Enigma motiunii de cenzura…

Am privit zilele acestea scena politica romaneasca. Am inteles discursul populist al Presedintelui si acompaniamentul partidului care-l sustine pentru cel de-al doilea mandat: PNL. Si Referendumul pe Justitie a avut un caracter populist, fara indoiala. Si discursul Presedintelui de dupa aflarea rezultatelor privind demisia Guvernului.

Ca sa dai jos Guvernul Dancila, nu se poate realiza, constitutional vorbind, decat prin motiune de cenzura. Daca motiunea nu va trece ai putea spune ca nu va trece si basta! Insa lucrurile ar trebui usor nuantate… Dar daca va trece?

Daca va trece, atunci sunt doua posibilitati:

1. Guvernul actual cade si Presedintele va trebui sa desemneze un nou premier. Doar ca majoritatea parlamentara ramane aceeasi, cea a PSD-ALDE…
2. Daca e respins de catre Parlament acest al doilea premier desemnat de catre Iohannis, mergem spre alegeri anticipate.

Dar ce se va intampla daca, totusi, cade actualul Guvern. Ca nu e deloc clar… PSD-ALDE, avand majoritatea in Parlament, Presedintele ar putea sa desemneze un premier tot de la PSD-ALDE. Dar in urma consultarii cu partidele s-ar putea ca sa se respinga ideea anticipatelor de catre toata lumea. Daca nu, vor fi alegeri in cel mai scurt timp… Insa nu e deloc foarte clar, tinand cont de rezultatele alegerilor europarlamentare, ca unul din cele trei partide: PNL, PSD, USR-PLUS s-ar putea detasa semnficativ. Cu alte cuvinte, rezultatul ar putea fi unul similar alegerilor ce tocmai au trecut, cele europarlamentare. In acest caz, neavand niciunul o majoritate absoluta (50%+1) solutia ar putea fi un Guvern de Uniune Nationala pana la alegerile la termen (daca nu intervine si altceva pe parcurs).

Pe de alta parte, parerea mea este ca nici PNL si nici USR-PLUS nu doresc sa preia guvernarea. De ce ar prefera lucrul asta inaintea alegerilor la termen? La guvernare te erodezi. Nici una din cele doua formatuni politice nu cred ca are un astfel de interes. Pe de alta parte, PSD ar putea sa treaca in Opozitie si in felul acesta s-ar opri erodarea prezenta acum foarte acut intrucat partidul e la guvernare, principalul partid de guvernamant. Dimpotriva, in Opozitie, PSD ar putea acumula un semnficativ capital electoral pentru ca in Opozitie ai timp destul sa concepi strategii eficiente de atac la adresa Puterii, cu atat mai mult daca cei care preiau guvernarea nu sunt pregatiti. Iar cei care ar veni la guvernare ar putea avea mai multe probleme decat PSD-ul care ar trece in Opozitie…

O alta chestiune e cea legata de Justitie. Am auzit la Realitatea ca 80% din primarii PNL au dosar penal. Sper ca am auzit bine… In asemenea conditii eu nu cred ca PNL doreste sa-si asume o guvernare in spiritul Referendumului deja validat. Parerea mea este ca avem de a face cu o complicitate subtila intre PNL si PSD pentru ca ce a vrut sa faca PSD in domeniul Justitiei avantajeaza si pe multi din PNL. In schimb PNL nu a fost la guvernare si, astfel, este desigur comod sa-i lasi pe ei sa faca treaba murdara, fara sa te murdaresti si tu pe maini.

Pentru USR-PLUS, a guverna cu PNL si/sau cu PSD nu e avantajos. In general, pentru ei n-ar fi foarte avantajos sa fie la guvernare. Erodarea i-ar putea marca negativ. De aceea pentru ei important este sa creasca, iar pentru asta trebuie rabdare si sa astepte alegerile la termen. Iar pana la alegerile la termen, vedem noi ce-o mai fi. Pana atunci ar avea timp suficient sa se clarifice din punct de vedere ideologic, lucru legat si de apartenenta la una din familiile politice europene. Deci USR-PLUS ar avea lucruri mai bune de facut decat sa preia guvernarea sau sa faca parte dintr-una noua.

Cu alte cuvinte, mie nu mi se pare deloc clar, fara dubii, ca cei care vor sa initieze aceasta motiune de cenzura impotriva guvernarii actuale PSD-ALDE, chiar doresc sincer ca aceasta motiune sa fie votata si Guvernul Dancila sa pice. E adevarat ca daca acest Guvern cade – asa cum a remarcat si maestrul Cristoiu – nici Klaus Iohannis nu va mai avea un „sac de box”. De aceea este sub semnul intrebarii si daca Iohannis isi doreste ca motiunea sa treaca. Pentru ca tot ce a facut el dupa alegeri sta sub semnul populismului specific unei campanii electorale, lucru de inteles daca doreste un al doilea mandat.

Romania – si trebuie spus extrem de clar lucrul asta pentru a nu crea confuzii nedorite, cred, de nimeni – NU are alegeri la mijloc de termen, cum sunt in SUA cele pentru Congres. Insa nici acolo, chiar daca aceste alegeri la mijloc de termen sunt castigate de catre cei care erau in Opozitie, NU se schimba Executivul. Presedintele nu poate fi schimbat decat prin impeachment, ceea ce e cu totul altceva decat alegerile. Deci se poate schimba o majoritate in Congres, dar asta nu inseamna ca se schimba si Executivul de la Casa Alba, indiferent de cat de nemultumita ar fi acea majoritate fata de Presedinte.

De aceea a ajunge la anticipate in urma rezultatelor alegerilor europarlamentare – care nu au dat un rezultat prin care sa spui ca un partid din cele trei se detaseaza net de celelalte doua – este o „inovatie” care conduce mai degraba la o acuta si nedorita instabilitate politica.

M-am referit la rezultatul de la europarlamentare pentru ca aici e un caz interesant. S-a vorbit, de exemplu, de „victoria” Aliantei 2020 – USR-PLUS. De fapt, nu-i vorba de nicio victorie ci de faptul ca trei partide – PNL, PSD, si Alianta 2020 (USR-PLUS) – sunt cam la egalitate, cu mici diferente intre ele, cu PNL, e adevarat, pe primul loc. Dar de la 28% la 21% diferenta nu e deloc una foarte mare. Desigur, nici daca am fi avut o victorie clara, la un scor categoric, a unui partid la europarlamentare, n-as prea crede ca solutia ar fi neaparat alegerile anticipate ca sa ne punem, intr-un fel, in acord cu americanii care au, e adevarat, alegeri la mijloc de termen, numai ca acelea nu sunt europarlamentare. Si la ei, cum aratam mai sus, nu se schimba neaparat si Executivul.

In Romania insa exista si o alta mare problema, dupa cum arata fostul premier, Dl. Adrian Nastase:

„In aceste conditii, fara o buna pregatire, Congresul PSD, din 29 iunie, fara o buna pregatire, risca sa sparga in bucati partidul si sa duca la o criza guvernamentala.” (subl. mea)

Recomand citirea integrala si in original a intregului articol.

Lucrul asta s-ar putea intampla daca nu exista o unitate reala in partid sau daca unitatea asta e doar mimata. Dupa parerea mea, la ei sunt grupuri de interese interesate – nu tot partidul – in chestiunea amnistiei si gratierii si schimbarii Codurilor Penale si Legilor Justitiei in sensul de pana acum, cu Dragnea la timona partidului. Insa nu doar la PSD, cum aratam in postarea anterioara, exista astfel de interese. Daca Congresul va da o alta linie politica partidului, spre exemplu una reformista, lucrul asta s-ar putea sa nu fie acceptat de catre toti. Or, asa ceva poate fi destul de periculos, tinand cont de actualul „mediu regional complicat”, ca sa reiau exprimarea D-lui. Nastase. In general, instabilitatea politica in Romania, avand un „mediu regional complicat”, nu e ceva de bun augur. Stabilitatea politica trebuie asigurata pana la alegerile legislative la termen.

Din pacate, Iohannis a venit doar cu ideea „sa dam jos Guvernul Dancila”, fara a veni si cu solutii. Explicabil, pentru ca Presedintele s-a aflat in punctul de maxim al populismului postelectoral, imbatat de rezultatul Referendumului si al alegerilor, vazute de domnia sa drept o mare victorie, nu-i asa, a romanilor.

Realitatea e ca lucrurile nu-s deloc clare.

Nu prea inteleg…

Faptul ca Guvernul a schimbat prin OUG modul de alegere al presedintilor consiliilor judetene – prin votul secret al cetatenilor – mi se pare un lucru bine venit. Intocmai ca si primarii. Presedintii de consilii judetene ai PNL au fost de acord cu ceea ce a facut Guvernul.

Pana acum, din cate am inteles, presedintele CJ era ales prin votul consilierilor judeteni. Era, de fapt, rodul unui aranjament politic.

Cu sistemul asta, se vede destul de limpede ca avem asa-numitii baroni locali. Lucrurile nu s-au schimbat. Si, daca inteleg bine, noi nu vrem asta. Si atunci singura cale democratica de indreptare a situatiei care ar putea sa fie? Nu cumva votul secret, liber al cetatenilor? Cam asa e, nu?

Am auzit comentarii in presa ca ordonanta va avea ca efect nu doar mentinerea, dar si consolidarea pozitiilor actualilor baroni locali. Nu zau? Dar de ce nu vorbeste nimeni ca in felul acesta, prin votul liber al cetatenilor, ar putea creste competitivitatea politica. Si crescand competitivitatea politica ar trebui sa dispara ceea ce de multi ani se numeste „baronetul local”.

