Despre conceptul „se poate si asa”…

Eu cred ca noi ar trebui sa ne aplecam mai profund asupra lucrurilor care ne blocheaza dezvoltarea si vom observa ca acestea nu sunt numai de ordin strict economic. E usor sa te referi doar la problemele economice, sa spui, de pilda, ca nu trebuie sa avem datorii mari, deficitele sa fie mici si altele de genul asta.

Conceptul „se poate si asa” este unul de ordin existential. El doreste sa exprime faptul ca existenta este in definitiv si la urma urmei aceeasi. Acest concept nu tine cont de diferentieri, pe care le ignora cu prisosinta. Civilizatia si in special cea occidentala, mai exact spus lumea in care am intrat odata cu aderarea la UE, se bazeaza, dupa parerea mea, pe diferentieri. Spre exemplu: nu toti oamenii sunt la fel, desi toti sunt oameni. Meritocratia, omul potrivit la locul potrivit, aprecierea muncii pe care o depune cineva se bazeaza pe diferentieri. Alegerea pe care o face un om se bazeaza pe diferentieri pentru ca trebuie sa faci diferenta intre ceva si altceva ca sa faci o alegere. La noi, conceptul acesta – „se poate si asa”, „merge si asa” – care sterge diferentierile isi are originea in comunism sau, poate mai bine zis, in colectivism. Iar efectele acestei conceptii incep sa-i dovedeasca limitele. „Merge si asa”, adica de ce n-ar merge bunaoara ca niste tineri sa stea in miez de noapte in fata blocului si sa vorbeasca tare, ametiti putin si de bautura si sa deranjeze locatarii unui bloc intreg? Ce mare lucru s-a intamplat pana la urma? Care ar fi problema ca sapte tineri au violat o fata si tot satul le ia apararea? Doar merge si asa, nu? De ce nu s-ar putea, de ce nu ar merge de exemplu ca liderul celui mai mare partid din Romania, PSD, sa fie unul condamnat penal cu suspendare in prima instanta? Aparent banal, dar interesant, ce spune Cristian Tudor Popescu in acest editorial (pe care il recomand a fi citit integral si in original):

„Că toţi cei care se întreabă, mai mult sau mai puţin retoric, cum de a fost ales Dragnea, condamnat penal cu suspendare într-o primă instanţă – imagine, democraţie, Europa etc. – nu înţeleg un lucru simplu: PSD, ca orice partid, e o asociere privată de persoane. Aşa cum  acuza de plagiat, care putea fi verificată de oricare cetăţean,  n-a împiedicat câtuşi de puţin PSD să-l aibă preşedinte, prim-ministru şi candidat la preşedinţia României pe V. Ponta, tot aşa L. Dragnea poate conduce autoritar partidul, cu condamnarea suspendată cu tot, ca erou al luptei anti Băsescu, până în 2016 şi mai departe.” (subl. mea)

Deci daca PSD e o asociere privata de persoane, ca orice partid, ce treaba ai tu ca au ales drept lider, cu sprijinul lui Ion Iliescu, pe cineva care e condamnat penal? E in definitiv o chestiune privata. Si ce, nu merge si asa? Mergand pe ideea aceasta rezulta clar ca n-ar fi nicio diferenta intre un lider care nu e condamnat si unul care a suferit o condamnare penala: celui care a suferit condamnarea ii putem gasi si merite: e un bun organizator, vorba lui Ion Iliescu. In societatea romaneasca, in Romania profunda, cum zic unii, nu se prea fac inca diferentieri. Si asta e inca un efect al comunismului, efect ce mai persista inca. Democratia se bazeaza pe diferentieri. Altminteri ar exista doar un singur partid care ar conduce politic societatea.

Comunismul a amestecat clasele sociale, dorind sa creeze o singura clasa sociala. Daca va veti plimba prin Bucuresti si veti observa cu atentie blocurile de locuit, veti vedea ca orasul e impanzit de blocuri. Daca stai sa te uiti, de pilda, la etajul doi al unui bloc si apoi la etajul trei al aceluiasi bloc, vei constata ca nu exista nicio diferenta: sunt la fel. In schimb pe aleile dintre blocuri vezi o sumedenie de masini, multe straine, diferite intre ele, de marci diferite. In general intre blocuri nu exista vreo diferenta. Ma uitam la un post frantuzesc unde era o emisiune despre situatia din Ucraina. Era vorba de un oras si erau cadre din acel oras care aratau blocurile. Sunt aproape identice cu ceea ce poti vedea la Bucuresti si in oricare alta parte din Europa de Est, fosta comunista. Stateam si ma gandeam daca putem spune ca societatea noastra e una cu adevarat democratica sau inca are caracteristici ce nu o fac democratica…

Si pe vremea lui Ceausescu, a „mers si asa”, pana ce  a trebuit sa platim datoriile si lipsa de performanta economica si-a spus cuvantul. Partea proasta este ca acest „merge si asa”, „se poate si asa” e prezent si acum in societate. De ce trebuie sa fii performant daca merge si asa? Se poate si asa: adica fara prea multa performanta. Fara prea multa bataie de cap, fara prea multa grija fata de detaliu. Imi amintesc de faptul ca la inceputul anilor ’90, dupa decenii de dictatura si inchistare, romanul care a mers in strainatate era fascinat de cat de frumos erau aranjate lucrurile intr-un oras occidental. La noi si acum, dupa 25 de ani de la Revolutie, mai vezi constructii neterminate in oras, lasate de izbeliste. Si multa vreme au fost lasate de izbeliste chiar si blocurile care erau incepute. S-a putut si asa destula vreme si inca se mai poate, dupa cum usor se poate constata. Mergeti pe Bulevardul Unirii, pe chei, de la Magazinul Unirea in sus, spre actuala Biblioteca Nationala. Cladirea Bibliotecii arata bine, dar a fost terminata destul de tarziu. Imediat mai incolo inca exista un teren viran pe care, inca de pe vremea lui Ceausescu, urma sa se construiasca ceva. E un teren vast, lasat total de izbeliste, plin de tot felul de tufe. Pe partea dreapta, cum te uiti spre noul Teatru de Opereta, se vad blocurile ca niste ziduri de cetate. Ce frumos ar fi daca acel teren viran de care vorbeam ar fi amenajat cum trebuie, spre exemplu daca ar fi un parc acolo! Insa terenul e de mai bine de 25 de ani lasat de izbeliste!! Iar ceva mai incolo de Opereta e moderna cladire a Camerei de Comert. Asa cum pe Calea Plevnei, dupa ce treci de moderna cladire a CSM, langa care e un ansamblu de blocuri nou construite, chiar pe partea cu CSM, vizavi e Spitalul Witting, vezi un teren viran, lasat la fel de izbeliste, cu un gard care sta aproape sa cada, numai tufe si boscheti. Aspectul e foarte urat. Si inca mai vezi multe de genul asta in Bucuresti, lucruri care dau orasului nostru un aspect urat, cand, de fapt, orasul n-ar trebui sa fie deloc urat.

Vorbim de Bucuresti, capitala tarii. Si e important sa subliniem, cred eu, ca avem si cu ce ne lauda! Dati pe images Goggle un search: Pipera Business Center, care se intinde pana-n Voluntari. Dispunerea acestui Centru e spre marginea orasului, foarte excentric amplasat. Cu greu i-ar trece prin minte cuiva care viziteaza Bucurestiul sa se duca pe acolo. De ce este semnificativ? Pentru ca acolo putem vedea altceva, o alta lume pe care Romania nu a cunoscut-o foarte multa vreme. Ai impresia ca nici nu esti in Romania, poate undeva in SUA, intr-un oras american. Mie imi place, e super dupa parerea mea! 🙂 Arhitectura moderna, luminile din timpul noptii, spatiile largi intre cladirile moderne, unele de sticla, eleganta aceasta moderna, shopping center-ul elegant, te fac sa te simti altfel 🙂 . Aici vezi altceva, o alta conceptie, diferita de „se poate si asa”, „merge si asa”, cu care, de regula, romanul e obisnuit. Ai putea avea senzatia ca intre elegantele cladiri, pline de rafinament modern, te afli intr-o vacanta estivala in alta parte decat in Romania. Priveam campul. Priveam cladirile. Romanului ii e frica de performanta. Ii e frica de capitalism, privit ca pe ceva rau care nu face altceva decat sa exploateze nemilos individul care trebuie sa asude de atata munca, insusita de altii, desigur. Conceptia arhitecturala moderna a cladirilor de aici, care se inalta in plin camp iti demonstreaza contrariul lui „se poate si asa”: se poate si altfel. Mult mai bine si mult mai frumos. Cu mult mai mult rafinament si mult mai multa modernitate.

Din acest punct de vedere, Romania este inca o tara a contrastelor, semn al prefacerii.

Pe noi ne trage in jos nu numai „economia”, dar si conceptia cu care o abordam, adica acel „se poate si asa”. Suntem, din pacate, tributarii acestei conceptii paguboase. Precis ca in acel sat din Vaslui, unde s-a intamplat acel viol despre care am scris pe blog, nimeni sau aproape nimeni nu-si pune problema, nu-si zice: „Nu, nu se poate si asa! Hai sa vedem si altfel!”.  Or, o astfel de conceptie e greu de schimbat. Si e trist ca tanara generatie nu are pretentii mai mari. A spune: „hai sa vedem si altfel”, acest indemn, exprima o pretentie a individului: „intenție, dorință, năzuință ambițioasă”.  O lume in care individul nu ar mai avea nicio pretentie face imposibila civilizatia. In Coreea de Nord, de exemplu, nu e posibila civilizatia. Civilizatia nu are un punct terminus, de exemplu: „societatea socialista multilateral dezvoltata” sau „comunismul”. Civilizatia inseamna o dezvoltare perpetua, inclusiv spirituala, dar al carei sens nu-l stim. Chiar si dorinta de a se imbunatati spiritual sau duhovniceste exprima o pretentie a individului, cu constiinta ca nu e vrednic de acest lucru. De ce sa ne miram ca exista stagnare, daca nu exista o nazuinta ambitioasa din partea individului? De ce ne-am mira ca un individ ajunge sa se comporte mai rau ca o fiara daca el, de fapt, nu are nazuinta de a-si imbunatati comportamentul si conceptiile? Partea cea mai proasta este ca spiritul gregar al romanului a fost amplificat de comunism pentru ca sa poata sa-si atinga scopurile. Asta e greu de schimbat. Si din aceasta cauza lucrurile evolueaza greoi. Ne impiedicam nu atat de economie sau de nepricepere, cat de propriile noastre conceptii si abordari paguboase, crezand ca doar asa e bine, cand, in realitate, nu e bine sau se poate mai bine si altfel. Asa se explica si nostalgia multora dupa comunism, chiar daca aceasta nu-si gaseste o justificare clara niciodata, mai degraba e o atitudine plina de subiectivitate.

Scoala nr. 10

Gandul

VIDEO revoltător într-o şcoală de Centru. O profesoară nemulţumită de cadourile de Crăciun: „Nici când aveam clase de ţigani nu primeam aşa. Copiii voştri or să fie săraci în suflet dacă nu dau”

Se arata, printre altele, ca:

„După ce aleargă luni întregi să prindă un loc la o şcoală de fiţe din Centrul Capitalei pentru copiii lor, părinţii sunt nevoiţi ca de sărbători să scoată sume mari de bani, nu numai pentru cadourile profesorilor, dar şi pentru cadourile paznicilor şi ale femeilor de serviciu.

O filmare de trei minute cu camera ascunsă la şcoala Maria Rosetti din centrul Capitalei, postată pe Youtube şi difuzată de Romania Tv, arată cum profesorii au un sistem de strângere de bani pentru cadourile personalulului şcolar. În video se poate observa cum profesorii obligă părinţii să cotizeze cu bani  pentru Crăciun şi Paşte.

„Astea-s cadourile voastre? Atât vă reprezintă? Nu sunteţi cartofi, nu sunteţi oi, să vă învăţ!”, se aude vocea unei profesoare la şedinţa cu părinţii.

Din filmuleţ, aflăm că la o altă şcoală de fiţe, Şcoala 11 Heliade Rădulescu, situată lângă Muzeul Ţăranului Român, „şpaga” pentru cadouri este de 100 de euro.

„La Şcoala 11, ei dau 100 de euro, de Crăciun. Eu v-am întrebat: ‘V-aţi organizat?’! Este în politica balcanică, românească, de Sărbători să se ofere. Mi s-a spus ca aveţi un buget de 50 de lei la 4 oameni. Cui daţi aceste cadouri? Mi s-a spus: trei profesori şi un director. Cealaltă directoare are bube? Şi copiii nu salută doctorul, şi femeile de serviciu?”, se răsteşte profesoara.

Înregistrarea arată cum un părinte  spune că mai mult de 200 de lei nu pot da, dar profesoara îi răspunde: „Foarte bine, astea vă reprezintă”. Atunci când una dintre mame o întreabă pe profesoară: „Ce, preferaţi sa iau porc, ca să fie mulţumit fiecare bodyguard?”, aceasta îi răspunde că de banii pentru paznici se cumpără câte o sticlă de băutură.

O altă mamă se întreabă de ce trebuie cadouri şi pentru  bibliotecară şi pentru It-ist. Răspunsul nu se lasă aşteptat:  „Pentru că este în comunitate, doamnă!”.

Atunci când părinţii îi spun că nu pot da 500 lei pentru cadouri, profesoara le răspunde: „Nu este problema mea! Pe mine nu mă încălzeştee, nu primesc onoruri, nu mă mută de la ţară,  nu mi se întâmplă nimic”.

Mai mult, dascălul le aduce injurii şi copiilor: „Copiii voştri însă or să fie nişte copii săraci în suflet! Pentru că le-am spus cât de important este să ofere. Păi asta se întoarce la mine. Este bunătate, de suflet!”, se aude în video.

Profesoara le dă de înţeles că, dacă nu pot să facă daruri de Crăciun, atunci să se pregătească de Paşte: „Următoarea mişcare este de Paşte. Vă gândiţi până de Paşte dacă doriţi să vă aliniaţi unui sistem românesc, balcanic, de stat. Şi eu am dat, copilul meu a costat 5 milioane, profesoara de dans a costat 5 milioane. Asta înseamnă şcoala de centru”.

Atunci când  în clasă apare în soţul profesoarei, aceasta îi spune revoltată: „Mariane, nici când aveam clasă de ţigani nu aveam aşa cadouri!”. Mai mult, soţul profesoarei îi spune cu nonşalanţă unui părinte:

„În momentul în care ţi-ai însuşit participarea într-o şcoală de fiţe, ai cumpărat tot pachetul de acolo, mai mult sau mai puţin oficial. Însuşiţi-vă standardele de aicea, legate de tot ce înseamnă, de la intrare în şcoală, sărbători şi toate celelalte. Deci aici, în scoala asta şi în şcolile de fiţe, aşa se pune problema”.

Cazul de la Şcoala Maria Rosetti se află la Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti care face o anchetă.”

Inspectoratul Şcolar Bucureşti o caută pe învăţătoarea care a cerut CADOURI NESIMŢITE de Crăciun: „E FOARTE GRAV! Sancţiunile vor fi pe măsura faptelor”

Se arata, printre altele, ca:

„Cazul învăţătoarei surprinse, într-o înregistrare video, în timp ce le cere şpagă pentru cadourile de Crăciun părinţilor de la clasa la care preda va fi analizat luni, 30 decembrie, de o comisie a Inspectoratului Şcolar, a declarat pentru gândul Marian Banu, inspectorul de imagini în Bucureşti.

Incidentul a avut loc la o şcoală din centru, şcoala nr .10, „Maria Rosetti”, din strada Garibaldi Giuseppe nr. 3, situată în zona Floreasca a Capitalei.

Vineri seară, televiziunea România TV a difuzat un material filmat cu camera ascunsă într-o sală de clasă de la respectiva şcoală din sectorul 2 al Capitalei care surprindea discuţia dintre o învăţătoare şi părinţii câtorva elevi de la clasa pregătitoare unde aceasta preda. Tema întâlnirii o reprezenta contribuţia fiecărui părinte la cadourile de Crăciun care urmau a fi date cu prilejul Sărbătorilor personalului unităţii de învăţământ.

Înregistrarea relevă existenţa unui sistem de strângere de bani pentru cadourile personalulului şcolar şi arată cum părinţii sunt obligaţi de către profesori să cotizeze cu bani pentru cadourile de Crăciun şi de Paşte. La câteva ore de la incident, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti a anunţat că situaţia de la Şcoala nr. 10 va fi analizată luni, într-o şedinţă.

Până atunci însă, câteva cadre didactice din unitatea de învăţământ au fost chemate pentru discuţii la Inspectorat, dar învăţătoarea asupra căreia există suspinciuni că ar fi solicitat şpagă nu a ajuns la Inspectorat, ea nefiind în localitate.

„Noi nu am putut să facem ceva pentru că am aflat de caz chiar în zilele de Crăciun”, a declarat pentru gândul Marian Banu, inspector ISMB. „Sâmbătă,  inspectorul general a chemat directoarele de la şcoală la inspectorat şi a stat de vorbă cu dumnealor. Nu poţi să ai o imagine clară dacă nu vorbeşti cu toţi părinţii, cu toate că imaginile sunt relevante. În imagini nu se dau feţele părinţilor, se văd numai mâinile şi picioarele. Dar asta nu înseamă că faptele nu sunt la fel de grave”, a mai spus Banu.

Potrivit acestuia, acesta este „unul dintre cele mai grave incidente care s-au întâmplat în şcoală în ultimul an. Sancţiunile vor fi pe măsura faptelor. Acest incident afectează grav imaginea uneia dintre cele mai bune şcoli din Bucureşti”, a mai spus Marian Banu, inspector de imagine la Bucureşti.

Potrivit lui Banu, înregistrarea incriminatorie ar fi fost realizată de mama unui elev de la clasa pregătitoare, vineri, în ultima zi de şcoală, după serbarea elevilor. Învăţătoarea nemulţumită de cadourile pe care le-ar fi primit are gradul didactic I şi are vechime în învăţământ, informează sursa citată.

„Cu doamna învăţătoare nu am putut să luăm legătura pentru că nu este în Bucureşti, este undeva la ţară. Dar luni inspectorul general va dispune o comisie specială de cercetare pentru acest caz, plus că se va face o altă comisie la şcoală. Cercetările vor începe cât mai curând posibil, dar nu putem spune dacă mai devreme de 6 ianuarie, pentru că săptămâna viitoare este şi Revelionul şi toată lumea este în vacanţă. Noi ne autosesizăm”, a mai spus Marian Banu.

Acesta le spune părinţilor să anunţe imediat ce au cunoştinţă de astfel de cazuri.

„Am mai avut asemenea aspecte, dar izolate, pot să vă spun că erau pentru materialele didactice. În momentul de faţă urmează să se ia măsuri pentru aceste cazuri. Sfatul nostru este ca părinţii să reclame imediat aceste cazuri la inspectoratul general, la conducerea inspectoratului”, a spus inspectorul.

Întrebat despre măsurile ce se vor lua la Şcoala „Maria Rosetti”, inspectorul se fereşte de un răspuns categoric.  „Îmi este greu să spun eu ce măsuri se vor lua în acest caz. Dacă decizia mi-ar aparţine, dacă aş avea puterea,  aş desface contractul de muncă al învătătoarei”.

Reprezentantul Inspectoratului spune însă că situaţia existentă – perioada Crăciunului, respectiv vacanţa de iarnă – nu echivalează cu o tergiversare a cazului. ” Vom lua măsurile necesare imediat ce va fi posibil să vorbim cu toată lumea”, a mai spus Marian Banu.”

Intr-o Romanie in care directori cercetati penal pot fi din nou numiti (de catre actuala Putere, da’ ce credeati), fara nicio problema, desigur, pe functia pe care au mai ocupat-o, nici n-ar trebui sa ne mire ce se intampla la Scoala nr. 10. Observati la respectiva profesoara ce spune:

„O altă mamă se întreabă de ce trebuie cadouri şi pentru  bibliotecară şi pentru It-ist. Răspunsul nu se lasă aşteptat:  „Pentru că este în comunitate, doamnă!„.”

„Pentru că este în comunitate, doamnă!„, n-asa? 😀 . Aici avem un lucru chiar interesant (de unde se vede ca Presedintele Basescu n-a avut nici de data asta dreptate): scoala romaneasca nu scoate tampiti, nici vorba! Scoate viitori corupti (directori, parlamentari, politicieni etc), viitori plagiatori etc. Pentru ca asta face, din pacate: ii obisnuieste pe elevi ca in societate (pentru ca, nu-i asa, „esti in comunitate”) trebuie „sa cotizezi”, ilegal, bineinteles. Deci pe langa taxele si impozitele legale, mai trebuie sa platesti si altceva. Ilegal, dar trebuie. Asa se nasc, spre exemplu, sponsorizarile ilegale ale partidelor politice: nu e legal, dar „trebuie” sa dai si tu ceva acolo. Nu de alta, dar „asa se face”, pentru ca „esti in comunitate, stimate domnule sau stimata doamna”, ca ” sa nu fii sarac la suflet”. Si atunci de ce sa nu-l educi pe om asa inca de pe bancile scolii? Cand inca e mic si nu stie prea multe. Insa ii vede pe parinti cum se pregatesc de a-i cadorisi pe profesori, la cererea acestora, si atunci copilul ce-si zice? Isi zice ca asa trebuie, nu? Ca asa se face, nu?

Bineinteles ca se cuvine a fi  luate masuri, legale, atat impotriva profesoarei respective cat si impotriva intregului sistem de spaga de acolo, care trebuie destructurat. Dar ar mai fi, cred, ceva… Ar trebui sa se vada daca nu cumva aceste lucruri sunt rezultatul actiunii unor Puteri straine pe teritoriul Romaniei, cu ramificatii prin Ministerul Invatamantului…

„”La Şcoala 11, ei dau 100 de euro, de Crăciun. Eu v-am întrebat: ‘V-aţi organizat?’! Este în politica balcanică, românească, de Sărbători să se ofere. Mi s-a spus ca aveţi un buget de 50 de lei la 4 oameni. Cui daţi aceste cadouri? Mi s-a spus: trei profesori şi un director. Cealaltă directoare are bube? Şi copiii nu salută doctorul, şi femeile de serviciu?”, se răsteşte profesoara.”

Si spun asta pentru ca nu mi se pare imposibil sa se intample asa ceva. Daca spaga se extinde, pe nesimtite, in felul asta, in tot sistemul de invatamant, acest sistem va slabi, fara indoiala, si va fi si mai usor de controlat de Puteri straine ce nu ne vor binele, sa fie clar. Pagubele aduse tarii noastre pot fi inimaginabil de mari. Pentru ca ar trebui sa ne gandim ca ar putea exista interese straine, potrivnice tarii noastre, prin care sa se urmareasca extinderea si adancirea coruptiei in societate, intr-o tara si asa saraca. Iar cel mai bun mijloc si locul de unde se poate actiona cel mai eficient in acest sens il reprezinta ministerele noastre in care, stie toata lumea, cinstea si pregatirea profesionala nu-s la ele acasa…

Si mai mult decat atat… Profesoara respectiva pomeneste de sarbatori religioase – Craciun, Pasti – cum ca trebuie sa te pregatesti sa dai bani, ilegal:

„Profesoara le dă de înţeles că, dacă nu pot să facă daruri de Crăciun, atunci să se pregătească de Paşte: “Următoarea mişcare este de Paşte. Vă gândiţi până de Paşte dacă doriţi să vă aliniaţi unui sistem românesc, balcanic, de stat. Şi eu am dat, copilul meu a costat 5 milioane, profesoara de dans a costat 5 milioane. Asta înseamnă şcoala de centru”.” (subl. mea)

As dori ca Biserica Ortodoxa (si nu numai) sa ia pozitie si sa dea un comunicat prin care sa descurajeze astfel de practici in popor, cu atat mai mult cu cat lumea este saraca si nu prea are de unde da. Iar esenta acestor mari sarbatori crestine nu e aceea de a strange ca sa dai, obligat, bani intr-un  mod ilegal profesorilor sau altcuiva, din ceea ce nu ai.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Forumul economic China-Europa Centrala si de Est…

Interesant este ca toata lumea este concentrata asupra a ceea ce ar avea Romania de castigat de pe urma „aprofundarii cooperarii bilaterale in noile circumstante” – trebuie sa recunoastem ca lucrurile sunt prezentate intr-un mod triumfalist -, dar putini se intreaba ce interes are China din toata afacerea asta, ce urmareste China prin aceasta mutare.

Mediafax

Premierul Chinei: România-fanion de colaborare China-Europa Centrală, firmele vor veni prin România

Se arata ca:

„Guvernul chinez consideră România drept un „fanion de colaborare” între China şi Europa Centrală şi de Est, încurajând firmele chineze să investească în România şi, totodată, prin România să activeze şi pe alte pieţe, a afirmat, luni, premierul Chinei, Li Keqiang, după discuţia cu premierul Ponta.

Premierul chinez a arătat că vizita sa la Bucureşti, la doar patru luni după vizita prim-ministrului Victor Ponta la Beijing, dovedeşte că relaţiile bilaterale sunt excepţionale, iar cele două părţi se tratează ca parteneri strategici.

„Guvernul Chinei acordă o importanţă desoebită relaţiilor chinezo-române. Vreau să vă spun că România, atât din punct de vedere al populaţiei, cât şi al suprafeţei, este a doua ţară ca mărime din Europa Centrală şi de Est, iar în ultimii ani România a cunoscut o creştere economică foarte rapidă şi această dezvoltare a României este în favoarea nivelului de trai al populaţiei din România, este în favoarea dezvoltării Europei Centrale şi de Est, precum şi în favoarea Uniunii Europene (…) Pentru reuniunea liderilor de guverne, noi considerăm România ca un fanion de colaborare între China şi Europa Centrală şi de Est şi o să promovăm. Salutăm prezenţa firmelor româneşti pe piaţa chineză, iar partea chineză încurajează firmele chineze să desfăşoare activităţi pe piaţa românească şi să colaboreze prin România pe piaţa terţiară„, a arătat premierul chinez.

Acesta a adăugat că România are o influenţă deosebită în spaţiul central şi est-european, dar şi un rol important pentru relaţiile dintre China şi Europea Centrală şi de Est, precum şi pentru relaţiile China-Uniunea Europeană.

„Eu sunt ca un prieten care a venit din îndepărate şi sunt extrem de încântat pentru aceste lucruri”, a spus în acest context Li Keqiang.

Prim-ministrul chinez, Li Keqiang, a ajuns la Bucureşti, pentru prima vizită în România a unui premier al Chinei după 19 ani.

Premierul chinez se va afla în România în perioada 25-28 noiembrie.

Marţi, România organizează a doua reuniune la nivel de prim-miniştri din Europa Centrală şi de Est şi China, la care vor participa 16 şefi de guvern.

Aceasta este a doua reuniune a şefilor de guverne din ţările Europei Centrale şi de Est şi China, după cea organizată anul trecut la Varşovia.

Cu acest prilej, va fi organizată şi a treia ediţie a Forumului economic şi comercial China-Europa Centrală şi de Est, la care 1.000 de reprezentanţi ai unor companii private şi de stat.

Li Keqiang: „Fabricat în China” e o sintagmă universal cunoscută,”Grânarul Europei” poate exporta tot

Ştampila „Fabricat în China” este o sintagmă cunoscută în toată lumea, iar România este supranumită „Grânarul Europei”, China putând importa atât cât poate România livra, inclusiv produse din carne, a declarat premierul chinez Li Keqiang, prezentând avantajele colaborării dintre cele două state.

„«Fabricat în China» este o sintagmă cunoscută în întreaga lume şi, în procesul de dezvoltare a sa, China îşi modernizează şi upgradează economia şi instalaţiile, iar fabricarea instalaţiilor chineze are o pondere din ce în ce mai importantă pe piaţa globală. Astăzi, am discutat în mod special cu domnul prim-ministru Ponta pentru cooperarea în domeniul instalaţiilor chinezeşti, de construirea infrastructurii româneşi în alte domenii specifice, ca de exemplu: calea ferată rapidă, energia eoliană, energia nucleară, precum şi calea ferată obişnuită”, a spus Li Keqiang, într-o conferinţă de presă susţinută împreună cu premierul Victor Ponta.

El a arătat totodată că România este cunoscută ca fiind „Grânarul Europei”, iar China este interesată să importe produse.

„România are avantaje în ceea ce priveşte fabricarea instalaţiilor, precum şi avantaje din punct de vedere agricol. România este supranumită «Grânarul Europei» şi noi dorim să importăm produse, din carnea de vită, de oaie, din România. Cât puteţi să ne furnizaţi, putem să importăm de la dumneavoastră”, i-a spus Li Keqiang lui Ponta, care a răspuns, zâmbind: „Sigur !”.

De asemenea, premierul chinez a amintit faptul că România este a doua ţară ca mărime din regiune.

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Comerţului de la Beijing, schimburile comerciale între China şi România s-au ridicat la 3,27 miliarde de dolari, în primele 10 luni ale anului 2013.

Investiţiile chineze în România sunt în valoare de 160 de milioane de dolari, în timp ce investiţiile româneşti în China sunt de 280 de milioane de dolari.

Exporturile româneşti în China au crescut de la 360 de milioane de dolari, în 2008, la aproape un miliard de dolari, anul trecut.

Li Keqiang: Relaţiile dintre China-Europa Centrală şi de Est, parte importantă a cooperării China-UE

Relaţiile de cooperare dintre China şi Europa Centrală şi de Est constituie o parte importantă a relaţiilor dintre China şi Uniunea Europeană, iar relaţiile de cooperare cu România constituie o bază solidă de reper în cadrul acestei cooperări, a declarat premierul chinez, Li Keqiang.

„China consideră că relaţiile de cooperare chinezo-române constituie o bază solidă de reper în cadrul cooperării China-Europa Centrală şi de Est, precum şi în cadrul formatului de cooperare China-UE. Noi am hotărât împreună cu partea română să alegem România pentru găzduirea reuniunii şefilor de guvern China-Europa Centrală şi de Est şi aceasta dovedeşte în sine că relaţiile şi cooperarea China-UE pot promova şi cooperarea dintre China şi Europa Centrală şi de Est. Considerăm că relaţiile de cooperare dintre China şi Europa Centrală şi de Est constituie o parte importantă a relaţiilor China-UE, iar partea chineză consideră, de asemenea, că relaţiile chinezo-române, cooperarea dintre China şi Europa Centrală şi de Est, este în favoarea procesului de integrare europeană. Sperăm şi dorim să vedem o Europă unită, prosperă şi dezvoltată şi o monedă Euro puternică”, a spus premierul chinez, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Victoria.” (subl. mea)

Premierul chinez: Suntem pregătiţi să valorificăm o linie specială de credit de 10 miliarde de dolari

Se arata ca:

„China este pregătită să discute cu părţile relevante despre modalităţile de a valorifica o serie de canale de finanţare considerând că poate fi valorificată cu succes o linie specială de credit de 10 miliarde de dolari americani, în liniile trasate de regulamentele UE, a declarat premierul chinez.

„China este pregătită să consolideze cooperarea cu ţările din regiunea dumneavoastră în domeniul drumurilor, porturilor, telecomunicaţiilor, energiei nucleare şi, de asemenea, al căilor ferate de mare viteză şi, de asemenea, în domeniul lansării proiectelor la scară mare, toate acestea ducând la investiţii masive şi mai departe la o creştere a schimburilor comerciale. De asemenea, trebuie să avem în vedere şi canalele de finanţare.

El a adăugat că Guvernul chinez este pregătit să exploreze posibilităţile de a semna un acord-cadru privind investiţiile industriale împreună cu ţările din regiune pentru a sprijini companiile competente în sensul investiţiilor în Europa Centrală şi de Est, precum şi pentru ideea înfiinţării unei platforme pentru schimburi la nivelul IMM-urilor.

Potrivit acestuia, estimările iniţiale sugerează că, între 2013 şi 2020, China va importa bunuri în valoare de 3.000 de miliarde doar din Europa şi investiţia de afaceri şi numărul de turişti chinezi către Europa vor creşte.

„Trebuie să facem eforturi pentru a dubla volumul comercial, volumul comerţului. În ultimii ani, comerţul dintre cele două părţi, dintre China şi cele 16 ţări din regiune s-a dublat, însă cifrele sunt încă modeste. Să cooperăm, aşadar, pentru a dubla încă o dată volumul comercial în următorii cinci ani. Împreună vom declara anul 2014 ca anul investiţiilor şi promovării de afaceri între China şi Europa Centrală şi de Est şi vom avea în această o serie de activităţi, precum o întâlnire la nivel ministerial privind cooperarea economică şi comercială, de asemenea, un târg de bunuri şi un forum pentru cooperarea agricolă, toate acestea vizând dezvoltarea pe mai departe a schimburilor comerciale”, a mai afirmat prim-ministrul Chinei.

El a asigurat că doreşte schimburi comerciale echilibrate între cele două părţi, prin importul de produse agricole de calitate, precum carne de oaie, de vită, produse lactate, precum şi alte bunuri foarte competitive şi, de asemenea, să fie încurajaţi mai mulţi turişti chinezi să viziteze ţările din regiune.

„Trebuie să facem eforturi să cooperăm pentru a construi proiecte de infrastructură de scară de mare anvergură. De-a lungul istoriei ţările din regiune au realizat progrese importante la nivelul infrastructurii, dar cu trecerea timpului a apărut o nevoie de transformare şi de îmbunătăţire a acestei infrastructuri şi este nevoie, o mare nevoie de capital, de tehnologie şi de echipament. Putem spune că produsele chinezeşti sunt populare în întreaga lume şi recent, pe măsură ce economia ţării noastre s-a dezvoltat, producătorii de echipamente din anumite sectoare din China au realizat noi şi noi progrese şi realizări. China are o industrie producătoare de echipamente matură şi bine pusă la punct la un nivel avansat mai cu seamă în zone precum căi ferate de mare viteză, energie nucleară. Acestea sunt zone unde China este foarte dezvoltată.

De asemenea, echipamentele produse în ţara noastră sunt fiabile pentru că, având în vedere stadiul de dezvoltare al ţarii noastre, costurile şi ofertele de preţ sunt avantajoase, în acelaşi timp produsele fiind şi foarte fiabile. China este pregătită să consolideze cooperarea cu ţările din regiunea dumneavoastră în domeniul drumurilor, porturilor, telecomunicaţiilor, energiei nucleare şi, de asemenea, al căilor ferate de mare viteză şi, de asemenea, în domeniul lansării proiectelor la scară mare, toate acestea ducând la investiţii masive şi mai departe la o creştere a schimburilor comerciale”, a adăugat Li Keqiang.

Potrivit acestuia, China este pregătită să coopereze cu ţările din regiune pentru a crea condiţiile ca firmele să aibă condiţii în ceea ce priveşte accesul la piaţă, vizele rezidenţiale şi permisele de muncă, Li Keqiang adăugând că ar trebui ca guvernele „să fie mai îndrăzneţe” în ceea ce priveşte inovaţiile, iar asociaţiile de afaceri, think-tank-urile şi presa să contribuie la această comunicare şi să dea un mesaj pozitiv, astfel încât oamenii să ştie că Europa Centrală şi de Est şi China cooperează în vederea unor relaţii consolidate.

„Reforma chineză şi dezvoltarea acestei ţări vor fi benefice, aşadar, nu doar pentru poporul chinez, dar vor aduce oportunităţi de dezvoltare pentru ţările din regiunea dumneavoastră şi pentru alte ţări din lume. În Europa se spune că un gram de acţiune face cât o tonă de teorie şi, în China, noi spunem ‘Mai bine ne ridicăm şi trecem la treabă decât să stăm jos şi să vorbim’. Stau, aşadar, aici, în faţa dumneavoastră, şi-mi exprim dorinţa ca împreună cu liderii din ţările din regiune să trecem la treabă, astfel încât să transpunem aceste linii directoare în realitate. Şi, în acest sens, este nevoie de efortul concertat al guvernelor, firmelor şi comunităţilor de afaceri din cele două partenere. Şi cred că, atât timp cât cooperăm împreună cu sinceritate, beneficiile reciproce pentru China şi ţările din Europa Centrală şi de Est se vor extinde, iar cooperarea noastră practică va avea mai multe rezultate, iar dezvoltarea noastră comună va avea un viitor mai luminos”, a încheiat premierul chinez.”

Prim-ministrul Chinei: Suma contractelor semnate cu firmele româneşti este uriaşă, va depăşi estimarea

Se arata ca:

„Prim-ministrul Chinei, Li Keqiang, a afirmat că suma contractelor de investiţii pe care companiile chineze le vor semna cu cele româneşti, cu prilejul vizitei sale la Bucureşti, este „uriaşă” şi va depăşi valoarea stabilită iniţial.

Întrebat de jurnalişti, într-o conferinţă de presă susţinută cu premierul Victor Ponta, ce contracte vor fi semnate cu prilejul vizitei sale la Bucureşti şi care va fi valoarea acestor investiţii, premierul chinez a arătat că, pe lângă memorandumurile semnate la Palatul Victoria, vor fi multe alte contracte.

„În ceea ce priveşte suma, vreau să vă asigur că este uriaşă. Deseară, grupul de lucru dintre cele două părţi va discuta şi proiectele privind calea ferată rapidă şi pe cele în domeniul infrastructurii, iar toate aceste proiecte vor depăşi valoarea care este iniţial stabilită în contracte. Nu vreau să spun un plafon pentru sumă, fiindcă aş dori să fie o surpriză”, a declarat premierul Chinei.

