Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Competentele D-nei. Dan…

Din pacate, dupa Revolutie instalarea – fireste, de catre partidele politice – in functii importante in stat a unor oameni care n-au nicio legatura cu respectiva demnitate si nici competentele necesare job-ului pentru care au fost propusi a devenit o regula nescrisa. Care a fost intotdeauna respectata. Mai mult sau, din fericire, mai putin, dar respectata mai tot timpul.

Un proverb spune: „omul potrivit, la locul potrivit”. Din cauza celor de mai sus nici n-au cum sa mearga bine lucrurile in tara asta.

Totusi, Carmen Dan, actualul ministru de interne, ne face impresia ca este omul potrivit pentru Liviu Dragnea, nicidecum pentru functia de ministru, pe care o indeplineste. Despre Carmen Dan – aici:

https://m.dcnews.ro/cine-este-carmen-daniela-dan-propunerea-pentru-mai_527668.html

Ceea ce te frapeaza citind acest articol este ca n-ai sa descoperi NIMIC care s-o califice pe D-na. Dan pentru functia de ministru de Interne. D-na. Dan nu este aleasa in alegeri democratice de catre popor, ci este ministru pentru ca a fost nominalizata in functie de catre partid, mai exact spus de catre Liviu Dragnea. De remarcat si faptul ca D-na Dan a rezistat celor doua schimbari de guvern operate pana acum de Dragnea.

Daca NU are competentele cerute de functie, ce cauta acolo? Pentru ca e cat se poate de clar ca ea, de fapt, n-are ce cauta acolo. La D-na. Dan lucrurile acestea transpar intr-o evidenta tulburatoare: ea e ACOLO pentru ca sa-i apere interesele lui Liviu Dragnea.

Guvernare in stil mafiot…

Reclame

mai 9, 2018 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 11 comentarii

Bine ca n-a spus explicit ca trebuie sa aiba o organigrama!! lol

HotNews

PSD redefinește grupul infracțional organizat: este nevoie ca fiecare membru să aibă un rol prestabilit și grupul să nu fie „ocazional” , pentru o „comitere imediată”

Proiectul de modificare a Codului penal depus miercuri de deputatul PSD Florin Iordache prevede precizări suplimentare la definiția grupului infracțional organizat. Mai exact, „nu constituie grup infracțional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracțiuni și care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului”.

La articolul 367, alineatul (6) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(6) Prin grup infracțional organizat se înțelege grupul structurat, format din 3 sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă și acționează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni grave, pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material;

Nu constituie grup infracțional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracțiuni și care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului. Prin infracțiune gravă se înțelege oricare dintre infracțiunile prevăzute de art. 223 alin. (2) din Codul de Procedură Penală, inclusiv acelea pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani.”

Cum este în prezent:

6) Prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp şi pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni.

Proiectul a fost depus miercuri pe site-ul comisiei speciale conduse de Florin Iordache și va intra joi în dezbaterea acestei comisii.

Amintim că, în luna ianuarie, procurorii DNA au decis, în dosarul „Tel Drum”, extinderea urmăririi penale față de SC Tel Drum SA, suspectată de săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, evaziune fiscală în formă continuată și complicitate la două infracțiuni de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru sine sau altul.

„În ceea ce privește infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat, se reține că persoana juridică Tel Drum SA a fost implicată în mod direct în activitatea grupului inițiat în cursul anului 2001 de suspectul Liviu Nicolae Dragnea (la acea vreme președinte al Consiliului Județean Teleorman), în sensul în care, în jurul societății Tel Drum SA au fost construite schemele frauduloase de obținere a fondurilor publice”, se arată în comunicatul DNA, citat de Digi 24.”

Ceea ce ati citit mai sus e din profunda gandire a tov. Florin Iordache! Interesant este ca pentru domnia sa grupul infractional organizat trebuie sa aiba o organigrama, sa aiba un director, director general adjunct, sefi de sectie, etc. Adica, intr-un fel, e ca intr-o companie de stat! 🙂 Daca veti citi cu atentie nu se poate sa nu remarcati similitudinea dintre un SA cu capital majoritar de stat si falimentar cu ceea ce numeste Dl. Iordache grup infractional organizat.

Cei care vor sa consulte ce spune Art. 223 din Noul Cod de Procedura Penala – aici. De observat ca e legat de masura arestarii preventive a inculpatului.

Lasand la o parte faptul ca Dl. Iordache ne spune mai degraba ce nu reprezinta un „grup infractional organizat”, lasand la o parte faptul ca domnia sa se refera doar la comiterea unor infractiuni din care sa se obtina „direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material”, asa cum pune domnia sa problema in fraza in care ne arata ce nu e un astfel de grup mi se pare ca va fi foarte greu de dovedit ca respectivul grup e unul infractional organizat pentru simplul motiv ca nu are o organigrama sau, de pilda, cum se va demonstra in instanta ca „exista pentru o anumita perioada”? Observati ca nici nu se refera la timp, nu spune o perioada de timp, expresie ce nu reprezinta neaparat un pleonasm – v. aici. Deci ce act – legal, va dati seama! – sa prezinte „grupul” respectiv din care sa rezulte ca „exista pentru o anumita perioada” ca sa se pricopseasca cu calificativul de „infractional organizat”? In felul asta se poate comite orice infractiune grava pentru ca va fi imposibil sa demonstrezi in instanta ca e vorba despre un grup infractional organizat. Este ca si cum n-ar mai exista faptas. Iar despre celelalte infractiuni, care nu sunt grave, alea sunt de la sine trecute sub tacere pentru ca nici nu mai sunt luate in seama.

Si cum ai putea sa demonstrezi in instanta ca se ” acționează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni grave”. Deci daca nu e in mod coordonat atunci despre ce vorbim oare? Mai putem vorbi despre un „grup infractional organizat”? Cum demonstrezi ca a fost in mod coordonat facuta treaba? Pentru ca ar trebui sa existe un document care sa arate clar cum s-a coordonat, cine coordoneaza. O organigrama a unui astfel de grup infractional organizat ar rezolva problema.

Dar care grup infractional organizat are o organigrama?

In asemenea conditii, cu ce face PSD prin oameni indoilenici de tip Dragnea sau Iordache, chiar daca nu esti de acord cu existenta DNA, cu abuzurile care s-ar fi facut de catre aceasta institutie, chiar daca nu-ti place de LCK si ai dori s-o vezi data afara, poate inchis chiar si DNA-ul, nu se poate sa nu-ti zici: „Uite ce bine prinde DNA! Uite ce bine prinde o Laura Codruta Kovesi!!”

O asemenea prosteala in fata pe care PSD ne-o serveste cu nonsalanta nu arata decat interesul acestui partid – mai mare decat la oricare alt partid, desi poate ca sunt si altii chiar extrem de interesati, pentru a crea portite si porti largi in legislatie pentru ca infractorii si toata clientela politica interesata sa scape basma curata. Reiau aici al.2 din art. 223 NCPP, care iata ce spune:

„(2) Măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o infracţiune intenţionată contra vieţii, o infracţiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracţiune contra securităţii naţionale prevăzută de Codul penal şi alte legi speciale, o infracţiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, şantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracţiune de corupţie, o infracţiune săvârşită prin mijloace de comunicare electronică sau o altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare şi, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

Detalii: https://legeaz.net/noul-cod-procedura-penala-ncpp/art-223

Deci toti care fac astfel de infractiuni, care actioneaza evident in grup si evident coordonat risca sa scape basma curata din pricina modificarilor lui Florin Iordache. Si ganditi-va ca e vorba si de „infracţiune contra securităţii naţionale prevăzută de Codul penal şi alte legi speciale”…

Nu se poate sa nu te intrebi, in atari conditiuni, ce urmareste de fapt PSD-ul. De ce cauta sa vulnerabilizeze Romania, pentru ca se vede bine: o vulnerabilizeaza sub aspect economic si acum si sub cel judiciar. Mie mi se pare ca e vorba de o actiune coordonata. Nu e vorba doar de interesul punctual, ca sa-i zic asa, al unora. Eu asa am impresia.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

aprilie 19, 2018 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Unde a fost Presedintele?

Privind la dezvaluirile lui Sebastian Ghita, din care rezulta ca DNA a facut abuzuri, precum si la chestiunea mai noua, ca sa zic asa, a Protocoalelor intre SRI si Justitie, ca sa ma exprim cumva mai general, din care ar rezulta posibilitatea unor actiuni de politie politica – si chiar protocoale intre judecator si procuror, daca am inteles bine – cred ca nu se poate sa nu-ti pui intrebarea din titlu: unde a fost Presedintele?

Pentru ca, prin Constitutie, rolul Presedintelui este sa vegheze la buna functionare a autoritatilor publice. Este o responsabilitate foarte mare, desigur. Dar aceasta functie a Presedintelui garanteaza, sau ar trebui s-o faca, cetateanului ca nu vor fi abuzuri din partea Autoritatilor Publice in societate.

Interesant este ca Presedintele Constantinescu „a fost invins de Sistem”. Ce putem spune despre Basescu in atari conditiuni? Dar despre ceilalti Presedinti postdecembristi?

Nu e oare ciudat ca Presedintele Romaniei e mai mereu invins de Sistem? Sau cum sa spun? In schimb sistemul securist supravietuieste bine-mersi!!

Insa ipoteza abuzurilor nedemocratice pot fi interpretate nu doar ca un atac efectuat continuu la adresa Constitutiei, ci ca politica a Statului Roman.

Cu alte cuvinte, asta e politica Statului indiferent de Regim! Ca vrea sau ca nu vrea cetateanul! In Romania, Regimul face ceea ce stie. Ce a invatat pe vremea comunismului. Partea proasta e ca aceste anacronisme blocheaza sau intarzie drumul tarii spre progres, blocand orice reforma. Si chiar lucruri necesare, precum lucrari de infrastructura.

Interesant este ca, la noi, Presedintele e in postura de a lua apararea Sistemului, nu cetatenilor, pe care doreste, nu-i asa, sa-i convinga ca Sistemul este bun totusi.

Sa nu-mi spuna mie cineva ca Basescu nu stia de abuzuri, ca Iliescu nu stia de privatizari paguboase pentru Stat, cetateni si societate! Evident ca stiau. Stiau cu totii. De ce n-au luat masuri?

Nu vorbesc de masuri totalitare. Ci de statul de drept.

Statul de drept, pe care il clameaza toti! Si cei ce fura, si cei ce nu fura. Si cei care ar trebui sa-l apere si sa actioneze in sensul acestuia, si cei care-l submineaza!

In asemenea conditii nici n-ar trebui sa ne miram de ce se intampla. Anomalia devine o banalitate. Iar recursul la revizuirea Constitutiei, de fapt instabilitate. Iar peste toate acestea se asterne o ineficacitate aproape, ca sa nu spun cu totul, totala. Pentru ca nu intrezarim o schimbare cu adevarat in bine. Nici cetatenii nu mai pot de multumiti ce sunt.

Si atunci ai putea sa te intrebi daca e vorba de incompetenta sau daca Romania e condusa dupa interese romanesti, sau poate straine, sau poate e vorba de rea-vointa, sau cate putin din toate.

Politic vorbind, avem acelasi partid dominant pe scena politica: PSD. Si aici trebuie sa evidentiem, din pacate, un esec: la noi Dreapta nu a reusit sa se impuna pe scena politica. Lasand la o parte faptul ca am mari indoieli ca PDL ar fi fost un partid de dreapta, la noi Dreapta politica a fost faramitata multa vreme. Si acum e faramitata. Dar, spre deosebire de trecut s-a gasit o formula de fuziune intre PDL si PNL, in cadrul PNL. Fara indoiala, PNL are posibilitatea sa scape de toti cei ce nu impartasesc doctrina liberala, de tot felul de elemente fasciste, care ar avea astfel posibilitatea sa-si caute si sa-si gaseasca partidul potrivit. Ar trebui s-o faca. Dar ar trebui, mai ales, sa caute solutii spre a impune Dreapta liberala pe scena politica romaneasca. Si ma gandesc la o perspectiva pe termen lung. Atata vreme cat Dreapta ramane faramitata si PSD e cel mai mare partid din Romania, care domina intr-un fel sau altul scena politica nu putem avea o democratie veritabila, in schimb vom avea fenomene ca cele descrise ceva mai sus.

Fara indoiala ca societatea noastra sufera de o lipsa de liberalism si democratie daca, spre exemplu, presa, nu doar coruptia, e considerata o vulnerabilitate la adresa sigurantei nationale. Am dat un exemplu. Se pot da si altele.

Noi trebuie sa promovam libertatea.
In Romania, la ora actuala, din pacate, nu prea se promoveaza libertatea. Poti spune ca se promoveaza un fascism, totusi timid. Sau populismul exagerat al maririlor exagerate de salarii in sectorul de stat, ce destabilizeaza economia, dar care sunt efectuate, din pix, in scopuri pur electorale. Deci Romania se afla undeva la mijloc, intre abuzurile Sistemului si populismul electoral desantat si utopic. Fara a avea o directie clara. Lucru ce ar trebui sa ne ingrijoreze deoarece avem aici un rost de derapaj de la valorile constitutionale, de la valorile europene si nord-atlantice, spre accente totalitare, cu consecinte din cele mai negative.

aprilie 7, 2018 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Statul ca o prada

Sa vedem mai intai ce spune CCR in celebrul comunicat de presa din 16 februarie:

II. În aceeași zi, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituţia României şi a art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală – Punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică, dispoziţii care au următorul conținut:

„(1) Procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului.”

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” din cuprinsul dispoziţiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală este neconstituţională. Curtea a constatat că textul criticat contravine prevederilor constituţionale cuprinse în art.1 alin.(3) conform cărora România este stat de drept, în care drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor sunt garantate. De asemenea, sintagma supusă controlului nu respectă condiţiile de calitate inerente unei norme legale, sub aspectul clarităţii, preciziei şi previzibilităţii, întrucât nu permite subiecţilor de drept să determine care sunt organele specializate ale statului abilitate să realizeze măsurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnică, măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viaţa privată a persoanelor.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanței care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Tribunalului București– Secţia I-a Penală .

Argumentele reţinute în motivarea soluţiilor pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.”

Si acum sa vedem ceva mai pe larg…

HotNews

Motivatia Curtii Constitutionale in cazul interceptarilor: Nicio reglementare, cu exceptia Codului de procedura, nu contine norme de a consacra competenta altui organ de a efectua interceptari / Decizia se aplica dosarelor aflate pe rol

Se arata ca:

„Curtea Constitutionala a publicat motivarea deciziei prin care a declarat neconstitutional un articol din Codul de procedura penala care permitea SRI sa faca interceptari in dosarele instrumentate de DNA si alte parchete. Potrivit deciziei, luata cu majoritate de voturi, CCR arata ca nicio reglementare din legislatia nationala in vigoare, cu exceptia dispozitiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedura penala, nu contine vreo norma care sa consacre expres competenta unui alt organ al statului, in afara organelor de urmarire penala, de a efectua interceptari, respectiv de a pune in executare un mandat de supraveghere tehnica, arata Agerpres.

Cel mai puternic efect al deciziei este ca se aplica proceselor aflate pe rol, ceea ce inseamna ca probele obtinute prin interceptari facute de SRI sau alte servicii se informatii nu vor mai fi luate in calcul de judecatori.

Decizia nu se aplica insa dosarelor in care au fost pronuntate solutii definitive, condamnatii in aceste spete neputand cere revizuirea sentintelor, cu o exceptie: daca au ridicat exceptii similare de neconstitutionalitate pana la publicarea acestei decizii in Monitorul Oficial.

Un alt efect al deciziei CCR este ca, in acest moment, procurorii nu mai pot apela la SRI sau alte servicii de informatii pentru interceptari. Daca in cazul DNA exista posibilitati tehnice, in cazul DIICOT sau Parchetului General, procurorii nu au tehnica necesara pentru a realiza interceptarile.

Trebuie amintit ca decizia CCR nu se aplica probelor obtinute de SRI in urma interceptarilor efectuate pe mandate de siguranta nationala. Nu e clar in acest moment cate din dosarele DNA sunt facute pe siguranta nationala si cate cad sub incidenta deciziei Curtii.

Curtea Constitutionala precizeaza ca decizia privind supravegherea tehnica se va aplica dosarelor aflate pe rolul instantelor de judecata, nu cauzelor definitiv solutionate pana la data publicarii sale.

‘In ceea ce priveste hotararile definitive, aceasta decizie poate servi ca temei de revizuire, in baza art.453 alin.(1) lit.f) din Codul de procedura penala, in aceasta cauza, precum si in cauzele in care au fost ridicate exceptii de neconstitutionalitate similare, inaintea datei publicarii prezentei decizii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I’, arata CCR.

In motivare se arata: „Curtea retine ca sintagma ‘ori de alte organe specializate ale statului’ apare ca fiind lipsita de claritate, precizie si previzibilitate, nepermitand subiectilor sa inteleaga care sunt aceste organe abilitate sa realizeze masuri cu un grad ridicat de intruziune in viata privata a persoanelor”.

De asemenea, „Curtea apreciaza ca reglementarea in acest domeniu nu poate fi realizata decat printr-un act normativ cu putere de lege, iar nu printr-o legislatie infralegala, respectiv acte normative cu caracter administrativ, adoptate de alte organe decat autoritatea legiuitoare, caracterizate printr-un grad sporit de instabilitate sau inaccesibilitate”.

„Avand in vedere aceste argumente si caracterul intruziv al masurilor de supraveghere tehnica, Curtea constata ca este obligatoriu ca aceasta sa se realizeze intr-un cadru normativ clar, precis si previzibil, atat pentru persoana supusa acestei masuri, cat si pentru organele de urmarire penala si pentru instantele de judecata, se arata in motivarea CCR.

Curtea apreciaza ca, in caz contrar, „s-ar ajunge la posibilitatea incalcarii intr-un mod aleatoriu/abuziv a unora dintre drepturile fundamentale esentiale intr-un stat de drept: viata intima, familiala si privata si secretul corespondentei”.

Curtea considera ca „este justificata optiunea legiuitorului ca mandatul de supraveghere tehnica sa fie pus in executare de procuror si de organele de cercetare penala”, precum si de catre lucratorii specializati din cadrul politiei, dar „aceasta optiune nu se justifica, insa, in privinta includerii (…)sintagmei ‘alte organe specializate ale statului’, neprecizate in cuprinsul Codului de procedura penala sau in cuprinsul altor legi speciale”.

Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata de avocatul Cătălin Georgescu, care ii apara pe Nalini Ziya, Nalini Noori şi Hosseini Seyed Mehdi într-un dosar la Tribunalul Bucureşti – Secţia I penală.”

Decizia CCR privind interceptarile

Mediafax

CCR motivează decizia în cazul interceptărilor: SRI nu are atribuţii de cercetare penală. IGPR cere 1.000 de poliţişti şi 30 de milioane de euro. Cum reacţionează DNA şi DIICOT în acest caz

Se arata ca:

Curtea Constituţională a României a motivat decizia legată de interzicerea Serviciul Român de Informaţii să desfăşoare activităţi de supraveghere tehnică, susţinând că SRI nu are atribuţii de cercetare penală. Inspectoratul General al Poliţiei Române(IGPR) a anunţat printr-un comunicat de presă, miercuri, că „se impune o suplimentare structurii cu 1.000 de posturi de agenţi şi ofiţeri de poliţie precum şi rectificarea bugetului instituţiei cu 30 de milioane de euro”.

„Curtea constată că legiuitorul a inclus, în cuprinsul art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală, pe lângă procuror, organul de cercetare penală şi lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei şi a altor organe specializate ale statului. Aceste organe specializate ale statului nu sunt definite, nici în mod expres, nici în mod indirect în cuprinsul Codului de procedură penală. De asemenea, norma criticată nu prevede nici domeniul de activitate specific acestora, în condiţiile în care, în România, activează, potrivit unor reglementări speciale, numeroase organe specializate în diverse domenii. Astfel, în afara Serviciului Român de Informaţii, care are atribuţii exclusiv în domeniul siguranţei naţionale, neavând atribuţii de cercetare penală, există şi alte servicii cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, precum şi o multitudine de organe specializate ale statului cu atribuţii în varii domenii”, a explicat CCR în motivarea deciziei.

Totodată, Curtea Constituţională susţine că „sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” apare ca fiind lipsită de claritate, precizie şi previzibilitate, nepermiţând subiecţilor să înţeleagă care sunt aceste organe abilitate să realizeze măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viaţa privată a persoanelor”.

Curtea Constituţională a declarat neconstituţional un articol din Codul de Procedură Penală care reglementează supravegherea tehnică din timpul cercetării penale, mai exact articolul care arată cine execută această supraveghere (interceptări ale comunicaţiilor, înregistrări audio-video ambientale).

Judecătorii Curţii Constituţionale au stabilit că articolul 142, alineatul 1, din Codul de Procedură Penală referitor la punerea în executare a mandatului, este neconstituţional. Articolul respectiv arată că „procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului”, CCR stabilind că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” nu respectă Constituţia şi este neclară.

DNA, reacţie în urma motivării CCR : Este nevoie de 130 de poliţişti şi 10.415.000 de euro

Conducerea DNA explică, printr-un comunicat de presă, care sunt efectele deciziei CCR privind interzicerea realizării interceptărilor de către SRI, susţinând că hotărârea va impune detaşarea, în cadrul D.N.A., a 130 de poliţişti dar şi cheltuieli de aproximativ 10.415.000 euro.

DNA precizează că modificarea legii „va impune detaşarea, în cadrul D.N.A., a unui număr de 130 de lucrători de poliţie şi pregătirea specifică a acestora precum şi achiziţia de autovehicule şi echipamente tehnice suplimentare”, explicând că „aceste măsuri presupun un efort bugetar în valoare de aproximativ 10.415.000 euro”.

Conducerea DNA a transmis Ministerului Justiţiei o adresă prin care solicită „promovarea unei hotărâri de guvern prin care să fie suplimentat numărul maxim de posturi al Direcţiei Naţionale Anticorupţie cu 130 de posturi de ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară, precum şi rectificarea bugetului instituţiei cu suma anterior menţionată”, a anunţat instituţia.

În adresa trimisă Ministerului Justiţiei se arată că „în situaţia în care organele judiciare se vor afla în imposibilitatea de a folosi resursele operaţionale ale S.R.I., va fi necesară suplimentarea resurselor proprii ale D.N.A. pentru a putea asigura în continuare eficienţa activităţii de investigare a infracţiunilor de corupţie”, realizându-se în acest scop o evaluare preliminară a volumului de activitate al D.N.A. din perspectiva activităţii de supraveghere tehnică, context în care au fost estimate şi cheltuielile care s-ar impune, suma totală fiind estimata la aproximativ 10.415.000 euro.

