Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Despre o chestiune din discursul D-lui. Biden…

Dl. Biden, si nu numai dansul, s-a referit, in cadrul vizitei sale in tara noastra, la un aspect important: coruptia! Pe toate canalele de stiri s-a comentat lucrul asta. Cu alte cuvinte: de ce din nou un inalt oficial american care vine in vizita la noi ridica aceasta problema? Mai ales cand cel care deschide din nou spinoasa problema este chiar vicepresedintele US!!! Trebuie spus ca lucrul asta a tulburat societatea noastra. Sigur, nu e bine sa fie coruptie… Asta o stim cu totii, dar…

Eu stau si ma gandesc la altceva… Daca un american vede fenomenul coruptiei, inselaciunii (cand e vorba de bani!!) asa cum o vede omul de pe aici, de pe la noi, din Balcani… Nu cumva e vorba de o diferenta de perceptie? Nu cumva vorbim aceeasi limba, dar spunem fiecare altceva? Fenomenul coruptiei in Romania e unul foarte complex, cauzele, cred, sunt altele decat in SUA. Noi ne referim la coruptia postdecembrista, manifestata in aceasta perioada de tranzitie catre economia de piata, trecerea de la comunsim la capitalism. Cu toate acestea coruptia in Romania, si nu numai, dateaza de foarte multa vreme – am putea lua ca reper perioada fanariota. Este de studiat daca in acea perioada coruptia avea o conotatie negativa sau chiar trebuia sa faci asa, de pilda pentru a obtine tronul tarii. Pentru ca nu e foarte clar daca, spre exemplu, pe vremea aceea mituirea unei autoritati era neaparat un lucru rau sau era un lucru unanim acceptat in societate. Adica „asa se face”, ca „treaba sa mearga ca unsa„. De aceea trebuia sa „ungi” pe unul si pe altul cu daruri, adica „trebuie sa dai si tu ceva”… Coruptia are, dupa parerea mea, trei niveluri:

1. Un nivel unanim acceptat – „asa se face” – care nu deranjeaza pe nimeni. De pilda, bacsisul dat unui chelner sau frizerului – „lasi si tu ceva acolo”.

2. Un nivel la care coruptia deranjeaza in societate si atunci oamenii au un sentiment de revolta.

3. Un nivel la care coruptia e periculoasa!

Tarile Romane nu au fost independente veacuri intregi si in aceasta situatie politica, de foarte lunga durata, nu s-a putut dezvolta la noi statul de drept. Din aceasta cauza domnii scurte, tron cumparat cu bani, tradari odioase. Si in felul acesta coruptia s-a impregnat in peisajul politic autohton drept normalitate. Chestia cu „ocaua mica”, a lui Cuza, a venit mult mai tarziu, dar naravurile odata inradacinate sunt greu de schimbat. Sa ne gandim ca autoritatea unui domnitor putea fi lesne subminata de catre boierii (sau mari familii boieresti) care ravneau tronul si care puteau sa-l tradeze pe domnitor in orice clipa!

Sa luam un alt exemplu: Anglia. Insa Regatul Britanic nu a fost vasalul nimanui. Nici macar al Papei!! Sa ne gandim ce autoritate a avut Henric al VIII-lea, care a refuzat sa recunoasca autoritatea bisericii romane si a confiscat anatele Papei (1527), desi lucrul asta i-a atras excomunicarea (1533).  Iar predecesorul sau, Henric al VII-lea, a instituit la 1487 celebra „Camera instelata” (ce denumire!) ca organ pentru reprimarea adversarilor coroanei! Observati ce autoritate avea Regele Angliei: indraznea vreun nobil sa miste in front? Avea cineva ceva de comentat? N-as crede. Chiar si Magna Charta Libertatum de la 1215 sau Proviziunile de la Oxford (1258) n-ar fi fost posibile fara independenta politica a tarii. La 1571 se deschidea Bursa la Londra!! Alt exemplu: Germania. De la 1701 si pana la 1871 pe tronul Prusiei au fost doar 7 regi. In Transilvania (care nu era independenta din punct de vedere politic), in aceeasi perioada, au fost 25 de guvernatori!! Nu mai vorbesc de cati au fost, in aceeasi perioada, pe tronul Moldovei, in situatia in care atat Moldova cat si Tara Romaneasca nu erau independente politic. Ceea ce vreau sa arat este ca germinarea statului de drept s-a realizat, in Occident, in anumite conditii, care aici nu au existat, iar stabilitatea si independenta politica a tarii a jucat un rol esential. Sa luam Franta, de pilda Dinastia de Valois: din 1328 si pana in 1589 pe tronul Frantei au fost doar 13 regi. Ganditi-va: este o perioada mai mare de 200 de ani! In Tara Romaneasca, in aceeasi perioada, greu sa-i numeri cati domnitori au fost(vreo 71 sau 72)!! De unde rezulta cu claritate ca, in Occident, dinastiile au asigurat o mare stabilitate politica. Constantin C. Giurescu arata ca la noi nu a existat regula ca intaiul nascut al domnitorului sa preia tronul, ca astfel sa se formeze o dinastie. Cu atat mai mult cu cat domnitorul putea avea numerosi fii nelegitimi, care puteau sa revendice tronul considerandu-se din os domnesc. In Germania, Dinastia de Hohenstaufen (1138-1254), si ce a urmat dupa ea pana la Dinastia de Habsburg inceputa in 1438, a numarat vreo 20 de regi in 299 de ani, iar o domnie scurta a fost de pana in 10 ani (spre ex. cea a lui Wilhelm de Olanda – 1247-1256). Sa luam acum domnia unui domnitor care a taiat fara nicio jena de pardon boieri: Mircea Ciobanul (1545-1552; 1553-1554; 1558-1559). Din faptul ca in ciuda exercitarii unei autoritati atat de cumplite din partea domnitorului, boierii totusi tradau (narav vechi!), se vede lipsa independentei politice, ingerintele unor Puteri straine in treburile interne ale tarii. In momentul in care intr-un stat s-au dat legi, lucrul acesta s-a facut intr-o perioada de stabilitate politica si economica, dar mai ales politica! De pilda in Rusia, Pravda lui Iaroslav (sec. XI, a doua jumatate) nu ar fi fost posibila fara ca unitatea Rusiei Kieviene sa fie restabilita sub Iaroslav cel Intelept (1019-1054) (nicio legatura cu evenimentele de acum din Ucraina!). Constatin Radulescu-Motru arata ca ciocoismul a ramas inradacinat la romani, desi vremurile care l-au generat trecusera demult… Nu cumva la fel sta treaba si cu coruptia?

N-as crede ca in America lucrurile au stat in felul acesta… Parerea mea este ca in SUA chestiunea coruptiei, inselatoriei etc nu se rezolva in mod necesar prin aplicarea legii. Nu spun ca nu exista legi in America si ca nu se aplica, ci spun ca nu in mod necesar s-ar putea rezolva problemele prin aplicarea legii. Ceea ce nu inseamna ca nu s-ar rezolva intr-un anumit fel. America nu e chiar asa usor de inteles, cum ar considera, la modul superficial, desigur, unii… Iata ce spunea Albert Pike:

Adevarurile sunt izvoarele din care curg indatoririle. De numai cateva sute de ani a aparut un nou adevar:

Omul este desupra institutiilor, nu institutiile deasupra omului.

Omul este stapan, in mod firesc, pe toate institutiile. Ele sunt la dispozitia lui, in functie de gradul lui de evolutie, si nicidecum el la dispozitia lor. Acest lucru pare o afirmatie foarte simpla, una pe care oamenii de pretutindeni s-ar cuveni s-o accepte. Dar el a fost candva un mare adevar – nedezvaluit timp de cel putin cinci mii de ani, cat s-au perindat diferite puteri la carma statelor. Odata revelat, el a impus noi indatoriri oamenilor.

Omul isi datoreaza lui insusi necesitatea de a fi liber. Era datoria lui fata de tara ca sa caute sa-si asigure libertatea si s-o apere. El a aratat ca tirania si dictatura sunt dusmanii neamului omenesc. El a facut ca despotismul, din punct de vedere spiritual, sa fie considerat in afara legii. Sfera indatoririlor a fost foarte mult largita. Patriotismul avea, de acum inainte, o noua si mai larga semnificatie. Conducere libera, gandire libera, constiinta libera, exprimare libera. Toate acestea urmau sa devina drepturi inalienabile, pe care aceia care s-au despartit de ele, sau au fost lipsiti de ele, sau cei ai caror stramosi le pierdusera, aveau dreptul sa le recunoasca. Din nefericire, adevarurile sunt intotdeauna denaturate, devenind neadevaruri, si devin neadevaruri atunci cand adevarul este aplicat gresit. Atunci adevarul, de indata ce a fost rostit, devine Evanghelia anarhiei.”

[…]

Nu trebuie sa ascultam numai de ratiune. Forta este mai puternica atunci cand este generata de credinta si iubire; cu ajutorul lor omul reuseste sa escaladeze varfurile cele mai semete ale moralitatii, sau devine salvatorul si mantuitorul semenilor sai. Ratiunea trebuie sa tina carma, insa credinta si iubirea sunt cele care dau nastere fortei motrice. Ele sunt aripile sufletului. In general, entuziasmul este irational, si fara el, si fara iubire si credinta, n-ar fi existat marii patrioti. Daca Divinitatea ar fi fost doar atotinteleapta sau atotputernica, Ea n-ar fi creat niciodata Universul.” (subl. mea)

(Albert Pike – Morala si Dogma Ritului Scotian Vechi si Acceptat al Francmasoneriei, Editura Herald, Bucuresti, 2009)

Eu cred ca n-ar fi rau ca in scolile din America, la intrare, sa se puna acest citat despre iubire si credinta!! Poate ar rezulta mult mai putini tineri debusolati si poate ca nu s-ar mai ucide copii in scoli!! Insa chestiunea ridicata de Pike este interesanta: el simte nevoia sa asocieze libertatea cu iubirea si credinta!! Nu ia numai libertatea singura, ca atare, intrucat daca e luata doar asa, marele adevar poate sa fie denaturat foarte usor! Cand spuneam ca in America nu e necesar ca sa fie rezolvate cu ajutorul legii cazurile de coruptie, inselaciune etc ma refeream si la acest aspect. Poate ati vazut un film celebru – Kid Galahad – cel din 1937, fireste, cu Edward G. Robinson, Bette Davis si Humphrey Bogart. Acolo ne arata cum se pot rezolva astfel de chestii. Cu ajutorul revolverului! Astfel de lucruri se pot intampla intr-o societate libera unde nu mai exista iubire si credinta. De aici si declinul patriotismului. Asta sa fi avut in minte Dl. Biden…? Adica sa vina, de pilda, aici investitii americane si sa fie pagubiti de coruptia de aici si, drept consecinta, sa inceapa „distractia” de calibru 45 sau 38? 😉 Societatea americana pare a se regla in felul acesta acolo unde nu intervine legea si Justitia… Ca, in felul asta, nu mai e vorba de anarhie, ci de autoreglare. Nu de alta, dar argumentul potrivit caruia coruptia ar putea destabiliza o tara, precum s-a intamplat in Ucraina, sta si nu sta in picioare. Nu exclud posibilitatea aceasta, dar daca vorbim de actiuni de spionaj (ca altfel de ce anume vorbim?) atunci este in logica si spiritul spionajului ca cel ce este trimis in acest scop intr-o tara sa fie deasupra oricarei banuieli. Spre exemplu un spion rus, deghizat in om de afaceri roman, isi va plati cu constiinciozitate taxele si impozitele, respectand legile (adica sa fie imposibil sa demonstrezi ca nu le respecta), va fi cel mai pro american tocmai pentru ca sa nu se dea de gol!! Logic: ar fi o prostie de neiertat ca un spion sa se expuna nerespectand legile tarii in care e trimis in misiune, cand doar o simpla banuiala l-ar putea da de gol!! Lucrul asta poate sa-l faca un amator sau un incepator. Un profesionist cu experienta, niciodata! Adica, de pilda, cand Richard Sorge a fost trimis in misiune in Germania (avea acoperirea de jurnalist german) el s-a apucat de fapte de coruptie ca sa fie prins?? O astfel de ipoteza ma face sa zambesc… Daca asa gandeste Dl. Biden, atunci e grav… Un spion profesionist trebuie sa se fereasca si de lucrurile care par ca fiind cele mai inofensive. Pentru ca in meseria asta trebuie sa iei in calcul ca si lucrul care pare cel mai inocent si nevatamator poate sa fie in realitate cu totul altfel si sa-ti gasesti si moartea in acea „inocenta”. Pentru un spion adevarat, un maestru in spionaj, n-are absolut nicio importanta coruptia, daca exista politicieni corupti sau nu. El trebuie sa se descurce foarte bine si daca e asa, si daca e altfel. Trebuie sa se descurce foarte bine in orice situatie: asta e marea arta a spionajului! Este o simplificare gresita sa atribui coruptiei o importanta foarte mare in astfel de cazuri… Imi amintesc, de pilda, ca citeam undeva cum a obtinut Petru Rares a doua domnie. Barbat frumos fiind, cu maniere alese, i-a placut fetei sultanului. 🙂 Un colier scump (asta nu mai e coruptie, i l-a dat ca sa-i faca placere, intelegeti dumneavoastra) si fata a pus o vorba buna pentru el tatalui ei … 😉 . Sunt niste chestii, desigur. Nu putem rezuma totul la coruptie. Informatiile pretioase nu se obtin numai prin corupere! Mai intervine si cate un love story cateodata.

Vorbeam mai sus despre nivelurile coruptiei. Dar la ce nivel se gaseste coruptia in Romania? Lucrul acesta nu a fost explicat niciodata foarte clar. Unii spun ca fenomenul e la nivelul periculos, altii spun ca e un pretext pentru ca Justitia sa fie folosita de catre Putere ca un instrument impotriva adversarilor politici, sa le faca „dosare”. Coruptia postdecembrista l-a deranjat pe cetatean si a determinat schimbarile politice din 2004 (aici si aici). Ulterior coruptia a fost folosita in lupta politica – cei buni, necoruptii si cei rai, de la PSD in special, coruptii. Coruptia folosita in batalia politica nu-mi indica foarte clar nivelul ei. Pot spune ca l-a deranjat pe cetatean. Asta nu inseamna ca este la nivelul de fenomen periculos. Romania a intrat in UE si NATO intr-o perioada cand lupta anticoruptie nu era tema politica la ordinea zilei, ca acum. Distrugerea unitatilor industriale si agricole, foste de stat, se poate presupune ca s-a datorat coruptiei, generic vorbind. Insa nu s-a demonstrat cu precizie lucrul asta. Poate ca nu s-au mai dovedit a fi viabile din punct de vedere economic. Imbogatirea unora prin ceea ce generic se cheama coruptie a nemultumit cetatenii. Dar cat e de periculos lucrul acesta pentru statul roman? Problema fundamentala a coruptiei postdecembriste este legata de trecerea societatii romanesti de la comunism la capitalism, de la economia centralizata, in exclusivitate de stat, la economia de piata libera. Or, capitalismul presupune, in ultima instanta, oameni bogati. Problema este cum sa faci oameni bogati intr-o societate in care toti oamenii au trait aproape 50 de ani in exclusivitate din salariu, o societate in care proprietatea privata fusese abolita si in care acesti oameni lucrau la intreprinderi de stat care nu erau ale lor (nu era intreprinderea lui cutare sau cutare), ci „ale poporului”. Si atunci e o problema mai mult politica decat juridica. De unde se vede ca problema nu este individul ci sistemul sau, mai bine zis, trecerea de la un sistem la altul opus, de la un set de valori la setul de valori opuse. De la egalitarism, la diversitate si o societate deschisa. Si atunci e periculoasa coruptia la noi? Sau a fost ca o otrava care intra in componenta unor leacuri, cum bine observa La Rochefoucauld! Un intreg proces alchimic prin care se construieste o societate libera!

Reclame

mai 23, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

Despre Rusia zilelor noastre…

Eu cred ca trebuie spus fara inconjur ca Rusia, acum, a reusit sa faca o mare greseala. Daca va persista prea mult in aceasta greseala, costurile pe care va trebui sa le plateasca vor fi pe masura, adica foarte mari!

Despre ce este vorba? Trebuie sa fac un scurt expozeu spre a reaminti ca, dupa prabusirea comunismului, Rusia a inceput sa mearga pe o cale corecta: cea spre democratie si economie de piata. Inceputurile au fost grele nu numai pentru Rusia, intrucat comunismul isi dovedise lipsa de viabilitate. Ulterior insa, Rusia incepuse sa faca progrese evidente, inclusiv in ceea ce priveste dezvoltarea relatiilor cu Vestul, beneficiind foarte mult, mai ales din punct de vedere economic, de pe urma unei relatii bune cu Uniunea Europeana si NATO. Lucrurile au mers bine pana la actuala criza din Ucraina, cand raspunsul Rusiei, dat de catre regimul Putin, a fost unul catastrofal! Prin anexarea Crimeii si suportul dat separatistilor din Estul si Sudul Ucrainei, Putin a reusit ca intr-o clipa sa strice relatiile cu Occidentul, relatii bune, cum am aratat mai sus, construite in mai bine de 20 de ani, incepand cu caderea comunsimului. Trebuie relevat ca Medvedev s-a aratat mai intelept si a mentinut relatii bune cu Vestul, desi nu se poate spune ca in timpul mandatului sau nu au existat tensiuni intre Rusia si Occident. Cu toate acestea nu s-a ajuns la o ruptura, cum pare sa se prefigureze acum! Trebuie spus ca ceea ce se intampla acum este un esec major al regimului Putin. Care duce Rusia spre nicaieri! In disperare de cauza Putin s-a dus in China. Insa China are nevoie mai mare de SUA decat de Rusia. SUA este pentru China o mare piata de desfacere, de unde castiga foarte multi bani. Nu mai vorbesc de interesul Chinei in tehnologia de varf din SUA. Asa ca e putin probabil ca China sa inrautateasca relatiile cu SUA de dragul Rusiei. Dimpotriva, China vrea sa traga foloase si de pe urma Rusiei, si se pare ca a reusit lucrul asta obtinand un pret mic la gaze! Uluitor este faptul ca nimeni si nimic nu a fortat Rusia spre a face un asemenea pas gresit. Rusia avea multe variante de raspuns la Criza Ucraineana, cu mult mai bune decat raspunsul care l-a dat. Chiar si o reactie minimala ar fi fost de dorit in locul gafei teribile, anexarea Crimeii! Ceea ce vedem acum – un Serghei Lavrov penibil in declaratii si un Rogozin care spune obraznicii – este de fapt imaginea unei Rusii in degringolada, lucru ce nu ar trebui sa ne bucure. Ca Rusia a ajuns la o varsta fericita datorita lui Putin si regimului sau e cea mai mare eroare: este o minciuna pe care regimul Putin doreste sa o acrediteze in randul poporului ca fiind un adevar indubitabil. S-ar putea ca rusii de rand sa nu-si dea seama si sa se lase pacaliti insa nu cred a va dura prea mult lucrul asta… Nenorocirea in care se afla Rusia consta in faptul ca pe cerul sau nu mai exista nicio stea care sa fagaduiasca poporului rus „cer senin si anotimpuri bogate, dupa furtuna schimbarilor si a dezordinii”, cum ar fi spus Albert Pike. Din pacate Medvedev are dreptate: relatiile dintre Rusia si SUA „se apropie incet, dar sigur de un al doilea Razboi Rece„. Insa vinovatul principal este regimul Putin, dar Medvedev, desigur, nu poate sa afirme lucrul asta. Exista si ceva bun in toata povestea asta si anume ca fosta societate comunista a intrat in faza de putrefactie, din care va renaste o noua societate. Lucrul periculos, dupa parerea mea, daca nu va fi acea stea de care vorbeam. De aceea noi, SUA si UE, trebuie sa luminam „neincetat si cu o stralucire egala, printre elementele haotice ale binelui si raului din revolutii” (Albert Pike) cerul Rusiei, pentru ca aceasta tara si acest popor sa se poata ghida, sa aiba la ce se raporta, ca sa nu piarda cu totul directia cea buna! Aceasta stea care straluceste trebuie sa fie „simbolul libertatii si al independentei”, de aceea valorile stralucitoare trebuie sa fie in consecinta! Albert Pike spunea:

„Obiectul stiintei politice este acela de a preciza in ce fel, si prin intermediul caror institutii, libertatea politica si personala poate fi asigurata si perpetuata. Nu permisiunea sau dreptul fiecarui om de a vota, ci intreaga si absoluta libertate de gandire si de exprimare a opiniilor, lipsita de despotismul monarhului, al gloatei si al preotilor; libertate de actiune in cadrul limitelor legii adoptate pentru toti; tribunale cu judecatori si jurati impartiali, care sa se poarte in mod egal cu toti oamenii; slabiciunile si saracia sa fie tratate in aceste tribunale la fel ca puterea si bunastarea; caile spre datorie si onoare sa fie deschise in aceeasi masura pentru tot ce este meritoriu; puterea militara in timp de razboi sau pace sa fie strict subordonata puterii civile; sa nu mai fie posibile arestarile pentru fapte nerecunoscute de lege drept crime; mijloacele de educatie sa-i cuprinda pe toti copiii; dreptul la exprimare libera si responsabilitate sa apartina tuturor”.

(Albert Pike – Morala si Dogma Ritului Scotian Vechi si Acceptat al Francmasoneriei, Editura Herald, 2009, Bucuresti)

Asa vedea Pike lucrurile la vremea sa (lucrarea citata a aparut in 1871). Dar cert este, zic eu, ca daca Rusia va fi lasata asa, fara sa vada pe cerul sau stralucind valorile libertatii, pe care noi trebuie sa le stralucim, din toata coca asta actuala putrezita tinde sa se nasca un dictator. Care va duce intreaga Rusie spre mizerie si frustrare! Pentru ca Putin, de fapt, pagubeste Rusia si societatea rusa! Oamenii obisnuiti inca nu-si dau seama de lucrul asta! Ce reprezinta Vladimir Putin si regimul sau? Cititi articolul de mai jos, din Romania Libera:

Inamicii UE, amicii lui Putin

Potrivit Washington Post, preşedintele rus, Vladimir Putin, ar putea fi un câştigător al alegerilor parlamentare europene dacă extrema dreaptă iese învingătoare. La scrutinul de duminică electorii din întreaga Europă merg la urne pentru alegerea unui nou Parlament şi partidele de extremă dreapta pot fi printre câştigători şi unul din marii beneficiari ar putea fi o persoană al cărei nume nu figurează pe buletinele de vot – Vladimir Putin.

În timp ce liderii europeni condamnă agresiunea Rusiei în Ucraina şi anexarea Crimeii, europenii par înclinaţi să recompenseze partidele care nu şi-au ascuns admiraţia servilă pentru modul în care liderul de la Kremlin sfidează Occidentul şi dezmembrează Ucraina. Rezultatul alegerilor parlamentare europene ar putea furniza o nouă lovitură efortului european de a avea o linie dură şi unită contra Rusiei. Luni de zile, liderii europeni au tergiversat deciziile privind modul şi timpul aplicării sancţiunilor contra Moscovei, unii considerând că reţinerea ar fi un mijloc mai bun de a influenţa comportamentul Rusiei şi ar oferi o şansă mai bună de a păstra vastele relaţii economice dintre Rusia şi Europa.

Majoritatea partidelor de extremă dreapta, ca şi un număr mic de formaţiuni de extremă stânga, au aplaudat deschis mişcările Rusiei în Ucraina, acuzând UE şi SUA că provoacă o criză pe un continent obişnuit de multă vreme cu pacea. Simon Hix, expert în politica europeană la London School of Economics and Political Science, arată că extrema dreaptă şi cea stângă sunt susţinătoare ale lui Putin.

Ascensiunea extremei drepte printre cei 751 de membri ai Parlamentului European îi vor asigura preşedintelui rus un atu, având un cuvânt de spus asupra viitoarelor decizii privind sancţiuni contra Moscovei, care vor continua să fie stabilite de guvernele naţionale dominate de partide tradiţionale. Şi chiar în sânul Parlamentului, partidele de stânga şi cele de dreapta vor continua să domine, arată publicaţia americană.

Sondajele arată că extrema dreaptă ar putea să-şi dubleze partea sa de locuri în Parlament şi că, alături de extrema stângă ar putea reprezenta până la o treime din acest organism pan-european, cu sediul la Strasbourg, Franţa. Şi în războiul relaţiilor publice care a jucat un rol crucial în bătălia pentru Ucraina, astfel de rezultate sunt susceptibile să îi ofere lui Putin noi muniţii. „Va fi mult mai uşor pentru Putin să ignore europenii. Pe cine reprezentaţi? Nu reprezentaţi nici măcar propriul popor”, arată Hix. Practic, media rusă a început să acţioneze, subliniind că liderii extremei drepte sunt reprezentanţii legitimi ai Europei. Iar liderii acestor partide au adoptat cu entuziasm momentul gloriei ruse.

Lăudătorii Kremlinului

În timp ce forţele pro-ruse au făcut ravagii în estul Ucrainei luna trecută, Marine Le Pen, şeful extremei drepte din Franţa, Frontul Naţional se afla la Moscova şi declara pentru presă că „un război rece cu Rusia a fost declarat în UE”. Purtătorul ei de cuvânt, Ludovic de Danne, a precizat pentru radioul Vocea Rusiei că sancţiunile occidentale nu au fost „justificate” şi Crimeea aparţine Rusiei pentru că oamenii din Crimeea „au visat să revină la patria-mamă”.

Werner Neubauer, membru al Partidului Libertăţii din Austria, a celebrat referendumul din Crimeea ca pe „trenul libertăţii” care este în drum spre Europa şi va contribui la eliberarea ţărilor din UE. Nigel Farage, şeful Partidului pentru independenţa Marii Britanii, un invitat frecvent pe canalul tv pro-Kremlin, RT îl consideră pe Putin drept liderul afacerilor externe şi afirmă că cei 28 membri ai Ue „au sânge pe mâini” pentru gestionarea situaţiei din Ucraina.

Extremiştii europeni de dreapta împărtăşesc dorinţa de a slăbi influenţa UE şi să impună o linie naţionalistă şi autoritară similară celei adoptată de Putin. Iar Putin este un tovarăş de ideologie – se revoltă contra decadenţei occidentale şi a liberalismului şi pledează în favoarea unui naţionalism ortodox şi conservator care respinge drepturile homosexualilor şi recomandă aderarea la valorile tradiţionale.

Dacă aceste partide vor câştiga, vor dispune de o platformă mult mai importantă de unde pot promova viziunea lor pentru Europa. Extremiştii nu doresc mondializarea şi nu iubesc elitele urbane. „

Si nu trebuie sa ne mire ca Putin si regimul sau e asociat cu extrema dreapta din Europa, pentru ca ambii propun acelasi lucru: minciuna, extremismul si calea spre nicaieri! In niciun caz nu e o cale spre prosperitate sau libertate, asa cum ar crede, poate, unii. Si daca Europa arata nu prea bine la ora actuala, lucrul asta se datoreaza concesiilor facute de PPE, in special de catre Germania, dar, cred eu, si de catre o anumita parte a spectrului politic din Marea Britanie, Rusiei. Angela Merkel se insala sau nu vede bine in problema:

Merkel: Cooperarea cu Rusia trebuie să continue pe termen mediu şi lung dar e necesar un minim de valori

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel a declarat, joi, că pe termen lung și mediu,Cooperarea strânsă cu Rusia trebuie să continue dar este necesar „un minim de valori comune”.

„Sunt convinsă că, pe termen mediu şi lung, cooperarea strânsă cu Rusia trebuie să continue. Acest lucru necesită un minim de valori comune care să se reflecte la nivel politic”, declară Merkel într-un interviu acordat Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), citat de Mediafax.

Merkel a exclus orice responsabilitate a Uniunii Europene pentru izbucnirea crizei din Ucraina, respingând astfel o idee evocată de fostul cancelar Gerhard Schröder.

„Nu trebuie să uităm faptul că fostul preşedinte ucrainean Viktor Ianukovici avea în vedere de mult timp semnarea unui acord de asociere cu UE. S-a răzgândit în ultimul moment. Pe toată durata negocierilor, UE a făcut oferte de cooperare Rusiei”, a amintit Merkel.”

Deoarece cooperarea cu Rusia inseamna cooperarea cu regimul Putin. Iar cooperarea cu regimul Putin inseamna adoptarea setului de valori de care vorbeam mai sus, adica acela al partidelor extremiste si eurosceptice! Lucrul asta nu e clar pentru D-na. Merkel! Asta e greseala pe care a facut si o face D-na. Merkel. De aceea si spun ca noi nu putem coopera cu o Rusie aflata sub un astfel de regim, care o conduce spre bezna totalitarismului. Pentru ca regimul acesta al lui Putin (observati, nu spun Rusia!) doreste sa ne atraga si pe noi in aceeasi bezna! Iar greseala noastra consta si a constat in faptul ca in loc sa luminam noi Rusia, am acceptat, datorita unor interese, sa facem partasie cu intunericul!!

Gandul

Joe Biden, la Bucureşti. „Este o obligaţie sacră să fim alături de voi şi de NATO. Aşa că vă spun din partea preşedintelui: puteţi să vă bazaţi pe noi”. LIVE

Venirea numărului doi din administraţia SUA la Bucureşti este cel mai important eveniment în relaţia americanilor cu România, din ultimii ani, în ce priveşte rangul diplomatic. Biden a ajuns la Bucureşti în jurul orei 14.50 şi a susţinut un discurs la Baza Aeriană Otopeni, în deschiderea unui exerciţiu militar comun româno-american.