Sumele vehiculate neoficial ca reprezentând valoarea contractelor semnate cu ocazia vizitei la Bucureşti a premierului chinez oscilează între 5 şi 8 miliarde euro.

România şi China au semnat, luni, acorduri de colaborare pentru înfiinţarea în comun a unui parc tehnologic şi reluarea exportului de bovine pentru reproducţie şi carne de porc către China, dar şi mai multe documente de colaborare în energie, inclusiv în domeniul nuclear şi termoelectric.

Astfel, conducerea Nuclearelectrica au semnat cu preşedintele companiei China General Nuclear Power Corporation (CGN) o scrisoare de intenţie pentru colaborare, directorului Complexului Energetic Oltenia a încheiat cu preşedintele companiei China Huadian Corporation un acord de intenţie de cooperare pentru realizarea proiectului termoelectric de la Rovinari, directorul Complexului Energetic Hunedoara a parafat cu preşedintele companiei China National Electric Engineering o înţelegere pentru reabilitarea grupurilor 3 si 4 de la centrala termoelectrica Deva, iar directorul companiei de proiect pentru construcţia hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti (judeţul Cluj) a semnat o scrisoare de confort în acest sens cu vicepreşedintele executiv al Sinohydro Corporation.

Departamentul pentru Energie şi Administraţia Naţională din China pentru Energie au încheiat un memorandum de înţelegere pentru cooperare în domeniul proiectelor nucleare.

Tot la Guvern a fost semnat şi un acord pentru investiţii în centrale eoliene şi echipamente de export între Romanian Păunescu Corporation, condusă de Bobby Păunescu, şi Mingyang Wind Power Group.

A fost semnat şi memorandumul de înţelegere pentru sprijinirea companiei de telecomunicaţii Huawei Technologies în vederea înfiinţării unui centru regional la Bucureşti.”

Ponta: Mai multă cooperare şi relaţii strânse între UE şi China înseamnă avantaj pentru ambele părţi

Se arata ca:

„România vrea o relaţie specială cu China în cadrul regiunii şi al Uniunii Europene şi consideră că mai multă cooperare şi relaţii mai strânse între UE şi China înseamnă avantaj pentru ambele părţi, iar implicarea Chinei în proiecte economice în regiune este un lucru pozitiv, a spus premierul Ponta.

„România îşi doreşte o relaţie specială cu China în cadrul regiunii şi al Uniunii Europene. Mai multă cooperare şi relaţii mai strânse între Uniunea Europeană şi China înseamnă avantaj pentru ambele părţi şi avantaje pentru România. Implicarea Chinei în proiecte concrete de dezvoltare economică în regiune este un lucru extrem de pozitiv”, a spus Ponta într-o conferinţă de presă susţinută împreună cu premierul chinez, Li Keqiang.

Financial Times a scris, joi, că vizita premierului chinez în capitala României a creat îngrijorare la Bruxelles, fiind văzută ca o strategie „divide şi cucereşte”, pentru a pune presiune pe UE în disputele cu Beijingul.„

România şi China au semnat o Declaraţie de „aprofundare a cooperării bilaterale în noile circumstanţe”

Se arata ca:

„Reprezentanţii guvernelor român şi chinez au semnat, luni, la Bucureşti, o Declaraţie comună privind „aprofundarea cooperării bilaterale în noile circumstanţe”, prin care garantează colaborarea indiferent de eventuale schimbări internaţionale şi interne şi arată că UE şi China sunt forţe strategice.

În document, partea română arată că va continua ca şi până acum să aplice ferm politica unei singure Chine şi să sprijine cauza reunificării Chinei.

Premierul Victor Ponta a apreciat că semnarea documentului reprezintă încă un pas către realizarea unui parteneriat „cu adevărat strategic” între România şi China.

Cele două părţi arată că „în cei 64 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice, raporturile dintre România şi China s-au dezvoltat constant, înregistrând rezultate fructuoase în toate domeniile de cooperare. Cele două ţări au avut permanent o viziune strategică asupra dezvoltării relaţiilor bilaterale, considerându-se reciproc drept prieteni buni şi parteneri buni şi sinceri, care cooperează în avantajul ambelor părţi. Relaţiile de Parteneriat Amplu de Prietenie şi Cooperare dintre România şi Republica Populară Chineză pot fi apreciate drept un exemplu de relaţii inter-statale în perioada actuală.

Cele două părţi consideră că, indiferent de schimbările care se pot produce pe plan internaţional şi în situaţia internă din cele două ţări, prietenia tradiţională dintre România şi China se bucură constant de sprijinul deplin şi larg al celor două ţări şi popoare, constituind tezaurul lor comun şi un fundament substanţial pentru consolidarea dialogului politic şi a cooperării pragmatice în plan economic şi comercial şi pentru aprofundarea schimburilor inter-umane în cadrul Parteneriatului Amplu de Prietenie şi Cooperare dintre cele două ţări.

Cele două părţi reafirmă că respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale celeilalte părţi şi luarea în considerare a intereselor cheie şi preocupărilor majore ale fiecărei părţi constituie trăsături intrinseci ale prieteniei tradiţionale dintre România şi China. Partea română va continua ca şi până acum să aplice ferm politica unei singure Chine şi să sprijine cauza reunificării Chinei. Partea chineză acordă o înaltă apreciere acestui fapt.

Cele două părţi consideră că popoarele lor depun eforturi pentru a deveni prospere şi puternice prin explorarea unor căi de dezvoltare în concordanţă cu situaţia naţională proprie, se respectă şi sprijină reciproc în acest proces. Partea română dă o înaltă apreciere rezultatelor obţinute de China în ultimele decenii în dezvoltarea sa economică şi socială şi sprijină obiectivul formulat de partea chineză de aprofundare cuprinzătoare a reformei. Partea chineză dă o înaltă apreciere rezultatelor obţinute de România în dezvoltarea sa economică şi socială.

Cele două părţi consideră că aprofundarea în continuare a relaţiilor de Parteneriat Amplu de Prietenie şi Cooperare dintre România şi China corespunde aspiraţiilor şi intereselor fundamentale ale celor două ţări şi popoare şi sunt decise ca, pe baza principiilor respectului reciproc, egalităţii şi avantajului reciproc, să îmbogăţească conţinutul prieteniei tradiţionale sino-române, să dezvolte şi mai mult cooperarea reciproc avantajoasă şi să promoveze prosperitatea celor două ţări.

Cele două părţi subliniază că anul 2014, în care se împlinesc 65 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice şi 10 ani de la constituirea relaţiilor de Parteneriat Amplu de Prietenie şi Cooperare, reprezintă un moment important în evoluţia relaţiilor româno-chineze şi au decis să folosească această ocazie pentru a extinde cooperarea bilaterală în plan politic, economic, comercial, al schimburilor inter-umane şi în alte domenii şi să acţioneze intens pentru ridicarea relaţiilor bilaterale la un nivel superior.

Cele două părţi subliniază că dialogul politic la nivel înalt are o importanţă deosebită pentru aprofundarea înţelegerii şi încrederii reciproce între cele două ţări şi impulsionarea dezvoltării în continuare a relaţiilor bilaterale. În acest scop, cele două părţi îşi vor intensifica contactele bilaterale la nivel înalt şi vor folosi oportunităţile oferite de conferinţele internaţionale şi alte reuniuni pentru a efectua schimburi de vederi în probleme de interes comun.

Cele două părţi consideră că trebuie să aprofundeze în continuare cooperarea în domeniile economic, comercial, financiar-bancar, construcţiei infrastructurii, energiei, agriculturii, ştiinţei şi tehnologiei, telecomunicaţiilor, tehnologiei informatice, protecţiei mediului, turismului şi în alte sectoare şi salută cu satisfacţie semnarea cu prilejul acestei vizite a mai multor documente bilaterale destinate punerii în practică a obiectivelor de cooperare convenite. Cele două părţi vor adopta măsurile necesare pentru a impulsiona firmele din cele două ţări să valorifice condiţiile şi posibilităţile de cooperare oferite de programele de dezvoltare ale economiilor ţărilor lor.

Partea română salută participarea companiilor chineze la proiecte investiţionale în diverse domenii în România şi le va asigura condiţii egale derulării acestora, conform legislaţiei în vigoare. Partea chineză dă o înaltă apreciere măsurilor adoptate de partea română pentru simplificarea procedurilor de viză pentru oamenii de afaceri chinezi care se deplasează în România, sprijină în continuare firmele chineze să se deplaseze în România pentru investiţii şi afaceri şi încurajează implicarea activă a firmelor româneşti în proiecte de dezvoltare ale Chinei.

Cele două părţi sunt de acord ca, în continuare, Comisia mixtă economică inter-guvernamentală să joace un rol de coordonare şi îndrumare, să întărească rolul Grupului de lucru în proiecte de infrastructură din subordinea Comisiei mixte, oferind condiţii prielnice pentru ca firmele din cele două ţări să desfăşoare o cooperare pragmatică.

Cele două părţi consideră că întărirea schimburilor inter-umane reprezintă una dintre modalităţile importante de creştere a înţelegerii reciproce şi de dezvoltare durabilă a relaţiilor bilaterale. Cele două părţi îşi vor spori eforturile pentru a sprijini colaborarea directă dintre organizaţiile şi structurile de resort în vederea intensificării şi diversificării relaţiilor culturale, educaţionale, cu precădere în învăţământul superior şi cercetarea tehnico-ştiinţifică, şi în alte domenii. Cele două ţări au decis ca în 2014 – an cu semnificaţie deosebită – să organizeze o serie de activităţi, inclusiv de promovare a schimburilor de cercetători şi experţi în domenii de interes comun, înfiinţare de tabere de creaţie ale tinerilor şi de reţele de comunicare între reprezentanţii elitelor intelectuale, festivaluri de filme şi artă.

Cele două părţi sunt de comun acord că formatul de cooperare China – ţările Europei Centrale şi de Est oferă noi oportunităţi pentru dezvoltarea în profunzime a relaţiilor bilaterale. Această cooperare corespunde aspiraţiilor comune şi intereselor fundamentale ale popoarelor Chinei şi ţărilor Europei Centrale şi de Est, este benefică promovării cooperării în toate domeniile dintre China şi ţările Europei Centrale şi de Est şi impulsionează dezvoltarea largă şi echilibrată a relaţiilor dintre China şi Uniunea Europeană. Partea chineză acordă o înaltă apreciere sprijinirii şi impulsionării de către România a cooperării dintre China şi ţările Europei Centrale şi de Est şi preţuieşte eforturile mari făcute de România pentru organizarea reuniunii liderilor din China şi ţările Europei Centrale şi de Est.

Cele două părţi consideră că Uniunea Europeană şi China sunt forţe strategice importante pe scena internaţională, sunt parteneri importanţi de cooperare pentru promovarea păcii, prosperităţii şi stabilităţii în lume şi pentru întâmpinarea provocărilor globale. Ambele părţi susţin dezvoltarea robustă a Parteneriatului Strategic Cuprinzător dintre Uniunea Europeană şi Republica Populară Chineză, salută rezultatele Summitului UE-China de la Beijing şi decid să contribuie mai intens la impulsionarea dezvoltării relaţiilor dintre Uniunea Europeană şi China. Partea chineză acordă o înaltă apreciere rolului pozitiv jucat de România în Uniunea Europeană şi în relaţiile dintre China şi Uniunea Europeană.

Cele două părţi consideră că multi-polarizarea lumii actuale şi globalizarea economică se dezvoltă în profunzime, diversitatea culturală şi informatizarea societăţilor avansează în continuare, iar diverse probleme şi provocări apar permanent. În noile circumstanţe, fiecare parte trebuie să-şi întărească comunicarea, coordonarea şi cooperarea pragmatică, să contribuie la pacea trainică şi prosperitatea comună pe glob.

Cele două părţi reafirmă respectarea strictă a scopurilor şi principiilor „Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite” şi a principiilor de drept internaţional unanim recunoscute. Cele două părţi sprijină Organizaţia Naţiunilor Unite să se manifeste drept organizaţia internaţională inter-guvernamentală cu cea mai largă reprezentativitate pe glob şi să îşi asume responsabilitatea esenţială în salvgardarea păcii şi securităţii în lume şi pentru identificarea soluţiilor adecvate pentru a răspunde oricărei ameninţări la adresa păcii şi stabilităţii pe glob. Cele două părţi sprijină întărirea colaborării dintre Organizaţia Naţiunilor Unite şi organizaţiile regionale şi subregionale.

Cele două părţi se opun ferm oricărei forme de terorism şi sunt dispuse să-şi întărească cooperarea anti-teroristă şi să promoveze în comun cooperarea anti-teroristă internaţională. Cele două părţi vor continua să îşi întărească colaborarea privind prevenirea schimbărilor climatice şi promovarea dezvoltării durabile”.”

ACORDURI România-China: Care sunt proiectele pentru care cele două ţări colaborează

Se arata ca:

„România şi China au semnat, luni, acorduri de colaborare pentru înfiinţarea în comun a unui parc tehnologic şi reluarea exportului de bovine pentru reproducţie şi carne de porc către China, dar şi mai multe documente de colaborare în energie, inclusiv în domeniul nuclear şi termoelectric.

Astfel, conducerea Nuclearelectrica au semnat cu preşedintele companiei China General Nuclear Power Corporation (CGN) o scrisoare de intenţie pentru colaborare, directorului Complexului Energetic Oltenia a încheiat cu preşedintele companiei China Huadian Corporation un acord de intenţie de cooperare pentru realizarea proiectului termoelectric de la Rovinari, directorul Complexului Energetic Hunedoara a parafat cu preşedintele companiei China National Electric Engineering o înţelegere pentru reabilitarea grupurilor 3 si 4 de la centrala termoelectrica Deva, iar directorul companiei de proiect pentru construcţia hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti (judeţul Cluj) a semnat o scrisoare de confort în acest sens cu vicepreşedintele executiv al Sinohydro Corporation.

Departamentul pentru Energie şi Administraţia Naţională din China pentru Energie au încheiat un memorandum de înţelegere pentru cooperare în domeniul proiectelor nucleare.

Tot la Guvern a fost semnat şi un acord pentru investiţii în centrale eoliene şi echipamente de export între Romanian Păunescu Corporation, condusă de Bobby Păunescu, şi Mingyang Wind Power Group.

A fost semnat şi memorandumul de înţelegere pentru sprijinirea companiei de telecomunicaţii Huawei Technologies în vederea înfiinţării unui centru regional la Bucureşti.

Reprezentanţii guvernelor român şi chinez au convenit şi un program cultural pentru perioada 2013 – 2016, un acord de înfiinţare şi funcţionare a Institutului Cultural Român de la Beijing şi a Centrului Cultural Chinez de la Bucureşti şi un memorandum de înţelegere privind promovarea cooperării investiţionale.

Prim-ministrul chinez, Li Keqiang, a ajuns la Bucureşti, pentru prima vizită în România a unui premier al Chinei după 19 ani, împreună cu o importantă delegaţie de oameni de afaceri.

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Comerţului de la Beijing, schimburile comerciale între China şi România s-au ridicat la 3,27 miliarde de dolari în primele 10 luni din acest an.

Exporturile româneşti în China au crescut de la 360 de milioane de dolari în 2008 la aproape 1 miliard de dolari anul trecut.

Investiţiile chineze în România sunt în valoare de 160 de milioane de dolari, în timp ce investiţiile româneşti în China sunt de 280 de milioane de dolari.”

Două companii din China au semnat o scrisoare de intenţie cu administratorii judiciari ai Oltchim

Se arata ca:

„Administratorii judiciari ai Oltchim au semnat luni o scrisoare de intenţie cu Baota Petrochemical Group şi Junlun Petroleum, cele două companii din China fiind interesate să participe la privatizarea combinatului din Râmnicu-Vâlcea, aflat în insolvenţă.

„Prin această scrisoare de intenţie, garantăm companiilor chineze un tratament nediscriminatoriu la participarea la procesul de vânzare a Oltchim, precum şi respectarea tuturor angajamentelor europene. Pentru noi este un lucru foarte bun că mai există încă un consorţiu interesat de Olchim. Există un interes major pentru Oltchim, care sper să se concretizeze în cât mai multe oferte”, a declarat luni într-o conferinţă ministrul Economiei, Andrei Gerea.

La conferinţă nu au participat şi reprezentanţii companiilor chineze.

Gherea a spus că va fi un proces transparent şi concurenţial, iar Ministerul Economiei este „optimist şi încrezător” şi aşteaptă „cu emoţie” să dechidă ofertele.

Întrebat dacă solicitarea de transparenţă şi de tratament nediscriminatoriu au reprezentat o cerinţă a companiilor chineze sau au venit din partea Ministerului Economiei, Gerea a afirmat: „Ne-am întâlnit undeva la mijloc”.

„Scrisoarea de intenţie este, dacă vreţi, un gest simbolic, dar cu o încărcătură foarte mare”, a mai spus ministrul.

Statul deţine, care deţine prin Ministerul Economiei 54,7% din acţiunile Oltchim, a eşuat anul trecut în încercarea de a privatiza combinatul chimic. Oltchim a intrat în insolvenţă în luna ianuarie a acestui an.

Vânzarea Oltchim este programată pentru luna februarie a anului viitor, iar ofertele angajante vor putea fi depusă până la 17 ianuarie.”

Ponta: China are nevoie de prieteni politici pe termen lung, de încredere, şi de parteneri comerciali

Se arata ca:

„China are nevoie de prieteni politici pe termen lung şi de încredere, precum şi de parteneri comerciali la nivel mondial, iar România şi ţările din zonă au o tradiţie în acest sens, în vederea unei relaţii care se poate dezvolta în viitor, a afirmat premierul Victor Ponta.

El a arătat totodată că şi China are nevoie, de asemenea, de o Europă puternică, de un partener puternic pe scena mondială, şi că, cu cât mai puternică este Europa, cu atât va fi mai bine pentru China şi pentru restul lumii.

„Însă, trebuie să spun astăzi, aici, foarte clar: Europa poate fi puternică doar dacă toate ţările din Europa se dezvoltă din punct de vedere economic suficient de rapid pentru a creşte standardele de trai, infrastructura şi serviciile sociale, iar Europa poate fi puternică doar dacă toate ţările prezente astăzi aici, chiar dacă nu sunt încă membre ale UE, se pot integra în acest program cât mai rapid. UE care include ţările noastre, însă şi alte ţări precum Republica Moldova, Turcia, Ucraina şi, astfel, această regiune poate fi un actor global de care lumea are nevoie”, a spus Ponta la deschiderea Forumului Economic şi Comercial China – Europa Centrală şi de Est.

Premierul a arătat totodată că această regiune a Europei pune atât de mult accent pe relaţiile speciale cu China deoarece majoritatea dintre state sunt „tinere democraţii” şi noi membri ai UE sau ţări în curs de integrare în UE, situaţie care poate fi favorabilă dacă se reuşeşte să fie folosit potenţialul.

Ponta a precizat totodată că ultimele cifre şi previziuni cu privire la România şi la celelalte ţări din regiune sunt pozitive şi încurajatoare, România având cea mai crescută rată de creştere din UE, cu o datorie publică şi un deficit bugetar scăzute.

„Previziunile independente prezentate de regiunea noastră indică că este cea mai dinamică din Europa. Este un lucru extraordinar? Eu cred că nu. Permiteţi-mi să fac o comparaţie: regiunea noastră este precum un student care este plin de energie, care tocmai a terminat facultatea, plin de ambiţie şi muncitor, care tocmai s-a mutat la oraş şi face parte din societate, aşa cum şi-a dorit dintotdeauna, însă el este tânăr şi este slab plătit întrucât salariile mari sunt pentru oamenii cu mai multă experienţă. I-ar plăcea să înveţe mai mult şi sa fie format mai bine, însă cursurile sunt foarte scumpe şi el nu-şi permite să le plătească, nu poate să acceseze tehnologiile performante din acelaşi motiv. Nu are casă şi maşină, iar băncile preferă să acorde credite clienţilor mai vechi, nu unui tânăr cu cotă de risc crescută.

Regulile sunt deja formate şi el trebuie să le respecte fără să pună întrebări, însă aceste reguli ar trebui să ofere oportunităţi egale. El consideră că are aceleaşi obligaţii, însă nu aceleaşi drepturi şi viitorul nu se află în mâinile sale. Cu toţi suntem tineri. Ce ar trebui să facem? Să ne plângem, să ne acceptăm soarta? Nu cred. Nu cred că vom face acest lucru. Trebuie să fim creativi, trebuie să avem încredere în noi înşine, trebuie să avem încredere în potenţialul nostru şi să lucrăm mai mult. Dar, de asemenea, este nevoie să căutăm un partener şi un prieten cu aceeaşi experienţă, cu acelaşi trecut, cu aceeaşi ambiţie şi cu acelaşi interes. Trebuie să lucrăm împreună cu acest partener pentru a găsi oportunităţi, pentru a iniţia proiecte care să ne ducă la succes şi prosperitate”, a afirmat Ponta.

El a prezentat şi o serie de cifre, arătând că peste 30 de ani de creştere a economiei chineze au făcut China un partener de comerţ foarte important pentru mai mult de 120 de ţări la nivel mondial şi a doua economie la nivel mondial, valoarea schimburilor economice între Uniunea Europeană şi China depăşind zilnic un miliard de euro.

Investiţiile chineze în Uniunea Europeană au crescut, în 2011, de 30 de ori comparat cu anii anteriori şi aproape 20% din investiţiile străine din China provin din Uniunea Europeană, însă doar 1,4% din investiţia străină din Uniunea Europeană provine din China.”

Ponta nu vrea la CSAT. Cu Basescu

CSAT se reuneşte marţi în şedinţă. Şedinţa a fost convocată de Băsescu în perioada în care Ponta are pregătite întâlniri cu premieri

Se arata ca:

„Membrii CSAT se reunesc, marţi, la Palatul Cotroceni, în şedinţă, potrivit programului anunţat, luni seară, de Preşedinţie. Potrivit anunţul Preşedinţiei, şedinţa va începe la ora 15.00.

CSAT va discuta, marţi, propunerile de buget ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, informează Preşedinţia.

„O şedinţa a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), condusă de preşedintele României, domnul Traian Băsescu, va avea loc marţi, 26 noiembrie a.c., începând cu ora 15.00, la Palatul Cotroceni. Pe ordinea de zi a şedinţei CSAT se află propunerile de buget ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale. Pe timpul şedinţei vor fi abordate şi alte subiecte de interes pentru securitatea naţională”, se arată într-un comunicat al Preşedinţiei remis, luni seară, agenţiei MEDIAFAX.

Preşedintele îndeplineşte funcţia de preşedinte al CSAT, iar primul-ministru pe cea de vicepreşedinte al Consiliului. Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării sunt: ministrul apărării naţionale, ministrul de interne, ministrul afacerilor externe, ministrul justiţiei, ministrul industriei şi resurselor, ministrul finanţelor publice, directorul Serviciului Român de Informaţii, directorul Serviciului de Informaţii Externe, şeful Statului Major General şi consilierul prezidential pentru securitate naţională. Secretarul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării este numit de Preşedintele României şi are rang de consilier de stat în cadrul Administraţiei Prezidenţiale.

Şedinţa CSAT, convocată de Băsescu în perioada în care Ponta are pregătite întâlniri cu premieri

Şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) convocată de către preşedintele Traian Băsescu este programată la o oră la care premierul Victor Ponta are pregătite, din timp, întrevederi cu mai mulţi prim-miniştri, veniţi la Bucureşti pentru reuniunea China-Europa Centrală şi de Est.

Astfel, marţi, în intervalul orar 14.15-14.45, Ponta are programată o întâlnire bilaterală cu omologul polonez, iar de la ora 15.00, când va începe şedinţa CSAT, Ponta ar trebui să se întâlnească cu prim-ministrul slovac.

În continuare, tot marţi, premierul Ponta are programate întrevederi cu prim-miniştrii din Cehia, Albania şi Slovenia.

Bogdan Oprea: Convocarea CSAT a fost făcută de pe 18 noiembrie, cu acordul premierul Ponta

Purtătorul de cuvânt al preşedintelui, Bogdan Oprea a declarat, luni, că încă din 18 noiembrie s-a decis convocarea CSAT, cu acordul premierului, iar speculaţiile pe această temă sunt „complet neadevărate şi răuvoitoare”.”

Guvernul a retransmis programul de marţi al lui Ponta, din care rezultă că premierul nu merge la CSAT

Se arata ca:

„Guvernul a retransmis programul de marţi al premierului Victor Ponta, din care rezultă că şeful Guvernului nu va participa la şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, programul indicând în continuare că acesta se va întâlni la ora 15.00, când e programată şi şedinţa CSAT, cu premierul slovac.

Programul actualizat al premierului, care include modificări legate doar de detaliile de organizare a întrevederilor cu premierii străini, a fost transmis de Guvern luni seara, după ce Preşedinţia a anunţat convocarea CSAT.

Programul indică în continuare că premierul Ponta se va întâlni în intervalul orar 14.15-14.45 cu premierul Poloniei, între 15.00-15.30 cu premierul Slovaciei, între 15.45-16.15 cu premierul Cehiei, între 17.25-17.55 cu premierul Albaniei şi între 18.30-19.00 cu premierul Sloveniei.

CSAT va discuta, marţi, de la ora 15.00, propunerile de buget ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, a anunţat anterior Preşedinţia.

Şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) convocată de către preşedintele Traian Băsescu este programată la o oră la care premierul Victor Ponta are pregătite, din timp, întrevederi cu mai mulţi prim-miniştri, veniţi la Bucureşti pentru reuniunea China-Europa Centrală şi de Est.

Purtătorul de cuvânt al preşedintelui, Bogdan Oprea a declarat, luni, că convocarea CSAT s-a făcut încă din 18 noiembrie, cu acordul premierului, iar speculaţiile pe această temă sunt „complet neadevărate şi răuvoitoare”.”

Ponta l-a delegat pe vicepremierul Gabriel Oprea să participe la şedinţa CSAT

Se arata ca:

„Premierul Victior Ponta a declarat, marţi, agenţiei MEDIAFAX, că l-a delegat pe vicepremierul Gabriel Oprea să participe la şedinţa CSAT, care urmează să aibă loc în cursul după-amiezii.

Întrebat de MEDIAFAX dacă va participa la şedinţa CSAT sau dacă a împuternicit o altă persoană să îl reprezinte la această reuniune, Ponta a precizat că l-a desemnat pe vicepremierul Gabriel Oprea să participe.

Şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) convocată de către preşedintele Traian Băsescu este programată la o oră la care premierul Victor Ponta are pregătite, din timp, întrevederi cu mai mulţi prim-miniştri, veniţi la Bucureşti pentru reuniunea China-Europa Centrală şi de Est.

Purtătorul de cuvânt al preşedintelui, Bogdan Oprea a declarat, luni, că convocarea CSAT s-a făcut încă din 18 noiembrie, cu acordul premierului, iar speculaţiile pe această temă sunt „complet neadevărate şi răuvoitoare”.

„Convocarea şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării de mâine (marţi, n.r.), 26 noiembrie, a fost făcută încă de lunea trecută, 18 noiembrie, şi cu acordul prim-ministrului Guvernului României, domnul Victor-Viorel Ponta, care este şi vicepreşedinte al CSAT”, a precizat Bogdan Oprea, într-o declaraţie de presă remisă MEDIAFAX.

Oprea a mai arătat că „orice speculaţii legate de data stabilirii acestei şedinţe sunt complet neadevărate şi răuvoitoare”.

Potrivit purtătorului de cuvânt al preşedintelui Traian Băsescu, „caracterul de urgenţă al şedinţei este dat de faptul că bugetele instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale trebuie avizate de CSAT înainte de votarea bugetului pe anul 2014 în Parlamentul României”.

Bogdan Oprea a menţionat că bugetul de stat pe 2014 a fost depus la Camera Deputaţilor, Camera decizională, abia luni, 18 noiembrie, adică ziua în care s-au făcut şi demersurile pentru convocarea şedinţei, iar puncte de vedere ale instituţiilor implicate au fost depuse la Secretariatul CSAT până vineri, 22 noiembrie.

„Ţinând cont şi de faptul că preşedintele României se află într-o deplasare externă joi şi vineri, dar şi de caracterul de urgenţă al subiectelor aflate pe ordinea de zi, şedinţa CSAT a putut fi convocată doar la începutul acestei săptămâni”, a precizat purtătorul de cuvânt al preşedintelui, Bogdan Oprea.

Programul premierului pentru ziua de marţi indică faptul că acesta se va întâlni la ora 15.00, când e programată şi şedinţa CSAT, cu premierul slovac.

Potrivit programului, premierul Ponta se va întâlni în intervalul orar 14.15-14.45 cu premierul Poloniei, între 15.00-15.30 cu premierul Slovaciei, între 15.45-16.15 cu premierul Cehiei, între 17.25-17.55 cu premierul Albaniei şi între 18.30-19.00 cu premierul Sloveniei.

CSAT va discuta, marţi, de la ora 15.00, propunerile de buget ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, a anunţat Preşedinţia.

„O şedinţa a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), condusă de preşedintele României, domnul Traian Băsescu, va avea loc marţi, 26 noiembrie a.c., începând cu ora 15.00, la Palatul Cotroceni. Pe ordinea de zi a şedinţei CSAT se află propunerile de buget ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale. Pe timpul şedinţei vor fi abordate şi alte subiecte de interes pentru securitatea naţională„, se arată într-un comunicat al Preşedinţiei remis, luni seară, agenţiei MEDIAFAX.

Preşedintele îndeplineşte funcţia de preşedinte al CSAT, iar primul-ministru pe cea de vicepreşedinte al Consiliului. Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării sunt: ministrul apărării naţionale, ministrul de interne, ministrul afacerilor externe, ministrul justiţiei, ministrul industriei şi resurselor, ministrul finanţelor publice, directorul Serviciului Român de Informaţii, directorul Serviciului de Informaţii Externe, şeful Statului Major General şi consilierul prezidential pentru securitate naţională. Secretarul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării este numit de Preşedintele României şi are rang de consilier de stat în cadrul Administraţiei Prezidenţiale.” (subl. mea)

Inapoi la Forum…

Premier chinez: Autorităţile trebuie să creeze o ambianţă bună pentru colaborarea între firme

Se arata ca:

„Firmele chineze şi cele din Europa Centrală şi de Est trebuie să fie „îndrumate” să se cunoască reciproc, pentru a realiza cooperări cu avantaje de ambele părţi, iar autorităţile trebuie să creeze „o ambianţă bună” pentru o astfel de colaborare, a afirmat premierul chinez, Li Keqiang.

El a susţinut că aceste relaţii politico-economice sunt favorabile atât pentru China, cât şi pentru statele din regiune.

„Cooperarea China-Europa Centrală şi de Est constituie o parte importantă a relaţiilor China-UE şi această cooperare cu regiunea dumneavoastră este benefică pentru aprofundarea parteneriatului amplu dintre China şi UE, pentru integrarea europeană, pentru dezvoltarea politicii către Vest a Republicii Populare Chineze, pentru dezvoltarea echilibrată a regiunii europene şi pentru politica europeană de dezvoltare echilibrată a zonei estice, deci avem foarte multe interese convergente comune”, a spus Li Keqiang.

Lucrările summit-ului premierilor din China-Europa Centrală şi de Est s-au încheiat, marţi, cu adoptarea documentului Bucharest Guidelines, care prevede promovarea investiţiilor şi afacerilor în domeniul infrastructurii, IMM, agriculturii, transporturilor feroviare şi telecomunicaţiilor.”

Forumul economic China-Europa Centrală şi de Est – Premierul Chinei: România va fi tigru al Europei. Dacă toţi tigrii vor colabora, va fi o piaţă uriaşă

Se arata ca:

„România va deveni un tigru al Europei şi, dacă toţi tigrii se vor reuni şi vor colabora, se va dezvolta o piaţă uriaşă, a afirmat premierul Chinei, Li Keqiang, arătând că potenţialul de dezvoltare a relaţiilor comerciale şi investiţiilor dintre China şi ţările din regiune este foarte mare.

„Am ascultat prezentarea premierului Ponta despre economia României. Cred că România va deveni un tigru al Europei şi, dacă toţi tigrii se vor reuni şi vor colabora, se va dezvolta o piaţă uriaşă”, a spus premierul Chinei în deschiderea Forumului economic şi comercial China-Europa Centrală şi de Est.

Li Keqiang a artătat că este convins de potenţialul relaţiilor economice dintre China şi cele 16 ţări din Europa Centrală şi de Est, după ce premierii acestor ţări i-au prezentat perspectivele economice excelente ale regiunii.

El adăugat că Europa, în mod particular Uniunea Europeană, este cel mai mare partener comercial al Chinei, dar că, în cadrul relaţiilor comerciale China-UE, comerţul cu ţările din Europa Centrală şi de Est reprezintă doar 10%, iar volumul investiţiilor este şi mai mic, fapt ce constituie un potenţial deosebit pentru dezvoltarea acestor relaţii.

Premierul Victor Ponta şi premierul chinez Li Keqiang i-au primit, marţi dimineaţă, la Palatul Parlamentului, pe şefii de guverne care participă la Forumului economic şi comercial China-Europa Centrală şi de Est, premierul român întrebându-i pe unii dintre ei, în limba engleză, dacă „s-au trezit”.

La Palatul Parlamentului, primirea şefilor de guverne a fost programată pentru o oră matinală, premierul Victor Ponta ajungând la Palatului Parlamentului în jurul orei 08:30. Ulterior, în holul de onoare unde au fost făcute primirile oficiale, a ajuns şi premierul chinez. Cei doi i-au întâmpinat pe oaspeţii oficiali, iar Ponta, în mai multe rânduri, i-a întrebat în engleză pe oficialii străini dacă s-au trezit, la momentul în care îi întâmpina.

Cea de-a treia ediţie a Forumului economic şi comercial China-Europa Centrală şi de Est se desfăşoară, marţi, la Bucureşti, după ce prima ediţie a avut loc la Budapesta, în 2011, iar cea de-a doua la Varşovia, în 2012.

Potrivit site-ului Forumului, organizatorii aşteptau în jur de 1.000 de reprezentanţi ai firmelor private şi de stat din China şi 16 state central şi est-europene: România, Bulgaria, Polonia, Ungaria, Slovacia, Republica Cehă, Slovenia, Serbia, Muntenegru, Croaţia, Bosnia şi Herţegovina, Estonia, Albania, Letonia, Lituania şi Republica Macedonia.

Forumul de la Bucureşti are cinci teme majore: energie, agricultură, turism, IT&C şi infrastructură.”

Summit-ul premierilor China-Europa Centrală şi de Est, încheiat cu adoptarea „Bucharest Guidelines”

Se arata ca:

„Lucrările Summit-ului Premierilor din China-Europa Centrală şi de Est s-au încheiat, marţi, cu adoptarea documentului Bucharest Guidelines, care prevede promovarea investiţiilor şi afacerilor în domeniul infrastructurii, IMM, agriculturii, transporturilor feroviare şi telecomunicaţiilor.

„Am încercat să prezentăm centrul şi estul Europei ca fiind o regiune dinamică, cu o economie în creştere orientată spre investiţii, cu potenţial semnificativ de dezvoltare în multe domenii, cu proiecte importante la nivel regional în domeniul energiei, infrastructurii, investiţiilor în educaţie, inovaţie şi tehnologie. Ţările membre ale grupului Europa Centrală şi de Est sunt atât ţări membre deja ale UE, cât şi ţări candidate, iar această întâlnire la nivel înalt de astăzi s-a constituit într-un efort complementar al cadrului general de relaţii strategice între UE şi China”, a spus premierul Ponta la finalul reuniunii.

Acesta a arătat că participanţii au agreat în final linii de acţiune viitoare în baza unui document numit „Bucharest Guidelines”, pentru consolidarea cooperării în domeniile de interes comun, cu accent pe promovarea investiţiilor, a cooperării economice şi comerciale.

Printre măsurile avute în vedere în document se numără desemnarea anului 2014 ca an pentru promovarea investiţiilor şi afacerilor în relaţia Europa Centrală şi de Est – China şi organizarea de diverse acţiuni în context, precum continuarea organizării anuale atât a forumurilor economice, cât şi a reuniunilor la nivel de şefi de guverne.

Alte obiective de colaborare vor fi încurajarea întreprinderilor mici şi mijlocii în baza unei platforme de cooperare China – Europa Centrală şi de Est, dezvoltarea agriculturii, constituirea unei asociaţii pentru promovarea cooperării în domeniul agricol şi crearea unui forum de cooperare agricol, încurajarea instituţiilor financiare din regiune în sensul cooperării pentru „valorificarea deplină” a finanţării speciale de 10 miliarde de dolari pe care China a pus-o la dispoziţia ţărilor din regiune, consolidarea cooperării în materie de investiţii în infrastructură şi conectivitate, respectiv reţele de transport feroviar.

Părţile au convenit şi extinderea cooperării în domeniile ştiinţei, tehnologiei, inovaţiei, protecţiei mediului şi energiei, precum şi promovarea schimburilor culturale.

Potrivit premierului Ponta, au fost discutate totodată măsuri concrete privind facilitarea liberei circulaţii şi încurajarea turismului între China şi aceste ţări.” (subl. mea)

Gandul

Cu ce s-a ales România după vizita chinezilor. Forumul de la Bucureşti, mai mult turism decât business: „Aşteptăm un semnal de la prim-minstrul nostru şi să renunţaţi la politica strictă”

Se arata, printre altele, ca:

„Mai bine de 300 de oameni de afaceri chinezi au venit să-şi flancheze prim-minsitrul în prima sa descindere în Estul Europei, o piaţă încă nouă pentru mulţi. Au umplut Intecontinentalul, au făcut turism la Bran şi la Braşov, mii de poze în Casa Poporului, cu roşii coapte şi cu Eugenii, cu tinere românce în costume populare ori cu ministrul Maria Grapini împingând firul roşu prin gherghef.

