Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Despre problemele zilelor noastre…

Gandul

Scandalul spionajului. Şeful biroului CIA din Berlin A FOST EXPULZAT

Se arata ca:

Berlinul îl expulzează pe şeful serviciilor secrete americane din Germania, a anunţat joi un deputat, transmite AFP.

„Reprezentantului serviciilor secrete americane de la Ambasada Statelor Unite ale Americii i s-a cerut să părăsească Germania”, a declarat Steffen Seibert, un purtător de cuvânt al Guvernului german, citat într-un comunicat.

Merkel: „Dacă informaţiile sunt exacte, este un caz grav”

Cancelarul german Angela Merkel a apreciat, luni, că informaţiile privind un agent dublu german care lucrează pentru Statele Unite sunt „grave”, în timp ce Berlinul cere deja un răspuns „rapid” din partea Washingtonului, relatează AFP.

„Dacă informaţiile sunt exacte, este un caz grav”, a apreciat Merkel în cadrul unei conferinţe de presă la Beijing, organizată împreună cu premierul chinez Li Keqiang.

„În opinia mea ar fi vorba despre o contradicţie evidentă cu ceea ce eu consider o cooperare plină de încredere între agenţiile (de informaţii) şi parteneri”, a adăugat ea.

Un agent al serviciilor de informaţii germane (BND) arestat miercuri lucra din 2012 pentru CIA şi ar fi predat peste 200 de documente Statelor Unite, a anunţat presa germană duminică.”

Agentul dublu care reaprinde scandalul NSA între Germania şi SUA. Merkel: „Dacă informaţiile sunt exacte, este un caz grav”

Se arata ca:

Cancelarul german Angela Merkel a apreciat, luni, că informaţiile privind un agent dublu german care lucrează pentru Statele Unite sunt „grave”, în timp ce Berlinul cere deja un răspuns „rapid” din partea Washingtonului, relatează AFP.

„Dacă informaţiile sunt exacte, este un caz grav”, a apreciat Merkel în cadrul unei conferinţe de presă la Beijing, organizată împreună cu premierul chinez Li Keqiang.

„În opinia mea ar fi vorba despre o contradicţie evidentă cu ceea ce eu consider o cooperare plină de încredere între agenţiile (de informaţii) şi parteneri”, a adăugat ea.

Un agent al serviciilor de informaţii germane (BND) arestat miercuri lucra din 2012 pentru CIA şi ar fi predat peste 200 de documente Statelor Unite, a anunţat presa germană duminică.

Acest agent dublu ar fi avut misiunea de a strânge documente despre o comisie de anchetă parlamentară germană înfiinţată după dezvăluirile de presupus spionaj desfăşurat de agenţia de informaţii americane NSA.

La rândul său, ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, a avertizat că, dacă aceste informaţii sunt exacte, cazul trebuie clarificat rapid, precizând că a cerut Washingtonului să elucideze acest dosar „cât mai repede posibil”.

Ministrul german de Interne, Thomas de Maizière, le-a cerut Statelor Unite să răspundă „rapid şi clar” acestor informaţii, potrivit unor extrase dintr-un interviu ce va apărea luni în cotidianul Bild.

Angela Merkel a început duminică o vizită de trei zile în China, cea de-a şaptea de la preluarea funcţiei în 2005. Ea este însoţită de o delegaţie formată din lideri economici, între care oficiali ai Siemens, Volkswagen, Airbus, Lufthansa şi Deutsche Bank.

China reprezintă pentru Germania a doua piaţă de export (în afara Uniunii Europene), după Statele Unite.”

Iata ce titreaza si Evenimentul Zilei:

Germania l-a expulzat pe șeful biroului CIA de la ambasada americană la Berlin

Se arata ca:

Guvernul german a anunțat astăzi că i-a cerut șefului biroului CIA de la ambasada americană din Berlin să părăsească țara, la o săptămână după arestarea unui agent al serviciilor germane de informații BND suspectat de spionaj în favoarea SUA.

„Reprezentantul serviciilor americane de informații de la ambasada Statelor Unite ale Americii a fost somat să părăsească Germania” a declarat Steffen Seibert, purtătorul de cuvânt al guvernului german.

La rândul său, președintele comisiei parlamentare de control al activității serviciului german de informații a declarat că s-a recurs la această măsură după ce americanii au spionat politicieni germani și după refuzul Washingtonului de a coopera în scandalul de spionaj și de a oferi răspunsuri adecvate.

Decizia de expulzare vine la o săptămână după arestarea unui agent BND suspectat că spiona în favoarea americanilor, scandal care i-a înfuriat și mai mult pe oficialii germani.

Anul trecut, un fost angajat al serviciilor americane de informații, Edward Snowden, a dezvăluit lumii întregi amplul program de spionaj electronic global practicat de NSA, Germania fiind principala victimă în Europa.

Ieri, presa germană a dezvăluit că un al doilea suspect de spionaj în favoarea Americii, de data aceasta un militar, este luat în vizor de autoritățile germane.

„Din punctul meu de vedere, spionarea aliaţilor este o risipă de energie. Avem atâtea probleme, ar trebui să ne concentrăm asupra lucrurilor importante”, a îndemnat cancelarul german Angela Merkel, în răspuns la o întrebare ce i-a fost adresată astăzi în cursul unei conferinţe de presă cu premierul Republicii Moldova, Iurie Leancă.

În opinia sa, priorităţile ar trebui să fie găsirea unui răspuns la provocările din Siria şi combaterea terorismului, în paralel cu întărirea încrederii între aliaţi.”

The New York Times

Germany Expels Top U.S. Intelligence Officer

Se arata ca:

„BERLIN — Germany announced Thursday that it had ordered the senior American intelligence official in the country expelled, retaliating for apparent American recruitment of spies here.

“The representative of the U.S. intelligence services at the United States Embassy has been asked to leave Germany,” a government spokesman, Steffen Seibert, said in a statement.

“The request occurred against the backdrop of the ongoing investigation by federal prosecutors as well as the questions that were posed months ago about the activities of U.S. intelligence agencies in Germany,” he said. “The government takes the matter very seriously.”

Mr. Seibert said Germany continued to seek “close and trusting” cooperation with its Western partners, “especially the United States.”

Clemens Binninger, a member of Chancellor Angela Merkel’s party, said the move was “a political reaction of the government to the lack of willingness of U.S. authorities to help clear up any questions arising in the past year” in connection with American surveillance of Germany and its leaders.

German officials have been frustrated in their efforts to receive clarification from Washington over allegations of spying that began last year when it was revealed that the National Security Agency had been monitoring the chancellor’s cellphone. Although President Obama has offered assurances that it will no longer happen, revelations last week that a member of the German secret services had been spying for the United States sparked a fresh round of outrage.

On Wednesday, the police searched the Berlin office and apartment of a man suspected of being a spy, federal prosecutors said. They declined to give further information, but the German news media reported that the suspect worked for the Defense Ministry. A ministry spokesman confirmed that it was involved in an investigation.” (subl. mea)

A fi proamerican nu mai inseamna sa fii si progerman…? De observat ca purtatorul de cuvant al Guvernului german a declarat ca Germania va cauta o „cooperare stransa si de incredere” cu partenerii sai occidentali, „in special cu Statele Unite”. O fisura in cadrul NATO ar fi un lucru cu adevarat grav…

Pe de alta parte, Hillary Clinton a dat un interviu ziarului german Bild am Sonntag. Iata ce ne spune Gandul:

Hillary Clinton: Putin „poate să fie periculos”

Se arata ca:

Fostul secretar de Stat Hillary Clinton a apreciat că preşedintele Vladimir Putin „poate să fie periculos” şi că politica acestuia în Ucraina ar fi necesar să primească un răspuns unit din partea statelor occidentale, într-un interviu pentru ziarul duminical german Bild am Sonntag, relatează AFP.

La întrebarea în ce măsură ar putea Putin să fie periculos, în contextul anexării Crimeei de către Rusia şi conflictului dintre separatiştii proruşi şi autorităţile de la Kiev în estul Ucrainei, Clinton a răspuns, în acest interviu publicat în limba germană, „cred că poate să fie periculos”.

„Occidentul este necesar să răspundă printr-o reacţie comună la ultima agresiune a acestuia în Ucraina”, a declarat ea în acest interviu publicat în ziua lansării cărţii sale „Hard Choices” la Belin.

În opinia sa, „un om ca Putin merge întotdeauna până la limită. El încearcă întotdeauna să testeze rezistenţa celorlalţi”, după care îşi readaptează tactica.

Întrebată, în cursul prezentării cărţii sale, ce fel de interlocutor este Vladimir Putin, ea a răspuns „este un client dificil, cu pielea mai dagrabă groasă”.

De asemenea, Clinton a aprobat gluma unui jurnalist care a spus despre Putin că seamănă cu un „cowboy rus”. „Da, exact, cu sau fără tricou”, a spus ea, râzând zgomotos.

Vladimir Putin a declarat ironic despre fostul secretar de Stat american Hillary Clinton, la începutul lui iunie, că este o femeie „slabă”. „E mai bine să nu te cerţi cu femeile”, a spus el într-un interviu pentru posturile franceze TF1 şi Europe1.”

In alta ordine de idei, am citit in The New York Times un editorial foarte interesant despre Franta, o perceptie americana a acestei tari:

France Decapitated

Se arata ca:

„LONDON — The Tour de France bicycle race kicked off in England this year, in Yorkshire to be precise, and ended its third stage on the Mall outside Buckingham Palace. Next pigs will fly.

In fact they’ve already flown, given that this quintessentially French event has started in Britain once before, but still it must be asked if anything is sacred anymore. Perhaps the horse racing at Ascot will soon move to Toulouse.

I was in Paris last week. It was beautiful. Tourists lolled on the bridges enjoying picnics of cheese, baguettes and bad red wine. They were happy. The weather was perfect. The French were grumpy, of course. I did not notice any grumbling about the weird displacement of the Tour across the Channel, but encountered complaints over just about everything else.

A former conservative president, Nicolas Sarkozy, had been hauled into police custody for 15 hours for questioning over alleged corruption. The current Socialist president, François Hollande, had plumbed new depths of unpopularity. The presidency of the Fifth Republic, once the apex of ceremonial glory and near-monarchical power, had all the luster of a damp rag.

That the French are unhappy has become a commonplace. A nation that loves ideas is living in an ideological void. If that void is filled by anyone it is the rightist leader Marine Le Pen with her cleverly dosed venom about Europe, immigrants, crime, globalization and the other supposed culprits behind French national decline.

Unemployment in France is at about double the German level. Growth is at zero. Investment is at new lows. If the European economy is stirring, the French has shown an exceptional capacity to resist signs of life.

Manuel Valls, the centrist prime minister hated by many in his own Socialist Party, is trying to cut public-sector spending, loosen labor-market laws, slash payroll taxes, and generally spur job creation and growth by liberalizing a state-heavy economy. Many have tried before him. Many have failed. Such reform in France is a Sisyphean task.

France is a modern country as well as a beautiful one. Its attributes, from its health system to its rail system (when not on strike), are well known. But the French dislike modernity. They mistrust modernity. That is the nub of the problem. They dislike and mistrust it for two reasons. Modernity has redefined space and relegated the state. This is intolerable.

The redefinition of space has involved the technology-driven elimination of distance. As Michel Serres, a prominent French philosopher, put it in a lecture last year at the Sorbonne on the digital world, “Boeing shortens distances; new technologies annul them.”

This is troubling in France because nowhere else is the particularity of place and the singularity of a person’s attachment to it more important. That bond is expressed in the word “terroir,” at once the land, its special characteristics, the nature of its soil, its climate, and the unique human relationship to it. A great Burgundy and an indifferent one may come from properties a hundred yards apart. The soil is not the same, nor the slope of the land. Distance matters. Yet modernity has contempt for it. It even places the Tour de France in England. As Serres put it, “We live in a new space.”

Humanity has also changed its relationship to the state. The French place deep faith in the state. It is the righter of wrongs, the mediator of human affairs, the source of social justice, the object of duty, and the repository of power. The very word deregulation is odious to the French.

But technology has shifted power from the state to stateless individuals living in a borderless cyberworld. An e-mail address is now more important and more relevant to the conduct of existence than a physical address. A revolution in communication is underway, not seen since the invention of the printing press, but it is not a French revolution. It is in fact an anti-French revolution. It challenges fundamental French values, the French sense of self, and the French attachment to the state.

Valls, the prime minister, appears to be confronting French labor unions in his efforts at reform. What he is really facing is a fundamental objection to modernity.”

Serres, in his lecture, tells the story of Saint Denis, the Christian martyr decapitated around 250 A.D. Denis is said to have picked up his head and walked several kilometers preaching a sermon. Serres objected as a child, when his mother told him the story, that Denis could not possibly have found his head without his eyes. She rebuked him for failing to understand miracles.

Today, Serres says, everyone’s head is on the table in the form of their computers. “You have been decapitated!” he tells his French audience.

That is often how the French feel. I fear there is not much to be done about it, short of miracles.” (subl. mea)

Dar daca Germania, date fiind aceste circumstante, doreste sa se impuna ca o Mare Putere in Europa si, eventual, sa conduca Europa impreuna cu Rusia? Daca in Franta situatia e asa cum e, adica una proasta si, observati, nu e vorba numai de latura economica, nu apare oare un dezechilibru in Uniunea Europeana in favoarea Germaniei? De asemenea nu am auzit de un spion rus expulzat din Germania (si nu exista spioni rusi in Germania? 🙂 Sa fim seriosi!) ci de seful Biroului CIA de la Ambasada Americana din Berlin!! Nu e oare ciudat ca americanii s-au expus in felul acesta, ca s-a ajuns la scandaluri zgomotoase de spionaj, la expulzarea unui oficial american…? Rusia spioneaza in liniste… Sau cum…?

Update

Casa Albă „nu comentează”, după ce Germania l-a expulzat pe şeful spionilor americani de la Berlin

Se arata ca:

„Casa Albă a refuzat să comenteze expulzarea, joi, de către Guvernul german, a şefului serviciilor de informaţii americane în Germania, la Washington instalându-se o tăcere generală cu privire la acest scandal de spionaj, considerat „exploziv”, între cei doi aliaţi, relatează AFP.

„Am văzut aceste informaţii şi nu avem niciun comentariu de făcut pe tema unui pretins scandal în (domeniul) informaţiilor”, a declarat Caitlin Hayden, o purtătoare de cuvânt a Consiliului pentru Securitate Naţională al lui Barack Obama.

„Totodată, relaţia noastră cu Germania în domeniul securităţii şi informaţiilor este foarte importantă şi ea permite asigurarea securităţii germanilor şi americanilor”, a adăugat Hayden. „Cooperarea este esenţial să continue în toate domeniile, iar noi ne vom afla în continuare în contact cu Guvernul german, prin canale adecvate”, a continuat ea.

Un purtător de cuvânt al Guvernului german a justificat joi expulzarea prin „lipsa de cooperare” a Washingtonului în cazurile unor presupuşi agenţi americani descoperiţi în Germania în ultimele zile.

Acuzaţiile au sporit tensiunile dintre cele două ţări, deja puternice, din cauza supravegherii de către Agenţia Naţională pentru Securitate (NSA) a telefonului mobil al cancelarului Angela Merkel, dezvăluită în urma unor scurgeri de informaţii în presă, dar oprită în acest moment.

Însă germanii se plângeau de o relativă indiferenţă a americanilor în acest dosar, cel puţin în mod public.

O delegaţie alcătuită din parlamentari germani a efectuat săptămâna aceasta o vizită la Washington, în cadrul unor reuniuni pe tema Securităţii Naţionale în Congres şi cu Executivul.

„Noi considerăm că interlocutorii noştri sunt puţin conştienţi de această problemă”, a deplâns Norbert Roettgen, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din cadrul Bundestagului.

În fapt, puţini parlamentari de pe culoarele Capitoliului păreau îngrijoraţi de agitaţia germanilor. Dosare de politică internă – imigraţia, autostrăzile, între altele – sunt de ordinea zilei. Actualitatea americană rămâne dominată de problema valului de copii care trec clandestin frontiera cu Mexicul.

„Înţeleg că această poveste, pe lângă ceea ce s-a întâmplat înainte cu telefonul mobil al cancelarului Merkel, ridică numeroase întrebări, dar, în afară de acest lucru, nu am ce să prea comentez”, a declarat miercuri senatorul Bob Corker, republicanul cu cea mai înaltă poziţie în cadrul Comisiei pentru Afaceri Externe.

„Nu eram la curent, eram în Afganistan”, declara marţi colegul său Lindsey Graham, după deschiderea unei anchete asupra celui de-al doilea presupus spion în contul Statelor Unite.

Unii experţi subliniază că această criză pare să nu poată fi soluţionată fără implicarea personală a lui Barack Obama. „Cred că va face acest lucru”, apreciază Jack Janes de la centrul de reflecţie American Institute of Contemporary German Studies.

„Departamentului de Stat sau parlamentarilor de pe cele două maluri ale Atlanticului le revine sarcina să liniştească tensiunile, însă Congresul nu doreşte să se implice”, a declarat el pentru AFP, preconizând că „toată această poveste va continua pentru o perioadă”.”

„Cu o mana legata la spate”…

Iata ce am citit pe saitul Radio Europa Libera:

Administrația Obama confruntată cu reproșuri în Congresul american

Se arata ca:
Victoria Nuland: „Muncind împreună cu europenii am reușit să dăm Ucrainei timp și spațiu ca să-și revină”.

Mai mulți legislatori influenți din Comisia de Relații Externe a Senatului Statelor Unite, atit democrați cit si republicani, și-au manifestat îngrijorarea față de lipsa de acțiune a Statelor Unite în relație cu criza ucraineană și atitudinea Rusiei. Victoria Nuland, adjuncta secretarului de stat John Kerry pe probleme europene, a trebuit sa dea socoteala in fata Comisiei în legătură cu sancțiunile împotriva Rusiei.

Președintele Comisiei de Relații Externe a Senatului Statelor Unite, Robert Menendez, un democrat din New Jersey, și membrul Comisiei, Bob Corker, republican din Tennessee au întrebat la audierile de miercuri pe tema situației din Ucraina de ce administrația Obama nu merge mai departe cu sancțiunile împotriva Rusiei.

Secretarul Asistent pentru Probleme Europene și Eurasiatice Victoria Nuland a spus că sancțiunile sunt mai eficiente când la ele participă aliații europeni și că administrația Obama pregătește noi sancțiuni.

Ea a mai spus că liderii europeni se vor întâlni la 16 iulie și că după acea dată s-ar putea anunța noi măsuri.

Menendez a sugerat că membrii Congresului ar putea trece la acțiune singuri, spunând că administrația pare să lupte cu Rusia cu o mână legată la spate, dacă nu cu amândouă. „Nu pricep, iar numărul celor care în Congres sunt dispuși să aștepte este în scădere”, a spus senatorul.

Republicanii din Senat introduseseră deja un proiect de lege cu noi sancțiuni împotriva Moscovei, mai dure decât cele luate de Casa Albă, dar nemulțumirea unui șef democrat de comisiei senatorială față de politica externă a propriului președinte este ceva mai rar.

Atât Corker cât și Menendez au părut vizibil exasperați pe tot parcursul audierii de miercuri. La un moment-dat, când Victoria Nuland a început să vorbească despre ce s-ar fi întâmplat dacă administrația Obama nu sancționa Rusia deloc, Corker a întrerupt-o spunând: „Nu vrea să ascult asta”.

Ca urmare Nuland a spus că administrația Obama este în contact cu europenii în privința calendarului unor eventuale noi sancțiuni, și a insistat că este preferabil ca Statele Unite să coopereze cu UE.

Nuland a mai spus că sancțiunile deja adoptate sunt eficiente, că datorită lor au fost posibile alegerile prezidențiale ucrainene din mai și retragerea a zeci de mii de militari ruși de la granița cu Ucraina.

„Muncind împreună cu europenii am reușit să dăm Ucrainei timp și spațiu ca să-și revină”, a spus Nuland.

Corker a făcut o lungă pauză și a spus: „Mi-e rușine. Mi-aș dori ca administrația să nu mai facă declarații publice prin dumneavoastră și prin alții când e așa de limpede că nu o să ia nici un fel de măsuri”.

Ca răspuns la anexarea Crimeii de către Rusia și la sprijinul Moscovei pentru separatiștii pro-ruși din estul Ucrainei, administrația Obama a adoptat sancțiuni individuale împotriva unor cetățeni și firme, însă nu împotriva unor întregi sectoare economice rusești.

Dar Victoria Nuland a declarat miercuri că administrația Obama va introduce asemenea sancțiuni mult mai dure dacă Rusia nu-și schimbă „decisiv” politica din Ucraina.” (subl. mea)

Si atunci intrebarea care se impune in mod necesar este: de ce Administratia de la Casa Alba nu o sa ia niciun fel de masuri? 😡

Pe de alta parte iata un alt articol interesant tot de pe saitul Radio Europa Libera:

„Cu Putin în inimă”

Se arata ca:

În Spania, politica Kremlinului este susținută de radicali – atât de cei de dreaptă, cât și de cei de stânga – un articol de Victor Cerețki.

În Spania, la fel ca și în alte țări din Europa de Vest, există oameni care se consideră prieteni sinceri ai Rusiei și susțin politica lui Vladimir Putin. Poziția lor este determinată de diverși factori, inclusiv de unii care țin de situația internă din Spania.

Cândva, în perioada Uniunii Sovietice, lucrurile în privința „prietenilor” Moscovei din Spania erau clare. Era vorba despre membrii Partidului comunist și simpatizanții acestuia. Iar atunci când partidul comunist spaniol a renunțat în anii ’70 la linia generală a mișcării comuniste trasate de Moscova, s-a găsit o alternativă. În locul tovarășilor care au pășit pe calea așa-numitului „eurocomunism”, adică a celor care au recunoscut valorile democrației, pe lista prietenilor a apărut o nouă organizație, numită Partidul comunist al popoarelor Spaniei. Întreținută pe banii Moscovei, aceasta juca rolul de principal prieten al URSS și propagandist al „modului sovietic de viață”.

Despre acele timpuri își amintește veteranul mișcării comuniste, Jose Luis Vargas: „Primeam un ajutor foarte mare din partea Uniunii Sovietice. Dar ajutorul niciodată nu este dezinteresat. Cei care ajută au și tendința de a comanda. Este în natura firii umane”…

În paralel, și tot pe banii Moscovei, în toate regiunile mari ale Spaniei începând cu sfârșitul anilor ’70 și începutul anilor ’90 au existat comunități de prietenie cu Uniunea Sovietică. Acolo spaniolii puteau privi filme sovietice, puteau împrumuta cărți de la bibliotecă, învăța limba rusă și, iar la recomandarea comunităților chiar puteau primi posibilitatea de a merge în URSS la studii. După colapsul Uniunii Sovietice tot acest sistem de asistență acordată și partidului, și comunităților de prietenie s-a destrămat de la sine.

Însă, cât nu ar fi de paradoxal, cu timpul numărul „prietenilor Rusiei” în Spania nu numai că nu s-a micșorat, ci chiar a crescut – din contul noilor grupuri de populație, spune istoricul și politologul de la Madrid, Sesar Vidal Mansanarez, într-o discuție cu corespondentul postului de radio Svoboda. Acest lucru s-a produs, în opinia sa, fără vreo investiție financiară din partea Moscovei. Fenomenul, în opinia cercetătorului, are câteva explicații.

Cea mai simplu de explicat este poziția pro-rusească a veteranilor „prieteniei” – a comuniștilor și altor persoane, de cele mai multe ori cu viziuni de stânga, legate într-un fel de Rusia. Mulți și-au păstrat sentimentele de pe vremuri și nu vor să renunțe la acestea, chiar dacă deja de mult timp nu mai primesc niciun fel de subsidii pentru asta.

La Madrid, de exemplu, există asociația „Troika”. Fondatorul ei, actorul de teatru și regizorul Jose Luis Ceca, a învățat cândva în Uniunea Sovietică: „Troika este o asociație culturală, artistică, teatrală. Scopul nostru este ca cele două popoare – rus și spaniol – să se cunoască reciproc. Este o asociație de prietenie cu Rusia. Noi facem poduri între popoare, punem accent pe cunoașterea de către spanioli a culturii, a vieții din Rusia. Invităm aici oameni de cultură, actori ruși. Este un fel de forum de prietenie între popoare”.

Dar, așa cum a remarcat de curând un spaniol plin de sarcasm, cu Rusia nu ai cum să prietenești așa, pur și simplu. Trebuie neapărat să prietenești „împotriva cuiva”. Acum, de exemplu, împotriva Ucrainei. Poate că anume din acest motiv asociația „Troika” a și organizat la sfârșitul lunii iunie la Madrid o expoziție fotografică despre evenimentele din această țară – o expoziție, bineînțeles, de orientare pro-rusească.

Jose Luis Ceca spune: „Din punctul meu de vedere, ceea ce se întâmplă în

„Ceea ce se întâmplă în Ucraina este o tragedie…”

Ucraina este o tragedie. Expoziția povestește cum în această țară a apărut valul de fascism. Este vorba anume despre fascism, favorizat de autoritățile Ucrainei. Expoziția este un apel de a opri fascismul, orice mișcare ultranaționalistă”.

Trebuie remarcat că organizații de prieteni ai Rusiei asemenea „Troikăi” în Spania nu sunt foarte multe. Dar cu totul pe neașteptate și relativ recent această tabără a fost completată de adepții stângii radicale din Spania. La alegerile locale de diferite nivele aceștia iau nu foarte multe voturi de la alegători, dar în schimb sunt foarte activi în stradă, provocând periodic dezordini cu incendierea containerelor de gunoi și spargerea vitrinelor.

În trecutul nu foarte îndepărtat stânga radicală era destul de ostilă Rusiei, considerând renunțarea la comunism și „prietenia acesteia cu capitalismul” drept o trădare a moștenirii sovietice. Dar acum, se pare, totul s-a schimbat. Înarmați cu tricolorul rusesc și portrete ale lui Putin, aceștia se adună în fața ambasadei Ucrainei pentru a protesta împotriva „huntei rușinoase”. La sediul său din centrul Madridului, numit „Potiomkin” – în cinstea cunoscutului crucişător, stângiștii organizează de exemplu mitinguri de susținere a populației de limbă rusă din sud-estul Ucrainei.

Interesul „stângiștilor” pentru Rusia este explicat de politologii spanioli în particular prin încercarea de a găsi o alternativă sistemului existent în prezent în Spania. Atitudinea lor față de democrația occidentală este extrem de negativă – ei nu acceptă de exemplu parlamentarismul, economia de piață, Uniunea Europeană, globalizarea și așa mai departe. Iar Rusia este acum percepută ca un inamic a civilizației occidentale, de aici vine și simpatia.

Un interes cu mult mai mare pentru cercetare, în opinia lui Vidal Mansanarez, este prezentat de prietenii și aliații Moscovei din rândul forțelor ultraconservatoare spaniole, nostalgice după vremurile totalitarismului. De la regimul generalului Franco aceștia au moștenit ideea că Spania are un loc excepțional, deosebit în lume. Conservatorii stau, bineînțeles, pe baricada ideologică de partea opusă „stângiștilor” și nu au pretenții față de capitalism. Dar și mai mult ei nu iubesc Uniunea Europeană, acuzând-o de toate problemele Spaniei, în particular, de criza economică actuală. În plus, conservatorii în mod tradițional nu au o dragoste prea mare față de SUA. Astfel încât „obiectul” principal împotriva căruia conservatorii spanioli „prietenesc” cu Rusia, la fel ca și în cazul „stângiștilor”, este democrația occidentală.

Sunt caracteristice în acest sens afirmațiile bloggerului Jose Manuel Hoiga – acesta pur și simplu preia postulatele propagandei rusești în raport cu Ucraina: „SUA și UE au finanțat lovitura de stat din Ucraina. Știm despre asta, pentru că au fost publicate conturile – SUA au cheltuit pentru asta cinci miliarde de dolari. Mai mult decât atâta nu se poate! Totul este evident! La Kiev nu există un guvern legal, acolo este o huntă de rebeli apărută în urma loviturii de stat. Este cunoscut și faptul că militanții au fost pregătiți în Polonia – tot pe banii SUA. Iar în prezent hunta ilegală de rebeli este consultată de CIA și FBI”.

Conservatorii, potrivit lui Vidal Mansanarez, la fel ca și stângiștii, văd în Rusia un fel de alternativă, un exemplu despre cum se poate trăi fără a ține cont de

„Conservatorii, ca și stângiștii, văd în Rusia un fel de alternativă, un exemplu despre cum se poate trăi fără a ține cont de opinia publică mondială…”

opinia publică mondială. Nu este de mirare că în paginile presei de orientare conservatoare apar articole care pot părea ca fiind „comandate” de Moscova.

De exemplu, comentatorul holdingului media Intereconomia, José Javier Esparza, în articolele și comentariile consacrate evenimentelor din Crimeea și din Ucraina argumentează în favoarea poziției Rusiei. Materiale cu un caracter și mai evident pro-rusesc pot fi găsite și pe site-ul publicației electronice El Espia Digital – „Spionul digital”. Aceasta retransmite postul de televiziune „Rusia astăzi” în limba spaniolă, preia articole din presa rusească. Publicația este specializată pe informații cu caracter politico-militar. Potrivit directorului acesteia, colonelului în rezervă Juan Agilara, publicația apare cu susținerea „unui grup independent de adepți ideologici”, printre care sunt mulți foști militari și colaboratori ai serviciilor speciale.

În același timp, trebuie remarcat faptul că acești conservatori – de obicei sunt reprezentanți ai păturilor înstărite – au o anumită influență și asupra politicii curente a Spaniei. În ceea ce privește mediile de afaceri, unde conservatorii au de asemenea a anumită pondere, aici apropierea ideologică se complementează cu interesul de a dezvolta relații cu Rusia în special în domeniul turismului și a investițiilor de capital.

[trad. Lina Grâu]”

Ce parere aveti de asta? Reiau intrebarea pe care am pus-o mai sus: de ce Administratia de la Casa Alba nu o sa ia niciun fel de masuri? Se asteapta, oare, ca sa ajungem sa-l avem cu totii pe „Putin in inima”? 😡

In alta ordine de idei… Orwell: „1984” – varianta romaneasca…

Iata ce ne arata tot Radio Europa Libera:

România 2014: Legile supravegherii și epigonii lui Orwell

„Performance la București împotriva legilor supravegherii adoptate recent de Parlamentul României.

Legile supravegherii se află acum în faza de promulgare de către Președintele României. Acțiunea de joi din fața sediului Serviciului Român de Informații este un preambul la protestul care va avea loc sâmbătă, 12 iulie 2014, la sediul central al SRI din capitala României (Bulevardul Libertății Nr. 14). Galerie foto și text de Mihai Stan.

Comunicatul organizației neguvernamentale Miliția Spirituală, activă în zona protecției drepturilor și libertăților cetățenești:

„Miliția Spirituală a organizat azi [joi] un act de cultură cetățenească în fața sediului central al SRI din București, cu scopul de a atrage atenția opiniei publice asupra iminentei promulgări a legilor privind supravegherea cibernetică și a comunicațiilor electronice.

Considerăm că prin adoptarea acestui pachet legislativ se încalcă grav drepturile și libertățile civile ale cetățenilor români. Odată cu intrarea în vigoare a celor două legi, organele cu atribuții în zona siguranței/securității naționale vor avea dreptul de a efectua percheziții electronice fără mandat judecătoresc.

De asemenea, actele normative menționate mai sus prevăd obligativitatea identificării cetățenilor de către operatorii de rețele wireless (proprietari de pub-uri, moteluri, cofetării etc.), precum și obligativitatea de a furniza datele personale în momentul achiziționării unei cartele PrePay.

În opinia noastră, autoritățile de forță ale statului sunt pe cale să redobândească o serie de atribuții de care beneficiau vechile structuri represive totalitare. De pildă, înainte de 1990, deținătorul unei mașini de scris era nevoit să și-o înregistreze la Secția de Miliție pendinte.

Aceste legi demonstrează încă o dată statutul privilegiat de care se bucură serviciile speciale ale statului de 24 de ani încoace (ex: creșterea anuală și graduală a schemei de personal a acestor structuri și a bugetelor aferente).

Din păcate, omnipotența serviciilor este expresia mentală a celor puși să le servească legi pe tavă. Cârdășia dintre „politic” și „securistic” nu este ceva nou pe aceste plaiuri, dar devine complet dizgrațios, intolerabil și antidemocratic într-o țară care se pretinde europeană și civilizată.

Cetățenii sunt din ce în ce mai invadați în forul lor intim, în viața privată și în viața minții. Gândirea totalitară trebuie oprită ACUM!” „

De asemenea titreaza si Realitatea:

Protest în faţa sediului SRI faţă de legile supravegherii. Jandarmii au intervenit – UPDATE

Se arata ca:

„Un protest faţă de legile supravegherii a fost organizat joi în faţa SRI, de câţiva activişti ai organizaţiei Miliţia Spirituală, care au blocat intrarea în sediul central al instituţiei.

UPDATE: Blogul ActiveWatch anunţă că trei activiști Miliția Spirituală au fost sancționați astăzi de Jandarmeria Română cu amenzi de câte 500 de lei pe motiv că ar fi organizat o “adunare publică neautorizată” și că ar fi “blocat accesul în sediul Serviciului Român de Informații” (SRI). Cei trei au citit timp de o oră George Orwell (“1984″) pe treptele din fața SRI și aveau bannere inscripționate cu mesajele: “1984 de George Maior. (Ediție revăzută și adăugită)”, “Dumbravă, minunata lume nouă”, “Surveillance Law? What the Foucault!”, care făceau referire la autorii George Orwell și Michel Foucault, la abuzurile statelor totalitare, la directorul SRI George Maior și la generalul SRI Dumitru Dumbravă.

UPDATE: Jandarmii au intervenit şi i-au târât pe protestatari de pe scările sediului SRI.

Protest în faţa sediului SRI din Bucureşti. Câţiva activişti ai organizaţiei non-guvernamentale Miliţia Spirituală au blocat intrarea în sediul central al instituţiei, în semn de protest faţă de legile supravegherii.

Protestatarii au purtat un banner cu mesajul „1984, de George Maior, ediţie revăzută şi adăugită”, cu referire la romanul lui George Orwell.

„Miliția Spirituală a organizat azi un act de cultură cetățenească în fața sediului central al SRI din București, cu scopul de a atrage atenția opiniei publice asupra iminentei promulgări a legilor privind supravegherea cibernetică și a comunicațiilor electronice. Considerăm că prin adoptarea acestui pachet legislativ se încalcă grav drepturile și libertățile civile ale cetățenilor români. Odată cu intrarea în vigoare a celor două legi, organele cu atribuții în zona siguranței/securității naționale vor avea dreptul de a efectua percheziții electronice fără mandat judecătoresc. De asemenea, actele normative menționate mai sus prevăd obligativitatea identificării cetățenilor de către operatorii de rețele wireless (proprietari de pub-uri, moteluri, cofetării etc.), precum și obligativitatea de a furniza datele personale în momentul achiziționării unei cartele PrePay”, anunţă un comunicat al Miliţiei Spirituale.

„În opinia noastră, autoritățile de forță ale statului sunt pe cale să redobândească o serie de atribuții de care beneficiau vechile structuri represive totalitare. De pildă, înainte de 1990, deținătorul unei mașini de scris era nevoit să și-o înregistreze la Secția de Miliție pendinte. Aceste legi demonstrează încă o dată statutul privilegiat de care se bucură serviciile speciale ale statului de 24 de ani încoace (ex: creșterea anuală și graduală a structurii de personal a acestor structuri și a bugetelor aferente). Din păcate, omnipotența serviciilor este expresia mentală a celor puși să le servească legi pe tavă. Cârdășia dintre „politic” și „securistic” nu este ceva nou pe aceste plaiuri, dar devine complet dizgrațios, intolerabil și antidemocratic într-o țară care se pretinde europeană și civilizată. Cetățenii sunt din ce în ce mai invadați în forul lor intim, în viața privată și în viața minții. Gândirea totalitară trebuie oprită ACUM!”, mai precizează comunicatul.

Avocatul Poporului atacă legea cartelelor pre-pay la CCR

Legea cartelelor pre-pay a fost atacată la Curtea Constituţională (CC) de Avocatul Poporului, pe raţiuni legate, între altele, de ocrotirea vieţii intime şi de faptul că actul normativ nu ar reglementa criteriile obiective de stabillire a duratei stocării datelor cu caracter personal, notează Mediafax.ro.

„În conformitate cu dispoziţiile art. 146 lit. a) din Constituţia României şi ale art. 13 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituțională cu o obiecție de neconstituţionalitate având ca obiect Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice”, anunţă un comunicat al Avocatului Poporului.

În opinia Avocatului Poporului, Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.111/2011 privind comunicaţiile electronice contravine prevederilor art. 1 alin. (5), art. 26, art. 53 alin. (2) și art. 147 alin. (4) din Constituţia României.

„În susținerea obiecției de neconstituționalitate, Avocatul Poporului arată că soluția legislativă referitoare la obligația de a stoca datele cu caracter personal pentru o perioadă de 6 luni de la data reținerii acestora este afectată de un viciu de constituționalitate din perspectiva considerentelor reținute în Decizia Curții Constituționale nr. 1258/2009. Totodată, se apreciază că Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice aduce atingere principiului garantării și ocrotirii vieții intime familiale și private de către autoritățile publice și principiului proporționalității prevăzut expres de art. 53 alin. (2) din Constituţie.

De asemenea, Avocatul Poporului subliniază că Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice nu reglementează criteriile obiective pe baza cărora trebuie stabilită durata stocării datelor cu caracter personal, astfel încât să fie garantată limitarea sa la strictul necesar. În acest sens, se consideră că legea criticată nu prevede garanții suficiente care să permită asigurarea unei protecții eficiente a datelor față de riscurile de abuz, precum și față de orice accesare și utilizare ilicită a datelor cu caracter personal.

În calitatea sa de unică autoritate de jurisdicţie constituţională în România, Curtea Constituţională urmează a se pronunţa asupra constituţionalităţii Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice”, mai precizează comunicatul.

Camera Deputaţilor a adoptat în 2 iulie, cu 195 de voturi „pentru”, 20 de voturi „împotrivă” şi 75 de abţineri, iniţiativa legislativă care obligă deţinătorii de cartele telefonice preplătite (prepay) să-şi prezinte datele personale de identificare.

Dacă va fi promulgată, legea va intra în vigoare la 1 ianuarie 2015. Cu toate acestea, legea prevede o perioadă de un an, respectiv până la 1 ianuarie 2016, pentru ca posesorii de cartele preplătite să aibă posibilitatea de a furniza operatorilor de telefonie datele personale de identificare.

În caz contrar, legea prevede anularea numărului de telefon.

Pe de altă parte, Curtea Constituţională a decis, marţi, că Legea 82/2012, cunoscută drept legea ”Big Brother”, este neconstituţională, hotărârea fiind luată în unanimitate.

Conform unui comunicat al CC, cu unanimitate de voturi, Curtea „a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile Legii nr.82/2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice sunt neconstituţionale”.

Legea prevede obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă şi mobilă şi de internet să reţină timp de 6 luni anumite date ale abonaţilor care să fie trimise, la cerere, autorităţilor din domeniul siguranţei naţionale pentru acţiunile de prevenire, cercetare, descoperire şi urmărire a infracţiunilor grave.”

Chiar nu mi-ar placea sa traiesc intr-un astfel de univers. Concentrationar. Totalitar. Este uluitor sa constat cum se lupta in zilele noastre impotriva libertatii! Si fac o comparatie cu anii ’90 cand se traia, cand se respira libertate, acea libertate cucerita cu varsare de sange in Decembrie ’89. Este uluitor pentru mine sa constat ca revin practicile totalitarismului!! Si cum prea putini oameni protesteaza impotriva unor asemenea abuzuri! Inadmisibil ce se intampla!

Update 2

Iata o interesanta analiza publicata de Romania Libera:

Analiză Der Spiegel. O alegere dificilă pentru Germania: America sau Rusia?

Se arata ca:

Orientarea politicii externe a Germaniei este, mai mult ca niciodată, pusă în discuție de ultimele evoluții ale scandalului de spionaj american la Berlin. Problema este atât de gravă încât trei jurnaliști germani de la Der Spiegel – Markus Feldenkirchen, Christiane Hoffmann și René Pfister – au ajuns să se întrebe dacă, pe viitor, Germania se va situa de partea Statelor Unite ale Americii sau de partea Rusiei.

Întrebarea din titlul materialului din prestigioasa publicație germană – Va fi America sau Rusia – este cu atât mai actuală cu cât un recent sondaj efectuat de Fundația Körber arată că la întrebarea „Cu ce țară ar trebui să coopereze Germania în viitor?” aproape 56% au indicat Statele Unite și 53% au numit Rusia. Articolul punctează cele mai importante momente ale scandalului de spionaj, ajuns la punctul de maximă intensitate atunci când guvernul de la Berlin i-a cerut șefului biroului CIA din Germania să părăsească țara.

Cei trei jurnaliști explică și complicata situație internă a Germaniei, condusă de cancelarul Angela Merkel în fruntea unei coaliții ce include cele două mari partide – Uniunea Creștin-Democrată și Partidul Social Democrat. Thomas Oppermann, liderul parlamentarilor social-democrați declara, după izbucnirea scandalului referitor la acțiuni de spionaj în favoarea SUA în care ar fi implicați angajați a serviciului german de informații externe (Bundesnachrichtendienst – BND) și ai ministerului german al Apărării, că – în cazul în care acuzațiile vor fi confirmate de comisia de investigare – este cel mai grav atac asupra parlamentului și instituțiilor democratice ale Germaniei.

Cancelarul Angela Merkel, care și-ar dori, potrivit Der Spiegel, să își vadă țara ferm ancorată în alianța occidentală și partener loial al Americii, are astfel de înfruntat și enervarea colegilor de coaliție, și opinia publică tot mai nemulțumită de relația cu SUA, ajunsă în prezent la cel mai scăzut nivel de încredere și la cele mai îngrijorătoare tensiuni.

De cealaltă parte, acțiunile Rusiei în criza ucraineană au readus în atenție subiecte uitate după încheierea Războiului Rece și căderea Zidului Berlinului: identitatea națională și antagonismul Est-Vest. Un sondaj Der Spiegel a arătat că 57 la sută dintre germani consideră că țara lor ar trebui să dea dovadă de mai multă independență față de Statele Unite în politica externă. Astfel încât, spun cei trei autori, se impune atenției o altă întrebare inconfortabilă, dacă nu cumva relațiile strânse cu Occidentul au fost doar un fenomen de tranziție, și nu o tendință pe termen lung.

Relația cu America

După război, cancelarul tinerei Republici Federale Germane, Konrad Adenauer, a ales integrarea țării sale în blocul occidental, mișcare încheiată cu aderarea la NATO în 1955. Relația germano-americană a continuat să fie foarte bună vreme de decenii, până în momentul în care George W. Bush, după atentatele de la 11 septembrie 2001, a anunțat intenția SUA de a interveni militar pentru înlăturarea de la putere a liderului irakian Saddam Hussein. Cancelarul german din acel moment, social-democratul Gerhard Schröder, s-a opus deschis unei intervenții militare în Irak.

Materialul din Der Spiegel trece în revistă momentele de manifestări antiamericane din Germania, de la mișcările contra războiului din Vietnam, din anii 60 și cele legate de politica privind rachetele a NATO până la momentele actuale. O sumă de evenimente, precum războiul din Irak, scandalul Guantanamo, folosirea dronelor în război, criza financiară, scandalul NSA și temerile privind practicile gigantului IT Google, au sporit neîncrederea germanilor în America.

Pe lângă pacifiști și reprezentanții stângii, și germanii de rând au sperat că venirea la Casa Albă a lui Barack Obama va reuși să refacă prietenia și încrederea între cele două țări. Însă, spre dezamăgirea germanilor, se arată în articol, „Obama nu a transformat Casa Albă în sediu al ONU”. Nu a închis Guantanamo, nu a eliminat pedeapsa cu moartea, însă a înlocuit forțele speciale ce ucideau străini cu drone pilotate din cazărmi cu aer condiționat care execută persoanele de pe o listă semnată de Obama, mai spun cei trei autori.

Potrivit ambasadorului american la Berlin, John Emerson, în ciuda unor lucruri care au mers prost în ultima perioadă, alegerea Germaniei între SUA și Rusia ar trebui să fie simplă. Cine are o presă liberă, cine permite un control al poporului asupra serviciilor secrete, Rusia sau Statele Unite? Emerson, care consideră că germanii au avut așteptări prea mari de la Obama, spune că cele două țări împărtășesc, până la urmă, aceleași valori, astfel că ar trebui să rămână de aceeași parte.

Articolul citează și poziția lui Friedrich Merz, președintele unui grup ce promovează prietenia cu SUA, numit Atlantic Bridge, ocupat în prezent cu promovarea acordului transatlantic de liber schimb. Merz, un suporter inveterat al economiei de piață, se arată frustrat de divizarea ideologică din Statele Unite, căreia îi preferă democrația mai temperată de tip european. Cu privire la ultimul scandal de spionaj, însă, președintele Atlantic Bridge spune că dacă acuzațiile se vor dovedi adevărate este timpul ca astfel de practici să înceteze.

Antiamericanismul a ajuns și la un alt nivel. Faptul că relațiile cu America au devenit neatractive este dovedit, în opinia autorilor, și de faptul că a face parte din grupul de prietenie Germania-SUA din Bundestag este acum aproape indezirabil. Nici activitatea în alte organizații de promovare a relațiilor cu Statele Unite nu mai este ceva dezirabil pentru mulți politicieni.

Autorii materialului notează că mulți americani văd Germania ca pe un copil devenit adult, dar care ezită să părăsească locuința părintească și să-și asume responsabilități. SUA au dus greul operațiunilor militare din Afganistan, tot ele suportă peste 70% din cheltuielile militare al NATO și sunt și țara ce trebuie să controleze expansiunea noii superputeri de la Beijing. Pacifismul Germaniei Federale din timpul Războiului Rece a fost posibil sub umbrela nucleară a Statelor Unite, însă odată ce acesta s-a încheiat, americanii n-ar avea nimic împotrivă ca țările europene și mai ales Germania să-și asume responsabilități în politica globală, cel puțin în imediata lor vecinătate.

Gary Smith, șeful Academiei Americane din Berlin consideră, citat de Der Spiegel, că germanii suferă de un exces de moralitate atunci când reacționează violent la ascultarea telefonului cancelarului Angela Merkel, uitând că SUA sunt singura putere mondială democratică și că Rusia sau China nu ar avea niciun fel de scrupule cu privire la acțiuni de spionaj. Germania nu vede lucrurile în ansamblu, consideră Smith, atunci când este enervată de situațiile în care America își arată mușchii, dar se ține departe de a participa la soluționarea unor crize precum cea din Libia. Cine se așteaptă germanii să îl oprească pe Puțin atunci când va dori să mai anexeze teritorii ale altor țări din vecinătate, așa cum a făcut cu Crimeea, se întreabă retoric Gary Smith.

Relația cu Rusia

Autorii materialului oferă apoi o comparație a ambasadei americane, o adevărată fortăreață păzită de oameni obsedați de control, cu cea rusă, la care toată lumea tratează cu lejeritate problemele de securitate. Iar ambasadorul Vladimir Mikhailovich Grinin, un bun vorbitor de germană, spre deosebire de cel american și un bun cunoscător al vieții sociale și politice din țara în care își are misiunea, spune că Germania este țara europeană cea mai apropiată de Rusia.

În viziunea lui Grinin, nu există contradicții între Est și Vest, iar relațiile dintre Rusia și Occident trebuie văzute ca un triunghi format din Statele Unite, Federația Rusă și Uniunea Europeană, în care rolul preponderent îl joacă Germania. Aceasta din urmă, fiind țara care îi înțelege foarte bine atât pe ruși cât și pe americani, ar trebui să joace rolul de mediator, astfel încât să fie găsit un limbaj comun. Cei trei autori ai materialului din Der Spiegel vorbesc despre relația specială germano-rusă notând că butada „Niciodată încă un război contra Rusiei” nu este doar un efect al pacifismului de după al doilea război mondial.

Pe baza povestirilor unui umorist rus ce deține un club în Berlin, materialul vorbește despre relația specială dintre germani și Siberia. Pornind de la un citat dintr-un istoric german ce spune că poporul său a văzut spiritualitatea din peisajul siberian, umoritsul Vladimir Kaminer brodează pe tema relației speciale germano-ruse bazându-se pe poveștile televizate despre Siberia difuzate de televiziunile germane după Crăciun. Kaminer spune că, pentru Germania, Statele Unite sunt ca un tată rău, în timp ce Rusia este un fel de frate mai mic pe care îl privești cu indulgență. Și nu uită să amintească faptul că țarul Petru cel Mare i-a rugat pe germani să-l ajute să modernizeze Rusia și că cele două țări, deși au făcut multe greșeli în trecut, deăind una de alta, ca orice vecin.

El crede că petrecerile pe care le organizează, cu muzică rusească și vodca curgând în valuri sunt apreciate de germani pentru că aceștia, obișnuiți să se gândească mereu la viitor, tânjesc după prezentul rusesc, după modul rușilor de a uita ziua de mâine.

Ce poate face Germania

În anii din urmă, scrie Der Spiegel, a fost destul de ușor să crezi într-o Rusie bună. Moscova părea să se apropie de Occident prin includerea în G8 și Consiliul NATO-Rusia. Iar Germania nu părea să aibă motive de teamă, după reunificare. Dar criza ucraineană a redeschis criza pe care o credeau încheiată cei care se amăgeau cu viitorul democratic al Rusiei. „Rusia nu este un partener, în acest moment”, declara ministrul german al Apărării, Ursula von der Leyen, după începerea crizei din Ucraina. În acest moment, Berlinul se găsește în situația de a construi o punte de legătură cu o Rusie cu o retorică tot mai antioccidentală și naționalistă, tot mai intolerantă față de minoritățile naționale, religioase și sexuale și motivată de a-și regăsi semnificația pierdută odat cu prăbușirea URSS.

Germanii sunt divizați în ceea ce privește poziția față de Rusia. Cei care înainte o priveau cu neîncredere se simt acum răzbunați, în timp ce partizanii Moscovei pledează pentru a i se acorda mai multă înțelegere. Potrivit unui sondaj Der Spiegel, trei sferturi dintre germani spun că încrederea lor în Rusia a scăzut, dar cu toate acestea aproape 40 la sută dintre respondenți și-ar dori ca Germania să colaboreze mai strâns cu Rusia în viitor.

Pentru diplomația germană, care se mândrea cu relațiile speciale cu Moscova, acum Rusia a devenit inpredictibilă. Nimeni nu-i cunoaște lui Puțin adevăratele intenții. Încearcă doar să limiteze extinderea NATO și UE către Est sau vrea să reconstruiască Uniunea Sovietică, a cărei cădere o consideră cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului 20. Dificultățile din această relație, cândva privilegiată, au ieșit la iveală în mai, cu ocazia unei întâlniri a forumului germano-rus o organizație similară Atlantic Bridge, la care a participat și unul dintre apropiații lui Puțin, Vladimir Yakunin, care a declarat că e mândru că este rus. Doar că valorile occidentale pe care Rusia și Europa vor să le împărtășească nu sunt tocmai cele pe care oamenii dintr-o societate creștină și-ar dori să le vadă: antiamericanism, homofobie și intoleranță.

„Americanii nu știu nici măcar unde este Crimeea”, a declarat Yakunin, care i-a chemat pe europeni să se alăture Rusiei în lupta contra liberalismului totalitar. „Esența democrației nu este femeia cu barbă, ci suveranitatea poporului”, a spus el cu referire la câștigătorul Eurovisionului, Conchita Wurst.

În aceste condiții, Germania este nevoită să se întrebe dacă Rusia poate fi o țară democratică, de fiecare dată când reflectează asupra relației cu Moscova. Puține declarații au atras mai mult atenția decât cea a fostului cancelar Gerhard Schröder (în prezent președinte al unei companii rusești – n. red.), care spunea despre Vladimir Puțin că este un „democrat fără cusur”, părând astfel să nege tendințele autoritariste ale liderului de la Kremlin. De altfel, și pro-rușii germani sunt expuși tendințelor autoritariste, dacă e să luăm în considerare acuzațiile aduse acestora de istoricul Heinrich August Winkler, care îi consideră similari cu naziștii. Ceea ce este complet greșit, cred cei trei autori ai materialului Der Spiegel, care consideră că Germania este țara care îi poate înțelege cel mai bine pe ruși fără a-și periclita poziția în lumea occidentală. „Nu se pune problema menținerii unei poziții echidistante față de Occident și Rusia, și cu siguranță nu este o alegere între democrație și regim autocratic” Poziția geografică centrală a Germaniei nu duce și la adoptarea unei poziții ideologice care să împace cele două tendințe.

Sociologul și filozoful Jürgen Habermas atrăgea recent atenția că că Germania este pe cale să alunece într-o poziție semi-hegemonică foarte periculoasă. Dar aceste îngrijorări nu sunt justificate, spun autorii articolului. „Germania nu mai trebuie să se teamă de sine însăși.” Potrivit unor sondaje la nivel internațional, Germania este cea mai popualră țară pentru foarte mulți oameni. Pretenția ca Germania să-și asume un rol mai consistent în politica internațională este aproape unanimă. În tmpul crizei economice, Berlinul și-a asumat cea mai mare parte a poverii fiscale și econmice și, ca mare putere, a fost criticată din acest motiv.

Ieșirea din alianța occidentală nu este o opțiune pentru Germania, consideră jurnaliștii. Apartenența la NATO a adus Germaniei mai mult de jumătate de secol de securitate și pace, iar trei sferturi dintre germani sunt convinși că această alianță este necesară și după încheierea Războiului Rece. Majoritatea zdrobitoare a germanilor nu pun la îndoială apartenența țării lor la Occident.

Germania poate să devină mai independentă în relație cu Statele Unite. Schröder a refuzat să implice Germania în războiul din Irak și asta a fost o decizie corectă, consideră autorii materialului, precum și un semnal că Berlinul nu vrea să participe la o acțiune bazată pe o minciună. Obama a renunțat la politica războinică a lui Bush, dar nu și la metodele acestuia de spionaj.

Merkel poate explica Statelor Unite că nu este dispusă să accepte procedeele NSA, dar până acum admonestările sale nu l-au impresionat pe Obama, așa cum dovedește ultimul scandal de spionaj. Din acest motiv ar fi corect ca Germania să-i ofere azil lui Snowden, cred cei trei autori. Desigur că acestă decizie va avea un preț – relațiile cu SUA vor fi aproape înghețate pentru o vreme. Dar numai așa ar putea Berlinul să critice politicile lui Puțin. În acest moment, o parte din simpatia germană pentru Vladimir Puțin derivă din sentimentul că nici SUA nu sunt cu mult mai bune, dispuse cum sunt să încalce legislația internațională atunci când nu mai găsesc soluții politice.

„Germania și-a întins aripile în ultimele două decenii. Iar acum nu se mai poate ascunde îndărătul altcuiva. În schimb, Germania poate conduce Europa către un rol politic independent. Ea poate arăta Rusiei ce ar avea de câștigat dacă ar deveni o parte a Occidentului. Dar trebuie, de asemenea, să traseze limite clare dacă Moscova reintroduce violența ca unealtă politică și îi amenință aliații. Pentru america, o Germanie ce-și asumă acest rol s-ar ptea să nu fie un partener comod, dar acesta ar putea oferi un moment de ușurare Americii”, încheie cei trei jurnaliști de la Der Spiegel.”

De asemenea, de citit si…

Ministrul german de Finanţe: Americanii dau dovadă de o „prostie care te face să plângi”

Se arata ca:

Ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schäuble, a apreciat, joi, că Statele Unite dau dovadă de o „prostie care te face să plângi”, după descoperirea a două posibile cazuri de spionaj al agenţilor germani în favoarea agenţiilor de informaţii americane, informează Mediafax.

Schäuble a mai spus că „este extrem de prostesc ca Statele Unite să recruteze la noi persoane de a mâna a treia. Iar în faţa unei asemenea prostii, nu poţi decât să plângi”. Apoi a adăugat că „acest lucru nu o amuză pe cancelar.

Pentru a doua oară în cinci zile, justiţia germană a deschis o anchetă, miercuri, în privinţa unui presupus spion care lucrează, potrivit presei, pentru Washington, un caz care tensionează şi mai mult relaţiile dintre Statele Unite şi Germania.

După primele dezvăluiri, vineri, în privinţa unui agent al serviciilor de informaţii germane suspectat că lucrează şi pentru CIA, Parchetul federal a anunţat că anchetează un nou caz de presupus spionaj pentru o ţară străină, fără a preciza care este aceasta.

De această dată, presa a vorbit despre un ofiţer al Bundeswehr, care ar lucra pentru Statele Unite. Cazul este considerat „mai grav” decât primul, potrivit surselor citate.”

Epilog

Agerpres

Germania și SUA rămân bune prietene, în pofida suspiciunilor de spionaj (Kerry)

Germania și SUA rămân „bune prietene” în pofida valurilor provocate de suspiciunile de spionaj, a declarat duminică secretarul de stat american John Kerry, în cursul unei conferințe de presă comune la Viena cu omologul său german Frank-Walter Steinmeier, informează France Presse.

„Lăsați-mă să subliniez că relația între SUA și Germania este strategică, noi avem o cooperare politică enormă și suntem buni prieteni”, a declarat Kerry.

Cei doi miniștri au abordat subiectul cu ocazia unei serii de reuniuni la Viena pentru a încerca să deblocheze negocierile asupra programului nuclear iranian.

Ei au vorbit, de asemenea, despre dosarele Iranului, Afganistanului și Orientului Mijlociu, a explicat șeful diplomației germane Frank-Walter Steinmeier.

„Aceasta ne arată că relația transatlantică între Germania și SUA este necesară, în pofida dificultăților din aceste ultime săptămâni”, a afirmat ministrul german. „Vom lucra pe o bază fundamentală de respect mutual”, a adăugat el.

Explicațiile între cele două țări intervin după spectaculoasa decizie de joi a Berlinului de a-l expulza pe șeful spionajului american în Germania — o măsură rarisimă în cadrul NATO — ca urmare a arestării a două persoane suspectate că au spionat în beneficiul SUA.

Într-un interviu înregistrat sâmbătă la televiziunea publică ZDF, cancelarul german Angela Merkel a cerut Washingtonului să-și schimbe comportamentul în materie de spionaj. „Sper, desigur, că ceva se va schimba”, a declarat Merkel.

„Nu mai trăim în perioada Războiului rece în care fiecare era, probabil, neîncrezător în fiecare”, a adăugat ea.”

Dar interesant este si punctul de vedere al Angelei Merkel:

Ziare.com

Merkel recunoaste: SUA vor fi greu de convins sa renunte la spionarea Germaniei

Se arata ca:

Cancelarul german Angela Merkel a recunoscut ca SUA vor fi greu de convins sa renunte la practicile lor de spionaj in Germania, dar a insistat ca este important ca deosebirile de atitudine pe tema activitatii serviciilor secrete trebuie scoase in evidenta.

„Nu cred ca este usor sa convingem SUA sa schimbe radical activitatea serviciilor lor secrete, este vorba de o luare de pozitie generala. De aceea trebuie sa fim clari in ceea ce priveste faptul ca avem abordari diferite”, a spus Merkel in traditionalul interviu din timpul verii, care va fi difuzat duminica de canalul doi al televiziunii germane ZDF.

Scandal de spionaj: Germania declanseaza vanatoarea interna

Intrebata daca are asteptari in privinta unei schimbari de atitudine din partea SUA, Merkel a spus ca nu poate prevedea o asemenea schimbare, dar ca, evident, si-o doreste. Merkel a insistat ca practicile de spionaj ale SUA dezvaluite recent nu au nimic de-a face cu o cooperare intre prieteni. „Nu mai traim in perioada Razboiului Rece cand probabil ca nimeni nu avea incredere in nimeni. Cred ca serviciile secrete din secolul al XXI-lea trebuie sa se concentreze pe lucruri importante si sa colaboram foarte strans cu americanii. Doresc ca aceasta (colaborare) sa continue”, a spus cancelarul german, citata de AFP.

Germania: Nou caz de spionaj al americanilor

„Nu poate exista incredere cand cineva trebuie sa plece de la premisa ca este spionat. Vrem o cooperare intre aliati, iar asta nu implica deloc ca trebuie sa ne spionam reciproc”, a subliniat Merkel, potrivit EFE. Insa, in ciuda criticilor, Merkel a spus ca nu vede niciun motiv pentru o reducere a cooperarii Germaniei cu serviciile secrete americane si s-a declarat impotriva suspendarii negocierilor referitoare la un tratat de liber schimb intre UE si SUA. „

🙂

Trebuie citit si…

CursDeGuvernare.ro

Valentin Naumescu / Expulzarea şefului CIA filiala Berlin. Neîncrederea Germania-SUA, la cote maximale în era postbelică

De Valentin Naumescu

Se arata ca:

„E limpede că s-a ajuns la un punct critic în relaţia bilaterală germano-americană, prin acumulări graduale de neîncredere politică reciprocă, se pare ireversibile, survenite în mai mult de un deceniu.

Cel mai probabil, fisura relaţiei transatlantice trebuie căutată în 2003, atunci când Germania şi Franţa s-au desolidarizat de Statele Unite în campania militară din Irak şi, mai mult decât atât, au blocat explicit obţinerea unui mandat politic din partea ONU şi a NATO.
În perioada sensibilă a War on Terror, fostul secretar american al Apărării, nepopularul Donald Rumsfeld, a introdus provocatorul clivaj conceptual între vechea Europă, cu referire la Germania şi Franţa (care s-ar fi îndepărtat de viziunea, politica şi valorile Statelor Unite) şi noua Europă (loială şi demnă de încrederea Americii), reprezentată de ţările din Europa Centrală şi de Est. Merită, cred eu, în contextul tensionat germano-american de astăzi, să ne amintim formula atât de criticată a lui Rumsfeld din 2003, căci aceasta ar putea fi şi chiar este, într-un fel, resuscitată…

De atunci încoace, cu perioade relative de acalmie, relaţia între principalele două puteri economice ale Alianţei occidentale a continuat practic să se deterioreze iar scandalurile de spionaj american din Europa, din ultimii ani, cu episoadele Snowden din 2012-2013 şi cu cele din ultimele zile, se pare că au umplut paharul şi au determinat Germania să recurgă la un gest politico-diplomatic cu semnificaţie majoră[1]. Şi ruşii spionează în Germania, de bună seamă (doar preşedintele Putin este „maestrul” lor, nu?) şi chinezii spionează (peste tot), dar expulzat a fost şeful structurii de informaţii a Statelor Unite, pentru activitatea care se pare că a produs cel mai mare deranj politic la Berlin, pe motivul oficial că „spionajul din partea prietenilor este inacceptabil”. Desigur, orice formă de spionaj depistat este stânjenitoare pentru statul în cauză, iar principial vorbind, cine spionează şi este prins suferă consecinţele acţiunilor sale ilegale şi imorale. Nimeni nu ia apărarea spionilor.

Prin expulzarea şefului acreditat diplomatic al reţelei americane de informaţii speciale în Germania, Berlinul vrea să spună: Halt! Până aici! Răbdarea noastră are o limită, ne deranjează în mod deosebit să fim spionaţi de aliaţi. În plus, aşa cum se ştie, Washingtonul nu a acceptat anul trecut propunerea Berlinului de a încheia un moratoriu privind interdicţia spionajului reciproc, cu precizarea oficialilor americani că „Statele Unite nu încheie astfel de acorduri limitative nici măcar cu Marea Britanie sau Canada” (a se înţelege ţări mult mai apropiate de America decât Germania), deşi este de notorietate colaborarea strategică îndelungată între serviciile de informaţii ale ţărilor vorbitoare de limbă engleză: SUA, Canada, Marea Britanie şi Australia. Germania nu face parte din acest cerc al încrederii maxime.

Întrebarea esenţială care se pune în tot acest scandal nu este dacă, ci de ce simte nevoia Washingtonul să spioneze guvernul de la Berlin? Fireşte, răspunsul generic este simplu: pentru că nu mai are încredere în Germania. Dar ce anume menţine neîncrederea politică SUA-Germania la un nivel atât de ridicat încât Statele Unite vor să cunoască în detaliu acţiunile necomunicate public ale administraţiei germane? Aici lucrurile se complică: pentru că cele două mari puteri occidentale au început să aibă abordări diferite în chestiuni esenţiale de politică internaţională.

De exemplu (vor mai fi fiind şi altele, ceea ce până la un punct este firesc), relaţia cu Rusia şi viziunea asupra noii „Europe de Est”, reprezentată astăzi de cele şase state fost-sovietice din Parteneriatul Estic al Uniunii Europene, cărora vest-europenii (în principal franco-germanii) nu doresc să le acorde o perspectivă credibilă de aderare la NATO şi Uniunea Europeană, ci doar parteneriate şi asocieri moi, văzute ca simple extinderi ale pieţei comune.

În timpul crizei din Ucraina, de pildă, care a urmat anexării Crimeei, Statele Unite ar fi dorit o abordare mai exigentă a relaţiei cu Rusia şi chiar impunerea unor sancţiuni economice severe Moscovei, în timp ce Berlinul a pledat pentru moderaţie, a îndemnat Kievul la dialog cu Moscova şi a făcut în aşa fel încât reacţia Uniunii Europene să se limiteze la interzicerea vizelor pentru 33 de demnitari ruşi din eşaloanele al doilea şi al treilea, adică impact zero. Apoi, a apărut ca din senin şi înregistrarea înjurăturii subsecretarului de stat Victoria Nuland la adresa Uniunii Europene (într-o discuţie telefonică pe care o purta cu ambasadorul american la Kiev), pentru a întări întreaga argumentaţie privind dispreţul americanilor la adresa Europei puritane.

„Întâmplător”, principala putere care profită de pe urma acestui stânjenitor scandal germano-american este Rusia. Am mai spus lucrul acesta, orice blocaj în relaţia transatlantică avantajează şi consolidează poziţia Rusiei în Europa. NATO, ca principal instrument politico-militar de exprimare unitară a spaţiului occidental, este astfel anihilat din interior. Nici măcar exerciţiul diplomatic de negociere nesfârşită a TTIP (Transatlantic Trade and Investment Partnership) nu mai poate salva aparenţele, mimând continuarea parteneriatului strategic America de Nord-Europa.

Care ar putea fi consecinţa deteriorării pe mai departe a relaţiei Germania-Statele Unite asupra regiunii noastre? Deloc surprinzător, am putea asista la o creştere a prezenţei Statelor Unite în Europa Centrală (mai ales Polonia, România, statele baltice) şi de Est (Ucraina, Republica Moldova, Georgia), pe multiple dimensiuni de interese: politice, militare, strategice şi de informaţii, economice, culturale, academice etc. Întoarcerea masivă a Americii în Europa, atunci când se va produce (şi nu e departe momentul!) se va produce cu certitudine în Europa Centrală şi de Est, şi va fi o contrapondere strategică la (re)apropierea tot mai evidentă, mai puternică şi mai interesată a Germaniei de Rusia. Vin, deci, americanii!
Dar nu vin neapărat de dragul „noii Europe”, să nu ne facem iluzii, ci de teama de a pierde influenţa pe un continent care înseamnă totuşi mult în sistemul relaţiilor internaţionale, aşa în declin cum este, şi mai ales pentru a contracara avansul tot mai posibil al Rusiei în relaţia cu Uniunea Europeană.

America, prin perspectiva ei globală asupra lumii, reţine doar lucrurile esenţiale din istoria continentelor, nu se pierde în detalii. Ştie însă, de exemplu, din istoria Europei (aşa cum foarte bine şi cu mult mai multe detalii ştiu şi polonezii, şi românii, şi balticii, şi ucrainenii) că fascinaţia ruso-germană a sfărâmat mereu şansele naţiunilor mai mici, prinse la mijloc, de a decide pentru ele, şi că aceasta duce la un desen politico-economic al continentului care anulează ideea de Occident transatlantic. În beneficiul cui?”   

si

Noul război rece și falia Occident-Rusia

De Anne-Marie Blajan

Se arata ca:

„Rusia a avertizat din nou, miercuri, cele trei state care au acceptat scutul antirachetă pe falia care o desparte de Occident: Polonia, România, Turcia.

În realitate, cinci sunt statele care reprezintă miza geopolitică a momentului: Polonia, Ungaria, România, Bulgaria și Turcia se află în zona tampon dintre Occident și Rusia. În contextul creat de criza din Ucraina, parteneriatul SUA cu Polonia, România și Turcia capătă noi valente.
Rusia însă își manifestă o influență soft în Ungaria și Bulgaria. Analiștii apreciază că ele pot fi fie calul troian al Rusiei în UE, așa cum a fost considerată Bulgaria de către serviciile secrete germane, potrivit der Spiegel, fie, pe de altă parte, un intermediar ar relației Germaniei cu Rusia.

Polonia, aliatul SUA cel mai radical împotriva Moscovei

Polonia este un avanpost important al SUA în Europa Centrală şi de Est – aici la fel ca şi în România, vor fi amplasate elemente ale scutului antirachetă. Varşovia şi Washingtonul sunt parteneri a căror relaţie apropiată nu mai are nevoie de confirmări.

E și motivul pentru care în ultimele săptămâni au apărut în spațiul public  înregistrări ale unei discuţii private a ministrului de Externe, Radek Sirkorski, care arătau frustrarea polonezilor că SUA păreau să se fi dezangajat din regiune.

Numai că odată cu izbucnirea crizei din Ucraina, Polonia – avocatul Kievului în Europa, cu un obiectiv asumat de susţinere a Ucrainei în apropierea de UE – a cerut şi a primit reconfirmări americane.

Polonia a jucat un rol esenţial în gestionarea crizei ucrainene, făcând parte din troica ce a mediat dialogul dintre fostul preşedinte, Viktor Ianukovici, şi protestatarii proeuropeni, ieşiţi în stradă în urma refuzului preşedintelui de a semna Acordul de asociere cu UE.

Mai apoi, odată cu implicarea fățișă a Rusiei în destabilizarea Ucrainei, Polonia, sprijinită de statele baltice şi mizând pe temerea lor intrinsecă faţă de fostul centru de putere din perioada sovietică, a cerut o angajare fermă a SUA şi NATO. Rezultatul: o suplimentare a trupelor americane pe teritoriul polonez, avioane de vânătoare staţionate în baze aeriene din Polonia şi asigurări că americanii şi partenerii NATO sunt ferm alături de Polonia, ţările baltice, dar şi România.

Un model de succes al fostelor state comuniste

Polonia este modelul de succes al fostelor ţări comuniste, chiar dacă acum 25 de ani nu era clasată ca favorită. Mult mai mult optimism era îndreptat spre Ungaria şi Cehia.

Şi totuşi, Polonia – la cei 10 ani de apartenenţă la UE, 15 ani ca membru al NATO şi 25 de la căderea comunismului – a avut o creştere în medie de 4% pe an (prin comparație, România a crescut cu doar 1,1% anual), în ultimul deceniu, PIB-ul/locuitor exprimat în puterea de cumpărare este la 67% din media UE şi are o economie de trei ori mai mare decât a Ucrainei, faţă de 33% din economia ţării vecine în 1098, la căderea comunismului.

Polonia a fost singura mare economie europeană care a evitat recesiunea economică. Potrivit The Economist, PIB-ul de anul trecut a fost cu o cincime mai mare decât cel avut înainte de începerea crizei în Europa. Iar Ministerul de Finanţe estimează o creştere mai mare de 3% în 2014.

Performanţele economice i-au acordat Poloniei o puternică voce în UE, atât din punct de vedere politic, cât şi economic.

Un premier puternic: Situația politică și rolul de jucător principal în gestionarea crizei din Ucraina

Criza din Ucraina a îndreptat din nou privirile liderilor europeni şi americani spre Donal Tusk şi ministrul său de externe, Radek Sirkorski. Şi nu doar privirile aliaţilor străini, ci şi ale polonezilor.

Iniţial, situaţia din Ucraina şi reacţia autorităţilor poloneze au contribuit la creşterea popularităţii Platformei Civice, partidul premierului Tusk, care scădea în sondaje pe măsură ce economia şi-a temperat creşterea şi rata şomajului a crescut.

Însă poziţionarea puternică în politica externă nu a putut să schimbe, în final, percepţia polonezilor, care îi consideră pe cei doi aroganţi şi satisfăcuţi de ei înşişi ca oameni de stat. Astfel că opoziţia a început să câştige teren. Iar scandalul provocat de publicarea unor conversaţii confidenţiale ale unor înalţi oficiali polonezi – guvernatorul băncii centrale, miniştrii de Externe, Interne şi fostul ministru de Finanţe – a nemulţumit şi mai mult publicul.

Opoziţia a cerut demisia guvernului, însă premierul Tusk a cerut şi a obţinut votul de încredere al parlamentului, demonstrând astfel că încă mai are sprijinul majorităţii.

Înregistrările în care au fost suprinse discuţii private ale guvernatorului băncii centrale şi ale ministrului de Externe au avut potenţialul de a decredibiliza guvernul Tusk şi de a pune sub semnul îndoielii performanţa economică a Poloniei, chiar în momentul în care aceasta propusese o nouă strategie energetică pentru UE.

Analiști: Un scandal fabricat de serviciile ruse, pentru decredibilitarea Poloniei

Analişti, în special americani, dar şi europeni, au afirmat că nu trebuie axclus faptul că ieșirea în public a înregistrărilor cu discuțiile înalților oficiali de la Varșovia să fie o acţiune a serviciilor secrete ruse, la fel cum a fost cazul interceptării subsecretarului de stat Victoria Nuland, în iarna trecută.

Polonia a iritat Rusia atât prin poziţia sa faţă de Ucraina – susţinător fervent al apropierii acesteia de UE – , cât şi prin propunerea de crearea a unei uniuni energetice, dar şi prin insistenţa asupra pericolului pe care îl reprezintă Rusia: unii experţi susţin că a fost exagerat de autorităţile poloneze şi că este puţin credibilă nesiguranţa afişată de ele, în condiţiile în care Polonia este membră al NATO.

Indubitabil, însă, Polonia rămâne cel mai fidel aliat al SUA în regiune. 2015 este un an decisiv: vor fi alegeri legislative şi prezidenţiale, însă oricine ar fi la putere (Platforma Civică a lui Donald Tusk sau partidul Lege şi Ordine, al lui Jaroslaw Kaczynski) atitudinea faţă de Rusia va fi aceeaşi. Poate mai radicală, în cazul celui din urmă.

Ungaria, un aliat puternic al Moscovei în Europa Centrală

Ungaria este, alături de Bulgaria, o ţară prietenă Moscovei în zona de falie între Occident şi Rusia, mai ales prin strângerea acestor legături în ultimii ani.  Regimul luiViktor Orban, care a câştigat în această primăvară alegerile cu un scor zdrobitor pentru opoziţie, tot mai autoritar, suscită nemulţumirea Bruxelles-ului.

În ultima lună, noua taxă asupra publicităţii – care pune presiune pe presa nealiniată – şi opoziţia faţă de nominalizarea lui Jean-Claude Juncker va înrăutăţi şi mai mult relaţiile Budapestei cu UE. Iar poziţia adoptată de Budapesta faţă de situaţia din Ucraina – premierul Orban a ezitat să critice Moscova, argumentând, după anexarea Crimeei, că “Ungaria nu este implicată în conflict” – nu face decât să confirme o orientare pro-estică a Ungariei, începută în 2010. Şi să izoleze ţara faţă de celelalte state din regiune.

O ţară în conflict cu UE – sprijinită financiar de Rusia

Venirea la putere a Fidesz, în 2010, a adus şi o serie deschimbări legislative controversate şi contestate în UE, ca fiind un atac la democraţie: o lege mai dură a presei, o nouă Constituţie şi dorinţa de a pune sub controlul politic banca naţională şi justiţia. Sunt doar câteva dintre măsurile care au determinat o confruntare deschisă cu UE.

Comisia Europeană nu a ezitat să deschidă de urgenţă mai multe proceduri de infringement, iar Parlamentul European şi-a exprimat “îngrijorarea pentru situaţia din Ungaria privind democraţia”.

Fidesz a adoptat un discurs eurosceptic: UE a devenit expresia impunerii unei voinţe asupra unei majorităţi aleasă democratic. UE a devenit, în viziunea premierului ungar, un “imperiu”, iar “de pe vremea imperiului sovietic nicio altă putere externă nu a îndrăznit să atenteze deschis la suveranitatea Ungariei”.

În aceste condiţii, guvernul şi-a reorientat politica externă şi a aprofundat relaţiile cu Rusia, deși pe când se afla în opoziţie, între 2002 şi 2010, Fidesz a acuzat adesea guvernul socialist pentru că urmăreşte politici pro-ruse. Ferenc Gyurcsány a fost dur criticat pentru că ar fi încheiat un acord cu Vladimir Putin, în 2008, pentru proiectul South Stream.

Odată ajuns la putere,  guvernul Fidesz nu numai că a continuat această înţelegere, dar a şi arătat că a găsit noi modalităţi de cooperare cu Moscova: în luna ianuarie a acestui an, a semnat un acord pentru ca firma rusă Rosatom să contruiască două reactoare ale singurei centrale nucleare din Ungaria.

Proiectul va fi finanţat printr-un împrumut de 10 miliarde de euro acordat de Rusia, un împrumut aprobat săptămâna trecută şi de parlamentul de la Budapesta.

Asta înseamnă că Ungaria nu va organiza o licitaţie pentru proiectul nuclear, licitaţie la care se aşteaptau companii din Franţa, Coreea de Sud şi Japonia, și cerută de legislația europeană. Însă această situaţie a suscitat din nou nemulţumirea UE, care a anunţat că va analiza acordul şi se va pronunţa dacă este legal conform regulilor de concurenţă comunitare.

În plus, CE va analiza orice ajutor de stat pe care Ungaria îl va acorda proiectului, au anunţat oficialii europeni din directoratul pentru energie.

Ungaria a prezentat documentele preliminare Comisiei Europene, iar Bruxelles-ul nu a avut până acum nicio obiecţie. Justificarea Budapestei privind încheierea acestui acord este că termenii împrumutului erau mult mai favorabili decât o dobândă de 5,2% la care s-ar fi împrumutat de pe pieţele financiare.

“Putin a făcut o ofertă foarte bună”, spunea şeful de cabinet al premierului Orban, care adăuga că acordul nu este doar un contract economic, ci o înţelegere între două state, “o foarte funcţională căsătorie din interes care devine din ce în ce mai agreabilă”.

Fidesz a preluat de la opoziţia socialistă cea mai grea povară: percepţia unei forţe politice cu simpatii pro-ruse. Liderul opoziţiei şi contracandidatul din primăvară al premierului Orban, Gordon Bajnai, promitea să ducă ţara „într-o direcţie europeană într-un mod paşnic şi calm”. Numai ca această promisiune nu a fost suficientă să atragă electoratul, care pare să fi preferat modul confrontaţional al lui Viktor Orbam de relaţie cu UE.

România, partener strategic al SUA – cu o politică incertă față de Rusia în viitor

România, alături de Polonia, este un partener strategic al SUA în regiune, iar atitudinea pro-americană a autorităţilor de la Bucureşti nu a fost pusă la îndoială. Cel puţin în primul mandat al preşedintelui Traian Băsescu şi a perioadei când PSD se afla în opoziţie. În mandatele actualului președinte, România a avut cea mai pro-americană atitudine.

Anunţând că prioritatea sa de politică externă este axa Bucureşti-Londra-Washington, la începutul preşedinţiei sale, actualul şef al statului a vrut să transmită Europei un mesaj: la vremea aceea, Franţa, Germania, Olanda găseau o serie de mijloace de presiune şi foloseau avertismente referitor la parcurgerea traseului României spre UE.

Treptat, autorităţile de la Bucureşti au înţeles că doar sprijinul Marii Britanii pentru intergrare nu este suficient, nici al Franţei – prieten tradiţional, dar care, în anumite perioade, a fost unul dintre cei mai mari critici şi oponenţi ai României. Şi au învăţat că sprijinul Germaniei este esenţial.

Integrarea deplină în UE şi NATO au devenit obiective naţionale, iar alianţa cu SUA a devenit un parteneriat solid, politic, militar şi se asteaptă şi economic.

Din 2004, declaraţiile tranșante ale unor înalţi oficiali români au acutizat ostilitatea faţă de Rusia, relațiile devenind tensionate odată cu semnarea acordului de amplasare a scutului anti-rachetă la Deveselu, în ciuda opoziției inistente a Moscovei. De-a lungul ultimului deceniu, încercările de normalizare a relațiilor cu Rusia au fost vagi, iar în ultimele luni au fost compromise, cel puțin deocamdată, de criza din Ucraina.

Apartenenţa României la UE şi NATO şi parteneriatul cu SUA au făcut ca orice derapaje democratice interne să fie contracarate şi orice sentiment de insecuritate în regiune să fie atenuat. Atât cancelariile europene, cât şi Bruxelles-ul au reacţionat la criza politică din vara anului 2012, la fel ca și SUA.

Iar criza din Ucraina a creat contextul unor reasigurări din partea SUA și a NATO privind angajamentul de securitate pentru România. Mai mulți soldați americani, amplasarea scutului antirachetă la Deveselu fac ca țara noastră să fie unul dintre avanposturile nord-atlantice în regiune și o fortificație la granița Occidentului.

An al alegerilor prezidențiale, într-o țară în care politica externă este atributul președintelui

Contextul politic românesc s-ar putea însă schimba, inclusiv din perspectiva relațiilor cu Rusia. Alegerile prezidențiale din luna noiembrie vor desemna omul care va face, în următorii 4 ani, politica externă a României – atribut pe care Constituția îl conferă președintelui.

Puterea actuală pare să fie înclinată spre o politică externă mai prietenoasă față de Rusia, susțin unii analiștii. Ei au considerat drept slabă reacția inițială a Guvernului la criza din Ucraina. Autoritățile române, la nivel guvernamental, arată că parteneriatul cu SUA și relațiile cu statele membre rămân o prioritate a politicii externe românești, cu atât mai mult în acest context regional.
Jocul nuanțelor, precum și experiența țărilor vecine – Bulgaria și Ungaria în relația cu Rusia – așează România într-o zonă de mare sensibilitate politică: noua strategie la Marea Neagră a SUA nu e construită pe jumătăți de măsură.

Bulgaria, calul troian al Rusiei în Europa

Bulgaria, la fel ca şi Ungaria, are o relaţie apropiată de Moscova, spre deosebire de celelalte ţări situate pe falia dintre Occident şi Rusia: Polonia şi România sunt pro-americane şi confrontaţionale faţă de Moscova, în timp ce Turcia cultivă o prietenie rece, în care rivalitatea completează concurența.

Bulgaria traversează o perioadă de tumult politic, începută în vara anului trecut, în care protestele populaţiei faţă de clasa politică s-au întins pe câteva luni de zile.

Considerată, la fel ca şi România, “copilul problematic” al UE, o ţară în care autorităţile convinețuiesc pașnic cu organizaţiile de crimă organizată – care în urmă cu un deceniu detonau maşini în plină stradă şi făceau din ţara de la sud de Dunăre un stat nesigur – Bulgaria a reuşit, cu reforme accelerate şi îndeplinirea condiţionalităţilor să adere la UE în 2007.

Sub atenta monitorizare a Bruxelles-ului asupra justiţiei şi luptei împotriva corupţiei şi crimei organizate, dar şi cu un protectorat şi investiţii germane după criza economică din anii ’90, autorităţile de la Sofia au reuşit să obţină o normaliate a funcţionării economiei şi democraţiei, în ciuda unor remanenţe ale trecutului.

În ultimul an şi jumătate, instabilitatea a fost mai accentuată: guvernul lui Boiko Borisov, liderul partidului GERB, de centru-dreapta, a fost nevoit să demisioneze în urma protestelor bulgarilor faţă de facturile prea mari la energie pentru consumatorii casnici.

Însă socialiştii ajunşi la putere, în urma imposibilităţii GERB, câştigător al alegerilor, de a face o coaliţie, au scos din nou bulgarii în stradă, după ce l-au desemnat pe Delian Peevski, un controversat parlamentar, cu puternice suspiciuni de corupţie planând asupra sa şi legături cu crima organizată, drept şef al unuia dintre serviciile secrete ale ţării.

Protestele au determinat retragerea numirii acestuia. Bulgarii au continuat însă să îşi manifeste nemulţumirea faţă de întreaga clasă politică.

Rusia – South Stream -Bulgaria. Comisia Europeană, îngrijorată de influența Gazprom la Sofia

Bulgaria a fost mereu – şi datorită legăturilor slave – apropiată de Rusia, în ciuda unor oscilaţii ale guvernelor de la Sofia. Documente ale serviciilor secrete germane arată că Bulgaria ar fi “calul troian” al Rusiei în UE, pionul prin care Gazprom poate șubrezi şi submina unitatea Europei în privinţa unei politici energetice.

Guvernul bulgar şi Gazprom au semnat un acord prin care construirea porţiunii bulgăreşti din gazoductul South Stream a fost atribuită unor comapnii ruse, fără licitaţie. Uniunea Europeană, în mod cert conştienă de existenţa acestor înţelegeri, nu a reacţionat până de curând, folosind şi contextul crizei din Ucraina.

Luna trecută, Bruxelles-ul a cerut guvernului bulgar să sisteze lucrările la gazoduct, până când sunt analizate documentele acordului, sub suspiciunea că Bulgaria a încălcat regulile comunitare privind concurenţa pe piaţă.

Atribuirea, fără licitaţie, a unor contracte către o companie rusă, aparţinând unuia dintre apropiaţii lui Vladimir Putin şi aflat, în urma anexării Crimeei de către Federaţia Rusă, pe lista neagră, cu persoanele supuse sancţiunilor, este cercetată de Comisia Europeană şi face Bulgaria pasibilă suportării unor consecinţe legale.

Criza politică internă, combinată cu un atac la stabilitatea sistemului financiar bulgar

Această situaţie a dus la necesitatea organizării de alegeri anticipate, care vor avea loc în 5 octombrie. În plus, toată această perioadă de tulburări politice a fost completată de o lovitură primită de două bănci din Bulgaria: retrageri masive de capital, aparent fără niciun motiv, au suscitat temeri referitoare la stabilitatea financiară a ţării.

Banca centrală a Bulgariei a anunțat că există o încercare de destabilizare a ţării prin atacul asupra sistemului bancar şi s-a angajat că va proteja depozitele cetăţenilor.

Banca naţională a preluat controlul, spre sfârşitul lunii iunie, a băncii Corporate commercial Bank, aflată pe locul patru între instituţiile bancare din Bulgaria, după ce retrageri masive de capital au fost impulsionate de relatările presei privind afaceri suspecte ale băncii şi ale acţionarilor principali ai acesteia.

Economiştii şi agenţiile de rating au spus că nu există risc de contagiune, în timp ce filialele din Bulgaria ale băncilor străine au afirmt că operaţiunile lor sunt sigure. Totuşi, asta nu a împiedicat pe bulgari să continue să îşi retragă banii din bănci.

Ministrul de interne afirmă că există o campanie pentru a insufla panica populaţiei, prin mesaje pe internet şi telefonice. Bulgarii, care au mai trecut printr-o situaţie similară şi şi-au pierdut mare parte din economii în criza de la sfârşitul anilor ’90, nu par să fie liniştiţi de asigurările date de autorităţi.

Această problemă pentru sectorul financiar vine pe fondul unei economii fragile şi tot mai multe voci susţin că Bulgaria ar trebui să solicite sprijinul FMI.

Turcia – alianța cu SUA și dansul pe sârmă cu Rusia

Premierul turc Recep Tayyip Erdogan este la putere în Turcia de peste un deceniu, iar pe întreaga perioadă a rămas foarte popular. Un sondaj publicat joi, în vederea alegerilor prezidenţiale care vor avea loc în luna august, arată că si acum, după o serie de evenimente care au pus la îndoială ataşamentul faţă de democraţie al premierului turc, arată că ar câştiga alegerile încă din primul tur, cu 55-56%, la o diferenţă de peste 20 de puncte procentuale faţă de reprezentanţii opoziţiei.

Premierul Erdogan nu şi-a anunţat oficial candidatura pentru prezidenţiale, partidul său AKP îşi va face cunoscut candidatul în 2 iulie, însă nu există îndoială că va candida în primele alegeri în care turcii îşi aleg direct preşedintele.  Un preşedinte cu puteri sporite faţă de situaţia actuală, dar cu prerogative mai reduse decât şi-ar fi dorit politicianul aflat în frunte guvernului de la Ankara.

O economie performantă, dar dezechilibrată și dependentă de fonduri străine

Dar pentru ca popularitatea lui Tayyip Recep Erdogan să rămână la cote ridicate, are nevoie de o economie performantă. Turcia este o poveste de succes: începând cu 2001, când autorităţile turce au fost nevoite să ia măsuri pentru redresarea după o cziră bancară. Cu ajutorul FMI.

Ankara şi-a redus cheltuielile, a pus inflaţia sub control, a introdus rata de schimba variabilă, a restructurat sistemul bancar şi a acordat şi garantat o mai mare independenţă băncii centrale şi instituţiilor de reglementare.

În 2002, când AKP a ajuns la putere, a adoptat aceeaşi politică, iar urmarea a fost o dedschidere a dialogului cu UE. În 2005 au început negocierile cu Uniunea Europeană, moment din care investiţiile străine au început să cauteTurcia.

Ţara a cunoscut un boom în infrastructură: reţeaua de autostrăzi a crescut cu mai mult de 16.000 de kilometri, numărul aeroporturilor s-a dublat, iar Turkish Airlines zboară acum în 100 de destinaţii, mai multe decât orice altă companie aeriană din lume.

Totuşi, spun analiştii, Turcia rămâne vulnerabilă pentru că depinde de fonduri străine. Ţara şi economia a fost inundată de banii Statelor Unite, iar asta a ascuns deficienţe structurale. Autorităţile, fără preocuparea pentru finanţare, nu au făcut reforme structurale profunde.

În medie, Turcia a avut o creştere de 5% pe an timp de un deceniu, între 2002 şi 2012. Însă economia sa, spun experţii, este dezechilibrată: Turcia atrage turişti (36 de milioane au fost în 2012), are o bază manufacturieră bine poziţionată pentru exporturi, un sector agricol de 62 de miliarde de dolari, o tradiţie în comerţ şi ambiţia de a deveni un hub energetic, economia se bazează încă pe consumul intern, iar consumul a crescut, pe măsură ce economiile au scăzut, este o analiză a Foreign Policy din primăvara acestui an.

Totuşi, toţi economiştii sunt de acord în a remarca succesul economic al Turciei în comparaţie cu ţările din sudul Europei şi, evident, al celor din Orientul Apropiat. berd estima că în 2014 economia turcă va creşte cu 3,6%, mai puţin decât erau aşteptările, dar mai mult decât ale celor ale vecinilor. Iar poziţia geografică şi uniunea valamă cu UE sunt avantaje competitive de neignorat.

De altfel, obiectivul premierului Erdogan este unul ambiţios: să facă din Turcia o mare naţiune şi o mare putere.  “Secolul XXI va fi secolul Turciei, acesta este obiectivul guvernului”, a spus prim ministrul la un moment dat.

Regimul autoritarist Erdogan, cu risc de radicalizare

Problema ar putea fi una politică. În ultimul an şi jumătate, Recep Tayyip Erdogan i-a îngrijorat pe prietenii şi aliaţii săi occidentali. “Turcia ar trebui să fie un partener important al SUA într-o perioadă de mare instabilitate într-o regiune-cheie a lumii. Tendinţele autoritariste ale premierului îngreunează teribil situaţia”, a afirmat Eric Edelman, fost ambasador american în Turcia, citat de The Economist.

Prim-ministrul turc a atras atenţia în ultima vreme prin emiterea mai multor legi făcute în aşa fel încât să îi ofere protecţie lui şi aliaţilor săi într-un scandal de corupţie care a izbucnit la finalul anului trecut şi care este considerat de analiştii din Turcia drept cel mai mare din istoria ţării.

În decembrie 2013, poliţia a percheziţionat reşedintele mai multor minmiştri şi ale fiilor acestora, după ce au fost făcute publice înregistrări care demonstrau implicarea lor în acte de corupţie. Mai mult, legăturile duceau la premier şi la unul dintre fiii acestuia.

Recep Tayyip Erdogan a acuzat judecători, procurori şi poliţişti că ar fi fabricat aceste înregistrări şi că este o nouă încercare a liderului opoziţiei Fetullah Gulen, un cleric sunnit aflat în exil în SUA, de a destabiliza puterea de la Ankara.

Iar pentru a pune piedici anchetei, premierul a concediat sau transferat sute de magistraţi şi poliţişti. Mai apoi a emis legislaţie care să pună sub un control guvernamental mai sever puterea judecătorească şi serviciile de informaţii şi a luat o serie de măsuri care au limitat libertatea presei şi a internetului. Temporar, a interzis Twitter în Turcia şi a ameninţat că va face inaccesibile reţelele de socializare.

Criticile interne şi internaţionale nu au avut ecou la premierul turc. Şi nu este pentru prima dată. Nici în cazul reprimării protestatarilor din parcul Ghezi, de vara trecută. O mişcare începută de tineri cu viziuni ecologiste, care s-au împotrivit demolării unui parc din Istanbul pentru a se construi pe locul acestuia un centru comercial, s-a transformat într-o revoltă care a polarizat cel mai important oraş al Turciei.

Argumentul premierului Erdogan a fost mereu susţinerea populară de care se bucură: atâta vreme cât votanţii îl sprijină, are dreptul să facă ce vrea, în ciuda opoziţiei, protestatarilor, judecătorilor şi procurorilor, sau a Europei.

Iar testul suprem au fost alegerile locale care au avut loc în Turcia în primăvară. Rezultatul acestora a întărit argumentaţia prim ministrului: 46% dintre turci au votat în favoarea partidului său.

Acest rezultat bun şi plasarea lui în fruntea opţiunilor electoratului, potrivit celor mai recente sondaje , la mare distanţă faţă de posibili contracandidaţi nu mai lasă loc de interpretări, iar analiştii sunt siguri că Recep Tayyip Erdogan va deveni primul preşeinte ales direct de cetăţeni al Turciei.

Dansul pe sârmă cu Rusia: dependență energetică și competiție regională

Criza din Ucraina şi anexarea Crimeei de către Rusia a pus Turcia într-o poziţie diplomatică sensibilă, susţin analiştii specializaţi în politica turcă. În balanţă se află angajamentele internaţionale şi parteneriatul cu aliaţii occidentali şi, pe de altă parte, relaţia economică şi politică pe care o are cu Moscova.

Turcia trebuie să îi susţină pe tătarii din Crimeea – care sunt împotriva ocupaţiei ruse. Iar Moscova a dat deja semne de bunăvoinţă: un decret din luna aprilie îi reabilizeată pe tătarii persecutaţi în perioada sovietică şi promite o „renaştere naţională, culturală şi spirituală” a grupurilor minoritare din Crimeea. În plus, companiei Turkish Airways i-a fost permisă reluarea zborurilor în Crimeea din luna iunie.

Moscova are mijloc de presiune asupra Turciei gazele naturale. În 2013, 60% din importurile sale de gaz au fost din Rusia, potrivit datelor Agenţiei Internaţionale pentru Energie. Iar in viitorul apropiat, spun experţii, această dependenţă va continua.

Totuşi, Turcia îşi propune să devină un hub energetic. Criza din Ucraina a încurajat UE să caute moduri de reducere a dependenţei faţă de Rusia, iar Ankara are oportunitatea de a-şi extinde rolul ca ţară de tranzit.

Un proiet recent care se va materializa este TAP, care va traversa Tucia şi va transporta 16 miliarde de metri cubi de gaz din Azerbaidjan spre Europa. Iar alte proiecte ar putea apărea, dacă Turcia îşi joacă bine cărţile.”

Update – DE citit si…

Evenimentul Zilei

NATO trebuie să intervină dacă Rusia va ocupa noi teritorii în Ucraina”

Se arata ca:

Preşedintele Republicii Cehe, Milos Zeman, a apreciat, într-un interviu apărut în presa cehă, că Occidentul va trebui ia aibă în vedere măsuri serioase, inclusiv trimiterea de trupe NATO, în cazul în care Rusia încearcă să ocupe noi teritorii în Ucraina.

„În acest moment, când Rusia are intenţia de a-şi extinde teritoriul său prin ocuparea de teritorii din estul Ucrainei, este necesar să se treacă de la vorbe la fapte”, a declarat preşedintele ceh, citat, azi, de agenţia ucraineană Unian, potrivit Agerpres.

”În această situaţie, eu voi insista nu numai pentru înăsprirea sancţiunilor UE, dar şi pentru pregătirea de luptă din partea NATO, inclusiv pentru posibila intervenţie de trupe ale Alianţei pe teritoriul Ucrainei”, a adăugat şeful statului ceh.

El a ţinut să precizeze că „încercarea (Rusiei) de a ocupa teritorii din Estul Ucrainei este o linie care nu trebuie trecută”.

Declaraţiile preşedintelui ceh Milos Zeman intervin în contextul în care UE ar putea adopta noi sancţiuni împotriva Rusiei în cadrul summitului de azi de la Bruxelles, Moscova fiind acuzată în continuare de susţinerea separatiştilor pro-ruşi din estul Ucrainei prin furnizarea de arme şi echipamente militare.

În ceea ce priveşte o posibilă intervenţie a NATO, secretarul general al Alianţei, Anders Fogh Rasmussen, declara recent că nimeni nu vrea un nou „Război Rece” în Europa, dar că actuala situaţie ”ameninţă securitatea şi pacea obţinute după căderea Zidului Berlinului”, făcând apel la Rusia „să reflecteze mai profund la poziţia sa”.

Rasmussen dădea asigurări că NATO este ataşată obiectivelor sale de a acţiona pentru asigurarea securităţii membrilor săi, subliniind că ‘Alianţa va lua şi alte măsuri dacă va fi necesar’.”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Reclame

iulie 10, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 51 comentarii

Forumul economic China-Europa Centrala si de Est…

Interesant este ca toata lumea este concentrata asupra a ceea ce ar avea Romania de castigat de pe urma „aprofundarii cooperarii bilaterale in noile circumstante” – trebuie sa recunoastem ca lucrurile sunt prezentate intr-un mod triumfalist -, dar putini se intreaba ce interes are China din toata afacerea asta, ce urmareste China prin aceasta mutare.

Mediafax

Premierul Chinei: România-fanion de colaborare China-Europa Centrală, firmele vor veni prin România

Se arata ca:

Guvernul chinez consideră România drept un „fanion de colaborare” între China şi Europa Centrală şi de Est, încurajând firmele chineze să investească în România şi, totodată, prin România să activeze şi pe alte pieţe, a afirmat, luni, premierul Chinei, Li Keqiang, după discuţia cu premierul Ponta.

Premierul chinez a arătat că vizita sa la Bucureşti, la doar patru luni după vizita prim-ministrului Victor Ponta la Beijing, dovedeşte că relaţiile bilaterale sunt excepţionale, iar cele două părţi se tratează ca parteneri strategici.

„Guvernul Chinei acordă o importanţă desoebită relaţiilor chinezo-române. Vreau să vă spun că România, atât din punct de vedere al populaţiei, cât şi al suprafeţei, este a doua ţară ca mărime din Europa Centrală şi de Est, iar în ultimii ani România a cunoscut o creştere economică foarte rapidă şi această dezvoltare a României este în favoarea nivelului de trai al populaţiei din România, este în favoarea dezvoltării Europei Centrale şi de Est, precum şi în favoarea Uniunii Europene (…) Pentru reuniunea liderilor de guverne, noi considerăm România ca un fanion de colaborare între China şi Europa Centrală şi de Est şi o să promovăm. Salutăm prezenţa firmelor româneşti pe piaţa chineză, iar partea chineză încurajează firmele chineze să desfăşoare activităţi pe piaţa românească şi să colaboreze prin România pe piaţa terţiară„, a arătat premierul chinez.

Acesta a adăugat că România are o influenţă deosebită în spaţiul central şi est-european, dar şi un rol important pentru relaţiile dintre China şi Europea Centrală şi de Est, precum şi pentru relaţiile China-Uniunea Europeană.

„Eu sunt ca un prieten care a venit din îndepărate şi sunt extrem de încântat pentru aceste lucruri”, a spus în acest context Li Keqiang.

Prim-ministrul chinez, Li Keqiang, a ajuns la Bucureşti, pentru prima vizită în România a unui premier al Chinei după 19 ani.

Premierul chinez se va afla în România în perioada 25-28 noiembrie.

Marţi, România organizează a doua reuniune la nivel de prim-miniştri din Europa Centrală şi de Est şi China, la care vor participa 16 şefi de guvern.

Aceasta este a doua reuniune a şefilor de guverne din ţările Europei Centrale şi de Est şi China, după cea organizată anul trecut la Varşovia.

Cu acest prilej, va fi organizată şi a treia ediţie a Forumului economic şi comercial China-Europa Centrală şi de Est, la care 1.000 de reprezentanţi ai unor companii private şi de stat.

Li Keqiang: „Fabricat în China” e o sintagmă universal cunoscută,”Grânarul Europei” poate exporta tot

Ştampila „Fabricat în China” este o sintagmă cunoscută în toată lumea, iar România este supranumită „Grânarul Europei”, China putând importa atât cât poate România livra, inclusiv produse din carne, a declarat premierul chinez Li Keqiang, prezentând avantajele colaborării dintre cele două state.

„«Fabricat în China» este o sintagmă cunoscută în întreaga lume şi, în procesul de dezvoltare a sa, China îşi modernizează şi upgradează economia şi instalaţiile, iar fabricarea instalaţiilor chineze are o pondere din ce în ce mai importantă pe piaţa globală. Astăzi, am discutat în mod special cu domnul prim-ministru Ponta pentru cooperarea în domeniul instalaţiilor chinezeşti, de construirea infrastructurii româneşi în alte domenii specifice, ca de exemplu: calea ferată rapidă, energia eoliană, energia nucleară, precum şi calea ferată obişnuită”, a spus Li Keqiang, într-o conferinţă de presă susţinută împreună cu premierul Victor Ponta.

El a arătat totodată că România este cunoscută ca fiind „Grânarul Europei”, iar China este interesată să importe produse.

„România are avantaje în ceea ce priveşte fabricarea instalaţiilor, precum şi avantaje din punct de vedere agricol. România este supranumită «Grânarul Europei» şi noi dorim să importăm produse, din carnea de vită, de oaie, din România. Cât puteţi să ne furnizaţi, putem să importăm de la dumneavoastră”, i-a spus Li Keqiang lui Ponta, care a răspuns, zâmbind: „Sigur !”.

De asemenea, premierul chinez a amintit faptul că România este a doua ţară ca mărime din regiune.

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Comerţului de la Beijing, schimburile comerciale între China şi România s-au ridicat la 3,27 miliarde de dolari, în primele 10 luni ale anului 2013.

Investiţiile chineze în România sunt în valoare de 160 de milioane de dolari, în timp ce investiţiile româneşti în China sunt de 280 de milioane de dolari.

Exporturile româneşti în China au crescut de la 360 de milioane de dolari, în 2008, la aproape un miliard de dolari, anul trecut.

Li Keqiang: Relaţiile dintre China-Europa Centrală şi de Est, parte importantă a cooperării China-UE

Relaţiile de cooperare dintre China şi Europa Centrală şi de Est constituie o parte importantă a relaţiilor dintre China şi Uniunea Europeană, iar relaţiile de cooperare cu România constituie o bază solidă de reper în cadrul acestei cooperări, a declarat premierul chinez, Li Keqiang.

„China consideră că relaţiile de cooperare chinezo-române constituie o bază solidă de reper în cadrul cooperării China-Europa Centrală şi de Est, precum şi în cadrul formatului de cooperare China-UE. Noi am hotărât împreună cu partea română să alegem România pentru găzduirea reuniunii şefilor de guvern China-Europa Centrală şi de Est şi aceasta dovedeşte în sine că relaţiile şi cooperarea China-UE pot promova şi cooperarea dintre China şi Europa Centrală şi de Est. Considerăm că relaţiile de cooperare dintre China şi Europa Centrală şi de Est constituie o parte importantă a relaţiilor China-UE, iar partea chineză consideră, de asemenea, că relaţiile chinezo-române, cooperarea dintre China şi Europa Centrală şi de Est, este în favoarea procesului de integrare europeană. Sperăm şi dorim să vedem o Europă unită, prosperă şi dezvoltată şi o monedă Euro puternică”, a spus premierul chinez, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Victoria.” (subl. mea)

Premierul chinez: Suntem pregătiţi să valorificăm o linie specială de credit de 10 miliarde de dolari

Se arata ca:

China este pregătită să discute cu părţile relevante despre modalităţile de a valorifica o serie de canale de finanţare considerând că poate fi valorificată cu succes o linie specială de credit de 10 miliarde de dolari americani, în liniile trasate de regulamentele UE, a declarat premierul chinez.

„China este pregătită să consolideze cooperarea cu ţările din regiunea dumneavoastră în domeniul drumurilor, porturilor, telecomunicaţiilor, energiei nucleare şi, de asemenea, al căilor ferate de mare viteză şi, de asemenea, în domeniul lansării proiectelor la scară mare, toate acestea ducând la investiţii masive şi mai departe la o creştere a schimburilor comerciale. De asemenea, trebuie să avem în vedere şi canalele de finanţare.

El a adăugat că Guvernul chinez este pregătit să exploreze posibilităţile de a semna un acord-cadru privind investiţiile industriale împreună cu ţările din regiune pentru a sprijini companiile competente în sensul investiţiilor în Europa Centrală şi de Est, precum şi pentru ideea înfiinţării unei platforme pentru schimburi la nivelul IMM-urilor.

Potrivit acestuia, estimările iniţiale sugerează că, între 2013 şi 2020, China va importa bunuri în valoare de 3.000 de miliarde doar din Europa şi investiţia de afaceri şi numărul de turişti chinezi către Europa vor creşte.

Trebuie să facem eforturi pentru a dubla volumul comercial, volumul comerţului. În ultimii ani, comerţul dintre cele două părţi, dintre China şi cele 16 ţări din regiune s-a dublat, însă cifrele sunt încă modeste. Să cooperăm, aşadar, pentru a dubla încă o dată volumul comercial în următorii cinci ani. Împreună vom declara anul 2014 ca anul investiţiilor şi promovării de afaceri între China şi Europa Centrală şi de Est şi vom avea în această o serie de activităţi, precum o întâlnire la nivel ministerial privind cooperarea economică şi comercială, de asemenea, un târg de bunuri şi un forum pentru cooperarea agricolă, toate acestea vizând dezvoltarea pe mai departe a schimburilor comerciale”, a mai afirmat prim-ministrul Chinei.

El a asigurat că doreşte schimburi comerciale echilibrate între cele două părţi, prin importul de produse agricole de calitate, precum carne de oaie, de vită, produse lactate, precum şi alte bunuri foarte competitive şi, de asemenea, să fie încurajaţi mai mulţi turişti chinezi să viziteze ţările din regiune.

„Trebuie să facem eforturi să cooperăm pentru a construi proiecte de infrastructură de scară de mare anvergură. De-a lungul istoriei ţările din regiune au realizat progrese importante la nivelul infrastructurii, dar cu trecerea timpului a apărut o nevoie de transformare şi de îmbunătăţire a acestei infrastructuri şi este nevoie, o mare nevoie de capital, de tehnologie şi de echipament. Putem spune că produsele chinezeşti sunt populare în întreaga lume şi recent, pe măsură ce economia ţării noastre s-a dezvoltat, producătorii de echipamente din anumite sectoare din China au realizat noi şi noi progrese şi realizări. China are o industrie producătoare de echipamente matură şi bine pusă la punct la un nivel avansat mai cu seamă în zone precum căi ferate de mare viteză, energie nucleară. Acestea sunt zone unde China este foarte dezvoltată.

De asemenea, echipamentele produse în ţara noastră sunt fiabile pentru că, având în vedere stadiul de dezvoltare al ţarii noastre, costurile şi ofertele de preţ sunt avantajoase, în acelaşi timp produsele fiind şi foarte fiabile. China este pregătită să consolideze cooperarea cu ţările din regiunea dumneavoastră în domeniul drumurilor, porturilor, telecomunicaţiilor, energiei nucleare şi, de asemenea, al căilor ferate de mare viteză şi, de asemenea, în domeniul lansării proiectelor la scară mare, toate acestea ducând la investiţii masive şi mai departe la o creştere a schimburilor comerciale”, a adăugat Li Keqiang.

Potrivit acestuia, China este pregătită să coopereze cu ţările din regiune pentru a crea condiţiile ca firmele să aibă condiţii în ceea ce priveşte accesul la piaţă, vizele rezidenţiale şi permisele de muncă, Li Keqiang adăugând că ar trebui ca guvernele „să fie mai îndrăzneţe” în ceea ce priveşte inovaţiile, iar asociaţiile de afaceri, think-tank-urile şi presa să contribuie la această comunicare şi să dea un mesaj pozitiv, astfel încât oamenii să ştie că Europa Centrală şi de Est şi China cooperează în vederea unor relaţii consolidate.

„Reforma chineză şi dezvoltarea acestei ţări vor fi benefice, aşadar, nu doar pentru poporul chinez, dar vor aduce oportunităţi de dezvoltare pentru ţările din regiunea dumneavoastră şi pentru alte ţări din lume. În Europa se spune că un gram de acţiune face cât o tonă de teorie şi, în China, noi spunem ‘Mai bine ne ridicăm şi trecem la treabă decât să stăm jos şi să vorbim’. Stau, aşadar, aici, în faţa dumneavoastră, şi-mi exprim dorinţa ca împreună cu liderii din ţările din regiune să trecem la treabă, astfel încât să transpunem aceste linii directoare în realitate. Şi, în acest sens, este nevoie de efortul concertat al guvernelor, firmelor şi comunităţilor de afaceri din cele două partenere. Şi cred că, atât timp cât cooperăm împreună cu sinceritate, beneficiile reciproce pentru China şi ţările din Europa Centrală şi de Est se vor extinde, iar cooperarea noastră practică va avea mai multe rezultate, iar dezvoltarea noastră comună va avea un viitor mai luminos”, a încheiat premierul chinez.”

Prim-ministrul Chinei: Suma contractelor semnate cu firmele româneşti este uriaşă, va depăşi estimarea

Se arata ca:

Prim-ministrul Chinei, Li Keqiang, a afirmat că suma contractelor de investiţii pe care companiile chineze le vor semna cu cele româneşti, cu prilejul vizitei sale la Bucureşti, este „uriaşă” şi va depăşi valoarea stabilită iniţial.

Întrebat de jurnalişti, într-o conferinţă de presă susţinută cu premierul Victor Ponta, ce contracte vor fi semnate cu prilejul vizitei sale la Bucureşti şi care va fi valoarea acestor investiţii, premierul chinez a arătat că, pe lângă memorandumurile semnate la Palatul Victoria, vor fi multe alte contracte.

„În ceea ce priveşte suma, vreau să vă asigur că este uriaşă. Deseară, grupul de lucru dintre cele două părţi va discuta şi proiectele privind calea ferată rapidă şi pe cele în domeniul infrastructurii, iar toate aceste proiecte vor depăşi valoarea care este iniţial stabilită în contracte. Nu vreau să spun un plafon pentru sumă, fiindcă aş dori să fie o surpriză”, a declarat premierul Chinei.

Sumele vehiculate neoficial ca reprezentând valoarea contractelor semnate cu ocazia vizitei la Bucureşti a premierului chinez oscilează între 5 şi 8 miliarde euro.

România şi China au semnat, luni, acorduri de colaborare pentru înfiinţarea în comun a unui parc tehnologic şi reluarea exportului de bovine pentru reproducţie şi carne de porc către China, dar şi mai multe documente de colaborare în energie, inclusiv în domeniul nuclear şi termoelectric.

Astfel, conducerea Nuclearelectrica au semnat cu preşedintele companiei China General Nuclear Power Corporation (CGN) o scrisoare de intenţie pentru colaborare, directorului Complexului Energetic Oltenia a încheiat cu preşedintele companiei China Huadian Corporation un acord de intenţie de cooperare pentru realizarea proiectului termoelectric de la Rovinari, directorul Complexului Energetic Hunedoara a parafat cu preşedintele companiei China National Electric Engineering o înţelegere pentru reabilitarea grupurilor 3 si 4 de la centrala termoelectrica Deva, iar directorul companiei de proiect pentru construcţia hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti (judeţul Cluj) a semnat o scrisoare de confort în acest sens cu vicepreşedintele executiv al Sinohydro Corporation.

Departamentul pentru Energie şi Administraţia Naţională din China pentru Energie au încheiat un memorandum de înţelegere pentru cooperare în domeniul proiectelor nucleare.

Tot la Guvern a fost semnat şi un acord pentru investiţii în centrale eoliene şi echipamente de export între Romanian Păunescu Corporation, condusă de Bobby Păunescu, şi Mingyang Wind Power Group.

A fost semnat şi memorandumul de înţelegere pentru sprijinirea companiei de telecomunicaţii Huawei Technologies în vederea înfiinţării unui centru regional la Bucureşti.”

Ponta: Mai multă cooperare şi relaţii strânse între UE şi China înseamnă avantaj pentru ambele părţi

Se arata ca:

România vrea o relaţie specială cu China în cadrul regiunii şi al Uniunii Europene şi consideră că mai multă cooperare şi relaţii mai strânse între UE şi China înseamnă avantaj pentru ambele părţi, iar implicarea Chinei în proiecte economice în regiune este un lucru pozitiv, a spus premierul Ponta.

„România îşi doreşte o relaţie specială cu China în cadrul regiunii şi al Uniunii Europene. Mai multă cooperare şi relaţii mai strânse între Uniunea Europeană şi China înseamnă avantaj pentru ambele părţi şi avantaje pentru România. Implicarea Chinei în proiecte concrete de dezvoltare economică în regiune este un lucru extrem de pozitiv”, a spus Ponta într-o conferinţă de presă susţinută împreună cu premierul chinez, Li Keqiang.

Financial Times a scris, joi, că vizita premierului chinez în capitala României a creat îngrijorare la Bruxelles, fiind văzută ca o strategie „divide şi cucereşte”, pentru a pune presiune pe UE în disputele cu Beijingul.

România şi China au semnat o Declaraţie de „aprofundare a cooperării bilaterale în noile circumstanţe”

Se arata ca:

Reprezentanţii guvernelor român şi chinez au semnat, luni, la Bucureşti, o Declaraţie comună privind „aprofundarea cooperării bilaterale în noile circumstanţe”, prin care garantează colaborarea indiferent de eventuale schimbări internaţionale şi interne şi arată că UE şi China sunt forţe strategice.

În document, partea română arată că va continua ca şi până acum să aplice ferm politica unei singure Chine şi să sprijine cauza reunificării Chinei.

Premierul Victor Ponta a apreciat că semnarea documentului reprezintă încă un pas către realizarea unui parteneriat „cu adevărat strategic” între România şi China.

Cele două părţi arată că „în cei 64 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice, raporturile dintre România şi China s-au dezvoltat constant, înregistrând rezultate fructuoase în toate domeniile de cooperare. Cele două ţări au avut permanent o viziune strategică asupra dezvoltării relaţiilor bilaterale, considerându-se reciproc drept prieteni buni şi parteneri buni şi sinceri, care cooperează în avantajul ambelor părţi. Relaţiile de Parteneriat Amplu de Prietenie şi Cooperare dintre România şi Republica Populară Chineză pot fi apreciate drept un exemplu de relaţii inter-statale în perioada actuală.

Cele două părţi consideră că, indiferent de schimbările care se pot produce pe plan internaţional şi în situaţia internă din cele două ţări, prietenia tradiţională dintre România şi China se bucură constant de sprijinul deplin şi larg al celor două ţări şi popoare, constituind tezaurul lor comun şi un fundament substanţial pentru consolidarea dialogului politic şi a cooperării pragmatice în plan economic şi comercial şi pentru aprofundarea schimburilor inter-umane în cadrul Parteneriatului Amplu de Prietenie şi Cooperare dintre cele două ţări.

Cele două părţi reafirmă că respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale celeilalte părţi şi luarea în considerare a intereselor cheie şi preocupărilor majore ale fiecărei părţi constituie trăsături intrinseci ale prieteniei tradiţionale dintre România şi China. Partea română va continua ca şi până acum să aplice ferm politica unei singure Chine şi să sprijine cauza reunificării Chinei. Partea chineză acordă o înaltă apreciere acestui fapt.

Cele două părţi consideră că popoarele lor depun eforturi pentru a deveni prospere şi puternice prin explorarea unor căi de dezvoltare în concordanţă cu situaţia naţională proprie, se respectă şi sprijină reciproc în acest proces. Partea română dă o înaltă apreciere rezultatelor obţinute de China în ultimele decenii în dezvoltarea sa economică şi socială şi sprijină obiectivul formulat de partea chineză de aprofundare cuprinzătoare a reformei. Partea chineză dă o înaltă apreciere rezultatelor obţinute de România în dezvoltarea sa economică şi socială.

Cele două părţi consideră că aprofundarea în continuare a relaţiilor de Parteneriat Amplu de Prietenie şi Cooperare dintre România şi China corespunde aspiraţiilor şi intereselor fundamentale ale celor două ţări şi popoare şi sunt decise ca, pe baza principiilor respectului reciproc, egalităţii şi avantajului reciproc, să îmbogăţească conţinutul prieteniei tradiţionale sino-române, să dezvolte şi mai mult cooperarea reciproc avantajoasă şi să promoveze prosperitatea celor două ţări.

Cele două părţi subliniază că anul 2014, în care se împlinesc 65 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice şi 10 ani de la constituirea relaţiilor de Parteneriat Amplu de Prietenie şi Cooperare, reprezintă un moment important în evoluţia relaţiilor româno-chineze şi au decis să folosească această ocazie pentru a extinde cooperarea bilaterală în plan politic, economic, comercial, al schimburilor inter-umane şi în alte domenii şi să acţioneze intens pentru ridicarea relaţiilor bilaterale la un nivel superior.

Cele două părţi subliniază că dialogul politic la nivel înalt are o importanţă deosebită pentru aprofundarea înţelegerii şi încrederii reciproce între cele două ţări şi impulsionarea dezvoltării în continuare a relaţiilor bilaterale. În acest scop, cele două părţi îşi vor intensifica contactele bilaterale la nivel înalt şi vor folosi oportunităţile oferite de conferinţele internaţionale şi alte reuniuni pentru a efectua schimburi de vederi în probleme de interes comun.

Cele două părţi consideră că trebuie să aprofundeze în continuare cooperarea în domeniile economic, comercial, financiar-bancar, construcţiei infrastructurii, energiei, agriculturii, ştiinţei şi tehnologiei, telecomunicaţiilor, tehnologiei informatice, protecţiei mediului, turismului şi în alte sectoare şi salută cu satisfacţie semnarea cu prilejul acestei vizite a mai multor documente bilaterale destinate punerii în practică a obiectivelor de cooperare convenite. Cele două părţi vor adopta măsurile necesare pentru a impulsiona firmele din cele două ţări să valorifice condiţiile şi posibilităţile de cooperare oferite de programele de dezvoltare ale economiilor ţărilor lor.

Partea română salută participarea companiilor chineze la proiecte investiţionale în diverse domenii în România şi le va asigura condiţii egale derulării acestora, conform legislaţiei în vigoare. Partea chineză dă o înaltă apreciere măsurilor adoptate de partea română pentru simplificarea procedurilor de viză pentru oamenii de afaceri chinezi care se deplasează în România, sprijină în continuare firmele chineze să se deplaseze în România pentru investiţii şi afaceri şi încurajează implicarea activă a firmelor româneşti în proiecte de dezvoltare ale Chinei.

Cele două părţi sunt de acord ca, în continuare, Comisia mixtă economică inter-guvernamentală să joace un rol de coordonare şi îndrumare, să întărească rolul Grupului de lucru în proiecte de infrastructură din subordinea Comisiei mixte, oferind condiţii prielnice pentru ca firmele din cele două ţări să desfăşoare o cooperare pragmatică.

Cele două părţi consideră că întărirea schimburilor inter-umane reprezintă una dintre modalităţile importante de creştere a înţelegerii reciproce şi de dezvoltare durabilă a relaţiilor bilaterale. Cele două părţi îşi vor spori eforturile pentru a sprijini colaborarea directă dintre organizaţiile şi structurile de resort în vederea intensificării şi diversificării relaţiilor culturale, educaţionale, cu precădere în învăţământul superior şi cercetarea tehnico-ştiinţifică, şi în alte domenii. Cele două ţări au decis ca în 2014 – an cu semnificaţie deosebită – să organizeze o serie de activităţi, inclusiv de promovare a schimburilor de cercetători şi experţi în domenii de interes comun, înfiinţare de tabere de creaţie ale tinerilor şi de reţele de comunicare între reprezentanţii elitelor intelectuale, festivaluri de filme şi artă.

Cele două părţi sunt de comun acord că formatul de cooperare China – ţările Europei Centrale şi de Est oferă noi oportunităţi pentru dezvoltarea în profunzime a relaţiilor bilaterale. Această cooperare corespunde aspiraţiilor comune şi intereselor fundamentale ale popoarelor Chinei şi ţărilor Europei Centrale şi de Est, este benefică promovării cooperării în toate domeniile dintre China şi ţările Europei Centrale şi de Est şi impulsionează dezvoltarea largă şi echilibrată a relaţiilor dintre China şi Uniunea Europeană. Partea chineză acordă o înaltă apreciere sprijinirii şi impulsionării de către România a cooperării dintre China şi ţările Europei Centrale şi de Est şi preţuieşte eforturile mari făcute de România pentru organizarea reuniunii liderilor din China şi ţările Europei Centrale şi de Est.

Cele două părţi consideră că Uniunea Europeană şi China sunt forţe strategice importante pe scena internaţională, sunt parteneri importanţi de cooperare pentru promovarea păcii, prosperităţii şi stabilităţii în lume şi pentru întâmpinarea provocărilor globale. Ambele părţi susţin dezvoltarea robustă a Parteneriatului Strategic Cuprinzător dintre Uniunea Europeană şi Republica Populară Chineză, salută rezultatele Summitului UE-China de la Beijing şi decid să contribuie mai intens la impulsionarea dezvoltării relaţiilor dintre Uniunea Europeană şi China. Partea chineză acordă o înaltă apreciere rolului pozitiv jucat de România în Uniunea Europeană şi în relaţiile dintre China şi Uniunea Europeană.

Cele două părţi consideră că multi-polarizarea lumii actuale şi globalizarea economică se dezvoltă în profunzime, diversitatea culturală şi informatizarea societăţilor avansează în continuare, iar diverse probleme şi provocări apar permanent. În noile circumstanţe, fiecare parte trebuie să-şi întărească comunicarea, coordonarea şi cooperarea pragmatică, să contribuie la pacea trainică şi prosperitatea comună pe glob.

Cele două părţi reafirmă respectarea strictă a scopurilor şi principiilor „Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite” şi a principiilor de drept internaţional unanim recunoscute. Cele două părţi sprijină Organizaţia Naţiunilor Unite să se manifeste drept organizaţia internaţională inter-guvernamentală cu cea mai largă reprezentativitate pe glob şi să îşi asume responsabilitatea esenţială în salvgardarea păcii şi securităţii în lume şi pentru identificarea soluţiilor adecvate pentru a răspunde oricărei ameninţări la adresa păcii şi stabilităţii pe glob. Cele două părţi sprijină întărirea colaborării dintre Organizaţia Naţiunilor Unite şi organizaţiile regionale şi subregionale.

Cele două părţi se opun ferm oricărei forme de terorism şi sunt dispuse să-şi întărească cooperarea anti-teroristă şi să promoveze în comun cooperarea anti-teroristă internaţională. Cele două părţi vor continua să îşi întărească colaborarea privind prevenirea schimbărilor climatice şi promovarea dezvoltării durabile”.”

ACORDURI România-China: Care sunt proiectele pentru care cele două ţări colaborează

Se arata ca:

România şi China au semnat, luni, acorduri de colaborare pentru înfiinţarea în comun a unui parc tehnologic şi reluarea exportului de bovine pentru reproducţie şi carne de porc către China, dar şi mai multe documente de colaborare în energie, inclusiv în domeniul nuclear şi termoelectric.

Astfel, conducerea Nuclearelectrica au semnat cu preşedintele companiei China General Nuclear Power Corporation (CGN) o scrisoare de intenţie pentru colaborare, directorului Complexului Energetic Oltenia a încheiat cu preşedintele companiei China Huadian Corporation un acord de intenţie de cooperare pentru realizarea proiectului termoelectric de la Rovinari, directorul Complexului Energetic Hunedoara a parafat cu preşedintele companiei China National Electric Engineering o înţelegere pentru reabilitarea grupurilor 3 si 4 de la centrala termoelectrica Deva, iar directorul companiei de proiect pentru construcţia hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti (judeţul Cluj) a semnat o scrisoare de confort în acest sens cu vicepreşedintele executiv al Sinohydro Corporation.

Departamentul pentru Energie şi Administraţia Naţională din China pentru Energie au încheiat un memorandum de înţelegere pentru cooperare în domeniul proiectelor nucleare.

Tot la Guvern a fost semnat şi un acord pentru investiţii în centrale eoliene şi echipamente de export între Romanian Păunescu Corporation, condusă de Bobby Păunescu, şi Mingyang Wind Power Group.

A fost semnat şi memorandumul de înţelegere pentru sprijinirea companiei de telecomunicaţii Huawei Technologies în vederea înfiinţării unui centru regional la Bucureşti.

Reprezentanţii guvernelor român şi chinez au convenit şi un program cultural pentru perioada 2013 – 2016, un acord de înfiinţare şi funcţionare a Institutului Cultural Român de la Beijing şi a Centrului Cultural Chinez de la Bucureşti şi un memorandum de înţelegere privind promovarea cooperării investiţionale.

Prim-ministrul chinez, Li Keqiang, a ajuns la Bucureşti, pentru prima vizită în România a unui premier al Chinei după 19 ani, împreună cu o importantă delegaţie de oameni de afaceri.

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Comerţului de la Beijing, schimburile comerciale între China şi România s-au ridicat la 3,27 miliarde de dolari în primele 10 luni din acest an.

Exporturile româneşti în China au crescut de la 360 de milioane de dolari în 2008 la aproape 1 miliard de dolari anul trecut.

Investiţiile chineze în România sunt în valoare de 160 de milioane de dolari, în timp ce investiţiile româneşti în China sunt de 280 de milioane de dolari.”

Două companii din China au semnat o scrisoare de intenţie cu administratorii judiciari ai Oltchim

Se arata ca:

Administratorii judiciari ai Oltchim au semnat luni o scrisoare de intenţie cu Baota Petrochemical Group şi Junlun Petroleum, cele două companii din China fiind interesate să participe la privatizarea combinatului din Râmnicu-Vâlcea, aflat în insolvenţă.

„Prin această scrisoare de intenţie, garantăm companiilor chineze un tratament nediscriminatoriu la participarea la procesul de vânzare a Oltchim, precum şi respectarea tuturor angajamentelor europene. Pentru noi este un lucru foarte bun că mai există încă un consorţiu interesat de Olchim. Există un interes major pentru Oltchim, care sper să se concretizeze în cât mai multe oferte”, a declarat luni într-o conferinţă ministrul Economiei, Andrei Gerea.

La conferinţă nu au participat şi reprezentanţii companiilor chineze.

Gherea a spus că va fi un proces transparent şi concurenţial, iar Ministerul Economiei este „optimist şi încrezător” şi aşteaptă „cu emoţie” să dechidă ofertele.

Întrebat dacă solicitarea de transparenţă şi de tratament nediscriminatoriu au reprezentat o cerinţă a companiilor chineze sau au venit din partea Ministerului Economiei, Gerea a afirmat: „Ne-am întâlnit undeva la mijloc”.

„Scrisoarea de intenţie este, dacă vreţi, un gest simbolic, dar cu o încărcătură foarte mare”, a mai spus ministrul.

Statul deţine, care deţine prin Ministerul Economiei 54,7% din acţiunile Oltchim, a eşuat anul trecut în încercarea de a privatiza combinatul chimic. Oltchim a intrat în insolvenţă în luna ianuarie a acestui an.

Vânzarea Oltchim este programată pentru luna februarie a anului viitor, iar ofertele angajante vor putea fi depusă până la 17 ianuarie.”

Ponta: China are nevoie de prieteni politici pe termen lung, de încredere, şi de parteneri comerciali

Se arata ca:

China are nevoie de prieteni politici pe termen lung şi de încredere, precum şi de parteneri comerciali la nivel mondial, iar România şi ţările din zonă au o tradiţie în acest sens, în vederea unei relaţii care se poate dezvolta în viitor, a afirmat premierul Victor Ponta.

El a arătat totodată că şi China are nevoie, de asemenea, de o Europă puternică, de un partener puternic pe scena mondială, şi că, cu cât mai puternică este Europa, cu atât va fi mai bine pentru China şi pentru restul lumii.

„Însă, trebuie să spun astăzi, aici, foarte clar: Europa poate fi puternică doar dacă toate ţările din Europa se dezvoltă din punct de vedere economic suficient de rapid pentru a creşte standardele de trai, infrastructura şi serviciile sociale, iar Europa poate fi puternică doar dacă toate ţările prezente astăzi aici, chiar dacă nu sunt încă membre ale UE, se pot integra în acest program cât mai rapid. UE care include ţările noastre, însă şi alte ţări precum Republica Moldova, Turcia, Ucraina şi, astfel, această regiune poate fi un actor global de care lumea are nevoie”, a spus Ponta la deschiderea Forumului Economic şi Comercial China – Europa Centrală şi de Est.

Premierul a arătat totodată că această regiune a Europei pune atât de mult accent pe relaţiile speciale cu China deoarece majoritatea dintre state sunt „tinere democraţii” şi noi membri ai UE sau ţări în curs de integrare în UE, situaţie care poate fi favorabilă dacă se reuşeşte să fie folosit potenţialul.

Ponta a precizat totodată că ultimele cifre şi previziuni cu privire la România şi la celelalte ţări din regiune sunt pozitive şi încurajatoare, România având cea mai crescută rată de creştere din UE, cu o datorie publică şi un deficit bugetar scăzute.

„Previziunile independente prezentate de regiunea noastră indică că este cea mai dinamică din Europa. Este un lucru extraordinar? Eu cred că nu. Permiteţi-mi să fac o comparaţie: regiunea noastră este precum un student care este plin de energie, care tocmai a terminat facultatea, plin de ambiţie şi muncitor, care tocmai s-a mutat la oraş şi face parte din societate, aşa cum şi-a dorit dintotdeauna, însă el este tânăr şi este slab plătit întrucât salariile mari sunt pentru oamenii cu mai multă experienţă. I-ar plăcea să înveţe mai mult şi sa fie format mai bine, însă cursurile sunt foarte scumpe şi el nu-şi permite să le plătească, nu poate să acceseze tehnologiile performante din acelaşi motiv. Nu are casă şi maşină, iar băncile preferă să acorde credite clienţilor mai vechi, nu unui tânăr cu cotă de risc crescută.

Regulile sunt deja formate şi el trebuie să le respecte fără să pună întrebări, însă aceste reguli ar trebui să ofere oportunităţi egale. El consideră că are aceleaşi obligaţii, însă nu aceleaşi drepturi şi viitorul nu se află în mâinile sale. Cu toţi suntem tineri. Ce ar trebui să facem? Să ne plângem, să ne acceptăm soarta? Nu cred. Nu cred că vom face acest lucru. Trebuie să fim creativi, trebuie să avem încredere în noi înşine, trebuie să avem încredere în potenţialul nostru şi să lucrăm mai mult. Dar, de asemenea, este nevoie să căutăm un partener şi un prieten cu aceeaşi experienţă, cu acelaşi trecut, cu aceeaşi ambiţie şi cu acelaşi interes. Trebuie să lucrăm împreună cu acest partener pentru a găsi oportunităţi, pentru a iniţia proiecte care să ne ducă la succes şi prosperitate”, a afirmat Ponta.

El a prezentat şi o serie de cifre, arătând că peste 30 de ani de creştere a economiei chineze au făcut China un partener de comerţ foarte important pentru mai mult de 120 de ţări la nivel mondial şi a doua economie la nivel mondial, valoarea schimburilor economice între Uniunea Europeană şi China depăşind zilnic un miliard de euro.

Investiţiile chineze în Uniunea Europeană au crescut, în 2011, de 30 de ori comparat cu anii anteriori şi aproape 20% din investiţiile străine din China provin din Uniunea Europeană, însă doar 1,4% din investiţia străină din Uniunea Europeană provine din China.”

Ponta nu vrea la CSAT. Cu Basescu

CSAT se reuneşte marţi în şedinţă. Şedinţa a fost convocată de Băsescu în perioada în care Ponta are pregătite întâlniri cu premieri

Se arata ca:

Membrii CSAT se reunesc, marţi, la Palatul Cotroceni, în şedinţă, potrivit programului anunţat, luni seară, de Preşedinţie. Potrivit anunţul Preşedinţiei, şedinţa va începe la ora 15.00.

CSAT va discuta, marţi, propunerile de buget ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, informează Preşedinţia.

„O şedinţa a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), condusă de preşedintele României, domnul Traian Băsescu, va avea loc marţi, 26 noiembrie a.c., începând cu ora 15.00, la Palatul Cotroceni. Pe ordinea de zi a şedinţei CSAT se află propunerile de buget ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale. Pe timpul şedinţei vor fi abordate şi alte subiecte de interes pentru securitatea naţională”, se arată într-un comunicat al Preşedinţiei remis, luni seară, agenţiei MEDIAFAX.

Preşedintele îndeplineşte funcţia de preşedinte al CSAT, iar primul-ministru pe cea de vicepreşedinte al Consiliului. Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării sunt: ministrul apărării naţionale, ministrul de interne, ministrul afacerilor externe, ministrul justiţiei, ministrul industriei şi resurselor, ministrul finanţelor publice, directorul Serviciului Român de Informaţii, directorul Serviciului de Informaţii Externe, şeful Statului Major General şi consilierul prezidential pentru securitate naţională. Secretarul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării este numit de Preşedintele României şi are rang de consilier de stat în cadrul Administraţiei Prezidenţiale.

Şedinţa CSAT, convocată de Băsescu în perioada în care Ponta are pregătite întâlniri cu premieri

Şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) convocată de către preşedintele Traian Băsescu este programată la o oră la care premierul Victor Ponta are pregătite, din timp, întrevederi cu mai mulţi prim-miniştri, veniţi la Bucureşti pentru reuniunea China-Europa Centrală şi de Est.

Astfel, marţi, în intervalul orar 14.15-14.45, Ponta are programată o întâlnire bilaterală cu omologul polonez, iar de la ora 15.00, când va începe şedinţa CSAT, Ponta ar trebui să se întâlnească cu prim-ministrul slovac.

În continuare, tot marţi, premierul Ponta are programate întrevederi cu prim-miniştrii din Cehia, Albania şi Slovenia.

Bogdan Oprea: Convocarea CSAT a fost făcută de pe 18 noiembrie, cu acordul premierul Ponta

Purtătorul de cuvânt al preşedintelui, Bogdan Oprea a declarat, luni, că încă din 18 noiembrie s-a decis convocarea CSAT, cu acordul premierului, iar speculaţiile pe această temă sunt „complet neadevărate şi răuvoitoare”.”

Guvernul a retransmis programul de marţi al lui Ponta, din care rezultă că premierul nu merge la CSAT

Se arata ca:

Guvernul a retransmis programul de marţi al premierului Victor Ponta, din care rezultă că şeful Guvernului nu va participa la şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, programul indicând în continuare că acesta se va întâlni la ora 15.00, când e programată şi şedinţa CSAT, cu premierul slovac.

Programul actualizat al premierului, care include modificări legate doar de detaliile de organizare a întrevederilor cu premierii străini, a fost transmis de Guvern luni seara, după ce Preşedinţia a anunţat convocarea CSAT.

Programul indică în continuare că premierul Ponta se va întâlni în intervalul orar 14.15-14.45 cu premierul Poloniei, între 15.00-15.30 cu premierul Slovaciei, între 15.45-16.15 cu premierul Cehiei, între 17.25-17.55 cu premierul Albaniei şi între 18.30-19.00 cu premierul Sloveniei.

CSAT va discuta, marţi, de la ora 15.00, propunerile de buget ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, a anunţat anterior Preşedinţia.

Şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) convocată de către preşedintele Traian Băsescu este programată la o oră la care premierul Victor Ponta are pregătite, din timp, întrevederi cu mai mulţi prim-miniştri, veniţi la Bucureşti pentru reuniunea China-Europa Centrală şi de Est.

Purtătorul de cuvânt al preşedintelui, Bogdan Oprea a declarat, luni, că convocarea CSAT s-a făcut încă din 18 noiembrie, cu acordul premierului, iar speculaţiile pe această temă sunt „complet neadevărate şi răuvoitoare”.”

Ponta l-a delegat pe vicepremierul Gabriel Oprea să participe la şedinţa CSAT

Se arata ca:

Premierul Victior Ponta a declarat, marţi, agenţiei MEDIAFAX, că l-a delegat pe vicepremierul Gabriel Oprea să participe la şedinţa CSAT, care urmează să aibă loc în cursul după-amiezii.

Întrebat de MEDIAFAX dacă va participa la şedinţa CSAT sau dacă a împuternicit o altă persoană să îl reprezinte la această reuniune, Ponta a precizat că l-a desemnat pe vicepremierul Gabriel Oprea să participe.

Şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) convocată de către preşedintele Traian Băsescu este programată la o oră la care premierul Victor Ponta are pregătite, din timp, întrevederi cu mai mulţi prim-miniştri, veniţi la Bucureşti pentru reuniunea China-Europa Centrală şi de Est.

Purtătorul de cuvânt al preşedintelui, Bogdan Oprea a declarat, luni, că convocarea CSAT s-a făcut încă din 18 noiembrie, cu acordul premierului, iar speculaţiile pe această temă sunt „complet neadevărate şi răuvoitoare”.

„Convocarea şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării de mâine (marţi, n.r.), 26 noiembrie, a fost făcută încă de lunea trecută, 18 noiembrie, şi cu acordul prim-ministrului Guvernului României, domnul Victor-Viorel Ponta, care este şi vicepreşedinte al CSAT”, a precizat Bogdan Oprea, într-o declaraţie de presă remisă MEDIAFAX.

Oprea a mai arătat că „orice speculaţii legate de data stabilirii acestei şedinţe sunt complet neadevărate şi răuvoitoare”.

Potrivit purtătorului de cuvânt al preşedintelui Traian Băsescu, „caracterul de urgenţă al şedinţei este dat de faptul că bugetele instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale trebuie avizate de CSAT înainte de votarea bugetului pe anul 2014 în Parlamentul României”.

Bogdan Oprea a menţionat că bugetul de stat pe 2014 a fost depus la Camera Deputaţilor, Camera decizională, abia luni, 18 noiembrie, adică ziua în care s-au făcut şi demersurile pentru convocarea şedinţei, iar puncte de vedere ale instituţiilor implicate au fost depuse la Secretariatul CSAT până vineri, 22 noiembrie.

„Ţinând cont şi de faptul că preşedintele României se află într-o deplasare externă joi şi vineri, dar şi de caracterul de urgenţă al subiectelor aflate pe ordinea de zi, şedinţa CSAT a putut fi convocată doar la începutul acestei săptămâni”, a precizat purtătorul de cuvânt al preşedintelui, Bogdan Oprea.

Programul premierului pentru ziua de marţi indică faptul că acesta se va întâlni la ora 15.00, când e programată şi şedinţa CSAT, cu premierul slovac.

Potrivit programului, premierul Ponta se va întâlni în intervalul orar 14.15-14.45 cu premierul Poloniei, între 15.00-15.30 cu premierul Slovaciei, între 15.45-16.15 cu premierul Cehiei, între 17.25-17.55 cu premierul Albaniei şi între 18.30-19.00 cu premierul Sloveniei.

CSAT va discuta, marţi, de la ora 15.00, propunerile de buget ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, a anunţat Preşedinţia.

„O şedinţa a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), condusă de preşedintele României, domnul Traian Băsescu, va avea loc marţi, 26 noiembrie a.c., începând cu ora 15.00, la Palatul Cotroceni. Pe ordinea de zi a şedinţei CSAT se află propunerile de buget ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale. Pe timpul şedinţei vor fi abordate şi alte subiecte de interes pentru securitatea naţională„, se arată într-un comunicat al Preşedinţiei remis, luni seară, agenţiei MEDIAFAX.

Preşedintele îndeplineşte funcţia de preşedinte al CSAT, iar primul-ministru pe cea de vicepreşedinte al Consiliului. Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării sunt: ministrul apărării naţionale, ministrul de interne, ministrul afacerilor externe, ministrul justiţiei, ministrul industriei şi resurselor, ministrul finanţelor publice, directorul Serviciului Român de Informaţii, directorul Serviciului de Informaţii Externe, şeful Statului Major General şi consilierul prezidential pentru securitate naţională. Secretarul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării este numit de Preşedintele României şi are rang de consilier de stat în cadrul Administraţiei Prezidenţiale.” (subl. mea)

Inapoi la Forum…

Premier chinez: Autorităţile trebuie să creeze o ambianţă bună pentru colaborarea între firme

Se arata ca:

Firmele chineze şi cele din Europa Centrală şi de Est trebuie să fie „îndrumate” să se cunoască reciproc, pentru a realiza cooperări cu avantaje de ambele părţi, iar autorităţile trebuie să creeze „o ambianţă bună” pentru o astfel de colaborare, a afirmat premierul chinez, Li Keqiang.

El a susţinut că aceste relaţii politico-economice sunt favorabile atât pentru China, cât şi pentru statele din regiune.

„Cooperarea China-Europa Centrală şi de Est constituie o parte importantă a relaţiilor China-UE şi această cooperare cu regiunea dumneavoastră este benefică pentru aprofundarea parteneriatului amplu dintre China şi UE, pentru integrarea europeană, pentru dezvoltarea politicii către Vest a Republicii Populare Chineze, pentru dezvoltarea echilibrată a regiunii europene şi pentru politica europeană de dezvoltare echilibrată a zonei estice, deci avem foarte multe interese convergente comune”, a spus Li Keqiang.

Lucrările summit-ului premierilor din China-Europa Centrală şi de Est s-au încheiat, marţi, cu adoptarea documentului Bucharest Guidelines, care prevede promovarea investiţiilor şi afacerilor în domeniul infrastructurii, IMM, agriculturii, transporturilor feroviare şi telecomunicaţiilor.”

Forumul economic China-Europa Centrală şi de Est – Premierul Chinei: România va fi tigru al Europei. Dacă toţi tigrii vor colabora, va fi o piaţă uriaşă

Se arata ca:

România va deveni un tigru al Europei şi, dacă toţi tigrii se vor reuni şi vor colabora, se va dezvolta o piaţă uriaşă, a afirmat premierul Chinei, Li Keqiang, arătând că potenţialul de dezvoltare a relaţiilor comerciale şi investiţiilor dintre China şi ţările din regiune este foarte mare.

„Am ascultat prezentarea premierului Ponta despre economia României. Cred că România va deveni un tigru al Europei şi, dacă toţi tigrii se vor reuni şi vor colabora, se va dezvolta o piaţă uriaşă”, a spus premierul Chinei în deschiderea Forumului economic şi comercial China-Europa Centrală şi de Est.

Li Keqiang a artătat că este convins de potenţialul relaţiilor economice dintre China şi cele 16 ţări din Europa Centrală şi de Est, după ce premierii acestor ţări i-au prezentat perspectivele economice excelente ale regiunii.

El adăugat că Europa, în mod particular Uniunea Europeană, este cel mai mare partener comercial al Chinei, dar că, în cadrul relaţiilor comerciale China-UE, comerţul cu ţările din Europa Centrală şi de Est reprezintă doar 10%, iar volumul investiţiilor este şi mai mic, fapt ce constituie un potenţial deosebit pentru dezvoltarea acestor relaţii.

Premierul Victor Ponta şi premierul chinez Li Keqiang i-au primit, marţi dimineaţă, la Palatul Parlamentului, pe şefii de guverne care participă la Forumului economic şi comercial China-Europa Centrală şi de Est, premierul român întrebându-i pe unii dintre ei, în limba engleză, dacă „s-au trezit”.

La Palatul Parlamentului, primirea şefilor de guverne a fost programată pentru o oră matinală, premierul Victor Ponta ajungând la Palatului Parlamentului în jurul orei 08:30. Ulterior, în holul de onoare unde au fost făcute primirile oficiale, a ajuns şi premierul chinez. Cei doi i-au întâmpinat pe oaspeţii oficiali, iar Ponta, în mai multe rânduri, i-a întrebat în engleză pe oficialii străini dacă s-au trezit, la momentul în care îi întâmpina.

Cea de-a treia ediţie a Forumului economic şi comercial China-Europa Centrală şi de Est se desfăşoară, marţi, la Bucureşti, după ce prima ediţie a avut loc la Budapesta, în 2011, iar cea de-a doua la Varşovia, în 2012.

Potrivit site-ului Forumului, organizatorii aşteptau în jur de 1.000 de reprezentanţi ai firmelor private şi de stat din China şi 16 state central şi est-europene: România, Bulgaria, Polonia, Ungaria, Slovacia, Republica Cehă, Slovenia, Serbia, Muntenegru, Croaţia, Bosnia şi Herţegovina, Estonia, Albania, Letonia, Lituania şi Republica Macedonia.

Forumul de la Bucureşti are cinci teme majore: energie, agricultură, turism, IT&C şi infrastructură.”

Summit-ul premierilor China-Europa Centrală şi de Est, încheiat cu adoptarea „Bucharest Guidelines”

Se arata ca:

Lucrările Summit-ului Premierilor din China-Europa Centrală şi de Est s-au încheiat, marţi, cu adoptarea documentului Bucharest Guidelines, care prevede promovarea investiţiilor şi afacerilor în domeniul infrastructurii, IMM, agriculturii, transporturilor feroviare şi telecomunicaţiilor.

„Am încercat să prezentăm centrul şi estul Europei ca fiind o regiune dinamică, cu o economie în creştere orientată spre investiţii, cu potenţial semnificativ de dezvoltare în multe domenii, cu proiecte importante la nivel regional în domeniul energiei, infrastructurii, investiţiilor în educaţie, inovaţie şi tehnologie. Ţările membre ale grupului Europa Centrală şi de Est sunt atât ţări membre deja ale UE, cât şi ţări candidate, iar această întâlnire la nivel înalt de astăzi s-a constituit într-un efort complementar al cadrului general de relaţii strategice între UE şi China”, a spus premierul Ponta la finalul reuniunii.

Acesta a arătat că participanţii au agreat în final linii de acţiune viitoare în baza unui document numit „Bucharest Guidelines”, pentru consolidarea cooperării în domeniile de interes comun, cu accent pe promovarea investiţiilor, a cooperării economice şi comerciale.

Printre măsurile avute în vedere în document se numără desemnarea anului 2014 ca an pentru promovarea investiţiilor şi afacerilor în relaţia Europa Centrală şi de Est – China şi organizarea de diverse acţiuni în context, precum continuarea organizării anuale atât a forumurilor economice, cât şi a reuniunilor la nivel de şefi de guverne.

Alte obiective de colaborare vor fi încurajarea întreprinderilor mici şi mijlocii în baza unei platforme de cooperare China – Europa Centrală şi de Est, dezvoltarea agriculturii, constituirea unei asociaţii pentru promovarea cooperării în domeniul agricol şi crearea unui forum de cooperare agricol, încurajarea instituţiilor financiare din regiune în sensul cooperării pentru „valorificarea deplină” a finanţării speciale de 10 miliarde de dolari pe care China a pus-o la dispoziţia ţărilor din regiune, consolidarea cooperării în materie de investiţii în infrastructură şi conectivitate, respectiv reţele de transport feroviar.

Părţile au convenit şi extinderea cooperării în domeniile ştiinţei, tehnologiei, inovaţiei, protecţiei mediului şi energiei, precum şi promovarea schimburilor culturale.

Potrivit premierului Ponta, au fost discutate totodată măsuri concrete privind facilitarea liberei circulaţii şi încurajarea turismului între China şi aceste ţări.” (subl. mea)

Gandul

Cu ce s-a ales România după vizita chinezilor. Forumul de la Bucureşti, mai mult turism decât business: „Aşteptăm un semnal de la prim-minstrul nostru şi să renunţaţi la politica strictă”

Se arata, printre altele, ca:

„Mai bine de 300 de oameni de afaceri chinezi au venit să-şi flancheze prim-minsitrul în prima sa descindere în Estul Europei, o piaţă încă nouă pentru mulţi. Au umplut Intecontinentalul, au făcut turism la Bran şi la Braşov, mii de poze în Casa Poporului, cu roşii coapte şi cu Eugenii, cu tinere românce în costume populare ori cu ministrul Maria Grapini împingând firul roşu prin gherghef.

„Foarte frumoasă ţară, oameni prietenoşi. Ştiţi, China şi România au o istorie veche, o prietenie frumoasă”. Domnul Li, tizul lui Li Keqiang, a venit să exploateze petrol şi gaze naturale. Până acolo, muşcă cu poftă dintr-un covrigel de Boromir şi pune la păstrare, în pumn, câteva boabe de struguri din Vrancea.

Domnului Sun, covrigeii româneşti nu i-au făcut cu ochiul. Nici muşchiuleţul, nici pastrama, nici caşcavalul afumat pe care ţara gazdă le-a scos la expoziţie pe lângă vinuri, miere de albine, iaurturi, ouă încondeiate, softuri şi smântână. Director regional al unei companii din energie, Sun Haibiao aşteaptă altceva: „un semnal de la prim-minstrul nostru şi să renunţaţi la politica voastră strictă. Fără garanţii guvernamentale pentru finanţarea chineză, noi nu putem veni aici”.

Top România turistică: Dracula, pastrama, Eugeniile

Dincolo de giganţi (Huawei, ZTE, GCN, China Huadian, Sinohydro), aceşti 300 de oameni de afaceri chinezi au plătit parte în parte cu Guvernul de la Beijing un sejur de 5 zile în România. Domnul Lu i-a adus pe toţi cu YangGuang Int Travel Agency, le-a angajat translatori şi i-a plimbat prin jur.

„Stau cinci-şase zile, până vineri dimineaţă. I-am dus duminică la Braşov. Foarte frumos, le-a plăcut mult natura, oraşul. Apoi am fost la Bran şi la Sinaia. La Peleş era închis, dar am fost la Pelişor. De-acum în Bucureşti, le facem un program la mall-uri şi poate, dacă este timp, mergem să vadă Dunărea, doar e cel mai mare fluviu”, închide tot sejurul într-o frază. Costurile sunt secrete, spune precaut. „Îmi pare rău, Guvernul suportă parţial şi nu pot să vă spun. Dar mie îmi rămâne puţin”, se scuză pentru auditoriul de chinezi cu care fumează fără oprelişti la Casa Poporului, chiar dacă niciunul nu pricepe o vorbă.

În topul preferinţelor turiştilor chinezi rămân Dracula, gustările cu pastramă servite de românce în costume populare şi biscuiţii Eugenia.

Ordinea chineză a lucrurilor

Luni, au avut discuţii de afaceri la hotel, marţi la forumul din Parlament. Nu vor semna însă niciun contract decât dacă, la întoarcere, la întâlnirea cu Li Keqiang, li se va spune să o facă. „Aprobarea trebuie să vină de la prim-minsitrul nostru”, explică domnul Sun, regional manager la SEPCO III Electric Power Construction Cooperation şi unul din puţinii vorbitori de engleză.

A ajuns „doar de câteva ore”, s-a uitat de jur împrejur, la expoziţia de vinuri, iaurturi şi mere româneşti lângă laptopuri, tablete şi telefoane inteligente made in China şi a înţeles. În calculul preliminar, compania sa, cu 10 ani de experienţă  în Africa, în India şi Orientul Mijlociu, dar încă începătoare în Europa, nu va investi în România.

„Noi facem proiecte EPC, adică partea de inginierie, asigurăm materialele şi la final construim şi proiectul, fie direct, fie prin subcontractori. Încă nu pot spune că am găsit un proiect concret. Am identificat încă de acum câţiva ani nişte oportunităţi, dar lucrurile au devenit dificile din motive politice şi nu numai, care ţin de România”, spune. Lista de aşteptări a lui Sun Haibiao e scurtă, dar de nenegociat. „Guvernul nu ne oferă niciun fel de garanţie pentru finanţarea prin credite la băncile noastre, din China. Politica noastră e foarte strictă. Dacă avem nevoie de bani, trebuie să îi luăm de la băncile chinezeşti care întotdeauna ne cer garanţii guvernamentale. Aşteptăm un semnal de la prim-minsitrul nostru, domnul Li. Dacă renunţaţi la politica voastră strictă…”, rezumă simplu.

În ordinea chineză a lucrurilor, banii ar trebui să vină de la băncile din Beijing şi în mică parte de la Guvernul român. Guvernul trebuie însă să garanteze împrumutul. Altfel, chinezii  merg în ţări non-UE. „Avem proiecte anul acesta în Bosnia. Abordarea e următoarea: finanţare din China, investiţie minoră a statului şi contractor EPC. Trebuie să îi raportăm premierului condiţiile de fianţare şi de la el vine aprobarea”, explică domnul Sun.

Li şi tizul său din energie

Pe domnul Li l-ai lua oricând drept importator de produse agricole. Orice îi ajunge în mână duce la nas, apoi la gură şi murmură un „mmmm”. În realitate însă, e jucător în energie. Unul prudent şi secretos: „Am o companie în Beijing. Exploatăm gaze şi petrol. Numele ei? Nu înţeleg ce vreţi să spuneţi”. Domnul Li, aşa cum îl „denunţă” ecusonul, e în tratative cu Romgaz. „Ceea ce căutăm e un parteneriat cu o companie din România. Am încercat în trecut cu Petrom, n-a mers. Să vedem cu Romgaz. Nu am intrat în contact cu Guvernul până acum, sperăm să avem susţinerea. Dar totul e doar în stadiu iniţial, e prima dată când venim aici. Avem tehnologia pentru exploatarea gazelor naturale, nu, gaze de şist nu”, simte de la distanţă orice subiect sensibil şi dă să fugă spre o masă în dreptul coşului cu struguri.

Alţi doi magnaţi în devenire scanează vinurile Cramelor Tohani. Să investească nu vor, să cumpere nu pot. Chemaţi să-şi pună mărfurile pe taraba Parlamentului, expozanţii sunt şi ei sceptici. „Nu e vorba de semnat niciun contract, să ştiţi. Ăsta nu e nici măcar un târg de profil, ce aşteptări să ai?”.

Din urmă, oficialii îşi fac cărare printre camere de luat vederi. Ministrul Maria Grapini trece voiasă pe la standul ouălor încondeiate de Valeria Farcal în Bucovina şi pune mâna pe gherghef. Chinezii scot telefonul şi fac poze. „Afacerea” cu ouă încondeiate are trecere, cel mult, pe Facebook.

Ministrului Comerţului chinez, Gao Hucheng, un alai de afacerişti de la Beijing îi face reverenţe. Constantin Niţă şi Daniel Chiţoiu trec fără oprire.

Prim-chinezul Li Keqiang, condus de Victor Ponta printre standurile expoziţionale, ia în mână o roşie mângâind-o îndelung. În calculele lui de acasă intră importuri de carne şi de alimente de 1 miliard de euro pe an. El se fereşte însă să arunce cifre ori promisiuni.

La vinuri, se opreşte un minut. Făcându-şi curaj, producătorul încearcă să îl abordeze: „Vreau să îmi fac o pogdorie în China”. „Vorbiţi limba chineză?”, îl întreabă Li, mirat, cât răsfoieşte un pliant în limba lui. Românul se desumflă: „Nu”.

În săli, se recită ode ditirambice – „Prietenia istorică România-China” va face România „un tigru al Europei” – şi se înşiră utopii – tronsoane de autostradă finalizate în timp record, Canalul Siret – Bărăgan, linie ferată de mare viteză Bucureşti-Constanţa. Ultimii mici întreprinzători chinezi rămaşi după ora prânzului se bat să-şi recupereze paşapoartele.”

Reuniunea China-Europa Centrală şi de Est. Cu un ochi la „regulamentele UE”, premierul chinez ne invită la o linie de credit de 10 miliarde de dolari: „România va fi un tigru al Europei”. UPDATE

Se arata ca:

„Oaspetele de onoare al reuniunii China-Europa Centrală şi de Est, premierul chinez Li Keqiang, a deschis marţi, la Palatul Parlamentului, lucrările Forumului Economic şi Comercial cu un apel la cooperare „cu sinceritate”, pentru „un viitor mai luminos” şi promiţându-ne nouă, românilor, că vom ajunge un „tigru al Europei”. Ofertele generoase ale Chinei pentru această regiune a continentului european au venit însoţite, însă, de mai multe trimiteri la „regulamentele UE”, o sintagmă menită să asigure Bruxelles-ul, îngrijorat de summitul de la Bucureşti, de buna credinţă a Beijingului. În discursul său, premierul Victor Ponta a prezentat reuniunea din Capitală drept „o şansă unică”, de care toţi participanţii din celelalte 16 state trebuie să profite: „Nu rataţi această şansă. S-ar putea să nu mai vină niciodată”, a îndemnat Ponta, nu înainte însă de a remarca lungul drum pe care l-au făcut „prietenii chinezi” până în România. „Distanţa este pur geografică şi este scurtată de prietenia noastră. După această zi, vom fi şi mai buni prieteni”, a spus, încrezător, şeful guvernului român.

Dacă premierul României a vorbit despre „prietenie”, omologul chinez ne-a făcut şi un compliment: „Am ascultat prezentarea premierului Ponta despre economia României. Cred că România va deveni un tigru al Europei şi, dacă toţi tigrii se vor reuni şi vor colabora, se va dezvolta o piaţă uriaşă”, este promisiunea oficialului chinez.

„Atât timp cât cooperăm cu sinceritate, beneficiile economice pentru China şi Europa Centrală şi de Est st se vor extinde, iar cooperarea noastră va avea mai multe rezultate şi un viitor mai luminos”, a promis Li Keqiang, amintind că regiunea are la dispoziţie o linie de credit de 10 miliarde de dolari: „Dacă se va dovedi un succes, vom extinde această cooperare, în limitele regulamentului UE. Încurajăm din ce în ce mai multe firme să folosească această linie de credit specială şi instituţiile noastre financiare să îşi facă birouri şi sucursale în zona dumneavoastră”, a spus premierul chinez, dând asigurări că regimul de la Beijing îşi doreşte „o Europă prosperă, o UE puternică, un Euro puternic”. În spiritul discursului oficial chinez, Li Keqiang a subliniat că „lumea are nevoie de o Chină prosperă”, dar „dezvoltarea Chinei nu va fi durabilă fără cooperarea cu celelalte ţări”.

UPDATE 13:40 China, Ungaria şi Serbia au încheiat azi, la Bucureşti, un acord pentru construirea împreună a unei linii de cale ferată care să unească cele două state europene, anunţă agenţia chineză de presă Xinhua. Detalii, AICI.

UPDATE 13:30 Victor Ponta, dar mai ales omologul chinez s-au concentrat în declaraţiile de presă pe liniştirea Uniunii Europene privind scopul acestui summit. Mai toată declaraţia lui Li Keqiang a spus, de mai multe ori şi în formulări diferite, acest lucru: „Cooperarea China-Europa Centrală şi de Est merge în acelaşi sens cu cooperarea cu UE, este o parte importantă a relaţiilor cu UE, fiind benefică pentru aprofundarea parteneriatului amplu de cooperare dintre China şi UE. Totodată, (relaţia China-Europa Centrală şi de Est, n.red.) este favorabilă şi dezvoltării politicii către Vest a Republicii Populare Chineze, precum şi orientării către Est a Uniunii Europene, astfel încât să aibă o dezvoltare echilibrată. De aceea, această colaborare cu regiunea dumneavoastră este benefică şi poate aduce reale beneficii popoarelor celor două părţi. Este nevoie ca prin colaborarea dintre cele două regiuni să se promoveze colaborarea cu UE”.

UPDATE 13:15 La declaraţiile de presă susţinute la finalul summitului premierilor, Victor Ponta a anunţat semnarea unui document numit „Bucharest Guidelines”, pentru consolidarea cooperării China-Europa Centrală şi de Est. Printre altele, şeful guvernului român a anunţat că participanţii la summit au decis şi crearea unei asociaţii pentru promovarea cooperării în domeniul agricol.

UPDATE 11:15 Pe rând, miniştri din România, Serbia, Slovenia, Albania, Polonia, Bulgaria, Cehia, Lituania şi Letonia au vorbit, în cadrul şedinţei plenare, despre avantajele pieţelor proprii pentru investiţiile chineze. De pe scena sălii A.I. Cuza din Casa Poporului, fiecare a încercat să îşi „împacheteze” economiile cât mai atrăgător pentru afaceriştii şi oficialii de la Beijing. „Uşa Poloniei pentru investiţiile chineze este larg deschisă”, a spus ministrul adjunct al economiei din Polonia, Ilona Antoniszyn-Klik, încurajându-i pe afaceriştii asiatici să investească în proiecte de infrastructură în Polonia, energie ecologică, tehnologie inovatoare şi amintindu-le despre performanţele ţării sale în materie de absorbţie de fonduri europene.

Invitaţie la „echipamente fiabile” made in China

Premierul chinez a declarat anul 2014 drept un an al investiţiilor chineze în Europa Centrală şi de Est, un an al „schimburilor comerciale echilibrate”, un an în care turiştii chinezi vor fi încurajaţi de statul comunist să vină în această regiune. „Să valorificăm acele puncte forte din cooperarea noastră, astfel încât să se dezvolte”, a îndemnat oficialul chinez, care a inclus în oferta ţării sale pentru noi şi proiecte de infrastructură cât mai ambiţioase, dar şi echipamente: „Este nevoie de tehnologie şi echipament aici şi putem spune că produsele chinezeşti sunt populare. China are o industrie matură de echipamente, care s-a dezvoltat mult. Sunt echipamente fiabile”.

Ţările din Centrul şi Estul Europei pot beneficia de această industrie, a adăugat el, în proiecte importante de infrastructură, de la drumuri la căi ferate de mare viteză, precum şi proiecte în domeniul energiei nucleare.

Dincolo de diversificarea – din nou, „în limitele regulamentului UE” – liniilor de investiţii în Europa şi sprijin pentru IMM, Li Keqiang a promis noi locuri de muncă pe pieţele noastre. „Suntem dornici să îmbunătăţim cooperarea în acest sens. China este pregătită să coopereze cu ţările din regiunea dumneavoastră, pentru a crea condiţiile ca firmele din cele două partenere să aibă facilităţi privind piaţa muncii. Ar trebui ca regulile să fie mai îndrăzneţe în ceea ce priveşte mediul de afaceri.

Bruxelles-ul, cu ochii pe Bucureşti

Reuniunea de la Bucureşti a şefilor de guvern din Europa Centrală şi de Est, cu ocazia Forumului Economic şi Comercial China-Europa, a adus un adevărat desant al oamenilor de afaceri chinezi. Peste 300 dintre ei au ajuns luni, la Bucureşti, împreună cu delegaţia guvernamentală condusă de Li Keqiang – prima astfel de delegaţie care a ajuns în ultimii 19 ani în ţara noastră. Atenţia gazdelor române este pe măsura promisiunilor măreţe ale guvernului comunist, oaspeţii chinezi având parte de diferite gesturi extraordinare de protocol (detalii, AICI). Dincolo de participanţii chinezi, la summit sunt prezenţi, potrivit organizatorilor, 10 premieri europeni. Ţările participante sunt Albania, Bosnia-Herţegovina, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Estonia, Lituania, Macedonia, Muntenegru, Polonia, Serbia, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Letonia, alături de România şi China.

Evenimentul este privit cu îngrijorare la Bruxelles, de unde au venit, în ultimele zile, mesaje de avertizare pentru participanţi. Oficialii europeni, care negociază un ambiţios acord de investiţii UE-China (după o serie de dispute), se tem că Beijingul a adoptat, în formularea comisarului pentru Comerţ, Karel de Gucht, o strategie „divide et impera” (dezbină şi cucereşte). În contextul îngrijorărilor că Beijingul îşi forţează o nouă poziţie pe pieţele europene ocolind Bruxelles-ul, oficialii europeni ar fi transmis statelor membre o circulară cu două reguli privind relaţiile cu China. Prima dintre ele spune că orice negociere bilaterală cu China nu poate trece peste liniile directoare stabilite la nivel comunitar. A doua regulă este ca statele membre să informeze instituţiile europene în legatură cu eventualele acorduri încheiate cu China.

Investiţiile chineze în UE au crescut, în 2011, de 30 de ori faţă de anii anteriori. Prin comparaţie, aproape 20% din investiţiile străine din China provin din UE, dar numai 1,4% din investiţia străină din UE îşi are originile în China. Anul acesta, relaţiile comerciale dintre China şi România au avut o valoare de 3,2 miliarde de dolari.”

Am remarcat in PSD o nuanta referitor la viziunea colaborarii Romaniei cu tarile din Asia… Premierul Victor Ponta a fost din totdeauna un sustinator fervent al unei cooperari largi cu China. In schimb altii s-ar indrepta mai degraba spre Singapore, Qatar sau India…

De observat faptul ca tarile din Europa Centrala si de Est erau nu cu prea mult timp in urma sub forul tutelar la URSS… Acum premierul chinez doreste ca toti tigrii sa colaboreze spre a face o piata uriasa.

Nu cred ca e vorba de o strategie de tip „divide et impera”… Ci mai mult de o expansiune economica a Chinei spre Europa, Tarile din Europa Centrala si de Est, foste comuniste, fiind un fel de avanpost folosit pentru extinderea afacerilor chineze spre Europa de Vest. De fapt premierul chinez a spus-o destul de limpede: „Salutăm prezenţa firmelor româneşti pe piaţa chineză, iar partea chineză încurajează firmele chineze să desfăşoare activităţi pe piaţa românească şi să colaboreze prin România pe piaţa terţiară„. Chinezii cauta sa-si mareasca prezenta din punct de vedere economic in Europa profitand de actuala stare de lucruri de aici si de faptul ca in SUA inca persista o recesiune moderata. China in mod sigur cauta sa aiba un profit din toata povestea asta: sa nu ne imaginam ca deschide linii de creditare de 10 miliarde $ pe ochi frumosi. Sau ca ne va ajuta doar de dragul de a ne ajuta, sau ca ne vor da bani gratis. Sumele acestea mari ar trebui sa ne puna pe ganduri ca nu cumva sa se creeze o dependenta economica fata de China, ce ar genera si o dependenta de ordin politic. Adevarul este ca situatia de acum este rodul politicilor gresite duse de Comisia Europeana, de promovare a austeritatii la sugestiile Germaniei. In meciul asta, UE – China, acum e 1-0 pentru China… Pe de alta parte trebuie sa recunoastem ca politica dusa de China e mult mai inteleapta decat cea a Rusiei. China nu se opune integrarii unor state in UE ci doreste extinderea afacerilor sale in UE, ceea ce Rusia nu prea reuseste, si mentinerea unor bune relatii cu statele din Europa. Excelent jucat, trebuie sa recunoastem!

Eu cred ca trebuie sa dezvoltam relatiile economice cu China, dar cred ca trebuie sa fim si foarte atenti deoarece China este un peste mare, sa nu ne inghita.

In dezvoltarea unei relatii cu China, de altfel un lucru normal si necesar, prudenta ar trebui sa ne calauzeasca si sa ramanem fideli spiritului si valorilor euroatlantice.

Update

Gandul

Premierul Chinei în Parlament: „Mă simt ca acasă”. Trăirile lui Li în Casa Poporului, aplaudat de „prieteni dragi”. VIDEO

Se arata, printre altele, ca:

Propunerea, discuţiile profunde şi speranţa 

Locul proiectelor concrete a fost lăsat la final. După lungi fraze măgulitoare, primul-ministru chinez a venit cu „propunerea”: „În primul rând, aprofundarea încrederii politice comune între China şi România. Apoi valorificarea potenţialului de afaceri. Partea chineză doreşte să importe mai multe produse româneşti de calitate – carne şi alte produse agricole. Anul viitor vom importa aproape 5.000 de vite şi în următorii zece ani importul va creşte. Cele două părţi pot să construiască parcuri industriale comune. În România, multe proiecte de infrastructură au nevoie de modernizare, iar în China avem tehnologie sigură, calitate mare şi preţuri mai mici. Dorim crearea unor grupuri de lucru pentru reactoare nucleare şi linii feroviare. Deja au început discuţii profunde pentru finanţare. Sperăm ca instituţiile bancare să ofere finanţare”. „Sperăm”, ar fi strigat la unison parlamentarii, prea ocupaţi însă să aplaude în picioare, încântaţi aflând cum „China consideră România ca un pilon important pentru Europa Centrală şi de Est şi cu UE”.

Entuziast şi el, Li s-a aplaudat pe sine, i-a salutat şi le-a promis solemn: „relaţiile noastre sunt ca un vapor care vine din istorie şi merge încrezător înainte. Avem vapor, avem şi vântul potrivit”. […]”

Ponta vrea să îl şi conducă la aeroport pe premierul chinez: „Şi-ar dori foarte mult să îi facă o surpriză”

DE citit si…

Ziare.com

Basescu despre mesajul UE cu privire la China: Imi venea sa le spun „cu Nabucco ce-ati avut?”

Se arata ca:

Vizita premierului Chinei si a delegatiei oamenilor de afaceri chinezi la Bucuresti trebuie privita cu profesionalism, a declarat presedintele Traian Basescu, care a cerut sa nu se repete cazul Nabucco, in care egoismul din cadrul UE i-a rapit Romaniei sansa proiectului.

„Intalnirea trebuie privita cu profesionalism. (…) Trebuie profesionalisti, tehnicieni, studii de fezabilitate care sa ii faca pe investitorii chinezi sa priveasca cu atentie propunerile Romaniei. In China avem un partener care are incredere in noi. (…)

Daca proiectele care vor fi prezentate vor fi realiste si convingatoare, Romania nu poate decat sa castige”, a declarat presedintele luni, la postul public de radio.

Basescu a facut referire la mesajul transmis de partenerii europeni in Romaniei inainte de vizita oficialilor chinezi, pe care l-a privit „oarecum ironic”, si a avertizat sa nu fie repetat cazul proiectului Nabucco.

„S-a dat un mesaj al Bruxelles-ului catre toate statele: ‘Sa nu iesiti din limitele negociate de UE’. Cred ca acest mesaj a fost neinspirat, mai ales intr-o tara ca Romania, unde egoismul unor parteneri ai Romaniei i-a rapit sansa unui proiect ca Nabucco.

Acest egoism a facut ca TAP sa fie ales in detrimentul Nabucco. TAP se termina in sudul Europei, in Italia, acolo unde exista deja alternative in functiune la gazul de la Gazprom.

Acest egoism s-a justificat economic. Dar Nabucco a fost in primul rand un proiect politic. Dar a fost mai ieftin proiectul prin Italia. Pe acest fond va spun ca am privit relativ ironic mesajul Bruxelles-ului, imi venea sa transmit mesajul ‘Dar cu Nabucco ce-ati avut?’, ‘Dar cu conditiile intransigente cu Ucraina ce-ati avut?'”, a adaugat Basescu.

Circulara de Bruxelles

Cu cateva zile inainte de vizita la Bucuresti a premierului chinez, Bruxelles-ul a transmis celor 28 de state membre ale Uniunii Europene o circulara legata de relatiile cu China, prin care le-a cerut acestora sa nu exceada liniile de negociere intre blocul european si China.

La randul sau, premierul Victor Ponta a declarat ca discutiile din cadrul Forumului Economic si Comercial China – Europa Centrala si de Est sunt in conformitate cu obiectivele parteneriatului cu Uniunea Europeana.

Delegatia formata din premierul Li Keqiang, mai multi alti oficiali chinezi si peste 300 de oameni de afaceri din China ajuns luni la Bucuresti. Aceasta este prima vizita in Romania a unui premier al R.P. Chineze dupa 19 ani.

Autoritatile romane vor sa implice China in trei proiecte principale: proiectul Cheap Tarnita Lapustesti – constand in construirea unei hidrocentrale in judetul Cluj, definitivarea unitatilor 3 si 4 de la CNE Cernavoda si un proiect de tip „Green/Brown Field” pentru construirea unui grup energetic nou de minim 500 MW la Termocentrala Rovinari.”

Americanii si-au trimis bombardierele in spatiul aerian al Chinei

Se arata ca:

Armata americana a trimis, marti, doua bombardiere in spatiul aerian al Chinei, fara a avea autorizatie din partea Beijingului.

Statele Unite au survolat cu doua avioane Air Force B-52 un teritoriu disputat din Marea Chinei de Est, scrie USA Today.

Aparatele de zbor au decolat de la baza aeriana americana din Insula Guam, nu au avut armament la bord si au parasit spatiul aerian chinez fara incidente.

China pretinde un teritoriu de un milion de mile patrate situat in ocean, cunoscut sub numele de Marea Chinei de Est, insistand asupra faptului ca resursele energetice si fauna piscicola ii apartin.

Insa o mare parte din aceasta zona se afla in apropierea coastelor Japoniei, Taiwan si Coreea de Sud, care au reactionat la pretentiile teritoriale ale tarii vecine.

Duminica, China a mers mai departe cu amenintarile, precizand ca spatiul pretins va fi folosit pentru controlarea traficului aerian. Din acesta fac parte insulele Senkaku detinute de japonezi, pe care chinezii le numesc Diaoyus. De asemenea, in zona extinsa de identificare aeriana este inclus si Arhipelagul Ieodu, administrat de Coreea de Sud.

In replica la actiunile Beijingului, americanii vor trimite miercuri mai multe avioane in teritoriul disputat, iar japonezii vor survola cu o flota de nave de lupta. „

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

noiembrie 27, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 19 comentarii