Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Bine ca n-a spus explicit ca trebuie sa aiba o organigrama!! lol

HotNews

PSD redefinește grupul infracțional organizat: este nevoie ca fiecare membru să aibă un rol prestabilit și grupul să nu fie „ocazional” , pentru o „comitere imediată”

Proiectul de modificare a Codului penal depus miercuri de deputatul PSD Florin Iordache prevede precizări suplimentare la definiția grupului infracțional organizat. Mai exact, „nu constituie grup infracțional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracțiuni și care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului”.

La articolul 367, alineatul (6) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(6) Prin grup infracțional organizat se înțelege grupul structurat, format din 3 sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă și acționează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni grave, pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material;

Nu constituie grup infracțional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracțiuni și care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului. Prin infracțiune gravă se înțelege oricare dintre infracțiunile prevăzute de art. 223 alin. (2) din Codul de Procedură Penală, inclusiv acelea pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani.”

Cum este în prezent:

6) Prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp şi pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni.

Proiectul a fost depus miercuri pe site-ul comisiei speciale conduse de Florin Iordache și va intra joi în dezbaterea acestei comisii.

Amintim că, în luna ianuarie, procurorii DNA au decis, în dosarul „Tel Drum”, extinderea urmăririi penale față de SC Tel Drum SA, suspectată de săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, evaziune fiscală în formă continuată și complicitate la două infracțiuni de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru sine sau altul.

„În ceea ce privește infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat, se reține că persoana juridică Tel Drum SA a fost implicată în mod direct în activitatea grupului inițiat în cursul anului 2001 de suspectul Liviu Nicolae Dragnea (la acea vreme președinte al Consiliului Județean Teleorman), în sensul în care, în jurul societății Tel Drum SA au fost construite schemele frauduloase de obținere a fondurilor publice”, se arată în comunicatul DNA, citat de Digi 24.”

Ceea ce ati citit mai sus e din profunda gandire a tov. Florin Iordache! Interesant este ca pentru domnia sa grupul infractional organizat trebuie sa aiba o organigrama, sa aiba un director, director general adjunct, sefi de sectie, etc. Adica, intr-un fel, e ca intr-o companie de stat! 🙂 Daca veti citi cu atentie nu se poate sa nu remarcati similitudinea dintre un SA cu capital majoritar de stat si falimentar cu ceea ce numeste Dl. Iordache grup infractional organizat.

Cei care vor sa consulte ce spune Art. 223 din Noul Cod de Procedura Penala – aici. De observat ca e legat de masura arestarii preventive a inculpatului.

Lasand la o parte faptul ca Dl. Iordache ne spune mai degraba ce nu reprezinta un „grup infractional organizat”, lasand la o parte faptul ca domnia sa se refera doar la comiterea unor infractiuni din care sa se obtina „direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material”, asa cum pune domnia sa problema in fraza in care ne arata ce nu e un astfel de grup mi se pare ca va fi foarte greu de dovedit ca respectivul grup e unul infractional organizat pentru simplul motiv ca nu are o organigrama sau, de pilda, cum se va demonstra in instanta ca „exista pentru o anumita perioada”? Observati ca nici nu se refera la timp, nu spune o perioada de timp, expresie ce nu reprezinta neaparat un pleonasm – v. aici. Deci ce act – legal, va dati seama! – sa prezinte „grupul” respectiv din care sa rezulte ca „exista pentru o anumita perioada” ca sa se pricopseasca cu calificativul de „infractional organizat”? In felul asta se poate comite orice infractiune grava pentru ca va fi imposibil sa demonstrezi in instanta ca e vorba despre un grup infractional organizat. Este ca si cum n-ar mai exista faptas. Iar despre celelalte infractiuni, care nu sunt grave, alea sunt de la sine trecute sub tacere pentru ca nici nu mai sunt luate in seama.

Si cum ai putea sa demonstrezi in instanta ca se ” acționează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni grave”. Deci daca nu e in mod coordonat atunci despre ce vorbim oare? Mai putem vorbi despre un „grup infractional organizat”? Cum demonstrezi ca a fost in mod coordonat facuta treaba? Pentru ca ar trebui sa existe un document care sa arate clar cum s-a coordonat, cine coordoneaza. O organigrama a unui astfel de grup infractional organizat ar rezolva problema.

Dar care grup infractional organizat are o organigrama?

In asemenea conditii, cu ce face PSD prin oameni indoilenici de tip Dragnea sau Iordache, chiar daca nu esti de acord cu existenta DNA, cu abuzurile care s-ar fi facut de catre aceasta institutie, chiar daca nu-ti place de LCK si ai dori s-o vezi data afara, poate inchis chiar si DNA-ul, nu se poate sa nu-ti zici: „Uite ce bine prinde DNA! Uite ce bine prinde o Laura Codruta Kovesi!!”

O asemenea prosteala in fata pe care PSD ne-o serveste cu nonsalanta nu arata decat interesul acestui partid – mai mare decat la oricare alt partid, desi poate ca sunt si altii chiar extrem de interesati, pentru a crea portite si porti largi in legislatie pentru ca infractorii si toata clientela politica interesata sa scape basma curata. Reiau aici al.2 din art. 223 NCPP, care iata ce spune:

„(2) Măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o infracţiune intenţionată contra vieţii, o infracţiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracţiune contra securităţii naţionale prevăzută de Codul penal şi alte legi speciale, o infracţiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, şantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracţiune de corupţie, o infracţiune săvârşită prin mijloace de comunicare electronică sau o altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare şi, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

Detalii: https://legeaz.net/noul-cod-procedura-penala-ncpp/art-223

Deci toti care fac astfel de infractiuni, care actioneaza evident in grup si evident coordonat risca sa scape basma curata din pricina modificarilor lui Florin Iordache. Si ganditi-va ca e vorba si de „infracţiune contra securităţii naţionale prevăzută de Codul penal şi alte legi speciale”…

Nu se poate sa nu te intrebi, in atari conditiuni, ce urmareste de fapt PSD-ul. De ce cauta sa vulnerabilizeze Romania, pentru ca se vede bine: o vulnerabilizeaza sub aspect economic si acum si sub cel judiciar. Mie mi se pare ca e vorba de o actiune coordonata. Nu e vorba doar de interesul punctual, ca sa-i zic asa, al unora. Eu asa am impresia.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Reclame

Aprilie 19, 2018 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Despre cine defaimeaza tarisoara…

Mi se pare mult mai relevant decat cazul lui Liviu Dragnea, presedintele Camerei Deputatilor, condamnat penal cu suspendare, sau cel al lui Calin Popescu Tariceanu, presedintele Senatului, inculpat, daca nu ma insel, pentru marturie mincinoasa, un alt caz despre care nu prea se pomeneste… Evident aceste cazuri legate de nr.2 si, nu-i asa, nr.3 in Stat nu pot sa faca cinste tarii. Deci o defaimeaza. Mult mai mult decat ar putea s-o faca unul, un oarecare, prin, sa zicem, viu grai. Pentru ca cine sta sa asculte un prost?

Dar exista si un alt caz, spuneam, mult mai grav. Cel al Gabrielei Vranceanu Firea!

Ce se intampla? Orice stat are un set de valori pe baza caruia acorda distinctii si medalii unor anumite persoane. Fara indoiala, lucrul acesta n-ar avea nicio valoare daca aceste distinctii si medalii nu s-ar acorda de catre statul respectiv pe baza de merit. Cea mai inalta distinctie a Statului Roman este Ordinul National „Steaua Romaniei”.

Stau si eu si ma intreb care sunt marile merite ale Gabrielei Vranceanu Firea pentru care domnia sa a primit cea mai inalta distinctie a Statului Roman. Ca a primit-o sub numele de Gabriela Vranceanu Firea pentru care, din cate inteleg, nu poseda buetin de identitate, asta e alta treaba. Sigur, nu e in regula nici lucrul asta! Totusi, a primit acest Ordin „Steaua Romaniei”. Ce a facut atat de maret Gabriela Vranceanu Firea ca sa primeasca cea mai mare distinctie, repet, a Statului Roman?

Poate sunt eu de moda veche, dar mie mi se parea ca un om pe care tara il onoreaza cu cea mai inalta distinctie in Stat e un om foarte mare, cu niste merite foarte inalte. Adica il priveam ca pe o mare personalitate a tarii, asa cum privesti, sa zicem un academician. Cred ca, de exemplu, un mare academician, o mare personalitate culturala sau stiintifica a tarii face cinste acestei tari. Deci nu o defaimeaza. De pilda, Nicolae Iorga!!

Sa incercam s-o comparam pe Gabriela Vranceanu Firea cu Nicolae Iorga!

N-am sa dezvolt aici aceasta comparatie din motive lesne de inteles. Pentru ca sunt niste evidente clare… Dar tot ramane intrebarea: care sunt marile ei merite?

Faptul ca a fost spicherita la televiziunile lui Voiculescu?

Dar nu se vad nici marile ei merite ulterioare. Ce a facut atat de exceptional Gabriela Vranceanu Firea dupa ce a primit cea mai inalta distinctie a Statului Roman, ca sa confirme justetea acordarii acestei mari distinctii? Altminteri chiar nu inteleg de ce, de exemplu, nu i se da aceasta cea mai mare distinctie a Statului Roman si lui Mihai Gadea, si lui Mircea Badea… De ce nu si lui Rares Bogdan sau Andreei Cretulescu, ca barem acestia mai fac niste emisiuni, niste talk-show-uri… Sau maestrului Ion Cristoiu, pentru o viata de jurnalism!! Exemplele pot continua, desigur!

Manelizare, manelizare. Totusi, lucrurile nu stau chiar asa…

Legat de recentele dezvaluiri ale lui Sebastian Ghita, mi s-a parut interesant punctul de vedere al lui Mircea Badea. In studio, la Antena 3, erau Mihai Gadea si maestrul Ion Cristoiu, cel care i-a luat interviul lui Seby, in Serbia. A intrat in final Dl. Badea, cu umor, cum ne-a obisnuit.

Ideea era ca la chermezele si chefurile de la SRI, oamenii astia nu asculta Louis Armstrong sau Schubert. A venit, mai frate, Ghita, cu lautarii dupa el 🙂 . Mircea Badea a avut o replica: „Asta e tara!”, adica a manelelor!! In emisiunea lui chiar a exemplificat, cu vocea in ecou, cum sta treaba pe la astfel de chermeze! 🙂

O alta idee e ca oamenii acestia nu sunt buni prieteni nici cu gramatica limbii romane. Dar nici cu literatura culta. George Maior n-ar face exceptie… 🙂 Evident, nici celebrul Florian Coldea! 🙂

Numai ca eu cred ca Sebastian Ghita a vrut sa spuna si sa ne arate altceva… Voi cauta sa explic.

Ma rog, faptul ca cineva asculta manele nu-i deloc un lucru grav. Nici nu defaimeaza tarisoara prin asta. Aici, prin Balcani, se canta manele si au, intr-adevar, un mare succes.

Problema e alta!!

Adica stai la masa cu niste oameni (cu functii inalte prin Servicii si institutiile de forta, dar asta e mai putin relevant pentru ce a vrut sa spuna Seby), bei un vinisor cu ei, mananci cu ei o friptura, ii inviti la ziua ta de nastere si petreci sapte ore impreuna cu acesti oameni, canti cu ei La Chilia in port – varianta pentru Statul de Drept, desigur, ca apoi ei sa-ti deschida dosar penal. Bazat pe probe false, incalcandu-se normele procedurale legale: iti fabrica pur si simplu un dosar penal de pe urma caruia ai putea avea de suferit!!

Cu Coldea era prieten si se cunosteau cu familiile, au mers impreuna cu familiile in vacanta, in locuri exotice, spre exemplu in Seychelles…

Cu Codruta era prieten, chefuiau la aceeasi masa… Acum ea nici nu mai vrea sa recunoasca faptul ca a fost la el in casa. Adica in casa la un inculpat fugar

Deci oamenii acestia care petreceau impreuna pe la vilutele de protocol ale SRI-ului, care se cunosteau unii pe altii, cu familiile, au ajuns nu doar sa se urasca. Nu stiu daca ura e cuvatul potrivit. Dar unii din acestia, cei ce detineau vremelnic functii de conducere in Servicii, Parchet, DNA, au ajuns sa le fabrice dosare penale celorlalti comeseni, tovarasi de petrecere si voie buna!!

Ghita descria o societate ce imi amintea de celebrul La Dolce Vita de Federico Fellini, la aceste petreceri venind toata „lumea buna” a Statului, veneau nu doar oameni politici, dar si din randul celor de afaceri, ca sa gaseasca sprijin la cei ce detineau Puterea, la sefii si sefuletii din Servicii si de prin Parchet, intr-o voie buna generala. Dar totul din interes. Fara sa stie sau sa banuiasca faptul ca oamenii acestia din Servicii pot oricand sa le faca rau, pot oricand sa le fabrice dosare, cu probe false, ca sa-i trimita, cu zambetul pe buze, in puscarie, chiar si nevinovati!!!

De remarcat faptul ca Sebastian Ghita precizeaza un lucru foarte important: el s-a temut pentru viata lui. De asta a si fugit, temandu-se sa nu fie omorat in tara… El care era prieten cu calaii sai, fara sa banuiasca macar ca acestia sunt calaii sai!!!

Privita de departe, atmosfera aceasta de la petrecerile date in vilele de protocol ale SRI era cat se poate de destinsa, chiar, de ce sa nu spunem, frumoasa pentru ca e frumos cand oamenii petrec si se bucura impreuna. A venit si Liviu Dragnea cu porcul in masina, era si Seby care ii dadea telefon lui Ponta: „Hai, mai, ce faci? Nu vii si tu, ca e tot statul aici! 🙂 „. Fara indoiala, rasete, lautari, distractii, sorici cu sare grunjoasa 😆 , asa cum e la petrecere, nu?

Privita mai de aproape si cu atentie toata aceasta petrecere: unii erau calaii si altii victime sau potentiale victime…

In privinta gramaticii…

Interesant este ca, la noi, a inceput sa prinda o chestie. Asculta manele – adica e incult, om limitat intelectual, spus la modul peiorativ. Sau daca face o greseala gramaticala (in scris sau vorbit) : e agramat sau semidoct – asta se vrea un blam pentru persoana respectiva. Si se fac tot felul de generalizari de genul asta sau se aplica etichete de felul asta.

Dar caracterul?

Caracterul persoanei pare a nu interesa pe nimeni. Ceea ce ma face sa cred ca apelul acesta, vehement uneori, la gramatica e menit sa ascunda caracterul persoanei care invoca cunoasterea, la perfectie, nu-i asa, a gramaticii limbii romane. Iar, pe de alta parte, nu mai apreciem caracterul unei persoane, ci felul in care se exprima si emitem judecati asupra respectivei persoane bazandu-ne pe asa ceva, pe cat de frumos vorbeste, pe cat de corect gramatical se exprima.

Interesant este ca cei care fac astfel de categorisiri legate de cunoasterea, in profunzime, desigur, a gramaticii limbii romane au aerul unei superioritati care i-ar face cel putin egalii academicianului Ion Coteanu. Vorbesc ca si cum ar avea la degetul mic „Gramatica de baza a limbii romane” (Editura Albatros, 1982, Bucuresti) scrisa de marele nostru lingvist. Este uluitor cat de simplu se transforma, la astfel de oameni, elitismul in kitsch. De fapt, asta nu e elitism ci, daca imi este permis sa spun asa, un elitism-kitsch!!

Poate ca „asta e tara”!! Sau poate ca asa a ajuns…

Nu e o pledoarie pentru a arata ca trebuie sa avem ministri agramati, parlamentari certati cu gramatica de baza a limbii romane etc sau ca e bine sa te exprimi incorect gramatical. Chestiunea e ca uneori prea se invoca gramatica, cunostintele de gramatica pentru ca astfel unii sa-si dovedeasca o falsa superioritate. Nici ipocrizia de bonton nu da deloc bine cateodata, dar, e adevarat, se poarta si cand trebuie si cand nu trebuie. 🙂

Tot contempland subiectul acesta, mi-a venit in minte exclamatia lui Cicero: „…quanta innocentia debent esse imperatores!” – „cata probitate trebuie sa aiba generalii!” 🙂 . Desigur, ramane valabil si ce spune Juvenal: „Difficile est satiram non scribere” – „E greu sa nu scrii in satire” 🙂 .

Martie 16, 2018 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 1 comentariu

Raportul lui Tudorel Toader este raportul PSD-ALDE

Mediafax

Video Tudorel Toader cere REVOCAREA Codruţei Kovesi de la conducerea DNA. Critici dure în raportul ministrului Justiţiei: Comportament excesiv de autoritar, discreţionar al procurorului şef al DNA. Implicarea în anchetele altor procurori. Prioritizarea dosarelor în funcţie de impactul mediatic

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader a propus, joi, revocarea procurorului şef al DNA Codruţa Kovesi, după ce a prezentat un raport privind activitatea managerială de la DNA care s-a bazat pe 20 de categorii şi fapte. „Pentru aceste fapte şi acte (n.r.: existente în raportul privind activitatea managerială a şefului DNA), de netolerat într-un stat de drept, în temeiul articolului 54, coroborat cu art 51 din legea 303/2004, cer declanşarea procedurii de revocare din funcţie a procurorului şef DNA. Prezentul raport va fi transmis secţiei de procurori a CSM şi către preşedintele României pentru a analiza şi decide în raport cu competenţele instituţionale pe care fiecare le are”, a declarat Tudorel Toader, ministrul Justiţiei. Demnitarul a adus critici dure în raportul pe care l-a întocmit în calitate de ministru al Justiţiei, printre acuzaţii fiind comportament excesiv de autoritar, discreţionar al procurorului şef al DNA, implicarea în anchetele altor procurori, prioritizarea dosarelor în funcţie de impactul mediatic.

„Un comportament excesiv de autoritar. Personal a supravegheat ancheta desfăşurată de procurori în legătură cu OUG 13. Citez <<Eu mi-am asumat acest dosar împreună cu procurorul X şi Y. Nu au făcut un milimetru la stânga sau la dreapta fără ca eu să spun DA>> Aşadar, se observă o supraveghere, o implicare în realizarea anchetelor altor procurori, ceea ce legea interzice”, a declarat Tudorel Toader.

Acesta spune că trecerea timpului a acutizat situaţia. Totodată, Toader a acuzat şi modul de soluţionare a dosarelor penale, în funcţie de impactul mediatic.

„Prioritizarea soluţionării dosarelor cu impact mediatic. Acestea nu se rezolvă după rezonanţa publică pe care o au, nu după calitatea persoanei care se presupune că a comis presupusele fapte, ci în ordinea cronologică a înscrierii sesizării”, a mai spus Toader.

Despre anchetarea OUG 13

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, joi seară, că declanşarea unei anchete penale, care s-a concretizat prin descinderi la Ministerul Justiţiei, a creat o stare de tensiune şi a blocat practic activitatea de legiuitor a Guvernului.

„Declanşarea unei ample anchete penale care s-a concretizat prin descinderi la Ministerul Justiţiei, prin ridicare de acte, audierea unui număr mare de funcţionari, sceretari de stat şi miniştri a creat o stare de tensiune, creând premisele unui blocaj„, a declarat Tudorel Toader.

Ministrul Justiţiei a criticat faptul că procurorii DNA şi-au arogat practic competenţe pe care nu le posedau.

„Guvernul este blocat în activitatea sa de legiuitor. Curtea mai spunea că, prin conduita sa, DNA şi-a arogat o competenţă pe care nu o poseda, controlul modului de adoptare a unui act normativ, ceea ce a afectat buna funcţionare a unei autorităţi. Prin urmare, CCR a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constiţională, reţinând şi conduita pe care trebuia să o urmeze DNA”, a completat Toader.

Tudorel Toader a precizat că, în 14 ani, Curtea Constituţională a constatat 13 conflicte între instituţii ale statului, dintre care două generate de DNA în 2017.

Ministrul Justiţiei Tudorel Toader  a anunţat joi că raportul privind activitatea managerială de la DNA se bazează pe 20 de categorii şi fapte, primul punct fiind legat de conflictele de natură constituţională în raport cu alte instituţii.

„Concluziile sunt fundamentate pe un număr de 20 de puncte care prezintă 20 de categorii de acte şi fapte menţionate. În raport sunt reţinute faptele pentru perioada februarie 2017-februarie 2018”, a declarat Tudorel Toader.

Ministrul a anunţat că primul punct este legat de raporturile DNA cu alte instituţii.

„Situaţie fără precedent- raporturile dintre autorităţile publice din România. Sunt trei conflicte juridice, într-un an, de natură constituţională. Curtea a constatat încălcarea Constituţiei de către DNA”, a mai spus Toader.

 

Principalele declaraţii ale ministrului Tudorel Toader

– Raportul este destul de cuprinzător, are 36 de pagini, nu ştiu dacă aveţi răbdarea de a-l prezenta în sinteza, iar după întâlnire îl vom posta pe site-ul Ministerului Justiţiei, sigur îl puteti descăra şi folosi

– Este o prezentare a raportului, nu o conferinţă de presă. Avem o Justiţie, unii spun că e bună, alţii că e rea. Justiţia trebuie să fie egală pentru toţi, în slujba cetăţeanului. În urmă cu 6 luni se împlineau 6 luni de la preluarea demnităţii de ministru al Justiţiei. Ne aflam împreună aici când prezentam direcţiile de modificare pentru legile Justiţiei.

-Demnitatea de procuror e respectabilă dacă e exercitată în limitele competenţelor constituţionale, cu bună credinţă, pentru a servi binelui public.

– Prezentul raport nu reprezintă o evaluare a activităţii DNA, raportul de sinteză privind activitatea Ministerului Public va fi prezentat Parlamentului

– Obligaţia din legea 304 nu are legătură cu raportul privind activitatea managerială a DNA. Raportul de faţă reprezintă luarea de poziţie a Ministrului Justiţiei, determinată de rolul său constituţional.

– Elaborarea acestui raport a fost realizat pe fondul dezbaterilor care au căpătat o amploare deosebită în ultimul an, dezbateri care au divizat societatea.

– Luarea de poziţie priveşte activitatea managerială a procurorului şef a DNA

– Potrivit art 51, alin 3, la verificarea organizării eficiente a activităţii vor fi avute în vedere folosirea adecvată a resurselor, gestionarea situaţiilor de criză, a informaţiilor, repartizarea sarcinilor. Faţă de cadrul legal invocat am realizat o analiză privin orrganizarea eficientă, comunicarea, asumarea responsabilităţilor, în perioada februarie 2017-februarie 2018, iar etapele instituţionale acestei evaluări sunt: raportul de evaluare a eficienţiei manageriale, urmare a pronunţării de către CCR a deciziei 68/2017 prin care s-a contatat că exista un conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public – DNA şi Guvern.

– Am conchis atunci faptul că rezultatele negative pe linia acestei abordări pot impune pe viitor oportunitatea revocării.

– Am pornit de la controlul cerut Inspecţiei Judiciare, de a face o verifiicare de fond la DNA în condiţiile în care în 10 ani nu se făcuse nicio verificare.

-Dacă aş sări direct la concluzii v-aţi spune că sunt fundamentate pe un număr de 20 de puncte care prezintă 20 de categorii de acte şi fapte, reţinute în perioada februarie 2017-februarie 2018.

– În primul rând, am reţinut o situaţie fără precedent în cadrul raporturilor dintre autorităţile publice. Într-un singur an au fost înregistrate 3 conflicte în cadrul cărora DNA a fost chemată în faţa instanţei de contencios consituţional. 3 conflicte în care CCR a sancţionat comportamentul lipsit de loialitate din partea procurorului şef al DNA. Am arătat că în sine constataterea unuia singur nu are aptitudinea de a revoca conducătorul instituţiei care a provocat conflictul.

– Concluziile sunt diferite când încălcarea Constituţiei atunci când încălcările devin sistematice. În mai puţin de jumătate de an, DNA a fost chemată în faţa CCR pentru încă două conflicte de natură constituţională.

– În opinia mea, această încălcare de la treia chemare este cu atât mai imputabilă cu cât în precedent Curtea spusese procurorul nu se poate substitui decidentului. Este un bilanţ semnificativ. dacă examinăm cea mai recentă statistică a CCR care relevă că numărul deciziilor în care se constată conflicte juridice de natură constituţională au fost 13, dintr-un număr de 39 pronunţate.

– În al doilea rând, prin decizia 68, ce a format obiect de analiză, CCR a reţinut că Ministerul Public s-a considerat competent să verifice oportunitatea OUG. Acest lucru echivalează cu o încălcare gravă a principiului separaţiilor puterilor în stat. Ministerul Public, prin DNA, şi-a arogat competenţa de a efectua o ancheta penală într-un domeniu ce excedează cadrului legal.

-Declansarea unei ample anchete penale care s-a concretizat prin descinderi la MJ a determinat o stare de tensiune, de presiune psihică. Sub imperiul unei temeri declanşate de activitatea penală, Guvernul este blocat în activitatea de legiutor. Prin conduita sa, DNA şi-a arogat o competenţă pe care nu o are.

– CCR a reţinut că dna Kovesi a refuzat să se prezinte în faţa comisiei de anchetă. Şi de această dată CCR a constatat că prin refuzul de prezentare s-a produs un blocaj în activitatea comisiei de anchetă.

-CCR a stabilit că procurorul şef refuză să participe la clarificarea unor aspecte legate de evenimente de interes public deosebit. A mai stabilit că prin acest refuz nu respectă acel comportament necesar loial.

– Curtea a statuat că prin refuzul procurorului şef este împiedicată activitatea parlamentului.

– În al patrulea rând, prin decizia nr 757/2017, legată de achetarea privind elaborarea a două hotărâri de Guvern, CCR a statuat că unitatea de Parchet nu are competenţa de a începe ancheta penală cu privire la oportunitate. Nu există nicio modaliate de control asupra oportunităţii actului administrativ. Aceste considerente practic le reiau pe cele din decizia 68. Văzând din partea cealaltă îşi pui întrebarea cum cu jumătate de an în umă CCR statuează, ulterior sub considerentul că e vorba de HG nu OUG au fost verificare aceleaşi aspecte.

– DNA s-a erijat în evaluator, inclusiv în privinţa oportunităţii.

– Încălcarea normelor de tehnică legislativă nu constituie infracţiune.

– În al şaselea rând. Ulterior acestui fapt, afirmând că cele cuprinse în comunicat au reprezentat simple opinii. Nu poţi să exprimi simple opinii când te referi la demnitatea unei persoane.

– În al şaptelea rând, trei conflicte de de natură constituţională.

– În al 8-lea rând, am reţinut comportamentul excesiv de autoritar, discreţionar. Am solicitat în iunie 2017, realizarea unui control la DNA. Se consemnează o serie de dificlcutăţi, retinându-se indicii cu privire la împiedicarea activităţii de inspecţie.

– Raportul relevă comportamentul excesiv de autoritar, discreţionar al procurorului şef al DNA.

– Implicarea în achetele altor procurori. A supravegheat ancheta în cazul OUG 13.

– Prioritizarea dosarelor cu impact mediatic

– În al 11-lea rând, cu prilejul unor evenimente publice: contestarea actelor şi autoritătii CCR, a învinovăţit CCR punând pe seama deciziilor pretinsa imposibilitate a DNA de urmărire a unor fapte şi recuperarea unor prejudicii.

– Procurorul şef a contestat însăşi Constituţia ţării.

– Au fost exprimate critici vehemente cu privire la propuneri de modificare legislativă, propuneri care s-au dovedit a fi constituţionale. Afirmaţiile sunt fără precedent, au afectat imaginea României.

– La nivelul PE, prin dezinformare, s-a generat o dezbatere şi la nouă întrevederi am explicat de nouă ori că România nu are nicio legătură cu ce se întâmplă în Polonia.

15. Încercarea de a obţine condamnări cu orice preş, în condiţiile în care s-a afirmat că trebuie să venim cu dosare importante, să ajungem la miniştri. Această încercare de „decapare” este absolut contrară oricărui stat de drept. Cauzele nu trebuie rezolvate după funcţie.

16. Creşterea numărului de achitări, sporirea cheltuielilor şi raportări eronate. Se raportează numărul de inculpaţi trimişi în judecată în 2016 şi se raportează numărul de achitări din 2016, concluzionându-se că a scăzut rata achitărilor. Cei trimisi în judecată în 2016 nu se regăsesc printre cei achitaţi. Dai un calcul la o bază alta decât cea factuală.

17. Neimplicarea procurorului şef în identificarea şi eliminarea comportamentelor abuzive presupuse a fi comise de procurori. Spaţiul public este plin de presupuse abuzuri ale procurorului Negulescu. El a fost lăudat, în loc să se ia măsuri.

18. Falsificarea transcrierilor unor convorbiri telefonice. Multe hotărâri judecătoreşti în care instanţa a statuat diferenţe între ce se aude şi ce se vede.

19. Tergiversarea soluţionării unor cauze.

20. Lipsa de reacţie în verificarea activităţii profesionale şi conduitei unor procurori: DNA Ploieşti. Nu spun că e adevărat, dar când toată opinia publică, când procurori se reclamă între ei, obligaţia e ni să-i lauzi.

– În concluzie, potrivit art 1 din Constituţie, România este stat de drept. În România s-a dezvoltat componenta de prevenire, dar şi de combatere a corupţiei. Asta nu trebuie să protejeze comportamente defăimătoare la adresa României. DNA trebuie să continue să funcţioneze, DNA nu se identifică cu procurorul şef al acesteia.

La o săptămână de la somaţia publică a premierului, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, anunţă astăzi decizia privind conducerea DNA, în contextul scandalului izbucnit în jurul instituţiei de apariţia înregistrărilor cu procurori care ar fi falsificat probe. Cu doar câteva ore înainte, premierul Viorica Dăncilă a susţinut că nu a discutat cu Toader pe acest subiect înainte de prezentarea raportului, dar are pentru el un mesaj: să ia decizia impusă de analiza făcută la DNA şi să se încadreze în limitele legale.


Tudorel Toader a anunţat, luni, pe pagina sa de Facebook, că va prezenta raportul privind activitatea managerială la DNA, joi, 22 februarie 2018, la orele 18.00, la Ministerul Justiţiei – Sala de Consiliu.

Informaţia a venit în contextul în care, anterior, ministrul Justiţiei spunea că va prezenta în camerele reunite ale Parlamentului raportul privind activitatea DNA, DIICOT şi a Ministerului Public, urmând ca joia aceasta să prezinte public concluziile privind activitatea DNA.

Anunţul lui Tudorel Toader a creat aşteptări pe scena politică.

În aceeaşi zi, premierul Viorica Dăncilă a declarat că Toader trebuie să facă o evaluare, un raport al activităţii DNA, să prezinte acest raport şi „să facă corect ceea ce trebuie să facă, de fapt, un ministru al Justiţiei”, precizând că nu a văzut raportul care urmează să fie prezentat.

La rândul său, preşedintele PNL, Ludovic Orban, a declarat, luni, că PNL nu va sprijini nicio implicare a Parlamentului în ceea ce priveşte evaluarea activităţii DNA şi a conducerii instituţiei, afirmând că în cabinetele lui Dragnea şi Tăriceanu există „o tropăială” pentru „a-i forţa mâna” ministrului Justiţiei.

Marţi, Tudorel Toader a participat, alături de procurorul general al României Augustin Lazăr, la ceremonia de primire a magistraţilor absolvenţi de la Palatul Cotroceni, cu această ocazie ministrul Justiţiei având şi o întrevedere separată cu preşedintele Klaus Iohannis, cu care a discutat despre statul de drept, după cum a declarat ulterior pentru agenţia de presă MEDIAFAX. La această discuţie cu şeful statului nu a mai participat şi altcineva.

Miercuri, preşedintele PSD Liviu Dragnea a declarat că se aşteaptă de la ministrul Justiţiei să nu se facă de râs. Întrebat ce aşteaptă de la Tudorel Toader, în contextul raportului ce va fi prezentat joi, Dragnea a răspuns: „Să nu se facă de râs”. Totodată, liderul PSD a negat că în şedinţa BPN a PSD s-ar fi discutat despre situaţia din Justiţie sau despre retragerea sprijinului politic acordat lui Tudorel Toader. Întrebat dacă Toader s-a făcut de râs la precedentul raport, Dragnea a răspuns: „Nici nu mai ţin minte”. Chestionat dacă se impune schimbarea lui Toader, dacă răspunsul acestuia va fi considerat nemulţumitor, Dragnea a răspuns: „Iar o luăm cu dacă şi cu parcă?”.

Şi preşedintele executiv al PSD, Niculae Bădălău, a spus, miercuri, că aşteaptă de la ministrul Justiţiei să respecte legea. Întrebat ce înseamnă acest lucru, Bădălău a răspuns: „Asta înseamnă că domnul ministru este un ministru al guvernului nostru. Noi, în campania electorală, am promis că vom elimina abuzurile şi domnul ministru trebuie sa respecte legea şi să facă ceea ce are scris în fişa postului”. „Înţeleg că dânsul analizează cu înţelepciune, cu maturitate, nu e o decizie uşoară, şi trebuie să aibă toate informaţiile”, a adăugat Bădălău.

Anunţul lui Tudorel Toader de joi vine în contextul scandalului privind activitatea DNA. Andreea Cosma şi fratele ei, Vlad, au făcut mai multe dezvăluiri, în ultima perioadă, privind activitatea unor procurori din cadrul DNA Ploieşti. Vlad Cosma a prezentat mai multe înregistrări pe care le-a realizat încă din 2015 în sediul DNA Ploieşti, acuzând patru procurori, printre care Lucian Onea şi Mircea Negulescu, de falsificare de probe. Fostul deputat a depus şi o plângere penală împotriva magistraţilor.

De altfel, miercuri, procurorul general al României, Augustin Lazăr, le-a cerut procurorilor şefi DNA şi DIICOT să demareze controale în toate parchetele din ţară, pentru a depista eventuale riscuri interne şi vulnerabilităţi.

Şeful statului Klaus Iohannis a declarat săptămâna trecută ca a avut o întâlnire cu premierul Viorica Dăncilă şi cu preşedintele PSD Liviu Dragnea, unul dintre subiectele discutate fiind şi despre justiţie şi a lansat un atac dur la adresa celor care atacă DNA. Iohannis a afirmat că „nişte penali fac o încercare disperată să atace şi să discrediteze DNA şi conducerea” acestei instituţii, afirmând că această încercare „jalnică şi necinvingătoare” şi îi confirmă că DNA face „o treabă foarte bună”.

Tot săptămâna trecută, şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, a afirmat că nu va demisiona, susţinând că, în ciuda înregistrărilor făcute publice de fostul deputat PSD, Vlad Cosma, procurorii Direcţiei nu falsifică probe. „

PSD anunţă că susţine DECIZIA privind revocarea lui Kovesi: argumentele, clare şi solide/ Codrin Ştefănescu: În sfârşit, cineva a „rupt pisica”

Raportul ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, a cărui concluzie a constat în cererea de revocare a procurorului şef DNA, a fost unul cu argumente clare şi solide, iar social-democraţii susţin decizia lui Toader, a precizat, joi, purtătorul de cuvânt al PSD, Adrian Dobre.

„Raportul pe care domnul ministru Tudorel Toader l-a prezentat astăzi în faţa presei a fost unul extrem de profesionist, bazat pe lege, cu argumente foarte clare, solide şi de netăgăduit. Concluzia pe care a tras-o domnul ministrul Tudorel Toader era firească, ca urmare a acestui raport. Era firească de altfel şi ca urmare a evoluţiei pe care cu toţii am văzut-o în această perioadă de timp. Susţinem în mod evident decizia domnului ministru, rămâne mai departe pe cale constituţională şi legală să vedem cum se vor desfăşura lucrurile”, a spus Dobre, într-o declaraţie acordată MEDIAFAX.

„Domnul ministru nu a făcut altceva decât să reitereze concluziile Curţii Constituţionale şi să le pună în paginile acestui raport. Afirmaţiile domnului ministru nu sunt luate din eter sau din altă parte, sunt concluziile CCR pe care dânsul le-a citat, adică faptul că domnia sa le-a prezentat ca fiind abateri succesive de la linia constituţională a României nu face altceva decât să arate realitatea cu care ne luptăm sau ne confruntăm de un an de zile”, a adăugat Dobre.

Lider PSD Vaslui: Raportul lui Toader, riguros, dar nu mă aştept ca Ioannis să o revoce pe Kovesi

Preşedintele PSD Vaslui, Dumitru Buzatu, consideră că raportul privind DNA al ministrului Justiţiei a fost riguros şi a prezentat grave încălcări constituţionale, dar nu crede că preşedintele Iohannis o va revoca pe Kovesi, ceea ce ar fi un ”comportament abuziv” al şefului statului.

Dumitru Buzatu a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX, că şeful statului are tendinţa de a proteja persoane care au săvârşit grave încălcări ale drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti.

Raportul prezentat de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a fost foarte riguros şi readuce în atenţie un cumul de factori care s-au petrecut în ultima perioadă. Faptele sunt prezentate corect, dar şi gravele încălcări constituţionale care au dus la elaborarea acestui raport. Preşedintele Iohannis are tendinţa de a proteja persoane care au săvârşit grave încălcări ale drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti şi mă întreb de ce îşi asumă o astfel de sarcină în loc să se ralieze celor care îi cer să cerceteze aceste fapte şi corectarea lor. Nu sunt un fan al preşedintelui Iohannis şi nu mă aştept, cunoscând comportamentele sale de până acum, să aibă o conduită corectă în raport cu cele sesizate în raportul privind activitatea DNA. Este un comportament abuziv din partea şefului statului, ţinând cont că există în raport numeroase referi la încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti”, a spus Buzatu.

Codrin Ştefănescu, despre cererea de revocare a lui Kovesi: În sfârşit, cineva a „rupt pisica”

Secretarul general adjunct al PSD, Codrin Ştefănescu, a precizat, joi, referindu-se la cererea ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, de revocare a procurorului şef DNA, Laura Codruţa Kovesi, că, în sfârşit, cineva a „rupt pisica”, iar de acum întrevede faptul că viitorul va fi mai bun.

„Nu mă aşteptam, nu aveam nicio speranţă, credeam că o să facă exact ce au spus ăştia de la PNL: <<Tudorele, las-o aşa!>>. Şi atunci am fost surprins şi am ascultat cu maximă atenţie raportul. Este cutremurător ce scrie în raportul ăsta, ce a citit despre sfidarea Parlamentului, sfidarea legii, a Constituţiei. Este un fel de mafie organizată, adică e ceva … nu-mi venea să cred că-l aud pe Tudorel Toader spunând toate lucrurile astea pe care probabil le-a documentat foarte bine”, a spus Ştefănescu la Antena 3.

El a arătat că, odată cu această cerere de revocare a procurorului şef DNA, începe să întrevadă faptul că viitorul va fi mai bun.

„De-abia acum, din seara asta, vă spun sincer, încep să întrevăd viitorul că o să fie mai bun. În sfârşit, cineva a rupt pisca. De-abia acum toate abuzurile, toate mizeriile, toată această toxicitate începe să fie probabil şi anchetată”, a adăugat Ştefănescu.Tudorel Toader a cerut joi, în urma prezentării raportului privind managementul la DNA, declanşarea procedurii de revocare a Laurei Codruţa Kovesi din funcţia de procuror şef al DNA, solicitarea fiind transmisă către CSM şi preşedintelui României.

Tudorel Toader a cerut joi, în urma prezentării raportului privind managementul la DNA, declanşarea procedurii de revocare a Laurei Codruţa Kovesi din funcţia de procuror şef al DNA, solicitarea fiind transmisă către CSM şi preşedintelui României.”

Procurorul general: Nu există niciun motiv legal de revocare a Laurei Codruţa Kovesi

Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a transmis, joi seară, după anunţul ministrului Justiţiei, că îşi reafirmă poziţia exprimată referitor la Laura Codruţa Kovesi şi anume aceea că nu există niciun motiv legal de revocare a procurorului-şef DNA.

„Având în vedere decizia ministrului Justiţiei de a propune revocarea din funcţie a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, domnul Augustin Lazăr, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reafirmă poziţia exprimată constant, în sensul că nu există nici un motiv legal de revocare a doamnei Codruţa Kovesi”, se arată într-un punct de vedere postat, joi seară, pe pagina de Facebook a Ministerului Public.

Tudorel Toader a cerut joi, în urma prezentării raportului privind managementul la DNA, declanşarea procedurii de revocare a Laurei Codruţa Kovesi din funcţia de procuror şef al DNA, solicitarea fiind transmisă către CSM şi preşedintelui României.

„Pentru aceste fapte şi acte (n.r.: existente în raportul privind activitatea managerială a şefului DNA), de netolerat într-un stat de drept, în temeiul articolului 54, coroborat cu art 51 din legea 303/2004, cer declanşarea procedurii de revocare din funcţie a procurorului şef DNA. Prezentul raport va fi transmis secţiei de procurori a CSM şi către preşedintele României pentru a analiza şi decide în raport cu competenţele instituţionale pe care fiecare le are”, a declarat Tudorel Toader, ministrul Justiţiei.Advertisement

Acesta a mai afirmat că acţiunile Laurei Codruţa Kovesi pot pune în pericol însăşi activitatea instituţiei.„DNA trebuie să continue să funcţioneze în mod legal. DNA nu se identifică cu procurorul şef ale cărui acţiuni au demonstrat că pot pune în pericol chiar instituţia pe care o conduce, prin comportament discreţionar, sfidarea Parlamentului, contestarea deciziilor CCR. Statul de drept este statul în care acţiunea fiecărei autorităţi publice este reglementată prin lege, se supune legii în spiritul valorilor democratice”, a spus Toader.”

Cred ca se observa destul de clar ca acest Raport se inscrie in linia si doleantele Coalitiei de guvernamant PSD-ALDE. Si se observa cu claritate pozitionarea Puterii actuale – pentru revocare si a Opozitiei – impotriva revocarii in aceasta chestiune.

Presedintele Iohannis a avut o abordare corecta: din cate inteleg Administratiei Prezidentiale acest raport i s-a parut neclar si de aceea trebuie „aprofundat”. Si cam asa este. Tind sa-i dau dreptate lui Augustin Lazar… Pentru ca acest raport prezentat de ministrul Justitiei nu arata clar daca D-na. Kovesi a incalcat procedurile interne din Justitie sau legea. Eu m-as fi asteptat ca Dl. Toader sa procedeze altfel si poate ca ar fi trebuit sa procedeze de mai demult asa. Ar fi trebuit sa ceara Inspectiei Judiciare efectuarea unei inspectii la DNA, avand un obiectiv al inspectiei  si o durata a acesteia de la bun inceput stabilite. Pe baza unui astfel de raport de inspectie s-ar fi putut trage concluziile de rigoare. Tudorel Toader ce a facut in schimb? A citit un text plin de 20 de, hai sa le zic asa, neconformitati la adresa DNA si Laurei Codruta Kovesi. Or, eu n-am inteles cum au fost stabilite aceste neconformitati, in raport cu care acte normative, proceduri sau ce anume au stat la baza fundamentarii lor. Pentru ca raportul prezentat de Dl. Toader pare a nu avea suficienta temeinicie. Un raport de audit sau de inspectie trebuie sa contina actiuni corective, actiuni preventive luate precum si concluzii prin care se propune ceva din care se desprinde ceva. In baza acestor concluzii Dl. Toader ar fi putut sa-si expuna raportul sau si sa propuna revocarea din functie a D-nei. Kovesi. Or, nu rezulta ca lucrurile stau asa. Ce inseamna „raportul privind activitatea managerială de la DNA „? A existat un plan de audit sau de inspectie? Pe ce se bazeaza acest raport? Lucrurile nu sunt clare. Pentru ca altminteri oricine poate scrie un astfel de raport dupa cum il taie capul. Dupa cum i se pare lui. Sau dupa tot felul de interese politice, de parti-pris-uri.

Insa a cere revocarea sefei DNA fara o baza solida, fundamentata solid, doar pe baza unui Raport citit in fata presei aduce un prejudiciu de imagine Romaniei. Si sugereaza o implicare politica in schimbarea actualei conduceri a DNA, sau mai exact spus in Justitie, pentru a fi pe placul unei sau unor formatiuni politice, lucru care iarasi nu poate sa faca bine. De fapt PSD-ALDE a dorit ca in urma unui simplu raport, plin de neconformitati, ca sa nu spun de acuzatii, sa demita conducerea DNA. Lucrul asta are un iz stalinist: o sedinta a Biroului Politic, un Raport citit de cateva pagini si respectivul zboara din functie drept in Gulag. Cu alte cuvinte, eliminarea, in acest mod, a adversarilor politici. Or, in Romania sec. XXI, tara libera, republicana si democratica, membra a UE si NATO, lucrurile nu se pot desfasura in aceasta maniera.

Uitati-va cum se exprima ministrul Justitiei:

„Neimplicarea procurorului şef în identificarea şi eliminarea comportamentelor abuzive presupuse a fi comise de procurori. Spaţiul public este plin de presupuse abuzuri ale procurorului Negulescu. El a fost lăudat, în loc să se ia măsuri.”

„Plin de presupuse abuzuri”? Ne luam dupa ce e in „spatiul public”? Adica dupa barfa din sat? Si cum nu s-au luat masuri fata de procurorul Negulescu? Am inteles ca s-au luat masuri!

„Lipsa de reacţie în verificarea activităţii profesionale şi conduitei unor procurori: DNA Ploieşti. Nu spun că e adevărat, dar când toată opinia publică, când procurori se reclamă între ei, obligaţia e ni să-i lauzi.”

„Nu spun ca e adevarat, dar cand toata opinia publica…” – si atunci cum e Dl. Toader: e adevarat sau nu e adevarat?? Dar, nu-i asa, daca „opinia publica”, daca „procurorii se reclama intre ei”…

„Falsificarea transcrierilor unor convorbiri telefonice. Multe hotărâri judecătoreşti în care instanţa a statuat diferenţe între ce se aude şi ce se vede.”

Cine a facut asta? Cine a falsificat? Cine e responsabil de asa ceva? „Multe hotărâri judecătoreşti în care instanţa a statuat diferenţe între ce se aude şi ce se vede” – dar cat de grav e lucrul acesta? Pentru ca o instanta de judecata impartiala nu trebuie neaparat sa dea dreptate procurorului. De asta se si judeca o cauza intr-un proces!

Pe ce anume se fundamenteaza o astfel de afirmatie:

„Încercarea de a obţine condamnări cu orice pret, în condiţiile în care s-a afirmat că trebuie să venim cu dosare importante, să ajungem la miniştri. Această încercare de „decapare” este absolut contrară oricărui stat de drept. Cauzele nu trebuie rezolvate după funcţie.”?

Pe ce a aparut in „spatiul public”? „Cauzele nu trebuie rezolvate după funcţie”, dar rolul DNA este de a combate coruptia la nivel inalt! Chiar daca s-ar fi facut o astfel de afirmatie, totusi aceasta nu se refera la un anumit ministru. Ci se refera la combaterea fenomenului coruptiei la nivel inalt. Este limpede ca DNA nu ancheteaza bacsisul dat la frizer sau chelnerului de la restaurant. DNA, fara dosare importante, si-ar pune sub semnul intrebarii rolul.

Sau cum a dedus si pe ce baza faptul ca Laura Codruta Kovesi ar fi vinovata de acest lucru:

„La nivelul PE, prin dezinformare, s-a generat o dezbatere şi la nouă întrevederi am explicat de nouă ori că România nu are nicio legătură cu ce se întâmplă în Polonia.”?

Ce e cu acest „raport de evaluare a eficienţiei manageriale” si ce inseamna: „Am pornit de la controlul cerut Inspecţiei Judiciare, de a face o verifiicare de fond la DNA în condiţiile în care în 10 ani nu se făcuse nicio verificare.”? Dl. Toader trebuia sa inceapa astfel: „Controlul realizat de Inspectia Judiciara a stabilit urmatoarele si a tras urmatoarea concluzie”. S-a realizat acest control al Inspectiei Judiciare? De pe saitul Inspectiei Judiciare aflam ca s-ar fi realizat un astfel de control, dar fara sa ne ofere detalii sau eventuale concluzii. Inteleg ca se fac verificari si la DNA Ploiesti. Nu aflam decat ca: „Asigurăm opinia publică, pe această cale, că Inspecţia Judiciară va gestiona cu profesionalism, obiectivitate şi celeritate aspectele sesizate, cu respectarea tuturor garanţiilor procedurale.”.

Sa vedem cum stau treburile cu Inspectia Judiciara:

RUPTURA din Inspecţia Judiciară, după controlul la DNA. Ce săgeţi s-au aruncat în CSM: “Un procuror se temea, are familie”. „Imaginea Inspecţiei e praf”. „Parcă căzuse tavanul, cum ne-am permis să cerem relaţii”

Patru inspectori care au efectuat controlul la DNA au fost audiaţi miercuri la sediul CSM. O şedinţă care a scos din nou la iveală scindarea din instituţie. În timp ce unii vorbeau despre teama procurorilor de a spune ce e în DNA, alţii susţineau că tensiunile din echipă erau ştiute şi ignorate.

Inspectorii judiciari Mihaela Florina Focică, Elena Rădescu şi Cornelia Irina Prisăcariu au ajuns miercuri în faţa plenului CSM pentru a explica situaţia creată după controlul de la DNA. Cele trei au redactat concluziile favorabile conducerii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Pe de altă parte, explicaţii a dat şi inspectorul Daniela Sanda Mateş, cea care a vorbit despre temerile unui procuror din DNA de a spune deschis ce se întâmplă acolo, pe motiv că “are familie”.

Mateş a descris condiţiile în care s-au desfăşurat verificările: “În data de 18, doamna Focică a întrebat la un moment dat de o persoană plecată, dar nu o interesa în mod special. Domnul procuror şef secţie s-a dus la doamna procuror şef şi în următoarea zi, parcă căzuse tavanul, cerul, cum ne-am permis să cerem relaţii despre persoane care au plecat? Acesta este motivul pentru care i-am audiat la Inspecţie”.

Aceasta a mai spus că Laura Codruţa Kovesi a atras atenţia membrilor echipei de control că nu au de ce să discute cu cei plecaţi din DNA. “Din prima zi, şi din a doua, dar şi din a treia, mi s-a subliniat în mod constant şi explicit că nu avem de ce să stăm de vorbă cu procurorii care nu mai sunt în DNA. Acest lucru fiind explicat în fel şi chip de către doamna procuror şef direcţie”, a afirmat Sanda Mateş.

De cealaltă parte, Mihaela Focică a precizat în faţa CSM că se cunoşteau tensiunile din echipa de control, dar cu toate acestea nu a făcut nimeni nimic. Conducerea Inspecţiei Judiciare a avut cunoştinţă de tensiunile care existau în interiorul echipei de inspectori şi nu s-au implicat să gestioneze situaţia, dovadă este momentul actual când corespondam în scris, a spus Focică.

Mihaela Focică este inspectoarea înregistrată în timp ce vorbea cu adjunctul Inspecţiei Judiciare, Gheorghe Stan, aceasta spunând că a fost chemată la sediul Direcţiei şi că îi este frică de faptul că ar putea să îi fie „născocit” un dosar penal, iar copilul ei va rămâne pe drumuri. Potrivit înregistrării, procuroarea Focică spunea că s-a dorit ca ea să fie „spălată pe creier”. Toate demersurile ar fi fost făcute de Laura Codruţa Kovesi, scopul final ar fi fost acela ca ea să se retragă din echipa care efectua controlul la DNA.

Deşi raportul privind controlul la DNA a fost finalizat, acesta nu este dezbătut până când nu se finalizează audierea celor care au efectuat verificările şi nu este clarificată tensiunea din Inspecţia Judiciară.

De altfel, concluziile raportului au arătat marea scindare din Inspecţia Judiciară. În timp ce trei membri scriau despre managementul bun de la DNA, alţi trei arătau la concluzii o altă instituţie, cu dosare amânate peste cinci ani şi cauze distribuite subiectiv.

Întrebat miercuri dacă este o variantă reluarea controlului la DNA, Tudorel Toader a spus doar “deocamdată nu s-a ajuns la momentul final. Concluzii la urmă”.

Redăm câteva dintre discuţiile din şedinţa CSM de miercuri:

Daniela Sanda Mateş: Eu cu doamna Pleşea am decis să audiem procurorii care au dorit să stea de vorbă cu noi şi au fost procurori care nu au vrut să stea de vorbă cu noi. Noi am întocmit de fiecare dată proces verbal, am vorbit. Nu o să vă spun numele domniilor lor.

Membru CSM: Cum aţi ajuns să selectaţi procurorii?

Daniela Sanda Mateş: Simplu. După perioada de referinţă a controlului, cine şi-a desfăşurat activitatea după perioada respectivă. Noi am cerut un tabel de la şeful Secţiei Judiciare cu procurorii care şi-au desfăşurat activitatea – o listă cu persoane care se încadrau. Nu toţi, doar o parte. Pe câţi i-am putut efectiv găsi. Nu i-am contactat pe toţi, altfel trebuia să căutăm pe lise. Domnul procuror Secţie Judiciară ne-a dat o listă limitată. Eu nu am intervievat procurori din alte secţii. Cadrul legal îmi permite să audiez procurori plecaţi din DNA. Nu mă poate opri să cer relaţie.

Membru CSM: De ce aţi audiat la sediul Inspecţiei Judiciare?

Daniela Sanda Mateş: Din prima zi, şi din a doua, dar şi din a treia, mi s-a subliniat în mod constant şi explicit că nu avem de ce să stăm de vorbă cu procurorii care nu mai sunt în DNA. Acest lucru fiind explicat în fel şi chip de către doamna procuror şef direcţie. În data de 18, doamna Focică a întrebat la un moment dat de o persoană plecată, dar nu o interesa în mod special. Domnul procuror şef secţie s-a dus la doamna procuror şef şi în următoarea zi, parcă căzuse tavanul, cerul, cum ne-am permis să cerem relaţii despre persoane care au plecat? Acesta este motivul pentru care i-am audiat la Inspecţie.

Daniela Sanda Mateş: Un procuror de pe Secţia Judiciară mi-a spus că un alt procuror care ar fi putut face obiectul verificărilor noastre, în sens că domnia sa şi-a desfăşurat activitatea în perioada de referinţă, 1 ianuarie 2016 – 30 iulie 2017, a plecat din DNA, citez, ‘hăituit’. În opinia mea şi nu numai a mea, şi a celorlalţi, acest aspect putea constitui un indiciu care să îmi permită atât mie, cât şi celor care ar fi fost în locul meu să considere că mă aflu într-adevăr în parametri menţionaţi în procesul verbal din 17 iulie, în sensul că dacă remarc un indiciu care m-ar putea duce să remarc anumite probleme care există cu privire la comunicare să pot, potrivit acelui proces verbal semnat de cinci inspectori, să stau de vorbă şi cu alţi procurori ce şi-au desfăşurat activitatea. Acesta a fost şi motivul pentru care eu şi doamna inspector Focică am încheiat la un moment dat o notă, întrucât procurorul cu care am stat de vorbă se temea, a zis că nu va scrie pentru că are familie, are copii, rate la bancă şi doreşte să fie liniştit. Motiv pentru care noi am redactat acea notă, care ulterior mi-a permis să ajung să audiez şi alte persoane. Am considerat just să audiez şi alte persoane care au plecat din DNA.

Membru CSM: Cu privire la modul de audiere a unor colegi de la DNA, există reclamaţia unui ton abuziv din partea unor inspectori.

Daniela Sanda Mateş: Îmi amintesc situaţii care au stârnit ilaritate, o persoană pe care o cunoaşte doamna inspector Focică. A venit o doamnă cam de vârsta mea, a fost întrebată ceva şi s-a emoţionat. Eu nu am auzit ton ridicat. Doamna a început să plângă brusc. Nu mă întrebaţi de ce. Nimeni nu a ridicat vocea.

Mihaela Focică: Am rămas în biroul doamnei director Adriana Pampu (n.r. şeful Direcţiei de Inspecţie Judiciară pentru Procurori) şi am spus că doresc să fiu ascultată măcar ca o fostă colegă de birou şi am relatat situaţia că ar exista, la momentul respectiv, în interiorul echipei de control – i-am spus că există tensiuni şi în situaţia în care conducerea nu va interveni şi nu va gestiona această situaţie, s-ar putea ca totul să izbucnească. (…) Cert că este pe toată perioada desfăşurării controlului, conducerea Inspecţiei Judiciare a avut cunoştinţă de tensiunile care existau în interiorul echipei de inspectori şi nu s-au implicat să gestioneze situaţiaţ, dovadă este momentul actual când corespondam în scris, apar în mass media documente care conţin informaţii confidenţiale cu sigla IJ cu rezoluţiile inspectorului şef adjunct şi a inspectorului şef. (…) Este cazul ca aceste lucruri să se oprească, pentru că la momentul actual, să spunem ceea ce trebuie spus: imaginea Inspecţiei Judiciare este praf. Nu este normal ca atunci când sunt în teritoriu şi solicit anumite relaţii care sunt necesare pentru soluţionarea anumitor lucrări, când aud numele Focică să spună: Vă felicit! Pentru ce mă felicitaţi? „Pentru că încă mai lucraţi în condiţiile date”.

Elena Rădescu: În momentul în care am realizat că colegele discută cu un domn procuror, pun întrebări de genul: Cum aţi cuantificat obiectul mitei? Am apreciat că nu este cazul să intrăm pe fondul cauzei. Sau: De ce nu aţi declanşat urmărirea penală aici? Sau: Eu aş fi făcut acest dosar în trei zile. Mie mi se pare că în cadrul unui control nu poţi avea aceste… am dat câteva exemple, dar au fost şi altele. Când o doamnă procuror a început să plângă, eram în birou. Pentru că mergeam ori eu, ori colega, în birou vedeam condiţiile în care lucrează, dotarea tehnică, cum cooperează cu serviciul tehnic. Nu am asistat zi de zi, la fiecare dosar. Colegele au cerut dosare să le fie aduse cu căruţul în această sală de consiliu. Am intervenit, am mers cu colega şi am încercat să gestionăm sitaţia neplăcută care s-a creat. Bineînţeles că colegele au avut o oarecare reacţie că am intervenit într-un fel.” (subl. mea)

Deci trei inspectori trageau „hais” si alti trei tageau „cea”!!! 😆 😆 Iar raportul D-lui. Tudorel Toader porneste „de la controlul cerut Inspecţiei Judiciare, de a face o verifiicare de fond la DNA în condiţiile în care în 10 ani nu se făcuse nicio verificare”!!! 😆 😆

In asemenea conditii e foarte greu sa te lamuresti. Cum e pana la urma? Si in ce masura revocarea Laurei Codruta Kovesi, presupunand ca Presedintele o va accepta, va rezolva problemele? Din pacate, nimic clar. Pe de alta parte, eu stau si ma intreb ce e cu aceasta „mare scindare” din Inspectia Judiciara… E pe motive politice? Cum e posibil ca membri unei echipe de inspectie sa nu poata da un raport de inspectie cu un continut unitar? Eu cred ca acestea ar trebui sa fie problemele care sa-l puna pe ganduri nu doar pe ministrul Justitiei, dar si pe Presedinte!

Acest raport prezentat de Dl. Toader trebuie tratat cu toata seriozitatea. Insa ceea ce se poate spune despre acest raport este ca el e unul politic. Impresia mea este ca Dl. Toader a dorit sa-l imbrace in haina deontologica a impartialitatii si obiectivitatii, dar el tot politic ramane, reflectand punctul de vedere al actualei Puteri. Cele douazeci de puncte ale raportului nu fac altceva decat sa justifice concluzia finala: revocarea din functie a Laurei Codruta Kovesi. Interesant este ca el nu arata si partile bune ale activitatii sefei DNA. Dupa acest raport totul e rau in activitatea sefei DNA. Deci el, din acest punct de vedere, este dezechilibrat in mod voit.

Acum decizia e la Presedinte si toti se intreaba ce va face Presedintele. Bine, dupa avizul CSM, dar care e doar consultativ. De fapt, Raportul Toader e prologul unui nou scandal politic. Sa presupunem ca Presedintele nu va da curs cererii de revocare din functie a D-nei. Kovesi. Atunci isi va pune in cap toata Coalitia majoritara care il va acuza ca s-a dat cu „statul paralel” si ingaduie in continuare, daca nu chiar pastoreste, abuzurile acestuia. Manipularea care va rezulta va fi una vasta si foarte probabil eficace. Daca o va revoca din functie, va avea probleme cu propriul electorat care se va gandi serios la faptul ca Presedintele s-a dat cu PSD-ALDE.

Daca o va revoca, PSD isi va pune omul la sefia DNA. Dar daca PSD dobandeste o si mai mare putere politica atunci cresc sansele sa castige viitoarele alegeri prezidentiale. PSD nu isi va pune omul la sefia DNA sau nu ii va creste sansele sa castige viitoarele alegeri prezidentiale. Atunci Presedintele nu o va revoca pe Kovesi sau PSD nu va dobandi o mai mare putere politica! 🙂

Se pare ca din aceasta dilema Presedintele nu poate iesi! 🙂

E clar ca revocarea Laurei Codruta Kovesi e o oportunitate pentru PSD-ALDE de a-si mari puterea politica. Au marea majoritate in Parlament, au Guvernul, au CCR-ul, daca vor avea si sefia DNA tare imi e ca Presedintele va juca doar un rol de decor. Daca Iohannis va ceda acum presiunilor din partea PSD-ALDE, atunci acestia din urma vor avea aproape tot tortul Puterii, cu atat mai mult cu cat Opozitia e slaba.

Un comentator aprecia aici e blog ca:

„Una peste alta Motane , chestia asta cu LCK a fost un balon de oxigen pentru PSD caci , luati d e val , oamenii , PRESA , au trecut in plan secund chestia cu maririle de salarii si pensii plus , trecerea unor contributii de la angajator la angajat bashca alte manarii facute de catre guvernarile PSD iar aceea in care un angajat care-i in concediu medical trebuie sa aduca bani de-acasa pentru a fi pe 0 vs. ceea ce statul ai ia cu japca FARA CA ACESTA SA AIVA VREO SPERANTA PENTRU VREUN VIITOR MAI BUN . Te-ai prins ca , de cateva zile nu se mai vorbeste despre Olguta Vasilescu , Gabriela Firea sau chiar…Liviu Dragnea si Tel Drum , asta ca sa nu mai amintesc despre Bica , Udrea si etc ?”

Bineinteles ca un nou scandal prin care sunt scoase in evidenta printr-un raport al ministrului Justitiei toate neajunsurile DNA condusa de Laura Codruta Kovesi estompeaza proasta guvernare a PSD. Iohannis n-ar trebui sa cedeze presiunilor PSD pentru ca scopul PSD-ALDE e acapararea totala a Puterii in stat. Dupa care, cu toate nerealizarile lor, le cresc puternic sansele la viitoarele alegeri prezidentiale dar si la cele legislative. Iohannis ar trebui sa coaguleze fortele de Opozitie pentru a echilibra scena politica pentru a preveni derapaje de la democratie intrucat el trebuie sa vegheze, conform Constitutiei, la respectarea acesteia. Pentru ca ce urmareste PSD-ALDE e acapararea totala a puterilor statului. Laura Codruta Kovesi nu trebuie revocata. Mai ales ca nu va rezolva nicio problema de fond. Presedintele are acum prilejul de a-si indeplini functia de mediator intre puterile statului, precum si intre stat si societate. Conflictul acesta intre Parlament, Guvern dominate de PSD-ALDE si DNA, condus de D-na. Kovesi, trebuie aplanat printr-un act de mediatie din partea Presedintelui. Pentru ca o acaparare cat mai mare a Puterii din partea unor formatiuni politice care au castigat alegerile si care contesta actuala conducere a DNA, fara o fundamentare riguroasa, pune sub semnul indoielii respectarea art. 3 din Constitutie care spune ca „Romania este stat de drept, democratic si social […]” precum si art. 4 care vorbeste despre faptul ca „Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor – legislativa, executiva si judecatoreasca – in cadrul democratiei constitutionale”.

Sper ca Presedintele sa-si inteleaga bine rolul si sa apere democratia si sa vegheze la respectarea Constitutiei.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Februarie 23, 2018 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 6 comentarii

Degeaba indepartam oameni, daca nu indepartam si practicile lor maligne

Pentru ca altminteri vin altii care ar putea sa faca si mai mult rau. Fara indoiala: degeaba ii sanctionezi pe unii daca vin altii mai rai decat ei.

Si eu ma numar printre cei care cred ca trebuie imbunatatit, perfectionat sistemul nostru judiciar. Faptul ca acesta inca mai prezinta caracteristici de politie politica arata ca sunt inca reminiscente securiste. Inseamna ca sau n-am imbunatatit suficient sau inregistram, din diverse, pricini un recul. Noi ar trebui sa fim atenti la astfel de lucruri pentru ca, spre exemplu, demiterea disciplinara a coducerii DNA Ploiesti nu inseamna mare lucru daca nu imbunatatim ceva prin acest lucru.

Dezvaluirile facute recent de catre Vlad Cosma arata o realitate care nu-mi place. Avem de a face cu practici nedemne in raport cu statutul de procuror. Eu inteleg ca vor urma sanctiuni. Cam asa se intampla intotdeauna oriunde in lume. Nici procuroul nu-i deasupra legii. Intrebarea care se pune este daca avem idei, conceptii, strategii pentru a imbunatatii sistemul judiciar de la noi si statul de drept, tocmai pentru a nu permite derapaje de la statul de drept, daca astfel de lucruri s-au intamplat in trecutul recent. Evident, cei responsabili de astfel de derapaje trebuie sanctionati. Problema e cum prevenim eventuale alte derapaje. Pentru ca mie mi se pare ca inca suntem la nivelul „rotatiei cadrelor”, neavand inca intelegerea necesara pentru a imbunatati cu adevarat. Rotatia cadrelor nu e o imbunatatire si nici nu imbunatateste ceva. Sanctionarile, schimbarile de personal nu sunt o conditie suficienta pentru imbunatatire. Insa noi trebuie sa urmarim imbunatatirea sistemului judiciar si stabilitatea sa pentru a ranforsa statul. Altminteri avem de a face cu un joc de suma nula si atunci va fi ” tot aia” sau poate chiar cu o inrautatire a situatiei, deci continuarea situatiei sub o alta forma – lucru ce, desigur, duce la o inrautatire, sau derapaje si mai mari. Iar consecinta va fi slabirea statului, lucru evident de nedorit.

Statul de drept trebuie mentinut si protejat.

Cel mai mare pericol mi se pare ca e reprezentat de schimbarile care agraveaza lucrurile. Si cred ca ar trebui sa fim atenti la aceste aspecte.

Februarie 20, 2018 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 5 comentarii

O mare greseala: revocarea Laurei Codruta Kovesi

Dezvaluirile facute atat de Sebastian Ghita, mai demult, si de catre Vlad Cosma, zilele trecute, releva un lucru destul de simplu: procurorii care au gresit, care au facut abuzuri, care au fabricat, ilegal, desigur, dosare trebuie sa fie trasi la raspundere si sa plateasca conform legii. Dar asta e de datoria CSM si Inspectiei Judiciare. Mai ales daca tinem cont de faptul ca procurorii anticoruptie sunt independenti.

Pe de alta parte, dezvaluirile lui Cosma nu aduc nimic impotriva Laurei Codruta Kovesi. Nici impotriva lui Onea. Amestecul politicului in treburile Justitiei, prin actiuni de comanda asupra unor procurori trebuie serios demonstrat de cei in drept s-o faca.

Procurorii sunt si ei oameni. Sunt departe de a fi dumnezei. Asa ca pot gresi. Admit ca se pot face si greseli grave. Insa nu mi se pare ca trebuie sa generalizam si sa-i blamam pe toti procurorii, sa judecam in mod fals si s-o acuzam pe Kovesi si de ceea ce nu e vinovata.

Sa nu uitam ca Laura Codruta Kovesi se bucura de apreciere si recunoastere internationala.

De asemenea sunt de acord cu cei ce spun despre Kovesi ca nu e de neinlocuit. Ca orice om, dealtfel.

Insa ar trebui sa ne gandim ca atacurile ce vizeaza DNA si mai ales conducerea acesteia sunt savarsite de oameni cu reale probleme penale si care au un interes clar, direct in decredibilizarea DNA. Si care le trebuia sa se agate de ceva ca sa demonstreze ca „sunt elemente de politie politica” (Liviu Dragnea), pentru a tine in sah DNA si conducerea acestei institutii. E adevarat, si un inculpat poate spune adevarul, gura pacatosului adevar graieste. Dar faptul ca spune, totusi, adevarul nu-l face mai putin pacatos. Pentru ca nici nu-l spune pe tot sau urmareste sa ascunda o parte de adevar. Sau o face cu interesul de a-si acoperii vinovatiile si a ataca institutiile care apara legea si-l incrimineaza.

Deci hai s-o spunem pe sleau: n-as crede ca Vlad Cosma sau Mircea Cosma sunt culmi ale virtutii, un fel de sfinti care indura martiric suferintele pricinuite de o Justitie in fapt nedreapta, adica renumitul „stat paralel”!

Victimizarea unor personaje cu probleme penale care acuza DNA s-ar parea ca se inscrie intr-o strategie de subminare a imaginii si credibilitatii DNA. Cu alte cuvinte, ei sunt buni – DNA si mai ales Kovesi sunt relele supreme!!
Fara indoiala ca un om cu o minima judecata nu poate achiesa la astfel de judecati. Pentru ca astfel de judecati arata clar ca unii au un interes (de ce nu chiar personal) in indepartarea lui Kovesi, doar, doar sa-i gaseasca in disperare ceva, dar in fond fara niciun temei serios.

De aceea o eventuala propunere de revocare a Laurei Codruta Kovesi, de catre Tudorel Toader, ar fi o greseala uriasa si de aceea nu cred ca ministrul Justitiei va proceda in aceasta maniera. Mai degraba ar fi potrivite intensificarea unor controale din partea CSM si Inspectiei Judiciare. In primul rand sa ne lamurim, lasand la o parte alegatiile spectaculoase, daca intr-adevar e vorba de Politie Politica, de ce, daca intr-adevar asa e, lucrurile se prezinta asa la 28 de ani de la Revolutie. Sau daca nu cumva e vorba despre altceva… Pentru ca adevarul e ca noi nu stim exact despre ce e vorba. Poate ca e vorba despre incompetenta sau probleme de caracter a unor procurori. Pot fi mai multe probleme. Iar astfel de probleme il privesc si pe Tudorel Toader, pentru ca privesc ministerul Justitiei in ansamblul sau. Daca, sa zicem, Kovesi va fi revocata – desi nu exista motive serioase pentru asa ceva – nimic nu garanteaza ca vor diaparea si problemele. „Statul paralel” sau „politia politica”. Poate ca s-ar agrava si cine stie, Doamne fereste, peste ce nenorociri vom mai da.

Nu fac altceva decat sa propun o abordare profesionista.

Demonizarea lui Kovesi si a-i cere revocarea exprima un populism desantat si o lipsa crasa de profesionalism.

Februarie 14, 2018 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 19 comentarii

Atmosfera molcoma. Liviu Dragnea vrea Puterea!!

Interesant de observat ca zilele acestea s-au scurs molcome. Linistite. Parca dupa chipul si asemanarea lui Liviu Dragnea ce pare un om foarte calm si care mai totdeauna vorbeste pe un ton scazut. Ca personajul este abil, nu neg. De asemenea nu e un prost. Linistea pare sa-i priasca unui om care, cel putin in aparenta, n-are nimic in comun cu fulgerele si furtuna. Seamana mai degraba cu zilele acestea cand a fost si frig dar si prea cald pentru aceasta perioada a anului. Dar in care mare lucru, de la investirea Guvernului Dancila incoace, nu prea s-a intamplat. Fara indoiala, lui Liviu Dragnea ii place linistea. Ca sa poata lucra. In liniste, desigur.

Cel putin pana acum, cu actualul Guvern, care e pe placul inimii domnului Dragnea, e liniste. Totusi, a rasarit ceva in linistea asta ce risca sa fie, totusi, prea monotona. S-ar putea spune ca lui Liviu Dragnea ii place linistea, nu si monotonia. Deci ii trebuia o preocupare, ca prea statea degeaba. Si iata ca ocazia se ivi, pentru ca atmosfera sa fie un picut mai saltareata!

Ultima intriga de la Bucuresti consta in faptul ca Lucian Pahontu, seful SPP, i-ar fi spus lui Paul Stanescu ca Dragnea va fi terminat pana-n martie si ca el, Stanescu, ca prelua sefia PSD. Lucru ce l-a determinat pe Dragnea sa renunte la serviciile SPP. Desigur, tot Guvernul Dancila l-a urmat pe Carmaci. Unii nici nu-l cunosteau pe Pahontu, dar daca asta a fost atitudinea Sefului al Mare…

Adevarul e ca schimbarile de regim au adus schimbari si la sefia SPP. Asa s-a intamplat si cu Dumitru Venicius Iliescu, preferatul fostului Presedinte, Ion Iliescu. Cum s-a schimbat regimul, in 1996 a cerut sa fie eliberat din functia de director al SPP. Dupa ce a venit Emil Constantinescu la Putere, a fost trecut in rezerva (5 februarie 1997). Dupa ce Ion Iliescu a castigat din nou alegerile, devenind Presedinte, l-a activat iarasi pe Dumitru Iliescu, acesta fiind numit consilier de stat la Guvern in 2001 si rechemat in activitate in 2002. Inaintat apoi la gradele de general de corp de armata (3 stele) apoi general cu 4 stele.

Cam acelasi scenariu pare ca se repeta acum. Pahontu era in functia de sef al SPP de pe vremea regimului Basescu, din 2005. Inaintarile in grad, ajungand in 2008 la gradul de general-locotenent cu 3 stele, s-au facut pe vremea regimului Basescu. Or, regimul Basescu s-a schimbat. Legat de afirmatiile lui Dragnea despre Pahontu, Iohannis a declarat ca „e o non-problema”. E discutabil daca Iohannis l-ar mai dori pe Pahontu in aceasta functie sau are de gand sa numeasca pe altcineva. Pentru asta era nevoie de un pretext si de o Comisie Parlamentara care sa ancheteze cazul Pahontu.

Se schimba regimul, se schimba si generalii.

Iar Dragnea si-ar dori omul lui la SPP. Sa nu uitam ca, spre exemplu, Viorica Dancila, e omul lui, din acelasi judet cu el. Ei, cam asta si-ar dori Dragnea si la SPP. Acuma… nu stiu daca va fi tot din Teleorman! 😆

Interesanta si intrebarea pusa de Dl. Cristian Preda pe FaceBook-ul personal:

„Credeți că Dragnea va cere demisia lui Kovesi pentru că, din pricina DNA, șapte miniștri au scăpat de ancheta din dosarul Microsoft după ce delictele au fost prescrise?”

Am vazut si editorialul, pe aceasta tema, scris de maestrul Ion Cristoiu – aici. Ar rezulta ca procurorii anticoruptie, cu Laura Codruta Kovesi in frunte, isi fac prost treaba. Si atunci de ce Liviu Dragnea sa-i ceara demisia lui Kovesi? 🙂 Insa mi se pare ca uitam un lucru. Esential. S-au schimbat regimurile politice in SUA si Romania, s-a schimbat si atitudinea cu privire la dosare! In special la cele grele, cum a fost Dosarul Microsoft! Desi, tinand cont de implicatiile externe – uriase!! -, deznodamantul acesta era previzibil, asa cum, probabil, va fi si in Dosarul EADS. De fapt, acest dosar a fost inchis in Germania tot pentru ca s-au prescris faptele! 🙂 Cei de la Romania Curata se intreaba, si pe buna dreptate, ce se intampla cu Dosarul EADS. Probabil ca se va intampla cam tot asa cum s-a intamplat cu dosarul Microsoft.

Observati ce atmosfera molcoma: nu se mai intampla nimic deosebit! 🙂

Insa lucrul acesta nu stiu daca este neaparat pe placul lui Liviu Dragnea. Adica sa nu se intample nimic. Pe de-o parte, da; pe de alta parte, nu. Performantele guvernarii PSD, de cand au castigat recentele alegeri incoace, sunt extrem de scazute. Faptul ca nu se prea intampla niciun fel de „explozie”, la modul figurat vorbind, care sa lase o grea perdea de fum, n-as crede ca e chiar in favoarea PSD-ului. Dar, pe de alta parte, Daddy vrea liniste, vrea sa aiba o presa care sa nu-l deranjeze, sa nu-i deranjeze Guvernul Sau. Ca sa poata lucra in liniste. E si asta interesant: de la Guvernul Meu al D-lui. Iohannis, am trecut la Guvernul Meu al D-lui. Dragnea personal. Pe de o parte, esecurile DNA, daca se poate vorbi in acesti termeni referitor, spre exemplu, la dosarul Microsoft, nu vad de ce nu l-ar bucura pe Dl. Dragnea: „statul paralel” schioapata! Dar, pe de alta parte, ce te faci fara „statul paralel”? 🙂 Din aceasta dilema Dl Dragnea n-are cum sa iasa. Deoarece e de analizat daca linistea aceasta nu cumva dauneaza grav sanatatii electorale a PSD… Iar daca e liniste, si performantele slabe ale PSD-ului apar mult mai pregnant in evidenta.

D-lui. Dragnea, cred, i-ar placea sa fie liniste si lucrurile sa mearga tot asa.

E foarte interesant de remarcat ca pentru PSD opozitia e intruchipata de ceea ce ei numesc „statul paralel” si mai putin Opozitia parlamentara. Lupta lor politica e cu „statul paralel”. Lucrul asta convine PSD-ului, deoarece castiga astfel capital electoral. Insa asa cum s-au ingropat politic dosare precum Microsoft si EADS, tot asa se poate ingropa, tot politic, si lupta anticoruptie. Daca va fi liniste, drumul lui Liviu Dragnea catre Putere este deschis. E de ajuns sa nu dea pricini prea mari de nemultumire populatiei, daca va putea face lucrul asta. Ramane de vazut care va fi replica Opozitiei parlamentare, destul de slaba pana acum.

Cu lupta anticoruptie e o chestiune ce nu si-a gasit pana acum rezolvarea. Nemultumirile populatiei de la noi nu tin doar de chestiunile economice. Ci si de coruptie, care afecteaza populatia. Cea de la nivel inalt, in special. Ca, asa cum spune proverbul, „pestele de la cap se-mpute”. Romania experimenteaza de multa vreme o coruptie transpartinica, asta cred ca e clar. O astfel de stare de lucru genereaza, paradoxal, anticorpii necesari in lupta cu anticoruptia. Insa coruptia la nivel inalt slabeste statul si agraveaza situatia economica a tarii ce poate fi caracterizata, in ciuda unei cresteri economice record, drept destul de fragila. Interesul in a anihila, macar partial, lupta anticoruptie e mare si a fost mare si in trecut. E destul de vizibil ca se incearca punerea batistei pe tambal, intr-o atmosfera destul de tulbure, dupa ce Coalitia de la Putere si-a dat jos doua guverne. Atmosfera e neclara, incarcata de un oarecare venin si datorita caracterului securist al acestei lupte anticoruptie, generator de abuzuri.

Evident, multi vor sa scape de dosarele penale pe care le au. Insa referitor la Dragnea, eu cred ca el cauta sa-si construiasca o pozitie cat mai puternica in partid si in stat. Ideea lui e de a acumula, incetul cu incetul, ca dintr-o data nu se poate si el a inteles asta, o cat mai mare influenta si, pe cale de consecinta, putere. Deocamdata raspunsul partidului la o astfel de strategie nu e clar, desi au fost, mai putin vizibil totusi, atitudini critice. Scopul lui Liviu Dragnea e de a obtine o cat mai mare putere in stat. Si pentru asta el trebuie sa gaseasca o solutie care sa multumeasca pe multi, chiar una transpartinica. Deoarece interesele nu sunt doar legate de PSD sau doar ale celor din PSD. Pare a se pune la cale o noua structura de putere in stat, care sa-l aiba ca punct central pe Liviu Dragnea. Dar o astfel de structura de Putere e clar ca ar trebui sa fie bine echilibrata, pentru ca orice dezechilibru ar putea s-o distruga. Armonizarea tuturor acestor interese nu e o treaba politica usoara.

Exista o vulnerabilitate mare a PSD-ALDE care, din pacate, se rasfrange si asupra tarii. Faptul ca nr.2 si nr. 3 in Stat sunt oameni cu probleme penale – Liviu Dragnea, condamnat penal cu suspendare si Calin Popescu Tariceanu trimis in judecata de catre DNA pentru marturie mincinoasa si favorizarea faptuitorului. De asemenea, Darius Valcov, unul din artizanii Programului de Guvernare, numit recent consilier de stat in Guvernul Dancila, trimis in judecata pentru luare de mita, trafic de influenta si spalare de bani. Evident, in asemenea conditii credibilitatea Romaniei pe plan extern sufera daune serioase. Evident, te duce cu gandul la o fratie a penalilor. PSD a facut tot posibilul sa estompeze aceasta stare de lucruri practicand discursul impotriva „statului paralel” si cautand sa arate abuzurile facute de catre DNA. Dar exista o problema care se pune si ar trebui sa ne preocupe. Si anume daca astfel de oameni, ajunsi atat de sus in stat si care influenteaza puternic viata politica, economica si sociala a tarii, sunt de buna-credinta. Toata propaganda PSD-ALDE ne asigura ca nu trebuie sa ne indoim de buna lor credinta. Dar care ar fi premisele pentru acest lucru? Eu nu prea vad cum sa nu te poti indoi date fiind faptele. Este intrucatva curios lucru – chiar foarte curios lucru! – ca se duc in derizoriu problemele penale cu care se confrunta respectivii, in opozitie cu „marea problema” a asa-zisului „stat paralel” care niciodata nu a fost definit cu claritate, cu corectitudine de catre corifeii PSD-ALDE. Cu atat mai mult cu cat PSD a fost la Putere si inainte de alegeri. Acum sunt din nou la Putere, s-au unit, in fine, intr-o Coalitie cu ALDE si tot vorbesc de „statul paralel”, ca si cum ar fi neputinciosi in fata acestuia, desi au Puterea in mana, cum se zice.

Interesant este ca vorbesc si acuza asa-numitul „stat paralel” cei care au probleme penale. Cu toate acestea, acesti oameni, cu probleme penale, sunt la Putere in Romania!!

Evident ca pe plan extern lucrul acesta e perceput cat se poate de negativ. N-am mai auzit ca intr-o tara – sa luam, spre exemplu, tarile europene foste comuniste – sa existe o asemenea situatie. Care e clar ca seamana incertitudine. Veniti la Putere cu un Program de Guvernare fantasmagoric si plin de contradictii, astfel de oameni au ajuns la conducerea acestei tari. Sa nu uitam ca Guvernul Dancila este, de facto, Guvernul Dragnea 3. Dupa ce Dragnea (si Tariceanu) s-a autoreevaluat de doua ori, a ajuns la formula cu telormaneanca Dancila in fruntea unui nou Guvern al aceleiasi Coalitii. De aceea e foarte greu de spus ce anume doresc acesti oameni cu tara asta. Iar Presedintele pare detasat de aceasta situatie, nu prea doreste sa se implice… Ce anume stie Presedintele? Ce anume il obliga la inactiune?

Situatia actuala trebuie, zic eu, tratata cu toata seriozitatea. Faptul ca patrund oameni in conducerea statului, avand inalte functii in stat, dar cu grave probleme de ordin penal nu-mi este deloc pe plac. Chestiunea asta creeaza o vulnerabilitate intrinseca si pe termen lung a Statului Roman. Inclusiv nerespectarea Constitutiei, unde este stipulat ca „Romania este stat de drept, democratic si social”, iar „dreptatea si pluralismul sunt valori supreme” (art.1, al. 3).

Parerea mea este ca nu trebuia sa se ajunga la o asemenea situatie. Liviu Dragnea sau Tariceanu nu aveau ce cauta in functiile pe care le detin in prezent in stat. Ei au calcat in picioare dreptatea si Constitutia tarii pentru ca n-au avut nici macar bunul simt sa faca un pas in spate sau macar unul in lateral. Ar fi trebuit sa demisioneze din aceste functii, sau sa nu le accepte, data fiind situatia lor. Citam mai sus un proverb ce spune ca „pestele de la cap se-mpute”. Parafrazand, as spune ca Statul Roman „de la cap se-mpute”. Chestiunea e serioasa prin crearea unui precedent periculos: in felul acesta pot patrunde in stat, in conducerea statului oameni certati cu legea, cu probleme penale, infestand in felul acesta intregul stat si perturband activitatea intregului stat.

Liviu Dragnea nu avea ce sa caute nici la sefia unui partid precum PSD! Sa nu uitam ca dupa ce a pierdut alegerile, Adrian Nastase si-a dat demisia din functia de presedinte al Camerei Deputatilor si n-a mai avut nicio functie de conducere in partid, decat coordonarea departamentelor PSD, data fiind experienta sa ca premier si rezultatele foarte bune din mandatul sau. Dupa ce, in 2012, a fost condamnat la 2 ani cu executare in Dosarul „Trofeul Calitatii”, Nastase si-a dat demisia din functia de vicepresedinte al Camerei Deputatilor si a anuntat ca nu mai doreste sa candideze la nicio functie in Biroul Permanent. Am dat acest exemplu ca sa vedem diferentele mari intre PSD-ul din trecut si cel de acum. Acum avem chiar penali la conducerea celor doua Camere ale Parlamentului, care n-au absolut de loc de gand sa schiteze un gest de normalitate. Si acel gest de normalitate ar fi demisia. Aratam inca din 2015 ca PSD ar fi trebuit sa fie altfel – v. aici. Daca s-ar fi aplicat ce spuneam eu atunci, PSD ar fi avut o alta fata, una europeana si s-ar fi bucurat de prestigiu in Uniunea Europeana. A avea un condamnat penal cu suspendare care se considera persecutat de un asa-zis „stat paralel” pe care nu poate sa-l defineasca, e o catastrofa pentru PSD, inclusiv in plan european. Si ganditi-va cum a fost indepartat Catalin Ivan, cum e indepartat oricine din PSD care are o voce critica pentru, nu-i asa domnu’ Dragnea?, „actiuni negative la adresa PSD”!! Cu o astfel de conducere la sefia PSD si la cea a ALDE, Romania, desigur, pierde din prestigiu si influenta in fata partenerilor nostri occidentali, inclusiv in fata Statelor Unite, desigur. Prin faptul ca acest partid nu s-a putut reforma, nu a putut aduce in prim-plan oameni noi, nepatati de afaceri de coruptie, intreaga tara e pusa intr-o situatie deloc placuta.

Cred ca Presedintele Iohannis ar trebui sa se implice in aceasta chestiune, inclusiv PNL, pentru ca e o chestiune importanta, de natura sa aduca prejudicii Romaniei, inclusiv de natura economica. Spre exemplu extrem de slaba absorbtie a fondurilor europene, asta ca sa dau un exemplu pe care cred ca-l stiu pana si copiii – lucru extrem, extrem de rau, pentru ca li se inoculeaza astfel, subliminal, bineinteles, neincrederea in Uniunea Europeana!! Sper sa fie intelepciunea necesara pentru a actiona asa cum trebuie, fara sa ne facem mai mult rau decat ni l-am facut deja, pentru a se rezolva asa cum trebuie aceasta situatie. Pentru a nu permite degradarea Statului Roman, lucru ce ar servi, desigur, dusmanilor Romaniei.

Februarie 7, 2018 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 26 comentarii

Contradictii, contraste…

Traim intr-o lume in care, cel putin actualmente, astfel de lucruri – contradictiile si contrastele – apar si se manifesta cu pregnanta.

*

In UE – contradictia: national – european. Este un lucru ce nu a putut fi solutionat inca si constituie una din marile contradictii ale Uniunii Europene. Pentru ca inclusiv armonizarea legislatiei, a standardelor, a politicilor, a intereselor tarilor membre sunt marcate de aceasta contradictie. Care creeaza un conflict evident in Europa de azi. Este adevarat ca acest conflict nu se manifesta, totusi, printr-un razboi. Dar sa ne gandim la Brexit, sa ne gandim la fortele politice populiste si eurosceptice din UE, care dau atata bataie de cap azi celor moderati si care sustin Proiectul European. Conflict nu inseamna neaparat razboi. Nu avem un razboi in Europa, asta nu inseamna ca nu avem un conflict, o situatie conflictuala – de exemplu putem sa ne uitam la pozitia tarilor din Grupul de la Visegrad.

Conflictul asta incepe sa devina evident.

Moneda unica, euro, s-a dorit a fi un fel de guma sau burete cu care sa se poata sterge nu doar aceasta contradictie, dar si diferentele dintre state, pentru ca Europa este eterogena. Iata ca s-a ajuns la un impas, spun unii. Sigur, situatia era anticipata de mai demult – am scris si pe blog despre ce spunea marele economist american Milton Friedman inca din 2003 despre euro, dar si punctul de vedere al altui mare economist american, Paul Krugman. Iar in legatura cu criza datoriilor statelor membre ale UE, v-as recomanda sa (re)cititi acest articol mai vechi. Iar aceasta situatie in care s-a ajuns ma duce cu gandul ca si din acest punct de vedere – al Uniunii Monetare Europene – avem de fapt un conflict in Europa, intre tarile membre UE, desi toata lumea, nu-i asa, declara contrariu.

*

Unde am putea incadra UE, proiectul european? E un proiect de Stanga sau unul ce ar apartine Dreptei? Interesant este ca Stanga a imbratisat acest proiect si cred ca mai mult decat Dreapta europeana… Cel putin asa mi se pare, dar evenimentele recente par a-mi da dreptate…

*

Se putea citi zilele trecute pe burtiera unei televiziuni de stiri ca Donald Trump e bucuros pentru faptul ca UK iese din Uniunea Europeana. Sincer, ca le place unora sau nu, n-am vazut o asemenea atitudine la Vladimir Putin. Jean-Claude Juncker i-a raspuns lui Trump ca vom sustine si noi independenta unor state din SUA… Texas, Ohio…

*

Totusi, SUA a cerut aliatilor ca sa aduca bugetul pentru Aparare al fiecarui stat membru la 2% din PIB. Jens Stoltenberg a pledat pentru acelasi lucru. Cand sefii unei asemenea organizatii cer un astfel de lucru, inseamna, cred, ca ei stiu ceva. De fapt, majorarea bugetului pentru Aparare al statelor membre s-a discutat de mai multa vreme, inclusiv pe vremea Presedintelui Obama, dar, daca nu ma insel, si in cadrul celor mai recente Summituri NATO.

Numai Germania are ceva de comentat. Ba, ca 2% din PIB e nerealist, ba ca ei si-au propus, de fapt, sa ajunga la 2% din PIB, dar asta pana in 2024. Este uluitor cum aceasta tara, care a fost apararata decenii de-a randul de catre SUA si care, in prezent, la cererea justificata a americanilor nu aloca nici macar 2% din PIB pentru Aparare, face niste ifose si nazuri demne de o cauza mai buna. Pana la urma te intrebi ce urmareste aceasta tara, Germania…

*

Contradictia dintre protectionism si economia de piata…

*

Sunt si alte contradictii… Spre exemplu, se manifesta la noi (si nu numai!!) inca si acum, la 27 de ani de la caderea comunismului, contradictia stat-privat.

A iesit fermecatoarea doamna Andreea Paul in apararea societatii Oltchim Rm. Valcea. Pe scurt, nu era de acord cu privatizarea acesteia, desi, trebuie sa recunosc, n-am inteles prea bine: nu e de acord cu privatizarea sau nu e de acord cu modul in care actuala Putere doreste s-o privatizeze. Interesant este ca D-na. Andreea Paul nu a vorbit deloc despre pierderile si datoriile inregistrate de respectiva companie unde, din cate inteleg, statul mai este inca actionar majoritar – v. aici si aici. Interesant este ca, in loc sa-si puna problema unei privatizari reusite, ea era total impotriva privatizarii, sugerand ca ar fi trebuit sa platim noi, din taxe si impozite, sustinerea financiara a respectivei intreprinderi.

De ce? Pentru salvarea brandului. Si a dat exemplu ca in Vest, in tari in care statul are un pachet minoritar de actiuni la o intreprindere, statul s-a implicat activ in salvarea acesteia – exemplul pe care l-a dat a fost Volkswagen, salvandu-se astfel celebrul brand german. D-na. Andreea Paul spunea ca, altminteri, vom ajunge sa nu mai avem niciun brand romanesc, o societate precum Farmec ar fi nevoita sa cumpere materie prima din exterior si ca privatizarea ar insemna somaj.

Cu alte cuvinte, salvarea brandului si somajul rezultat in urma privatizarii, fac inorportuna privatizarea respectivei societati comerciale.

Iar in felul acesta, banuiesc, gandesc destui dintre economistii nostri, fara sa-si puna problema ca, in felul acesta actionand, nu maresti nici competitivitatea, nici performantele intreprinderii, iar pierderile uriase pe care astfel de societati le produc le suportam tot noi, fara niciun folos pentru societate. Folos ar aduce doar o privatizare reusita, chiar daca, in urma acesteia, ar rezulta somaj, dar ar putea relansa respectiva intreprindere.

*

La noi, contradictia stat-privat are numeroase forme de manifestare si mai toate in favoarea statului si in defavoarea sectorului privat. Spre exemplu, cum altfel s-ar putea explica angajarea, in perioada 2004-2009, a unui numar de 500.000 de functionari publici la stat, sporind numarul lor de la 900.000 – numarul maxim sustenabil de catre statul roman, cat a lasat Guvernul Nastase – la 1.400.000, avand in prezent inca in jur de 1.200.000 de angajati la stat.

Ceea ce avem acum, din punct de vedere politic: PSD-ALDE e la Putere. Te astepti ca un partid social-democrat sa fie mai etatist. Ei vor infiintarea a 19 firme de stat in subordinea Primariei Bucuresti… In campania electorala s-au promis cresteri fabuloase de salarii, la stat, desigur. Spitale, de stat, desigur, intinse pe 80 de hectare, mariri ametitoare de salarii in Sanatate. Acum nu mai sunt bani si se maresc intr-un mod amenintator si ingrijorator deficitele (al balantei comerciale, bugetar).

*

Si interesant e ca cel mai mult se fura de la stat… De fapt DE ACOLO se si fura!!!!

*

Octav Bjoza – ca de ce tot copiii lor prin functii gras platite la stat, in conducere. Cred ca s-ar putea face o legatura cu ce spuneam mai sus, cu faptul ca, in aceasta contradictie evidenta stat-privat, de la noi, predomina inca statul, nu privatul. Adica aceasta contradictie e rezolvata in favoarea statului – nu spun si a cetateanului – nu in favoarea privatului.

*

Nu s-a explicat niciodata la modul extrem de clar opiniei publice din Romania doua lucruri:

1). De ce la 10 ani de la aderare, avem zero absorbtie la fondurile europene. Corina Cretu aproape ca plangea la Jocurile de Putere ale lui Rares Bogdan.

2). De ce nu se mai fac drumuri in Romania? Ma uitam la pozele date la televizor de la accidentul suferit de Dl. Lucian Isar (ii doresc multa sanatate si insanatosire grabnica!!): un drum sinuos, dar numai cu doua benzi pe care trec atat turisme, dar si camioane de gabarit mare.

La aceste doua intrebari, un raspuns clar n-am auzit. Spre exemplu, la prima intrebare D-na Cretu ar fi trebuit sa recunoasca  in mod deschis ca PSD a dat-o-n bara. In campanie, Ana Birchall il critica de zor pe Ghinea. Si acum se vede ca ei nu sunt in stare nici macae de cat a facut Ghinea. Si, desigur, motivari de genul ca nu stiu ce instutuie nu e acreditata, ca nu stiu ce e legat de IT si tot felul de explicatii de genul asta, nu mai conving pe nimeni.

Problema este urmatoarea: de ce la 10 ani de la aderarea in UE, Romania nu are puse bine la punct mecanismele necesare pentru aabsorbtia in proportie de 100% a fondurilor europene?

*

Elena Udrea a fost condamnata la 6 ani inchisoare in Dosarul „Gala Bute” – v. aici, Elena Udrea a spus de la bun inceput ca sentinta e un abuz, dar si aici cine ii ia apararea Elenei Udrea!!! 😉

Gandindu-ma si la Sebi Ghita, eu cred, mi se pare, ca avem o contradictie in interiorul Sistemului de la noi.

Caci, stau si ma intreb, cum a putut ajunge Elena Udrea ce a ajuns? Si nu ma refer doar la functia de ministru pe care a detinut-o, intr-un minister precum Dezvoltarea Regionala unde se invart multi bani, dar si la faptul ca ea era reprezentanta lui Traian Basescu in politica romaneasca – omul care-i furniza Presedintelui tarii informatii la cald din lumea politica de la noi si despre oamenii politici. Elena Udrea ii cunoastea, cunoastea si ce se intampla la varful SRI. Greu de spus cat anume cunostea…?

Dar nu pentru faptul ca stia prea multe a fost condamnata?

Ea a negat cu vehementa ca ar fi fost vinovata, Basescu i-a sarit in aparare cum era de asteptat. Din cate am inteles eu de la Basescu, sub ea era o coruptie foarte mare, la nivel national, in ministerul pe care il conducea, lucru sesizat de SRI. Si ca ea a luat masuri – dari afara, sanctiuni – dar nu ar fi fost obligatia ei sa anunte DNA – trebuia s-o faca SRI.

Cat stia Elena Udrea si, mai ales, ce anume?

Din cate stiu, informatiile clasificate, unele dintre ele, se tin la secret timp de 30 de ani. Initial, se vorbea, pe surse, desigur, dar si speculatii, ca o paste o pedeapsa de 21 de ani. A luat doar 6 ani, o cincime din 30…

Ar rezulta, dupa acest rationament, ca:

O cincime din cat stie Elena Udrea sunt informatii clasificate strict secret…

*

Insa ar mai fi un lucru de evidentiat: Elena Udrea a ajuns unde a ajuns, promovata fiind de Sistem. In Romania nu prea ai cum sa ajungi intr-o functie in stat altfel, fara sa treci prin furciile caudine ale verificarii Serviciilor si fara sa fii, in consecinta, acceptat de Sistem.

Elena Udrea a fost acceptata de Sistem. A fost acceptata ca sa fie in anturajul Presedintelui, avand acces la informatii valoroase din zona Puterii, inclusiv informatii externe.

Si iata ca, intr-u final, nu-i asa, apoteotic, tot Sistemul a infundat-o!!

Si asta in conditiile in care Sistemul ar fi putut s-o lase in pace, sa-i ofere o portita de scapare. Dar e vorba de prima instanta, asa ca sa vedem ce se va mai intampla…

*

Colaboratorii au primit cu suspendare, numai ea si Obreja cu executare…

*

Fara indoiala ca acolo unde nu avem contradictii si constraste sau nu trebuie sa avem asa ceva, avem in schimb, controverse. Ultima de acest gen a fost: trebuie sau nu revocati din functie procurorul general, Augustin Lazar, si sefa DNA, Laura Codruta Kovesi?

Despre acest subiect puteti citi mai multe aici.

Poate singura problema care ar fi e ca raspunsul la intrebarea de mai sus nu putea fi decat unul singur: NU trebuie sa fie revocati din functie.

De pilda, atata vreme cat Laura Codruta Kovesi are un sprijin direct din partea SUA, a Departamentului de Stat, a domnului ambasador Hans Klemm, e extrem de clar ca ea nu trebuie sa fie revocata din functie. Chiar daca i se face amenintator cu degetul:

„Rezultatele negative pe linia acestei raportari pot repune in discutie in viitor, in raport de faptele constatate, oportunitatea revocarii conducatorilor institutiilor vizate ori a altor masuri institutionale, in conformitate cu Constitutia si legea” (sursa HotNews, evidentiata mai sus).

Insa e foarte clar ca nu doar factorul extern conteaza, iar Laura Codruta Kovesi e doar o parte a Sistemului aflat in contradictie cu sine insusi. Pentru ca in Sistem sunt lupte intestine pe tema asta si nu tot Sistemul e de partea Lulutzei. Cel putin asa am impresia…

Totusi, remarcam aceasta contradictie, cred, evidenta dintre PSD-ALDE pe de o parte si DNA, dar am putea sa luam si o sfera mai ampla – de pilda Justitia, pe de alta parte. Pe terenul atat de favorizator pentru coruptie al Statului.

Poza Saptamanii!!

Donald Trump and Mike Flynn

Fara indoiala ca una din cele mai mari contradictii ale lumii postbelice a fost si ramane cea dintre SUA si Rusia, mostenitoarea fostei URSS.

Legaturile obscure ale Gen. Flynn cu Rusia pareau ca sunt in concordanta cu declaratiile D-lui. Trump si anume ca „e un lucru bun sa ai relatii bune cu Rusia”. Dl. Flynn fusese ales de catre Presedintele Trump in functia de Consilier pe Chestiuni de Securitate Nationala. Dupa care, nu dupa multa vreme, a iesit Sean Spicer, Secretarul de Presa al Casei Albe, sa anunte ca „[…] a level of trust between the President and General Flynn had eroded to the point where he felt he had to make a change […]” – „nivelul de incredere intre Presedinte si Generalul Flynn s-a erodat pana la punctul in care el a simtit nevoia sa faca o schimbare”.

Interesant este ca toate punctele tari si ascutite din campania electorala, incep sa se domoleasca. Pana la urma, SUA s-a inteles si cu Coreea de Sud si Japonia in privinta apararii comune in fata Coreei de Nord. Chestiunea cu „taxa de protectie” a fost lasata mai moale iar NATO nu mai e deloc o organizatie „obsoleta”. Pana la urma, in urma vizitei D-lui. Rex Tillerson la Pekin, descoperim ca relatiile dintre SUA si China sunt cat se poate de bune si ca in ciuda clamarii unui conservatorism inflexibil, ajungem pana la urma la o concluzie mult mai mladioasa: ca SUA si UE au, de fapt, acelasi set de valori, comun – iata doua articole revelatoare in acest sens: aici si aici.

Face impresia ca Trump, cel pe care il stiam in campania electorala, nu mai are nimic comun cu institutia pe care acum o reprezinta – Casa Alba – deci cu Trump, cel de azi, de la Casa Alba.

Iar in ceea ce priveste relatiile bune cu Rusia, D-na. Merkel spune ca „nu va ceda in lupta pentru o relatie buna cu Moscova”. Ce se poate intelege dintr-o asemenea sintagma? Ca, de fapt, nimeni „nu va ceda”, nu-i asa, pentru o relatie buna cu Moscova. Evident, fiecare poate intelege ceea ce doreste…

Aprilie 1, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Un interesant editorial despre DNA si lupta anticoruptie…

Gandul

Liviu MIHAIU: Partid versus Securitate, războiul civil al României (I)

„Când am fost invitat la Cotroceni, în 2015, după tragedia #Colectiv, în panelul celor 20 membri ai societăţii civile, a fost prima oară când reuşeam să vorbesc de pe poziţia unui om cu o istorie a telefonului ascultat în cea de om ascultat legal, cu atenţie, de către Preşedinte, pe un subiect evitat de mai toată presa oficială: serviciile secrete. (O ANALIZĂ SEMNATĂ DE JURNALISTUL LIVIU MIHAIU)

Poziţie pe care mi-o câştigasem nu numai după 12 de activism civic, dar şi ca ziarist de investigaţii ce publicase multe anchete pe vremea când cazul dosarelor îngropate la Berevoieşti scoteau la iveală cum SRI a încercat să ardă şi să-ngroape foarte multe dosare care “certificau participarea noilor sereişti la Mineriadă şi urmărirea demonstranţilor din Piaţa Universităţii” sau Străuleştiul victimelor Revoluţiei şi Mineriadei.

Toate erau erau operaţiunile foştilor securişti preluaţi de regimul Iliescu cu sigla schimbată.

În anii ‘90 publicasem documentele de rezident al fostei Securităţi pe numele şefului de-atunci al SRI, Virgil Măgureanu, şi câştigasem după 2004, alături de redacţia Caţavencu, un proces la CEDO pentru ascultarea ilegală a telefoanelor din redacţie de către SRI-ul aceluiaşi Măgureanu, fiiind susţinători ai căpitanului Bucur, primul “whistle blower” din sistemul de Securitate. Ştiam “de pe front” ce vorbesc în faţa celui care putea face ceva în acest delicat domeniu al securităţii naţionale.

Printre alte nemulţumiri ale societăţii civile, am remarcat, în 2015, la Cotroceni, următorul fapt, verificabil în stenogramele întâlnirii, pe care Preşedinţia a refuzat să le facă publice cu toate insistenţele unora dintre noi:

“Este ceva profund în neregulă în mersul democraţiei noastre ca cele mai bine plătite slujbe din România să fie cele ale organelor de represiune, puniţie şi supraveghere, pe când majoritatea celor liberale, cum este, de exemplu, profesia de profesor de fizică, ca a Dvs, sau cea de medic sau de actor, să fie cele mai prost plătite din ţara noastră”

Cunoşteam forţa de regenerare a Securităţii şi urmăream cum, în ultimii 13 ani, bugetele serviciilor secrete o luaseră exponenţial spre cer din motive geostrategice şi militare, împinşi fiind de la spate de partenerul strategic pentru întărirea flancului estic al NATO.

S-a întâmplat şi mult dorita dekaghebizare, operaţiune semnalată de generalul Pacepa într-un interviu din RL.

Dar mai ştiam ceva: Puterea ascunsă este cea mai periculoasă putere, şi că, deşi avem nevoie de servicii secrete puternice, entropia militară este cea de a acumula putere nemăsurată la toate nivelurile. Aşa că, în spatele acestei misiuni de reaşezare a României pe fundaţia valorilor euro-atlantice, în România s-a construit

Cel mai militarizat stat european, un adevărat Homeland Security,

despre care scriam, în 2011, în ziarul Adevărul: “Nu există publicaţie, televiziune, sindicat sau ong important în ţara noastră în care să nu existe de strajă patriei “colaboratorii” de tip nou ai Securităţii Naţionale, oportunişti care, ca şi înainte de 89, se pun bine şi la adăpost cu “Sistemul”, “mărind capacitatea intelectuală şi operaţională a serviciilor”. Chiar şi la cea mai anticomunistă şi antisistem publicaţie din România, “Academia Caţavencu”, activaseră, pe lângă doi amărâţi foşti colaboratori ai Securităţii, şi doi ziarişti acoperiţi, unul dintre ei oferindu-se “planton”, în timpul regimului Năstase, când publicaţia era în linia întâi a luptei contra regimului)

Aşadar, la consultările post Colectiv, Preşedintele a dat din cap hotărât, părând a înţelege dialectica disproporţionată a “reformelor” din ţară.

Şi pentru că guvernul Ponta, pe care fostul preşedinte Traian Băsescu îl „desconspirase” ca agent acoperit,  a continuat politica de mărire a acestor bugete, am sperat că guvernul Cioloş-Dâncu să fie mai realist în ceea ce priveşte prioritatea investiţiilor fundamentale.

Primul buget făcut de guvernul din care făcea parte fostul proprietar al IRES (a cărui anagramă este coincidental numele unui serviciu secret), Vasile Dâncu, profesor la ANI şi semnatar al unei declaraţii de necolaborare, mărea cu aproape 20% bugetul celui mai puternic serviciu din România, urmând ca acesta să primească un bonus de peste 30 de milioane la rectificarea de la mijlocul lui 2016. Cu siguranţă, cu ştiinţa şi acceptul tacit al Preşedintelui, care tuna săptâmânile trecute : “micşorarea bugetelor serviciilor secrete este iresponsabilă”.

Culmea, părerea preşedintelui era aidoma ziariştilor afiliaţi la Matrixul noii Securităţi care s-au grăbit să reclame cum, de dragul pomenilor electorale, guvernul Dragnea-Grindeanu afectează programele de înzestrare ale Armatei şi lasă serviciile secrete fără bani. Asta chiar dacă în bugetele instituţiilor sus menţionate sunt prevăzute credite de angajament care le dau posibilitatea îndeplinirii întocmai a programelor asumate. Însă despre acest aspect „au uitat” să vorbească sau nu au avut voie.

Pe foarte mulţi căprari promovaţi în presa ultimilor 13 ani o să-i auziţi baleiând în acelaşi registru al necesităţii  de “mai mult” a oricărei forme de securitate.

Discursul „jurnalistic” în sprijinul bugetelor serviciilor şi cel împănat de necesităţile stringente ale siguranţei naţionale reprezintă primul sindrom de dublă subordonare.

Bunăoară, alesul tuturor românilor şi al serviciilor din ultima campanie electorală prezidenţială a ales să ofere “în orb” o protecţie nereformată din 1991 a serviciilor secrete, cel mai puţin controlate entităţi administrative de pe teritoriul României in ultimii 15 ani. 

Ca să nu credeţi că deţin monoman şi nedocumentat această “obsesie” despre mandarinatul serviciilor secrete, vă ofer spre lectură cele mai bune două articole pe acest subiect prin care aflăm, vorba expertului paleoliberal, Sorin Ioniţă, cum beneficiem noi, românii, de un model de guvernare în care “armata deţine un stat” şi “nu statul deţine o armată” : http://www.contributors.ro/administratie/educatie/pakistanizarea-armatei-si-serviciilor/ (2015) şi în  (2017)  într-o publicaţie profesională, în care se spune: ”In SRI si SIE lucreaza 30.444 de cadre, de peste 2 ori mai multe decat in Securitatea comunistă. Cifra a fost strecurată la rubrica şi „Altele” intr-un proiect privind salarizarea care vorbeşte despre un număr total de bugetari de 1,21 milioane, in luna mai. Potrivit Ministerului Finanţelor, numărul de posturi ocupate in instituţiile statului, mai putin SRI si SIE, era de 1,18 milioane in aprilie.”

La acest număr nu se adaugă numărul celor aflaţi în forme de colaborare secretă care se pare că sunt de ordinul miilor cu bugete secrete .

La apogeul său, Securitatea ceauşistă a avut 15.000 de ofiţeri interni şi o reţea de informatori de câteva sute de mii de oameni din toate domeniile.

Existenţa acoperiţilor în Presă (în diferite forme, vreo trei la număr în “nomenklatorul” intern) este într-adevăr legală şi recunoscută în mai multe rânduri de însuşi fostul director al SRI, George Maior, începând cu 2009. Numai că, chestia pentru care “băieţii” iau al doilea salariu şi-şi aranjează gulerul altfel in oglindă nu este agenda cetăţeanului, ci: „Misiunea lor este să aducă informaţii de securitate naţională pentru stat”

 A Patra Putere în Stat s-a topit în intestinele luptei de castă

Presa a fost câmp tactic dintotdeauna, numai că, în 2010, era desemnată oficial de către CSAŢ-ul lui Traian Băsescu , drept “vulnerabilitate la adresa siguranţei naţionale”, decizie profund antidemocratică, care, chiar dacă nevalidată oficial, a produs efecte devastatoare asupra independenţei presei prin modul ulterior de acţiune al Sistemului în anihilarea societăţii civile. Enunţ pe care fostul consilier al preşedintelui Traian Băsescu, Sebastian Lăzăroiu, îl „justifica” la acel moment, juisând printr-o antiteză rămasă celebră prin absurditatea ei antidemocratică:  ”Ori Presa, ori Democraţia!”

Aşa că presa liberă a dispărut şi din mâinile ziariştilor, şi din mâinile mogulilor, cele două forme preexistente celei de astăzi, când, practic aproape nu mai există presă “mainstream” care să nu fie intr-o formă de dependenţă de serviciile secrete.

Episodul public ce arată forma vizibilă şi istorică din regimul Băsescu a acestor preluări ostile, care au transformat spaţiul public într-un câmp de propagandă şi nu de informare a cetăţeanului, se regăseşte într-o recurentă mărturie a Elenei Udrea(ultima fiind din acest an), într-un interviu la TVR:

“Elena Udrea: … Eu m-am certat cu domnul Ghiţă permament! Eu sunt cea care s-a opus ca domnul Ghiţă să aibă RTV-ul în 2010!

Ionuţ Cristache: Dar aveaţi puterea asta, să vă opuneţi?

E.U: Teoretic… şi ca…

I.C.: Staţi un pic, cum adică teoretic?

E.U.: … şi ca om care eram…

I.C.: Doamna Udrea,…

E.U.:. : … care era. Da, părerea mea a fost că domnul Ghiţă nu ar trebui să aibă RTV-ul.

I.C.: Dumneavoastră puteaţi decide în România cine să aibă ce? Dar afacerea RTV s-a discutat într-un cadru instituţional?

E.U.: Da, s-a discutat într-un cadru instituţional!

I.C.: Cum adică?

E.U.: Adică, conducerea SRI a fost interesată să existe acest post de televiziune!”

Dacă la acest episod adăugăm şi alte două momente din operaţiunea secretă de preluare a presei române, cazul Realitatea TV:

1. Momentul “zero” când Sebastian Ghiţă a plecat în 2010 cu jumătate de Realitatea TV şi o sută de oameni într-o singură noapte pentru a înfiinţa RTV

2. Depoziţia Elenei Udrea despre jumătatea de million pe care i-a adus degrabă „colaboratorul” Cocoş la „dispoziţie” pentru ca „Sebi” să poată plăti salariile al RTV,

atunci avem o porţiune din aisbergul „preluărilor ostile” pe care sistemul le-a practicat cu majoritatea trusturilor de presă româneşti sub îndrumarea celui mai diversionist preşedinte de după Revoluţie

3. Tranşarea unor rapturi de proprietate şi lichidarea mogulatelor de presă în instanţă cu ajutorul judecătorilor acoperiţi, care a dus la aberaţii de genul unor sentinţe date de Tribunalul Bucureşti împotriva unor sentinţe ale Curţii de Apel. (vom dezvolta într-o zi această speţă pentru care toate cererile au fost ignorate)

Amestecarea puterilor în stat

Existenţa serviciilor în politică, economie, administraţie, justiţie(CSM, DNA, magistratură, procuratură) presă, sistemul bancar, BOR, alegeri, fisc, cercetare, externe, interne, fotbal, IT, armată, preşedinţie, televiziune, educaţie, masonerie, asigurări, regii autonome, viaţă privată, ong-uri şi, nu-i aşa, în mafia politică este una mai mult decât evidentă şi probată de mai multe declaraţii ale „musafirilor” de la vârful puterii (M.R.Ungureanu, Claudiu Săftoiu. Horaţiu Dumbravă-CSM, Cozmin Guşă, actualmente acţionar la Realitatea TV) şi a avut ca rezultat transformarea României într-un stat poliţienesc sub acoperire, de tip “deep state”.

Stat care, nu-i aşa, luptă pentru democratizarea ţării prin preluarea „obiectelor muncii de propagandă” de către o juntă militară de proporţii gigantice. Preluare care a alterat anticonstituţional România, ce a devenit un stat captiv serviciilor secrete şi într-un câmp tactic exhaustiv, transformând lupta anticorupţie în tradiţionala bătalie istorică dintre Partid şi Securitate, astăzi ajunsă la o înfruntare pe faţă, fără precedent în istoria recentă.

În mod tradiţional, Partidul (Puterea vizibilă) a folosit încă de la început serviciiile în lupta politică, dând Securităţii (parte a Sistemului) atât de multe privilegii, bugete şi drepturi, unele ilegale şi neconstituţionale, încât invazia serviciilor secrete este la această oră de nestăvilit.

Ba mai mult, raportul de forţe s-a schimbat atât de mult încât clasa politică a ajuns în poziţia să-şi ia subteran binecuvântarea de la instituţiile de forţă.

Justiţia „programatică”, după strategii de război, sub acoperirea legitimă a luptei împotriva celui mai mare flagel din ultimii 200 de ani de istorie ai României: Corupţia, s-a dus asemenea unui tratament de tip chimioterapie radio/tv cu antidotul DNA.

Aşadar, odată cu celulele „canceroase” au fost distruse şi celule sănătoase ca efect militar secundar denumit: victime colaterale. Un concept tipic războaielor de gherilă împotriva terorismului.

Numai că victimele colaterale sunt de ordinul sutelor, cazurile de justiţie a denunţului (majoritatea copleşitoare dintre cazurile instrumentate de către DNA sunt pe denunţuri, de multe ori fără probe) au adus pe majoritatea ziariştilor de investigaţie “old school”(corifei ai anchetelor anilor ’90 şi adepţi ai lustraţiei) la concluzia că Justiţia română este îndrumată şi influenţată de serviciile secrete (în principal SRI) sub supravegherea strategică şi tehnică a unui colectiv al ambasadei SUA de la Bucureşti.

De fapt, totul a început cu o hotărâre secretizată a CSAT, din 2005, în care s-au alcătuit echipele mixte DNA-SRI, fapt recunoscut si negat succesiv de către fostul Presedinte şi actualul şef al DNA. Dar confirmat de chiar cei care contestă şi reclamă acest mod lucru timp de ani de zile, UNJR(Uniunea Naţională a Judecătorilor din România), fără să reuşească să impună o dezbatere publică pe acest subiect, presa “mare” ignorând cu bună stiinţă subiectul. Iată ce întreba şefa UNJR, Dana Gârbovan, zilele trecute :

„Propun Preşedintelui un referendum în care cetăţenii să fie întrebaţi dacă doresc să se clarifice implicarea serviciilor secrete în justiţie”.

Iar Alina Mungiu scria intr-un editorial recent pe “România curată”:

“În atmosfera asta de populism anti-corupţie de nivel venezuelean, lupta pentru manipularea legii şi controlul puterii judiciare depăşeşte orice limită”

Dai în mine, dai în fabrici şi uzine

În fapt, plecând de la cel mai comun şi statistic periculos mod de gândire acceptat: „Toţi sunt nişte hoţi”/„Toţi merită să intre la pârnaie” şi de la popularitatea  DNA, ajunsă azi la cote religioase, cu o încredere peste BOR, la care se adaugă „catalizatorul” de propagandă al celui de-al doilea război rece mondial realizat cu organe de presă ataşate, „Cei care critică lupta anticorupţie sunt de partea ruşilor şi-a lui Voiculescu!”,

„Dai în serviciile secrete, dai în lupta anticorupţie”, asezonat cu colaboraţionismul entuziast şi naiv al intelectualilor de la GDS, practic, opoziţia la ceea ce se petrecea cu-adevărat în spatele „cortinei de fier a anticorupţiei”, unde se coordona geostrategic şi tematic dreptatea, a fost identificată public cu Antena3.

Nu mai puteai să spui public un alt gen de adevăr, că te trezeai nu numai cu scaunele-n cap din partea „alienilor din presă”, dar puteai fi angajat/concediat şi ameninţat, aşa cum , spre exemplu era ameninţat  Cătălin Tolontan în 2009, pe holurile Parlamentului de către unul dintre cei şase oameni ai Preşedintelui, Elena Udrea, cu ocazia votării ridicării imunităţii ministrului Monica Iacob Ridzi, în vestitul scandal care o ţine azi încarcerată.  Ba mai mult, puteai trece şi pe la DNA „ca să-ngheţe căcătu-n ei”(cum spunea la una din şedinţele tactice secrete, desigur, nu procurorilor şi judecătorilor, ci celor din spatele lor şi dosarelor lor, însuşi Preşedintele României).

În mandatul lui Traian Băsescu s-a obţinut cea mai mare eficacitate în condamnarea corupţiei politice, dar, în acelaşi timp, cea mai mare poliţie politică din ultimii 25 de ani şi transformarea administraţiei României într-o juntă militară acoperită, ceea ce are efecte extrem de toxice asupra statului şi principiilor sale de drept. Principiul a fost unul singur: ascultăm şi infiltrăm tot şi cu oricine, ocupăm tot şi vedem ce iese de-aici! Şi uite aşa, ne-am procopsit cu un al doilea cancer administrativ după cel al politizării administraţiei: criteriul de angajare în toate cele patru puteri în stat nu mai este doar cel politic, ci şi cel al apartenenţei la serviciile secrete.

Cyborgii securităţii române subcontractate geostrategic şi-au creat şi trecut propria corupţie şi incălcarea a legilor la “raţiuni de stat”

Actualul director al SRI, Eduard Hellvig, spunea cu prilejul celei mai lungi vizite a unui şef de serviciu în faţa unei comisii de control parlamentare şi a presei de microfon că „nu există ofiţeri acoperiţi în politică şi magistratură”, contrazicând nu numai desele alarme ale UNJR şi UIM(Uniunea Internaţională a Magistraţilor) sau pe (ex)membrul CSM, Horaţiu Dumbravă, care afirma în 2014, la sediul Consiliului Superior al Magistraturii:

“Fac încă o dată apel la domnia sa(Preşedintele-n.a.) ca acum, în ultimele zile de mandat, să îşi îndeplinească datoria constituţională şi legală şi să procedeze la verificarea tuturor declaraţiilor judecătorilor şi procurorilor dacă sunt sau nu colaboratori sau informatori ai serviciilor de informaţii”

Potrivit lui Dumbravă, aceasta este o obligaţie legală, prevăzută de articolul 7 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

Chiar şi fostul şef al SIE şi fost prim ministru, Mihai Răzvan Ungureanu, cerea deznădăjduit după căderea guvernului său în 2012 „scoaterea ofiţerilor acoperiţi din politică”, episod fără ecouri şi consecinţe publice. Careul cu pioni-fantome din clasa politică sau presă nu promovau astfel de subiecte pentru o dezbatere în spaţiul public.

Ba mai mult, ceea ce se putea intui a fi mai rău pare să se fi şi întâmplat: Coincidenţă sau nu, adversari politici ai legilor Siguranţei Naţionale şi legilor Big Brother au fost ridicaţi. Cazul George Scutaru, fost consilier prezidenţial, pe care DNA l-a trimis în judecată, însă instanţa a reurnat dosarul procurorilor. Asta s-a întâmplat în 18 noiembrie 2015, pe motiv că nu se precizează în ce constau infracţiunile reţinute de procurori, numărul faptelor şi explicarea concretă din punct de vedere procesual a acuzaţiilor. De atunci totul a rămas în aer. În 15 luni au avut loc opt termene, toate soluţionate cu amânări.

Iată însă ce zicea George Scutaru, consilierul şi coordonatorul noii strategii pe Securitate al preşedintelui Klaus Iohannis , prieten al actualului şef al SRI (“extras” din anturajul Preşedintelui, în urmă cu doi ani, şi care, de-atunci, vizitează biserici prin ţară, fără să-nţeleagă ce i s-a intâmplat) : ”… întărirea mecanismelor controlului civil, stabilirea unui cadru legal lipsit de echivoc în materie de interceptări, sînt cîteva dintre problemele asupra cărora societatea civilă şi clasa politică trebuie să-şi îndrepte atenţia. în plus, ar trebui să discutăm şi despre eventuala eliminare a abilitării serviciilor de a desfăşura activităţi comerciale proprii, fapt care credem că ar asigura un mai bun control asupra fondurilor şi ar întări credibilitatea acestor instituţii în faţa opiniei publice”

Traian Băsescu, ieşit din mandatele în care a creat acest model de „democraţie sub acoperire”,  spunea anul trecut, apropo de refuzul CCR(referent Daniel Morar) de a valida legile Big Brother: “acum îl caută şi pe Daniel Morar de capre” (aluzie la modul în care a fost „prins” judecătorul CCR, Toni Greblă).

O altă victimă a acestui „modus operandi” a fost un alt politician liberal, Ludovic Orban(achitat de curând pe fond în instanţă, scos din cursa pentru Primăria Capitalei în 2016), omul care a fost singura voce de la vârful PNL care s-a opus, atât public cât şi privat, în faţa directorilor SRI pe subiectele legilor Big Brother. SRI-ul voia operaţiuni asupra spaţiului privat cibernetic fără mandat de la judecător.

În cazul presupuselor sale „foloase patrimoniale necuvenite”, Orban a fost denunţat de către “generalul UTI” Urdăreanu, în conivenţă cu procurorul Claudia Roşu, plecată în fugă, la 1 februarie, din DNA, după achitarea politicianului.

Miliardarul aflat în anchetă l-a chemat de mai multe ori pe Orban la el pentru a discuta un sprijin în campania electorală pentru Primăria Bucureştiului, în fapt, presupuse foloase neluate în vreun flagrant şi necondiţionate de vreo promisiune electorală, aşa cum o atestă stenogramele înregistrărilor făcute cu mandat.

În acest mod de a gândi ilegitimitatea actului de a folosi „influenţa politică”, poate fi ridicat mâine întreg Congresul american.

 Judeţul Dâmboviţa e la ei. Tot.

Dezvăluirile se pot întinde pe foarte multe cazuri de politicieni „lichidaţi” sau/şi şantajaţi, dar aş propune să schimbăm abordarea: infiltrarea şi cucerirea partidelor politice. Pe judeţe.

Ion Stan(fostul şef al PSD Dâmboviţa şi fostul şef al comisiei de control  a SRI a cărui scoatere din joc s-a făcut, coincidenţa dracului, se spune, cu ajutorul actualului şef de supraveghere a comisiei SRI (baronul Adrian Ţuţuianu, actual preşedinte PSD-Dâmboviţa şi fost şef la CJ Dâmboviţa, cercetat de DNA în 2013 pentru trafic de influenţă fără rezultat) şi al găştii de la Dâmboviţa: primarul Târgovişte Cristian Daniel Stan (cu nenumărate contracte de asistenţă juridică fără licitaţie cu instituţiile de stat din judeţ), fostul pedelist Marin Antonescu pe care Traian Băsescu îl prezenta superiorul pe linie profesională de la Anvers”, în fapt, omul care coordona , ca şef de serviciu, spionajul în Belgia, cel de-al doilea securist cu misiune la Bruxelles, practic, şeful sub acoperire al rezidenţei Securităţii de aici, actualul preşedinte al CJ Dâmboviţa, Alexandru Oprea, fost şef la SRI Dâmboviţa. În rechizitoriul fostului şef al PSD, Ion Stan, scrie:

“Întrucât la data de 23.11.2012, Dima Nicuşor Sorin a denunţat şi pretinse fapte penale comise de numitul Ţuţuianu Adrian în perioada iunie 2012, cu ocazia campaniei electorale pentru alegerile locale, se va dispune disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor sub aspectul infracţiunii de trafic de influenţă, prev. de art. 257 C.p. rap. la art. 6 din legea nr. 78/2000, într-o cauză separată”, se precizează în actul de acuzare a lui Ion Stan(condamnat ulterior la doi ani de închisoare)

Tot din acest dosar este disjunsă şi cauza pentru Rovana Plumb, care apare alături de Ion Stan în denunţurile fostului ofiţer SRI, Daniel Dragomir.

În mod miraculos, nici lui Adrian Ţuţuianu, nici Rovanei Plumb, nu li s-a întâmplat nimic până la această oră.

Dacă mai punem la socoteală şi faptul că actualul preşedinte la PNL – Dâmboviţa este Cezar Preda(fost şef al comisiei de supraveghere a SRI) despre care presa relata că „a distrus arhivele PCR din Buzău” şi despre care fostul premier Victor Ponta spunea în faţa comisiei de control parlamentar al serviciilor secrete că este „ofiţer sub acoperire al SRI”, atunci putem spune că politica „dâmboviţeană” este apanajul deplin al serviciilor secrete.

Dacă mai punem la socoteală şi ultima declaraţie a fostului consilier de Securitate al preşedintelui Traian Băsescu şi actual director al Colegiului Naţional de Informaţii, Iulian Fota, făcută la Realitatea Tv săptămâna trecută: „Războiul este între PSD şi NOI”, avem toate semnele că Politica este o redută cucerită de puterea nevăzută a organelor de forţă ale Statului Român, cele care, practic, au penetrat şi încălecat, cu încălcarea premeditată a Constituţiei şi a legilor de funcţionare a Justiţiei, toate puterile în stat, aflându-se astăzi în cel mai aprig război intern de la Revoluţie încoace.

Alina Mungiu: Conform World Justice Project, un stat de drept trebuie să îndeplinească patru criterii. Unu: guvernul şi oficialii, ca şi entităţile private şi publice trebuie să dea socoteală conform legii. Doi: legile trebuie să fie clare, stabile, juste şi aplicate tuturor la fel, şi trebuie să prevadă securitatea persoanei, a proprietăţii şi a unor drepturi fundamentale. Trei: procesul prin care legile sunt create, administrate şi implementate trebuie să fie accesibil, echitabil şi eficient. Patru: justiţia trebuie împărţită de către oameni imparţiali care sunt competenţi, integri şi independenţi, şi au resurse adecvate.

O ANALIZĂ SEMNATĂ DE JURNALISTUL LIVIU MIHAIU

In primul rand as dori sa-l felicit pe Dl. Liviu Mihaiu pentru acest editorial in care face o analiza deoasebit de interesanta a fenomenului: lupta ACTUALA dintre Partid si Securitate, la care facea candva referire si Cristian Tudor Popescu, dar explicata acum pe intelesul tututor. O analiza frumoasa si bine scrisa!

Dar, dupa parerea mea, aceasta analiza ar trebui putin completata pentru o caracterizare cat mai completa si precisa a fenomenului.

MCV nu cred ca a fost inventat de „sertgentii mesianici din presa”. Este adevarat, PNA a aparut in vremea Guvernului Nastase, dar integrarea noastra in UE s-a facut sub rezerva luptei anticoruptie, iar PNA, actualul DNA, a aparut tocmai ca o consecinta a acestui fapt.

Nu stiu daca Bruxelles-ul a vrut chiar asta de la noi… Dar e aproape o certitudine certificata prin declaratiile publice ale unor inalti oficiali ca principalul nostru partener strategic – Statele Unite ale Americii – au sustinut cu caldura ACEASTA lupta anticoruptie. Nu Laura Codruta Kovesi sau Ioana Ene-Dogioiu au reprosat Romaniei nu ca nu se vad oameni in strada ca sa protesteze MASIV impotriva coruptiei, ci Victoria Nuland. Sau cand a zis ca „nu avem aceleasi idealuri” – daca spunea asta Ioana Ene Dogioiu (asta ca sa dau un mic exemplu) cati autohtoni nu s-ar fi napustit asupra ei s-o manance de VIE!!! 😆 Cand a zis Victoria Nuland, toata lumea a tacut cuminte si a luat aminte! Va amintiti cand Joe Biden a caracterizat lupta anticoruptie ca fiind „de autoaparare”. Ni se adresa noua, Romaniei si romanilor.

Face DNA abuzuri? Incalca drepturi si libertati? Eu n-am vazut o critica in acest sens din partea parnerilor nostri, nici UE si nici SUA. Va mai amintiti cum fostul ambasador Mark Gitenstein o inalta in slavi pe Monica Macovei si cum pleda impotriva prezumtiei de nevinovatie? Va mai amintiti cum Codruta a primit o inalta distinctie a Suediei, in sala aflandu-se, surazator, desigur, Dl. Klemm, actualul ambasador SUA – v. si aici..

Sa ne amintim cum chiar SUA atentiona pe toti Aliatii ca Rusia exporta coruptie, facand din coruptie o amenintare la siguranta nationala.

Legile Big Brother, promovate aici de Dl. Maior, fostul Director al SRI, n-au fost niciodata criticate de SUA. N-am auzit. Ba cred ca au fost chiar laudate, iar daca Dl. Maior e acum ambasadorul Romaniei la Washington este si pentru ca e un om de incredere pentru America.

Se tot vorbeste de abuzurile pe care le-ar face DNA. Nu neg, e foarte posibil pentru ca omul e perfectibil. Dar nu inteleg altceva (chestia asta, ca ar face abuzuri, o inteleg): cum e posibil ca SUA, cu Constitutia sa, in care e inscrisa apararea si garantarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului sa nu atentioneze tara noastra asupra unor derapaje sau posibile derapaje. Ci dimpotriva, ca daca stau si ma gandesc la Gitenstein, el nu intelegea ce e aia prezumtia de nevinovatie, nevazandu-i rostul!!

Repet, e vorba despre principalul nostru aliat: SUA.

Pana la PNA si MCV ne-am chinuit sa scoatem oameni de afaceri prosperi, reusind sa facem asta tocmai prin eforturile conjugate ale Partidului si Securitatii, ca sa fiu in ton cu exprimarea D-lui. Mihaiu. Asa au iesit creati oameni precum Sorin Ovidiu Vantu sau Ioan Niculae. Numai ca sa facem pe plac Occidentului si sa aratam ca si la noi lucrurile se misca spre initiativa privata si economie de piata.

Apud MCV am inceput sa-i bagam la puscarie, constatand cu uimire ce monstri am creat, ca sa incepem o noua pagina de facut pe plac Puterilor tutelare, prin lupta anticoruptie, mosita tot in laboratoarele Partidului si Securitatii, prin aceleasi eforturi conjugate. Doar pentru a arata ca lucrurile se misca cu succes spre statul de drept!!

Mediafax

Sorin Ovidiu Vîntu, CONDAMNAT la 8 ani de închisoare în dosarul devalizării FNI. Sentinţa este definitivă

„Omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu a fost condamnat, marţi, de către magistraţii Curţii de Apel Bucureşti la opt ani de închisoare în dosarul devalizării Fondului Naţional de Investiţii (FNI), decizia fiind definitivă.

„Condamnă pe inculpatul Vîntu Sorin-Ovidiu la pedeapsa de 5 ani închisoare, la care, potrivit art.36, alin.1 din noul Cod penal, adaugă sporul de 3 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii de spălarea banilor, în formă continuată, astfel că inculpatul va executa pedeapsa de 8 ani închisoare”, se arată în decizia de marţi a Curţii de Apel, care este definitivă.

Magistraţii au mai dispus menţinerea sechestrului până la concurenţa sumelor de 137.403.630.106 ROL (5.529.321 dolari S.U.A.) şi de 7.289.406 dolari S.U.A.

În primă instanţă, Sorin Ovidiu Vîntu fusese condamnat, pe 9 februarie 2015, la şase ani şi patru luni de închisoare. Tribunalul Capitalei a decis atunci condamnarea afaceristului la două pedepse de câte patru ani de închisoare pentru infracţiunile de spălare de bani şi a dispus achitarea lui pentru instigare la delapidare. În urma contopirii celor două pedepse, instanţa a dispus ca omul de afaceri să execute şase ani şi patru luni de detenţie. Decizia nu a fost definitivă şi a fost contestată de omul de afaceri la Curtea de Apel Bucureşti.

Judecătorul de la Tribunalul Bucureşti care l-a condamnat pe Sorin Ovidiu Vîntu a arătat, în motivarea deciziei, că, după ce a intrat în posesia sumelor de bani scoase nelegal din patrimoniul FNI, prin intermediul lui Nicolae Popa sau al societăţilor în care era administrator sau asociat majoritar, omul de afaceri a folosit „mai multe mecanisme prin care a reciclat aceste sume, cu scopul de a le ascunde adevărate provenienţă infracţională”.

Potrivit instanţei, deşi ştia că banii erau proveniţi din delapidarea săvârşită de Nicolae Popa, infracţiune pentru care acesta a şi fost condamnat, Sorin Ovidiu Vîntu a ascuns şi disimulat această sumă prin multiple operaţiuni de dispoziţie şi de circulaţie a proprietăţii unor bunuri ori ale drepturilor asupra acestora, fiind astfel întrunite elementele de conţinut ale infracţiunii de spălare a banilor.

Judecătorul a stabilit că Sorin Ovidiu Vîntu, prin inginerii financiare aparent legale, pornind însă de la o bază ilegală, întrucât banii proveneau din delapidare, a ascuns, a disimulat natura juridică a provenienţei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, prin creditări ale societăţiilor proprii, care la rândul lor creditau alte societăţi ce cumpărau unităţi de fond răscumpărate la valori majorate artificial, cu care erau achiziţionate imobile, chiar în ziua transferării în contul lui Vîntu a sumelor de provenienţă infracţională, imobile ce erau vândute succesiv unor societăţi comerciale aparţinând tot acestuia, dar şi prin crearea de depozite şi transferuri repetate între inculpat şi conturile SC Gelsor SA.

Instanţa a mai reţinut că un alt mod de a ascunde sumele de bani obţinute ilegal a fost prin cumpărarea a 15 imobile, pe care apoi le-a vândut, la intervale cuprinse între o lună şi patru luni, SC Gelsor I.N. SA, cu menţiunea că vânzarea se face în vederea compensării datoriei înregistrate de societatea Gelsor în favoarea sa. Preţul de vânzare era întotdeauna, în cazul fiecărui imobil, cu mult sub preţul cu care Vîntu cumpărase anterior acele imobile. Mai mult, SC Gelsor I.N. SA avea obligaţia de a achita fiecare imobil cumpărat de la Sorin Ovidiu Vîntu în cinci rate anuale, începând din anul 2001, iar pentru perioada 2000-2001 a închiriat toate imobilele dobândite astfel SC Gelsor SA, societate creditată tot de Vîntu.

În ceea ce priveşte infracţiunea de instigare la delapidare, judecătorul a notat în motivare că, potrivit deciziei definitive de condamnare, prăbuşirea FNI nu s-a datorat riscurilor inerente la care sunt supuse fondurile deschise de investiţii, ci activităţii infracţionale desfăşurate de inculpaţii faţă de care s-a dispus condamnarea definitivă într-un alt dosar, printre aceştia fiind şi Nicolae Popa, care a primit o pedeapsă pentru înşelăciune şi delapidare.

Sorin Ovidiu Vîntu a fost condamnat până în prezent în trei dosare, executându-şi pedepsele.

Astfel, la data de 22 iulie 2016, Sorin Ovidiu Vîntu a fost încarcerat în urma unei condamnări de şase ani şi două luni de închisoare în dosarul Petromservice, alături de el fiind condamnat şi fostul sindicalist Liviu Luca la şase ani de detenţie.

Totodată, în 24 ianuarie 2014, omul de afaceri a fost condamnat de instanţa supremă la doi ani de închisoare cu executare în dosarul favorizării lui Nicolae Popa, iar anterior, a fost condamnat la doi ani de pentru şantajarea lui Sebastian Ghiţă.”

Totusi, mai nimic despre cei care au creat acest personaj, un tip care fusese condamnat si pe vremea comunismului, adus in fata dupa si dandu-i-se un acces larg la resursele statului. SOV a fost un om in fata caruia tremurau multi dintre potentatii acelor zile… A fost un om caruia Radu Timofte, fostul sef al SRI, ii punea informatii economice de prima mana pe tava (dupa cum s-a exprimat Traian Basescu) si pe canapelele caruia se odihnea Mircea Geoana. Atat Geoana cat si Timofte erau din PSD, iar daca ma gandesc si la Vacaroiu si Florin Georgescu, lucrurile acestea ne-ar putea sugera ce partid a stat in spatele ascensiunii fulgeratoare a lui SOV.

Ioan Niculae… Dosarul „Mita la PSD”, deci e clar. Fost securist si acesta!

Sigur, si in aceasta privinta trebuie pus un bemol pentru ca analiza sa nu fie prea stridenta: sa nu uitam, totusi, ca Romania era o tara in tranzitie, o tara fosta comunista unde comunismul a distrus proprietatea privata, dar o tara cu un proiect ambitios care trebuie salutat: constructia economiei de piata libera. Din aceasta perspectiva privind lucrurile, constructia unui capitalism romanesc e de inteles.

Acum ii terminam pur si simplu pe astia si incepem sa construim statul de drept, fara sa fi incheiat reformele economice si fara sa consolidam aceasta cucerire revolutionara (nu cred ca exagerez spunand asa!): economia de piata libera, libera initiativa privata si o dezvoltare economica in acest sens.

Mi-e teama ca pana la urma sa nu avem nici stat de drept si nici economie de piata! Cred ca ar trebui sa meditam serios la acest aspect.

Interesanta e si schimbarea principalului nostru partener – SUA: de la determinarea unui Reagan de a fauri o lume libera si de a intari democratia si libertatea, la determinarea stangista a unui Obama de a lupta impotriva coruptiei, paradisurilor fiscale (v. „Panama papers”) si de a crea „institutii puternice” si, pe cale de consecinta, un stat puternic. Dar puternic inclusiv sa incalce Constitutia SUA si de a face obligatorii asigurarile medicale, prin Guvernul federal, lucru totalmente neconstitutional in SUA.

Pe de alta parte, lupta anticoruptie, trebuie sa recunoastem, s-a impus ca o necesitate in Romania, statul avand inca un rol insemnat in economie.

As dori sa spun cate ceva si despre ofiterii acoperiti din presa, pentru ca se vorbeste mult despre asta. Inteleg ca sefa lor e D-na. General Elena Istode:

Gen. SRI Elena Istode

Gen. SRI Elena Istode

Inteleg ca D-nei. Istode i se spune Anaconda. Din motive lesne de inteles, desigur. Insa sa nu uitam ca marele spion sovietic, Richard Sorge, pe cand opera in Germania, avea acoperire de ziarist GERMAN:

Richard Sorge

Richard Sorge

Evident, in felul asta, se poate face o larga gama de manipulari. Iar daca presa a fost considerata, pe vremea lui Basescu, drept o vulnerabilitate la siguranta nationala trebuie sa intelegem prin asta posibilitatea reala ca in presa  sa se strecoare spioni ai unor puteri ostile Romaniei. Celebrul Sorge e un exemplu clasic: ne arata ca astfel de lucruri se pot intampla. Poti sa-i construiesti unui strain o biografie neaos romaneasca si sa-l inserezi apoi in presa cu sarcini precise.

Bineinteles, faptul ca exista acoperiti SRI in presa nu ne produce nicio bucurie. Iar ca doamna Istode ne spioneaza redactiile, cu atat mai putin. Insa cele spuse mai sus se constituie intr-un bemol. Si mai bine, poate, i-am ura succes Anacondei in depisatarea acelor oameni care nici romani nu sunt (nu spun ca n-ar putea fi si romani…) si care lucreaza impotriva Romaniei prin redactiile din aceasta tara.

Dl. Liviu Mihaiu face referire la cati lucreaza in SRI si SIE. Despre cati au lucrat in fosta Securitate am scris si eu aici. Problema mare care se pune este, dupa parerea mea, daca numarul acesta – actualmente 30.444 de cadre, dupa Dl. Mihaiu – este unul optim. Sub regimul Ceausescu erau o jumatate de milion de informatori. Fara indoiala, aceste cifre ridica intrebari asupra democratiei si statului de drept in Romania. Dar daca e vorba de o supradimensionare cu personal a serviciilor secrete, eu cred ca avem o problema. In sensul ca mai multi oameni care lucreaza si care sunt implicati in munca privind siguranta nationala fata de numarul optim necesar scade eficacitatea acestor servicii. In general nu trebuie prea multi oameni, dar cei care lucreaza, dotati cu tehnica moderna, sa fie foarte bine pregatiti – in felul acesta eficacitatea serviciilor de informatii creste si scad, pe cale de consecinta, slabiciunile.

Nu ar trebui sa ne mire, tinand cont de metehnele romanesti din politica, precum pesederizarea si cederizarea, ca ar putea avea loc si sereizarea Romaniei. Dar nu trebuie sa uitam ca in plan politic s-a vazut flagrant slabiciunea atat a PDSR cat si a CDR, ambele reusind sa piarda, pana la urma alegerile. Sa nu uitam ca PSD, fostul PDSR, a fost multa vreme vioara a doua, candidatul sau nereusind sa castige alegerile prezidentiale, iar in alegerile legislative, multi ani, performantele au fost slabe.

Noi ar trebui sa meditam si sa intelegem foarte bine rolul – rolul serviciilor secrete, rolul politicii monetare, ca sa dau doua exemple din diverse domenii de activitate. Rolul serviciilor secrete NU e sa conduca Romania. Daca nu intelegem lucrul asta (aparent simplu) cream o slabiciune in ceea ce priveste siguranta nationala, pentru ca serviciile ar trebui sa se ocupe si cu altceva pentru care nu sunt calificate.

„Ori Presa, ori Democratia!”

Cum am ajuns in situatia actuala? Va mai amintiti cum, inca de pe vremea lui Basescu, se evidentia cu repros ca in „Constitutia lui Nastase” se pomeneste despre: „traditiile democratice ale poporului roman si idealurile Revolutiei din decembrie 1989” (art. 1, al. 3)? Dupa aceea au fost tot felul de emisiuni pe la televiziunile de stiri prin care se incerca sa se demonstreze ca, de fapt, n-a fost vorba de nicio Revolutie, ci de lovitura de stat. Or, prin asta ce s-a realizat? S-au calcat pur si simplu in picioare idealurile Revolutiei din decembrie 1989, unde au murit oameni care s-au ridicat impotriva comunismului, in care poporul a cerut democratie si libertate. Tineti minte: „Libertate, te iubim!/ Ori invingem, ori murim!”? Iar cei care scandau asa s-au aflat atunci in fata tancurilor comuniste, in bataia pustilor!!

Ma intreb cui a servit aceasta calcare in picioare a idealurilor Revolutiei?

Ca ar trebui sa fie trasi la raspundere cei care se fac vinovati de crime, asta e altceva. De acord! Numai ca pana acum n-am vazut asa ceva si nici elucidarea celor petrecute atunci. In schimb, am reusit sa terfelim Revolutia si memoria celor care si-au dat viata atunci pentru Libertate si Democratie in Romania.

A celor care au murit luptand impotriva comunismului!!

Si trist este ca n-am vazut nicio reactie de impotrivire din partea SUA sau UE. Cui a folosit discreditarea Revolutiei si , in schimb, acreditarea loviturii de stat? Cui a folosit sa se strecoare ideea ca, de fapt, n-a fost nicio Revolutie ci o lovitura de stat conceputa in laboratoarele politice din exterior?

Si am ajuns in situatia actuala, in care se incalca drepturi si libertati, sub pretextul apararii acestora.

Interesant e si ultimul articol al D-lui. Tismaneanu:

Protestele din februarie şi noua sensibilitate politică

„Oamenii care regretă “egalitatea” din regimurile leniniste sunt fie prost informaţi, fie de rea-credinţă. Societăţile nomenclaturiste erau, de fapt, experimente profitocratice, se bazau pe un rigid sistem de tip caste. Nomenclatura beneficia de privilegii la care muritorii de rând nici măcar nu puteau visa. Niciodată nu a fost clasa muncitoare mai batjocorită şi mai oprimată decât în regimurile care pretindeau că guvernează în numele ei. Este o ignorare, şi pe cale de consecinţă, o banalizare a răului totalitar.

Actualele proteste sunt expresia unei noi sensibilităţi politice. Am scris un articol, împreună cu politologul Marius Stan, în Politico.eu, în care ne-am ocupat de această temă. Da, este vorba de o nouă generaţie pentru care vechile metehne şi infamii nu mai sunt tolerabile. UE înseamnă transparenţă, încredere, norme, reguli, proceduri. Pesedismul este exact opusul: clientelism, cinism, jaf la drumul mare sau pe ascuns, manopere dolosive. Pentru mine, aceste demonstraţii au pus capacul peste coşciugul în care zace putredul sistem Iliescu.”

Insa „Oamenii care regretă “egalitatea” din regimurile leniniste” sunt si rezultatul politicilor defectuoase duse la noi in tara, prin care libertatea si democratia au inregistrat, in mod regretabil, o anumita scadere. A fost o eroare cu totul regretabila ca din dorinta de a lovi politic in „pesedism” s-a adus atingere libertatii si democratiei de la noi. Iar rezultatul recentelor alegeri legislative, in care PSD a obtinut o victorie comparabila (daca nu chiar si mai mare!) cu cea a FSN-ului de pe vremurile lui Ion Iliescu, confirma marea eroare care s-a facut multa vreme la noi in tara. Demonstreaza inclusiv o scadere a libertatii economice, pusa sub influenta coplesitoare a institutiilor de forta, nu doar din cauza recentei crize economice. Iar „noua sensibilitate politica” de care ne vorbeste prof. Tismaneanu nu poate compensa o scadere evidenta a liberalismului la noi in tara. Lucrurile, greselile acestea ar trebui reparate.

Iar abordarile maximale – „putredul regim Iliescu” – prezente, din pacate, la noi si care nu se refera neaparat la un regim anume, ar trebui si acestea la randul lor corectate, intrucat se dovedesc ineficace. „Tot ce a facut Iliescu e rau!”, „Tot ce a facut Basescu e rau!” s.a.m.d dovedesc, iertata sa-mi fie exprimarea, o lipsa de maturitate in abordarea chestiunilor. De aceea s-ar impune o abordare echilibrata.

Februarie 22, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

O grava eroare pe care a facut-o PSD-ALDE!!

Am trecut azi (1 februarie) dupa-amiaza prin Piata Victoriei unde mitingul era in toi. Era foarte multa lume. Marea majoritate, tineri. Si eu sunt de parere ca pentru ca sa-i intelegi trebuie sa mergi acolo, printre ei. Prima intrebare pe care mi-am pus-o a fost: de ce majoritatea sunt tineri si pentru ce au acele revendicari. Raspunsul pe care mi l-am dat la aceasta intrebare a fost unul singur: pentru ca ii afecteaza. Si nu oricum, ci grav.

Adevarul este ca PSD-ALDE a facut o greseala ingrozitoare. Adoptarea in regim de urgenta a celor doua ordonante, modificarea Codului Penal si a Codului de Procedura Penala a fost o eroare care a determinat o explozie sociala de mari proportii. Fara niciun fel de comunicare cu societatea, fara dezbateri serioase, fara sa explice cetatenilor de ce si pentru ce. Nici in campania lor electorala nu a fost vorba de asa ceva – lucru ce poate fi intepretat ca o mintire a electoratului. Practic, totul a fost adoptat intr-o noapte. Rapid si pe sub mana – asta e perceptia strazii.

Perceptia strazii e ca astfel de modificari legislative vor sa albeasca anumiti oameni cu probleme penale.

Spuneam ca cei care protesteaza sunt in marea lor majoritate tineri. Tineretul este afectat in cel mai inalt grad de conditiile economice din tara noastra. Nu trebuie sa ne mire faptul ca multi din cei care au iesit sa protesteze sunt tinerii educati, studentii. Pentru ca ei sunt cei care constientizeaza cel mai bine cum stau lucrurile si pentru ca vor sa aiba un viitor bun in aceasta tara. Faptul ca PSD-ALDE a facut totul pe sub masa, trecand rapid ordonante ce-i fac scapati de rigorile legii pe cei cu probleme penale, imbogatiti in acest fel in relatie cu Statul, a determinat reactia oamenilor. Si, dupa cum se vede, in toate marile orase ale tarii lumea a iesit in strada sa-si strige nemultumirea. Inteleg ca acum sunt 150.000 de oameni in Piata Victoriei – unde e sediul Guvernului – iar in tara au iesit in marile orase cu zecile de mii.

Ma simt ca-n 1990!

Este cat se poate de regretabil ca PSD-ALDE au gestionat atat de prost aceasta problema delicata. In Piata, amnistia si gratierea e vazuta in exclusivitate ca o scapare a unor stabi penali. A unor imbogatiti de pe urma statului, pe cai penale, care doresc, desigur, sa scape si care uzeaza de relatiile lor la cel mai inalt nivel in stat.

Dar ceea ce e cel mai grav e faptul ca perceptia celor din Piata este in legatura cu distrugerea democratiei de la noi din tara de catre un Guvern cu accente penale. Cu alte cuvinte, perceptia este ca se doreste instaurarea unei ordini totalitare in Romania, de catre o clica de banditi.

Rezultatul: sute de mii de oameni in strada care cer incarcerarea Guvernului, vazandu-l mana in mana cu infractorii pe care vrea sa-i scape!

Daca de abia a inceput guvernarea si avem astfel de probleme, nu se poate sa nu te intrebi: ce va urma? Daca un lucru simplu a fost gestionat atat de prost, stau si ma intreb cum va putea face fata aceasta guvernare mai departe… Pentru ca nici in legatura cu bugetul lucrurile nu sunt deloc clare, din cate inteleg.

Mi se pare inadmisibil ca probleme atat de sensibile precum amnistia si gratierea, modificarea Codurilor Penale sa nu se dezbata serios in societate, sa nu expui si sa nu explici motivatiile care stau la baza unor astfel de actiuni legislative. Si sa arunci tara intr-un haos periculos. Felul in care a procedat PSD-ALDE nu e doar arogant, dar e si nedemocratic. Democratia presupune dialogul cu societatea civila. Or, in felul in care s-au dat ordonantele cu pricina, care au ridicat tara si au mutat-o-n strada nu se vede asa ceva!! PSD-ALDE au creat o situatie regretabila, care pune Romania intr-o lumina defavorabila in exterior. Ei au facut un simulacru de dezbatere, asa-zis publica, in care ministrul Justitiei, Dl. Florin Iordache, nu stia decat sa raspunda ca un papagal: „Alta intrebare!”. Este rusinos pentru un partid mare precum PSD o astfel de atitudine!! Mai ales ca PSD ar fi putut oricand initia o dezbatere serioasa si onesta.

Eludarea dialogului cu societatea civila a fost o eroare foarte mare. Oamenii s-au simtit, pe buna dreptate, inselati. Ar fi trebuit, ar fi fost imperios necesar o discutie deschisa despre aceste subiecte sensibile. Cu argumente pro si contra. Iar un partid de stanga trebuia sa actioneze in acest mod. Obligatoriu! Faptul ca Dl. Florin Iordache incearca acum o dezbatere e chiar hilar. Nu e niciodata prea tarziu, insa faptul ca nu s-au facut atunci cand trebuie reprezinta o vinovatie politica a PSD. Care si-a facut un rau si lui insusi. Pentru ca prin astfel de fapte n-a facut decat sa-si erodeze increderea de care se bucura in randul cetatenilor. Este ciudat ca PSD a ales o cale prevestitoare de iesiri in strada, in loc s-o evite, cum era si normal, logic. Mai ales ca puteau sa faca asta, lucru ce le-ar fi fost mult mai confortabil si ar fi putut sa rezolve problema intr-un timp destul de scurt, daca si-ar fi dovedit justetea punctului lor de vedere in fata societatii.

Este regretabil ca nici de data aceasta PSD nu a putut sa aiba un dialog civilizat cu societatea civila si nu a reusit sa fie convingator. PSD-ALDE si Guvernul ar fi trebuit sa inceapa cu aceasta scrisoare pe care Sorin Grindeanu a trimis-o liderilor europeni. Daca in dialogul cu societatea civila ei ar fi clarificat lucrurile prin ceea ce se spune intr-o astfel de scrisoare, creand astfel o baza de discutii si dezbateri serioase, mai mult decat probabil altfel ar fi stat lucrurile. Sunt convins ca pana acum aproape nimeni nu a auzit de Directiva Europeana 334/2016. De ce? Or, aici e in totalitate vina Guvernului PSD-ALDE! Si nici de Decizia 405/2016 a Curtii Constitutionale si de recomandarea CCR in privinta plafonului de 200.000 de lei. Guvernul practic n-a facut nimic sa informeze populatia si sa se angajeze intr-un dialog rational. Eu ma intreb in continuare: de ce? Consecintele unui asemenea mod defectuos de abordare a problemelor s-a reflectat negativ atat in presa internationala, dar si la Comisia Europeana. Ideea a fost ca s-ar dori subminarea luptei anticoruptie. Cam asta a fost ceea ce s-a inteles in exterior dar si ceea ce a inteles o parte insemnata a societatii romanesti.

De asemenea s-a remarcat evitarea dezbaterii parlamentare. Cu alte cuvinte, de ce ordonante de urgenta si nu o lege in Parlament, mai ales ca PSD-ALDE au majoritatea in Parlament?

De ultima ora- DNA a deschis dosar penal in rem in urma unui denunt penal impotriva lui Sorin Grindeanu si Florin Iordache. „Printre cei care au lucrat la aceste acte se află și Oana Schmidt- Hăineală, acum secretar de stat în Ministerul Justiției, și care nu ar fi în relații bune cu Laura Codruța Kovesi.” – se arata aici. Lucru care arata ca lupta politica e in toi.

Februarie 2, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 10 comentarii

Cine a creat Sistemul?

Fara indoiala, evenimentul acestor zile e cel declansat de dezvaluirile incendiare ale lui Sebatian Ghita. Iata ca avem si un prim efect al acestora: Generalul Florian Coldea este pus la dispozitia Directorului General al SRI si obiectul unei anchete interne a SRI, din cate am inteles.

Desigur, ecuatia asta e una complicata si cu multe necunoscute. Mai ales ca e vorba de Prim-Adjunctul Directorului General al SRI… Fara indoiala, trebuie sa tinem cont si de prezumtia de nevinovatie. De asemenea trebuie remarcat ca Binomul SRI-DNA a primit o lovitura dura. Insa principala problema care se pune nu tine neaparat de Florian Coldea sau Laura Codruta Kovesi. Ci de Sistem. Iar daca acest Sistem a inceput de multisor timp sa faca abuzuri – iata o problema ce merita, cred eu , dezbatuta.

Trebuie spus ca cel care i-a promovat in functiile foarte importante in Stat pe cei doi – Kovesi si Coldea – a fost Traian Basescu. S-a difuzat o inregistrare pe la Romania TV al carui protagonist era Traian Basescu – n-am auzit ca Dl. Basescu sa nege ca ar fi fost dumnealui in acea inregistrare sau ca n-ar fi fost declaratiile dumnealui acelea – in care fostul Presedinte al Romaniei, la intrebarea: ce fel de stat e acesta, a raspuns ca e „un stat mafiot”… Dumnealui, prin Constitutie, era reprezentantul statului, deci reprezentantul unui „stat mafiot”, daca e sa ne luam dupa ce a declarat. Si atunci nu se poate sa nu-ti pui problema ce a facut Traian Basescu… Pentru ca informatii avea si era cel mai in cunostinta de cauza sa declare ceea ce a declarat. Si atunci de ce nu s-a opus, de ce nu a luat vreo atitudine daca avea cunostinta ca in acest stat se produc ilegalitati – caci ce altceva inseamna un stat mafiot. Cu atat mai mult cu cat ilegalitatile s-ar fi produs chiar la varful DNA si SRI. Inseamna ca le-a tolerat, nu? Sau poate ca avea tot interesul sa le tolereze…

Pe de alta parte, e uimitor ce criterii de selectie in promovarea unor oameni in stat a avut fostul Presedinte. Intrebat fiind cum a ajuns Codruta Kovesi in inalte functii in stat, Basescu a recunoscut ca el a promovat-o. Auziti ce criterii a avut in vedere: ca era femeie, ca era tanara procuroare – de fapt, el s-a uitat pe lista magistratilor si a ales-o pe ea, ca era cea mai tanara si ca a avusese trei procese soldate cu trei condamnari – deci eficacitate maxima, dupa cum s-a exprimat fostul Presedinte razand. Criterii de gaga, desigur – nu cred ca trebuie sa fii prea destept, sa ai o gandire prea profunda ca sa ai astfel de criterii. Iar pe Coldea l-a promovat pentru ca arata bine si era tanar, si avusese oarecari rezultate in activitate… Interesanta este nota extrem de personala pe care o da Basescu – ii considera ca pe copiii lui, adica fiind tineri. El n-a banut niciodata ca se poate ajunge ca „trei de-ai mei ii aresteaza pe trei de-ai mei”.

Problema e cum s-a putut ajunge la abuzuri, daca intr-adevar se poate vorbi de asa ceva. Iar dezvaluirile lui Sebastian Ghita n-au fost infirmate de nimeni pana acum, nici de Presedintele actual al tarii, Dl. Klaus Iohannis. La Conferinta de Presa, Madalina Puscalau, cand toata lumea astepta cu sufletul la gura punctul de vedere al Presedintelui in dosarul Coldea, ne informa cu un calm dezarmant programul D-lui. Presedinte Iohannis pentru perioada imediat urmatoare. Intrebata fiind de chestiunea ce interesa pe toata lumea, D-na. Puscalau s-a multmit sa ne asigure ca „Presedintele e foarte bine informat”. Dar n-a dezmintit nimic din tot ce a spus Ghita, iar faptul ca Gen. Coldea a fost pus la dispozitia Directorului SRI ne arata ca exista indicii cu privire la acuzatiile aduse de Sebastian Ghita…

Sigur, Coldea sau Kovesi, chiar si Binomul, ar putea sa dispara de pe scena publica. Dar Sistemul asta? Starea asta de lucruri? Pentru ca nu e o stare de lucruri normala. Fara indoiala, se ridica semne de intrebare si asupra lui Sebastian Ghita – cine l-a creat? Pentru ca prea multe despre acest personaj nu stim… A reusit sa faca o avere fabuloasa intr-un timp foarte scurt – inteleg prin contracte cu statul, beneficiarul principal, sau unul dintr ei, fiind chiar SRI, daca am inteles bine. Apoi relatia sa foarte stransa cu SRI si cu Florian Coldea, dar si cu Laura Codruta Kovesi… Apoi disparitia sa misterioasa despre care nimeni nu stie nimic!! Ganditi-va ca Ghita isi facea, in 2010, vacanta in Seychelles, impreuna cu Florian Coldea, cu familiile impreuna. Apropiat de Coldea, apropiat de Ponta… Oamenii astia s-au comportat ca niste mari miliardari, cu vacante de vis printre palmierii unor insule exotice…

Seychelles - nu-i frumos? :)

Seychelles – nu-i frumos? 🙂

Insa ciudat este cum oameni apropiati Sistemului, care pe cale de consecinta nu puteau decat sa faca parte din el, au ajuns victimile acestuia, ei parand a bea „cupa amaraciunii” pana la capat, chiar si fara voia lor, trecand prin „groaznice incercari”. Si cum Sistemul, in postura Binomului SRI-DNA, a inceput sa aiba o Putere din ce in ce mai mare, excedand nu doar limitele bunului simt, dar si pe cele legale, dupa cat bag sama. Ghita spunea ca si Iohannis ar fi fost vizat, si deci intr-o postura santajabila cu un dosar la adresa D-nei. Iohannis…

Imi dau seama ca ceea ce se intampla pare a fi sfarsitul Epocii Basescu. Si cum in politica – asa se spune – nimic nu-i intamplator, nu pot sa nu remarc ca dezvaluirile lui Sebastian Ghita au coincis cu victoria PSD in alegerile parlamentare iar pe plan extern cu ultimile zile ale mandatului lui Barack Obama. Pe plan intern, PNL din care face parte acum si PDL, fostul partid de suflet al D-lui. Basescu, a inregistrat o infrangere severa in alegeri si trece acum printr-o perioada de redefinire. Klaus Iohannis incearca sa se mentina neutru sau, mai degraba, asa incearca sa para.

Sistemul acesta pus la cale pe vremea mandatelor D-lui. Basescu si sustinut mai apoi cu sprijinul Departamentului de Stat ce a pus accent pe aceasta lupta anticoruptie, Basescu transformand-o in „strategie de securitate nationala”, pare acum sa apuna. Pe fundalul desfasurarii de trupe NATO in Polonia si amenintari ale Rusiei privind Scutul de la Deveselu… Deci intr-un moment de incertitudine privind relatiile ruso-americane. Presedintele Iohannis nu a avut, cel putin pana acum, nicio reactie in acest sens. Schimbarea de la Casa Alba, prin victoria D-lui. Trump, va avea un efect si in Europa, dupa Summitul de la Bratislava ce s-a terminat indecis. Evident, „viziunea asupra unei UE atragatoare” se va contura in perioada urmatoare. Deocamdata e dificil sa ne exprimam o parere asupra coordonatelor economice. Dl. Trump a exprimat o viziune interesanta, ce-i drept, asupra taxelor si impozitelor, dar referitoare la SUA, iar dinamica relatiilor americano-chineze inca nu e foarte clara ca sa putem face predictii asupra economiei chineze – incetineste sau nu? Ca asta, de ceva vreme incoace, e un punct de inflexiune important: cum se comporta China din punct de vedere economic? Ei ori incetinesc, ori accelereaza, dupa ratiuni numai de ei stiute.

Se pare ca traim o perioada de redefiniri, ca sa zic asa. Iar Sistemul va trebui sa se redefineasca si el. Pentru a-l studia cu instrumentele cunoasterii stintifice ar trebui sa vedem, mai intai, cate grade de libertate are si daca tinde spre nivele superioare de organizare. Se pare ca acum se redefineste traiectoria sa ulterioara. Ca sa ma exprim plastic, se pare ca suntem acum intr-o perioada de haos, din care va rezulta o ordine anume. Miscarea sau miscarile Sistemului am putea spune ca sunt date de rezultanta interactiunii fortelor interne si fortelor externe ce se manifesta asupra acestuia. Din acest punct de vedere Sistemul nu se misca intamplator. Si cum „Lumile Superioare sunt domeniul cauzelor si fortelor si nu am putea sa intelegem Lumea Fizica daca nu cunoastem celelalte lumi, daca nu ne lamurim asupra fortelor si cauzelor pentru care toate lucrurile materiale nu sunt decat efecte. Lucrurile care se gasesc acolo sunt durabile, sunt indestructibile.” (v. in Eseuri ezoterice masonice, Andrei Kozma – Magie si Ocultism, cap III. Ocultimsul Rozicrucian, Editura Solaris Print, Bucuresti – 2009), ar trebui, pentru ca sa putem intelege corect lucrurile, ca macar o mica lumina sa strabata in acele „Lumi Superioare”, ca sa intelegem „Lumea Fizica” si ce se intampla in ea. Si chiar daca pare trivial, Sistemul si miscarile sale, ce pot aparea uneori surprinzatoare, sunt determinate de cauzele si fortele izvorate din acele „Lumi Superioare”, principiul enuntat mai sus aplicandu-se si aici. Iar ocultismul se manifesta in ceea ce priveste „adevarurile care se simt dar nu se spun”… 😉

Ianuarie 13, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 3 comentarii