„Foarte frumoasă ţară, oameni prietenoşi. Ştiţi, China şi România au o istorie veche, o prietenie frumoasă”. Domnul Li, tizul lui Li Keqiang, a venit să exploateze petrol şi gaze naturale. Până acolo, muşcă cu poftă dintr-un covrigel de Boromir şi pune la păstrare, în pumn, câteva boabe de struguri din Vrancea.

Domnului Sun, covrigeii româneşti nu i-au făcut cu ochiul. Nici muşchiuleţul, nici pastrama, nici caşcavalul afumat pe care ţara gazdă le-a scos la expoziţie pe lângă vinuri, miere de albine, iaurturi, ouă încondeiate, softuri şi smântână. Director regional al unei companii din energie, Sun Haibiao aşteaptă altceva: „un semnal de la prim-minstrul nostru şi să renunţaţi la politica voastră strictă. Fără garanţii guvernamentale pentru finanţarea chineză, noi nu putem veni aici”.

Top România turistică: Dracula, pastrama, Eugeniile

Dincolo de giganţi (Huawei, ZTE, GCN, China Huadian, Sinohydro), aceşti 300 de oameni de afaceri chinezi au plătit parte în parte cu Guvernul de la Beijing un sejur de 5 zile în România. Domnul Lu i-a adus pe toţi cu YangGuang Int Travel Agency, le-a angajat translatori şi i-a plimbat prin jur.

„Stau cinci-şase zile, până vineri dimineaţă. I-am dus duminică la Braşov. Foarte frumos, le-a plăcut mult natura, oraşul. Apoi am fost la Bran şi la Sinaia. La Peleş era închis, dar am fost la Pelişor. De-acum în Bucureşti, le facem un program la mall-uri şi poate, dacă este timp, mergem să vadă Dunărea, doar e cel mai mare fluviu”, închide tot sejurul într-o frază. Costurile sunt secrete, spune precaut. „Îmi pare rău, Guvernul suportă parţial şi nu pot să vă spun. Dar mie îmi rămâne puţin”, se scuză pentru auditoriul de chinezi cu care fumează fără oprelişti la Casa Poporului, chiar dacă niciunul nu pricepe o vorbă.

În topul preferinţelor turiştilor chinezi rămân Dracula, gustările cu pastramă servite de românce în costume populare şi biscuiţii Eugenia.

Ordinea chineză a lucrurilor

Luni, au avut discuţii de afaceri la hotel, marţi la forumul din Parlament. Nu vor semna însă niciun contract decât dacă, la întoarcere, la întâlnirea cu Li Keqiang, li se va spune să o facă. „Aprobarea trebuie să vină de la prim-minsitrul nostru”, explică domnul Sun, regional manager la SEPCO III Electric Power Construction Cooperation şi unul din puţinii vorbitori de engleză.

A ajuns „doar de câteva ore”, s-a uitat de jur împrejur, la expoziţia de vinuri, iaurturi şi mere româneşti lângă laptopuri, tablete şi telefoane inteligente made in China şi a înţeles. În calculul preliminar, compania sa, cu 10 ani de experienţă  în Africa, în India şi Orientul Mijlociu, dar încă începătoare în Europa, nu va investi în România.

„Noi facem proiecte EPC, adică partea de inginierie, asigurăm materialele şi la final construim şi proiectul, fie direct, fie prin subcontractori. Încă nu pot spune că am găsit un proiect concret. Am identificat încă de acum câţiva ani nişte oportunităţi, dar lucrurile au devenit dificile din motive politice şi nu numai, care ţin de România”, spune. Lista de aşteptări a lui Sun Haibiao e scurtă, dar de nenegociat. „Guvernul nu ne oferă niciun fel de garanţie pentru finanţarea prin credite la băncile noastre, din China. Politica noastră e foarte strictă. Dacă avem nevoie de bani, trebuie să îi luăm de la băncile chinezeşti care întotdeauna ne cer garanţii guvernamentale. Aşteptăm un semnal de la prim-minsitrul nostru, domnul Li. Dacă renunţaţi la politica voastră strictă…”, rezumă simplu.

În ordinea chineză a lucrurilor, banii ar trebui să vină de la băncile din Beijing şi în mică parte de la Guvernul român. Guvernul trebuie însă să garanteze împrumutul. Altfel, chinezii  merg în ţări non-UE. „Avem proiecte anul acesta în Bosnia. Abordarea e următoarea: finanţare din China, investiţie minoră a statului şi contractor EPC. Trebuie să îi raportăm premierului condiţiile de fianţare şi de la el vine aprobarea”, explică domnul Sun.

Li şi tizul său din energie

Pe domnul Li l-ai lua oricând drept importator de produse agricole. Orice îi ajunge în mână duce la nas, apoi la gură şi murmură un „mmmm”. În realitate însă, e jucător în energie. Unul prudent şi secretos: „Am o companie în Beijing. Exploatăm gaze şi petrol. Numele ei? Nu înţeleg ce vreţi să spuneţi”. Domnul Li, aşa cum îl „denunţă” ecusonul, e în tratative cu Romgaz. „Ceea ce căutăm e un parteneriat cu o companie din România. Am încercat în trecut cu Petrom, n-a mers. Să vedem cu Romgaz. Nu am intrat în contact cu Guvernul până acum, sperăm să avem susţinerea. Dar totul e doar în stadiu iniţial, e prima dată când venim aici. Avem tehnologia pentru exploatarea gazelor naturale, nu, gaze de şist nu”, simte de la distanţă orice subiect sensibil şi dă să fugă spre o masă în dreptul coşului cu struguri.

Alţi doi magnaţi în devenire scanează vinurile Cramelor Tohani. Să investească nu vor, să cumpere nu pot. Chemaţi să-şi pună mărfurile pe taraba Parlamentului, expozanţii sunt şi ei sceptici. „Nu e vorba de semnat niciun contract, să ştiţi. Ăsta nu e nici măcar un târg de profil, ce aşteptări să ai?”.

Din urmă, oficialii îşi fac cărare printre camere de luat vederi. Ministrul Maria Grapini trece voiasă pe la standul ouălor încondeiate de Valeria Farcal în Bucovina şi pune mâna pe gherghef. Chinezii scot telefonul şi fac poze. „Afacerea” cu ouă încondeiate are trecere, cel mult, pe Facebook.

Ministrului Comerţului chinez, Gao Hucheng, un alai de afacerişti de la Beijing îi face reverenţe. Constantin Niţă şi Daniel Chiţoiu trec fără oprire.

Prim-chinezul Li Keqiang, condus de Victor Ponta printre standurile expoziţionale, ia în mână o roşie mângâind-o îndelung. În calculele lui de acasă intră importuri de carne şi de alimente de 1 miliard de euro pe an. El se fereşte însă să arunce cifre ori promisiuni.

La vinuri, se opreşte un minut. Făcându-şi curaj, producătorul încearcă să îl abordeze: „Vreau să îmi fac o pogdorie în China”. „Vorbiţi limba chineză?”, îl întreabă Li, mirat, cât răsfoieşte un pliant în limba lui. Românul se desumflă: „Nu”.

În săli, se recită ode ditirambice – „Prietenia istorică România-China” va face România „un tigru al Europei” – şi se înşiră utopii – tronsoane de autostradă finalizate în timp record, Canalul Siret – Bărăgan, linie ferată de mare viteză Bucureşti-Constanţa. Ultimii mici întreprinzători chinezi rămaşi după ora prânzului se bat să-şi recupereze paşapoartele.”

Reuniunea China-Europa Centrală şi de Est. Cu un ochi la „regulamentele UE”, premierul chinez ne invită la o linie de credit de 10 miliarde de dolari: „România va fi un tigru al Europei”. UPDATE

Se arata ca:

„Oaspetele de onoare al reuniunii China-Europa Centrală şi de Est, premierul chinez Li Keqiang, a deschis marţi, la Palatul Parlamentului, lucrările Forumului Economic şi Comercial cu un apel la cooperare „cu sinceritate”, pentru „un viitor mai luminos” şi promiţându-ne nouă, românilor, că vom ajunge un „tigru al Europei”. Ofertele generoase ale Chinei pentru această regiune a continentului european au venit însoţite, însă, de mai multe trimiteri la „regulamentele UE”, o sintagmă menită să asigure Bruxelles-ul, îngrijorat de summitul de la Bucureşti, de buna credinţă a Beijingului. În discursul său, premierul Victor Ponta a prezentat reuniunea din Capitală drept „o şansă unică”, de care toţi participanţii din celelalte 16 state trebuie să profite: „Nu rataţi această şansă. S-ar putea să nu mai vină niciodată”, a îndemnat Ponta, nu înainte însă de a remarca lungul drum pe care l-au făcut „prietenii chinezi” până în România. „Distanţa este pur geografică şi este scurtată de prietenia noastră. După această zi, vom fi şi mai buni prieteni”, a spus, încrezător, şeful guvernului român.

Dacă premierul României a vorbit despre „prietenie”, omologul chinez ne-a făcut şi un compliment: „Am ascultat prezentarea premierului Ponta despre economia României. Cred că România va deveni un tigru al Europei şi, dacă toţi tigrii se vor reuni şi vor colabora, se va dezvolta o piaţă uriaşă”, este promisiunea oficialului chinez.

„Atât timp cât cooperăm cu sinceritate, beneficiile economice pentru China şi Europa Centrală şi de Est st se vor extinde, iar cooperarea noastră va avea mai multe rezultate şi un viitor mai luminos”, a promis Li Keqiang, amintind că regiunea are la dispoziţie o linie de credit de 10 miliarde de dolari: „Dacă se va dovedi un succes, vom extinde această cooperare, în limitele regulamentului UE. Încurajăm din ce în ce mai multe firme să folosească această linie de credit specială şi instituţiile noastre financiare să îşi facă birouri şi sucursale în zona dumneavoastră”, a spus premierul chinez, dând asigurări că regimul de la Beijing îşi doreşte „o Europă prosperă, o UE puternică, un Euro puternic”. În spiritul discursului oficial chinez, Li Keqiang a subliniat că „lumea are nevoie de o Chină prosperă”, dar „dezvoltarea Chinei nu va fi durabilă fără cooperarea cu celelalte ţări”.

UPDATE 13:40 China, Ungaria şi Serbia au încheiat azi, la Bucureşti, un acord pentru construirea împreună a unei linii de cale ferată care să unească cele două state europene, anunţă agenţia chineză de presă Xinhua. Detalii, AICI.

UPDATE 13:30 Victor Ponta, dar mai ales omologul chinez s-au concentrat în declaraţiile de presă pe liniştirea Uniunii Europene privind scopul acestui summit. Mai toată declaraţia lui Li Keqiang a spus, de mai multe ori şi în formulări diferite, acest lucru: „Cooperarea China-Europa Centrală şi de Est merge în acelaşi sens cu cooperarea cu UE, este o parte importantă a relaţiilor cu UE, fiind benefică pentru aprofundarea parteneriatului amplu de cooperare dintre China şi UE. Totodată, (relaţia China-Europa Centrală şi de Est, n.red.) este favorabilă şi dezvoltării politicii către Vest a Republicii Populare Chineze, precum şi orientării către Est a Uniunii Europene, astfel încât să aibă o dezvoltare echilibrată. De aceea, această colaborare cu regiunea dumneavoastră este benefică şi poate aduce reale beneficii popoarelor celor două părţi. Este nevoie ca prin colaborarea dintre cele două regiuni să se promoveze colaborarea cu UE”.

UPDATE 13:15 La declaraţiile de presă susţinute la finalul summitului premierilor, Victor Ponta a anunţat semnarea unui document numit „Bucharest Guidelines”, pentru consolidarea cooperării China-Europa Centrală şi de Est. Printre altele, şeful guvernului român a anunţat că participanţii la summit au decis şi crearea unei asociaţii pentru promovarea cooperării în domeniul agricol.

UPDATE 11:15 Pe rând, miniştri din România, Serbia, Slovenia, Albania, Polonia, Bulgaria, Cehia, Lituania şi Letonia au vorbit, în cadrul şedinţei plenare, despre avantajele pieţelor proprii pentru investiţiile chineze. De pe scena sălii A.I. Cuza din Casa Poporului, fiecare a încercat să îşi „împacheteze” economiile cât mai atrăgător pentru afaceriştii şi oficialii de la Beijing. „Uşa Poloniei pentru investiţiile chineze este larg deschisă”, a spus ministrul adjunct al economiei din Polonia, Ilona Antoniszyn-Klik, încurajându-i pe afaceriştii asiatici să investească în proiecte de infrastructură în Polonia, energie ecologică, tehnologie inovatoare şi amintindu-le despre performanţele ţării sale în materie de absorbţie de fonduri europene.

Invitaţie la „echipamente fiabile” made in China

Premierul chinez a declarat anul 2014 drept un an al investiţiilor chineze în Europa Centrală şi de Est, un an al „schimburilor comerciale echilibrate”, un an în care turiştii chinezi vor fi încurajaţi de statul comunist să vină în această regiune. „Să valorificăm acele puncte forte din cooperarea noastră, astfel încât să se dezvolte”, a îndemnat oficialul chinez, care a inclus în oferta ţării sale pentru noi şi proiecte de infrastructură cât mai ambiţioase, dar şi echipamente: „Este nevoie de tehnologie şi echipament aici şi putem spune că produsele chinezeşti sunt populare. China are o industrie matură de echipamente, care s-a dezvoltat mult. Sunt echipamente fiabile”.

Ţările din Centrul şi Estul Europei pot beneficia de această industrie, a adăugat el, în proiecte importante de infrastructură, de la drumuri la căi ferate de mare viteză, precum şi proiecte în domeniul energiei nucleare.

Dincolo de diversificarea – din nou, „în limitele regulamentului UE” – liniilor de investiţii în Europa şi sprijin pentru IMM, Li Keqiang a promis noi locuri de muncă pe pieţele noastre. „Suntem dornici să îmbunătăţim cooperarea în acest sens. China este pregătită să coopereze cu ţările din regiunea dumneavoastră, pentru a crea condiţiile ca firmele din cele două partenere să aibă facilităţi privind piaţa muncii. Ar trebui ca regulile să fie mai îndrăzneţe în ceea ce priveşte mediul de afaceri.

Bruxelles-ul, cu ochii pe Bucureşti

Reuniunea de la Bucureşti a şefilor de guvern din Europa Centrală şi de Est, cu ocazia Forumului Economic şi Comercial China-Europa, a adus un adevărat desant al oamenilor de afaceri chinezi. Peste 300 dintre ei au ajuns luni, la Bucureşti, împreună cu delegaţia guvernamentală condusă de Li Keqiang – prima astfel de delegaţie care a ajuns în ultimii 19 ani în ţara noastră. Atenţia gazdelor române este pe măsura promisiunilor măreţe ale guvernului comunist, oaspeţii chinezi având parte de diferite gesturi extraordinare de protocol (detalii, AICI). Dincolo de participanţii chinezi, la summit sunt prezenţi, potrivit organizatorilor, 10 premieri europeni. Ţările participante sunt Albania, Bosnia-Herţegovina, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Estonia, Lituania, Macedonia, Muntenegru, Polonia, Serbia, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Letonia, alături de România şi China.

Evenimentul este privit cu îngrijorare la Bruxelles, de unde au venit, în ultimele zile, mesaje de avertizare pentru participanţi. Oficialii europeni, care negociază un ambiţios acord de investiţii UE-China (după o serie de dispute), se tem că Beijingul a adoptat, în formularea comisarului pentru Comerţ, Karel de Gucht, o strategie „divide et impera” (dezbină şi cucereşte). În contextul îngrijorărilor că Beijingul îşi forţează o nouă poziţie pe pieţele europene ocolind Bruxelles-ul, oficialii europeni ar fi transmis statelor membre o circulară cu două reguli privind relaţiile cu China. Prima dintre ele spune că orice negociere bilaterală cu China nu poate trece peste liniile directoare stabilite la nivel comunitar. A doua regulă este ca statele membre să informeze instituţiile europene în legatură cu eventualele acorduri încheiate cu China.

Investiţiile chineze în UE au crescut, în 2011, de 30 de ori faţă de anii anteriori. Prin comparaţie, aproape 20% din investiţiile străine din China provin din UE, dar numai 1,4% din investiţia străină din UE îşi are originile în China. Anul acesta, relaţiile comerciale dintre China şi România au avut o valoare de 3,2 miliarde de dolari.”

Am remarcat in PSD o nuanta referitor la viziunea colaborarii Romaniei cu tarile din Asia… Premierul Victor Ponta a fost din totdeauna un sustinator fervent al unei cooperari largi cu China. In schimb altii s-ar indrepta mai degraba spre Singapore, Qatar sau India…

De observat faptul ca tarile din Europa Centrala si de Est erau nu cu prea mult timp in urma sub forul tutelar la URSS… Acum premierul chinez doreste ca toti tigrii sa colaboreze spre a face o piata uriasa.

Nu cred ca e vorba de o strategie de tip „divide et impera”… Ci mai mult de o expansiune economica a Chinei spre Europa, Tarile din Europa Centrala si de Est, foste comuniste, fiind un fel de avanpost folosit pentru extinderea afacerilor chineze spre Europa de Vest. De fapt premierul chinez a spus-o destul de limpede: „Salutăm prezenţa firmelor româneşti pe piaţa chineză, iar partea chineză încurajează firmele chineze să desfăşoare activităţi pe piaţa românească şi să colaboreze prin România pe piaţa terţiară„. Chinezii cauta sa-si mareasca prezenta din punct de vedere economic in Europa profitand de actuala stare de lucruri de aici si de faptul ca in SUA inca persista o recesiune moderata. China in mod sigur cauta sa aiba un profit din toata povestea asta: sa nu ne imaginam ca deschide linii de creditare de 10 miliarde $ pe ochi frumosi. Sau ca ne va ajuta doar de dragul de a ne ajuta, sau ca ne vor da bani gratis. Sumele acestea mari ar trebui sa ne puna pe ganduri ca nu cumva sa se creeze o dependenta economica fata de China, ce ar genera si o dependenta de ordin politic. Adevarul este ca situatia de acum este rodul politicilor gresite duse de Comisia Europeana, de promovare a austeritatii la sugestiile Germaniei. In meciul asta, UE – China, acum e 1-0 pentru China… Pe de alta parte trebuie sa recunoastem ca politica dusa de China e mult mai inteleapta decat cea a Rusiei. China nu se opune integrarii unor state in UE ci doreste extinderea afacerilor sale in UE, ceea ce Rusia nu prea reuseste, si mentinerea unor bune relatii cu statele din Europa. Excelent jucat, trebuie sa recunoastem!

Eu cred ca trebuie sa dezvoltam relatiile economice cu China, dar cred ca trebuie sa fim si foarte atenti deoarece China este un peste mare, sa nu ne inghita.

In dezvoltarea unei relatii cu China, de altfel un lucru normal si necesar, prudenta ar trebui sa ne calauzeasca si sa ramanem fideli spiritului si valorilor euroatlantice.

Update

Gandul

Premierul Chinei în Parlament: „Mă simt ca acasă”. Trăirile lui Li în Casa Poporului, aplaudat de „prieteni dragi”. VIDEO

Se arata, printre altele, ca:

„Propunerea, discuţiile profunde şi speranţa 

Locul proiectelor concrete a fost lăsat la final. După lungi fraze măgulitoare, primul-ministru chinez a venit cu „propunerea”: „În primul rând, aprofundarea încrederii politice comune între China şi România. Apoi valorificarea potenţialului de afaceri. Partea chineză doreşte să importe mai multe produse româneşti de calitate – carne şi alte produse agricole. Anul viitor vom importa aproape 5.000 de vite şi în următorii zece ani importul va creşte. Cele două părţi pot să construiască parcuri industriale comune. În România, multe proiecte de infrastructură au nevoie de modernizare, iar în China avem tehnologie sigură, calitate mare şi preţuri mai mici. Dorim crearea unor grupuri de lucru pentru reactoare nucleare şi linii feroviare. Deja au început discuţii profunde pentru finanţare. Sperăm ca instituţiile bancare să ofere finanţare”. „Sperăm”, ar fi strigat la unison parlamentarii, prea ocupaţi însă să aplaude în picioare, încântaţi aflând cum „China consideră România ca un pilon important pentru Europa Centrală şi de Est şi cu UE”.

Entuziast şi el, Li s-a aplaudat pe sine, i-a salutat şi le-a promis solemn: „relaţiile noastre sunt ca un vapor care vine din istorie şi merge încrezător înainte. Avem vapor, avem şi vântul potrivit”. […]”

Ponta vrea să îl şi conducă la aeroport pe premierul chinez: „Şi-ar dori foarte mult să îi facă o surpriză”

DE citit si…

Ziare.com

Basescu despre mesajul UE cu privire la China: Imi venea sa le spun „cu Nabucco ce-ati avut?”

Se arata ca:

„Vizita premierului Chinei si a delegatiei oamenilor de afaceri chinezi la Bucuresti trebuie privita cu profesionalism, a declarat presedintele Traian Basescu, care a cerut sa nu se repete cazul Nabucco, in care egoismul din cadrul UE i-a rapit Romaniei sansa proiectului.

„Intalnirea trebuie privita cu profesionalism. (…) Trebuie profesionalisti, tehnicieni, studii de fezabilitate care sa ii faca pe investitorii chinezi sa priveasca cu atentie propunerile Romaniei. In China avem un partener care are incredere in noi. (…)

Daca proiectele care vor fi prezentate vor fi realiste si convingatoare, Romania nu poate decat sa castige”, a declarat presedintele luni, la postul public de radio.

Basescu a facut referire la mesajul transmis de partenerii europeni in Romaniei inainte de vizita oficialilor chinezi, pe care l-a privit „oarecum ironic”, si a avertizat sa nu fie repetat cazul proiectului Nabucco.

„S-a dat un mesaj al Bruxelles-ului catre toate statele: ‘Sa nu iesiti din limitele negociate de UE’. Cred ca acest mesaj a fost neinspirat, mai ales intr-o tara ca Romania, unde egoismul unor parteneri ai Romaniei i-a rapit sansa unui proiect ca Nabucco.

Acest egoism a facut ca TAP sa fie ales in detrimentul Nabucco. TAP se termina in sudul Europei, in Italia, acolo unde exista deja alternative in functiune la gazul de la Gazprom.

Acest egoism s-a justificat economic. Dar Nabucco a fost in primul rand un proiect politic. Dar a fost mai ieftin proiectul prin Italia. Pe acest fond va spun ca am privit relativ ironic mesajul Bruxelles-ului, imi venea sa transmit mesajul ‘Dar cu Nabucco ce-ati avut?’, ‘Dar cu conditiile intransigente cu Ucraina ce-ati avut?'”, a adaugat Basescu.

Circulara de Bruxelles

Cu cateva zile inainte de vizita la Bucuresti a premierului chinez, Bruxelles-ul a transmis celor 28 de state membre ale Uniunii Europene o circulara legata de relatiile cu China, prin care le-a cerut acestora sa nu exceada liniile de negociere intre blocul european si China.

La randul sau, premierul Victor Ponta a declarat ca discutiile din cadrul Forumului Economic si Comercial China – Europa Centrala si de Est sunt in conformitate cu obiectivele parteneriatului cu Uniunea Europeana.

Delegatia formata din premierul Li Keqiang, mai multi alti oficiali chinezi si peste 300 de oameni de afaceri din China ajuns luni la Bucuresti. Aceasta este prima vizita in Romania a unui premier al R.P. Chineze dupa 19 ani.

Autoritatile romane vor sa implice China in trei proiecte principale: proiectul Cheap Tarnita Lapustesti – constand in construirea unei hidrocentrale in judetul Cluj, definitivarea unitatilor 3 si 4 de la CNE Cernavoda si un proiect de tip „Green/Brown Field” pentru construirea unui grup energetic nou de minim 500 MW la Termocentrala Rovinari.”

Americanii si-au trimis bombardierele in spatiul aerian al Chinei

Se arata ca:

„Armata americana a trimis, marti, doua bombardiere in spatiul aerian al Chinei, fara a avea autorizatie din partea Beijingului.

Statele Unite au survolat cu doua avioane Air Force B-52 un teritoriu disputat din Marea Chinei de Est, scrie USA Today.

Aparatele de zbor au decolat de la baza aeriana americana din Insula Guam, nu au avut armament la bord si au parasit spatiul aerian chinez fara incidente.

China pretinde un teritoriu de un milion de mile patrate situat in ocean, cunoscut sub numele de Marea Chinei de Est, insistand asupra faptului ca resursele energetice si fauna piscicola ii apartin.

Insa o mare parte din aceasta zona se afla in apropierea coastelor Japoniei, Taiwan si Coreea de Sud, care au reactionat la pretentiile teritoriale ale tarii vecine.

Duminica, China a mers mai departe cu amenintarile, precizand ca spatiul pretins va fi folosit pentru controlarea traficului aerian. Din acesta fac parte insulele Senkaku detinute de japonezi, pe care chinezii le numesc Diaoyus. De asemenea, in zona extinsa de identificare aeriana este inclus si Arhipelagul Ieodu, administrat de Coreea de Sud.

In replica la actiunile Beijingului, americanii vor trimite miercuri mai multe avioane in teritoriul disputat, iar japonezii vor survola cu o flota de nave de lupta. „

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Despre ce se intampla in Anglia…

Mediafax

O elevă britanică s-a sinucis după ce colegii de clasă au batjocorit-o luni întregi. Înainte de gestul radical, tânăra şi-a explicat decizia într-un poem

Se arata ca:

„O elevă britanică a decis să se sinucidă după ce colegii ei de clasă au respins-o şi au batjocorit-o timp de mai multe luni. Cazul a impresionat Marea Britanie, numeroşi elevi venind la înmormântarea fetei.

Izzy Dix (14 ani) şi-a dorit cu orice preţ să fie acceptată de colegii ei. Din păcate, acest lucru nu a reuşit să îl obţină decât după moartea ei, relatează dailymail.co.uk.

Fata de 14 ani s-a născut în Marea Britanie, dar în anul 2003 s-a mutat împreună cu mama ei în Australia. Acolo a fost o elevă populară. Problemele ei cu colegii au apărut acum doi ani când Izzy s-a întors în Marea Britanie alături de mama sa Gabbi şi a început să meargă la şcoală în ţara în care se născuse.

Nereuşind să mai îndure chinurile la care colegii ei o supuneau zilnic, numind-o, printre altele, „australiancă ciudată”, „frigidă” şi „urâtă”, Izzy a ales să îşi pună capăt zilelor.

Înainte de gestul radical, Izzy a scris un poem care explică suferinţa pricinuită de colegi, pe care l-a intitulat sugestiv „I give up” (Renunţ): „Încep să văd mulţimea…/Văd multe persoane,/Sunt vesele şi fericite./Se află acolo din acelaşi motiv ca şi mine,/Să sărbătorească…/Le zâmbesc şi le salut,/Ele par şocate şi surprinse să mă vadă (…)/<<Ce am făcut rău?>>/Mă alungă (…)/Inima mea începe să se rupă/Mă uit în jos şi merg,/Ochii mei se îneacă într-o mare de emoţii (…) Renunţ”.

Mama ei susţine că a luat legătura de nenumărate ori cu cadrele didactice şi cu cei care conduc şcoala, dar că nimeni nu a băgat în seamă reclamaţiile ei. Mulţi profesori au venit la înmormântare pentru a-i aduce un ultim omagiu fetei, dar Gabbi, care este şi ea cadru didactic, susţine că datoria acestora era să facă ceva în timp ce fiica ei era chinuită la şcoală.

O parte dintre cei care au batjocorit-o pe fată la şcoală au venit la înmormântarea ei, una dintre colegele care i-au provocat suferinţă lui Izzy mergând la Gabbi pentru a o îmbrăţişa: „A fost una dintre primele persoane care s-au apropiat să mă îmbrăţişeze. Eram într-o stare în care nu mai puteam face nimic decât să accept”, îşi aminteşte Gabbi.

Mama lui Izzy şi-a exprimat dorinţa ca fiica ei, care voia să devină jurnalist, să fie ultimul adolescent care se sinucide din pricina batjocurii de la şcoală: „Fiica mea nu e primul adolescent care se sinucide din această cauză, dar sper să fie ultimul. Ea ar fi fost prima persoană în măsură să vorbească despre nedreptate. A fost membru al Amnesty. Voia să schimbe lumea. Încă o mai poate schimba”, precizează Gabbi.” (subl. mea)

Dumnezeu s-o odihneasca in pace!

Stateam si ma gandeam la acest caz, la felul in care colegii o respingeau numind-o „„australiancă ciudată”, „frigidă” şi „urât㔄. Ea era britanica, nu australianca, dar, bineinteles, nu putea fi o „britanica ciudata”, nu-i asa? Nu putea fi o britanica, dar „frigida si urata”, nu? Unitatea biologica a planetei noastre nu se rezuma numai la oameni frumosi iar felul de a gandi a acestor copii parca are in sinea lui germenul fascismului… Au respins-o pentru ca era „urata”, ca si cum toti oamenii trebuie sa fie frumosi, sa apartina unei asemenea rase, „frigida” vrand sa arate prin asta ca nu-si indeplineste functia de baza pe care orice femeie ar trebui sa si-o indeplineasca – aceea de a avea dorinta sexuala pentru ca sa faca, la randul ei, copii. Au respins-o pentru ca era „australianca” – ceea ce dovedeste xenofobie in toata regula!! Asa sunt educati acesti copii si, un lucru de asemenea foarte grav, cadrele didactice, inclusiv cei care conduc scoala, n-au luat in considerare reclamatiile mamei aceste nefericite fete, ca si cum nici nu i-ar fi interesat. Ca si cum nici n-ar fi trebuit sa ia atitudine… Iar in felul acesta, din pacate, scoala nu si-a putut indeplini functia ei de baza: aceea de a face educatie tinerei generatii, lasandu-i pe acesti tineri prada unor idei gresite, fara sa-i indrepte catusi de putin…

Si atunci ce sa ne mai miram la ce scriu tabloidele britanice despre pericolul pe care il reprezinta romanii, despre alerta care se face in legatura cu „noul val de imigranti romani si bulgari”, situatie ce a cuprins parca toata Europa. Iata un articol mult mai recent din Gandul:

PRESA BRITANICĂ ATACĂ din nou România. „Hoardele de români vor invada” Regatul Unit. Britanicii, îngrijoraţi de recrutările de forţă de muncă ieftină pentru hoteluri şi fast-food-uri

Acei copii au respins-o pe propria lor compatrioata, crezand ca este, de fapt, australianca (probabil pentru ca venea de acolo). Si atunci eu stau si ma intreb ce vor face parintii lor, care i-au educat, in legatura cu romanii si bulgarii, ce in mod sigur nu sunt „australieni”, si nici nu vin din tari dezvoltate precum Australia, care, intre altele fie zis, are un PIB pe locuitor mai mare decat UK!! Ca daca Romania ar avea PIB-ul Australiei in mod sigur n-ar mai fi fost interesata de UE. Chestiunea este ca recrudescenta fascismului in Marea Britanie este intretinuta de guvernul conservator condus de Dl. Cameron! Asta e parerea mea si nu mi-o voi schimba pana nu vad ca se schimba in bine situatia de acolo. Pana atunci fac un apel la europarlamentarii nostri ca sa propuna Comisiei Europene sanctionarea Marii Britanii pentru faptul ca in scolile de acolo profesorii nu iau atitudine impotriva unor atitudini fasciste pe care le au tot mai multi elevi britanici! Chiar si cu mai bine de un miliard de euro, de ce nu? O asemenea situatie, ca cea din UK, este intolerabila, inadmisibila in UE pentru ca pune in pericol proiectul unei Europe Unite, proiect impotriva caruia este Dl. Cameron care a si spus ca va organiza un referendum pentru iesirea Marii Britanii din UE, desi ulterior a declarat ca nu e de acord cu organizarea unui refrendum si cu iesirea Marii Britanii din UE. Totusi, apropo de referendum, sondajele indicau ca peste 50% dintre britanici ar fi dorit iesirea din UE. Insa, desigur, in ceea ce priveste razgandirea D-lui. Cameron un rol important a avut-o pozitia D-lui. Obama referitor la Acordul de Comert Liber SUA-UE.

Gandul

Mai mult de jumătate dintre britanici vor ieşirea din Uniunea Europeană

Se arata ca:

„51% dintre britanici ar vota pentru ieşirea ţării lor din Uniunea Europeană, dacă un referendum în acest sens s-ar organiza în prezent, potrivit unui sondaj citat de Daily Mail.

Astfel, numărul persoanelor care doresc desprinderea de UE atinge cel mai înalt nivel al ultimilor 30 de ani, ultima dată când englezii au manifestat aceeaşi tendinţă fiind în anii ’80, în timpul premierului Margaret Thatcher, când aproape două treimi dintre votanţi dorea părăsirea Uniunii.

Doar 34% dintre cei intervievaţi au spus că nu vor în afara UE.

Premierul britanic, David Cameron, şi-a declarat susţinerea faţă de un referendum în acest sens.

Combatanţii apartenenţei Marii Britanii la UE critică şi votul de săptămâna viitoare, din Parlamentul European, pentru desemnarea lui 2013 ca „Anul Cetăţeanului European”, o campanie de conştientizare a beneficiilor apartenenţei la Uniune. Potrivit aceleaşi surse, campania ar urmări şi să „îmblânzească” spiritele din Regatul Unit. Totodată, bugetul de marketing al acestui demers ar ajunge la 1,75 de milioane de euro.

„Uniunea Europeană nu trebuie să folosească banii dobândiţi cu greu, ai Marii Britanii, pentru a promova aşa-numitele beneficii ale apartenenţei la Uniune”, este de părere Tim Aker, reprezentant al grupului anti-european, „Get Britain Out” (Scoateţi Marea Britanie).”

Asta nu se intampla mai departe de anul trecut… Nu stiu cat de relevant si de corect executat este sondajul citat de Daily Mail insa este clar ca atmosfera care se incearca a fi indusa de cercuri interesate, bineinteles, este una eurosceptica! Cat s-a schimbat situatia anul asta fata de anul trecut? Probabil ca nu prea mult… Timpul este prea scurt ca sa se poata schimba ceva semnificativ in aceasta privinta iar tragicul episod cu fata care s-a sinucis confirma ca britanicii nu prea sunt deschisi la primirea de straini si nici ca ar fi prea mult dornici de UE… Ar fi bine sa ma insel eu, insa nu prea cred ca… Sper insa ca lucrurile se vor rezolva pozitiv… Usor de zis…

DE citit si…

Adevarul

Cruciada tabloidelor britanice împotriva imigranţilor continuă: „Românii, sabotaţi de ai lor“

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Vizita lui Victor Ponta in SUA (I)

„Şi al treilea lucru despre care am discutat, poate cel mai mult, a fost zona economică. Vicepreşedintele Biden a spus un lucru care e simplu, dar extrem de adevărat: Nu există democraţie decât dacă ai prosperitate economică. Imediat ce începe să apară sărăcia, criza economică, democraţia e în pericol şi atunci, evident, ştia de rezultate economice, de faptul că avem creştere economică, de… ”

Victor Ponta – prim-ministru al Romaniei

Acest lucru il relateaza si Adevarul:

Ponta, după întâlnirea cu Biden: L-am asigurat că Justiţia va fi scoasă din bătăliile politice

Arata ca printre principalele declaratii ale premierului Victor Ponta este si urmatoarea:

Statuia Libertatii

„Anul viitor România încheie o epocă de tranziţie după comunism. După o ţară complet pregătită îşi poate folosi potenţialul. Democraţia poate avea succes numai dacă economia are succes. Asta a fost ideea principală a acestei discuţii cu un om foarte bine informat despre ce se întâmplă în România. Am fost însoţit de domnul Corlăţean, din partea americană, a fost însărcinatul cu afacerile.” (subl. mea)

Si daca economia nu are succes atunci are succes dictatura?? Deoarece asta s-ar putea deduce din aceasta afirmatie: „Democraţia poate avea succes numai dacă economia are succes„. Cand ne referim aici la succes, vorbim in termeni de prosperitate economica, dupa cum precizeaza Dl. Ponta.  Ma mira o asemenea abordare a problemei la Dl. Biden… Eu pot sa dau un exemplu contrar: pe vremea lui Ceausescu, cand eram sub dictatura si economia nu a avut succes – in niciun caz un succes care sa satisfaca societatea, oamenii acestei tari – si cand solutia a fost tocmai iesirea din dictatura, democratia, trecerea de la o economie de comanda la o economie libera, la economia de piata.

Official portrait of Vice President of the United States . (Photo credit: Wikipedia)

Eu stiam ca, dimpotriva, atunci cand economia nu are succes, solutia nu poate fi decat democratia si economia de piata. Aceeasi solutie si cand economia are succes. Eu ma asteptam la o asemenea reactie din partea domnului vicepresedinte al SUA, tara in care se afla Statuia Libertatii. Insa aceasta pozitie ma duce cu gandul la altceva… Nu cumva Dl. Biden, dand sentinte atat de universale, se refera si la SUA? Poate ca si in SUA „Nu există democraţie decât dacă ai prosperitate economică”…? Nefiind prosperitate economica poate ca Dl. Obama doreste sa ajunga dictator??!! Tin minte ca o comentatoare a blogului meu evidentia o astfel de posibilitate pe care nici nu am vrut s-o iau in considerare si nici n-am acceptat-o. Dar… mai stii?

