liberalul a explicat că toate aceste atacuri au un singur scop: PSD şi Dragnea vor să-şi asigure susţinerea societăţii pentru supraimpozitarea românilor care au avut succes în viaţă şi a companiilor profitabile.

„Dragnea şi PSD vor să vă aducă în punctul în care veţi spune: bine le face, dă-i dracu că merită! Iar ce vedem în aceste zile arată clar că nu mai au răbdare. Vor să prezinte legea pensiilor şi chiar şi cei neavizaţi vor înţelege că nu există bani pentru promisiunile de acolo. Nu vă lăsaţi păcăliţi! Atacul disperat al lui Dragnea şi al PSD împotriva sectorului privat este mânat de furia acestora pentru că nu au bani la buget pe care să-i distribuie după bunul plac (în special în propriile buzunare). Dragnea şi PSD nu sunt interesaţi de bunăstarea românilor. Acest atac împotriva sectorului privat şi al românilor care au reuşit în viaţă va ţine România la coada Europei generaţii întregi”, a subliniat Florin Cîţu.

În încheiere, senatorul a atras atenţia că, deşi taxele pot să mai scadă în viitor, efectele acestei campanii negative împotriva sectorului privat şi a românilor de succes vor dispărea foarte greu.” (subl. mea)

Nu degeaba am subliniat ca „nu ajung banii pentru promisiunile naucitoare din programul de guvernare”. Dar mie mi se pare ca in felul acesta nu vor ajunge banii niciodata. „Atacul disperat a lui Dragnea si PSD impotriva sectorului privat” este un atac la adresa cererii de munca. Ne situam in niste stante marxiste. Observati cum s-a marit mult si intr-un timp foarte scurt salariul minim, apoi promisiunile PSD-ului din Program cu mariri foarte mari de salarii in sectorul de stat, salarii foarte mari la intreprinderile de stat cu pierderi. Insa nu e clar – intr-o astfel de ipoteza marxista – cum se va realiza echilibrul. Mai degraba el nu se va realiza. Si atunci vom ajunge intr-o situatie de criza. Iar consumul incepe sa depaseasca din nou in valoare reala PIB-ul:

Dl. Citu spune:

„Florin Cîţu, senator PNL: Istoria se repeta

Stiu. Un grafic. Dar nu va speriati. Este simplu.

Graficul arata ceea ce explicam ieri- istoria se repeta.

Consumul final a depasit ca valoare (milioane lei in grafic) PIB-ul. Acelasi lucru s-a intamplat in 2006-2008. Fara dubiu motorul principal al cresterii economice, atunci si acum, – consumul stimulat de politici economice prociclice.

Acum situatia este mult mai proasta pentru noi. Investiile scad, datoria publica este de 4 ori mai mare ca in 2008, mai multi romani au plecat in strainatate.

Guvernul PSD isi bate joc de aceasta crestere economica. Un guvern responsabil ar fi permis investitiilor sa creasca in economie, ar fi investit in infrastructura si ar fi redus deficitul estimat (crestere economica mai mare decat estimata). Dar guvernul PSD si Dragnea NU sunt responsabili si NU sunt interesati de viitorul Romaniei. Vor doar sa se asigure ca ai lor au luat pensiile si salariile mai mari si si-au primit banii prin multitudinea de subventii si programe de la guvern introduse in primele 6 luni de guvernare.

Sursa grafic: INS” (subl. mea)

Se mai observa, in grafic, faptul ca aceasta crestere a consumului a inceput in perioada septembrie 2015 – martie 2016, mentinandu-se pe parcursul anului 2016, an electoral. In 2017 se vede ca a luat un avant considerabil!

De asemenea, nu e foarte clar atacul la banci. Tot Dl. Citu spune – v. aici:

„Tudose: plangere penala!!!

Astazi vreau va explic motivul pentru care eu cred ca Prim-Ministrul Tudose merita o plangere penala.

Imediat dupa preluarea mandatului a inceput sa spuna prostii. L-am banuit de incompetenta. Acum doua zile, insa, am avut certitudinea ca nu este incompententa este penal.

