Aberatii…

Gandul

“Salutul frăţesc” al Tinerilor Comunişti Chinezi şi învăţăturile lui Mao la instalarea lui Mihai de la Hi-Q în fruntea TSD. Reportaj Gândul

Se arata ca:

„Încă marcaţi de încălzirea ideologică prelungită până spre zori în cluburile din Braşov, aproape 2.000 de pesedişti  juniori au umplut sâmbătă dimineaţa Sala Sporturilor din oraş la Congresul TSD. Misiunea le-a fost simplă: câteva aplauze furtunoase la glumele şi ironiile politice ale miniştrilor PSD, veniţi în număr mare, de la Victor Ponta la Liviu Dragnea, Titus Corlăţean sau Constantin Niţă, plus Nicolae Bănicioiu în triplu rol – ministru, fost şef TSD şi show-man.

Înainte de a trece de la Tineret la seniori, Bănicioiu şi-a pregătit ieşirea triumfală din liga mica. “Nicu acum pleacă, însă nu e trist/ Ştie că are în spate poporul PSD-ist”, au proiectat juniorii PSD pe ecrane gigant, peste filmul carierei politice a fostului lider.

În locul său, l-a lăsat pe Mihai Sturzu, trecut, într-un singur an, de la solist vocal în trupa Hi-Q la deputat, de la simplu membru la lider TSD. “Nicu organiza baluri de boboci şi, evident, noi cântam la baluri de boboci”, a justificat el predarea de ştafetă. O schimbare de gardă  la care a fost prezentă şi Liga Tineretului Comunist Chinez, care şi-a prezentat, de la microfon, “salutul frăţesc”.

Învăţăturile lui Mao pentru poportul TSD-ist

Deschiderea s-a făcut pe “Bella Ciao”, cântecul partizanilor antifascişti italieni din al Doilea Război Mondial, după care o tânără din TSD Braşov a oferit asistenţei o variantă modificată a imnului naţional în care strofa cu “Traian” a fost înlocuită cu o alta, neinclusă în versiunea oficială.

Imediat, şi-a intrat în rol ministrul Bănicioiu, “membru şi preşedinte al TSD pentru încă o oră, două”, care i-a introdus, pe rând, pe şefii partidului: Victor Ponta şi Liviu Dragnea, secondaţi de Valeriu Zgonea, Ecaterina Andronescu, Titus Corlăţean “alăturat alături de noi” şi Constantin Niţă gratulat cu “deosebite mulţumiri pentru ospitabilitate”.

Apoi, i-a scos în faţă pe reprezentanţii organizaţiilor de tineret ale UNPR, PPDD, Tineretului Comunist Chinez şi Tineretului Social Democrat din Moldova.

“Salutul frăţesc al tinerilor comunişti chinezi” s-a propagat, clar, de la microfon: “De-a lungul anilor, Liga Tineretului Comunist Chinez a avut şi are relaţii şi schimburi de prietenie statornice cu Partidul Social Liberal (sic!) din România, acestea jucând un rol important între partidele şi ţările noastre”. Omologul chinez a apelat apoi la un citat din Mao: “Lumea este a noastră, dar şi a voastră, tineretul reprezintă soarele de dimineaţă, de la ora 8 şi 9, şi sper să duceţi mai departe cauza creată de generaţiile mai în vârstă”.

Luat de val, liderul Tineretului Social Democrat din Republica Moldova a dat şi el să însufleţească atmosfera: “Dragi prieteni, dragi tovarăşi. Pardon! Dragi camarazi”.

Tinerii PSD-işti nu i-au purtat însă pica, la final votând în unanimitate înfiinţarea TSD Republica Moldova.

Dragnea, setat pe glume cu procurori, Ponta – “Bagă bani!”

Microfonul a trecut apoi la Victor Ponta, care a pledat fără rezerve în favoarea “dezvoltării ţării prin valorificarea tuturor resurselor ei”, respingând totodată „orice formă de violenţă, agresiune, lozinci din anii 90”.

În aplauzele generale, Bănicioiu a scos apoi, pentru camerele TV şi pentru şeful său de partid, o colivie cu inscripţia “AMR 61 SĂPTĂMÂNI” rezervată “cucului de la Cotroceni”.

De aplauze la scenă deschisă a avut parte şi Liviu Dragnea, pus pe glume cu PPDD-isşti şi, desigur, procurori: “Poate or să se supere pe noi şi ne ancheteze acum ca grupare infracţională pentru că facem reclamă la Coca Cola”.

Ponta a dat-o şi el pe glume, arătând că este la curent cu hit-urile estivale. “Vreau să-i mulţumesc lui şi colegilor lui din trupa Hi-Q. Mulţi ani pentru noi, la PSD, «Gaşca mea» a fost un fel de imn. Că, în ultima perioadă, de când sunt prim-ministru, toată lumea îmi cântă o altă melodie: «Bagă bani, bagă bani!»”

În loc de rămas-bun, premierul a explicat şi de ce trebuie să se grăbească spre Bucureşti: “Mâine plec într-o vizită în Statele Unite şi s-ar putea ca de la Cotroceni să primesc un telefon cu «Dacă pleci, ia-mă şi pă mine!» şi sper ca domnul preşedinte să n-apuce să facă toate formalităţile!”

Înainte de a pleca, Ponta însuşi i-a dat cântăreţului-deputat Mihai Sturzu binecuvântarea în funcţia de preşedinte al TSD chiar dacă nimeni nu votase încă.”

„Dragi prieteni, dragi tovarăşi. Pardon! Dragi camarazi” – va dati seama…? 😆 Imi amintesc ce declaratie politica a sustinut in Parlament D-na. Ana Birchall cu prilejul implinirii a 120 de ani de social-democratie in Romania in care arata, printre altele, ca:

„Anul 1927 reprezintă pentru social-democrația din România un moment cheie. Congresul din 7 Mai 1927 a decis ca toate mișcările socialiste de pe teritoriul României să se unească și să se constituie Partidul Social Democrat. Acest an este cu atât mai important cu cât PSD și-a descoperit viitorul lider, pe Constantin Titel Petrescu. Personalitatea lui Constantin Titel Petrescu a făcut ca PSD să fie unul dintre partidele mari ale României.

Sub conducerea acestuia, PSD a condamnat legionarismul și a refuzat sa accepte comunismul.

Perioada interbelică a însemnat pentru istoria Partidului Social Democrat din România un moment de ascensiune, când ideile promovate de social-democrație au atras tot mai mulți simpatizanți.

Atât în timpul dictaturii regale a lui Carol al II-lea, cât și la începuturile comunismului în România, membrii Partidului Social-Democrat s-au opus acestor mișcări, continuând să existe, chiar și în ilegalitate.

Valorile social-democrate au avut de suferit de pe urma comunismului la fel de mult ca și alte valori promovate de partidele vremii. După desființarea partidelor de către guvernele comuniste, social-democrații români au continuat să țină vie flacăra social-democrației în ilegalitate prin înființarea de către Constantin Titel Petrescu a Partidului Social Democrat Independent.”

Or, manifestarea asta, Congresul TSD, parca nu s-a desfasurat in acord (cel putin intr-unul deplin) cu ceea ce spunea D-na. Birchall in declaratia politica ce a rostit-o in urma cu doar cateva luni de zile…

„[…] după care o tânără din TSD Braşov a oferit asistenţei o variantă modificată a imnului naţional în care strofa cu “Traian” a fost înlocuită cu o alta, neinclusă în versiunea oficială.” 😀 Traian a devenit „cucu’ de la Cotroceni”, nu mai e „cucuveaua”… 😆 Nici macar „bunicuta” nu mai e… 😆 😆

In alta ordine de idei…

Ponta şi Antonescu bat palma pentru Roşia Montană. Legea cu dedicaţie care se pregăteşte în Parlament

Se arata ca:

„PSD şi PNL negociază intens pentru a se ajunge la o formulă de compromis în interiorul USL asupra proiectului minier de la Roşia Montană. Un prim pas a fost făcut joi seară în Comisia specială din Parlament, unde proiectul de lege venit de la Guvern a fost desfiinţat de membrii comisiei, care au creat un nou proiect legislativ. Discuţiile pentru o soluţie comună au continuat astăzi în interiorul USL.

Pentru a se elimina opoziţia liberalilor, în noul proiect de lege nu se face nici o precizare vizavi de compania Roşia Montană sau de perimetrul Roşia Montană. Noul act normativ se prezintă doar ca o lege cadru în privinţa exploatărilor miniere, deşi din evaluarea datelor tehnice se poate trage concluzia că este făcută cu dedicaţie pentru proiectul minier de la Roşia Montană. Spre exemplu, în noul text de lege se vorbeşte de proiecte miniere auro-argentifere de interes public deosebit prin care se înţeleg acele proiecte miniere prin care se extrag anual cel puţin 5 tone de aur”. În  România există doar două licenţe de exploatare a aurului şi argintului, la Roşia Montană şi la Certej, iar, potrivit estimărilor, la Certej s-ar extrage 4 tone de aur anual. În concluzie, în acest nou proiect de lege nu s-ar încadra decât exploatările de la Roşia Montană.

Imediat după modificările aduse proiectului de lege în Parlament, liberalii au venit cu o nouă poziţie, în care dau semne că sunt dispuşi la dialog. Crin Antonescu a precizat că PNL este în continuare împotriva proiectului de lege depus de Guvern în Parlament. Cum acesta a fost deja modificat, liberalul a arătat că este dispus să se ajungă la o formulă comună de compromis.

„PNL respinge proiectul de lege pe care am fost sesizaţi, dar suntem dispuşi în cadrul Comisiei dacă este cazul şi aşa convenim – acestei Comisii, altei Comisii, în orice formă – să discutăm elemente dintr-o lege, sau modificări de legislaţie generale privitoare la exploatări, la resursele naturale în general, la exploatările de acest fel. Şi, în sensul acesta, toţi facem eforturi de a găsi formule comune”, a declarat la finalul şedinţei USL, Crin Antonescu.

Premierul Ponta a plusat şi a anunţat că în interiorul USL s-a decis prelungirea mandatului Comisiei speciale cu 30 de zile, adăugând că nu se supără dacă proiectul este modificat de Parlament şi că va respecta decizia forului legislativ.

„Tocmai pentru că şi eu şi domnul Antonescu vrem ca USL să acţioneze coerent până şi pe temele cele mai dificile, am decis împreună să prelungim mandatul Comisiei cu 30 de zile, în ideea că la un moment dat se va găsi o poziţie comună”, a precizat Ponta după întâlnirea USL.

Deputatul PSD, Florin Iordache, membru în Comisia parlamentară pentru Roşia Montană, a primit de la premierul Ponta misiunea de a ocupa în Parlament de proiectul de lege privind exploatarea minieră. În noul său rol, Iordache s-a prezentat la lucrările comisiei cu un draft de proiect, pe marginea căruia restul parlamentarilor au depus amendamente.

„Ba e şi pentru Roşia Montană, nu e cu dedicaţie pentru Roşia Montană, e un proiect mai amplu. Ţinta nu e Certejul sau Roşia Montană. Ţinta este o chestiune generală. Dumneavoastră aţi văzut până acum în noua lege undeva scris Roşia Montană?”, a răspuns Iordache pentru gândul când a fost întrebat dacă noul proiect nu este unul cu dedicaţie pentru proiectul minier de la Roşia Montană.

Proiectul cu dedicaţiepentru Roşia Montană

Cu toate acestea, primele şapte articole, câte au fost modificate până în prezent, pun asemenea condiţii încât doar Roşia Montană s-ar încadra în ele.

În primul rând, titlul legii creează prima diversiune. Nu se mai numeşte „Lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană”, ci „Lege privind unele măsuri pentru stimularea exploatării minereurilor auro-argentifere din cadrul unor proiecte miniere de interes public”, fără niciun fel de trimitere la Roşia Montană.

În acelaşi timp, acordul a fost scos din lege, prin modificarea primului articol, la propunerea deputatului PSD Florin Iordache, acord care stabilea concret obligaţiile companiei RMGC.

“Păi ca s-o putem declara de interes public deosebit, nu declari aşa uşor orice lucrare. Inclusiv titlul legii, uitaţi-vă cum îl cheamă acum, nu scrie Roşia Montană”, a mai spus Iordache.

Mai mult, în noua formă a primului articol, alineatul 2, se pune prima condiţie pentru ca o eventuală companie care vrea să exploateze aur şi argint să intre sub incidenţa acestei legi, amendament propus de deputatul PNL, Mircea Dolha.

„În sensul prezentei legi, prin proiecte miniere auro-argentifere de interes public deosebit se înţeleg acele proiecte miniere prin care se extrag anual cel puţin 5 tone de aur”.

Or, în România există doar două licenţe de exploatare a aurului şi argintului, la Roşia Montană şi la Certej, iar, potrivit estimărilor, la Certej s-ar extrage 4 tone de aur anual. În concluzie, nu s-ar încadra în acest nou proiect de lege decât exploatările de la Roşia Montană.

„Noi ştiam că la Certej se extrag 6 tone de aur pe an”, se scuză Iordache.

În acelaşi timp, liberalul Dolha spune că mai există zăcăminte mari de aur şi-n alte părţi, nu doar în cele în care a fost dată şi o licenţă de exploatare, de aceea a ţinut să se scrie în lege că trebuie extrasă o cantitate mare de aur, ca produs finit.

„În Maramureş sunt multe, la Beiuş, Şuior şi Cavnic. Eu sunt din Baia Mare şi cunosc zona, ştiu de aceste resurse de la Institutul de cercetări miniere, care are o hartă foarte clară”, a explicat şi Dolha, contactat de gândul.

Alte elemente chimice, altă licenţă de exploatare

O altă modificare operată de parlamentarii din comisia specială instituie obligaţia companiei de a obţine o nouă licenţă de exploatare doar în cazul în care „în cantităţile de minereu conţin elemente chimice, altele decât aur şi argint şi se justifică exploatarea acestora pentru scopuri comerciale”.

Potrivit analizelor realizate de ANRM, informaţii comunicate şi în cadrul audierilor din comisia specială, nu există astfel de elemente care ar merita şi ar putea fi exploatate. În ciuda opiniilor diferite a fostului director al Institutului Geologic Român, Ştefan Marincea, care a insistat asupra faptului că la Roşia Montană există şi telur şi stibiu, ambele cu o importanţă deosebită pe plan mondial, cel care va fi luat în considerare va fi raportul ANRM.

„În urma analizelor care s-au făcut până în prezent în laboratoare autorizate, a rezultat faptul că nu sunt alte elemente care ar putea, la ora actuală, să fie exploatate. Nu putem discuta în procente. S-au făcut teste de fezabilitate, în laboratoare internaţionale acreditate, auditate. Deci, elementele care există la ora actuală în zonă sunt sub gradul de a fi exploatat„, a precizat Gheorghe Duţu, directorul ANRM.

Dacă însă RMGC va descoperi şi alte elemente în respectivul perimetru, într-o cantitate suficient de mare încât să poată fi folosite în scopuri comerciale, RMGC va fi nevoită să obţină o nouă licenţă de exploatare.

Tot în noua formă a legii pregătite de parlamentari se precizează că firma care se va ocupa de exploatările miniere se obligă să folosească „cele mai avansate tehnologii, disponibile la momentul exploatării, care să prevină evenimente de natura deversărilor sau emisiilor de substanţe periculoase ori poluante”.

Dacă în acordul ataşat proiectului de lege iniţial erau detaliate toate obligaţiile companiei RMGC, toate sumele pe care trebuia să le depună în conturile statului român pentru acoperirea investiţiilor, dar şi garanţiile de mediu în cazul unui accident ecologic, în noua lege totul s-a concentrat în câteva paragrafe, fără niciun detaliu.

„Să constituie o garanţie financiară corespunzătoare pentru refacerea mediului, să nu aducă prejudicii patrimoniului cultural naţional şi să protejeze construcţiile sau părţile de construcţii, împreună cu instalaţiile, componentele artistice […] lucrările artistice comemorative, funerare, de for public, împreună cu terenul aferent delimitat topografic, care constituie mărturii cultural-istorice semnificative din punct de vedere arhitectural, arheologic, istoric, artistic, etnografic, religios, social, ştiinţific sau tehnic, existente în perimetrul proiectelor miniere de interes public deosebit”, se aratp la articolul 3, alineatul 1, literele c) şi d).

Vâlcov: „Noi nu trebuie să votăm tot ce ni se pune pe masă”

În total, opt amendamente. Atât susţine preşedintele comisiei, Dariu Vâlcov, că au fost adoptate, dar care au schimbat legea cu totul. „Roşia Montană se încadrează în acest proiect. Noi nu suntem obligaţi să votăm tot ce ne vine pus pe masă şi să acceptăm toate condiţiile. Dacă punctul nostru de vedere este că trebuie să scoatem Roşia Montană, atunci scoatem. La fel şi cu acordul. Nu trebuie să ne impună nimeni”, a declarat Vâlcov, la sfârşitul şedinţei.

Întrebat dacă atunci când a redactat noul draft de lege s-a consultat şi cu premierul Victor Ponta, deputatul Iordache a spus că nu şi că doar unii colegi din PSD i-au fost alături.

„Am discutat şi cu colegii mei, nu sunt amendamentele mele, nu poartă semnătura Florin Iordache. Dar domnul Ponta când a dat-o la Parlament, s-a consultat cu noi. Domnul Ponta nu s-a consultat cu noi înainte, aşa că eu nu m-am consultat cu el înainte”, argumentează Iordache.

Dezbaterile de joi s-au finalizat în jurul orei 15.00, rămânând de modificat doar ultimele două articole. Cu toate că aveau termen final pe 20 octombrie, parlamentarii din comisie au hotărât amânarea raportului cu câteva zile, „ca să aibă suficient timp pentru dezbateri”.”

La Certej se extrag 4 tone de aur pe an – „„Noi ştiam că la Certej se extrag 6 tone de aur pe an”, se scuză Iordache.” :D.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Proteste…

Protestele care au loc zilele acestea la Bucuresti sunt dificil de caracterizat… Dar, dupa parerea mea, un lucru este evident: fata de protestele de anul trecut care erau mai toate impotriva lui Traian Basescu, anul acesta avem o serioasa schimbare de paradigma! Protestele nu mai sunt defel impotriva lui Traian Basescu ci impotriva exploatarii de la Rosia Montana, impotriva exploatarii, prin fracturare hidraulica, fireste, a gazelor de sist!! Interesant este ca aceste proteste nu sunt indreptate nicidecum impotriva USL sau a lui Victor Ponta, sau, poate, impotriva lui Crin Antonescu. Nici vorba!! Patosul ecologist care a cuprins Romania este emotionant.

Schimbarea brusca de pozitie a USL asupra exploatarii pe baza de cianuri si asupra celei prin fracturare hidraulica – adica atunci cand erai in Opozitie erai impotriva, iar odata venit la Putere esti pentru – arata o anumita lipsa de scrupule fata de cei care au votat USL (si nu numai) si o demagogie care a fost  magistral scoasa in evidenta, in operele sale, de catre marele Caragiale. De asemenea atat premierului Ponta cat si intregului USL i se poate reprosa o slaba, foarte slaba comunicare cu cetatenii. Cetateanului nu i se spune, spre exemplu, ca daca ne vom uni cu fratii nostri de peste Prut, s-ar putea ca rusii sa inchida robinetul de gaze pentru Republica Moldova si va trebui sa le dam noi gaze! Pe de alta parte, cei care au protestat la Pungesti au dreptate: ce castiga ei din toate acestea? Pentru ca am inteles ca cei de la Chevron au venit sa inceapa explorarile pe terenuri private, ale oamenilor. Si ajunsi in acest punct, iata un interesant articol din Gandul:

Când în curtea unui american se descoperă gaze de şist, acesta se îmbogăţeşte. Când se descoperă în curtea unui român, acesta sărăceşte. De ce?

Trebuie aratat ca tot ceea ce s-a intamplat la Pungesti arata dispretul fata de proprietatea privata pe care il practica USL. Este adevarat ca lucrurile nu sunt nici bine reglementate in aceasta privinta, desi ar fi trebuit cu multa vreme in urma sa se puna la punct aceasta problema. Nu se mai poate ca pe vremea comunismului: statul da ordin, Chevron intra pe terenul tau si face ce vrea acolo, fara sa te bage in seama pentru ca are toate avizele si autorizatiile necesare si, deci, „respecta legea”. Iar tu, care protestezi pentru terenul tau, nu mai vorbesc de faptul ca nu ai nimic din afacerea asta, „nu respecti legea” – asa vede Dl. Ponta felul in care trebuie sa se realizeze independenta energetica a Romaniei. Eu sunt de acord cu independenta energetica a Romaniei, dar nu in felul asta.

„Premierul Victor Ponta spune că protestele de la Pungeşti nu îi schimbă cu nimic poziţia oficială legată de gazele de şist, obiectivul său fiind independenţa energetică a României.

„Nu-mi schimbă cu nimic poziţia. Cred că pentru România e foarte important să fie independentă energetic. Este un obiectiv important pentru România să nu importăm gaze, să le producem noi”, s-a arătat din nou premierul, întrebat de gândul, pro explorare urmată de exploatarea gazelor de şist.”

Iar aici as dori sa reamintesc faptul ca in Constitutie exista un articol ce se refera la dreptul de proprietate privata . Care „este garantata si ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular”. Este vorba de art. 44 din Constitutie, care mai arata printre altele:

„(3) Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauza de utilitate publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire.

(4)” Sunt interzise nationalizarea sau orice alte masuri de trecere silita in proprietate publica a unor bunuri pe baza apartenentei sociale, etnice, religioase, politice sau de alta natura discriminatorie a titularilor.

(5) pentru lucrari de interes general, autoritatea publica poate folisi subsolul oricarei proprietati imobiliare, cu obligatia de a despagubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantatiilor sau constructiilor, precu si pentru alte daune imputabile autoritatii.

(6) Despagubirile prevazute in aliniatele (3) si (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, in caz de divergenta, prin justitie”

Dar sa vedem cum s-au derulat lucrurile la Pungesti:

Răscoala ţăranilor din Vaslui contra americanilor de la Chevron: Cine transmite protestul LIVE la TV Pungeşti

Iata si un reportaj semnat de Marian Sultanoiu:

Prima noapte pe care am petrecut-o la Pungeşti. Cine sunt oamenii de la capătul lumii care se opun statului român şi gigantului american Chevron

Se arata, printre altele, ca:

„În răstimpuri, se ridică câte un val de scandări şi fluierături. În întuneric stă „inamicul”, iar el trebuie să simtă că nimeni nu cedează.
„Nişte nenorociţi!”, îmi spune Virgil Iordache, preşedintele ONG-ului “Asociaţia Cetăţenilor Abuzaţi din România” (ACAR), filiala Iaşi. Iordache spune că transmite, împreună cu Bogdan Albu, de la Bârlad, vechi protestatar anti-Chevron, imagini de la faţa locului cu ajutorul unui laptop şi a unui mobil conectat la internet. TV Pungeşti.

Îmi povesteşte toată tărăşenia. Cum a chemat prefectul Jandarmeria, la şase dimineaţa, pentru că oamenii ar fi blocat strada. „Nici vorbă! E drept că oamenii se plimbau, şi pe şosea, unii dintre ei, dar când venea vreo maşină, o lăsau să treacă. Despre ce blocaj vorbim? A, că au făcut scut, ca să nu treacă utilajele Chevron, asta e altceva, dar asta s-a întâmplat mai târziu”, spune Iordache.
Apoi îmi arată unde stăteau oamenii – la marginea şoselei, cu spatele la teren şi la gârlă. Unde s-a format cordonul de jandarmi. Cum au început să-i împingă, să-i lovească, să-i ridice, violent, pe cei care stăteau pe caldarâm. „Oamenii s-au speriat. Unul dintre ei a făcut un atac de panică, un preinfarct. Îl târau, ca pe un animal, prin mocirlă, să-l scoată din apă. Altul, un atac cerebral. S-au comportat mizerabil. E posibil ca nişte oameni, plătiţi din taxele noastre, să lovească în felul ăsta? Să se comporte în halul ăsta?”, întreabă Virgil Iordache mai mult pentru sine.

Ni se alătură alţi protestatari: unul îmi arată degetul zdrobit – „Mi-am prins mâna, în fiare, la maşina pompierilor, când m-au îmbrâncit. N-am vrut să-i lăsăm. Da’ de ce să vină să ne distrugă. Avem copii!” Îmi spune că sunt mulţi, din sat, loviţi, fie de utilaje, fie de pumnul sau piciorul jandarmilor. „Am fost doi oameni la un jandarm; noi cinci sute, ei trei sute. Păi, ce-am făcut? Am furat, am omorât?! Ce-am făcut? Am văzut un copil de şase ani cu ochiul cât pumnul lu’ ăla de l-a lovit. Atâta era de umflat, şi vânăt!” povesteşte, tot mai aprins, omul cu mâna accidentată.

Autorităţile locale au dat bir cu fugiţii

„Oamenii aşteaptă să vină cineva, să vorbească, să le spună ce şi cum. A apărut prefectul, a stat câteva minute, a vorbit cu jandarmii şi a plecat. Nici nu i-a băgat în seamă. Primarul, Mircea Vlasă, zice că e în concediu medical, şi-a închis telefonul”, îmi povesteşte Iordache.

„Manevră!” sare unul dintre localnici. „Manevră. Ăsta e pământul lui, aici, unde fac americanii sonda. A ştiut că vine Chevronu şi omul şi-a vândut, lui, pământul ăsta care era în rezerva primăriei. Şi l-a vândut lui, mă-nţelegi? Iar viceprimarul, unu, Voina Vasile, habar n-are de nimic. Un nimeni. Zice că să vadă cum merg lucrurile. Halal de mama ta, primare, dacă aştepţi să vezi ce iese…”.

Dincolo de obida oamenilor, mai răsună câte un acord stins, de chitară. Un amestec straniu de revoltă, melancolie, patimă şi nelinişte. Cu toţii spun că nu vor pleca. Vor sta acolo. „Să vedem care pe care. Ori ei, ori noi. Eu sunt aici de luni. N-am apucat să dorm două ore. Nu mai e de joacă. Primarul îşi ia pământ; guvernul şi CJ-ul dă avize, americanii sunt păziţi de jandarmi şi noi vorbim singuri, ca proştii” îmi spune unul dintre consilierii locali, şi mă invită la şedinţa de consiliu, „Ca să vedeţi şi dumneavoastră ce se-ntâmplă!”.

„O să fim aici şi mâine şi poimâine. În fiecare zi” intervine un altul, care se recomandă „un sătean, care protestează”. Cu toţii speră ca sâmbătă, când e anunţat un miting de amploare, să ajungă până la ei, în mijlocul drumului dintre Pungeşti şi Siliştea, mii de români.”

Deci dupa ce trateaza proprietatea privata asa, la futu-i ma-sa, Guvernul Ponta mai trimite si jandarmii, sa-ti traga asa, la misto, o palma peste ochi pe pamantul tau. Scuzati-mi, va rog, expresia, dar caut sa redau cat mai exact cum stau lucrurile cu aroganta lui Ponta si a Guvernului pe care, cu „onor”, il conduce.

Sa vedem ce spune si HotNews:

VIDEO Proteste la Pungesti, unde Chevron urmeaza sa amplaseze sondele de explorare / Cinci persoane spitalizate in urma violentei jandarmilor

Adevarul este ca acest Victor Ponta nu ne trateaza – si lucrul asta se rasfrange asupra intregului USL – ca pe niste cetateni si nici pe votantii USL nu-i trateaza ca pe niste oameni care si-au pus increderea si sperantele in USL sau chiar in partidul dumnealui, in PSD. Victor Ponta si Guvernul USL ne trateaza ca pe niste bizoni. Or, tocmai lucrul asta e foarte deranjant. Bineinteles, dupa cum aratam mai sus, se repercuteaza, din pacate, asupra intregului USL. Dl. Ponta ne-a mintit. Si dupa ce ne-a mintit mai e si arogant. Si dupa ce mai e si arogant, nu prea se vede vreo imbunatatire a situatiei economice a tarii. Iar aceste lucruri conduc la ceea ce i s-a intamplat ministrului Culturii, Dl. Daniel Barbu:

Romania Libera

Barbu: Le-am spus protestatarilor că se comportă ca nişte NEO-NAZIŞTI

Se arata ca:

„Ministrul Culturii, Daniel Barbu, a declarat că, atunci când a ieşit din Club A, protestatarii „au înconjurat maşina şi au început să o lovească. Când au spart luneta am ieşit şi le-am spus că se comportă ca nişte neo-fascişti, au lovit maşina cu pietre”, conform gandul.info.

Daniel Barbu a adăugat că în interiorul Clubului nu a fost agresat.

Într-o intervenţie la Antena 3, Daniel Barbu a declarat că i-a numit neo-nazişti pe protestatari după ce aceştia au spart luneta de la maşină. „Poliţiştii au facut culoar astfel încât să putem pleca”.

Ministrul Culturii a adăugat faptul că agresorii „erau tineri, în jur de 20 de ani, nervoşi şi vehemenţi. Loveau maşina, ceea ce nu mi s-a părut lucrul cel mai potrivit”.

Citeşte şi Incidente în centrul Capitalei. Maşina ministrului Culturii, BLOCATĂ şi AVARIATĂ de protestatarii care-i cer demisia„

Ce spun Ponta şi Antonescu despre incidentele de la Universitate

Se arata ca:

„UPDATE: Purtătoarea de cuvânt a Jandarmeriei, Irina Drăgan, a declarat pentru Gândul că în urma incidentului trei persoane au fost duse la poliţie. „Noi am acţionat la solicitarea Poliţiei. Nu era vorba de persoane care protestau în spaţiul public. Ministrul s-a deplasat în siguranţă la maşină”, a spus ea, conform gandul.info.

Crăciun: „Ministrul a plecat teafăr”

Unul dintre organizatorii mitigurilor anti-Roşia Montană, Claudiu Crăciun, a declarat, pentru acelasi cotidian, că are rezerve faţă de faptul că protestatarii sunt cei care au spart luneta maşinii ministrului Culturii. „A fost o busculadă, erau şi mulţi jandarmi. S-a strigat, s-a scandat, dar ministrul a plecat teafăr. Nu i s-a pus niciun moment integritatea fizică în pericol, ci doar demnitatea”, a spus Claudiu Crăciun.

Gestul protestatarilor a fost condamnat de Deputatul PNL, Alina Gorghiu, condamna gestul protestatarilor. „Iese baltă de sânge dacă pe o parte a bulevardului Magheru vor trece cei care susţin proiectul Roşia Montană şi pe cealaltă sunt cei care nu sunt de acord cu proiectul”, a spus Gorghiu la Digi24, adăugând că nu este de acord „să se dea cu pumnul” doar pentru că ai un punct de vedere diferit.

Mobilizarea protestatarilor s-a făcut şi în acest caz pe reţelele de socializare. Pe pagina de Facebook „Roşia Montană în Unesco” se anunţa că „mergem acum în audienţă la domnul senator Daniel Barbu. Mobilizarea! În Club A”.

_ _ _ _ _

Premierul Victor Ponta şi Liderul PNL, Crin Antonescu, au declarat că atacul asupra ministrului este inacceptabil şi au cerut identificarea şi sancţionarea agresorilor.

Premierul a declarat că o astfel de agresiune este inacceptabilă şi că, în lipsa unor măsuri, ţara poate fi cuprinsă de anarhie, transmite Mediafax.

Totodată, premierul a declarat, la Antena 3, că l-a sunat pe Daniel Barbu şi că ministrul „este bine”. Premierul „Eu îi ascult pe cei care spun că nu face bine Guvernul şi nu accept să se intervină violent asupra lor. Oamenii care protestează, atâta timp cât o fac paşnic, pot să o facă. Faptul că un ministru are o opinie, domnul Barbu se află la o dezbatere, şi îl agresează mi se pare inacceptabil. Vreau să fie identificaţi şi să fie traşi la răspundere pentru că totul are o limită şi nimic nu este mai grav decât o anarhie.

Ponta a precizat că a fost informat de către şeful Serviciului de Protecţie şi Pază (SPP) şi reprezentanţii Jandarmeriei despre incidente şi că a discutat imediat cu ministrul, care „este bine”.

Liderul PNL, Crin Antonescu, a precizat că este un susţinător al drepturilor manifestanţilor şi că forţele de ordine au fost „extrem de îngăduitoare” şi că au procedat corect prin maniera în care au acţionat până în prezent, conform gandul.info.

În privinţa evenimentul din această seară, Crin Antonescu a subliniat că atunci „când ataci pur şi simplu, eşti numai bun de reţinut”.

Citeşte şi Incidente în centrul Capitalei. Maşina ministrului Culturii, BLOCATĂ şi AVARIATĂ de protestatarii care-i cer demisia. Ce a declarat Barbu„

VIDEO. Incidente în centrul Capitalei. Maşina ministrului Culturii, BLOCATĂ şi AVARIATĂ de protestatarii care-i cer demisia

Se arata ca:

„UPDATE: Ministrul Culturii, Daniel Barbu, a declarat că, atunci când a ieşit din Club A, protestatarii „au înconjurat maşina şi au început să o lovească. Când au spart luneta am ieşit şi le-am spus că se comportă ca nişte neo-fascişti. Au lovit maşina cu pietre”, conform gandul.info.

Daniel Barbu a adăugat că în interiorul Clubului nu a fost agresat.

Citeşte şiBarbu: Le-am spus protestatarilor că se comportă ca nişte NEO-NAZIŞTI

Citeşte şiCe spun Ponta şi Antonescu despre incidentele de la Universitate

_ _ _ _ _

Autovehiculul ministrului Culturii, Daniel Barbu, a fost blocat şi avariat, joi seara, de protestatarii din Piaţa Universităţii faţă de exploatarea minieră de la Roşia Montană.

Aproximativ 50 de opozanţi ai proiectului Roşia Montană l-au bruscat pe ministrul Culturii şi l-au împiedicat, timp de circa o jumatăte de oră, să părăsească strada din faţa Club A, din centrul vechi al Capitalei, informează B1TV.

Manifestanţii au încercat iniţial să intre în dialog cu ministrul în interiorul pubului, însă Daniel Barbu a refuzat să le răspundă. Ulterior, protestatarii au ieşit în stradă şi au lipit pe geamul din spate al maşinii ministrului bancnote cu faţa lui Daniel Barbu. In busculada produsă de intervenţia jandarmilor, manifestanţii au spart luneta maşinii.

Protestatarii au cerut demisia ministrului şi au scandat minute în şir „ruşine, ruşine să vă fie!”. Totodată, manifestanţii au aruncat cu bancnote false în demnitar şi l-au huiduit, întrebându-l „Câţi bani ţi-ai luat?”.

La solicitarea Poliţiei, jandarmii au intervenit pentru deblocarea maşinii ministrului Culturii.

Barbu se afla, la momentul producerii incidentului, la un eveniment în Club A din centrul vechi al Capitalei, unde a fost invitat să ţină o prelegere despre starea culturii şi despre posibilitatea demolării casei monseniorului Ghika.”

Gandul

Ponta, după atacul asupra ministrului Culturii: „Există o limită pe care, dacă o laşi să treacă, ţara e cuprinsă de anarhie”

Se arata ca:

„Premierul Victor Ponta a cerut autorităţilor să îi identifice rapid pe tinerii care l-au agresat în această seară pe ministrul Culturii, Daniel Barbu, pentru a fi traşi la răspundere „contravenţional sau penal”.  „Există o limită pe care dacă o laşi să treacă, ţara e cuprinsă de anarhie şi nimic nu e mai rău decât anarhia”, a susţinut prim-ministrul, informat de către directorul SPP şi de Jandarmerie despre episodul vandalizării maşinii lui Daniel Barbu, după o dezbatere la care a participat în Club A.

Ponta a catalogat episodul drept „inacceptabil” şi a estimat că „există riscul” instalării anarhiei, dând ca exemplu „blocarea drumurilor naţionale” de care au fost acuzaţi localnicii din Pungeşti, Vaslui, în prima zi de proteste faţă de începerea explorării gazelor de şist în zonă.

„Există acest risc. Opiniile unor oameni care protestează sunt imediat folosite mediatic. Cel care zicea că e rănit e de fapt fostul primar care se bate cu actualul primar şi care găsise un moment să îşi facă nişte imagine. Nu că n-a murit, dădea interviuri mortul. În momentul în care se întâmplă lucruri grave: să blochezi drumuri naţionale, să agresezi un om, statul trebuie să intervină”, a susţinut Ponta, într-un interviu la Antena 3.”

Adevarul este ca, in spiritul arogantei D-lui. Ponta, Dl. Barbu nu ar fi trebuit sa le spuna celor care i-au spart masina ca se comporta ca niste neofascisti, ci, mai degraba, ar fi trebuit sa-l intrebe, cu un aer serios si cerebral, dur, pe unul dintre protestatari: „esti bizon?” 😀 . Dubla personalitate – „O să fiu sincer şi o să vă spun că eu, ca deputat, o să votez împotrivă, dar pe de altă parte, ca prim ministru, nu am dreptul…” – care se rasfrange atat asupra USL – cand te afli in Opozitie esti impotriva, cand ajungi la Putere esti pentru -, cat si asupra guvernarii, produce, intr-adevar, anarhie in societate. Daca oamenii ar fi stiut de la bun inceput ca pozitia USL este pentru demararea exploatarii cu cianuri la Rosia Montana si a gazelor de sist, prin fracturare hidraulica, atunci o mare parte din cauzele ce au generat aceste proteste nu ar mai fi existat. Insa USL nu a procedat asa. Pentru a nu pierde voturi si pentru ca sa foloseasca la maximum valul antiBasescu ce cuprinsese atunci societatea.  De aceea chestiunea onestitatii in politica nu cred ca e deloc revoluta. Se poate cladi, oare, o democratie sanatoasa in societatea noastra pe o lipsa crasa de onestitate in politica? N-as prea crede… Lipsa de onestitate in politica exista peste tot in lume. Sa fim seriosi, politicienii nu-s niste sfinti! Inteleg asta. Insa eu cred ca la noi s-a depasit limita in aceasta privinta! Se merge prea departe cu lipsa de onestitate fata de cel care iti da votul!! Ca Dl. Ponta n-ar trebui sa uite ca printre acesti protestatari pot fi multi care au votat cu USL. De unde se vede dispretul fata de actul democratic (votul) pe care il practica, din pacate, USL si guvernarea actuala.

Care e parerea Dvs.?

Romania Libera

Tensiuni între PSD şi PNL pe tema noii legi pentru Roşia Montană

Se arata ca:

„Senatorul PNL Dian Popescu, membru al Comisiei speciale privind Roşia Montană, şi-a exprimat nemulţumirile privind noua lege a exploatărilor miniere, arătând că PNL rămâne în afara unei noi majorităţi pe care şi-o creează PSD.

Liberalii din cadrul Comisiei pentru Roşia Montană au fost, încă o dată, în opoziţie faţă de social democraţi, nefiind mulţumiţi de schimbarea totală adusă proiectului care privea iniţial exploatările de la Roşia Montană, transmite B1 TV.

”În comisie, iniţial, s-a pus la vot dacă respingem legea ca atare sau nu. PSD şi PPDD au votat împotrivă, să nu respingem legea, trecem pe amendamente. În acel moment ne-am trezit în faţă cu o nouă lege. Am votat împotrivă şi am explicat de ce. Prima dată, PNL a votat împotrivă, PSD a votat pentru, după aceea, a trecut, fiind majoritari, la amendamente. Atunci, în faţa noastră a apărut pe masă altă lege. PSD-ul a adus altă lege cu alt titlu care nu are legătură cu Roşia Montană deşi noi suntem Comisia Roşia Montană”, a declarat senatorul liberal. 

Preşedintele Comisiei pentru Roşia Montană, Darius Vâlcov, a declarat că a fost modificat inclusiv titlul şi că proiectul nu se mai referă la Roşia Montană, ci la exploatări auro-argintifere în general. Vâlcov a mai spus că Acordul dintre Guvern şi RMGC a fost scos din proiectul de lege trimis de Guvern.” (subl. mea)

DE citit si…

Gandul

Cum a ajuns Ponta la putere. Gazele de şist, unul din capetele de acuzare în moţiunea de cenzură în urma căreia guvernul Ungureanu a fost demis în aprilie 2012

Se arata ca:

„Victor Ponta şi parlamentarii USL acuzau guvernul Ungureanu, în moţiunea de cenzură depusă în aprilie 2012, că a aprobat acorduri privind gazele de şist o singură companie – Chevron şi nu a fost capabil să privatizeze Cupru Min. După succesul moţiunii de cenzură, pe 7 mai 2012, Victor Ponta ajungea premier, funcţie pe care o deţine până în prezent.

În moţiunea de cenzură cu care a dărâmat guvernul Ungureanu, Ponta şi parlamentarii USL reproşau puterii de atunci că a încheiat contracte doar cu compania americană Chevron, deşi “mai existau şi alte companii care ar fi dorit să încheie astfel de acorduri cu autorităţile române”.

“Compania americană Chevron a primit dreptul de a explora şi exploata gazele de şist pe trei perimetre, toate aflându-se în judetul Constanţa, în suprafaţă totală de aproximativ 300.000 de hectare. Cele trei perimetre se află în zonele Vama Veche, Adamclisi şi Costineşti. Chevron mai deţine licenţe de explorare şi exploatare şi în zona Bârladului. De ce au fost aprobate acordurile ce permit Chevron exploatarea gazelor de şist, în condiţiile în care nu existau studii şi nici cadrul legislativ specific care să reglementeze condiţiile tehnice de explorare-exploatare care să evite riscurile geologice, de mediu, de poluare a apelor freatice?”, critica la momentul respective conducerea USL guvernul Ungureanu.

Între timp, în privinţa gazelor de şist poziţia premierului Ponta s-a schimbat, în discursurile sale apărând des sintagme precum “independenţa energetică” şi “scăderea facturii la gaze”.

Mai mult, pe vremea când se afla în opoziţie, preşedintele PSD, Victor Ponta, se pronunţa pentru consultarea locuitorilor din Bârlad şi litoral, zone în care urmau să aibă loc explorări pentru gazele de şist.

La un an şi jumătate după preluarea puterii, atât Victor Ponta, dar şi Crin Antonescu nu sunt de acord cu organizarea unor referendumuri pentru proiectele de exploare a gazelor de şist sau pentru proiectul minier de la Roşia Montană.

Opoziţia USL ataca Guvernul Ungureanu criticând faptul că acesta nu a fost transparent în privinţa proiectelor legate de gazele de şist.

Privatizarea Cupru Min, care nu este realizată nici la această oră, şi reprezintă unul dintre obiectivele noului ministru al Economiei, Andrei Gerea. În aprilie 2012, eşecul privatizării Cupru Min reprezenta un alt cap de acuzare la adresa guvernului Ungureanu.

“Eşecul vânzării Cupru Min SA nu exonerează cu nimic Guvernul de erorile comise în procesul de privatizare, ci, dimpotrivă, este încă o dovadă a iresponsabilităţii cu care executivul abordează chestiunea privatizării resurselor solului românesc”, susţineau Victor Ponta şi cei din USL în moţiunea de cenzură.”

Un lucru pozitiv…

Sau care ar trebui sa fie pozitiv, cel putin noi asa il vrem:

Gandul

Ponta confirmă vizita în SUA. „A fost pusă sub semnul întrebării din cauza crizei de la Washington”

Se arata ca:

„Vizita pe care premierul Victor Ponta o va face în Statele Unite ale Americii, începând cu 22 octombrie, a fost confirmată în această seară de şeful Guvernului. Gândul a relatat că Ministerul de Externe, cu sprijinul fostului ambasador Mark Gitenstein, i-a negociat prim-ministrului o vizită la Casa Albă la finalul acestei luni, cea mai importantă întâlnire programată fiind cea cu vicepreşedintele Joe Biden, în ciuda încercărilor de a se obţine şi o întrevedere cu liderul american, Barack Obama. Întrebat la începutul săptămânii trecute despre planurile legate de această vizită, Victor Ponta a fost evaziv.

„Vizita în SUA era programată demult pentru săptămâna viitoare, însă a fost o perioadă pusă sub semnul întrebării din cauza crizei de la Washington”, a explicat premierul joi seară motivele, arătând că, urmează să-şi prezinte public agenda în zilele următoare.

Potrivit lui Ponta, „va fi o vizită cu caracter politic, economic”. „E organizată de Departamentul de Stat al SUA, nu de vreo companie privată. Un prim-ministru cred că nu a mai fost de la Adrian Năstase. Avem proiecte importante cu SUA”, a adăugat premierul, la Antena 3.

Victor Ponta va fi însoţit la Washington de ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, printre subiectele de interes aflându-se şi înţelegerea cu Chevron şi Exxon pentru explorarea resurselor din România.”

Trebuie spus ca noi dorim sa atragem interesul economic al SUA in Romania. Insa asa cum e pusa problema se constata un usor dezechilibru in favoarea SUA. Observati ca e vorba de companii celebre – Chevron, Exxon – in vederea exploatarii resurselor din Romania. Nu spun ca lucrul acesta trebuie sa fie neaparat rau. Dar, dupa parerea mea, ar trebui ca si companiile noastre sa incerce sa fie mai curajoase in a exporta produse romanesti in SUA. SUA se bazeaza pe importurile venite din UE si China. Romania, dupa parerea mea, valorifica prea putin piata americana. Si eu sunt de acord ca in conditii de piata libera trebuie sa fie un avantaj reciproc pentru ambele tari. De aceea, cred eu, firmele noastre ar trebui sa vizeze la export piata americana – o foarte mare piata de desfacere si un loc excelent pentru a face afaceri. Lucrul asta ar fi un factor care ar putea contribui major la dezvoltarea firmelor romanesti, la acumularea de experienta, la asimilarea spiritului libertatii economice, specific nord-american. De aceea, cred eu, trebuie puse bazele unui parteneriat economic pe termen lung cu SUA si rezolvata problema vizelor in vederea liberei circulatii a persoanelor intre SUA si Romania. Trebuie spus foarte clar ca in ceea ce priveste Romania nu exista niciun risc legat de terorism sau actiuni teroriste in cazul in care ar exista libera circulatie a persoanelor intre tarile noastre. Nu exista un astfel de risc nici in ceea ce priveste Spatiul Schengen, daca tara noastra s-ar integra. Eu cred aceste lucruri si orice suspiciuni in aceasta privinta cred ca se bazeaza mai mult pe impresii si informatii false.

Revin la aceste proteste: haideti sa vedem si partea plina a paharului! Democratia in societatea romaneasca incepe sa se maturizeze si asta e un lucru bun! De ce sa nu consideram ca aceste proteste intaresc democratia si libertatea in Romania? Eu as zice sa nu vedem numai partea rea a lucrurilor. In acest al doilea mandat a lui Traian Basescu cred ca oamenii au fost mai aplecati catre politica decat in ceilalti ani si au cautat sa cunoasca mai mult in aceasta privinta. Nu a fost o perioada placuta. Dar poate ca a fost fecunda din alt punct de vedere, cel al cunoasterii ceva mai profunde a fenomenului politic.

Pe de alta parte, cred ca aceste proteste sunt printre primele cu un caracter ecologist in Romania. Partidele ecologiste nu au prea avut aici succes, ca dovada ca au disparut, practic, din viata politica. Aceste miscari de protest par a semana cu chinurile nasterii unui nou  partid ecologist. Manifestantii, in general, sunt tineri.  Ramane de vazut daca se va forma un nou partid sau miscare ecologista, sau daca ecologismul va prinde noi si marete aripi in Romania. N-as prea crede… Ma aflam alaltaieri printre manifestanti si, dupa ce am ajuns la Arcul de Triumf, coloana de manifestanti s-a asezat cu fata spre Kiseleff, sa poata trece pe sub Arcul de Triumf. Erau si vreo patru barbati imbracati in camasi din portul nostru popular. Mi-a sarit imediat in ochi aceasta componenta nationalista a mitingului. Apoi coloana a trecut pe sub Arcul de Triumf si s-au asezat mai toti pe jos. Un barbat cu un megafon spunea ca sa ne aducem aminte de inaintasii nostri, care au luptat pentru patrie, sa intonam Imnul National si, „de ce nu, ca doar suntem romani”, Tatal nostru… Va las pe Dvs., stimati cititori, sa ghiciti ce fel de ideologie politica degaja o astfel de manifestare 😀 . Imnul s-a cantat, Tatal nostru nu s-a mai spus. De fapt se canta imnul, dar doua femei din fata mea incepusera sa strige din toti bojocii impotriva gazelor de sist, ca si cum ar fi vrut sa arate ca tot mitingul este impotriva exploatarii gazelor de sist, nu o manifestare cu caracter de procesiune religioasa. Altii au inceput sa urmeze exemplul celor doua. Insa mie mi s-a parut o chestie foarte originala: la un mare miting ecologist, manifestantii sa spuna, cu totii, Tatal nostru… Nu de alta, dar erau niste contraste ideologice ce meritau a fi vazute si apoi discutate intr-un seminar de stiinte politice.

Oricum, interesant ce se intampla! 🙂

DE citit si pozitia UE in privinta gazelor de sist

Gandul

Uniunea Europeană pune o primă frână GAZELOR DE ŞIST: cum vor avea ţăranii din Pungeşti un cuvânt de spus asupra proiectului Chevron

Se arata, printre altele, ca:

„Cu o săptămână înainte de „răscoala din Pungeşti”, Vaslui, împotriva americanilor de la Chevron, Parlamentul European a votat un raport care, dacă ar fi adoptat şi de Consiliu, ar stabili primele reguli la nivel european pentru explorare şi extracţie prin fracturare hidraulică a hidrocarburilor neconvenţionale, între care gazele şi petrolul de şist.

Mai exact, legislativul european a adoptat o propunere legislativă care ar modifica Directiva privind impactul asupra mediului (EIA) în vigoare, impunând studii de impact pentru toate proiectele care presupun fracturare hidraulică. Alte prevederi se referă la consultarea populaţiei europene în cazul acestor proiecte, publicarea anumitor informaţii despre ele de către companiile dezvoltatoare şi încearcă propunerea unor măsuri pentru a preveni conflictele de interese în acest domeniu. Concret, o companie precum Chevron nu va putea derula proiecte de explorare şi exploatare a gazelor de şist fără să vină mai întâi cu un studiu de impact asupra mediului şi fără să consulte populaţia din Pungeşti.

„Practic, ceea ce s-a votat în Parlamentul European a fost modificarea unei Directive a UE cu scopul de a introduce proiectele de exploatare a gazelor de şist pe lista proiectelor care vor necesita studii de impact din punct de vedere al efectelor asupra mediului înconjurător. Parlamentul a votat că aceste studii vor trebui efectute a priori, precum şi caracterul de obligativitate al lor”, a explicat pentru gândulDoru Franţescu, policy director al VoteWatch.eu, organizaţie care se ocupă cu monitorizarea Parlamentului şi a Consiliului UE. […]

„Vin alegerile. Dacă s-ar putea, oprim tot”

De cealaltă parte, europarlamentarul Marian-Jean Marinescu (PDL, PPE) a comentat pentru gândul că raportul nu afectează cu nimic situaţia din România, pentru că în ţara noastră este oricum nevoie de aviz de mediu pentru explorare şi exploatare a hidrocarburilor neconvenţionale. Propunerea de modificare a Directivei EIA este doar un gest populist de partea legiuitorului european, ne-a declarat Marinescu. „Vin alegerile. Eu am văzut şi celălalt Parlament (legislatura anterioară, n.red.), dar nu era chiar aşa. Este populism! Dacă s-ar putea, oprim tot – energie atomică şi tot – , stingem lumina şi eventual ne mutăm în cort”, a declarat europarlamentarul român, care consideră că „nu e normal să ai studii de mediu pentru tot”.

Marinescu a mai declarat că, în ceea ce priveşte amendamentele controversate supuse separat la vot, el s-a pronunţat pentru impunerea studiilor de mediu în cazul exploatării prin fracturare hidraulică, dar împotriva studiilor pentru explorare.

“Revizuim această legislaţie cheie pentru a o alinia cu noile priorităţi ale Europei, cum ar fi solul, utilizarea resurselor şi protecţia biodiversităţii. Fracturarea hidraulică ridică anumite îngrijorări. Stabilim criterii clare pentru a evita conflictele de interese şi pentru a implica publicul”, a spus raportorul Andrea Zanoni, potrivit unui comunicat al Parlamentului European. Directiva privind impactul asupra mediului (EIA) se aplică atât proiectelor private, cât şi celor publice.

Prevederile legislaţiei europene în vigoare

Scopul raportului votat de Parlament, susţinut de o coaliţie de centru-stânga, este, spun autorii săi, de a asigura un nivel ridicat de protecţie a mediului şi a sănătăţii publice, stabilind un nucleu de cerinţe minime la nivel european – lăsând, în acelaşi timp, multe aspecte importante la latitudinea statelor – pentru evaluarea efectelor anumitor proiecte asupra mediului, în conformitate cu Strategia Europa 2020.

Legislaţia actuală reglementează doar proiectele de extracţie de gaze naturale cu un volum de cel puţin 500.000 de metri cubi pe zi. Prin comparaţie, raportul PE, construit de la propunerea Comisiei, vrea să acopere toate proiectele, dat fiind că, de regulă, exploatarea de şisturi se face într-un volum mai mic. Deputaţii europeni vor, în aceste condiţii, studii de impact obligatorii pentru toate explorările şi exploatările hidrocarburilor convenţionale, fie gaze şi petrol de şist, gaze de cărbune sau alte asemenea hidrocarburi, indiferent de cantitatea extrasă. Condiţia este ca metoda de explorare şi exploatare să fie tehnica de fracturare hidraulică. Aceiaşi europarlamentari propun şi măsuri de asigurare a informării şi consultării publicului pentru astfel de proiecte.

Principalele neajunsuri identificate de europarlamentari în legislaţia europeană de mediu în vigoare se referă la trei mai capitole: procedura de evaluare a proiectelor, calitatea studiilor de mediu şi neconcordanţele din cursul evaluărilor de impact sau în raport cu alte prevederi legislative. […]

Comisia Europeană, pentru Gândul: Gazele de şist, încă prea noi

Anul trecut, Comisia Europeană declara pentru gândul, în contextul protestelor din România privind explorările Chevron, că este prea devreme pentru a avea un cadrul legislativ privind şisturile în Europa. Janez Potočnik, comisarul european pentru Mediu, aştepta, la acea vreme, să vadă în ce direcţie merg planurile de exploatare a gazelor de şist în Europa pentru a se putea pronunţa pe acest subiect, a declarat pentru gândul purtătorul acestuia de cuvânt, Joe Hennon.

„Gazele de şist nu sunt bune sau rele. Deocamdată, sunt un lucru destul de nou, iar oamenii încă evaluează efectele asupra mediului, avantajele şi aşa mai departe”, a afirmat reprezentantul comisarului Potočnik. „Pentru moment, (exploatarea, n.red.) rămâne doar la latitudinea statelor membre. La fel ca în cazul altor resurse, trebuie se respecte legile de mediu, care sunt aceleaşi. Pentru moment, suntem mulţumiţi că aceste legi se respectă”, a mai declarat pentru gândul Joe Hennon.

La finele anului trecut, Parlamentul European a dezbătut şi supus la vot două propuneri de rezoluţie despre gazele de şist – una despre efectele industriale (raportor Niki Tzavela), alta despre impactul asupra mediului. Textele au fost nelegislative (UE nici nu are cum să impună legi energetice statelor membre) şi au trecut cu majorităţi confortabile. După ce au fost votate separat şi respinse mai toate amendamentele-cheie, însă, care cereau, de exemplu, o infrastructură adecvată explorării şi exploatării gazelor de şist, au rămas doar „scheletele” acestor rezoluţii, fără nimic substanţial.”

Update – un articol ce cred ca ar fi trebuit scris acum trei ani…

Gandul

O întrebare de 1,8 miliarde de dolari: de ce nu vor ruşii de la Gazprom concurenţa americanilor de la Chevron în România

Se arata ca:

„1,8 miliarde de dolari plăteşte România anual pe gazele pe care le importă de la ruşi. 20% din consumul necesar într-un an provine de la distribuitorii Gazprom. Dependenţa energetică a României de gazul rusesc este mai redusă decât a altor ţări, în condiţiile în care Macedonia şi Serbia, spre exemplu, depind în proporţie de 100% de Gazprom şi distribuitorii săi, Bulgaria în proporţie de 90%, iar Polonia în proporţie de peste 60%.

Dacă anul acesta, în primele şase luni, preţul mediu a fost de aproape 400 de dolari pe mia de metri cubi de gaz rusesc, anul trecut ţara noastră a plătit în jur de 539 de dolari pe mia de metri cubi, un preţ mai mic faţă de Macedonia, total dependentă, care a dat 564 de dolari pe mia de metri cubi, dar mai mare faţă de Bosnia 515 dolari, Polonia 526 de dolari, Cehia 503 dolari şi Bulgaria 501 dolari. În 2012, factura totală a gazelor ruseşti s-a ridicat la 6,2 miliarde de lei, adică 1,8 miliarde de dolari.

Dependenţa României de gazul furnizat de Gazprom reprezintă în acest moment o vulnerabilitate de securitate energetică, în condiţiile în care Rusia poate jongla cum vrea cu preţul gazelor pe care le vinde, permiţându-şi astfel să pună presiune pe alte subiecte din agenda geopolitică a ţării noastre. Tocmai această problemă încearcă să o rezolve România. În contextul în care alte proiecte de aprovizionare cu gaz, care să nu implice Rusia, au picat sau stagnează – proiectul Nabucco sau conducta AGRI din Azerbaidjan, ţara noastră se află în poziţia de a fi nevoită să găsească surse alternative. Exploatarea gazelor de şist reprezintă una dintre ele. În aceste context, implicarea în proiect a americanilor de la Chevron nu se traduce atât prin încercarea Bucureştiului de a-şi asigura independenţa, cât prin opţiunea de securitate energetică pe care o face România între Rusia şi Statele Unite.

Chiar dacă nu asistăm atât la un meci geopolitic în logica Războiului Rece, între SUA şi Rusia, ci mai ales la ciocnirea unor interese comerciale, reprezentate la momentul actual de americanii de la Chevron şi de ruşii de la Gazprom, tensiunile apărute din cauza gazelor de şist îşi au originea în această dispută, iar implicaţiile pentru România sunt, în special, de natură geopolitică, şi mai puţin comercială.

În plină ofensivă după eşecul proiectelor care i-ar fi slăbit poziţia dominantă în regiune, este lesne de înţeles de ce Rusia nu priveşte cu ochi buni dezvoltarea unor surse alternative de energie, aşa cum sunt gazele de şist sau hidrocarburile din Marea Neagră, concesionate de România americanilor care estimează că doar exploatarea în perimetrul Mării Negre ar putea asigura jumătate din consumul intern necesar pentru gaze naturale. De asemenea, potrivit studiilor, România se află pe locul trei în Europa în ceea ce priveşte potenţialul de explorare al gazelor de şist, după Franţa şi Polonia.

Pe de altă parte, SUA se află de câţiva ani într-un stadiu pe care analiştii economici îl caracterizează drept „o revoluţie” energetică: americanii au început să producă mai mult gaz decât consumă şi în câţiva ani pot deveni exportatori neţi de energie. Acest lucru se datorează în mare parte exploatării agresive a gazelor de şist. Expansiunea energetică a SUA poate avea ca efect scăderea preţurilor mondiale la gaze şi petrol, precum şi eliminarea nevoii de a importa gaz, lucruri care intră în conflict cu interesele comerciale ale Rusiei.

Pentru România, discuţia privind exploatarea gazelor de şist nu se rezumă însă numai la dimensiunea geopolitică. Dincolo de a explica avantajele unei opţiuni strategice de securitate energetică, este nevoie şi de o discuţie aplicată şi adaptată realităţilor interne. Pentru că protestele din Bucureşti şi revolta de la Pungeşti împotriva Chevron nu poate fi tradusă în termenii unei respingeri categorice a americanilor, ci este mai degrabă justificată de elemente tehnice şi financiare. Pe de o parte, metoda fracturării hidraulice, în contextul cutremurelor repetate din ultima vreme de la Galaţi, amplifică temerea populaţiei privind insecuritatea seismică. Fracturarea hidraulică este însă o metodă folosită în România de foarte mulţi ani, doar că nu în extragerea gazelor de şist, iar intensitatea seismică în urma acestui procedeu este de 2-2,5 grade, aproape imperceptibilă în condiţiile în care se produc la o adâncime mare.

Un al doilea aspect de menţionat este raportul cost/beneficiu pe care îl au românii în urma acestor exploatări. Dincolo de un preţ scăzut la gaz, comunităţile din zonele unde sunt trasate perimetrele gazeifere se consideră excluse de la profit. Asta în condiţiile în care, în România, banii merg la stat, iar cetăţenii pot fi expropriaţi fără să poată contesta decizia. În SUA, banii merg mai întâi la cetăţenii care au drept de proprietate asupra resurselor minerale găsite pe terenurile lor.

„Suntem dependenţi de importul de gaze şi avem o singură sursă de import: Rusia”

Dezvoltarea unor alternative la gazul rusesc este esenţială pentru ca România să nu mai fie un stat vulnerabil din punct de vedere geopolitic, explică pentru gândul analistul şi consultantul economic Aurelian Dochia.

„Suntem dependenţi de importul de gaze şi avem o singură sursă de import: Rusia. Atât din punct de vedere economic, cât şi geostrategic, nu este o situaţie de invidiat să fii dependent de o singură sursă. Pentru România, dezvoltarea unor alternative este extrem de importantă. Cred că dezvoltarea gazelor de şist este o alternativă care trebuie să stea în atenţie, ca şi zăcămintele din Marea Neagră, pentru că ele sunt singurele soluţii care oferă României nu independenţă energetică – nu de asta e vorba, ci securitate energetică. Adică asigurarea continuităţii în aprovizionarea cu gaz şi predictibilitatea preţurilor, să nu existe cineva care să le manevreze cum vrea şi să te lovească atunci când eşti vulnerabil”, spune Aurelian Dochia.

În opinia analistului, România are în acest moment trei obiective în domeniul energiei: interconectarea la nivelul UE (dacă s-ar fi preocupat mai demult de asta, europenii nu ar mai fi suferit şocurile de preţ pe timp de iarnă), dezvoltarea zăcămintelor alternative şi gestiunea stocurilor (avem capacitatea de a stoca gaze, pe timp de vară, atunci când producem mai mult decât avem nevoie).

Dacă pentru SUA şi Rusia este mai degrabă un meci comercial care se dă pentru o piaţă de desfacere, respectiv pentru o sursă de energie bună de exploatat, pentru România gazele de şist reprezintă un subiect care ţine de securitatea geostrategică, crede analistul.

„Rusia este într-o ofensivă puternică şi a câştigat teren, pentru că proiectul Nabucco nu se mai face şi era o ameninţare.La fel este cazul şi acum, dacă se renunţă şi la exploatarea gazelor de şist. Nu cred că este vorba despre un meci geostrategic SUA-Rusia. Pentru Chevron nu e mare lucru acum, dacă merge, merge, dacă nu, merge în altă parte. Fără explorare, nici nu se ştie câte gaze de şist sunt şi dacă merită exploatate. Pentru România şi interesul nostru, ar trebui să ne clarificăm strategia. Pentru România, aspectul geostrategic este esenţial. În lipsa unor astfel de alternative, România rămâne vulnerabilă”, mai spune Aurelian Dochia, pentru gândul.

„Gazprom este foarte interesat să îşi păstreze poziţia de monopol. Este firesc, orice firmă îşi doreşte moartea concurenţilor”

Că în România nu asistăm la „marea luptă cosmică între ruşi şi americani”, ci doar la o ciocnire a intereselor comerciale a două mari companii explică şi Ana Otilia Nuţu, expert în energie al EFOR. Analista susţine că şi decizia României de a deschide poarta pentru explorarea şi exploatarea gazelor de şist este tot una comercială.

„Gazprom este foarte interesat să îşi păstreze poziţia de monopol în zonă, pentru a putea pune preţuri foarte mari. Este firesc, orice firmă îşi doreşte moartea concurenţilor. Nu cred că asistăm la marea luptă cosmică între ruşi şi americani. Dacă gazele de şist nu vor fi exploatate, de asta va beneficia Rusia, dar nu în mod direct. Nu cred că este vorba de o conspiraţie. Este o decizie pur comercială. Noi avem rezerve de gaze şi în acelaşi timp importăm gaze din Rusia. Când piaţa gazelor se va liberaliza, sperăm că prin 2016-2017, toată lumea va intra în concurenţă cu toată lumea. Atunci vor deveni profitabile resurse neconvenţionale precum gazele de şist sau hidrocarburile din Marea Neagră, despre care acum nu se pune problema să fie exploatate, pentru că nu merită”, explică Ana Otilia Nuţu, pentru gândul.

Experta mai arată că în orice piaţă unde există concurenţă mare, preţurile scad, în timp ce o piaţă ţinută în cvasi-monopol favorizează preţurile mari. La fel se întâmplă cu preţul gazelor. În Marea Britanie, unde există foarte mulţi concurenţi pe piaţa gazelor, preţurile sunt mici. În Marea Britanie, Gazprom practică cele mai mici preţuri la gaz din toată Europa (în jur de 300 de dolari mia de metri cubi), cu excepţia unor state precum Ucraina sau Belarus, care au înţelegeri speciale cu Rusia. Pe de altă parte, în ţări precum Polonia sau Bulgaria, care depind în proporţie de aproape 100% de gazul ruşilor de la Gazprom, preţul depăşeste 500 de dolari pe mia de metri cubi.

Este uşor de înţeles astfel de ce Polonia a ales să deschidă masiv exploatările de gaze de şist, fiind lider european în acest domeniu. Polonezii au pus la punct, de asemenea, o lege care să reglementeze aceste exploatări. Europa este însă divizată pe acest subiect: Franţa, de exemplu, a interzis exploatarea gazelor de şist. De ce această divizare, dacă sursele alternative de energie sunt benefice? Pentru că nu toată lumea are nevoie de ele, arată experta de la EFOR.

„Una e să fii Polonia, o ţară din Estul Europei, dependentă de Gazprom, pe care o strânge cu uşa şi UE, pentru că emite prea mult dioxid de carbon din cauza termocentralelor pe cărbuni. Alta e să fii Franţa, care eşti un beneficiar direct al exploatării gazelor de şist de către SUA. Din cauza producţiei din SUA, gazul lichefiat nu mai ajunge să fie importat în SUA, ci în Vestul Europei, pentru că americanii nu mai au nevoie de el. Astfel, Franţa are ocazia să aştepte şi să vadă ce se întâmplă în Est cu gazele de şist, ce urmări şi ce riscuri apar”, spune Ana Otilia Nuţu, pentru gândul.

Schimbarea la faţă a României, pe gazele de şist: în 2012 ba, în 2013 da

De ce şi-a schimbat însă România brusc viziunea în acest domeniu, din 2012 în 2013? O explicaţie poate fi lobby-ul puternic făcut de SUA la nivel guvernamental – vezi cazurile fostului ambasador SUA la Bucureşti Mark Gitenstein, precum şi consilierul onorific al lui Victor Ponta, colonelul american Wesley Clark, ambii angajaţi, consultanţi sau beneficiari de fonduri de la companii americane cu interese în domeniu, inclusiv Chevron. O altă explicaţie este lipsa de coerenţă şi populismul USL.

„Este politicianism, încercarea de a-ţi prinde adversarul cu ceva, chiar dacă acel ceva se dovedeşte a fi nimic. Este greu să repari ce ai stricat. Întotdeauna schimbările bruşte de poziţie te fac să îţi pierzi credibilitatea. Mai mult, la noi aceste schimbări au avut un impact mare la public. Mişcările acestea de stradă nu pot fi disociate de declaraţiile politice de anul trecut. Toţi liderii politici ar trebui să stea la o masă şi să stabilească ce este în interesul României şi să termine cu exploatările politicianiste”, crede Aurelian Dochia.

Ana Otilia Nuţu crede că sunt două variante pentru a explica această piruetă a Guvernului României faţă de gazele de şist. Prima, o motivaţie „suspectă”, care nu poate să fie pusă doar pe seama proastei guvernări: „Aceiaşi guvernanţi în mai 2012 au venit cu o moţiune de cenzură care a dat jos Guvernul, printre altele pentru că sprijinea gazele de şist. Au venit ei în funcţie şi au impus un moratoriu pe gaze de şist, care nu s-a mai realizat însă. După alegeri, am asistat însă la o susţinere entuziastă. Este suspect şi un semnal foarte prost pentru cine vrea să investească aici. La fel la nivel local, s-au făcut referendumuri unde lumea a votat covârşitor contra exploatării de gaze prin fracturare hidraulică. Au existat autorităţi care au refuzat să dea avize de mediu, dar acum, de curând, au dat aceste aprobări”.

A doua variantă, mai idealistă, este că americanii de la Chevron le-au adus guvernanţilor de la Bucureşti nişte argumente atât de bune, încât i-au convins că România va beneficia mult de pe urma gazelor de şist. „Atunci, ar putea la fel de bine să convingă şi publicul. Problema este că aceste decizii se iau foarte netransparent”, spune Nuţu.

Ce câştigă românul de rând: o întrebare la care Guvernul nu a răspuns

Tensiunile sociale din Bârlad şi din Vaslui, pe tema gazelor de şist, precum şi decizia de astăzi a Chevron de a suspenda temporar explorarea de la Pungeşti constituie o oportunitate pentru Guvern să iasă din obscuritate şi să pună pe masă nişte teme de discuţie majore, în acest domeniu.

Unul ar fi, crede experta EFOR, modul în care comunităţile locale trebuie să profite de pe urma unor astfel de exploatări, în contextul în care regimul proprietăţii asupra resurselor din subsol nu este ca în SUA, unde cetăţeanul în curtea căruia s-a găsit petrol sau gaz negociază direct cu firma care vrea să exploateze. Momentul este propice, spune Nuţu, pentru că în 2014 o clauză din contractul Petrom cu OMV expiră, iar lucrurile ar putea fi renegociate.

„Acum, dacă aş fi localnic nici mie nu mi-ar conveni: nu aş avea nimic de câştigat de pe urma exploatării, nici nu este clar dacă mă expropriază când începe exploatarea, nici dacă trag ţeava pe sub casa mea. Oamenii ar fi însă mult mai interesaţi dacă se exploatează la ei în curte. De aceea la noi ar trebui să se discute cum facem să aibă şi comunitatea locală de câştigat, pentru că altfel oamenii ajung să aibă senzaţia că sunt traşi pe sfoară.

În 2014, expiră clauza de stabilitate din contractul cu Petrom, privind impozitarea hidrocarburilor. Acesta ar fi un moment foarte bun să se discute impozitarea şi redevenţele pe hidrocarburi. Acum este mult mai simplu pentru stat să pună accize drastice pe hidrocarburi, pentru că nu pot modifica impozitarea sau redevenţa. Ar mai trebui să se stabilească câţi din aceşti bani impozitaţi rămân la bugetul de stat şi câţi merg la comunităţile locale, pentru că localnicii sunt cei care suferă cel mai mult când vine vorba de aceste exploatări”, explică Nuţu, pentru gândul.”

DE citit si…

HARTA intereselor energetice ale americanilor şi ruşilor în România

GAZELE DE ŞIST, pe înţelesul tuturor. Care sunt adevăratele riscuri şi beneficii ale exploatării lor în România

Băsescu a discutat cu Ponta înainte de vizita în SUA. „Retragerea trupelor americane din Afganistan, prin România”

Băsescu: Atacul asupra lui Barbu „nu trebuie tolerat”. Reacţia preşedintelui după protestele de la Pungeşti

 

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Apropo de ideea organizarii unui referendum pentru Rosia Montana

As dori sa incep cu stirile noi pentru ca, iata, au aparut elemente importante!!

HotNews

VIDEO UPDATE George Maior: SRI nu se poate pronunta asupra oportunitatii implementarii proiectului de la Rosia Montana. Am acordat atentie asupra tentativelor unor structuri extremiste eco-anarhiste de a deturna miscarile de protest legitime

Se arata ca:

„Serviciul Roman de Informatii nu se poate pronunta asupra oportunitatii implementarii proiectului de la Rosia Montana, dar a transmis peste 500 de informari din ianuarie 1999 pana in septembrie 2013 legate de „riscurile si beneficiile implementarii proiectului”, a declarat luni directorul general al Serviciului, George Maior, care a fost audiat de comisia parlamentara pentru controlul SRI.

Acesta a precizat ca proiectul de exploatare miniera constituie „s-a aflat permanent in atentia Serviciului” deoarece este vorba de o „problema de securitate nationala”: „Prin complexitate si implicatii majore in plan economi, social, de mediu si patrimoniu, fara a omite unele ecouri in planul relatiilor internationale ale Romaniei, Rosia Montana constituie din perspectiva SRI o problema de securitate nationala„.

Acesta a sustinut ca SRI a abordat aceasta chestiune de maniera neutra, echilibrata”, atat din perspectiva unor riscuri de afectare a echilibrului ecologic, patrimoniu national, climat social, cat si al atentiei fata de „actiunile interesate menite sa influenteze actul decizional” sau al unor grupari extremiste care ar putea deturna miscarile de protest, „de altfel legitime”.

„SRI a acordat atentie actiunilor interesate menite sa influenteze actul decizional, precum si tentativelor unor structuri extremiste eco-anarhiste de a exploata sau de a deturna miscarile protestare, de altfel legitime„, a spus el, citat de Mediafax.

Maior a notat ca „potentialul de exploatare” este estimat in Europa ca fiind „foarte mare”.

De asemenea, SRI a relevat „necesitatea stabilirii valorii si structurii geologice exacte si riscul aparitiei unor blocaje in implementarea deciziei”.

George Maior nu a dorit sa raspunda la intrebari, afirmand: „Veti intelege limitele comunicarii noastre pe aceasta problema”.

Intrebat la ce s-a referit seful SRI atunci cand a vorbit de riscul de deturnare a protestelor de catre grupari extremiste, seful comisiei parlamentare de control asupra activitatii SRI, Georgian Pop, a precizat ca rolul Serviciului este „acela de a informa beneficiarii legali daca exista aceste tendinte sau fenomene ca un protest legitim sa fie denaturat in alte scopuri”.

„Nu am vazut ca proteste legitime sa fie denaturate intr-un scop negativ de catre elemente de tip extremist”, a notat acesta.

UPDATE Intrebat ulterior cum comenteaza afirmatiile lui George Maior legate de posibilitatile de deturnare a protestelor, premierul Victor Ponta a raspuns:

„Nu pot sa comentez. Ceea ce v-a spus seful SRI este arhisuficient”.”

Gandul

George Maior, SRI: Grupări extremiste sau eco-anarhiste au încercat să exploateze şi să influenţeze protestele pentru Roşia Montană

Se arata ca:

„George Maior, directorul Serviciului Român de Informaţii (SRI), a declarat la finalul audierii în Comisia pentru controlul SRI, din Parlament, că Serviciul a trimis peste 500 de informări privind proiectul minier de la Roşia Montană factorilor de decizie şi că Roşia Montană constituie o problemă de securitate naţională. Totodată, Maior a mai declarat că informările au cuprins şi „încercări ale structurilor extremiste şi eco-anarhiste de a exploata sau influenţa mişcările de protest” pe acest subiect.

„Subiectul Roşia Montană s-a aflat permanent în atenţia SRI, încă din 1999. Roşia Montană constituie o problemă de securitate naţională. Informările au avut ca scop prevenirea unor riscuri de prejudiciere a statului român în domeniul auro-argentifer, nerespectarea legii prin afectarea echilibrului ecologic, de patrimoniu sau a climatului social”, a spus George Maior.

Directorul SRI a mai declarat că informările pe acest subiect au arătat şi „acţiunile interesate menite să influenţeze actul decizional şi încercări ale structurilor extremiste şi eco-anarhiste de a exploata sau influenţa mişcările de protest”.

SRI a trimis, în perioada ianuarie 1999-septembrie 2013, peste 500 de informări privind Roşia Montană, care au ajuns la peste 70 de persoane care deţin funcţii de demnitate publică şi sunt îndreptăţite prin lege să primească astfel de informări. Mai mult, SRI a revenit cu istoricul problemei Roşia Montană de fiecare dată când structura aparatului central de stat s-a schimbat – schimbări de Guvern, de preşedinte, etc.

„A fost vorba despre analize complexe asupra riscurilor şi beneficiilor proiectului de la Roşia Montană, necesitatea stabilirii valorii şi a structurii geologice a zăcământului de acolo, precum şi riscul de blocare a implementării investiţiei”, a mai spus George Maior.

SRI nu a informat despre cazuri de corupţie, influenţă sau şantaj la politicieni

Preşedintele Comisiei parlamentare de control al SRI, Georgian Pop, a declarat luni, după discuţia cu directorul SRI, George Maior, că serviciul nu a semnalat cazuri de corupţie, trafic de influenţă sau şantaj în rândul politicienilor legat de proiectul Roşia Montană.

Pop a fost întrebat dacă în informările SRI au fost semnalate cazuri de corupţiei la nivelul reprezentanţilor statului în ceea ce priveşte relaţia cu RMGC şi dacă există rapoarte transmise Parchetului în acest sens.

„La nivelul comsiei am primit o informare privind benificiari legali ai celor peste 500 de informări, competenţa comisiei este de a vedea dacă s-au transmis şi dacă s-au transmis în timp util acele informări, nu avem competenţa de a ne uita în interiorul informaţiilor. Din cele prezentate, nu există informaţii şi informări trimise către Parchet”, a răspuns Pop.

Ulterior, el a fost întrebat dacă au fost cazuri de lobby în rândul politicienilor pentru promovarea proiectului Roşia Montană.

„Au existat discuţii, prezentări, de tip onest. Nu au existat elemente sau SRI nu a informat privind acţiuni de trafic de influenţă sau alte aspecte din zona infracţionalităţii”, a mai spus şeful comisiei de control al SRI.

De asemenea, el a mai fost întrebat dacă a aflat să existe politicieni care să fi avut relaţii de o natură sau alta cu RMGC.
„Întrebarea noastră a fost foarte clară, şi anume: dacă SRI are date privind încălcări ale legii. Mă refer la trafic de influenţă, mă refer la mită, la şantaj sau la altceva. Nu există”, a mai spus Pop.”

Retinem:

– SRI spune ca Rosia Montana este o problema de securitate nationala

 – SRI afirma ca din 1999 incoace a facut 500 de informari pe tema proiectului de exploatare de la Rosia Montana, „care au ajuns la peste 70 de persoane care deţin funcţii de demnitate publică şi sunt îndreptăţite prin lege să primească astfel de informări”.

Si acum iata problema! Revin la stirile putin mai vechi:

Mediafax

Băsescu: Nu exclud să convoc REFERENDUM pentru Roşia Montană. Ponta, câţi bani ai luat ca să semnezi pentru Roşia Montană?

Se arata ca:

„Preşedintele Traian Băsescu a declarat, luni, că este în continuare un susţinător al mineritului, că promovarea prin lege a exploatării de la Roşia Montană este o dovadă de „laşitate” a Guvernului şi că el nu exclude opţiunea de a convoca un referendum pe acest subiect simultan cu europarlamentarele.

Şeful statului a spus, într-un interviu la „Adevărul”, că el este în continuare un susţinător al mineritului.

Traian Băsescu a precizat, de asemenea, că aprobarea proiectului exploatării de la Roşia Montană se putea face prin Hotărâre de Guvern. El a adăugat că promovarea acestuia prin lege care să fie adoptată de Parlament este încă o dovadă de „laşitate” a actualului Guvern.

Preşedintele a mai spus că trebuie deschis un dialog cu societatea pe tema proiectului exploatării de la Roşia Montană, iar el nu exclude posibilitatea de a convoca un referendum naţional pe această temă, simultan cu alegerile pentru Parlamentul European din 2014.

„Nu am nicio problemă să declar referendum naţional pe tema aceasta, dimpotrivă. Dacă Guvernul nu găseşte resurse să discute cu societate civilă, îl organizez odată cu europarlamentarele. Îmi menţin punctul de vedere că reluarea mineritului prin extragerea metalelor este o oportunitate pentru România, în acealşi timp trebuie văzută soluţia prin care să fie împăcată societatea”, a spus Băsescu.

Traian Băsescu l-a criticat pe Victor Ponta pentru faptul că acesta a declarat că în Parlament va vota împotriva proiectului Roşia Montană, arătând că această atitudine este „laşitate”.

„Mi se pare că nu poţi să guvernezi aşa: domnul Ponta când e prim-ministru semnează exploatarea şi peste câteva zile spune mă duc în partea cealaltă şi o să votez împotrivă. Asta e laşitate”, a spus Băsescu.

El a mai arătat că nu se poate guverna credibil în acest mod. „Ce spun investitorii că aprobi proiectul Roşia Montană şi la câteva zile spui că în Parlament votezi împotrivă? Aceasta este lipsa de curaj de a-ţi asuma un proiect în care crezi. O ţară nu se poate conduce prin laşitate”, a adăugat Băsescu.

Băsescu: Ponta, câţi bani ai luat ca să semnezi pentru Roşia Montană?

Traian Băsescu a adăugat că, aşa cum Victor Ponta îl întreba pe el câţi bani a luat pentru proiectul de la Roşia Montană, deşi nu era semnat nimic, acum îl întreabă şi el: „Ponta, câţi bani ai luat ca să semnezi pentru proiect?”.

„Vă aduceţi aminte cum ţipa Victor Ponta din opoziţie câţi bani a luat Băsescu pentru semnarea proiectului de la Roşia Montană şi nici nu semnasem nimic, acum îl întreb eu: Ponta câţi bani ai luat să semnezi pentru Roşia Montană?”, a afirmat şeful statului într-un interviu la „Adevărul”.

Băsescu a precizat că Victor Ponta trebuie întrebat ce îl întreba şi acesta pe el când susţinea proiectul, adăugând că în acest caz nu poţi să fii „inconsecvent”.

El a adăugat că nu a văzut încă proiectul Guvernului privind Roşia Montană, însă consideră că o redevenţă de 6% este una relativ consistentă, la care se adaugă o participare a statului de 25%, explicând că, practic ,Victor Ponta a rămas pe aceleaşi cifre negociate de Emil Boc.

Băsescu a mai spus că el a fost un partizan al proiectului Roşia Montană, în timp ce Emil Boc nu a fost şi de aceea proiectul „nu s-a făcut” în timpul guvernării Boc.”

Ponta: Ideea lui Băsescu a unui referendum privind Roşia Montană este foarte bună. Nu am luat absolut nimic de la Roşia Montană

Se arata ca:

„Premierul Victor Ponta a declarat, luni, după şedinţa USL, că ideea exprimată de şeful statului, Traian Băsescu, de a declanşa un referendum privind proiectul Roşia Montană, este una foarte bună. Ponta a precizat că nu a luat „absolut nimic” de la Roşia Montană, răspunzând astfel întrebării lansate de către preşedintele Traian Băsescu într-un interviu.

„Dacă preşedintele Traian Băsescu, conform atribuţiilor sale constituţionale, consideră util să declanşeze un referendum, cred că e o idee foarte bună”, a spus Ponta.

El a precizat că a luat, ca premier, o decizie „curajoasă şi controversată”, faţă de care îşi asumă şi criticile.

Ponta a spus că, dacă nu s-ar fi făcut partea tehnică de negociere care ţine de acest proiect, statul român ar fi fost dat în judecată de către companiile implicate, care ar fi solicitat despăgubiri de circa două miliarde de dolari.

Premierul a spus că Parlamentul este instituţia care are legitimitatea de a lua o decizie, fiind şi locul ideal de dezbatere şi de informare în ceea ce priveşte acest proiect.

„Dacă ţineam în continuare la Guvern proiecte de acest gen, în care laşitatea Guvernului anterior nu a permis adoptarea unei soluţii, puteam doar să anunţ că statul român urmează să plătească miliarde de dolari despăgubire pentru un proiect care nu se realizează niciodată”, a spus Ponta.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, luni, că este în continuare un susţinător al mineritului, că promovarea prin lege a exploatării de la Roşia Montană este o dovadă de „laşitate” a Guvernului şi că el nu exclude opţiunea de a convoca un referendum pe acest subiect simultan cu europarlamentarele.

Ponta către Băsescu: Nu am luat „absolut nimic” de la Roşia Montană

Solicitat să comenteze în legătură cu întrebarea pe care Traian Băsescu i-a adresat-o, Ponta a răspuns: „Ştie domnia sa”.

Jurnaliştii i-au spus premierului că aceeaşi întrebare a adresat-o şi el preşedintelui Traian Băsescu, când se afla în opoziţie.

„Da, dar nu mi-a răspuns. Eu pot să răspund: absolut nimic. Poate şi dânsul să răspundă?”, a replicat Ponta.

Premierul a spus că nu îl interesează ce spune preşedintele Traian Băsescu şi că nu îi va răspunde la jigniri.

„Ce spune domnul preşedinte Băsescu nu mă interesează. Oricâte jigniri îmi va aduce în continuare, foarte bine, nu-i răspund”, a precizat Ponta.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, luni, că, aşa cum Victor Ponta îl întreba pe el câţi bani a luat pentru proiectul de la Roşia Montană, deşi nu era semnat nimic, acum îl întreabă şi el: „Ponta, câţi bani ai luat ca să semnezi pentru proiect?”.

„Vă aduceţi aminte cum ţipa Victor Ponta din opoziţie câţi bani a luat Băsescu pentru semnarea proiectului de la Roşia Montană şi nici nu semnasem nimic, acum îl întreb eu: Ponta câţi bani ai luat să semnezi pentru Roşia Montană?”, a afirmat şeful statului într-un interviu la „Adevărul”.”

Cu alte cuvinte, dupa cum usor se poate observa, nici nu a zis Presedintele „a”, ca premierul s-a si grabit sa spuna „b”, adica sa spuna ca e de acord cu „a”.

Ideea organizarii unui referendum nu numai ca e proasta, dupa parerea mea, dar exprima si o lasitate la patrat, daca se poate spune asa. Este o atitudine si mai lasa decat trimiterea proiectului in bratele Parlamentului, asa cum a facut Ponta. Pentru ca ar insemna ca aceasta clasa politica ce a clocit acest proiect sa se spele pe maini si sa arunce intreaga vina asupra poporului. De remarcat ca, in stilul cu care ne-a obisnuit deja, doar ce a terminat Presedintele fraza cu referendumul, premierul a si luat pozitia de drepti, pocnind din calcaie si, cu mana la chipiu, spunand tare si raspicat: „Am inteles!!”. Coabitarea functioneaza perfect!! Cine ar fi crezut asa ceva dupa toata opozitia USL-ului fata de Rosia Montana. Insa pe vremea aceea Victor Ponta era doar sef la USL, nu premier.

Am inceput postarea cu stirile noi pentru ca ele sunt importante si pentru ca arata ca responsabilii indrituiti prin lege sa primeasca informatiile cu privire la Rosia Montana le-au primit. Poporul nu a primit astfel de informatii si deci nu poate vota in cunostinta de cauza. In mod logic ar trebui ca inainte cu ceva vreme de organizarea unui referendum sa se desecretizeze toate cele 500 de informari facute de SRI, inclusiv cele legate de acele „încercări ale structurilor extremiste şi eco-anarhiste de a exploata sau influenţa mişcările de protest”, pentru ca poporul sa poata vota in cunostinta de cauza.

De observat: Basescu declara in continuare ca sustine proiectul. Cu Victor Ponta nu e clar deloc: in calitate de deputat nu-l sustine, in calitate de premier il sustine si, in general vorbind, e de acord cu Basescu. Poporului nu i s-a spus niciodata adevarul si dedesubturile legate de acest proiect Rosia Montana. Nu stim decat felul in care se pozitioneaza unii lideri politici fata de acest subiect controversat.

Basescu este cel putin consecvent, declarand ca sustine acest proiect de exploatare miniera de la Rosia Montana. Adevarul este ca sunt foarte greu de inteles inconsecventele lui Victor Ponta legate de acest proiect iar lucrul asta arunca o lumina nu prea favorabila asupra PSD-ului. Pe de alta parte, mi se pare inadmisibila abordarea Presedintelui, in termeni de „partizanat” : „Băsescu a mai spus că el a fost un partizan al proiectului Roşia Montană, în timp ce Emil Boc nu a fost şi de aceea proiectul „nu s-a făcut” în timpul guvernării Boc”. Cu alte cuvinte, ar fi vorba, in viziunea Presedintelui, de o confruntare intre cei care sunt partizanii proiectului si cei care nu sunt partizanii proiectului. Imi pare rau, dar nu pot sa fiu de acord cu o astfel de abordare. Eu cred ca se poate evalua la modul clar daca demararea proiectului ar aduce prejudicii statului si mediului inconjurator si in functie de aceasta evaluare obiectiva sa se decida asupra proiectului. Chiar nu s-ar putea evalua daca prejudiciile aduse mediului sunt atat de grave incat nu se mai poate recupera ceva? Pentru ca daca discutam in termeni de „partizanat” inseamna ca nu se poate face o astfel de evaluare obiectiva a situatiei. Or, se poate face o astfel de evaluare, atunci nu putem discuta in termeni de „partizanat”.

SRI a iesit sa spuna ca si-a facut treaba. Lucru ce ne duce cu gandul ca cineva va plati. Daca se face un referendum si poporul va vota impotriva atunci, in cazul in care RMGC va actiona in judecata statul, poporul va fi bun de plata: vom plati cu totii, cum a spus mai demult si Victor Ponta. Pentru ca, de fapt, asta se intentioneaza: sa platim cu totii, iar cei cu adevarat responsabili sa se furiseze si sa fuga in continuare de raspundere. Daca chestiunea este lasata doar in seama Parlamentului, nu e clar ca poporul va trebui sa plateasca: nu poporul decide (el poate sa se exprime suveran doar prin referendum), ci Parlamentul care, desi e ales de popor, nu inseamna ca poporul ar avea o parere identica cu Parlamentul.

In alta ordine de idei

DE citit si…

George Maior: SRI a transmis instituţiilor statului 190 de rapoarte despre situaţia de la Oltchim

Se arata ca:

„SRI a transmis Guvernului aproximativ 190 de rapoarte pe tema Oltchim, în decursul mai multor ani, iar toate guvernele au cunoscut foarte bine situaţia combinatului, a declarat, vineri, directorul SRI, George Maior.

„S-au transmis rapoarte în privinţa Oltchim de foarte multă vreme de către SRI, aproximativ 190 de rapoarte în decursul anilor şi situaţia de acolo a fost foarte bine cunoscută de toate guvernele”, a declarat Maior.

El a fost întrebat ce arătau rapoartele SRI privind situaţia Oltchim. „Sunt rapoarte secrete şi bineînţeles că nu am să discut acest lucru, dar situaţia referitoare la Oltchim a fost dintotdeauna cunoscută”, a replicat Maior.

Întrebat cum vede intenţia premierului Victor Ponta de a face publice o serie de rapoarte ale SRI privind Oltchim, George Maior a răspuns: „Este dificil să faci public un raport fără să-l desecretizezi, lucru care se desfăşoară în anumite condiţii, şi nu cred că e cazul de acest lucru, astfel încât misiunea unui serviciu secret este de a transmite informaţii secrete, nu de a transmite informaţii publice”.

Dan Diaconescu a câştigat licitaţia pentru preluarea a 54,8% din acţiunile Oltchim, după ce a oferit 203 milioane de lei, cel mai mare preţ, pentru titlurile deţinute de stat.

Premierul Victor Ponta a declarat, marţi, că Dan Diaconescu are termen până luni, 1 octombrie, să plătească preţul pe acţiuni, caz în care aceşti bani ar putea fi acordaţi Oltchim pentru funcţionarea combinatului., ca împrumut de salvgardare pentru maximum şase luni, până la transferul acţiunilor.

Premierul a precizat, totodată, că Guvernul este pregătit să numească un nou management la Oltchim şi să dispună administrarea specială a combinatului dacă Dan Diaconescu nu achită până luni preţul pe acţiuni, iar în maximum şase luni va relua procesul de privatizare cu un investitor strategic.

Joi seară, Victor Ponta a declarat că informaţia conform căreia Dan Diaconescu ar dispune de 46 milioane euro într-o bancă din Olanda, prezentată joi dintr-un document, este falsă, iar acesta nu a depus până în prezent vreo dovadă că are banii pentru Oltchim.

Presa a relatat joi, citând un document oficial, că firma Gliding din Amsterdam garantează că Dan Diaconescu dispune de 46 milioane de euro într-un cont din Olanda al băncii HSBC.”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Frank’s place…

S-a discutat atat de mult zilele acestea despre Rosia Montana… Este subiectul nr.1 al Romaniei, intors pe toate fetele de catre televiziuni si devansand alte subiecte importante, fara indoiala, cum ar fi inundatiile sau amenintarile de incepere a grevei la metrou.

As dori sa evidentiez cateva caracteristici ale acestei chestiuni:

1) RMGC are licenta de exploatare (47/1999), acordata prin HG 458/10.06.1999, valida. Totusi, din cate inteleg, exploatarea propriu-zisa nu a inceput nici pana azi datorita faptului ca RMGC nu a obtinut acordul de mediu. Lucrul acesta mi se pare foarte neobisnuit: ai licenta de exploatare, dar nu ai acord de mediu pentru ca sa incepi efectiv exploatarea, iar lucrul acesta dateaza de 14 ani!! De observat ca in 14 ani niciun guvern nu a avut curajul sa dea acordul de mediu. Bineinteles, legislatia in privinta mediului trebuie respectata, dar ca nici dupa 14 ani de la obtinerea licentei sa nu ai acordul de mediu mi se pare un lucru foarte ciudat. E, oare, vorba de vointa politica?

2) Un alt aspect este cat ar castiga statul roman, minoritar in aceasta afacere. Este clar ca in asmenea conditii profitul care ar reveni statului roman (prin CN Mininvest / Ministerul Economiei) este mai mic decat cel care ar reveni Gabriel Resources (actionar majoritar). Faptul ca licenta de exploatare a fost transferata de la Mininvest SA catre Gabriel Resources, la cererea acestuia, intrucat a fost o conditie care i-a fost ceruta de catre banci si bursa, mi se pare de inteles, pentru ca altfel nu poti sa te imprumuti nici de la banci si nici de pe piata de capital pentru a face investitiile necesare la un astfel de proiect.  Pentru ca pe ce baza vrei sa accesezi fonduri, daca nu esti detinatorul unei licente de exploatare? Ca a fost favorizata de la bun inceput o corporatie privata? Ar fi trebuit de la bun inceput ca factorii de decizie in stat sa stie ca scopul unei companii private este sa obtina profitul, cat mai mult si cat mai rapid. Din moment ce cauti investitori si acel investitor e unul privat atunci trebuie sa te astepti ca el va urmari in exclusivitate sa obtina profit, avand dreptul la acest lucru, cu atat mai mult cu cat el investeste in proiect grosul sumelor de bani si mai este si actionar majoritar. Din cauza asta ai si cautat un investitor, o firma privata puternica si capabila sa investeasca.

Legat de punctele 1 si 2 eu cred ca ne invartim in jurul cozii, ca sa zic asa. Pentru ca daca nu vrei o exploatare a acestor minereuri aurifere, atunci de ce ai mai cautat investitori, de ce, odata gasit un investitor – Gabriel Resources -, i-ai mai acordat licenta de exploatare, dar sa nu poata exploata ca nu are acord de mediu? De ce nu s-a renuntat atunci, de la bun inceput, la exploatare sau de ce nu a inceput de la bun inceput exploatarea aceasta chiar statul roman?

Urmeaza acum inca vreo cateva aspecte interesante:

4) „Baletul” cu rasuciri contorsionate facut de Victor Ponta si care a inceput cu celebra afirmatie (asa cum e redata in articolul din ziare.com):

„”O sa fiu sincer si o sa va spun ca eu, ca deputat, o sa votez impotriva, dar pe de alta parte, ca prim ministru, nu am dreptul… (…) acum stiu mult mai bine ce am de facut: (…) in primul rand sa fac o administratie necorupta si mai performanta si in al doilea rand sa deschid Romania pentru tot ce inseamna investitii din toata lumea, fie ca vorbim de energie. De Rosia Montana, sigur, s-a vorbit mai mult, pentru ca e un proiect cunoscut, dar eu vreau sa promovam legea minelor”, a mentionat Ponta, la B1 Tv.”

Dupa aceea, iese in evidenta faptul ca nu s-a consultat cu PNL, partenerul de alianta al PSD in USL. Apoi discrepanta foarte mare intre pozitia avuta inainte de a fi la Putere si cea de acum (chiar declarand ca inainte a fost impotriva proiectului Rosia Montana pentru ca acest proiect era sustinut de Traian Basescu si daca il sustine Basescu „sigur e ceva rau”), proiectul de lege pe care doreste sa-l trimita in Parlament spre a fi votat si care da dreptul unei companii private sa faca exproprieri in regim de putere publica. Lucruri ce au generat iesirea la rampa a Presedintelui, cu atacuri politice la adresa premierului. Vizita lui Ponta la Rosia Montana, intratul in mina, la ortacii blocati in subteran…

Este de o ciudatenie extraordinara sa declari, precum a facut Ponta, ca „soluţia pentru proiectul Roşia Montană este respingerea în regim de urgenţă a acestuia la Senat, apoi şi la Cameră, adăugând: „Şi cu asta, basta!”, iar Traian Basescu sa ne vorbeasca despre neconsitutionalitatea unei asemenea legi…

Este greu de inteles de ce Guvernul nu a actionat pe baza legislatiei in vigoare (nu este, oare, completa?!), in schimb a propus un nou proiect de lege pe care sa-l trimita Parlamentului spre a fi votat, votat de fapt vorba vine, adica solutia e ca acesta sa fie respins. Cu alte cuvinte, recunosti, facand un proiect de lege special pentru RMGC, ca ce se intampla acolo, la Rosia Montana, nu e deloc cușer si vrei sa aduci in legalitate lucrurile pentru ca apoi, in urma votului, proiectul sa fie respins?! Dar daca nu e cușer atunci de ce nu-l respingi pe baza legislatiei in vigoare? Basescu s-ar putea sa aiba dreptate cand afirma ca finalul „jocului” va fi o lege respinsa de Curtea Constitutionala…

5) Avem o guvernare cu ajutorul Parlamentului – iata ce ne spune un articol Mediafax:

Ponta: Avizul de mediu pentru Roşia Montană trebuia dat de 15 ani, dar nu decide ministrul. DECLARAŢIA premierului privind votul asupra proiectului

Se arata ca:

„Premierul Victor Ponta a declarat, luni seară, că avizul de mediu pentru exploatarea auriferă de la Roşia Montană trebuia dat de cincisprezece ani, în orice moment, dar nu s-a întâmplat aşa pentru că e o decizie foarte importantă şi nu o poate lua un ministru, ci trebuie să decidă Parlamentul.

„Avizul de mediu, conform legilor europene şi româneşti, trebuia dat de cincisprezece ani. Oricând”, a spus Ponta, la B1.

Întrebat de moderator de ce ministrul de resort, Rovana Plumb, nu a dat acest aviz, premierul a explicat că deşi proiectul Roşia Montană respectă condiţiile de mediu, o decizie „atât” de importantă nu poate fi luată de un singur ministru.

„Proiectul actual se încadrează în toate standardele de mediu din Europa. Şi atunci, Parlamentul României trebuie să spună: «Da, se încadrează, dar eu tot nu vreau să facem această exploatare»”, a spus premierul.

În opinia sa, cetăţenii aveau dreptul să protesteze dacă nu s-ar fi procedat în acest fel.

„De abia atunci oamenii ar fi avut dreptul să iasă în stradă, să spună: «În mod netransparent, fără dezbateri, aţi dau un aviz de mediu». E simplu”, a explicat Ponta.

Victor Ponta a spus că va vota „la vedere” proiectul Roşia Montană, dar nu a precizat cum

Premierul Victor Ponta a declarat, luni seară, că va vota „la vedere” în Parlament proiectul Roşia Montană, dar nu a vrut să precizeze dacă va fi pro sau contra pentru ca alţii să nu ţină cont de părerea exprimată de el, ci să analizeze circumstanţele acestui proiect.

„Vreau ca toţi parlamentarii să se informeze, după care voi vota «la vedere», cum a spus Crin”, a spus premierul, la B1, întrebat cum votează deputatul Victor Ponta.

El a evitat să precizeze exact dacă votul să va fi favorabil sau nu proiectului, pentru că nu doreşte să influenţeze pe cineva. „Nu vreau ca un proiect atât de important pentru România, să fie tratat şi de alţii – vreau ca alţii să fie mai deştepţi decât am fost eu, care eram contra doar pentru că-l susţinea Băsescu, că uite, Băsescu s-a răzgândit – vreau ca toată lumea să nu ţină cont de părerea mea şi să se uite exact pe ceea ce înseamnă acel proiect”, a spus Ponta.

Premierul şi-a exprimat scepticismul faţă de aprobarea proiectului Roşia Montană de către Parlament, el precizând ca acest fapt este „foarte probabil” având în vedere părerile deja exprimate de mulţi politicieni.

Totodată, Victor Ponta a precizat că Roşia Montană este doar unul dintre proiectele importante pentru România, iar dacă acesta nu va fi aprobat şi-a pus problema dacă se vor opri şi celelalte, precum gazele de şist, reactoarele 3 şi 4 ale Centralei nuclear-electrice de la Cernavodă sau autostrăzile.

„E o decizie pe care trebuie să o ia această ţară şi o ia în mod democratic, până la urmă, prin Parlament. Eu unul sunt categoric de părere că, respectând toate standardele europene, trebuie să facem dezvoltarea acestei ţări”, a mai spus Ponta.

El declara, recent, la un post de televiziune, că va vota, ca deputat, împotriva proiectului, deşi ca prim-ministru l-a aprobat şi l-a trimis Parlamentului.” (subl. mea)

Cu parere de rau, dar nu pot fi de acord cu un asemenea punct de vedere: inseamna ca orice acord de mediu trebuie dat de catre Parlament, pentru orice tip de exploatare. Sau e vorba numai de Rosia Montana? Practic, Parlamentul devine decident pentru orice tip de proiect: si pentru gazele de sist, si pentru Centrala de la Cernavoda, si pentru autostrazi etc… In felul asta Parlamentul se substituie Guvernului. In primul rand, Dl. Ponta pleaca de la o premisa gresita cand afirma: „Avizul de mediu, conform legilor europene şi româneşti, trebuia dat de cincisprezece ani. Oricând.„. Un aviz sau acord de mediu nu trebuie dat, ci trebuie dat intr-un mod justificat, respectand legislatia in vigoare si aparand interesele statului roman. Si a doua premisa gresita este: „În mod netransparent, fără dezbateri, aţi dat un aviz de mediu„, intrucat nu e vorba de netransparenta ci de incredere. Un minister se conduce dupa niste legi si da avize dupa niste legi. In cazul in care aceste legi sunt respectate nu vad care ar mai fi problema. Daca acele legi sunt proaste, atunci pot fi corectate: se abroga, se dau altele noi etc. Rolul Parlamentului este sa faca legi nu sa dea acorduri de mediu.

Dupa parerea mea, Ponta a cautat sa ingroape de la bun inceput acest proiect Rosia Montana si se pare ca-i va reusi lucrul asta. Nu a facut altceva decat sa mimeze ca ar fi de acord, insa indeciziile sale – in calitate de premier e pentru, in calitate de deputat e contra – tradeaza faptul ca Ponta, in realitate, nu a fost de acord cu exploatarea aurului de catre RMGC si ca nu a facut altceva decat sa blocheze acest proiect, avand grija sa fie pe cale legala, cu ajutorul Parlamentului, prin proiectul de lege ce l-a trimis la Parlament.

Mediafax ne mai spune:

Ponta, despre manifestaţiile privind Roşia Montană: În mod sigur, există interese economice din afara României

Se arata ca:

„Premierul Victor Ponta afirmă că deţine informaţii conform cărora pe manifestaţiile normale în cazul Roşia Montană s-au „pliat” interese economice din afara ţării ca România să nu îşi redeschidă mineritul în ansamblu şi să nu fie independentă din punct de vedere al gazelor şi altor resurse naturale.

„Există un război economic care s-a pliat pe nişte manifestaţii normale, de bună-credinţă, care este, în baza informaţiilor pe care eu le deţin, din două direcţii: în mod sigur, există interese economice din afara României ca România să nu îşi redeschidă mineritul în ansamblu – nu vorbim doar de aur sau de cianuri, ci de minerit – şi ca România să nu fie independentă economic din punct de vedere al gazelor. E normal, cine vrea prin jurul nostru să avem gazele noastre, să nu le mai importăm, şi cine vrea să avem resurse naturale importante ? Nu cred că cineva vrea cu adevărat şi în mod clar există şi acest gen de influenţă”, a spus Ponta la România TV.

El a precizat însă că majoritatea absolută a manifestanţilor din Piaţa Universităţii sunt de bună-credinţă.”

Si Victor Ponta de partea caror interese este? Ca Basescu a sustinut proiectul de exploatare a aurului de la Rosia Montana…

Iata ce titreaza si Romania Libera:

Ministrul Bugetului despre un PLAN B pentru Roşia Montană: Există şi alţi investitori în judeţul Alba

Se arata ca:

„Ministrul Bugetului, Liviu Voinea, a declarat marţi seara, într-o emisiune la postul România TV, că Guvernul nu are un plan B pentru zona Roşia Montantă, dacă proiectul de exploatare minieră nu va fi aprobat, dar există o serie de alţi investitori serioşi care au depus proiecte în judeţul Alba.

Ministrul a dat asigurări locuitorilor din judeţul Alba că există investitori care au aplicat la programele desfăşurate de Guvern pentru a dezvolta zona şi a crea locuri de muncă.

„Aceste locuri de muncă nu sunt suficiente şi nu sunt egal repartizate în judeţ, dar Guvernul încurajează investitorii”, a declarat Liviu Voinea.

Parlamentarii români au aprobat marţi constituirea unei comisii speciale care va analiza proiectul de exploatare minieră de la Roşia Montană.”

Interesant este si incidentul petrecut in Parlament cu Mihail Neamtu:

Mihail Neamţu a întrerupt şedinţa din Parlament în care vorbea premierul. „Ponta este Iuda şi ne-a vândut”

Se arata ca:

„Venit în Parlament să prezinte scrisoarea de intenţie cu FMI, premierul Victor Ponta a fost surprins de liderul Noii Republici, Mihail Neamţu, care a mers la la tribuna de unde premierul vorbea şi a pus două punguţe cu bani. Pe umeri cu un tricolor, Neamţu a fost scos imediat din sală.

„Eu totuşi vă rog să returnaţi banii domnului Neamţu, poate are nevoie pentru constituirea noului partid. Domnia sa a spus că din lipsă de bani nu a fost ales în partid, şi nu din lipsă de voturi, şi nu aş vrea să fie lipsit de resursele necesare”, a comentat şeful guvernului.

Liderul partidului Noua Republică, Mihail Neamţu, a protestat în timpul şedinţei celor două camere ale Parlamentului, acuzându-l pe Victor Ponta de lobby pentru o companie privată şi spunând că „are cearşaful mânjit de cianuri”.

„Este pentru prima dată când românii de pretutindeni îşi dau mâna împotriva acestei cianurizări a României. Domnul Ponta are cearşaful acasă mânjit de cianură, iar domnul Antonescu are doar perna plină de cianură. Aşa cum Iuda a vândut pentru 30 de arginţi, Ponta a trădat pentru mult mai mulţi bănuţi de aur. Există o solidaritate între aceşti politicieni, care sunt mai degrabă nişte lobby-işti pentru companii private. Ei au vândut România într-o mizerabilă afacere unei companii private. Vâzarea de ţară trebuie condamnată de cetăţenii români. Şova şi cu Ponta s-au comportat ca nişte agenţi de PR”, a spus Neamţu, la ieşirea din plen.

Mai mult, liderul Noii Republici i-a acuzat deopotrivă şi pe liderii PDL şi pe preşedintele Traian Băsescu.

„Domnul Traian Băsescu, alături de mulţi membri ai actualei opoziţii sunt la fel de condamnabili la acest proiect. Oameni precum Cristian Preda şi Mihai Răzvan Ungureanu sunt politicieni care nu pot vorbi pentrucă au avut directe interese uneori de natură materială în situaţia Roşia Montană. Sau consilieri personali care au fost implicaţi, de pildă Corina Vinţan”,  a mai spus Neamţu.”

Mihail Neamtu parca a vrut sa ne arate ca e posibila si un alt fel de „mineriada”…

Un alt element interesant este pozitia Patriarhiei:

Patriarhia Română: Suntem ÎMPOTRIVA proiectului Roşia Montană. Se distruge regiunea pe vecie

Se arata ca:

„Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, preotul Constantin Stoica, a reamintit că Sinodul BOR s-a declarat încă de acum zece ani împotriva proiectului minier de la Roşia Montană, relateaza Realitatea TV.

„Se împlinesc zece ani de când Sfântul Sinod şi-a exprimat public punctul de vedere împotriva proiectului Roşia Montană. Creaţia, mediul sunt dar de la Dumnezeu care trebuie prezervat. Sunt aceste probleme de patrimoniu, care în viziunea celor care au iniţiat proiectul, ar trebui să dispară. Nu mai vorbesc de frumuseţea divină a acestui loc. Punctul de vedere al Sfântului Sinod s-a bazat pe poziţia Academiei Române. Şi în acest moment, poziţia Bisericii este neschimbată din acest punct de vedere”, a declarat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Constantin Stoica, la Realitatea TV.

„Constatăm că nicio autoritate a statului nu-şi asumă responsabilitatea pentru gravele probleme de mediu şi patrimoniu. Sunt discuţii care nu vin şi cu soluţii. Trebuie să existe o dezbatare serioasă despre ceea ce va fi la Roşia Montană. Nu suntem împotriva dezvoltării economice a României, dar nu trebuie să distrugem acea regiune pentru vecie. Degeaba ne caută politicienii români, aici nu e nimic de negociat, doar dacă se schimbă situaţia radical”, a adăugat Stoica.”

Pe de alta parte ma gandeam la Frank Timis… Iata ce ne spune despre el Wikipedia in romana:

„Timiș deține compania Central Europe Petroleum, care a concesionat în anul 2003 o suprafață a cărei întindere depășește 4% din suprafața totală a teritoriul României pentru a căuta zăcăminte de gaze naturale și petrol ^[1], precum și compania African Minerals. Companiile lui Timiș dețin în concesiune și perimetre aurifere în România, printre care și perimetrul Roșia Montană, loc unde s-ar afla cel mai mare zăcământ de aur din Europa^[1].

O altă firmă a lui Frank Timiș, International Goldfields, a concesionat și ea o suprafață de peste 2.500 de kilometri pătrați, între orașele Deva, Lugoj și Oțelul Roșu^[1]. Împreună, suprafețele controlate de aceste firme, împreună cu ariile controlate de Gabriel Resources, firma care încearcă să exploateze aurul de la Roșia Montană, și de European Goldfields, companie care activează în județul Hunedoara, toate deținute de Timiș, totalizează 5% din teritoriul României^[1].”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.