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Apropo de cum trebuie sa aratam…

Gandul

Zgonea te vrea tuns, rockere! Remus Cernea organizează rezistenţa Metallica în Parlament: „Să nu se atingă nimeni de pletele mele”

Se arata ca:

„În sesiunea parlamentară trecută, preşedintele Camerei Deputaţilor l-a certat pe un deputat de la opoziţie pentru că a vrut să vorbească în sala de plen, la microfon, fără sacou pe el. Acum, Valeriu Zgonea ia măsuri: a decretat schimbarea condului de conduită, astfel încât fiecare parlamentar „să aibă o ţinută demnă şi oficială, corespunzătoare demnităţii de parlamentar”.

Măsura este întâmpinată de majoritatea parlamentarilor cu îngăduinţă, mai puţin de „rebelul” Remus Cernea. „Nimeni să nu cuteze în Parlament să se atingă de pletele mele.  Eu voi rămâne acelaşi. Îmi pregătesc tricourile cu Metallica, cu Pink Floyd şi cu alte trupe rock special să le duc în Parlament”, reacţionează deputatul Cernea, contactat de gândul.

Cum ar trebui să fie codul vestimentar

Ce înseamnă totuşi o „ţinută demnă şi oficială”? Cât de scurtă ar trebui să fie fusta unei senatoare sau cât de lung ar trebui să fie părul unui deputat? Ce culori sau ce articole vestimentare ar trebui evitate?

Senatoarea PPDD Steliana Miron are cu siguranţă un răspuns. „O culoare, chiar dacă este puţin mai tare, dacă ştii cum s-o combini, poate să fie o vestimentaţie foarte frumoasă şi ceva business, şi ceva decent, şi ceva elegant, fără să fii vulgar. Mi se pare ok o rochie la baza gâtului, deasupra genunchiului cu două degete sau sub genunchi, de obicei abordez un taior cu o fustă sau o rochie cu un sacou”, spune ea, contactată de gândul.

Cu toate acestea, ea merge pe principiul că, cel puţin la Senat, unde vârsta medie este „mai înaintată”, nu sunt astfel de probleme. „Doar la personalul din această instituţie, prea multe decolteuri şi fuste scurte”, precizează Miron.

Nici la bărbaţi nu ar trebui să existe un cod vestimentar strict, totul depinde de “personalitate şi atitudine”. “Poate să fie şi o ţinută casual, cu un sacou, un pantalon mai lejer, un blug, depinde şi de anotimp. E opţiunea fiecăruia, contează şi atitudinea cu care porţi aceste haine, atitudinea dă un aer de eleganţă”, a mai spus senatoarea.

„Uitaţi-vă puţin la mine şi eu asta înţeleg prin ţinută demnă”, ne îndeamnă deputata PNL Raluca Surdu. Ne uităm la ea şi vedem o pereche de pantaloni roşii, semi-eleganţi, cu un tricou şi un sacou. Per total, o ţinută decentă.

Cu toate acestea, nu militează pentru un embargo împotriva unor alegeri vestimentare mai îndrăzneţe, spunând că „aşa i-au ales cetăţenii”. „Nu cred că cineva ne poate impune un canon de restricţie pentru părul scurt, colorat într-un anumit fel sau nu. Dar noi suntem aici reprezentanţii alegătorilor noştri, care ne-au votat şi cu părul scurt, şi cu părul lung, şi blonzi, şi bruneţi”, a declarat Surdu, pentru gândul.

Dress-code la Parlament

Reacţii există şi din partea bărbaţilor. De exemplu, deputatul PDL Dan Cristian Popescu afirmă faptul că există evenimente unde se cere un anumit dress-code. Întrebat de gândul ce dress-code ar trebui să existe în Parlament, pedelistul merge şi el pe ideea unui sacou, eventual şi cămaşă, plus pantofi mai eleganţi. „Ar trebui ca parlamentarii să poarte sacou, cel puţin, dacă se poate şi o cămaşă, pantofii să nu fie sport. La limită poţi şi blugi, cu un sacou şi o cămaşă. Cravata poate să fie, poate să nu fie, tendinţele nu mai impun cravata ca un accesoriu obligatoriu”, explică acesta.

La femei însă, o libertate mai mare. „Păi au şi o paleta mai largă de alegeri”, spune Popescu. „Nu ar trebui să existe culori non-grata, femeile ar trebui să se îmbrace aşa cum consideră ele, au imaginaţie. În primul rând le încântă pe dânsele, apoi şi pe noi, bărbaţii, de ce am fi contra? Să păstreze decenţa, atâta tot”, mai spune deputatul.

Dolha: „Să nu-i mai vedem cu părul vâlvoi şi cu flori pe cămaşă”

Deranjat de alegerile vestimentare ale unor deputaţi, liberalul Mircea Dolha nu mai vrea să vadă „tot felul de cămăşi înflorate sau părul vâlvoi”. Din punctul lui de vedere, o astfel de lipsă de respect pentru instituţiile statului înseamnă drumul spre anarhie.

„Să nu venim în blugi în parlamentul României, nu putem să venim cu părul neîngrijit, cu tot felul de tricouri şi alte obiecte vestimentare neadecvate, trebuie să venim în ţimută office, şi nu în cămăşi care mai de care mai înflorate. Trebuie să avem şi în România respect pentru instituţiile statului ca să nu ajungem la anarhie. Nu vrem nicio ţinută diplomatică, să-i vedem pe toţi în bleumarin, dar nici să-i vedem cu părul vâlvoi şi cu flori pe cămaşă. Nu haina face pe om, dar funcţia obligă să ai o ţinută ca atare”, a declarat Dolha, pentru gândul.

O prezenţă mai mult decât decentă în Parlament este şi purtătoare de cuvânt a liberalilor, Cristina Pocora. Deseori văzută în costume elegante, fără a atrage vădit atenţia asupra ei, Pocora consideră că Parlamentul nu este un podium.

„O ţinută adecvată unui cadru instituţional este bine să existe. Nu suntem aici ca să prezentăm moda, ci pentru a-i reprezenta pe cetăţeni. Trebuie să fim decenţi, o fustă normală, cu o lungime normală, o coafură normală şi culorile acestea pe care le avem cu toţii”, a explicat liberala, contactată de gândul.

Dar ce înseamnă normal? „Trebuie discutat la toate grupurile parlamentare, să vedem care este acea normalitate acceptată de majoritate”, a răspuns Pocora.

Mai evaziv, deputatul PSD Bogdan Diaconu, venit la locul de muncă îmbrăcat în cămaşă, sacou şi blugi, se scuză spunând că acest cod nu e încă în vigoare. Întrebat de gândul cum ar trebui să vină îmbrăcat un parlamentar pentru a fi în concordanţă cu demnitatea exercitată, pesedistul face o fandare. „Nu sunt nici stilist, nici critic vestimentar, în fond este problema fiecăruia în parte cum se îmbracă. E vorba de personalitatea fiecăruia. Demnă şi oficială înseamnă în conformitate cu nivelul de reprezentare al funcţiei pe care cetăţenii ne-au însărcinat să o reprezentăm”, precizează Diaconu.

Remus Cernea: „Să-mi interzică mie e ca şi cum i-ar interzice lui Roger Waters”

Cel mai deranjat însă de noul cod de conduită rămâne tot Remus Cernea. „Un astfel de regulament vizează forma şi nu fondul problemelor pe care le are Parlamentul”, spune el.

„Trebuie să se permită celor mai nonconformişti să se exprime şi să se manifeste pentru că adesea ideile noi, de reformă a societăţii, vin tocmai de la cei nonconformişti. Fără ei, societatea rămâne încremenită.  Domnul Zgonea să nu uite că a stat lângă Roger Waters. Să-mi interzică mie să vin la pupitrul Camerei Deputaţilor cu un tricou rock e ca şi cum i-ar interzice lui Waters. O astfel de măsură e irelevantă, aminteşte de impunerea uniformei şi cravatei la pionieri”, a conchis deputatul.”

Remus Cernea

„Nu conteaza cat de lung am parul/ Important e cat si cum gandesc” !!

Chiar avea dreptate Florian Pittis!!

Valeriu Zgonea – ditamai domnu’ tovaras!! 🙂

Puseurile comuniste ale lui Zgonea dezgusta pe toata lumea. Zgonea se comporta ca un director comunist care isi cearta angajatul ca a venit nebarbierit la serviciu. Ii spune sa vina, il scoate in fata intregului colectiv si-l da ca exemplu negativ pe unitate!! Bineinteles, nu conteaza cum munceste angajatul, cat munceste, ci doar faptul ca a uitat sa se barbiereasca dimineata. Chiar ma gandeam la faptul ca lucrurile merg prost in Romania pentru ca sunt prea multi oameni care au mentalitatea lui Zgonea. Oameni care nu inteleg ca aceasta tara trebuie cumva sa progreseze. Nu ca as fi de acord cu ideile lui Remus Cernea, sa fim intelesi, dar nici nu pot fi de acord ca manifestarile comuniste ale unui partid sa fie impuse intregii societati.

Pe de alta parte…

„Stimat public, onorate scaune!” România, „în capot şi şlapi”, s-a făcut de râs la Frankfurt. Ministrul Culturii nu înţelege a cui este VINA

Se arata ca:

„La Târgul de Carte de la Frankfurt, cel mai mare astfel de eveniment din lume, la care, dacă nu eşti, nu exişti din punct de vedere literar, România a existat cu un stand prăfuit de o sută de metri pătraţi. Standul este descris pentru gândul de agenţi literari, editori şi scriitori români prezenţi la târgul care s-a desfăşurat în perioada 9-13 octombrie, drept „mizerabil”, „ruşinos”, „urât” ori „o dezamăgire”. Poetul Nicolae Prelipceanu, care a susţinut o lectură publică în zilele de târg închise publicului larg, spune că a fost nevoit să vină de acasă cu un afiş de promovare improvizat pe care l-a amplasat la stand. Mihai Mitrică, reprezentant al editorilor, susţine că numele României nu era vizibil pentru vizitatori. Iar agentul literar Simona Kessler crede că ţara noastră s-a prezentat la evenimentul literar al anului „în capot şi şlapi”.

Întrebat de gândul, ministrul Culturii, Daniel Barbu, neagă că de stand s-ar fi ocupat instituţia pe care o conduce. „Nu ştiu. Nu ministerul Culturii a organizat, ci ICR. Este cu totul altă instituţie, întrebaţi acolo. Noi ne ocupam de Stuttgart, nu de Frankfurt”, a declarat ministrul. În schimb Ioan Matei, şeful Biroului Cultură Scrisă din cadrul Ministerului Culturii, confirmă că ministerul s-a ocupat de reprezentarea României la târg, susţinând că aceasta a fost „la nivelul din anii anteriori”, „cu excepţia standului” pe care de data aceasta l-a închiriat de la organizatori. De altfel, ministerul Culturii este trecut ca organizator al standului României şi pe site-ul Târgului de Carte de la Frankfurt.

Simona Kessler: „Este ruşinos”

Târgul de Carte de la Frankfurt este evenimentul numărul 1 al industriei literare. Acolo se semnează contractele importante de drepturi de autor, acolo îşi fac marile edituri internaţionale planul de a publica un scriitor străin sau altul. Publicul larg are porţile deschise doar două zile din cele cinci ale evenimentului. În rest, spaţiul expoziţional forfoteşte de oameni de cultură, ziarişti şi editori de primă mână de pe tot globul. „Am trecut de două ori pe acolo şi arăta foarte urât. Era doar un echipament de bază, erau lipite două afişe şi atât. Este ruşinos!”, a povestit Simona Kessler, agent literar, pentru gândul, arătând că, spre comparaţie, alte standuri, chiar şi cele ale unor state mai mici decât România, au fost mult mai bine puse la punct. „Orice ţărişoară – Muntenegru, Serbia şi aşa mai departe… vecinii noştri, nu ne comparăm cu americanii sau englezii – a avut o preocupare privind estetica standurilor lor. E o chestiune de reprezentare şi de felul în care îţi arăţi un nume. Adică, poţi să te duci într-un capot sau poţi să te îmbraci într-o rochie frumoasă. Şi noi preferăm să ne ducem în capot şi şlapi. Cam aşa am arătat”, a mai spus ea, precizând totodată că nu este prima dată când se întâmplă acest lucru.

Kessler a arătat că, în ciuda criticilor aduse şi în anii precedenţi cu privire la felul în care România este reprezentată la evenimente de acest gen, lucrurile rămân încă nerezolvate.„Nu înţeleg de ce noi, după 20 de ani, continuăm să arătăm la fel de rău ca imediat după Revoluţie. Toţi au evoluat… Şi nu este vorba de dimensiunea standului, ci de bunul gust, o chestie minimală pe care trebuie să o faci pentru ca lucrurile să arate bine”, a comentat Simona Kessler.

Mihai Mitrică, director executiv al AER: Numele României lipsea

Mihai Mitrică, directorul executiv al Asociaţiei Editorilor din România, a fost la Târgul de Carte de la Frankfurt, dar spune că nu a văzut la stand numele României. „Erau doar două roll-up-uri necăjite cu Ministerul Culturii. Semnalizarea evenimentelor a fost deficitară, iar lecturile publice s-au desfăşurat cam între noi”, povesteşte Mitrică. Într-una din seri, AER a expus la târg cele mai frumoase cărţi ale României, ocazie cu care a organizat şi o recepţie. „În timpul acestei recepţii au fost mai mulţi vizitatori decât în toate celelalte zile la un loc. Am impresia că pentru Ministerul Culturii este o sarcină prea mare să organizeze standurile naţionale, cu toate limitările de buget şi presiunea politică”, continuă reprezentantul AER. Potrivit acestuia, standul României era anost, iar cărţile trimise de edituri spre promovare erau înşirate pur şi simplu, fără ca vizitatorul să fie informat de criteriul după care erau expuse.

Poetul Nicolae Prelipceanu: „Stimat public, onorate scaune!”

Invitat la târg de Ministerul Culturii, poetul Nicolae Prelipceanu şi-a început, în lipsa auditoriului, lectura cu o formulare auto-ironică: „Stimat public, onorate scaune”. „Standul era pur şi simplu mizerabil. Nu erau afişe, cărţile erau pur şi simplu trântite acolo. Noroc că un coleg de la Piatra Neamţ a făcut nişte afişe cu pozele noastre, că el conduce o tipografie, şi le-am pus acolo”, spune poetul, nemulţumit că ziua în care a avut el organizată lectura publică era una în care publicul larg nu avea acces la târg. Mari aşteptări spune însă că nu a avut de la bun început: „Lucrurile astea sunt făcute formal, ca să fie făcute”.

Cristian Dinu, Read Forward: „O dezamăgire”

Cristian Dinu a participat la Târgul de Carte de la Frankfurt în calitate de reprezentant al proiectului „Read Forward”, o platformă care face disponibile operele literare în format electronic. „Peste tot târgul forfotea de lume şi era aglomerat, iar la standul României era pustiu şi bătea vântul”, a povestit pentru gândul Cristian Dinu, care a făcut făcut o serie de poze şi le-a postat pe blogul personal.

„Am văzut standul, am plecat, m-am întors a doua zi să văd dacă e la fel… şi era la fel. M-am uitat puţin pe acolo şi am văzut că încă erau nişte cărţi băgate prin pungi. Am fost şi anul trecut, când standul era printre cele mai urâte, dar mai puţin urât decât cel de anul acesta. E o dezamăgire. Cred că am fost ţara cu cel mai urât stand. N-am mai văzut altul atât de urât”, a mai spus acesta, adăugând că, printre altele, reprezentanţii României la stand nu erau pregătiţi nici măcar cu cărţi de vizită.

Ministerul Culturii: Prezenţa României, la nivelul anilor trecuţi

Ioan Matei, şeful Biroului Cultură Scrisă din cadrul Ministerului Culturii, care s-a ocupat de organizarea prezenţei României la târg, spune că ţara noastră a fost reprezentată şi în acest an „la nivelul anilor trecuţi”, cu o singură excepţie: standul. „În ceilalţi ani aveam un stand de la Sala Palatului. După ce Sala Palatului a trecut de la noi la RA-APPS, nu am mai putut să luăm acel stand. Aşa că am închiriat standul de la organizatorii Tîrgului de Carte de la Frankfurt, iar acesta a corespuns standardelor târgului”, spune Ioan Matei. „Am invitat scriitori buni, precum Nora Iuga, am avut evenimente. Cu excepţia ţării invitate, toate ţările au 2, 3, 4 evenimente, nu mai mult”, continuă reprezentantul ministerului, care atrage atenţia şi asupra bugetului mic al instituţiei. Ministrul Culturii, Daniel Barbu, neagă însă că instituţia pe care o conduce ar avea vreo legătură cu Târgul de Carte de la Frankfurt: „Nu ministerul Culturii a organizat, ci ICR. Este cu totul altă instituţie, întrebaţi acolo. Noi ne ocupam de Stuttgart, nu de Frankfurt”.

Miza Târgului de Carte de la Frankfurt

La Târgul Internaţional de Carte de la Frankfurt au participat aproximativ 7.300 de expozanţi, din peste 100 de ţări, conform datelor puse la dispoziţie pe site-ul evenimentului. „Este un târg important mai mult pentru editori decât pentru autori. Pentru autori este important în mod indirect, spre deosebire de cel de la Liepzig, spre exemplu, care li se adresează în mod direct. Dar evident că este cel mai important târg din Europa, pe zona aceasta literară”, a explicat pentru Dan Lungu pentru gândul. „Miza este vânzarea şi cumpărarea de drepturi de autor. Din experienţa mea, stând în preajma editorilor pe la astfel de târguri, ştiu că, de fapt, când mergi la o astfel de întâlnire de business e importantă agenda pe care ţi-o pregăteşti dinainte. Dar felul în care arată este important pentru jurnaliştii care vin acolo, pentru oamenii din lumea cărţii”, a adăugat acesta.

Gabriela Adameşteanu a participat la Târgul de Carte de la Frankfurt în 2008 şi îi ştie importanţa: „Este cel mai mare târg de carte din lume. Este o lume profesională, mondenă, culturală, toate în acelaşi timp. Frankfurt înseamnă să pătrunzi într-un cerc elitist de cultură”.

Brazilia, ţară invitată în acest an

Anul acesta ţara invitată la târgul de Carte de la Frankfurt a fost Brazilia, ţară a cărui stand s-a întins pe o suprafaţă de 2500 de metri pătraţi, şi a fost gândit de Daniela Thomas şi Felipe Tassara. 70 de autori din această ţară au fost invitaţi să participe la evenimentele de la stand, iar formaţia Choro Livre a susţinut scurte recitaluri în fiecare zi a târgului.

Succesul fiecărei ţări la un târg de asemenea amploare este extrem de important a mai explicat Simona Kessler, arătând că este momentul potrivit pentru ca autorii fiecărei ţări şi cărţile lor să devină vizibile pe plan internaţional. Eforturile să fie cu atât mai mari, cu cât piaţa cărţii a fost şi ea afectată de contextul economic dificil din ultimii ani.

„Este destul de greu pentru autorii români să ajungă să fie traduşi, pentru că este criză peste tot. Interesul pentru autorii români şi numai, şi pentru cei din culturi mai mici, este destul de redus în momentul de faţă”, a precizat aceasta. „Nu ştiu dacă Românai a avut invitaţi autori anul acesta, nu ştiu care a fost programul pregătit. Dacă au fost evenimente, la stand nu erau semnalizate prin nimic. Nu am văzut nimic care să te facă să vezi din prima… Dar eu nu am petrecut timp acolo, la stand. Am văzut doar cât e de urât şi asta a fost tot”, a adăugat agentul literar.” (subl. mea)

Nu e ciudat, stimati cititori, ca ne intereseaza lucruri marunte precum faptul ca a venit sa vorbeasca de la tribuna in camasa, ca Remus Cernea poarta plete si lucruri de genul asta, dar nu ne intereseaza deloc imaginea Romaniei in exterior? Romania a avut cel mai prost, neatractiv, slab pregatit stand la marele Targ de Carte de la Frankfurt. Guvernarea USL si-a trecut inca o ratare in palmares! Chestiunea asta tine direct de subminarea intereselor acestei tari si ar trebui facuta o ancheta in legatura cu ce s-a intamplat. Felul in care se prezinta Romania (nu o persoana anume, Remus Cernea sau altcineva) este foarte important pentru ca asigura sporirea vizibilitatii noastre in plan european si international. Din aceasta cauza trebuie sa se prezinte cat se poate de bine, lucrurile sa fie foarte bine puse la punct si imaginea tarii noastre sa fie cat mai moderna si atractiva. Nu e vorba numai de Targul de Carte, miza e mult mai mare. O prezentare buna si frumoasa poate orienta investitori catre Romania si pot veni aici investitii importante. Noi nu ne vedem interesul si ne ocupam de fleacuri.

„Invitat la târg de Ministerul Culturii, poetul Nicolae Prelipceanu şi-a început, în lipsa auditoriului, lectura cu o formulare auto-ironică: „Stimat public, onorate scaune”. „Standul era pur şi simplu mizerabil. Nu erau afişe, cărţile erau pur şi simplu trântite acolo. Noroc că un coleg de la Piatra Neamţ a făcut nişte afişe cu pozele noastre, că el conduce o tipografie, şi le-am pus acolo”, spune poetul, nemulţumit că ziua în care a avut el organizată lectura publică era una în care publicul larg nu avea acces la târg. Mari aşteptări spune însă că nu a avut de la bun început: „Lucrurile astea sunt făcute formal, ca să fie făcute”.„

Intreb si eu autoritatile acestei tari, atat de scrupuloase in ceea ce priveste pletele lui Remus Cernea, cum e posibil sa-l fi lasat pe poetul Prelipceanu acolo, singur, sa vorbeasca unor scaune goale si sa se faca de ras? Chiar nu se gaseau, de la ministerul Culturii, cativa oameni care sa stea acolo, sa faca macar act de prezenta? Sa nu ne facem de ras, chiar asa de greu e de inteles „stimati tovarasi”? Avem designeri care ar fi putut face o treaba minunata, de ce nu au fost chemati sa faca ceva pentru ca standul nostru sa arate asa cum trebuie?

„Nu înţeleg de ce noi, după 20 de ani, continuăm să arătăm la fel de rău ca imediat după Revoluţie. Toţi au evoluat… Şi nu este vorba de dimensiunea standului, ci de bunul gust, o chestie minimală pe care trebuie să o faci pentru ca lucrurile să arate bine”, a comentat Simona Kessler.„

Pentru ca avem inca prea multi comunisti in structurile de conducere ale statului, si il includ si pe Basescu, oameni cu o gandire anchilozata in trecut sau in cliseele trecutului, chiar daca aveau 17 ani la Revolutie, oameni care nu sunt dornici de modernizare si schimbare in bine a acestei tari. Aroganti, pusi pe inavutire personala, nicidecum pentru tara asta, decat colateral.

DE citit si…

Ministrul Culturii, Daniel Barbu, despre ruşinea României la Târgul de Carte de la Frankfurt. „Mi se pare onorabil”

Facand o comparatie cu pozele de la celelalte standuri (vezi in Gandul, la articolul de mai sus) diferentele sunt mari si se poate spune ca nu e onorabil. Nu se poate sa pui niste rafturi cu ceva carti pe ele, niste scaune si sa spui ca e onorabil decat daca n-ai simt estetic sau nu te pricepi la astfel de lucruri.

Chestiunea este urmatoarea: se putea face o treaba foarte buna daca ar fi fost angajata o firma de design si nu cred ca ar fi costat foarte mult. Banii pot fi obtinuti si prin donatii private, daca e absolut necesar si tinand cont de faptul ca ministerul Culturii are un buget mic, iar lucrurile trebuie, cum spuneam, pregatite din timp. Deci se poate si in mod sigur ar fi iesit onorabil daca s-ar fi procedat asa. Pentru ca sunt detalii asupra carora trebuie sa te concentrezi, altminteri lucrurile nu pot sa iasa decat prost. Or, Romania are nevoie de o imagine cat mai buna in exterior. De aceea chestiunea legata de design nu poate fi ignorata. Altminteri nu prea ne baga nimeni in seama, dimpotriva. Eu cred ca se poate face o treaba buna nu neaparat cu multi bani, daca este inteligent facuta. Si mai trebuie spus ca sunt lucruri pe care merita sa cheltuiesti ceva mai mult.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Proteste…

Protestele care au loc zilele acestea la Bucuresti sunt dificil de caracterizat… Dar, dupa parerea mea, un lucru este evident: fata de protestele de anul trecut care erau mai toate impotriva lui Traian Basescu, anul acesta avem o serioasa schimbare de paradigma! Protestele nu mai sunt defel impotriva lui Traian Basescu ci impotriva exploatarii de la Rosia Montana, impotriva exploatarii, prin fracturare hidraulica, fireste, a gazelor de sist!! Interesant este ca aceste proteste nu sunt indreptate nicidecum impotriva USL sau a lui Victor Ponta, sau, poate, impotriva lui Crin Antonescu. Nici vorba!! Patosul ecologist care a cuprins Romania este emotionant.

Schimbarea brusca de pozitie a USL asupra exploatarii pe baza de cianuri si asupra celei prin fracturare hidraulica – adica atunci cand erai in Opozitie erai impotriva, iar odata venit la Putere esti pentru – arata o anumita lipsa de scrupule fata de cei care au votat USL (si nu numai) si o demagogie care a fost  magistral scoasa in evidenta, in operele sale, de catre marele Caragiale. De asemenea atat premierului Ponta cat si intregului USL i se poate reprosa o slaba, foarte slaba comunicare cu cetatenii. Cetateanului nu i se spune, spre exemplu, ca daca ne vom uni cu fratii nostri de peste Prut, s-ar putea ca rusii sa inchida robinetul de gaze pentru Republica Moldova si va trebui sa le dam noi gaze! Pe de alta parte, cei care au protestat la Pungesti au dreptate: ce castiga ei din toate acestea? Pentru ca am inteles ca cei de la Chevron au venit sa inceapa explorarile pe terenuri private, ale oamenilor. Si ajunsi in acest punct, iata un interesant articol din Gandul:

Când în curtea unui american se descoperă gaze de şist, acesta se îmbogăţeşte. Când se descoperă în curtea unui român, acesta sărăceşte. De ce?

Trebuie aratat ca tot ceea ce s-a intamplat la Pungesti arata dispretul fata de proprietatea privata pe care il practica USL. Este adevarat ca lucrurile nu sunt nici bine reglementate in aceasta privinta, desi ar fi trebuit cu multa vreme in urma sa se puna la punct aceasta problema. Nu se mai poate ca pe vremea comunismului: statul da ordin, Chevron intra pe terenul tau si face ce vrea acolo, fara sa te bage in seama pentru ca are toate avizele si autorizatiile necesare si, deci, „respecta legea”. Iar tu, care protestezi pentru terenul tau, nu mai vorbesc de faptul ca nu ai nimic din afacerea asta, „nu respecti legea” – asa vede Dl. Ponta felul in care trebuie sa se realizeze independenta energetica a Romaniei. Eu sunt de acord cu independenta energetica a Romaniei, dar nu in felul asta.

„Premierul Victor Ponta spune că protestele de la Pungeşti nu îi schimbă cu nimic poziţia oficială legată de gazele de şist, obiectivul său fiind independenţa energetică a României.

„Nu-mi schimbă cu nimic poziţia. Cred că pentru România e foarte important să fie independentă energetic. Este un obiectiv important pentru România să nu importăm gaze, să le producem noi”, s-a arătat din nou premierul, întrebat de gândul, pro explorare urmată de exploatarea gazelor de şist.”

Iar aici as dori sa reamintesc faptul ca in Constitutie exista un articol ce se refera la dreptul de proprietate privata . Care „este garantata si ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular”. Este vorba de art. 44 din Constitutie, care mai arata printre altele:

„(3) Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauza de utilitate publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire.

(4)” Sunt interzise nationalizarea sau orice alte masuri de trecere silita in proprietate publica a unor bunuri pe baza apartenentei sociale, etnice, religioase, politice sau de alta natura discriminatorie a titularilor.

(5) pentru lucrari de interes general, autoritatea publica poate folisi subsolul oricarei proprietati imobiliare, cu obligatia de a despagubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantatiilor sau constructiilor, precu si pentru alte daune imputabile autoritatii.

(6) Despagubirile prevazute in aliniatele (3) si (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, in caz de divergenta, prin justitie”

Dar sa vedem cum s-au derulat lucrurile la Pungesti:

Răscoala ţăranilor din Vaslui contra americanilor de la Chevron: Cine transmite protestul LIVE la TV Pungeşti

Iata si un reportaj semnat de Marian Sultanoiu:

Prima noapte pe care am petrecut-o la Pungeşti. Cine sunt oamenii de la capătul lumii care se opun statului român şi gigantului american Chevron

Se arata, printre altele, ca:

„În răstimpuri, se ridică câte un val de scandări şi fluierături. În întuneric stă „inamicul”, iar el trebuie să simtă că nimeni nu cedează.
„Nişte nenorociţi!”, îmi spune Virgil Iordache, preşedintele ONG-ului “Asociaţia Cetăţenilor Abuzaţi din România” (ACAR), filiala Iaşi. Iordache spune că transmite, împreună cu Bogdan Albu, de la Bârlad, vechi protestatar anti-Chevron, imagini de la faţa locului cu ajutorul unui laptop şi a unui mobil conectat la internet. TV Pungeşti.

Îmi povesteşte toată tărăşenia. Cum a chemat prefectul Jandarmeria, la şase dimineaţa, pentru că oamenii ar fi blocat strada. „Nici vorbă! E drept că oamenii se plimbau, şi pe şosea, unii dintre ei, dar când venea vreo maşină, o lăsau să treacă. Despre ce blocaj vorbim? A, că au făcut scut, ca să nu treacă utilajele Chevron, asta e altceva, dar asta s-a întâmplat mai târziu”, spune Iordache.
Apoi îmi arată unde stăteau oamenii – la marginea şoselei, cu spatele la teren şi la gârlă. Unde s-a format cordonul de jandarmi. Cum au început să-i împingă, să-i lovească, să-i ridice, violent, pe cei care stăteau pe caldarâm. „Oamenii s-au speriat. Unul dintre ei a făcut un atac de panică, un preinfarct. Îl târau, ca pe un animal, prin mocirlă, să-l scoată din apă. Altul, un atac cerebral. S-au comportat mizerabil. E posibil ca nişte oameni, plătiţi din taxele noastre, să lovească în felul ăsta? Să se comporte în halul ăsta?”, întreabă Virgil Iordache mai mult pentru sine.

Ni se alătură alţi protestatari: unul îmi arată degetul zdrobit – „Mi-am prins mâna, în fiare, la maşina pompierilor, când m-au îmbrâncit. N-am vrut să-i lăsăm. Da’ de ce să vină să ne distrugă. Avem copii!” Îmi spune că sunt mulţi, din sat, loviţi, fie de utilaje, fie de pumnul sau piciorul jandarmilor. „Am fost doi oameni la un jandarm; noi cinci sute, ei trei sute. Păi, ce-am făcut? Am furat, am omorât?! Ce-am făcut? Am văzut un copil de şase ani cu ochiul cât pumnul lu’ ăla de l-a lovit. Atâta era de umflat, şi vânăt!” povesteşte, tot mai aprins, omul cu mâna accidentată.

Autorităţile locale au dat bir cu fugiţii

„Oamenii aşteaptă să vină cineva, să vorbească, să le spună ce şi cum. A apărut prefectul, a stat câteva minute, a vorbit cu jandarmii şi a plecat. Nici nu i-a băgat în seamă. Primarul, Mircea Vlasă, zice că e în concediu medical, şi-a închis telefonul”, îmi povesteşte Iordache.

„Manevră!” sare unul dintre localnici. „Manevră. Ăsta e pământul lui, aici, unde fac americanii sonda. A ştiut că vine Chevronu şi omul şi-a vândut, lui, pământul ăsta care era în rezerva primăriei. Şi l-a vândut lui, mă-nţelegi? Iar viceprimarul, unu, Voina Vasile, habar n-are de nimic. Un nimeni. Zice că să vadă cum merg lucrurile. Halal de mama ta, primare, dacă aştepţi să vezi ce iese…”.

Dincolo de obida oamenilor, mai răsună câte un acord stins, de chitară. Un amestec straniu de revoltă, melancolie, patimă şi nelinişte. Cu toţii spun că nu vor pleca. Vor sta acolo. „Să vedem care pe care. Ori ei, ori noi. Eu sunt aici de luni. N-am apucat să dorm două ore. Nu mai e de joacă. Primarul îşi ia pământ; guvernul şi CJ-ul dă avize, americanii sunt păziţi de jandarmi şi noi vorbim singuri, ca proştii” îmi spune unul dintre consilierii locali, şi mă invită la şedinţa de consiliu, „Ca să vedeţi şi dumneavoastră ce se-ntâmplă!”.

„O să fim aici şi mâine şi poimâine. În fiecare zi” intervine un altul, care se recomandă „un sătean, care protestează”. Cu toţii speră ca sâmbătă, când e anunţat un miting de amploare, să ajungă până la ei, în mijlocul drumului dintre Pungeşti şi Siliştea, mii de români.”

Deci dupa ce trateaza proprietatea privata asa, la futu-i ma-sa, Guvernul Ponta mai trimite si jandarmii, sa-ti traga asa, la misto, o palma peste ochi pe pamantul tau. Scuzati-mi, va rog, expresia, dar caut sa redau cat mai exact cum stau lucrurile cu aroganta lui Ponta si a Guvernului pe care, cu „onor”, il conduce.

Sa vedem ce spune si HotNews:

VIDEO Proteste la Pungesti, unde Chevron urmeaza sa amplaseze sondele de explorare / Cinci persoane spitalizate in urma violentei jandarmilor

Adevarul este ca acest Victor Ponta nu ne trateaza – si lucrul asta se rasfrange asupra intregului USL – ca pe niste cetateni si nici pe votantii USL nu-i trateaza ca pe niste oameni care si-au pus increderea si sperantele in USL sau chiar in partidul dumnealui, in PSD. Victor Ponta si Guvernul USL ne trateaza ca pe niste bizoni. Or, tocmai lucrul asta e foarte deranjant. Bineinteles, dupa cum aratam mai sus, se repercuteaza, din pacate, asupra intregului USL. Dl. Ponta ne-a mintit. Si dupa ce ne-a mintit mai e si arogant. Si dupa ce mai e si arogant, nu prea se vede vreo imbunatatire a situatiei economice a tarii. Iar aceste lucruri conduc la ceea ce i s-a intamplat ministrului Culturii, Dl. Daniel Barbu:

Romania Libera

Barbu: Le-am spus protestatarilor că se comportă ca nişte NEO-NAZIŞTI

Se arata ca:

„Ministrul Culturii, Daniel Barbu, a declarat că, atunci când a ieşit din Club A, protestatarii „au înconjurat maşina şi au început să o lovească. Când au spart luneta am ieşit şi le-am spus că se comportă ca nişte neo-fascişti, au lovit maşina cu pietre”, conform gandul.info.

Daniel Barbu a adăugat că în interiorul Clubului nu a fost agresat.

Într-o intervenţie la Antena 3, Daniel Barbu a declarat că i-a numit neo-nazişti pe protestatari după ce aceştia au spart luneta de la maşină. „Poliţiştii au facut culoar astfel încât să putem pleca”.

Ministrul Culturii a adăugat faptul că agresorii „erau tineri, în jur de 20 de ani, nervoşi şi vehemenţi. Loveau maşina, ceea ce nu mi s-a părut lucrul cel mai potrivit”.

Citeşte şi Incidente în centrul Capitalei. Maşina ministrului Culturii, BLOCATĂ şi AVARIATĂ de protestatarii care-i cer demisia„

Ce spun Ponta şi Antonescu despre incidentele de la Universitate

Se arata ca:

„UPDATE: Purtătoarea de cuvânt a Jandarmeriei, Irina Drăgan, a declarat pentru Gândul că în urma incidentului trei persoane au fost duse la poliţie. „Noi am acţionat la solicitarea Poliţiei. Nu era vorba de persoane care protestau în spaţiul public. Ministrul s-a deplasat în siguranţă la maşină”, a spus ea, conform gandul.info.

Crăciun: „Ministrul a plecat teafăr”

Unul dintre organizatorii mitigurilor anti-Roşia Montană, Claudiu Crăciun, a declarat, pentru acelasi cotidian, că are rezerve faţă de faptul că protestatarii sunt cei care au spart luneta maşinii ministrului Culturii. „A fost o busculadă, erau şi mulţi jandarmi. S-a strigat, s-a scandat, dar ministrul a plecat teafăr. Nu i s-a pus niciun moment integritatea fizică în pericol, ci doar demnitatea”, a spus Claudiu Crăciun.

Gestul protestatarilor a fost condamnat de Deputatul PNL, Alina Gorghiu, condamna gestul protestatarilor. „Iese baltă de sânge dacă pe o parte a bulevardului Magheru vor trece cei care susţin proiectul Roşia Montană şi pe cealaltă sunt cei care nu sunt de acord cu proiectul”, a spus Gorghiu la Digi24, adăugând că nu este de acord „să se dea cu pumnul” doar pentru că ai un punct de vedere diferit.

Mobilizarea protestatarilor s-a făcut şi în acest caz pe reţelele de socializare. Pe pagina de Facebook „Roşia Montană în Unesco” se anunţa că „mergem acum în audienţă la domnul senator Daniel Barbu. Mobilizarea! În Club A”.

_ _ _ _ _

Premierul Victor Ponta şi Liderul PNL, Crin Antonescu, au declarat că atacul asupra ministrului este inacceptabil şi au cerut identificarea şi sancţionarea agresorilor.

Premierul a declarat că o astfel de agresiune este inacceptabilă şi că, în lipsa unor măsuri, ţara poate fi cuprinsă de anarhie, transmite Mediafax.

Totodată, premierul a declarat, la Antena 3, că l-a sunat pe Daniel Barbu şi că ministrul „este bine”. Premierul „Eu îi ascult pe cei care spun că nu face bine Guvernul şi nu accept să se intervină violent asupra lor. Oamenii care protestează, atâta timp cât o fac paşnic, pot să o facă. Faptul că un ministru are o opinie, domnul Barbu se află la o dezbatere, şi îl agresează mi se pare inacceptabil. Vreau să fie identificaţi şi să fie traşi la răspundere pentru că totul are o limită şi nimic nu este mai grav decât o anarhie.

Ponta a precizat că a fost informat de către şeful Serviciului de Protecţie şi Pază (SPP) şi reprezentanţii Jandarmeriei despre incidente şi că a discutat imediat cu ministrul, care „este bine”.

Liderul PNL, Crin Antonescu, a precizat că este un susţinător al drepturilor manifestanţilor şi că forţele de ordine au fost „extrem de îngăduitoare” şi că au procedat corect prin maniera în care au acţionat până în prezent, conform gandul.info.

În privinţa evenimentul din această seară, Crin Antonescu a subliniat că atunci „când ataci pur şi simplu, eşti numai bun de reţinut”.

Citeşte şi Incidente în centrul Capitalei. Maşina ministrului Culturii, BLOCATĂ şi AVARIATĂ de protestatarii care-i cer demisia. Ce a declarat Barbu„

VIDEO. Incidente în centrul Capitalei. Maşina ministrului Culturii, BLOCATĂ şi AVARIATĂ de protestatarii care-i cer demisia

Se arata ca:

„UPDATE: Ministrul Culturii, Daniel Barbu, a declarat că, atunci când a ieşit din Club A, protestatarii „au înconjurat maşina şi au început să o lovească. Când au spart luneta am ieşit şi le-am spus că se comportă ca nişte neo-fascişti. Au lovit maşina cu pietre”, conform gandul.info.

Daniel Barbu a adăugat că în interiorul Clubului nu a fost agresat.

Citeşte şiBarbu: Le-am spus protestatarilor că se comportă ca nişte NEO-NAZIŞTI

Citeşte şiCe spun Ponta şi Antonescu despre incidentele de la Universitate

_ _ _ _ _

Autovehiculul ministrului Culturii, Daniel Barbu, a fost blocat şi avariat, joi seara, de protestatarii din Piaţa Universităţii faţă de exploatarea minieră de la Roşia Montană.

Aproximativ 50 de opozanţi ai proiectului Roşia Montană l-au bruscat pe ministrul Culturii şi l-au împiedicat, timp de circa o jumatăte de oră, să părăsească strada din faţa Club A, din centrul vechi al Capitalei, informează B1TV.

Manifestanţii au încercat iniţial să intre în dialog cu ministrul în interiorul pubului, însă Daniel Barbu a refuzat să le răspundă. Ulterior, protestatarii au ieşit în stradă şi au lipit pe geamul din spate al maşinii ministrului bancnote cu faţa lui Daniel Barbu. In busculada produsă de intervenţia jandarmilor, manifestanţii au spart luneta maşinii.

Protestatarii au cerut demisia ministrului şi au scandat minute în şir „ruşine, ruşine să vă fie!”. Totodată, manifestanţii au aruncat cu bancnote false în demnitar şi l-au huiduit, întrebându-l „Câţi bani ţi-ai luat?”.

La solicitarea Poliţiei, jandarmii au intervenit pentru deblocarea maşinii ministrului Culturii.

Barbu se afla, la momentul producerii incidentului, la un eveniment în Club A din centrul vechi al Capitalei, unde a fost invitat să ţină o prelegere despre starea culturii şi despre posibilitatea demolării casei monseniorului Ghika.”

Gandul

Ponta, după atacul asupra ministrului Culturii: „Există o limită pe care, dacă o laşi să treacă, ţara e cuprinsă de anarhie”

Se arata ca:

„Premierul Victor Ponta a cerut autorităţilor să îi identifice rapid pe tinerii care l-au agresat în această seară pe ministrul Culturii, Daniel Barbu, pentru a fi traşi la răspundere „contravenţional sau penal”.  „Există o limită pe care dacă o laşi să treacă, ţara e cuprinsă de anarhie şi nimic nu e mai rău decât anarhia”, a susţinut prim-ministrul, informat de către directorul SPP şi de Jandarmerie despre episodul vandalizării maşinii lui Daniel Barbu, după o dezbatere la care a participat în Club A.

Ponta a catalogat episodul drept „inacceptabil” şi a estimat că „există riscul” instalării anarhiei, dând ca exemplu „blocarea drumurilor naţionale” de care au fost acuzaţi localnicii din Pungeşti, Vaslui, în prima zi de proteste faţă de începerea explorării gazelor de şist în zonă.

„Există acest risc. Opiniile unor oameni care protestează sunt imediat folosite mediatic. Cel care zicea că e rănit e de fapt fostul primar care se bate cu actualul primar şi care găsise un moment să îşi facă nişte imagine. Nu că n-a murit, dădea interviuri mortul. În momentul în care se întâmplă lucruri grave: să blochezi drumuri naţionale, să agresezi un om, statul trebuie să intervină”, a susţinut Ponta, într-un interviu la Antena 3.”

Adevarul este ca, in spiritul arogantei D-lui. Ponta, Dl. Barbu nu ar fi trebuit sa le spuna celor care i-au spart masina ca se comporta ca niste neofascisti, ci, mai degraba, ar fi trebuit sa-l intrebe, cu un aer serios si cerebral, dur, pe unul dintre protestatari: „esti bizon?” 😀 . Dubla personalitate – „O să fiu sincer şi o să vă spun că eu, ca deputat, o să votez împotrivă, dar pe de altă parte, ca prim ministru, nu am dreptul…” – care se rasfrange atat asupra USL – cand te afli in Opozitie esti impotriva, cand ajungi la Putere esti pentru -, cat si asupra guvernarii, produce, intr-adevar, anarhie in societate. Daca oamenii ar fi stiut de la bun inceput ca pozitia USL este pentru demararea exploatarii cu cianuri la Rosia Montana si a gazelor de sist, prin fracturare hidraulica, atunci o mare parte din cauzele ce au generat aceste proteste nu ar mai fi existat. Insa USL nu a procedat asa. Pentru a nu pierde voturi si pentru ca sa foloseasca la maximum valul antiBasescu ce cuprinsese atunci societatea.  De aceea chestiunea onestitatii in politica nu cred ca e deloc revoluta. Se poate cladi, oare, o democratie sanatoasa in societatea noastra pe o lipsa crasa de onestitate in politica? N-as prea crede… Lipsa de onestitate in politica exista peste tot in lume. Sa fim seriosi, politicienii nu-s niste sfinti! Inteleg asta. Insa eu cred ca la noi s-a depasit limita in aceasta privinta! Se merge prea departe cu lipsa de onestitate fata de cel care iti da votul!! Ca Dl. Ponta n-ar trebui sa uite ca printre acesti protestatari pot fi multi care au votat cu USL. De unde se vede dispretul fata de actul democratic (votul) pe care il practica, din pacate, USL si guvernarea actuala.

Care e parerea Dvs.?

Romania Libera

Tensiuni între PSD şi PNL pe tema noii legi pentru Roşia Montană

Se arata ca:

„Senatorul PNL Dian Popescu, membru al Comisiei speciale privind Roşia Montană, şi-a exprimat nemulţumirile privind noua lege a exploatărilor miniere, arătând că PNL rămâne în afara unei noi majorităţi pe care şi-o creează PSD.

Liberalii din cadrul Comisiei pentru Roşia Montană au fost, încă o dată, în opoziţie faţă de social democraţi, nefiind mulţumiţi de schimbarea totală adusă proiectului care privea iniţial exploatările de la Roşia Montană, transmite B1 TV.

”În comisie, iniţial, s-a pus la vot dacă respingem legea ca atare sau nu. PSD şi PPDD au votat împotrivă, să nu respingem legea, trecem pe amendamente. În acel moment ne-am trezit în faţă cu o nouă lege. Am votat împotrivă şi am explicat de ce. Prima dată, PNL a votat împotrivă, PSD a votat pentru, după aceea, a trecut, fiind majoritari, la amendamente. Atunci, în faţa noastră a apărut pe masă altă lege. PSD-ul a adus altă lege cu alt titlu care nu are legătură cu Roşia Montană deşi noi suntem Comisia Roşia Montană”, a declarat senatorul liberal. 

Preşedintele Comisiei pentru Roşia Montană, Darius Vâlcov, a declarat că a fost modificat inclusiv titlul şi că proiectul nu se mai referă la Roşia Montană, ci la exploatări auro-argintifere în general. Vâlcov a mai spus că Acordul dintre Guvern şi RMGC a fost scos din proiectul de lege trimis de Guvern.” (subl. mea)

DE citit si…

Gandul

Cum a ajuns Ponta la putere. Gazele de şist, unul din capetele de acuzare în moţiunea de cenzură în urma căreia guvernul Ungureanu a fost demis în aprilie 2012

Se arata ca:

„Victor Ponta şi parlamentarii USL acuzau guvernul Ungureanu, în moţiunea de cenzură depusă în aprilie 2012, că a aprobat acorduri privind gazele de şist o singură companie – Chevron şi nu a fost capabil să privatizeze Cupru Min. După succesul moţiunii de cenzură, pe 7 mai 2012, Victor Ponta ajungea premier, funcţie pe care o deţine până în prezent.

În moţiunea de cenzură cu care a dărâmat guvernul Ungureanu, Ponta şi parlamentarii USL reproşau puterii de atunci că a încheiat contracte doar cu compania americană Chevron, deşi “mai existau şi alte companii care ar fi dorit să încheie astfel de acorduri cu autorităţile române”.

“Compania americană Chevron a primit dreptul de a explora şi exploata gazele de şist pe trei perimetre, toate aflându-se în judetul Constanţa, în suprafaţă totală de aproximativ 300.000 de hectare. Cele trei perimetre se află în zonele Vama Veche, Adamclisi şi Costineşti. Chevron mai deţine licenţe de explorare şi exploatare şi în zona Bârladului. De ce au fost aprobate acordurile ce permit Chevron exploatarea gazelor de şist, în condiţiile în care nu existau studii şi nici cadrul legislativ specific care să reglementeze condiţiile tehnice de explorare-exploatare care să evite riscurile geologice, de mediu, de poluare a apelor freatice?”, critica la momentul respective conducerea USL guvernul Ungureanu.

Între timp, în privinţa gazelor de şist poziţia premierului Ponta s-a schimbat, în discursurile sale apărând des sintagme precum “independenţa energetică” şi “scăderea facturii la gaze”.

Mai mult, pe vremea când se afla în opoziţie, preşedintele PSD, Victor Ponta, se pronunţa pentru consultarea locuitorilor din Bârlad şi litoral, zone în care urmau să aibă loc explorări pentru gazele de şist.

La un an şi jumătate după preluarea puterii, atât Victor Ponta, dar şi Crin Antonescu nu sunt de acord cu organizarea unor referendumuri pentru proiectele de exploare a gazelor de şist sau pentru proiectul minier de la Roşia Montană.

Opoziţia USL ataca Guvernul Ungureanu criticând faptul că acesta nu a fost transparent în privinţa proiectelor legate de gazele de şist.

Privatizarea Cupru Min, care nu este realizată nici la această oră, şi reprezintă unul dintre obiectivele noului ministru al Economiei, Andrei Gerea. În aprilie 2012, eşecul privatizării Cupru Min reprezenta un alt cap de acuzare la adresa guvernului Ungureanu.

“Eşecul vânzării Cupru Min SA nu exonerează cu nimic Guvernul de erorile comise în procesul de privatizare, ci, dimpotrivă, este încă o dovadă a iresponsabilităţii cu care executivul abordează chestiunea privatizării resurselor solului românesc”, susţineau Victor Ponta şi cei din USL în moţiunea de cenzură.”

Un lucru pozitiv…

Sau care ar trebui sa fie pozitiv, cel putin noi asa il vrem:

Gandul

Ponta confirmă vizita în SUA. „A fost pusă sub semnul întrebării din cauza crizei de la Washington”

Se arata ca:

„Vizita pe care premierul Victor Ponta o va face în Statele Unite ale Americii, începând cu 22 octombrie, a fost confirmată în această seară de şeful Guvernului. Gândul a relatat că Ministerul de Externe, cu sprijinul fostului ambasador Mark Gitenstein, i-a negociat prim-ministrului o vizită la Casa Albă la finalul acestei luni, cea mai importantă întâlnire programată fiind cea cu vicepreşedintele Joe Biden, în ciuda încercărilor de a se obţine şi o întrevedere cu liderul american, Barack Obama. Întrebat la începutul săptămânii trecute despre planurile legate de această vizită, Victor Ponta a fost evaziv.

„Vizita în SUA era programată demult pentru săptămâna viitoare, însă a fost o perioadă pusă sub semnul întrebării din cauza crizei de la Washington”, a explicat premierul joi seară motivele, arătând că, urmează să-şi prezinte public agenda în zilele următoare.

Potrivit lui Ponta, „va fi o vizită cu caracter politic, economic”. „E organizată de Departamentul de Stat al SUA, nu de vreo companie privată. Un prim-ministru cred că nu a mai fost de la Adrian Năstase. Avem proiecte importante cu SUA”, a adăugat premierul, la Antena 3.

Victor Ponta va fi însoţit la Washington de ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, printre subiectele de interes aflându-se şi înţelegerea cu Chevron şi Exxon pentru explorarea resurselor din România.”

Trebuie spus ca noi dorim sa atragem interesul economic al SUA in Romania. Insa asa cum e pusa problema se constata un usor dezechilibru in favoarea SUA. Observati ca e vorba de companii celebre – Chevron, Exxon – in vederea exploatarii resurselor din Romania. Nu spun ca lucrul acesta trebuie sa fie neaparat rau. Dar, dupa parerea mea, ar trebui ca si companiile noastre sa incerce sa fie mai curajoase in a exporta produse romanesti in SUA. SUA se bazeaza pe importurile venite din UE si China. Romania, dupa parerea mea, valorifica prea putin piata americana. Si eu sunt de acord ca in conditii de piata libera trebuie sa fie un avantaj reciproc pentru ambele tari. De aceea, cred eu, firmele noastre ar trebui sa vizeze la export piata americana – o foarte mare piata de desfacere si un loc excelent pentru a face afaceri. Lucrul asta ar fi un factor care ar putea contribui major la dezvoltarea firmelor romanesti, la acumularea de experienta, la asimilarea spiritului libertatii economice, specific nord-american. De aceea, cred eu, trebuie puse bazele unui parteneriat economic pe termen lung cu SUA si rezolvata problema vizelor in vederea liberei circulatii a persoanelor intre SUA si Romania. Trebuie spus foarte clar ca in ceea ce priveste Romania nu exista niciun risc legat de terorism sau actiuni teroriste in cazul in care ar exista libera circulatie a persoanelor intre tarile noastre. Nu exista un astfel de risc nici in ceea ce priveste Spatiul Schengen, daca tara noastra s-ar integra. Eu cred aceste lucruri si orice suspiciuni in aceasta privinta cred ca se bazeaza mai mult pe impresii si informatii false.

Revin la aceste proteste: haideti sa vedem si partea plina a paharului! Democratia in societatea romaneasca incepe sa se maturizeze si asta e un lucru bun! De ce sa nu consideram ca aceste proteste intaresc democratia si libertatea in Romania? Eu as zice sa nu vedem numai partea rea a lucrurilor. In acest al doilea mandat a lui Traian Basescu cred ca oamenii au fost mai aplecati catre politica decat in ceilalti ani si au cautat sa cunoasca mai mult in aceasta privinta. Nu a fost o perioada placuta. Dar poate ca a fost fecunda din alt punct de vedere, cel al cunoasterii ceva mai profunde a fenomenului politic.

Pe de alta parte, cred ca aceste proteste sunt printre primele cu un caracter ecologist in Romania. Partidele ecologiste nu au prea avut aici succes, ca dovada ca au disparut, practic, din viata politica. Aceste miscari de protest par a semana cu chinurile nasterii unui nou  partid ecologist. Manifestantii, in general, sunt tineri.  Ramane de vazut daca se va forma un nou partid sau miscare ecologista, sau daca ecologismul va prinde noi si marete aripi in Romania. N-as prea crede… Ma aflam alaltaieri printre manifestanti si, dupa ce am ajuns la Arcul de Triumf, coloana de manifestanti s-a asezat cu fata spre Kiseleff, sa poata trece pe sub Arcul de Triumf. Erau si vreo patru barbati imbracati in camasi din portul nostru popular. Mi-a sarit imediat in ochi aceasta componenta nationalista a mitingului. Apoi coloana a trecut pe sub Arcul de Triumf si s-au asezat mai toti pe jos. Un barbat cu un megafon spunea ca sa ne aducem aminte de inaintasii nostri, care au luptat pentru patrie, sa intonam Imnul National si, „de ce nu, ca doar suntem romani”, Tatal nostru… Va las pe Dvs., stimati cititori, sa ghiciti ce fel de ideologie politica degaja o astfel de manifestare 😀 . Imnul s-a cantat, Tatal nostru nu s-a mai spus. De fapt se canta imnul, dar doua femei din fata mea incepusera sa strige din toti bojocii impotriva gazelor de sist, ca si cum ar fi vrut sa arate ca tot mitingul este impotriva exploatarii gazelor de sist, nu o manifestare cu caracter de procesiune religioasa. Altii au inceput sa urmeze exemplul celor doua. Insa mie mi s-a parut o chestie foarte originala: la un mare miting ecologist, manifestantii sa spuna, cu totii, Tatal nostru… Nu de alta, dar erau niste contraste ideologice ce meritau a fi vazute si apoi discutate intr-un seminar de stiinte politice.

Oricum, interesant ce se intampla! 🙂

DE citit si pozitia UE in privinta gazelor de sist

Gandul

Uniunea Europeană pune o primă frână GAZELOR DE ŞIST: cum vor avea ţăranii din Pungeşti un cuvânt de spus asupra proiectului Chevron

Se arata, printre altele, ca:

„Cu o săptămână înainte de „răscoala din Pungeşti”, Vaslui, împotriva americanilor de la Chevron, Parlamentul European a votat un raport care, dacă ar fi adoptat şi de Consiliu, ar stabili primele reguli la nivel european pentru explorare şi extracţie prin fracturare hidraulică a hidrocarburilor neconvenţionale, între care gazele şi petrolul de şist.

Mai exact, legislativul european a adoptat o propunere legislativă care ar modifica Directiva privind impactul asupra mediului (EIA) în vigoare, impunând studii de impact pentru toate proiectele care presupun fracturare hidraulică. Alte prevederi se referă la consultarea populaţiei europene în cazul acestor proiecte, publicarea anumitor informaţii despre ele de către companiile dezvoltatoare şi încearcă propunerea unor măsuri pentru a preveni conflictele de interese în acest domeniu. Concret, o companie precum Chevron nu va putea derula proiecte de explorare şi exploatare a gazelor de şist fără să vină mai întâi cu un studiu de impact asupra mediului şi fără să consulte populaţia din Pungeşti.

„Practic, ceea ce s-a votat în Parlamentul European a fost modificarea unei Directive a UE cu scopul de a introduce proiectele de exploatare a gazelor de şist pe lista proiectelor care vor necesita studii de impact din punct de vedere al efectelor asupra mediului înconjurător. Parlamentul a votat că aceste studii vor trebui efectute a priori, precum şi caracterul de obligativitate al lor”, a explicat pentru gândulDoru Franţescu, policy director al VoteWatch.eu, organizaţie care se ocupă cu monitorizarea Parlamentului şi a Consiliului UE. […]

„Vin alegerile. Dacă s-ar putea, oprim tot”

De cealaltă parte, europarlamentarul Marian-Jean Marinescu (PDL, PPE) a comentat pentru gândul că raportul nu afectează cu nimic situaţia din România, pentru că în ţara noastră este oricum nevoie de aviz de mediu pentru explorare şi exploatare a hidrocarburilor neconvenţionale. Propunerea de modificare a Directivei EIA este doar un gest populist de partea legiuitorului european, ne-a declarat Marinescu. „Vin alegerile. Eu am văzut şi celălalt Parlament (legislatura anterioară, n.red.), dar nu era chiar aşa. Este populism! Dacă s-ar putea, oprim tot – energie atomică şi tot – , stingem lumina şi eventual ne mutăm în cort”, a declarat europarlamentarul român, care consideră că „nu e normal să ai studii de mediu pentru tot”.

Marinescu a mai declarat că, în ceea ce priveşte amendamentele controversate supuse separat la vot, el s-a pronunţat pentru impunerea studiilor de mediu în cazul exploatării prin fracturare hidraulică, dar împotriva studiilor pentru explorare.

“Revizuim această legislaţie cheie pentru a o alinia cu noile priorităţi ale Europei, cum ar fi solul, utilizarea resurselor şi protecţia biodiversităţii. Fracturarea hidraulică ridică anumite îngrijorări. Stabilim criterii clare pentru a evita conflictele de interese şi pentru a implica publicul”, a spus raportorul Andrea Zanoni, potrivit unui comunicat al Parlamentului European. Directiva privind impactul asupra mediului (EIA) se aplică atât proiectelor private, cât şi celor publice.

Prevederile legislaţiei europene în vigoare

Scopul raportului votat de Parlament, susţinut de o coaliţie de centru-stânga, este, spun autorii săi, de a asigura un nivel ridicat de protecţie a mediului şi a sănătăţii publice, stabilind un nucleu de cerinţe minime la nivel european – lăsând, în acelaşi timp, multe aspecte importante la latitudinea statelor – pentru evaluarea efectelor anumitor proiecte asupra mediului, în conformitate cu Strategia Europa 2020.

Legislaţia actuală reglementează doar proiectele de extracţie de gaze naturale cu un volum de cel puţin 500.000 de metri cubi pe zi. Prin comparaţie, raportul PE, construit de la propunerea Comisiei, vrea să acopere toate proiectele, dat fiind că, de regulă, exploatarea de şisturi se face într-un volum mai mic. Deputaţii europeni vor, în aceste condiţii, studii de impact obligatorii pentru toate explorările şi exploatările hidrocarburilor convenţionale, fie gaze şi petrol de şist, gaze de cărbune sau alte asemenea hidrocarburi, indiferent de cantitatea extrasă. Condiţia este ca metoda de explorare şi exploatare să fie tehnica de fracturare hidraulică. Aceiaşi europarlamentari propun şi măsuri de asigurare a informării şi consultării publicului pentru astfel de proiecte.

Principalele neajunsuri identificate de europarlamentari în legislaţia europeană de mediu în vigoare se referă la trei mai capitole: procedura de evaluare a proiectelor, calitatea studiilor de mediu şi neconcordanţele din cursul evaluărilor de impact sau în raport cu alte prevederi legislative. […]

Comisia Europeană, pentru Gândul: Gazele de şist, încă prea noi

Anul trecut, Comisia Europeană declara pentru gândul, în contextul protestelor din România privind explorările Chevron, că este prea devreme pentru a avea un cadrul legislativ privind şisturile în Europa. Janez Potočnik, comisarul european pentru Mediu, aştepta, la acea vreme, să vadă în ce direcţie merg planurile de exploatare a gazelor de şist în Europa pentru a se putea pronunţa pe acest subiect, a declarat pentru gândul purtătorul acestuia de cuvânt, Joe Hennon.

„Gazele de şist nu sunt bune sau rele. Deocamdată, sunt un lucru destul de nou, iar oamenii încă evaluează efectele asupra mediului, avantajele şi aşa mai departe”, a afirmat reprezentantul comisarului Potočnik. „Pentru moment, (exploatarea, n.red.) rămâne doar la latitudinea statelor membre. La fel ca în cazul altor resurse, trebuie se respecte legile de mediu, care sunt aceleaşi. Pentru moment, suntem mulţumiţi că aceste legi se respectă”, a mai declarat pentru gândul Joe Hennon.

La finele anului trecut, Parlamentul European a dezbătut şi supus la vot două propuneri de rezoluţie despre gazele de şist – una despre efectele industriale (raportor Niki Tzavela), alta despre impactul asupra mediului. Textele au fost nelegislative (UE nici nu are cum să impună legi energetice statelor membre) şi au trecut cu majorităţi confortabile. După ce au fost votate separat şi respinse mai toate amendamentele-cheie, însă, care cereau, de exemplu, o infrastructură adecvată explorării şi exploatării gazelor de şist, au rămas doar „scheletele” acestor rezoluţii, fără nimic substanţial.”

Update – un articol ce cred ca ar fi trebuit scris acum trei ani…

Gandul

O întrebare de 1,8 miliarde de dolari: de ce nu vor ruşii de la Gazprom concurenţa americanilor de la Chevron în România

Se arata ca:

„1,8 miliarde de dolari plăteşte România anual pe gazele pe care le importă de la ruşi. 20% din consumul necesar într-un an provine de la distribuitorii Gazprom. Dependenţa energetică a României de gazul rusesc este mai redusă decât a altor ţări, în condiţiile în care Macedonia şi Serbia, spre exemplu, depind în proporţie de 100% de Gazprom şi distribuitorii săi, Bulgaria în proporţie de 90%, iar Polonia în proporţie de peste 60%.

Dacă anul acesta, în primele şase luni, preţul mediu a fost de aproape 400 de dolari pe mia de metri cubi de gaz rusesc, anul trecut ţara noastră a plătit în jur de 539 de dolari pe mia de metri cubi, un preţ mai mic faţă de Macedonia, total dependentă, care a dat 564 de dolari pe mia de metri cubi, dar mai mare faţă de Bosnia 515 dolari, Polonia 526 de dolari, Cehia 503 dolari şi Bulgaria 501 dolari. În 2012, factura totală a gazelor ruseşti s-a ridicat la 6,2 miliarde de lei, adică 1,8 miliarde de dolari.

Dependenţa României de gazul furnizat de Gazprom reprezintă în acest moment o vulnerabilitate de securitate energetică, în condiţiile în care Rusia poate jongla cum vrea cu preţul gazelor pe care le vinde, permiţându-şi astfel să pună presiune pe alte subiecte din agenda geopolitică a ţării noastre. Tocmai această problemă încearcă să o rezolve România. În contextul în care alte proiecte de aprovizionare cu gaz, care să nu implice Rusia, au picat sau stagnează – proiectul Nabucco sau conducta AGRI din Azerbaidjan, ţara noastră se află în poziţia de a fi nevoită să găsească surse alternative. Exploatarea gazelor de şist reprezintă una dintre ele. În aceste context, implicarea în proiect a americanilor de la Chevron nu se traduce atât prin încercarea Bucureştiului de a-şi asigura independenţa, cât prin opţiunea de securitate energetică pe care o face România între Rusia şi Statele Unite.

Chiar dacă nu asistăm atât la un meci geopolitic în logica Războiului Rece, între SUA şi Rusia, ci mai ales la ciocnirea unor interese comerciale, reprezentate la momentul actual de americanii de la Chevron şi de ruşii de la Gazprom, tensiunile apărute din cauza gazelor de şist îşi au originea în această dispută, iar implicaţiile pentru România sunt, în special, de natură geopolitică, şi mai puţin comercială.

În plină ofensivă după eşecul proiectelor care i-ar fi slăbit poziţia dominantă în regiune, este lesne de înţeles de ce Rusia nu priveşte cu ochi buni dezvoltarea unor surse alternative de energie, aşa cum sunt gazele de şist sau hidrocarburile din Marea Neagră, concesionate de România americanilor care estimează că doar exploatarea în perimetrul Mării Negre ar putea asigura jumătate din consumul intern necesar pentru gaze naturale. De asemenea, potrivit studiilor, România se află pe locul trei în Europa în ceea ce priveşte potenţialul de explorare al gazelor de şist, după Franţa şi Polonia.

Pe de altă parte, SUA se află de câţiva ani într-un stadiu pe care analiştii economici îl caracterizează drept „o revoluţie” energetică: americanii au început să producă mai mult gaz decât consumă şi în câţiva ani pot deveni exportatori neţi de energie. Acest lucru se datorează în mare parte exploatării agresive a gazelor de şist. Expansiunea energetică a SUA poate avea ca efect scăderea preţurilor mondiale la gaze şi petrol, precum şi eliminarea nevoii de a importa gaz, lucruri care intră în conflict cu interesele comerciale ale Rusiei.

Pentru România, discuţia privind exploatarea gazelor de şist nu se rezumă însă numai la dimensiunea geopolitică. Dincolo de a explica avantajele unei opţiuni strategice de securitate energetică, este nevoie şi de o discuţie aplicată şi adaptată realităţilor interne. Pentru că protestele din Bucureşti şi revolta de la Pungeşti împotriva Chevron nu poate fi tradusă în termenii unei respingeri categorice a americanilor, ci este mai degrabă justificată de elemente tehnice şi financiare. Pe de o parte, metoda fracturării hidraulice, în contextul cutremurelor repetate din ultima vreme de la Galaţi, amplifică temerea populaţiei privind insecuritatea seismică. Fracturarea hidraulică este însă o metodă folosită în România de foarte mulţi ani, doar că nu în extragerea gazelor de şist, iar intensitatea seismică în urma acestui procedeu este de 2-2,5 grade, aproape imperceptibilă în condiţiile în care se produc la o adâncime mare.

Un al doilea aspect de menţionat este raportul cost/beneficiu pe care îl au românii în urma acestor exploatări. Dincolo de un preţ scăzut la gaz, comunităţile din zonele unde sunt trasate perimetrele gazeifere se consideră excluse de la profit. Asta în condiţiile în care, în România, banii merg la stat, iar cetăţenii pot fi expropriaţi fără să poată contesta decizia. În SUA, banii merg mai întâi la cetăţenii care au drept de proprietate asupra resurselor minerale găsite pe terenurile lor.

„Suntem dependenţi de importul de gaze şi avem o singură sursă de import: Rusia”

Dezvoltarea unor alternative la gazul rusesc este esenţială pentru ca România să nu mai fie un stat vulnerabil din punct de vedere geopolitic, explică pentru gândul analistul şi consultantul economic Aurelian Dochia.

„Suntem dependenţi de importul de gaze şi avem o singură sursă de import: Rusia. Atât din punct de vedere economic, cât şi geostrategic, nu este o situaţie de invidiat să fii dependent de o singură sursă. Pentru România, dezvoltarea unor alternative este extrem de importantă. Cred că dezvoltarea gazelor de şist este o alternativă care trebuie să stea în atenţie, ca şi zăcămintele din Marea Neagră, pentru că ele sunt singurele soluţii care oferă României nu independenţă energetică – nu de asta e vorba, ci securitate energetică. Adică asigurarea continuităţii în aprovizionarea cu gaz şi predictibilitatea preţurilor, să nu existe cineva care să le manevreze cum vrea şi să te lovească atunci când eşti vulnerabil”, spune Aurelian Dochia.

În opinia analistului, România are în acest moment trei obiective în domeniul energiei: interconectarea la nivelul UE (dacă s-ar fi preocupat mai demult de asta, europenii nu ar mai fi suferit şocurile de preţ pe timp de iarnă), dezvoltarea zăcămintelor alternative şi gestiunea stocurilor (avem capacitatea de a stoca gaze, pe timp de vară, atunci când producem mai mult decât avem nevoie).

Dacă pentru SUA şi Rusia este mai degrabă un meci comercial care se dă pentru o piaţă de desfacere, respectiv pentru o sursă de energie bună de exploatat, pentru România gazele de şist reprezintă un subiect care ţine de securitatea geostrategică, crede analistul.

„Rusia este într-o ofensivă puternică şi a câştigat teren, pentru că proiectul Nabucco nu se mai face şi era o ameninţare.La fel este cazul şi acum, dacă se renunţă şi la exploatarea gazelor de şist. Nu cred că este vorba despre un meci geostrategic SUA-Rusia. Pentru Chevron nu e mare lucru acum, dacă merge, merge, dacă nu, merge în altă parte. Fără explorare, nici nu se ştie câte gaze de şist sunt şi dacă merită exploatate. Pentru România şi interesul nostru, ar trebui să ne clarificăm strategia. Pentru România, aspectul geostrategic este esenţial. În lipsa unor astfel de alternative, România rămâne vulnerabilă”, mai spune Aurelian Dochia, pentru gândul.

„Gazprom este foarte interesat să îşi păstreze poziţia de monopol. Este firesc, orice firmă îşi doreşte moartea concurenţilor”

Că în România nu asistăm la „marea luptă cosmică între ruşi şi americani”, ci doar la o ciocnire a intereselor comerciale a două mari companii explică şi Ana Otilia Nuţu, expert în energie al EFOR. Analista susţine că şi decizia României de a deschide poarta pentru explorarea şi exploatarea gazelor de şist este tot una comercială.

„Gazprom este foarte interesat să îşi păstreze poziţia de monopol în zonă, pentru a putea pune preţuri foarte mari. Este firesc, orice firmă îşi doreşte moartea concurenţilor. Nu cred că asistăm la marea luptă cosmică între ruşi şi americani. Dacă gazele de şist nu vor fi exploatate, de asta va beneficia Rusia, dar nu în mod direct. Nu cred că este vorba de o conspiraţie. Este o decizie pur comercială. Noi avem rezerve de gaze şi în acelaşi timp importăm gaze din Rusia. Când piaţa gazelor se va liberaliza, sperăm că prin 2016-2017, toată lumea va intra în concurenţă cu toată lumea. Atunci vor deveni profitabile resurse neconvenţionale precum gazele de şist sau hidrocarburile din Marea Neagră, despre care acum nu se pune problema să fie exploatate, pentru că nu merită”, explică Ana Otilia Nuţu, pentru gândul.

Experta mai arată că în orice piaţă unde există concurenţă mare, preţurile scad, în timp ce o piaţă ţinută în cvasi-monopol favorizează preţurile mari. La fel se întâmplă cu preţul gazelor. În Marea Britanie, unde există foarte mulţi concurenţi pe piaţa gazelor, preţurile sunt mici. În Marea Britanie, Gazprom practică cele mai mici preţuri la gaz din toată Europa (în jur de 300 de dolari mia de metri cubi), cu excepţia unor state precum Ucraina sau Belarus, care au înţelegeri speciale cu Rusia. Pe de altă parte, în ţări precum Polonia sau Bulgaria, care depind în proporţie de aproape 100% de gazul ruşilor de la Gazprom, preţul depăşeste 500 de dolari pe mia de metri cubi.

Este uşor de înţeles astfel de ce Polonia a ales să deschidă masiv exploatările de gaze de şist, fiind lider european în acest domeniu. Polonezii au pus la punct, de asemenea, o lege care să reglementeze aceste exploatări. Europa este însă divizată pe acest subiect: Franţa, de exemplu, a interzis exploatarea gazelor de şist. De ce această divizare, dacă sursele alternative de energie sunt benefice? Pentru că nu toată lumea are nevoie de ele, arată experta de la EFOR.

„Una e să fii Polonia, o ţară din Estul Europei, dependentă de Gazprom, pe care o strânge cu uşa şi UE, pentru că emite prea mult dioxid de carbon din cauza termocentralelor pe cărbuni. Alta e să fii Franţa, care eşti un beneficiar direct al exploatării gazelor de şist de către SUA. Din cauza producţiei din SUA, gazul lichefiat nu mai ajunge să fie importat în SUA, ci în Vestul Europei, pentru că americanii nu mai au nevoie de el. Astfel, Franţa are ocazia să aştepte şi să vadă ce se întâmplă în Est cu gazele de şist, ce urmări şi ce riscuri apar”, spune Ana Otilia Nuţu, pentru gândul.

Schimbarea la faţă a României, pe gazele de şist: în 2012 ba, în 2013 da

De ce şi-a schimbat însă România brusc viziunea în acest domeniu, din 2012 în 2013? O explicaţie poate fi lobby-ul puternic făcut de SUA la nivel guvernamental – vezi cazurile fostului ambasador SUA la Bucureşti Mark Gitenstein, precum şi consilierul onorific al lui Victor Ponta, colonelul american Wesley Clark, ambii angajaţi, consultanţi sau beneficiari de fonduri de la companii americane cu interese în domeniu, inclusiv Chevron. O altă explicaţie este lipsa de coerenţă şi populismul USL.

„Este politicianism, încercarea de a-ţi prinde adversarul cu ceva, chiar dacă acel ceva se dovedeşte a fi nimic. Este greu să repari ce ai stricat. Întotdeauna schimbările bruşte de poziţie te fac să îţi pierzi credibilitatea. Mai mult, la noi aceste schimbări au avut un impact mare la public. Mişcările acestea de stradă nu pot fi disociate de declaraţiile politice de anul trecut. Toţi liderii politici ar trebui să stea la o masă şi să stabilească ce este în interesul României şi să termine cu exploatările politicianiste”, crede Aurelian Dochia.