Spuneam: intocmai ca si primarii. Dar atunci cum se face ca unul ca Radu Mazare a stat 15 ani primar la Constanta? Ales fiind in proportii absolut majoritare, cred ca nu ma insel, de cetatenii municipiului Constanta. Multi il regreta si acum pe Mazare si cred ca multi l-ar alege din nou, poate chiar intr-o proportie uriasa, daca ar putea sa candideze din nou.

Si atunci?

Si atunci eu stau si ma intreb cum se face ca PDL, PNL au  fost la Constanta atat de slabi, atat de necopmpetitivi politic? Pentru ca asta e adevarul. Mazare ar fi fost si acum primarul Constantei daca nu ar fi fost indepartat cu ajutorul DNA. Insa lucrul asta nu scuza lipsa de competitivitate a unor partide politice.

In alta ordine de idei, legat de referendumul ce tocmai trecu, am auzit comentarii in presa. Era la Realitatea o doamna de la PNL, sa ma scuze ca nu i-am retinut numele. Intelegeam de la dansa ca Referendumul asta pe Justitie e obligatoriu. Eu stiam – cel putin asa s-a comunicat – ca e consultativ. Deci, cum adica, e obligatoriu, dar e consultativ?

Pe de alta parte, am constatat cu o oarecare surprindere ca eram pe aceeasi lungime de unda, cum se spune, cu D-na. Ioana Ene Dogioiu care se intreba, exprimandu-si argumentat si justificat indoiala, cum se va aplica acest referendum. Pentru ca el nu se prea poate aplica. Ca sa-l aplici trebuie sa schimbi Constitutia. Dar acest Referendum, initiat de Presedinte, a fost indreptat impotriva lui Dragnea, contra PSD-ului lui Dragnea si a actualului Guvern – de asta Presedintele a si cerut demisia imediata a premierului.

Referendumul acesta nu a avut ca scop schimbarea Constitutiei, pentru care trebuie – conform Constitutiei – un nou referendum. Ca pentru revizuirea Constitutiei trebuie un nou referendum, lucrurile sunt clare precum cel mai curat cristal: referendumul actual – asa cum l-a definit si Presedintele, de altfel – a fost unul de consultare a populatiei. Presedintele Iohannis a si spus ca doreste sa stie ce vor romanii. Deci pentru ca sa schimbi Constitutia, trebuie un nou referendum.

Problema mare e alta!! Nici Presedintele, nici PNL si, de altfel, niciun partid politic, nu au un Proiect de revizuire a Constitutiei dar unul despre care sa putem spune cu inima impacata ca e serios si putem sa-l luam in considerare.

Si atunci cum vrei tu sa propui un referendum pentru modificarea Constitutiei, in care ideile din cele doua intrebari ale Referendumului pe Justitie sa fie inglobate, cand nici macar nu exista un Proiect in acest sens, unul serios, viabil, si nu asta a fost scopul Referendumului pe Justitie.

Presedintele vorbea de trecerea ideilor din cele doua intrebari, votate de romani, in cadrul legislativ – lucru ce nu se poate realiza fiindca ori intra in contradictie cu Constitutia, ori ar provoca blocaje legate, de pilda, de faptul ca Guvernul n-ar mai putea emite OUG-uri pe Justitie. Intr-o postare anterioara spuneam:

„Dar si cel care a votat cu „Nu” la ambele intrebari nu inseamna ca-si doreste sa aiba o tara care sa fie un fel de rai al coruptiei. Acest referendum a avut motivatii ideologice – anticoruptia ideologizata. Spre exemplu, la intrebarea legat de amnistie si gratiere – de ce sa nu fii de acord cu asa ceva? A ierta este crestineste, a indrepta un om este crestineste – nu a-l distruge si nu vorbesc neaparat de distrugerea lui fizica. Doamne, fereste! Iar la intrebarea cu ordonantele de urgenta in domeniul Justitiei scl., a nu fi de acord cu acestea ar putea insemna sa-ti asumi, printr-o astfel de atitudine, perfectiunea actualului sistem judiciar de la noi: daca sistemul este perfect de ce mai trebuie, de ce ar mai fi necesare ordonantele de urgenta? Dar poate ca sunt oameni care nu vor sa-si asume aceasta „perfectiune” – cu ghilimelele de rigoare, fireste. Pe de alta parte, daca, pe langa Avocatul Poporului, ar mai fi si alte institutii care sa conteste la CCR ordonatele de urgenta stau si ma intreb cum se va guverna in astfel de conditii, daca se mai poate guverna intr-un astfel de mod. Daca fiecare institutie, cu oamenii ei, interesele de acolo, ar incepe sa conteste fiecare – lucru care s-ar putea intampla – ar putea genera un blocaj cvasitotal.”

Pe de alta parte, e logic ca Presedintele sa propuna un Pact National pe aceasta tema, deoarece el a initiat referendumul, referendumul a fost validat si a fost votat cu „da” la ambele intrebari intr-un mod majoritar din cei care au votat si pentru ca am intrat in campania electorala.

Este iarasi logic sa consideri acest Referendum drept un tool eficient de marketing politic, cum declara Dl. prof. Adrian Cioroianu, pentru ca Presedintele trebuia sa vina cu ceva spectaculos in aceasta campanie electorala, sa le raspunda astfel criticilor sai care spun despre el ca 5 ani de zile n-a facut nimic.

Dar trebuie sa-l intelegem pe Presedinte si dintr-un alt unghi. El s-a opus modificarilor legislative operate de PSD-ALDE sub Dragnea tot trimitandu-le la CCR. A cautat sa amane, sa tergiverseze cat a putut, cat ii permite legea. Chestiunea principala este ca nu prea exista un alt mod de a i te opune eficient lui Dragnea decat acesta: Referendumul, care a fost dublat si de o infrangere severa a PSD-ului. Dar referendumul era singurul lucrul constitutional si eficient pe care il avea la dispozitie si care, desigur, trebuia folosit. Condamnarea lui Dragnea, cel putin teoretic, nu era sigura. De exemplu, s-ar fi putut amana din nou. N-a fost sa fie, dar…

In orice caz, in ceea ce priveste condamnarea lui Dragnea, e cat se poate de batator la ochi faptul ca acest lucru s-a consumat a doua zi dupa alegeri. Acest aspect viciaza decizia instantei in sensul ca nu se poate sa nu-i pui sub semnul intrebarii acuratetea, fie si numai in forul tau interior. Acest aspect induce ideea ca inca NU avem o Justitie independenta (dar cine zice ca o avem?), ci una controlata politic (cine spune ca n-ar fi?).

Poate ca intr-un viitor Proiect de revizuire a Constitutiei ar trebui sa avem in vedere independenta reala a Justitiei precum si o reforma in zona Serviciilor Secrete prin intarirea controlului democratic asupra acestora si evaluarea lor in ceea ce priveste respectarea drepturilor omului. Printre altele si ca sa nu ne mai tot plangem de ce a facut un prim-adjunct al directorului SRI, indiferent cum s-ar numi el. Sunt Serviciile noastre Secrete reformate in spiritul unei reale democratii, in spiritul statului de drept? Daca nu, atrunci de ce ne tot plangem? Sau e vorba din nou de ipocrizie?

Intr-un fel are dreptate si Tudorel Toader…

Cand e de criticat, trebuie sa criticam. Iar cand are dreptate, trebuie sa spunem ca are dreptate, chiar daca nu ne face placere.

Cand Justitia se bazeaza pe ceva dubios, actul de justitie este din start alterat. Ciuma aceasta care a bantuit Justitia romana se numeste Protocoalele incheiate intre SRI si tot felul de ministere si institutii, inclusiv cele de forta.

Ca aceste Protocoale au creat o stupoare in UE, e un lucru cat se poate de normal. Pentru ca in mod normal trebuia sa existe o lege, al carei proiect sa fie supus dezbaterii publice, apoi sa fie votata in Parlament si sa fie supusa controlului de constitutionalitate la CCR. Atunci lucrurile ar fi fost normale. S-ar fi desfasurat in mod legal.

In Romania, din pacate, nu s-a intamplat asa, preferandu-se varianta indoielnica a Protocoalelor, punandu-se astfel sub semnul intrebarii actul de Justitie la noi in tara.

Europa vestica nu e infectata de microbul comunismului. Romania, din pacate, inca mai e! De aceea la noi varianta Protocoalelor a parut cat se poate de normala celor in cauza sa le aplice. Intr-o societate bolnava ceea ce e anormal e considerat bun. S-a dat o Putere foarte mare Serviciilor, acestea atingand astfel Puterea fostei Securitati! In baza acestor Protocoale se putea face orice abuz, exact ca pe vremea comunismului.

De aceea revizuirea solutiilor date de instanta, propusa de Tudorel Toader, este o masura salutara. Iar aceste Protocoale ar trebui sa fie anulate; masura fiind una administrativa se poate realiza usor.

Ceea ce vrea Tudorel Toader este o reparatie fata de cei care nu au avut parte de o Justitie dreapta. Ci de una indoielnica – din aceasta cauza lucrurile nu pot ramane asa.

Pe langa Tudorel Toader a mai avut dreptate si Rares Bogdan. Referitor la faptul ca avem oameni slabi in functii de conducere, a spus la un moment dat ca „parca suntem tampiti”. O mica greseala tot a facut… Rarese, nu ca ” parca”, ci chiar suntem TAMPITI, fara „parca”!!!

Garantie

Am citit in Romania Libera despre decizia Curtii Constitutionale in cazul Dosarului „Kovesi”. Curtea a anuntat ca: „președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie”. Cristian Preda si-a scris si el parerea pe FaceBook:

„Președintele nu poate să ignore decizia CCR.
O va revoca pe Kovesi.
Ce e important e gestul următor.
Are, cred, trei variante:
1. Numește pe altcineva în acord cu PSD-ALDE.
2. O numește tot pe Kovesi interimar, până la expirarea mandatului pe care-l avea șefa DNA.
3. Amână o decizie de numire a altcuiva și asumă suspendarea sa de către majoritatea PSD-ALDE.
Fiecare variantă are mari dezavantaje, dar trebuie recunoscut că Iohannis e într-o poziție slabă, din pricina strategiei sale de președinte-spectator.”

Sigur, niciun om nu e de neinlocuit. Stricto sensu, vorbim despre schimbarea din functie a unei persoane cu o alta persoana. DNA nu e proprietatea D-nei. Kovesi sau a D-lui. Iohannis. Putem intelege si aspectul politic al afacerii: s-a schimbat regimul, se schimba si sefa DNA. Mai ales in contextul in care CCR este dominata de PSD. Din punctul asta de vedere era de asteptat. Totusi, Tudorel Toader ne-a comunicat despre abuzurile facute de catre DNA sub sefia D-nei. Kovesi. Am luat nota la modul cat se poate de serios de ceea ce ne-a relatat Dl. Toader pentru ca schimbarea sefei DNA se bazeaza de fapt pe Raportul prezentat de domnia sa, pe criticile si reprosurile pe care i le-a adus.

Si atunci se pune o intrebare cat se poate de simpla. Dar legitima, zic eu.

Cine ne garanteaza si cum e garantat faptul ca daca va fi numita o alta persoana la sefia DNA nu vom avea din nou parte de abuzuri?

Pentru ca doar schimbarea persoanelor care conduc o institutie nu inseamna neaparat o garantie ca se vor schimba si naravurile acelei institutii. Ce garantii avem? Spre exemplu ce garantii avem ca acea institutie va functiona mai bine, mai eficient?

Schimbarea unor persoane in cadrul unei organizatii poate avea un anumit efect. Pozitiv sau negativ. Insa nu rezulta cu necesitate ca schimbarea unor persoane din functiile pe care acestea le detin atrage dupa sine doar efecte benefice.

Raportul lui Tudorel Toader s-a axat exclusiv pe persoana D-nei. Kovesi. Nu ne-a furnizat alte informatii legate si de alte aspecte ce privesc DNA sau propuneri puse in dezbatere publica despre imbunatatirea functionarii acestei institutii. Ci acest Raport este in deplin acord cu actuala decizie luata de CCR. Concordanta este usor de sesizat. Cu toate acestea, nu ofera garantii ca DNA nu va mai face abuzuri, ca isi va exercita atributiile cu mai mult profesionalism etc.

Variantele 2 si 3 ale D-lui. Preda sunt, cred, usor de inteles. Insa in privinta variantei 1 – „Numește pe altcineva în acord cu PSD-ALDE.” – mi se pare ca mult mai obiectiv ar fi fost sa spuna: „Numeste pe altcineva”. Art. 134 din Constitutie spune la al. 1:

„Consiliul Superior al Magistaturii propune Presedintelui Romaniei numirea in functie a judecatorilor si a procurorilor, cu exceptia celor stagiari, in conditiile legii”

Totusi, despre numirile in functie ale procurorilor sefi, ale procurorului general, sefii DNA, DIICOT v. aici, aici si aici.  Nu rezulta nicio garantie ca nu se vor mai intampla abuzuri sau ca, in general vorbind, lucrurile se imbunatatesc. Ideea centrala o constituie rolul Presedintelui in numirea procurorilor sefi, ai sefilor DNA si DIICOT, de cate ori are dreptul sa refuze o propunere, daca refuzul e motivat si lucruri de genul asta. Totusi, de unde ar rezulta ca macar se vor imputina abuzurile. Greu de spus…

De asemenea, din textul constitutional al art.134, al. 1 nu rezulta ca nu ar fi vorba de numirile in functii de conducere, cum a considerat CCR. Logic vorbind, asa cum e formulat,  sfera  notiunii de „functie” este mai larga, incluzand-o pe cea de „functie de conducere”. Spre exemplu, ca sa inteleaga cititorii, daca spun „pisica” sfera acestui cuvant include si „pisicile birmaneze”. E nelogic sa zici ca acest cuvant ” pisica”, luat atat de general, exclude „pisicile birmaneze”, ca si cum acestea n-ar fi pisici. Si fara indoiala daca CSM propune, Presedintele nu e obligat sa accepte propunerea CSM. Si nici nu spune ca Presedintele numeste in functie procurorii si judecatorii la propunerea CSM. Ci spune ca CSM face doar o propunere. De care Presedintele poate sau nu sa tina cont.

Insa motivul principal al deciziei CCR a fost reprezentat de cele scrise in deja celebrul Raport al lui Tudorel Toader. Totusi mi se pare ca nu avem nicio certitudine si nicio garantie ca lucrurile nu s-ar putea repeta sub o forma sau alta. Iar din acest punct de vedere ingrijorarile Opozitiei sunt justificate. In realitate nu avem un mecanism legal care sa limiteze drastic posibilitatea de a face abuzuri. Si, evident, ne intereseaza nu doar cine face abuzuri ci si faptul ca se pot face in continuare, inclusiv prin amestecul politicului sau chiar a unor interese externe. Iar daca cineva ar argumenta cu rolul constitutional al CSM – art.134, al. 2, nu se poate sa nu te intrebi unde a fost CSM pana acum, daca s-au inregistrat asemenea abuzuri si deficiente incat sa reclame destituirea sefei DNA.

PSD a cautat sa rezolve o problema, dar mi se pare ca nu a reusit. Pentru ca nu a identificat, de fapt, solutii. Ci doar un simulacru de solutii.

Presedintele nu cred ca va provoca o criza constitutionala, incalcand decizia CCR. Sigur, CSM va veni cu o propunere pe care Iohannis, daca o va respinge, nu va putea s-o respinga decat o singura data. Si aici intervine un aspect interesant. Pentru ca daca CSM are exclusiv competenta numirilor in functii de conducere, tot aceasta institutie va trebui sa verifice activitatea judecatorilor si procurorior pentru ca „indeplineste rol de instanta de judecata, prin sectiile sale” (art. 134, al. 2 din Constitutie). Lucru ce nu e tocmai cuser, datorita unui evident conflict de interese, pe care CCR in intelelepciunea ei l-a trecut cu vederea. De asemenea 14 din cei 19 membri ai CSM sunt validati de Senat, or in Senat e vorba de o majoritate care ii valideaza, o majoritate, evident, politica. De aceea nici numirile in functii de conducere pe care le va face CSM nu sunt chiar independente de politic. De aceea chestiunea e mai complicata, iar simpla indepartare a D-nei. Kovesi nu rezolva problema. Nu ofera nicio garantie ca DNA va functiona mai bine, ca va functiona in folosul cetatenilor, ca nu vor mai fi abuzuri sau ca vom avea procurori mai competenti.

Consecinta va fi ca lucrurile se vor complica si chiar inrautati si mai mult daca activitatea DNA va avea de suferit si DNA nu isi va mai putea exercita cum trebuie atributiile si nu-si va indeplini cum trebuie sarcinile sale.

Am vazut si o noua postare a D-lui. Prof. Preda:

„După decizia de ieri a CCR, deputatul Ghinea și ziaristul CTP îi propun lui Iohannis greva prezidențială, după modelul grevei regale din 1946.
Atunci, criza a fost declanșată de refuzul premierului Petru Groza de a demisiona.
Viorica Dăncilă a refuzat să demisioneze înainte de decizia CCR.
Așa că Ghinea și CTP s-au trezit cam târziu…”

De acord cu raspunsurile date de Dl. Preda celor ce au comentat postarea dumnealui:

„Constantin Apavaloaie Faptul că Dorneanu flirtează cu Moscova nu e suficient pentru a justifica încălcarea unei decizii a CCR.”

„Eu nu cred că Iohannis trebuie să facă grevă. Dinpotrivă, ar fi bine să-și ia în serios atribuțiile.„

Insa PSD ar trebui sa stie ca transformarea Presedintelui intr-un element pur decorativ nu inseamna neaparat un lucru bun, cu atat mai mult cu cat Dl. Iohannis a dorit de la inceput sa fie „altfel decat Basescu”. Iar un alt lucru ce mi se pare a fi in neregula este relativizarea deciziilor CCR datorita unei evidente politizari a acesteia. Va veni si PNL la Putere si atunci, daca vom avea o alta Curte, vom vedea  decizii care nu numai ca nu seamana cu cele actuale sau ca le contrazic, dar ca sunt diferite la o suta optzeci de grade!! Daca nu dorim abuzuri in Justitie sau facute de catre Justitie ca te intrebi ce Justitie o mai fi si aia, este necesar si suficient ca Justitia sa fie independenta si sa lucreze acolo oameni integri care sa nu se preteze la lucruri ce nu fac cinste cuiva. Daca actuala Curte relativizeaza si principiul separarii puterilor in stat nu cred ca va fi bine.

Daca PSD considera ca a nu avea abuzuri in Justitie inseamna sa le fie lor bine si altora nu, cad in aceeasi capcana in care a cazut si PDL sau unii din PDL.

De am ajuns sa ni se duca buhul in lume ca avem o clasa politica de asa natura incat se baga unii pe altii la puscarie. Ca nebunii!!

Bine ca n-a spus explicit ca trebuie sa aiba o organigrama!! lol

HotNews

PSD redefinește grupul infracțional organizat: este nevoie ca fiecare membru să aibă un rol prestabilit și grupul să nu fie „ocazional” , pentru o „comitere imediată”

„Proiectul de modificare a Codului penal depus miercuri de deputatul PSD Florin Iordache prevede precizări suplimentare la definiția grupului infracțional organizat. Mai exact, „nu constituie grup infracțional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracțiuni și care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului”.

La articolul 367, alineatul (6) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(6) Prin grup infracțional organizat se înțelege grupul structurat, format din 3 sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă și acționează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni grave, pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material;

Nu constituie grup infracțional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracțiuni și care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului. Prin infracțiune gravă se înțelege oricare dintre infracțiunile prevăzute de art. 223 alin. (2) din Codul de Procedură Penală, inclusiv acelea pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani.”

Cum este în prezent:

6) Prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp şi pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni.

Proiectul a fost depus miercuri pe site-ul comisiei speciale conduse de Florin Iordache și va intra joi în dezbaterea acestei comisii.

Amintim că, în luna ianuarie, procurorii DNA au decis, în dosarul „Tel Drum”, extinderea urmăririi penale față de SC Tel Drum SA, suspectată de săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, evaziune fiscală în formă continuată și complicitate la două infracțiuni de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru sine sau altul.

„În ceea ce privește infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat, se reține că persoana juridică Tel Drum SA a fost implicată în mod direct în activitatea grupului inițiat în cursul anului 2001 de suspectul Liviu Nicolae Dragnea (la acea vreme președinte al Consiliului Județean Teleorman), în sensul în care, în jurul societății Tel Drum SA au fost construite schemele frauduloase de obținere a fondurilor publice”, se arată în comunicatul DNA, citat de Digi 24.”

Ceea ce ati citit mai sus e din profunda gandire a tov. Florin Iordache! Interesant este ca pentru domnia sa grupul infractional organizat trebuie sa aiba o organigrama, sa aiba un director, director general adjunct, sefi de sectie, etc. Adica, intr-un fel, e ca intr-o companie de stat! 🙂 Daca veti citi cu atentie nu se poate sa nu remarcati similitudinea dintre un SA cu capital majoritar de stat si falimentar cu ceea ce numeste Dl. Iordache grup infractional organizat.

Cei care vor sa consulte ce spune Art. 223 din Noul Cod de Procedura Penala – aici. De observat ca e legat de masura arestarii preventive a inculpatului.

Lasand la o parte faptul ca Dl. Iordache ne spune mai degraba ce nu reprezinta un „grup infractional organizat”, lasand la o parte faptul ca domnia sa se refera doar la comiterea unor infractiuni din care sa se obtina „direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material”, asa cum pune domnia sa problema in fraza in care ne arata ce nu e un astfel de grup mi se pare ca va fi foarte greu de dovedit ca respectivul grup e unul infractional organizat pentru simplul motiv ca nu are o organigrama sau, de pilda, cum se va demonstra in instanta ca „exista pentru o anumita perioada”? Observati ca nici nu se refera la timp, nu spune o perioada de timp, expresie ce nu reprezinta neaparat un pleonasm – v. aici. Deci ce act – legal, va dati seama! – sa prezinte „grupul” respectiv din care sa rezulte ca „exista pentru o anumita perioada” ca sa se pricopseasca cu calificativul de „infractional organizat”? In felul asta se poate comite orice infractiune grava pentru ca va fi imposibil sa demonstrezi in instanta ca e vorba despre un grup infractional organizat. Este ca si cum n-ar mai exista faptas. Iar despre celelalte infractiuni, care nu sunt grave, alea sunt de la sine trecute sub tacere pentru ca nici nu mai sunt luate in seama.

Si cum ai putea sa demonstrezi in instanta ca se ” acționează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni grave”. Deci daca nu e in mod coordonat atunci despre ce vorbim oare? Mai putem vorbi despre un „grup infractional organizat”? Cum demonstrezi ca a fost in mod coordonat facuta treaba? Pentru ca ar trebui sa existe un document care sa arate clar cum s-a coordonat, cine coordoneaza. O organigrama a unui astfel de grup infractional organizat ar rezolva problema.

Dar care grup infractional organizat are o organigrama?

In asemenea conditii, cu ce face PSD prin oameni indoilenici de tip Dragnea sau Iordache, chiar daca nu esti de acord cu existenta DNA, cu abuzurile care s-ar fi facut de catre aceasta institutie, chiar daca nu-ti place de LCK si ai dori s-o vezi data afara, poate inchis chiar si DNA-ul, nu se poate sa nu-ti zici: „Uite ce bine prinde DNA! Uite ce bine prinde o Laura Codruta Kovesi!!”

O asemenea prosteala in fata pe care PSD ne-o serveste cu nonsalanta nu arata decat interesul acestui partid – mai mare decat la oricare alt partid, desi poate ca sunt si altii chiar extrem de interesati, pentru a crea portite si porti largi in legislatie pentru ca infractorii si toata clientela politica interesata sa scape basma curata. Reiau aici al.2 din art. 223 NCPP, care iata ce spune:

„(2) Măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o infracţiune intenţionată contra vieţii, o infracţiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracţiune contra securităţii naţionale prevăzută de Codul penal şi alte legi speciale, o infracţiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, şantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracţiune de corupţie, o infracţiune săvârşită prin mijloace de comunicare electronică sau o altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare şi, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

Detalii: https://legeaz.net/noul-cod-procedura-penala-ncpp/art-223 „

Deci toti care fac astfel de infractiuni, care actioneaza evident in grup si evident coordonat risca sa scape basma curata din pricina modificarilor lui Florin Iordache. Si ganditi-va ca e vorba si de „infracţiune contra securităţii naţionale prevăzută de Codul penal şi alte legi speciale”…

Nu se poate sa nu te intrebi, in atari conditiuni, ce urmareste de fapt PSD-ul. De ce cauta sa vulnerabilizeze Romania, pentru ca se vede bine: o vulnerabilizeaza sub aspect economic si acum si sub cel judiciar. Mie mi se pare ca e vorba de o actiune coordonata. Nu e vorba doar de interesul punctual, ca sa-i zic asa, al unora. Eu asa am impresia.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Unde a fost Presedintele?

Privind la dezvaluirile lui Sebastian Ghita, din care rezulta ca DNA a facut abuzuri, precum si la chestiunea mai noua, ca sa zic asa, a Protocoalelor intre SRI si Justitie, ca sa ma exprim cumva mai general, din care ar rezulta posibilitatea unor actiuni de politie politica – si chiar protocoale intre judecator si procuror, daca am inteles bine – cred ca nu se poate sa nu-ti pui intrebarea din titlu: unde a fost Presedintele?

Pentru ca, prin Constitutie, rolul Presedintelui este sa vegheze la buna functionare a autoritatilor publice. Este o responsabilitate foarte mare, desigur. Dar aceasta functie a Presedintelui garanteaza, sau ar trebui s-o faca, cetateanului ca nu vor fi abuzuri din partea Autoritatilor Publice in societate.

Interesant este ca Presedintele Constantinescu „a fost invins de Sistem”. Ce putem spune despre Basescu in atari conditiuni? Dar despre ceilalti Presedinti postdecembristi?

Nu e oare ciudat ca Presedintele Romaniei e mai mereu invins de Sistem? Sau cum sa spun? In schimb sistemul securist supravietuieste bine-mersi!!

Insa ipoteza abuzurilor nedemocratice pot fi interpretate nu doar ca un atac efectuat continuu la adresa Constitutiei, ci ca politica a Statului Roman.

Cu alte cuvinte, asta e politica Statului indiferent de Regim! Ca vrea sau ca nu vrea cetateanul! In Romania, Regimul face ceea ce stie. Ce a invatat pe vremea comunismului. Partea proasta e ca aceste anacronisme blocheaza sau intarzie drumul tarii spre progres, blocand orice reforma. Si chiar lucruri necesare, precum lucrari de infrastructura.

Interesant este ca, la noi, Presedintele e in postura de a lua apararea Sistemului, nu cetatenilor, pe care doreste, nu-i asa, sa-i convinga ca Sistemul este bun totusi.

Sa nu-mi spuna mie cineva ca Basescu nu stia de abuzuri, ca Iliescu nu stia de privatizari paguboase pentru Stat, cetateni si societate! Evident ca stiau. Stiau cu totii. De ce n-au luat masuri?

Nu vorbesc de masuri totalitare. Ci de statul de drept.

Statul de drept, pe care il clameaza toti! Si cei ce fura, si cei ce nu fura. Si cei care ar trebui sa-l apere si sa actioneze in sensul acestuia, si cei care-l submineaza!

In asemenea conditii nici n-ar trebui sa ne miram de ce se intampla. Anomalia devine o banalitate. Iar recursul la revizuirea Constitutiei, de fapt instabilitate. Iar peste toate acestea se asterne o ineficacitate aproape, ca sa nu spun cu totul, totala. Pentru ca nu intrezarim o schimbare cu adevarat in bine. Nici cetatenii nu mai pot de multumiti ce sunt.

Si atunci ai putea sa te intrebi daca e vorba de incompetenta sau daca Romania e condusa dupa interese romanesti, sau poate straine, sau poate e vorba de rea-vointa, sau cate putin din toate.

Politic vorbind, avem acelasi partid dominant pe scena politica: PSD. Si aici trebuie sa evidentiem, din pacate, un esec: la noi Dreapta nu a reusit sa se impuna pe scena politica. Lasand la o parte faptul ca am mari indoieli ca PDL ar fi fost un partid de dreapta, la noi Dreapta politica a fost faramitata multa vreme. Si acum e faramitata. Dar, spre deosebire de trecut s-a gasit o formula de fuziune intre PDL si PNL, in cadrul PNL. Fara indoiala, PNL are posibilitatea sa scape de toti cei ce nu impartasesc doctrina liberala, de tot felul de elemente fasciste, care ar avea astfel posibilitatea sa-si caute si sa-si gaseasca partidul potrivit. Ar trebui s-o faca. Dar ar trebui, mai ales, sa caute solutii spre a impune Dreapta liberala pe scena politica romaneasca. Si ma gandesc la o perspectiva pe termen lung. Atata vreme cat Dreapta ramane faramitata si PSD e cel mai mare partid din Romania, care domina intr-un fel sau altul scena politica nu putem avea o democratie veritabila, in schimb vom avea fenomene ca cele descrise ceva mai sus.

Fara indoiala ca societatea noastra sufera de o lipsa de liberalism si democratie daca, spre exemplu, presa, nu doar coruptia, e considerata o vulnerabilitate la adresa sigurantei nationale. Am dat un exemplu. Se pot da si altele.

Noi trebuie sa promovam libertatea.
In Romania, la ora actuala, din pacate, nu prea se promoveaza libertatea. Poti spune ca se promoveaza un fascism, totusi timid. Sau populismul exagerat al maririlor exagerate de salarii in sectorul de stat, ce destabilizeaza economia, dar care sunt efectuate, din pix, in scopuri pur electorale. Deci Romania se afla undeva la mijloc, intre abuzurile Sistemului si populismul electoral desantat si utopic. Fara a avea o directie clara. Lucru ce ar trebui sa ne ingrijoreze deoarece avem aici un rost de derapaj de la valorile constitutionale, de la valorile europene si nord-atlantice, spre accente totalitare, cu consecinte din cele mai negative.

Despre cine defaimeaza tarisoara…

Mi se pare mult mai relevant decat cazul lui Liviu Dragnea, presedintele Camerei Deputatilor, condamnat penal cu suspendare, sau cel al lui Calin Popescu Tariceanu, presedintele Senatului, inculpat, daca nu ma insel, pentru marturie mincinoasa, un alt caz despre care nu prea se pomeneste… Evident aceste cazuri legate de nr.2 si, nu-i asa, nr.3 in Stat nu pot sa faca cinste tarii. Deci o defaimeaza. Mult mai mult decat ar putea s-o faca unul, un oarecare, prin, sa zicem, viu grai. Pentru ca cine sta sa asculte un prost?

Dar exista si un alt caz, spuneam, mult mai grav. Cel al Gabrielei Vranceanu Firea!

Ce se intampla? Orice stat are un set de valori pe baza caruia acorda distinctii si medalii unor anumite persoane. Fara indoiala, lucrul acesta n-ar avea nicio valoare daca aceste distinctii si medalii nu s-ar acorda de catre statul respectiv pe baza de merit. Cea mai inalta distinctie a Statului Roman este Ordinul National „Steaua Romaniei”.

Stau si eu si ma intreb care sunt marile merite ale Gabrielei Vranceanu Firea pentru care domnia sa a primit cea mai inalta distinctie a Statului Roman. Ca a primit-o sub numele de Gabriela Vranceanu Firea pentru care, din cate inteleg, nu poseda buetin de identitate, asta e alta treaba. Sigur, nu e in regula nici lucrul asta! Totusi, a primit acest Ordin „Steaua Romaniei”. Ce a facut atat de maret Gabriela Vranceanu Firea ca sa primeasca cea mai mare distinctie, repet, a Statului Roman?

Poate sunt eu de moda veche, dar mie mi se parea ca un om pe care tara il onoreaza cu cea mai inalta distinctie in Stat e un om foarte mare, cu niste merite foarte inalte. Adica il priveam ca pe o mare personalitate a tarii, asa cum privesti, sa zicem un academician. Cred ca, de exemplu, un mare academician, o mare personalitate culturala sau stiintifica a tarii face cinste acestei tari. Deci nu o defaimeaza. De pilda, Nicolae Iorga!!

Sa incercam s-o comparam pe Gabriela Vranceanu Firea cu Nicolae Iorga!

N-am sa dezvolt aici aceasta comparatie din motive lesne de inteles. Pentru ca sunt niste evidente clare… Dar tot ramane intrebarea: care sunt marile ei merite?

Faptul ca a fost spicherita la televiziunile lui Voiculescu?

Dar nu se vad nici marile ei merite ulterioare. Ce a facut atat de exceptional Gabriela Vranceanu Firea dupa ce a primit cea mai inalta distinctie a Statului Roman, ca sa confirme justetea acordarii acestei mari distinctii? Altminteri chiar nu inteleg de ce, de exemplu, nu i se da aceasta cea mai mare distinctie a Statului Roman si lui Mihai Gadea, si lui Mircea Badea… De ce nu si lui Rares Bogdan sau Andreei Cretulescu, ca barem acestia mai fac niste emisiuni, niste talk-show-uri… Sau maestrului Ion Cristoiu, pentru o viata de jurnalism!! Exemplele pot continua, desigur!

Manelizare, manelizare. Totusi, lucrurile nu stau chiar asa…

Legat de recentele dezvaluiri ale lui Sebastian Ghita, mi s-a parut interesant punctul de vedere al lui Mircea Badea. In studio, la Antena 3, erau Mihai Gadea si maestrul Ion Cristoiu, cel care i-a luat interviul lui Seby, in Serbia. A intrat in final Dl. Badea, cu umor, cum ne-a obisnuit.

Ideea era ca la chermezele si chefurile de la SRI, oamenii astia nu asculta Louis Armstrong sau Schubert. A venit, mai frate, Ghita, cu lautarii dupa el 🙂 . Mircea Badea a avut o replica: „Asta e tara!”, adica a manelelor!! In emisiunea lui chiar a exemplificat, cu vocea in ecou, cum sta treaba pe la astfel de chermeze! 🙂

O alta idee e ca oamenii acestia nu sunt buni prieteni nici cu gramatica limbii romane. Dar nici cu literatura culta. George Maior n-ar face exceptie… 🙂 Evident, nici celebrul Florian Coldea! 🙂

Numai ca eu cred ca Sebastian Ghita a vrut sa spuna si sa ne arate altceva… Voi cauta sa explic.

Ma rog, faptul ca cineva asculta manele nu-i deloc un lucru grav. Nici nu defaimeaza tarisoara prin asta. Aici, prin Balcani, se canta manele si au, intr-adevar, un mare succes.

Problema e alta!!

Adica stai la masa cu niste oameni (cu functii inalte prin Servicii si institutiile de forta, dar asta e mai putin relevant pentru ce a vrut sa spuna Seby), bei un vinisor cu ei, mananci cu ei o friptura, ii inviti la ziua ta de nastere si petreci sapte ore impreuna cu acesti oameni, canti cu ei La Chilia in port – varianta pentru Statul de Drept, desigur, ca apoi ei sa-ti deschida dosar penal. Bazat pe probe false, incalcandu-se normele procedurale legale: iti fabrica pur si simplu un dosar penal de pe urma caruia ai putea avea de suferit!!

Cu Coldea era prieten si se cunosteau cu familiile, au mers impreuna cu familiile in vacanta, in locuri exotice, spre exemplu in Seychelles…

Cu Codruta era prieten, chefuiau la aceeasi masa… Acum ea nici nu mai vrea sa recunoasca faptul ca a fost la el in casa. Adica in casa la un inculpat fugar…

Deci oamenii acestia care petreceau impreuna pe la vilutele de protocol ale SRI-ului, care se cunosteau unii pe altii, cu familiile, au ajuns nu doar sa se urasca. Nu stiu daca ura e cuvatul potrivit. Dar unii din acestia, cei ce detineau vremelnic functii de conducere in Servicii, Parchet, DNA, au ajuns sa le fabrice dosare penale celorlalti comeseni, tovarasi de petrecere si voie buna!!

Ghita descria o societate ce imi amintea de celebrul La Dolce Vita de Federico Fellini, la aceste petreceri venind toata „lumea buna” a Statului, veneau nu doar oameni politici, dar si din randul celor de afaceri, ca sa gaseasca sprijin la cei ce detineau Puterea, la sefii si sefuletii din Servicii si de prin Parchet, intr-o voie buna generala. Dar totul din interes. Fara sa stie sau sa banuiasca faptul ca oamenii acestia din Servicii pot oricand sa le faca rau, pot oricand sa le fabrice dosare, cu probe false, ca sa-i trimita, cu zambetul pe buze, in puscarie, chiar si nevinovati!!!

De remarcat faptul ca Sebastian Ghita precizeaza un lucru foarte important: el s-a temut pentru viata lui. De asta a si fugit, temandu-se sa nu fie omorat in tara… El care era prieten cu calaii sai, fara sa banuiasca macar ca acestia sunt calaii sai!!!

Privita de departe, atmosfera aceasta de la petrecerile date in vilele de protocol ale SRI era cat se poate de destinsa, chiar, de ce sa nu spunem, frumoasa pentru ca e frumos cand oamenii petrec si se bucura impreuna. A venit si Liviu Dragnea cu porcul in masina, era si Seby care ii dadea telefon lui Ponta: „Hai, mai, ce faci? Nu vii si tu, ca e tot statul aici! 🙂 „. Fara indoiala, rasete, lautari, distractii, sorici cu sare grunjoasa 😆 , asa cum e la petrecere, nu?

Privita mai de aproape si cu atentie toata aceasta petrecere: unii erau calaii si altii victime sau potentiale victime…

In privinta gramaticii…

Interesant este ca, la noi, a inceput sa prinda o chestie. Asculta manele – adica e incult, om limitat intelectual, spus la modul peiorativ. Sau daca face o greseala gramaticala (in scris sau vorbit) : e agramat sau semidoct – asta se vrea un blam pentru persoana respectiva. Si se fac tot felul de generalizari de genul asta sau se aplica etichete de felul asta.

Dar caracterul?

Caracterul persoanei pare a nu interesa pe nimeni. Ceea ce ma face sa cred ca apelul acesta, vehement uneori, la gramatica e menit sa ascunda caracterul persoanei care invoca cunoasterea, la perfectie, nu-i asa, a gramaticii limbii romane. Iar, pe de alta parte, nu mai apreciem caracterul unei persoane, ci felul in care se exprima si emitem judecati asupra respectivei persoane bazandu-ne pe asa ceva, pe cat de frumos vorbeste, pe cat de corect gramatical se exprima.

Interesant este ca cei care fac astfel de categorisiri legate de cunoasterea, in profunzime, desigur, a gramaticii limbii romane au aerul unei superioritati care i-ar face cel putin egalii academicianului Ion Coteanu. Vorbesc ca si cum ar avea la degetul mic „Gramatica de baza a limbii romane” (Editura Albatros, 1982, Bucuresti) scrisa de marele nostru lingvist. Este uluitor cat de simplu se transforma, la astfel de oameni, elitismul in kitsch. De fapt, asta nu e elitism ci, daca imi este permis sa spun asa, un elitism-kitsch!!

Poate ca „asta e tara”!! Sau poate ca asa a ajuns…

Nu e o pledoarie pentru a arata ca trebuie sa avem ministri agramati, parlamentari certati cu gramatica de baza a limbii romane etc sau ca e bine sa te exprimi incorect gramatical. Chestiunea e ca uneori prea se invoca gramatica, cunostintele de gramatica pentru ca astfel unii sa-si dovedeasca o falsa superioritate. Nici ipocrizia de bonton nu da deloc bine cateodata, dar, e adevarat, se poarta si cand trebuie si cand nu trebuie. 🙂

Tot contempland subiectul acesta, mi-a venit in minte exclamatia lui Cicero: „…quanta innocentia debent esse imperatores!” – „cata probitate trebuie sa aiba generalii!” 🙂 . Desigur, ramane valabil si ce spune Juvenal: „Difficile est satiram non scribere” – „E greu sa nu scrii in satire” 🙂 .

Afectarea independentei Justitiei NU este o solutie

Lasand la o parte forma si exprimarea, Comunicatul Dep. de Stat exprima o ingrijorare reala. Si este potrivit ca aceasta Coalitie PSD-ALDE, majoritara in Parlament, sa trateze cu toata seriozitatea si sa tina cont de aceasta ingrijorare a SUA. Si nu exprima doar ingrijorare, ci si neincredere. Cu alte cuvinte, SUA are o neincredere nu in Parlament ci in Coalitia majoritara din Parlament, care se poate oricand constitui intr-o implacabila masinarie de vot.

In mod normal, din punct de vedere politic, actuala Coalitie trebuie sa indeparteze aceasta neincredere din partea principalului aliat al tarii noastre si sa risipeasca orice ingrijorari venite din partea acestuia. Eu sper ca PSD-ALDE sa inteleaga lucrul asta si sa actioneze in consecinta. Altminteri ar fi o scadere in planul politicii externe, lucru ce nu foloseste nici PSD-ului, nici ALDE, nici lui Dragnea si nici lui Tariceanu. Dar mai ales nu foloseste Romaniei o asemenea scadere.

De asemenea, Coalitia ar trebui sa ia in considerare nemultumirile cetatenilor, exprimate deschis prin mari mitinguri de protest.

Parerea mea este ca inca de pe acum incep sa se vada cu destula evidenta slabiciunile Coalitiei PSD-ALDE si netemeinicia Programului PSD, fluturat multicolor in campanie. Chiar daca sondajele de opinie le sunt inca favorabile si nu s-au erodat prea mult, slabiciunile tot ies in evidenta. Atata vreme cat au aparut ele se pot amplifica, daca nu vor lua masurile necesare de atenuare. Si as indentifica doua slabiciuni:

• una legata de Justitie – afectarea independentei acesteia, urmarita de Coalitie in sensul de a exista un control politic asupra Justitiei
• una legata de domeniul economic – situatia veniturilor la bugetul de stat

Partea proasta e ca nu doar Programul, dar ei nu ofera solutii la aceste doua probleme.

As putea spune ca afectarea independentei Justitiei ar fi o solutie pe termen scurt, dar nu ar fi adevarat. Iar tot ce s-a petrecut pana acum in materie de Justitie arata ca, de fapt, un control politic asupra Justitiei nu e in interesul nimanui si nu produce efecte benefice. S-a vazut si in trecut ca politizarea Justitiei a transformat Justitia nu doar intr-un „camp tactic”, vorba Gen. Dumbrava, dar intr-un camp de lupta politic in care cei care sperau ca o Justitie ce ar fi controlata politic le-ar fi si favorabila au pierdut. Si sa ne gandim bine: Puterea se poate schimba. Sa ne gandim ce inseamna atunci o Justitie politizata si cui ajuta de fapt. Pentru ca cei care vin la Putere pot sa deschida dosare politice fostilor. E de dorit asa ceva? Justitia politizata deschide calea proceselor politice in care se infaptuieste cel mai adesea un act politic, nu unul de justitie, de dreptate. De aceea potrivit, inclusiv potrivit republicanismului, este separatia puterilor in stat si un mecanism de checks and balances. O Justitie politizata permite inclusiv amestecul in treburile interne din partea altor state, in functie de interese politice si geopolitice, lucru ce ar putea afecta Romania. Avantajul unui mecanism de checks and balances este formulat astfel: „Puterile statale trebuie să aibă aproximativ aceeaşi pondere, adică să fie echilibrate, pentru a se putea limita reciproc, evitând astfel ca puterea statală să fie folosită în mod abuziv” (Wikipedia in romana). Evident, in felul acesta nici Justitia nu poate fi folosita in mod abuziv. Si astfel se atenueaza tensiunile din societate. Altminteri Justitia devine un instrument politic, mai degraba spus o arma politica, afectand astfel confruntarea politica.

Fara indoiala ca orice reforma in Justitie trebuie sa tina cont de prevederile Constitutiei Romaniei.

Separatia puterilor in stat in sensul dat de Montesquieu, cu o Justitie independenta, pune fara indoiala problema DNA sau DIICOT. Adica, spre exemplu, in ce masura DNA e compatibila cu un astfel de sistem si in ce masura DNA este independenta din punct de vedere politic. DNA s-a format printr-o hotarare de guvern si iata ce se spune aici:

„În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează ca structură autonomă, cu personalitate juridică, Departamentul Naţional Anticorupţie (DNA), care este independent în raport cu instanţele judecătoreşti şi parchetele de pe lângă acestea, precum şi în relaţiile cu celelalte autorităţi publice.”

In acest caz, avem doar o independenta a DNA, „parchet specializat in combatarea coruptiei” (v. aici) – deci un instrument al Acuzarii. Or, noi vorbim aici de independenta Justitiei, nu doar a unei, hai sa-i zic asa, institutii din cadrul Justitiei, care e autonoma si actioneaza ca un fel de „stat in stat”. De aceea o Justitie independenta ar trebui sa insemne si sfarsitul DNA pentru ca, in acest caz, n-ar mai fi necesar un departament „independent în raport cu instanţele judecătoreşti şi parchetele de pe lângă acestea, precum şi în relaţiile cu celelalte autorităţi publice”. Nu poti sa ai o parte a Justitiei independenta in cadrul Justitiei independente – ar fi evident o cacofonie. Deci independenta Justitiei induce schimbari importante. Iar mecanismul de checks and balances face ca puterile statale sa se limiteze reciproc. Termenul tradus din engleza ar fi „verificare si echilibrare”. Nici una din puteri nu poate avea suprematia asupra celeilalte. Asa cum se prezinta situatia acum este destul de clar ca DNA, avand o asa de mare autonomie si, mai ales, independenta, practic nu e limitata de ceva sau cineva sau de vreo alta putere in stat si este de natura evidentei ca actioneaza in consecinta. Este evident ca, asa cum stau actualmente lucrurile, se pot produce si abuzuri, sau dosare prost intocmite, instrumentate.

Si fara indoiala ca se pune problema in ce masura se rezolva problema coruptiei in Romania in felul acesta. De asemenea, social si politic vorbind, felul acesta de functionare al DNA, prin denunturi, aminteste de practicile din fostul regim comunist, ceea ce, desigur, nu-i in regula. De asemenea se pune problema daca aceasta chestiune a coruptiei din Romania se poate rezolva eficace doar prin metode juridice, pentru ca pot fi si alte cauze, spre exemplu economice, ramase fara solutie. De asta trebuie gasite solutii si pe taram economic, nu doar juridic. De aceea nu putem avea garantia ca problema coruptiei se poate rezolva chiar si intr-un sistem bazat pe separatia puterilor in stat si independenta Justitiei, lucru constatat si in cazul unor tari dezvoltate din punct de vedere economic si care au un astfel de sistem, de exemplu: SUA, Franta, de ce nu Italia s.a.

Sistemul de acum se vede foarte clar ca induce neincredere, chiar si in cazul independentei DNA. Pentru ca sistemul nu e – sau cel putin aceasta este perceptia generala – independent politic. Sistemul lui Montesquieu schimba destul de mult datele problemei asigurand un echilibru in societate si prevenind abuzurile.

In Comunicatul Dep. de Stat este expresia: „strong judicial institutions shielded from political interference”. Sigur, intr-un limbaj curent poti spune: „strong judicial institutions”. Dar ce inseamna acest „strong”. Pentru ca adjectivul strong, care inseamna puternic, ar trebui sa se aplice oricarei institutii guvernamentale. Or, in Comunicat pare ca se strecoara o precadere fata de cele juridice. Chestiunea e ca acest „strong” sa nu fie asociat cu „abuz”, adica sa nu avem si abuzuri puternice, ca sa zic asa. De asta e importanta separatia puterilor in stat si, legat de aceasta, independenta Justitiei. A Justitiei, nu doar a unei sau unor parti ale Justitiei sau Judiciarului.

Ar mai trebui spus ca, de pilda, independenta aceasta a unor entitati precum DNA induce inflexiuni totalitare si se vede ca se bazeaza pe o ideologie anticoruptie. Or, e clar  ca intr-o societate democratica nu trebuie ca sa fim cu totii de acord cu o asemenea ideologie. Lucrurile se intampla pentru ca avem doar parti ale Justitiei  care se bucura de o independenta totala, fara sa existe nici verificare intr-un mod temeinic si real si nici vreo echilibrare. Separatia puterilor in stat si o Justitie independenta ar corecta un asemenea neajuns suparator. De observat cum la toate televiziunile de stiri, in mare parte din presa romaneasca se vorbeste doar de anticoruptie – unii aparand din rasputeri aceasta ideologie -, doar de Justitie de parca toata lumea trebuie sa fie specialista intr-un asemenea domeniu, ajungandu-se la saturatie!! De observat cum subiectele economice sunt pe un loc secund. Nu prea vad talk-show-uri care sa trateze, sa zicem, problema Bursei sau a efectuarii in continuare a privatizarilor. Si as atrage atentia asupra unei manipulari care are succes datorita faptului ca lumea nu prea cunoaste cum stau lucrurile si care exprima faptul ca Romania nu mai are nimic, ca nu mai avem nici industrie, nici agricultura, ca nu se face nimic altceva decat ca se consuma. De ce nu se fac si emisiuni economice din care cetateanul sa poata intelege ca lucrurile nu stau chiar asa, ca s-au facut progrese in domeniul economic si sa se arate si ce ar mai trebui facut. Ar trebui mai multe emisiuni despre Bursa si felul in care functioneaza, despre banci. De observat cum unii – preluand curente stangiste si de ce nu chiar marxiste din Occident, pentru ca asa e trendy, nu din alta cauza mai profunda – demonizeaza bancile private. In schimb, marea majoritate a spatiului de emisie e bazat pe Justitie si, desigur, mai ales pe anticoruptie, in baza ideologiei anticoruptie de care vorbeam si care i se baga pe gat cetateanului cu ajutorul mass-mediei. Efectul politic? Ati vazut cine a castigat recentele alegeri legislative si la ce scor!!

In ce calitate Departamentul de Stat al SUA da indemnuri Parlamentului Romaniei?

Am vazut ca datul cu parerea se practica nu doar la televiziunile de stiri dambovitene, dar si la Departamentul de Stat al SUA – de citit aici. Nu e vorba daca e bine sau e rau ce sustine Departamentul de Stat al SUA, ci in ce calitate da indemnuri, sfaturi juridice Parlamentului Romaniei. Si care e, totusi, competenta Dep. de Stat al SUA in materie juridica? La ora actuala, in America, se ancheteaza un imens scandal privind implicarea Rusiei in alegerile prezidentiale din SUA. Evident, Rusia nu avea nicio calitate sa se amestece in respectivele alegeri. Ce calitate are Dep. de Stat de a se amesteca in procesul legislativ din Romania, tara suverana si independenta, care se desfasoara in Parlament, „organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii” (Constitutia)? Iar acest Parlament, componenta sa actuala, a rezultat in urma unor alegeri libere, intr-o tara libera precum tara noastra. Iata ce spune Comunicatul:

„The United States notes with concern that the Parliament of Romania is considering legislation that could undermine the fight against corruption and weaken judicial independence in Romania. This legislation, which was originally proposed by the Ministry of Justice, threatens the progress Romania has made in recent years to build strong judicial institutions shielded from political interference. We urge the Parliament of Romania to reject proposals that weaken the rule of law and endanger the fight against corruption”

Atata vreme cat la noi nu exista cu adevarat o dezbatere in societate cu privire la Legile Justitiei, ci doar parti-pris-uri politice, e greu sa-ti faci o parere obiectiva asupra acestei probleme.

Insa amestecul SUA asupra acestei chestiuni, ca si cum Romania ar fi Puerto Rico, un stat insular asociat Statelor Unite, nu o tara suverana si independenta, are o anumita stridenta, ciudata as spune eu, pentru ca astfel de chestiuni se pot discuta – nu trebuia un asemenea Comunicat, atat de vizibil ca se poate citi fara lupa sau ochelari si de pe Marte! Acest Comunicat arata motivele, insa nu le explica, pentru ca altminteri motive se pot gasi oricand. Ar fi trebuit – e o cerinta minimala in orice dezbatere – sa-si explice punctele de vedere si sa le comunice astfel si Parlamentului. Motivele par a fi, de fapt, niste concluzii, fara sa intelegem cum au fost trase. Si fara sa stim daca s-a incercat un dialog cu Coalitia majoritara si care e temeiul acestor concluzii. Pe de alta parte e greu de inteles calitatea Dep. de Stat in care face astfel de declaratii. Neamestecul in treburile interne e stipulat in Actul Final de la Helsinki, in vigoare astazi. Pe baza acestuia a fost condamnat amestecul Rusiei in treburile interne ale Ucrainei si anexarea ilegala, desigur, a Crimeii. Calitatea de aliat nu inseamna si calitatea de a da ordin Parlamentului acelei tari, suverana si independenta, sa legifereze intr-un anumit sens. In ceea ce priveste apartenenta la NATO, n-am auzit ca acest lucru ar nega Acordurile de la Helsinki. Romania si-a indeplinit obligatiile fata de NATO, in comparatie cu alte tari, chiar occidentale, care nu si le indeplinesc. De asemenea, Romania a participat activ la operatiunile NATO, aratandu-se si dovedindu-se un aliat de nadejde! De asemenea astfel de sentinte, ca si cele din Comunicat, ignora total UE, acesta nefacand nicio referire la MCV. Ba chiar poate e mai bine zis: peste capul UE si Comisiei Europene!!

Parerea mea este ca astfel de chestiuni sensibile trebuie discutate politic, fara circ si scandal prin comunicate publice, demne de o cauza mai buna, ca si cum Dep. de Stat ar mai avea putin si ar iesi la miting, in strada.

Bineinteles ca postarea Dep. de Stat ridica semne de intrebare, in special de ordin constitutional, ce tin de Constitutia SUA. Unde scrie anume in Constitutia SUA ca Dep. de Stat, Guvernul American, sunt indrituiti sa dea „indemnuri” Parlamentelor liber alese din alte tari suverane si independente ce anume legi sa adopte?

Chiar si juridic vorbind, tot Comunicatul asta, facut public in felul asta, formal nu e in regula din punct de vedere juridic. Noi nu discutam aici chestiunea in continutul ei. Partea formala e importanta, pentru ca in felul acesta Dep. de Stat poate indemna Parlamentul Romaniei sa voteze sau sa nu voteze si alte legi. Care, in continut, pot fi bune sau proaste. Fara sa tina cont si de alte aspecte, spre exemplu ca Romania e membru UE. Interesant e ca acest Comunicat nu se margineste doar la critica, ci indeamna la adoptarea sau neadoptarea unor legi de catre Parlament.

Fara indoiala o clarificare e necesara. Statul Roman trebuie s-o ceara. Si ar trebui stabilit un dialog, nu prin comunicate. Pe de alta parte si eu cred ca nu e cazul sa ne grabim chiar acum, in 2-3 zile, sa trecem „Legile Justitiei” fara a reflecta mai profund si mai bine. Si, oricum, vorba proverbului: „graba strica treaba”.

Ne vom referi mai jos putin si la continut.

Fara indoiala ca apartenenta noastra la Lumea Libera implica independenta Justitiei si separtia puterilor in stat, asa cum a lasat-o Montesquieu. Evident ca trebuie lucrat la a asigura independenta Justitiei, care e cea mai buna cale spre a evita abuzurile. Daca actuala Coalitie crede ca amestecul politicului ii e favorizant, se inseala. Montesquieu a gandit pentru prima oara un astfel de sistem tocmai pentru a evita abuzurile. Iar abuzurile duc la lupte intestine si la instabilitate politica. De aceea trebuie gandit mai bine, iar amestecul politicului trebuie diminuat si chiar eliminat.

De asemenea trebuie o atitudine nu „tafnoasa”, cum am auzit exprimandu-se pe la televiziunile de stiri, ci demna si ferma de a respinge astfel de Comunicate ce nu au nimic in comun cu legislatia, atat interna cat si internationala, care induc impresia unei politici de dictat si de influentare cu forta a deciziilor unui Parlament liber ales. Asta nu inseamna tafna, sa ne intelegem bine. Ci o atitudine normala.

Un alt aspect important il constitutie grupurile de lobby din SUA ostile Romaniei, care ar putea genera astfel de comunicate controversate. De aceea tara noastra trebuie sa aiba in vedere o crestere a lobby-ului romanesc in SUA, inclusiv la nivel guvernamental si de Congres.

Faptul pozitiv pe care il vad – pentru ca, totusi, exsta unul si e important – este ca SUA ne ofera sprijinul moral pentru a construi un sistem judiciar independent de politic si a duce in continuare lupta impotriva coruptiei, care e o lupta grea. Noi nu trebuie sa ignoram acest lucru. Insa ar trebui sa reflectam – noi, nu altii – mai profund la chestiune si la efectele pe care le genereaza. Problema complicata – pe care in mare parte am complicat-o noi, fara sa ne ajute altii – este ca n-am terminat inca toate reformele, ca s-o avem doar pe asta, Reforma Judiciara si sa incheiem odata Tranzitia. Mai avem inca reforme in domeniul economic, in sensul pietii libere, chiar daca am intrat in sistemul economiei functionale de piata, lucru ce presupune un capitalism romanesc si acumulare de capital – deoarece noi suntem, mai ales dupa Criza din 2008-2009, care ne-a dat inapoi, intr-o stare incipienta: nu suntem precum SUA sau tarile occidentale dezvoltate, tari care n-au cunoscut comunismul. Noi suntem la inceput, iar capitalismul romanesc, dupa seceta comunista, e la inceputul dezvoltarii sale. Mai sunt fondurile europene, apoi reformele necesare integrarii in Eurozona. Deci sunt multe lucruri, avem multe probleme de rezolvat si tocmai asta complica lucrurile, inclusiv Reforma Judiciara.

Eu pot sa inteleg ca se forteaza aceste reforme, printr-o accelerare a lor. Insa fiecare tara – pentru ca tarile se situeaza pe stadii diferite de dezvoltare, cum spunea Milton Friedman – are propriul ei mers, propria ei dezvoltare si specific. Asa s-a intamplat inclusiv cu SUA. De aceea e greu de spus daca aceasta accelerare ar putea avea succes pana la urma.

De asemenea, un alt lucru ce impiedica Reforma Judiciara este „rafuiala politico-mafiota” (Ion Cristoiu) din partidele noastre, indiferent de culoare politica si care se duce prin intermediul DNA. Lucrul asta se opune unei reale reforme. Pe care cati o doresc, oare? Sunt chestiuni complicate, fenomene sociale si politice complexe, ce nu pot fi rezolvate repede. Iar daca le rezolvam repede, le vom rezolva oare bine?

Sunt destule probleme, iar principalul nostru partener, SUA, trebuie sa inteleaga – si pentru asta ar trebui ca si noi sa le explicam cat se poate de corect cum stau lucrurile – situatia asta complicata.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

P.S.

Melescanu ar trebui sa ridice si problema Visa Waiver, daca tot va cere explicatii Dep. de Stat. Ar trebui sa inteleaga si Dep. de Stat ca este cel putin ciudat ca o parte din partenerii de nadejde ai SUA, indiferent de ce regim e pe acolo – si ma gandesc de pilda si la Polonia – sa fie lasati pe dinafara. Daca vrem sa intarim pe aici niste valori, atunci trebuie ca si aceste tari, care fac parte din Lumea Nord-Atlantica, daca se poate spune asa, sa beneficieze fara probleme de Visa Waiver. Fara indoiala ar trebui sa ridice si problema legata de aderarea la Spatiul Schengen.

Euro nu reflecta productivitatea de la noi din tara

Vad ca au inceput sa apara diversi avocati ce sustin aderarea Romaniei la Zona Euro. Ceea ce nu mi se pare mie moral in ce fac acesti oameni este ca ei prezinta doar avantajele sau potentialele avantaje, dar nu vorbesc nimic despre piedici si dezavantaje. Acest discurs care prezinta doar avantajele si care coloreaza paradisiac Zona Euro pare a uita de tari precum Spania sau Grecia unde somajul este de peste 25%, sau Italia si Franta unde avem un somaj de peste 10%, mult mai mare decat in Romania. Toate aceste tari au PIB-ul mai mare decat al Romaniei.

Insa atata vreme cat avem o clasa politica imorala, si formatorii ei de opinie sunt asisderea!!

Lucian Isar spune ca Zona Euro nu e optima. Nu e. Dar eu cred ca ar trebui inceput prin a pune, a ne pune unele intrebari:

– A facut Romania reformele necesare aderarii la Zona Euro?

– Productivitatea muncii din Romania ne permite aderarea cu succes la Zona Euro?

Pentru ca degeaba vrei tu in Zona Euro daca nu indeplinesti conditiile necesare. Insa aspectul aderarii la Zona Euro sustinut de unii are doar o componenta politica: sa nu fim in Europa de viteza a doua. Asa stau, de fapt, lucrurile. Nivelul de trai al romanilor NU conteaza deloc in aceasta ecuatie. Problema mare este ca nici in Europa de viteza intai lucrurile nu stau deloc bine, iar cei care cred ca aderarea la euro poate securiza economia Romaniei, ar trebui sa se gandeasca la faptul ca moneda unica euro a provocat in anii din urma o grava criza care s-a si numit Criza din Zona Euro. Aceasta Criza nu s-a incheiat. Evident, o astfel de criza nu se datoreaza Tarilor din Est care nu sunt membre ale Eurozonei. Insa ea nu s-a incheiat, aducand Europa in cea mai dificila pozitie, inclusiv din punct de vedere politic, de pana acum, punand serios sub semnul intrebarii viabilitatea Proiectului European. Pentru ca daca nu e viabil monetar si economic, s-ar putea sa nu fie viabil nici politic… Apropo de asta, ar fi chiar ciudat ca Romania sa adere la Zona Euro inainte de a adera la Spatiul Schengen.

Asa ca opinia mea nu s-a schimbat – va invit sa recititi articolele de mai jos:

Un punct de vedere cu care nu sunt de acord

Despre Polonia…

Despre euro si Zona Euro…

Si in final i-as da un indemn Andreei Paul spre a nu fi superficiala – v. articolul de aici. Ar trebui spus tot adevarul…

Un punct de vedere interesant il are Lucian Isar:

“Manole” Isarescu saboteaza aderarea la Euro a Romaniei

„Manole este numele sub care Mugur Isarescu semna note informative la Securitate, conform Romania Libera.

Isarescu nu este inca lustrat pentru ca a avut grija sa fie inserat un articol in lege care excepteaza pozitia de Guvernator de la reanalizarea dosarului chiar daca dosarul a fost primit ulterior.

“Manole” Isarescu se opune adoptarii Euro de catre Romania!

Ce il mana in lupta pe Manole nu putem decat sa banuim in actuala conjuctura geo-politica.

Discursul lui este duplicitar incercand sa manipuleze populatia prin pozitiile angajatilor BNR.

Adoptarea Euro este o decizie pur politica.

Zona Euro cu problemele ei nu este una optima si nu va fi.

In schimb, deciziile luate de Banca Centrala Europeana sunt menite sa sustina economia reala a Europei.

Deciziile lui “Manole” Isarescu au aruncat si mentinut Romania in Recesiune.

Un “Manole” la BNR in perioada deciziilor de adoptare a Euro nu este in interesul strategic al Romaniei de a fi membra a Zonei Euro”

Tocmai ca noi de aici ar trebui sa pornim in analiza:

„Adoptarea Euro este o decizie pur politica.

Zona Euro cu problemele ei nu este una optima si nu va fi.„,

chiar daca „deciziile luate de Banca Centrala Europeana sunt menite sa sustina economia reala a Europe„.

Daca intelegem lucrurile acestea, aparent simple, vom intelege cum sta problema cu aderarea la euro si Eurozona. Euro, aceasta moneda, NU reflecta productivitatea muncii din Romania, cu mult, foarte mult scazuta fata de tarile dezvoltate din Eurozona. Nu mai vorbesc de faptul ca la noi cand incepe sa fie o crestere economica mai puternica, se deterioreaza balanta de plati – asta ca sa intelegem si mai bine unde ne aflam din punct de vedere economic. Fara indoiala ca Romania nu face parte din prima viteza a Europei. Din pacate, asta e. Insa lucrul acesta e valabil pentru toate tarile foste comuniste din Europa de Est, poate mai putin Cehia, care, culmea, NU e in Zona Euro. Deci includ si Slovacia, desi are un PIB/loc. mai mare decat al Ungariei sau decat al Poloniei. Asta e realitatea. Ca sa dam doua exemple, PIB-ul pe loc. al Slovaciei (tara membra a Eurozonei) este de $16.412, al Sloveniei este de $23.276 si sa-l punem totusi si pe al Cehiei (despre care am zis ca nu e membra) si care este de $18.534. Sa vedem acum cat e PIB-ul pe loc. al Romaniei: $10.097. Deci Romania e cu mult sub tari socotite sarace in Zona Euro si stau si ma intreb daca le putem ajunge – ma refer, spre exemplu, doar la cele trei de mai sus: Slovacia, Slovenia si Cehia – in urmatorii 10 ani. Ar fi bine daca am putea, dar probabil ca NU. Asta e realitatea, din pacate. Si am facut o comparatie intre tara noastra si tari care NU sunt in prima viteza a Europei!! Or, noi vrem sa ne integram – auziti: sa ne integram, auziti cuvinte!! – in Zona Euro, cand NU avem cum sa ne integram! Nu mai vorbesc de faptul ca in privinta indexului perceptiei asupra coruptiei tarile de mai sus  stau mult mai bine decat noi, adica sunt mai putin corupte. Apropo de asta, e uimitor daca privim clasamentul privind indexul perceptiei asupra coruptiei pe 2016 ca Polonia se afla pe locul 28, iar Romania pe locul 57!! Adica Polonia e mult mai putin corupta decat Romania, dar si decat Cehia, Slovacia sau Slovenia (locul 31) !!

Tin minte acest articol scris de Andreea Paul – Dau leul pe euro!. Da, dar cu ce pret? Ca din ce spune Andreea Paul rezulta ca ar fi gratis… Un simplu troc… Insa chiar si in cazul trocului e vorba de un pret…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.