În acestă sumă, DNA a inclus achiziţionarea de logistică pentru realizarea interceptărilor ambientale, achiziţionarea de logistică în materia interceptării comunicaţiilor, detaşarea a 130 de poliţişti şi instruirea lor, „atribuirea/ achiziţia unui sediu secundar pe raza municipiului Bucureşti în proximitatea sediului central al DNA (suprafaţă utilă de minim 1.000 – 1.500 mp şi loc de parcare pentru minim 10 autovehicule)” dar şi achiziţionarea a 30 de autoturisme.

De asemenea, conducerea DNA menţionează că „pentru aceste estimări, s-a avut în vedere ipoteza folosirii de către organele de urmărire penală a infrastructurii existente la nivelul S.R.I, pentru interceptarea comunicaţiilor la distanţă. În situaţia în care ar fi necesare achiziţii suplimentare pentru substituirea acestor echipamente, costurile ar creşte în mod substanţial, fără ca la acest moment să putem face o estimare, având în vedere că un asemenea demers nu a mai fost realizat în cadrul sistemului judiciar”.

DNA estimează că activitatea instituţiei ar putea reveni la standardele din prezent într-un interval de aproximativ doi ani de la momentul la care sunt asigurate resursele menţionate.

DIICOT, reacţie la motivarea CCR: Avem nevoie de 200 de poliţişti şi 20 de milioane de euro

Conducerea DIICOT susţine că „va solicita Ministerului Justiţiei înfiinţarea serviciului tehnic al Direcţiei” fiind nevoie de 200 de lucrători de poliţie şi de o investiţie de 20 de milioane de euro, a transmis instituţia, miercuri, într-un comunicat de presă.

Potrivit unui comunicat, DIICOT „va solicita Ministerului Justiţiei promovarea unei ordonanţe de urgenţă de modificare a Legii 508/2004 prin care va solicita înfiinţarea serviciului tehnic al Direcţiei”.

„Această modificare va impune achiziţia de echipamente tehnice specifice şi detaşarea iniţială a unui număr de 200 de lucrători de poliţie în cadrul DIICOT, precum şi asigurarea trainingului acestora. Aceste măsuri presupun un efort bugetar de peste 20.000.000 de euro, această sumă fiind susţinută la acest moment doar de sumele utilizate de alte unităţi specializate de parchet în acelaşi demers, sumele absolute putând fi precizate numai după un calcul judicios efectuat împreună cu specialiştii în domeniu. Precizăm că nu putem raporta la acest moment necesarul de resurse la un reper existent, deoarece Direcţia nu deţine nici un mijloc tehnic şi nici un specialist desemnat”, transmite DIICOT.

Totodată, în comunicatul transmis se mai spune că „aceste necesităţi au devenit urgente o dată cu publicarea motivării deciziei CCR pe site-ul instituţiei, motivare din care rezultă că organele judiciare nu vor mai putea utiliza suportul tehnic al SRI nici măcar pentru a implementa mandatele de supraveghere tehnică în sistemul naţional. În aceste condiţii, dat fiind faptul că DIICOT nu beneficiază de poliţie judiciară proprie şi nici de un Serviciu Tehnic adecvat necesităţilor Direcţiei, trebuie dată eficienţă dispoziţiilor art. 15 din Legea 508/2004 sau textului corespunzător din proiectul de lege de modificare a Legii 508/2004”.

Insituţia informează că „va aduce la cunoştinţa Ministerului Justiţiei lămuriri cu privire la necesitatea promovării actului normativ prin care să fie amendată legea de organizare a DIICOT şi rectificarea bugetului instituţiei cu suma ce urmează a fi determinată”.

„În calculul preconizat, trebuie plecat de la premisa că DIICOT nu deţine nici un mijloc tehnic de interceptare. De asemenea, în cursul anului 2015, DIICOT a dat spre exploatare un număr de peste 33.000 de mandate de supraveghere tehnică, din care 60% au fost operaţionalizate prin SRI. În consecinţă, după publicarea Deciziei CCR va fi necesară alocarea de resurse proprii ale DIICOT pentru a putea asigura în continuare eficienţa activităţii de investigare a infracţiunilor de criminalitate organizată şi terorism”, se mai spune în acelaşi comunicat.

IGPR, reacţie la motivarea CCR: Avem nevoie de 1.000 de poliţişti şi 30 de milioane de euro

Inspectoratul General al Poliţiei Române(IGPR) a anunţat printr-un comunicat de presă, miercuri, că „se impune o suplimentare structurii cu 1.000 de posturi de agenţi şi ofiţeri de poliţie precum şi rectificarea bugetului instituţiei cu 30 de milioane de euro”.

Poliţia Română a transmis printr-un comunicat că „Urmare a Deciziei Curţii Constituţionale a României (C.C.R.) publicată la 9 martie a.c., pentru realizarea supravegherii tehnice în noul context legislativ, se impune suplimentarea structurii organizatorice a Poliţiei Române cu 1.000 de posturi de ofiţeri şi agenţi de poliţie, precum şi rectificarea bugetului instituţiei cu aproximativ 30 de milioane de euro”.

Potrivit aceluiaşi comunicat „Poliţia Română, ca structură a Ministerul Afacerilor Interne, este instituţia specializată a statului, care exercită atribuţii privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, a proprietăţii private şi publice, prevenirea şi descoperirea infracţiunilor, respectarea ordinii şi liniştii publice, în condiţiile legii. În acest moment, prin structurile sale specializate, Poliţia Română asigură suport informativ, tactic-operaţional şi tehnico-operativ specializat,ce deserveşte structuri din componenţa Ministerului Public, în instrumentarea dosarelor penale”.

Poliţia Română informează că „a luat act de motivarea Curţii Constituţionale Române şi o va respecta întocmai. În acest context, împreună cu Parchetul General, s-au stabilit măsurile necesare pentru continuarea activităţilor specifice derulate în dosarele penale, în condiţiile date”.

Potrivit IGPR, din primele evaluări realizate au identificat că ar fi necesar „suplimentarea cu 1.000 de posturi a structurii organizatorice a Poliţiei Române, care să gestioneze infrastructura tehnică suplimentară şi să desfăşoare activităţi specifice;- achiziţionarea de echipamente I.T., de comunicaţii, autovehicule de diferite tipuri, precum şi alte elemente de tehnică-operativă;- realizarea unor programe de pregătire profesională care să asigure că aceşti poliţişti dobândesc cunoştinţele necesare.Suma totală astfel estimata se ridică la aproximativ 30.000.000 de euro”.”

Sa vedem acum si solutia provizorie (ca aceasta va fi permanenta este clasic):

OUG privind interceptările: Parchetul va putea avea structuri de interceptare, precum DNA şi DIICOT – FOTO

Se arata ca:

Ministerul Public va putea deţine şi folosi mijloace pentru obţinerea, verificarea, prelucrarea, stocarea şi descoperirea informaţiilor privitoare la infracţiunile cercetate, la fel ca DNA şi DIICOT, scop în care se vor detaşa 40 de poliţişti de la MAI pentru fiecare instituţie, spune Raluca Prună.

OUG privind interceptările adoptată de Guvern prevede că procurorii şi organele de cercetare penală vor fi singurii în măsură să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică dispuse în dosarele de cercetare penală, utilizând în mod nemijlocit şi independent infrastructura SRI.

„Am modificat prin ordonanţă de urgenţă (…) în primul rând Codul de Procedură Penală, Art.142, al.1, în sensul de a-l aduce în acord cu cerinţele Curţii, a deciziei Curţii. Am mai modificat al. 2 al acestui articol, în sensul de a clarifica cum anume se realizează activităţile de punere în executare a mandatelor şi am spus într-un alineat nou că procurorul, organele de cercetarea penală sau lucrătorii specializaţi din cadrul Poliţiei – şi aici fac o paranteză, adică exact acele organe pe care Curtea le reţine ca având competenţe de cercetare penală, deci toate aceste organe folosesc nemijlocit sistemele tehnice şi proceduri adecvate de natură să asigure integritatea şi confidenţialitatea datelor şi informaţiilor colectate”, a spus ministrul Justiţiei la finalul şedinţei Executivului, vineri seara.

Totodată ea a anunţat că OUG modifică şi legea privind organizarea judiciară.

„Al doilea act pe care îl modificăm, care a fost necesar să fie modificat, este Legea 304 privind organizarea judiciară şi aici am făcut două lucruri. În primul rând, am instituit un control judecătoresc asupra modului în care se pune în aplicare, în cadrul Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor, supravegherile tehnice şi acest control judecătoresc se va realiza de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau de către un judecător anume desemnat. Modul în care această verificare va fi făcută va fi evident prevăzut prin regulamentul de organizare şi funcţionare administrativă a ÎCCJ”, a anunţat Raluca Prună.

Ea a adăugat că o a doua modificare a Legii 304/2004 dă posibilitatea Ministerului Public să deţină şi să folosească mijloace adecvate pentru obţinerea, verificarea, prelucrarea, stocarea şi descoperirea informaţiilor privitoare la infracţiunile date în competenţa Parchetelor. Prună a explicat că înainte de adoptarea ordonanţei numai DNA şi DIICOT puteau să aibă o asemenea infrastructură, în teorie, dar în practică numai DNA beneficia de o asemenea infrastructură, Ministerul Public neavând posibilitatea prin lege să o deţină.

„Prin această modificare, în fond, deschidem cadrul unei dezbateri viitoare, care, în cazul în care se va decide că trebuie să avem o structură la nivelul Parchetelor, va avea astfel o consfinţire prin lege. Nu în ultimul rând, creăm posibilitatea ca, în cadrul Ministerului Public, să putem avea, deci în vederea desfăşurării activităţilor prevăzute de Art.142, al.1 din Codul de Procedură Penală spunem că, în cadrul Ministerului Public, pot funcţiona, prin detaşare, ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară sub directa conducere şi controlul nemijlocit al procurorilor, creând astfel o simetrie cu ceea ce are la ora actuală DNA, care se ştie că este singura structură de Parchet care are la acest moment poliţie judiciară care funcţionează în cadrul instituţiei”, a spus Prună.

Un al treilea act normativ modificat de OUG este Legea 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a DIICOT.

„Modificarea pe care am făcut-o dă posibilitatea ca, în cadrul DIICOT, să funcţioneze, prin detaşare, ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară la fel, sub directa conducere şi controlul nemijlocit al procurorilor Direcţiei. Deci, am luat cadrul existent la acest moment în DNA şi l-am replicat, prin lege, la DIICOT şi la Ministerul Public”, a precizat ministrul Justiţiei.

Având în vedere situaţia creată, Guvernul a modificat şi legea de organizare şi funcţionare a SRI.

„A fost necesar să modificăm şi Legea 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea SRI şi am clarificat, am modificat Articolul 8, în sensul de a spune că, pentru relaţia cu furnizorii de comunicaţii electronice destinate publicului, infrastructura aceasta specială, care este cunoscută sub numele de Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor, este desemnată cu rolul de a obţine, prelucra şi stoca informaţii în domeniul securităţii naţionale. Şi am adăugat în acest articol că, la cererea organelor de urmărire penală, în sensul Codului de Procedură Penală, Centrul asigură accesul nemijlocit şi distinct al acestor organe la sistemele tehnice în scopul executării supravegherii tehnice prevăzute de Codul de Procedură Penală”, a anunţat Raluca Prună.

Ea a ţinut să sublinieze termenii „nemijlocit” şi „distinct”, pentru că cerinţa CCR, prin decizia 51/2016, este ca accesul la informaţiile interceptate să fie făcut nemijlocit şi distinct exclusiv de organele de urmărire penală.

Ministrul Justiţiei a ţinut că mulţumească Internelor pentru disponibilitatea arătată în asigurarea personalului necesar continuării activităţii parchetelor, DNA şi DIICOT în condiţii optime.

„Mulţumesc ministerului de Interne care a înţeles că gravitatea sau de fapt nu gravitatea urgenţa este atât de mare încât nu aveam altă posibilitate pentru a elimina elementul uman, altul decât SRI, decât prin detaşarea în cadrul Parchetelor, la DIICOT în mod special şi la Ministerul Public, pentru detaşarea unor poliţişti care să aibă exclusiv competenţe de poliţie judiciară. Aceasta în ceea ce priveşte ordonanţa şi, pentru a fi efectivi, s-a adoptat în acelaşi timp o hotărâre de guvern care stabileşte numărul de posturi de poliţişti de poliţie judiciară în cadrul Ministerului Public şi în cadrul DIICOT, câte 40 în cadrul Ministerului Public şi în cadrul DNA, prin această hotărâre de guvern, câte 40 de posturi pentru fiecare instituţie, iar posturile pentru DIICOT, tot în număr de 40, au fost introduse prin ordonanţa de urgenţă şi aceasta este o chestiune de tehnică legislativă, pentru că la momentul actual ne trebuia un temei în lege, DIICOT neavând la acest moment poliţie judiciară”, a concluzionat Raluca Prună.

Ministrul Justiţiei: SRI va putea să facă acte de cercetare penală în chestiuni de securitate naţională, terorism. Nu sub mandatul meu se va face o lege privind interceptările

Se arata ca:

Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a declarat vineri seară că, prin OUG privind interceptările adoptată de Guvern, SRI va fi abilitat să facă acte de cercetare penală specială în cazuri de securitate naţională şi terorism.

Ministrul Justiţiei a precizat că OUG modifică Legea nr.14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Roman de Informaţii (SRI) astfel încât pentru relaţia cu furnizorii de comunicaţii electronice destinate publicului, Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor are rolul de a obţine, prelucra şi stoca informatii în privinţa securităţii naţionale.

”Acest lucru este legat de mandatele de siguranţă naţională care privesc exclusiv infracţiunile grave şi foarte grave din Titlul 10 din Codul penal la care se adaugă şi terorismul şi ţinând seama de o agendă europeană care ne face să fim mai vigilenţi decât acum cinci ani să asigurăm continuitate în ceea ce se face în aceste mandate de siguranţă naţională. Şi în acest sens, într-un mod limitat şi limitativ prevăzut de lege este adevărat că SRI poate să facă acte de cercetare penală fiind în acest sens un organ de cercetare penală specială în limitele definite de actualul Cod de procedură penală. Aici nu am inovat, numai am clarificat şi am făcut-o ca să nu punem în pericol mandatele de siguranţă naţională şi până la urmă, siguranţa cetăţeanului. România este o zi mai sigură decât altele”, a explicat Prună.

Invocând atentatele de la Madrid din 11 martie 2004, ea a subliniat că agenda europeană ”ne obligă să fim mai scrupuloşi, mai riguroşi cu privire la modul în care protejăm siguranţa cetăţenilor”.

Raluca Prună: Nu sub mandatul meu se va face o lege privind interceptările

”Nu ştiu cât va dura la noi în societate”, a spus ministrul Justiţiei, întrebată cand estimează că se va renunţa la soluţia temporară din OUG şi se va adopta o lege care să reglementeze regimul interceptărilor.

Ea a dat exemplul Franţei, unde dezbaterea pe acest subiect a durat 4 ani. ”Nu sub mandatul meu ca ministru va veni o lege”, a subliniat Raluca Prună, adăugând că numai realizarea unui studiu de impact durează 3-4 luni, iar subiectul trebuie discutat ”cu răbdare”.

”Acest proiect de act normativ este destinat să ofere într-o primă etapă o soluţie pentru activitatea organelor judiciare. (…) Sunt opinii potrivit cărora activitatea Parchetelor, în absenţa infrastructurii tehnice necesare pentru realizarea unor astfel de metode speciale de supraveghere ar fi afectată atât din punct de vedere al operativităţii actului de urmărire penală, cât şi sub aspectul administrării unui probatoriu complet. Ordonanţa de urgenţă vine să răspundă exact acestei preocupări”, a arătat şeful statului.

El a subliniat că actul normativ propus de Guvern ”va reprezenta în acest moment o soluţie, fie ea şi temporară, la o problemă care preocupă deopotrivă instituţiile statului, cât şi opinia publică”.

Ulterior, forul legislativ poate avea în vedere şi alte soluţii pe care să le dezbată cu toate instituţiile interesate şi cu societatea civilă, a adăugat Iohannis.

”Este soluţia de moment cel puţin. E important să nu existe un vid legislativ din punctul acesta de vedere şi pe urmă va fi timp să vedem dacă sunt alte soluţii mai bune, dar important este să nu se întrerupă procesul de cercetare în justiţie”, a spus şi primul-ministru Dacian Cioloş vineri dimineaţă.”

Este de observat un lucru interesant: se pune de un SRI doi: „OUG privind interceptările adoptată de Guvern prevede că procurorii şi organele de cercetare penală vor fi singurii în măsură să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică dispuse în dosarele de cercetare penală, utilizând în mod nemijlocit şi independent infrastructura SRI.” – solutie care, dupa cum se vede, nu e usor de realizat pentru ca trebuie sa ai oameni specializati pentru asta – se vorbeste de angajari suplimentare – si e destul de costisitoare.

Insa nu am prea vazut pe cineva sa vorbeasca oamenilor despre cum e acest stat si de ce e necesar ca sa fie tinut prin mijloacele specifice ale institutiilor de forta.

Dupa Constitutia noastra, dar uitandu-ne si la realitatile din jur, statul nostru e unul care, la 25 de ani de la Revolutia ce a rasturnat regimul comunist, e inca implicat masiv in economie si dispune de resurse mari. Sa ne amintim doar de intreprinderile de stat neperformente ce produc pierderi uriase, la numarul mare de angajati in sectorul de stat. Statul nostru nu e unul minimal. Problema e cum functioneaza el si daca functioneaza corect, optim.

Fenomenul coruptiei la noi e mai periculos decat ceea ce face Mafia in Italia sau SUA. Mafia este o organizatie criminala. Privata. Statul are deci de luptat cu un dusman extern. Ca Mafia poate mitui functionari, inclusiv de rang inalt, ai statului este o alta problema – asta nu-i diminueaza caracterul privat. Piata drogurilor, de exemplu, desi e controlata dur de catre organizatiile mafiote, e o piata libera – din acest punct de vedere (strict economic) putem vorbi despre capitalism in aceasta privinta. Pentru a lupta cu un astfel de dusman extern ce poate corupe functionarii statului pentru a-si atinge scopurile, statul aloca resursele necesare. Daca la noi ar fi vorba doar de Mafie – ati vazut, capi importanti ai Mafiei italiene se ascundeau si la noi prin nu stiu ce comune 😉 – ar fi de ajuns DIICOT. Numai ca la noi mai e si altceva. Mafia de partid si de stat. Acest tip de mafie, care a luat fiinta imediat dupa 1989, e chiar mai periculos decat clanurile mafiote italiene sau americane. Este o Mafie din interiorul statului, care il praduieste din interior. Este ca un cancer care macina din interior organismul statal pana il omoara. Faptul ca nu pare atat de periculos precum Mafia, hai sa-i spun asa clasica, e faptul ca la noi nu vezi oameni impuscati in plina strada. Dar e doar o aparenta ca nu ar fi un fenomen mult mai periculos decat cel din Italia sau SUA. O astfel de coruptie, precum cea de la noi, poate avea importante ramificatii externe, si ele deosebit de periculoase.

De ce se intampla asa la noi? Pentru ca e foarte usor ca atunci cand ai acces nestingherit la resursele statului sa te infrupti din ele cand stii ca nimeni nu-ti poate face ceva si nu te poate impiedica.

Mai ales ca daca e sa vorbim, de exemplu, de o piata a mitei – care e tot una libera – pretul acesteia va fi desigur in crestere odata cu trecerea timpului.

Insa toate acestea au legatura cu statul nu cu activitati economice independente de stat.

Din aceste considerente a luat nastere Binomul SRI-DNA si era important ca acesta sa nu fie marcat de ingerinte politice.

Decizia CCR lipseste DNA de un organism specializat in a face interceptari profesioniste. Ba mai mult, decizia, din cate inteleg, se aplica retroactiv, lucru ce face imposibila folosirea in instanta, la procesele pe rol, a probelor rezultate din interceptari. Cui foloseste asta? Evident ca celor implicati in astfel de procese. Atunci nu se poate sa nu te intrebi – daca SRI nu e organ de urmarire penala – de ce pana acum s-au folosit de acesta in cercetarea penala a cazurilor de mare coruptie? Doar pentru ca nu a fost sesizata de catre cineva sau ca nu s-a sesizat din oficiu CCR? Rezulta ca pana acum aceste cazuri au fost instrumentate in mod neconstitutional!! Este uluitor cum ani de zile s-a jucat, practic, aceasta comedie intr-un mod neconstitutional, adica, spus pe sleau, ilegal!! Am vazut cu totii in direct la televizor, la ore de maxima audienta, oameni dusi cu catusele in arest, blamati public pentru fapte de coruptie – insa probele erau din aceste interceptari facute de SRI. Deci practic s-a incalcat Constitutia sub nasul nostru si, pana acum, nimeni nu s-a tinut de nas!! Traim vremuri aiuritoare… Si ma intreb daca nu cumva incepe o noua comedie tot sub nasul nostru si daca nu cumva nu pute si aceasta.

Interesant este ca in aceasta CCR sunt oameni din apropierea fostului PDL si a lui Traian Basescu.

Interesant este si faptul ca exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata de catre avocatul unor cetateni straini:

„Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata de avocatul Cătălin Georgescu, care ii apara pe Nalini Ziya, Nalini Noori şi Hosseini Seyed Mehdi într-un dosar la Tribunalul Bucureşti – Secţia I penală.””

Ce se urmareste prin aceasta decizie a CCR?

Evident, ea convine multora. Din clasa politica sau adiacenta ei, dar cu legaturile aferente. Multe VIP-uri au fost arestate, duse pe la ceea ce, argotic, se numeste Beciul Domnesc. Insa este semnificativ sa amintim de doua afaceri suspectate ca fiind de mare coruptie si care provin din exterior: Microsoft si EADS… Apropo de coruptie, trebuie sa amintim ca sunt oameni din mai toata clasa politica cu dosare… Ca niste persoane trebuie „albite”, se vede de la o posta.

Dar mai e ceva!

Nu e vorba doar de evitarea unor condamnari in instanta. Ci de faptul ca opinia publica nu trebuie sa afle niste lucruri. Mai ales cele din trecutul recent. Legate de regimul Basescu. Parerea mea este ca nu e vorba neaparat de Miscarea Populara, ci de anumite lucruri care nu trebuie spuse public. Iar interceptarile le-ar fi dat la iveala. Si, sigur, un proces ar fi scos la iveala tot.

„Trebuie amintit ca decizia CCR nu se aplica probelor obtinute de SRI in urma interceptarilor efectuate pe mandate de siguranta nationala.” – dar parca fenomenul coruptiei era legat de siguranta nationala, un pericol la aceasta. Pe cale de consecinta, acum nu mai e un pericol la siguranta nationala.