Ana Otilia Nuţu crede că sunt două variante pentru a explica această piruetă a Guvernului României faţă de gazele de şist. Prima, o motivaţie „suspectă”, care nu poate să fie pusă doar pe seama proastei guvernări: „Aceiaşi guvernanţi în mai 2012 au venit cu o moţiune de cenzură care a dat jos Guvernul, printre altele pentru că sprijinea gazele de şist. Au venit ei în funcţie şi au impus un moratoriu pe gaze de şist, care nu s-a mai realizat însă. După alegeri, am asistat însă la o susţinere entuziastă. Este suspect şi un semnal foarte prost pentru cine vrea să investească aici. La fel la nivel local, s-au făcut referendumuri unde lumea a votat covârşitor contra exploatării de gaze prin fracturare hidraulică. Au existat autorităţi care au refuzat să dea avize de mediu, dar acum, de curând, au dat aceste aprobări”.

A doua variantă, mai idealistă, este că americanii de la Chevron le-au adus guvernanţilor de la Bucureşti nişte argumente atât de bune, încât i-au convins că România va beneficia mult de pe urma gazelor de şist. „Atunci, ar putea la fel de bine să convingă şi publicul. Problema este că aceste decizii se iau foarte netransparent”, spune Nuţu.

Ce câştigă românul de rând: o întrebare la care Guvernul nu a răspuns

Tensiunile sociale din Bârlad şi din Vaslui, pe tema gazelor de şist, precum şi decizia de astăzi a Chevron de a suspenda temporar explorarea de la Pungeşti constituie o oportunitate pentru Guvern să iasă din obscuritate şi să pună pe masă nişte teme de discuţie majore, în acest domeniu.

Unul ar fi, crede experta EFOR, modul în care comunităţile locale trebuie să profite de pe urma unor astfel de exploatări, în contextul în care regimul proprietăţii asupra resurselor din subsol nu este ca în SUA, unde cetăţeanul în curtea căruia s-a găsit petrol sau gaz negociază direct cu firma care vrea să exploateze. Momentul este propice, spune Nuţu, pentru că în 2014 o clauză din contractul Petrom cu OMV expiră, iar lucrurile ar putea fi renegociate.

„Acum, dacă aş fi localnic nici mie nu mi-ar conveni: nu aş avea nimic de câştigat de pe urma exploatării, nici nu este clar dacă mă expropriază când începe exploatarea, nici dacă trag ţeava pe sub casa mea. Oamenii ar fi însă mult mai interesaţi dacă se exploatează la ei în curte. De aceea la noi ar trebui să se discute cum facem să aibă şi comunitatea locală de câştigat, pentru că altfel oamenii ajung să aibă senzaţia că sunt traşi pe sfoară.

În 2014, expiră clauza de stabilitate din contractul cu Petrom, privind impozitarea hidrocarburilor. Acesta ar fi un moment foarte bun să se discute impozitarea şi redevenţele pe hidrocarburi. Acum este mult mai simplu pentru stat să pună accize drastice pe hidrocarburi, pentru că nu pot modifica impozitarea sau redevenţa. Ar mai trebui să se stabilească câţi din aceşti bani impozitaţi rămân la bugetul de stat şi câţi merg la comunităţile locale, pentru că localnicii sunt cei care suferă cel mai mult când vine vorba de aceste exploatări”, explică Nuţu, pentru gândul.”

DE citit si…

HARTA intereselor energetice ale americanilor şi ruşilor în România

GAZELE DE ŞIST, pe înţelesul tuturor. Care sunt adevăratele riscuri şi beneficii ale exploatării lor în România

Băsescu a discutat cu Ponta înainte de vizita în SUA. „Retragerea trupelor americane din Afganistan, prin România”

Băsescu: Atacul asupra lui Barbu „nu trebuie tolerat”. Reacţia preşedintelui după protestele de la Pungeşti

 

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Cateva ganduri pe tema esecului privatizarii CFR Marfa

Iata ca dupa Oltchim si Posta Romana, CFR Marfa este un al treilea esec la Guvernului Ponta in materie de privatizari. Cam prea multe esecuri sau, daca doriti, „succesuri”… Interesant este ca la noi 80% din privatizarile derulate in decursul anilor au fost un esec, dar fara sa se intrevada o situatie economica mai buna a tarii. Eu am impresia ca lucrul asta nu prea da de gandit celor care ii alegem si ne conduc. Companii cu datorii foarte mari raman din nou in custodia statului, ca si cum statul nostru ar avea bani cu duiumul si si-ar permite sa tina companii dovedit neperformante. Daca asa stau lucrurile atunci de ce ne tot plangem? Eu nu am vazut in toti anii scursi de la Revolutia din ’89 incoace ca statul roman ar avea capacitatea de a administra in mod performant intreprinderi. Nu ne putem sa ne laudam cu asa ceva. In alte parti or fi intreprinderi de stat performante si bine conduse. In niciun caz in Romania. Iar pierderile acestor intreprinderi de stat sunt enorme. Se tot vorbeste despre coruptia de la stat si este prezentata drept principala cauza pentru faptul ca lucrurile nu merg bine. Sigur, se pot face analize laborioase in acest sens. Un lucru este cert: incapacitatea statului roman de a administra performant intreprinderile sale este cronica. Nu cred ca doar coruptia din sistem este cauza. Mi se pare ca e vorba si de nestiinta a ceea ce inseamna un management performant. Din pacate, si trebuie, cred, s-o recunoastem statul nostru nu are oameni competenti care sa poata pune pe profit aceste companii de stat. De aceea, judecand inductiv, faptul ca raman la stat nu va aduce nimic bun tarii. Se vor amplifica pierderile. Cu greu pot sa-mi imaginez ca am putea iesi dintr-o astfel de paradigma. Din aceasta cauza privatizarea CFR Marfa (si nu numai) reprezinta, dupa parerea mea, o necesitate economica, datorita faptului ca statul nici nu are banii necesari ca sa suporte pierderi din ce in ce mai mari. Pentru ca in loc sa faca bogate investitii publice trebuie cumva sa suporte aceste pierderi uriase provocate de intreprinderile de stat neperformante, care nici nu contribuie la bugetul de stat.

Gandul

Privatizarea CFR Marfă a eşuat. Patronul GFR nu a adus banii până la expirarea termenului, invocând neîndeplinirea condiţiilor contractuale

Se arata ca:

„Privatizarea CFR Marfă a eşuat, iar contractul încetează pe deplin drept, potrivit unor surse din Ministerul Transporturilor. Reprezentanţii Ministerului Transporturilor susţin că sunt condiţii din contract „neîndeplinite independent de voinţa părţilor”, în timp ce GFR acuză comisia de privatizare că nu şi-a îndeplinit obligaţiile care îi reveneau.

„Sunt condiţii suspensive neîndeplinite independent de voinţa părţilor. Acuzaţiile domnului Gruia Stoica sunt nefondate că vina ar aparţine Ministerului Transporturilor. Ca atare, conform condiţiilor contractuale, contractul încetează pe deplin drept. În acest moment, dificultatea este la GFR să îşi asume şi să accepte nefinalizarea (contractului n. n.), ei neavând bani să plătească şi bazându-se pe prelungirea care nu a fost acordată”, au declarat pentru gândul surse din Ministerul Transporturilor.

Gruia Stoica: Unele bănci creditoare ale CFR Marfă nu şi-au dat acordul pentru schimbarea acţionariatului

Pe de cealaltă parte, Gruia Stoica a declarat, într-un comunicat remis gândul luni seara, că „am fost chemaţi să ni se comunice că nu este posibil să facem plata şi să finalizăm pentru că nu sunt îndeplinite condiţiile suspensive”.

“Am fost astăzi chemaţi la Ministerul Transporturilor pentru a fi informaţi de către Comisia de Privatizare că nu putem fi invitaţi să plătim restul de bani pentru pachetul de 51% din CFR Marfă,pentru că nu au fost îndeplinite condiţiile suspensive ale contractului de privatizare.
Unele bănci creditoare ale CFR Marfă nu şi-au dat acordul pentru schimbarea structurii acţionariatului, iar Consiliul Concurenţei nu avea timpul necesar pentru a-şi da avizul. În aceste condiţii, am fost convocaţi să luăm la cunoştinţă imposibilitatea finalizării privatizării”, a declarat Gruia Stoica.

Stoica susţine că „dacă ministerul va fi de acord să renunţe la clauza de confidenţialitate, veţi vedea că există o ordine clar stabilită a paşilor care trebuie făcuţi până să se poată ajunge la plata preţului. Plata pe care trebuia să o facă GFR era doar ultimul dintre aceşti paşi”.

În comunicatul de la GFR se mai arată că, în plus faţă de condiţiile suspensive, nici structura capitalului social nu a fost definitivată, respectiv numărul de acţiuni corespunzător cotei de 51% care urmează să se transfere. În acest sens, nu a fost efectuată diminuarea capitalului social cu valoarea activelor care urmează să se transfere de la CFR Marfă către alte societăţi deţinute de stat, arată GFR.

„Îmi pare rău că lucrurile s-au încheiat aşa”

“Îmi pare rău că lucrurile s-au încheiat aşa, noi ne-am îndeplinit întotdeauna obligaţiile la termen şi în mod complet. Nu este treaba mea să emit judecăţi despre cine este de vină, dar pot să vă spun cât de dezamăgit sunt de modul în care s-au desfăşurat lucrurile. Îmi pare rău nu doar pentru impactul asupra Grup Feroviar Român şi a mea, ci şi pentru cei 11.000 de angajaţi ai CFR Marfă, pentru că nu avem acum o privatizare de success cu o companie românească şi pentru cum se va vedea asta în afara ţării”, a mai declarat Gruia Stoica.

„Privatizarea a avut condiţii suspensive  – fără de care nu se poate finaliza –  şi obligativităţi. Îndeplinirea condiţiilor nu ţin de vânzător sau cumpărător. De exemplu conversia datoriilor în actiuni, care s-a realizat, dar nu depindea de cele două părţi. Avizul băncilor, au fost notificate, aceasta era obligaţie. Nu s-a obţinut de la toate. După îndeplinirea condiţiilor se putea face plata”, au explicat pentru gândul surse guvernamentale.”

Mănescu: Cumpărătorul ar fi putut plăti pentru CFR Marfă; privatizarea va fi reluată

Se arata ca:

English: Ramona Nicole Mănescu is a Romanian lawyer and politician. (Photo credit: Wikipedia)

„Ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, a declarat luni seara că Grup Feroviar Român (GFR) ar fi putut plăti pentru acţiunile CFR Marfă, că ministerul a îndeplinit toate condiţiile pentru transferul de proprietate şi că procesul de privatizare va fi reluat.

„Cumpărătorul ar fi putut plăti astăzi, renunţând la condiţiile suspensive din contract. Au fost trei astfel de condiţii la care s-a făcut referire: finalizarea de către vânzător a conversiei creanţelor deţinute de stat asupra societăţii la data semnării contractului, condiţie îndeplinită de vânzător, o altă condiţie suspensivă se referea la avizul favorabil al Consiliului Concurenţei, aceasta fiind exclusiv în sarcina cumpărătorului, care ar fi putut face notificare imediat după ce a câştigat licitaţia (în luna iunie – n. r.), însă a făcut acest lucru la 22 de zile de la semnarea contractului (începutul lunii septembrie – n.r.), şi aceasta doar după ce a fost notificat de comisia de privatizare”, a afirmat Mănescu.

Privatizarea CFR Marfă a eşuat pentru că unele bănci creditoare ale CFR Marfă nu şi-au dat acordul pentru schimbarea acţionariatului, iar Consiliul Concurenţei nu a avut timpul necesar pentru a se pronunţa asupra tranzacţiei, potrivit GFR.

În plus faţă de condiţiile suspensive, nici structura capitalului social nu a fost definitivată, respectiv numărul de acţiuni corespunzător cotei de 51% care urmează să se transfere. În acest sens, nu a fost efectuată diminuarea capitalului social cu valoarea activelor care urmează să se transfere de la CFR Marfă către alte societăţi deţinute de stat”, potrivit GFR.

Comisia de privatizare şi consultanul analizează oportunitatea reţinerii garanţiei de 10 milioane de euro depusă de GFR, a mai spus Mănescu.

Omul de afaceri Gruia Stoica, proprietarul Grup Feroviar Român, a declarat că va participa la o nouă încercare de privatizare a CFR Marfă dacă procesul va fi reluat.

Guvernul s-a angajat faţă de FMI ca, în cazul în care tranzacţia nu este finalizată, să vândă pachetul majoritar de la CFR Marfă unui alt investitor strategic.

Potrivit hotărârii de Guvern privind privatizarea CFR Marfă, termenul pentru finalizarea procesului a expirat luni, nefiind prelungit de către Guvern.

Anexa actului normativ pentru privatizarea CFR Marfă prevede că transferul dreptului de proprietate asupra pachetului de 51% din acţiuni se realizează la data îndeplinirii cumulative a cinci condiţii: emiterea unei decizii din partea autorităţilor de concurenţă; finalizarea de către vânzător a conversiei creanţelor deţinute de stat asupra companiei la data semnării contractului şi definitivarea structurii capitalului social al societăţii în urma operaţiunii; obţinerea de către vânzător de la finanţatorii interni şi externi ai societăţii a unui acord cu privire la modificarea structurii acţionariatului societăţii, ca efect al încheierii contractului; creditarea contului vânzătorului cu toate sumele datorate de cumpărător şi semnarea declaraţiei privind transferul dreptului de proprietate asupra pachetului de acţiuni în registrul acţionarilor şi de acţiuni al societăţii.

Consiliul Concurenţei nu poate da avizul până luni, termenul limită pentru finalizarea privatizării CFR Marfă.

Finalizarea vânzării-cumpărării pachetului de acţiuni, constând în plata preţului de cumpărare şi în transferul titlului de proprietate, va avea loc sub condiţia semnării unui contract de escrow unde cumpărătorul să depoziteze o sumă reprezentând 10% din valoarea tranzacţiei, precum şi a realizării condiţiilor suspensive prevăzute anterior.

Până în prezent, GFR a plătit o garanţie de 10 milioane de euro şi un avans de 20 milioane de euro, reprezentând 10% din valoarea tranzacţiei. Pentru finalizarea privatizării GFR ar fi trebuit să mai achite 170 milioane de euro.

În luna iunie, GFR a fost declarat câştigător în procesul de privatizare a CFR Marfă, oferind un preţ de 202 milioane euro pentru 51% din acţiuni” (subl. mea)

Stoica spune că va participa din nou la privatizarea CFR Marfă, dacă procesul va fi reluat

Se arata ca:

„Omul de afaceri Gruia Stoica, proprietarul Grup Feroviar Român, a declarat că va participa la un nouă încercare de privatizare a CFR Marfă dacă procesul va fi reluat, după ce transferul pachetului majoritar de acţiuni a eşuat pentru că nu au fost îndeplinite toate condiţiile solicitate.

„Voi participa de o sută de ori dacă CFR Marfă va fi scoasă la privatizare de o sută de ori”, a declarat Stoica.

Guvernul s-a angajat faţă de FMI ca, în cazul în care tranzacţia nu este finalizată, să vândă pachetul majoritar de la CFR Marfă unui alt investitor strategic.

Privatizarea CFR Marfă a eşuat pentru că unele bănci creditoare ale CFR Marfă nu şi-au dat acordul pentru schimbarea acţionariatului, iar Consiliul Concurenţei nu a avut timpul necesar pentru a se pronunţa asupra tranzacţiei, potrivit GFR.

Potrivit hotărârii de Guvern privind privatizarea CFR Marfă, termenul pentru finalizarea procesului a expirat luni, nefiind prelungit de către Guvern.

Anexa actului normativ pentru privatizarea CFR Marfă prevede că transferul dreptului de proprietate asupra pachetului de 51% din acţiuni se realizează la data îndeplinirii cumulative a cinci condiţii: emiterea unei decizii din partea autorităţilor de concurenţă; finalizarea de către vânzător a conversiei creanţelor deţinute de stat asupra companiei la data semnării contractului şi definitivarea structurii capitalului social al societăţii în urma operaţiunii; obţinerea de către vânzător de la finanţatorii interni şi externi ai societăţii a unui acord cu privire la modificarea structurii acţionariatului societăţii, ca efect al încheierii contractului; creditarea contului vânzătorului cu toate sumele datorate de cumpărător şi semnarea declaraţiei privind transferul dreptului de proprietate asupra pachetului de acţiuni în registrul acţionarilor şi de acţiuni al societăţii.

Consiliul Concurenţei nu poate da avizul până luni, termenul limită pentru finalizarea privatizării CFR Marfă.

Finalizarea vânzării-cumpărării pachetului de acţiuni, constând în plata preţului de cumpărare şi în transferul titlului de proprietate, va avea loc sub condiţia semnării unui contract de escrow unde cumpărătorul să depoziteze o sumă reprezentând 10% din valoarea tranzacţiei, precum şi a realizării condiţiilor suspensive prevăzute anterior.

Până în prezent, GFR a plătit o garanţie de 10 milioane de euro şi un avans de 20 milioane de euro, reprezentând 10% din valoarea tranzacţiei. Pentru finalizarea privatizării GFR ar fi trebuit să mai achite 170 milioane de euro.

În luna iunie, GFR a fost declarat câştigător în procesul de privatizare a CFR Marfă, oferind un preţ de 202 milioane euro pentru 51% din acţiuni”

Romania Libera

Fenechiu, despre privatizarea CFR Marfă: România e o ţară de nebuni. Contractul ar fi trebuit prelungit

Se arata ca:

„Fostul ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu, a declarat, marţi seară, în cadrul unei emisiuni la B1 TV, că în licitaţia pentru privatizarea CFR Marfă au intrat 12 companii, printre care şi investitori ruşi şi chinezi, dar prioritate au avut investitorii români.

”Mi-s dragii străinii care vor să investească în ţara noastră, dar nu îi putem da pe investitorii români la coş”, a declarat Fenechiu.

Fostul ministru al Transporturilor a spus că nu crede că investitorii din China ar fi venit în România să dezvolte sistemul de transport feroviar.

”E o ţară de nebuni, toată lumea îşi dă cu părerea despre orice, analiştii politici se cred experţi în orice”, a mai spus Fenechiu, întrebat ce părere ar putea avea cetăţenii şi investitorii despre subiectul privatizării CFR Marfă.

„Dacă nu anunţam câştigătorul pe 20 iunie, nu aveam acum acord cu FMI„, a declarat Relu Fenechiu.

Fostul ministru al Transporturilor a declarat că a oprit furturile şi găurile din companii.

„Chiar dacă CFR Marfă nu s-a privatizat, este o companie pe care şi-o doresc mulţi, pentru că a arătat că este o companie profitabilă. Am venit la minister şi am făcut-o profitabilă şi am arătat că am oprit furturile şi găurile din companii„, a declarat Fenechiu.

„M-am consultat cu juriştii şi înclină spre ideea că acest contract ar fi trebuit prelungit„, a spus Fenechiu, care a adăugat că „este făcut foarte bine, contractul nu permite nici un fel de interpretări” şi că „nu e o vină a cumpărătorului, fără răspunsul Consiliului Concurenţei”.

Despre Gruia Stoica, fostul ministru al Transporturilor a declarat că este „un om de afaceri foarte abil şi dificil„.

Referitor la dosarul „Transformatorul”, Relu Fenechiu a declarat că a făcut „treabă bună în ţara asta” şi a adăugat că e bucuros atunci când lumea îl încurajează şi când îi apreciază munca: „mă vede lumea pe stradă şi îmi spune mult succes, o să treacă şi treaba asta cu dosarul”.”

STRATEGII OBSCURE. Transporturile şi-ar fi dorit ca Gruia Stoica să fie mai înţelegător
Privatizarea CFR Marfă a intrat în faza justificărilor post-eşec

Se arata ca:

„Statului nu i-a fost suficient un an pentru a obţine avizul creditorilor CFR Marfă privind vânzarea a 51% din acţiuni. Alte două luni şi jumătate i-au fost necesare pentru semnarea contractului ulterior desemnării câştigătorului. Consecinţa acestor bâlbâieli este ratarea privatizării.

La un an de la demararea privatizării CFR Marfă, Ministerul Transporturilor nu a reuşit să obţină acordul creditorilor companiei de stat privind trecerea pachetului de 51% din acţiuni din mâinile statului în cele ale unui investitor privat. Acesta a fost unul dintre angajamentele luate de stat faţă de investitorul GFR în procedura de privatizare. Incălcarea obligaţiei a fost una dintre principalele cauze ce au dus la eşuarea privatizării zilele trecute. Neobţinerea avizului Consiliului Concurenţei (CC) a fost o a doua cauză.

Ce paşi prevede legea?

Potrivit HG 526/2013, semnată în vara acestui an privind privatizarea CFR Marfă, plata pachetului de acţiuni trebuia să respecte o anumită procedură. Acţiunile se achitau printr-o plată integrală care are loc la data finalizării. ”Modalitatea de plată a preţului de cumpărare a pachetului de acţiuni ce face obiectul vânzării-cumpărării este plata integrală, la data finalizării”, spune hotărârea. ”Finalizarea vânzării-cumpărării pachetului de acţiuni (…) va avea loc sub condiţia (…) realizării condiţiilor suspensive prevăzute”. Una dintre aceste condiţii suspensive este ”obţinerea de către vânzător, după caz, de la finanţatorii interni şi externi ai societăţii, a acordului acestora cu privire la modificarea structurii acţionariatului societăţii, ca efect al încheierii prezentului contract”. Tocmai acesta este punctul care a dus la blocajul privatizării.

Mănescu are conştiinţa împăcată

Deşi nu a reuşit nici ea şi nici predecesorii săi să obţină acordul creditorilor CFR Marfă privind modificarea structurii acţionariatului, ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu susţine că statul şi-a îndeplinit obligaţiile. „Vă spun cu toată responsabilitatea că Ministerul Transporturilor şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale” a declarat ea luni într-o conferinţă de presă susţinută după eşec. Cu toate acestea, ministrul şi-ar fi dorit ca Gruia Stoica să verse şi diferenţa de bani renunţând la condiţiile suspensive din contract, mai precis la drepturile pe care acesta i le conferă. ”Cumpărătorul ar fi putut plăti astăzi, renunţând la condiţiile suspensive din contract (…)”, a spus ea. Ministrul recunoaşte însă că statul nu a obţinut acordul băncilor. ”Notificările au fost trimise de către Comisia de Privatizare la timp. Nu toate băncile au avizat favorabil”, a spus ea. Potrivit unor oficiali ai GFR, lista creditorilor CFR Marfă conţine nu mai puţin de 10 nume de bănci.

Informarea CC, imposibilă fără un contract semnat

Voalat, Mănescu a ţinut să acuze GFR că nu ar fi trimis la timp informaţiile către Consiliul Concurenţei, în vederea obţinerii avizului la timp. ”O altă condiţie suspensivă se referea la avizul favorabil al Consiliului Concurenţei, aceasta fiind exclusiv în sarcina cumpărătorului, care ar fi putut face notificare imediat după ce a câştigat licitaţia, însă a făcut acest lucru la 22 de zile de la semnarea contractului (începutul lunii septembrie – n.r.), şi aceasta doar după ce a fost notificat de comisia de privatizare”, a spus ea. Potrivit însă Consiliul Concurenţei, contractul de privatizare (semnat de abia în data de 2 septembrie deşi Gruia Stoica fusese desemnat câştigător cu două luni şi jumătate înainte, în data de 20 iunie) juca un rol esenţial în orice decizie a instituţiei. ”O decizie poate fi luată în primul rând pe baza contractului şi apoi a datelor despre piaţă”, au explicat ieri reprezentanţi ai Consiliului Concurenţei.

Disputa politică şi-a spus cuvântul

Contractul nu a fost semnat imediat după desemnarea câştigătorului sau cel puţin după adoptarea hotărârii aferente de Guvern din august din cauza războiului purtat de Guvern cu Preşedinţia pe parcursul întregii veri. Iniţial Guvernul a trimis spre avizare Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), prezidat de Traian Băsescu, hotărârea de guvern privind aprobarea privatizării. Emiterea unui aviz a fost refuzată însă de CSAT căci, au explicat reprezentanţii acestuia, CSAT nu răspunde de forma concretă în care strategia de privatizare, aprobată anterior de către Consiliu, e pusă în aplicare.

Acum privatizarea se găseşte în faza în care părţile se acuză reciproc şi se gândesc dacă să ceară daune celorlalţi. Comisia de privatizare şi consultanul analizează oportunitatea reţinerii garanţiei de 10 milioane de euro depusă de GFR, a spus luni Ramona Mănescu. Pe de altă parte oficiali ai GFR au declarat marţi după amiază că grupul nu a luat încă o decizie privind o posibilă acţionare în judecată a Ministerului Transporturilor.” (subl. mea)

Privatizarea CFR Marfă a eşuat. Ce au declarat Gruia Stoica şi Ramona Mănescu

Se arata ca:

„UPDATE: Ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, a declarat, luni seara, că GFR ar fi putut plăti pentru acţiunile CFR Marfă, că ministerul a îndeplinit toate condiţiile pentru transferul de proprietate şi că procesul de privatizare va fi reluat, transmite Mediafax.

„Cumpărătorul ar fi putut plăti astăzi, renunţând la condiţiile suspensive din contract. Au fost trei astfel de condiţii la care s-a făcut referire: finalizarea de către vânzător a conversiei creanţelor deţinute de stat asupra societăţii la data semnării contractului, condiţie îndeplinită de vânzător, o altă condiţie suspensivă se referea la avizul favorabil al Consiliului Concurenţei, aceasta fiind exclusiv în sarcina cumpărătorului, care ar fi putut face notificare imediat după ce a câştigat licitaţia (în luna iunie – n.r.), însă a făcut acest lucru la 22 de zile de la semnarea contractului (începutul lunii septembrie – n.r.), şi aceasta doar după ce a fost notificat de comisia de privatizare”, a afirmat Mănescu.

În ceea ce priveşte a treia condiţie, respectiv obţinerea de către vânzător de la finanţatorii interni şi externi ai CFR Marfă a acordului de modificare a structurii acţionariatului companiei, Ramona Mănescu a declarat că notificările au fost transmise de comisia de privatizare la timp, însă nu toate băncile au avizat favorabil până acum.

Ministrul Transporturilor a arătat că, în aceste condiţii, s-a aplicat prevederea din contract care spune că dacă în termen de 60 de zile nu sunt îndeplinite condiţiile acordul se desfiinţează.

Comisia de privatizare şi consultanul analizează oportunitatea reţinerii garanţiei de 10 milioane de euro depusă de GFR, a mai spus Mănescu.

Citeşte şi: Când va merge Guvernul Ponta la Oracolul Dealurilor şi Peşterilor?

_ _ _ _ _

UPDATE: Omul de afaceri Gruia Stoica, proprietarul GFR, a declarat că va participa la o nouă încercare de privatizare a CFR Marfă dacă procesul va fi reluat, după ce transferul pachetului majoritar de acţiuni a eşuat pentru că nu au fost îndeplinite toate condiţiile solicitate, transmite Mediafax.

„Voi participa de o sută de ori dacă CFR Marfă va fi scoasă la privatizare de o sută de ori”, a declarat Stoica.

Reprezentanţii GFR au menţionat că nu a fost semnat procesul verbal de încetare a contractului de vânzare-cumpărare, deoarece nu s-a ajuns la o concluzie comună privind conţinutul documentului, pe care cumpărătorul l-a considerat vag. Ei au adăugat că în forma propusă se prevedea că nu au fost îndeplinite condiţiile, la modul general, fără să fie menţionat şi din responsabilitatea cui.

„Am stat şase ore şi jumătate ca să ne convingă să dăm declaraţii că nu ne vom îndrepta împtriva comisiei de privatizare”, a afirmat Gruia Stoica.

Guvernul s-a angajat faţă de FMI că va vinde pachetul majoritar de la CFR Marfă unui alt investitor strategic.

_ _ _ _ _

UPDATE: Comisia de privatizare a comunicat Grupului Feroviar Român că privatizarea nu poate fi încheiată pentru că unele bănci creditoare ale CFR Marfă nu şi-au dat acordul pentru schimbarea acţionariatului, iar Consiliul Concurenţei nu a avut timpul necesar pentru a se pronunţa asupra tranzacţiei, potrivit GFR, transmite Mediafax.

Prin urmare, ontractul se desfiinţează de drept la finalul zilei, iar GFR nu are bază legală să achite diferenţa de preţ, menţionează GFR.

„Am fost astăzi chemaţi la Ministerul Transporturilor pentru a fi informaţi de către Comisia de Privatizare că nu putem fi invitaţi să plătim restul de bani pentru pachetul de 51% din CFR Marfă, pentru că nu au fost îndeplinite condiţiile suspensive ale contractului de privatizare. Unele bănci creditoare ale CFR Marfă nu şi-au dat acordul pentru schimbarea structurii acţionariatului, iar Consiliul Concurenţei nu avea timpul necesar pentru a-şi da avizul. În aceste condiţii, am fost convocaţi să luăm la cunoştinţă imposibilitatea finalizării privatizării. Dacă ministerul va fi de acord să renunţe la clauza de confidenţialitate, veţi vedea că există o ordine clar stabilită a paşilor care trebuie făcuţi până să se poată ajunge la plata preţului. Plata pe care trebuia să o facă GFR era doar ultimul dintre aceşti paşi”, a declarat Gruia Stoica, proprietarul GFR, într-un comunicat de presă.

În plus faţă de condiţiile suspensive, nici structura capitalului social nu a fost definitivată, respectiv numărul de acţiuni corespunzător cotei de 51% care urmează să se transfere. În acest sens, nu a fost efectuată diminuarea capitalului social cu valoarea activelor care urmează să se transfere de la CFR Marfă către alte societăţi deţinute de stat”, potrivit GFR.

“Nu este treaba mea să emit judecăţi despre cine este de vină, dar pot să vă spun cât de dezamăgit sunt de modul în care s-au desfăşurat lucrurile. Îmi pare rău nu doar pentru impactul asupra Grup Feroviar Român şi a mea, ci şi pentru cei 11.000 de angajaţi ai CFR Marfă, pentru că nu avem acum o privatizare de succes cu o companie românească şi pentru cum se va vedea asta în afara ţării”, a mai afirmat Gruia Stoica.

Grup Feroviar Român consideră că membrii comisiei de privatizare nu au depus efortul necesar pentru identificarea soluţiilor din timp, în vederea definitivării cu succes a privatizării.

_ _ _ _ _

UPDATE: Procesul de privatizare a CFR Marfă a eşuat, dupa ce comisia de privatizare şi Grup Feroviar Român (GFR) nu au ajuns la un rezultat pentru încheierea transferului de acţiuni în proprietate privată, au declarat surse apropiate discuţiilor, citate de Mediafax.

Comisia de privatizare a arătat că tranzacţia nu poate fi încheiată pentru că nu au fost îndeplinite condiţiile suspensive din hotărârea de Guvern privind transferul de acţiuni, au menţionat sursele.

Proprietarul Grup Feroviar Român, Gruia Stoica, nu a adus banii în termenul limită stabilit de Ministerul Transporturilor. Omul de afaceri acuză însă autorităţile că nu şi-au îndeplinit obligaţiile.

Potrivit hotărârii de Guvern privind privatizarea CFR Marfă, termenul pentru finalizarea procesului expira luni, iar Guvernul a refuzat prelungirea acestuia. GFR a cerut, duminică, Ministerului Transporturilor să desecretizeze contractul, precum şi implicarea directă a ministrului de resort, Ramona Mănescu, pentru a se evita un eşec al privatizării.

Ramona Mănescu a cerut secretarului de stat Cristian Ghibu, preşedinte al comisiei de privatizare, şi consultanţilor Deloitte şi Muşat şi Asociaţii să transmită un punct de vedere privind evoluţia, momentul şi paşii următori în această privatizare.

Anexa actului normativ pentru privatizarea CFR Marfă prevede că transferul dreptului de proprietate asupra pachetului de 51% din acţiuni se realizează la data îndeplinirii cumulative a cinci condiţii:

– emiterea unei decizii din partea autorităţilor de concurenţă;

– finalizarea de către vânzător a conversiei creanţelor deţinute de stat asupra companiei la data semnării contractului şi definitivarea structurii capitalului social al societăţii în urma operaţiunii;

– obţinerea de către vânzător de la finanţatorii interni şi externi ai societăţii a unui acord cu privire la modificarea structurii acţionariatului societăţii, ca efect al încheierii contractului;

– creditarea contului vânzătorului cu toate sumele datorate de cumpărător;

– semnarea declaraţiei privind transferul dreptului de proprietate asupra pachetului de acţiuni în registrul acţionarilor şi de acţiuni al societăţii.

Consiliul Concurenţei nu a dat avizul până luni. Finalizarea tranzacţiei cu pachetul de acţiuni, constând în plata preţului de cumpărare şi transferul titlului de proprietate, va avea loc doar cu  condiţia semnării unui contract de escrow prin care cumpărătorul să depoziteze o sumă reprezentând 10% din valoarea tranzacţiei, precum şi a realizării condiţiilor suspensive prevăzute anterior.

Până în prezent, GFR a plătit o garanţie de 10 milioane de euro şi un avans de 20 milioane de euro, reprezentând 10% din valoarea tranzacţiei.

GFR a fost declarat câştigător, în iunie, în procesul de privatizare a CFR Marfă, preţul pentru cele 51% din acţiuni fiind de 202 milioane de euro.

––

Luni, 14 octombrie, este ultima zi în care Gruia Stoica, proprietarul Grup Feroviar Român (GFR), firma care a câştigat licitaţia pentru pachetul de 51% din compania CFR Marfă, poate depune suma de 170 de milioane de euro pentru preluarea transportatorului de stat. Unii politicieni cred însă că privatizarea CFR Marfă va fi un eşec.

Citeşte şi: Ce are în spate şi de ce nu s-a terminat povestea CFR Marfă

Fostul premier Emil Boc consideră că privatizarea CFR Marfă va fi un eşec, spunând că, potrivit Legii lui Murphy, „ce începe prost se termină şi mai prost”.

„Cred că marca acestui Guvern este marca eşecului, nu văd de ce CFR Marfă ar face o excepţie, pentru că toate auspiciile conduc spre eşec, aşa cum a fost cu Oltchim şi cu celelalte proiecte începute, că e vorba de regionalizare, de revizuirea Constituţiei, la fel, şi privatizarea CFR Marfă va fi sortită eşecului. Legea lui Murphy se aplică şi aici: orice începe prost se termină şi mai prost. Nu văd de ce ar fi o excepţie de la Legea lui Murphy”, a spus Boc, citat de Mediafax.

Potrivit acestuia, soluţia în cazul CFR Marfă ar fi „o privatizare corectă, în interes public, nu în interesul politicienilor”.

CITEŞTE ŞI: Scandal Ponta-Băsescu pe tema posibilului eşec al privatizării CFR Marfă

Hotărârea de Guvern privind privatizarea CFR Marfă a fost publicată în Monitorul Oficial la data de 14 august 2013. Potrivit acestui act normativ, termenul de finalizare a transferului de proprietate a fost stabilit la 60 de zile calendaristice. Proprietarul GFR, Gruia Stoica, susţine că el va respecta toate dispoziţiile contractului.

Compania GFR a anunţat însă duminică, 13 octombrie, că privatizarea CFR Marfă s-ar putea să nu se realizeze luni.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat însă, în urmă cu aproximativ o săptămână, că privatizarea societăţii de stat CFR Marfă ar putea face în viitor obiectul cercetărilor penale ca urmare a numeroaselor nereguli înregistrate în cursul procedurii, a declarat luni preşedintele Traian Băsescu.

CITEŞTE ŞI: Cele cinci nereguli de la CFR Marfă

„Nu mai continuaţi modificarea condiţiilor în care să se facă plata la CFR, pentru că nu există nici o justificare, în raport cu ce va spune Consiliul Concurenţei (…) Nu aş vrea să ni se spună, peste vreo doi-trei ani, că ori eu am lăsat de pe acum, prin testament prezidenţial: «Luaţi-i pe cei care au condus privatizarea CFR Marfă!», sau să dea vina pe viitorul preşedinte, că «Uite, din cauza viitorului preşedinte ne-a luat DNA». Nu, băieţi, dacă o să vă ia, o să vă ia exact pe ce aţi făcut până acum în procesul de privatizare”, a spus şeful statului.

În replică, premierul Ponta a declarat, duminică, referindu-se la CFR Marfă, că, „după ce preşedintele a dat ordin să fie luaţi toţi de DNA”, funcţionarii sunt „temători”, în replică Preşedinţia transmiţând că, dacă vreun funcţionar, ministru sau premierul au încălcat legea, „atunci au toate motivele să fie temători”.

Ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, a cerut secretarului de stat Cristian Ghibu, preşedintele comisiei de privatizare a CFR Marfă, şi consultanţilor Deloitte şi Muşat şi Asociaţii să transmită luni un punct de vedere privind evoluţia, momentul şi paşii următori în această privatizare.

Grup Feroviar Român (GFR) a cerut duminică Ministerului Transporturilor să facă public contractul de pentru vânzarea pachetului majoritar de acţiuni la CFR Marfă, solicitând totodată implicarea directă a ministrului de resort, Ramona Mănescu, în vederea evitării unui eşec al privatizării.

Banii pentru CFR Marfă provin de la bănci din America

Gruia Stoica a precizat, săptămâna trecută, că GFR deţine banii pentru cumpărarea CFR Marfă, aceştia fiind obţinuţi de la instituţii financiare foarte importante, „care nu vin din partea de est”, adugând că majoritatea banilor sunt „din America”, de la bănci.

CITEŞTE ŞI: Gruia Stoica: Plătim fără avizul de la Consiliul Concurenţei

El a mai spus că nu ştie dacă Ministerul Transporturilor şi-a îndeplinit în acest moment toate obligaţiile, dar vineri va avea loc o întâlnire cu reprezentanţii instituţiei.” (subl. mea)

In principal putem identifica doua cauze ale esecului:

1. „Ministerul Transporturilor nu a reuşit să obţină acordul creditorilor companiei de stat privind trecerea pachetului de 51% din acţiuni din mâinile statului în cele ale unui investitor privat. Acesta a fost unul dintre angajamentele luate de stat faţă de investitorul GFR în procedura de privatizare”

2.”Neobţinerea avizului Consiliului Concurenţei (CC) a fost o a doua cauză”

La care se adauga cele scrise in rapoartele serviciilor secrete, desigur. Dupa parerea mea, scandalul dintre Palate este componenta politica a acestei privatizari: Basescu doreste sa loveasca in USL si in Ponta pentru ca sa dea posibilitatea Miscarii Populare sa se afirme. Ponta doreste sa loveasca in Presedinte pentru a-i zadarnici planurile politice. Insa eu cred ca adevarul e altul: nu s-a dorit, nici de catre Basescu si nici de catre Ponta. sa se realizeze aceasta privatizare. Cauzele reale raman, ce-i drept obscure, ascunse marelui public.  Gruia Stoica a facut precizarea ca banii provin din America, nu din Rusia, cum lasa sa se inteleaga Presedintele si anume ca s-ar fi dus „prin Rusia” sa obtina bani, scotand in evidenta astfel si o componenta geopolitica a acestei privatizari…

Acuma stiti cum e? Nici nu are importanta din ce cauza s-a ratat aceasta privatizare din moment ce 80% din privatizari au fost ratate de-a lungul vremii. Noi ne-am priceput sa le ratam si am ajuns intr-o situatie economica dezastruoasa: una din cele mai sarace tari din UE!! Eu am atras aici atentia asupra unui pericol ce ar putea sa pandeasca economia romaneasca in 2014: intrarea in recesiune.

DE citit si editorialul Leliei Munteanu din Gandul:

Ultima speranţă: noul DNA

Se arata ca:

„Mi-e din ce în ce mai limpede, văzând eşecul de succes al privatizării CFR Marfă, că România are nevoie urgentă de un nou DNA – Direcţia Naţională Antiprostie.

Unde se sfârşeşte corupţia şi de unde începe prostia euforică în chestiunea privatizării CFR Marfă? Nu trebuie să fii poet, ca fostul ministru al Economiei, ca să înţelegi operaţiunea. Compania care a căpuşat CFR Marfă o câştigă la licitaţie, după ce Comisia de privatizare are grijă ca fericita câştigătoare să rămână singură în competiţie. Crin Antonescu îl felicită pe Relu, ministrul de atunci, pentru că a găsit ”investitorul strategic” cerut de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Îl felicită şi primul ministru, după care însă, precaut, se retrage la Miami Beach.

Strategia iscusitului investitor era cunoscută şi de acari: a adus CFR în pragul falimentului, folosind pe post de căpuşă o clonă cu nume echivoc: GFR. Faptul că n-a reuşit să cumpere CFR Marfă nu e nici o pagubă. O va căpuşa în continuare. Nici nu cred c-a vrut vreodată să cumpere. Şi-a ajutat binefăcătorii din Ministerul Transporturilor să păcălească FMI. Dacă, finalmente, va scoate şi nişte bani de la Stat – în afara celor 30 de milioane pe care i-a băgat demonstrativ – cu atât mai bine pentru toţi actorii acestui vodevil economic.

Opinia publică, în dulcea ei naivitate, obişnuită cu reality-showurile guvernamentale, l-a aşteptat pe investitor să apară cu pungile de euro, ca Domnu Dan, la Oltchim (succesul anterior). Dacă i-ar fi avut, i-ar fi virat într-un depozit bancar escrow – atenţie la ultima consoană! – de care nu s-ar fi atins nimeni, până la finalizarea tranzacţiei.

Vrăjeala cu clauzele suspensive neîndeplinite de Stat, între care şi avizul Consiliului Concurenţei (se aştepta cineva să constate că nu e monopol?), dar şi explicaţiile confuze, la ceas de noapte, ale noii ministrese, sunt ultimul praf în ochi, inaintea victoriei celebrate astăzi prin felicitări reciproce.

Departe de mine gândul de a-i bănui de corupţie pe cei mai locvace susţinători ai acestei privatizări – Ponta şi Antonescu. Cred mai degrabă că ar trebui cercetaţi serios de Direcţia Naţională Antiprostie, pentru guvernare în formă continuată.”

Pe teme financiare. Cum crediteaza bancile?

Un articol foarte interesant din Romania Libera:

Băncile nu se uită deloc la firme

Se arata ca:

„Firmele se împrumută în România la cele mai mari dobânzi din Europa, însă acest lucru nu este deloc întâmplător având în vedere recordurile negative în ceea ce priveşte insolvenţele şi restanţele.

Băncile continuă să facă ceea ce au făcut cel mai bine şi în perioada de boom economic şi anume să se concentreze mai ales pe creditarea populaţiei (în măsura în care există cerere) în detrimentul finanţării firmelor însă au motive mai mult decât serioase să adopte această politică având în vedere riscul imens pe care îl implică creditarea unei firme din România. Potrivit unui studiu al Raiffeisen, băncile din România practică unele dintre cele mai mici costuri la creditele în lei pentru populaţie însă au dobânzi cu mult mai mari decât media europeană atunci când vine vorba de finanţarea companiilor. Studiul, realizat de economistul şef al băncii austriece, Ionuţ Dumitru, arată că, potrivit datelor Băncii Centrale Europene şi Eurostat, dobânda anuală efectivă la creditele de consum în lei se situa în luna iulie, pe medie, la 14,83%, în timp ce la împrumuturile similare în zloţi costul era de 20,41%, la cele în forinţi de 22,59%, iar în coroane ceheşti de 15,02%. Mai mult chiar, în Slovacia, ţară care a adoptat euro, dobânzile la creditele de consum se plasează la 16,13%.

Ipotecar European

În România creditele în lei pentru locuinţe au o dobânda anuală efectivă de 7,36%, sub nivelul împrumuturilor similare în monede locale din Bulgaria (7,69%) şi Ungaria (9,5%), dar peste Cehia (3,46%) şi Polonia (5,52%). Calculul marjelor arată însă că băncile din România practică marje comparabile cu cele aplicate în statele din zona euro şi semnificativ sub marjele utilizate de băncile din statele vecine care nu au adoptat euro, costul înalt fiind dat exclusiv de dobânda de politică monetară şi, implicit, ratele înalte de pe piaţa interbancară.Astfel, incluzând şi costul rezervei minime obligatorii, băncile româneşti aplică pe medie la creditele imobiliare în lei o marjă de 2,6 puncte procentuale, în linie cu Germania sau Austria la creditele în euro, 2,56 puncte procentuale, respectiv 2,58 puncte procentuale şi cu mult sub instituţiile de credit din alte state din Europa Centrală şi de Est.

Probleme mari la firme

Cu totul invers stau însă lucrurile în cazul creditelor acordate firmelor. Costurile totale ale împrumuturilor sunt cele mai mari din regiune însă poate este important de precizat că niciodată, din 2007 până în prezent, nu au fost altfel. Astfel, potrivit studiului Raiffeisen, costurile unui credit pentru companii în lei ajungeau la 8,76% în luna iulie a acestui an în timp ce creditele în forinţi aveau o dobândă de 7,1% iar cele în zloţi doar 4,94%.

În zona euro dobânda medie este la 3,81% în timp ce ţările baltice (cu excepţia Lituaniei care a adoptat deja euro oferă cele mai mici dobânzi la creditele pentru firme în monedă proprie. Comparabilă este situaţia din Austria unde firmele pot lua credite la o dobândă de 2,52%, asemănătoare cu cea din Letonia şi Estonia unde costul împrumuturilor este de 2,49%. Există însă şi un motiv serios pentru care băncile din România au dobânzi atât de mari la credite pentru firme. Este vorba despre riscul important pe care îl implică creditarea firmelor în România.

Rata insolvenţelor este, în România, de 5,67%, de cel puţin două ori mai mare decât în orice altă ţară din Europa şi de 20 de ori mai mare decât în ţări comparabile cu România cum ar fi Polonia, Bulgaria sau Cehia. Doar Ungaria mai are o rată a insolvenţelor care ar putea fi comparabilă, adică 3,84%. Cu 23.665 de firme aflate în insolvenţă la nivelul anului 2012, România conduce clasamentul şi din perspectiva cifrelor absolute. În Polonia, de exemplu, doar 877 de firme sunt insolvente.

Ba mai mult, rata de recuperare a creanţelor în cazul firmelor intrate în insolvenţă este cea mai mică din regiune. „ În România, o insolvenţă durează până la 3,3 ani, printre cele mai lungi perioade din regiune iar după aceşti 3,3 ani creditorii reuşesc să recupereze doar 29,2% din creanţe adică cel mai puţin din regiune”, spune economistul şef al Raiffeisen România. Ca o consecinţă firească, băncile de la noi înregistrează un nivel record al neperformanţei pe zona creditelor. “ Rata neperformanţei este mai mare pentru companii decât pentru persoane fizice şi ajunge la 25%, comparabil doar cu Bulgaria şi Slovenia. Firmele din România au mai multe particularităţi care le fac nebancabile. Majoritatea sunt de dimensiuni mici şi foarte mici, au capital negativ şi depind foarte mult de o singură persoană care este şi acţionar majoritar”, explică Ionuţ Dumitru.

Băncile nu au ce face cu banii

Pe acest fond vin declaraţiile guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, prin care aproape că somează băncile să reducă mai mult dobânzile şi să reia procesul de creditare, de această dată exclusiv în monedă locală. „După părerea mea, aşa mai neaoş, este că n-au încotro. Ce-o să facă cu atâţia bani? Vin la facilitatea de depozit a Băncii Naţionale, aceasta a ajuns lar la 1,25%, se va reduce şi mai mult în perioada următoare. Chiar din punctul lor de vedere, ceea ce am sugerat de fiecare dată şi sugerez şi acum, interesul băncilor comerciale este să ieftinească semnificativ costul creditării în lei”, a spus guvernatorul.

Firmele se împrumută în România la cele mai mari dobânzi din Europa, însă acest lucru nu este deloc întâmplător având în vedere recordurile negative în ceea ce priveşte insolvenţele şi restanţele.

Cel mai recent, Isărescu s-a adresat bancherilor cu ocazia conferinţei care a urmat ultimei reduceri de dobândă. El a afirmat că ieftinirea creditelor în lei este insuficientă şi că maniera în care politica monetară se răsfrânge asupra politicii de împrumut a băncilor s-a reflectat cu întârziere şi moderat, comparativ cu transmisia mult mai rapidă către piaţa interbancară şi către dobânzile la titlurile de stat.

Astfel, băncile au un „câmp mare” în continuare pentru a ieftini creditul în monedă naţională.

„Consider că reducerea nivelului dobânzilor la creditele în monedă naţională este categoric insuficientă şi nu reflectă nici politica monetară, nici condiţiile de piaţă. Politica monetară, acolo de unde băncile îşi alimentează cu lichiditate nevoile, dobânzile sunt de cinci-şase ori mai mici decât dobânzile la credite, nu văd nici o justificare din punct de vedere economic, au justificările lor legate de încredere, de calitatea clienţilor, de riscurile pe care le percep, de faptul că şi discuţia cu clauzele abuzive determină o stare de incertitudine, de neîncredere, dar n-au motive economice şi financiare pentru a nu reduce dobânzile la credite”, a explicat Isărescu.

Dobânzile scad în continuare

Ieftinirea creditului în lei va continua, urmând tendinţa de scădere a dobânzii de politică monetară a BNR, iar creditul în lei pentru achiziţionarea de locuinţe s-ar putea dinamiza, cu costuri apropiate de cele ale creditului în valută, apreciază analiştii Băncii Comerciale Române (BCR). Tendinţa susţinută de scădere a dobânzii de politică monetară se va vedea în dobânzile interbancare, iar cotaţia indicelui ROBOR la 3 luni se va consolida sub nivelul de 4 la sută, estimează analiştii BCR. „Relaxarea politicii monetare va continua în 2014, iar dacă adăugăm posibila restrângere a stimulilor monetari generoşi furnizaţi pieţei de către băncile centrale, vedem că viitorul creditării este în moneda naţională. Ieftinirea creditului în lei va continua şi am putea vedea dobânzi sub nivelul de 6 la sută pentru creditele cu risc scăzut, foarte apropiate de cele în euro. Estimăm că într-un orizont de unu-doi ani ponderea creditelor în lei va depăşi 50 la sută din totalul creditului neguvernamental“, explică Eugen Sinca, analist-şef BCR, într-un comunicat.BCR a luat decizia creditării preponderent în moneda naţională, atât pentru creditele pentru investiţii imobiliare standard, cât şi pentru creditele „Prima Casă“, de aproape un an, urmând recomandările BNR prin alinierea la cadrul de reglementare pentru protejarea clienţilor de riscul valutar. „Decizia de a credita numai în lei s-a dovedit a fi una vizionară şi benefică, pe termen lung, pentru clienţi. Numărul solicitărilor de credite pentru investiţii imobiliare în lei este în creştere, pentru că tot mai mulţi clienţi optează pentru protecţie maximă împotriva fluctuaţiilor cursului de schimb“, arată Andrew Gerber, director de management al produselor retail în cadrul BCR. Specialiştii BCR au identificat o serie de comportamente pe care le recomandă clienţilor, în cazul deciziei de contractare a unui credit ipotecar sau imobiliar. Potrivit analiştilor BCR, cumpărătorul ar trebui să negocieze cu vânzătorul preţul imobilului în lei, clienţii pot opta, prin soluţii oferite de BCR, în cazul dosarelor la creditul Prima Casă, pentru trecerea de la împrumutul în euro la cel în lei, pot solicita aprobarea financiară a creditului pentru o mai mare siguranţă înainte de găsirea locuinţei sau pot fi ajutaţi de bancă să se încadreze în suma creditului, prin garanţii din partea a până la trei coplătitori. De asemenea, clienţii care primesc salariul pe carduri BCR pot beneficia de o dobândă de 6,82 la sută pe an, formată din ROBOR la 3 luni plus o marjă redusă de 2,3 la sută pe an.”

Si eu cred ca reducerea nivelului dobanzii la credite in lei este o necesitate. Altminteri spectrul unei recesiuni, anul viitor, devine foarte real.

In alta ordine de idei…

Ochiul din cer al NATO

Gandul

Cum a ajuns România printre cele 8 ţări din lume care finanţează BIG BROTHER-ul NATO. Canadienii s-au retras din club, pentru că nu-şi mai permit

Se arata, printre altele, ca:

„Ştiaţi că România face parte dintr-un grup select de opt ţări ale lumii contributoare simultan la două programe care formează cel mai amplu sistem comun de monitorizare radar şi de culegere de informaţii din istorie? Monitorizăm aerul de la o altitudine de până la 20 de kilometri cu nişte radare uriaşe pentru avertizare timpurie. Construim acum un sistem cu drone americane Black Hawk pentru supraveghere terestră. Totul, în cadrul NATO.

Cele două programe sunt NATO Airborne Early Warning & Control Force (cunoscut şi sub numele de Componenta E-3A –AWACS) şi Alliance Ground Surveillance (AGS). Pentru primul dintre ele am alocat, în 2013, un total de 6 milioane de euro, conform datelor oferite gândul de Ministerul Apărării Naţionale. În cazul celui de-al doilea, România s-a angajat cu o contribuţie de peste 30 de milioane de euro. Canadienii, spre exemplu, au anunţat că se retrag din AWACS pentru că nu îşi mai permit şi, de asemenea, au spus „pas” participării la AGS.

România nu este o putere economică, militară ori internaţională mai mare decât Canada, spre exemplu, şi totuşi face parte din acest super-sistem de monitorizare şi culegere de informaţii. De ce? În cazul AWACS, ne-am asumat participarea în procesul de aderare la NATO – a fost una dintre promisiunile pe care le-am făcut pentru a fi primiţi în Alianţă.

Principalul motiv pentru care ţările contribuie la unul sau ambele programe este acela că niciuna nu îşi permite pe cont propriu astfel de capabilităţi. De asemenea, există principiile participării şi beneficiilor industriale, conform cărora, cel puţin în teorie, banii investiţi ar trebui să se întoarcă în fiecare ţară participantă, sub formă de contracte pentru firmele din acel stat participant. Al treilea beneficiu este că ţările care fac parte din aceste programe primesc şi posturi pentru militarii şi experţii lor în cadrul structurilor şi, mai ales, al conducerii.

Teoria nu se confirmă până la capăt cu realitatea participării României la cele două programe, însă. Spre exemplu, din cele cinci posturi alocate României în cadrul componentei AWACS E-3A, am ocupat doar trei. Oficiali NATO au explicat pentru gândul că această neocupare a locurilor disponibile nu ţine de Alianţă, ci de Ministerul Apărării din România (MApN), care nu a trimis oameni. Mai mult, România nu are nicio poziţie în organigrama structurii, rămânând, în lipsa unui lobby dinspre Bucureşti, doar cu putere de execuţie.”

Despre situatia din SUA…

Gandul

PE MARGINEA PRĂPASTIEI. Statele Unite ar putea intra joi în incapacitate de plată pentru PRIMA DATĂ în 200 de ani. Warren Buffett: „Ar fi o bombă nucleară”

Se arata, peintre altele, ca:

„De două săptămâni, Statele Unite au intrat într-o criză guvernamentală al cărei final încă nu se zăreşte la orizont. Guvernul continuă să fie parţial închis, la fel şi multe dintre agenţiile guvernamentale, fondurile de rezervă sunt tot mai puţine, bursele sunt deja afectate şi congresmenii par să poarte un dialog al surzilor, în care toată lumea spune că vrea să negocieze, dar nu are cu cine. Singura rază de speranţă a venit luni noapte, când senatorii au părut să facă progrese în negocieri pentru prima dată în ultimele săptămâni.

Oricât de ruşinoasă ar fi situaţia în care a ajuns, pentru a 18-a oară, cea mai mare putere a lumii, care, în absenţa unui buget adoptat de Congres, s-a trezit în dimineaţa de 1 octombrie în şomaj tehnic parţial (patru din cei cinci laureaţi de Nobel care lucrează pentru guvernul federal au fost trimişi în şomaj tehnic), mai sunt două zile până la adevărata catastrofă. Cronometrul pus pentru a anunţa un dezastru economic fără precedent se opreşte, conform estimărilor Trezoreriei, în data de 17 octombrie. Până atunci, foşti oficiali americani, economişti şi analişti fac uz de cele mai dure epitete pentru a convinge cel de-al 113-lea congres american să redeschidă guvernul, dar, mai important decât orice, să extindă plafonul datoriei publice.

Potrivit estimărilor Trezoreriei americane, autoritatea de împrumut a statului va fi epuizată în 17 octombrie, când Jack Lew, secretarul Trezoreriei, va mai avea în vistierie lichidităţi de 30 de miliarde de dolari, la care se adaugă veniturile de la buget. Dacă – şi există temeri mari că se va ajunge în acest punct – republicanii şi democraţii din Congresul SUA nu vor ajunge la un acord, Statele Unite nu îşi vor mai putea plăti obligaţiunile şi ar putea intra, pentru prima dată în istorie, în incapacitate de plată (default), un scenariu asemănat de Warren Buffett cu „o bombă nucleară”.  Mai mult, Statele Unite ar deveni, conform acestui scenariu, primul stat occidental care intră în default după Germania nazistă, în 1933.Vezi AICI o comparaţie între scenariul cel mai sumbru pe care SUA îl au în faţă şi Republica de la Weimar.

Primul default din istorie?

În vremurile moderne, cea mai aproape situaţie de default a fost în 1979, în mandatul preşedintelui democrat Jimmy Carter, când, după negocieri în ultimul moment pe tema extinderii plafonului datoriei şi din cauză că nu au fost tipărite cecurile la timp (autorităţile de la acea vreme au invocat probleme tehnice), au fost întârziate mai multe plăţi. Alţi economişti consideră că şi în 1812 SUA au ajuns în ceea ce azi am numi default. Totuşi, curentul de opinie general este că Statele Unite, ţară care are datoria trecută în Constituţie (Articolul al 14-lea), nu au intrat niciodată în incapacitate de plată.

În cazului unui default, problema americană devine problema întregii lumi, deoarece economiştii prognozează o nouă recesiune şi consecinţe foarte puternice pentru economia mondială. Cum SUA sunt cea mai puternică economie a lumii, un default ar arunca în haos bursele internaţionale, ar creşte costurile de împrumut şi ar scădea rolul dolarului ca monedă de rezervă a lumii.

Îngrijorător este că în Washington se joacă acum un joc foarte periculos, pe care l-am văzut evoluând de la criza similară din 2011, în care nimeni nu vrea să renunţe, comentează Harvard Business Review. Congresul s-a jucat de multe ori cu ameninţări pe această temă, dar jocul a trecut la un alt nivel în 2011, în timpul crizei datoriei, iar republicanii au văzut că funcţionează, mai scrie HBR.

China, apel la „dez-americanizarea” lumii

Din acest joc, nu câştigă nimeni şi, după cum au arătat-o recent şi experţii de la Council on Foreign Relations (CFR), unul dintre cele mai respectate think tank-uri americane, blocajul închiderii guvernului a dus deja la o criză serioasă de imagine a Statelor Unite în plan extern. După ce le-au transmis americanilor să nu joace jocuri politice cu datoria lor, China, care este cel mai mare creditor al Statelor Unite cu obligaţiuni emise de Trezoreria SUA în valoare de 1.280 de miliarde de dolari, a trecut la o nouă abordare şi a îndemnat lumea să se „dez-americanizeze”: „Poate acesta este un moment bun pentru ca lumea să înceapă să ia în calcul clădirea unei lumi dez-americanizate”, se arată într-un comentariu al agenţiei de presă chineze Xinhua, preluat de The Telegraph.

gândul vă prezintă o analiză a crizei datoriei publice din SUA. Pentru problema închiderii guvernului, găsiţi o analiză gândul AICI

Ce este plafonul datoriei SUA

Plafonul datoriei este limita până la care Trezoreria americană se poate împrumuta pentru a plăti angajamentele asumate deja de Congres şi de Casa Albă. Această limită a fost instituită prin lege în 1917, prin ceea ce se numea Second Liberty Bond Act. De atunci, Trezoreria a trebuit să împrumute mii şi mii de miliarde de dolari. Numai în ultimul deceniu, spre exemplu, cu o criză economică şi două războaie foarte costisitoare, nevoia de astfel de bani a fost tot mai mare. Tot legea americană spune că, atunci când SUA ating acest plafon, Trezoreria nu are voie să mai împrumute bani, ci trebuie să obţină extinderea autorităţii de împrumut în Congres, se arată într-o analiză a Council on Foreign Relations.

Practic, aceasta este doar o formalitate şi de aici derivă însuşi jocul politic din acest moment. Deşi mulţi politicieni americani sugerează acest lucru, extinderea plafonului datoriei nu înseamnă că se măreşte datoria publică a Statelor Unite, pentru că, în momentul în care Trezoreria cere această creştere, ea nu face decât să solicite pârghia de care are nevoie pentru a plăti angajamentele deja asumate şi votate de Congres, după cum a explicat Barack Obama săptămâna trecută, într-o conferinţă de presă. Datoria există, deci, dar nu există banii pentru a o acoperi. „Pentru că i se spune ‘creşterea datoriei publice’, mulţi americani cred că înseamnă creşterea datoriei. Nu asta înseamnă. Nu adaugă o centimă datoriei noastre. Înseamnă că plăteşti cheltuielile pe care Congresul le-a autorizat deja”, a subliniat preşedintele american.

Din 1962 şi până acum, Congresul SUA a crescut de peste 70 de ori această limită, potrivit CFR.

De ce trebuie extinsă limita de îndatorare

Atât timp cât vor avea deficit bugetar, SUA vor avea nevoie să continue să se împrumute şi, cum Congresul aprobă diverse plăţi şi angajamente financiare, trebuie să ofere Trezoreriei autoritatea de împrumut de care are nevoie pentru a face aceste plăţi deja aprobate. Dacă efectuarea plăţilor înseamnă atingerea limitei de îndatorare fixate tot de Congres, acelaşi legislativ trebuie să o şi extindă.

Plafonul datoriei a fost atins în 31 decembrie 2012. Pe urmă, la începutul lunii februarie, a intrat în vigoare o lege numită „No Budget, No Pay Act of 2013”, care suspenda plafonul până în 19 mai. Din 19 mai, când limita datoriei a fost extinsă cu încă 305 miliarde, ea a ajuns la 16.700 de miliarde de dolari, conform unui raport pregătit pentru Congres şi datat din 25 septembrie 2013. Cele 305 miliarde de dolari adăugate vechiului plafon au ajuns o singură zi şi, din 20 mai şi până acum, Trezoreria a luat ceea ce numeşte „măsuri extraordinare” pentru a putea plăti facturile guvernului fără a atinge limita de îndatorare.

Totuşi, aceste opţiuni de rezervă nu pot fi luate la infinit şi, conform ultimelor estimări ale Secretarului Trezoreriei, Jack Lew, instituţia pe care o conduce va rămâne fără bani în 17 octombrie, astfel că trebuie extins din nou plafonul. „Nu au mai rămas opţiuni prudente şi legale pentru a extinde puterea de împrumutare a acestei ţări”, le scria Lew congresmenilor în 1 octombrie, îndemnându-i să evite „consecinţele catastrofice” ale lipsei unei extinderi a puterii de îndatorare în timp util.

Creşterea limitei de îndatorare // Whitehouse.gov/BBC News

Pro şi contra. Ce spun politicienii despre intrarea SUA în incapacitate de plată

„Oricât de iresponsabilă ar fi închiderea parţială a guvernului, blocajul economic pe care l-ar crea intrarea Statelor Unite în incapacitate de plată ar fi mult mai grav”, a avertizat Barack Obama în conferinţa de presă de săptămâna trecută (vezi video mai sus).

Senatorul, economistul şi fostul candidat la prezidenţiale Ron Paul (republican) nu vede în epuizarea autorităţii de împrumut a statului un drum către un default, după cum a explicat într-o intervenţie televizată la Fox News. Paul, care a argumentat că ţara sa trăieşte din bani pe care nu îi are şi pe o piaţă foarte fragilă, consideră că data de 17 octombrie este doar o zi pe care democraţii o folosesc pentru a-i forţa pe republicani „să se predea” necondiţionat, cum a fost formularea preşedintelui Camerei Reprezentanţilor, John Boehner.

Aceste două puncte de vedere opuse, al preşedintelui Barack Obama şi al senatorului Ron Paul, se înscriu în linia ideologică: democraţii văd în default un dezastru, republicanii spun că pericolele economice nu sunt chiar atât de mari precum ameninţă rivalii lor politici.

Experţii prevăd o catastrofă economică

Preşedinta Fondului Monetar Internaţional (FMI), Christine Lagarde, a transmis Congresului SUA că trebuie să găsească o soluţie la actuala criză. „Restul lumii are nevoie de siguranţă. Contabilitatea creativă nu este o soluţie, iar pieţele ştiu asta. Restul lumii are nevoie de siguranţă. Trebuie să îţi onorezi numele”, a spus Lagarde pentru NBC, făcând referire la un scenariu de rezervă care este invocat tot mai des, respectiv un default parţial.

Mohammed El-Erian (CEO al PIMCO) a avertizat că defaultul ar fi „o tragedie pentru America”, în timp ce Warren Buffett a asemănat acest scenariu cu „o bombă nucleară”.

De asemenea, Jen Weidmann, preşedintele Bundesbank, exclude posibilitatea intrării SUA în incapacitate de plată. „Nu cred că este un scenariu realist. Cred că putem avea încredere că, la fel ca în trecut, adversarii politici vor reuşi să găsească o soluţie”, a spus Weidman, citat de The Guardian.

De altfel, ultima criză de acest fel, cea din 2011, a fost evitată cu câteva ore înainte de epuizarea autorităţii de împrumut a statului.”

Cum se vede de la Bucureşti scenariul intrării SUA în incapacitate de plată: Efectele sunt incalculabile. Ar fi cea mai gravă criză de până acum

Se arata ca:

„Un „default” al Statelor Unite, mai exact intrarea celei mai mari economii din lume în incapacitate de plată pentru prima dată în 200 de ani, ar paraliza pieţele financiare internaţionale şi ar avea repercusiuni şi asupra României, chiar dacă „unda de şoc” s-ar propaga mai lent, sunt de părere economiştii români. Un astfel de scenariu este văzut drept improbabil având în vedere faptul că SUA s-au aflat de mai multe ori în situaţii similare. Politicienii, presaţi de filosofia „too big to fail” (în traducere liberă „prea mare pentru a eşua” n. r.), au reuşit de fiecare să ajungă, chiar şi în cel de-al 12-lea ceas, la un compormis.

Oficialii Băncii Naţionale a României (BNR) admit că situaţia de peste Ocean este foarte serioasă, dar sunt de părere că este prea devreme pentru a emite scenarii privind impactul resimţit de România în eventualitatea unui default al Statelor Unite.

„La Banca Naţională este un obicei, cred eu foarte sănătos, să nu ne agăţăm de drobul de sare. Toată lumea este cu ochii pe situaţia din Statele Unite, care este una foarte serioasă. Dacă nu vor rezolva, vom vedea în funcţie de situaţia creată care sunt efectele care ne vor afecta şi care nu ne vor afecta”, a declarat pentru gândul Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului Mugur Isăreascu.

Întrebat despre planurile de urgenţă discutate de guvernatorii băncilor centrale din Europa pentru a păstra pieţele financiare funcţionale în situaţia în care SUA nu va mai putea să-şi achite datoriile ajunse la scadenţă, Vasilescu a apreciat că „este normal să discute despre aşa ceva, dar a discuta este una şi a speria publicul cu scenarii este alta”.

Aceeaşi părere am găsit-o şi în mediul privat: „Un astfel de eveniment (intrarea în incapacitate de plată, n.red.), dacă se va întâmpla, are puterea să tensioneze pieţele financiare internaţionale. Mă aştept, însă, ca lucrurile să se aşeze. În America, de fiecare dată când s-a ajuns la o situaţie limită s-a luat până la urmă o decizie. Eu nu cred că ar trebui să emitem astfel de scenarii”, a declarat pentru gândul Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank şi preşedintele Consiliului Fiscal.

GĂSIŢI AICI O ANALIZĂ GÂNDUL PE TEMA RISCULUI INTRĂRII SUA ÎN INCAPACITATE DE PLATĂ

Dochia, analist: Efectele unui default sunt incalculabile. Ar fi cea mai gravă criză de până acum

Statele Unite se confruntă, de 15 zile, cu un blocaj guvernamental care a trimis în şomaj tehnic circa 800.000 de funcţionari publici după ce Congresul american nu a reuşit să ajungă la o înţelegere privind majorarea plafonului de îndatorare. Acest plafon, instituit prin lege, limitează plăţile pe care le poate face Trezoreria la un anumit prag. În situaţia în care această limită nu este majorată, intră automat în vigoare o serie de majorări de taxe şi impozite pentru a „rotunji” veniturile bugetului federal, precum şi o serie de reduceri de cheltuieli.

Plăţile efectuate de Trezorerie includ atât cheltuielile curente, cum sunt, spre exemplu, cheltuielile cu salariile sau cheltuielile aferente funcţionării agenţiilor guvernamentale, cât şi serviciul datoriei publice, respectiv restituirea împrumuturilor ajunse la scadenţă.

„Efectele (intrării în incapacitate de plată n.r.) sunt incalculabile. Nimeni nu poate să spună care vor fi consecinţele. Ar fi cea mai gravă criză de până acum chiar dacă în România nu se va resimţi chiar din prima fază. Durează până când valul care se formează, tsunami-ul ajunge la noi. Întotodeauna ţările mai mici şi mai slabe, chiar dacă nu sunt cu nimic implicate în joc, au de suferit”, este de părere analistul financiar Aurelian Dochia.

În opinia sa, un default al SUA ar declanţa „o panică” pe pieţele financiare internaţionale şi „le-ar îngheţa”, un efect similar având loc în 2008, după căderea Lehman Brothers.

GĂSIŢI AICI O ANALIZĂ GÂNDUL PE TEMA ÎNCHIDERII PARŢIALE A GUVERNULUI AMERICAN

„Dacă SUA nu poate restitui datoriile, cine mai poate?”

Statele se împrumută de pe pieţele financiare. „Bond-urile”, aşa-numitele obligaţiuni sau titluri de stat, sunt bonuri pe care statele le emit în momentul în care se împrumută pe o anumită perioadă de timp.

Din 19 mai, când limita datoriei a fost extinsă cu încă 305 miliarde, ea a ajuns la 16.700 de miliarde de dolari, conform unui raport pregătit pentru Congres şi datat din 25 septembrie 2013.

Dacă s-ar ajunge în situaţia în care SUA nu şi-ar mai achita datoriile ajunse la scadenţă, pieţele financiare internaţionale ar avea mari reţineri în a credita pe viitor atât SUA cât şi alte state.

„Lichidităţile de pe piaţă ar dispărea. Va fi foarte greu să te împrumuţi pentru că, dacă SUA nu poate restitui datoriile, cine mai poate?”, a declarat pentru gândul Dochia.

Într-un astfel de scenariu, băncile centrale ar fi nevoite să intervină. Întrebat ce instituţii din România ar trebui să pregătească scenarii de risc pentru o eventuală intrare în default a celei mai mari economii din lume, Dochia a apreciat că „Banca Naţională în primul rând, dar şi Ministerul Finanţelor Publice pentru că în ultima perioadă am început să ne împrumutăm pe pieţele externe. Chiar şi acum MFP are planificate emisiuni de obligaţiuni. Ar fi afectat în foarte mare măsură. Principalul furnizor în această situaţie ar fi Banca Naţională”.

Pieţele se bazează pe rezolvarea situaţiei

Cu toate acestea, economistul se aşteaptă ca politicienii americani să ajungă la un compormis.

„S-a mai întâmplat ca politicienii americani să se războiască până în ultimul moment, dar până la ora 12 noaptea să ajungă la o înţelegere, un compromis. Pieţele s-au bazat pe asta”, a apreciat el.

Laurian Lungu, managing partner la Macroanalitica, este de părere că default-ul este exclus. „Eu cred că nu va fi niciun default. Astăzi (marţi n.r.), semnalele erau pozitive. Cele două partide politice au spus că au făcut progrese. Nu cred că se va ajunge în situaţia în care plafonul datoriei să nu fie majorat”, a declarat Lungu pentru gândul.

Evoluţia CDS-urilor americane, aşa-numite „prime de risc”. Valoarea acestor prime creşte în situaţia în care investitorii nu au încredere în „calitatea” obligaţiunilor, respectiv în capacitatea unui stat de a-şi plăti datoriile

Foto: S&P DOW JONES INDICES

Chiar şi dacă nu se va ajunge la un compromis privind majorarea plafonului de îndatorare, intrarea SUA în default este puţin probabilă în opinia sa.

„Prin absurd, dacă s-ar ajunge în situaţia în care cele două părţi nu ar ajunge la o înţelegere, nu cred că SUA nu-şi vor plăti obligaţiile. Sigur, nu se vor mai putea împrumuta, dar vor reduce cheltuielile curente. Situaţia este departe de a fi atât de critică”, a arătat el.

Creşterea economică a SUA are de suferit din cauza blocajului guvernamental

Cu toate acestea, economistul avertizează că prelungirea situaţiei actuale are deja efecte asupra economiei americane. Şomajul tehnic ar putea costa SUA 0,1%-0,2% din PIB în termeni de creştere economică, în contextul în care presiunile companiilor şi a oamenilor de afaceri asupra politicienilor pe care i-au sponsorizat în campanii electorale sunt mari.

„Se împuşcă în picior singuri. Situaţia este mult mai complicată”, a apreciat Lungu.

Soluţia politică ce se află acum în cărţi şi pe marginea căreia Senatul controlat de democraţi a negociat luni noapte este doar pe termen scurt şi prevede extinderea autorităţii de împrumut a statului până în 7 februarie, redeschiderea guvernului şi finanţarea agenţiilor federale până în 15 ianuarie.

În timpul pe care l-ar câştiga, Congresul trebuie să rezolve o nouă problemă presantă legată de bugetul SUA, pentru a împiedica activarea automată a unei combinaţii toxice de creşteri de impozite şi reduceri de cheltuieli –  aşa-numita „sechestrare” fiscală. Punctul de plecare al problemei este modalitatea de a extinde tăierile de taxe din primul mandat al lui Bush.

La 1 octombrie, Statele Unite au fost nevoite să închidă parţial guvernul, în absenţa unui acord în Congres privind un buget. Este cea de-a 18-a criză de acest fel. Mai grav, însă, potrivit estimărilor Trezoreriei americane, autoritatea de împrumut a statului va fi epuizată în 17 octombrie, când Jack Lew, secretarul Trezoreriei, va mai avea în vistierie lichidităţi de 30 de miliarde de dolari, la care se adaugă veniturile de la buget. Dacă – şi există temeri mari că se va ajunge în acest punct – republicanii şi democraţii din Congresul SUA nu vor ajunge la un acord, Statele Unite nu îşi vor mai putea plăti obligaţiunile şi ar putea intra, pentru prima dată în istorie, în incapacitate de plată (default), un scenariu asemănat de Warren Buffett cu „o bombă nucleară”.  Mai mult, Statele Unite ar deveni, conform acestui scenariu, primul stat occidental care intră în default după Germania nazistă, în 1933.”

