„Noi suntem social-democrati”…

Desi am inca o postare salvata, dar nepublicata inca, am preferat sa stau zilele acestea fara sa scriu. De scris, se pot scrie multe. Multe si marunte. A medita si a intelege ce se intampla si pe urma sa te apuci sa scrii cred ca e mult mai greu. Si spun asta pentru ca noi traim niste vremuri interesante. In care societatea isi cauta niste valori, in care apar partide politice noi, se fac tot felul de declaratii, se aduc multe acuzatii, se practica atacul verbal la persoana. Insa nu intotdeauna vedem drept lucrurile si nu intotdeauna ni le explicam corect. Dar asta e valabil oricand, imi veti spune. Asa este, doar ca in zilele noastre e mai dificil, mai problematic.

Spre exemplu, o problema serioasa, as zice eu, este ca se tot vorbeste despre Constitutie si chiar de modificarea Constitutiei actuale, dar nimeni nu prea vrea sa respecte Constitutia asta pe care o avem. Mai toti ii vad doar lipsuri. Pentru ca e foarte usor sa vedem numai lipsuri. Hegel spunea ca „orice cultura primara pleaca de la critica”. Nu ca e rau a critica, dar la noi parca s-a transformat in sport national la care oricine se mai si pricepe.

In aceasta postare mai voi referi, critic, iata, la PSD. Voi scrie si despre Opozitie. Tot crtic. Dar la PSD ma refer pentru ca are o majoritate solida in Parlament si, impreuna cu ALDE, este la guvernare.

Am auzit de la o distinsa doamna social-democrata, daca am inteles bine, aceasta sintagma: „Noi suntem social-democrati…”. Este foarte bine, nimeni, cred eu, dintre cei care au o minima vocatie democratica nu critica PSD pentru asta, pentru ca e un partid de stanga, social-democrat. Chestiunea consta in ceea ce propune acest partid. Am inteles, de exemplu, ca vine o propunere legislativa din partea PSD, de la Dl. Liviu Pop, sper sa nu ma insel, de a impozita toate pensiile mari. Lasand la o parte discutia – care n-ar fi ara temei – despre ce inseamna mare si ce inseamna mic – am vazut critici venite dinspre Opozitie in ideea ca gaura de la buget ar fi asa de mare incat Guvernul spera sa o mai acopere printr-o astfel de masura.

Scriam si in postarea precedenta despre pensii si spuneam ca dreptul la pensie e un drept constitutional in Romania. Pe de alta parte, Constitutia stipuleaza la Art. 16 egalitatea in drepturi a cetatenilor. Si spuneam: „In Romania cetateanul ajuns la retragere din activitate primeste pensie pe baza principiului legal al contributivitatii”. Pensiile speciale nu se incadreaza in aceasta categorie intrucat nu respecta acest principiu legal, cel al contributivitatii. In Romania cu siguranta sunt oameni care au o pensie mare, dar care au contribuit corespunzator, conform legii. A impozita sau a impune o taxa de solidaritate acestor pensii, persoanele respective contribuind la sistemul de pensii, este neconstitutional. A impozita pensiile speciale, care nu sunt bazate pe principiul contributivitatii, nu e neconstitutional.

Guvernul are, in schimb, in vedere sa impoziteze toate pensiile mai mari de 10.000 de lei, indiferent ca sunt contributive sau nu. Or, a baga, la gramada, pe toti in aceeasi oala, indiferent ca au contribuit sau nu, nu e doar neconstitutional si ilegal, dar este si nedrept. Nu ma leg de PSD ca e un partid social-democrat si urmareste, prin doctrina sa, reducerea decalajelor si o mai mare dreptate sociala. Problema e ca prin ceea ce are in vedere incalca in mod flagrant Constitutia tarii, practicand, hai sa-i spun asa, un fel de haiducie, luand de la cei bogati, daca pot sa ma exprim astfel. Al. 1 din Art. 16 din Constitutie spune asa:

„Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si discriminari.”

Or, cei care au contribuit au urmat unui principiu legal iar cei care n-au contribuit, dar primesc pensii speciale si inca mari de la stat, nu se incadreaza in acest principiu legal. De fapt, Constitutia nici nu vorbeste despre pensii speciale. Art. 47 spune ca: „cetatenii au dreptul la pensie”, nu la pensie speciala din partea statului. Atunci cum impozitezi un drept constitutional, bazat pe legalitate, adica potrivit legii? Doar facand un abuz.

Dar iata ce citim pe saitul Digi 24, articolul e subliniat mai sus: „ministrul Finanțelor a declarat că va fi impozitat aboslut tot ce depășește 10 mii de lei, astfel încât să evite ca măsura să fie declarată neconstituțională”. Or, tocmai asa cum vrea ministrul Finantelor, sa impoziteze toate pensiile, ca si cum toate pensiile ar fi un dar de la Guvern, e totalmente neconstitutional. Lucrul asta, cum pune problema ministrul nostru al Finantelor, arata o grava lacuna a intelegerii egalitatii in drepturi si a ceea ce inseamna un drept constitutional. Ma mir ca nu sunt oameni la PSD care sa-i spuna cum trebuie sa stea lucrurile, consilieri care sa-l ajute sa nu mai gafeze in felul acesta.

Trebuie inteles un lucru pentru a nu cadea in niste derapaje cumplite: conform Constitutiei Romaniei Guvernul nu poate impozita cum vrea si la orice nivel doreste, si cu impozite si taxe oricat de mari, cum doreste. De asemenea, nici cheltuielile pe care le face statul nu pot fi arbitrare, spre exemplu statul nu poate cheltui oricat de mult doreste si cum doreste. Adica, mai pe scurt spus, sa faca ce vrea.

In primul rand, pentru ca un stat in care s-ar proceda asa nu mai este stat de drept. Romania, conform Constitutiei, este un stat de drept (Art. 1, al. 3).

Dar ce este un stat de drept? Care este definitia statului de drept? In aceasta privinta, din pacate, e o mare confuzie in Romania.

Statul de drept este un stat bazat pe drept si nu pe arbitrariu. Deci deciziile in stat nu se pot lua in mod arbitrar, samavolnic de catre Putere, indiferent care ar fi ea, indiferent de orientarea politica, doctrina, ideologie. Lucrul asta exclude dictatura.

Fara a dezvolta mai mult in aceasta postare trebuie spus, printre altele, ca in Constitutie este stipulat clar la Art. 135, Al. 1: „Economia Romaniei este economie de piata, bazata pe libera initiativa si concurenta”. In aceste conditii, impozitarea si taxarea trebuie sa fie corespunzatoare, adecvate, nimerite, potrivite cu economia de piata libera. Pentru ca niveluri mari sau stabilite arbitrar ale taxelor si impozitelor pot aduce atingere caracterului de economie de piata libera, prevazut prin Constitutie. Pentru ca impozitele si taxele percepute de stat trebuie sa corespunda situatiei si scopului prevazut de Art. 135, Al. 1. In caz contrar nu se mai respecta Constitutia. Si se poate intampla, daca nu se respecta, sa se creeze mari perturbatii economice si sociale, cu efecte, la randul lor, imprevizibile si toate de nedorit.

Ma intorc la subiect pentru ca am spus ca nu dezvolt mai mult aceasta chestiune – desi poate ar trebui s-o fac intr-o postare viitoare – deoarece ar trebui sa explic de ce stau lucrurile asa si, de asemenea, sa explic pe intelesul tuturor ce inseamna economie de piata libera, pentru ca eu cred ca nici lucrul asta nu se intelege foarte bine la noi.

Se vorbeste acum despre faptul ca CCR a declarat neconstitutionale initiativele de revizuire a Constitutiei, bazate pe intrebarile de la Referendum. De fapt, e vorba despre una dintre intrebari, cea privind amnistia si gratierea faptelor de coruptie. Tariceanu s-a si grabit sa-i ceara demisia Presedintelui. Este, intr-adevar, usor ridicol sa faci un ditamai Referendumul, cu surle si trambite, cum se spune, doar pentru a crea emotia critica in societate, ca pe urma sa vina CCR sa spuna ca, stai putin, cam incalca prevederile Constitutiei…

Problema este mai putin grava, cel putin asa mi se pare, fata de ceea ce doreste sa faca PSD prin impozitarea tuturor pensiilor. Referendumul desfasurat odata cu alegerile europarlamentare a fost unul consultativ. Presedintele n-are de ce sa-si dea demisia si nici nu a incalcat Constitutia. N-are nici macar ce sa-si asume, ca parca D-na. Dancila il soma pe Presedinte sa-si asume „esecul”. De ce asa? Deoarece Iohannis a spus de la bun inceput, dupa ce a initiat Referendumul si inainte de vot, ca el doreste sa stie cum gandesc romanii, ce parere au oamenii. Deci din start Referendumul initiat de Presedinte a fost facut cu intentia de a consulta populatia intr-o anumita privinta si NU pentru a modifica Constitutia. Presedintele are dreptul sa consulte populatia intr-o anumita privinta.

Dar PSD vine acum sa propuna ceva, impozitarea tuturor pensiilor, care incalca Constitutia. Facand astfel, chipurile, dreptate sociala.

Constitutia Romaniei este o constitutie democratica. Nerespectarea ei aduce, pe cale de consecinta, atingere democratiei si creeaza astfel efecte ce nu sunt benefice pentru tara, inclusiv in plan economic.

Din pacate, o stare de confuzie si de neintelegere a unor principii si valori a pus stapanire pe societate, cel putin in ultimii 15 ani. Rezultatul este ca s-a adus atingere democratiei, respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. S-a creat o derutare a oamenilor. Iar in plan economic s-a soldat cu intarzieri mari si masuri luate brusc si in salturi, in orice caz socuri bruste si foarte puternice care n-au avut darul de a ajuta prea mult economia.

Am spus ca n-am sa dezvolt acum prea mult subiectul dar ma intorc putin la ceea ce aratam mai sus: Constitutia spune ca „economia Romaniei este o economie de piata, bazata pe libera initiativa si concurenta”. In schimb, la noi, s-au facut angajari masive la stat. Numarul functionarilor publici a sporit cu 500.000 de persoane, de la 900.000 cat lasase Guvernul Nastase in 2004 la 1.400.000 in 2009. Ulterior s-au mai facut disponibilizari, s-au taiat salarii, acuma, din cate inteleg de la Remus Borza, numarul e tot spre 1.400.000 de angajati. In asemenea conditii, sigur, ideea unor disponiblizari infioara pe toata lumea. Daca Guvernul ar purcede la asa ceva, sa faca disponibilizari masive, ar da munitie, cum se spune, Opozitiei pentru atacuri politice extrem de dure, cum se procedeaza la noi si nu numai, banuiesc. Dar in Romania, din cate stiu – sper sa nu gresesc la cifre – sunt vreo 5,3 milioane de pensionari si 4,3 milioane persoane in campul muncii. Din acestia 4,3 milioane, 1,4 milioane lucreaza la stat. Constitutia spune ca economia Romaniei este o economie de piata libera, NU o economie mixta. Intreb: in conditiile actuale, date, din Romania, se mai respecta Constitutia?

Sectorul privat se plange de lipsa fortei de munca, in schimb 1,4 milioane de oameni lucreaza la stat si inca pe salarii mari, chiar mai mari decat in sectorul privat, cu exceptia, poate, a unor multinationale. Unde productivitatea muncii este mult mai mare fata de firmele ce apartin capitalului romanesc. Aceasta problema dateaza de 15 ani, n-a fost rezolvata, si nu doar ca n-a fost rezolvata pana acum, dar s-a mai si angajat la stat iar numarul angajatilor la stat a ajuns din nou la 1,4 milioane de oameni.

S-a procedat asa pentru a se crea un important bazin electoral in sectorul de stat, dependent de Guvern, in schimb, la alegerile europarlamentare, cei de la stat au votat cu Opozitia, nu cu PSD sau ALDE. In schimb, s-a ajuns sa avem, la stat, o „nuca tare”, greu de spart fara convulsii si nemultumiri sociale chiar daca ar urma sa se procedeze asa, chiar daca s-ar impune cu stringenta lucrul asta.

Prin astfel de masuri s-a estompat, s-a diminuat dezvoltarea sectorului privat in Romania. S-a calcat in picioare meritocratia. S-a vazut de asemenea ca numarul romanilor care au ales sa plece in strainatate sa lucreze nu s-a diminuat, lucru destul de grav. Pentru ca, dupa integrarea in UE, noi nu am reusit sa stabilizam forta de munca in tara. Lucrul asta indica o slabire a dezvoltarii, la noi, a sectorului privat, productiv.

Se vorbeste cu ingrijorare si pe buna dreptate de cresterea deficitului contului curent, marirea deficitului balantei comerciale. La noi, aceasta paradigma economica dateaza de la Revolutie: importurile depasesc exporturile – motorul bunastarii generale. Cresterea acestor deficite si ramanerea in aceasta paradigma arata slabiciunea sectorului privat din Romania, lucru ce trebuie sa dea de gandit foarte serios. In schimb, s-au stimulat nu doar angajarile la stat, dar si maririle de salarii la stat, de salarii si pensii in administratia publica. Fara legatura cu productivitatea muncii, adica cu mult peste aceasta. Intreb: functionam intr-o paradigma constitutionala sau nu? Acest model este unul in conformitate cu Constitutia Romaniei?

Eu cred ca se poate raspunde destul de lesne la intrebarile de mai sus si anume ca nu prea se respecta Constitutia Romaniei. Iar aparitia unor tendinte extremiste in societate se datoreaza acestui lucru. Deoarece nerespectarea Constitutiei nu genereaza doar abuzuri si o functionare anormala a statului dar si deruta si confuzie in randul cetatenilor. Or, din acest sos interstitial, ca sa zic asa, nu poate iesi ceva bun.

As dori sa mai spun cate ceva despre ceea ce am expus mai sus referitor la taxe si impozite, pe de o parte, si cheltuielile pe care le face statul, pe de alta parte. Evident, in lumina Art. 135 din Constitutie.

Programul de Guvernare prezentat de PSD si pe care, dupa castigarea alegerilor din 2016, a incercat sa-l puna in practica s-a bazat de la bun inceput pe scaderea insemnata a taxelor si impozitelor, dar si pe cresterea insemnata a cheltuielilor. Socul acesta a fost unul puternic si brusc, dupa ani de zile in care inflatia a fost negativa si taxele erau mari, ajungandu-se chiar la excedent bugetar. Deficitul de cont curent urma sa fie finantat sanatos, spre exemplu din fonduri europene. Insa scaderea drastica a taxelor si cresterea cheltuielilor te duce, desigur, spre un deficit. Romania insa a aderat la Pactul Fiscal si a adoptat prin lege votata inclusiv, din cate stiu, si de catre PSD faptul ca deficitul bugetar nu poate depasi 3% din PIB. Chestiunea este ca riscul de a-l depasi, practicand o asemenea strategie, este destul de mare. Am vazut ca, spre exemplu, Florin Citu sustine ca deficitul ar fi mult mai mare, acuzandu-l pe Orlando Teodorovici, ministrul Finantelor, ca ar fi masluit executia bugetara. Dar modelul adoptat de la bun inceput te conducea spre un asemenea risc, nici n-ar trebui sa ne mire prea mult daca asa ar sta lucrurile.

Fenomenul nociv este ca noi trecem brusc de la cald la rece, de la o extrema la alta, de la excedent la deficit. Horatiu spunea: Aurea mediocritas – Aurita cale de mijloc. E atat de neintelept felul acesta de a proceda, asa cum facem noi, cu efecte din cele mai nocive. Noi ignoram total ce a spus Horatiu si rau facem.Trecerile acestea bruste, socurile acestea puternice si bruste fac mai mult rau decat bine, in niciun caz nu aduc progresul scontat. Dupa taieri de salarii si pensii, dupa ani cu inflatie negativa, dupa ani de austeritate bugetara treci brusc la ceva opus. Spre exemplu, la o marire fulgeratoare a salariilor, a pensiilor. Astfel de socuri produc dezechilibre care lasa urme, sechele sau efecte nedorite si greu de indreptat. Interesant este ca investitiile au fost sacrificate si atunci si acum. A contat mult mai mult mentinerea unui aparat bugetar stufos, chiar daca s-au sacrificat investitiile. Ar fi trebuit gasita calea de aur, cea de mijloc, in care trecerile sa se faca gradual, treptat, nu prin socuri bruste. De ce n-ar fi buna o astfel de idee?

„In Romania, limba oficiala este limba romana” – Art. 13 din Constitutia Romaniei

Care ar trebui sa fie consecinta acestui articol din Constitutia tarii?

Eu cred ca este destul de clar, de fapt e logic: toate documentele, actele institutiilor constitutionale ale tarii, inclusiv limba folosita in aceste institutii, denumirea localitatilor, raurilor, marii, tuturor formelor de relief trebuie sa fie in limba romana atunci cand e vorba de acte ale institutiilor mai sus amintite, de documente sau acte ale Statului Roman.

Daca ne luam dupa acest articol din Constitutie e clar ca n-ar trebui sa fie placute bilingve, trilingve, multilingve care sa denumeasca o localitate. De exemplu: localitatea Kolozsvar, sau localitatea Nagyvarad nu exista in Romania. Exista Cluj-Napoca, exista Oradea – aceste municipii sunt, intr-adevar, in Romania. Pentru ca atunci cand mergi cu masina si intri in, sa zicem, municipiul Cluj-Napoca, si vezi un semn indicator pe care scrie denumirea localitatii in care ai ajuns, denumirea respectivei localitati, in exemplul acesta Cluj-napoca, trebuie sa fie denumirea oficiala a localitatii si, pe cale de consecinta logica, trebuie sa fie scrisa in limba oficiala a tarii. Care e limba romana, potrivit textului constitutional.

E clar ca acest articol din Constitutie n-are nici o legatura si nici aplicabilitate in cazul urmatorului exemplu: intr-o familie din Romania mama, tata si cei doi copii au hotarat sa invete limba japoneza. Si atunci, la micul dejun, au stabilit sa vorbeasca in japoneza pentru a se familiariza mai bine cu aceasta limba pe care ei doresc s-o invete.

Dar intr-o Primarie sau intr-un Consiliu local? Daca citim Constitutia ele fac parte din Administratia publica locala. Limba oficiala e limba romana. Deci trebuie folosita limba romana. Pentru ca, de pilda, actele emise de aceste institutii constitutionale sunt acte oficiale. Si atunci ar fi total nepotrivit si nici logic n-ar fi sa nu fie scrise doar in limba romana.

Dar Art. 120, Al. 2 din Constitutie spune:

„In unitatile administrativ-teritoriale in care cetatenii apartinand unei minoritati nationale au o pondere semnificativa se asigura folosirea limbii minoritatii nationale respective in scris si oral in relatiile cu autoritatile administratiei publice locale si cu serviciile publice deconcentrate, in conditiile prevazute de legea organica.”

Eu nu sustin ca nu poti sa asiguri folosirea limbii minoritatii nationale respective prin translator. Dar daca limba oficiala e limba romana, aceasta trebuie sa primeze. Ganditi-va cat de aiurea este ca intr-un act oficial al Primariei Cluj-Napoca referitor la raul Somes, denumirea raului sa fie scrisa in maghiara, adica Szamos. Sau daca un investitor roman merge in Romania intr-o localitate in care avem o majoritate maghiara sa trebuiasca sa se adreseze in maghiara la primaria respectiva si nu in limba oficiala a tarii care, potrivit Constitutie, este limba romana.

De pilda sunt un investitor roman, hai sa luam exemplul asta, si vreau sa fac o investitie legala in Miercurea Ciuc. In acest municipiu resedinta de judet sunt 78,54% maghiari. Sa inteleg ca eu trebuie, la Primarie, sa ma adresez in limba maghiara sau ca documentele oficiale ale Primariei – stiu si eu, sa zicem autorizatia de constructie – trebuie sa fie scrise in limba maghiara si nu in limba oficiala a tarii, care conform Constitutiei, e limba romana? E clar ca limba romana, ca limba oficiala, conform Constitutiei, trebuie sa primeze. A emite o autorizatie de constructie intr-un text bilingv (in romana si in maghiara) e neconstitutional, potrivit Constitutiei noastre. Pentru ca Primaria respectiva nu poate emite un act oficial si intr-o alta limba decat limba oficiala a tarii, care e limba romana. Constitutia nu prevede mai multe limbi oficiale in Romania.