Venirea numărului doi din administraţia SUA la Bucureşti este cel mai important eveniment în relaţia americanilor cu România, din ultimii ani, în ce priveşte rangul diplomatic. Greutatea vizitei lui Joe Biden, care va sta două zile la Bucureşti, a fost depăşită doar de prezenţa fostului preşedinte al SUA, George W. Bush, la summitul NATO din Capitală, din aprilie 2008. De altfel, Biden a mai fost la Bucureşti în 2009, pentru a discuta despre amplasarea scutului antirachetă de la Deveselu. Sosirea lui Biden în România, la mai puţin de o săptămână după ce şeful NATO a venit şi el aici, are loc în contextul extrem de tensionat din regiune, pe fondul crizei dintre Ucraina şi Rusia. SUA intenţionează să arate astfel susţinerea pentru integritatea Ucrainei, dar şi pentru România, ca ţară de graniţă a spaţiului Alianţei Nord-Atlantice cu sfera de influenţă a Rusiei. Joe Biden va susţine însă la Bucureşti şi teme interne, în special continuarea luptei împotriva corupţiei.

Oficialul SUA se întâlneşte cu preşedintele Traian Băsescu şi cu premierul Victor Ponta. La sosire, Biden va ţine un discurs la deschiderea exerciţiului militar comun româno-american Carpathian Spring 2014. Exerciţiul are loc anual şi la el iau parte forţe de operaţiuni speciale, cu tehnică militară română şi americană, SUA aducând la Bucureşti avioane de transport Hercules. Românii participă cu avioanele de transport Spartan şi cu elicoptere Puma Socat.

Iată principalele mesaje ale vicepreşedintelui Joe Biden, la sosirea la Bucureşti:

Am văzut cum aţi parcurs drumul de la tiranie la libertate şi aţi sprijinit aderarea la NATO. Nu am înţeles pe deplin curajul poporului român până când nu am văzut că era alături de trupele americane, în prima linie, în Irak şi Afganistan.

Vreau să le mulţumesc celor 25 de români care şi-au dat viaţa în Irak şi Afganistan. Le datorăm recunoştinţă.

În România găsim un aliat de nădejde, este un partener serios şi ferm din prima zi.

Este o obligaţie sacră să fim alături de voi şi de NATO. Aşa că vă spun din partea preşedintelui: puteţi să vă bazaţi pe noi. Noi facem ceea ce spunem şi ne îndeplinim obligaţiile.

Agresiunea din Crimeea ne aminteşte de ce avem nevoie de NATO. Rusia a violat nu numai suveranitatea Ucrainei, ci şi principiul stabilit în secolul 20: graniţele nu trebuie schimbate niciodată cu forţa armelor. De aceea noi condamnăm intervenţia Rusiei în Crimeea.

La prânz, cu aproximativ două ore înaintea sosirii lui Joe Biden la Bucureşti, efectivele de securitate scoase în oraş de poliţie şi serviciile secrete nu păreau ieşite din comun. Se circula normal spre Aeroportul Otopeni, unde Air Force Two aterizează în jurul orei 14.30. Totuşi, la fiecare colţ de stradă secundară care dă în DN 1 spre Otopeni, se aflau câte un echipaj de poliţie sau jandarmerie.

Vicepreşedintele SUA, Joe Biden, declară, într-un interviu pentru Mediafax, că sprijinul României va avea un rol cheie în efortul conducerii Ucrainei de refacere a stabilităţii acestei ţări, el subliniind şi că SUA colaborează cu statele din regiune pentru a reduce dependenţa energetică de Rusia.

Oficialul american a subliniat că românii se află într-o zonă „mai dificilă”, ca urmare a intervenţiei militare ilegale a Rusiei şi a ocupării Crimeei de către aceasta. Continuarea strânsei coordonări cu guvernarea din România va fi vitală pentru prezentarea unei poziţii ferme şi unite în impunerea de noi sancţiuni pentru Rusia dacă aceasta va perturba alegerile prezidenţiale din 25 mai. Sprijinul României va avea un rol cheie şi în ajutarea conducerii ucrainene pentru refacerea stabilităţii ţării, precum şi în susţinerea aspiraţiilor Moldovei de a deveni membru al UE.

[…]

UPDATE 15.32 Joe Biden şi-a început discursul, vorbind despre faptul că ultima oară i-a văzut pe militarii români în Afganistan.

„Am văzut cum aţi parcurs drumul de la tiranie la libertate şi aţi sprijinit aderarea la NATO. Nu am înţeles pe deplin curajul poporului român până când am văzut că erau alături de trupele americane, în prima linie, în Irak şi Afganistan. Suntem mândri că suntem alături de forţele române în misiune şi vreau să le mulţumesc. Vreau să le mulţumesc celor 25 de români care şi-au dat viaţa în Irak şi afganistan. Le datorăm recunoştinţă. În România găsim un aliat de nădejde, este un partener serios şi ferm din prima zi.

Consider că sunteţi cea mai grozavă generaţie de luptători şi asta nu este o hiperbolă. V-am văzut în Bosnia şi Kosovo, în Bagdad, Fallujah, Kabul şi Kandahar. V-am văzut în zone foarte grele. Sunteţi un grup extraordinar. Dvs şi familiile dvs sunteţi un grup de patrioţi care păziţi libertatea aici în Europa.

Este o obligaţie sacră să fim alături de dvs şi de NATO. Aşa că vă spun din partea preşedintelui: puteţi să vă bazaţi pe noi. Noi facem ceea ce spunem şi ne îndeplinim obligaţiile. Agresiunea din Crimeea ne aminteşte de ce avem nevoie de NATO. Rusia a violat nu numai suveranitatea Ucrainei, ci şi principiul stabilit în secolul 20: graniţele nu trebuie schimbate niciodată cu forţa armelor. De aceea noi condamnăm intervenţia Rusiei în Crimeea.

Naţiunile din NATO nu sunt singure. Vreau să mulţumesc colegilor din România că sunt alături de noi, că ne sprijină şi ne fac mai puternici.

Dumnezeu să buinecuvânteze România, să binecuvânteze America şi să protejeze trupele noastre”.

UPDATE 15.42 Joe Biden şi-a terminat discursul şi a plecat să viziteze rapid baza aeriană de la Otopeni.”

Primul mesaj al lui Joe Biden pentru România: „Ţările care nu au un stat de drept puternic şi un sistem judiciar independent sunt vulnerabile la tipul de acţiuni pe care le desfăşoară Rusia în Ucraina”

Venirea numărului doi din administraţia SUA la Bucureşti este cel mai important eveniment în relaţia americanilor cu România, din ultimii ani, în ce priveşte rangul diplomatic. Sosirea lui Joe Biden în România, la mai puţin de o săptămână după ce şeful NATO a venit şi el aici, are loc în contextul extrem de tensionat din regiune, pe fondul crizei dintre Ucraina şi Rusia. Ce intenţionează SUA să arate astfel României şi Ucrainei, dar şi ce teme va susţine vicepreşedintele SUA la Bucureşti aflaţi dintr-un interviu acordat în exclusivitate jurnalistei Cătălina Mihai de la MEDIAFAX.

Vicepreşedintele SUA, Joe Biden, declară, într-un interviu pentru MEDIAFAX, că sprijinul României va avea un rol cheie în efortul conducerii Ucrainei de refacere a stabilităţii acestei ţări, el subliniind şi că SUA colaborează cu statele din regiune pentru a reduce dependenţa energetică de Rusia.

Oficialul american a subliniat că românii se află într-o zonă „mai dificilă”, ca urmare a intervenţiei militare ilegale a Rusiei şi a ocupării Crimeei de către aceasta. Continuarea strânsei coordonări cu guvernarea din România va fi vitală pentru prezentarea unei poziţii ferme şi unite în impunerea de noi sancţiuni pentru Rusia dacă aceasta va perturba alegerile prezidenţiale din 25 mai. Sprijinul României va avea un rol cheie şi în ajutarea conducerii ucrainene pentru refacerea stabilităţii ţării, precum şi în susţinerea aspiraţiilor Moldovei de a deveni membru al UE.

Vicepreşedintele SUA a susţinut că România a înregistrat progrese reale în lupta împotriva corupţiei, dar a avertizat că mai sunt lucruri de făcut, averizând că ţările care nu au un stat de drept puternic şi un sistem judiciar independent  sunt vulnerabile la tipul de acţiuni pe care le desfăşoară Rusia în Ucraina. Oficialul american a adăugat că SUA vor susţine eforturile Bucureştiului de a rămâne „pe drumul cel bun”.

Citiţi mai jos interviul integral:

Întâi a venit în România adjunctul Secretarului de Stat pentru Europa şi Eurasia Victoria Nuland, apoi Adjunctul Asistent al Secretarului de Stat Hoyt Yee, acum dumneavoastră, Vicepreşedintele SUA, urmează Secretarul Apărării Chuck Hagel.  Care este importanţa acestor vizite pentru România în acest context regional? Care este importanţa lor pentru relaţiile SUA-România?

Cred că exprimă în mod incontestabil faptul că România este importantă pentru America. România contează ca partener militar în Irak, în Afganistan. Contează ca aliat situat la mai puţin de 450 de km de agresiunea rusească din Crimeea. România contează ca democraţie de succes pe calea către o Europă unită, liberă şi paşnică. Aceste vizite sunt dovezi ale seriozităţii noastre ca aliaţi şi prieteni.

Acest lucru nu este deloc surprinzător. În urmă cu 10 ani, în calitate de membru al Senatului SUA, am fost un puternic susţinător al integrării României în NATO. Alegerile pe care le-a făcut România de atunci până acum au demonstrat că am avut dreptate. Atunci când am avut nevoie cel mai mult, România s-a dovedit a fi unul dintre cei mai fermi  aliaţi ai noştri. Vizita mea la Bucureşti este o oportunitate de mulţumi din nou conducerii României, armatei române şi publicului român pentru tot ce a făcut această ţară pentru a susţine alianţa noastră şi pentru contribuţia la securitatea comună. Este de asemenea o oportunitate de a reconfirma angajamentul de neclintit al SUA faţă de apărarea colectivă a aliaţilor săi europeni. Este şi o oportunitate de a consolida relaţia noastră, explorând noi modalităţi de a spori schimburile comerciale dintre economiile noastre, şi de a ne reconfirma angajamentul de a consolida instituţiile democratice din întreaga regiune.

Românii se află acum într-o zonă mai dificilă. Împărtăşim preocuparea României cu privire la evenimentele din Ucraina şi am condamnat împreună intervenţia militară ilegală a Rusiei şi ocuparea Crimeei de către aceasta. Continuarea strânsei coordonări cu guvernarea din România va fi vitală pentru prezentarea unei poziţii ferme şi unite în impunerea de noi sancţiuni pentru Rusia dacă aceasta va perturba alegerile prezidenţiale din 25 mai. Sprijinul României va avea un rol cheie şi în ajutarea conducerii ucrainene să refacă stabilitatea ţării, precum şi în susţinerea aspiraţiilor ţării vecine, Moldova, de a deveni membru UE.

Mai presus de orice, SUA vor ca România să aibă succes. SUA îşi doresc ca România să fie o democraţie puternică, stabilă, prosperă, un partener strategic şi aliat NATO mai puternic decât oricând şi un model pentru ţările din regiune.

Autorităţile române, inclusiv Ministrul Afacerilor Externe Titus Corlăţean aşteaptă o prezenţă militară mai numeroasă în România. Care este părerea dumneavoastră în această privinţă?

Întâi de toate, permiteţi-mi ca în numele Preşedintelui SUA şi al poporului american să-mi exprim recunoştinţa faţă de România pentru că ne-a permis să folosim baza aeriană Mihail Kogălniceanu (MK) drept centru logistic de tranzit pentru personalul şi echipamentul transportat din şi spre Afganistan, precum şi pentru că a salutat amplasarea elementelor sistemului de apărare antirachetă al SUA ca parte a Abordării Europene Adaptive în Etape ca parte a apărării antirachetă a NATO.

În al doilea rând, preocuparea României cu privire la apărarea şi securitatea sa este de înţeles. Intervenţia militară ilegală a Rusiei din Ucraina şi continuarea încălcării suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei de către aceasta evidenţiază cât de important este să ne asigurăm că aliaţii au încredere în angajamentele exprimate în Articolul 5 al Tratatului NATO. În parte, scopul vizitei mele este să subliniez angajamentul de neclintit al SUA faţă de garanţiile de apărare colectivă a ţărilor din Europa. În ultimele săptămâni, SUA şi alţi aliaţi NATO au luat o serie de măsuri pentru a consolida prezenţa noastră militară în România şi în Europa Centrală şi de Est. În prezent, infanteriştii marini americani care fac parte din Forţa Rotaţională a Mării Negre (Black Sea Rotaţional Force), o forţă care include 250 de infanterişti marini şi marinari de la Baza Aeriană MK desfăşoară în România exerciţii cu soldaţi români pentru creşterea interoperabilităţii şi asigurarea nivelului de pregătire.

SUA au dislocat resurse aeriene, terestre şi marine suplimentare. De exemplu, Statele Unite au suplimentat numărul de avioane F-16 din detaşamentul de antrenament aerian din Polonia, iar numărul de avioane F-15 cu care contribuim la misiunea NATO de patrulare a ţărilor baltice a crescut de peste două ori. SUA şi-au amplificat prezenţa maritimă prin rotaţia în Marea Neagră a trei nave, USS Truxtun, USS Donald Cook şi USS Taylor, care au vizitat porturile şi au desfăşurat exerciţii de pregătire cu Marina Română şi alte forţe regionale. Marina SUA este şi ea prezentă în mod curent în Marea Neagră şi ne aşteptăm ca această prezenţă să continue. La sol, am dislocat patru companii de paraşutişti din cadrul echipei de asalt a Brigăzii 173 Infanterie a Comandamentului  Forţelor Terestre ale SUA din Europa de la Vicenza, Italia, în Polonia şi ţările baltice pentru a participa la antrenamente şi exerciţii comune. Vom continua să discutăm cu aliaţii noştri despre modalităţile de a extinde aceste activităţi în Europa Centrală şi de Est, inclusiv la viitorul Summit NATO din Ţara Galilor, din luna septembrie.

În acelaşi timp, pentru a ne asigura că NATO rămâne o forţă de descurajare credibilă şi eficientă, credem că este vital ca toţi aliaţii NATO să împartă mai bine responsabilitatea şi să investească din nou în capacităţile militare şi antrenamente.

La şapte ani de la intrarea în UE, România încă are probleme în lupta cu corupţia şi trimiterea politicienilor corupţi la închisoare. De ce sunt SUA şi UE atât de profund interesate de continuarea consolidării statului de drept, a justiţiei şi deschiderii economice a României şi a altor ţări din regiune?

Simplul adevăr este că susţinerea României în angajamentul său faţă de valorile democratice este esenţa parteneriatului nostru şi unul dintre fundamentele alianţei noastre. Ţările care nu au un stat de drept puternic, un sistem judiciar independent şi instituţii democratice puternice sunt vulnerabile la tipul de acţiuni pe care le desfăşoară Rusia în Ucraina. De la ultima mea vizită în România, în urmă cu cinci ani, s-au înregistrat progrese reale în România în ce priveşte consolidarea statului de drept şi tragerea la răspundere a demnitarilor pentru încrederea acordată lor de public. Dar mai sunt lucruri de făcut.

Ştim că nu este întotdeauna uşor, iar Statele Unite susţin eforturile României de a rămâne pe drumul cel bun. Stabilitatea, transparenţa şi statul de drept sunt esenţiale pentru investiţii şi vrem ca relaţiile noastre economice să continue să se dezvolte şi să crească. Suntem direct interesaţi să vedem România prosperând. Democraţiile puternice, bazate pe statul de drept, sunt prieteni şi aliaţi mai capabili. Adjunctul Secretarului de Stat Victoria Nuland a spus foarte bine acest lucru în timpul recentei sale vizite la Bucureşti: „Statele Unite ale Americii vor cea mai puternică, cea mai nepătată şi democratică Românie cu putinţă să continue să fie marele nostru aliat aici, în Europa, şi în întreaga lume.”

Multe ţări europene, inclusiv România, sunt dependente de petrolul şi gazele ruseşti. Ar putea SUA să ajute ţările europene, inclusiv România, să reducă această dependenţă?

Putem, ar trebui şi facem acest lucru. Rusia nu ar trebui să poată să-şi folosească resursele ca armă împotriva vecinilor săi. Securitatea şi stabilitatea acestei regiuni depind de existenţa mai multor furnizori şi a mai multor moduri de transport al energiei. O aprovizionare mai stabilă şi mai sigură a Europei cu energie va echivala cu o lume şi o economie mondială mai stabile şi mai sigure.

Sunt de acord cu multe voci din Europa care au spus că este timpul să transformăm securitatea energetică în următorul capitol al proiectului european de integrare şi extindere a pieţei care a început cu Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului. Făcut aşa cum trebuie, acest lucru ar schimba situaţia în Europa.  Iar Statele Unite sunt pregătite să continue să ajute. De mult timp, SUA susţin eforturile din cadrul UE de a diversifica sursele energetice, de a crea pieţe de energie mai flexibile şi de a spori eficienţa energetică, astfel încât nicio ţară să nu poată folosi sursele de energie ca arme politice. Prin intermediul Consiliului Energetic SUA-UE, facem eforturi să le oferim consumatorilor europeni variante de diversificare a surselor energetice. Am făcut mari eforturi pentru a face posibilă furnizarea de gaze din regiunea caspică în Europa, iar acest lucru este acum posibil. Colaborăm de asemenea cu ţări din Europa, precum România, pentru a le spori producţia internă de energie prin exploararea resurselor convenţionale şi neconvenţionale de gaze. De asemenea, vom continua să susţinem România, o ţară mai puţin dependentă de energia rusească pentru ca ea să joace un rol esential in integrarea si interconectarea surselor de energie europene.

În final voi spune că SUA se angajează să aducă un volum mai mare de gaze pe piaţa globală într-un mod care să corespundă intereselor publice ale SUA pentru că ştim că sporirea surselor mondiale îi ajută pe aliaţii noştri europeni şi pe alţi parteneri strategici. Până în prezent, Departamentul pentru Energie al SUA a acordat permise condiţionate pentru 96 de milioane de metri cubi de gaze pe an, care pot fi exportate atât către ţări cu care avem Acorduri de Liber Schimb, cât şi către cele cu care nu avem, de exemplu în Europa. Vorbim despre volume semnificative. Pentru a pune datele în context, acest volum este mai mare decât volumul total de gaze naturale lichefiate (GNL) pe care Europa le importă în prezent şi egal cu peste jumătate din volumul de gaze pe care ţările europene le importă în prezent din Rusia. Stiu ca lucrând impreuna vom continua importantele eforturi de a asigura un viitor mai sigur şi mai prosper pentru România şi această regiune.”

Joe Biden şi ÎNGHEŢATA ROMÂNEASCĂ. Vicepreşedintele SUA, împreună cu soţia la un restaurant din Centrul Vechi. VIDEO EXCLUSIV GÂNDUL

La câteva ore de la venirea în România, prima apariţie publică a vicepreşedintelui SUA Joe Biden a fost nu la vreo întâlnire oficială, ci în Centrul Vechi al Capitalei. În programul oficialului american, de la sosirea pe Otopeni şi până mâine, nu este înscris niciun eveniment public, o situaţie neobişnuită pentru protocolul la un astfel de nivel.

Agitaţie mare în această seară în Centrul Vechi al Capitalei. Zeci de agenţi ai Secret Service şi SPP au împânzit strada Stravopoleos, unde vicepreşedintele SUA Joe Biden şi soţia sa au luat masa la restaurantul Trattoria Il Calcio. Din meniul lui Biden nu a lipsit brânza de bivoliţă, bruschette şi, la recomandarea chelnerului a luat paste de casă cu sos de tomate. Soţia sa a ales tot paste clasice. „Au plecat foarte încântaţi”, a declarat pentru gândul un reprezentant al restaurantului.

După aproape o oră şi jumătate cei doi au ieşit relaxaţi, au luat îngheţată la cornet şi au făcut câţiva paşi, Biden dând mâna cu câţiva turişti americani care au reuşit să se apropie.

În tot acest timp, pe Calea Victoriei, în dreptul Muzeului de Istorie, au staţionat trei maşini din coloana oficială a lui Joe Biden, sosit în România marţi după-amiază.

După plecarea lor, agenţii de securitate au mai asigurat perimetrul pentru o perioadă.

Miercuri dimineaţă, oficialul american aflat în vizită oficială va fi primit la Palatul Cotroceni, la 9.25, urmând ca de la 11.25 să se întâlnească la Palatul Victoria cu premierul Victor Ponta.

Ambele întâlniri vor fi urmate de declaraţii de presă, prima în grădina Palatului Cotroceni, de la 10.45, împreună cu preşedintele Băsescu, iar a doua în holul de onoare al Guvernului, alături de premierul Ponta.

De la ora 14.00, vicepreşedintele SUA se întoarce la Cotroceni, unde va susţine un discurs la care vor asista atât preşedintele cât şi premierul.”

Eu cred ca e foarte bine ca Dl. Biden, impreuna cu sotia, s-a plimbat prin Bucuresti si a luat masa la un restaurant din Centrul Vechi! Este important sa ia un contact nemijlocit cu tara noastra si sa vada „pe viu”, cum se spune, cum e la noi. Avem un sprijin deosebit de puternic din partea SUA si lucrul asta e imbucurator! Rusia trebuie neaparat descurajata in intentiile sale agresive. In domeniul gazelor eu as sugera reluarea proiectului Nabucco (daca este posibil…). Dar, in principal, trebuie sa avem o strategie prin care sa aratam poporului rus ca regimul care-l conduce greseste. Trebuie subminata increderea rusilor in regimul Putin pentru ca nu e de dorit si nici admisibil ca aceasta incredere sa nasca un nou dictator.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

mai 20, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 3 comentarii

Reflectii…

Sunt bani pentru salarii si pensii!!

Nu mi-am imaginat vreodata, nici in vremurile cele mai rele cu Ceausescu care a platit cu viata pentru inrautatirea nivelului de trai si al vietii, in general vorbind, din Romania,  ca va veni vremea in care sa se puna problema daca in Romania sunt bani pentru salarii si pensii… Adica s-ar putea ajunge in situatia ca sa nu mai fie bani pentru… Este ceva incredibil!! M-am gandit cu durere la acest lucru si, sincer va spun, gandurile m-au si obosit… Demult nu mi se mai pare logic ce se intampla in economia romaneasca. De fapt situatia actuala putea fi prevazuta cu mai mult timp in urma. Eu cred ca e destul de clar: pentru ca sa ai bani de pensii trebuie sa creasca numarul de contribuabili. Iar statul roman ar fi trebuit sa duca o politica in acest sens. La noi, mai ales acum, in vremurile de azi, cand multe firme dau faliment, s-a intamplat ceva contrariu. Foarte multe privatizari nereusite, care au insemnat de fapt de-a dreptul distrugeri. Milioane de romani plecati peste hotare sa munceasca acolo din cauza ca aici nu au mai avut nici loc de munca si nici posibilitati materiale. Ceea ce s-a intamplat, inca de atunci, a fost micsorarea, reducerea numarului de contribuabili. Este adevarat ca ulterior a luat o oarecare amploare sectorul privat, dar cu firme mici, celebra firma de apartament, cu 3-5, 7 angajati din care unul e sef! O firma mica inseamna si un profit mic: de unde sa scoti un profit mare, fabulos? Pe vremea comunismului au existat, spre exemplu, institute de proiectare cu un numar mare de angajati, sa zicem, de pilda, 1700 de angajati. Care firma poate fi socotita mai puternica si viabila pe piata: una cu 5 angajati sau una cu 1700 de angajati? In sectorul de stat, cum era pe vremea lui Ceausescu, tineretului i se dadea o mare sansa, pe cand la o firma privata trebuie sa ai „minim cinci ani experienta”, lucru care pune un zid greu de trecut pentru un absolvent de facultate. Nu spun ca nu ar exista, din partea unei firme private, o justificare pentru o asemenea conditie, pentru ca veniturile fiind mici e greu de platit un om care nu intra imediat in treaba.

Eram in tramvai, seara, si langa mine s-au asezat trei tineri, doua fete si un baiat, toti cam de vreo 20 de ani… O fata incepuse sa intrebe daca cineva, un cunoscut de-al lor, isi gasise un loc de munca intrucat statea pe banii parintilor. La intrebat pe tanarul care statea in stanga mea (eu ma faceam ca nu aud) daca se mai gaseste loc de munca nu stiu unde, la care acesta a raspuns ca, la angajare, ti se da un test, hai sa-i spunem psihologic. Erau intrebari de genul „ce muzica asculti: clasica, moderna, etc”, ca din toata chestia asta sa se traga concluzia „daca le ai sau nu cu combinatiile sau ciordeala”… In felul asta se face, deci, selectia personalului. Ma gandeam ca este evident faptul ca se urmareste o limitare a numarului de angajati. Cu alte cuvinte, trebuie sa existe o justificare pentru care nu te angajeaza si aceasta justificare ar putea fi ca n-ai trecut testul. Ma intreb: in felul asta marim numarul de contribuabili? Se tot spune ca pensionarii de acum o duc greu… N-as vrea sa neg aceasta afirmatie dar, zau, mie mi se pare ca sunt totusi niste oameni fericiti? De ce? Eu ma intreb cine va mai plati pensiile generatiei actuale, care are acum in jur de 40 de ani… Nu mai vorbesc ca, cel putin la noi, in Romania, instabilitatea locului de munca este acuta si poti avea 40 de ani si sa fii in situatia tanarului de care vorbea fata aceea in tramvai…

Se tot vorbeste ca „am distrus mult, mai mult decat era necesar” (Nicolae Vacaroiu), eu ma intreb: de ce? Pentru ca era clar ca vom ajunge in aceasta situatie, iar pentru viitor ar trebui sa luam in considerare si declinul demografic, inteleg ca se manifesta un asemenea fenomen, cu consecinte dintre cele mai proaste!

De ce nu am reusit sa atragem, de-a lungul vremii, investitiile straine necesare unei relansari economice a Romaniei? Un apetit scazut al investitorilor straini pentru tara noastra? La noi 80% din privatizari su esuat (Nicolae Vacaroiu):

„”Din păcate, trebuie să recunoaştem că am distrus mult, mult mai mult decât era necesar. Astăzi ar fi trebuit să vorbim despre o Românie cu un PIB de cel puţin de trei ori mai mare decât cel de astăzi. Pur şi simplu, au dispărut industrii care au fost competitive dintotdeauna, cu exporturi de peste 80-90% în zona vestică. Cu prea mare uşurinţă, începând din 90 încoace am acceptat prea multe sfaturi de afară, spre binele nostru şi binele a dus la situaţia de astăzi a României”, a spus Văcăroiu.” (subl. mea)

Si atunci spre ce ne indreptam? Spuneti-mi, va rog, dumneavoastra, stimati cititori, vedeti vreo logica in treaba asta? Deci s-au distrus si industriile acelea „competitive din totdeauna” – Ceausescu a fost impuscat si pentru asta: subminarea economiei nationale, gresesc? Vedeti vreo logica economica in distrugerea unor „industrii competitive din totdeauna”? Cui a servit o asemenea logica? Acum Guvernul Ponta a pus un pomelnic de taxe si impozite, cand in orice manual serios de economie se specifica clar faptul ca pe perioada de criza nu trebuie marite taxele si impozitele, spre a lasa mai multe si mai mari venituri agentilor economici, in caz contrar agravandu-se deflatia, criza. Si inteleg ca tot FMI e responsabil de treaba asta, gresesc?

Hai sa ne unim cu Republica Moldova!!

Eu cred ca este destul de clar pentru cei care au citit articolele mele de pe blog ca sunt un sustinator al unirii Romaniei cu Republica Moldova. Asa este, o spun ca sa confirm, sa fie clar! Si mai spun ceva: unirea Romaniei cu Republica Moldova este un lucru benefic ambelor tari, inclusiv din punct de vedere economic sau asa ar trebui sa fie, desi au fost comentarii pe blog care au aratat ca s-ar uni „doua saracii” 🙂 . Nu e chiar asa! Lucrurile chiar nu ar trebui sa stea asa! Bine, depinde si de cum e condusa tara aceasta!

Sa presupunem ca de maine Romania si Republica Moldova s-ar uni, deci ar fi o singura tara, Romania, „de la Tisa pana la Nistru”, cum spunea Poetul… Asta inseamna ca te poti duce la Chisinau exact asa cum mergi la Ploiesti. Deci s-ar face un referendum in Rep. Moldova si toata lumea ar vota pentru unirea cu Romania, inclusiv comunistii, inclusiv socialistii, inclusiv rusofonii, care, sa zicem, ar vedea in aceasta unire un lucru benefic inclusiv pentru dezvoltarea relatiilor romano-ruse. Deci sa presupunem ca toata lumea ar fi de acord, inclusiv Marile Puteri, si de maine Romania si Republica Moldova se unesc!

Intrebare: Romania are un plan de dezvoltare in cazul unei eventuale uniri cu Rep. Moldova (lucru care s-ar putea intampla mai repede decat ne asteptam)? Cu alte cuvinte, un astfel de plan ar trebui sa arate cu claritate cum ne putem dezvolta impreuna, ce ar trebui facut? Spre exemplu ce investitii ar trebui atrase acolo, ce industrii ar trebui dezvoltate, cum am putea sa valorificam mai bine celebrele vinuri moldovenesti si ma gandesc, desigur, la problema exporturilor, la problema consumului intern (remember: suntem o singura tara acum, nu doua!). Ne unim: which is the next step? Exista un astfel de plan? Sau tot avantajul pentru Rep. Moldova ar fi ca cetatenii ei ar putea merge sa lucreze in Occident si atata tot?

DNA – Marele Bau-Bau!!

Stiti, e o metoda de a educa copiii cand sunt inca mici: cand nu sunt cuminti parintii le spun: vezi ca acolo e Bau-Bau, nu te duce acolo si fii cuminte, sa nu vina Bau-Bau la tine!! 🙂

A fost o emisiune la Romania TV, era invitata si simpatica D-na Birchall, in care tema de discutie, din cate am inteles, era urmatoarea: arestarile facute de DNA sunt expresia unei Justitii independente, care incepe sa-si faca treaba asa cum trebuie intr-un stat de drept, european, sau e vorba de actiuni determinate politic, de miscarile, planurile politice ale lui Basescu, ale regimului Basescu…? A fost o chestie interesanta, ca moderatorul a prezentat mai multe persoane care aveau probleme cu Justitia, cu dosare pe rol, si mai toate erau de la PSD si PNL, mai ales de la PNL daca am retinut bine… La un moment dat Bogdan Chireac a spus, daca nu ma insel, sper sa citez cat se poate de exact din memorie, ca este o cerinta a partenerilor nostri (externi) „sa se faca curatenie”… Ma intreb: actionam impotriva unor persoane sau combatem fenomenul coruptiei? Ca nu e acelasi lucru! Pentru ca daca actionam doar impotriva unor persoane – adica daca asta inseamna ca „se face curatenie” – tare mi-e teama ca nu facem altceva decat ca  inlocuim o mafie cu alta. Interesant este ca moderatorul a insistat asupra persoanelor, D-na Birchall a zis ceva de o Justitie televizata. Ideea era ca, in realitate, se actioneaza doar asupra persoanelor din anumite partide, in speta PNL. Cu alte cuvinte, toata chestiunea s-ar reduce la o lupta politica ce se joaca, iata, deosebit de dur.

N-am stat la toata emisiunea… Tin minte ca venise si Dl. Bodu care a spus ceva de genul ca fenomenul coruptiei este mai acut in Italia si Grecia, in tarile latine, cum suntem si noi… Iesisem sa ma plimb afara si ma gandeam: daca l-ai intreba pe un cetatean italian, un om obisnuit ca noi toti, vreau sa spun nu om politic, nu mafiot etc ci un om ca toti oamenii, un om obisnuit, cand a dus-o el mai bine: pe vremea lui Berlusconi sau acum, ce ar raspunde? Daca ar raspunde ca pe vremea lui Berlusconi, atunci ce relevanta ar avea pentru acest om obisnuit arestarea si condamnarea lui Berlusconi? S-a terminat cu evaziunea fiscala si cu coruptia in Italia? Bineinteles ca nu! Fata de Italia, in Romania este o situatie mai deosebita, intrucat Italia nu a cunoscut comunismul si nici tranzitia la economia de piata. Ca sunt asemanari mari intre Romania si Italia, eu nu neg. Suntem intr-adevar doua tari latine, chiar surori as zice, cred ca nu gresesc. Dar sunt si deosebiri substantiale! Romania a pornit de la comunism, ceea ce nu e cazul Italiei, desi si in Italia a existat un partid comunist foarte mare si o importanta miscare de Stanga. Eu cred ca este clar un lucru: capitalism inseamna si oameni bogati si foarte bogati. In Romania cel putin e aproape imposibil sa te imbogatesti (caci pe vremea comunimsului nimeni nu era cu adevarat bogat, era pe atunci o conceptie egalitarista ce cuprindea toata societatea) doar pe cai cinstite, muncind din greu. Romania a trebuit sa recuperze in 24 de ani ceea ce altii au facut in peste 200 de ani!! Sa nu uitam: comunismul a eradicat tot ce a insemnat capitalismul romanesc interbelic, actionand nu numai asupra sistemului de atunci ci si asupra persoanelor, care au facut puscarie in conditii de exterminare! Crearea sau poate mai bine zis crearea din nou a unei clase capitaliste romanesti e un lucru dificil, in special acum, in conditii de criza economica. In schimb acum se actioneaza de zor impotriva bogatilor de parca se doreste eliminarea acestora! Atunci, daca asa stau lucrurile, care sunt sansele de azi ale capitalismului romanesc? Care mai sunt sansele economiei de piata in Romania? Pe de o parte se pun, de catre actualul guvern, taxe si impozite mari si multe, pe de alta parte se actioneaza de zor cu DNA prin arestari spectaculoase transmise in direct la TV. Deci bogatii nu sunt eliminati numai prin cresterea de taxe si impozite, dar si prin arestari pentru coruptie. Daca asa stau lucrurile si se elimina in felul acesta bogatii atunci ce mai ramane? Intoarcerea la socialism, la comunism?

Ideea aceasta, ca e o cerinta a partenerilor nostri externi, in speta SUA, facutul curateniei nu e noua. Dl. Biden a evocat acest lucru: intarirea statului de drept in Romania, inclusiv Dl. Gitenstein. Ideea e ca altminteri ar putea fi afectate interesele americane in Romania. La noi bunaoara au fost saltati greii din fotbalul romanesc si ma gandeam la cine finateaza fotbalul, cred ca in mod cinstit, asa as vrea sa cred, in alte parti:

Romania Libera

Schalke continuă parteneriatul cu Gazprom. „Nu ascundem relaţia cu Vladimir Putin”

Se arata ca:

„Clubul german Schalke va continua parteneriatul cu Gazprom, controlată de guvernul rus, în ciuda crizei din Ucraina. Clemens Tonnies, preşedintele clubului, a anunţat intenţia de a continua parteneriatul, declarând că nu ascunde faptul că se află în relaţii bune cu Vladimir Putin, conform Mediafax.

„Gazprom este un partener puternic, de încredere şi care este interesat de soarta clubului nostru. Cele două părţi sunt mulţumite de colaborare”, a spus Tonnies.

Întrebat dacă gruparea din Gelsenkirchen a avut probleme cu Gazprom în urma crizei din Ucraina, Tonnies a răspuns: „Nu, nu există nicio problemă”.

Oficialul clubului Schalke 04 nu a negat că se află în relaţii cordiale cu preşedintele rus Vladimir Putin: „Ne bucurăm atunci când ne întâlnim. Avem o relaţie bună, nu am de ce să ascund acest lucru”.

Grupul rus Gazprom contribuie anual cu 17 milioane de euro la bugetul clubului Schalke 04, compania rusească devenind principalul sponsor în 2007.

Schalke, fosta adversară a Stelei, din grupele Ligii Campionilor, a fost în repetate rânduri criticată de fanii săi pentru strânsele legături pe care clubul le are cu guvernul rus. Gazprom a investit sute de milioane de euro în fotbal, cu precădere în Bundesliga, într-o încercare de a lega şi mai mult Europa de propriile interese. Germania este una dintre marile importatoare de gaz ale companiei ruseşti.”

Totusi ma intreb daca aceasta prietenie cordiala cu Vladimir Putin nu-i da de gandit D-lui. Obama… Acolo nu sunt afectate interesele americane? Sau e vorba de o iubire in trei care a ajuns pana la orgasm? 🙂 Nu cumva se vand si se cumpara si alte lucruri p-acolo? De pilda, stiu si eu?, informatii… 😉

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

martie 29, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 6 comentarii

Crimeea. Situatie tensionata. Reactia SUA. Transnistria

Romania Libera

Lider rus: Ucraina să cedeze teritoriile străine: Transnistria – Rusiei, Bucovina şi Basarabia – României

Se arata ca:

„O soluţie ca Ucraina „să se liniştească” este cedarea teritoriilor străine pe care aceasta le-a obţinut de la Polonia, Ungaria şi România, a declarat marţi politicianul ultranaţionalist rus Vladimir Jirinovski relatează Mediafax, citând de site-ul moldova.org.

„Aceste două părţi ale Ucrainei, de est şi de vest, sunt total incompatibile. Nu poate niciun fel de internaţionalism să ajute în această situaţie. Vestul Ucrainei, care face acum cea mai mare gălăgie, am fost nevoiţi să-l luăm de la Polonia, pentru ca armata hitleristă să rămână cât mai departe. Transcarpatia am luat-o de la unguri din acelaşi motiv. Iar pe Bucovina şi Basarabia le-am luat în 1939. Dacă nu era Hitler, nu ne atingeam de aceste pământuri”, a declarat el.

Liderul Partidului Liberal-Democrat din Rusia (LDPR) apreciază că în cazul în care aceste teritorii din vestul Ucrainei ar fi restituite, „centrul ar fi mai cuminte”.

„Ce propun eu? Să ia Polonia regiunea care îi aparţine, Ungaria să Transcarpatia, mai ales că majoritatea locuitorilor de acolo vorbesc limba maghiară”, a declarat politicianul rus.

„În Basarabia şi Bucovina majoritatea locuitorilor sunt vorbitori de română. România visează demult să le ia înapoi”, a continuat acesta. „Sunt trei ţări membre NATO”, a adăugat el, referindu-se la Polonia, Ungaria şi România.

„Transnistria să revină la noi, este pământ rusesc”, a mai apreciat politicianul, subliniind că „doar atunci Ucraina se va linişti”.

Crimeea a fost alipită marţi Rusiei, printr-un acord semnat la Moscova de Vladimir Putin şi autorităţile separatiste din peninsula ucraineană.”

UPDATE. REFERENDUM ÎN CRIMEEA. Votul s-a încheiat. 82% din populaţie s-a prezentat la urne. 96,6% dintre alegători au votat pentru alipirea Crimeei la Rusia. SUA şi UE, inclusiv România, nu recunosc referendumul

Se arata, printre altele, ca:

UPDATE: Liderul separatist al Crimeei merge la Moscova

UPDATE: Deputat rus: Anexarea Crimeei, în următoarele 2-3 săptămâni

UPDATE: Putin, discurs în Duma de Stat, pe tema Crimeei

UPDATE: Preşedintele Parlamentului din Crimeea a anunţat, luni, că toate unităţile militare ucrainene cu sediul în Crimeea vor fi dizolvate, relatează AFP, conform Mediafax.

Citeşte şi: AFP: Crimeea dizolvă unităţile militare ucrainene de pe teritoriul său

UPDATE: Alipirea peninsulei ucrainene Crimeea la Rusia a fost aprobată de 96,6 la sută dintre alegători la referendumul organizat duminică, potrivit rezultatelor definitive comunicate luni dimineaţa de premierul prorus Serghii Aksionov, pe contul său de Twitter, relatează AFP, citată de Mediafax.

Citeşte şi: Parlamentul din Crimeea a decis naţionalizarea bunurilor statului ucrainean

„Rezultate definitive la referendum 96,6 la sută pentru!”, a scris Aksionov. Parlamentul Crimeei se va reuni în cursul dimineţii pentru a aproba oficial candidatura Crimeei la integrarea în Rusia, sprijinindu-se pe acest referendum considerat nelegitim la Kiev şi în Occident.

UPDATE: Autorităţile de la Kiev se pregătesc pentru formarea Noii Gărzi Naţionae. 10.000 de oameni vor fi recutaţi în următoarele douăsăptămâni. Premierul spune că-i va duce în justiţie pe separatiştii care încearcă să distrugă integritatea Ucrainei.

UPDATE: 82% din populaţie s-a prezentat la vot. 95,5% din voturi au fost în favoarea alipirii Crimeei la Rusia, conform BBC.

Citeşte şi: 95,5% dintre votanţi au ales alipirea Crimeei la Rusia

Jumătate din voturi au fost numărate până în prezent.

UPDATE: Ministrul francez de Externe, Laurent Fabius, a declarat că referendumul în favorea alipirii la Rusia care a avut loc duminică în Crimeea este „ilegal” şi a îndemnat Moscova să „evite o escaladare inutilă şi periculoasă în Ucraina”.

Citeşte şi: Ministrul francez de Externe, Laurent Fabius: referendumul din Crimeea, ILEGAL

UPDATE: Secretarul Foreign Office, William Hague, a apreciat, într-o intervenţie avută cu o zi înaine de o reuniune a miniştrilor de Externe din UE, că referendumul reprezintă o încălcare a Constituţiei ucrainene.

Citeşte şi: Secretarul Foreign Office, William Hague: Referendumul din Crimeea este o „farsă”

UPDATE: Mii de persoane au ieşit duminică seara pe străzile capitalei Crimeei, Simferopol, şi Sevastopolului, care găzduieşte flota rusă la Marea Neagră, pentru a sărbători votul favorabil alipirii Crimeei la Rusia.

Citeşte şi: Alipirea Crimeei la Rusia, sărbătorită de mii de persoane, la Simferopol şi Sevastopol

UPDATE: Premierul separatist al Crimeei salută o decizie „istorică”, duminică, în urma referendumului privind alipirea la Rusia.

Citeşte şi: Crimeea va solicita luni alipirea la Rusia

UPDATE: Washingtonul „respinge” referendumul care a avut loc duminică în Crimeea, anunţă Casa Albă.

Citeşte şi: SUA „resping” referendumul care a avut loc în Crimeea, anunţă Casa Albă

UPDATE. 93% dintre alegătorii din Crimeea au votat alipirea acesteia la Rusia, conform rezultatelor parţiale.

Citeşte şi: Crimeea a votat alipirea la Rusia

UPDATE. România consideră ilegal referendumul. Şeful statului anunţă că ţara noastră nu va recunoaşte rezultatele.

Citeşte şi: Băsescu: România consideră ilegal referendumul din Crimeea

UPDATE. Urnele s-au închis. prezenţa la referendum a fost masiv.Mi de oameni şi-au arătat susţinerea alipirii Crimeei la Rusia.

UPDATE. Peste două mii de persoane au protestat duminică la Londra, în faţa sediului Ambasadei Rusiei, faţă de „imperialismul lui Putin” şi au denunţat „un referendum care se desfăşoară sub ameninţarea unei arme” în Crimeea.

Citeşte şi: Proteste la Londra împotriva „unui referendum sub ameninţarea unei arme” în Crimeea

UPDATE. Uniunea Europeană a condamnat în mod oficial, duminică, referendumul din Crimeea, catalogându-l drept „ilegal şi ilegitim”, şi a anunţat că va adopta sancţiuni luni.

Citeşte şi: UE: Referendumul din Crimeea este ilegal şi ilegitim, iar rezultatul acestuia nu va fi recunoscut

UPDATE. Preşedintele rus Vladimir Putin i-a transmis telefonic cancelarului german Angela Merkel că Rusia va respecta rezultatul referendumului din Crimeea, în curs duminică, privind alipirea regiunii ucrainene la Rusia, a anunţat Kremlinul.

 Citeşte şi: Putin a asigurat-o pe Merkel că Rusia va respecta rezultatul referendumului din Crimeea

UPDATE. Manifestanţi proruşi au pătruns duminică în sediile parchetului şi serviciilor speciale (SBU) din Doneţk, un oraş rusofon situat în estul Ucrainei, la finalul unei manifestaţii pentru alipirea la Rusia, relatează Mediafax.

Citeşte şi: Manifestanţi proruşi au pătruns în sediile parchetului şi serviciilor speciale (SBU) din Doneţk

UPDATE. Angela Merkel a afirmat că doreşte ca mai mulţi observatori din cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) să fie mobilizaţi în Ucraina, într-o conversaţie la telefon, duminică, cu preşedintele rus Vladimir Putin, a anunţat Cancelaria, informează Mediafax. […]”

LIVE TEXT. Putin, declaraţii incredibile: Kievul este un oraş al Rusiei, este mama Rusiei. Crimeea este o parte din Rusia

Se arata ca:

UPDATE: Biden: Federaţia rusă a susţinut un referendum ilegal, iar acum, pasul de a anexa Crimeea

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a susţinut, marţi, o declaraţie referitoare la anexarea Crimeei la Federaţia Rusă.

Putin a invocat precedentul Kosovo şi dezlipirea Ucrainei de URSS, i-a numit pe actualii lideri de la Kiev neonazişti şi impostori, a subliniat că Rep. Crimeea a aparţinut tot timpul Rusiei.

Citeşte, în format LIVE TEXT, principalele declaraţii ale preşedintelui rus:

– Tătarii din Crimeea au fost reprimaţi, mulţi oameni au suferit. Cred că toate măsurile legale şi politice trebuie luate pentru a reinstaura drepturile tătarilor. Respectăm toate drepturile grupurilor etnice din Crimeea.

– Susţinem existenţa a trei limbi oficiale în Crimeea: rusă, ucraineană şi tătară.

– Crimeea e o parte din Rusia. Crimeea este o zonă sfântă pentru Rusia.

– URSS s-a destrămat şi puţini au avut timp să înţeleagă evenimentele. Toate aceste republici vor avea o forţă comună, o monedă comună, o economie comună. Atunci când Crimeea s-a văzut în alt stat, s-a simţit jefuită.

– Naţiunea rusă s-a trezit divizată, poate cea mai divizată din lume. În 1991, statul rus, Rusia şi-a înclinat capul. Ne-am aflat într-o situaţie dificilă, dar oamenii nu au acceptat. Crimeea este pământ rusesc, cu inima nu am aşteptat, dar a trebuit să acceptăm noua istorie. Am vrut să avem relaţii bune cu Ucraina, un stat pe care îl considerăm ca pe un frate.

– E doar o formalitatea preluarea Crimeei. Nu am vrut dispute teritoriale cu Ucrainia, cetăţenii ruşi din Ucraina vor fi respectaţi, cetăţenii ruşi au fost asimilaţi forşat, s-a încercat o asimilare forţată.

– Puterea de la Kiev i-a făcut pe oameni să simtă că s-au săturat, Ucraina era exploatată, iar cei de la putere nu era interesaţi de viaţa oamenilor de rând.

– Îi înţeleg pe cei care au protestat pe Euromaidan. Dar cei care au fost în spatele protestelor violente sunt criminali, este o lovitură de stat, sunt rusofobi, neonazişti şi sunt responsabili de crime.

– Puterea legală din Ucraina este deţinută de impostori

– Noi nu violăm dreptul internaţional. Ce anume nu respectăm?

– Forţele militare ale Rusiei nu au intrat niciodată în Crimeea, ele erau deja acolo, potrivit convenţiilor. Nu am depăşit limita de 25.000 de soldaţi. Apoi a avut loc referendumul şi am acţionat potrivit Cartei ONU. Când Ucraina s-a rupt de URSS a făcut acelaşi lucru, dar cei din Crimeea nu au voie. În Kosovo la fel.

– Acţiunile locuitorilor din Crimeea respectă toate prevederile şi convenţiile. SUA şi UE au spus că necazul cu Kosovo este special, ce este aşa special? Numărul de victime contează? De ce folosim un dublu standard? Dacă situaţia ar fi scăpat de sub control, s-ar fi repetat scenariul Kosovo. De ce credeţi că nu au fost victime? Pentru că nu te poţi pune împotriva poporului. De aceea, vreau să le mulţumesc militarilor ucrainieni care nu şi-au murdărit mânile cu sânge. Situaţia din Ucraina reflectă în oglindă tot ceea ce s-a întâmplat în lume.

– SUA cred în puterea lor militară şi ei cred că, dacă ceva este corect după voinţa lor, intervin militar, iar dacă nu eşti cu ei, înseamnă neapărat că eşti împotriva lor. Este ceea ce s-a întâmplat în Iugoslavia. Au încălcat Constituţii.

– Suntem ameninţaţi cu sancţiuni. SUA vor să introducă aceste sancţiuni, de aceea credem că politicile care au avut loc în sec. 18, 19 şi 20 sunt tot acolo. Noi nu suntem ipocriţi. Au fost iresponsabili.

– Vrem să avem relaţii cinstite cu Occidentul, dar am fost înşelaţi. Rusia s-a găsit în situaţia în care nu ar fi putut să renunţe. Rusia trebuie să fie luată în calcul şi respectată. Apreciem acţiunile acelor ţări care ne-au respectat deciziile, respectăm acţiunile Chinei.

– Vreau să mă adresez americanilor, sunt mândri că libertatea este deasupra a tot. Dar libertatea Crimeei?  Şi nemţii ne vor înţelege, noi am înţeles aspiraţiile germanilor pentru reunificare. Sperăm şi noi ca Germania să respecte aspiraţiile Rusiei.

– Nu avem nevoie de alte teritorii în afară de Crimeea, pentru că Crimeea a fost tot timpul a Rusiei. Suntem ţara-casă pentru mai multe etnii.

– Credem că o cooperare cu NATO este binevenită, vrem o alianţă militară

– Kiev este un alt oraş al Rusiei

– Ucraina ar trebui să fie interesată în apărarea acestor oameni, avem atâtea proiecte comune

– Ucrainienii ar trebui să fie interesaţi să stabilească pacea în ţara lor

– Trebuie să fi puternici pentru a trece peste aceste încercări, peste această opoziţie a vestului

– Ni s-a sugerat că vom avea şi ceva probleme interne odată cu aceste sancţiuni, vor să înrăutăţească viaţa în Rusia

– A fost un referendum corect, oamenii din Crimeea au ales: vor să fie cu Rusia

– Rusia are de luat o decizie complicată în continuare

– 97% din cei care au votat vor ca Crimeea să se reunifice cu Rusia. 95% din ruşi cred că avem tot dreptul să alipim Crimeea. R. Crimeea şi oraşul Sevastopol s-a hotărât să facă parte din Rusia

– Pentru a ratifica acest tratat, declar că Crimeea şi Sevastopol fac parte din Rusia”

Militarii ucraineni din Crimeea au fost autorizaţi să folosească armele

Se arata ca:

„Militarii ucraineni din Crimeea au fost autorizaţi marţi să utilizeze armele, în urma unui atac asupra unei unităţi, la Simferopol, în care a fost ucis un militar, relatează Mediafax.

„Pentru protejarea vieţilor soldaţilor noştri, unităţile militare ucrainene din Crimeea au fost autorizate să utilizeze armele”, a declarat Ministerul Apărării într-un comunicat.

Anterior, Ministerul Apărării a anunţat că un militar ucrainean a fost ucis, marţi, într-o tentativă de luare cu asalt a unei unităţi militare din Simferopol, capitala provinciei Crimeea, ocupată de trupe ruse.

Citeşte şi: Prima victimă de la Simferopol. Un militar ucrainean a fost ucis

Comandantul Marinei ucrainene Serghii Gaiduk a anunţat marţi că „tentativele de luare cu asalt ale unor unităţi militare, recurgând la arme, s-au multiplicat” în ultimele zile în Crimeea.

Premierul interimar ucrainean Arseni Iaţeniuk a apreciat, la rândul său, că acest conflict cu Rusia, în Crimeea, a trecut „de la faza politică la o fază militară”.

Citeşte şi: Premierul Ucrainei: Conflictul cu Rusia intră într-o fază militară

Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat marţi un acord istoric prin care Crimeea intră în componenţa Rusiei, sfidând sancţiunile occidentale decise împotriva Moscovei în cntextul acestei crize.

După ce preşedintele Putin a semnat tratatul de alipire a Crimeei, Executivul ucrainean a anunţat că refuză să disloce trupele din peninsulă şi se pregăteşte de război.”

Ruşii retrag miliarde de dolari din băncile din Vest, în aşteptarea sancţiunilor economice

Se arata ca:

„Băncile şi companiile din Rusia retrag miliarde de dolari din băncile occidentale care au operaţiuni în SUA, de teama îngheţării activelor sau altor posibile sancţiuni economice impuse de Washington în contextul crizei din Crimeea, potrivit unor surse bancare mosccovite, citate de Financial Times.Sberbank şi VTB, cele mai mari bănci din Rusia, precum şi companii importante din industria rusească, printre care LukOil, îşi „repatriază” fondurile deţinute în băncile din Vest, potrivit surselor citate.

Retragerile de capital au accelerat după încheierea fără un acord a ultimei runde de negocieri dintre ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, şi secretarul de stat al SUA John Kerry, potrivit Mediafax.

Investitorii aşteaptă cu îngrijorare rezultatul referendumului de duminică din Crimeea privind separarea de Ucraina şi aderarea la Federaţia Rusă. Traderii şi oamenii de afaceri anticipează că, în funcţie de rezultatul scrutinului, SUA şi aliaţii din Vest ar putea anunţa sancţiuni economice împotriva Rusiei încă de luni.

Randamentul de referinţă al obligaţiunilor guvernamentale cu maturitatea la 10 ani ale Rusiei a închis vineri pe piaţa secundară la 9,7%, faţă de mai puţin de 8% în ianuarie.

Rubla se tranzacţionează aproape de un minim istoric, încheind şedinţa de vineri la un curs de 36,7 unităţi pentru un dolar.

Cel mai bogaţi 10 oameni din Rusia, în frunte cu miliardarul Alişer Usmanov, au pierdut 6,6 miliarde de dolari din avere în ultima săptămână, potrivit estimărilor publicate vineri de compania de cercetare Wealth-X.

Acţiunile companiilor ruse au pierdut 20% din valoare de la începutul acestui an, continuând scăderile vineri.

„Ironia este că sectorul bancar rus a realizat progrese importante în ceea ce priveşte interconectarea cu sistemul financiar global. Asta înseamnă că este vulnerabil, reprezintă o pârghie importantă de presiune”, a declarat Strobe Talbott, preşedinte al Brooking Institution şi oficial al Departamentului de Stat al SUA în timpul administraţiei Clinton.

Valoarea titlurilor de Trezorerie SUA deţinute de instituţii străine a scăzut cu 105 miliarde de dolari în ultima săptămână, potrivit datelor publicate de Rezerva Federală din New York, care alimentează astfel zvonurile că şi banca centrală a Rusiei ia măsuri pentru reducerea expunerii la posibile sancţiuni.

Potrivit Trezoreriei SUA, Rusia deţinea la finele anului trecut obligaţiuni guvernamentale americane în valoare de 138,6 miliarde de dolari.

O sursă bancară de la Moscova a afirmat, pentru Financial Times, că 90% dintre investitorii ruşi se comportă deja ca şi cum ar fi fost introduse sancţiuni.

În acelaşi timp, piaţa rusă a suferit în ultimele săptămâni retrageri masive de capital străin. Potrivit unor surse financiare citate de FT, băncile din SUA au vândut masiv obligaţiuni ruseşti. Datele Băncii Reglementelor Internaţionale arată că băncile şi fondurile de investiţii din SUA au o expunere de aproximativ 75 miliarde de dolari pe Rusia.

Deşi băncile străine nu au început încă să oprească creditarea către companiile ruseşti în mod generalizat, surse bancare afirmă că negocierile sunt blocate în mai multe cazuri, deoarece instituţiile de credit sunt în expectativă.

Alexei Kudrin, fost ministru de Finanţe al Rusiei şi membru al echipei de consilieri pe probleme economice ai preşedintelui Vladimir Putin, a avertizat joi că sancţiunile economice ar putea determina retrageri de capital străin de 50 miliarde de dolari pe trimestru din economia rusă.”

Gorbaciov: Referendumul din Crimeea a corectat o eroare istorică

Se arata ca:

„Ultimul preşedinte al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, a declarat că, prin referendumul de duminică din Crimeea, s-a reparat o eroare istorică, consemnează agenţia Interfax citată de EFE, conform Agerpres.

Peninsula strategică majoritar rusofonă, scăldată de apele Mării Negre, a fost cedată Ucrainei în anul 1954 de liderul sovietic de atunci, Nikita Hruşciov, pe când Rusia şi Ucraina făceau parte din URSS.

‘Dacă atunci Crimeea a fost încorporată Ucrainei în conformitate cu legile sovietice, adică după legile Partidului (Comunist al URSS), fără ca oamenii să fie întrebaţi, acum poporul a corectat acea eroare’, este de părere Gorbaciov.

Citeşte şi: Gorbaciov nu susţine unificarea Crimeei cu Rusia

‘Trebuie salutat acest lucru, nu să se impună sancţiuni’, a continuat el, făcând referire la avertismentele statelor occidentale, care nu au recunoscut referendumul şi au instituit sancţiuni împotriva unor oficiali ruşi şi ucraineni ce au contribuit la secesiunea Crimeii.’Pentru a impune sancţiuni este nevoie de motive serioase, foarte serioase. Şi sancţiunile trebuie aprobate de ONU’, a mai spus ultimul lider sovietic. În opinia părintelui perestroikăi, ‘voinţa exprimată de poporul din Crimeea şi transformarea acesteia în entitate a Federaţiei Ruse nu este un motiv’ pentru aplicarea de sancţiuni.

Citeşte şi: Viktor Ianukovici, vizat de sancţiuni americane

Ca urmare a rezultatului referendumului de duminică, Parlamentul Crimeii (Consiliul Suprem) a proclamat luni independenţa peninsulei faţă de Ucraina şi a cerut alipirea ei la Rusia.

Citeşte şi: Kievul, îngrijorat de ”turiştii politici ruşi” de pe teritoriul Ucrainei

Gandul

SUA „resping” referendumul din Crimeea, organizat „sub ameninţări cu violenţe” din partea Rusiei. UPDATE: Obama a discutat cu Putin

Ucraina a primit marţi „lovituri inacceptabile” de la Rusia, afirmă Obama şi Merkel

Se arata ca:

Preşedintele american Barack Obama şi cancelarul german Angela Merkel au apreciat marţi, într-o convorbire la telefon, că Ucraina a primit „lovituri inacceptabile” la adresa integrităţii sale prin alipirea Crimeei la Rusia, potrivit unui comunicat emis de către Cancelaria germană, relatează AFP.

„Declaraţia unilaterală de independenţă a Crimeei şi integrarea decretată astăzi (marţi) de către Federaţia Rusă sunt lovituri inacceptabile la adresa integrităţii teritoriale a Ucrainei”, au subliniat cei doi, se arată într-un comunicat.”

Biden: Acţiunea Rusiei în Crimeea „este o confiscare a unui teritoriu”

Se arata ca:

„Oficialii americani au adoptat o poziţie dură faţă de alipirea Crimeei la Rusia

Vicepreşedintele Statelor Unite Joe Biden a condamnat marţi, la Varşovia, acţiunile Rusiei în Crimeea, catalogându-le drept o „confiscare a unui teritoriu” şi a ameninţat Moscova cu noi sancţiuni, relatează AFP.

„Rusia a prezentat un întreg evantai de argumente pentru a justifica ceea ce nu este decât o confiscare a unui teritoriu”, a declarat Biden.