Mircea Geoană, pentru Gândul, despre criza din SUA şi riscul unui default: „Nu e nimic exagerat când se spune că efectele ar putea fi catastrofale şi se vor răsfrânge şi asupra României”

Se arata ca:

„Senatorul PSD Mircea Geoană se declară convins că blocajul politic din Statele Unite va putea fi evitat în ultimul moment, dar avertizează, totuşi, că, în cazul fatidicului default după data de 17 octombrie, „pieţele vor reacţiona extrem de violent” şi „consecinţele vor fi catastrofale”, urmând să afecteze serios şi România.

„Sunt deja semne că în discuţiile dintre administraţia şi Senatul  democrat şi Congresul Republican se degajă deja un început de compromis, ceea ce ar fi bine şi pentru America, şi pentru cele două partide, în special pentru republicani, dar şi pentru economia mondială pentru că riscul unui default la nivelul economiei şi datoriei americane ar produce efecte extrem de severe la nivelul economiei mondiale, nu doar americane”, a declarat Geoană marţi pentru gândul.

GĂSIŢI AICI O ANALIZĂ GÂNDUL PE TEMA RISCULUI INTRĂRII SUA ÎN INCAPACITATE DE PLATĂ

„Efect în lanţ”

„În mod evident, pieţele vor reacţiona extrem de brutal şi este primul semn de nervozitate care va conduce la un efect în lanţ, din punct de vedere al investiţiilor, al mutării sumelor colosale de bani de pe datoria americană pe alte titluri de stat, de mutare de pe moneda de rezervă globală pe alte monede. Asta reprezintă un şoc care riscă să conducă, aşa cum spunea şi Christine Lagarde, la o nouă criză economică mondială. Nu e nimic exagerat când se spune că efectele ar putea fi catastrofale”, a adăugat senatorul, care avertizează că întreaga planetă ar trebui să fie îngrijorată de un astfel de scenariu.

În vremea ultimei închideri parţiale a guvernului SUA, în 1995-1996, timp de trei săptămâni, Geoană era ambasaor în Statele Unite şi aminteşte că efectele economice „nu au fost atât de masive”. Termenii discuţiei se schimbă, însă, când vine vorba de intrarea Statelor Unite în incapacitate de plată, pentru prima dată în 200 de ani. „Un default de datorie americană este un lucru de magnitudine uriaşă şi orice om lucid, fie că este lider, fie că este cetăţean obişnuit, ar trebui să fie îngrijorat”, ne-a spus pesedistul.

„Economia europeană, per ansamblu, ar reprimi un şoc”

Nici România nu ar trebui să stea în aceste zile liniştite, pentru că un eventual default american ne-ar afecta grav şi pe noi. „În mod evident (consecinţele, n.red.) se vor răsfrânge şi asupra României. Fragila noastră revenire economică depinde foarte mult de export, de pieţele externe, economia europeană, per ansamblu, ar reprimi un şoc”, a mai comentat Geoană pentru gândul, subliniind că suntem dependenţi de economia americană, care de multe ori tractează economia europeană.

„Şi noi am putea fi afectaţi în mod direct. Şansele de a se ajunge la o soluţie atât de dramatică au scăzut foarte mult, republicanii sunt într-o situaţie în care nu mai pot să continue cu aceste pretenţii, considerate inacceptabile de către preşedintele Obama şi de către Administraţie, şi cred că se va ajunge la o formula de amânare, atât pe ceea ce înseamnă închiderea parţială a guvernului federal, cât şi pe problema plafonului de deficit, care trebuiesă fie ridicat de către Congres. Deci este vorba despre o discuţie în doi paşi, o amânare cu două-trei luni, până când cele două părţi vor putea să negocieze un buget pentru 2014, pentru America, dar şi o soluţie puţin mai amplă, cu privire la modul în care viitoarele creşteri de plafon de îndatorare vor putea fi făcute între cele două părţi aflate astăzi în conflict”, a mai declarat Geoană.

GĂSIŢI AICI O ANALIZĂ GÂNDUL PE TEMA ÎNCHIDERII PARŢIALE A GUVERNULUI AMERICAN

De altfel, acesta este şi scenariul cel mai plauzibil în acest moment, respectiv o soluţie pe termen scurt atât pentru problema deschiderii guvernului, cât şi a plafonului deficitului. După două săptămâni de impas al discuţiilor politice, senatorii americani au progresat, luni noapte, cu negocierile şi ar fi aproape de o înţelegere care ar rezolva această criză, a anunţat Washington Post. Harry Reid, liderul majorităţii democrate din Senat, a comentat că s-a înregistrat un „progres uriaş” şi i-a îndemnat pe colegii săi, dar şi pe americani să aibă răbdare.

Astfel, soluţia politică ce se află acum în cărţi este doar pe termen scurt şi, peste numai câteva luni, dezbaterea va fi reluată şi SUA riscă un nou blocaj de acest fel. Senatorii ar vrea extinderea autorităţii de împrumut a statului până în 7 februarie, redeschiderea guvernului şi finanţarea agenţiilor federale până în 15 ianuarie.

În timpul pe care l-ar câştiga, legiuitorii americani trebuie să rezolve o nouă problemă presantă legată de bugetul SUA, pentru a împiedica activarea automată a unei combinaţii toxice de creşteri de impozite şi reduceri de cheltuieli –  aşa-numita „sechestrare” fiscală. Punctul de plecare al problemei este modalitatea de a extinde tăierile de taxe din primul mandat al lui Bush. O analiză gândul pe acest subiect găsiţi AICI

La 1 octombrie, Statele Unite au fost nevoite să închidă parţial guvernul, în absenţa unui acord în Congres privind un buget. Este cea de-a 18-a criză de acest fel. Mai grav, însă, potrivit estimărilor Trezoreriei americane, autoritatea de împrumut a statului va fi epuizată în 17 octombrie, când Jack Lew, secretarul Trezoreriei, va mai avea în vistierie lichidităţi de 30 de miliarde de dolari, la care se adaugă veniturile de la buget. Dacă – şi există temeri mari că se va ajunge în acest punct – republicanii şi democraţii din Congresul SUA nu vor ajunge la un acord, Statele Unite nu îşi vor mai putea plăti obligaţiunile şi ar putea intra, pentru prima dată în istorie, în incapacitate de plată (default), un scenariu asemănat de Warren Buffett cu „o bombă nucleară”.  Mai mult, Statele Unite ar deveni, conform acestui scenariu, primul stat occidental care intră în default după Germania nazistă, în 1933.Vezi AICI o comparaţie între scenariul cel mai sumbru pe care SUA îl au în faţă şi Republica de la Weimar.”

Atrageam atentia inca de la sfarsitul anului 2012 despre pericolul grecizarii SUA – aici si aici. Iata ce ne spune si FMI  – aici. Spuneam inca din noiembrie 2012 asa:

„Parerea mea este urmatoarea si o voi expune cat pot de clar: daca SUA nu va reusi sa reduca in continuare somajul atunci se grecizeaza!! Norocul americanilor este ca PIB-ul are tendinta de crestere si ca au reusit sa reduca somajul. Este adevarat ca nu e o scadere spectaculoasa a somajului, dar este, totusi, o scadere.  N-are nicio importanta cum este redus acest somaj, important este sa-l reduca in continuare daca vor sa mentina cresterea economica. Ca este redus cu ajutorul implicarii active a statului in economie sau nu, ci prin firme private, prin Obamacare, n-are nicio importanta!! Important este sa-l reduca daca vor sa evite o catastrofa! O reintrare a SUA in recesiune ar avea consecinte foarte rele pentru Europa, lucrurile cred ca sunt clare.  Dupa parerea mea, cresterea somajului in SUA este sinonima cu reintrarea acestei mari tari in recesiune. O politica de austeritate, gen FMI, aplicata in SUA ar genera intrarea in recesiune, inclusiv cresterea datoriei publice la cote foarte mari. SUA este nevoita sa renunte la neoliberalism.”

Este adevarat ca somajul, conform estimarilor FMI pentru 2013, a scazut fata de anul trecut el situandu-se la 7,595% din intreaga forta de munca. Lucrul acesta e imbucurator. Totusi, este departe de valoarea pe care o avea in 2006, si anume de 4,608%!! Ca n-ar trebui sa se intample in SUA ceea ce s-a intamplat in Grecia, si asta e adevarat. Acum ramane de vazut si sa speram ca se va rezolva pozitiv problema.

Update

Gandul

Senatul american a ajuns la un acord pentru redeschiderea guvernului şi evitarea unui default. Camera Reprezentanţilor promite un vot pentru. LIVE

Se arata, printre altele, ca:

„Senatul american a ajuns miercuri la un acord pentru redeschiderea guvernului şi evitarea unui default, au anunţat liderii camerei superioare a Congresului. Casa Albă a salutat imediat acordul din Senat, care prevede extinderea autorităţii de împrumut a statului până în 7 februarie, redeschiderea guvernului şi finanţarea agenţiilor federale până în 15 ianuarie şi constituirea unui grup de lucru pentru a căuta soluţii pe termen lung, care să împiedică aceste crize din ce în ce mai frecvente şi serioase. Camera Reprezentanţilor ar fi şi ea pregătită de un vot afirmativ, potrivit liderului său, republicanului John Boehner.”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Propunere pentru acordarea Ordinului National „Steaua Romaniei” in grad de Colan

Poate ca va parea ciudata interventia mea… Desi nu cred ca este deloc ciudat ce va voi spune in continuare. Nu sunt membru al Ordinului National „Steaua Romaniei”, nu imi arog dreptul sa fac propuneri pentru acordarea acestuia… Totusi, va rog sa-mi permiteti o sugestie… Eu cred ca trebuie sa-i cinstim in mod deosebit pe cei care au iubit si au facut bine acestei tari, chiar daca nu au fost romani. Iata ca au existat si oameni care nu au fost romani ca nationalitate, dar cu toate acestea eu consider ca au fost mai romani, daca se poate spune asa, decat romanii!!! Si au fost asa prin dragostea pe care au avut-o pentru poporul roman si pentru aceasta tara a noastra.

De aceea va rog sa-mi ingaduiti sa fac si eu o propunere la care nu cred ca s-a gandit cineva pana acum.

Propun acordarea post-mortem a Ordinului National „Steaua Romaniei” in grad de Colan Sfantului si Marelui Ierarh Antim Ivireanul.

Pentru marele bine pe care l-a facut acestei tari, pentru propasirea culturala si indreptarea morala a poporului roman. Pentru patriotismul sau si atasamentul sau profund fata de patria noastra.

Mare om a fost Sfantul Antim Ivireanu! Desi georgian la origine – s-a nascut pe la 1650 – si adus in Tara Romaneasca de catre binecredinciosul voievod Constantin Brancoveanu la recomandarea Patriarhului Ierusalimului Dositei Notara pe la anul 1690, a avut o uriasa contributie la dezvoltarea culturala a tarii prin intemeierea unei vestite scoli tipografice la Snagov (1694), apoi la Ramnicu Valcea si Targoviste, si infiintarea primei biblioteci publice in Bucuresti. A tiparit carti intr-o frumoasa limba romaneasca, limpede si curgatoare, lucru pe care il putem constata si in predicile sale cuprinse in Didahii.

„In total, Sfantul Antim a tiparit 63 de carti liturgice si de folos duhivnicesc, 39 cu mana sa, 21 in limba romana, iar 4 fiind scrise de el insusi. Multe carti sunt ilustrate cu miniaturi gravate chiar de el, de o maiestrie si frumusete deosebite. Intre cartile tiparite de el si puse la indemana credinciosilor amintim: Antologhionul (1697), Marturisirea Ortodoxa (1699), Carte sau lumina (1699), Invataturile crestinesti (1700), floarea darurilor (1701), Liturghierul greco-arab (1701) – prima carte cu caractere arabe pentru folosul credinciosilor din Antiohia, Ceaslovul greco-arab (1702), Noul Testament (1703), Didahiile (28 de predici ale sale), Invatatura pe scurt pentru taina pocaintei (1705), Chipurile vechiului si Noului Testament (1709), Psaltirea (1710), Invatatura bisericeasca la cele mai trebuincioase si mai de folos pentru invatatura preotilor (1710), Octoihul (1712), Liturghierul (1713), Evhologhionul (1713), Pilde filozofesti (1713), Catavasierul (1715), Ceaslovul (1715).” (cf. Didahii – Editura Basilica a Patriarhiei Romane, Bucuresti 2010)

Observati ce frumos titlu: Carte sau lumina. Si prin aceasta exprimare simpla si concisa a spus tot ce trebuia spus. Sau Pilde filozofesti, de unde se vede inclinatia sa spre filozofie si profilul sau de mare intelectual.

Iar in Sfaturile crestino-politice catre Preacredinciosul si Preainaltatul Domnitor si Voievod al toata Ungro-Vlahia, Domnul Ioan Stefan Cantacuzino, marele Antim Ivireanu spunea:

„Imparatii si domnitorii sunt nefericiti, iar supusii se prabusesc impreuna cu conducatorii lor atunci cand cei corupti se bucura de cinstire, iar cei virtuosi sunt dispretuiti”

„O, fiul meu, daca te vei pazi de trei fiare, sa stii ca veo gasi vindecare sufleteasca. Fugi de iubirea banilor ca de o fiara, de manie ca de un animal salbatic si de patima.

Datoria medicilor este sa dea medicamente bolnavilor si sa vindece. Tot asa, domnitorii cei buni si cei ce sunt laudati se intristeaza mult atunci cand cei saraci sunt nedreptatiti. Domnitorii inlatura nedreptatea si ii elibereaza pe saraci; aceia trimit pe boierii drepti, care ii scapa pe saraci”

Sa pretuiesti pe supusii tai, alunga pe cei ce fac rau. Sa supraveghezi pe cei din functiile publice cu atentie, fiindca, in ceea ce gresesc oamenii tai, dusmanii vor arunca intreaga raspundere asupra ta” (subl. mea)

„Omul sa nu fie nesatul, ci sa fie multumit cu ceea ce a dobandit e cale legala si sa nu se arate nerecunoscator. Sa indure cu buna cuviinta cele ce vin de la Dumnezeu si zilnic sa-I multumeasca pentru ce are in prezent.

O buna guvernare, dupa ceea ce spun filosofii, iese in evidenta inaintea oamenilor prin trei lucruri: daca se gaseste paine din belsug peste tot; daca exista dreptate puternica pentru toti oamenii; daca oamenii circula fara frica si osteneala”

„In tarile necredinciosilor cei necajiti sunt arsi de multele impozite, de greutati si de munci. Priveste-i cum se chinuie si sa iti para rau de ei, ca unul ce le esti tata. Fii bland cu acestia, indurate spre acesti fii ai tai”

De asemenea Marele Antim a dat invataturi si pentru mirenii obisnuiti, nu numai pentru conducatorii politici. El spunea ca 10 porunci sunt scrise in lege si nici una nu tinem, aratand ce pacate mari facem ca sa ne inteleptim… Spre exemplu:

„Porunca cea dintaiu zice sa nu avem alt Dumnezeu inaintea lui, iara noi avem pre mamonul nedreptatii[…]

A patra porunca zice sa cinstim pre parintii nostri, iar noi ii ocaram si-i si batem

A cincea porunca zice sa nu ucidem, iara noi, de nu putem ucide cu batul, sau cu sabiia, ucidem cu limba si, de nu putem ucide pre altii, ne ucidem si ne omoram insine pre noi, cu faptele cele rele

A sasea porunca zice sa nu preacurvim, iara noi facem altele mai rele si mai spurcate, care nu le poci grai.

A saptea porunca zice sa nu furam, iara noi luoam de fata, cu sila.

A opta porunca zice sa nu marturisim stramb, iara noi juram cu mainile pre sfanta Evanghelie, ca sa nu piiardem cinstea si piiardem pre Dumnezeu.

A noua porunca zice sa nu pohtim muierea vecinului nostru, iara noi mijlocim ca sa stie si el de acel lucru, iara sa nu zica nimic, ca apoi nu e bine de el.

A zecea porunca zice sa nu pohtim verice lucru strein, iara noi luom tot, sa nu aiba cu ce sa hrani”

Si iata, dara, ca nici una din cele zece porunci nu tinem, nici facem. Iar de va socoti cineva din noi cum ca vorbele acestia nu sint adevarat, ii las in seama cugetului sau si de nu-l va bate cugetul in sine, atunce poate ca acel om va fi au prea sfant si drept inaintea lui Dumnezeu, au iaste nesimtitoriu. (subl. mea)

(Sfantul ierarh Antim Ivieanul – Pentru pocainta in scurt si invatatura de folos, Biserica Sfantul Nifon Patriarh al Tarigradului)

Moartea sa martirica a fost pentru dreapta credinta impletita cu dragostea fata de Tara Romaneasca, pentru ca Sfantul Antim Ivireanul a dorit eliberarea tarii de sub stapanirea otomana. Din aceasta cauza s-a opus domnitorului fanariot Nicolae Mavrocordat. Este cu totul remarcabil faptul ca Sfantul Antim, care nu era roman, a dorit o conducere romaneasca a tarii. Ca sa intelegem ce a insemnat domnia fanariota voi cita din lucrarea Antim Ivireanul – carturar umanist scrisa de Fanny Djindjihasvili (Editura Junimea, Iasi, 1982):

„Nicolae Mavrocordat a desfiintat Divanul Tarii Romanesti, alungandu-i de la curte pe aproape toti boierii valahi si inlocuindu-i cu oamenii care venisera cu el de la Constantinopol. Darile si impozitele cresteau. Oamenii paraseau locurile de bastina, se ascundeau in paduri ori luau calea pribegiei. In academia greceasca infiintata de Nicolae Mavrocordat, profesorii erau exclusiv greci, ajutor banesc primeau numai bisericile si manastirile unde se aflau prelati greci. Ca urmare a politicii fanariote, poporul a suportat un jug dublu: stapanirii turcesti i s-a adaugat si cea fanariota.”

Desi ar fi putut sa-si salveze pielea, Marele Antim a preferat sa-si riste viata pentru a impiedica domniile fanariote. A murit in 1716, ucis de soldatii turci langa Adrianopol si se pare din ordinul lui Nicolae Mavrocordat (Fanny Djindjihasvili).

Este emotionant faptul ca acest om – Antim Ivireanul -, un georgian, a luptat pur si simplu pentru tara noastra, pentru „Creșterea limbii românești / Ș-a patriei cinstire”, cum va spune Ienachita Vacarescu. Prin aceste fapte Antim Ivireanul a fost cu adevarat o Stea a Romaniei, de a carei stralucire ne bucuram si acum, si ne vom bucura intotdeauna.

Antim Ivireanul

Noi pagini despre nevrednica guvernare Ponta…

Iata ca scandalul Rosia Montana a acoperit, cum spuneam si in postarea precedenta, si inundatiile, si grevele, ocupand intreaga mass-media foarte intens toate zilele acestea… Si iata ca a trecut si un alt lucru neobservat parca. Un lucru foarte important, cu implicatii directe asupra sigurantei nationale. Inainte de a intra in subiect trebuie sa subliniez, spre o cat mai corecta si exacta informare, ca in Constitutia Romaniei articolul 3 aliniatul 1 spune:

Teritoriul Romaniei este inalienabil

Si acum sa trecem la subiect: iata un articol mai vechi (16 iulie 2013) din Adevarul:

Efectele istoriei false a Transilvaniei: un sat întreg din Arad a fost ”retrocedat” presupuşilor urmaşi ai unui grof

Iata ce se arata:

„Discuţiile despre ”moştenirea” secuiască nu sunt gratuite. Plecând de la premiza falsă că Transilvania le-a aparţinut ungurilor, iată că sute de mii de hectare de pădure, conace, dar şi un sat întreg din Arad, Nadăş, au ajuns să fie ”retrocedate” unor interpuşi, deşi statul român le-a răscumpărat o dată pe vremea regelui Ferdinand. Ne vom trezi astfel că vom pierde Transilvania nu prin autonomie politică, ci prin retrocedări arbitrare!

Istoria nu este o ştiinţă fără efecte, nici o discuţie care rămâne în cadru academic. Deturnarea ei ajunge să aibă efecte juridice şi să justifice operaţiunea de preluare a pământului ardelenilor chiar de sub picioarele lor. Este cazul satului Nadăş, cu terenul din preajmă şi 8.700 de hectare de pădure, ”retrocedat” într-un mod ciudat, caz care i-a transformat pe localnici în iobagi, după cum a spus chiar unul dintre ei. Păi nu aşa spun istoriile istoricilor maghiari, că eram slugile secuilor? Dacă noi acceptăm acest lucru, ei vor face toate demersurile ca aşa să şi devenim.

Aşadar să nu mai vină nimeni să spună că istoricii secuilor pot să facă ce dezbateri vor, iar noi să stăm liniştiţi că sunt doar discuţii. Când ţi se confiscă locuinţa şi pământul pe care au trăit strămoşii tăi, aceasta nu este o dezbatere culturală, ci un atentat la adresa acestui neam şi a cetăţenilor României. O să ne trezim că mai avem Transilvania doar în conştiinţa noastră, în timp ce, discret, pe acte ea va aparţine te miri cui. Marko Bela a spus deja că politicienii maghiari sunt proprietari pe 7 la sută din Transilvania. Iată cum este pusă şi în practică această ideologie agresivă.

„Să nu mai vină nimeni să spună că istoricii secuilor pot să facă ce dezbateri vor, iar noi să stăm liniştiţi că sunt doar discuţii. Când ţi se confiscă locuinţa şi pământul pe care au trăit strămoşii tăi, aceasta nu este o dezbatere culturală, ci un atentat la adresa acestui neam şi a cetăţenilor României.”

Românii au murit cu sutele de mii în cele două războaie mondiale ca să-şi dobândească libertatea şi proprietatea asupra ţării lor, jefuite samavolnic secole întregi. Nu putem rămâne indiferenţi la reluarea jafului. Tocmai de aceea nu avem voie să tăcem cu privire la falsificarea istoriei noastre, care se prelungeşte în falsificarea actelor de proprietate, a stăpânirii altora asupra pământurilor şi a pierderii unor întregi bucăţi din ţara noastră.

Colac peste pupăză, premierul Ungariei Viktor Orban vine peste o săptămână la o conferinţă în România, la Băile Tuşnad, alături de alţi politicieni din Ungaria. O să ne spună iar cât de mult ţine el la maghiarii din România. Aceasta e propaganda. În spatele ei trebuie să ne dăm seama cât de mult contează pentru politicienii maghiari resursele, pădurile şi pământurile din Transilvania, nu cetăţenii de etnie maghiară folosiţi doar pentru vot şi pentru ca Budapesta să aibă motive să emită pretenţii asupra locurilor respective.

Eu zic că problema este gravă şi că nu avem voie să ne jucăm cu viitorul nostru şi al acestei ţări. Cine ia lucrurile în glumă, greşeşte amarnic. Aici nu e vorba de o joacă de-a cuvintele, ci de pământul românilor care începe să nu mai fie al lor pe baze absurde. Aici duce politica extremistă maghiară şi de aceea nu putem să stăm impasibili, pentru că ideologia se transformă în acţiune, iar acţiunile de acest fel sunt îndreptate împotriva României şi a fiecărui român în parte.”

Si iata ce s-a intamplat ieri, 19 septambrie, dupa cum ne spune Realitatea:

Un SAT ÎNTREG a fost RETROCEDAT. Localnicii sunt disperaţi

Se arata ca:

„Sat retrocedat în totalitate. Localnicii din Nadăş au pierdut, azi, printr-o decizie definitivă şi irevocabilă a Tribunalului Arad aproape 9000 de hectare de teren, adică toată suprafaţa satului, păduri şi terenuri agricole. Terenul a fost câştigat de o singură familie care l-a moştenit de la urmaşa foştilor proprietari. Oamenii s-ar putea adresa acum CEDO.

Sat retrocedat în totalitate. Localnicii din Nadăş au pierdut, azi, printr-o decizie definitivă şi irevocabilă a Tribunalului Arad aproape 9000 de hectare de teren, adică toată suprafaţa satului, păduri şi terenuri agricole.

Terenul a fost câştigat de o singură familie care l-a moştenit de la urmaşa foştilor proprietari. Oamenii s-ar putea adresa acum CEDO.

Avocatul nădășenilor, Stelian Lupu, spune că nu se va resemna și, deși această sentință care este irevocabilă nu mai poate fi atacată în niciun fel, va mai căuta prin legile patriei noastre o modalitate prin care să anuleze primele sentințe, emise de Judecătoria Ineu și, implicit, împroprietărirea familiei Colțeu cu peste 8.700 de hectare.

„Vom merge mai departe și vom încerca să găsim o soluție. Așteptăm motivația acestei sentințe, după care vom vedea ce mai facem. Există posibilitatea să ne adresăm Curții Europene a Drepturilor Omului”, a anunțat avocatul, scrie aradon.ro. „

Sa citim ce spune si articolul din Arad Online, vizualizat de Realitatea:

Nadasenii, la capat de drum

Se arata ca:

„Scris de Alin Gherasim – Tribunalul Arad a respins ca nefondat recursul la revizuire înaintat de către locuitorii satului Nadăș, rămași acum fără proprietăți.

ARAD. Au văzut în Tribunalul Arad ultima speranță, însă și această speranță a murit. Locuitorii satului Nadăș au rămas, oficial, din data de 19 septembrie pe drumuri, deși locuiesc în casele lor și își lucrează terenurile agricole de zeci de ani de zile. Magistrații Tribunalului Arad au respins recursurile înaintate de nădășeni, de Comisia Județeană de Fond Funciar și de Romsilva, lăsând în proprietatea familiei Colțeu întreg satul, atât intravilanul, cât și extravilanul. Mai mult, până și locuințele sătenilor au devenit, peste noapte, proprietățile acestor moștenitori.

„Tribunalul Arad a pronunţat o soluţie de respingere a recursurilor declarate împotriva sentinţei civile nr. 720/25.04.2013, pronunţată de Judecătoria Ineu în dosarul nr. 774/246/2013, prin care s-au soluţionat cererile de revizuire a sentinţei civile nr. 657/30.03.2006, pronunţată de Judecătoria Ineu în dosarul civil nr. 457/2006”, ni se comunică oficial de la Tribunalul Arad. Această înșiruire de numere îi lovește pe nădășeni în moalele capului, lăsându-i fără speranța că vor putea trăi liniștiți și muri liniștiți pe pământurile pe care s-au născut și au crescut. Și asta pentru că această ultimă sentință dată de Tribunalul Arad este irevocabilă și nu mai poate fi atacată în niciun fel.

Fără fond

Deși recursul la revizuire a fost respins de către Tribunalul Arad, nu această instanță se face vinovată de situația ingrată în care au ajuns câteva sute de oameni care s-au trezit peste noapte că locuințele lor nu mai sunt de fapt ale lor. La instanța din Arad s-a judecat doar calea de atac excepțională, nu s-a intrat pe fond. Toate documentele aduse de avocații nădășenilor, ai Comisiei de Fond Funciar și ai Romsilva nu au contat, atâta timp cât judecătorii arădeni au trebuit să se pronunțe doar asupra unor nereguli sesizate în sentințele emise de Judecătoria Ineu, cea care i-a împroprietărit pe moștenitori cu peste 8.700 de hectare de teren. Reprezentanții Tribunalului Arad au anunțat că, odată ce sentința va fi motivată de către magistrați, aceasta va fi făcută publică pentru ca toți cei interesați să vadă motivele pentru care recursul la revizuire a fost respins. Însă acest lucru ar putea dura până la 30 de zile. Iar faptul că nădășenii ar putea să afle de ce le-a fost respins recursul nu va îndulci situația, nu va aduce liniște în casele sătenilor. Poate, eventual, va mai răsuci cuțitul în rană puțin. Și atât.

Mai caută

Avocatul nădășenilor, Stelian Lupu, spune că nu se va resemna și, deși această sentință care este irevocabilă nu mai poate fi atacată în niciun fel, va mai căuta prin legile patriei noastre o modalitate prin care să anuleze primele sentințe, emise de Judecătoria Ineu și, implicit, împroprietărirea familiei Colțeu cu peste 8.700 de hectare. „Vom merge mai departe și vom încerca să găsim o soluție. Așteptăm motivația acestei sentințe, după care vom vedea ce mai facem. Există posibilitatea să ne adresăm Curții Europene a Drepturilor Omului”, a anunțat avocatul.

Fără familia Colțeu

Pronunțarea sentinței a avut loc joi, după ora 13:30, într-o sală de ședință animată de câțiva nădășeni veniți să asiste la propria lor „execuție”. Ciudat este faptul că, preconizând parcă ce sentință se va da, niciun reprezentat al familiei Colțeu nu a fost prezent în sala de judecată, nici măcar avocatul lor. Asta chiar dacă la fiecare ședință de judecată anterioară 2-3 membri ai familiei erau prezenți pentru a sfida parcă oamenii pe care i-au lăsat pe drumuri.”

precum si acest articol ceva mai vechi, din 9 iulie 2013:

Retrocedarea satului Nadas, afacerea lui Bolos?

Se arata ca:

„Scris de Alin Gherasim –  Magistratul din Ineu Floriță Boloș ar fi retrocedat 8.700 de hectare aparținând satului Nadăș fără a respecta legea.

ARAD. Abuz grosolan, fals, lipsă de interes, acestea ar putea fi câteva dintre cuvintele care caracterizează sentința dată de judecătorul Floriță Boloș în cazul satului Nadăș, retrocedat unei familii. Se pare că întreg procesul care a vizat retrocedarea a 8.700 de teren agricol și forestier din suprafața teritorială a satului Nadăș a fost un fiasco total, regizat de magistratul din Ineu care este judecat în prezent pentru luare de mită și abuz în serviciu. Pe surse, se pare că nicio lege nu a fost respectată în procesul cu pricina, iar sentința care a lăsat oamenii dintr-un sat întreg fără o palmă de pământ a fost dată la fel ca și celelalte sentințe ale Floriței Boloș, respectiv sub „influența” șpăgii primite.

Mulți moștenitori

Sursele noastre, calificate în domeniu, ne spun că, din start, procesul s-a derulat greșit. „Groful cu pricina a întocmit nouă testamente care se adresau către un număr de aproximativ 16 moștenitori, nicidecum doar unuia singur. Ca atare, pentru ca procesul să se fi desfășurat corect, trebuiau identificați toți moștenitorii sau urmașii acestora și aduși în instanță pentru buna derulare a acțiunii”, ne spun sursele. Se pare că Boloș ar fi omis toate aceste aspecte legislative și a emis o sentință care a dus la împroprietărirea unei singure familii cu o suprafață uriașă de teren agricol și pădure, la un moment dat vehiculându-se inclusiv faptul că biserica și cimitirul din localitate a fost retrocedat. „Părinţii mei au dobândit dreptul de proprietate asupra unor terenuri situate în extravilanul satului Nadăş, dintre care unele cu pădure, în calitate de legatari universali desemnaţi de moştenitoare (Ecaterina Mairovitz – n.r.). Retrocedarea s-a dispus prin hotărâre judecătorească irevocabilă, în sentinţă fiind individualizate terenurile restituite prin indicarea numărului cărţilor funciare, cu numerele topografice şi suprafeţele corespunzătoare, care figurau înscrise pe numele fostului proprietar, deposedat”, a declarat fiica familiei „norocoase” care a moștenit un sat întreg. Modul de acțiune pare identic cu cel folosit de Floriță Boloș de mai multe ori în procesele sale, procese în urma cărora zeci de oameni au rămas fără pământuri, fiind efectiv jefuiți de magistratul care, în schimbul unor sume importante de bani, dădea sentințe la comandă.

Dosarul, la Tribunal

Dosarul prin care extravilanul satului Nadăș a fost retrocedat în întregime unei singure familii se află în prezent pe mâinile judecătorilor Tribunalului Arad, aflându-se în faza de contestație în anulare, aceasta fiind o cale de atac extraordinară. Magistrații arădeni sunt cei care pot îndrepta situația creată de șpăgara Floriță Boloș, situație care a lăsat fără teren agricol și fără pășune sute de oameni din Nadăș. Rămâne de văzut cum vor interpreta judecătorii Tribunalului Arad dosarul ajuns pe mâna lor după o sentință dată cu cântec.”

Eu ma intreb ce parere are despre aceste lucruri poporul PSD, cel care indiferent de e viscol afara sau arsita, sau inundatii, merge la vot, cei din nucleul dur, cum se spune. Si, mai ales, ce parere au despre dottore !! La noi sub o guvernare de stanga (daca putem s-o numim asa; cel putin premierul este de la PSD) se improprietaresc fostii grofi prin retrocedari certate cu legea!! Interesant este ca sub o guvernare care-si zicea de dreapta (cea a PDL) nu s-a intamplat asa ceva. Dar cu locuitorii satului Nadas cum ramane? Auziti ce spune in primul articol citat din Arad Online: „Mai mult, până și locuințele sătenilor au devenit, peste noapte, proprietățile acestor moștenitori„. Iar lucrurile acestea se intampla sub un premier de stanga, social-democrat, PSD facand parte din PES… Daca e vorba despre un caz de coruptie in Justitie, apropo de „”influenta” spagii primite”, atunci organele statului, DNA, ar trebui sa se autosesizeze si, bineinteles, hotararea judecatoreasca ar fi lovita de nulitate. Insa ideologic vorbind este aberant: sub o guvernare de stanga (cum nu putini caracterizeaza USL, adica de stanga) sa se improprietareasca grofi: este inadmisibil. In vreme ce satenii, oameni amarati, cu nevoile lor, sunt lasati efectiv de izbeliste de catre aceasta guvernare. Adevarul este ca aceasta guvernare a inceput, si nu de ieri de azi, sa nemultumeasca si in interior, eu asa cred. Iata ce spune D-na Ana Birchall in legatura cu inundatiile catastrofale care au atins si colegiul sau, Zorleni:

„“Este a cincea oară într-un interval de doar câteva luni când comuna Zorleni a fost inundată, situatia agravându-se. Astfel, zilele acestea au fost inundate 15 case și 50 de gospodarii. Locuitorii și autoritățile locale au atras atenția, în repetate rânduri, că este nevoie de o întărire a digurilor din zonă, pentru a evita astfel de tragedii. De fiecare dată inundațiile au provocat pagube materiale importante. Este greu să explici oamenilor de ce în ultimii ani nimeni nu a reușit să ia la timp măsurile necesare pentru a preveni această situație. La începutul acestei luni am atras atenția ministrului de resort Lucia Varga asupra pericolului de inundații în care se află județul Vaslui și i-am solicitat printr-o întrebare să mi se prezinte strategia Ministerului Apelor, Pădurilor și Pisciculturii în domeniul combaterii dezastrelor naturale, pentru acest județși pentru întreaga țară”, a mai spus deputatul PSD.” (subl. mea)

La fel se poate spune: este greu sa explici oamenilor de ce sub o guvernare ce are un premier de stanga se improprietaresc grofi… Si arat inca odata ce spune articolul din Adevarul, primul pe care l-am citat:

„[…] iată că sute de mii de hectare de pădure, conace, dar şi un sat întreg din Arad, Nadăş, au ajuns să fie ”retrocedate” unor interpuşi, deşi statul român le-a răscumpărat o dată pe vremea regelui Ferdinand. Ne vom trezi astfel că vom pierde Transilvania nu prin autonomie politică, ci prin retrocedări arbitrare!”

Deci spune: „ deşi statul român le-a răscumpărat o dată pe vremea regelui Ferdinand”, de retinut acest aspect foarte important care demonstreaza ilegalitatea acestor retrocedari, nu mai vorbesc daca mai e vorba si de spaga. Traian Basescu a accentuat nu de putine ori ca USL ar fi de stanga… A fost un wishful thinking doar? Basescu cauta sa argumenteze ca si PNL ar fi de stanga la o „elementara privire a doctrinelor politice ale partidelor din PE” (am citat din memorie). De stanga? USL? Mie mi se pare mai de stanga Mihail Neamtu sau Monica Macovei… Il priveam pe Neamtu la televizor, in compania distinsei Corina Cretu si ai altor invitati, vorbind despre Rosia Montana: parea un veritabil om de stanga si ecologist convins pe deasupra! D-na Cretu a si remarcat contrastul dintre pozitia plina de vehementa a D-lui Neamtu impotriva exploatarii cu cianuri de la Rosia Montana si pozitia „colegilor”, dupa cum s-a exprimat D-na Cretu, de la PDL si Traian Basescu („care colegi?” a replicat Dl. Neamtu) ce au sustinut, cu exceptia Monicai Macovei, exploatarea cu cianuri de acolo. La care Dl. Neamtu a spus ceva despre diferente, mari diferente intre el si PDL, daca am inteles bine…

Trebuie consemnat faptul ca USL a facut, cel putin pana acum, o guvernare mediocra. Slab, foarte slab… O guvernare ce s-ar putea sa genereze proteste puternice din partea populatiei…

Si apoi dottore ar trebui sa se gandeasca la faptul ca printre oamenii din Nadas, care au pierdut tot, s-ar putea sa fie si votanti USL, chiar PSD, care asteapta un sprijin de la acest partid. Printre oamenii de la Nadas, care au pierdut tot, s-ar putea sa existe si cei ce fac parte din poporul PSD. Or, eu stau si ma intreb ce face dottore pentru acesti oameni… Ca, cel putin pana acum, el a excelat in aroganta, preturi mari, inflatie mare, inrautatirea conditiilor de trai etc dupa tot felul de promisiuni mincinoase pe care USL si domnia sa le-au tot facut.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.