Sau sa luam cazul unui contract intre doua firme private, una din Bucuresti si una din Miercurea Ciuc. Sa inteleg ca acel contract, care e un act oficial, conform unei legislatii constitutionale, sa trebuiasca scris in doua exemplare, unul in romana si altul in maghiara? El trebuie redactat in limba oficiala a tarii. Altminteri de ce sa nu-l scrii doar in maghiara, oficial vorbind, si nu in limba oficiala a tarii? N-ar fi aiurea? Eu cred ca da. Ca se pot face traduceri autorizate, legalizate, desigur! Se pot face orice fel de traduceri. Poate sa fie tradus si in tailandeza. Dar forma care primeaza este cea in limba oficiala a tari: limba romana.

Eu nu ma refer aici la faptul, spre exemplu, ca o fata etinca maghiara se indragosteste de un baiat roman si il imboldeste pe acesta sa invete limba maghiara. Si atunci cei doi incep sa-si scrie scrisori de amor in limba maghiara. Astfel de epistolii nu sunt acte sau documente ale unor institutii ale Statului Roman. Insa pe plicul in care e trimisa depesa trebuie sa scrie adresa in limba romana, limba oficiala a tarii. Ca doar n-o sa scrie pe plic ca vrea sa trimita depesa la Csíkszereda, localitate care nu exista in Romania, ci va scrie denumirea oficiala a localitatii: Miercurea Ciuc.

Textul constitutional de la Art. 13 e clar. Asa cum e clar si cel de la Art 14: „Capitala Romaniei este municipiul Bucuresti”. Ce ar fi sa spunem ca mai sunt si alte capitale ale Romaniei, nu doar Bucurestiul. Dar nu e clar ce scrie? Asa si la Art. 13 – nu e clar ce spune? E cat se poate de clar.

De asemenea e cat se poate de limpede ca ceea ce prevede Art. 6 din Constitutie – Dreptul la identitate, nu poate sa intre in contradictie cu ce prevede Art. 13, ca limba oficiala e limba romana. Asa cum nu poti sa-ti exprimi identitatea etnica, culturala, lingvistica si religioasa in contradictie cu Art. 1 din Constitutie, care prevede, de pilda, la Al. 1:

„Romania este stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil.”

Constitutia nu interzice unei persoane apartinand unei minoritati nationale, de pilda cea maghiara, sa spuna Kolozsvar in loc de Cluj-Napoca. Dar denumirea oficiala a municipiului trebuie scrisa in limba oficiala a tarii. Constitutia nu interzice unei minoritati nationale sa vorbeasca in limba respectivei minoritati nationale, dar actele oficiale ale Administratiei Publice Locale, precum si limba in astfel de institutii, trebuie sa fie limba oficiala pentru ca vorbim de acte oficiale emise iar limba oficiala a tarii prevaleaza, altminteri n-ar mai fi oficiala. Limba oficiala este preeminenta altor limbi vorbite pe teritoriul tarii. Pentru ca e stabilita prin Constitutie si e proprie actelor guvernamentale, documentelor administratiei de stat. Limba oficiala are aceasta autoritate.

E ca si cum ai spune: Monitorul Oficial. De ce nu doar Monitorul, de ce i se adauga si Oficial? Pentru ca e ziarul oficial al Guvernului si actele care apar acolo, odata aparute, intra oficial in vigoare. Niciun alt Monitor n-are o astfel de autoritate. Insa nu e interzis in Romania sa-ti faci tu Monitorul tau, daca doresti. Numai ca el nu e oficial!

Bineinteles ca, in Romania, exista nume de strazi apartinand unor personalitati straine, date in onoarea acestor personalitati. Sunt nume oficiale de strazi. Spre exemplu, in Bucuresti exista strada Petöfi Sándor. Doar n-o sa-i spun acum Petöfi Sandu… Asa cum avem si Piata Charles de Gaulle. Doar n-o sa-i spun Piata Carol de Gol… 😆 Insa nu doar limba romana poate asimila sau imprumuta nu doar nume de persoane straine ci si cuvinte straine. Altminteri n-am mai avea neologisme. De pilda, eu nu cred ca internet e un cuvant romanesc. In limba engleza nici nu se pronunta ca in limba romana. Dar el este asimilat dintr-o limba straina in limba romana si din aceasta cauza trebuie socotit ca facand parte din limba romana. Daca intr-un act oficial apare cuvantul internet, trebuie sa conchidem ca e in limba romana, desi cuvantul nu doar ca are o alta origine decat cea romaneasca, dar e cu totul strain. Exact acelasi lucru si cu strada Petöfi Sándor – este denumirea in limba romana a strazii, chiar daca numele respectiv, personalitatea care a purtat acest nume, e una straina. Se foloseste in limba romana cuvantul network, care e cu totul strain. Dar spunem, de exemplu, networkului (la genitiv-dativ, singular, articulat) – de unde se vede ca acest cuvant a fost asimilat in limba romana. Asa nici cuvantul meci nu e romanesc, ci asimilat in limba romana. Dar au fost vremuri, din cate stiu, cand se scria match si, de exemplu, la nominativ-acuzativ, plural se scria matchurile, ba chiar match-urile.

Deci sa nu incurcam borcanele, cum se spune. Cand spunem ca limba romana e limba oficiala, intelegem prin limba romana si ceea ce asimileaza sau imprumuta limba, neologismele, nume de persoane straine sau chiar nume de produse straine, cum ar fi, de pilda, caterpilar. In engleza, de unde provine, din cate inteleg, cuvantul, n-ai sa spui la plural caterpilare, cum spui in limba romana. Totusi, cuvantul caterpilar (in engleza nici nu se scrie asa), desi nu e deloc romanesc, trebuie socotit ca apartinand limbii romane, scris ca in limba romana – caterpilar, nu ca in engleza: caterpillar.

Mie mi se pare ca trebuie sa facem o deosebire intre denumirea unei localitati in limba romana si denumirea aceleiasi localitati intr-o alta limba, spre exemplu in limba unei minoritati nationale si care nu e asimilata in limba romana sau imprumutata in limba romana din limba straina respectiva. Pentru simplul motiv ca, spre exemplu, limba romana nu a imprumutat cuvantul unguresc szerda pentru miercuri. Asa cum nu folosim nici englezescul Wednesday pentru cuvantul miercuri. Citesc faptul ca pana in perioada interbelica se folosea pentru Miercurea Ciuc denumirea de Sereda Cicului, sereda insemnand, deci, romanizat, miercurea. Insa limba romana nu a asimilat cuvantul unguresc szerda pentru a desemna miercuri. Noi spunem, ca sa dau un alt exemplu, Londra pentru ca asa a asimilat limba romana cuvantul care desemneaza capitala Marii Britanii, London. Sereda insa nu inseamna nimic in limba romana, desi il intalnim in vechile dictionare (1929), dar iata cu ce semnificatii – v. szereda. Limba romana a asimilat, de pilda, cuvantul Paris – capitala Frantei, dar nu pronuntam precum francezii (Pari) ci pronuntam si „s” de la sfarsit: Paris. Nu acelasi lucru se poate spune cu Sereda Cicului sau cu Kolozsvar. Aceste denumiri nu sunt in limba romana, limba oficiala a tarii. In schimb, spunem Colegiul Naţional „Márton Áron”, scris corect in limba romana exact asa, cu accentele respective la numele de persoana ca in limba maghiara pentru ca in limba maghiara, fara accentele respective, din cate stiu, avem o alta pronuntie a numelui. Adica pocim numele daca nu scriem asa, mai pe romaneste spus.

Mai trebuie spus ca articolul din Constitutie mentionat in titlul postarii nu interzice publicatii in limbile minoritatilor nationale. Spre exemplu, un om de stiinta apartinand minoritatii nationale maghiare poate scrie si publica in Romania o lucrare stiintifica in limba maghiara. Dar lucrul acesta nu tine de insitutiile constitutionale ale Statului Roman. O astfel de lucrare nu e, de pilda, o hotarare a Consiliului local din Sfantu Gheorghe (jud. Covasna), care trebuie redactata in limba oficiala, limba romana, pentru ca e un act oficial al unei institutii constitutionale a Statului Roman. Astfel de publicatii au existat si pe vremea comunismului, dar ele nu erau acte oficiale ale Statului nici nu schimbau numele oficial al unei localitati. Spre exemplu, citesc aici despre istoricul maghiar József Pataki, o lucrare publicata, din cate inteleg, in limba maghiara: Kolozsvári emlékírók 1603-1720. [Memorialişti clujeni 1603-1720], Cluj, 1981; Bucureşti,1990. Si ce? Asta schimba denumirea oficiala a municipiului Cluj-Napoca? Evident ca nu. Dar asta nu inseamna ca limba romana a asimilat din limba maghiara cuvantul emlék sau, poate mai bine zis, emlékirat. Exact asa, in acelasi fel, limba romana nu a asimilat o denumire de localitate Sepsiszentgyörgy, ci spunem Sfantu Gheorghe, in limba romana, limba oficiala – din aceasta cauza asa si trebuie scris: Sfantu Gheorghe. E foarte interesant ca, de exemplu, numele Orban este asimilat in limba romana – spre exemplu Ludovic Orban. Dar si pe premierul maghiar il cheama Orban – Viktor Orban, in ambele cazuri nume de familie, daca nu gresesc. Chiar si Victor (scris fara ‘k”) e un nume romanesc. Insa Sepsiszentgyörgy nu e asimilat in limba romana si nici imprumutat.

Sa discutam si despre alte aspecte ce tin de Constitutie…

Daca ar fi sa ne luam dupa aceasta Constitutie n-ar trebui sa avem DELOC pensii speciale.

In Romania, dreptul la pensie e prevazut la Art.47, Al.2 unde se specifica printre altele: „Cetatenii au dreptul la pensie […]”. Dar Art.16 consemneaza egalitatea in drepturi, desi nu explica, cel putin dupa parerea mea, prea bine conceptul de „egalitate in drepturi”.

Egalitate in drepturi inseamna ca toti cetatenii, in cazul de fata romani, au TOTI aceleasi drepturi si libertati. Cu alte cuvinte NU exista drepturi speciale de care sa se bucure doar o parte dintre cetateni si restul nu. Sau daca, totusi, vrem sa denumim unele drepturi drept „speciale” atunci TOTI cetatenii trebuie sa se bucure de acestea.

In Romania cetateanul ajuns la retragere din activitate primeste pensie pe baza principiului legal al contributivitatii. Art. 16, Al.1 spune printre altele: „Cetatenii sunt egali in fata legii […]”. Si atunci cum alti cetateni se pomenesc cu pensii speciale, adica pensii care nu tin cont de principiul legal al contributivitatii?

Este o incalcare flagranta a Constitutiei Romaniei!! Si evident ca e si nedemocratic.

Recompensarea (datorita unor merite) statul o poate face prin salarii, indemnizatii – acestea nu sunt drepturi constitutionale: aratati-mi unde scrie ca „cetatenii au dreptul la salariu”… Constitutia interzice doar munca fortata (Art.42). Si asta și pentru ca, spre exemplu, nu poti sa dai salarii in conditiile unei disponibilizari sau in conditiile disponibilizarilor colective. Masurile de protectie sociala (ajutor de somaj in acest caz sau ajutor social) au un caracter temporar.

Deci recompensarea trebuie facuta prin salarii, indemnizatii si NU prin pensii speciale care sunt neconstitutionale si care creeaza o clasa privilegiata de cetateni.

La fel si cu lucratorii in IT care sunt scutiti de plata unor impozite: e neconstitutional. Cream astfel clase socio-profesionale privilegiate. In acest caz se incalca flagrant Art. 16 din Constitutie. Unii sunt mai smecheri decat altii. Altminteri de ce sa nu fie scutit de plata unor impozite si un inginer constructor sau un chimist, sau un cecetator stiintific etc? Taxe mai mici sau, ca sa ma exprim mai general, un nivel anumit al taxelor si impozitelor, dar aplicabile pentru toti – asta e altceva pentru ca exprima egalitatea in drepturi, in fata legii a cetatenilor.

O alta traznaie pe care am auzit-o ar fi un proiect de lege al PSD care obliga sun imperiul sanctiunii penale copiii sa aiba grija de parinti acordandu-le 1/5 din venit, din cate am inteles. Vezi aici si aici.

Asa ceva incalca cu totul Constitutia deoarece Constitutia noastra NU are astfel de prevederi. Lasand la o parte caracterul aleatoriu din punct de vedere economic al acestei legi – lucru ce o si face neaplicabila – Constitutia noastra nu prevede nicaieri ca Statul ar trebui sa stipuleze printr-o lege, dintr-un anumit motiv (moral, economic, social etc), cum trebuie sa dispuna cetateanul de veniturile sale sau sa stabileasca norme morale, comportamentale absolut obligatorii pentru cetateni. Cu alte cuvinte, Statul n-are nicio cadere sa stabileasca un nou Cod al Eticii si Echitatii Socialiste, asta ca sa ma fac mai clar inteles, si sa sanctioneze cetateanul daca nu-l respecta.

Iata si extrase din expunerea de motive (dupa HotNews):

”

• • Unitatea dintre drepturile şi obligaţiile reciproce, intre repartizarea avantajelor şi poverilor economice, sociale, culturale şi morale constituie fundamentul solidarităţii intre generaţii.
  • Marea migraţie a forţei de muncă tinere din România, spre state din vestul Europei, îndeosebi după aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană, are un impact economic, social şi uman incalculabil, efectele negative încep deja să se manifeste, cu deosebire asupra persoanelor vârstnice, aflate la capăt de drum, fără putere şi, în cele mai multe cazuri bolnave şi lipsite de sprijinul şi afecţiunea copiilor sau a nepoţilor.
  • Sunt tot mai numeroase cazurile de bătrâni abandonaţi în România, care nu invocă neapărat lipsa mijloacelor materiale pentru subzistenţă, dar care nu au mai fost vizitaţi de copii sau de nepoţi de ani de zile.
  • Este vorba de un nou tip de abandon de care suferă persoanele vârstnice, abandonul emoţional, temă pe care ar trebui să o abordăm nu numai din punct de vedere sociologic, ci şi din punct de vedere legislativ.
  • Aplicarea de rele tratamente copilului minor sau abandonul acestuia de către părinţi, se pedepseşte cu închisoarea, conform Codului Penal, mergând până la decăderea din drepturile părinteşti. Oare, a avea grija unui bătrân cu pensie şi cu diverse proprietăţi, este mai grea decât creşterea şi educarea unui copil până la vârsta de 26 de ani, fără venituri şi fără proprietăţi, sau e vorba de o discriminare? Atunci de ce să privim diferit cele două perioade din viaţa unui om?”

Nimeni nu poate sa-ti interzica sa mergi in strainatate si sa te stabilesti acolo. Si apoi multi merg sa lucreze in strainatate tocmai pentru ca sa-si poata intretine familia ramasa in tara. Cazurile mentionate, precum si migratia, nu sunt din vina cetatenilor. Ci a Statului care nu a respectat Art. 47 – Nivelul de trai ani si ani de-a randul si nu-l respecta in continuare. Vina este a Statului si a politicienilor si cu mult, mult mai putin – as spune chiar infima daca ma refer la ansamblul intregii societati – a cetatenilor. Astfel de cazuri se petrec peste tot in lume: si batrani abandonati, si copii abandonati, si multe altele. Ceea ce, in schimb, au alte tari si noi nu prea avem, desi platim taxe si impozite pentru asa ceva, e o protectie sociala bine pusa la punct. Statul roman nu a luat nici masuri de dezvoltare economica, nici de protectie sociala, de natura sa asigure cetatenilor un nivel de trai decent. Statul si politicienii nostri, multi dintre ei, au excelat la capitolul coruptie si imbogatiri dubioase ale unora, si nu-s putini.

Dar interesant este ca in Romania – si probabil ca asta ar fi si una din cauzele aparitiei dictaturilor pe aici – nu se doreste aplicarea Constitutiei, dar se vorbeste, din cand in cand, de revizuirea ei. Exemple care sustin teza asta, le-am dat mai sus. Politicienii nostri, cei ajunsi prin Parlament – prin vot popular corect, nu contest – ori n-au cultura politica necesara pentru a respecta o Constitutie democratica, ori au reaua vointa necesara tot pentru a nu o respecta. Periculos este ca si daca o vor revizui, nici forma revizuita nu va fi respectata, relativizand astfel drepturile si libertatile cetatenilor, creand hazard moral in societate, haos si, pe cale de consecinta, prejudinciind societatea in ansamblul ei si slabind tara.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Nu prea inteleg…

Faptul ca Guvernul a schimbat prin OUG modul de alegere al presedintilor consiliilor judetene – prin votul secret al cetatenilor – mi se pare un lucru bine venit. Intocmai ca si primarii. Presedintii de consilii judetene ai PNL au fost de acord cu ceea ce a facut Guvernul.

Pana acum, din cate am inteles, presedintele CJ era ales prin votul consilierilor judeteni. Era, de fapt, rodul unui aranjament politic.

Cu sistemul asta, se vede destul de limpede ca avem asa-numitii baroni locali. Lucrurile nu s-au schimbat. Si, daca inteleg bine, noi nu vrem asta. Si atunci singura cale democratica de indreptare a situatiei care ar putea sa fie? Nu cumva votul secret, liber al cetatenilor? Cam asa e, nu?

Am auzit comentarii in presa ca ordonanta va avea ca efect nu doar mentinerea, dar si consolidarea pozitiilor actualilor baroni locali. Nu zau? Dar de ce nu vorbeste nimeni ca in felul acesta, prin votul liber al cetatenilor, ar putea creste competitivitatea politica. Si crescand competitivitatea politica ar trebui sa dispara ceea ce de multi ani se numeste „baronetul local”.

Spuneam: intocmai ca si primarii. Dar atunci cum se face ca unul ca Radu Mazare a stat 15 ani primar la Constanta? Ales fiind in proportii absolut majoritare, cred ca nu ma insel, de cetatenii municipiului Constanta. Multi il regreta si acum pe Mazare si cred ca multi l-ar alege din nou, poate chiar intr-o proportie uriasa, daca ar putea sa candideze din nou.

Si atunci?

Si atunci eu stau si ma intreb cum se face ca PDL, PNL au  fost la Constanta atat de slabi, atat de necopmpetitivi politic? Pentru ca asta e adevarul. Mazare ar fi fost si acum primarul Constantei daca nu ar fi fost indepartat cu ajutorul DNA. Insa lucrul asta nu scuza lipsa de competitivitate a unor partide politice.

In alta ordine de idei, legat de referendumul ce tocmai trecu, am auzit comentarii in presa. Era la Realitatea o doamna de la PNL, sa ma scuze ca nu i-am retinut numele. Intelegeam de la dansa ca Referendumul asta pe Justitie e obligatoriu. Eu stiam – cel putin asa s-a comunicat – ca e consultativ. Deci, cum adica, e obligatoriu, dar e consultativ?

Pe de alta parte, am constatat cu o oarecare surprindere ca eram pe aceeasi lungime de unda, cum se spune, cu D-na. Ioana Ene Dogioiu care se intreba, exprimandu-si argumentat si justificat indoiala, cum se va aplica acest referendum. Pentru ca el nu se prea poate aplica. Ca sa-l aplici trebuie sa schimbi Constitutia. Dar acest Referendum, initiat de Presedinte, a fost indreptat impotriva lui Dragnea, contra PSD-ului lui Dragnea si a actualului Guvern – de asta Presedintele a si cerut demisia imediata a premierului.

Referendumul acesta nu a avut ca scop schimbarea Constitutiei, pentru care trebuie – conform Constitutiei – un nou referendum. Ca pentru revizuirea Constitutiei trebuie un nou referendum, lucrurile sunt clare precum cel mai curat cristal: referendumul actual – asa cum l-a definit si Presedintele, de altfel – a fost unul de consultare a populatiei. Presedintele Iohannis a si spus ca doreste sa stie ce vor romanii. Deci pentru ca sa schimbi Constitutia, trebuie un nou referendum.

Problema mare e alta!! Nici Presedintele, nici PNL si, de altfel, niciun partid politic, nu au un Proiect de revizuire a Constitutiei dar unul despre care sa putem spune cu inima impacata ca e serios si putem sa-l luam in considerare.

Si atunci cum vrei tu sa propui un referendum pentru modificarea Constitutiei, in care ideile din cele doua intrebari ale Referendumului pe Justitie sa fie inglobate, cand nici macar nu exista un Proiect in acest sens, unul serios, viabil, si nu asta a fost scopul Referendumului pe Justitie.

Presedintele vorbea de trecerea ideilor din cele doua intrebari, votate de romani, in cadrul legislativ – lucru ce nu se poate realiza fiindca ori intra in contradictie cu Constitutia, ori ar provoca blocaje legate, de pilda, de faptul ca Guvernul n-ar mai putea emite OUG-uri pe Justitie. Intr-o postare anterioara spuneam:

„Dar si cel care a votat cu „Nu” la ambele intrebari nu inseamna ca-si doreste sa aiba o tara care sa fie un fel de rai al coruptiei. Acest referendum a avut motivatii ideologice – anticoruptia ideologizata. Spre exemplu, la intrebarea legat de amnistie si gratiere – de ce sa nu fii de acord cu asa ceva? A ierta este crestineste, a indrepta un om este crestineste – nu a-l distruge si nu vorbesc neaparat de distrugerea lui fizica. Doamne, fereste! Iar la intrebarea cu ordonantele de urgenta in domeniul Justitiei scl., a nu fi de acord cu acestea ar putea insemna sa-ti asumi, printr-o astfel de atitudine, perfectiunea actualului sistem judiciar de la noi: daca sistemul este perfect de ce mai trebuie, de ce ar mai fi necesare ordonantele de urgenta? Dar poate ca sunt oameni care nu vor sa-si asume aceasta „perfectiune” – cu ghilimelele de rigoare, fireste. Pe de alta parte, daca, pe langa Avocatul Poporului, ar mai fi si alte institutii care sa conteste la CCR ordonatele de urgenta stau si ma intreb cum se va guverna in astfel de conditii, daca se mai poate guverna intr-un astfel de mod. Daca fiecare institutie, cu oamenii ei, interesele de acolo, ar incepe sa conteste fiecare – lucru care s-ar putea intampla – ar putea genera un blocaj cvasitotal.”

Pe de alta parte, e logic ca Presedintele sa propuna un Pact National pe aceasta tema, deoarece el a initiat referendumul, referendumul a fost validat si a fost votat cu „da” la ambele intrebari intr-un mod majoritar din cei care au votat si pentru ca am intrat in campania electorala.

Este iarasi logic sa consideri acest Referendum drept un tool eficient de marketing politic, cum declara Dl. prof. Adrian Cioroianu, pentru ca Presedintele trebuia sa vina cu ceva spectaculos in aceasta campanie electorala, sa le raspunda astfel criticilor sai care spun despre el ca 5 ani de zile n-a facut nimic.

Dar trebuie sa-l intelegem pe Presedinte si dintr-un alt unghi. El s-a opus modificarilor legislative operate de PSD-ALDE sub Dragnea tot trimitandu-le la CCR. A cautat sa amane, sa tergiverseze cat a putut, cat ii permite legea. Chestiunea principala este ca nu prea exista un alt mod de a i te opune eficient lui Dragnea decat acesta: Referendumul, care a fost dublat si de o infrangere severa a PSD-ului. Dar referendumul era singurul lucrul constitutional si eficient pe care il avea la dispozitie si care, desigur, trebuia folosit. Condamnarea lui Dragnea, cel putin teoretic, nu era sigura. De exemplu, s-ar fi putut amana din nou. N-a fost sa fie, dar…

In orice caz, in ceea ce priveste condamnarea lui Dragnea, e cat se poate de batator la ochi faptul ca acest lucru s-a consumat a doua zi dupa alegeri. Acest aspect viciaza decizia instantei in sensul ca nu se poate sa nu-i pui sub semnul intrebarii acuratetea, fie si numai in forul tau interior. Acest aspect induce ideea ca inca NU avem o Justitie independenta (dar cine zice ca o avem?), ci una controlata politic (cine spune ca n-ar fi?).

Poate ca intr-un viitor Proiect de revizuire a Constitutiei ar trebui sa avem in vedere independenta reala a Justitiei precum si o reforma in zona Serviciilor Secrete prin intarirea controlului democratic asupra acestora si evaluarea lor in ceea ce priveste respectarea drepturilor omului. Printre altele si ca sa nu ne mai tot plangem de ce a facut un prim-adjunct al directorului SRI, indiferent cum s-ar numi el. Sunt Serviciile noastre Secrete reformate in spiritul unei reale democratii, in spiritul statului de drept? Daca nu, atrunci de ce ne tot plangem? Sau e vorba din nou de ipocrizie?

Pe teme contemporane: oamenii strazii

Pana acum cred ca nu am scris despre un astfel de subiect sau am scris prea putin. Insa problema, cred eu, merita a fi mentionata si tratata asa cum se cuvine, cu toata seriozitatea. Pe aceasta cale doresc sa fac un apel catre factorii de decizie, autoritatile noastre sa se aplece asupra acestei chestiuni pentru a identifica politicile potrivite si, pe cale de consecinta, solutiile optime care se impun.

Problema aceasta, a oamenilor strazii, a aparut imediat dupa Revolutie si nu s-a rezolvat cu un rezultat pozitiv nici pana in zilele noastre. Acest lucru arata nu doar slaba preocupare a statului cat si lipsa de politici in acest sens, pe care statul nostru ar fi trebuit sa le aiba de mai demulta vreme.

Iata un articol din Dilema Veche, din 2010, dar cred ca e valabil si astazi, ce trateaza acest subiect care, intr-adevar, nu pare a interesa multa lume:

Oamenilor străzii li se oferă prea puţin ajutor” – interviu cu Victor BADEA, psiholog la Organizaţia Samusocial

Liliana NICOLAE

Iata ce se arata:

„Cine sînt, de fapt, cei care ajung în stradă?

Aş începe cu oamenii în vîrstă, care sînt păcăliţi de diverse persoane sau chiar de propriii copii. Sînt puşi să semneze diferite documente, rămîn fără casă sau sînt goniţi de acasă. O categorie aparte o reprezintă foştii copii ai străzii. Prin anii ’90 aveau 7-8 ani, acum au peste 20. N-au nici o calificare, unii n-au mers la şcoală nici măcar o zi, cei mai mulţi se droghează… Valorile lor sînt cele învăţate în stradă şi e foarte greu să te apropii de ei, să-i ajuţi. Mai sînt multe persoane bolnave printre oamenii străzii. Unele au probleme psihice – iarăşi, greu de abordat. Unele au fugit din spital sau de acasă, n-au acte şi nici nu pot sau nu vor să spună cine şi de unde sînt. Apoi, mai sînt oameni veniţi din provincie să lucreze pe diferite şantiere. Cînd şantierele se închid, nu mai au cum să plătească chiria şi, în scurt timp, ajung pe drumuri.

Ce înseamnă pentru ei faptul că ajung pe stradă? Cum le schimbă acest lucru viaţa?

Într-o primă etapă, majoritatea refuză ideea. Nu acceptă că or să devină oameni ai străzii, îşi spun că e o situaţie temporară, că or să treacă ei şi peste asta! Apelează la cunoştinţe, caută tot felul de soluţii. Sînt puţini cei care reuşesc. Cei mai mulţi cedează, nu sînt în stare să-şi găsească un nou drum. Atunci, clachează, încep să consume alcool şi ăsta e primul semn că îşi pierd speranţa şi că încep să se adapteaze, astfel, la stradă. Clachează pe de o parte din motive de vulnerabilitate personală, pe de alta pentru că nu li se oferă servicii specializate, în funcţie de nevoile lor.

Ce li se oferă, de fapt?

Foarte puţin. Sînt cîteva organizaţii religioase sau fundaţii umanitare de unde pot primi de mîncare şi haine. Mai sînt cantinele sociale şi organizaţiile precum Samusocial sau Casa Ioana. Cît priveşte asigurarea unui adăpost, asta depinde de autorităţi. La nivelul capitalei sînt vreo 300 de astfel de locuri. Infim, faţă de circa 5000 de oameni ai străzii. Deseori, se stă la coadă pentru a prinde un loc în adăpost, deşi unii sînt „abonaţi“ şi, prin diferite înţelegeri cu administratorii de la adăposturi, au locul asigurat.

A crescut numărul oamenilor care trăiesc pe stradă?

Există o continuă dinamică. Mor unii, vin alţii… În anotimpurile călduroase – creşte numărul celor veniţi din provincie să-şi caute de lucru, n-au bani de chirie, dorm prin parcuri, pe şantiere, dar nici nu părăsesc capitala. Spun că aici au mai multe posibilităţi să-şi găsească de lucru, măcar pentru cîteva săptămîni. Iarna, numărul oamenilor care trăiesc pe stradă scade. Mulţi pleacă la ţară, unde mai dorm şi muncesc pe la diferite ferme, pentru ca apoi să revină în Bucureşti primăvara. Se constată însă o îmbătrînire a populaţiei de pe străzi. Întîlnim, de fapt, cele două extreme: copiii şi bătrînii străzii. În urmă cu zece ani, cînd am început să lucrez în domeniu, predomina segmentul de mijloc: oamenii între 30 şi 50 de ani, în special bărbaţi. Cred că mulţi dintre ei au plecat în străinătate unde, poate, îşi găsesc mai uşor de lucru.

Ce se poate face pentru oamenii străzii?

Într-o primă fază ar fi bine dacă s-ar înfiinţa centre de consiliere şi măcar un adăpost în fiecare sector. Nu e suficient, dar e un început şi mulţi ar putea fi consiliaţi la aceste centre, pot fi ajutaţi să-şi găsească un loc de muncă. Peste tot în lume unde sînt astfel de servicii, asta e ordinea: mai întîi li se oferă adăpost, între timp ei lucrează şi pot strînge bani ca să închirieze o cameră. La noi, autorităţile vor invers: le oferă cazare, doar dacă au un loc de muncă. Ceea ce e absurd.

a consemnat Liliana NICOLAE

Cauzele pentru care persoanele adulte fara adapost sunt in strada – studiu realizat de Samusocial„

Trebuie spus ca si azi, la 8 ani de la aparitia acestui articol, vezi in Bucuresti oameni care dorm pe strazi sau care se ghemuiesc sa doarma in intrandul unui bloc. Imediat dupa Revolutie a inceput sa apara si sa se dezvolte ulterior destul de pregnant fenomenul copiilor strazii, care locuiau in canalele Bucurestiului. Este curios ca Statul nostru nu s-a preocupat si nu a cautat modalitatile potrivite pentru a rezolva problema si pentru a cauta sa-i integreze cumva pe acesti oameni in societate, desi, conform Constitutiei noastre, ar fi trebuit s-o faca. Oamenii acestia ai strazii mi se par lasati de izbeliste pur si simplu. Statul ar fi trebuit, bazat pe o discriminare pozitiva, sa le ofere un consult medical sau o consiliere psihologica pentru recuperarea lor. De asemenea ar trebui cercetate in profunzime cauzele fenomenului pentru a restrange macar manifestarea acestuia.

Chiar nu se poate face nimic pentru acesti oameni sarmani? Chiar nu putem invata din experienta unor state dezvoltate, cu o protectie sociala bine pusa la punct, spre a putea aborda cu succes o astfel de provocare?

Dar iata si un articol din 5 august 2017 aparut in Cotidianul:

Firea și oamenii străzii din București

Se arata ca:

„Cine trece dimineața pe principalele bulevarde ale Bucureștiului (Bălcescu și Magheru) va avea impresia că trăiește într-un oraș al homleșilor. Aproape pe fiecare bancă doarme câte un om. Deși încă de la ora 10.00 căldura năpădește orașul, ei sunt îmbrăcați cu haine groase și atât de murdari, încât simți mirosul fără să te apropii.

Autoritățile locale spun că în Capitală sunt circa 5.000 de persoane fără adăpost, acestea fiind înregistrate la direcțiile de asistență socială. Cam câți locuitori are o comună mare. În realitate, cifra poate fi mult mai mare, deoarece pe timpul verii ei stau pe străzi, adăposturile cazându-i doar pe timpul nopții. Pentru a caza 5.000 de oameni ar fi nevoie de 33 de blocuri cu câte 300 de locuri fiecare. Primăria Capitalei a lansat în dezbatere publică Strategia locală privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei, dar în privința oamenilor străzii nu prea sunt soluții.

Strategia locală privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei a fost postată pe site-ul Primăriei Capitalei. Documentul este în dezbatere publică până pe data de 13 septembrie și pretinde că abordează un model integrat de centre de recuperare pentru copiii cu dizabilităţi, monitorizarea situaţiei copiilor care au părinţii plecaţi la muncă în străinătate, precum şi înfiinţarea unui centru de sprijin pentru încadrarea pe piaţa muncii a persoanelor provenite din grupuri vulnerabile. În fond, strategia municipalității este plină de promisiuni, aceleași ca și în campania electorală. Potrivit documentului, în București există 5.000 de persoane fără adăpost, care pot fi găsite în gări, scări de bloc, clădiri aflate în construcţie, maşini abandonate, canale. Datele, se spune în document, au fost furnizate de instituții publice și private, la care apelează homleșii doar în timpul iernii. Cifra datează din 2010, de atunci nimeni nu a mai făcut o nouă estimare. Unii sunt cazuri sociale dramatice, alții și-au ratat viața din diferite motive, dar mai sunt unii care nu vor nici să muncească, nici să stea în sânul familiei.

„M-am acrit de muncă“

Nicolae Neagoe are 62 de ani și este din comuna Ulm, județul Brăila. El a venit în București în 1976 și spune că a lucrat la metrou. Pretinde că are o vechime în muncă de 44 de ani (sic!), punând la socoteală și anii petrecuți în școala profesională, unde a învățat zidăria și să zugrăvească, dar și stagiul militar. Tot el povestește că nu mai muncește din 1995, când a demisionat de la metrou. „Nu mai vreau să muncesc. M-am săturat, m-am acrit de muncă“, spune Neagoe. El are 2 copii, care sunt la casele lor, iar soția locuiește în casa părintească din comuna Ulm, unde se luptă cu cele 4 hectare de pământ pe care le are. „De ce nu te duci la ea, să o ajuți la munca în agricultură?“, l-am întrebat. „Mă mai duc, dar stau ce stau și vin înapoi“, spune Neagoe. De câteva luni și-a făcut un culcuș pe strada Boteanu, unde doarme alături de Florian Stîngă, bolnav de TBC.
Pe o căldură care te doboară, ei stau la 5 minute distanță de Ministerul Muncii și la 10 minute de Ministerul Sănătății, dar nimeni nu i-a băgat în seamă. Doar polițiștii i-au legitimat, i-au luat la întrebări și atât. „La adăposturi nu ne primesc decât iarna, vara nu. Nu vreau nimic de la nimeni. După ce îmi dă pensia, plec. Mă duc acasă. Dar până atunci stau aici, să mă vadă. Vara mai găsim de lucru, mai facem o zugrăveală, o zidărie. Sâmbăta și duminica mergem la biserică și mai primim câte ceva de mâncare, în rest, ne mai ajută oamenii să avem grijă de mașinile lor parcate aici. Când plouă, învelim saltelele cu plastic, le ridicăm și le sprijinim de gard.“

Cine îi ajută să se spele

Lunar, oamenii străzii se duc la Samusocial să se spele. Aceasta este o fundație dedicată persoanelor adulte fără adăpost, dându-le posibilitatea de igienizare, îmbrăcăminte și produse de igienă corporală, medicamente și încălțăminte. De pe site-ul fundației am aflat că o estimare a numărului de persoane fără adăpost datează din 2010. „Având în vedere că în București trăiesc printre noi aproximativ 5.000 de persoane adulte fără adăpost, pentru care există doar 330 de locuri de adăpostire, hainele pe care acestea le primesc se deteriorează mult mai repede. Astfel, ne vedem nevoiți să le ajutăm să își schimbe hainele măcar o dată pe lună, fapt pentru care avem nevoie de bani.“ Samusocial din România (Serviciul de Ajutor Mobil de Urgență) este un dispozitiv de intervenție de urgență care vine în întâmpinarea persoanelor celor mai desocializate care au fost reduse la stadiul de simplă supraviețuire, căci au devenit „victime“ care nu mai pot și nici nu mai știu cum să beneficieze de ajutoarele de drept comun. Samusocial este o metodologie de asistență pentru cele mai excluse persoane din marile orașe, imaginată de doctorul Xavier Emmanuelli. După ce a fondat Médecins Sans Frontieres și Samusocial din Paris în 1993, în 2001, el a fondat Samusocial International, cu scopul de a dezvolta acest sistem de asistență în lume. La ora actuală sunt 10 Samusocial-uri care s-au dezvoltat pe 4 continente.

Bolnav și cu pensia sistată

Dumitru Bunduc este singur pe lume. Nu are frați sau surori, părinții i-au decedat, la fel și soția. El a fost evacuat în 2010 din casa naționalizată în care locuise, iar în 1997, la 47 de ani, a fost pensionat pe caz de boală. Bunduc a fost măcelar și după 18 ani și 6 luni de muncă a primit o pensie de 580 de lei. În urmă cu șase ani a fost operat de plămâni și a stat prin spitale și sanatorii să se refacă un an și opt luni, astfel încât nu a putut să se prezinte la comisiile de control periodic. De trei ani nu mai primește pensie, iar acum bate pe la toate ușile să-și recupereze cartea de muncă. „Am fost și eu ca ei. Doar de șase luni m-au primit la adăpost pentru că am fost operat de plămâni. Trebuie să-mi recuperez pensia și nu vor să mi-o dea numai pe copia pe care o mai am după cartea de muncă. Mi s-a spus că originalul s-a pierdut și numai cu originalul am șanse să primesc din nou pensia“, spune Bunduc. El are acum 59 de ani, iar în ochii albaștri i se citește o tristețe greu de imaginat. De ce nu este primit și Florian Stîngă la adăpost, nu se știe. „Probabil fiindcă are o formă de TBC și se tem“, spune Bunduc, care-și vizitează din când în când foștii tovarăși de suferință. Florian Stîngă are 46 de ani și trăiește pe străzi din 2010. Este atât de slab, încât trezește mila multor oameni.”

Nu sunt absurd sa spun ca problema trebuie rezolvata „ieri”. Totusi, la 7 ani distanta intre cele doua articole si nu se intrevede un progres. Intrebarea care se pune este: de ce nu se rezolva odata problema? Numai vorbesc de faptul ca Romania e o tara membra a UE. Nu stiu… dar ar putea sa solicite fonduri comunitare in vederea rezolvarii unei astfel de chestiuni pana la urma umanitare. Pe de alta parte, observati ce spune articolul, sunt oameni bolnavi, cu forme de TBC – chiar nimeni din Statul acesta nu-si pune problema ca din precaritatea unor astfel de conditii de viata, sa ne fereasca Dumnezeu, pot aparea epidemii? Epidemii la oameni, nu la porci!!