„Izolarea politică şi economică a Rusiei nu poate decât să crească, în cazul în care ea continuă pe această cale şi va vedea, în fapt, noi sancţiuni din partea Statelor Unite şi UE”, a adăugat el.”

Transnistria cere alipirea la Rusia. Preşedintele Republicii Moldova: „Sovietul Suprem al Transnistriei nu a semnat aşa ceva”

Se arata ca:

Preşedintele sovietului suprem de la Tiraspol, Mihail Burla, a înaintat preşedintelui Dumei de Stat a Rusiei, Serghei Narîşkin, o scrisoare în care solicită includerea în legislaţia Rusiei a posibilităţii de alipire a Transnistriei la Rusia. În prezent, Transnistria nu se încadrează în prevederile unui proiect de lege al Dumei de Stat ruse, care înlesneşte anexarea de teritorii străine, în anumite condiţii. Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, susţine însă că Sovietul Suprem al Transnistriei nu a ratificat oficial acest demers, care pare unul personal al lui Burla.

Preşedintele sovietului suprem (Parlamentul) de la Tiraspol, Mihail Burla, a înaintat preşedintelui Dumei de Stat a Rusiei, Serghei Narîşkin, o scrisoare în care solicită includerea în legislaţia Rusiei a posibilităţii de alipire a Transnistriei la Rusia, scrie publicaţia economică de la Moscova, Vedomosti. Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a declarat într-o conferinţă de presă că Sovietul Suprem de la Tiraspol nu a semnat însă un demers oficial în acest sens, lăsând să se înţeleagă că scrisoarea lui Burla este în nume personal. Conform lui Timofti, el ar urma să se întâlnească miercuri cu preşedintele României, Traian Băsescu, la Iaşi.

UPDATE. „Am luat cunoştinţă că a făcut o astfel de declaraţie aşa-numitul conducător al aşa-numitului organ de conducere a Transnistriei. Burla parcă îl cheamă. Dar Sovietul Suprem al Transnistriei nu a semnat aşa ceva. Astfel de acţiuni nu aduc bine Republicii Moldova şi cred eu nici chiar Federaţiei Ruse. Nu contribuie la păstrarea acelui „image” internaţional de care se bucură Rusia. Dacă va accepta, cred eu că va fi un pas greşit„, a spus Nicolae Timofti.

„Federaţia Rusă a confirmat mereu ataşamentul faţă de aceste principii (de drept internaţional) şi aşteptarea noastră este ca poziţia acestui stat va corespunde acestor principii şi rolului de mediator în procesul transnistrean. Îndemnăm cetăţenii şi societatea civilă la calm„, a mai spus Timofti.

Referitor la referendumul din Crimeea, Timofti a declarat că Moldova nu recunoaşte acest demers, considerându-l ilegal. „Poziţia Republicii Moldova este următoarea: noi calificăm drept ilegal şi nu recunoaştem rezultatele aşa-numitului referendum cu privire la statutul Peninsulei Crimeea. Reconfirmăm sprijinul ferm pentru integritatea şi suveranitatea teritorială a Ucrainei. Consdiderăm că orice decizie aprobată în baza acestui aşa-zis referendum nu este nici legitimă, nici legală din punct de vedere al dreptului internaţional”.

Scrisoarea lui Mihail Burla vine în contextul unui proiect de lege propus de mai mulţi parlamentari ruşi, care facilitează aderarea unor teritorii la Rusia, fără acordul statelor care le cuprind, în absenţa unei autorităţi legitime eficiente, în urma unui referendum sau a deciziei autorităţilor lor.

Burla i-a scris lui Narîşkin că autorităţile de la Tiraspol nu se pot folosi de legea dată de Moscova, pentru că nu pot organiza un referendum privind alipirea la Rusia în baza legilor Republicii Moldova, deoarece acestea nu funcţionează în Transnistria şi nici nu pot invoca motivul că autorităţile de la Chişinău sunt ineficiente.

Totodată, acesta precizează că, în 2006, a avut loc un astfel de referendum în Transnistria, 97% dintre alegători votând alipirea Transnistriei la Rusia.

Conform Vedomosti, proiectul de lege de la Moscova a fost retras de iniţiatori, pentru a nu interfera cu referendumul din Crimeea, şi va fi repus pe ordinea de zi a Dumei de Stat sub o altă formă.

Transnistria este o republică separatistă faţă de Republica Moldova, nerecunoscută oficial decât de Rusia şi de câţiva aliaţi tradiţionali ai săi. În perioada 1990-1992, în urma unui război, teritoriul de peste Nistru al Republicii Moldova s-a autoproclamat Republică, fiind susţinut de trupe militare ruseşti care au intervenit împotriva armatei moldovene.

Populaţia Transnistriei este de aproximativ 550.000 de locuitori, iar la cel mai recent referendum, în 2004, 30% dintre ei s-au declarat ruşi şi aproximativ tot atâţia – moldoveni, restul fiind găgăuzi şi minorităţi din fostele republici sovietice.

Pe teritoriul Transnistriei se află staţionate trupe militare ale Rusiei, sub titulatura de „trupe de menţinere a păcii”. Republica separatistă este finanţată puternic de către Moscova.

Întâlnire Timofti-Băsescu, miercuri, la Iaşi

Preşedintele R.Moldova, Nicolae Timofti, a declarat că va veni miercuri în România, pentru a discuta cu omologul său român, Traian Băsescu.

Timofti a declarat că a discutat despre această întâlnire la telefon, cu preşedintele Traian Băsescu.

„Domnul premier a avut o întâlnire cu premierul Ucrainei şi au discutat mai multe subiecte. Eu voi pleca mâine în România, la Iaşi, pentru a discuta cu Traian Băsescu. Cu vecinii trebuie să trăieşti bine. Leancă la Kiev, eu la Bucureşti”, a declarat preşedintele moldovean, adăugând: „A fost o solicitare a mea”.

Precedentul Crimeea

Duminică, un milion şi jumătate de alegători din Peninsula ucraineană Crimeea au votat în vederea unei alipiri la Rusia, într-un scrutin denunţat de cea mai mare parte a comunităţii internaţionale, dar susţinut de Moscova şi al cărui rezultat nu a lăsat loc la nicio surpriză. La închiderea urnelor, rezultatele indicate de un exit-poll au arătat că peste 95% dintre cei care s-au prezentat la vot au cerut includerea Crimeii în Federaţia Rusă. Prezenţa la vot a fost de aproximativ 82%, votul fiind boicotat de minoritatea tătară şi de ucrainenii fideli Kievului.

SUA, UE precum şi liderii diplomaţiei din Marea Britanie sau Franţa au declarat că nu recunosc acest referendum şi rezultatele sale, pentru că s-a desfăşurat ilegal, fără să respecte Constituţia Ucrainei. O poziţie similară a anunţat şi Preşedinţia României.

Liderul auto-proclamat al Crimeii, premierul Serghei Aksionov, a anunţat că luni, la ora 10.00, Parlamentul local se va reuni pentru a vota o rezoluţie prin care cere oficial Rusiei includerea Peninsulei în Federaţia Rusă. Pe străzi, mii de oameni au ieşit să sărbătorească rezultatul scrutinului, fluturând steaguri ruseşti şi cântând melodii tradiţionale din Rusia.

Ministrul Apărării de la Kiev a anunţat că Rusia şi Ucraina au negociat un armistiţiu în Crimeea, valabil până vineri, 21 martie: trupele ucrainene vor rămâne în baze, iar cele ruseşti nu vor încerca să le scoată de pe poziţii.

În contextul în care trupe ruse şi miliţii proruse sunt mobilizate în Crimeea, locuitorii acestei regiuni din sudul Ucrainei au fost invitaţi să aleagă între integrarea în Federaţia Rusă şi o autonomie mai largă în interiorul Ucrainei.

Prima întrebare de pe buletinul de vot a fost: „Sunteţi în favoarea reunificării Crimeii cu Rusia, ca parte a Federaţiei Ruse?”. A doua întrebare este: „Sunteţi în favoarea restaurării Constituţiei din 1992 şi cu statutul Crimeii ca parte a Ucrainei?”.

Această a doua întrebare nu era deloc o opţiune pro-Ucraina, pentru că în Constituţia din 1992 Crimeea era o entitate independentă a Ucrainei, cu drepturi sporite de a-şi determina statutul şi relaţiile internaţionale.”

Putin a semnat acordul de unire cu Crimeea. Concert festiv în Piaţa Roşie. Putin: „Nu vor urma şi alte regiuni, după Crimeea”

Se arata, printre altele, ca:

„Preşedintele Vladimir Putin cere Guvernului şi Parlamentului să aprobe un acord care să ateste alipirea Crimeii la Rusia şi consideră „oportun” să îl ratifice.

Preşedintele rus, Vladimir Putin, s-a declarat oficial dispus să ratifice un acord ratificat de Parlament, care prevede integrarea în Rusia a Crimeii, peninsulă din sudul Ucrainei, într-un document publicat marţi pe site-ul Kremlinului. El a semnat un acord cu liderii Peninsulei, prin care se atestă faptul că Crimeea devine parte a Federaţiei Ruse. Marţi după-amiază, în Piaţa Roşie de lângă Kremlin, au fost organizate concerte şi festivităţi, iar Putin a ţinut un discurs în care a urat bun venit Crimeii în Rusia. Este pentru prima oară după al doilea Război Mondial când Rusia îşi modifică în mod oficial graniţele.

Într-un discurs ţinut în faţa camerelor reunite ale Parlamentului de la Moscova, Putin a cerut adoptarea a două legi prin care Crimeea şi Sevastopol să devină părţi ale Federaţiei Ruse. Putin a declarat că în Crimeea vor exista trei limbi oficiale – rusa, tătara şi ucraineana.

Putin a comparat intervenţia rusească în Crimeea cu operaţiunea Occidentului în Kosovo, doar că aici nu s-a tras nici măcar un foc de armă, Putin luând în zeflemea atitudinea Vestului: Cine a mai auzit de o intervenţie militară fără niciun foc de armă tras?, s-a întrebat el retoric. Putin a acuzat Vestul că foloseşte standarde duble, el spunând că Vestul a intervenit în Kosovo, în 1999, însă acum condamnă acţiunile pro-ruse din Crimeea. El spune că atunci operaţiunea NATO a fost justificată prin persecutarea etnicilor albanezi de către sârbi.

„Nu-i credeţi pe cei care vă sperie cu Rusia şi spun că vor urma şi alte regiuni după Crimeea. Nu avem nevoie de o divizare a Ucrainei”, a declarat Putin.

El a explicat că Rusia s-a văzut pusă în faţa posibilităţii ca portul de la Sevastopol să fie folosit de forţele NATO, iar acest lucru ar fi ameninţat sudul Rusiei, mai spune Putin. „Ei (NATO) sunt băieţii buni, dar să-i lăsăm pe ei să vină să ne vadă pe noi, decât să îi vizităm noi pe ei”, a mai spus Putin.

UPDATE 13.05Iată principalele declaraţii ale lui Vladimir Putin în faţa Parlamentului rus. Gândul a transmis live text.

Putin şi-a început discursul printr-un elogiu la adresa Crimeii, spunând că are „o semnificaţie istorică” pentru Rusia. El spune că referendumul de duminică a respectat principiile democratice.

„Crimeea este o convergenţă unică de naţiuni diferite şi, din acest punct de vedere este foarte asemănătoare cu Rusia”, spune Putin.

El a condamnat transferarea Crimeii către Ucraina, în 1954, în cadrul URSS. Putin spune că a fost o decizie neconstituţională, luată în spatele uşilor închise.

„Milioane de ruşi s-au culcat într-o ţară şi s-au trezit în alta”, a spus Putin, care a comparat mutarea ruşilor în Ucraina cu mutarea unor „saci de cartofi”. Putin mai spune că ruşii au fost persecutaţi în Ucraina şi că limba nu le-a mai fost recunoscută oficial.

Putin a mai declarat că ideea că Peninsula Crimeea este parte a Rusiei este „de nezdruncinat” şi că datează de generaţii întregi.

În Crimeea vor fi trei limbi oficiale: rusa, tătara şi ucraineana.

Putin atacă din nou regimul de la Kiev, pe care îl numeşte „anti-semit” şi „rusofob”, spunând că acest regim „a determinat o mare parte din ce se întâmplă acum în Ucraina”. Putin spune că la putere în Kiev sunt „impostori controlaţi de radicali”.

Putin invocă precedentul Kosovo, creat de Occident, pe care îl acuză că foloseşte standarde duble. El spune că Vestul a intervenit în Kosovo, în 1999, însă acum condamnă acţiunile pro-ruse din Crimeea. El spune că atunci operaţiunea NATO a fost justificată prin persecutarea etnicilor albanezi de către sârbi.

Preşedintele Rusiei spune că nu se poate vorbi despre o invazie militară a Rusiei în Crimeea, pentru că „nu a existat nici măcar o singură confruntare militară în Crimeea”. Cine a mai auzit de o intervenţie militară fără niciun foc de armă tras, se întreabă retoric Putin. În schimb, nu se poate spune acelaşi lucru despre intervenţiile militare ale Occidentului în Orientul Mijlociu, spune Putin.

„Nu-i credeţi pe cei care vă sperie cu Rusia şi spun că vor urma şi alte regiuni după Crimeea. Nu avem nevoie de o divizare a Ucrainei”, a declarat Putin.

Rusia s-a văzut pusă în faţa posibilităţii ca portul de la Sevastopol să fie folosit de forţele NATO, iar acest lucru ar fi ameninţat sudul Rusiei, mai spune Putin. „Ei (NATO) sunt băieţii buni, dar să-i lăsăm pe ei să vină să ne vadă pe noi, decât să îi vizităm noi pe ei”.

Putin a cerut Parlamentului să adopte două noi legi, care să facă Republica Crimeea şi oraşul Sevastopol părţi ale Federaţiei Ruse, în baza referendumului din Crimeea.


ŞTIREA INIŢIALĂ. În acest document, preşedintele rus cere puterilor publice ruse (Guvernului şi Parlamentului) să aprobe un astfel de acord şi consideră „oportun” să îl ratifice. El a semnat, luni, decretul de recunoaştere a independenţei republicii rusofone din sudul Ucrainei, deschizând calea alipirii sale la Federaţia Rusă.

Putin va vorbi despre acest subiect la ora 11.00 GMT (13.00 ora României) la Kremlin în faţa celor două Camere ale Parlamentului rus, a liderilor regiunilor ruse şi a reprezentanţilor societăţii civile, la două zile după referendumul privind alipirea peninsulei ucrainene la Rusia.

Kremlinul a anunţat că şeful statului este pregătit să ratifice un acord care prevede integrarea în Rusia a Crimeei, peninsulă din Marea Neagră pe care liderul sovietic Nikita Hruşciov a oferit-o Ucrainei în 1954.

Duma (Camera inferioară a Parlamentului rus) a adoptat o declaraţie de susţinere a poporului din Crimeea, promiţând să „asigure securitatea” locuitorilor peninsulei „independent de originea lor etnică, de limba şi religia lor”.

Luni seara, Putin a semnat deja un decret care recunoaşte independenţa peninsulei separatiste ucrainene Crimeea, o etapă necesară pentru integrarea sa în Rusia. Aceasta urmează să facă obiectul unui acord între două state independente.

Cu puţin timp înainte, UE şi Statele Unite, care nu au încetat să condamne preluarea controlului Crimeei de către forţele proruse după destituirea preşedintelui ucrainean Viktor Ianukovici, au sancţionat Rusia.

Anunţate aproape simultan la Bruxelles şi Washington, sancţiunile europene şi americane, mai degrabă simbolice, se referă la un număr limitat de oficiali ruşi şi ucraineni proruşi şi îl ocolesc pe Putin, dar vizează persoane foarte apropiate acestuia, cel puţin cele americane.

Astfel de sancţiuni sunt inedite în istoria relaţiilor UE-Rusia de la destrămarea Uniunii Sovietice în 1991.”

Ion Iovcev, directorul Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol, despre ameninţarea alipirii Transnistriei la Rusia: „Noi unde să plecăm? Ca să trăieşti în România îţi trebuie bani”

Se arata ca:

„Românii din Transnistria sunt trişti şi îngrijoraţi pentru soarta lor, spune Ion Iovcev, directorul Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol pentru Gândul. Făcuţi „fascişti” de propaganda rusească şi supuşi presiunilor de tot felul, aceştia se tem de scenariul alipirii Transnistriei la Rusia, adus miercuri în atenţia publică de Mihail Burla, preşedintele Sovietului Suprem de la Tiraspol. Acesta a înaintat preşedintelui Dumei de Stat a Rusiei, Serghei Narîşkin, o scrisoare în care solicită includerea în legislaţia Rusiei a acestei posibilităţi.

După anexarea Crimeii la Rusia, românii din Transnistria se tem că acelaşi lucru s-ar putea întâmpla şi cu republica separatistă. Acest scenariu ar putea avea asupra lor consecinţe dramatice, spune pentru gândul Ion Iovcev, care de 40 de ani îi învaţă pe copiii români din Transnistria limba română şi îi educă, în ciuda tuturor dificultăţilor, în spiritul naţional. „Noi stăm la paza limbii române, suntem ostaşii limbii române”, explică el unul dintre motivele pentru care nu a plecat până acum, în ciuda tuturor greutăţilor. Există însă şi un altul, care cântăreşte chiar mai greu: „Pe de altă parte, unde să plecăm? Ştim că românii sunt primitori.   Dar ca să trăieşti în România îţi trebuie bani. Ce să facem, să ne oprim la Gara de Nord?”, se întreabă directorul.

Cu toate acestea, este convins, că în cazul alipirii Transnistriei la Rusia, mulţi români vor renunţa la tot ce au strâns într-o viaţă şi vor lua calea pribegiei, ca în 1940.

Citiţi mai jos interviul integral, în care Iovcev vorbeşte despre viaţa românilor din Transnistria, despre speranţele pe care şi le pun în tratatul cu UE şi despre cum îi va afecta o eventuală unire cu Rusia.

Ce părere aveţi despre toate declaraţiile de astăzi privind alipirea Transnistriei la Federaţia Rusă?

Nu am reuşit să citesc tot discursul pentru că în acest moment sunt plecat din Tiraspol, la Liceul Alexandru cel Bun din Bergher. Dar în aceste condiţii poate că va fi mult mai serios ca până acum. Eu nici nu-mi închipui lucrul acesta. Cum oraşul Tighina, de pe malul drept al Nistrului, să fie în Federaţia Rusă? Nici nu-mi închipui că  suntem în genul de acţiune din Crimeea, Republica Moldova este recunoscută ca un stat integru şi suveran. Problema anexării Tiraspolului este de neconceput. Peste 30% din populaţie sunt români, alţi 30% sunt ucraineni, populaţia rusofonă este minoritară şi trăieşte în majoritate în Tiraspol, la oraşe. Aici este şocant, este de neînţeles, această alipire ar fi o ambiţie de tip imperial de secol XVIII-XIX.

Cum sunt oamenii? Ce spun românii despre această situaţie?

Ştiţi că acum, primăvara, ar trebui să vedem mai multe zâmbete pe faţa oamenilor. Dar oamenii sunt foarte trişti, sunt îngrijoraţi. Zilele acestea o profesoară de la liceu s-a dus să-şi facă buletin moldovenesc şi era o coadă mult mai mare ca altădată formată inclusiv din populaţie rusofonă care vrea să-şi ia paşapoarte biometrice. Toată lumea se gândeşte la luna mai când va fi semnat tratatul cu Uniunea Europeană. Cred că trebuie semnat cât mai repede acordul cu Uniunea Europeană.

Dacă prin absurd s-ar repeta scenariul din Crimeea în cazul Tiraspolului ce aţi face?

În primul rând că chiar şi prin absurd e foarte greu să-mi închipui aşa ceva. Nici nu-mi închipui ce putem face şi ar fi o mare dramă pentru populaţia românească din Tiraspol. Cred că se va repeta situaţia 1940, oamenii îşi vor părăsi agonisirea de o viaţă şi vor pleca în pribegie.

Cum simte populaţia românească presiunea din partea populaţiei ruseşti şi din partea autorităţilor?

Ştiţi că se  spune că ce scrie mass-media se reflectă şi asupra populaţiei. Mass-media e în majoritate în limba rusă şi oamenii sunt îmbibaţi cu idei fixe în interesul Federaţiei Ruse. Românii sunt ponegriţi în toate felurile, sunt făcuţi inclusiv fascişti.

Ce se vor face românii din Transnistria în cazul alipirii la Rusia?

În cazul alipirii Transnistriei la Rusia, cred că o să emigreze în masă. Puţini vor rămâne aici. Sunt unii care vor rămâne pentru că ei cred tot ce li se spune la televizor, sunt spălaţi pe creier. Vor rămâne bătrânii şi cei care chiar nu au bani deloc şi nu au unde să meargă. Este foarte greu aici cu salariile care sunt foarte mici, cu pensii mici, cu propaganda rusească.

Dumneavoastră de ce aţi rămas acolo?

Chiar mă întreb şi eu. M-a prins timpul aici. Am venit pentru studii şi am rămas. Apoi când am devenit director nici n-am simţit când a trecut timpul, nu puteam să-i lăsăm pe copiii pe care i-am educat în spiritul românesc. Am rămas pentru asta, să-i educăm pe aceşti copii, generaţie după generaţie. Pe de altă parte, unde să plecăm? Ştim că românii sunt primitori.  Dar ca să trăieşti în România îţi trebuie bani. Ce să facem să ne oprim la Gara de Nord?

Aşteaptă românii din Tiraspol ajutor din partea românilor în cazul alipirii Tiraspolului de Rusia?

Sigur că aşteptăm ajutor din partea românilor şi ar fi bine să îl şi primim pentru tot ce am făcut pentru statul român. Clar că statul român trebuie să ne ajute. Singura recunoaştere a ceea ce am făcut şi, în acelaşi timp, singurul preşedinte care ne-a decorat a fost, în 2000, preşedintele Constantinescu şi de atunci noi stăm la paza limbii române, suntem ostaşii limbii române.”

Eu cred ca trebuie aratat de la bun inceput ca Euromaidanul era o problema interna a Ucrainei, stat suveran, indiferent de ce jocuri politice erau in jurul lui. De aceea Rusia trebuia sa respecte si sa aplice cele doua principii de drept international cu privire la relatiile prietenesti si de colaborare intre state in conformitate cu Carta O.N.U., adoptata prin Rezolutia 2625 / 1970 (de vazut aici si aici):

– Principiul neamestecului in treburile interne ale altor state,

– Principiul nerecurgerii la forta si la amenintarea cu forta.

Euromaidanul nu a amenintat un alt stat, nu a amenintat un grup etnic traitor in interiorul sau exteriorul granitelor Ucrainei, nu a fost o miscare rasista sau xenofoba!! Nu se punea nicidecum problema protejarii populatiei ruse sau a alteia care, chipurile, ar fi fost amenintata de Euromaidan, pentru simplul motiv ca populatia rusofona nu era amenintata. Halucinant este ce spune Putin, si anume ca ar fi fost vorba de rusofobie, nazism, referitor la „cei care au fost in spatele protestelor”! Pe de alta parte nu vad cum a fost Rusia inselata de catre Occident (sau la ce anume se refera?). In schimb se reliefeaza cu claritate urmatorul lucru: daca Ianukovici ar fi ramas la Putere, Rusia n-ar mai fi anexat Crimeea. Cum oamenii revoltati, despre care Putin a spus ca-i intelege si ii aproba, l-au dat jos pe Ianukovici, a fost imediat anexata si Crimeea. Ucraina avea tot dreptul sa se asocieze cu UE – deriva din principul egalitatii statelor suverane: dreptul fiecarui stat de a-si hotari singur regimul social, economic si politicchestiunea asta l-a deranjat pe liderul de la Kremlin. Care a incalcat orice tratat international spre a-si impune planurile de dominatie si de expansiune. Prin Euromaidan nu a fost atacat niciun stat, si atunci cine e agresorul? Cel care nu a atacat niciun stat sau cel care a atacat Ucraina, integritatea sa teritoriala si suveranitatea sa? Si iarasi stau si ma intreb: cine e oare „criminal si neonazist”, cel care nu a atacat niciun stat sau cel care a anexat Crimeea incalcand orice norma de drept international, orice tratat international? Un articol din Gandul, citat de mine in aceasta postare, arata, printre altele, ca:

„Putin a comparat intervenţia rusească în Crimeea cu operaţiunea Occidentului în Kosovo, doar că aici nu s-a tras nici măcar un foc de armă, Putin luând în zeflemea atitudinea Vestului: Cine a mai auzit de o intervenţie militară fără niciun foc de armă tras?, s-a întrebat el retoric. Putin a acuzat Vestul că foloseşte standarde duble, el spunând că Vestul a intervenit în Kosovo, în 1999, însă acum condamnă acţiunile pro-ruse din Crimeea. El spune că atunci operaţiunea NATO a fost justificată prin persecutarea etnicilor albanezi de către sârbi.

“Nu-i credeţi pe cei care vă sperie cu Rusia şi spun că vor urma şi alte regiuni după Crimeea. Nu avem nevoie de o divizare a Ucrainei”, a declarat Putin.

El a explicat că Rusia s-a văzut pusă în faţa posibilităţii ca portul de la Sevastopol să fie folosit de forţele NATO, iar acest lucru ar fi ameninţat sudul Rusiei, mai spune Putin. “Ei (NATO) sunt băieţii buni, dar să-i lăsăm pe ei să vină să ne vadă pe noi, decât să îi vizităm noi pe ei”, a mai spus Putin.

Numai ca Dl. Putin ar trebui sa arate care tara a anexat Kosovo. SUA a anexat, cumva, Kosovo? Franta, Germania…? Care? Si atunci? Pe cand acum Rusia a anexat Crimeea… Dar in ceea ce priveste Kosovo sa nu uitam agresiunile facute de fortele de securitate sarbe, spre exemplu Račak massacre, la care agresiune albanezii kosovari aveau dreptul la autoaparare… Iar in privinta posibilitatii ca portul de la Sevastopol sa fie folosit de NATO, Rusia ar fi trebuit sa-si aminteasca de Memorandumul de la Budapesta, pe care, de asemenea, l-a incalcat. Rusia, dupa 1989, a incurajat, din pacate, miscari secesioniste ilegale, cum a fost si in Transnistria unde a condus la crearea unei autoproclamate republici separatiste, cu un regim sprjinit de Kremlin si cu o armata rusa care protejeaza ilegal acest teritoriu, sub forma unei asa zise forte de mentinere a pacii.

Insa ceea ce a facut Rusia pune chestiunea aceasta a Ucrainei si intr-o alta lumina: daca, spre exemplu, Crimeea, e teritoriul rusesc, atunci si Romania are Nordul Bucovinei, Tinutul Herta, Sudul Basarabiei, care sunt teritorii romanesti, cu populatie romaneasca, de recuperat!! Vladimir Jirinovski a facut referire la aceste lucruri, iar daca te iei dupa logica actuala a Kremlinului atunci, in mod normal, aceste teritorii, care ne apartin, ar trebui sa se intoarca la patria mama, la Romania. Si eu cred ca un astfel de lucru ar trebui sa se intample pentru ca sa poata avea loc normalizarea relatiilor cu Rusia, dar si cu Ucraina. Titulescu ii spunea lui Litvinov: România şi URSS sunt vecine. Aceasta înseamnă că ele sunt chemate să fie prietene.. Acum URSS nu mai exista, dar poate sa insemne Rusia, Ucraina… Or, situatia actuala nu e de natura sa intretina aceasta prietenie, chiar daca relatiile dintre Romania si, sa zicem, Federatia Rusa sunt bune.

O alta problema ar fi replica Ucrainei la anexarea de catre Rusia a Crimeii. Va fi una militara? In orice caz, nu cred ca va fi prea usor liniste is pace in Crimeea. Iata o stire de ultima ora:

ULTIMA ORĂ: O a doua victimă în Crimeea. Un paramilitar prorus a fost ucis în Crimeea, după ce în cursul după-amiezii un militar ucrainean fusese împuşcat

Se arata ca:

„Un atac armat la Simferopol, capitala Crimeei, s-a soldat marţi cu doi morţi, un militar ucrainean şi un membru al „forţelor de autoapărare” proruse, a anunţat o purtătoare de cuvânt a poliţiei locale, citată de agenţia de presă Interfax-Ukraine, relatează AFP.

Alţi doi bărbaţi, un militar ucrainean şi un paramilitar prorus au fost răniţi, a declarat purtătoarea de cuvânt, Olga Kondrahova.

Versiunea pe care a prezentat-o purtătoare de cuvânt diferă de cea a Ministerului ucrainean al Apărării, care a anunţat un mort şi doi militari răniţi.

Potrivit ministerului, elevul-ofiţer S. Kakurin a fost ucis cu un glonţ în inimă, într-un asalt asupra unităţii din care făcea parte, la Simferopol. Căpitanul V. Fedun a fost rănit la nivelul gâtului şi unui braţ, iar un al treilea militar a fost rănit la nivelul capului şi unui picior cu lovituri de baston.

Ministerul – care în urma acestui incident a autoriza militarii ucraineni din Crimeea să-şi utilizeze armele pentru a-şi apăra viaţa -, a declarat într-un comunicat că agresorii, „purtând uniforma militarilor ruşi, erau înarmaţi cu puşti automate şi cu o puşcă cu lunetă”.

Crimeea este controlată de două săptămâni de către forţele ruse şi proruse, care asediază militari ucraineni în baze.

Purtătoarea de cuvânt a declarat, pe de altă parte, că, „în cursul verificărilor la faţa locului, s-a stabilit că tirurile care au vizat atât militari ucraineni, cât şi membri ai forţelor de autoapărare au fost pornit din acelaşi loc”.

Militarul ucis asigura paza unei unităţi militare în care se află serviciile fotografice ale Centrului militar de topografie şi navigaţie, a precizat Vladislav Seleznev, un purtător de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării.

Tuturor militarilor care se aflau pe teritoriul acestei unităţi le-au fost confiscate documentele şi armele.

„Li s-a spus că sunt arestaţi”, a continuat purtătorul de cuvânt, fără să fie în măsură să precizeze numărul acestora.

Comandantul Marinei ucrainene Serghii Gaiduk a anunţat marţi că „tentativele de luare cu asalt ale unor unităţi militare, recurgând la arme, s-au multiplicat” în ultimele zile în Crimeea.

Premierul interimar ucrainean Arseni Iaţeniuk a apreciat, la rândul său, că acest conflict cu Rusia, în Crimeea, a trecut „de la faza politică la o fază militară”.”

Vom avea un razboi de gherila…? Aici se poate transforma foarte usor intr-o confruntare intre militii rivale, fara sa se angajeze din vreo parte o confruntare militara autentica, un razboi intre doua state. Spre exemplu, fortele ucrainene sa fie sprijinite de Occident si SUA, sa se caute a se atrage luptatori in aceste forte, iar rusii vor face acelasi lucru si uite asa va incepe „tangoul” in Crimeea. Deocamdata e greu de spus ce va fi, insa evolutiile foarte recente confirma o asemenea posibilitate. O alta mare problema ramane situatia economica precara a Ucrainei.

Dar Transnistria…? Este iarasi o chestiune neclara ce se va intampla… Nu se va alipi la Rusia, nu cred. Insa oricare astfel de demersuri nu pot sa lase indiferenta Romania si nu putem fi indiferenti fata de populatia romaneasca din Transnistria, supusa la persecutii de catre regimul separatist de acolo.

Dupa parerea mea, in conditiile in care Rusia a anexat Crimeea, trebuie data o replica si inlaturat regimul separatist din Transnistria. Aceasta axa, Crimeea – Transnistria, controlata de rusi, e periculoasa la adresa UE si NATO. De aceea acest „cap de pod”, regimul separatist, pro rus, din Transnistria, trebuie inlaturat. Sa nu uitam ca separarea Transnistriei de Republica Moldova poate fi socotit, cred, un act de agresiune la adresa Republicii Moldova!

Situatia in zona ramane incurcata…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

martie 19, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 3 comentarii

Vizita lui Victor Ponta in SUA (II)

Cred ca ar fi interesant de vazut ce a obtinut din punct de vedere economic Victor Ponta in vizita pe care a efectuat-o in SUA.

Gandul

„Victor, ce vrei tu să faci pentru România?” Cum a testat Ponta la Washington susţinerea SUA pentru candidatura sa la Preşedinţie. Ce i-au răspuns americanii

Se arata, printre altele, ca:

„În cele trei zile cât s-a aflat în Statele Unite ale Americii, premierul Victor Ponta a transmis acasă mesajul că SUA îl consideră principalul lor partener în epoca post-Băsescu, fie din postura de premier, fie – surpriză – din cea de preşedinte. Impresia că Victor Ponta s-a prezentat în Statele Unite ca viitor candidat la preşedinţie a fost acreditată mai ales după interviurile sale, la două televiziuni de ştiri din România, în care, în principal pe teme de politică externă, a ignorat poziţionarea lui Antonescu şi, implicit, realitatea că acesta este deocamdată candidatul oficial al USL.

„Victor, ce vrei tu să faci pentru România?”, a relatat Ponta întrebarea amicală pe care i-ar fi pus-o vicepreşedintele american Joe Biden, iar el, premierul, i-a expus succint planurile de viitor, printre care şi recunoaşterea independenţei Kosovo. Vedeţi, mai jos, ce a susţinut premierul Ponta la întâlnirea cu Biden.

Casa Albă vrea un „puternic stat de drept”

Pentru moment, SUA nu au dat însă decât semnale de prudenţă, Casa Albă rezumând întâlnirea lui Victor Ponta cu vicepreşedintele Joe Biden, într-un comunicat succint cu avertisment la final şi o fotografie postată pe contul de Twitter al biroului oficialului american. „Succesul României ca partener democratic cu un puternic stat de drept este vital pentru climatul de afaceri şi reprezintă un interes comun”, a fost mesajul sobru al americanilor. Accentul pus pe „statul de drept” este un semnal clar,  Victor Ponta fiind criticat în mai multe rânduri de oficialii din SUA sau din UE pentru puseele sale autoritariste. Pe de altă parte, în ultimele două luni, premierul Italiei şi cel al Suediei au fost primiţi inclusiv de preşedintele Barack Obama, cu care au ieşit, ulterior, la briefinguri de presă.

Până la un semnal favorabil din partea SUA, Ponta a pozat de la Washington, în potenţial candidat la preşedinţie. Dincolo de discuţiile cu şefii marilor companii americane, premierul a dat câteva mesaje politice: garanţia că România va recunoaşte independenţa Kosovo după încheierea mandatului preşedintelui Traian Băsescu – fără a aduce aici în discuţie o poziţie a lui Crin Antonescu, reconfirmat anul trecut ca prezidenţiabil al USL – şi asigurările că justiţia nu va mai fi parte a disputelor politice. „Eu cred că viitorul preşedinte, că va fi Crin, că va fi…”, a lăsat liderul PSD lista deschisă.

Profilarea ca viitor candidat la preşedinţie a început de la Washington, în 2001, în cazul lui Adrian Năstase. Fostul premier PSD, primit la vremea respectivă, în afara agendei negociate de MAE, inclusiv de liderul american George W. Bush, avea însă o experienţă ca ministru de externe deja recunoscută de americani.

Pentru liderul grupului PSD din Senat, Ilie Sârbu, mesajele lansate de Victor Ponta de la Washington nu sunt ale unui de prezidenţiabil, ci strict ale unui premier. Acesta admite însă că, „personal”, i-ar plăcea să îl vadă pe Ponta preşedinte. „Ca idee personală, sigur că mi-ar plăcea să-l văd pe Victor Ponta la Palatul Cotroceni”, a comentat Sârbu pentru gândul.

Recunoaşterea Kosovo, peste capul lui Antonescu

Rolul de viitor decident în politica externă, după 2015, şi-a fost asumat de Victor Ponta în mod concret în întâlnirea cu Joe Biden. Subiectul: recunoaşterea independenţei Kosovo, idee respinsă ferm de Traian Băsescu începând cu 2004. Potrivit unei decizii din 2012 a Curţii Constituţionale, politica externă este strict apanajul preşedintelui în România. „Cred că singurul punct în care nici nu a fost nevoie să dau detalii, pentru că le ştia deja vicepreşedintele, era poziţia României faţă de Kosovo. Şi i-am spus: anul viitor nu se va întâmpla nimic, dar, din 2015, cred că România va fi alături de toate ţările europene. Pentru a avea o poziţie coordonată cu partenerii noştri”, şi-a anunţat premierul, după întâlnire, disponibilitatea de a schimba direcţia, într-un interviu transmis la RTV,  fără a face însă nicio menţiune legată de poziţia lui Crin Antonescu.

În lipsa unui briefing de presă organizat la Casa Albă, de care a avut parte predecesorul său, Adrian Năstase, în 2001 şi în 2004, premierul Ponta a vorbit din studioul tv special amenajat la Washington, pentru două dintre televiziunile de ştiri din România, cu proiecţia Casei Albe pe fundal. De acolo a venit şi explicaţia angajamentului asumat pentru 2015. „Pentru că, ştiţi foarte bine, preşedintele Băsescu a spus că, atât cât va fi domnia sa preşedinte, nu se vor întâmpla anumite lucruri şi ăsta e unul dintre ele; şi nu va mai fi preşedinte la anul, pe vremea asta. Eu cred că viitorul preşedinte, că va fi Crin, că va fi…”, a lăsat Ponta lista deschisă.

Recunoaşterea independenţei Kosovo, poziţie pe care SUA au luat-o încă din 2008, este considerată nenegociabilă de către România. Justificările oficiale, date din 2005 încoace de Băsescu, se referă la faptul că în acest fel s-ar crea un precedent periculos pentru Transnistria, care riscă să fie ruptă astfel definitiv de Republica Moldova, dar şi la relaţia bună a României cu Serbia care pierde oficial teritoriul provinciei. Unele voci au invocat şi riscul aplicării aceluiaşi model şi în cazul Ţinutului Secuiesc, teză neasumată însă până acum de niciunul dintre decidenţii politici.

Preşedinţia nu a dorit să comenteze, la solicitarea gândul, mesajul pro-Kosovo lansat de premier în Statele Unite. Opiniile în favoarea recunoaşterii independenţei provinciei, asumate de Ponta în ultimele luni, în ţară, au fost reclamate de Băsescu drept exemple de încălcare a pactului de coabitare.

„Victor, ce vrei tu să faci pentru România?”

Dacă Biden şi-a transmis concluziile printr-un succint comunicat de presă, după care a intrat, arată agenda Casei Albe, la informarea zilnică pe care o primeşte alături de preşedintele Barack Obama, în Biroul Oval, Ponta a compensat în planul imaginii, dând el însuşi detalii legate de tonul discuţiei. „Aceleaşi vorbe frumoase le-am auzit, şi nu spuse din politeţe, ci spuse, repet, de la un om politic extrem de bine informat despre ce se întâmplă în România şi în regiune. «Victor, ce vrei tu să faci pentru România? Uite, asta aşteaptă America, să fiţi puternici, să fiţi puternici pentru voi înşivă, să aveţi energie pentru voi şi pentru cei din regiune, să colaboraţi cu partenerii noştri şi sigur că ne aveţi alături de voi»”, a relatat premierul în intervenţiile televizate ulterioare, asumându-şi tonul amical cu care susţine că a fost primit.

În treacăt, Victor Ponta a anunţat că avionul special pentru demnitari, pe care Guvernul îl va cumpăra din Italia, îi este destinat inclusiv „viitorului prim-ministru”. „Până la urmă, e vorba de un avion pentru preşedintele ţării. Sper ca preşedintele să nu mai trebuiască să închirieze aeronave de la diverse firme, să aibă pentru viitorul prim-ministru, pentru cei doi preşedinţi de Camere”, a spus Ponta despre planurile de achiziţie. La insistenţa moderatorului, premierul a justiificat şi referirea la „viitorul prim-ministru”: „Păi, şi pentru mine, sigur, şi pentru viitorul prim-ministru, să nu pară că îmi cumpăr mie avion, că n-o să fiu şi preşedinte, şi prim-ministru, şi preşedinte la Cameră, şi la Senat”.

Ilie Sârbu: „Personal, mi-ar plăcea să-l văd la Cotroceni”

Liderul grupului PSD de la Senat, Ilie Sârbu, spune că mesajele lansate de Ponta sunt ale unui premier, nicidecum ale unui prezidenţiabil: “Ceea ce face Victor Ponta, face bine. Este de datoria lui să aibă relaţii cu oameni de decizie din lume, cu marile companii să-i convingă că există în România linişte pentru investiţii, că există stat de drept”.

Cu toate acestea, admite că i-ar plăcea să îl vadă preşedinte. „Ca idee personală, sigur că mi-ar plăcea să-l văd pe Victor Ponta la Palatul Cotroceni. (…) Sigur că, în momentul în care s-ar pune problema ca personalitate, ca popularitate, nu pentru Crin Antonescu, ci pentru orice candidat, Victor Ponta este un contracandidat puternic”, a comentat senatorul PSD pentru gândul.

Sârbu crede că „Ponta a devenit o personalitate politică extrem de puternică iar „în plan economic este mult mai bine pregătit decât în urmă cu doi – trei ani”. „A muncit foarte mult, aş putea să spun că este un elev sârguincios”, spune liderul senatorilor PSD.

În opinia sa, paradigma liderului s-a schimbat, iar strategia lui Ponta merge în aceast direcţie. „Până acum liderul puternic, charismatic era cel care făcea jocuri, cel care ştia să mintă, cel care îşi bătea joc de parteneri, nu mai sunt ăştia. Tipul de lideri Băsescu este uzat, perimat, lumea nu-l mai acceptă, fără caracter, fără cuvânt, îşi omoară cei mai apropiaţi prieteni, îi înjunghie pe la spate, îi aruncă în prăpastie. Victor Ponta arată că este un altfel de lider, că vrea să construiască o Românie firească, fără frică, fără frica de a fi ascultaţi la telefoane, fără frica că ni se poate face un dosar penal peste noapte politic, astea vor fi cele mai importante atuuri ale lui Ponta care îl deosebesc de ceilalţi”, crede Sârbu.

Cum s-a lansat de la Washington prezidenţiabilul Năstase

O strategie de lansare informală a candidaturii cu startul la Washington a avut, în istoria politică recentă, Adrian Năstase. Fostul premier PSD şi-a făcut un scop din recunoaşterea de către americani a României ca partener strategic, cu ţintă clară: prezidenţialele din 2004. Ca şi Năstase, Ponta şi-a negociat prima vizită oficială în SUA la zece luni de la alegerile generale. Spre deosebire de actualul premier, mentorul său a obţinut însă atunci mai mult decât fotografia oficială cu vicepreşedintele SUA Richard Cheney.

Printr-o împrejurare explicată atunci ca fiind o acţiune de PR a Danei Năstase, Adrian Năstase a avut o întâlnire cu preşedintele George W. Bush, chiar dacă aceasta nu figura în programul negociat de diplomaţi anterior. Din spusele premierului la acea vreme, soţia sa fusese invitată în timpul programului oficial al lui Năstase la un ceai la reşedinţa prezidenţială de către Prima Doamnă, Laura Bush. Acolo, George W. Bush ar fi venit să-şi schimbe costumul, i-a fost prezentată Dana Năstase, moment în care şi-ar fi stabilit o întâlnire cu Adrian Năstase pentru a doua zi.

Dincolo de întâlnirile cu vicepreşedintele, secretarul pentru Comerţ, cel pentru Energie sau cu preşedintele Băncii Mondiale, angajate şi în 2013 pentru Ponta, Năstase s-a văzut atunci cu secretarul de stat Colin Powell, adjunctul secretarului apărării, Paul Wolfowitz, secretarul trezoreriei Paul O’Neill, procurorul general John Ashcroft şi cu directorul executiv al FMI, Horst Köhler, ales ulterior preşedinte al Germaniei.

Până la prezidenţialele pe care le-a pierdut însă în 2004, Năstase a revenit la Casa Albă de două ori, în 2004, fiind de fiecare dată primit de Bush: în martie, la ceremonia de intrare în NATO a încă 7 state şi în iulie, într-o vizită de lucru. Ultima vizită, cea dinaintea campaniei prezidenţiale, a avut pregătită pas cu pas şi o strategie media. Năstase a dat de la Washington patru interviuri transmise în direct de televiziunile din România (TVR, Prima, Realitatea TV, Antena 1) şi două ieşiri cu impact în media din SUA – una la CNN şi una la postul public PBS la celebrul talk-show „The Charlie Rose Show”.

Biden: „Succesul Romaniei ca partener democratic cu un puternic stat de drept este vital”

De această dată, administraţia americană şi-a transmis concluziile printr-un comunicat de presă în care Biden a mulţumit pentru sprijinul în Afganistan şi pentru amplasarea scutului la Deveselu, dar „a subliniat că succesul Romaniei ca partener democratic cu un puternic stat de drept este vital pentru climatul de afaceri şi reprezintă un interes comun”.

Mesajul oficialului american a fost tradus de Victor Ponta în cheia preocupării pentru litigiile în care s-ar putea implica marii investitori din SUA. „Mi-a spus, evident, că pentru companiile americane – şi a fost importanta această nuanţă – ideea de a avea o justiţie independentă şi eficientă este foarte importantă, lucru cu care sunt total de acord şi l-am asigurat că justiţia va fi din ce în ce mai mult scoasă din bătăliile politice interne”, a spus premierul.

Obama primeşte şi premieri. Câteva exemple

Chiar dacă regula de protocol la Casa Albă este primirea miniştrilor şi a şefilor de Guvern de către vicepreşedinte, există şi excepţii făcute în cazul ţărilor pe care Statele Unite le consideră importanţi parteneri geo-strategici (Marea Britanie, Germania, Japonia, Israel, Afganistan, Irak, India, Pakistan). O adtfel de oportunitate a avut însă şi premierul bulgar Boiko Borisov, primit în decembrie 2012, în timpul vizitei în SUA, de preşedintele Barack Obama.

La acelaşi nivel s-a desfăşurat şi vizita recentă a premierului suedez, John Fredrik Reinfeldt (septembrie 2013), respectiv a celui italian, Enroco Letta /octombrie 2013), în SUA. După ambele întâlniri, Barack Obama a ieşit şi conferinţe de presă comune, la Casa Albă.”

Joe Biden apreciază „dedicarea neclintită” a României în relaţia cu SUA

Se arata ca:

„Vicepreşedintele american Joe Biden a subliniat marţi, în cadrul întrevederii cu premierul român Victor Ponta, că „succesul Romaniei ca partener democratic cu un puternic stat de drept” este „vital” pentru climatul de afaceri şi reprezintă un interes comun , a anunţat Casa Albă într-un comunicat.

De asemenea, vicepreşedintele american i-a mulţumit lui Ponta pentru sprijinul constant, acordat în mai multe provocări regionale, înclusiv în Afganistan şi prin gazduirea unei baze de apărare antirachetă la Deveselu, în sprijinul forţelor NATO. Acest fapt demonstrează „dedicarea neclintită a României, ca partener bilateral şi aliat NATO, pentru consolidarea securităţii regionale şi internaţionale”, a apreciat Biden.

Premierul român şi vicepreşedintele american au convenit asupra necesităţii extinderii comerţului şi investiţiilor între cele două state. Potrivit Casei Albe, ei au apreciat importanţa negocierilor din cadrul Parteneriatului Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii, care are potenţialul de a „genera creşteri semnificative” în numărul locurilor de muncă, susţinute prin comerţul şi investiţiile dintre Statele Unite şi Uniunea Europeană.

Premierul Victor Ponta a fost primit marţi, la Casa Albă, de vicepreşedintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, pentru o discuţie al cărei principal subiect este Parteneriatul strategic politic şi militar dintre cele două ţări.

Premierul se află în vizită oficială la Washington, în intervalul 21-23 octombrie.

Ponta a precizat că miercuri va discuta şi cu reprezentanţi ai Congresului american cu atribuţii privind modificarea legislaţiei care să permită includerea României în programul Visa Waiver de liberalizare a regimului vizelor.”

Potrivit acestui comunicat, Biden a reafirmat angajamentul solid al Statelor Unite pentru un parteneriat strategic cu România.”

„Victor, ce vrei tu sa faci pentru Romania?”. Well, I think, this is a very good question!! 🙂 Si eu as dori sa stiu raspunsul la aceasta intrebare!! 🙂 Dar aceasta intrebare scoate la iveala faptul ca pentru vicepresedintele american, Dl. Biden, nu e foarte clar ce vrea sa faca Dl. Ponta pentru Romania… Adevarul e ca nici mie nu mi-e foarte clar… 🙂 Este important insa ca America apreciaza relatia cu tara noastra – „dedicarea neclintită a României, ca partener bilateral şi aliat NATO, pentru consolidarea securităţii regionale şi internaţionale” – un lucru deosebit de important pentru noi.

Ziarul Financiar

Ponta susţine că a primit „intenţii foarte clare” de investiţii din partea companiilor americane. Ponta a discutat şi de listarea Romgaz

Se arata ca:

„Semnalele primite de către reprezentanţii Guvernului din partea companiilor americane, în discuţiile de la Washington, au fost de intenţii foarte clare pentru investiţii în România, oamenii de afaceri cerând stabilitate şi predictibilitate, nu neapărat scăderi de taxe, a afirmat premierul Victor Ponta.

„Am dorit foarte mult ca prima zi a vizitei să fie dedicată în mod special întâlnirilor economice. Am avut ocazia să prezint situaţia actuală a României, o ţară care iese după câţiva ani de crize şi de dificultăţi şi care poate fi pentru companiile americane nu doar o piaţă naţională, ci şi un partener regional. Sincer, toate reacţiile pe care le-am primit de la companiile care au participat la această întâlnire – companii care, adunate, au o cifră de afaceri de vreo 5-6 ori Produsul Intern Brut al României – au fost de încredere şi de satisfacţie pentru stadiul actual al investiiilor şi de intenţii foarte clare pentru viitor”, a spus Ponta.

El s-a întâlnit la Washington cu reprezentanţii companiilor Motorola, Hewlett-Packard, HP, ExxonMobil, Chevron, IBM.

La finalul discuţiilor, Ponta a arătat că reprezentanţii Exxon l-au asigurat că la explorările pregătite pentru anul viitor vor folosi o tehnologie foarte modernă, de ultim nivel, şi că în special în IT vor fi angajaţi tineri din România.

„Intenţia mea a fost de a da un anumit mesaj de stabilitate şi predictibilitate pentru aceste companii. Cred că a fost foarte bine primit acest mesaj şi rămâne ca în perioada următoare să se confirme acest lucru”, a arătat Ponta.

El a susţinut de altfel că reprezentanţii acestor companii nu i-au cerut „neapărat” scăderi de taxe, ci stabilitate şi predictibilitate.

Premierul Victor Ponta se află în vizită oficială la Washington.

Ponta a discutat în SUA şi de listarea Romgaz: Va conta mesajul de acceptare a capitalului privat

Vânzarea a 15% din acţiunile Romgaz nu va conta doar prin prisma sumei care va fi obţinută, ci mai ales ca mesaj foarte clar de acceptare şi implicare a capitalului privat în piaţa energiei, a declarat premierul Ponta, precizând că a discutat cu firmele americane din domeniu şi despre acest subiect.

„Despre listarea Romgaz am vorbit, pentru că este un domeniu în care şi companiile americane activează în România. Mi-am exprimat speranţa – şi informţaiile lor erau în acest sens – legat de faptul că va fi o listare de succes. Nu e vorba doar de suma pe care o vom obţine pentru 15% din companie, ci mai ales de mesaj, că după listările de succes de la Transgaz şi Nuclearelectrica, Romgaz va fi de asemenea un mesaj foarte clar de acceptare, de implicare a capitalului privat şi de dezvoltare a pieţei energiei din România”, a spus Ponta, aflat în SUA.

El s-a întâlnit la Washington inclusiv cu reprezentanţii companiilor ExxonMobil şi Chevron.

Statul vrea să vândă 15% din acţiunile Romgaz la preţuri între 24 şi 32 lei pe titlu, estimând să obţină între 1,38 miliarde lei (311,7 milioane euro) şi 1,85 miliarde lei (415,6 milioane euro), titlurile urmând să fie vândute atât pe Bursa de la Bucureşti, cât şi pe cea de la Londra.

Romgaz este controlat de Departamentul pentru Energie, care deţine 85% din acţiuni. Fondul Proprietatea are o participaţie de 14,99%.

Premierul Victor Ponta se află în vizită oficială la Washington.”

Ca transmitem mesaje pozitive „de acceptare, de implicare a capitalului privat şi de dezvoltare a pieţei energiei din România” nu este un lucru rau, bineinteles. Dar, dupa parerea mea, este prea putin. SUA este partenerul nostru inca din anii ’90. As fi dorit sa vad o dezvoltare mai ampla a relatiilor economice intre noi si SUA. Nu ma refer numai la investitiile americane in Romania dar si la exporturile noastre in America: si unele si altele sunt la un nivel scazut, dupa parerea mea… De acord cu cele spuse de Dl. Biden: „succesul Romaniei ca partener democratic cu un puternic stat de drept este vital pentru climatul de afaceri şi reprezintă un interes comun„, dar poti sa ai un „puternic stat de drept” si, spre exemplu, nivelul schimburilor comerciale intre tarile noastre sa fie unul redus… De aceea eu cred ca ar trebui mai multa implicare a sectorului privat, atat cel din SUA cat si cel din Romania, pentru dezvoltarea relatiilor economice bilaterale. Dupa parerea mea, trebuie sa ne gandim serios la o orientare a exporturilor noastre catre SUA, avantajele fiind imense. In primul rand sa ne gandim la faptul ca SUA este o foarte mare piata de desfacere, este o tara dezvoltata cu un mediu de afaceri foarte bun si performant, lucru ce ar trebui sa ajute firmele noastre exportatoare. Am putea castiga in felul acesta foarte multi $ si capata o experienta inedita in domeniul afacerilor. Am putea dezvolta anumite industrii care sa furnizeze marfa la export pentru SUA. Ar trebui facute analize serioase ale pietei din Statele Unite si elaborate strategii de marketing, intarita calitatea produselor noastre. Importanta este si dobandirea experientei pentru ca, si lucrul asta cred ca trebuie spus, Romania nu prea are experienta nici in ceea ce priveste afacerile si modul in care ar putea fi imbunatatit mediul de afaceri si nici in privinta statului de drept.

Pe de alta parte, stau si ma intreb de ce premierul nu a cautat potentiali investitori pentru Oltchim, CFR Marfa, ca doar are de privatizat aceste societati…

Mie mi se pare ca noi mergem pe ideea ca sa vina americanii sa investeasca in Romania, fara sa ne gandim cum am putea si noi sa facem exporturi si, de ce nu, sa investim in America… Ma frapeaza o astfel de gandire unilaterala, numai si numai de la ei spre noi si deloc de la noi spre ei. Pentru ca americanii pot sa vina cu investitii masive in Romania, dar daca balanta comerciala ar fi inclinata major spre ei, atunci am avea, desigur, un dezechilibru comercial evident in favoarea SUA. De aceea este o necesitate sa vedem cum am putea sa mergem si noi spre ei.

Mediafax

Ponta, despre includerea României în Visa Waiver: Am discutat cu firme, lobby-ul lor este important

Se arata ca:

Premierul Victor Ponta a precizat că va explica membrilor Congresului american că România şi Polonia trebuie să beneficieze de eliminarea vizelor pentru intrarea cetăţenilor în SUA, adăugând că a discutat şi cu toţi reprezentanţii firmelor americane deoarece „lobby-ul” acestora este important.

„Miercuri, voi face şi eu efortul – pe care cred că îl fac, în mod corect, toţi oamenii politici din România – de a explica că România şi Polonia trebuie să intre şi ele în programul de Visa Waiver. Dar aia e o altă discuţie, însă am discutat cu toţi reprezentanţii companiilor şi lobby-ul lor pe lângă Congresul Statelor Unite este important şi în acest domeniu al ridicării vizelor”, a adăugat Ponta.

El s-a întâlnit la Washington cu reprezentanţii companiilor Motorola, Hewlett-Packard, ExxonMobil, Chevron, IBM.

La finele săptămânii trecute, premierul Victor Ponta a anunţat că se va întâlni, marţi, la Casa Albă, cu vicepreşedintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, pentru o discuţie în care va reafirma Parteneriatul strategic politic şi militar dintre cele două ţări şi va aborda perspectivele de colaborare pentru perioada imediat următoare, iar miercuri va discuta şi cu reprezentanţi ai Congresului cu atribuţii privind modificarea legislaţiei care să permită includerea României în programul Visa Waiver de liberalizare a regimului vizelor.”

Dar iata si un articol mai vechi, foarte interesant:

Evreii din SUA i-au promis lui Titus Corlăţean sprijin pentru includerea României în Visa Waiver

Se arata ca:

Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, s-a întâlnit, în marja participării la Adunarea Generală a ONU, cu reprezentanţi ai organizaţiilor evreieşti din SUA, care i-au promis sprijin în vederea ridicării vizelor pentru cetăţenii români care călătoresc în Statele Unite.

Ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, a avut luni, 23 septembrie, la New York, în marja participării la sesiunea inaugurală a celei de-a 68-a Sesiuni a Adunării Generale a ONU, o întrevedere cu reprezentanţi ai organizaţiilor evreieşti din SUA, informează MAE, într-un comunicat remis MEDIAFAX.

La întrevedere au participat reprezentanţi ai American Jewish Committee, Conference of Presidents of Major Jewish Organisations, B’nai B’rith International, World Jewish Congress, Claims Conference, American Jewish Joint Distribution Committee şi World Jewish Restitution Organization.

Atât şeful diplomaţiei de la Bucureşti, cât şi evreii din SUA au evocat necesitatea continuării demersurilor la nivel politic, pe lângă Congresul SUA şi Administraţia de la Washington, în vederea susţinerii eforturilor de includere a României în programul Visa Waiver. „Reprezentanţii comunităţilor evreieşti au exprimat deplina susţinere în favoarea acestor demersuri”, se arată în comunicat.

România, Polonia, Bulgaria, Cipru şi Croaţia sunt singurele ţări membre ale Uniunii Europene, ai căror cetăţeni au nevoie de viză pentru a intra pe teritoriul Statelor Unite.

Parlamentul European a votat, la 12 septembrie, în favoarea modificării Regulamentului Uniunii Europene privind vizele, instituind o clauză de reciprocitate prin care încearcă să determine Statele Unite şi Canada să elimine obligativitatea vizelor pentru cetăţenii unor ţări membre UE, între care şi cei români, dar procedura este complicată şi poate dura ani de zile.

Prin modificarea Regulamentului 539/2001, Uniunea Europeană poate reintroduce vizele pentru cetăţenii americani şi canadieni, în cazul în care Washington şi Ottawa nu ridică obligativitatea vizelor pentru un stat membru al UE. Modificarea va intra în vigoare în decurs de 24 de luni de la publicarea în Jurnalul Oficial al UE.

Textul adoptat în urma unor negocieri între Legislativul european şi Consiliu cuprinde un „mecanism de reciprocitate”, care va putea fi activat atunci când o ţară terţă ai cărei cetăţeni nu au nevoie de viză pentru a călători în UE aplică sau menţine obligativitatea vizelor pentru cetăţenii uneia sau mai multor state membre.

Aplicarea „mecanismului de reciprocitate” implică o procedură îndelungată, care poate fi declanşată doar la solicitarea unui stat membru ai cărui cetăţeni au nevoie de vize pentru a călători în state precum SUA şi Canada.

La 30 de zile de la intrarea în vigoare a rezoluţiei, statul în cauză poate notifica în scris Parlamentul European, Consiliul şi Comisia Europeană pentru a cere declanşarea mecanismului. CE publică notificarea în Jurnalul Oficial, iar statul terţ are la dispoziţie şase luni pentru a ridica vizele.

Dacă nu se întâmplă acest lucru, Comisia Europeană are la dispoziţie două soluţii: poate adopta impunerea, pe o perioadă de 12 luni, a vizelor pentru cetăţenii statului terţ sau poate înainta Parlamentului European şi Consiliului un raport de evaluare a situaţiei, în care explică de ce nu propune impunerea temporară a vizelor.

La patru ani după intrarea în vigoare a Regulamentului, CE transmite Parlamentului European şi Consiliului un raport în care evaluează eficacitatea mecanismelor de reciprocitate şi suspendare.

Ministerul Afacerilor Externe a salutat adoptarea poziţiei Parlamentul European pe marginea proiectului de amendare a Regulamentului 539/2001 de stabilire a listei ţărilor terţe ai căror resortisanţi trebuie să deţină viză pentru trecerea frontierelor externe şi a listei ţărilor terţe ai căror resortisanţi sunt exoneraţi de această obligaţie, în sesiunea plenară a legislativului european din 12 septembrie 2013, potrivit unui comunicat MAE.

„Votul Parlamentului European transmite un semnal important privind sprijinul pentru consolidarea politicii UE în domeniul vizelor, bazată pe respectarea principiilor solidarităţii între statele membre şi a tratamentului egal faţă de toţi cetăţenii Uniunii. Adoptarea acestui proiect legislativ consacră noi mecanisme, inclusiv mecanismul de reciprocitate, care vor asigura o politică de vize mai eficientă şi mai credibilă a UE, de natură să asigure o mai bună promovare a intereselor tuturor cetăţenilor europeni. Totodată, rezoluţia Parlamentului European confirmă justeţea unuia dintre principiile constant invocate de România, şi anume cel al reciprocităţii”, susţine MAE.

România a ridicat, unilateral, obligativitatea vizelor pentru SUA şi Canada la 11 iulie 2002, respectiv la 1 ianuarie 2002.

Statele Unite nu au avut deocamdată nicio reacţie în urma votului din Parlamentul European, Canada, în schimb, a precizat că nu va ridica vizele pentru români pe bază de reciprocitate.

Canada va ridica vizele pentru cetăţenii statelor UE, inclusiv pentru români, bazându-se pe criterii obiective şi nu pe un sistem de reciprocitate, a declarat, pentru MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al MAE canadian, John Babcok, în replică la rezoluţia adoptată de PE, la 12 septembrie.

„Decizia Canadei privind ridicarea vizelor se bazează pe criterii obiective, nu pe reciprocitate”, a precizat John Babcock, adăugând că autorităţile canadiene „respectă dreptul Uniunii Europene de a impune vize, dacă această acţiune este justificată de criterii obiective”.

Totodată, purtătorul de cuvânt al MAE canadian a subliniat faptul că Ottawa îşi menţine angajamentul de a colabora în vederea ridicării vizelor pentru cetăţenii tuturor statelor UE. ”S-au făcut progrese semnificative în ceea ce priveşte atingerea acestui obiectiv”, a spus John Babcock, amintind că, în ultimii ani, Canada a ridicat vizele pentru mai multe ţări membre UE, printre care Ungaria, Lituania, Polonia, Slovacia şi Croaţia.”

Lobby-ul evreiesc este de asemenea foarte important si apreciem deschiderea pe care o au organizatiile evreiesti din SUA in sensul sprijinului pentru includerea Romaniei in Visa Waiver. Insa cred ca trebuie subliniat un lucru: Visa Waiver ar trebui sa insemne trecerea de la emigratie la calatoria in interes de afaceri sau concediu. Pentru ca probabil ar fi multi care ar dori sa emigreze in SUA. Se poate vorbi si de o imigratie ilegala in SUA. Insa trebuie sa se tinda catre altceva: catre calatoria in interes de afaceri sau petrecerea concediului. Schimburile comerciale bilaterale fiind la un nivel scazut, nu prea se manifesta calatorii in interes de afaceri (sau delegatii) si datorita faptului ca in Romania e inca saracie omului nu-i prea da mana sa faca un concediu peste ocean… Tocmai aici ar trebui lucrat: intensificarea schimburilor comerciale bilaterale si cresterea economica viguroasa pentru tara noastra. In felul acesta relatiile dintre tarile noastre ar capata un nou contur, in beneficiul reciproc. In definitiv si daca mergi in concediu, platesti niste bani la hotel, mai cumperi una, alta – ar fi in avantajul industriei turismului din SUA. Din pacate, pentru marea majoritate a romanilor, este de domeniul visurilor petrecerea unui concediu in… sa zicem San Diego sau Hawaii… Totusi Romania nu poate ramane pe vecie sarantoaca Europei… Trebuie sa iesim din starea aceasta!! Iar daca tot vorbim de globalizare, de ce sa nu-si poata petrece si romanii un concediu in SUA? O astfel de libera circulatie a persoanelor ar sustine pietele libere. Totusi eu cred ca trebuie sa depasim o mentalitate invechita… Cea de pe vremea razboului rece.  Consolidarea relatiilor romano-americane nu se poate face numai prin instrumente, sa le zic asa, juridice – consolidarea statului de drept. Trebuie sa avem relatii mai stranse, mai apropiate. Noi colaboram foarte bine doar in plan politic si militar. Repet, e foarte bine! Numai ca ar trebui, cred eu, si ceva mai mult decat atat.

Iar in final, ca tot vorbeam de Hawaii, de concediu…:

Ce ati zice de un asa concediu!!! 🙂

Well, this is capitalism!! 🙂

octombrie 26, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 33 comentarii

Vizita lui Victor Ponta in SUA (I)

Şi al treilea lucru despre care am discutat, poate cel mai mult, a fost zona economică. Vicepreşedintele Biden a spus un lucru care e simplu, dar extrem de adevărat: Nu există democraţie decât dacă ai prosperitate economică. Imediat ce începe să apară sărăcia, criza economică, democraţia e în pericol şi atunci, evident, ştia de rezultate economice, de faptul că avem creştere economică, de…

Victor Ponta – prim-ministru al Romaniei

Acest lucru il relateaza si Adevarul:

Ponta, după întâlnirea cu Biden: L-am asigurat că Justiţia va fi scoasă din bătăliile politice

Arata ca printre principalele declaratii ale premierului Victor Ponta este si urmatoarea:

Statuia Libertatii

„Anul viitor România încheie o epocă de tranziţie după comunism. După o ţară complet pregătită îşi poate folosi potenţialul. Democraţia poate avea succes numai dacă economia are succes. Asta a fost ideea principală a acestei discuţii cu un om foarte bine informat despre ce se întâmplă în România. Am fost însoţit de domnul Corlăţean, din partea americană, a fost însărcinatul cu afacerile.” (subl. mea)

Si daca economia nu are succes atunci are succes dictatura?? Deoarece asta s-ar putea deduce din aceasta afirmatie: „Democraţia poate avea succes numai dacă economia are succes. Cand ne referim aici la succes, vorbim in termeni de prosperitate economica, dupa cum precizeaza Dl. Ponta.  Ma mira o asemenea abordare a problemei la Dl. Biden… Eu pot sa dau un exemplu contrar: pe vremea lui Ceausescu, cand eram sub dictatura si economia nu a avut succes – in niciun caz un succes care sa satisfaca societatea, oamenii acestei tari – si cand solutia a fost tocmai iesirea din dictatura, democratia, trecerea de la o economie de comanda la o economie libera, la economia de piata.

Official portrait of Vice President of the Uni...

Official portrait of Vice President of the United States . (Photo credit: Wikipedia)

Eu stiam ca, dimpotriva, atunci cand economia nu are succes, solutia nu poate fi decat democratia si economia de piata. Aceeasi solutie si cand economia are succes. Eu ma asteptam la o asemenea reactie din partea domnului vicepresedinte al SUA, tara in care se afla Statuia Libertatii. Insa aceasta pozitie ma duce cu gandul la altceva… Nu cumva Dl. Biden, dand sentinte atat de universale, se refera si la SUA? Poate ca si in SUA „Nu există democraţie decât dacă ai prosperitate economică”…? Nefiind prosperitate economica poate ca Dl. Obama doreste sa ajunga dictator??!! Tin minte ca o comentatoare a blogului meu evidentia o astfel de posibilitate pe care nici nu am vrut s-o iau in considerare si nici n-am acceptat-o. Dar… mai stii?

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

octombrie 25, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Proteste…

Protestele care au loc zilele acestea la Bucuresti sunt dificil de caracterizat… Dar, dupa parerea mea, un lucru este evident: fata de protestele de anul trecut care erau mai toate impotriva lui Traian Basescu, anul acesta avem o serioasa schimbare de paradigma! Protestele nu mai sunt defel impotriva lui Traian Basescu ci impotriva exploatarii de la Rosia Montana, impotriva exploatarii, prin fracturare hidraulica, fireste, a gazelor de sist!! Interesant este ca aceste proteste nu sunt indreptate nicidecum impotriva USL sau a lui Victor Ponta, sau, poate, impotriva lui Crin Antonescu. Nici vorba!! Patosul ecologist care a cuprins Romania este emotionant.

Schimbarea brusca de pozitie a USL asupra exploatarii pe baza de cianuri si asupra celei prin fracturare hidraulica – adica atunci cand erai in Opozitie erai impotriva, iar odata venit la Putere esti pentru – arata o anumita lipsa de scrupule fata de cei care au votat USL (si nu numai) si o demagogie care a fost  magistral scoasa in evidenta, in operele sale, de catre marele Caragiale. De asemenea atat premierului Ponta cat si intregului USL i se poate reprosa o slaba, foarte slaba comunicare cu cetatenii. Cetateanului nu i se spune, spre exemplu, ca daca ne vom uni cu fratii nostri de peste Prut, s-ar putea ca rusii sa inchida robinetul de gaze pentru Republica Moldova si va trebui sa le dam noi gaze! Pe de alta parte, cei care au protestat la Pungesti au dreptate: ce castiga ei din toate acestea? Pentru ca am inteles ca cei de la Chevron au venit sa inceapa explorarile pe terenuri private, ale oamenilor. Si ajunsi in acest punct, iata un interesant articol din Gandul:

Când în curtea unui american se descoperă gaze de şist, acesta se îmbogăţeşte. Când se descoperă în curtea unui român, acesta sărăceşte. De ce?

Trebuie aratat ca tot ceea ce s-a intamplat la Pungesti arata dispretul fata de proprietatea privata pe care il practica USL. Este adevarat ca lucrurile nu sunt nici bine reglementate in aceasta privinta, desi ar fi trebuit cu multa vreme in urma sa se puna la punct aceasta problema. Nu se mai poate ca pe vremea comunismului: statul da ordin, Chevron intra pe terenul tau si face ce vrea acolo, fara sa te bage in seama pentru ca are toate avizele si autorizatiile necesare si, deci, „respecta legea”. Iar tu, care protestezi pentru terenul tau, nu mai vorbesc de faptul ca nu ai nimic din afacerea asta, „nu respecti legea” – asa vede Dl. Ponta felul in care trebuie sa se realizeze independenta energetica a Romaniei. Eu sunt de acord cu independenta energetica a Romaniei, dar nu in felul asta.

„Premierul Victor Ponta spune că protestele de la Pungeşti nu îi schimbă cu nimic poziţia oficială legată de gazele de şist, obiectivul său fiind independenţa energetică a României.

„Nu-mi schimbă cu nimic poziţia. Cred că pentru România e foarte important să fie independentă energetic. Este un obiectiv important pentru România să nu importăm gaze, să le producem noi”, s-a arătat din nou premierul, întrebat de gândul, pro explorare urmată de exploatarea gazelor de şist.”

Iar aici as dori sa reamintesc faptul ca in Constitutie exista un articol ce se refera la dreptul de proprietate privata . Care „este garantata si ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular”. Este vorba de art. 44 din Constitutie, care mai arata printre altele:

„(3) Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauza de utilitate publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire.

(4)” Sunt interzise nationalizarea sau orice alte masuri de trecere silita in proprietate publica a unor bunuri pe baza apartenentei sociale, etnice, religioase, politice sau de alta natura discriminatorie a titularilor.

(5) pentru lucrari de interes general, autoritatea publica poate folisi subsolul oricarei proprietati imobiliare, cu obligatia de a despagubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantatiilor sau constructiilor, precu si pentru alte daune imputabile autoritatii.

(6) Despagubirile prevazute in aliniatele (3) si (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, in caz de divergenta, prin justitie”

Dar sa vedem cum s-au derulat lucrurile la Pungesti:

Răscoala ţăranilor din Vaslui contra americanilor de la Chevron: Cine transmite protestul LIVE la TV Pungeşti

Iata si un reportaj semnat de Marian Sultanoiu:

Prima noapte pe care am petrecut-o la Pungeşti. Cine sunt oamenii de la capătul lumii care se opun statului român şi gigantului american Chevron

Se arata, printre altele, ca:

„În răstimpuri, se ridică câte un val de scandări şi fluierături. În întuneric stă „inamicul”, iar el trebuie să simtă că nimeni nu cedează.
„Nişte nenorociţi!”, îmi spune Virgil Iordache, preşedintele ONG-ului “Asociaţia Cetăţenilor Abuzaţi din România” (ACAR), filiala Iaşi. Iordache spune că transmite, împreună cu Bogdan Albu, de la Bârlad, vechi protestatar anti-Chevron, imagini de la faţa locului cu ajutorul unui laptop şi a unui mobil conectat la internet. TV Pungeşti.

Îmi povesteşte toată tărăşenia. Cum a chemat prefectul Jandarmeria, la şase dimineaţa, pentru că oamenii ar fi blocat strada. „Nici vorbă! E drept că oamenii se plimbau, şi pe şosea, unii dintre ei, dar când venea vreo maşină, o lăsau să treacă. Despre ce blocaj vorbim? A, că au făcut scut, ca să nu treacă utilajele Chevron, asta e altceva, dar asta s-a întâmplat mai târziu”, spune Iordache.
Apoi îmi arată unde stăteau oamenii – la marginea şoselei, cu spatele la teren şi la gârlă. Unde s-a format cordonul de jandarmi. Cum au început să-i împingă, să-i lovească, să-i ridice, violent, pe cei care stăteau pe caldarâm. „Oamenii s-au speriat. Unul dintre ei a făcut un atac de panică, un preinfarct. Îl târau, ca pe un animal, prin mocirlă, să-l scoată din apă. Altul, un atac cerebral. S-au comportat mizerabil. E posibil ca nişte oameni, plătiţi din taxele noastre, să lovească în felul ăsta? Să se comporte în halul ăsta?”, întreabă Virgil Iordache mai mult pentru sine.

Ni se alătură alţi protestatari: unul îmi arată degetul zdrobit – „Mi-am prins mâna, în fiare, la maşina pompierilor, când m-au îmbrâncit. N-am vrut să-i lăsăm. Da’ de ce să vină să ne distrugă. Avem copii!” Îmi spune că sunt mulţi, din sat, loviţi, fie de utilaje, fie de pumnul sau piciorul jandarmilor. „Am fost doi oameni la un jandarm; noi cinci sute, ei trei sute. Păi, ce-am făcut? Am furat, am omorât?! Ce-am făcut? Am văzut un copil de şase ani cu ochiul cât pumnul lu’ ăla de l-a lovit. Atâta era de umflat, şi vânăt!” povesteşte, tot mai aprins, omul cu mâna accidentată.

Autorităţile locale au dat bir cu fugiţii

„Oamenii aşteaptă să vină cineva, să vorbească, să le spună ce şi cum. A apărut prefectul, a stat câteva minute, a vorbit cu jandarmii şi a plecat. Nici nu i-a băgat în seamă. Primarul, Mircea Vlasă, zice că e în concediu medical, şi-a închis telefonul”, îmi povesteşte Iordache.

„Manevră!” sare unul dintre localnici. „Manevră. Ăsta e pământul lui, aici, unde fac americanii sonda. A ştiut că vine Chevronu şi omul şi-a vândut, lui, pământul ăsta care era în rezerva primăriei. Şi l-a vândut lui, mă-nţelegi? Iar viceprimarul, unu, Voina Vasile, habar n-are de nimic. Un nimeni. Zice că să vadă cum merg lucrurile. Halal de mama ta, primare, dacă aştepţi să vezi ce iese…”.

Dincolo de obida oamenilor, mai răsună câte un acord stins, de chitară. Un amestec straniu de revoltă, melancolie, patimă şi nelinişte. Cu toţii spun că nu vor pleca. Vor sta acolo. „Să vedem care pe care. Ori ei, ori noi. Eu sunt aici de luni. N-am apucat să dorm două ore. Nu mai e de joacă. Primarul îşi ia pământ; guvernul şi CJ-ul dă avize, americanii sunt păziţi de jandarmi şi noi vorbim singuri, ca proştii” îmi spune unul dintre consilierii locali, şi mă invită la şedinţa de consiliu, „Ca să vedeţi şi dumneavoastră ce se-ntâmplă!”.

„O să fim aici şi mâine şi poimâine. În fiecare zi” intervine un altul, care se recomandă „un sătean, care protestează”. Cu toţii speră ca sâmbătă, când e anunţat un miting de amploare, să ajungă până la ei, în mijlocul drumului dintre Pungeşti şi Siliştea, mii de români.”

Deci dupa ce trateaza proprietatea privata asa, la futu-i ma-sa, Guvernul Ponta mai trimite si jandarmii, sa-ti traga asa, la misto, o palma peste ochi pe pamantul tau. Scuzati-mi, va rog, expresia, dar caut sa redau cat mai exact cum stau lucrurile cu aroganta lui Ponta si a Guvernului pe care, cu „onor”, il conduce.

Sa vedem ce spune si HotNews:

VIDEO Proteste la Pungesti, unde Chevron urmeaza sa amplaseze sondele de explorare / Cinci persoane spitalizate in urma violentei jandarmilor

Adevarul este ca acest Victor Ponta nu ne trateaza – si lucrul asta se rasfrange asupra intregului USL – ca pe niste cetateni si nici pe votantii USL nu-i trateaza ca pe niste oameni care si-au pus increderea si sperantele in USL sau chiar in partidul dumnealui, in PSD. Victor Ponta si Guvernul USL ne trateaza ca pe niste bizoni. Or, tocmai lucrul asta e foarte deranjant. Bineinteles, dupa cum aratam mai sus, se repercuteaza, din pacate, asupra intregului USL. Dl. Ponta ne-a mintit. Si dupa ce ne-a mintit mai e si arogant. Si dupa ce mai e si arogant, nu prea se vede vreo imbunatatire a situatiei economice a tarii. Iar aceste lucruri conduc la ceea ce i s-a intamplat ministrului Culturii, Dl. Daniel Barbu:

Romania Libera

Barbu: Le-am spus protestatarilor că se comportă ca nişte NEO-NAZIŞTI

Se arata ca:

„Ministrul Culturii, Daniel Barbu, a declarat că, atunci când a ieşit din Club A, protestatarii „au înconjurat maşina şi au început să o lovească. Când au spart luneta am ieşit şi le-am spus că se comportă ca nişte neo-fascişti, au lovit maşina cu pietre”, conform gandul.info.

Daniel Barbu a adăugat că în interiorul Clubului nu a fost agresat.

Într-o intervenţie la Antena 3, Daniel Barbu a declarat că i-a numit neo-nazişti pe protestatari după ce aceştia au spart luneta de la maşină. „Poliţiştii au facut culoar astfel încât să putem pleca”.

Ministrul Culturii a adăugat faptul că agresorii „erau tineri, în jur de 20 de ani, nervoşi şi vehemenţi. Loveau maşina, ceea ce nu mi s-a părut lucrul cel mai potrivit”.

Citeşte şi Incidente în centrul Capitalei. Maşina ministrului Culturii, BLOCATĂ şi AVARIATĂ de protestatarii care-i cer demisia

Ce spun Ponta şi Antonescu despre incidentele de la Universitate

Se arata ca:

UPDATE: Purtătoarea de cuvânt a Jandarmeriei, Irina Drăgan, a declarat pentru Gândul că în urma incidentului trei persoane au fost duse la poliţie. „Noi am acţionat la solicitarea Poliţiei. Nu era vorba de persoane care protestau în spaţiul public. Ministrul s-a deplasat în siguranţă la maşină”, a spus ea, conform gandul.info.

Crăciun: „Ministrul a plecat teafăr

Unul dintre organizatorii mitigurilor anti-Roşia Montană, Claudiu Crăciun, a declarat, pentru acelasi cotidian, că are rezerve faţă de faptul că protestatarii sunt cei care au spart luneta maşinii ministrului Culturii. „A fost o busculadă, erau şi mulţi jandarmi. S-a strigat, s-a scandat, dar ministrul a plecat teafăr. Nu i s-a pus niciun moment integritatea fizică în pericol, ci doar demnitatea”, a spus Claudiu Crăciun.

Gestul protestatarilor a fost condamnat de Deputatul PNL, Alina Gorghiu, condamna gestul protestatarilor. „Iese baltă de sânge dacă pe o parte a bulevardului Magheru vor trece cei care susţin proiectul Roşia Montană şi pe cealaltă sunt cei care nu sunt de acord cu proiectul”, a spus Gorghiu la Digi24, adăugând că nu este de acord „să se dea cu pumnul” doar pentru că ai un punct de vedere diferit.

Mobilizarea protestatarilor s-a făcut şi în acest caz pe reţelele de socializare. Pe pagina de Facebook „Roşia Montană în Unesco” se anunţa că „mergem acum în audienţă la domnul senator Daniel Barbu. Mobilizarea! În Club A”.

_ _ _ _ _

Premierul Victor Ponta şi Liderul PNL, Crin Antonescu, au declarat că atacul asupra ministrului este inacceptabil şi au cerut identificarea şi sancţionarea agresorilor.

Premierul a declarat că o astfel de agresiune este inacceptabilă şi că, în lipsa unor măsuri, ţara poate fi cuprinsă de anarhie, transmite Mediafax.

Totodată, premierul a declarat, la Antena 3, că l-a sunat pe Daniel Barbu şi că ministrul „este bine”. Premierul „Eu îi ascult pe cei care spun că nu face bine Guvernul şi nu accept să se intervină violent asupra lor. Oamenii care protestează, atâta timp cât o fac paşnic, pot să o facă. Faptul că un ministru are o opinie, domnul Barbu se află la o dezbatere, şi îl agresează mi se pare inacceptabil. Vreau să fie identificaţi şi să fie traşi la răspundere pentru că totul are o limită şi nimic nu este mai grav decât o anarhie.

Ponta a precizat că a fost informat de către şeful Serviciului de Protecţie şi Pază (SPP) şi reprezentanţii Jandarmeriei despre incidente şi că a discutat imediat cu ministrul, care „este bine”.

Liderul PNL, Crin Antonescu, a precizat că este un susţinător al drepturilor manifestanţilor şi că forţele de ordine au fost „extrem de îngăduitoare” şi că au procedat corect prin maniera în care au acţionat până în prezent, conform gandul.info.

În privinţa evenimentul din această seară, Crin Antonescu a subliniat că atunci „când ataci pur şi simplu, eşti numai bun de reţinut”.

Citeşte şi Incidente în centrul Capitalei. Maşina ministrului Culturii, BLOCATĂ şi AVARIATĂ de protestatarii care-i cer demisia. Ce a declarat Barbu

VIDEO. Incidente în centrul Capitalei. Maşina ministrului Culturii, BLOCATĂ şi AVARIATĂ de protestatarii care-i cer demisia

Se arata ca:

UPDATE: Ministrul Culturii, Daniel Barbu, a declarat că, atunci când a ieşit din Club A, protestatarii „au înconjurat maşina şi au început să o lovească. Când au spart luneta am ieşit şi le-am spus că se comportă ca nişte neo-fascişti. Au lovit maşina cu pietre”, conform gandul.info.

Daniel Barbu a adăugat că în interiorul Clubului nu a fost agresat.

Citeşte şiBarbu: Le-am spus protestatarilor că se comportă ca nişte NEO-NAZIŞTI

Citeşte şiCe spun Ponta şi Antonescu despre incidentele de la Universitate

_ _ _ _ _

Autovehiculul ministrului Culturii, Daniel Barbu, a fost blocat şi avariat, joi seara, de protestatarii din Piaţa Universităţii faţă de exploatarea minieră de la Roşia Montană.

Aproximativ 50 de opozanţi ai proiectului Roşia Montană l-au bruscat pe ministrul Culturii şi l-au împiedicat, timp de circa o jumatăte de oră, să părăsească strada din faţa Club A, din centrul vechi al Capitalei, informează B1TV.

Manifestanţii au încercat iniţial să intre în dialog cu ministrul în interiorul pubului, însă Daniel Barbu a refuzat să le răspundă. Ulterior, protestatarii au ieşit în stradă şi au lipit pe geamul din spate al maşinii ministrului bancnote cu faţa lui Daniel Barbu. In busculada produsă de intervenţia jandarmilor, manifestanţii au spart luneta maşinii.

Protestatarii au cerut demisia ministrului şi au scandat minute în şir „ruşine, ruşine să vă fie!”. Totodată, manifestanţii au aruncat cu bancnote false în demnitar şi l-au huiduit, întrebându-l „Câţi bani ţi-ai luat?”.

La solicitarea Poliţiei, jandarmii au intervenit pentru deblocarea maşinii ministrului Culturii.

Barbu se afla, la momentul producerii incidentului, la un eveniment în Club A din centrul vechi al Capitalei, unde a fost invitat să ţină o prelegere despre starea culturii şi despre posibilitatea demolării casei monseniorului Ghika.”

Gandul

Ponta, după atacul asupra ministrului Culturii: „Există o limită pe care, dacă o laşi să treacă, ţara e cuprinsă de anarhie”

Se arata ca:

„Premierul Victor Ponta a cerut autorităţilor să îi identifice rapid pe tinerii care l-au agresat în această seară pe ministrul Culturii, Daniel Barbu, pentru a fi traşi la răspundere „contravenţional sau penal”.  „Există o limită pe care dacă o laşi să treacă, ţara e cuprinsă de anarhie şi nimic nu e mai rău decât anarhia”, a susţinut prim-ministrul, informat de către directorul SPP şi de Jandarmerie despre episodul vandalizării maşinii lui Daniel Barbu, după o dezbatere la care a participat în Club A.

Ponta a catalogat episodul drept „inacceptabil” şi a estimat că „există riscul” instalării anarhiei, dând ca exemplu „blocarea drumurilor naţionale” de care au fost acuzaţi localnicii din Pungeşti, Vaslui, în prima zi de proteste faţă de începerea explorării gazelor de şist în zonă.

„Există acest risc. Opiniile unor oameni care protestează sunt imediat folosite mediatic. Cel care zicea că e rănit e de fapt fostul primar care se bate cu actualul primar şi care găsise un moment să îşi facă nişte imagine. Nu că n-a murit, dădea interviuri mortul. În momentul în care se întâmplă lucruri grave: să blochezi drumuri naţionale, să agresezi un om, statul trebuie să intervină”, a susţinut Ponta, într-un interviu la Antena 3.”

Adevarul este ca, in spiritul arogantei D-lui. Ponta, Dl. Barbu nu ar fi trebuit sa le spuna celor care i-au spart masina ca se comporta ca niste neofascisti, ci, mai degraba, ar fi trebuit sa-l intrebe, cu un aer serios si cerebral, dur, pe unul dintre protestatari: „esti bizon?” 😀 . Dubla personalitate – „O să fiu sincer şi o să vă spun că eu, ca deputat, o să votez împotrivă, dar pe de altă parte, ca prim ministru, nu am dreptul…” – care se rasfrange atat asupra USL – cand te afli in Opozitie esti impotriva, cand ajungi la Putere esti pentru -, cat si asupra guvernarii, produce, intr-adevar, anarhie in societate. Daca oamenii ar fi stiut de la bun inceput ca pozitia USL este pentru demararea exploatarii cu cianuri la Rosia Montana si a gazelor de sist, prin fracturare hidraulica, atunci o mare parte din cauzele ce au generat aceste proteste nu ar mai fi existat. Insa USL nu a procedat asa. Pentru a nu pierde voturi si pentru ca sa foloseasca la maximum valul antiBasescu ce cuprinsese atunci societatea.  De aceea chestiunea onestitatii in politica nu cred ca e deloc revoluta. Se poate cladi, oare, o democratie sanatoasa in societatea noastra pe o lipsa crasa de onestitate in politica? N-as prea crede… Lipsa de onestitate in politica exista peste tot in lume. Sa fim seriosi, politicienii nu-s niste sfinti! Inteleg asta. Insa eu cred ca la noi s-a depasit limita in aceasta privinta! Se merge prea departe cu lipsa de onestitate fata de cel care iti da votul!! Ca Dl. Ponta n-ar trebui sa uite ca printre acesti protestatari pot fi multi care au votat cu USL. De unde se vede dispretul fata de actul democratic (votul) pe care il practica, din pacate, USL si guvernarea actuala.

Care e parerea Dvs.?

Romania Libera

Tensiuni între PSD şi PNL pe tema noii legi pentru Roşia Montană

Se arata ca:

„Senatorul PNL Dian Popescu, membru al Comisiei speciale privind Roşia Montană, şi-a exprimat nemulţumirile privind noua lege a exploatărilor miniere, arătând că PNL rămâne în afara unei noi majorităţi pe care şi-o creează PSD.

Liberalii din cadrul Comisiei pentru Roşia Montană au fost, încă o dată, în opoziţie faţă de social democraţi, nefiind mulţumiţi de schimbarea totală adusă proiectului care privea iniţial exploatările de la Roşia Montană, transmite B1 TV.

”În comisie, iniţial, s-a pus la vot dacă respingem legea ca atare sau nu. PSD şi PPDD au votat împotrivă, să nu respingem legea, trecem pe amendamente. În acel moment ne-am trezit în faţă cu o nouă lege. Am votat împotrivă şi am explicat de ce. Prima dată, PNL a votat împotrivă, PSD a votat pentru, după aceea, a trecut, fiind majoritari, la amendamente. Atunci, în faţa noastră a apărut pe masă altă lege. PSD-ul a adus altă lege cu alt titlu care nu are legătură cu Roşia Montană deşi noi suntem Comisia Roşia Montană”, a declarat senatorul liberal. 

Preşedintele Comisiei pentru Roşia Montană, Darius Vâlcov, a declarat că a fost modificat inclusiv titlul şi că proiectul nu se mai referă la Roşia Montană, ci la exploatări auro-argintifere în general. Vâlcov a mai spus că Acordul dintre Guvern şi RMGC a fost scos din proiectul de lege trimis de Guvern.” (subl. mea)

DE citit si…

Gandul

Cum a ajuns Ponta la putere. Gazele de şist, unul din capetele de acuzare în moţiunea de cenzură în urma căreia guvernul Ungureanu a fost demis în aprilie 2012

Se arata ca:

„Victor Ponta şi parlamentarii USL acuzau guvernul Ungureanu, în moţiunea de cenzură depusă în aprilie 2012, că a aprobat acorduri privind gazele de şist o singură companie – Chevron şi nu a fost capabil să privatizeze Cupru Min. După succesul moţiunii de cenzură, pe 7 mai 2012, Victor Ponta ajungea premier, funcţie pe care o deţine până în prezent.

În moţiunea de cenzură cu care a dărâmat guvernul Ungureanu, Ponta şi parlamentarii USL reproşau puterii de atunci că a încheiat contracte doar cu compania americană Chevron, deşi “mai existau şi alte companii care ar fi dorit să încheie astfel de acorduri cu autorităţile române”.

“Compania americană Chevron a primit dreptul de a explora şi exploata gazele de şist pe trei perimetre, toate aflându-se în judetul Constanţa, în suprafaţă totală de aproximativ 300.000 de hectare. Cele trei perimetre se află în zonele Vama Veche, Adamclisi şi Costineşti. Chevron mai deţine licenţe de explorare şi exploatare şi în zona Bârladului. De ce au fost aprobate acordurile ce permit Chevron exploatarea gazelor de şist, în condiţiile în care nu existau studii şi nici cadrul legislativ specific care să reglementeze condiţiile tehnice de explorare-exploatare care să evite riscurile geologice, de mediu, de poluare a apelor freatice?”, critica la momentul respective conducerea USL guvernul Ungureanu.

Între timp, în privinţa gazelor de şist poziţia premierului Ponta s-a schimbat, în discursurile sale apărând des sintagme precum “independenţa energetică” şi “scăderea facturii la gaze”.

Mai mult, pe vremea când se afla în opoziţie, preşedintele PSD, Victor Ponta, se pronunţa pentru consultarea locuitorilor din Bârlad şi litoral, zone în care urmau să aibă loc explorări pentru gazele de şist.

La un an şi jumătate după preluarea puterii, atât Victor Ponta, dar şi Crin Antonescu nu sunt de acord cu organizarea unor referendumuri pentru proiectele de exploare a gazelor de şist sau pentru proiectul minier de la Roşia Montană.

Opoziţia USL ataca Guvernul Ungureanu criticând faptul că acesta nu a fost transparent în privinţa proiectelor legate de gazele de şist.

Privatizarea Cupru Min, care nu este realizată nici la această oră, şi reprezintă unul dintre obiectivele noului ministru al Economiei, Andrei Gerea. În aprilie 2012, eşecul privatizării Cupru Min reprezenta un alt cap de acuzare la adresa guvernului Ungureanu.

“Eşecul vânzării Cupru Min SA nu exonerează cu nimic Guvernul de erorile comise în procesul de privatizare, ci, dimpotrivă, este încă o dovadă a iresponsabilităţii cu care executivul abordează chestiunea privatizării resurselor solului românesc”, susţineau Victor Ponta şi cei din USL în moţiunea de cenzură.”

Un lucru pozitiv…

Sau care ar trebui sa fie pozitiv, cel putin noi asa il vrem:

Gandul

Ponta confirmă vizita în SUA. „A fost pusă sub semnul întrebării din cauza crizei de la Washington”

Se arata ca:

„Vizita pe care premierul Victor Ponta o va face în Statele Unite ale Americii, începând cu 22 octombrie, a fost confirmată în această seară de şeful Guvernului. Gândul a relatat că Ministerul de Externe, cu sprijinul fostului ambasador Mark Gitenstein, i-a negociat prim-ministrului o vizită la Casa Albă la finalul acestei luni, cea mai importantă întâlnire programată fiind cea cu vicepreşedintele Joe Biden, în ciuda încercărilor de a se obţine şi o întrevedere cu liderul american, Barack Obama. Întrebat la începutul săptămânii trecute despre planurile legate de această vizită, Victor Ponta a fost evaziv.

„Vizita în SUA era programată demult pentru săptămâna viitoare, însă a fost o perioadă pusă sub semnul întrebării din cauza crizei de la Washington”, a explicat premierul joi seară motivele, arătând că, urmează să-şi prezinte public agenda în zilele următoare.

Potrivit lui Ponta, „va fi o vizită cu caracter politic, economic”. „E organizată de Departamentul de Stat al SUA, nu de vreo companie privată. Un prim-ministru cred că nu a mai fost de la Adrian Năstase. Avem proiecte importante cu SUA”, a adăugat premierul, la Antena 3.

Victor Ponta va fi însoţit la Washington de ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, printre subiectele de interes aflându-se şi înţelegerea cu Chevron şi Exxon pentru explorarea resurselor din România.”

Trebuie spus ca noi dorim sa atragem interesul economic al SUA in Romania. Insa asa cum e pusa problema se constata un usor dezechilibru in favoarea SUA. Observati ca e vorba de companii celebre – Chevron, Exxon – in vederea exploatarii resurselor din Romania. Nu spun ca lucrul acesta trebuie sa fie neaparat rau. Dar, dupa parerea mea, ar trebui ca si companiile noastre sa incerce sa fie mai curajoase in a exporta produse romanesti in SUA. SUA se bazeaza pe importurile venite din UE si China. Romania, dupa parerea mea, valorifica prea putin piata americana. Si eu sunt de acord ca in conditii de piata libera trebuie sa fie un avantaj reciproc pentru ambele tari. De aceea, cred eu, firmele noastre ar trebui sa vizeze la export piata americana – o foarte mare piata de desfacere si un loc excelent pentru a face afaceri. Lucrul asta ar fi un factor care ar putea contribui major la dezvoltarea firmelor romanesti, la acumularea de experienta, la asimilarea spiritului libertatii economice, specific nord-american. De aceea, cred eu, trebuie puse bazele unui parteneriat economic pe termen lung cu SUA si rezolvata problema vizelor in vederea liberei circulatii a persoanelor intre SUA si Romania. Trebuie spus foarte clar ca in ceea ce priveste Romania nu exista niciun risc legat de terorism sau actiuni teroriste in cazul in care ar exista libera circulatie a persoanelor intre tarile noastre. Nu exista un astfel de risc nici in ceea ce priveste Spatiul Schengen, daca tara noastra s-ar integra. Eu cred aceste lucruri si orice suspiciuni in aceasta privinta cred ca se bazeaza mai mult pe impresii si informatii false.

Revin la aceste proteste: haideti sa vedem si partea plina a paharului! Democratia in societatea romaneasca incepe sa se maturizeze si asta e un lucru bun! De ce sa nu consideram ca aceste proteste intaresc democratia si libertatea in Romania? Eu as zice sa nu vedem numai partea rea a lucrurilor. In acest al doilea mandat a lui Traian Basescu cred ca oamenii au fost mai aplecati catre politica decat in ceilalti ani si au cautat sa cunoasca mai mult in aceasta privinta. Nu a fost o perioada placuta. Dar poate ca a fost fecunda din alt punct de vedere, cel al cunoasterii ceva mai profunde a fenomenului politic.

Pe de alta parte, cred ca aceste proteste sunt printre primele cu un caracter ecologist in Romania. Partidele ecologiste nu au prea avut aici succes, ca dovada ca au disparut, practic, din viata politica. Aceste miscari de protest par a semana cu chinurile nasterii unui nou  partid ecologist. Manifestantii, in general, sunt tineri.  Ramane de vazut daca se va forma un nou partid sau miscare ecologista, sau daca ecologismul va prinde noi si marete aripi in Romania. N-as prea crede… Ma aflam alaltaieri printre manifestanti si, dupa ce am ajuns la Arcul de Triumf, coloana de manifestanti s-a asezat cu fata spre Kiseleff, sa poata trece pe sub Arcul de Triumf. Erau si vreo patru barbati imbracati in camasi din portul nostru popular. Mi-a sarit imediat in ochi aceasta componenta nationalista a mitingului. Apoi coloana a trecut pe sub Arcul de Triumf si s-au asezat mai toti pe jos. Un barbat cu un megafon spunea ca sa ne aducem aminte de inaintasii nostri, care au luptat pentru patrie, sa intonam Imnul National si, „de ce nu, ca doar suntem romani”, Tatal nostru… Va las pe Dvs., stimati cititori, sa ghiciti ce fel de ideologie politica degaja o astfel de manifestare 😀 . Imnul s-a cantat, Tatal nostru nu s-a mai spus. De fapt se canta imnul, dar doua femei din fata mea incepusera sa strige din toti bojocii impotriva gazelor de sist, ca si cum ar fi vrut sa arate ca tot mitingul este impotriva exploatarii gazelor de sist, nu o manifestare cu caracter de procesiune religioasa. Altii au inceput sa urmeze exemplul celor doua. Insa mie mi s-a parut o chestie foarte originala: la un mare miting ecologist, manifestantii sa spuna, cu totii, Tatal nostru… Nu de alta, dar erau niste contraste ideologice ce meritau a fi vazute si apoi discutate intr-un seminar de stiinte politice.

Oricum, interesant ce se intampla! 🙂

DE citit si pozitia UE in privinta gazelor de sist

Gandul

Uniunea Europeană pune o primă frână GAZELOR DE ŞIST: cum vor avea ţăranii din Pungeşti un cuvânt de spus asupra proiectului Chevron

Se arata, printre altele, ca:

„Cu o săptămână înainte de „răscoala din Pungeşti”, Vaslui, împotriva americanilor de la Chevron, Parlamentul European a votat un raport care, dacă ar fi adoptat şi de Consiliu, ar stabili primele reguli la nivel european pentru explorare şi extracţie prin fracturare hidraulică a hidrocarburilor neconvenţionale, între care gazele şi petrolul de şist.

Mai exact, legislativul european a adoptat o propunere legislativă care ar modifica Directiva privind impactul asupra mediului (EIA) în vigoare, impunând studii de impact pentru toate proiectele care presupun fracturare hidraulică. Alte prevederi se referă la consultarea populaţiei europene în cazul acestor proiecte, publicarea anumitor informaţii despre ele de către companiile dezvoltatoare şi încearcă propunerea unor măsuri pentru a preveni conflictele de interese în acest domeniu. Concret, o companie precum Chevron nu va putea derula proiecte de explorare şi exploatare a gazelor de şist fără să vină mai întâi cu un studiu de impact asupra mediului şi fără să consulte populaţia din Pungeşti.

„Practic, ceea ce s-a votat în Parlamentul European a fost modificarea unei Directive a UE cu scopul de a introduce proiectele de exploatare a gazelor de şist pe lista proiectelor care vor necesita studii de impact din punct de vedere al efectelor asupra mediului înconjurător. Parlamentul a votat că aceste studii vor trebui efectute a priori, precum şi caracterul de obligativitate al lor”, a explicat pentru gândulDoru Franţescu, policy director al VoteWatch.eu, organizaţie care se ocupă cu monitorizarea Parlamentului şi a Consiliului UE. […]

„Vin alegerile. Dacă s-ar putea, oprim tot”

De cealaltă parte, europarlamentarul Marian-Jean Marinescu (PDL, PPE) a comentat pentru gândul că raportul nu afectează cu nimic situaţia din România, pentru că în ţara noastră este oricum nevoie de aviz de mediu pentru explorare şi exploatare a hidrocarburilor neconvenţionale. Propunerea de modificare a Directivei EIA este doar un gest populist de partea legiuitorului european, ne-a declarat Marinescu. „Vin alegerile. Eu am văzut şi celălalt Parlament (legislatura anterioară, n.red.), dar nu era chiar aşa. Este populism! Dacă s-ar putea, oprim tot – energie atomică şi tot – , stingem lumina şi eventual ne mutăm în cort”, a declarat europarlamentarul român, care consideră că „nu e normal să ai studii de mediu pentru tot”.

Marinescu a mai declarat că, în ceea ce priveşte amendamentele controversate supuse separat la vot, el s-a pronunţat pentru impunerea studiilor de mediu în cazul exploatării prin fracturare hidraulică, dar împotriva studiilor pentru explorare.

“Revizuim această legislaţie cheie pentru a o alinia cu noile priorităţi ale Europei, cum ar fi solul, utilizarea resurselor şi protecţia biodiversităţii. Fracturarea hidraulică ridică anumite îngrijorări. Stabilim criterii clare pentru a evita conflictele de interese şi pentru a implica publicul”, a spus raportorul Andrea Zanoni, potrivit unui comunicat al Parlamentului European. Directiva privind impactul asupra mediului (EIA) se aplică atât proiectelor private, cât şi celor publice.

Prevederile legislaţiei europene în vigoare

Scopul raportului votat de Parlament, susţinut de o coaliţie de centru-stânga, este, spun autorii săi, de a asigura un nivel ridicat de protecţie a mediului şi a sănătăţii publice, stabilind un nucleu de cerinţe minime la nivel european – lăsând, în acelaşi timp, multe aspecte importante la latitudinea statelor – pentru evaluarea efectelor anumitor proiecte asupra mediului, în conformitate cu Strategia Europa 2020.

Legislaţia actuală reglementează doar proiectele de extracţie de gaze naturale cu un volum de cel puţin 500.000 de metri cubi pe zi. Prin comparaţie, raportul PE, construit de la propunerea Comisiei, vrea să acopere toate proiectele, dat fiind că, de regulă, exploatarea de şisturi se face într-un volum mai mic. Deputaţii europeni vor, în aceste condiţii, studii de impact obligatorii pentru toate explorările şi exploatările hidrocarburilor convenţionale, fie gaze şi petrol de şist, gaze de cărbune sau alte asemenea hidrocarburi, indiferent de cantitatea extrasă. Condiţia este ca metoda de explorare şi exploatare să fie tehnica de fracturare hidraulică. Aceiaşi europarlamentari propun şi măsuri de asigurare a informării şi consultării publicului pentru astfel de proiecte.

Principalele neajunsuri identificate de europarlamentari în legislaţia europeană de mediu în vigoare se referă la trei mai capitole: procedura de evaluare a proiectelor, calitatea studiilor de mediu şi neconcordanţele din cursul evaluărilor de impact sau în raport cu alte prevederi legislative. […]

Comisia Europeană, pentru Gândul: Gazele de şist, încă prea noi

Anul trecut, Comisia Europeană declara pentru gândul, în contextul protestelor din România privind explorările Chevron, că este prea devreme pentru a avea un cadrul legislativ privind şisturile în Europa. Janez Potočnik, comisarul european pentru Mediu, aştepta, la acea vreme, să vadă în ce direcţie merg planurile de exploatare a gazelor de şist în Europa pentru a se putea pronunţa pe acest subiect, a declarat pentru gândul purtătorul acestuia de cuvânt, Joe Hennon.

„Gazele de şist nu sunt bune sau rele. Deocamdată, sunt un lucru destul de nou, iar oamenii încă evaluează efectele asupra mediului, avantajele şi aşa mai departe”, a afirmat reprezentantul comisarului Potočnik. „Pentru moment, (exploatarea, n.red.) rămâne doar la latitudinea statelor membre. La fel ca în cazul altor resurse, trebuie se respecte legile de mediu, care sunt aceleaşi. Pentru moment, suntem mulţumiţi că aceste legi se respectă”, a mai declarat pentru gândul Joe Hennon.

La finele anului trecut, Parlamentul European a dezbătut şi supus la vot două propuneri de rezoluţie despre gazele de şist – una despre efectele industriale (raportor Niki Tzavela), alta despre impactul asupra mediului. Textele au fost nelegislative (UE nici nu are cum să impună legi energetice statelor membre) şi au trecut cu majorităţi confortabile. După ce au fost votate separat şi respinse mai toate amendamentele-cheie, însă, care cereau, de exemplu, o infrastructură adecvată explorării şi exploatării gazelor de şist, au rămas doar „scheletele” acestor rezoluţii, fără nimic substanţial.”

Update – un articol ce cred ca ar fi trebuit scris acum trei ani…

Gandul

O întrebare de 1,8 miliarde de dolari: de ce nu vor ruşii de la Gazprom concurenţa americanilor de la Chevron în România

Se arata ca:

„1,8 miliarde de dolari plăteşte România anual pe gazele pe care le importă de la ruşi. 20% din consumul necesar într-un an provine de la distribuitorii Gazprom. Dependenţa energetică a României de gazul rusesc este mai redusă decât a altor ţări, în condiţiile în care Macedonia şi Serbia, spre exemplu, depind în proporţie de 100% de Gazprom şi distribuitorii săi, Bulgaria în proporţie de 90%, iar Polonia în proporţie de peste 60%.

Dacă anul acesta, în primele şase luni, preţul mediu a fost de aproape 400 de dolari pe mia de metri cubi de gaz rusesc, anul trecut ţara noastră a plătit în jur de 539 de dolari pe mia de metri cubi, un preţ mai mic faţă de Macedonia, total dependentă, care a dat 564 de dolari pe mia de metri cubi, dar mai mare faţă de Bosnia 515 dolari, Polonia 526 de dolari, Cehia 503 dolari şi Bulgaria 501 dolari. În 2012, factura totală a gazelor ruseşti s-a ridicat la 6,2 miliarde de lei, adică 1,8 miliarde de dolari.

Dependenţa României de gazul furnizat de Gazprom reprezintă în acest moment o vulnerabilitate de securitate energetică, în condiţiile în care Rusia poate jongla cum vrea cu preţul gazelor pe care le vinde, permiţându-şi astfel să pună presiune pe alte subiecte din agenda geopolitică a ţării noastre. Tocmai această problemă încearcă să o rezolve România. În contextul în care alte proiecte de aprovizionare cu gaz, care să nu implice Rusia, au picat sau stagnează – proiectul Nabucco sau conducta AGRI din Azerbaidjan, ţara noastră se află în poziţia de a fi nevoită să găsească surse alternative. Exploatarea gazelor de şist reprezintă una dintre ele. În aceste context, implicarea în proiect a americanilor de la Chevron nu se traduce atât prin încercarea Bucureştiului de a-şi asigura independenţa, cât prin opţiunea de securitate energetică pe care o face România între Rusia şi Statele Unite.

Chiar dacă nu asistăm atât la un meci geopolitic în logica Războiului Rece, între SUA şi Rusia, ci mai ales la ciocnirea unor interese comerciale, reprezentate la momentul actual de americanii de la Chevron şi de ruşii de la Gazprom, tensiunile apărute din cauza gazelor de şist îşi au originea în această dispută, iar implicaţiile pentru România sunt, în special, de natură geopolitică, şi mai puţin comercială.

În plină ofensivă după eşecul proiectelor care i-ar fi slăbit poziţia dominantă în regiune, este lesne de înţeles de ce Rusia nu priveşte cu ochi buni dezvoltarea unor surse alternative de energie, aşa cum sunt gazele de şist sau hidrocarburile din Marea Neagră, concesionate de România americanilor care estimează că doar exploatarea în perimetrul Mării Negre ar putea asigura jumătate din consumul intern necesar pentru gaze naturale. De asemenea, potrivit studiilor, România se află pe locul trei în Europa în ceea ce priveşte potenţialul de explorare al gazelor de şist, după Franţa şi Polonia.

Pe de altă parte, SUA se află de câţiva ani într-un stadiu pe care analiştii economici îl caracterizează drept „o revoluţie” energetică: americanii au început să producă mai mult gaz decât consumă şi în câţiva ani pot deveni exportatori neţi de energie. Acest lucru se datorează în mare parte exploatării agresive a gazelor de şist. Expansiunea energetică a SUA poate avea ca efect scăderea preţurilor mondiale la gaze şi petrol, precum şi eliminarea nevoii de a importa gaz, lucruri care intră în conflict cu interesele comerciale ale Rusiei.

Pentru România, discuţia privind exploatarea gazelor de şist nu se rezumă însă numai la dimensiunea geopolitică. Dincolo de a explica avantajele unei opţiuni strategice de securitate energetică, este nevoie şi de o discuţie aplicată şi adaptată realităţilor interne. Pentru că protestele din Bucureşti şi revolta de la Pungeşti împotriva Chevron nu poate fi tradusă în termenii unei respingeri categorice a americanilor, ci este mai degrabă justificată de elemente tehnice şi financiare. Pe de o parte, metoda fracturării hidraulice, în contextul cutremurelor repetate din ultima vreme de la Galaţi, amplifică temerea populaţiei privind insecuritatea seismică. Fracturarea hidraulică este însă o metodă folosită în România de foarte mulţi ani, doar că nu în extragerea gazelor de şist, iar intensitatea seismică în urma acestui procedeu este de 2-2,5 grade, aproape imperceptibilă în condiţiile în care se produc la o adâncime mare.

Un al doilea aspect de menţionat este raportul cost/beneficiu pe care îl au românii în urma acestor exploatări. Dincolo de un preţ scăzut la gaz, comunităţile din zonele unde sunt trasate perimetrele gazeifere se consideră excluse de la profit. Asta în condiţiile în care, în România, banii merg la stat, iar cetăţenii pot fi expropriaţi fără să poată contesta decizia. În SUA, banii merg mai întâi la cetăţenii care au drept de proprietate asupra resurselor minerale găsite pe terenurile lor.

„Suntem dependenţi de importul de gaze şi avem o singură sursă de import: Rusia”

Dezvoltarea unor alternative la gazul rusesc este esenţială pentru ca România să nu mai fie un stat vulnerabil din punct de vedere geopolitic, explică pentru gândul analistul şi consultantul economic Aurelian Dochia.

„Suntem dependenţi de importul de gaze şi avem o singură sursă de import: Rusia. Atât din punct de vedere economic, cât şi geostrategic, nu este o situaţie de invidiat să fii dependent de o singură sursă. Pentru România, dezvoltarea unor alternative este extrem de importantă. Cred că dezvoltarea gazelor de şist este o alternativă care trebuie să stea în atenţie, ca şi zăcămintele din Marea Neagră, pentru că ele sunt singurele soluţii care oferă României nu independenţă energetică – nu de asta e vorba, ci securitate energetică. Adică asigurarea continuităţii în aprovizionarea cu gaz şi predictibilitatea preţurilor, să nu existe cineva care să le manevreze cum vrea şi să te lovească atunci când eşti vulnerabil”, spune Aurelian Dochia.

În opinia analistului, România are în acest moment trei obiective în domeniul energiei: interconectarea la nivelul UE (dacă s-ar fi preocupat mai demult de asta, europenii nu ar mai fi suferit şocurile de preţ pe timp de iarnă), dezvoltarea zăcămintelor alternative şi gestiunea stocurilor (avem capacitatea de a stoca gaze, pe timp de vară, atunci când producem mai mult decât avem nevoie).

Dacă pentru SUA şi Rusia este mai degrabă un meci comercial care se dă pentru o piaţă de desfacere, respectiv pentru o sursă de energie bună de exploatat, pentru România gazele de şist reprezintă un subiect care ţine de securitatea geostrategică, crede analistul.

Rusia este într-o ofensivă puternică şi a câştigat teren, pentru că proiectul Nabucco nu se mai face şi era o ameninţare.La fel este cazul şi acum, dacă se renunţă şi la exploatarea gazelor de şist. Nu cred că este vorba despre un meci geostrategic SUA-Rusia. Pentru Chevron nu e mare lucru acum, dacă merge, merge, dacă nu, merge în altă parte. Fără explorare, nici nu se ştie câte gaze de şist sunt şi dacă merită exploatate. Pentru România şi interesul nostru, ar trebui să ne clarificăm strategia. Pentru România, aspectul geostrategic este esenţial. În lipsa unor astfel de alternative, România rămâne vulnerabilă”, mai spune Aurelian Dochia, pentru gândul.

„Gazprom este foarte interesat să îşi păstreze poziţia de monopol. Este firesc, orice firmă îşi doreşte moartea concurenţilor”

Că în România nu asistăm la „marea luptă cosmică între ruşi şi americani”, ci doar la o ciocnire a intereselor comerciale a două mari companii explică şi Ana Otilia Nuţu, expert în energie al EFOR. Analista susţine că şi decizia României de a deschide poarta pentru explorarea şi exploatarea gazelor de şist este tot una comercială.

„Gazprom este foarte interesat să îşi păstreze poziţia de monopol în zonă, pentru a putea pune preţuri foarte mari. Este firesc, orice firmă îşi doreşte moartea concurenţilor. Nu cred că asistăm la marea luptă cosmică între ruşi şi americani. Dacă gazele de şist nu vor fi exploatate, de asta va beneficia Rusia, dar nu în mod direct. Nu cred că este vorba de o conspiraţie. Este o decizie pur comercială. Noi avem rezerve de gaze şi în acelaşi timp importăm gaze din Rusia. Când piaţa gazelor se va liberaliza, sperăm că prin 2016-2017, toată lumea va intra în concurenţă cu toată lumea. Atunci vor deveni profitabile resurse neconvenţionale precum gazele de şist sau hidrocarburile din Marea Neagră, despre care acum nu se pune problema să fie exploatate, pentru că nu merită”, explică Ana Otilia Nuţu, pentru gândul.

Experta mai arată că în orice piaţă unde există concurenţă mare, preţurile scad, în timp ce o piaţă ţinută în cvasi-monopol favorizează preţurile mari. La fel se întâmplă cu preţul gazelor. În Marea Britanie, unde există foarte mulţi concurenţi pe piaţa gazelor, preţurile sunt mici. În Marea Britanie, Gazprom practică cele mai mici preţuri la gaz din toată Europa (în jur de 300 de dolari mia de metri cubi), cu excepţia unor state precum Ucraina sau Belarus, care au înţelegeri speciale cu Rusia. Pe de altă parte, în ţări precum Polonia sau Bulgaria, care depind în proporţie de aproape 100% de gazul ruşilor de la Gazprom, preţul depăşeste 500 de dolari pe mia de metri cubi.

Este uşor de înţeles astfel de ce Polonia a ales să deschidă masiv exploatările de gaze de şist, fiind lider european în acest domeniu. Polonezii au pus la punct, de asemenea, o lege care să reglementeze aceste exploatări. Europa este însă divizată pe acest subiect: Franţa, de exemplu, a interzis exploatarea gazelor de şist. De ce această divizare, dacă sursele alternative de energie sunt benefice? Pentru că nu toată lumea are nevoie de ele, arată experta de la EFOR.

„Una e să fii Polonia, o ţară din Estul Europei, dependentă de Gazprom, pe care o strânge cu uşa şi UE, pentru că emite prea mult dioxid de carbon din cauza termocentralelor pe cărbuni. Alta e să fii Franţa, care eşti un beneficiar direct al exploatării gazelor de şist de către SUA. Din cauza producţiei din SUA, gazul lichefiat nu mai ajunge să fie importat în SUA, ci în Vestul Europei, pentru că americanii nu mai au nevoie de el. Astfel, Franţa are ocazia să aştepte şi să vadă ce se întâmplă în Est cu gazele de şist, ce urmări şi ce riscuri apar”, spune Ana Otilia Nuţu, pentru gândul.

Schimbarea la faţă a României, pe gazele de şist: în 2012 ba, în 2013 da

De ce şi-a schimbat însă România brusc viziunea în acest domeniu, din 2012 în 2013? O explicaţie poate fi lobby-ul puternic făcut de SUA la nivel guvernamental – vezi cazurile fostului ambasador SUA la Bucureşti Mark Gitenstein, precum şi consilierul onorific al lui Victor Ponta, colonelul american Wesley Clark, ambii angajaţi, consultanţi sau beneficiari de fonduri de la companii americane cu interese în domeniu, inclusiv Chevron. O altă explicaţie este lipsa de coerenţă şi populismul USL.

„Este politicianism, încercarea de a-ţi prinde adversarul cu ceva, chiar dacă acel ceva se dovedeşte a fi nimic. Este greu să repari ce ai stricat. Întotdeauna schimbările bruşte de poziţie te fac să îţi pierzi credibilitatea. Mai mult, la noi aceste schimbări au avut un impact mare la public. Mişcările acestea de stradă nu pot fi disociate de declaraţiile politice de anul trecut. Toţi liderii politici ar trebui să stea la o masă şi să stabilească ce este în interesul României şi să termine cu exploatările politicianiste”, crede Aurelian Dochia.

Ana Otilia Nuţu crede că sunt două variante pentru a explica această piruetă a Guvernului României faţă de gazele de şist. Prima, o motivaţie „suspectă”, care nu poate să fie pusă doar pe seama proastei guvernări: „Aceiaşi guvernanţi în mai 2012 au venit cu o moţiune de cenzură care a dat jos Guvernul, printre altele pentru că sprijinea gazele de şist. Au venit ei în funcţie şi au impus un moratoriu pe gaze de şist, care nu s-a mai realizat însă. După alegeri, am asistat însă la o susţinere entuziastă. Este suspect şi un semnal foarte prost pentru cine vrea să investească aici. La fel la nivel local, s-au făcut referendumuri unde lumea a votat covârşitor contra exploatării de gaze prin fracturare hidraulică. Au existat autorităţi care au refuzat să dea avize de mediu, dar acum, de curând, au dat aceste aprobări”.

A doua variantă, mai idealistă, este că americanii de la Chevron le-au adus guvernanţilor de la Bucureşti nişte argumente atât de bune, încât i-au convins că România va beneficia mult de pe urma gazelor de şist. „Atunci, ar putea la fel de bine să convingă şi publicul. Problema este că aceste decizii se iau foarte netransparent”, spune Nuţu.

Ce câştigă românul de rând: o întrebare la care Guvernul nu a răspuns

Tensiunile sociale din Bârlad şi din Vaslui, pe tema gazelor de şist, precum şi decizia de astăzi a Chevron de a suspenda temporar explorarea de la Pungeşti constituie o oportunitate pentru Guvern să iasă din obscuritate şi să pună pe masă nişte teme de discuţie majore, în acest domeniu.

Unul ar fi, crede experta EFOR, modul în care comunităţile locale trebuie să profite de pe urma unor astfel de exploatări, în contextul în care regimul proprietăţii asupra resurselor din subsol nu este ca în SUA, unde cetăţeanul în curtea căruia s-a găsit petrol sau gaz negociază direct cu firma care vrea să exploateze. Momentul este propice, spune Nuţu, pentru că în 2014 o clauză din contractul Petrom cu OMV expiră, iar lucrurile ar putea fi renegociate.

„Acum, dacă aş fi localnic nici mie nu mi-ar conveni: nu aş avea nimic de câştigat de pe urma exploatării, nici nu este clar dacă mă expropriază când începe exploatarea, nici dacă trag ţeava pe sub casa mea. Oamenii ar fi însă mult mai interesaţi dacă se exploatează la ei în curte. De aceea la noi ar trebui să se discute cum facem să aibă şi comunitatea locală de câştigat, pentru că altfel oamenii ajung să aibă senzaţia că sunt traşi pe sfoară.

În 2014, expiră clauza de stabilitate din contractul cu Petrom, privind impozitarea hidrocarburilor. Acesta ar fi un moment foarte bun să se discute impozitarea şi redevenţele pe hidrocarburi. Acum este mult mai simplu pentru stat să pună accize drastice pe hidrocarburi, pentru că nu pot modifica impozitarea sau redevenţa. Ar mai trebui să se stabilească câţi din aceşti bani impozitaţi rămân la bugetul de stat şi câţi merg la comunităţile locale, pentru că localnicii sunt cei care suferă cel mai mult când vine vorba de aceste exploatări”, explică Nuţu, pentru gândul.”

DE citit si…

HARTA intereselor energetice ale americanilor şi ruşilor în România

GAZELE DE ŞIST, pe înţelesul tuturor. Care sunt adevăratele riscuri şi beneficii ale exploatării lor în România

Băsescu a discutat cu Ponta înainte de vizita în SUA. „Retragerea trupelor americane din Afganistan, prin România”

Băsescu: Atacul asupra lui Barbu „nu trebuie tolerat”. Reacţia preşedintelui după protestele de la Pungeşti

 

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

octombrie 18, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 4 comentarii

Din nou despre Orientul Mijlociu

Iata ce ne spune Romania Libera:

Erdogan acuză Israelul că se livrează unui „terorism de stat”, denunţând raidul în Siria

Se arata ca:

„Premierul turc Recep Tayyip Erdogan a acuzat duminică Israelul că se livrează unui „terorism de stat”, condamnând un raid aerian în Siria, pe care l-a catalogat drept o încălcare inacceptabilă a dreptului internaţional, relatează AFP, conform Mediafax.

„Cei care tratează Israelul ca pe un copil râzgâiat trebuie să se aştepte la orice, oricând, din partea sa”, a declarat Erdogan.

„Am spus-o şi o repet, Israelul are mentalitatea celui care practică terorismului de stat. În prezent, nu putem şti ce ar putea să facă şi nici unde ar putea să facă”, a declarat el pentru presă.

Erdogan a făcut aceste declaraţii după ce ministrul israelian al Apărării Ehud Barack a confirmat, în mod implicit, că Israelul a efectuat miercuri un raid împotriva unui complex militar sirian situat în apropiere de Damasc.

„Nu putem să considerăm ca acceptabilă încălcarea spaţiului aerian al unei ţări. Ceea ce a făcut Israelul este total opus dreptului internaţional”, a adăugat premierul turc.

„Eu sunt îngrijorat de faptul că, în acest tip de situaţie, pe viitor ne putem aştepta la orice scenariu”, a continuat el.

Erdogan a apreciat că justificarea avansată de către Israel, privind efectuarea unor transporturi de armament prin Siria către Liban, este doar un „pretext”.

Lovitura aeriană de miercuri a vizat o bază de rachete de tip sol-aer şi un complex adiacent în care se presupunea că s-ar fi aflat armament chimic, a declarat un oficial american sub protecţia anonimatului.

Damascul ameninţă cu o ripostă, alimentând temeri cu privire la o transformare în conflict regional a conflictului intern sirian care devastează ţara de 22 de luni şi care s-a soldat, potrivit unor estimări ONU, cu peste 60.000 de morţi.

Turcia a devenit, de la începutul rebeliunii împotriva regimului lui Bashar al-Assad, în 2011, un critic virulent la adresa regimului sirian.”

Israelul intenţionează să creeze o zonă-tampon în Siria, după prăbuşirea regimului al-Assad

Se arata ca:

„Israelul intenţionează să creeze o zonă-tampon pe teritoriul sirian, cu scopul de a împiedica grupări radicale să se apropie de frontiera sa, în cazul în care regimul preşedintelui Bashar al-Assad se prăbuşeşte, au declarat duminică surse din domeniul securităţii pentru AFP, transmite Mediafax.

„Comandamentul militar din nord are un plan pentru «perioada post (al-Assad)», apreciind că, atunci când Bashar al-Assad nu va mai fi preşedintele Siriei, există o temere (potrivit căreia) unele elemente teroriste vor încerca să se apropie de bariera” care marchează frontiera israeliană, au declarat aceste surse pentru AFP.

„Astfel, ei vor să creeze un fel de zonă-tamponă pe teritoriul sirian şi să anunţe acest lucru întregii lumi, cu obiectivul de a împiedica (posibilitatea) ca teroriştii să se apropie de barieră fără ca noi să îi putem împiedica, fără ca noi să putem să îi vedem”, au adăugat aceste surse.

„Este vorba despre o zonă-tampon care va aparţine Siriei. Nu vom invada teritoriul sirian”, au subliniat aceste surse, insistând asupra faptului că aceste planuri se află într-un stadiu iniţial, fără să precizeze cât de adânc va pătrunde această zonă-tampon pe teritoriul sirian.

Contactat de către AFP, un purtător de cuvânt militar a refuzat să facă vreun comentariu asupra acestor planuri, subliniind că noua barieră de securitate, aflată de-a lungul liniei de armistiţiu cu Siria, pe Platoul Golan, este aproape finalizată.

Israelul a ocupat o parte a Platoului Golan în cursul Războiului din iunie 1967, după care a anexat-o, în 1981, acţiuni care nu au fost recunoscute niciodată de către comunitatea internaţională.

În mai şi iunie 2011, armata israeliană a deschis focul asupra unor refugiaţi palestinieni care încercau să treacă de această barieră, omorând aproximativ 30 de persoane porivit ONU, care a staţionat aproximativ 1.200 de Căşti Albastre de-a lungul liniei de armistiţiu dintre Israel şi Siria”

Biden avertizează Iranul că „fereastra diplomatică se închide” în cadrul dosarului nuclear – presă

Se arata, printre altele, ca:

„Vicepreşedintele american Joe Biden a avertizat duminică Iranul că „fereastra diplomatică se închide” în privinţa negocierilor asupra programului său nuclear controversat, ameninţând Teheranul că va fi afectat de „sancţiuni paralizante şi o presiune tot mai mare” în caz de eşec, relatează AFP, transmite Mediafax.

„Mingea este în terenul iranienilor. În ceea ce ne priveşte, noi am făcut şi continuăm să facem eforturi reale în vederea obţinerii unei soluţii diplomatice la preocupările comunităţii internaţionale cu privire la programul nuclear iranian. Dar fereastra diplomatică se închide”, a declarat Biden într-un interviu pentru cotidianul francez Le Figaro care va fi publicat în ediţia de luni.

„Guvernul iranian trebuie să abordeze cu seriozitate şi bună credinţă negocierile (cu Grupul) 5+1”, alcătuit din cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU plus Germania, a adăugat el, în cursul unei vizite la Paris, unde se va întâlni luni cu preşedintele francez François Hollande. […]

Vicepreşedintele american avertizează că „liderilor iranieni sunt cei cărora le revine responsabilitatea de a-şi respecta obligaţiile internaţionale. În caz contrar, vor continua să se confrunte cu sancţiuni paralizante şi o presiune tot mai mare”.

„Preşedintele (american Barack) Obama a fost clar (în acest sens). El va împiedica Iranul să obţină arma nucleară. Şi vom face tot ceea ce trebuie pentru a ne asigura că acest lucru nu se va întâmpla. Dar a mai rămas încă timp şi spaţiu pentru ca diplomaţia, susţinută de (măsuri de) presiune, să reuşească”, a conchis vicepreşedintele Statelor Unite Joe Biden.

Marile puteri şi Israelul suspectează Republica islamică de faptul că vrea să se doteze cu arma atomică, sub acoperirea programului său nuclear civil, un lucru pe care Teheranul îl dezminte în termeni categorici.”

Fost lunetist american decorat pentru misiuni în Irak, ucis într-un stand pentru tir în Texas

Iata ce se arata:

„Un fost militar american de elită, Chris Kyle, care ar fi ucis, ca lunetist în cadrul forţelor americane aeriene, peste 150 de irakieni, în cursul războiului, a fost împuşcat mortal, sâmbătă, într-un stand pentru tir, în statul Texas (sud), a anunţat duminică Fundaţia Fitco Cares, relatează AFP, conform Mediafax.

Chris Kyle, în vârstă de 38 de ani, era foarte ataşat de aceasă fundaţie, Fitco Cares, la crearea căreia a contribuit şi care le oferă ajutor veteranilor afectaţi de stres posttraumatic, după ce se întorc din misiuni efectuate în teatre de operaţiuni.

Kyle participa sâmbătă la o astfel de activitate, menită să îl ajute pe un militar afectat de stres posttraumatic, organizată într-un stand pentru tir la Glen Rose, în Texas, potrivit postului local de televiziune WFAA-TV.

Acest tânăr militar, în vârstă de 25 de ani, a fost arestat, el fiind suspectat că i-a împuşcat atât pe Chris Kyle, cât şi pe un vecin al acestuia.

Chris Kyle a participat la patru misiuni în Irak, în perioada 1999-2009. El a primit multiple distincţii pentru serviciile sale şi a scris o carte, „American Sniper”, în care recunoaşte că, văzând numărul de persoane pe care le-a ucis, insurgenţii irakieni au pus un premiu pe capul său.”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Situatia in Orientul Mijlociu ramane foarte tensionata.

februarie 4, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Evenimente. America, UE, Romania…

America

Gandul

ALEGERI SUA 2012. DEZBATEREA VICEPREŞEDINŢILOR. „Dezbaterea a fost atât de dominată de Joe Biden, încât Paul Ryan a fost un simplu spectator”

Ma asteptam ca Biden sa atace in forta, ceea ce a si facut. Iata ce se arata printre altele:

„[…] Cu toate că, în rândul electoratului, părerile despre eventualul câştigător sunt împărţite, un sondaj făcut în rândul telespectatorilor CNN dându-l câştigător pe Paul Ryan, presa americană şi internaţională scrie că Joe Biden s-a ridicat la înălţimea poreclei de „bulldog” al politcii americane şi a dominiat dezbaterea.

”Dezbaterea a fost atât de dominată de Biden – în sensul bun şi rău – , încât Ryan a fost în mare parte un spectator”, scrie Washington Post.

Cel mai slab moment al actualului vicepreşedinte, Joe Biden, a fost cel în care a recunoscut că Administraţia Obama nu a gestionat bine criza din Benghazi, Libia, unde ambasadorul SUA şi alţi trei cetăţeni au fost ucişi în 11 septembrie.

Pe de altă parte, Paul Ryan, preşedintele Comisiei de Buget din Camera Reprezentanţilor, nu a reuşit să contreze multe dintre atacurile lui Biden, inclusiv în ceea ce priveşte controversatul lui plan de buget, a dat dovadă pe alocuri tocmai de „politeţea” pentru care a fost criticat Barack Obama după dezbaterea cu Mitt Romney şi s-a lăsat dominat de adversarul democrat. Mai mult, Joe Biden a reuşit să atace tocmai în punctele în care Obama ar fi trebuit să atace săptămâna trecută, notează New York Times.

Cu toate că între cei doi candidaţi la vicepreşedinţie există o diferenţă de vârstă de 27 de ani, Paul Ryan a încerat o pledoarie pasionată pentru politici conservatoare şi a părut că s-a pregătit ca pentru examen la capitole unde Joe Biden este un expert, cum ar fi politica extenă, mai scrie sursa. […]

Când Paul Ryan a afirmat că planul lui şi al lui Mitt Romney este de a scade impozitul pe venit cu 20 de procente pentru toate veniturile şi că va elimina „nişele fiscale” pentru cei bogaţi, extinzând astfel baza de impozitare, Joe Biden i-a replicat că proiectul lor „este imposibil din punct de vedere matematic”.

„Nu putem să ne permitem (reducerea impozitelor) pentru persoanele care câştigă mai mult de un milion de dolari. Ele nu au nevoie de acest lucru. Clasa de mijloc are nevoie de aşa ceva”, a declarat Biden.

Pe tot parcursul serii, Biden l-a întrerupt în repetate rânduri pe Paul Ryan, pentru a-l corecta sau a-i da o replică. „Ştiu că sunteţi presat să recuperaţi terenul pierdut, dar cred că oamenii ar avea mai mult de câştigat dacă nu ne-am tot întrerupe”, i-a spus Ryan lui Biden, potrivit Huffington Post.

Miza acestei dezbateri a fost deosebit de mare pentru ambii candidaţi, Biden trebuind să recupereze terenul pierdut de Obama după prima dezbatere, în timp ce Paul Ryan trebuia să păstreze avansul câştigat în ultima săptămână de Mitt Romney.”

Ryan trebuia sa se fereasca de a avea o atitudine „plapanda”… Americanilor le plac lucrurile „in forta” si Biden a mizat, psihologic vorbind, pe acest aspect, fapt ce ar putea sa aiba un efect chiar si asupra electoratului republican, care au avut ocazia sa vada in Biden un „om ca lumea”.  Din ce citesc, nu prea e in regula ce a facut Ryan… Dezbaterea aceasta, dupa „moliciunea” celei dintre Obama si Romney, trebuia sa fie „cu pistoalele pe masa”. 🙂 Din punctul de vedere al imaginii, Ryan trebuia sa para hotarat, determinat, mai mult hotarat decat bine pregatit. Biden a avut de partea lui atat varsta cat si experienta. Pentru Ryan nu a fost o dezbatere deloc usoara, inteleg asta. Nu-i usor sa castigi in fata lui Biden… Biden a punctat deoarece a lasat impresia ca spune: „Imi da mie lectii tinerelul asta… Ii dau eu lectii!!” Oamenii sunt sensibili la astfel de lucruri si Biden a stiut mai bine, din punct de vedere psihologic, cum sa foloseasca treaba asta de partea sa. Oamenii vor sa vada o Administratie hotarata sa scoata America din impasul economic in care se gaseste, niste oameni gata sa-si suflece mainile ca sa urneasca „harbul asta”! Biden a mizat pe chestia  asta si a stiut ce face… Ryan, ca reprezentant al tineretului, ca sa zic asa, trebuia sa se arate mult mai bataios, dar si responsabil in acelasi timp. Ar fi trebuit sa puna accentul pe rolul tineretului: si tinerii vor sa faca ceva, nu numai batranii, si tinerii pot sa faca lucruri mari, nu numai cei in varsta, care se eternizeaza la Putere! Trebuia sa atace, asumandu-si riscuri, chiar riscul de a spune si prostii. In America cred ca e greu sa lupti si sa castigi in fata cuiva care are de partea sa varsta, experienta si prestanta castigate in ani de zile, zeci de ani, de cariera: chiar daca esti un om capabil, sansele de a pierde sunt mari. De aceea Ryan trebuia sa fie mult mai agresiv, in sensul bun al cuvantului, in aceasta dezbatere. Oamenii ar fi trebuit sa-l vada ca munceste acolo! Din greu! Or, el a facut pe spectatorul…

Related articles

Uniunea Europeana

UE a primit premiul Nobel pentru Pace pe 2012

Se arata ca:

„Premiul Nobel pentru Pace pe anul 2012 a fost atribuit, vineri, Uniunii Europene, a anunţat Comitetul Nobel norvegian, confirmând oficial o informaţie dezvăluită cu puţin timp înainte de televiziunea publică NRK, informează AFP.

„UE şi strămoşii săi au contribuit de peste şase decenii la promovarea păcii, reconcilierii, democraţiei şi drepturilor omului în Europa”, a declarat la Oslo preşedintele Comitetului Nobel norvegian, Thorbjoern Jagland.”

Romania Libera

Mario Monti speră că premiul Nobel pentru Pace va oferi „forţă şi convingere” liderilor europeni

Se arata, printre altele, ca:

Şeful Guvernului italian, Mario Monti, şi-a exprimat vineri dorinţa ca acordarea premiului Nobel pentru Pace Uniunii Europene „să poată oferi forţă şi convingere” guvernelor şi cetăţenilor europeni, relatează AFP, potrivit Mediafax.

„Sper că această recunoaştere importantă va oferi o nouă forţă şi convingere guvernelor şi cetăţenilor statelor membre pentru a continua cu hotărâre spre obiectivul unei Uniuni Europene unite, solidare şi deschise faţă de restul lumii, depăşind dificultăţile actuale de natură economică prin consolidarea unor instrumente adecvate”, afirmă el într-un comunicat.

Exprimându-şi „puternica satisfacţie”, fostul comisar european spune că „împărtăşeşte cu convingere” motivaţiile Comitetului Nobel.

El reaminteşte astfel că „integrarea europeană a reprezentat un imbold extraordinar în favoarea păcii şi democraţiei şi a pus capăt secolelor de rivalitate şi războaie sângeroase în Europa, stabilind fundamentele pentru o reconciliere solidă şi definitivă între Franţa şi Germania”.

„Odată cu extinderea sa, Uniunea Europeană a oferit o perspectivă de pace şi reconciliere Europei divizate de Războiul Rece. Promovarea păcii, drepturilor omului şi democraţiei reprezintă bazele acţiunii Uniunii Europene în lume”, a continuat şeful Guvernului italian.

Experienţa UE „suscită un interes în creştere în alte regiuni din lume, este citată drept exemplu şi adeseori este admirată şi imitată”, a conchis Monti.

La rândul său, fostul preşedinte al Comisiei Europene Romano Prodi, intervievat de către agenţia italiană Ansa, s-a arătat „surprins şi bucuros” de acest premiu, acordat „într-un moment dificil” al construcţiei comunitare.

În opinia sa, premiul „demonstrează că UE nu reprezintă bancherii sau finanţele, ci mari obiective şi pacea„.” (subl. mea)

Hillary Clinton a felicitat Uniunea Europeană pentru premiul Nobel pentru Pace

Şapte ţări europene, printre care Franţa şi România, cer aplicarea unui protecţionism industrial european

Se arata ca:

Franţa şi alte şase ţări europene, printre care şi România cer, într-o scrisoare adresată preşedintelui Comisiei, ca statele europene să-şi poată subvenţiona mai uşor industria pe viitor, în contextul unei mondializări „neloiale”, scrie Les Echos, în ediţia electronică, potrivit Hotnews.ro.

Din partea României, scrisoarea este semnată de ministrul Economiei, Daniel Chiţoiu.

„Trebuie să ne concentrăm pe o revizuire ambiţioasă a politicii noastre industriale”, pledează Arnaud Montebourg, ministrul pentru Redresarea producţiei, în scrisoarea comună adresată executivului european.

Dorinţa sa: Bruxellesul trebuie să-şi relaxeze cadrul de reglementări pentru a favoriza şansele marilor actori industriali ai continentului. Cu alte cuvinte: un protecţionism cu iz european, notează Les Echos.

El a precizat că cele şapte ţări (Franţa, Luxemburg, Germania, Italia, Spania, Portugalia şi România) au cerut, într-o scrisoare comună, că reuniunile miniştrilor europeni ai Industriei să aibă loc în fiecare lună, la fel că şi reuniunile miniştrilor de Finanţe. ”

Europa suferă o „mondializare neloială marcantă, unde ceea ce Bruxellesul ne interzice să facem, toate celelalte ţări o fac„, a spus Montebourg, citat de AFP, în marja unei reuniuni la Luxemburg a miniştrilor europeni însărcinaţi cu industria.

Trebuie să reorientăm Europa, pentru că nu mai este adaptată comerţului mondial neloial. Când americanii, chinezii, indienii, coreenii şi mulţi alţi aleg să îşi subvenţioneze industria, nu au Bruxellesul pe cap„, a spus el.

Noi cerem doar să fim la nivelul a ceea ce solicită competiţia mondială: să avem dreptul să ne apărăm, să ne organizăm şi să ne protejăm„, a continuat ministrul francez.

Comisia Europeană interzice ajutorul de stat când apreciază că acesta provoacă distorsiuni ale concurenţei.

Montebourg a precizat că demersul Franţei a primit sprijinul a numeroase state membre: Germania, Italia, Spania, Portugalia, Belgia, România, Luxemburg, Grecia, Austria, Bulgaria, Slovacia şi Ungaria.” (subl. mea)

Romania

Gandul

Cu cât se va împrumuta România ÎN FIECARE SECUNDĂ din 2013 şi 2014. Ce alte cheltuieli vor trage bugetul în jos

Se arata, printre altele, ca:

„Statul român va împrumuta anul viitor câte439 de euro pe secundă, urmând ca ritmul de îndatorare să ajungă la 478 de euro pe secundă în 2014, reiese din calculele gândul, pe baza informaţiilor Ministerului Finanţelor Publice (MFP).

În total, statul va împrumuta în 2013 circa 60,5 miliarde de lei, echivalentul a 13,8 miliarde de euro, la un curs mediu de 4,37 lei/euro estimat de Comisia Naţională de Prognoză (CNP) pentru anul viitor, bani ce vor fi folosiţi şi pentru finanţarea deficitului bugetar, dar şi pentru „rostogolirea” unor datorii mai vechi ajunse la scadenţă, care vor fi înlocuite de noi credite.

Mai mult, Finanţele vor avea de rambursat în 2013, în opt tranşe, peste 930 de milioane de euro Fondului Monetar Internaţional (FMI) în baza acrodului stand-by semnat în 2009, prin care statului i s-a pus la dispoziţie un pachet de sprijin financiar în valoare de 20 de miliarde de euro.

Împrumutul este rambursat de Banca Naţională a României (BNR) şi de Ministerul Finanţelor pe baza unui calendar din care reiese că BNR va plăti până la sfârşitul acestui an circa 1,4 miliarde de euro (1,1 miliarde de DST, la un curs mediu de 1,19 euro/euro), în timp ce Finanţele vor achita pe 23 decembrie prima tranşă în valoare de 127,7 miliarde de euro.

BNR rambursează datoria către FMI din rezerva valutară, ceea ce slăbeşte poziţia valutară a băncii centrale, dar nu afectează bugetul de stat, în timp ce Finanţele vor returna banii de la Trezorerie.

În luna august, rezervele valutare ale băncii centrale au scăzut de la 32,6 miliarde de euro, la 32,5 miliarde de euro. Totodată, rezultatele slabe ale României în ceea ce priveşte atragerea de „bani ieftini” de la Uniunea Europeană (UE), rata de absorbţie a fondurilor europene fiind de numai 9,7% la sfârşitul lunii septembrie – , precum şi absenţa unor investiţii străine de anvergură ar putea pune Ministerul Finanţelor într-o poziţie dificilă în ceea ce priveşte achitarea tranşelor către creditorii internaţionali.

Investiţiile străine directe s-au ridicat la jumătatea anului la circa 621 de milioane de euro, în scădere cu 28% faţă de perioada similară a anului trecut, reiese din datele BNR.

În total, MFP trebuie să returneze FMI circa 1,8 miliarde de euro, sumă ce nu include dobânzile.

Ce alte cheltuieli vor împovăra bugetul de stat pentru anul viitor

În luna decembrie, salariile bugetarilor vor creşte cu 7,4%, însă reîntregirea veniturilor angajaţilor din sectorul public va fi suportată de bugetul pentru anul viitor, buget a cărui elaborare a fost amânată până după alegerile din decembrie.

Guvernul Ponta a decis majorarea salariilor angajaţilor de la stat în două tranşe. Prima, de 8% a costat circa 858,5 milioane de euro, potrivit expunerii de motive din legea prin care a fost adoptată ordonanţa de urgenţă a guvernului Ponta, iar a doua va fi bugetată pentru 2013.

Pentru a se putea reveni la veniturile din 2010, dar şi pentru a se restitui contribuţiile CASS reţinute ilegal de la pensionari, Executivul a negociat cu FMI majorarea deficitului bugetar de la 1,9% din PIB la 2,2% din PIB. Pentru a se încadra în nou ţintă convenită cu creditorii internaţionali, guvernul a sacrificat banii destinaţi pentru investiţii.

În urma rectificării bugetare, sumele alocate cheltuielilor de capital au fost reduse cu 2 miliarde de lei. „La cheltuielile de capital, inclusiv cheltuieli din fonduri rambursabile, s-a optimizat stocul de investiţii printr-o analiză amănunţită a celor 674 de proiecte de investiţii derulate de către instituţiile publice centrale. Au fost identificate 212 proiecte ineficiente, fiind oprite unele investiţii, iar la altele dintre cele rămase au fost diminuate sumele alocate şi reorientate spre alte proiecte. Pentru anul 2013, se va realiza o nouă prioritizare a programului de investiţii împreună cu Banca Mondială”, a motivat executivul.

O altă măsură care ar putea împovăra bugetul pentru anul viitor este introducerea impozitului progresiv. Premierul Victor Ponta şi-a exprimat intenţia de a reduce impozitele pentru persoanele cu venituri mai mici începând cu 1 ianuarie 2013 dacă USL va câştiga alegerile. Reprezentanţii FMI susţin însă că trecerea la cota progresivă ar afecta negativ veniturile de la buget.

Executivul a amânat însă elaborarea proiectului de buget până după alegerile parlamentare deşi, conform legii, acesta trebuia depus până la data de 30 septembrie. „Noul guvern va fi obligat să prezinte bugetul în 15 zile de la instalare (…) Guvernul a stabilit, cu acordul FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale, ca în anii în care alegerile parlamentare sunt plasate în ultimle trei luni ale anului, bugetul să fie prezentat la 15 zile după instalarea noului guvern”, a explicat Gerogescu, citat de Mediafax.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

octombrie 13, 2012 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Basescu si Obama. Ce au discutat…?

Iata ce ne informeaza Gandul:

INTERVIU CU TRAIAN BĂSESCU. De ce îi e teamă lui BARACK OBAMA. Ce i-a spus cel mai puternic om al planetei preşedintelui României

Se arata printre altele ca:

„Preşedintele Traian Băsescu a declarat, în emisiunea „După 20 de ani”, difuzată duminică de ProTV, că una dintre temerile exprimate în discuţia cu preşedintele Obama şi cu vicepreşedintele Biden a fost legată de Grecia.

„În discuţia cu preşedintele Obama şi cu vicepreşedintele Biden, una dintre temerile exprimate a fost legată de Grecia. Deci Statele Unite sunt extrem de îngrijorate de o evoluţie negativă în Zona euro, pentru că este unul din partenerii importanţi ai Statelor Unite – eurozona”, a spus Băsescu.

Îngrijorarea SUA a fost expus zilele trecute şi de către şeful trezoreriei americane, Timothy Geithner. Acesta le-a spus vineri liderilor europeni să nu se mai certe şi să preia controlul crizei deficitului bugetar, care a creat „riscuri catastrofale” pieţelor financiare, scrie FT. Geithner i-a îndemnat pe liderii europeni să oprească disputa cu Banca Centrală, care durează de câteva luni. El a argumentat că dependenţa tot mai mare a UE faţă de creditorii străini ar putea pune în pericol abilitatea organismului european de a-şi controla propriul destin, notează publicaţia.”

INTERVIU CU TRAIAN BĂSESCU: Comasarea alegerilor locale cu cele generale ar fi justificată doar dacă se reorganizează administrativ România

Interesant ce spune Basescu despre Rusia:

Băsescu: Este necesar să explicăm Rusiei că nu îi este ostil acordul României cu SUA

Se arata, printre altele, ca:

„Preşedintele Traian Băsescu a declarat, la emisiunea „După 20 de ani”, difuzată de ProTV, că este esenţial ca partea română să explice Federaţiei Ruse că acordul semnat cu SUA nu este ostil Moscovei.
Întrebat cum comentează faptul că semnarea documentului cu SUA a declanşat un mic război diplomatic din partea Moscovei, Băsescu a răspuns: „Nu, este atitudinea curentă a Moscovei, şi, sigur, cred că este esenţial un lucru: să discutăm cu Federaţia Rusă şi să-i aducem necesarele explicaţii din care să înţeleagă că nu este o acţiune ostilă Federaţiei Ruse”.

Întrebat dacă Federaţia Rusă a înţeles că nu este vorba despre o acţiune ostilă Federaţiei Ruse, şeful statului a răspuns: „Nu ştiu, trebuie să continuăm”.

El a adăugat că este adeptul unor soluţii în favoarea unei cooperări politice cu Rusia.

Băsescu a spus că există o cooperare economică bună cu Rusia, dovadă fiind numărul mare de investitori ruşi în România.”

septembrie 19, 2011 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu