Ilie Balaci…

Exista oameni care vor fi legati intotdeauna de anumite locuri. Chiar daca viata ii mana si spre alte zari. Totusi, nu poti dezlipi numele lor de acel loc, cum si acel loc ii defineste intr-o semnificativa masura. Acel loc, nu altul.

Ilie Balaci a ramas si va ramane intotdeauna legat de Universitatea Craiova. Iar „U” Craiova il defineste intr-o masura mai mult decat indestulatoare. Nu se poate sa nu te gandesti la Universitatea Craiova si sa nu te gandesti si la Balaci ca la unul din cei mai mari jucatori de fotbal pe care i-a dat tara noastra.

Talentul lui era cu adevarat extraordinar. Era, daca doriti, marca inregistrata. Driblingul era marca Ilie Balaci, coordonarea jocului, la fel. Nu mai vorbesc de executia loviturilor libere, unde Balaci era un mare maestru. Stilul sau in executia loviturilor libere a ramas inconfundabil. Azi nu mai avem asa jucatori.

Balaci a fost un jucator genial. Iti dadea siguranta cand era pe teren. Daca nu putea juca la Nationala intr-un meci parca simteam un fel de gol si o nesiguranta, ceea ce era cu totul justificat. Ilie era un excelent coordonator de joc, fara el echipa nu mergea bine, lipsa i se simtea pentru ca nimeni nu avea talentul sau in coordonarea jocului. Nu exagerez. Erau si alti jucatori buni, dar nu ca Balaci. Balaci avea scanteie de geniu in jocul de mijloc. Era asemanator ca stil cu Breitner de la Bayern Munchen. Avea ceva din Kevin Keagan. A fost un jucator de calibru international. Nu a putut sa joace peste hotare datorita restrictiilor impuse de regimul comunist.

Trebuie spus ca Ilie Balaci este emblematic pentru fotbalul romanesc.

Dar, asa cum e legat de „U” Craiova, el mai e legat si de o anumita perioada, sa-i zicem istorica. Cea a anilor ’70.

Spun si eu acum asa cum spunea si el in urma cu mult timp, dupa ce o accidentare i-a intrerupt prematur cariera de jucator, in plina glorie: imi pare rau ca generatia tanara nu a apucat sa-l vada jucand. Pentru ca asa un mare jucator vezi rar.

Gandindu-ma la prezent – o spun cu nostalgie si regret – nu mai avem asa jucatori mari. Fotbalul romanesc e intr-un declin. Nu doar fotbalul. Dar s-a pierdut si acea savoare, despre care vorbea Ilie: jocul din pasiune. Nu atat pentru bani, cat pentru dragostea de fotbal si de publicul care umplea pana la refuz stadionul sa te vada jucand. Si cred ca avea dreptate, pentru ca fara aceasta pasiune pentru sport, singura care-ti da motivatia interioara, cea mai importanta, de a continua, nu prea poti sa obtii performante mari. Si banii sunt importanti, nu zic nu. Dar pasiunea si dragostea pentru sport sunt resorturile cele mai importante pentru a face o mare performanta, sa excelezi intr-un anumit domeniu, ca sa ma exprim mai general. Acest, daca e corect sa-i spun asa, romantism s-a cam pierdut astazi, dar poate e doar o impresie. Insa fara suflet mare, dragoste si daruire extraordinara pentru sport si pentru public marea echipa a Universitatii Craiova n-ar fi putut sa existe.

Disparitia lui Balaci a fost ceva neateptat. N-am auzit sa fi fost grav bolnav. Numai vorbesc de faptul ca mersese inainte la un chef. Cand il vedeam jucand nu m-am gandit vreodata la asa ceva… Dar asa-i viata… A murit prea tanar… 62 de ani.

Dar a lasat in sufletele atator oameni amintirea de vis a unei mari vedete, a unui mare jucator, care ne-a incantat de atatea si atatea ori!!

A lasat in sufletele noastre amintirea unei echipe extraordinare, iubita de milioane de romani: Craiova Maxima!!

Ar trebui sa ne amintim si sa cugetam ca fotbalul romanesc se poate ridica din nou la un nivel valoric inalt. Acolo unde si trebuie sa fie.

Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!!

Ilie Balaci – stralucitor, asa cum de multe ori l-am vazut pe teren!

Ilie Balaci – o glorie a fotbalului romanesc!!