Sa va explic:

– atacurile concertate la adresa sistemului bancar din Romania s-au amplificat declarativ si au intrat intr-o noua faza in care Tudose a trecut la actiune. A amenintat in mod direct bancile din Romania (asta in timp ce seful lui, Dragnea, compara bancile cu fermele de porci). Declaratiile premierului au devenit infractiuni cand a nominalizat 18 banci, din toate bancile, care in opinia sa nu au platit impozit pe profit si trebuie controlate. Faptul ca la o zi dupa declaratiile acestuia ANAF a declansat controlul la doua banci, din cele 18, constituie, nu numai in opinia mea, o infractiune. Asta pentru ca a dispus un control discretionar numai la bancile la care a hotarat el (sa fie oare cele care au participat, in opinia lui Dragnea, la demonstratia din Februarie?) Este inadmisibil ca un Prim-Ministru sa ordone cand vrea el controale unde vrea el pe criterii politice.

– declaratia iresponsabila a lui Tudose genereaza efecte usor de prevazut. Imaginati-va ca luandu-l in serios pe Tudose, doar e Prim-Ministru, se reped oamenii sa-si retraga banii din banci! Asa se comporta un Prim-Ministru al unei tari din UE? Cand Ionut Misa a declarat ca nationalizeaza Pilonul II de pensii, ASF, pe buna dreptate, a constituit o comisie sa evalueze pagubele create de declaratia acestuia. Este momentul ca BNR sa evalueze si sa sanctioneze prompt atitudinea total iresponsabila a lui Tudose. E clar ca Tudose apartine unei generatii de politicieni care tine banii la borcan, ingropati in curte, nu la banci.

Tudose trebuie sa stie ca in momentul acesta bancile detin 50% din datoria publica (13% de fondurile de pensii),adica finanteaza deficitul bugetar si deficitul bugetului de pensii, asta pe langa finantarea economiei in general.

Un Prim -Ministru responsabil ar fi sesizat direct organele de cercetare penala in cazul in care ar fi avut informatii legate de evaziune fiscala (Misa de la finante o fi complice?) la respectivele banci. Altfel, este complice. Pe intelesul tuturor, dupa atacurile declarative la adresa bancilor din Romania, Tudose a sugerat deponentilor bancilor sa-si retraga banii, ceea ce, nu doar in opinia mea, reprezinta o fapta penala.

Daca luam in considerare ca pe langa sistemul bancar au atacat si admistratorii privati ai sistemului de pensii, companiile mari si in general sectorul privat, putem trage o singur concluzie: Dragnea si Tudose pot linsa cu ajutorul institutiilor de stat pe oricine daca au ei de castigat.

Nu uitati!!! Ce s-a intamplat cu Rise Project a fost primul semnal!

Oare cine urmeaza?”

In definitiv si la urma urmei care e rostul? Pentru ca un astfel de atac are consecinte ce nu au cum sa fie benefice PSD-ului, partid ce se afla la guvernare. Dl. Lucian Isar a atras atentia:

Bancile NU ar trebui suprataxate

„In ultima perioada a fost aruncata in spatiul public o informatie care nu reprezinta o noutate pentru marea majoritate.

Un numar mare de banci nu platesc impozite in Romania de un numar semnificativ de ani folosind o serie de tehnici. Unele sunt sofisticate pentru a sta pe muchia legislatiei fiscale iar altele, transparente, complet in afara. BNR le cunoaste cel putin pe cele transparente.

Actuala desfasurare de stiri este menita sa introduca in spatiul public o lege in pregatire de taxare suplimentara a bancilor.

Acest demers ar fi gresit din cel putin doua considerente:
– taxarea suplimentara va fi transferata pe clienti complet intr-o piata neconcurentiala cum este pastrata piata bancara din Romania
– aceasta forma de taxare ar penaliza incorect bancile cu un comportament cinstit si cu mai putine relatii la varful BNR.”

Iar daca, asa cum arata Dl. Citu, „Tudose a sugerat deponentilor bancilor sa-si retraga banii”, ce castiga PSD-ALDE din asta? Cui foloseste asta? Iar daca ar fi o presiune impusa de catre Guvern pe banci, totusi ” bancile detin 50% din datoria publica (13% de fondurile de pensii), adica finanteaza deficitul bugetar si deficitul bugetului de pensii, asta pe langa finantarea economiei in general”.

Ca scopurile PSD-ALDE sunt ascunse populatiei ne-o arata si aceasta initiativa legislativa:

Romania Libera

Tudorel Toader îl scoate pe Iohannis din procesul de numire a procurorilor-şefi, DNA nu mai poate ancheta magistraţi. Reacția Președinției: Atac asupra statului de drept! Sunt anunțate noi proteste în Piața Victoriei

„În lunga listă de modificări pe care guvernul PSD-ALDE, prin ministrul Justiţiei Tudorel Toader, vrea să le aducă la legile Justiţiei, câteva au conotaţii politice şi ar putea aduce controlul PSD asupra magistraţilor. În plus, DNA-ul nu va mai avea dreptul să ancheteze magistraţi, ci o nouă direcţie din cadrul Parchetului General.

UPDATE 18.30: Internauții anunță, pe conturile lor de Facebook, că vor ieși în stradă în această seară, de la 20.30, în Piața Victoriei, în semn de nemulțumire față de propunerile lansate de Ministerul Justiției. 

Un protest a fost anunțat și pe pagina de Facebook Inițiativa România.

”Guvernarea PSD a poruncit, Tudorel Toader s-a executat!. După marțea neagră, propunerile de masacrare ale legilor Justiției prezentate astăzi de ministrul Justiției sunt punctul culminant al luptei împotriva DNA și justiției independente. Un om care spune răspicat „REZIST!” face mai mult pentru viitorul țării decât un guvern și o majoritate parlamentară cu apucături mafiote. Iar împreună putem să decidem noi viitorul. Vino în Piața Victoriei în această seară. Vom fi 2, vom fi 10, vom fi 100 sau poate câteva mii. Oricare dintre variante e mai bună decât să tăcem. Lupta anticorupție riscă să devină istorie fără implicarea noastră”, se arată pe pagina protestului.

17.15: Ministrul Justiției a fost chemat de urgență la sediul Guvernului, pentru o discuție cu Mihai Tudose. 

Mai multe informații citiți aici: Ministrul Tudorel Toader a fost chemat, la Palatul Victoria, de premierul Mihai Tudose.

16.30: Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat, miercuri că, până la momentul scrierii acestui update, nu a primit propunerile privind modificarea legilor Justiției formulate de Ministerul Justiției, urmând să își prezinte poziția în momentul în care acestea îi vor fi comunicate.

16.10: Președintele Klaus Iohannis a calificat propunerile Ministerului Justiției drept atac asupra statului de drept, independenței și bunei funcționări a Justiției, precum și împotriva luptei anticorupție.

”Dacă acest amalgam de măsuri va fi asumat de Guvern și aprobat de Parlament, eforturile României de mai bine de 10 ani vor fi anulate și justiția se va întoarce în timp, într-o epocă în care era subordonată politicului”, atrage atenția Administrația Prezidențială.

---

Lista celor mai controversate modificări: 

– Procurorul general, adjunctul acestuia şi şeful DNA vor fi numiti la propunerea ministrului Justitiei, şi nu a preşedintelui, cum este acum, iar mandatul acestora va fi de 4 ani, şi nu de 3 ani. Procedura de numire în funcţiile de conducere la ICCJ se păstrează, în sensul că preşedintele ICCJ se numeşte de către preşedintele României, dar va fi modificată în sensul că propunerea să nu o mai facă plenul CSM, ci Secţia pentru judecători.

– Inspecţia Judiciară trece la Ministerul Justiţiei.

---

Citește și:  Ca pe vremea Rodicăi Stănoiu: Inspecţia Judiciară va trece în subordinea Ministerului Justiţiei

---

– Răspunderea magistraților pentru erori judiciare va fi obligatorie. Statul, prin Ministerul Finanțelor, va fi obligat să se îndrepte împotriva magistraților cu acțiune în despăgubire.

– „Apare încă o Direcție specială în Ministerul Public, cu competență exclusivă de efectuare a urmăririi penale pentru faptele reclamate a fi fost comise de magistrați”, a declarat Tudorel Toader. DNA-ul nu va mai avea competenţe în procesul de urmărire a magistraţilor.

Din 2013, în guvernarea PSD, ministerul Justiţiei a obţinut dreptul de a sesiza Inspecţia Judiciară. În guvernarea Adrian Năstase, această instituţie era sub controlul ministrului Justiţiei, aşa cum propune acum Tudorel Toader.

REACȚII, după propunerile anunțate de Ministerul Justiției

DIICOT cere consultare 

Procurorii structurii de crimă organizată cer consultare pe Legile Justiției, explicând că nu au fost întrebați despre modificările făcute de Tudorel Toader.

Parchetul General spune că nu a știut despre modificările MJ: 

” Ministerul Public a luat act cu suprindere și îngrijorare de modificările anunțate de ministrul Justiției și asupra cărora procurorii nu au fost consultați în prealabil. În acest sens, tragem un semnal de alarmă în legătură cu următoarele modificări: crearea unei direcții specializate pentru cercetarea magistraților (sugerând că problema corupției se află în corpul magistraților și nu în exterior, fiind singura categorie profesională din România pentru care ar urma să se creeze o asemenea structură); trecerea Inspecției Judiciare în subordinea ministrului Justiției, numit politic (precizăm că, în ceea ce privește procurorii, Inspecția Judiciară a fost cel mult în subordinea procurorului general, niciodată sub tutela ministrului Justiției); respingerea propunerii formulate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), garantul independenței Justiției, de numire a funcțiilor de conducere de la vârful Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, propunere agreată și de MCV, constând într-o procedură de selecție transparentă a candidaților, realizată de către CSM, care ar face propunerea, cu avizul ministrului Justiției,  numirea fiind făcută de președintele României. Precizăm că  proiectul de modificare a legilor Justiției nu ne-a fost transmis  până la acest moment  și, după ce vom lua cunoștință  de conținutul integral al acestuia,  vom formula un punct de vedere  complet”, se arată în punctul de vedere al Parchetului General.

Ludovic Orban, reacţie la modificările la legile Justiţiei: PNL se va lupta „cu toate armele” împotriva „enormităţilor” propuse de Tudorel Toader

Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a reacţionat dur la propunerile ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, privind modificarea legilor Justiţiei, arătând că acestea riscă să distrugă independenţa puterii judecătoreşti şi să pună sub semnul întrebării democraţia din România.

Monica Macovei: Ministrul Tudorel Toader propune trei modificări fatale pentru Justiţie şi ţară

„Pofta ce-au poftit: Toader predă Justiţia PSD-ului şi ALDE. Toader egal Stănoiu. Tudorel Toader, uns ministru ca să distrugă Justiţia, propune trei modificări fatale pentru Justiţie şi ţară”, afirmă Macovei, într-un comunicat.

Tomac: PSD urmăreşte politizarea totală a Justiţiei prin propunerea de scoatere a preşedintelui de la numirea şefilor de Parchete

„PSD vrea să revină la perioada în care dosarele privind anchetarea unor politicieni erau decise în sediul de partid din Kiseleff. Iniţiativa ministrului de Justiţie, Tudorel Toader, prin care acesta doreşte scoaterea din procedura de numire a şefilor de Parchete a preşedintelui României arată că, în fapt, PSD pune în practică ceea ce şi-a dorit dintotdeauna: control total pe Justiţie”, a scris Tomac, pe Facebook.

Platforma România 100, condusă de Cioloş: Independenţa justiţiei, pusă în pericol de PSD-ALDE, prin pachetul de modificare a legilor Justiţiei

Platforma România 100 atrage atenţia că pachetul de modificare a legilor Justiţiei propus de ministrul Tudorel Toader va afecta grav independenţa justiţiei şi echilibrul puterilor în stat.”

Voi reda mai jos postarea presedintelui PNL, Dl. Ludovic Orban:

„Guvernul isi da arama pe fata. Dragnea si Tariceanu vor sa subordoneze politic parchetele pentru a inhiba anchetele, in special pentru fapte de coruptie, care vizeaza liderii partidelor de guvernamant. Scoaterea presedintelui din ecuatia numirii sefilor de parchete permite arbitrariul ministrului de justitie, care este politic, in nominalizarea acestora. Ministrul politic va cauta sa numeasca procurori obedienti, care sa raspunda la comenzi si care sa nu mai indrazneasca sa declanseze anchete impotriva protejatilor din clientela politico-economica. Mai mult, parchetele pot sa se transforme intr-o arma politica de lupta impotriva opozantilor.
Prin trecerea inspectiei judiciare in subordinea ministrului justitiei, aceasta risca sa se transforme intr-o falanga represiva a partidului de guvernamant, care sa intimideze magistratii. Suntem categoric impotriva si ne vom lupta cu toate armele pentru a impiedica adoptarea acestor enormitati care risca sa distruga independenta puterii judecatoresti si sa puna sub semnul intrebarii democratia din Romania.”

Fara indoiala ca PSD-ALDE incep un vast proces de falimentare a Justitiei, de golire a acesteia de orice continut. Este evident un atac la statul de drept si la separarea puterilor in stat. In mod clar pentru protejarea unei gasti penale. Interesant ce spune Florin Citu:

Cîţu: Sunt disperaţi! E timpul să vorbim de introducerea „subminării economiei naţionale” în Codul Penal

„PSD şi Liviu Dragnea speră că atât timp cât ei promit pensii şi salarii mai mari, românii îi vor lăsa să schimbe legile în aşa fel încât ei să fure liniştiţi, este de părere liberalul Florin Cîţu.

Este a treia oară în acest an când vedem acelaşi scenariu. Pentru Liviu Dragnea şi PSD a fost mereu vorba despre Justiţie nu despre Economie, a acuzat miercuri, pe pagina sa de Facebook, senatorul PNL Florin Cîţu.

„Întâi se aruncă în „dezbatere publică” tot felul de teme economice controversate. Salariu minim crescut fără niciun fel de criteriu, FSDI, legea salarizării unitare, naţionalizarea pilonului II de pensii, impozit pe venitul gospodăriilor, multinaţionale care ne fură, taxa de solidaritate, taxa pe cifra de afaceri, TVA defalcat… etc. Suntem revoltaţi. Începem să combatem cu argumente prostiile din programul de guvernare sau apărute pe parcurs şi dintr-o dată ne trezim cu adevăratele măsuri: OUG 13, legea graţierii şi astăzi controlul total al politicului asupra justiţiei!”, a scris Florin Cîţu.

În opinia liberalului, planul PSD a fost mereu acelaşi: întâi o diversiune şi pe urmă dau legi care să le permită să fure liniştiţi din banul public fără să răspundă penal.

„Este a treia încercare iar fără mobilizarea întregii societăţi s-ar putea să le reuşească. Sunt disperaţi. Nu pot să mai ascundă mult timp dezastrul de la finanţe şi vor veni cu măriri de taxe. Dar stiu că în acel moment pierd susţinerea şi a celor care i-au votat şi orice măsură pe justiţie va trece mult mai greu. PSD şi Dragnea speră că atât timp cât ei promit pensii şi salarii mai mari îi veţi lăsa să schimbe legile în aşa fel încât EI să fure liniştiţi. Nu trebuie lăsaţi„, a precizat Florin Cîţu.

Potrivit senatorului PNL, în curând şi realitatea economică va arăta dezastrul în care ne-au aruncat şi pentru care trebuie să răspundă.

„La cum au distrus această ţara, nu doar economic, în ultimele luni, pierderea alegerilor în 2020 este un preţ prea mic. Nu sunt expert, dar poate este timpul să vorbim din nou de introducerea „subminării economiei naţionale” în Codul Penal”, a conchis Florin Cîţu.”

Parerea mea este ca sunt suficiente legi care, daca ar fi aplicate, ar putea impiedica subminarea economiei nationale. Problema este ca, la noi, Justitia este supusa mai mereu atacurilor politice, in special din partea PSD-ALDE. Avem Constitutia care ar trebui aplicata. Chestiunea cu subminarea economiei nationale este ca nu e caracteristica unei societati deschise si economiei de piata libera. Pe de alta parte, conceptul e foarte greu de definit intr-o societate deschisa. Eu cred ca solutia consta in masuri de reforma si restructurare a aparatului de stat, pe care nici Stanga si nici Dreapta nu a indraznit sa le mai ia. Consecinta e situatia actuala. Despre ce subminare a economiei nationale vorbimm cand de ani de zile avem intreprinderi de stat neperformante si ne miram ca performeaza alea private?

Chestiunea periculoasa legata de ce vrea sa faca PSD-ALDE in Justitie a formulat-o corect Ludovic Orban. Si exista, cred eu, legi prin care se poate pedepsi acest atac ce vizeaza aducerea Justitiei intr-un stadiu similar cu cel de dinainte de aderarea la UE. Iar atacul la statul de drept, la democratie, la separarea puterilor in stat este un atac la adresa Constitutiei. E cam la fel cum am vorbi de un atac la adresa suveranitatii nationale ce apartine poporului roman.

Sa prezentam si…

Poziția Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, privind propunerile de modificare a legilor 303/2004, 304/2004, 317/2004

„23 august 2017

În legătură cu propunerile de modificare a legilor 303/2004, 304/2004, 317/2004, anunțate astăzi de către ministrul Justiției, Departamentul Comunicare Publică este abilitat să transmită poziția Președintelui României, domnul Klaus Iohannis:

Propunerile prezentate astăzi de ministrul Justiției se constituie într-un atac asupra statului de drept, independenței și bunei funcționări a Justiției, precum și împotriva luptei anticorupție.

România se află într-un moment care îi este favorabil în planul relațiilor internaționale, cu precădere în comunitatea europeană. Ar fi în defavoarea țării noastre ca, după toate eforturile depuse până acum, să ne întoarcem la vechile practici de a pune presiune asupra justiției. Acest lucru ar fi în totală contradicție cu angajamentele pe care și le-a luat România prin aderarea la Uniunea Europeană și nu ar face decât să mențină pe termen nelimitat Mecanismul de Cooperare și Verificare.

O parte din măsurile anunțate încearcă inducerea unei false probleme și acreditarea ideii că Președintele României ar fi factorul politic care trebuie eliminat din procedura de numire în funcții de conducere din cadrul sistemului judiciar. În realitate, rapoartele MCV, recomandările atât ale Comisiei de la Veneția, cât și ale Consiliului consultativ al judecătorilor europeni îl indică pe ministrul Justiției drept elementul prin care se realizează influența politicului în aceste proceduri.

În ultimul deceniu, preocuparea decidenților politici a fost aceea de a asigura independența justiției prin reducerea până la eliminare a rolului ministrului Justiției în cadrul procedurilor de numire în funcții de conducere din cadrul sistemului judiciar, în paralel cu sporirea treptată a rolului CSM. Propunerile de astăzi urmăresc întărirea rolului ministrului Justiției și diminuarea rolului CSM în privința gestionării carierei magistraților, de fapt, slăbirea justiției.

Președintele României este implicat și în desemnarea procurorilor șefi în virtutea faptului că veghează la respectarea Constituției și exercită funcția de mediere, având rolul unui arbitru între puterile statului. În schimb, ministrul Justiției este numit politic, prin votul unei majorități parlamentare, cu scopul punerii în aplicare a unui program de guvernare asumat politic.

Articolul 132 din Constituție prevede că procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea, și nu în subordinea ministrului Justiției. Autoritatea însă nu se confundă cu subordonarea, iar un jurist onest, indiferent de interesele unor oameni politici vremelnici, nu ar trebui să inducă diferențe artificiale între statutul judecătorilor și cel al procurorilor.

Preluarea instrumentelor de control asupra activității magistraților de către factorul politic, amenințarea judecătorilor cu răspunderea patrimonială în caz de erori judiciare și subordonarea procurorilor față de ministrul Justiției, precum și ingerința procurorilor ierarhic superiori în dosarele procurorilor de caz, inclusiv prin invocarea netemeiniciei, vor avea ca rezultat timorarea magistraților și reducerea independenței lor. La acestea se adaugă și propunerea de înființare a unei structuri specializate exclusiv pentru urmărirea penală a magistraților cu consecințe asupra competențelor celorlalte parchete specializate, în particular a DNA. În absența unor garanții legislative și instituționale cu privire la independența acestei noi structuri, riscul afectării luptei împotriva corupției este evident.

Propunerile ministrului Justiției necesită respectarea exigențelor transparenței decizionale și supunerea acestora unor autentice dezbateri publice. Totodată, având în vedere că aceste modificări afectează organizarea judiciară și cariera magistraților, punctul de vedere al magistraților este obligatoriu.

Dacă acest amalgam de măsuri va fi asumat de Guvern și aprobat de Parlament, eforturile României de mai bine de 10 ani vor fi anulate și justiția se va întoarce în timp, într-o epocă în care era subordonată politicului. „

Presedintele trage un serios semnal de alarma si eu cred ca trebuie sa-l sustinem.

Insa efectele unor astfel de masuri nu pot sa fie decat in detrimentul PSD-ALDE. Dupa parerea mea, e vorba de o gasca sau mai multe gasti penale interesate. Insa masurile economice combunate cu cele juridice dau un cocktail ce nu poate ajuta coalitia de guvernamant si reprezinta un abuz fata de societate. Insa efectul nu ar putea fi decat unul de haos. In orice caz, astfel de abuzuri pot fi penalizate din punct de vedere juridic. Dar ma gandeam ca astfel de scandaluri ar putea sa fie orchestrate tocmai pentru a se ascunde un esec economic major, nu atat sa se ia masurile cu pricina. Pentru ca in astfel de conditii economice, coalitia PSD-ALDE are nevoie de cat mai mult circ si scandal pentru a abate atentia de la problemele economice si de la evolutia proasta a economiei de cand au castigat alegerile. Totusi, reactia scrisa a Presedintiei ne arata un conflict major cu Guvernul si actuala coalitie de guvermant. Si apoi e reactia Presedintelui! Fara indoiala ca actiunile PSD-ALDE de a controla in totalitate Justitia vor genera ample miscari de strada. Insa per ansamblu, tinand cont si de evolutia economica, PSD-ALDE s-au asezat pe o cale sigura spre un esec indubitabil. Ramane de vazut ce vor face cand vor izbucni efectele negative ale masurilor economice din Program. De aceea nu e deloc sigur ca PSD-ALDE vor ajunge sa guverneze pana in 2020.

Daca efectele negative de care vorbeam mai sus vor izbucni la anul, nu este exclus sa vedem atunci cautarea unor alte solutii guvernamentale, dupa ce Romania a experimentat in 2016 guvernul de tehnocrati. In orice caz, PNL trebuie sa ramana pregatit sa preia in orice clipa guvernarea, fiind oferta politica de opozitie cea mai serioasa si cea mai puternica si credibila. USR n-are cum sa preia guvernarea, dar ar putea sa fie, eventual, intr-o coalitie cu PNL, desi lucrul acesta ar trebui analizat mult mai minutios.

Situatia seamana, parca trasa la indigo, cu ce au facut laburistii englezi la inceputul anilor ’70, dupa care a venit la Putere Guvernul condus de D-na. Margaret Thatcher, care s-a angajat intr-un viguros program de reforme! Insa atunci situatia ajunsese mult mai rea, cu o inflatie de doua cifre!

Pe plan extern suntem intr-o perioada postcriza.

„Solutia” aceasta a PSD-ALDE de control total asupra Justitiei si Economiei n-are cum sa fie fezabila.

(1) Nicolae Ivanciu – Capital si plusvaloare. Salariul in capitalism, Editura Politica, Bucuresti – 1962.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.