Iata si un articol din Wikipedia, a carui ultima editare dateaza din 4 martie 2018, ora 23:16 – aici – in care, referitor la situatia de la noi din tara se arata ca:

Situaţia în România

„Se estimează că România există peste 15 000 de persoane adulte fără adăpost din care mai mult de 5 000 trăiesc în Bucureşti. Accesul acestora la servicii de asistenţă socială şi medicală este foarte dificil, peste 60% dintre ele nu au acte de identitate şi sunt atât de desocializate încât şi-au pierdut capacitatea de a se adresa instituţiilor şi organizaţiilor pentru ajutor. Marea majoritate a persoanelor adulte fără adăpost nu au asigurare medicală, nu ştiu sau nu sunt capabile să se adreseze instituţiilor specializate pentru ajutor nici chiar în situaţiile de urgenţă. Peste 25% dintre persoanele adulte fără adăpost au probleme psihiatrice care pot fi diagnosticate prin observare directă, iar 40% au dezvoltat afecţiuni similare psihozelor.^[2] Circa 56% din oamenii care ajung în stradă din cauza problemelor psihice consumă alcool şi suferă de boli precum schizofrenie, tulburări de personalitate cu diferite grade de retard.^[3]„

Nu ma consider un specialist in astfel de chestiuni si nici n-am pretentia de a da, intr-un modest articol de pe blog, solutii adecvate, dar mie mi se pare ca la noi in tara avem de a face cu ignorarea de catre Stat a unor grave probleme sociale si economice. Si ma gandesc si la emigratia masiva de la noi, comparabila, din cate am inteles, cu cea din Siria, tara ce trece printr-un necrutator razboi civil. La noi nu e cazul de asa ceva, Doamne fereste, suntem o tara membra a UE, si totusi…

Totusi, de ani de zile treneaza aceasta problema fara niciun progres in rezolvarea acesteia. Desi, cred, fonduri ar trebui sa existe, ar trebui atrase inclusiv fonduri europene, la nevoie, pentru a solutiona cu bune rezultate aceasta problema. Sa ne gandim ca e vorba de 15.000 de cetateni romani, nu refugiati sau imigranti…

Mie imi face impresia ca suntem sau am ajuns o tara care ignora problemele mari cu care se confrunta. Se pot da destule exemple. S-au dat si de catre dezbeterile in media scrisa sau audiovizuala. Probabil ca din aceasta cauza aceasta lentoare, caracteristica as zice, in rezolvarea acestora, durand chiar ani, ca sa nu spun chiar zeci de ani. Inca mai avem in Bucuresti constructii neterminate de pe vremea lui Ceausescu. Sau vezi in plin Centru un teren viran, pe care trebuia sa se construiasca pe vremea lui Ceausescu ceva, lasat de atunci de izbeliste de cresc balariile p-acolo. Bucurestiul, capitala europeana, n-are inca o centura moderna, desi traficul, se stie, e foarte intens iar capitala e un nod important de comunicatie rutiera. Acestea nu sunt probleme marunte. Iar daca sunt atat de marunte de ce nu se recolva odata si odata? Sunt probleme concrete, a caror nerezolvare influenteaza negativ calitatea vietii cetateanului. Acelasi lucru se poate spune si despre autostrada Montana de-a lungul coridorului Iasi – Tg. Mures, la care face referire in acest articol D-na. Corina Cretu – da, si eu imi doresc  sa devina o realitate doar ca nu prea vad ca se intampla… Se pot da si alte exemple, nu neaparat din sfera economicului. Spre exemplu, eu am impresia ca noi, anul acesta, am ignorat Centenarul Marii Uniri. Parca ignoram faptul ca vom prelua de la anul Presedintia Consiliului Uniunii Europene…

Din pacate e trist ce se intampla. Numai sa ne uitam la ultimile evenimente: pesta porcina ne devasteaza in tara septelul de porci, Palatul Episcopal din Oradea, capodopera arhitectonica si cu profunde semnificatii istorice pentru tara noastra, a suferit distrugeri mari in urma unui incendiu de proportii neobisnuite. Iar daca ma gandesc la istoria foarte recenta avem exemplul tragediei de la Clubul Colectiv. Si stau si ma intreb daca nu cumva pentru faptul ca la noi nu se iau masuri la timp. Daca nu cumva ignoram actiunile preventive ce trebuie luate timpul potrivit.

Sa aruncam o privire si asupra aspectelor economice

Ca sa vedem ce fel de tara e Romania, iata un articol din sfera economicului aparut in Romania Libera:

Lipsă cronică de finanțare pentru comerţul exterior al României

Se arata ca:

„Dacă peste noapte am rămâne complet fără toate companiile străine care acţionează în România, situaţia ar deveni dramatică. Practic, nivelul exporturilor ar fi acelaşi cu acela din decembrie 1989.

Desigur, structura exporturilor s-a schimbat faţă de acum 30 de ani, dar economia românească exportă la acelaşi nivel submediocru. Iar aceasta din două cauze. Prima – lipsa cronică de bani a mediului de business autohton. Banii sunt necesari pentru promovare. Şi nu numai.

Dacă nu te promovezi cu produsele şi/sau serviciile tale, degeaba te duci la Paris, Mumbai sau Seul să le vinzi, pentru că nu ţi le cumpără nimeni. Mai apoi, e vorba şi despre lipsa alocărilor financiare de stat pentru încurajarea exporturilor autohtone. „România liberă“ a găsit un interlocutor care laudă un minister din Cabinetul Dăncilă. Expertul în cauză are o îndelungată tradiţie de critici argumentate.

40.000 de lei de firmă sunt banii de la stat pentru care se bat companiile româneşti ca să se promoveze singure pe pieţele externe.

Cum ieşim deci din paradigma de a vorbi la trecut despre exporturile româneşti? Casandru Păpăroiu, fost înalt funcţionar la Departamentul pentru Comerţ Exterior de la Ministerul Economiei, crede că „noi, şi dacă vrem să mai facem ceva, nu mai putem. Sunt tot felul de obstacole. Pe partea cealaltă, nu prea mai avem producţie românească“.

De exemplu, „la produsele agricole, care sunt perisabile, bătălia este foarte mare. Este foarte greu să pătrunzi pe pieţe, pentru că îţi trebuie bani mulţi ca să poţi să faci asta“, a spus Păpăroiu, explicând că nu poţi concura, dacă la un târg vii cu 15 firme pe 30 de metri pătrați, cu o firmă sud-coreeană care expune singură pe 50 de metri pătrați.

„Lipsește, în primul rând, o foarte bună popularizare a produselor, ca să le cunoască clienţii. Dacă le cunosc, intervin alte probleme. Cu asta m-am confruntat în exportul de mere, în India. Când au ajuns merele producătorului, au început să apară taxe de la cei care importau din alte părţi şi aveau relaţii la ministere. Cine să dea de la noi ciubuc?“, se întreabă retoric expertul.

„Târguri nu se mai fac. Centrul Român de Comerţ Exterior s-a desfiinţat. Înainte, se mergea cu schemele de minimis, cu care puteau ajunge la târguri şi actori economici mici“, afirmă expertul, apoi detaliază: „La noi, în firme, nu sunt oameni de comerţ exterior şi încearcă să-şi facă promovare singuri. Nu merge aşa. În India, au venit cei de la o firmă românească de vinuri. Le-am oferit 15 metri pătrați de stand, gratuit, de la organizatori. Răspuns: vin la târg după ce-mi cumpără două containere de vin cu care am venit aici. Cum să-ţi ia, când el nu ştie cum e vinul? Nu faci faţă aşa“.

Sărăcie. Intenţii bune de la MMACA

„E sărăcie. Până anul acesta, ne-am luptat cu birocraţia ministerului de resort şi am pierdut cam jumătate dintre oportunităţi. Anul acesta, MMACA a reuşit să implementeze proceduri de evitare a birocraţiei. Suntem pe punctul, dacă la rectificare primim banii ceruţi, să dublăm numărul de participări la expoziţii şi târguri“, a spus Mihai Ionescu, preşedinte executiv ANEIR, copreşedintele Consiliului de Export.

MMACA e acronimul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, mai cunoscut ca Ministerul pentru IMM. Ionescu, vechi combatant în branşă, are o părere bună despre activitatea ministrului Radu Oprea.

„Încercăm şi am reuşit“, spune reprezentantul ANEIR (Asociaţia Naţională a Exportatorilor şi Importatorilor), „să ducem cu prioritate firmele româneşti, pentru că cele străine nu se compromit pe trei-patru metri pătraţi, se duc singure. Anul acesta, s-a aprobat un program de internaţionalizare, prin care firmele mici, cu 40.000 de lei/firmă, se pot duce singure să se promoveze. Ministrul a promis că dă banii în luna august, a pus pariu cu mine“.

Ionescu e în permanent contact cu Oprea, dar şi cu ministrul Mediului, Rovana Plumb. „Când dai ajutoare de stat“, sugerează oficialilor Mihai Ionescu, „pune condiţii să dai cu prioritate firmelor ce înlocuiesc importul, că asta e problema noastră acum. Produ în ţară ce importăm, ca agroalimentarele prelucrate. Şi doamnei Plumb i-am spus să pună condiţii să promoveze produsele româneşti, pe atragerea fondurilor europene“.

Trei poli de atracţie a capitalului străin

Despre care vorbim aici, pentru că firmele străine se comportă ca o adiţie de capital străin, ce produce bunuri şi servicii în România, apoi le exportă. „România, fără îndoială, e departe de ce ar trebui pe exporturi, cu toate că de 10 ani suntem printre fruntaşii Europei în privinţa ritmului de creştere. Am fost trei ani la rând, după criză, campionii Europei la acest capitol. Dar ritmurile ascund o bază mică“, spune reprezentantul ANEIR.

Cifric, cum se concretizează aceasta? „Avem un volum de export raportat la PIB undeva la 40%, spre deosebire de media europeană, de 54%. Aceasta înseamnă că volumul de export e extrem de redus. Loc de creştere este enorm. 87% din exportul românesc îl fac firmele cu capital străin, restul de 13% capitalul românesc. 13% înseamnă exact cât făcea România în 1989. Dacă nu am avea capital străin, România ar exporta acum cât exporta în 1989. Fără îndoială, cu o altă structură decât atunci“.

Totuşi, de ce este atras capitalul străin? „Cei trei poli de atracţie a capitalului străin“, spune Mihai Ionescu, sunt următorii: „firmele străine au venit pentru că au forţa de muncă ieftină, deşi se scumpeşte pe zi ce trece; avem resurse de materii prime; avem o piaţă“.

Ce-i de făcut atunci? Ar trebui să ne bazăm pe capitalul românesc, spune Ionescu, dar, „din păcate, guvernanţi n-au dus o politică de încurajare a lui. Ajutoarele de stat sunt de aşa manieră legiferate, că nu au acces la ele decât firmele străine“.

„Plafonul e mare, condiţiile restrictive. Firmele româneşti n-au forţă nici să primească ajutoare de stat. S-a promis acum că se va face o schemă, în care să primească ajutor de stat firmele ce investesc minimum un milion de euro“, explică expertul.

„A doua chestiune“, a spus Mihai Ionescu, „ţine de politica bancară. Toate firmele străine au venit cu surse de finanţare din străinătate, obţinute pe condiţii de creditare mult mai facile, nu garanţiile şi paragaranţiile de la băncile din România. Aceste firme au obţinut credit cu dobândă foarte mică“.

De aceea, „la noi, predomină creditul de consum, cu 6% – 10% dobândă. O firmă cu un randament în producţie de 5% – 10% nu-şi permite să ia credit cu 10% dobândă. Practic, îi mănâncă tot profitul“, detaliază preşedintele executiv ANEIR. Evident, totul porneşte de la faptul că băncile din România au condiţii prudenţiale adaptate la riscurile bancare autohtone.”

Eu cand citesc astfel de articole ma gandesc la Scoala Comerciala „Nicolae Kretzulescu” din Bucuresti, de pe Hristo Botev – un articol aici. Aceasta a fost infiintata in 1864 „prin staruinta”, spune articolul, „doctorului Nicolae Kretzulescu, ministrul Instrucţiunii Publice. Până la înfiinţarea Academiei de Studii Economice în aprilie 1913, Şcoala Comercială a fost cea mai înaltă treaptă a învăţământului economic românesc”. Interesant si semnificativ este ca inaintasii nostri se gandeau la importanta economica a comertului si la studiul stiintific al acestuia. Deci nu comert dupa ureche. Ci profesionist realizat! Citind articolul din Romania Libera vedem cum stam in zilele noastre. Inaintasii nostri se gandeau la dezvoltarea si modernizarea Romaniei, nu la punerea tarii intr-o situatie de aproape totala dependenta fata de capitalul strain. Ceea ce nu inseamna a trata cu dispret capitalul strain, libertatea economica si economia de piata libera. Pe cand acum noi am conceput un comert de asa maniera incat depindem de companiile straine aproape in exclusivitate. Ceea ce arata articolul din Romania Libera este ca noi „prin noi insine” n-am prea progresat fata de anul 1989, al prabusirii comunismului in Europa de Est. Noi nu mai progresam „prin noi insine”, progresam prin altii… O formula interesanta, ce-i drept, dar cat de benefica inclusiv pentru sanatatea morala a natiunii noastre? E foarte interesanta si ciudata in acelasi timp comportarea Statului nostru, auziti:

„Ar trebui să ne bazăm pe capitalul românesc, spune Ionescu, dar, „din păcate, guvernanţi n-au dus o politică de încurajare a lui. Ajutoarele de stat sunt de aşa manieră legiferate, că nu au acces la ele decât firmele străine“.”

In chestiunea pestei porcine africane…

… iat aun articol Mediafax – fiti atenti ce se intampla p-aicea:

Imagini revoltătoare: Cadavre de porci plutesc pe Dunăre. Autorităţile avertizează: leşurile din apă sunt periculoase

Se arata ca:

„Imagini cu cadavre de porci au fost postate pe Facebook de un tulcean, care susţine că leşurile au fost văzute pe Dunăre, în dreptul localităţii Partizani. Autorităţile spun că leşurile aruncate în apele curgătoare sunt periculoase.

Imagini revoltătoare: Cadavre de porci plutesc pe Dunăre. Autorităţile avertizează: leşurile din apă sunt periculoase

Mai multe comentarii însoţesc imaginea şi vorbesc despre o adevărată invazie de cadavre de porci care vin pe Dunăre din localităţile din amonte aflate în judeţele Tulcea, Galaţi şi Brăila.

Numeroase cadavre de porci au fost descoperite pe Dunăre de la izbucnirea pestei porcine africane. La fiecare sesizare, autorităţile se deplasează la faţa locului, pescuiesc cadavrul şi, dacă acesta nu este în descompunere, iau probe pentru a infirma sau confirma prezenţa virusului pestei porcine.

În ciuda apelurilor făcute de autorităţi, cetăţenii au continuat să arunce animalele moarte în Dunăre care au plutit zeci de kilometri, până în Deltă.

Oamenii care asistă la aceste scene dau vina pe autorităţi deoarece nu au reuşit să gestioneze criza pestei porcine.

„La Partizani. Delta Dunării este plină de cadavre. Proasta gestionare a crizei a infestat toată ţara!”, a scris Ilie Nicuţa pe Facebook.

Postarea este urmată de multe comentarii printre care şi unele care vorbesc despre teoria conspiraţiei.

„Sunt aruncaţi cu bună ştiinţă de nişte unii bine plătiţi ca ţara noastră sa rămână fără porcine”, a comentat un bărbat.

Un alt participant la discuţie atrage atenţie asupra pericolului extinderii virusului în toată regiunea.

„Suntem tâmpiţi ! O să infestam tot, inclusiv ţările riverane Mării Negre”, a scris pe reţeaua de socializare un alt bărbat.

Şi autorităţile vorbesc despre pericolul pe care îl reprezintă porcii morţi aruncaţi în apele curgătoare.

La Brăila, de exemplu, locul de unde provin mulţi dintre porcii morţi din Deltă, virusul a pătruns în cele mai mari ferme din judeţ prin intermediul apei din Dunăre. Aceasta a fost folosită la irigaţii şi la curăţenie în fermele de porci şi, fiind infestată, a produs un dezastru economic, aproape 180.000 de porci urmând să fie eutanasiaţi.

„Cred că îmbolnăvirea animalelor din aceste ferme este cauzată de apă, ambele ferme se aprovizionează cu apă din Dunăre….Sunt cetăţeni inconştienţi, din cauza cadavrelor aruncate în Dunăre se întâmplă ce se întâmplă în aceste ferme din judeţul Brăila”, a declarat directorul Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Brăila, Gicu Drăgan.

Potrivit ultimelor informaţii, numărul focarelor de pestă porcin africană confirmate în România a ajuns la 725, acestea fiind active în 10 judeţe din ţară, inclusiv în Galaţi, Brăila şi Tulcea.”

Mie inca nu imi e foarte clar ce masuri iau autoritatile. Si ce masuri au luat pentru ca sa previna epidemia sau sa limiteze extinderea epidemiei de pesta porcina africana ca sa nu ajungem la o adevarata calamitate nationala. De asemenea, eu ma intreb daca autoritatile au informat populatia la cum trebuie sa se comporte intr-o asemenea situatie de epidemie grava la porci. Poate ca oamenii au aruncat cadavrele de porci in apa pentru ca n-au stiut cum sa procedeze. Cum au informat autoritatile populatia? Dar de asa maniera incat omul sa stie clar ce are de facut si, pe de alta parte, sa cunoasca la ce sanctiuni este supus daca nu respecta prevederile procedurale anuntate. Eu am inteles ca e o situatie grea. Nu stim inca mare lucru despre cauze. Totusi, chiar si intr-o situatie grea trebuie sa existe reguli de actiune, reguli de comportament a populatiei si a celor afectati pentru a nu se extinde focarele de pesta porcina africana in locuri din tara unde nu exista deloc asa ceva. Cu atat mai mult intr-o situatie grea trebuie sa existe reguli pentru diminuarea pagubelor. Pe de alta parte, e uluitor ce putem citi:

„În ciuda apelurilor făcute de autorităţi, cetăţenii au continuat să arunce animalele moarte în Dunăre care au plutit zeci de kilometri, până în Deltă.”

Ceea ce constat eu este ca suntem descoperiti pe anumite vulnerabilitati iar autoritatile par a nu fi constiente de acest lucru. Altminteri s-ar fi luat masuri din timp. Ar trebui sa existe o presiune cetateneasca pe autoritati pentru gestionarea corecta a unor asemenea probleme, nu doar mitinguri de tip #rezist, indreptate impotriva Guvernului, dar destul de nebuloase in revendicari, avand obiective maximale si generale de genul „Demisia”, fara sa trateze aspecte concrete. Mai ales ca nu avem o idee prea clara daca problemele vor fi gestionate mai bine daca, sa zicem, in urma unor alegeri anticipate va veni actuala Opozitie la Putere.

Spre exemplu – si ca sa revin la tema principala a articolului – nu prea vedem la actuala Opozitie, destul de eterogena, faramitata, o conceptie asupra rezolvarii profesioniste, in acord cu Constitutia, cu regulile europene, dupa modelul statelor dezvoltate, a problemelor sociale, spre exemplu a problemei oamenilor strazii. Actuala Opozitie a perorat – a facut-o si pe vremea lui Basescu – despre nocivitatea ajutoarelor sociale pozitionandu-se, inclusiv ideologic, desigur, impotriva acestora, dar fara sa existe o conceptie clara a rezolvarii cu succes a probematicilor sociale, care sunt legate, la noi si de cele economice si de dezvoltare. La noi chestiunea a fost tratata intr-un mod extrem de populist, fara sa se creeze oportunitati in tara – dovada si cresterea numarului de emigranti.

Ne pierdem in lupte pe care le-as numi de ordin partinic si, in acest timp, oamenii arunca cadavrele de porci in Dunare.

Recomand citirea integrala si in original a tutuor articolelor.

Garantie

Am citit in Romania Libera despre decizia Curtii Constitutionale in cazul Dosarului „Kovesi”. Curtea a anuntat ca: „președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie”. Cristian Preda si-a scris si el parerea pe FaceBook:

„Președintele nu poate să ignore decizia CCR.
O va revoca pe Kovesi.
Ce e important e gestul următor.
Are, cred, trei variante:
1. Numește pe altcineva în acord cu PSD-ALDE.
2. O numește tot pe Kovesi interimar, până la expirarea mandatului pe care-l avea șefa DNA.
3. Amână o decizie de numire a altcuiva și asumă suspendarea sa de către majoritatea PSD-ALDE.
Fiecare variantă are mari dezavantaje, dar trebuie recunoscut că Iohannis e într-o poziție slabă, din pricina strategiei sale de președinte-spectator.”

Sigur, niciun om nu e de neinlocuit. Stricto sensu, vorbim despre schimbarea din functie a unei persoane cu o alta persoana. DNA nu e proprietatea D-nei. Kovesi sau a D-lui. Iohannis. Putem intelege si aspectul politic al afacerii: s-a schimbat regimul, se schimba si sefa DNA. Mai ales in contextul in care CCR este dominata de PSD. Din punctul asta de vedere era de asteptat. Totusi, Tudorel Toader ne-a comunicat despre abuzurile facute de catre DNA sub sefia D-nei. Kovesi. Am luat nota la modul cat se poate de serios de ceea ce ne-a relatat Dl. Toader pentru ca schimbarea sefei DNA se bazeaza de fapt pe Raportul prezentat de domnia sa, pe criticile si reprosurile pe care i le-a adus.

Si atunci se pune o intrebare cat se poate de simpla. Dar legitima, zic eu.

Cine ne garanteaza si cum e garantat faptul ca daca va fi numita o alta persoana la sefia DNA nu vom avea din nou parte de abuzuri?

Pentru ca doar schimbarea persoanelor care conduc o institutie nu inseamna neaparat o garantie ca se vor schimba si naravurile acelei institutii. Ce garantii avem? Spre exemplu ce garantii avem ca acea institutie va functiona mai bine, mai eficient?

Schimbarea unor persoane in cadrul unei organizatii poate avea un anumit efect. Pozitiv sau negativ. Insa nu rezulta cu necesitate ca schimbarea unor persoane din functiile pe care acestea le detin atrage dupa sine doar efecte benefice.

Raportul lui Tudorel Toader s-a axat exclusiv pe persoana D-nei. Kovesi. Nu ne-a furnizat alte informatii legate si de alte aspecte ce privesc DNA sau propuneri puse in dezbatere publica despre imbunatatirea functionarii acestei institutii. Ci acest Raport este in deplin acord cu actuala decizie luata de CCR. Concordanta este usor de sesizat. Cu toate acestea, nu ofera garantii ca DNA nu va mai face abuzuri, ca isi va exercita atributiile cu mai mult profesionalism etc.

Variantele 2 si 3 ale D-lui. Preda sunt, cred, usor de inteles. Insa in privinta variantei 1 – „Numește pe altcineva în acord cu PSD-ALDE.” – mi se pare ca mult mai obiectiv ar fi fost sa spuna: „Numeste pe altcineva”. Art. 134 din Constitutie spune la al. 1:

„Consiliul Superior al Magistaturii propune Presedintelui Romaniei numirea in functie a judecatorilor si a procurorilor, cu exceptia celor stagiari, in conditiile legii”

Totusi, despre numirile in functie ale procurorilor sefi, ale procurorului general, sefii DNA, DIICOT v. aici, aici si aici.  Nu rezulta nicio garantie ca nu se vor mai intampla abuzuri sau ca, in general vorbind, lucrurile se imbunatatesc. Ideea centrala o constituie rolul Presedintelui in numirea procurorilor sefi, ai sefilor DNA si DIICOT, de cate ori are dreptul sa refuze o propunere, daca refuzul e motivat si lucruri de genul asta. Totusi, de unde ar rezulta ca macar se vor imputina abuzurile. Greu de spus…

De asemenea, din textul constitutional al art.134, al. 1 nu rezulta ca nu ar fi vorba de numirile in functii de conducere, cum a considerat CCR. Logic vorbind, asa cum e formulat,  sfera  notiunii de „functie” este mai larga, incluzand-o pe cea de „functie de conducere”. Spre exemplu, ca sa inteleaga cititorii, daca spun „pisica” sfera acestui cuvant include si „pisicile birmaneze”. E nelogic sa zici ca acest cuvant ” pisica”, luat atat de general, exclude „pisicile birmaneze”, ca si cum acestea n-ar fi pisici. Si fara indoiala daca CSM propune, Presedintele nu e obligat sa accepte propunerea CSM. Si nici nu spune ca Presedintele numeste in functie procurorii si judecatorii la propunerea CSM. Ci spune ca CSM face doar o propunere. De care Presedintele poate sau nu sa tina cont.

Insa motivul principal al deciziei CCR a fost reprezentat de cele scrise in deja celebrul Raport al lui Tudorel Toader. Totusi mi se pare ca nu avem nicio certitudine si nicio garantie ca lucrurile nu s-ar putea repeta sub o forma sau alta. Iar din acest punct de vedere ingrijorarile Opozitiei sunt justificate. In realitate nu avem un mecanism legal care sa limiteze drastic posibilitatea de a face abuzuri. Si, evident, ne intereseaza nu doar cine face abuzuri ci si faptul ca se pot face in continuare, inclusiv prin amestecul politicului sau chiar a unor interese externe. Iar daca cineva ar argumenta cu rolul constitutional al CSM – art.134, al. 2, nu se poate sa nu te intrebi unde a fost CSM pana acum, daca s-au inregistrat asemenea abuzuri si deficiente incat sa reclame destituirea sefei DNA.

PSD a cautat sa rezolve o problema, dar mi se pare ca nu a reusit. Pentru ca nu a identificat, de fapt, solutii. Ci doar un simulacru de solutii.

Presedintele nu cred ca va provoca o criza constitutionala, incalcand decizia CCR. Sigur, CSM va veni cu o propunere pe care Iohannis, daca o va respinge, nu va putea s-o respinga decat o singura data. Si aici intervine un aspect interesant. Pentru ca daca CSM are exclusiv competenta numirilor in functii de conducere, tot aceasta institutie va trebui sa verifice activitatea judecatorilor si procurorior pentru ca „indeplineste rol de instanta de judecata, prin sectiile sale” (art. 134, al. 2 din Constitutie). Lucru ce nu e tocmai cuser, datorita unui evident conflict de interese, pe care CCR in intelelepciunea ei l-a trecut cu vederea. De asemenea 14 din cei 19 membri ai CSM sunt validati de Senat, or in Senat e vorba de o majoritate care ii valideaza, o majoritate, evident, politica. De aceea nici numirile in functii de conducere pe care le va face CSM nu sunt chiar independente de politic. De aceea chestiunea e mai complicata, iar simpla indepartare a D-nei. Kovesi nu rezolva problema. Nu ofera nicio garantie ca DNA va functiona mai bine, ca va functiona in folosul cetatenilor, ca nu vor mai fi abuzuri sau ca vom avea procurori mai competenti.

Consecinta va fi ca lucrurile se vor complica si chiar inrautati si mai mult daca activitatea DNA va avea de suferit si DNA nu isi va mai putea exercita cum trebuie atributiile si nu-si va indeplini cum trebuie sarcinile sale.

Am vazut si o noua postare a D-lui. Prof. Preda:

„După decizia de ieri a CCR, deputatul Ghinea și ziaristul CTP îi propun lui Iohannis greva prezidențială, după modelul grevei regale din 1946.
Atunci, criza a fost declanșată de refuzul premierului Petru Groza de a demisiona.
Viorica Dăncilă a refuzat să demisioneze înainte de decizia CCR.
Așa că Ghinea și CTP s-au trezit cam târziu…”

De acord cu raspunsurile date de Dl. Preda celor ce au comentat postarea dumnealui:

„Constantin Apavaloaie Faptul că Dorneanu flirtează cu Moscova nu e suficient pentru a justifica încălcarea unei decizii a CCR.”

„Eu nu cred că Iohannis trebuie să facă grevă. Dinpotrivă, ar fi bine să-și ia în serios atribuțiile.„

Insa PSD ar trebui sa stie ca transformarea Presedintelui intr-un element pur decorativ nu inseamna neaparat un lucru bun, cu atat mai mult cu cat Dl. Iohannis a dorit de la inceput sa fie „altfel decat Basescu”. Iar un alt lucru ce mi se pare a fi in neregula este relativizarea deciziilor CCR datorita unei evidente politizari a acesteia. Va veni si PNL la Putere si atunci, daca vom avea o alta Curte, vom vedea  decizii care nu numai ca nu seamana cu cele actuale sau ca le contrazic, dar ca sunt diferite la o suta optzeci de grade!! Daca nu dorim abuzuri in Justitie sau facute de catre Justitie ca te intrebi ce Justitie o mai fi si aia, este necesar si suficient ca Justitia sa fie independenta si sa lucreze acolo oameni integri care sa nu se preteze la lucruri ce nu fac cinste cuiva. Daca actuala Curte relativizeaza si principiul separarii puterilor in stat nu cred ca va fi bine.

Daca PSD considera ca a nu avea abuzuri in Justitie inseamna sa le fie lor bine si altora nu, cad in aceeasi capcana in care a cazut si PDL sau unii din PDL.

De am ajuns sa ni se duca buhul in lume ca avem o clasa politica de asa natura incat se baga unii pe altii la puscarie. Ca nebunii!!

Incercarea de a ni se baga Monarhia pe gat…

Fostul rege, Mihai I, a murit. Dumnezeu sa-l ierte! Dar ceea ce s-a intamplat zilele acestea mi se pare anacronic, nepotrivit si pe undeva deplasat tinand cont ca forma de guvernamant a acestei tari e republica si n-am auzit ca majoritatea oamenilor, care voteaza PSD intre altele fie zis, sa doreasca Monarhia.

Si atunci pentru ce a trebuit trei zile de doliu national, depunere la Palatul Regal, o coloana imensa de oameni care stateau la coada pentru ca sa ajunga in fata sicriului, scos azi pe afet de tun, procesiune pana la Patriarhie, slujba acolo etc? Cand inmormantarea si tot ce e legat de aceasta ar fi trebuit sa fie un eveniment privat. Pentru ce s-a urmarit atunci crearea acestei confuzii politice, ca si cum Romania ar fi Monarhie, ceea ce nu e de fapt? Eu chiar nu inteleg de ce se urmareste cu obstinatie alienarea politica a cetatenilor. E inutil sa spun, dar trebuie spus pentru cei care nu cunosc, ca in Romania dezbateri serioase despre Monarhie nu sunt si nici n-au fost. Iar acum deodata manifestarea aceasta halucinanta de „dragoste” fata de fostul suveran… Cam asa se desfasoara lucrurile in Romania. Exact la fel e, spre exemplu, si cu aderarea la Zona Euro. Nicio dezbatere serioasa, dar e ca si cum tot poporul ar dori asta. Klause, se aude? Subiectul e altul, dar felul in care merg lucrurile e la fel.

Eu chiar nu inteleg de ce trebuie sa ne tot balacim in minciuna asta…

Daca incerci sa-i bagi cuiva ceva pe gat, pana la urma vomita si o scoate afara, exact pe unde a intrat.

Onoruri, Presedintele, presedintii Camerelor etc. Prezenta unor capete incoronate la Bucuresti mi se pare logica. Nu e logic si nici normal ce au facut autoritatile romane, in frunte cu Presedintele Iohannis, presedinte de republica, ales de cetateni, care n-ar fi trebuit sa accepte astfel de manifestari, la nivel national, finantate, nu-i asa?, de stat, impunerea doliului national, cand era vorba de un eveniment privat. Ceea ce a facut e un esec al prezidentiatului sau.

Oricum, starnirea unei confuzii politice nu poate fi un lucru benefic.

Nu mai vorbesc de alaiul de preoti care au insotit sicriul, pus pe afet de tun, de la Palat la Patriarhie. Apropo de preoti, daca ai sta sa asculti predicile unora, in general vorbind tineri, ai zice nu doar ca regreta comunismul, dar il mai si preamaresc… Deci sa inteleg ca cei care au insotit cortegiul funerar nu sunt din aceasta categorie. Ok! Dar cu tonul dat de Werner de la Cotroceni toata aceasta manifestare nu respecta, de fapt, Constitutia tarii, spre exemplu art. 5 care spune: „In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie”. Inclusiv televiziunile private de stiri au incercat sa se alinieze doliului national de trei zile impus ABUZIV de catre stat, incalcandu-se, repet, Constitutia. Statul nu avea ce cauta intr-o chestiune de ordin privat. S-a bagat si acolo.

Pe de alta parte e ceva ce nu e deloc in regula. Dupa ce – dupa Revolutie, culmea – nu l-au lasat sa vina in tara, i-au pus nenumarate piedici si l-au marginalizat, are acum, in schimb, parte de o inmormantare grandioasa… Dupa ce a murit, toti il omagiaza! Mi se pare atat de nepotrivit tot ce s-a intamplat si se intampla! Macar sa se fi evitat acest lucru care nu da deloc bine prin indecenta sa. Decent si corect ar fi fost manifestare privata. Slujba la Biserica, da – absolut de acord! Dar fara amestecul acesta al Statului care a denaturat totul…

In final as dori sa va arat cum scrie o social-democrata, D-na. Ana Birchall:

Dumnezeu să vă odihnească în pace, Majestate!

„Astăzi, 16 decembrie 2017, întreaga Românie plânge, pentru că ne luăm rămas bun de la regele nostru, Majestatea Sa Regele Mihai I. Pământul pe care l-a iubit și pe care l-a slujit cu fiecare fibră a ființei sale timp de un veac își deschide azi brațele pentru a-l primi cu dragoste pe monarhul său ostenit de dragoste și trudă pentru poporul lui. Sunt convinsă că în Împărăția lui Dumnezeu, alături de toate marile personalități ale neamului nostru, bunul și blândul Rege Mihai se roagă tronului Dumnezeirii pentru supușii fideli ai Majestății Sale, pentru românii pe care i-a iubit, și i-a slujit toată viața sa. Dumnezeu să vă odihnească în pace, Majestate!”

Lasand la o parte aspectul de compunere de clasa a VII-a primara, D-na. Birchall este angajata cetatenilor in calitate de deputat. Astfel domnia sa trebuie nu doar sa dea explicatii, ci si sa raspunda pentru ideile exprimate verbal si in scris si actiunile sale. Aroganta dumneaei nu o scuteste, totusi, de raspundere! Uitati-va ce postare e asta si ma intreb cu ce scop. Mai e putin si-l considera un sfant al neamului, nu? In aceasta postare se poate vedea nepotrivirea nu doar cu Constitutia, dar in primul rand nepotrivirea ideologica, adica cu doctrina partidului din care face parte. Pentru ca eu stau din nou si ma intreb: ce fel de partid e PSD? Pentru ca acest partid nu aduce a partid de stanga, sa ne intelegem. Asa cum justitiarismul dreptei nu-i de dreapta.

Insa partea si mai proasta este ca nepotrivirile sunt atat de evidente.

Suparator de evidente.

In ce calitate Departamentul de Stat al SUA da indemnuri Parlamentului Romaniei?

Am vazut ca datul cu parerea se practica nu doar la televiziunile de stiri dambovitene, dar si la Departamentul de Stat al SUA – de citit aici. Nu e vorba daca e bine sau e rau ce sustine Departamentul de Stat al SUA, ci in ce calitate da indemnuri, sfaturi juridice Parlamentului Romaniei. Si care e, totusi, competenta Dep. de Stat al SUA in materie juridica? La ora actuala, in America, se ancheteaza un imens scandal privind implicarea Rusiei in alegerile prezidentiale din SUA. Evident, Rusia nu avea nicio calitate sa se amestece in respectivele alegeri. Ce calitate are Dep. de Stat de a se amesteca in procesul legislativ din Romania, tara suverana si independenta, care se desfasoara in Parlament, „organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii” (Constitutia)? Iar acest Parlament, componenta sa actuala, a rezultat in urma unor alegeri libere, intr-o tara libera precum tara noastra. Iata ce spune Comunicatul:

„The United States notes with concern that the Parliament of Romania is considering legislation that could undermine the fight against corruption and weaken judicial independence in Romania. This legislation, which was originally proposed by the Ministry of Justice, threatens the progress Romania has made in recent years to build strong judicial institutions shielded from political interference. We urge the Parliament of Romania to reject proposals that weaken the rule of law and endanger the fight against corruption”

Atata vreme cat la noi nu exista cu adevarat o dezbatere in societate cu privire la Legile Justitiei, ci doar parti-pris-uri politice, e greu sa-ti faci o parere obiectiva asupra acestei probleme.

Insa amestecul SUA asupra acestei chestiuni, ca si cum Romania ar fi Puerto Rico, un stat insular asociat Statelor Unite, nu o tara suverana si independenta, are o anumita stridenta, ciudata as spune eu, pentru ca astfel de chestiuni se pot discuta – nu trebuia un asemenea Comunicat, atat de vizibil ca se poate citi fara lupa sau ochelari si de pe Marte! Acest Comunicat arata motivele, insa nu le explica, pentru ca altminteri motive se pot gasi oricand. Ar fi trebuit – e o cerinta minimala in orice dezbatere – sa-si explice punctele de vedere si sa le comunice astfel si Parlamentului. Motivele par a fi, de fapt, niste concluzii, fara sa intelegem cum au fost trase. Si fara sa stim daca s-a incercat un dialog cu Coalitia majoritara si care e temeiul acestor concluzii. Pe de alta parte e greu de inteles calitatea Dep. de Stat in care face astfel de declaratii. Neamestecul in treburile interne e stipulat in Actul Final de la Helsinki, in vigoare astazi. Pe baza acestuia a fost condamnat amestecul Rusiei in treburile interne ale Ucrainei si anexarea ilegala, desigur, a Crimeii. Calitatea de aliat nu inseamna si calitatea de a da ordin Parlamentului acelei tari, suverana si independenta, sa legifereze intr-un anumit sens. In ceea ce priveste apartenenta la NATO, n-am auzit ca acest lucru ar nega Acordurile de la Helsinki. Romania si-a indeplinit obligatiile fata de NATO, in comparatie cu alte tari, chiar occidentale, care nu si le indeplinesc. De asemenea, Romania a participat activ la operatiunile NATO, aratandu-se si dovedindu-se un aliat de nadejde! De asemenea astfel de sentinte, ca si cele din Comunicat, ignora total UE, acesta nefacand nicio referire la MCV. Ba chiar poate e mai bine zis: peste capul UE si Comisiei Europene!!

Parerea mea este ca astfel de chestiuni sensibile trebuie discutate politic, fara circ si scandal prin comunicate publice, demne de o cauza mai buna, ca si cum Dep. de Stat ar mai avea putin si ar iesi la miting, in strada.

Bineinteles ca postarea Dep. de Stat ridica semne de intrebare, in special de ordin constitutional, ce tin de Constitutia SUA. Unde scrie anume in Constitutia SUA ca Dep. de Stat, Guvernul American, sunt indrituiti sa dea „indemnuri” Parlamentelor liber alese din alte tari suverane si independente ce anume legi sa adopte?

Chiar si juridic vorbind, tot Comunicatul asta, facut public in felul asta, formal nu e in regula din punct de vedere juridic. Noi nu discutam aici chestiunea in continutul ei. Partea formala e importanta, pentru ca in felul acesta Dep. de Stat poate indemna Parlamentul Romaniei sa voteze sau sa nu voteze si alte legi. Care, in continut, pot fi bune sau proaste. Fara sa tina cont si de alte aspecte, spre exemplu ca Romania e membru UE. Interesant e ca acest Comunicat nu se margineste doar la critica, ci indeamna la adoptarea sau neadoptarea unor legi de catre Parlament.

Fara indoiala o clarificare e necesara. Statul Roman trebuie s-o ceara. Si ar trebui stabilit un dialog, nu prin comunicate. Pe de alta parte si eu cred ca nu e cazul sa ne grabim chiar acum, in 2-3 zile, sa trecem „Legile Justitiei” fara a reflecta mai profund si mai bine. Si, oricum, vorba proverbului: „graba strica treaba”.

Ne vom referi mai jos putin si la continut.

Fara indoiala ca apartenenta noastra la Lumea Libera implica independenta Justitiei si separtia puterilor in stat, asa cum a lasat-o Montesquieu. Evident ca trebuie lucrat la a asigura independenta Justitiei, care e cea mai buna cale spre a evita abuzurile. Daca actuala Coalitie crede ca amestecul politicului ii e favorizant, se inseala. Montesquieu a gandit pentru prima oara un astfel de sistem tocmai pentru a evita abuzurile. Iar abuzurile duc la lupte intestine si la instabilitate politica. De aceea trebuie gandit mai bine, iar amestecul politicului trebuie diminuat si chiar eliminat.

De asemenea trebuie o atitudine nu „tafnoasa”, cum am auzit exprimandu-se pe la televiziunile de stiri, ci demna si ferma de a respinge astfel de Comunicate ce nu au nimic in comun cu legislatia, atat interna cat si internationala, care induc impresia unei politici de dictat si de influentare cu forta a deciziilor unui Parlament liber ales. Asta nu inseamna tafna, sa ne intelegem bine. Ci o atitudine normala.

Un alt aspect important il constitutie grupurile de lobby din SUA ostile Romaniei, care ar putea genera astfel de comunicate controversate. De aceea tara noastra trebuie sa aiba in vedere o crestere a lobby-ului romanesc in SUA, inclusiv la nivel guvernamental si de Congres.

Faptul pozitiv pe care il vad – pentru ca, totusi, exsta unul si e important – este ca SUA ne ofera sprijinul moral pentru a construi un sistem judiciar independent de politic si a duce in continuare lupta impotriva coruptiei, care e o lupta grea. Noi nu trebuie sa ignoram acest lucru. Insa ar trebui sa reflectam – noi, nu altii – mai profund la chestiune si la efectele pe care le genereaza. Problema complicata – pe care in mare parte am complicat-o noi, fara sa ne ajute altii – este ca n-am terminat inca toate reformele, ca s-o avem doar pe asta, Reforma Judiciara si sa incheiem odata Tranzitia. Mai avem inca reforme in domeniul economic, in sensul pietii libere, chiar daca am intrat in sistemul economiei functionale de piata, lucru ce presupune un capitalism romanesc si acumulare de capital – deoarece noi suntem, mai ales dupa Criza din 2008-2009, care ne-a dat inapoi, intr-o stare incipienta: nu suntem precum SUA sau tarile occidentale dezvoltate, tari care n-au cunoscut comunismul. Noi suntem la inceput, iar capitalismul romanesc, dupa seceta comunista, e la inceputul dezvoltarii sale. Mai sunt fondurile europene, apoi reformele necesare integrarii in Eurozona. Deci sunt multe lucruri, avem multe probleme de rezolvat si tocmai asta complica lucrurile, inclusiv Reforma Judiciara.

Eu pot sa inteleg ca se forteaza aceste reforme, printr-o accelerare a lor. Insa fiecare tara – pentru ca tarile se situeaza pe stadii diferite de dezvoltare, cum spunea Milton Friedman – are propriul ei mers, propria ei dezvoltare si specific. Asa s-a intamplat inclusiv cu SUA. De aceea e greu de spus daca aceasta accelerare ar putea avea succes pana la urma.

De asemenea, un alt lucru ce impiedica Reforma Judiciara este „rafuiala politico-mafiota” (Ion Cristoiu) din partidele noastre, indiferent de culoare politica si care se duce prin intermediul DNA. Lucrul asta se opune unei reale reforme. Pe care cati o doresc, oare? Sunt chestiuni complicate, fenomene sociale si politice complexe, ce nu pot fi rezolvate repede. Iar daca le rezolvam repede, le vom rezolva oare bine?

Sunt destule probleme, iar principalul nostru partener, SUA, trebuie sa inteleaga – si pentru asta ar trebui ca si noi sa le explicam cat se poate de corect cum stau lucrurile – situatia asta complicata.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

P.S.

Melescanu ar trebui sa ridice si problema Visa Waiver, daca tot va cere explicatii Dep. de Stat. Ar trebui sa inteleaga si Dep. de Stat ca este cel putin ciudat ca o parte din partenerii de nadejde ai SUA, indiferent de ce regim e pe acolo – si ma gandesc de pilda si la Polonia – sa fie lasati pe dinafara. Daca vrem sa intarim pe aici niste valori, atunci trebuie ca si aceste tari, care fac parte din Lumea Nord-Atlantica, daca se poate spune asa, sa beneficieze fara probleme de Visa Waiver. Fara indoiala ar trebui sa ridice si problema legata de aderarea la Spatiul Schengen.

Una din marile probleme ale judetului Teleorman si nu numai…

Liviu Dragnea a fost chemat la DNA in Dosarul Tel Drum – v. aici si aici – aducandu-i-se la cunostinta inceperea urmaririi penale. Reactia Presedintiei nu s-a lasat asteptata:

Reacția președinției după noul dosar al lui Liviu Dragnea

„Președintele Klaus Iohannis își dorește o justiție independentă și puternică. Este comentariul făcut de purtătorul de cuvânt al Administrație Prezidențiale, Mădălina Dobrovolschi, după ce președintele PSD, Liviu Dragnea, a devenit suspect într-un nou dosar DNA și după ce acesta a spus că Iohannis este beneficiarul politic al acestui dosar.

„Președintele Klaus Iohannis își dorește o justiție independentă și puternică. Beneficiarul acesteia este societatea”, a spus Dobrovolschi.

„În România nu există un stat paralel, e o invenție a celor care au probleme cu justiția. Dacă ar fi să aduc în atenția publicului un lucru esențial, ce am spus mai devreme, referitor la acest beneficiar, un beneficiar real al unui sistem sănătos, când vorbim de stat de drept, nu poate fi decât societatea. Sunt lucruri la care președintele ține mult și pe care și le dorește”, a spus purtătoarea de cuvânt.

Ea nu a vrut să facă alte precizări pe acest subiect și nu a răspuns la întrebarea dacă președintele i-a cerut demisia lui Liviu Dragnea.

Ea a refuzat să spună și dacă Iohannis a vorbit la telefon cu șeful Camerei Deputaților: „Nu voi face precizări suplimentare. Dacă ar fi fost o discuție oficială, cu siguranță v-ar fi fost comunicată”.

Liviu Dragnea a spus luni seara că, în opinia sa, nu există vreun membru din conducerea PSD care să nu aibă un dosar „făcut” și că acest lucru este în beneficiul politic al președintelui Klaus Iohannis.

„Iohannis este beneficiarul politic. Nici nu e nevoie să comande. Eu vă spun cum funcționează acest sistem și dacă dumnealui nu înțelege că așa cum sistemul a sărit pe Traian Băsescu, la un moment dat va sări și pe dumnealui, este problema dumnealui. Nici nu este nevoie să comande”, a spus Dragnea la România TV.

Președintele PSD, Liviu Dragnea, este acuzat, pentru fapte comise pe vremea când conducea CJ Teleorman, de constituirea unui grup infracțional organizat, două infracțiuni de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene și două infracțiuni de abuz în serviciu cu obținere de foloase pentru sine sau pentru altul. În același dosar, sunt urmăriți penal doi apropiați ai lui Dragnea, Marian Fișcuci și Petre Pitiș. Despre primul, anchetatorii spun că este „acționar majoritar (scriptic) al Tel Drum SA” și îl acuză de constituirea unui grup infracțional organizat. Dragnea a negat aceste acuzații.

„Suspectul Liviu Nicolae Dragnea, președinte al Consiliului Județean Teleorman, a inițiat un grup infracțional organizat care acționează și în prezent și din care au făcut și fac parte funcționari ai instituțiilor din administrația publică și persoane din mediul de afaceri. Grupul inițiat în anul 2001 are ca principal scop obținerea, în mod fraudulos, a unor sume importante din contractele finanțate din fonduri publice (naționale și europene), prin comiterea unor infracțiuni de abuz în serviciu, de fraudare a fondurilor europene, de evaziune fiscală, spălarea banilor și folosirea de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații”, arată DNA, într-un comunicat de presă.„

De observat ca accentul cade pe „justiție independentă și puternică” sau „un beneficiar real al unui sistem sănătos, când vorbim de stat de drept, nu poate fi decât societatea„.

Insa in judetul Teleorman si nu doar in acest judet avem o problema destul de mare pe care foarte putini comentatori, asta ca sa nu spun nici unul, nu o sesizeaza…

Problema mare este ca n-avem mai multi de Liviu Dragnea, mai multe Tel Drumuri in acest judet.

Situatia se prezinta in felul urmator – e extrem de simpla: in judetul Teleorman avem UN SINGUR mare bastan! Numele acestui bastan e Liviu Dragnea. Daca e adevarat ca personaje precum Liviu Dragnea si altii ca el au fost creati de Servicii, stau si ma intreb cum de nu le-a trecut prin cap Baietilor sa faca mai multi, nu doar unul singur… In aceste conditii nici nu m-ar mira ca acuzatiile aduse de catre procurorii anticoruptie sa se adevereasca. Acest SINGUR bastan este, evident, si singurul mare om politic din judet. Cum NU EXISTA acolo altul mai mare ca el, atunci acesta incepe sa controleze cu succes tot ce misca in judetul, poate mai bine zis feuda, lui. Este elementar!

Absenta CONCURENTEI pe piata conduce, desigur, la abuzuri si fraude. Or, Teleormanul nu este o piata concurentiala. Noi nu avem aici o problema neaparat de legitimitate, ci una de structura sau, poate mai bine zis, de structurare economica in judetul respectiv.

Daca am fi avut mai multi de Liviu Dragnea, mai multe Tel Drumuri, evident ca toate aceste entitati ar fi intrat in concurenta unele cu altele. In felul acesta se creeaza o piata. Fara o confruntare libera care trebuie sa aiba si amploarea corespunzatoare si sa fie cu adevarat asa, atat la nivelul ofertei cat si al cererii de bunuri de productie si capitaluri, astfel incat fiecare sa-si poata sustine, sa-si poata dezvolta propriile interese, mai putem vorbi de o piata? Asta e marea problema care se pune nu doar in judetul Teleorman. Faptul ca intr-un judet sarac doar UNUL a reusit sa beneficieze de o asemenea pozitie atat de avantajoasa, restul, evident, confruntandu-se cu tot felul de dezavantaje.

Monopolul acesta al UNUIA SINGUR, sau exercitat de o singura persoana, care se exercita si la nivel politic, aduce dezavantaje MAJORE marii mase a populatiei si condamna regiuni intregi la subdezvoltare. Intr-o perioada de tranzitie la economia de piata, dificila, ce-i drept, Statul nostru n-a luat nicio masura ca sa sparga astfel de monopoluri si sa permita concurenta libera. In felul acesta s-au extins coruptia si fraudele de tot felul. Astfel de monopoluri, care sunt si de natura politica, sunt mai periculoase decat daca Tel Drum ar fi ramas o companie de stat. Pentru ca dezavantajeaza enorm marea masa a populatiei in favoarea unui grup restrans de interese private, grupat in jurul bastanului. Baronizarea Romaniei e doar efectul unei astfel de stari de lucruri. Si nu e de mirare ca acolo unde fenomenul se manifesta cu pregnanta avem cele mai sarace judete, regiuni ale tarii. De unde oamenii incep sa plece pe capete spre zari mai bune. In felul acesta am ajuns sa avem orasele care mor din punct de vedere economic si care, treptat, incep sa se depopuleze.

Tăriceanu: Se fac presiuni asupra Parlamentului şi Guvernului prin dosare fabricate

„Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, lansează un nou atac la adresa justiției. El spune că România nu s-a desprins de practicile regimului comunist și că se fac presiuni asupra Parlamentului şi Guvernului prin metode represive.

„Doresc să fac referire la cea mai importantă provocare pentru România, fără de care atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă nu poate fi posibilă. Este o provocare specifică României, care din păcate nu a scăpat definitiv de practicile specifice regimului comunist. Nu am cuprins această provocare în strategia din 2008, pentru că nu mi-am imaginat că România nu s-a desprins definitiv de trecutul ei. Mă refer la ceea ce vedem astăzi cu toţii, şi anume statul paralel, statul ocult, care pune sub semnul întrebării principiile democratice fundamentale, cum ar fi exercitarea puterii de către cetăţeni prin intermediul reprezentanţilor aleşi prin vot, separaţia puterilor în stat sau ceea ce numim global statul de drept”, a spus Călin Popescu Tăriceanu la conferinţa „Pentru un viitor sustenabil”, organizată de Guvern, potrivit News.ro.

Președintele ALDE a mai spus că în ultimii ani se fac nenumărate presiuni asupra Parlamentului şi Guvernului, prin metode represive, iar lupta împotriva corupţiei s-a transformat într-o luptă acerbă pentru putere.

„Dosare fabricate, cătuşe, încercări de compromitere prin justiţie televizată, încarcerări nejustificate, folosirea diviziei presă a statului paralel – şi exemplele pot continua. Ceea ce a început ca o luptă legitimă împotriva corupţiei s-a transformat într-o luptă acerbă pentru putere, într-o luptă uneori surdă, alteori oarbă, alteori la vedere, în care se încearcă preluarea puterii prin metode evident nedemocratice şi ilegitime”, a spus Tăriceanu.

Declarația sa vine după ce DNA l-a acuzat pe președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, de constituire a unui grup infracțional organizat și abuz în serviciu, într-un nou dosar legat de firma TelDrum.

El a adugat că s-a ajuns la punctul în care hotărârile de Guvern sunt anchetate de procurori, iar magistraţii îndeamnă public să se folosească orice fel de mijloace pentru a bloca proiecte de lege, precum cele de reformă a Justiţiei.

„Cu siguranţă, în aceste condiţii capacitatea Guvernului şi Parlamentului de a-şi exercita rolurile este mult redusă. Discuţia despre politici publice şi strategii guvernamentale pentru dezvoltare durabilă devine fără obiect. Dacă cei care ar trebui să le adopte şi să le pună în practică se tem că vor deveni şi ei ţinte sau şi mai rău îşi văd iniţiativele blocate”, a subliniat şeful Senatului„.

Interesant este ca multi dintre cei care se refera la „statul paralel” sau la „statul ocult”, se refera, de fapt, la Justitie, in principal la DNA. Acesti oameni nu vad statul paralel, deep state, in baronii locali, ajunsi, unii, si in Parlament. Referitor la SUA, Mike Lofgren a definit deep state in felul urmator:

„Deep state was defined in 2014 by Mike Lofgren, a former Republican U.S. congressional aide, as „a hybrid association of elements of government and parts of top-level finance and industry that is effectively able to govern the United States without reference to the consent of the governed as expressed through the formal political process.”^[11][12]„,

incerc sa traduc:

„Deep state a fost definit in 2014 de catre Mike Lofgren, un fost congresman republican, ca ” o asociatie hibrida de elemente guvernamentale si parti ale nivelului de top al finantelor si industriei care sunt efectiv capabile sa guverneze Statele Unite fara sa tina cont de consimtamantul guvernarii exprimat printr-un proces politic formal”.

Daca ar fi sa ne luam dupa viziunea D-lui. Tariceanu, ne intrebam care sunt, dupa domnia sa, acele „elemente guvernamentale si ale nivelului de top al finantelor si industriei”, asa incat sa putem avea imaginea completa a ceea ce se cheama deep state in Romania. Dl. Tariceanu nu defineste clar aceste elemente, considerand, probabil, ca le-ar sti toata lumea. Lucrurile nu stau chiar asa. In definitia data de Lofgren, observati, nu exista cuvantul judiciar sau Justitie. Poate si pentru simplul motiv pentru ca un astfel de deep state e deasupra Justitiei sau e cumva paralel cu Justitia. Insa baronilor locali ce detin o putere foarte mare, atat politica cat si economico-financiara, li se potriveste de minune definitia lui Lofgren. In momentul in care detii un control absolut asupra unui judet intri mai degraba in definitia deep state decat, spre exemplu, DNA care, oricum ai da-o, trebuie sa produca probe veridice. Eu n-am zis despre Liviu Dragnea ca e vinovat, am zis: „nu m-ar mira ca acuzatiile aduse de catre procurorii anticoruptie sa se adevereasca”.

Este adevarat ca articolul din Wikipedia mai spune:

„In The Concealment of the State, professor Jason Royce Lindsey argues that even without a conspiratorial agenda, the term deep state is useful for understanding aspects of the national security establishment in developed countries, with emphasis on the United States. Lindsey writes that the deep state draws power from the national security and intelligence communities, a realm where secrecy is a source of power.^[13]Alfred W. McCoy states that the increase in the power of the U.S. intelligence community since the September 11 attacks „has built a fourth branch of the U.S. government” that is „in many ways autonomous from the executive, and increasingly so.”^[14]„

Si atunci eu ma intreb cum a putut fugi Sebastian Ghita, un om foarte bogat, cu legaturi in SRI, foarte influent si apropiat de PSD si Victor Ponta.

Al doilea om in Stat spune:

„Dosare fabricate, cătuşe, încercări de compromitere prin justiţie televizată, încarcerări nejustificate, folosirea diviziei presă a statului paralel – şi exemplele pot continua.„

Ce dovezi aduce? Fraza incepe cu „dosare fabricate” – e logic. Totusi, ce dovezi aduce ca aceste dosare ar fi fabricate si de catre cine. Cine are interesul sa „fabrice” sau sa se „fabrice” dosare in Romania. Data fiind inaltimea functiei pe care o are Dl. Tariceanu in Stat, s-ar fi impus precizarile de rigoare. Din articol se vede ca Dl. Tariceanu a evitat sa spuna nume. Lucru ce lasa o mare neclaritate asupra combatantilor din aceasta lupta politica. Cine se lupta politic in felul acesta cu cine? Si de ce? Care e scopul? Declaratia D-lui. Tariceanu contine doar generalitati, cu referire la trecutul comunist – ceea ce e foarte vag. Cu alte cuvinte sunt speculatii.

In schimb Liviu Dragnea a spus ca Iohannis ar fi beneficiarul politic al acestui dosar. Ciudata declaratie, ce pare a urmari in a-l transforma pe Dl. Iohannis in „vinovatul de serviciu”, in capul caruia se sparg toate. Totusi, nu se vede ce fel de beneficii, fie ele si politice, ar avea Presedintele de pe urma anchetarii Dosarului Tel Drum. Adica de ce anchetarea unui dosar de catre Procuratura i-ar aduce beneficii politice Presedintelui?

Beneficii politice? Ciudat…

Si care ar fi acelea?

Iata ce a declarat Liviu Dragnea:

Al treilea dosar. Dragnea: Iohannis este beneficiarul politic

„Președintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat luni că, în opinia sa, nu există vreun membru din conducerea PSD care să nu aibă un dosar „făcut”, acest aspect fiind de fapt, în opinia sa, în beneficiul politic al președintelui Klaus Iohannis.

„Eu nu cred că există vreun membru din conducerea PSD-ului care să nu aibă un dosar făcut. Nu mai cred asta. Nu cred că există. Este îngrozitor, nu, e năucitor. De asemenea, cred că și nu vreau să sper să nu fie așa, lideri locali… Ați văzut cazul Maricel Popa (n.r. — președintele CJ Iași)? Eu așa ceva… iertați-mă, la mine am înțeles, trebuie să fiu executat, să se înmoaie partidul și să fiu acolo pus în colț”, a afirmat Dragnea, la România TV, potrivit Agerpres.

El crede că vizați sunt și miniștrii PSD: „Nu sunt membri PSD? E obligatoriu! (n.r. — să aibă dosar). Eu nu cred că e vreun ministru care să n-aibă undeva ceva care să poată fi transformat în dosar imediat. Nu există așa ceva!”.

Întrebat în beneficiul cui ar fi aceste dosare, liderul PSD a susținut că „în beneficiul lui Iohannis și al sistemului”. „E foarte simplu. În momentul în care se întâmplă asta, cine duce mai departe toate aceste reforme? Pentru că toți băieții sunt buni, chiar sunt buni — Parlament, Guvern — , dar e nevoie să fie totuși o susținere, să nu fie o cedare. Când a apucat să cedeze cineva, o fisură se face crăpătură imediat”, a completat el.

Dragnea a susținut că, în ceea ce privește situația sa, „Iohannis este beneficiarul politic”. „Nici nu e nevoie să comande. Eu vă spun cum funcționează acest sistem și dacă dumnealui nu înțelege că așa cum sistemul a sărit pe Traian Băsescu, la un moment dat va sări și pe dumnealui, este problema dumnealui. Nici nu este nevoie să comande”, a spus Dragnea.

Potrivit acestuia, există cel mai probabil interes „de a se conserva situația actuală”: „Cu cineva la Cotroceni sub care se pot întâmpla astfel de lucruri, orice sistem care beneficiază de această stare dorește să se mențină situația actuală. E foarte simplu”.

Președintele Camerei Deputaților spune că „există un sfârșit în toate” și a precizat că va merge mai departe.

„Cine crede că cei care fac rău în mod continuu n-o să plătească la un moment dat se înșală amarnic. (…) Mi-ar fi foarte la îndemână, foarte, foarte comod să spun mă retrag, mă duc până la capăt, om vedea dacă mă bagă în pușcărie, nu mă bagă în pușcărie, mi-am asumat riscul ăsta din 2015. (…) Dar, până la urmă — toți spun—, noi nu suntem în situația în care să dăm înapoi. Sigur că mulți mi-au spus azi că toți înțeleg situația prin care trec, dar mi-au zis: ‘Gândește-te la partid și la programul care trebuie pus în practică’. (…) La mine trebuie să fie moarte, că cu bătaia nu înțeleg. După atâta bătaie, te înveți. Nu ne resemnăm. (…) Resping categoric orice acuzație din dosar”, a mai spus Dragnea.”

Insa aici avem o chestiune contradictorie atat vreme cat Liviu Dragnea a declarat: ” și dacă dumnealui nu înțelege că așa cum sistemul a sărit pe Traian Băsescu, la un moment dat va sări și pe dumnealui, este problema dumnealui”. Si atunci ce beneficiu ar putea avea Iohannis daca „sistemul” ar putea sari la un moment dat si pe el, asa cum a sarit pe Traian Basescu? Sau ce beneficii a avut Traian Basescu, sau PDL? Ca mai degraba cei care au beneficiat de „sistem” au fost PSD si Liviu Dragnea, care au castigat stralucit alegerile, la un scor nesperat fata de PNL, partidul din care provine Dl. Iohannis.

„Cu cineva la Cotroceni sub care se pot întâmpla astfel de lucruri, orice sistem care beneficiază de această stare dorește să se mențină situația actuală. E foarte simplu” – deci cu altcineva la Cotroceni ar fi un alt „sistem” beneficiar al unor alte stari de lucruri – ala n-ar mai fi stat paralel? Un „sistem”care sa mentina alta situatie, nu cea actuala. Ala n-ar fi stat paralel, asa s-ar intelege din ce spune Liviu Dragnea. Sa vedem care e cazul lui Maricel Popa:

DNA: Maricel Popa, președintele CJ Iași, urmărit penal

„Șeful Consiliului Județean Iași, Maricel Popa este urmărit penal de DNA după ce a reziliat contracte pentru întreținerea drumurilor județene, în urma unor scandaluri mediatice. 

Procurorii DNA spun că în perioada 2016-2017, suspectul Popa Maricel, în calitate de președinte al Consiliului Județean Iași, beneficiind de ajutorul suspectului Achiței Daniel-Ioan, a încălcat prevederile legale privind desfășurarea activităților de investiții și reabilitare a infrastructurii județene, în sensul că, direct sau prin intermediar, a sistat în mod abuziv trei contracte care aveau ca obiect întreținerea drumurilor județene.

Concret, în contextul unui scandal mediatic creat în legătură cu lucrările de întreținere ce se efectuau pe drumul județean 248 A (Iași –Voinești – Țibănești), suspectul Popa Maricel a stopat lucrările respective pe motiv că ar exista nereguli la efectuarea lucrărilor, fără ca această hotărâre să aibă la bază vreo expertiză tehnică.

În plus, spune DNA, procedând în aceeași manieră, suspectul Popa Maricel a determinat excluderea unei societăți din cadrul asocierilor de firme care au câștigat două din contractele amintite mai sus și înlocuirea acesteia cu una „agreată”.

Procurorii menționează că într-unul dintre cazuri, ca urmare a conduitei infracționale a suspectului Popa Maricel a fost produs un prejudiciu firmei respective în sumă de 717.898 lei.

În celălalt caz, beneficiind de ajutorul acordat de suspectul Achiței Daniel-Ioan, activitatea de dezăpezire a drumurilor județene pentru perioada 1 ianuarie – 15 martie 2017 a fost retrasă din sarcina aceleiași firme și preluată în mare parte de către SC Eky Sam SRL. Prin acest demers a fost creat folos patrimonial necuvenit către S.C Eky Sam S.RL în valoare de 1.127.563 lei.”

Aici si comunicatul DNA. Totusi, e greu de inteles cum ar putea fi Klaus Iohannis beneficiarul politic al unui asemenea caz… Faptul ca avem de a face cu un potential abuz in serviciu ce ar fi prejudiciat niste firme este o chestiune care nu prea are legatura cu o motivatie politica a cercetarii DNA. Mai mult decat probabil firmele respective au facut plangere la DNA. Sistarea lucrarilor fara o expertiza tehnica prejudiciaza judetul. Pentru ca fara expertiza tehnica nu poate cere despagubiri sau refacerea lucrarilor. Si, oricum, cealalta parte, adica firmele ce au lucrat acolo n-au, in felul acesta, cum sa-si spuna punctul de vedere, ce ar putea fi just. Si dand lucrarea unei firme agreate, ce certitudine am ca si aceasta n-ar putea executa la fel de prost lucrarile?

Ce legatura are asta cu Klaus Iohannis?

In cazul Tel Drum e vorba de un prejudiciu calculat la 20 de milioane de euro si 30 de milioane de lei. De asemenea exista depozitii ale unor fosti membri marcanti ai PSD, declaratii defavorabile lui Liviu Dragnea.

In cazul intamplat la Iasi, observam ca acolo unde exista mai multe firme iar Presedintele CJ nu e tartorul judetului, ca nu prea mai au tupeul dupa ce a fost condamnat Gheorghe Nichita, lucrurile evolueaza spre bine. In cazul Tel Drum era vorba doar de Tel Drum. Si de Liviu Dragnea. Care cauta sprijin politic guvernamental si intrezarea ca nu-l prea gaseste… Asa se explica „discutiile in contradictoriu cu Eugen Teodorovici”, confirmate si de Victor Ponta. De observat cum la Iasi, firmele inlaturate isi cer drepturile in instanta. In Teleorman era doar Tel Drum. Daca Guvernul ar fi marsat la smecherie, pe langa faptul ca ar fi pus Romania intr-o pozitie dificila, dar nici Tel Drum si nici Liviu Dragnea nu ar mai fi avut nicio problema. Interesant este ca Liviu Dragnea nu a mai fost acoperit de catre chiar Guvernul PSD. Fara indoiala, Teodorovici, dar nici Ponta, n-ar fi riscat puscaria pentru Liviu Dragnea, care a facut imprudenta sa se „joace” cu bani europeni. Iohannis, oricum, n-are nimic in treaba asta pentru ca el nu e membru al Guvernului.

Insa si in acest caz, de frauda din bani europeni, stiinta economica ne spune un lucru. Intr-o piata de monopol, cum e in acest domeniu in care activeaza Tel Drum in judetul Teleorman, fiind un singur producator, lucru asta ii permite sa controleze piata si sa fixeze pretul. De aici si pana la marirea artificiala a valorii contractului la 14 milioane de euro nu e decat un pas… Asta e pretul de monopol. Si este stiut ca e mai ridicat decat pretul de pe piata cu concurenta monopolistica sau oligopolista!!

O piata cu concurenta de oligopol atunci cand avem un numar mic de producatori ofertanti, permite influentarea pietii si activitatii economice, dar nu controlul total din partea unor agenti economici. In cazul Tel Drum suntem in situatia controlului total. In cazul de la Iasi, observam ca un control total al pietii de catre autoritatea judeteana e sanctionata de firme!! Adica autoritatea judeteana nu poate decide arbitrar, dupa bunul plac, o astfel de atitudine fiind imediat sanctionata. Chestiunea de la Iasi nu e neaparat de ordin politic ci exprima diversificarea pietii. In Teleorman, in privinta constructiei de drumuri, lucrurile ar fi stat net diferit in cazul, sa zicem, unui duopol clar. Deci chiar doi productatori ar fi schimbat fundamental datele problemei. Lipsa concurentei pe piata provoaca ceea ce s-a intamplat si e anchetat acum de DNA. E o situatie reala la noi care ar trebui indreptata. Atata vreme cat situatia reala a pietei e piata de monopol sau cea monopsonica trebuie sa te astepti sa se intample niste lucruri care nu se intampla in cazul unui oligopol, nu mai vorbesc de o concurenta monopolistica. Multora, poate, aceste lucruri li se par abuzuri. Unii poate ca nici nu le inteleg. Dar e vorba de structura pietei de la noi, din anumite judete sau regiuni. Chestiunea asta ma tem ca nu poate fi rezolvata cu DNA… PNL ar trebui sa se aplece mai mult asupra acestei CHESTIUNI DE ORDIN ECONOMIC. Ar trebui facut un studiu serios, atat pe intreaga tara, cat si pe regiuni sau judete. Deoarece concurenta si mecanismele concurentiale trebuie sa functioneze optim in tara noastra. Vorbim despre faptul ca „beneficiar real al unui sistem sănătos, când vorbim de stat de drept, nu poate fi decât societatea„. Dar la fel de bine putem spune ca un beneficiar real al unei concurente si mecanisme concurentiale functionale in acord cu normele si uzantele adoptate de societate NU POATE FI DECAT SOCIETATEA!!

Evident, nu vorbesc despre concurenta neloiala. Dar daca ar functiona cum trebuie concurenta la noi in tara, vom vedea ca aspectele de concurenta neloiala vor fi si trebuie sa fie sanctionate, cum s-a intamplat in cazul de la Iasi in care impunerea unei firme „agreate” de catre presedintele CJ a fost sanctionata de firmele care au fost inlaturate. Concurenta perfecta e doar teoretica. Noi vorbim de concurenta imperfecta, asa cum intalnim in tarile cu o economie dezvoltata, in care agentii economici producatori si cumparatori in confruntarea ce are loc liber pe piata, influenteaza raportul dintre cerere si oferta, precum si pretul bunurilor si serviciilor. Si doar in felul acesta trebuie pusa problema, inclusiv daca ne luam dupa Constitutia noastra. Si din aceasta cauza trebuie sa si actionam ca atare. S-a vorbit, spre exemplu, de standarde de preturi facute de stat. Noi nu ne putem intoarce – decat cu consecinte catastrofale si pe termen lung, saracie de mari proportii – la preturi impuse sau administrate de stat sa zicem in domeniul constructiei de drumuri si autostrazi sau si in alte domenii. Constitutia stipuleaza faptul ca economia Romaniei este economie de piata. Si din aceasta cauza intelegerea si studiul pietelor si problemelor de piata, si imbunatatirea functionarii lor in tara noastra e important!

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Asupra unui sondaj realizat de DC News

Iata un sondaj foarte recent realizat de DC News:

Sefii DNA, DIICOT, Parchetului General trebuie sa fie numiti de: Sondajul a inceput la 09-Sep-2017 12:45
Presedintele Romaniei, cum este acum	25,16% (2731)
CSM, cum propune Tudorel Toader	74,84% (8123)

Interesant… Iata ca oamenii par a tine cu PSD-ul… Insa eu stau si ma intreb cati dintre cei care au votat in acest sondaj online au citit Constitutia Romaniei. Sa vedem ce spune la art. 133 si art. 134:

Art. 133 – Rolul şi structura

(1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din care:
a) 14 sunt aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi validaţi de Senat; aceştia fac parte din două secţii, una pentru judecători şi una pentru procurori; prima secţie este compusă din 9 judecători, iar cea de-a doua din 5 procurori;
b) 2 reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală, aleşi de Senat; aceştia participă numai la lucrările în plen;
c) ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(3) Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit, dintre magistraţii prevăzuţi la alineatul (2) litera a).
(4) Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani.
(5) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se iau prin vot secret.
(6) Preşedintele României prezidează lucrările Consiliului Superior al Magistraturii la care participă.
(7) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii sunt definitive şi irevocabile, cu excepţia celor prevăzute la articolul 134 alineatul (2).

Art .134 – Atribuţii

(1) Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de instanţă de judecată, prin secţiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organică. În aceste situaţii, ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu au drept de vot.
(3) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinară pot fi atacate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(4) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului său de garant al independenţei justiţiei.

Despre Presedinte spune ca prezideaza lucrarile CSM (art.133, al. 6) si in art. 134, al. 1 spune ca CSM „propune Presedintelui Romaniei numirea in functie a judecatorilor si a procurorilor, cu exceptia celor stagiari, in conditiile legii”. Intrebarea din sondaj era de cine trebuie sa fie numiti sefii DNA, DIICOT si ai Parchetului General (adica Procurorul General). Or, articolul 134 spune clar: CSM propune Presedintelui numirea. Constitutional vorbind, CSM n-are dreptul sa numeasca in functie, ci sa propuna Presedintelui numirea in functie.

Trebuie sa constatam ca in propunerea lui Tudorel Toader se strecoara violarea Constitutiei. Dar, pe de alta parte, daca privim cu atentie ce spune Constitutia despre rolul CSM, putem constata cu usurinta ca CSM nici n-are cum sa numeasca in functiile sus amintite pentru ca nu e stipulat cine va lua decizia de numire si cum, pe langa faptul ca nu scrie nicaieri ca CSM are atributia de numiri in functie. Lucru intarit de art. 133, al.2 c care spune ca in componenta CSM intra: „ministrul justitiei, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie”. Adica procurorul general il numeste pe procurorul general?? De asemenea, cum poate fi CSM garantul independentei Justitiei daca el si numeste in functie pe sefii DNA, DIICOT si ai Parchetului General? Este evident ca daca numeste in functie n-are cum sa fie garantul independentei Justitiei ci se afla intr-un evident conflict de interese!!!

Daca asta e ceea ce propune PSD-ALDE, atunci deconsolideaza democratia din Romania. Prin faptul ca il exclude pe Presedinte, conferindu-i un rol decorativ, si mai ales prin faptul ca pune CSM intr-o ambiguitate de ordin juridic si constitutional.

Pe de alta parte, referitor la ceea ce spune Calin Popescu Tariceanu, ca Presedintele e om politic si ca, in consecinta, numirile sunt politizate si doreste sa le scoata „de sub factorul politic”, trebuie aratat ce spune Constitutia la art. 84 despre incompatibilitati si imunitati privitoare la Presedintele Romaniei:

„(1) In timpul mandatului, Presedintele Romaniei nu poate fi membru al unui partid politic si nu poate indeplini nici o alta functie publica sau privata.

(2)Presedintele Romaniei se bucura de imunitate. Prevederile articolului 72 alineatul (1) se aplica corespunzator”

Intrebarea care se pune – si de aici se vede lipsa de logica a propunerilor PSD-ALDE – este: daca Procurorul General ar fi numit de Senat, dupa o idee a lui Tudorel Toader, ar fi o numire mai putin politica sau scoasa „de sub factorul politic”? Pentru ca senatorii sunt membri ai partidelor politice, Presedintele nu. Si apoi cum poate sa fie Parlamentul „unica autoritate legiuitoare a tarii” (Constitutia, art. 61, al. 2) si sa numeasca in functie pe Procurorul General?

De asemenea, trebuie spus ca, in SUA, Procurorul General NU este numit de catre Senat, asa cum a apreciat Tudorel Toader!!! Ci este numit de Presedintele Statelor Unite si are confirmarea Senatului!!

Or, uitati-va ce spune – aici – Tudorel Toader:

„”Poate că este îngrijorat de faptul că (…) nu am propus sistemul cel mai democratic, din Statele Unite, prin care procurorul general este numit de către Senat. Şi atunci, dacă este să spulberăm îngrijorarea, mă gândesc să propun şi eu ca procurorul general din România să fie propus de către Senat, să avem o echivalenţă a procedurilor şi să tindem şi noi spre acelaşi standard de democraţie”, a declarat Toader la Antena 3, anunţând că urmează să se întâlnească marţi dimineaţă cu ambasadorul Hans Klemm, aceasta urmând să fie a treia întrevedere dintre cei doi.” (subl. mea)

De aici rezulta ca PSD, prin Tudorel Toader, doreste o numire pur politica a Procurorului General, pe baza unei majoritati, in Senat. Lucru care pune intreg Parlamentul Romaniei intr-o situatie de ambiguitate juridica si constitutionala si-l transforma, neconstitutional, pe Presedinte intr-o mobila de decor.

Trebuie remarcat ca toate aceste propuneri ale PSD-ALDE sunt neconstitutionale si par a fi menite sa creeze haos in sistemul judiciar romanesc. Pentru ca toate aceste piruete juridice nici macar nu respecta o logica elementara si, referitor la cum e in alte tari, nu sunt bine documentate.

Daca e sa ne referim putin mai larg la subiect si sa analizam sub prisma Justitiei de Tranzitie, am putea spune ca PSD-ALDE vor Justitia lor! 😆

De ce oare?

Ghici ghicitoarea mea! 😉

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Mihai, hai sa-ti explic eu, biet Motan, cum e cu „27 de ani de libertate”

Nici nu s-a instalat bine Guvernul Tudose, ca s-a intamplat o nenorocire: un camion care transporta 13 militari s-a prabusit intr-o rapa de vreo 40 de m in Arges, pe la Dambovicioara.

Iata ce a declarat in direct la Realitatea Tv proaspatul premier (citez din articolul mediafax vizualizat mai sus):

„”Din păcate, şi va fi o problemă pe care o voi ridica mâine în prima şedinţă de Guvern, nu înţeleg de ce, după 27 de ani de libertate, nu putem să efectuăm un zbor de noapte cu elicopterul, troliu, cu ceva de genul acesta. Mi s-a spus că nu avem. România nu are aşa ceva. Mi se pare impardonabil pentru o ţară în 2017 să avem răspunsul ăsta”, a declarat premierul Mihai Tudose, la Realitatea Tv.”

Dl. Tudose, Mihai – sper ca-mi dati voie sa va spun Mihai ca maine-poimaine o sa trebuiasca sa va luam, vorba lui Gelu Voican, cu „Excelenta” 🙂 – eu cred ca e mult mai simplu. E de ajuns sa ne uitam la cine a format Guvernul in ultimii 5 ani, din 2012 pana acum. Tehnocratii au stat doar un an – cu un Guvern asumat politic de toate partidele – ca sa pregateasca alegerile legislative din 2016. Or, daca ne vom uita atent la perioada amintita ceva mai sus vom constata ca PSD a avut premierul. Pe vremea USL, ponderea cea mai mare o avea PSD. E de ajuns sa ne uitam care ministere sau mai exact care minister, pe vremea lui Ponta, a avut cel mai mare buget, cu o diferenta foarte mare de celelalte ministere. Te-as lasa pe tine sa ghicesti, Mihai. Am inteles din ce spunea Carmen Dan ca soferul zicea ca i s-au defectat franele intr-o curba. Alcoolemia pe care o avea era zero!! Noi n-avem nici macar camioane de transport ca lumea, dara un elicopter care sa fie capabil de zbor de noapte!!

Dar si investitiile au ajuns la un minim istoric in Romania. Cum e posibil lucrul asta „dupa 27 de ani de libertate”? Sa vedem cine a condus Guvernul si a avut o confortabila majoritate parlamentara. PSD, impreuna cu ALDE, desigur. In tara asta nu se mai fac drumuri, nu se modernizeaza drumurile existente. In Arges, datorita reliefului piemontal din zona de nord a judetului sunt trasee ce pot fi caracterizate drept periculoase, unde trebuie multa atentie – spre exemplu celebrul Dealu Negru, pe drumul dintre Pitesti si Ramnicu Valcea. Eu chiar am vazut acolo, relativ recent, rasturnate camioane in rapa. Sper sa se fi remediat problemele.

Sa ajungem putin si in zilele noastre si sa vedem cum a fost posibil, „dupa 27 de ani de libertate” ca PSD sa-si dea jos propriul Guvern, provocand o criza politica ce a avut ca rezultat devalorizarea leului cand n-ar fi trebuit sa fie cazul

Sa ajungem si mai in zilele noastre si sa ne intrebam cum e pozibil ca un proaspat ministru din Guvernul pe care il conduceti sa spuna ca se va desfiinta Pilonul II de pensii, provocand prin aceasta declaratie caderea Bursei. Am inteles ca Dvs. ati infirmat lucrul asta, dar ceea ce e si mai uluitor este ca a iesit si Liviu Dragnea, presedintele PSD, care l-a facut, citez, „prost”, incheiat citatul. Prost, prost, dar cum a ajuns, oare, in astfel de conditii, Mishenka ministru la Finante? Pentru ca dupa aia Misa s-a razgandit, a zis ca „probabil a fost interpretata gresit”…

Ionut Misa

Cum e posibil ca inca de la Revolutie si Mineriade, care au facut sa fuga toti investitorii strani din Romania, pana acum cel putin, ca sa iau perioada la care te-ai referit, astfel de lucruri sa fie legate de numele unui singur partid, de fapt aceluiasi partid de 27 de ani incoace: PSD, fostul PCR?

Numai vorbesc de tot Talmes-Balmes-ul asta numit program de Guvernare, care contine si masuri despre care as zice sunt si neconstitutionale, ca unul dintre artizani inteleg ca e vajnicul pesedist Florin Georgescu… Iar Florin Georgescu si Gheorghe Gherghina au fost secondati de Darius Valcov, un „geniu” cu ghilimelele de rigoare, fireste, care-si ascundea tablourile de mare valoare in cimitir, de frica DNA…

Mihai, acuma nu te supara: iti spun asa ca te consider om de treaba.

Referitor la impozitarea cifrei de afaceri si Directiva Europeana 1164/2016 eu am scris mai demult un articol in care ma aratam sceptic… Evidentiam in articolul meu trei puncte de vedere ale unor prestigiosi analisti economici de la noi. Dl. Ionel Blanculescu spunea ca subiect si predicat asa:

„Singura țară, din câte știu eu, care impozitează cifra de afaceri este Ungaria. Firmele multinaționale au amenințat cu părăsirea pieței ungurești, dar până acum nu au făcut-o. Dacă ar fi impozitată cifra de afaceri, controlul ar fi simplu, iar introducerea firmelor off shore în circuit nu ar mai avea sens. Luând exemplu anului 2008, la o cifră de afaceri de 260 miliarde, cu un impozit asemănător microîntreprinderilor, de 2-3%, s-ar fi încasat 5-6 miliarde de euro, în loc de 0,9 miliarde”, a explicat Ionel Blănculescu.”

Deci singura tara ca impoziteaza cifra de afaceri e Ungaria. E clar ca masura vizeaza multinationalele. Problema e ca, asa cum a rezultat din comentarii si analize, masura aceasta, la noi, ar fi pentru toate firmele si ar afecta nu multinationalele – care, dupa cum se vede nici nu au plecat din Ungaria, desi au amenintat cu plecarea – ci capitalul romanesc!!! Chestiunea este ca Ungaria are o datorie publica foarte mare, rezultata tot in urma unor guvernari de Stanga. Romania nu e in situatia Ungariei. Si atunci de ce Romania trebuie sa depaseasca deficitul bugetar de 3% din PIB, numai vorbesc de cel structural, ca sa se indatoreze nesustenabil? Pentru ca cifrele arata ca economia Romaniei nu e totuna cu cea a Ungariei – sa ne uitam doar la datoria publica, mica in cazul Romaniei, fata de cea a Ungariei (luata ca procent din PIB, desigur). De ce trebuie, in astfel de conditii, ca Romania sa se indatoreze, chipurile pentru ca cetateanul s-o duca mai bine, desi e extrem de iluzoriu lucrul acesta? Misa, draga, esti candidat de maestru la sah, asa am inteles. Chiar nu poti sa faci diferenta dintre o economie hiperindatorata, cum e cea a Ungariei, si o economie cu o datorie publica mica, as spune chiar libera de datorii intr-o mare masura, cum e cea a Romaniei? Ca o datorie guvernamentala mare nu ofera perspective bune de dezvoltare, asta o stie pana si un elev de liceu. Tarile cu datorii guvernamentale mari sunt in situatii economice grele – sa dau cateva exemple: Grecia, Franta, Italia… Somajul ridicat si perspective proaste care conduc spre efecte politice cu cresterea extremei-drepte.

Am vazut cum, intr-un mod iresponsabil, se dadea exemplu Ungariei la o televiziune de stiri sau cel al Poloniei.

Romania ar fi avut niste perspective cu mult mai bune decat Ungaria sau Polonia daca ar fi facut ce trebuie. Ce constatam? Agentiile de rating au coborat ratingul Romaniei si asta doar datorita masurilor guvernamentale. Insa iata un articol de data mai recenta, 23 aprilie 2017, din Romania Libera:

Ratingul României, retrogradat de Moody’s

„Agenţia de evaluare Moody’s a anunţat că a redus perspectiva în ceea ce priveşte ratingul României de la pozitiv la stabil, dar a reconfirmat ratingul Baa3 pentru datoria pe termen lung. Analiştii agenţiei au redus perspectiva din cauza politicii fiscale expansioniste, care a dus la creşterea deficitului fiscal, iar politica macroeconomică prociclică a dus la lărgirea deficitului de cont curent, ceea ce va obliga Guvernul să se împrumute tot mai mult, iar ţara ar deveni astfel tot mai vulnerabilă la şocuri financiare externe, scrie News.ro.

Primul motiv pentru care perspectiva a fost redusă îl reprezintă creşterea deficitului fiscal.

”Politica fiscală expansionistă a României a avut ca rezultat o lărgire a deficitului fiscal, ceea ce este de aşteptat să ducă la o traiectorie ascendentă a raportului dintre datoria guvernamentală şi Produsul Intern Brut (PIB)”, se arată în raportul agenţiei.

”După şase ani în care deficitul fiscal a scăzut de la 9% din PIB în 2009 la sub 1% în 2015, finanţele publice ale României au trecut de un punct de cotitură şi este de aşteptat ca situaţia să se deterioreze în anii ce vor urma, ca rezultat al măsurilor de relaxare fiscală cuprinse în Codul Fiscal şi a măsurilor suplimentare introduse de Guvern”, se mai arată în raport.

Analiştii aşteaptă un avans al nivelului datoriei publice de la 38% din PIB în 2015 la peste 45% din PIB în 2021, ceea ce va face România tot mai vulnerabilă la şocuri externe. În 2007, acest raport era de 12,7%. Al doilea motiv al reducerii perspectivei, în opinia agenţiei, îl reprezintă creşterea deficitului de cont curent.

”Prociclicitatea politicii macroeconomice a dus la o creştere rapidă a salariilor, la o deteriorare a competitivităţii preţurilor şi la o lărgire a deficitului de cont curent”, susţin specialiştii Moody’s.”

Observam ca nu e vorba doar de guvernarea tehnocrata. Eu nu inteleg altceva, ca sa-l parafrazez pe Dl. Tudose:  cum e posibil ca noi, in loc sa luam masuri de asa maniera incat ratingul de tara sa creasca, luam masuri ca acesta sa retrogradeze? E greu de inteles de ce datoria publica trebuie sa creasca de la 12,7% din PIB in 2007 la 45% din PIB in 2021, facand Romania vulnerabila la socuri externe, de ce statul trebuie sa cheltuiasca bani anapoda, chipurile pentru bunastarea cetateanului, ca la sfarsit sa avem o economie mai fragila si cu perspective chiar mai proaste?

Sa dam cuvantul analistilor in chestiuni economice:

Criza politică a lovit în leu. Întrebat dacă Banca Națională a intervenit masiv pe piață, Adrian Vasilescu răspunde: Nu veți găsi nici o referință. Eu nu pot să spun nici că a intervenit, nici că nu a intervenit. Dacă spun într-un fel sau altul, înseamnă că fac o declarație

Se arata, printre altele, ca:

„[…]

Semnalul dat: „Nu vă jucaţi cu focul”

Aspectul interesant e momentul în care a apărut schimbarea de tendinţă, explică analistul economic Liviu Moldovan, specialist în pieţe financiare. „Punctul de inflexiune a fost acum aproape două săptămâni, când a început conflictul făţiş Dragnea-Grindeanu, pe 14 iunie. Exact la 5 după-amiază. A fost un sentiment negativ al pieţei faţă de incertitudinea generată de criza guvernamentală”, a declarat Moldovan pentru RL.

Dar, „nici pe departe nu a fost la nivelul a ceea ce s-a întâmplat în anul 2012. E clar că aceasta a fost cauzalitatea şi că a fost un mesaj de avertisment dat de pieţe: «Nu vă jucaţi cu focul, că… uite ce se poate întâmpla!»”, spune expertul.

„Nici o bancă naţională nu va confirma intervenţia pe piaţa valutară decât dacă e o intervenţie concertată. 100% nu a intervenit, nu avea de ce. Nu a fost nimic brusc. Deprecierea a fost sub 1%. Nu se scumpesc ratele creditaţilor la bănci. Nu există astfel de efecte”, a declarat Liviu Moldovan.

Distonocalmul BNR

„Acestea sunt nişte declaraţii în spiritul şi în stilul dlui Vasilescu, de distonocalm. Dânsul linişteşte întotdeauna lucrurile, spunând aproape nimic sau spunând nişte adevăruri cunoscute de toată lumea. De manual. Indiferent dacă dânsul declară sau nu, Banca Naţională, prin jobul pe care îl are, este obligată să intervină atunci când lucrurile o iau razna”, opinează profesorul universitar de economie Mircea Coşea.

Mai multe canale media au afirmat zilele acestea că BNR a intervenit pe piaţa valutară pentru a calma scăderea leului. Se poate afirma totuşi că BNR a intervenit? „Nici eu nu pot să spun dacă a intervenit sau nu, însă presupun că, indiferent de criteriile chirurgicale pe care dl Vasilescu le arată, Banca Naţională a trebuit să acorde atenţie acestui vârf şi părerea mea este că atenţia pe care a acordat-o a însemnat şi o anumită poziţie pe piaţă. Nu o numesc nici intervenţie, nici altceva, ci o poziţie”, a explicat Coşea.

România, dependentă de stabilitatea cursului leu/€

Relaţiile economice ale României sunt aproape în totalitate “eurizate”, detaliază universitarul. „Sunt dolarizate numai în ceea ce priveşte Energia şi nişte importuri de electrotehnice, aşa că, vrei, nu vrei să spui, acest raport trebuie să fie desenat într-o anumită măsură”, susţine Mircea Coşea.

El aminteşte de inevitabilul „joc al importurilor şi exporturilor. Exportatorii sunt avantajaţi de devalorizarea leului, dar nu trebuie să ne facem iluzii. Exporturile noastre sunt de ţară subdezvoltată. Am exportat cea mai mare cantitate de grâu din istoria noastră. Am devenit din nou grânarul Europei. Dar, ca să exporţi grâu şi să imporţi pâine congelată nu e deloc o dovadă de progres”.

Pericol de mişcări sociale

Pe de altă parte, există „şi jocul foarte sensibil al ratelor plătite de România în euro, ce pot declanşa mişcări sociale şi nemulţumiri de mare amploare. Dacă pe termen lung euro variază în plus faţă de leu, ratele devin insuportabile”, avertizează Coşea.

În perioada aceasta, explică expertul, România importă zilnic alimente în proporţie de 70% din consum. Aşadar, „dacă BNR nu a făcut nimic în această perioadă, înseam-nă că a avut o poziţie de neutralitate condamnabilă. Anul acesta e un an de mari variaţiuni pe piaţa valutară. Apar procese necontrolabile”, susţine specialistul.

Primul factor este, în primul rând, Administraţia Trump, care, prin măsurile pe care le ia, ca renunţarea la cele două acorduri de liber schimb „şi cel pe încălzirea globală, este imposibil să nu aibă efecte pe piaţă. Efecte are şi politica din ce în ce mai înfierbântată yuan-dolar”, afirmă Coşea.

„Să ne aşteptăm la variaţii, dar nu cred că vor fi foarte mari şi nu se va ajunge la o cifră istorică la sfârşitul anului decât dacă vor fi greşeli majore în politica internă a României, pe care încep să le văd aproape cu ochiul liber”, opinează universitarul.

El atenţionează că „problema bugetară va duce şi la un efect pe piaţa valutară. Guvernarea care vine trebuie să se gândească nu numai la pensii şi salarii, ci şi la ce se va întâmpla cu contul curent. Raportul dintre import şi export va fi foarte mult schimbat de rata de schimb”, a precizat pentru „România liberă” Mircea Coşea.”

Trebuie remarcat ca in toata afacerea asta paguboasa pentru Romania, noi ne-am facut rau singuri, nu altii ne-au facut rau. Romania nu avea nevoie de asa ceva: nici de criza politica si nici de devalorizarea leului. Dar cand un profesor de talia lui Mircea Cosea afirma: ” încep să le văd aproape cu ochiul liber” greselile de politica interna a Romaniei, stau si eu si ma intreb, vorba D-lui. Tudose: cum e posibil lucrul asta? Ca lucrurile acestea s-au intamplat in intervalul de 27 de ani, asa cum a si apreciat, dar sub guvernarea PSD!!

Apropo de ratingul Romaniei, iata ce scrie Lucian Isar:

PSD trece la penalizarea investitiilor companiilor private!

„Ultima guvernare PSD a depasit performanta guvernarii Ponta la reducerea investitiilor statului.

Motivele invocate pentru investitii reduse sunt multiple, inclusiv frica de DNA.

Daca este adevarat motivul, ultima guvernare a fost practic paralizata de frica. Nu le-a trecut prin minte ca ar putea sa faca investitiile fara sa sifoneze.

Noul program de guvernare facut public cu cateva ore inaintea audierii ministrilor in comisiile din parlament penalizeaza investitiile companiilor private propunand inlocuirea de la 1 ianuarie 2018 a impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri.

Aceasta modificare impreuna cu introducerea taxei de solidaritate afecteaza major atractivitatea fiscala a Romaniei.”

E greu de inteles ce se urmareste. Si asa agentiile de rating ne-au retrogradat ratingul, trebuie oare sa nu mai fim „investment grade” (recomandat pentru investitii)? Intr-adevar, e greu de inteles cum de s-a ajuns la asa ceva „dupa 27 de ani de libertate” si doar prin acelasi partid: PSD.

Mihai, sa-ti mai sugerez o lectura: Raport – Starea Romaniei dupa 6 luni de guvernare rosie a lui Florin Citu. Si nu doar Florin Citu, dar si Mircea Cosea, daca nu ma insel, au precizat ca o astfel de politica economica introduce tara intr-o criza intr-un an jumate, doi sau poate chiar mai repede. Iar daca e sa judecam inductiv, „realizarile”, cu ghilimelele de rigoare, fireste, de pana acum indreptatesc aceasta opinie. Lasand pati-pris-urile politice de o parte, cititi punctul 5. Analiza Macroeconomica din Raportul D-lui. Citu unde se arata ca „Programul PSD reprezinta garantia ca Romania va experimenta foarte curand o criza similara cu cea din perioada 2008-2010” si ca „dezastrul este inevitabil”. Eu cred ca e mai bine sa bei o cafea tare, cand trebuie, decat sa iei mereu distonocalme. Iar Dl. Citu isi argumenteaza punctul de vedere si n-am vazut pe cineva care sa-l contrazica. Tot cu argumente, fireste. Dl. Citu precizeaza: „Deciziile guvernului PSD din ultimile 6 luni au deteriorat sanatatea economiei, astfel, perioada ramasa pana la urmatoarea criza a fost scurtata”. Nu spune sau nu pune accent pe faptul ca economia ar fi proasta ci deciziile guvernului PSD sunt proaste!! Dl. Citu spune ca „astazi, situatia fiscal-bugetara se deterioreaza mai repede decat in perioada 2000-2008. Aici nu mai este vorba de o criza venita de peste Ocean, ci de ce ne facem singuri, cu mana noastra!! Lucrul asta este, intr-adevar, inexplicabil si ma intreb daca nu cumva e vorba de un atentat la siguranta nationala a Romaniei. Altminteri ce nevoie e de inducerea deliberata a unei crize economice in Romania? Ce castiga Romania din asta? Evident ca nimic, in schimb pierde, lucru de asemenea evident. Lucru asta se vede de pe acuma: cum e posibil ca un ministru de finante sa faca declaratii iresposanbile in legatura cu Pilonul II de Pensii care au avut ca efect caderea Bursei, v. aici si aici, in doar 15 minute!! Actualul Guvern poate fi acuzat de manipularea Pietei de Capital in detrimentul Romaniei!! Eu cred ca asta e o infractiune penala!! Este foare greu sa nu te gandesti la o subminare economica a Romaniei cand citesti, de exemplu ce spune Dl. Citu, care e senator al Romaniei, despre „executia bugetara dezastruoasa dupa primele 6 luni”. Orice om de buna-credinta ar face-o… De asemenea e greu de explicat slaba, dar mai bine zis inexistenta, absorbtie a fondurilor europene, dupa ce pesedistii au criticat puternic pentru acest motiv guvernarea tehnocrata. Deci Romania in loc sa beneficieze de miliradele de euro venite de la Uniunea Europeana, nu beneficiaza, fara a fi fortata de cineva, pentru ca n-am vazut vreo analiza sau declaratie in acest sens. Corina Cretu, europarlamentar din partea PSD, a atras atentia in nenumarate randuri despre catastrofala absobtie a fondurilor euroepene a Romaniei si… nimic. Nu e oare ciudat?

Eu nu ma refer aici la niste simple greseli, ci la evolutii politico-economice din care Romania, dupa cum usor se poate constata pierde.

Dl. Cristian Preda ne ofera amanunte picante:

„Schimbarea impozitării firmelor introduce o incertitudine majoră în economia românească.
În general, modificare programului de guvernare nu a fost dezvăluită publicului decât după audierea miniștrilor.
Controlul parlamentar nu s-a putut exercita.
E o încălcare serioasă a principiului separației puterilor.
Orice deputat sau senator care votează acest guvern vădește aservire față de un interes de partid, iar nu respect pentru interesul public.”

Este foarte interesant un comentariu al D-lui. Preda care zice asa:

„E și asta o inovație democratică marca PSD: să schimbi programul pentru care ceri votul cu cinci minute înainte de debutul ședințe!„

Ce face PSD-ALDE pare mai degraba o joaca de-a Programul de Guvernare. Dl. Preda vorbeste despre „aservire față de un interes de partid”, dar pana la urma, daca stai bine sa te gandesti, nu prea stiu daca nu cumva e vorba de aservirea fata de alte interese. Schimbarea impozitarii firmelor, schimbarea programului „pentru care ceri votul cu cinci minute înainte de debutul ședințe” – este limpede ca lucrurile acestea induc incertitudini si, mai ales, neincredere pe plan extern. Romania n-ar fi avut nevoie de asa ceva. E clar ca e vorba de o subminare a pozitiei Romaniei pe plan extern. De fapt, toata aceasta „inovatie democratica marca PSD” are in ea insasi germenul instabilitatii politice si economice a tarii.

Din toata tevatura asta nu se poate sa nu remarci cum o tara care se bucura de stabilitate si incepuse sa aiba o crestere economica sanatoasa e pusa sistematic pe butuci. Analistii economici si nu numai reliefeaza evolutiile negative de la alegerile legislative incoace, dincolo de orice parti-pris politic si nu doar atat, dar si prognoze ingrijoratoare. Iohannis a apreciat corect ca toata „topaiala” asta a aruncat tara in criza. Problema e ce ar fi de facut? Pentru ca nu se vede ca vor urma evolutii, dezvoltari, desfasurari pozitive.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.