Aici n-a fost vorba ca ministrul Justitiei sa devina Procuror Sef, ca in Polonia. Si mie mi se pare periculos pentru statul de drept, pentru respectarea drepturilor omului, un astfel de cumul de functii. Eu n-am auzit ca s-ar pune asa problema la noi.

Insa deocamdata cel putin nu e explicat de ce ar fi mai democratic astfel:

Am mai modificat al. 2 al acestui articol, în sensul de a clarifica cum anume se realizează activităţile de punere în executare a mandatelor şi am spus într-un alineat nou că procurorul, organele de cercetarea penală sau lucrătorii specializaţi din cadrul Poliţiei – şi aici fac o paranteză, adică exact acele organe pe care Curtea le reţine ca având competenţe de cercetare penală, deci toate aceste organe folosesc nemijlocit sistemele tehnice şi proceduri adecvate de natură să asigure integritatea şi confidenţialitatea datelor şi informaţiilor colectate

De ce sa nu fie un control parlamentar mai riguros asupra SRI? Mai ales ca cei nominalizati de D-na. Pruna se vor folosi de baza tehnica a SRI, daca am inteles eu bine. Ceea ce spune OUG si D-na Pruna nu ma asigura ca, desi se va proceda in acest mod, nu vor fi acte de politie politica in Romania. Ci ca acest proces de obtinere a datelor din interceptari va fi ingreunat. Si revin la ce spuneam mai sus: cu sau fara SRI, asa cum e statul nostru, masurile specifice muncii de informatii in lupta impotriva coruptiei sunt necesare. Nu inseamna ca se va diminua coruptia. Ca se va rezolva problema. Ca se vor recupera toti banii. Insa fenomenul acesta trebuie sa ramana controlat si statul pazit de acest flagel. O diminuare a fenomenului coruptiei la noi e legata de diminuarea rolului statului in economie. Deci de efectuarea de reforme, lucru ce nu s-a facut la noi in ultima vreme, sub cele doua mandate ale lui Traian Basescu. Insa acest lucru nu se poate realiza (de acum inainte) cat ai bate din palme. Ar fi nerealista o astfel de evaluare. Totusi, ar trebui inceput. Nu avem un stat minimal, ci unul mare, care cuprinde inca foarte multe sfere de activitate. Decizia CCR ii creeaza slabiciuni si vulnerabilitati evidente. Lucrul asta ar trebui sa ne dea de gandit… Pentru ca aceste slabiciuni nu-l fac nici sa functioneze mai bine, in folosul cetatenilor, nici nu vor combate coruptia care ii afecteaza in primul rand pe cetateni, ci dimpotriva: il expun atat la coruptie, cat si la pericole externe, legate de siguranta nationala.

Faptul de a combate coruptia a fost preocupant inca din anii 2000. Sa ne gandim la o guvernare de mana forte, cum a fost cea a D-lui. Nastase. Fenomenul era sub control, nu prevaland atat aspectul juridic, cat cel politic. Insa de atunci dateaza DNA, atunci numindu-se PNA (Parchetul National Anticoruptie). Aspectul juridic a inceput sa prevaleze de cand am ajuns membri UE, legat de capitolul de negociere JAI (Justitie si Afeceri Interne), continuand sub Traian Basescu. Nu inseamna ca s-ar fi reformat si clasa politica sau ca ar fi avut loc vreo reforma morala a acesteia. Dar ceea ce vreau sa spun este ca se simtea inca din anii 2000 nevoia ca fenomenul acesta complex al coruptiei de la noi, date fiind caracteristicile, inclusiv constitutionale ale statului nostru, sa fie tinut sub control, cu precadere covarsitoare coruptia la nivel inalt, putand fi purtaroare de alte flageluri care sa afecteze siguranta nationala si stabilitatea statului. Daca se va cauta acum o solutie mixta, atat politica – ce presupune exercitarea autoritatii de stat, lucru ce nu e chiar in favoarea libertatii si democratiei – cat si juridica, ramane de vazut. Totusi, aceasta solutie mixta s-a aplicat si sub Traian Basescu, caz in care a crescut rolul Presedintelui – insa tara noastra e o republica semiprezidentiala. De observat si sintagma: Presedinte jucator, folosita de Traian Basescu. Care te duce cu gandul ca Presedintele ar fi seful Guvernului, dupa model american – dar in SUA avem un altfel de stat si o altfel de Constitutie, si un altfel de sistem judiciar.

Este adevarat, SRI nu trebuia sa se transforme intr-o institutie de forta care sa conduca Romania si sa decida in chestiuni de stat. Sa aiba catusele si astfel sa detina Puterea, cum ar fi spus Elena Udrea. Cu alte cuvinte, sa devina o noua Securitate, in versiune moderna. Totusi, de SRI e nevoie, mai ales pentru a combate pericolele legate de cei care doresc sa rastoarne democratia si libertatea din tara noastra, de cei care doresc sa lezeze tara noastra, folosindu-se de coruptie.

Nu am fost sustinatorul Binomului SRI-DNA. Insa mi-e teama ca o fragilizare a statului in privinta luptei anticoruptie ar putea determina carente atat in activitatea acestuia, cat si expunerea la pericole externe. Ce pot veni atat din Est cat si din Vest.

Iata ce titreaza si Romania Libera:

UPDATE Guvernul a adoptat ordonanţa privind interceptările. Ministerul Public, DNA şi DIICOT vor avea fiecare câte 40 de poliţişti judiciari

Se arata ca:

„Guvernul a adoptat, în această seară, ordonanţa de urgenţă privind interceptările, care aplică deciziile CCR, avizată cu puţin timp în urmă de CSAT.

Anuntul a fost facut de purtatorul de cuvant al Guvernului, Dan Suciu, si ministrul Justitiei, Raluca Pruna, intr-o declaratie de presa, după şedinţa extraordinară de guvern.

„Am vrut sa venim de indata cu o solutie care sa faca imposibila sincopa” in anchetele procurorilor, a declarat ministrul Justitiei, Raluca Prună.

Tot astăzi, guvernul a aprobat câte 40 de posturi de poliţişti judiciari la DNA, DIICOT şi Ministerul Public.

Preşedintele Klaus Iohannis a precizat că procurorii vor putea folosi infrastructura SRI pentru a putea pune in aplicare mandatele de supraveghere tehnică, până când Parlamentul va găsi altă soluţie pentru rezolvarea acestei probleme.

Potrivit unui comunicat primit de la Guvern, Ordonanța de Urgență prevede că procurorii și organele de cercetare penală vor fi singurii în măsură să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică dispuse în dosarele de cercetare penală, utilizând în mod nemijlocit și independent infrastructura Serviciului Român de Informații. Modul concret de acces al organelor judiciare la sistemele tehnice va fi stabilit prin protocoale de cooperare. Actul normativ adoptat astăzi dispune o soluție de urgență pentru asigurarea continuității anchetelor, inclusiv în cauzele care implică cooperarea judiciară internațională. Guvernul consideră că  este nevoie de o amplă dezbatere publică pentru organizarea unei instituții responsabile pentru punerea în executare a supravegherii tehnice.
Astfel, prin modificarea Codului de procedură penală, pentru punerea în executare a supravegherii tehnice procurorul, organele de cercetare penală sau lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei folosesc nemijlocit sistemele tehnice şi proceduri adecvate, de natură să asigure integritatea și confidențialittatea datelor şi informaţiilor colectate. Furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice sau furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de orice tip de comunicare ori de servicii financiare sunt obligaţi să colaboreze cu procurorul, organele de cercetare penală sau lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei, în limitele competenţelor acestora, pentru punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică. Organele de cercetare penală speciale, conform unei alte modificări, vor avea posibilitatea în cauzele privind infracțiuni de terrorism și infracțiuni contra securității naționale să efectueze punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică.
De asemenea, prin modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară,  s-a introdus prevederea potrivit căreia semestrial sau ori de câte ori este nevoie, preşedintele Înaltei Curți de Casație și Justiție sau unul dintre judecătorii anume desemnaţi de către acesta verifică modul de punere în aplicare în cadrul Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor a supravegherilor tehnice realizate de organele de urmărire penală.
Ministerul Public este autorizat să deţină şi să folosească mijloace adecvate pentru obţinerea, verificarea, prelucrarea, stocarea şi descoperirea informaţiilor privitoare la infracţiunile date în competenţa parchetelor, în condiţiile legii (ținând cont de existența unor prevederi anterioare în acest sens pentru DNA și DIICOT).
Ordonanța de Urgență adoptată astăzi modifică și Legea nr.14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii astfel încât pentru relaţia cu furnizorii de comunicaţii electronice destinate publicului, Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor este desemnat cu rolul de a obţine, prelucra şi stoca informaţii în domeniul securităţii naţionale. La cererea organelor de urmărire penală, Centrul asigură accesul nemijlocit şi distinct al acestora la sistemele tehnice în scopul executării supravegherii tehnice în dosarele de cercetare penală.
Ordonanța de Urgență creează cadrul legal pentru Ministerul Public,  Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) să aibă  structuri de poliție judiciară pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică. Aceste structuri vor fi formate din ofițeri sau agenți de poliție judiciară detaşați de la Ministerul Afacerilor Interne (MAI), care își vor desfășura activitatea sub directa conducere şi controlul nemijlocit al procurorilor. Prin Ordonanța de Urgență s-a prevăzut detașarea la DIICOT a 40 de ofițeri sau agenți de poliție judiciară, iar printr-o Hotărâre adoptată tot astăzi de Guvern, detașarea a câte 40 de ofițeri sau agenți de poliție judiciară la Ministerul Public și la DNA.

Citeşte şi

UPDATE. CSAT a avizat ordonanta de urgenta privind regimul interceptarilor. Parchetele vor folosi infrastructura SRI

Se diminueaza sau nu lupta anticoruptie? De cine e dorit asa ceva?

Si interesant este, si poate nu intamplator, lucrurile acestea se petrec spre sfarsitul de mandat al Presedintelui Barack Obama, a carui Administratie a sustinut lupta anticoruptie in Romania. Se prefigureaza o schimbare de optica in politica americana? Va impulsiona o astfel de schimbare de optica efectuarea reformelor structurale in economie? Sper ca fata de anii ’90 am castigat in experienta si nu vom repeta greselile facute atunci.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

martie 12, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Forumul economic China-Europa Centrala si de Est…

Interesant este ca toata lumea este concentrata asupra a ceea ce ar avea Romania de castigat de pe urma „aprofundarii cooperarii bilaterale in noile circumstante” – trebuie sa recunoastem ca lucrurile sunt prezentate intr-un mod triumfalist -, dar putini se intreaba ce interes are China din toata afacerea asta, ce urmareste China prin aceasta mutare.

Mediafax

Premierul Chinei: România-fanion de colaborare China-Europa Centrală, firmele vor veni prin România

Se arata ca:

Guvernul chinez consideră România drept un „fanion de colaborare” între China şi Europa Centrală şi de Est, încurajând firmele chineze să investească în România şi, totodată, prin România să activeze şi pe alte pieţe, a afirmat, luni, premierul Chinei, Li Keqiang, după discuţia cu premierul Ponta.

Premierul chinez a arătat că vizita sa la Bucureşti, la doar patru luni după vizita prim-ministrului Victor Ponta la Beijing, dovedeşte că relaţiile bilaterale sunt excepţionale, iar cele două părţi se tratează ca parteneri strategici.

„Guvernul Chinei acordă o importanţă desoebită relaţiilor chinezo-române. Vreau să vă spun că România, atât din punct de vedere al populaţiei, cât şi al suprafeţei, este a doua ţară ca mărime din Europa Centrală şi de Est, iar în ultimii ani România a cunoscut o creştere economică foarte rapidă şi această dezvoltare a României este în favoarea nivelului de trai al populaţiei din România, este în favoarea dezvoltării Europei Centrale şi de Est, precum şi în favoarea Uniunii Europene (…) Pentru reuniunea liderilor de guverne, noi considerăm România ca un fanion de colaborare între China şi Europa Centrală şi de Est şi o să promovăm. Salutăm prezenţa firmelor româneşti pe piaţa chineză, iar partea chineză încurajează firmele chineze să desfăşoare activităţi pe piaţa românească şi să colaboreze prin România pe piaţa terţiară„, a arătat premierul chinez.

Acesta a adăugat că România are o influenţă deosebită în spaţiul central şi est-european, dar şi un rol important pentru relaţiile dintre China şi Europea Centrală şi de Est, precum şi pentru relaţiile China-Uniunea Europeană.

„Eu sunt ca un prieten care a venit din îndepărate şi sunt extrem de încântat pentru aceste lucruri”, a spus în acest context Li Keqiang.

Prim-ministrul chinez, Li Keqiang, a ajuns la Bucureşti, pentru prima vizită în România a unui premier al Chinei după 19 ani.

Premierul chinez se va afla în România în perioada 25-28 noiembrie.

Marţi, România organizează a doua reuniune la nivel de prim-miniştri din Europa Centrală şi de Est şi China, la care vor participa 16 şefi de guvern.

Aceasta este a doua reuniune a şefilor de guverne din ţările Europei Centrale şi de Est şi China, după cea organizată anul trecut la Varşovia.

Cu acest prilej, va fi organizată şi a treia ediţie a Forumului economic şi comercial China-Europa Centrală şi de Est, la care 1.000 de reprezentanţi ai unor companii private şi de stat.

Li Keqiang: „Fabricat în China” e o sintagmă universal cunoscută,”Grânarul Europei” poate exporta tot

Ştampila „Fabricat în China” este o sintagmă cunoscută în toată lumea, iar România este supranumită „Grânarul Europei”, China putând importa atât cât poate România livra, inclusiv produse din carne, a declarat premierul chinez Li Keqiang, prezentând avantajele colaborării dintre cele două state.

„«Fabricat în China» este o sintagmă cunoscută în întreaga lume şi, în procesul de dezvoltare a sa, China îşi modernizează şi upgradează economia şi instalaţiile, iar fabricarea instalaţiilor chineze are o pondere din ce în ce mai importantă pe piaţa globală. Astăzi, am discutat în mod special cu domnul prim-ministru Ponta pentru cooperarea în domeniul instalaţiilor chinezeşti, de construirea infrastructurii româneşi în alte domenii specifice, ca de exemplu: calea ferată rapidă, energia eoliană, energia nucleară, precum şi calea ferată obişnuită”, a spus Li Keqiang, într-o conferinţă de presă susţinută împreună cu premierul Victor Ponta.

El a arătat totodată că România este cunoscută ca fiind „Grânarul Europei”, iar China este interesată să importe produse.

„România are avantaje în ceea ce priveşte fabricarea instalaţiilor, precum şi avantaje din punct de vedere agricol. România este supranumită «Grânarul Europei» şi noi dorim să importăm produse, din carnea de vită, de oaie, din România. Cât puteţi să ne furnizaţi, putem să importăm de la dumneavoastră”, i-a spus Li Keqiang lui Ponta, care a răspuns, zâmbind: „Sigur !”.

De asemenea, premierul chinez a amintit faptul că România este a doua ţară ca mărime din regiune.

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Comerţului de la Beijing, schimburile comerciale între China şi România s-au ridicat la 3,27 miliarde de dolari, în primele 10 luni ale anului 2013.

Investiţiile chineze în România sunt în valoare de 160 de milioane de dolari, în timp ce investiţiile româneşti în China sunt de 280 de milioane de dolari.

Exporturile româneşti în China au crescut de la 360 de milioane de dolari, în 2008, la aproape un miliard de dolari, anul trecut.

Li Keqiang: Relaţiile dintre China-Europa Centrală şi de Est, parte importantă a cooperării China-UE

Relaţiile de cooperare dintre China şi Europa Centrală şi de Est constituie o parte importantă a relaţiilor dintre China şi Uniunea Europeană, iar relaţiile de cooperare cu România constituie o bază solidă de reper în cadrul acestei cooperări, a declarat premierul chinez, Li Keqiang.

„China consideră că relaţiile de cooperare chinezo-române constituie o bază solidă de reper în cadrul cooperării China-Europa Centrală şi de Est, precum şi în cadrul formatului de cooperare China-UE. Noi am hotărât împreună cu partea română să alegem România pentru găzduirea reuniunii şefilor de guvern China-Europa Centrală şi de Est şi aceasta dovedeşte în sine că relaţiile şi cooperarea China-UE pot promova şi cooperarea dintre China şi Europa Centrală şi de Est. Considerăm că relaţiile de cooperare dintre China şi Europa Centrală şi de Est constituie o parte importantă a relaţiilor China-UE, iar partea chineză consideră, de asemenea, că relaţiile chinezo-române, cooperarea dintre China şi Europa Centrală şi de Est, este în favoarea procesului de integrare europeană. Sperăm şi dorim să vedem o Europă unită, prosperă şi dezvoltată şi o monedă Euro puternică”, a spus premierul chinez, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Victoria.” (subl. mea)

Premierul chinez: Suntem pregătiţi să valorificăm o linie specială de credit de 10 miliarde de dolari

Se arata ca:

China este pregătită să discute cu părţile relevante despre modalităţile de a valorifica o serie de canale de finanţare considerând că poate fi valorificată cu succes o linie specială de credit de 10 miliarde de dolari americani, în liniile trasate de regulamentele UE, a declarat premierul chinez.

„China este pregătită să consolideze cooperarea cu ţările din regiunea dumneavoastră în domeniul drumurilor, porturilor, telecomunicaţiilor, energiei nucleare şi, de asemenea, al căilor ferate de mare viteză şi, de asemenea, în domeniul lansării proiectelor la scară mare, toate acestea ducând la investiţii masive şi mai departe la o creştere a schimburilor comerciale. De asemenea, trebuie să avem în vedere şi canalele de finanţare.

El a adăugat că Guvernul chinez este pregătit să exploreze posibilităţile de a semna un acord-cadru privind investiţiile industriale împreună cu ţările din regiune pentru a sprijini companiile competente în sensul investiţiilor în Europa Centrală şi de Est, precum şi pentru ideea înfiinţării unei platforme pentru schimburi la nivelul IMM-urilor.

Potrivit acestuia, estimările iniţiale sugerează că, între 2013 şi 2020, China va importa bunuri în valoare de 3.000 de miliarde doar din Europa şi investiţia de afaceri şi numărul de turişti chinezi către Europa vor creşte.

Trebuie să facem eforturi pentru a dubla volumul comercial, volumul comerţului. În ultimii ani, comerţul dintre cele două părţi, dintre China şi cele 16 ţări din regiune s-a dublat, însă cifrele sunt încă modeste. Să cooperăm, aşadar, pentru a dubla încă o dată volumul comercial în următorii cinci ani. Împreună vom declara anul 2014 ca anul investiţiilor şi promovării de afaceri între China şi Europa Centrală şi de Est şi vom avea în această o serie de activităţi, precum o întâlnire la nivel ministerial privind cooperarea economică şi comercială, de asemenea, un târg de bunuri şi un forum pentru cooperarea agricolă, toate acestea vizând dezvoltarea pe mai departe a schimburilor comerciale”, a mai afirmat prim-ministrul Chinei.

El a asigurat că doreşte schimburi comerciale echilibrate între cele două părţi, prin importul de produse agricole de calitate, precum carne de oaie, de vită, produse lactate, precum şi alte bunuri foarte competitive şi, de asemenea, să fie încurajaţi mai mulţi turişti chinezi să viziteze ţările din regiune.

„Trebuie să facem eforturi să cooperăm pentru a construi proiecte de infrastructură de scară de mare anvergură. De-a lungul istoriei ţările din regiune au realizat progrese importante la nivelul infrastructurii, dar cu trecerea timpului a apărut o nevoie de transformare şi de îmbunătăţire a acestei infrastructuri şi este nevoie, o mare nevoie de capital, de tehnologie şi de echipament. Putem spune că produsele chinezeşti sunt populare în întreaga lume şi recent, pe măsură ce economia ţării noastre s-a dezvoltat, producătorii de echipamente din anumite sectoare din China au realizat noi şi noi progrese şi realizări. China are o industrie producătoare de echipamente matură şi bine pusă la punct la un nivel avansat mai cu seamă în zone precum căi ferate de mare viteză, energie nucleară. Acestea sunt zone unde China este foarte dezvoltată.

De asemenea, echipamentele produse în ţara noastră sunt fiabile pentru că, având în vedere stadiul de dezvoltare al ţarii noastre, costurile şi ofertele de preţ sunt avantajoase, în acelaşi timp produsele fiind şi foarte fiabile. China este pregătită să consolideze cooperarea cu ţările din regiunea dumneavoastră în domeniul drumurilor, porturilor, telecomunicaţiilor, energiei nucleare şi, de asemenea, al căilor ferate de mare viteză şi, de asemenea, în domeniul lansării proiectelor la scară mare, toate acestea ducând la investiţii masive şi mai departe la o creştere a schimburilor comerciale”, a adăugat Li Keqiang.

Potrivit acestuia, China este pregătită să coopereze cu ţările din regiune pentru a crea condiţiile ca firmele să aibă condiţii în ceea ce priveşte accesul la piaţă, vizele rezidenţiale şi permisele de muncă, Li Keqiang adăugând că ar trebui ca guvernele „să fie mai îndrăzneţe” în ceea ce priveşte inovaţiile, iar asociaţiile de afaceri, think-tank-urile şi presa să contribuie la această comunicare şi să dea un mesaj pozitiv, astfel încât oamenii să ştie că Europa Centrală şi de Est şi China cooperează în vederea unor relaţii consolidate.

„Reforma chineză şi dezvoltarea acestei ţări vor fi benefice, aşadar, nu doar pentru poporul chinez, dar vor aduce oportunităţi de dezvoltare pentru ţările din regiunea dumneavoastră şi pentru alte ţări din lume. În Europa se spune că un gram de acţiune face cât o tonă de teorie şi, în China, noi spunem ‘Mai bine ne ridicăm şi trecem la treabă decât să stăm jos şi să vorbim’. Stau, aşadar, aici, în faţa dumneavoastră, şi-mi exprim dorinţa ca împreună cu liderii din ţările din regiune să trecem la treabă, astfel încât să transpunem aceste linii directoare în realitate. Şi, în acest sens, este nevoie de efortul concertat al guvernelor, firmelor şi comunităţilor de afaceri din cele două partenere. Şi cred că, atât timp cât cooperăm împreună cu sinceritate, beneficiile reciproce pentru China şi ţările din Europa Centrală şi de Est se vor extinde, iar cooperarea noastră practică va avea mai multe rezultate, iar dezvoltarea noastră comună va avea un viitor mai luminos”, a încheiat premierul chinez.”

Prim-ministrul Chinei: Suma contractelor semnate cu firmele româneşti este uriaşă, va depăşi estimarea

Se arata ca:

Prim-ministrul Chinei, Li Keqiang, a afirmat că suma contractelor de investiţii pe care companiile chineze le vor semna cu cele româneşti, cu prilejul vizitei sale la Bucureşti, este „uriaşă” şi va depăşi valoarea stabilită iniţial.

Întrebat de jurnalişti, într-o conferinţă de presă susţinută cu premierul Victor Ponta, ce contracte vor fi semnate cu prilejul vizitei sale la Bucureşti şi care va fi valoarea acestor investiţii, premierul chinez a arătat că, pe lângă memorandumurile semnate la Palatul Victoria, vor fi multe alte contracte.

„În ceea ce priveşte suma, vreau să vă asigur că este uriaşă. Deseară, grupul de lucru dintre cele două părţi va discuta şi proiectele privind calea ferată rapidă şi pe cele în domeniul infrastructurii, iar toate aceste proiecte vor depăşi valoarea care este iniţial stabilită în contracte. Nu vreau să spun un plafon pentru sumă, fiindcă aş dori să fie o surpriză”, a declarat premierul Chinei.

Sumele vehiculate neoficial ca reprezentând valoarea contractelor semnate cu ocazia vizitei la Bucureşti a premierului chinez oscilează între 5 şi 8 miliarde euro.

România şi China au semnat, luni, acorduri de colaborare pentru înfiinţarea în comun a unui parc tehnologic şi reluarea exportului de bovine pentru reproducţie şi carne de porc către China, dar şi mai multe documente de colaborare în energie, inclusiv în domeniul nuclear şi termoelectric.

Astfel, conducerea Nuclearelectrica au semnat cu preşedintele companiei China General Nuclear Power Corporation (CGN) o scrisoare de intenţie pentru colaborare, directorului Complexului Energetic Oltenia a încheiat cu preşedintele companiei China Huadian Corporation un acord de intenţie de cooperare pentru realizarea proiectului termoelectric de la Rovinari, directorul Complexului Energetic Hunedoara a parafat cu preşedintele companiei China National Electric Engineering o înţelegere pentru reabilitarea grupurilor 3 si 4 de la centrala termoelectrica Deva, iar directorul companiei de proiect pentru construcţia hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti (judeţul Cluj) a semnat o scrisoare de confort în acest sens cu vicepreşedintele executiv al Sinohydro Corporation.

Departamentul pentru Energie şi Administraţia Naţională din China pentru Energie au încheiat un memorandum de înţelegere pentru cooperare în domeniul proiectelor nucleare.

Tot la Guvern a fost semnat şi un acord pentru investiţii în centrale eoliene şi echipamente de export între Romanian Păunescu Corporation, condusă de Bobby Păunescu, şi Mingyang Wind Power Group.

A fost semnat şi memorandumul de înţelegere pentru sprijinirea companiei de telecomunicaţii Huawei Technologies în vederea înfiinţării unui centru regional la Bucureşti.”

Ponta: Mai multă cooperare şi relaţii strânse între UE şi China înseamnă avantaj pentru ambele părţi

Se arata ca:

România vrea o relaţie specială cu China în cadrul regiunii şi al Uniunii Europene şi consideră că mai multă cooperare şi relaţii mai strânse între UE şi China înseamnă avantaj pentru ambele părţi, iar implicarea Chinei în proiecte economice în regiune este un lucru pozitiv, a spus premierul Ponta.

„România îşi doreşte o relaţie specială cu China în cadrul regiunii şi al Uniunii Europene. Mai multă cooperare şi relaţii mai strânse între Uniunea Europeană şi China înseamnă avantaj pentru ambele părţi şi avantaje pentru România. Implicarea Chinei în proiecte concrete de dezvoltare economică în regiune este un lucru extrem de pozitiv”, a spus Ponta într-o conferinţă de presă susţinută împreună cu premierul chinez, Li Keqiang.

Financial Times a scris, joi, că vizita premierului chinez în capitala României a creat îngrijorare la Bruxelles, fiind văzută ca o strategie „divide şi cucereşte”, pentru a pune presiune pe UE în disputele cu Beijingul.

România şi China au semnat o Declaraţie de „aprofundare a cooperării bilaterale în noile circumstanţe”

Se arata ca:

Reprezentanţii guvernelor român şi chinez au semnat, luni, la Bucureşti, o Declaraţie comună privind „aprofundarea cooperării bilaterale în noile circumstanţe”, prin care garantează colaborarea indiferent de eventuale schimbări internaţionale şi interne şi arată că UE şi China sunt forţe strategice.

În document, partea română arată că va continua ca şi până acum să aplice ferm politica unei singure Chine şi să sprijine cauza reunificării Chinei.

Premierul Victor Ponta a apreciat că semnarea documentului reprezintă încă un pas către realizarea unui parteneriat „cu adevărat strategic” între România şi China.

Cele două părţi arată că „în cei 64 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice, raporturile dintre România şi China s-au dezvoltat constant, înregistrând rezultate fructuoase în toate domeniile de cooperare. Cele două ţări au avut permanent o viziune strategică asupra dezvoltării relaţiilor bilaterale, considerându-se reciproc drept prieteni buni şi parteneri buni şi sinceri, care cooperează în avantajul ambelor părţi. Relaţiile de Parteneriat Amplu de Prietenie şi Cooperare dintre România şi Republica Populară Chineză pot fi apreciate drept un exemplu de relaţii inter-statale în perioada actuală.

Cele două părţi consideră că, indiferent de schimbările care se pot produce pe plan internaţional şi în situaţia internă din cele două ţări, prietenia tradiţională dintre România şi China se bucură constant de sprijinul deplin şi larg al celor două ţări şi popoare, constituind tezaurul lor comun şi un fundament substanţial pentru consolidarea dialogului politic şi a cooperării pragmatice în plan economic şi comercial şi pentru aprofundarea schimburilor inter-umane în cadrul Parteneriatului Amplu de Prietenie şi Cooperare dintre cele două ţări.

Cele două părţi reafirmă că respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale celeilalte părţi şi luarea în considerare a intereselor cheie şi preocupărilor majore ale fiecărei părţi constituie trăsături intrinseci ale prieteniei tradiţionale dintre România şi China. Partea română va continua ca şi până acum să aplice ferm politica unei singure Chine şi să sprijine cauza reunificării Chinei. Partea chineză acordă o înaltă apreciere acestui fapt.

Cele două părţi consideră că popoarele lor depun eforturi pentru a deveni prospere şi puternice prin explorarea unor căi de dezvoltare în concordanţă cu situaţia naţională proprie, se respectă şi sprijină reciproc în acest proces. Partea română dă o înaltă apreciere rezultatelor obţinute de China în ultimele decenii în dezvoltarea sa economică şi socială şi sprijină obiectivul formulat de partea chineză de aprofundare cuprinzătoare a reformei. Partea chineză dă o înaltă apreciere rezultatelor obţinute de România în dezvoltarea sa economică şi socială.

Cele două părţi consideră că aprofundarea în continuare a relaţiilor de Parteneriat Amplu de Prietenie şi Cooperare dintre România şi China corespunde aspiraţiilor şi intereselor fundamentale ale celor două ţări şi popoare şi sunt decise ca, pe baza principiilor respectului reciproc, egalităţii şi avantajului reciproc, să îmbogăţească conţinutul prieteniei tradiţionale sino-române, să dezvolte şi mai mult cooperarea reciproc avantajoasă şi să promoveze prosperitatea celor două ţări.

Cele două părţi subliniază că anul 2014, în care se împlinesc 65 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice şi 10 ani de la constituirea relaţiilor de Parteneriat Amplu de Prietenie şi Cooperare, reprezintă un moment important în evoluţia relaţiilor româno-chineze şi au decis să folosească această ocazie pentru a extinde cooperarea bilaterală în plan politic, economic, comercial, al schimburilor inter-umane şi în alte domenii şi să acţioneze intens pentru ridicarea relaţiilor bilaterale la un nivel superior.

Cele două părţi subliniază că dialogul politic la nivel înalt are o importanţă deosebită pentru aprofundarea înţelegerii şi încrederii reciproce între cele două ţări şi impulsionarea dezvoltării în continuare a relaţiilor bilaterale. În acest scop, cele două părţi îşi vor intensifica contactele bilaterale la nivel înalt şi vor folosi oportunităţile oferite de conferinţele internaţionale şi alte reuniuni pentru a efectua schimburi de vederi în probleme de interes comun.

Cele două părţi consideră că trebuie să aprofundeze în continuare cooperarea în domeniile economic, comercial, financiar-bancar, construcţiei infrastructurii, energiei, agriculturii, ştiinţei şi tehnologiei, telecomunicaţiilor, tehnologiei informatice, protecţiei mediului, turismului şi în alte sectoare şi salută cu satisfacţie semnarea cu prilejul acestei vizite a mai multor documente bilaterale destinate punerii în practică a obiectivelor de cooperare convenite. Cele două părţi vor adopta măsurile necesare pentru a impulsiona firmele din cele două ţări să valorifice condiţiile şi posibilităţile de cooperare oferite de programele de dezvoltare ale economiilor ţărilor lor.

Partea română salută participarea companiilor chineze la proiecte investiţionale în diverse domenii în România şi le va asigura condiţii egale derulării acestora, conform legislaţiei în vigoare. Partea chineză dă o înaltă apreciere măsurilor adoptate de partea română pentru simplificarea procedurilor de viză pentru oamenii de afaceri chinezi care se deplasează în România, sprijină în continuare firmele chineze să se deplaseze în România pentru investiţii şi afaceri şi încurajează implicarea activă a firmelor româneşti în proiecte de dezvoltare ale Chinei.

Cele două părţi sunt de acord ca, în continuare, Comisia mixtă economică inter-guvernamentală să joace un rol de coordonare şi îndrumare, să întărească rolul Grupului de lucru în proiecte de infrastructură din subordinea Comisiei mixte, oferind condiţii prielnice pentru ca firmele din cele două ţări să desfăşoare o cooperare pragmatică.

Cele două părţi consideră că întărirea schimburilor inter-umane reprezintă una dintre modalităţile importante de creştere a înţelegerii reciproce şi de dezvoltare durabilă a relaţiilor bilaterale. Cele două părţi îşi vor spori eforturile pentru a sprijini colaborarea directă dintre organizaţiile şi structurile de resort în vederea intensificării şi diversificării relaţiilor culturale, educaţionale, cu precădere în învăţământul superior şi cercetarea tehnico-ştiinţifică, şi în alte domenii. Cele două ţări au decis ca în 2014 – an cu semnificaţie deosebită – să organizeze o serie de activităţi, inclusiv de promovare a schimburilor de cercetători şi experţi în domenii de interes comun, înfiinţare de tabere de creaţie ale tinerilor şi de reţele de comunicare între reprezentanţii elitelor intelectuale, festivaluri de filme şi artă.

Cele două părţi sunt de comun acord că formatul de cooperare China – ţările Europei Centrale şi de Est oferă noi oportunităţi pentru dezvoltarea în profunzime a relaţiilor bilaterale. Această cooperare corespunde aspiraţiilor comune şi intereselor fundamentale ale popoarelor Chinei şi ţărilor Europei Centrale şi de Est, este benefică promovării cooperării în toate domeniile dintre China şi ţările Europei Centrale şi de Est şi impulsionează dezvoltarea largă şi echilibrată a relaţiilor dintre China şi Uniunea Europeană. Partea chineză acordă o înaltă apreciere sprijinirii şi impulsionării de către România a cooperării dintre China şi ţările Europei Centrale şi de Est şi preţuieşte eforturile mari făcute de România pentru organizarea reuniunii liderilor din China şi ţările Europei Centrale şi de Est.

Cele două părţi consideră că Uniunea Europeană şi China sunt forţe strategice importante pe scena internaţională, sunt parteneri importanţi de cooperare pentru promovarea păcii, prosperităţii şi stabilităţii în lume şi pentru întâmpinarea provocărilor globale. Ambele părţi susţin dezvoltarea robustă a Parteneriatului Strategic Cuprinzător dintre Uniunea Europeană şi Republica Populară Chineză, salută rezultatele Summitului UE-China de la Beijing şi decid să contribuie mai intens la impulsionarea dezvoltării relaţiilor dintre Uniunea Europeană şi China. Partea chineză acordă o înaltă apreciere rolului pozitiv jucat de România în Uniunea Europeană şi în relaţiile dintre China şi Uniunea Europeană.

Cele două părţi consideră că multi-polarizarea lumii actuale şi globalizarea economică se dezvoltă în profunzime, diversitatea culturală şi informatizarea societăţilor avansează în continuare, iar diverse probleme şi provocări apar permanent. În noile circumstanţe, fiecare parte trebuie să-şi întărească comunicarea, coordonarea şi cooperarea pragmatică, să contribuie la pacea trainică şi prosperitatea comună pe glob.

Cele două părţi reafirmă respectarea strictă a scopurilor şi principiilor „Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite” şi a principiilor de drept internaţional unanim recunoscute. Cele două părţi sprijină Organizaţia Naţiunilor Unite să se manifeste drept organizaţia internaţională inter-guvernamentală cu cea mai largă reprezentativitate pe glob şi să îşi asume responsabilitatea esenţială în salvgardarea păcii şi securităţii în lume şi pentru identificarea soluţiilor adecvate pentru a răspunde oricărei ameninţări la adresa păcii şi stabilităţii pe glob. Cele două părţi sprijină întărirea colaborării dintre Organizaţia Naţiunilor Unite şi organizaţiile regionale şi subregionale.

Cele două părţi se opun ferm oricărei forme de terorism şi sunt dispuse să-şi întărească cooperarea anti-teroristă şi să promoveze în comun cooperarea anti-teroristă internaţională. Cele două părţi vor continua să îşi întărească colaborarea privind prevenirea schimbărilor climatice şi promovarea dezvoltării durabile”.”

ACORDURI România-China: Care sunt proiectele pentru care cele două ţări colaborează

Se arata ca:

România şi China au semnat, luni, acorduri de colaborare pentru înfiinţarea în comun a unui parc tehnologic şi reluarea exportului de bovine pentru reproducţie şi carne de porc către China, dar şi mai multe documente de colaborare în energie, inclusiv în domeniul nuclear şi termoelectric.

Astfel, conducerea Nuclearelectrica au semnat cu preşedintele companiei China General Nuclear Power Corporation (CGN) o scrisoare de intenţie pentru colaborare, directorului Complexului Energetic Oltenia a încheiat cu preşedintele companiei China Huadian Corporation un acord de intenţie de cooperare pentru realizarea proiectului termoelectric de la Rovinari, directorul Complexului Energetic Hunedoara a parafat cu preşedintele companiei China National Electric Engineering o înţelegere pentru reabilitarea grupurilor 3 si 4 de la centrala termoelectrica Deva, iar directorul companiei de proiect pentru construcţia hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti (judeţul Cluj) a semnat o scrisoare de confort în acest sens cu vicepreşedintele executiv al Sinohydro Corporation.

Departamentul pentru Energie şi Administraţia Naţională din China pentru Energie au încheiat un memorandum de înţelegere pentru cooperare în domeniul proiectelor nucleare.

Tot la Guvern a fost semnat şi un acord pentru investiţii în centrale eoliene şi echipamente de export între Romanian Păunescu Corporation, condusă de Bobby Păunescu, şi Mingyang Wind Power Group.

A fost semnat şi memorandumul de înţelegere pentru sprijinirea companiei de telecomunicaţii Huawei Technologies în vederea înfiinţării unui centru regional la Bucureşti.

Reprezentanţii guvernelor român şi chinez au convenit şi un program cultural pentru perioada 2013 – 2016, un acord de înfiinţare şi funcţionare a Institutului Cultural Român de la Beijing şi a Centrului Cultural Chinez de la Bucureşti şi un memorandum de înţelegere privind promovarea cooperării investiţionale.

Prim-ministrul chinez, Li Keqiang, a ajuns la Bucureşti, pentru prima vizită în România a unui premier al Chinei după 19 ani, împreună cu o importantă delegaţie de oameni de afaceri.

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Comerţului de la Beijing, schimburile comerciale între China şi România s-au ridicat la 3,27 miliarde de dolari în primele 10 luni din acest an.

Exporturile româneşti în China au crescut de la 360 de milioane de dolari în 2008 la aproape 1 miliard de dolari anul trecut.

Investiţiile chineze în România sunt în valoare de 160 de milioane de dolari, în timp ce investiţiile româneşti în China sunt de 280 de milioane de dolari.”

Două companii din China au semnat o scrisoare de intenţie cu administratorii judiciari ai Oltchim

Se arata ca:

Administratorii judiciari ai Oltchim au semnat luni o scrisoare de intenţie cu Baota Petrochemical Group şi Junlun Petroleum, cele două companii din China fiind interesate să participe la privatizarea combinatului din Râmnicu-Vâlcea, aflat în insolvenţă.

„Prin această scrisoare de intenţie, garantăm companiilor chineze un tratament nediscriminatoriu la participarea la procesul de vânzare a Oltchim, precum şi respectarea tuturor angajamentelor europene. Pentru noi este un lucru foarte bun că mai există încă un consorţiu interesat de Olchim. Există un interes major pentru Oltchim, care sper să se concretizeze în cât mai multe oferte”, a declarat luni într-o conferinţă ministrul Economiei, Andrei Gerea.

La conferinţă nu au participat şi reprezentanţii companiilor chineze.

Gherea a spus că va fi un proces transparent şi concurenţial, iar Ministerul Economiei este „optimist şi încrezător” şi aşteaptă „cu emoţie” să dechidă ofertele.

Întrebat dacă solicitarea de transparenţă şi de tratament nediscriminatoriu au reprezentat o cerinţă a companiilor chineze sau au venit din partea Ministerului Economiei, Gerea a afirmat: „Ne-am întâlnit undeva la mijloc”.

„Scrisoarea de intenţie este, dacă vreţi, un gest simbolic, dar cu o încărcătură foarte mare”, a mai spus ministrul.

Statul deţine, care deţine prin Ministerul Economiei 54,7% din acţiunile Oltchim, a eşuat anul trecut în încercarea de a privatiza combinatul chimic. Oltchim a intrat în insolvenţă în luna ianuarie a acestui an.

Vânzarea Oltchim este programată pentru luna februarie a anului viitor, iar ofertele angajante vor putea fi depusă până la 17 ianuarie.”

Ponta: China are nevoie de prieteni politici pe termen lung, de încredere, şi de parteneri comerciali

Se arata ca:

China are nevoie de prieteni politici pe termen lung şi de încredere, precum şi de parteneri comerciali la nivel mondial, iar România şi ţările din zonă au o tradiţie în acest sens, în vederea unei relaţii care se poate dezvolta în viitor, a afirmat premierul Victor Ponta.

El a arătat totodată că şi China are nevoie, de asemenea, de o Europă puternică, de un partener puternic pe scena mondială, şi că, cu cât mai puternică este Europa, cu atât va fi mai bine pentru China şi pentru restul lumii.

„Însă, trebuie să spun astăzi, aici, foarte clar: Europa poate fi puternică doar dacă toate ţările din Europa se dezvoltă din punct de vedere economic suficient de rapid pentru a creşte standardele de trai, infrastructura şi serviciile sociale, iar Europa poate fi puternică doar dacă toate ţările prezente astăzi aici, chiar dacă nu sunt încă membre ale UE, se pot integra în acest program cât mai rapid. UE care include ţările noastre, însă şi alte ţări precum Republica Moldova, Turcia, Ucraina şi, astfel, această regiune poate fi un actor global de care lumea are nevoie”, a spus Ponta la deschiderea Forumului Economic şi Comercial China – Europa Centrală şi de Est.

Premierul a arătat totodată că această regiune a Europei pune atât de mult accent pe relaţiile speciale cu China deoarece majoritatea dintre state sunt „tinere democraţii” şi noi membri ai UE sau ţări în curs de integrare în UE, situaţie care poate fi favorabilă dacă se reuşeşte să fie folosit potenţialul.

Ponta a precizat totodată că ultimele cifre şi previziuni cu privire la România şi la celelalte ţări din regiune sunt pozitive şi încurajatoare, România având cea mai crescută rată de creştere din UE, cu o datorie publică şi un deficit bugetar scăzute.

„Previziunile independente prezentate de regiunea noastră indică că este cea mai dinamică din Europa. Este un lucru extraordinar? Eu cred că nu. Permiteţi-mi să fac o comparaţie: regiunea noastră este precum un student care este plin de energie, care tocmai a terminat facultatea, plin de ambiţie şi muncitor, care tocmai s-a mutat la oraş şi face parte din societate, aşa cum şi-a dorit dintotdeauna, însă el este tânăr şi este slab plătit întrucât salariile mari sunt pentru oamenii cu mai multă experienţă. I-ar plăcea să înveţe mai mult şi sa fie format mai bine, însă cursurile sunt foarte scumpe şi el nu-şi permite să le plătească, nu poate să acceseze tehnologiile performante din acelaşi motiv. Nu are casă şi maşină, iar băncile preferă să acorde credite clienţilor mai vechi, nu unui tânăr cu cotă de risc crescută.

Regulile sunt deja formate şi el trebuie să le respecte fără să pună întrebări, însă aceste reguli ar trebui să ofere oportunităţi egale. El consideră că are aceleaşi obligaţii, însă nu aceleaşi drepturi şi viitorul nu se află în mâinile sale. Cu toţi suntem tineri. Ce ar trebui să facem? Să ne plângem, să ne acceptăm soarta? Nu cred. Nu cred că vom face acest lucru. Trebuie să fim creativi, trebuie să avem încredere în noi înşine, trebuie să avem încredere în potenţialul nostru şi să lucrăm mai mult. Dar, de asemenea, este nevoie să căutăm un partener şi un prieten cu aceeaşi experienţă, cu acelaşi trecut, cu aceeaşi ambiţie şi cu acelaşi interes. Trebuie să lucrăm împreună cu acest partener pentru a găsi oportunităţi, pentru a iniţia proiecte care să ne ducă la succes şi prosperitate”, a afirmat Ponta.

El a prezentat şi o serie de cifre, arătând că peste 30 de ani de creştere a economiei chineze au făcut China un partener de comerţ foarte important pentru mai mult de 120 de ţări la nivel mondial şi a doua economie la nivel mondial, valoarea schimburilor economice între Uniunea Europeană şi China depăşind zilnic un miliard de euro.

Investiţiile chineze în Uniunea Europeană au crescut, în 2011, de 30 de ori comparat cu anii anteriori şi aproape 20% din investiţiile străine din China provin din Uniunea Europeană, însă doar 1,4% din investiţia străină din Uniunea Europeană provine din China.”

Ponta nu vrea la CSAT. Cu Basescu

CSAT se reuneşte marţi în şedinţă. Şedinţa a fost convocată de Băsescu în perioada în care Ponta are pregătite întâlniri cu premieri

Se arata ca:

Membrii CSAT se reunesc, marţi, la Palatul Cotroceni, în şedinţă, potrivit programului anunţat, luni seară, de Preşedinţie. Potrivit anunţul Preşedinţiei, şedinţa va începe la ora 15.00.

CSAT va discuta, marţi, propunerile de buget ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, informează Preşedinţia.

„O şedinţa a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), condusă de preşedintele României, domnul Traian Băsescu, va avea loc marţi, 26 noiembrie a.c., începând cu ora 15.00, la Palatul Cotroceni. Pe ordinea de zi a şedinţei CSAT se află propunerile de buget ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale. Pe timpul şedinţei vor fi abordate şi alte subiecte de interes pentru securitatea naţională”, se arată într-un comunicat al Preşedinţiei remis, luni seară, agenţiei MEDIAFAX.

Preşedintele îndeplineşte funcţia de preşedinte al CSAT, iar primul-ministru pe cea de vicepreşedinte al Consiliului. Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării sunt: ministrul apărării naţionale, ministrul de interne, ministrul afacerilor externe, ministrul justiţiei, ministrul industriei şi resurselor, ministrul finanţelor publice, directorul Serviciului Român de Informaţii, directorul Serviciului de Informaţii Externe, şeful Statului Major General şi consilierul prezidential pentru securitate naţională. Secretarul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării este numit de Preşedintele României şi are rang de consilier de stat în cadrul Administraţiei Prezidenţiale.

Şedinţa CSAT, convocată de Băsescu în perioada în care Ponta are pregătite întâlniri cu premieri

Şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) convocată de către preşedintele Traian Băsescu este programată la o oră la care premierul Victor Ponta are pregătite, din timp, întrevederi cu mai mulţi prim-miniştri, veniţi la Bucureşti pentru reuniunea China-Europa Centrală şi de Est.

Astfel, marţi, în intervalul orar 14.15-14.45, Ponta are programată o întâlnire bilaterală cu omologul polonez, iar de la ora 15.00, când va începe şedinţa CSAT, Ponta ar trebui să se întâlnească cu prim-ministrul slovac.

În continuare, tot marţi, premierul Ponta are programate întrevederi cu prim-miniştrii din Cehia, Albania şi Slovenia.

Bogdan Oprea: Convocarea CSAT a fost făcută de pe 18 noiembrie, cu acordul premierul Ponta

Purtătorul de cuvânt al preşedintelui, Bogdan Oprea a declarat, luni, că încă din 18 noiembrie s-a decis convocarea CSAT, cu acordul premierului, iar speculaţiile pe această temă sunt „complet neadevărate şi răuvoitoare”.”

Guvernul a retransmis programul de marţi al lui Ponta, din care rezultă că premierul nu merge la CSAT

Se arata ca:

Guvernul a retransmis programul de marţi al premierului Victor Ponta, din care rezultă că şeful Guvernului nu va participa la şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, programul indicând în continuare că acesta se va întâlni la ora 15.00, când e programată şi şedinţa CSAT, cu premierul slovac.

Programul actualizat al premierului, care include modificări legate doar de detaliile de organizare a întrevederilor cu premierii străini, a fost transmis de Guvern luni seara, după ce Preşedinţia a anunţat convocarea CSAT.

Programul indică în continuare că premierul Ponta se va întâlni în intervalul orar 14.15-14.45 cu premierul Poloniei, între 15.00-15.30 cu premierul Slovaciei, între 15.45-16.15 cu premierul Cehiei, între 17.25-17.55 cu premierul Albaniei şi între 18.30-19.00 cu premierul Sloveniei.

CSAT va discuta, marţi, de la ora 15.00, propunerile de buget ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, a anunţat anterior Preşedinţia.

Şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) convocată de către preşedintele Traian Băsescu este programată la o oră la care premierul Victor Ponta are pregătite, din timp, întrevederi cu mai mulţi prim-miniştri, veniţi la Bucureşti pentru reuniunea China-Europa Centrală şi de Est.

Purtătorul de cuvânt al preşedintelui, Bogdan Oprea a declarat, luni, că convocarea CSAT s-a făcut încă din 18 noiembrie, cu acordul premierului, iar speculaţiile pe această temă sunt „complet neadevărate şi răuvoitoare”.”

Ponta l-a delegat pe vicepremierul Gabriel Oprea să participe la şedinţa CSAT

Se arata ca:

Premierul Victior Ponta a declarat, marţi, agenţiei MEDIAFAX, că l-a delegat pe vicepremierul Gabriel Oprea să participe la şedinţa CSAT, care urmează să aibă loc în cursul după-amiezii.

Întrebat de MEDIAFAX dacă va participa la şedinţa CSAT sau dacă a împuternicit o altă persoană să îl reprezinte la această reuniune, Ponta a precizat că l-a desemnat pe vicepremierul Gabriel Oprea să participe.

Şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) convocată de către preşedintele Traian Băsescu este programată la o oră la care premierul Victor Ponta are pregătite, din timp, întrevederi cu mai mulţi prim-miniştri, veniţi la Bucureşti pentru reuniunea China-Europa Centrală şi de Est.

Purtătorul de cuvânt al preşedintelui, Bogdan Oprea a declarat, luni, că convocarea CSAT s-a făcut încă din 18 noiembrie, cu acordul premierului, iar speculaţiile pe această temă sunt „complet neadevărate şi răuvoitoare”.

„Convocarea şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării de mâine (marţi, n.r.), 26 noiembrie, a fost făcută încă de lunea trecută, 18 noiembrie, şi cu acordul prim-ministrului Guvernului României, domnul Victor-Viorel Ponta, care este şi vicepreşedinte al CSAT”, a precizat Bogdan Oprea, într-o declaraţie de presă remisă MEDIAFAX.

Oprea a mai arătat că „orice speculaţii legate de data stabilirii acestei şedinţe sunt complet neadevărate şi răuvoitoare”.

Potrivit purtătorului de cuvânt al preşedintelui Traian Băsescu, „caracterul de urgenţă al şedinţei este dat de faptul că bugetele instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale trebuie avizate de CSAT înainte de votarea bugetului pe anul 2014 în Parlamentul României”.

Bogdan Oprea a menţionat că bugetul de stat pe 2014 a fost depus la Camera Deputaţilor, Camera decizională, abia luni, 18 noiembrie, adică ziua în care s-au făcut şi demersurile pentru convocarea şedinţei, iar puncte de vedere ale instituţiilor implicate au fost depuse la Secretariatul CSAT până vineri, 22 noiembrie.

„Ţinând cont şi de faptul că preşedintele României se află într-o deplasare externă joi şi vineri, dar şi de caracterul de urgenţă al subiectelor aflate pe ordinea de zi, şedinţa CSAT a putut fi convocată doar la începutul acestei săptămâni”, a precizat purtătorul de cuvânt al preşedintelui, Bogdan Oprea.

Programul premierului pentru ziua de marţi indică faptul că acesta se va întâlni la ora 15.00, când e programată şi şedinţa CSAT, cu premierul slovac.

Potrivit programului, premierul Ponta se va întâlni în intervalul orar 14.15-14.45 cu premierul Poloniei, între 15.00-15.30 cu premierul Slovaciei, între 15.45-16.15 cu premierul Cehiei, între 17.25-17.55 cu premierul Albaniei şi între 18.30-19.00 cu premierul Sloveniei.

CSAT va discuta, marţi, de la ora 15.00, propunerile de buget ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, a anunţat Preşedinţia.

„O şedinţa a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), condusă de preşedintele României, domnul Traian Băsescu, va avea loc marţi, 26 noiembrie a.c., începând cu ora 15.00, la Palatul Cotroceni. Pe ordinea de zi a şedinţei CSAT se află propunerile de buget ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale. Pe timpul şedinţei vor fi abordate şi alte subiecte de interes pentru securitatea naţională„, se arată într-un comunicat al Preşedinţiei remis, luni seară, agenţiei MEDIAFAX.

Preşedintele îndeplineşte funcţia de preşedinte al CSAT, iar primul-ministru pe cea de vicepreşedinte al Consiliului. Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării sunt: ministrul apărării naţionale, ministrul de interne, ministrul afacerilor externe, ministrul justiţiei, ministrul industriei şi resurselor, ministrul finanţelor publice, directorul Serviciului Român de Informaţii, directorul Serviciului de Informaţii Externe, şeful Statului Major General şi consilierul prezidential pentru securitate naţională. Secretarul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării este numit de Preşedintele României şi are rang de consilier de stat în cadrul Administraţiei Prezidenţiale.” (subl. mea)

Inapoi la Forum…

Premier chinez: Autorităţile trebuie să creeze o ambianţă bună pentru colaborarea între firme

Se arata ca:

Firmele chineze şi cele din Europa Centrală şi de Est trebuie să fie „îndrumate” să se cunoască reciproc, pentru a realiza cooperări cu avantaje de ambele părţi, iar autorităţile trebuie să creeze „o ambianţă bună” pentru o astfel de colaborare, a afirmat premierul chinez, Li Keqiang.

El a susţinut că aceste relaţii politico-economice sunt favorabile atât pentru China, cât şi pentru statele din regiune.

„Cooperarea China-Europa Centrală şi de Est constituie o parte importantă a relaţiilor China-UE şi această cooperare cu regiunea dumneavoastră este benefică pentru aprofundarea parteneriatului amplu dintre China şi UE, pentru integrarea europeană, pentru dezvoltarea politicii către Vest a Republicii Populare Chineze, pentru dezvoltarea echilibrată a regiunii europene şi pentru politica europeană de dezvoltare echilibrată a zonei estice, deci avem foarte multe interese convergente comune”, a spus Li Keqiang.

Lucrările summit-ului premierilor din China-Europa Centrală şi de Est s-au încheiat, marţi, cu adoptarea documentului Bucharest Guidelines, care prevede promovarea investiţiilor şi afacerilor în domeniul infrastructurii, IMM, agriculturii, transporturilor feroviare şi telecomunicaţiilor.”

Forumul economic China-Europa Centrală şi de Est – Premierul Chinei: România va fi tigru al Europei. Dacă toţi tigrii vor colabora, va fi o piaţă uriaşă

Se arata ca:

România va deveni un tigru al Europei şi, dacă toţi tigrii se vor reuni şi vor colabora, se va dezvolta o piaţă uriaşă, a afirmat premierul Chinei, Li Keqiang, arătând că potenţialul de dezvoltare a relaţiilor comerciale şi investiţiilor dintre China şi ţările din regiune este foarte mare.

„Am ascultat prezentarea premierului Ponta despre economia României. Cred că România va deveni un tigru al Europei şi, dacă toţi tigrii se vor reuni şi vor colabora, se va dezvolta o piaţă uriaşă”, a spus premierul Chinei în deschiderea Forumului economic şi comercial China-Europa Centrală şi de Est.

Li Keqiang a artătat că este convins de potenţialul relaţiilor economice dintre China şi cele 16 ţări din Europa Centrală şi de Est, după ce premierii acestor ţări i-au prezentat perspectivele economice excelente ale regiunii.

El adăugat că Europa, în mod particular Uniunea Europeană, este cel mai mare partener comercial al Chinei, dar că, în cadrul relaţiilor comerciale China-UE, comerţul cu ţările din Europa Centrală şi de Est reprezintă doar 10%, iar volumul investiţiilor este şi mai mic, fapt ce constituie un potenţial deosebit pentru dezvoltarea acestor relaţii.

Premierul Victor Ponta şi premierul chinez Li Keqiang i-au primit, marţi dimineaţă, la Palatul Parlamentului, pe şefii de guverne care participă la Forumului economic şi comercial China-Europa Centrală şi de Est, premierul român întrebându-i pe unii dintre ei, în limba engleză, dacă „s-au trezit”.

La Palatul Parlamentului, primirea şefilor de guverne a fost programată pentru o oră matinală, premierul Victor Ponta ajungând la Palatului Parlamentului în jurul orei 08:30. Ulterior, în holul de onoare unde au fost făcute primirile oficiale, a ajuns şi premierul chinez. Cei doi i-au întâmpinat pe oaspeţii oficiali, iar Ponta, în mai multe rânduri, i-a întrebat în engleză pe oficialii străini dacă s-au trezit, la momentul în care îi întâmpina.

Cea de-a treia ediţie a Forumului economic şi comercial China-Europa Centrală şi de Est se desfăşoară, marţi, la Bucureşti, după ce prima ediţie a avut loc la Budapesta, în 2011, iar cea de-a doua la Varşovia, în 2012.

Potrivit site-ului Forumului, organizatorii aşteptau în jur de 1.000 de reprezentanţi ai firmelor private şi de stat din China şi 16 state central şi est-europene: România, Bulgaria, Polonia, Ungaria, Slovacia, Republica Cehă, Slovenia, Serbia, Muntenegru, Croaţia, Bosnia şi Herţegovina, Estonia, Albania, Letonia, Lituania şi Republica Macedonia.

Forumul de la Bucureşti are cinci teme majore: energie, agricultură, turism, IT&C şi infrastructură.”

Summit-ul premierilor China-Europa Centrală şi de Est, încheiat cu adoptarea „Bucharest Guidelines”

Se arata ca:

Lucrările Summit-ului Premierilor din China-Europa Centrală şi de Est s-au încheiat, marţi, cu adoptarea documentului Bucharest Guidelines, care prevede promovarea investiţiilor şi afacerilor în domeniul infrastructurii, IMM, agriculturii, transporturilor feroviare şi telecomunicaţiilor.

„Am încercat să prezentăm centrul şi estul Europei ca fiind o regiune dinamică, cu o economie în creştere orientată spre investiţii, cu potenţial semnificativ de dezvoltare în multe domenii, cu proiecte importante la nivel regional în domeniul energiei, infrastructurii, investiţiilor în educaţie, inovaţie şi tehnologie. Ţările membre ale grupului Europa Centrală şi de Est sunt atât ţări membre deja ale UE, cât şi ţări candidate, iar această întâlnire la nivel înalt de astăzi s-a constituit într-un efort complementar al cadrului general de relaţii strategice între UE şi China”, a spus premierul Ponta la finalul reuniunii.

Acesta a arătat că participanţii au agreat în final linii de acţiune viitoare în baza unui document numit „Bucharest Guidelines”, pentru consolidarea cooperării în domeniile de interes comun, cu accent pe promovarea investiţiilor, a cooperării economice şi comerciale.

Printre măsurile avute în vedere în document se numără desemnarea anului 2014 ca an pentru promovarea investiţiilor şi afacerilor în relaţia Europa Centrală şi de Est – China şi organizarea de diverse acţiuni în context, precum continuarea organizării anuale atât a forumurilor economice, cât şi a reuniunilor la nivel de şefi de guverne.

Alte obiective de colaborare vor fi încurajarea întreprinderilor mici şi mijlocii în baza unei platforme de cooperare China – Europa Centrală şi de Est, dezvoltarea agriculturii, constituirea unei asociaţii pentru promovarea cooperării în domeniul agricol şi crearea unui forum de cooperare agricol, încurajarea instituţiilor financiare din regiune în sensul cooperării pentru „valorificarea deplină” a finanţării speciale de 10 miliarde de dolari pe care China a pus-o la dispoziţia ţărilor din regiune, consolidarea cooperării în materie de investiţii în infrastructură şi conectivitate, respectiv reţele de transport feroviar.

Părţile au convenit şi extinderea cooperării în domeniile ştiinţei, tehnologiei, inovaţiei, protecţiei mediului şi energiei, precum şi promovarea schimburilor culturale.

Potrivit premierului Ponta, au fost discutate totodată măsuri concrete privind facilitarea liberei circulaţii şi încurajarea turismului între China şi aceste ţări.” (subl. mea)

Gandul

Cu ce s-a ales România după vizita chinezilor. Forumul de la Bucureşti, mai mult turism decât business: „Aşteptăm un semnal de la prim-minstrul nostru şi să renunţaţi la politica strictă”

Se arata, printre altele, ca:

„Mai bine de 300 de oameni de afaceri chinezi au venit să-şi flancheze prim-minsitrul în prima sa descindere în Estul Europei, o piaţă încă nouă pentru mulţi. Au umplut Intecontinentalul, au făcut turism la Bran şi la Braşov, mii de poze în Casa Poporului, cu roşii coapte şi cu Eugenii, cu tinere românce în costume populare ori cu ministrul Maria Grapini împingând firul roşu prin gherghef.

„Foarte frumoasă ţară, oameni prietenoşi. Ştiţi, China şi România au o istorie veche, o prietenie frumoasă”. Domnul Li, tizul lui Li Keqiang, a venit să exploateze petrol şi gaze naturale. Până acolo, muşcă cu poftă dintr-un covrigel de Boromir şi pune la păstrare, în pumn, câteva boabe de struguri din Vrancea.

Domnului Sun, covrigeii româneşti nu i-au făcut cu ochiul. Nici muşchiuleţul, nici pastrama, nici caşcavalul afumat pe care ţara gazdă le-a scos la expoziţie pe lângă vinuri, miere de albine, iaurturi, ouă încondeiate, softuri şi smântână. Director regional al unei companii din energie, Sun Haibiao aşteaptă altceva: „un semnal de la prim-minstrul nostru şi să renunţaţi la politica voastră strictă. Fără garanţii guvernamentale pentru finanţarea chineză, noi nu putem veni aici”.

Top România turistică: Dracula, pastrama, Eugeniile

Dincolo de giganţi (Huawei, ZTE, GCN, China Huadian, Sinohydro), aceşti 300 de oameni de afaceri chinezi au plătit parte în parte cu Guvernul de la Beijing un sejur de 5 zile în România. Domnul Lu i-a adus pe toţi cu YangGuang Int Travel Agency, le-a angajat translatori şi i-a plimbat prin jur.

„Stau cinci-şase zile, până vineri dimineaţă. I-am dus duminică la Braşov. Foarte frumos, le-a plăcut mult natura, oraşul. Apoi am fost la Bran şi la Sinaia. La Peleş era închis, dar am fost la Pelişor. De-acum în Bucureşti, le facem un program la mall-uri şi poate, dacă este timp, mergem să vadă Dunărea, doar e cel mai mare fluviu”, închide tot sejurul într-o frază. Costurile sunt secrete, spune precaut. „Îmi pare rău, Guvernul suportă parţial şi nu pot să vă spun. Dar mie îmi rămâne puţin”, se scuză pentru auditoriul de chinezi cu care fumează fără oprelişti la Casa Poporului, chiar dacă niciunul nu pricepe o vorbă.

În topul preferinţelor turiştilor chinezi rămân Dracula, gustările cu pastramă servite de românce în costume populare şi biscuiţii Eugenia.

Ordinea chineză a lucrurilor

Luni, au avut discuţii de afaceri la hotel, marţi la forumul din Parlament. Nu vor semna însă niciun contract decât dacă, la întoarcere, la întâlnirea cu Li Keqiang, li se va spune să o facă. „Aprobarea trebuie să vină de la prim-minsitrul nostru”, explică domnul Sun, regional manager la SEPCO III Electric Power Construction Cooperation şi unul din puţinii vorbitori de engleză.

A ajuns „doar de câteva ore”, s-a uitat de jur împrejur, la expoziţia de vinuri, iaurturi şi mere româneşti lângă laptopuri, tablete şi telefoane inteligente made in China şi a înţeles. În calculul preliminar, compania sa, cu 10 ani de experienţă  în Africa, în India şi Orientul Mijlociu, dar încă începătoare în Europa, nu va investi în România.

„Noi facem proiecte EPC, adică partea de inginierie, asigurăm materialele şi la final construim şi proiectul, fie direct, fie prin subcontractori. Încă nu pot spune că am găsit un proiect concret. Am identificat încă de acum câţiva ani nişte oportunităţi, dar lucrurile au devenit dificile din motive politice şi nu numai, care ţin de România”, spune. Lista de aşteptări a lui Sun Haibiao e scurtă, dar de nenegociat. „Guvernul nu ne oferă niciun fel de garanţie pentru finanţarea prin credite la băncile noastre, din China. Politica noastră e foarte strictă. Dacă avem nevoie de bani, trebuie să îi luăm de la băncile chinezeşti care întotdeauna ne cer garanţii guvernamentale. Aşteptăm un semnal de la prim-minsitrul nostru, domnul Li. Dacă renunţaţi la politica voastră strictă…”, rezumă simplu.

În ordinea chineză a lucrurilor, banii ar trebui să vină de la băncile din Beijing şi în mică parte de la Guvernul român. Guvernul trebuie însă să garanteze împrumutul. Altfel, chinezii  merg în ţări non-UE. „Avem proiecte anul acesta în Bosnia. Abordarea e următoarea: finanţare din China, investiţie minoră a statului şi contractor EPC. Trebuie să îi raportăm premierului condiţiile de fianţare şi de la el vine aprobarea”, explică domnul Sun.

Li şi tizul său din energie

Pe domnul Li l-ai lua oricând drept importator de produse agricole. Orice îi ajunge în mână duce la nas, apoi la gură şi murmură un „mmmm”. În realitate însă, e jucător în energie. Unul prudent şi secretos: „Am o companie în Beijing. Exploatăm gaze şi petrol. Numele ei? Nu înţeleg ce vreţi să spuneţi”. Domnul Li, aşa cum îl „denunţă” ecusonul, e în tratative cu Romgaz. „Ceea ce căutăm e un parteneriat cu o companie din România. Am încercat în trecut cu Petrom, n-a mers. Să vedem cu Romgaz. Nu am intrat în contact cu Guvernul până acum, sperăm să avem susţinerea. Dar totul e doar în stadiu iniţial, e prima dată când venim aici. Avem tehnologia pentru exploatarea gazelor naturale, nu, gaze de şist nu”, simte de la distanţă orice subiect sensibil şi dă să fugă spre o masă în dreptul coşului cu struguri.

Alţi doi magnaţi în devenire scanează vinurile Cramelor Tohani. Să investească nu vor, să cumpere nu pot. Chemaţi să-şi pună mărfurile pe taraba Parlamentului, expozanţii sunt şi ei sceptici. „Nu e vorba de semnat niciun contract, să ştiţi. Ăsta nu e nici măcar un târg de profil, ce aşteptări să ai?”.

Din urmă, oficialii îşi fac cărare printre camere de luat vederi. Ministrul Maria Grapini trece voiasă pe la standul ouălor încondeiate de Valeria Farcal în Bucovina şi pune mâna pe gherghef. Chinezii scot telefonul şi fac poze. „Afacerea” cu ouă încondeiate are trecere, cel mult, pe Facebook.

Ministrului Comerţului chinez, Gao Hucheng, un alai de afacerişti de la Beijing îi face reverenţe. Constantin Niţă şi Daniel Chiţoiu trec fără oprire.

Prim-chinezul Li Keqiang, condus de Victor Ponta printre standurile expoziţionale, ia în mână o roşie mângâind-o îndelung. În calculele lui de acasă intră importuri de carne şi de alimente de 1 miliard de euro pe an. El se fereşte însă să arunce cifre ori promisiuni.

La vinuri, se opreşte un minut. Făcându-şi curaj, producătorul încearcă să îl abordeze: „Vreau să îmi fac o pogdorie în China”. „Vorbiţi limba chineză?”, îl întreabă Li, mirat, cât răsfoieşte un pliant în limba lui. Românul se desumflă: „Nu”.

În săli, se recită ode ditirambice – „Prietenia istorică România-China” va face România „un tigru al Europei” – şi se înşiră utopii – tronsoane de autostradă finalizate în timp record, Canalul Siret – Bărăgan, linie ferată de mare viteză Bucureşti-Constanţa. Ultimii mici întreprinzători chinezi rămaşi după ora prânzului se bat să-şi recupereze paşapoartele.”

Reuniunea China-Europa Centrală şi de Est. Cu un ochi la „regulamentele UE”, premierul chinez ne invită la o linie de credit de 10 miliarde de dolari: „România va fi un tigru al Europei”. UPDATE

Se arata ca:

„Oaspetele de onoare al reuniunii China-Europa Centrală şi de Est, premierul chinez Li Keqiang, a deschis marţi, la Palatul Parlamentului, lucrările Forumului Economic şi Comercial cu un apel la cooperare „cu sinceritate”, pentru „un viitor mai luminos” şi promiţându-ne nouă, românilor, că vom ajunge un „tigru al Europei”. Ofertele generoase ale Chinei pentru această regiune a continentului european au venit însoţite, însă, de mai multe trimiteri la „regulamentele UE”, o sintagmă menită să asigure Bruxelles-ul, îngrijorat de summitul de la Bucureşti, de buna credinţă a Beijingului. În discursul său, premierul Victor Ponta a prezentat reuniunea din Capitală drept „o şansă unică”, de care toţi participanţii din celelalte 16 state trebuie să profite: „Nu rataţi această şansă. S-ar putea să nu mai vină niciodată”, a îndemnat Ponta, nu înainte însă de a remarca lungul drum pe care l-au făcut „prietenii chinezi” până în România. „Distanţa este pur geografică şi este scurtată de prietenia noastră. După această zi, vom fi şi mai buni prieteni”, a spus, încrezător, şeful guvernului român.

Dacă premierul României a vorbit despre „prietenie”, omologul chinez ne-a făcut şi un compliment: „Am ascultat prezentarea premierului Ponta despre economia României. Cred că România va deveni un tigru al Europei şi, dacă toţi tigrii se vor reuni şi vor colabora, se va dezvolta o piaţă uriaşă”, este promisiunea oficialului chinez.

„Atât timp cât cooperăm cu sinceritate, beneficiile economice pentru China şi Europa Centrală şi de Est st se vor extinde, iar cooperarea noastră va avea mai multe rezultate şi un viitor mai luminos”, a promis Li Keqiang, amintind că regiunea are la dispoziţie o linie de credit de 10 miliarde de dolari: „Dacă se va dovedi un succes, vom extinde această cooperare, în limitele regulamentului UE. Încurajăm din ce în ce mai multe firme să folosească această linie de credit specială şi instituţiile noastre financiare să îşi facă birouri şi sucursale în zona dumneavoastră”, a spus premierul chinez, dând asigurări că regimul de la Beijing îşi doreşte „o Europă prosperă, o UE puternică, un Euro puternic”. În spiritul discursului oficial chinez, Li Keqiang a subliniat că „lumea are nevoie de o Chină prosperă”, dar „dezvoltarea Chinei nu va fi durabilă fără cooperarea cu celelalte ţări”.

UPDATE 13:40 China, Ungaria şi Serbia au încheiat azi, la Bucureşti, un acord pentru construirea împreună a unei linii de cale ferată care să unească cele două state europene, anunţă agenţia chineză de presă Xinhua. Detalii, AICI.

UPDATE 13:30 Victor Ponta, dar mai ales omologul chinez s-au concentrat în declaraţiile de presă pe liniştirea Uniunii Europene privind scopul acestui summit. Mai toată declaraţia lui Li Keqiang a spus, de mai multe ori şi în formulări diferite, acest lucru: „Cooperarea China-Europa Centrală şi de Est merge în acelaşi sens cu cooperarea cu UE, este o parte importantă a relaţiilor cu UE, fiind benefică pentru aprofundarea parteneriatului amplu de cooperare dintre China şi UE. Totodată, (relaţia China-Europa Centrală şi de Est, n.red.) este favorabilă şi dezvoltării politicii către Vest a Republicii Populare Chineze, precum şi orientării către Est a Uniunii Europene, astfel încât să aibă o dezvoltare echilibrată. De aceea, această colaborare cu regiunea dumneavoastră este benefică şi poate aduce reale beneficii popoarelor celor două părţi. Este nevoie ca prin colaborarea dintre cele două regiuni să se promoveze colaborarea cu UE”.

UPDATE 13:15 La declaraţiile de presă susţinute la finalul summitului premierilor, Victor Ponta a anunţat semnarea unui document numit „Bucharest Guidelines”, pentru consolidarea cooperării China-Europa Centrală şi de Est. Printre altele, şeful guvernului român a anunţat că participanţii la summit au decis şi crearea unei asociaţii pentru promovarea cooperării în domeniul agricol.

UPDATE 11:15 Pe rând, miniştri din România, Serbia, Slovenia, Albania, Polonia, Bulgaria, Cehia, Lituania şi Letonia au vorbit, în cadrul şedinţei plenare, despre avantajele pieţelor proprii pentru investiţiile chineze. De pe scena sălii A.I. Cuza din Casa Poporului, fiecare a încercat să îşi „împacheteze” economiile cât mai atrăgător pentru afaceriştii şi oficialii de la Beijing. „Uşa Poloniei pentru investiţiile chineze este larg deschisă”, a spus ministrul adjunct al economiei din Polonia, Ilona Antoniszyn-Klik, încurajându-i pe afaceriştii asiatici să investească în proiecte de infrastructură în Polonia, energie ecologică, tehnologie inovatoare şi amintindu-le despre performanţele ţării sale în materie de absorbţie de fonduri europene.

Invitaţie la „echipamente fiabile” made in China

Premierul chinez a declarat anul 2014 drept un an al investiţiilor chineze în Europa Centrală şi de Est, un an al „schimburilor comerciale echilibrate”, un an în care turiştii chinezi vor fi încurajaţi de statul comunist să vină în această regiune. „Să valorificăm acele puncte forte din cooperarea noastră, astfel încât să se dezvolte”, a îndemnat oficialul chinez, care a inclus în oferta ţării sale pentru noi şi proiecte de infrastructură cât mai ambiţioase, dar şi echipamente: „Este nevoie de tehnologie şi echipament aici şi putem spune că produsele chinezeşti sunt populare. China are o industrie matură de echipamente, care s-a dezvoltat mult. Sunt echipamente fiabile”.

Ţările din Centrul şi Estul Europei pot beneficia de această industrie, a adăugat el, în proiecte importante de infrastructură, de la drumuri la căi ferate de mare viteză, precum şi proiecte în domeniul energiei nucleare.

Dincolo de diversificarea – din nou, „în limitele regulamentului UE” – liniilor de investiţii în Europa şi sprijin pentru IMM, Li Keqiang a promis noi locuri de muncă pe pieţele noastre. „Suntem dornici să îmbunătăţim cooperarea în acest sens. China este pregătită să coopereze cu ţările din regiunea dumneavoastră, pentru a crea condiţiile ca firmele din cele două partenere să aibă facilităţi privind piaţa muncii. Ar trebui ca regulile să fie mai îndrăzneţe în ceea ce priveşte mediul de afaceri.

Bruxelles-ul, cu ochii pe Bucureşti

Reuniunea de la Bucureşti a şefilor de guvern din Europa Centrală şi de Est, cu ocazia Forumului Economic şi Comercial China-Europa, a adus un adevărat desant al oamenilor de afaceri chinezi. Peste 300 dintre ei au ajuns luni, la Bucureşti, împreună cu delegaţia guvernamentală condusă de Li Keqiang – prima astfel de delegaţie care a ajuns în ultimii 19 ani în ţara noastră. Atenţia gazdelor române este pe măsura promisiunilor măreţe ale guvernului comunist, oaspeţii chinezi având parte de diferite gesturi extraordinare de protocol (detalii, AICI). Dincolo de participanţii chinezi, la summit sunt prezenţi, potrivit organizatorilor, 10 premieri europeni. Ţările participante sunt Albania, Bosnia-Herţegovina, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Estonia, Lituania, Macedonia, Muntenegru, Polonia, Serbia, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Letonia, alături de România şi China.

Evenimentul este privit cu îngrijorare la Bruxelles, de unde au venit, în ultimele zile, mesaje de avertizare pentru participanţi. Oficialii europeni, care negociază un ambiţios acord de investiţii UE-China (după o serie de dispute), se tem că Beijingul a adoptat, în formularea comisarului pentru Comerţ, Karel de Gucht, o strategie „divide et impera” (dezbină şi cucereşte). În contextul îngrijorărilor că Beijingul îşi forţează o nouă poziţie pe pieţele europene ocolind Bruxelles-ul, oficialii europeni ar fi transmis statelor membre o circulară cu două reguli privind relaţiile cu China. Prima dintre ele spune că orice negociere bilaterală cu China nu poate trece peste liniile directoare stabilite la nivel comunitar. A doua regulă este ca statele membre să informeze instituţiile europene în legatură cu eventualele acorduri încheiate cu China.

Investiţiile chineze în UE au crescut, în 2011, de 30 de ori faţă de anii anteriori. Prin comparaţie, aproape 20% din investiţiile străine din China provin din UE, dar numai 1,4% din investiţia străină din UE îşi are originile în China. Anul acesta, relaţiile comerciale dintre China şi România au avut o valoare de 3,2 miliarde de dolari.”

Am remarcat in PSD o nuanta referitor la viziunea colaborarii Romaniei cu tarile din Asia… Premierul Victor Ponta a fost din totdeauna un sustinator fervent al unei cooperari largi cu China. In schimb altii s-ar indrepta mai degraba spre Singapore, Qatar sau India…

De observat faptul ca tarile din Europa Centrala si de Est erau nu cu prea mult timp in urma sub forul tutelar la URSS… Acum premierul chinez doreste ca toti tigrii sa colaboreze spre a face o piata uriasa.

Nu cred ca e vorba de o strategie de tip „divide et impera”… Ci mai mult de o expansiune economica a Chinei spre Europa, Tarile din Europa Centrala si de Est, foste comuniste, fiind un fel de avanpost folosit pentru extinderea afacerilor chineze spre Europa de Vest. De fapt premierul chinez a spus-o destul de limpede: „Salutăm prezenţa firmelor româneşti pe piaţa chineză, iar partea chineză încurajează firmele chineze să desfăşoare activităţi pe piaţa românească şi să colaboreze prin România pe piaţa terţiară„. Chinezii cauta sa-si mareasca prezenta din punct de vedere economic in Europa profitand de actuala stare de lucruri de aici si de faptul ca in SUA inca persista o recesiune moderata. China in mod sigur cauta sa aiba un profit din toata povestea asta: sa nu ne imaginam ca deschide linii de creditare de 10 miliarde $ pe ochi frumosi. Sau ca ne va ajuta doar de dragul de a ne ajuta, sau ca ne vor da bani gratis. Sumele acestea mari ar trebui sa ne puna pe ganduri ca nu cumva sa se creeze o dependenta economica fata de China, ce ar genera si o dependenta de ordin politic. Adevarul este ca situatia de acum este rodul politicilor gresite duse de Comisia Europeana, de promovare a austeritatii la sugestiile Germaniei. In meciul asta, UE – China, acum e 1-0 pentru China… Pe de alta parte trebuie sa recunoastem ca politica dusa de China e mult mai inteleapta decat cea a Rusiei. China nu se opune integrarii unor state in UE ci doreste extinderea afacerilor sale in UE, ceea ce Rusia nu prea reuseste, si mentinerea unor bune relatii cu statele din Europa. Excelent jucat, trebuie sa recunoastem!

Eu cred ca trebuie sa dezvoltam relatiile economice cu China, dar cred ca trebuie sa fim si foarte atenti deoarece China este un peste mare, sa nu ne inghita.

In dezvoltarea unei relatii cu China, de altfel un lucru normal si necesar, prudenta ar trebui sa ne calauzeasca si sa ramanem fideli spiritului si valorilor euroatlantice.

Update

Gandul

Premierul Chinei în Parlament: „Mă simt ca acasă”. Trăirile lui Li în Casa Poporului, aplaudat de „prieteni dragi”. VIDEO

Se arata, printre altele, ca:

Propunerea, discuţiile profunde şi speranţa 

Locul proiectelor concrete a fost lăsat la final. După lungi fraze măgulitoare, primul-ministru chinez a venit cu „propunerea”: „În primul rând, aprofundarea încrederii politice comune între China şi România. Apoi valorificarea potenţialului de afaceri. Partea chineză doreşte să importe mai multe produse româneşti de calitate – carne şi alte produse agricole. Anul viitor vom importa aproape 5.000 de vite şi în următorii zece ani importul va creşte. Cele două părţi pot să construiască parcuri industriale comune. În România, multe proiecte de infrastructură au nevoie de modernizare, iar în China avem tehnologie sigură, calitate mare şi preţuri mai mici. Dorim crearea unor grupuri de lucru pentru reactoare nucleare şi linii feroviare. Deja au început discuţii profunde pentru finanţare. Sperăm ca instituţiile bancare să ofere finanţare”. „Sperăm”, ar fi strigat la unison parlamentarii, prea ocupaţi însă să aplaude în picioare, încântaţi aflând cum „China consideră România ca un pilon important pentru Europa Centrală şi de Est şi cu UE”.

Entuziast şi el, Li s-a aplaudat pe sine, i-a salutat şi le-a promis solemn: „relaţiile noastre sunt ca un vapor care vine din istorie şi merge încrezător înainte. Avem vapor, avem şi vântul potrivit”. […]”

Ponta vrea să îl şi conducă la aeroport pe premierul chinez: „Şi-ar dori foarte mult să îi facă o surpriză”

DE citit si…

Ziare.com

Basescu despre mesajul UE cu privire la China: Imi venea sa le spun „cu Nabucco ce-ati avut?”

Se arata ca:

Vizita premierului Chinei si a delegatiei oamenilor de afaceri chinezi la Bucuresti trebuie privita cu profesionalism, a declarat presedintele Traian Basescu, care a cerut sa nu se repete cazul Nabucco, in care egoismul din cadrul UE i-a rapit Romaniei sansa proiectului.

„Intalnirea trebuie privita cu profesionalism. (…) Trebuie profesionalisti, tehnicieni, studii de fezabilitate care sa ii faca pe investitorii chinezi sa priveasca cu atentie propunerile Romaniei. In China avem un partener care are incredere in noi. (…)

Daca proiectele care vor fi prezentate vor fi realiste si convingatoare, Romania nu poate decat sa castige”, a declarat presedintele luni, la postul public de radio.

Basescu a facut referire la mesajul transmis de partenerii europeni in Romaniei inainte de vizita oficialilor chinezi, pe care l-a privit „oarecum ironic”, si a avertizat sa nu fie repetat cazul proiectului Nabucco.

„S-a dat un mesaj al Bruxelles-ului catre toate statele: ‘Sa nu iesiti din limitele negociate de UE’. Cred ca acest mesaj a fost neinspirat, mai ales intr-o tara ca Romania, unde egoismul unor parteneri ai Romaniei i-a rapit sansa unui proiect ca Nabucco.

Acest egoism a facut ca TAP sa fie ales in detrimentul Nabucco. TAP se termina in sudul Europei, in Italia, acolo unde exista deja alternative in functiune la gazul de la Gazprom.

Acest egoism s-a justificat economic. Dar Nabucco a fost in primul rand un proiect politic. Dar a fost mai ieftin proiectul prin Italia. Pe acest fond va spun ca am privit relativ ironic mesajul Bruxelles-ului, imi venea sa transmit mesajul ‘Dar cu Nabucco ce-ati avut?’, ‘Dar cu conditiile intransigente cu Ucraina ce-ati avut?'”, a adaugat Basescu.

Circulara de Bruxelles

Cu cateva zile inainte de vizita la Bucuresti a premierului chinez, Bruxelles-ul a transmis celor 28 de state membre ale Uniunii Europene o circulara legata de relatiile cu China, prin care le-a cerut acestora sa nu exceada liniile de negociere intre blocul european si China.

La randul sau, premierul Victor Ponta a declarat ca discutiile din cadrul Forumului Economic si Comercial China – Europa Centrala si de Est sunt in conformitate cu obiectivele parteneriatului cu Uniunea Europeana.

Delegatia formata din premierul Li Keqiang, mai multi alti oficiali chinezi si peste 300 de oameni de afaceri din China ajuns luni la Bucuresti. Aceasta este prima vizita in Romania a unui premier al R.P. Chineze dupa 19 ani.

Autoritatile romane vor sa implice China in trei proiecte principale: proiectul Cheap Tarnita Lapustesti – constand in construirea unei hidrocentrale in judetul Cluj, definitivarea unitatilor 3 si 4 de la CNE Cernavoda si un proiect de tip „Green/Brown Field” pentru construirea unui grup energetic nou de minim 500 MW la Termocentrala Rovinari.”

Americanii si-au trimis bombardierele in spatiul aerian al Chinei

Se arata ca:

Armata americana a trimis, marti, doua bombardiere in spatiul aerian al Chinei, fara a avea autorizatie din partea Beijingului.

Statele Unite au survolat cu doua avioane Air Force B-52 un teritoriu disputat din Marea Chinei de Est, scrie USA Today.

Aparatele de zbor au decolat de la baza aeriana americana din Insula Guam, nu au avut armament la bord si au parasit spatiul aerian chinez fara incidente.

China pretinde un teritoriu de un milion de mile patrate situat in ocean, cunoscut sub numele de Marea Chinei de Est, insistand asupra faptului ca resursele energetice si fauna piscicola ii apartin.

Insa o mare parte din aceasta zona se afla in apropierea coastelor Japoniei, Taiwan si Coreea de Sud, care au reactionat la pretentiile teritoriale ale tarii vecine.

Duminica, China a mers mai departe cu amenintarile, precizand ca spatiul pretins va fi folosit pentru controlarea traficului aerian. Din acesta fac parte insulele Senkaku detinute de japonezi, pe care chinezii le numesc Diaoyus. De asemenea, in zona extinsa de identificare aeriana este inclus si Arhipelagul Ieodu, administrat de Coreea de Sud.

In replica la actiunile Beijingului, americanii vor trimite miercuri mai multe avioane in teritoriul disputat, iar japonezii vor survola cu o flota de nave de lupta. „

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

noiembrie 27, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 19 comentarii

CFR Marfa si.. coabitarea

Observ ca a inceput sa se discute pe bloguri despre coabitare, spre ex: aici, aici si aici

Eu il inteleg pe Ponta ca a cerut convocarea CSAT in chestiunea privatizarii CFR Marfa. Este adevarat, CSAT nu are competente in ceea ce priveste privatizarile. Privite lucrurile din acest punct de vedere, Basescu pare sa aiba dreptate: nu e treaba CSAT si nu CSAT da avize in legatura cu privatizarea unei societati comerciale. Totusi, CFR Marfa e o companie strategica. Din cate am citit in presa si pe bloguri n-am vazut luandu-se in considerare un lucru important: Comunitatea Nationala de Informatii (CNI):

„În noiembrie2005, în interiorul CSAT a fost constituită Comunitatea Națională de Informații (CNI), structură coordonată de consilierul de stat pentru siguranța națională din cadrul Administrației Prezidențiale[2]. Potrivit hotărârii de înființare a CNI, organizarea și coordonarea unitară a activităților de informații care privesc securitatea națională se realizează de către CSAT prin Comitetul coordonator pentru CNI[3]. Comitetul are urmatoarea componență: Consilierul prezidențial pentru securitate națională, directorii SRI și SIE, miniștrii de interne, de externe, al apărării și al justiției și consilierul primului-ministru pentru probleme de securitate[3].” (sursa: Wikiepdia)

De observat ca CNI este:

– o „structură coordonată de consilierul de stat pentru siguranța națională din cadrul Administrației Prezidențiale” si

– „organizarea și coordonarea unitară a activităților de informații care privesc securitatea națională se realizează de către CSAT prin Comitetul coordonator pentru CNI”

Si aici Ponta are dreptate pentru ca e vorba de „organizarea și coordonarea unitară a activităților de informații care privesc securitatea națională”, care e treaba CNI. Si dat fiind caracterul strategic al CFR Marfa, CNI, care activeaza in interiorul CSAT, trebuie sa-si spuna cuvantul asupra impactului acestei privatizari in ceea ce priveste securitatea nationala. In aceasta privinta Ponta nu-si mai poate asuma responsabilitatea, chiar daca primeste informarile necesare. Iata ce spune un articol mai vechi (2005) din Romania Libera:

Comunitate de Informatii in interiorul CSAT

Se arata ca:

„CSAT a aprobat la finalul unei sedinte care a durat sapte ore constituirea in interiorul propriei structuri a Comunitatii Nationale de Informatii. In Comitet va fi inclus consilierul prezidential pentru Securitate Nationala, care nu este inca nominalizat de seful statului. Printre numele vehiculate sunt cele ale lui Vasile Blaga (care a parasit postul la inceputul mandatului prezidential) sau actualul consilier Claudiu Saftoiu.
Comitetul mai este format din directorii SRI si SIE, ministrul Apararii Nationale, ministrul Afacerilor Externe, ministrul Administratiei si Internelor, ministrul Justitiei si consilierul primului ministru pentru probleme de securitate. Comitetul asigura coerenta actiunilor necesare pentru aplicarea unitara a strategiei de Securitate Nationala in domeniul activitatilor de informatii, contrainformatii si securitate; avizeaza si propune proiectul planului national de prioritati informative elaborat de Consiliul operativ, pe care il supune adoptarii CSAT si sefului statului; stabileste masurile necesare implementarii directiilor de actiune ale comunitatii nationale de informatii, in conformitate cu orientarile strategice fixate de CSAT; supune aprobarii CSAT propunerile pentru cheltuielile si dotarile de utilitate si interes comune, pentru toate componentele CNI; analizeaza si solutioneaza problemele ce privesc cooperarea si colaborarea dintre componentele CNI; asigura armonizarea si complementaritatea actiunilor sau operatiunilor de informatii in tara sau strainatate, precum si dezvoltarea cooperarii cu serviciile statelor membre NATO si UE, precum si cu alti parteneri externi. Cooperarea si colaborarea intre componentele CNI se asigura de catre Consiliul Operativ al Comunitatii Nationale de Informatii.
Consiliul Operativ asigura indeplinirea prevederilor din documentele de planificare informativa, coordonare operativa si cooperare asumate prin strategiile, programele si planurile de actiune nationale pentru prevenirea si combaterea terorismului, proliferarii armelor de distrugere in masa, criminalitatii organizate, coruptiei si altor amenintari transfrontaliere, planul prioritatilor nationale de informatii, protocolul general de cooperare privind activitatea de informatii, pentru securitatea nationala, protocolul general de cooperare pentru prevenirea si combaterea terorismului. Planificarea si evaluarea unitara a informatiilor necesare sustinerii strategiilor si politicilor nationale de securitate se realizeaza de catre Oficiul de Informatii Integrate, structura care planifica nevoile de informatii pentru securitatea nationala si elaboreaza buletinul informatiilor nationale de securitate si alte produse analitice integrate destinate membrilor CSAT si altor utilizatori ai informatiilor de securitate.
Oficiul este condus de catre consilierul de stat din cadrul Departamentului de Securitate Nationala al Administratiei Prezidentiale, ajutat de doi adjuncti desemnati de directorii SIE si SRI cu avizul CSAT. Pe langa Comi-tetul Coordonator functioneaza Consiliul Consultativ al CNI, care se compune din presedinti ai comisiilor parlamentare, reprezentanti ai ministerelor si serviciilor cu atributii in domeniu si care nu sunt reprezentate in CSAT, ai agentiilor guvernamentale si ai altor autoritati care pot sprijini realizarea securitatii nationale.

Presedintele Traian Basescu a declarat aseara, dupa sedinta CSAT, ca CNI va fi „strict o structura de analiza”. „Aceasta structura primeste informatii pe probleme care vizeaza securitatea nationala, le analizeaza si face prognoze de evolutie”, a explicat Traian Basescu, in direct la un post de televiziune. Seful statului a precizat ca CNI va fi coordonata de consilierul de stat pentru siguranta nationala din cadrul Administratiei Prezidentiale, spunand ca este vorba despre „eficientizarea suplimentara a informatiei”. Basescu a mai explicat si modalitatea de operare a alimentarii autoritatilor cu informatii de catre CNI: „La ora 10 dimineata este obligatoriu sa se faca un briefing de informare. Ultima datare a informatiilor se face la ora doua noaptea, presedintele si premierul primesc o nota cu opt-noua informatii dimineata, cand ajung la birou, dar la ora 10 se face obligatoriu briefing-ul in-formativ.” (subl. mea)

Or, Ponta nu are cum sa faca abstractie de analizele si prognozele CNI, de asta a si solicitat convocarea CSAT, in cadrul caruia activeaza CNI. Basescu, din punctul sau de vedere, trebuie sa ia in consideratie faptul ca aceasta structura – CNI – este „coordonată de consilierul de stat pentru siguranța națională din cadrul Administrației Prezidențiale”. Si daca CNI isi spune cuvantul cu privire la privatizarea CFR Marfa, lucrul acesta ar implica Administratia Prezidentiala in chestiunea privatizarii acestei companii. Or, Basescu nu doreste sa se implice intr-o astfel de problema. De aici aceste relatii de tip Tom si Jerry intre Basescu si Ponta, din ultima perioada. Interesant este ca daca n-ar fi existat CNI raspunderea pentru aceasta privatizare i-ar fi revenit in totalitate premierului.

A doua chestiune care se pune este vointa politica de a se face aceasta privatizare sau de a se mentine coabitarea in continuare. Dupa parerea mea, cam lipseste vointa politica de a se face privatizarea. Sigur, vom vedea. Este necesar ca aceasta privatizare sa se efectueze cu grija si asa cum trebuie. Insa privatizarea ar putea insemna disponibilizari masive intr-un moment economic dificil. Astfel de disponibilizari ar putea genera o revolta, lucru pe care atat Presedintele cat si Premierul doresc sa-l evite. Pe de alta parte, disponibilizarile ar eroda foarte mult USL si la anul sunt alegeri. De aceea aceasta joaca de-a soarecele si pisica convine atat premierului cat si Presedintelui. Solutia ‘B’, dupa cum a si afirmat Ponta, este managementul privat la CFR Marfa, adica asta insemna, dupa parerea mea, un fel de „sa se revizuiasca primesc, dar sa nu se schimbe nimica” (Caragiale). Or, aceasta ‘solutie’ convine atat lui Ponta, dar si lui Basescu: primul nu doreste o erodare puternica in prag de alegeri, respectiv al doilea nu prea doreste privatizari (lucru ce se vede si din faptul ca atat in primul sau mandat cat si in al doilea, pana acum, nu s-a facut nicio privatizare).

In legatura cu sedinta CSAT, iata ce spune ziare.com:

CSAT: Discutia despre CFR a fost „constructiva”. Nu s-a emis o decizie

Presedintia: CSAT, convocat la presiunea Guvernului. Sa fie mai responsabil!

In ceea ce priveste coabitarea, aceasta e legata de chestiuni constitutionale: Basescu poate fi suspendat numai daca incalca grav Constitutia. Sigur, se poate specula pe tema daca aceasta coabitare este impusa din exterior sau nu. Insa mai e ceva, si anume ca atat Ponta, cat si Basescu, ca doi iscusiti oameni de afaceri, vor sa traga maximum de profit din aceasta coabitare, citeste competitie (politica). Pentru ca devine din ce in ce mai clar ca aceasta coabitare nu e altceva decat o competitie politica. Da, competitie, dar in ce mod? Pentru Ponta este esential sa mentina USL la cote procentuale ridicate in sondaje. In caz contrar fisurile din teritoriu, dintre PSD si PNL, s-ar putea sa se adanceasca. Un USL care manifesta o tendinta de scadere in sondaje se primejduieste pe sine. In ceea ce-l priveste pe Basescu, acesta are un alt plan. Este la ultimul mandat, deci pentru el, personal, jocul n-ar avea o miza. Dar doreste sa lanseze Partidul Miscarea Populara. Or, acest lucru nu se poate indeplini decat prin actiuni viguroase de critica la adresa USL si a actualului Guvern (care reprezinta USL in planul guvernarii). De aici atacurile pline de venin si foarte vocale la adresa lui Ponta si a Guvernului. Pentru ca Basescu are experienta necesara si stie ca altminteri PMP este un proiect mort inca din starea embrionara. Deci din aceasta coabitare, atat Basescu cat si Ponta cauta sa obtina avantaje politice si electorale. Din acest punct de vedere coabitarea este necesara. Iar daca tinem cont de contextul economic foarte dificil, si mai necesara, daca se poate spune asa, pentru ca poporului trebuie sa-i oferi doza necesara de circ, in astfel de situatii.

Si, cel putin pana acum, situatia se prezinta in felul urmator: Opozitia, pana acum, repet, nu are un candidat pentru alegerile prezidentiale. De ce se intampla un astfel de lucru e o enigma. Totusi, s-ar putea ca Blaga sa considere ca situatia PDL, dupa infrangerea dura suferita anul trecut la alegerile legislative, nu s-a stabilizat: s-ar putea sa mai aiba loc plecari din partid catre PMP sau PNL. Partidul Miscarea Populara este in formare si e greu de presupus ca vor avea un candidat, dar nu e exclus. Insa putem presupune ca acest candidat nu va avea succes, dat fiind faptul ca PMP e inca in formare, spre exemplu trebuie sa-si organizeze filialele din teritoriu, ceea ce nu e putin lucru. Basescu a si afirmat ca tinta PMP este reprezentata de alegerile legislative din 2016. Opozitia, la ora actuala, e foarte slaba si locul ei a fost luat, ca sa zic asa, de Basescu, tot mai vocal in ultima vreme. Daca lucrurile vor continua tot asa, USL nu va avea adversar la anul. Dupa cum mentioneaza si Cristian Preda, PDL nu are nici macar ‘Guvernul din umbra’, pe care ar fi trebuit sa-l aiba deja, conform statutului, daca am inteles bine. Or, lucrul asta ar putea indica faptul ca PDL nici nu doreste sa revina la Putere. Or, asta inseamna ca pericolul unei motiuni de cenzura la adresa actualului Guvern e foarte indepartat. Daca avem o competitie politica intre Ponta (reprezentant al USL) si Basescu, nu avem o competitie politica intre actuala Putere si Opozitie, cea din urma dand dovada ca e prea slaba pentru asa ceva…

Din cate am citit, Elena Udrea e singurul om politic ce vine cu o idee referitoare la unitatea Dreptei. Iata ce arata ziare.com:

Udrea: Vreau o dreapta unita, pana si cu PNL, dupa ce va fi dat afara de la guvernare

Se arata ca:

Deputatul PDL Elena Udrea, a vorbit, vineri, despre idealurile sale de a se infiinta o alianta de dreapta, formata din mai multe partide politice, inclusiv PNL, dupa ce formatiunea va fi data afara din Uniunea Social Liberala.

Udrea a declarat ca, in Romania, este nevoie de o Opozitie puternica, adaugand ca este de parere caPDLMiscarea PopularaForta Civica si alte partide de dreapta ar trebui sa aiba un proiect comun, cu scopul de a castiga prezidentialele din 2014.

Referitor la afirmatia vicepresedintelui PDL Cezar Preda, potrivit careia colega sa de partid ar trebui sa aleaga intre PDL si Miscarea Populara, Udrea a spus ca nu se gandeste sa plece din partid, ci militeaza pentru o unitate a dreptei.

Cezar Preda: Udrea sa iasa din duplicitate. E „si-n caruta si-n teleguta”

„Vreau o dreapta unita, pana si cu PNL, dupa ce va fi dat afara de la guvernare. Cred ca este necesar sa ne luptam cu PSD in 2013 si ca PDL, Miscarea Populara, Forta Civica si PNTCD sa creeze un proiect unic opozant la USL. Sper ca Blaga si Preda au aceeasi viziune despre ce inseamna o dreapta puternica. In loc sa existe mai multe formatiuni politice de centru dreapta care sa obtina 1- 5 %, cred ca ar fi mai bine sa se mearga intr-un proiect comun”, a declarat Udrea, la Realitatea TV.

Intrebata daca este de parere ca Blaga si Antonescu ar putea ajunge la un acord, deputatul PDL a raspuns ca nu stie, dar ca mai este timp si spera sa se ajunga la aceste discutii, motivand ca „in politica faci ce iti cere electoratul daca ai viziune”.

Udrea: Nu incurajez dizidenta interna. O apropiere de Miscarea Populara e utila

„Azi, electoratul isi doreste unitatea dreptei, adica un candidat comun cu sanse reale de a castiga, cu perspectiva guvernarii impreuna cu alte partide. Dar nu ma gandesc deloc ca Antonescu ar putea fi acest candidat. Nu se poate face o alianta cu PNL, cu Crin Antonescu presedinte, el nu va mai ramane lider al partidului cand va fi dat afara”, a mai afirmat Udrea.

Important este sa mergi cu acel lider care este in stare sa aduca voturi, important e sa ai in spate o formatiune politica puternica, trebuie sa fie cineva care sa se bata cu PSD”, a conchis aceasta. „

Insa trebuie spus de la bun inceput ca Udrea nu e deloc originala, ci reia o idee mai veche: CDR. De asemenea declaratii de genul: „Nu se poate face o alianta cu PNL, cu Crin Antonescu presedinte, el nu va mai ramane lider al partidului cand va fi dat afara” sau „PNL va fi dat afara din USL”, nu pot fi socotite drept realiste. Asa cum e greu de crezut ca PNL s-ar putea uni cu partide gen PDL, Forta Civica sau PMP, dupa esecul Aliantei DA… Iar aceasta idee de unitate a Dreptei, pe care o propune Udrea, e una populista pentru ca pune accent doar pe „liderul in stare sa aduca voturi” cu „o formatiune politica puternica in spate”, care nu ar fi, in fapt, decat o ciorba alcatuita din mai multe partide… Ciorba reincalzita a CDR…

Asa stand lucrurile, coabitarea va functiona in continuare, in absenta unei Opozitii veritabile.

Ca in final, cum spunea marele Caragiale: „Pupat toți piața endependenți”

🙂

Update – De citit si…

Gandul

Răspunsul lui Gruia Stoica, pentru Gândul, la întrebarea dacă a găsit cele 202 milioane de euro pentru CFR Marfă

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

august 4, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 31 comentarii

Sedinta CSAT. Scandalul

Gandul

SCANDAL LA COTROCENI. Victor Ponta A PLECAT din şedinţa CSAT condusă de Traian Băsescu. Decizie CSAT: S-a aprobat noua strategie de cumpărare a avioanelor multirol

ŞEDINŢA CSAT. De la ce a pornit cearta dintre Ponta şi Băsescu EXCLUSIV

CULISELE SCANDALULUI DIN CSAT. Ponta: Discuţia risca să degenereze. Îmi doresc să-l fac pe Băsescu să înţeleagă că pot colabora, dar nu este şeful meu

Se arata ca:

„Premierul Victor Ponta a confirmat informaţiile prezentate în exclusivitate de gândul potrivit căreia s-a retras din şedinţa CSAT după un schimb dur de replici cu preşedintele Traian Băsescu despre înzestrarea armatei.

„M-am contrazis cu preşedintele, dar sunt o fire calmă şi raţională, nu ne-am enervat, jignit. Pentru că ceea ce avem de stabilit împreună, stabilim între preşedintele şi prim-ministru, nu înseamnă că sunt subordonat, nu trebuia să rezolvăm o asemenea dispută cu miniştri şi consilierii prezidenţiali. A fost o primă discuţie, ministrul Dobriţoiu a prezentat o situaţie îngrijorătoare despre fondurile alocate armatei în perioada 2008 – 2012. Din acest motiv sunt probleme cu pregătirea, înzestrarea. Preşedintele a spus da aşa este, eu propun să luăm o decizie în CSAT să dăm bani la armată. Nu am fost de acord”, a spus premierul Victor Ponta.

El a precizat că stabilirea bugetului MAPN depind de Guvern şi de Parlament şi nu de CSAT şi Administraţia Prezidenţială. Victor Ponta i-a transmis preşedintelui că nu se poate lua o decizie în CSAT, iar discuţia despre bugetul MAPN trebuie reluată după alegerile din 9 decembrie.

În condiţiile în care „situaţia risca să degenereze”, premierul i-a spus preşedintelui Băsescu că se retrage din şedinţa CSAT şi că vor avea o discuţie privată fără ca miniştrii şi consilierii să fie de faţă.

„Soluţia a fost să discutăm în decembrie şi cu noul Parlament. A fost un dialog mai dificil pentru că îmi doresc să-l fac să înţeleagă că pot colabora, dar nu este şeful meu. Nu a fost o întâlnire reuşită. Discuţia risca să degenereze”, a subliniat Ponta.

MEGA-MINISTER la Palatul Cotroceni

Premierul a spus că s-a opus vehement introducerii pe ordinii de zi a strategiei pentru recredibilizarea României, deoarece se propunea un mega-minister la Palatul Cotroceni.

„Conform legii ordinea de zi se stabileşte de preşedinte în consultare cu premierul. Materialele au fost trimise ieri, nu cu zece zile înainte. I-am spus preşedintelui că nu sunt de acord cu forma şi fondul acestor materiale. În ceea ce figura la primul punct, strategia pentru refacerea crediblităţii se propunea ca în cadrul Administraţiei Prezidenţiale să se facă un Oficiu, un Consiliu separat care să coordoneze MAE, Radio, TVR, Ministerul Afacerilor Europene, ar fi dublat atribuţiile MAE. Un supraminister de externe care să coordoneze aceste activităţi. Se dorea un fel de mega-minister care să gestioneze ceea ce e în afara ţării. Nu am fost de acord, iar preşedintele nu a mai discutat acest subiect”, a spus Victor Ponta.

Super-puteri pentru CSAT la privatizări

O altă temă controversată pe ordinea de zi a fost legată de faptul că preşedintele Băsescu a propus ca toate privatizările şi numirile de manageri privaţi să treacă prin CSAT. Informaţia a fost prezentată în exclusivitate de gândul.

„Ce să facem dacă vrem să punem un director la Plafar? Mergem în CSAT? Nu am fost de acord. Dacă există privatizări cu risc pentru siguranţa naţională siguri că mergi şi la CSAT”, a declarat la RTV Victor Ponta, precizând că nu s-a luat o decizie în acest sens.

„Dan Diaconescu nu a depus o hârtie că are bani pentru Oltchim”

„Nu a depus o hârtie că are bani pentru Oltchim, este o minciună”, a spus Victor Ponta. El a precizat că îşi doreşte şi investitori din America sau alte zone pentru Oltchim, dar firmele de profil sunt în Rusia.

Premierul şi-a exprimat încă o dată neîncrederea că Dan Diaconescu are banii pentru cumpărarea Oltchim.

„Eşecul privatizării de la Oltchim este că nu s-a îndeplinit ceea ce trebuia de la începutul lui 2012 şi am ajuns sub presiunea timpului. Dan Diaconescu trebuie să cumpere Arpechim, trebuie să rezolve cu Electrica, cu AVAS”, a completat Victor Ponta.

Premierul a precizat că toate datele de la Ministerul de Interne şi SRI despre Oltchim merg către DNA”

Daca e dupa cum spune Victor Ponta atunci mi se pare exagerat ceea ce a propus Presedintele.

De la MIG-uri la F16. Epopeea avioanelor multirol în România

Se arata, printre altele, ca:

2008: Cinci mari producători de avioane peţeau România

În urmă cu mai mult de patru ani, discuţiile la nivel înalt privind necesitatea modernizării flotei “sovietice” de avioane de luptă a Armatei române se intensificau. România îşi anunţa intenţia să cumpere 48 de avioane multirol noi, de generaţia a 4-a, şi era dispusă să aloce 3,5 miliarde de euro pentru această achiziţie.

Cinci mari producători au depus, în acea perioadă, oferte la Ministerul Apărării şi au purtat negocieri şi prezentări la Bucureşti. Era vorba despre Lockheed Martin (SUA) cu modelul F-16, Saab (Suedia) cu modelul JAS-39 Gripen, Boeing (SUA) cu modelul F-18, consorţiul Eurofighter (mai multe state europene) cu modelul Typhoon şi Dassault (Franţa) cu modelul Rafale.

În urma discuţiilor politice de la Bucureşti, care ţineau seamă de parteneriatul strategic al României cu SUA, de obligaţiile operaţionale din NATO, dar şi de interesele economice de viitor, care se bazau pe investiţii geostrategice, a devenit evident că preferaţii erau americanii şi modelul de avion F-16.

La vremea respectivă, au existat politicieni printre care liderul PSD Mircea Geoană sau premierul PNL Călin Popescu Tăriceanu, care au acuzat că Preşedinţia, respectiv Traian Băsescu, nu este deschisă către ofertanţii din Europa şi favorizează producătorul din SUA.

Modelul F-16 avea atunci, ca şi acum, două mari avantaje. Primul: era testat cu brio în manevre de război real, pe toată planeta, chiar dacă este un avion relativ vechi. Restul modelelor erau încă în faza de testare sau nu avea rezultate la fel de bune. Celălalt mare avantaj era faptul că un contract cu americanii pe F-16 asigura tranziţia la aparatele F-35, avioane de generaţia a 5-a.

Singurul concurent real al F-16 erau suedezii de la Gripen, care pe lângă faptul că ofereau un model nou-nouţ României, veneau şi cu o ofertă de “offset” net superioară faţă de cea americană – investiţii în industrie.

2010: România bate palma cu SUA, pe 24 de F-16 vechi şi 24 noi

O decizie a fost luată la Bucureşti abia în 2010, în contextul în care România devenea membră a Tratatului privind scutul antirachetă al SUA. România se angaja, în cadrul unui acord cu Guvernul SUA, să cumpere 48 de avioane F-16, în două etape. În plină criză financiară, planul de achiziţie a 48 de aparate noi a picat. Costul pentru 48 de avioane F-16 noi era estimat la 6 miliarde de dolari.

Prima etapă prevedea achiziţia de 24 de aparate F-16 second-hand, care ar fi urmat să fie livrate gratis de SUA, din flota Gărzii Naţionale, în 2013. România trebuia însă să plătească aproximativ 1,3 miliarde de dolari pentru modernizarea şi echiparea completă a avioanelor respective, asistenţa tehnică pe o perioadă de 3 până la 5 ani, simulatoare de zbor, muniţia, armamentul, transportul şi adaptarea infrastructurii de la sol. Piloţii români şi personalul tehnic urmau să fie instruiţi în baze militare americane, la standardele US Air Force.

A doua etapă presupunea achiziţia altor 24 de aparate F-16, de data aceasta noi. Ministerul Apărării nu a prezentat niciodată însă un termen la care urma să fie făcută această achiziţie şi nici cât urma să coste.

Acest acord nu a fost pus niciodată în practică, deşi România stabilise cu partea americană chiar şi calendarul pe baza căruia trebuiau plătiţi banii în rate. Guvernul condus de Emil Boc nu a putut asigura fondurile necesare pentru această achiziţie.

2012: F-16 second-hand, din Olanda sau Portugalia

O dată cu schimbarea guvernării PDL, în 2012, Ministerul Apărării a avansat o nouă variantă de lucru: achiziţionarea de F-16 second-hand, de la armatele Olandei sau Portugaliei, care au anunţat că au disponibile astfel de aparate folosite. Aceste variante au fost lansate în primăvara anului 2012, din partea PNL, iar CSAT a fost informat despre ele la vremea respectivă, fără a lua însă vreo decizie.

Disponibilitatea Olandei de a vinde României 15 avioane F-16 aflate în uz a fost anunţată în contextul în care Olanda era singurul stat care se opunea aderării României la spaţiul Schengen. Cu toate acestea ambasadorul olandez la Bucureşti a negat că cele două subiecte ar avea vreo legătură.

În noul Executiv format de USL, ministrul liberal al Apărării, Corneliu Dobriţoiu, a continuat pe această direcţie, iar la reuniunea Comitetului Militar al NATO, care a avut loc la Sibiu, în urmă cu aproximativ două săptămâni, a anunţat că decizia privind achiziţia de avioane F-16 va fi luată rapid, pentru că România riscă să nu facă faţă angajamentelor din cadrul NATO.” *(subl. mea)

Dupa parerea mea, a fost o greseala din partea noastra ca nu s-au achizitionat la timp avioanele, atunci cand erau bani.

Premierul Victor Ponta: „M-am enervat, am văzut cea mai mare măgărie împotriva României”

Un articol foarte interesant! Se arata ca:

„Primul-ministru Victor Ponta a declarat că l-a enervat votul dat de europarlamentarii PDL împotriva desemnării lui Leonard Orban pentru un post la Curtea Europeană de Audit

„Vom fi singura ţară care nu vom avea reprezentare în Curtea Europeană de audit. Este cea mai măgărie împotriva României, m-a enervat. Aşa o măgărie nu am văzut în acest an”, a spus la RTV premierul.

Victor Ponta a precizat că parlamentarii PDL au votat împotriva lui Leonard Orban deşi acesta a făcut parte din Guvernele Boc şi Ungureanu.

„Dacă nu era bun de ce l-au numit ministrul Afacerilor Europene? Nu este pesedist şi nici apropiat de mine, dar nu trebuia umilit din atâta prostie. Ce comitete să facă Băsescu la Bucureşti pentru recredibilizarea imaginii României dacă un fost comisar european membru în Guvernul PDL este umilit de cei de la PDL”, a subliniat Ponta.

Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, a primit aviz negativ, miercuri seară, la Comisia de Control Bugetar din PE pentru postul de la Curtea Europeană de Audit, el primind 14 voturi „împotrivă” şi 12 voturi „pentru”.”

Romania Libera

Ponta spune că, din punctul său de vedere, există şansa unei colaborări raţionale cu Băsescu

Se arata ca:

„Premierul Victor Ponta a declarat că, din punctul său de vedere, există şansa unei colaborări raţionale cu preşedintele Traian Băsescu, pornind de la considerentul că în deciziile finale adoptate în şedinţa de joi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) s-a ţinut cont de obiecţiile sale, potrivit Mediafax.

El a arătat că a părăsit şedinţa de joi a CSAT deoarece nu a acceptat ca pe ordinea de zi, care i-a fost transmisă cu doar o zi înainte, să fie trecute documente prin care, de exemplu, era înfiinţat „un Megaminister de Externe al Administraţiei Prezidenţiale”.

Acest „Megaminister” ar fi urmat să funcţioneze sub forma unui oficiu din structura Administraţiei Prezidenţiale care să coordoneze Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Europene, serviciile publice de radio şi televiziune, Regia Patrimoniului Protocolului de Stat pentru refacerea imaginii României în străinătate.

Premierul a declarat totodată că nu a acceptat nici propunerea preşedintelui Traian Băsescu privind adoptarea unei decizii a CSAT prin care să fie stabilit bugetul pentru 2013-2016 destinat înzestrării Armatei, motivând că o astfel de decizie aparţine Parlamentului la aprobarea bugetului de stat şi că actualul Guvern are un mandat limitat, până la alegerile parlamentare.

Un alt punct de divergenţă a rezultat dintr-un document conform căruia CSAT ar fi urmat să se pronunţe asupra tuturor proceselor de privatizare şi numirilor de manageri la companiile de stat. Ponta a arătat că acceptă intervenţia CSAT doar în cazul unei privatizări cu risc asupra siguranţei naţionale.

Premierul a remarcat însă că, în final, în şedinţa CSAT s-a ţinut cont de aceste obiecţii.

„Eu, când am zis la un moment dat – sigur, eram în campania de referendum, eram toţi foarte războinici – că nu o să merg nici la CSAT, dar nu o să împiedic CSAT-ul, am fost criticat că nu este un gest raţional, că nu e normal. M-am dus astăzi, am evitat un conflict mai grav şi deciziile luate, până la urmă, au fost deciziile corecte, dar nu îmi doresc ca la fiecare şedinţă de CSAT să existe o tentativă prin care Administraţia Prezidenţială să mai ia ceva de la Parlament, Guvern, televiziune sau radio”, a spus Ponta la RTV.

Întrebat dacă există totuşi şansa unei colaborări raţionale cu preşedintele Traian Băsescu, premierul a răspuns că, din punctul său de vedere, acest lucru este posibil atât timp cât şeful statului înţelege că actualul premier nu este ca Boc şi Ungureanu.

El a arătat în acelaşi timp că prima sa întâlnire cu preşedintele Băsescu, după referendumul de demitere a acestuia, nu a fost una „foarte reuşită”.

În 30 iulie, după referendumul de demitere a preşedintelui, premierul Victor Ponta a declarat că va face tot posibil să nu mai interfereze cu Traian Băsescu dacă acesta va reveni la Palatul Cotroceni şi că nici măcar nu va mai participa la şedinţele CSAT, spunând că, dacă sunt documente importante, Băsescu poate să i le transmită spre semnare.

Prim-vicepreşedintele PDL Cristian Preda a declarat, marţi, că şedinţa CSAT programată pentru joi, prima după revenirea în funcţie a preşedintelui Traian Băsescu, va fi un test important pentru coabitare.”

Off Topic

Sa vedem ce mai spun sondajele!

Romania Libera

SONDAJ IMAS: USL, a treia lună de SCĂDERE

Se arata ca:

„USL ar obţine 55% din voturi, dar a pierdut aproape 12% în ultimele trei luni, potrivit unui sondaj realizat de IMAS în luna septembrie, publicat de Adevărul.

Dacă mâine ar fi alegeri parlamentare, USL ar obţine voturile a 55% din români, potrivit sondajului realizat de IMAS în perioada 6-16 septembrie. Pe următoarele locuri se clasează PDL cu 17,8%, PPDD cu 15,5% şi UDMR cu 5,3%, în timp ce restul formaţiunilor politice nu ar depăşi pragul electoral.

Chiar dacă USL se află pe primul loc în preferinţele românilor, scorul alianţei social-liberale este cu aproape 12% mai mic decât cel din luna iunie, înainte de declanşarea suspendării lui Traian Băsescu. În ultimele luni de zile, USL a trecut prin două perioade distincte din punct de vedere al evoluţiei cotei electorale, potrivit cercetărilor realizate de IMAS.

PPDD, uşoară creştere

PPDD avea  12,8% în mai şi a coborât  la 9,8% în iunie. Cota acestui partid a ajuns la 10% în iulie, la 14,1% în august şi la 15,5% în septembrie.

Pierderea guvernării şi a alegerilor locale a adus PDL la 14,5% în mai şi la 12,7% în iunie, scorul cel mai slab din ultimii doi ani de zile. Strategiile PDL au părut lipsite de succes, iar partidul nu a crescut în sondaje nici măcar după schimbarea lui Emil Boc cu Vasile Blaga în fruntea partidului. În schimb, alegătorii democrat-liberalilor au fost „mobilizaţi” de declanşarea operaţiunii de suspendare, partidul crescând în iulie la 16,3%, iar în august la 17,8%.”

USL trebuie sa aiba atentia marita!

Gitenstein: Voluntarii Corpului Păcii au plantat peste tot în România sămânţa schimbării

Gandul

GÂNDUL LIVE. Ministru în Guvernul României, despre Oltchim: Trebuie să plătească nu numai Dan Diaconescu, dar şi din guvern, dacă privatizarea eşuează

Se arata ca:

„Ministrul Liviu Pop a declarat, în această seară, la GÂNDUL LIVE, că în cazul eşuării privatizării Oltchim va răspunde nu doar Dan Diaconescu, ci şi responsabilii din guvern pentru acest eşec.

„Cineva va plăti, nu că va trebui, cineva va plăti. Dacă luni nu se încheie contractul, cineva va plăti şi Dan Diaconescu şi, poate, şi cineva din guvern”, a spus Pop, precizând că „ziua de luni va aduce elementul de noutate”.”

DE citit…

Iata ce spune Dl. Adrian Nastase pe blogul sau:

Pentru reprezentantii PDL care merg la televizor

Se arata, printre altele, ca:

„1)      În 2001, cu un Arpechim încă nepreluat de OMV, Oltchim, lucrând deci „braţ la braţ” la Arpechim, avea pierderi de 139 de milioane lei, la o cifră de afaceri de 590 de milioane. Aşa l-am preluat. Rentabil!

2)      După ce, în 2002 şi 2003 cifra de afaceri a crescut, gradual,s-au redus, proporţional şi pierderile. De la aproximativ 25%, în 2001, la aproximativ 10%;

3)      În 2004, cifra de afaceri a crescut cu aproape 60% faţă de 2003, respectiv 230% faţă de 2001, şi pentru prima dată, Oltchimul a trecut de pe pierderi pe profit (84 de milioane lei);

4)      Profitul, chiar mai mic, a fost obţinut şi în 2005 şi 2006, în condiţiile în care cifra de afaceri a continuat să crească.

5)      Privatizarea Petrom a fost decisă de mentorul spiritual al pedeliştilor, Traian Băsescu, cel care s-a angajat în numele României, în 1999, prin memorandumul semnat cu Banca Mondială.

6)      Ştiu că, la papagali, efortul de învăţare durează mai mult. Aşa că voi reveni cu aceste date.

Dar iata si articolul din Ziarul Financiar la care face trimitere editorialul D-lui Nastase:

Cine ar trebui să plătească pentru situaţia dezastruoasă de la Oltchim Râmnicu Vâlcea

Se arata ca:

Situaţia dramatică în care a ajuns cel mai mare combinat chimic al ţării, Oltchim Râmnicu Vâlcea (OLT), este responsabilitatea directă a celor 33 de membri ai Consiliului de Administraţie care au trecut prin conducerea companiei în ultimii zece ani. Ei au fost numiţi de stat ca să administreze interesele statului şi ale acţionarilor minoritari la Oltchim, iar acum întrebarea este dacă vor fi traşi la răspundere inclusiv penal.

Aceştia au pus umărul la dezastrul Oltchim votând hotărârile care au condus la pierderi de 300 mil. euro în ultimii cinci ani şi jumătate şi la acumularea unor datorii de 700 mil. euro. Majoritatea administratorilor de la Oltchim au votat în ultimii zece ani propunerile directorului general Constantin Roibu, cel care a fost multă vreme şi preşedintele Consiliului de Administraţie. Numiţi politic de miniştrii economiei, ei fie nu au văzut, fie au ignorat înrăutăţirea situaţiei Oltchim. Singurii care au contestat strategia Oltchim au fost reprezentanţii PCC, care ulterior au fost daţi în judecată de companie pe motiv că ar fi blocat nejustificat activitatea companiei şi mai ales finanţarea.” (subl. mea)

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

septembrie 28, 2012 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 3 comentarii

Apropo de decizia CSAT de a pune presa printre amenintarile nationale

…iata ce putem citi in Gandul:

France 24 condamnă decizia CSAT de a pune presa între ameninţările la adresa securităţii naţionale. Redactorul-şef Gândul prezintă în material poziţia presei de la Bucureşti

iulie 15, 2010 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Strategia nationala de aparare

Documentul a aparut pe site-ul presedentiei si, din cate am inteles, este dat spre dezbatere publica. Acesta specifica urmatorul lucru: „Pentru o Romanie care garanteaza securitatea si prosperitatea generatiilor viitoare”. Trebuie sa spun de la bun inceput ca documentul, ca si continut, ma nemultumeste. Chiar si acest aspect din titlu: „… garanteaza securitatea si prosperitatea generatiilor viitoare„. Deci, daca inteleg bine, el este destinat sa asigure acea securitate si prosperitate generatiilor viitoare. Dar cu generatiile actuale cum ramane? Eu inteleg ca acest document se refera doar la generatiile viitoare, nu si la generatiile actuale. Acest aspect este deosebit de important de subliniat! Intrucat, chiar din titlu, deducem ca generatiile actuale nu au securitatea si prosperitatea garantate, ceea ce ma duce cu gandul la ideea ca generatiile actuale sunt cele de sacrificiu, din moment ce strategia se refera doar la cele viitoare, carora, numai lor, le-ar asigura securitatea si prosperitatea.

Mama mea, sa-i dea Dumnezeu sanatate si lumina, spune deseori: „noi am fost o generatie de sacrificiu – am trecut printr-un razboi (cel de-al doilea razboi mondial), pe urma a urmat reconstructia tarii…”. Bine ca nu se taie pensiile pensionarilor!! Acuma si noi suntem, deci, generatie de sacrificiu. Eu ma intreb cum vor fi generatiile viitoare? Tot de sacrificiu pentru generatiile viitoare? Pentru ca judecand inductiv, nu se poate sa nu ajungi sa-ti pui o astfel de intrebare logica.

Tot documentul pare sa fie copiat dintr-o carte (sau dintr-un manual?!). Sa nu fiu inteles gresit: eu nu am spus ca nu e bine ca acest document a fost dat spre dezbatere. In niciun caz nu afirm asa ceva: adica faptul ca este rau ca a aparut documentul.

Presa a facut mult scandal asupra unui punct identificat ca vulnerabilitate, cel privind „fenomenul campaniilor de presa cu scopul de a denigra institutii ale statului scl”. Las la o parte termenii destul de vagi in care este descrisa vulnerabilitatea.  Observam ca se refera doar la „campanii de presa”, nu la altceva. Totusi, ce inseamna a denigra institutii ale statului? Spre exemplu ceea ce spune Traian Razvan Ungureanu pe blog – „Curtea Constitutionala e neconstitutionala„, cand spune despre aceasta: „Pe scurt, în actuala sa înfăţişare, această instituţie ineptă, aplecată spre abuz şi demagogie e în afara legii” – observati ce cuvant extrem de dur foloseste : „in afara legii” – eu ce pot sa spun? Ce putem sa mai spunem? Cand Parlamentul Romaniei era calificat drept o expresie a intereselor bazate pe coruptie a celor 322, si atentie: este vorba de Parlament, adica de institutia fundamentala a statului democratic, a oricarui stat democratic (altfel ne intoarcem la Marea Adunare Nationala), ce poti sa mai spui? Cand o auzi pe Monica Macovei ca spune cu toata gura ca „toti fura„, ce poti sa mai spui? Sunt sau nu sunt acestea denigrari la adresa institutiilor statului? Sunt doar nedumerit, atata tot.

Documentul mai vorbeste, la capitolul vulnerabilitati de dezechilibre bugetare generate de decizii politice gresite, de decalajul de dezvoltare dintre regiunile Romaniei, de tendinte demografice negative si procesul de imbatranire a populatiei, de calitatea scazuta a invatamantului cu efecte in ceea ce priveste deprofesionalizarea populatiei, etc.

Eu as spune chiar mai mult si anume ca o vulnerabilitate serioasa, poate cea mai grava, a Romaniei este cea economica. Faptul ca Romania, la ora actuala, este pe penultimul loc in ceea ce priveste PIB-ul, dintre toate statele europene! Aceasta vulnerabilitate este cea mai profunda. Spre exemplu exista riscul sa nu putem sa implementam cerintele din criteriile de aderare la Uniunea Europeana, datorita acestei vulnerabilitati. Nu avem capacitatea de absorbtie a fondurilor europene destinate dezvoltarii, atat de necesare! Poate ca exista, dar nu am vazut un studiu socio-economic solid, stiintific, care sa explice de ce s-a ajuns in aceasta situatie, care seamana tot mai mult a subdezvoltare, si sa arate ce trebuie facut pentru ca aceasta situatie sa fie indepartata. La toate aceste probleme, solutia pe care o da strategia este „buna guvernare„. Mersi de explicatie, asta o stiam si eu! Ceea ce nu s-a prea realizat, apropo si de dezechilibrele bugetare…

Un alt aspect, legat de vulnerabilitati, este cel legat de faptul ca suntem o societate deschisa. Fac o paranteza si remarc un lucru: superficialitatea care caracterizeaza aceasta strategie!  Deci vorbeste de faptul ca societatea deschisa reprezinta o vulnerabilitate pentru Romania. Atunci ce e de facut? Sa ne transformam intr-o societate inchisa???? Spune ca revolutia informationala este accesibila si noua dar si adversarilor si competitorilor nostrii. Si pe urma tot spune ca depindem de una si de alta. Pai pe globul asta pamantesc exista  tot felul de interdependente, nu? Asa si visul lui Ceausescu era ca Romania sa nu mai depinda de nimeni , de nimic, sa fim intr-o stare de autarhie, etc. Asta vrem? Este evident ca aceste interdependente, pe acest glob pamantesc, exista. Este o utopie demna de o cauza mai buna sa vrei sa nu mai depinzi de nimeni si de nimic si sa consideri interdependentele existente in mod obiectiv o vulnerabilitate si chiar un risc. Ce sa intelegem de aici (cititi fraza de la pagina 12 din document)? Ca am fi mai putin vulnerabili daca nu am mai depinde de accesul la internet, de materii prime, in special la energie, de pastrarea libertatii comertului si de liberul acces la informatii?!! Eu chiar doresc sa cred ca nu am inteles bine aceasta fraza. Toata fraza dealtfel este neclara, nebuoalsa…

Impresia mea este ca documentul vrea sa arate ca ne pasc foarte multe riscuri si amenintari precum si faptul ca avem o sumedenie de vulnerabilitati. Dar, daca tratam problema in felul acesta, trebuie sa ne gandim ca si alte tari pot avea aceleasi riscuri si vulnerabilitati ca cele descrise in document. Deci nu este o situatie caracteristica in exclusivitate Romaniei. Eu as fi dorit sa stiu care sunt acele riscuri si vulnerabilitati caracteristice Romaniei. Pe de alta parte, daca vorbesti de risc, definindu-l ca „probabilitate de a se produce o paguba semnificativa la adresa intereselor, valorilor sau obiectivelor nationale de securitate”, cred ca era necesar ca sa se si masoare aceasta probabilitate. Probabilitatea este o notiune matematica, care se poate masura cifric. Sau toate riscurile si amenintarile de la cap. 6.1 au aceeasi probabilitate de a produce o paguba semnificativa? Se vorbeste in termeni de risc si amenintare de „fragilitatea sistemului financiar international”. Dar acest risc este caracteristic numai si numai Romaniei? Care este probabilitatea ca acest risc sa produca pagube semnificative Romaniei in viitor, pe termen lung, scurt, mediu? Sau in ce masura acest risc este mai periculos decat, de pilda, spionajul? Daca documentul nu ofera (pentru ca poate oferi?!!) raspunsuri la aceste intrebari, atunci nu se poate face o evaluare serioasa a acestor riscuri. Defapt, ceea ce se spune in cap. 6.1 sunt lucruri pe care le cunoaste toata lumea, ce sa mai… Documentul nu arata nici care este cea mai grava vulnerabilitate si cel mai grav risc la care este expusa Romania. Sunt insiruite toate acolo, la gramada! Ar fi trebuit sa vorbeasca si de inundatii, care chiar ca provoaca pagube imense, chiar si morti. Apropo de acest risc, foarte real, inundatii au fost si in trecutul recent la noi. Ce masuri de prevenire si combatere a efectelor catastrofale au luat guvernele pana acum? De observat ca inundatiile se manifesta cam in aceleasi zone – Moldova este din nou grav afectata! Acolo nu este nici de joaca si nici de gluma: mor oameni!! Strategia ne ofera solutia: buna guvernare. Atunci, in mod logic, ar trebui considerate guvernele drept o vulnerabilitate cu potential de risc ridicat!

Documentul este plin de generalitati. Eu am incercat, dupa modestele mele puteri, o parere critica asupra acestuia.

Voi reveni.

Update

Eu nu spun ca documentul nu are si parti bune. In ansamblu el este interesant totusi. Exista abordari moderne, cum ar fi cea legata de managementul crizelor. Nu-mi place cum este structurat. Dupa parerea mea, o strategie nationala de aparare trebuia sa includa o clasificare a riscurilor si vulnerabilitatilor. Adica, spre ex, sa identifice care sunt riscurile si vulnerabilitatile pe termen scurt, care pe termen mediu, care sunt acestea pe termen lung. Este important de stiut acest lucru deoarece pentru rezolvarea acestor probleme se consuma resurse financiare de la bugetul de stat (si asa deficitar). Deci trebuiau stabilite prioritatile (ca sa fiu mai clar: ceea ce e prioritar!). Un alt aspect important (poate nementionat din motive lesne de inteles) este urmatorul: care sunt riscurile si vulnerabilitatile care pot afecta cel mai grav Romania – cele care tin de cauze externe Romaniei sau cele care tin de cauze interne? Aspectul acesta este deosebit de important, cu mult mai important decat am putea sa credem unii dintre noi. Au fost perioade din istoria patriei noastre cand tara a avut mult mai mult de suferit datorita unor cauze strict interne, decat unor cauze externe. Spre exemplu in perioada care a urmat domniei lui Alexandru cel Bun in Moldova, cand la domnie au urmat nevrednicii sai fii… O tara prospera, infloritoare, sigura (drumurile erau sigure, talharii nu prea indrazneau sa atace), a ajuns in cea mai neagra si incredibila mizerie datorita luptelor interne pentru putere intre fiii marelui domnitor, fara ca tara sa fie atacata din exterior!!! Lucrul acesta s-a intamplat si in Tara Romaneasca, dupa domnia lui Mircea cel Batran, tot din luptele interne pentru putere.

Revenind la document, acesta releva faptul ca „pentru urmatorii ani Romania nu percepe o amenintare militara directa” si ca „apartenenta Romaniei la NATO si UE, ca si cooperarea internationala in domeniul apararii sustin capacitatea si credibilitatea apararii Romaniei”. Un lucru cat se poate de bun, fara indoiala!

Totusi, cred ca ar trebui identificat foarte clar ce reprezinta risc si vulnerabilitate si ce nu reprezinta risc si vulnerabilitate. Pot fi si aparente, iar in cazul in care aceste lucruri nu sunt identificate exact intr-o strategie pot aparea confuzii profund daunatoare. Spuneam si mai sus ca daca riscul e definit ca probabilitate, atunci aceasta ar trebui masurata. Voi da inca un exemplu: cat de expusa este bunaoara Romania la fenomenul terorist? Acest flagel este, fara indoaiala, unul periculos, si trebuie luptat impotriva lui. Insa putem observa ca fenomenul s-a manifestat pregnant in anumite tari doar ( de ex: SUA, Spania, Marea Britanie, Rusia, Israel). Ceea ce este relevant pentru o tara s-ar putea ca pentru o alta sa nu fie atat de relevant. Rusia, spre ex, are de multa vreme probleme in zona Caucazului si a Marii Caspice. Cecenia este un exemplu pe care il stim cu totii. Vreau sa arat ca sunt cauze specifice tarii respective, determinate de conditii istorice, politice, sociale, economice, de probleme de ordin religios, etc. Ceea ce vreau sa spun este ca aceste riscuri si vulnerabilitati trebuie corect evaluate si estimate din punctul de vedere al relevantei, al importantei lor (spuneam si mai sus despre clasificarea acestora, iata aici un alt tip de clasificare: in functie de importanta, relevanta), pentru a se lua masurile corecte de combatere. Evident, exista cauze si potentiale cauze, insa eu cred ca politica pe care o ducem trebuie  sa fie de asa maniera incat sa nu cauzam riscuri si vulnerabilitati.  Un alt aspect este cel de identificare a resurselor pentru a mentine un sistem de aparare eficient. Mentenanta sistemului cat si imbunatatirea lui continua sunt aspecte deosebit de importante. Altminteri strategia exista si ramane doar „pe hartie”.  Iata de ce am spus ca problema economica are la noi (si nu numai la noi) o importanta majora. Pentru ca o tara cu economia slaba este vulnerabila. Saracia provoaca foarte multe probleme, mari si mici. Dar si cele marunte daca se aduna… Trebuie sa-ti si poti permite sa realizezi tot ceea ce ti-ai propus intr-o strategie. Nu este vorba numai de resursele umane. Este clar ca si acestea sunt importante. Dar e vorba de resurse financiare, economice. Consider ca aspectul economic al tarii ar trebui sa fie o prioritate.

iunie 30, 2010 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu