Afectarea independentei Justitiei NU este o solutie

Lasand la o parte forma si exprimarea, Comunicatul Dep. de Stat exprima o ingrijorare reala. Si este potrivit ca aceasta Coalitie PSD-ALDE, majoritara in Parlament, sa trateze cu toata seriozitatea si sa tina cont de aceasta ingrijorare a SUA. Si nu exprima doar ingrijorare, ci si neincredere. Cu alte cuvinte, SUA are o neincredere nu in Parlament ci in Coalitia majoritara din Parlament, care se poate oricand constitui intr-o implacabila masinarie de vot.

In mod normal, din punct de vedere politic, actuala Coalitie trebuie sa indeparteze aceasta neincredere din partea principalului aliat al tarii noastre si sa risipeasca orice ingrijorari venite din partea acestuia. Eu sper ca PSD-ALDE sa inteleaga lucrul asta si sa actioneze in consecinta. Altminteri ar fi o scadere in planul politicii externe, lucru ce nu foloseste nici PSD-ului, nici ALDE, nici lui Dragnea si nici lui Tariceanu. Dar mai ales nu foloseste Romaniei o asemenea scadere.

De asemenea, Coalitia ar trebui sa ia in considerare nemultumirile cetatenilor, exprimate deschis prin mari mitinguri de protest.

Parerea mea este ca inca de pe acum incep sa se vada cu destula evidenta slabiciunile Coalitiei PSD-ALDE si netemeinicia Programului PSD, fluturat multicolor in campanie. Chiar daca sondajele de opinie le sunt inca favorabile si nu s-au erodat prea mult, slabiciunile tot ies in evidenta. Atata vreme cat au aparut ele se pot amplifica, daca nu vor lua masurile necesare de atenuare. Si as indentifica doua slabiciuni:

• una legata de Justitie – afectarea independentei acesteia, urmarita de Coalitie in sensul de a exista un control politic asupra Justitiei
• una legata de domeniul economic – situatia veniturilor la bugetul de stat

Partea proasta e ca nu doar Programul, dar ei nu ofera solutii la aceste doua probleme.

As putea spune ca afectarea independentei Justitiei ar fi o solutie pe termen scurt, dar nu ar fi adevarat. Iar tot ce s-a petrecut pana acum in materie de Justitie arata ca, de fapt, un control politic asupra Justitiei nu e in interesul nimanui si nu produce efecte benefice. S-a vazut si in trecut ca politizarea Justitiei a transformat Justitia nu doar intr-un „camp tactic”, vorba Gen. Dumbrava, dar intr-un camp de lupta politic in care cei care sperau ca o Justitie ce ar fi controlata politic le-ar fi si favorabila au pierdut. Si sa ne gandim bine: Puterea se poate schimba. Sa ne gandim ce inseamna atunci o Justitie politizata si cui ajuta de fapt. Pentru ca cei care vin la Putere pot sa deschida dosare politice fostilor. E de dorit asa ceva? Justitia politizata deschide calea proceselor politice in care se infaptuieste cel mai adesea un act politic, nu unul de justitie, de dreptate. De aceea potrivit, inclusiv potrivit republicanismului, este separatia puterilor in stat si un mecanism de checks and balances. O Justitie politizata permite inclusiv amestecul in treburile interne din partea altor state, in functie de interese politice si geopolitice, lucru ce ar putea afecta Romania. Avantajul unui mecanism de checks and balances este formulat astfel: „Puterile statale trebuie să aibă aproximativ aceeaşi pondere, adică să fie echilibrate, pentru a se putea limita reciproc, evitând astfel ca puterea statală să fie folosită în mod abuziv” (Wikipedia in romana). Evident, in felul acesta nici Justitia nu poate fi folosita in mod abuziv. Si astfel se atenueaza tensiunile din societate. Altminteri Justitia devine un instrument politic, mai degraba spus o arma politica, afectand astfel confruntarea politica.

Fara indoiala ca orice reforma in Justitie trebuie sa tina cont de prevederile Constitutiei Romaniei.

Separatia puterilor in stat in sensul dat de Montesquieu, cu o Justitie independenta, pune fara indoiala problema DNA sau DIICOT. Adica, spre exemplu, in ce masura DNA e compatibila cu un astfel de sistem si in ce masura DNA este independenta din punct de vedere politic. DNA s-a format printr-o hotarare de guvern si iata ce se spune aici:

„În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează ca structură autonomă, cu personalitate juridică, Departamentul Naţional Anticorupţie (DNA), care este independent în raport cu instanţele judecătoreşti şi parchetele de pe lângă acestea, precum şi în relaţiile cu celelalte autorităţi publice.”

In acest caz, avem doar o independenta a DNA, „parchet specializat in combatarea coruptiei” (v. aici) – deci un instrument al Acuzarii. Or, noi vorbim aici de independenta Justitiei, nu doar a unei, hai sa-i zic asa, institutii din cadrul Justitiei, care e autonoma si actioneaza ca un fel de „stat in stat”. De aceea o Justitie independenta ar trebui sa insemne si sfarsitul DNA pentru ca, in acest caz, n-ar mai fi necesar un departament „independent în raport cu instanţele judecătoreşti şi parchetele de pe lângă acestea, precum şi în relaţiile cu celelalte autorităţi publice”. Nu poti sa ai o parte a Justitiei independenta in cadrul Justitiei independente – ar fi evident o cacofonie. Deci independenta Justitiei induce schimbari importante. Iar mecanismul de checks and balances face ca puterile statale sa se limiteze reciproc. Termenul tradus din engleza ar fi „verificare si echilibrare”. Nici una din puteri nu poate avea suprematia asupra celeilalte. Asa cum se prezinta situatia acum este destul de clar ca DNA, avand o asa de mare autonomie si, mai ales, independenta, practic nu e limitata de ceva sau cineva sau de vreo alta putere in stat si este de natura evidentei ca actioneaza in consecinta. Este evident ca, asa cum stau actualmente lucrurile, se pot produce si abuzuri, sau dosare prost intocmite, instrumentate.

Si fara indoiala ca se pune problema in ce masura se rezolva problema coruptiei in Romania in felul acesta. De asemenea, social si politic vorbind, felul acesta de functionare al DNA, prin denunturi, aminteste de practicile din fostul regim comunist, ceea ce, desigur, nu-i in regula. De asemenea se pune problema daca aceasta chestiune a coruptiei din Romania se poate rezolva eficace doar prin metode juridice, pentru ca pot fi si alte cauze, spre exemplu economice, ramase fara solutie. De asta trebuie gasite solutii si pe taram economic, nu doar juridic. De aceea nu putem avea garantia ca problema coruptiei se poate rezolva chiar si intr-un sistem bazat pe separatia puterilor in stat si independenta Justitiei, lucru constatat si in cazul unor tari dezvoltate din punct de vedere economic si care au un astfel de sistem, de exemplu: SUA, Franta, de ce nu Italia s.a.

Sistemul de acum se vede foarte clar ca induce neincredere, chiar si in cazul independentei DNA. Pentru ca sistemul nu e – sau cel putin aceasta este perceptia generala – independent politic. Sistemul lui Montesquieu schimba destul de mult datele problemei asigurand un echilibru in societate si prevenind abuzurile.

In Comunicatul Dep. de Stat este expresia: „strong judicial institutions shielded from political interference”. Sigur, intr-un limbaj curent poti spune: „strong judicial institutions”. Dar ce inseamna acest „strong”. Pentru ca adjectivul strong, care inseamna puternic, ar trebui sa se aplice oricarei institutii guvernamentale. Or, in Comunicat pare ca se strecoara o precadere fata de cele juridice. Chestiunea e ca acest „strong” sa nu fie asociat cu „abuz”, adica sa nu avem si abuzuri puternice, ca sa zic asa. De asta e importanta separatia puterilor in stat si, legat de aceasta, independenta Justitiei. A Justitiei, nu doar a unei sau unor parti ale Justitiei sau Judiciarului.

Ar mai trebui spus ca, de pilda, independenta aceasta a unor entitati precum DNA induce inflexiuni totalitare si se vede ca se bazeaza pe o ideologie anticoruptie. Or, e clar  ca intr-o societate democratica nu trebuie ca sa fim cu totii de acord cu o asemenea ideologie. Lucrurile se intampla pentru ca avem doar parti ale Justitiei  care se bucura de o independenta totala, fara sa existe nici verificare intr-un mod temeinic si real si nici vreo echilibrare. Separatia puterilor in stat si o Justitie independenta ar corecta un asemenea neajuns suparator. De observat cum la toate televiziunile de stiri, in mare parte din presa romaneasca se vorbeste doar de anticoruptie – unii aparand din rasputeri aceasta ideologie -, doar de Justitie de parca toata lumea trebuie sa fie specialista intr-un asemenea domeniu, ajungandu-se la saturatie!! De observat cum subiectele economice sunt pe un loc secund. Nu prea vad talk-show-uri care sa trateze, sa zicem, problema Bursei sau a efectuarii in continuare a privatizarilor. Si as atrage atentia asupra unei manipulari care are succes datorita faptului ca lumea nu prea cunoaste cum stau lucrurile si care exprima faptul ca Romania nu mai are nimic, ca nu mai avem nici industrie, nici agricultura, ca nu se face nimic altceva decat ca se consuma. De ce nu se fac si emisiuni economice din care cetateanul sa poata intelege ca lucrurile nu stau chiar asa, ca s-au facut progrese in domeniul economic si sa se arate si ce ar mai trebui facut. Ar trebui mai multe emisiuni despre Bursa si felul in care functioneaza, despre banci. De observat cum unii – preluand curente stangiste si de ce nu chiar marxiste din Occident, pentru ca asa e trendy, nu din alta cauza mai profunda – demonizeaza bancile private. In schimb, marea majoritate a spatiului de emisie e bazat pe Justitie si, desigur, mai ales pe anticoruptie, in baza ideologiei anticoruptie de care vorbeam si care i se baga pe gat cetateanului cu ajutorul mass-mediei. Efectul politic? Ati vazut cine a castigat recentele alegeri legislative si la ce scor!!

In ce calitate Departamentul de Stat al SUA da indemnuri Parlamentului Romaniei?

Am vazut ca datul cu parerea se practica nu doar la televiziunile de stiri dambovitene, dar si la Departamentul de Stat al SUA – de citit aici. Nu e vorba daca e bine sau e rau ce sustine Departamentul de Stat al SUA, ci in ce calitate da indemnuri, sfaturi juridice Parlamentului Romaniei. Si care e, totusi, competenta Dep. de Stat al SUA in materie juridica? La ora actuala, in America, se ancheteaza un imens scandal privind implicarea Rusiei in alegerile prezidentiale din SUA. Evident, Rusia nu avea nicio calitate sa se amestece in respectivele alegeri. Ce calitate are Dep. de Stat de a se amesteca in procesul legislativ din Romania, tara suverana si independenta, care se desfasoara in Parlament, „organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii” (Constitutia)? Iar acest Parlament, componenta sa actuala, a rezultat in urma unor alegeri libere, intr-o tara libera precum tara noastra. Iata ce spune Comunicatul:

„The United States notes with concern that the Parliament of Romania is considering legislation that could undermine the fight against corruption and weaken judicial independence in Romania. This legislation, which was originally proposed by the Ministry of Justice, threatens the progress Romania has made in recent years to build strong judicial institutions shielded from political interference. We urge the Parliament of Romania to reject proposals that weaken the rule of law and endanger the fight against corruption”

Atata vreme cat la noi nu exista cu adevarat o dezbatere in societate cu privire la Legile Justitiei, ci doar parti-pris-uri politice, e greu sa-ti faci o parere obiectiva asupra acestei probleme.

Insa amestecul SUA asupra acestei chestiuni, ca si cum Romania ar fi Puerto Rico, un stat insular asociat Statelor Unite, nu o tara suverana si independenta, are o anumita stridenta, ciudata as spune eu, pentru ca astfel de chestiuni se pot discuta – nu trebuia un asemenea Comunicat, atat de vizibil ca se poate citi fara lupa sau ochelari si de pe Marte! Acest Comunicat arata motivele, insa nu le explica, pentru ca altminteri motive se pot gasi oricand. Ar fi trebuit – e o cerinta minimala in orice dezbatere – sa-si explice punctele de vedere si sa le comunice astfel si Parlamentului. Motivele par a fi, de fapt, niste concluzii, fara sa intelegem cum au fost trase. Si fara sa stim daca s-a incercat un dialog cu Coalitia majoritara si care e temeiul acestor concluzii. Pe de alta parte e greu de inteles calitatea Dep. de Stat in care face astfel de declaratii. Neamestecul in treburile interne e stipulat in Actul Final de la Helsinki, in vigoare astazi. Pe baza acestuia a fost condamnat amestecul Rusiei in treburile interne ale Ucrainei si anexarea ilegala, desigur, a Crimeii. Calitatea de aliat nu inseamna si calitatea de a da ordin Parlamentului acelei tari, suverana si independenta, sa legifereze intr-un anumit sens. In ceea ce priveste apartenenta la NATO, n-am auzit ca acest lucru ar nega Acordurile de la Helsinki. Romania si-a indeplinit obligatiile fata de NATO, in comparatie cu alte tari, chiar occidentale, care nu si le indeplinesc. De asemenea, Romania a participat activ la operatiunile NATO, aratandu-se si dovedindu-se un aliat de nadejde! De asemenea astfel de sentinte, ca si cele din Comunicat, ignora total UE, acesta nefacand nicio referire la MCV. Ba chiar poate e mai bine zis: peste capul UE si Comisiei Europene!!

Parerea mea este ca astfel de chestiuni sensibile trebuie discutate politic, fara circ si scandal prin comunicate publice, demne de o cauza mai buna, ca si cum Dep. de Stat ar mai avea putin si ar iesi la miting, in strada.

Bineinteles ca postarea Dep. de Stat ridica semne de intrebare, in special de ordin constitutional, ce tin de Constitutia SUA. Unde scrie anume in Constitutia SUA ca Dep. de Stat, Guvernul American, sunt indrituiti sa dea „indemnuri” Parlamentelor liber alese din alte tari suverane si independente ce anume legi sa adopte?

Chiar si juridic vorbind, tot Comunicatul asta, facut public in felul asta, formal nu e in regula din punct de vedere juridic. Noi nu discutam aici chestiunea in continutul ei. Partea formala e importanta, pentru ca in felul acesta Dep. de Stat poate indemna Parlamentul Romaniei sa voteze sau sa nu voteze si alte legi. Care, in continut, pot fi bune sau proaste. Fara sa tina cont si de alte aspecte, spre exemplu ca Romania e membru UE. Interesant e ca acest Comunicat nu se margineste doar la critica, ci indeamna la adoptarea sau neadoptarea unor legi de catre Parlament.

Fara indoiala o clarificare e necesara. Statul Roman trebuie s-o ceara. Si ar trebui stabilit un dialog, nu prin comunicate. Pe de alta parte si eu cred ca nu e cazul sa ne grabim chiar acum, in 2-3 zile, sa trecem „Legile Justitiei” fara a reflecta mai profund si mai bine. Si, oricum, vorba proverbului: „graba strica treaba”.

Ne vom referi mai jos putin si la continut.

Fara indoiala ca apartenenta noastra la Lumea Libera implica independenta Justitiei si separtia puterilor in stat, asa cum a lasat-o Montesquieu. Evident ca trebuie lucrat la a asigura independenta Justitiei, care e cea mai buna cale spre a evita abuzurile. Daca actuala Coalitie crede ca amestecul politicului ii e favorizant, se inseala. Montesquieu a gandit pentru prima oara un astfel de sistem tocmai pentru a evita abuzurile. Iar abuzurile duc la lupte intestine si la instabilitate politica. De aceea trebuie gandit mai bine, iar amestecul politicului trebuie diminuat si chiar eliminat.

De asemenea trebuie o atitudine nu „tafnoasa”, cum am auzit exprimandu-se pe la televiziunile de stiri, ci demna si ferma de a respinge astfel de Comunicate ce nu au nimic in comun cu legislatia, atat interna cat si internationala, care induc impresia unei politici de dictat si de influentare cu forta a deciziilor unui Parlament liber ales. Asta nu inseamna tafna, sa ne intelegem bine. Ci o atitudine normala.

Un alt aspect important il constitutie grupurile de lobby din SUA ostile Romaniei, care ar putea genera astfel de comunicate controversate. De aceea tara noastra trebuie sa aiba in vedere o crestere a lobby-ului romanesc in SUA, inclusiv la nivel guvernamental si de Congres.

Faptul pozitiv pe care il vad – pentru ca, totusi, exsta unul si e important – este ca SUA ne ofera sprijinul moral pentru a construi un sistem judiciar independent de politic si a duce in continuare lupta impotriva coruptiei, care e o lupta grea. Noi nu trebuie sa ignoram acest lucru. Insa ar trebui sa reflectam – noi, nu altii – mai profund la chestiune si la efectele pe care le genereaza. Problema complicata – pe care in mare parte am complicat-o noi, fara sa ne ajute altii – este ca n-am terminat inca toate reformele, ca s-o avem doar pe asta, Reforma Judiciara si sa incheiem odata Tranzitia. Mai avem inca reforme in domeniul economic, in sensul pietii libere, chiar daca am intrat in sistemul economiei functionale de piata, lucru ce presupune un capitalism romanesc si acumulare de capital – deoarece noi suntem, mai ales dupa Criza din 2008-2009, care ne-a dat inapoi, intr-o stare incipienta: nu suntem precum SUA sau tarile occidentale dezvoltate, tari care n-au cunoscut comunismul. Noi suntem la inceput, iar capitalismul romanesc, dupa seceta comunista, e la inceputul dezvoltarii sale. Mai sunt fondurile europene, apoi reformele necesare integrarii in Eurozona. Deci sunt multe lucruri, avem multe probleme de rezolvat si tocmai asta complica lucrurile, inclusiv Reforma Judiciara.

Eu pot sa inteleg ca se forteaza aceste reforme, printr-o accelerare a lor. Insa fiecare tara – pentru ca tarile se situeaza pe stadii diferite de dezvoltare, cum spunea Milton Friedman – are propriul ei mers, propria ei dezvoltare si specific. Asa s-a intamplat inclusiv cu SUA. De aceea e greu de spus daca aceasta accelerare ar putea avea succes pana la urma.

De asemenea, un alt lucru ce impiedica Reforma Judiciara este „rafuiala politico-mafiota” (Ion Cristoiu) din partidele noastre, indiferent de culoare politica si care se duce prin intermediul DNA. Lucrul asta se opune unei reale reforme. Pe care cati o doresc, oare? Sunt chestiuni complicate, fenomene sociale si politice complexe, ce nu pot fi rezolvate repede. Iar daca le rezolvam repede, le vom rezolva oare bine?

Sunt destule probleme, iar principalul nostru partener, SUA, trebuie sa inteleaga – si pentru asta ar trebui ca si noi sa le explicam cat se poate de corect cum stau lucrurile – situatia asta complicata.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

P.S.

Melescanu ar trebui sa ridice si problema Visa Waiver, daca tot va cere explicatii Dep. de Stat. Ar trebui sa inteleaga si Dep. de Stat ca este cel putin ciudat ca o parte din partenerii de nadejde ai SUA, indiferent de ce regim e pe acolo – si ma gandesc de pilda si la Polonia – sa fie lasati pe dinafara. Daca vrem sa intarim pe aici niste valori, atunci trebuie ca si aceste tari, care fac parte din Lumea Nord-Atlantica, daca se poate spune asa, sa beneficieze fara probleme de Visa Waiver. Fara indoiala ar trebui sa ridice si problema legata de aderarea la Spatiul Schengen.

Bravo!

Cu deosebita satisfactie remarc si salut gestul Presedintelui Iohannis – la solicitarea Parlamentului Romaniei –  de a-si contramanda vizita in Ucraina precum si contramandarea vizitei la Bucuresti a presedintelui Parlamentului de la Kiev, in semn de protest fata de legea data de Parlamentul ucrainean care limiteaza pentru copiii minoritatilor nationale din Ucraina studiul in limba materna. O lege care persecuta minoritatile nationale, care incalca drepturile si libertatile fundamentale ale omului!

Romania Libera

Președintele Iohannis și-a anulat vizita în Ucraina, în urma adoptării Legii Educației: Pe noi ne doare acest lucru

„Președintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că își va anula vizita oficială în Ucraina, ca urmare a adoptării legii educației, considerând că acest act normativ contravine bunelor intenții reciproce și limitează drastic accesul minorităților la educația în limba maternă.

---

---

CITEȘTE ȘI: FOTO Mesaj controversat al Ambasadei SUA la Kiev, care felicită Ucraina pentru Legea Educației. România a condamnat deja proiectul legislativ

---

---

„În consecință, când am aflat de această lege, am contramandat vizita mea în Ucraina și am contramandat și primirea președintelui Parlamentului, care se anunțase pentru sfârșitul lunii septembrie la mine, dând astfel semnale diplomatice extrem de puternice. Anularea unei vizite prezidențiale e un semnal extrem de puternic”, a declarat Iohannis.

El a subliniat că legea educației adoptată în Ucraina contravine bunelor intenții reciproce.

„Într-adevăr, o tematică neplăcută această evoluție din Ucraina cu Legea educației. Am avut prevăzută o vizită în Ucraina pentru luna octombrie a acestui an, o vizită pe care am pregătit-o în mai multe runde de discuții cu președintele Poroșenko. Ultima rundă de discuții am avut-o cu ocazia întâlnirii NATO de la Bruxelles. Am fost foarte, foarte neplăcut surprins de evoluția din Parlamentul Ucrainei, care, fără să anunțe partenerii, și noi suntem parteneri ai Ucrainei, a promovat o lege care, după părerea noastră, contravine bunelor intenții reciproce. Practic, această lege, dacă va intra în vigoare, va limita drastic accesul minorităților la educația în limba maternă. Pe noi ne doare în acest lucru. Avem foarte mulți români în Ucraina”, a afirmat șeful statului.

Iohannis a precizat că urma să meargă cu președintele Ucrainei în zona Bucovinei, unde sunt mulți români ucraineni.

„Această lege a venit într-un moment foarte nepotrivit și întreaga abordare, după părerea mea, trebuie pusă în discuție”, a adăugat șeful statului.

El a arătat că s-a întâlnit pe holurile ONU cu președintele Poroșenko, căruia i-a transmis opinia despre contramandarea vizitei.

„Normal că ne-am salutat și i-am spus pe scurt aceste lucruri. I-am spus direct că nu voi face această vizită până când nu există un progres pe această lege a educației și că sunt neplăcut surprins de această evoluție, în condițiile în care domnia sa a avut o abordare, cel puțin față de mine, foarte deschisă, când vine vorba de românii din Ucraina.

Am transmis această abordare pe care o am și pe căi diplomatice și iată și direct președintelui Poroșenko. Și-a continuat drumul destul de îngândurat și sper să reușim să avem o abordare care permite românilor din Ucraina, în perspectivă, să-și continue învățământul în limba română”, a conchis Iohannis.

Legea Educației adoptată de Parlamentul din Kiev limitează studiul în limba maternă a minorităților. Comunitățile de români sunt nemulțumite de această schimbare. Ministerul Afacerilor Externe a intervenit, exprimându-și îngrijorarea față de acest demers. Și premierul Mihai Tudose a solicitat, joi, Ministerului Afacerilor Externe (MAE) să se implice în privința „situației deosebite” din Ucraina, unde s-au închis școlile românești.

„Am să vă rog să vă implicați (…) asupra situației deosebite din Ucraina. Chiar este o situație deosebită. Noi avem ditamai problema națională cu o școală și acolo ni s-au închis toate”, a declarat premierul Tudose, la începutul ședinței de Guvern, adresându-se secretarului de stat în MAE, George Ciamba.

Potrivit proiectului legislativ, minorităţilor naţionale li se va permite să studieze la şcoală doar o serie de materii în limbile native. Cu toate acestea concesii considerabile au fost făcute pentru tătarii crimeni. Doar una sau mai multe materii pot fi studiate în instituţiile educaţionale în două sau mai multe limbi, limba statală, engleza sau altă limbă oficială a UE, informează dninews.

---

---

CITEȘTE ȘI: Noua lege a Educației adoptată în Ucraina îngrijorează comunitățile de etnici români. Reacția premierului Tudose

---

---

Potrivit BucPress, în conformitate cu art. 7 al noii legi adoptate, sistemul de educație din Ucraina se desfășoară doar în limba de stat (ucraineană), iar materiile care se predau în prezent în școli în limba română urmează să fie predate în limba ucraineană. Ministerul Afacerilor Externe s-a declarat îngrijorat în special în ceea ce privește acest articol 7.

Ministerul Afacerilor Externe reaminteşte că, potrivit prevederilor Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, statele se angajează să recunoască dreptul oricărei persoane aparţinând unei minorităţi naţionale de a învăţa limba sa maternă. Necesitatea conformităţii cu normele internaţionale în materie a fost semnalată permanent de partea română în dialogul cu partea ucraineană pe tema promovării şi protejării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii naţionale române din Ucraina”, arată Ministerul Afacerilor Externe (MAE), într-un comunicat de presă.

Ministerul Afacerilor Externe a mai anunţat că tema învăţământului în limba maternă pentru etnicii români din Ucraina se va afla prioritar pe agenda secretarului de stat Victor Micula, care se va deplasa la Kiev săptămâna viitoare tocmai pentru a discuta despre minoritatea română din Ucraina.

„Ne exprimăm aşteptarea ca drepturile persoanelor aparţinând minorităţii române din Ucraina sa fie prezervate şi subliniem preocuparea constantă a autorităţilor române faţă de această problematică”, potrivit sursei citate.

De asemenea, șeful diplomației ungare, Peter Szijjarto, l-a convocat, pentru luni, pe ambasadorul Ucrainei pentru a-i transmite obiecțiile guvernului de la Budapesta față de noua lege a educației adoptată de parlamentul de la Kiev și pe care Ungaria o consideră „rușinoasă și scandaloasă”.

---

---

CITEȘTE ȘI: Șeful diplomației ungare vrea să discute, luni, cu ambasadorul Ucrainei la Budapesta, pe tema noii legi ucrainene a Educației

---

---

Ministrul de externe Peter Szijjarto a emis un ordin conform căruia diplomații ungari nu vor mai sprijini de acum înainte nicio inițiativă a Ucrainei în cadrul organizațiilor internaționale și nicio decizie favorabilă acestei țări. În plus, Ungaria va aduce în discuție problema respectivei legi în cadrul ONU, OSCE, precum și în instituțiile Uniunii Europene.

Măsurile decise de Ungaria împotriva Ucrainei sunt de asemenea rezultatul ‘răspunsului inacceptabil’ dat de ministrul ucrainean de externe Pavlo Klimkin întrebărilor pe care Ungaria i le-a adresat pe acest subiect la recenta reuniune informală a miniștrilor europeni de externe, desfășurată la Tallinn (Estonia), mai precizează MAE ungar.”

Gestul Presedintelui Iohannis este normal. Este o reactie diplomatica puternica, absolut necesara. Insa nu mi-a placut reactia ambasadei SUA la Kiev:

FOTO Mesaj controversat al Ambasadei SUA la Kiev, care felicită Ucraina pentru Legea Educației. România a condamnat deja proiectul legislativ

„Ambasada SUA la Kiev a felicitat Ucraina pentru noua Lege a Educației, care va interzice învățământul în limbile minoităților, printre care și limba română. Mesajul corpului diplomatic condus de ambasadoarea Marie Yovanovitch a fost publicat pe profilul de Twitter al instituției, potrivit Unian.net. Atât MAE român, cât și cel ungar și-au exprimat îngrijorarea față de normele proiectului legislativ privind noua abordare a formării lingvistice a reprezentanților minorităților naționale din Ucraina.

„Felicitam Ucraina privind promovarea reformei educaționale, care contribuie la dezvoltarea tinerilor – cheia viitorului“, spun diplomații americani.

Congrats to Ukraine on moving forward w education reform–investing in youth Key 4 future

Legea Educației adoptată, marți, de Parlamentul din Kiev limitează studiul în limba maternă a minorităților. Comunitățile de români sunt nemulțumite de această schimbare. Ministerul Afacerilor Externe a intervenit, exprimându-și îngrijorarea față de acest demers. Și premierul Mihai Tudose a solicitat, joi, Ministerului Afacerilor Externe (MAE) să se implice în privința „situației deosebite” din Ucraina, unde s-au închis școlile românești.

„Am să vă rog să vă implicați (…) asupra situației deosebite din Ucraina. Chiar este o situație deosebită. Noi avem ditamai problema națională cu o școală și acolo ni s-au închis toate”, a declarat premierul Tudose, la începutul ședinței de Guvern, adresându-se secretarului de stat în MAE, George Ciamba.

Potrivit proiectului legislativ, minorităţilor naţionale li se va permite să studieze la şcoală doar o serie de materii în limbile native. Cu toate acestea concesii considerabile au fost făcute pentru tătarii crimeni. Doar una sau mai multe materii pot fi studiate în instituţiile educaţionale în două sau mai multe limbi, limba statală, engleza sau altă limbă oficială a UE, informează dninews.

---

---

CITEȘTE ȘI: Noua lege a Educației adoptată în Ucraina îngrijorează comunitățile de etnici români. Reacția premierului Tudose

---

---

Potrivit BucPress, în conformitate cu art. 7 al noii legi adoptate, sistemul de educație din Ucraina se desfășoară doar în limba de stat (ucraineană), iar materiile care se predau în prezent în școli în limba română urmează să fie predate în limba ucraineană.

Ministerul Afacerilor Externe s-a declarat îngrijorat în special în ceea ce privește acest articol 7.

Ministerul Afacerilor Externe reaminteşte că, potrivit prevederilor Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, statele se angajează să recunoască dreptul oricărei persoane aparţinând unei minorităţi naţionale de a învăţa limba sa maternă. Necesitatea conformităţii cu normele internaţionale în materie a fost semnalată permanent de partea română în dialogul cu partea ucraineană pe tema promovării şi protejării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii naţionale române din Ucraina”, arată Ministerul Afacerilor Externe (MAE), într-un comunicat de presă.

Ministerul Afacerilor Externe a mai anunţat că tema învăţământului în limba maternă pentru etnicii români din Ucraina se va afla prioritar pe agenda secretarului de stat Victor Micula, care se va deplasa la Kiev săptămâna viitoare tocmai pentru a discuta despre minoritatea română din Ucraina.

„Ne exprimăm aşteptarea ca drepturile persoanelor aparţinând minorităţii române din Ucraina sa fie prezervate şi subliniem preocuparea constantă a autorităţilor române faţă de această problematică”, potrivit sursei citate.

De asemenea, șeful diplomației ungare, Peter Szijjarto, l-a convocat, pentru luni, pe ambasadorul Ucrainei pentru a-i transmite obiecțiile guvernului de la Budapesta față de noua lege a educației adoptată de parlamentul de la Kiev și pe care Ungaria o consideră „rușinoasă și scandaloasă”.

---

---

CITEȘTE ȘI: Șeful diplomației ungare vrea să discute, luni, cu ambasadorul Ucrainei la Budapesta, pe tema noii legi ucrainene a Educației

---

---

Ministrul de externe Peter Szijjarto a emis un ordin conform căruia diplomații ungari nu vor mai sprijini de acum înainte nicio inițiativă a Ucrainei în cadrul organizațiilor internaționale și nicio decizie favorabilă acestei țări. În plus, Ungaria va aduce în discuție problema respectivei legi în cadrul ONU, OSCE, precum și în instituțiile Uniunii Europene.

Măsurile decise de Ungaria împotriva Ucrainei sunt de asemenea rezultatul ‘răspunsului inacceptabil’ dat de ministrul ucrainean de externe Pavlo Klimkin întrebărilor pe care Ungaria i le-a adresat pe acest subiect la recenta reuniune informală a miniștrilor europeni de externe, desfășurată la Tallinn (Estonia), mai precizează MAE ungar.”

Din pacate, ar mai trebui sa avem inca o reactie: impotriva dublului standard. Ce se intampla? Cand spunem Ambasada SUA la Kiev spunem Departamentul de Stat si, pe cale de consecinta, Casa Alba. Vreau sa spun ca o astfel de atitudine, precum cea a ambasadoarei SUA de la Kiev, este, de fapt, reactia Departamentului de Stat al SUA si, pe cale de consecinta, il implica pe Presedintele Trump. Rezulta ca SUA aplica dublul standard in relatiile internationale: unor tari le este ingaduita incalcarea Drepturilor si Libertatilor fundamentale ale omului, altor tari nu, mai sunt si trase de urechi! Acest comportament, care cautioneaza incalcarea legislatiei internationale in Vecinatatea Estica, trebuie sanctionat, cu atat mai mult cu cat suntem aliati si impartasim aceleasi valori.

Si eu sunt de acord cu cei care afirma ca Ucraina, prin aceasta lege, acutizeaza un conflict cu Rusia. Numai ca, de data aceasta, e inutil si contraproductiv. Pentru ca Ucraina nu dovedeste ca ar avea, ar fi animata de valorile Lumii Libere ci, intr-un anumit fel, foarte caracteristic, e tot ca Rusia. Evident ca trebuie sa avem o discutie ampla cu oficialii ucraineni si cred ca trebuie, totusi, sa avem o abordare constructiva: ar trebui sa ajutam la democratizarea Ucrainei si sa le acordam asistenta in ceea ce priveste drepturile minoritatilor, Romania avand o mare experienta in domeniu si o buna practica recunoscuta la nivel international. Eu cred ca ar trebui discutat in acest sens si cu Departamentul de Stat al SUA ca sa ne conjugam eforturile in acest sens, daca dorim un succes real al Democratiei si Libertatii in Vecinatatea Estica.

Daca vrem Democratie si Libertate in Vecinatatea Estica problema fundamentala care se pune este cea a valorilor pe care le promovam acolo. Daca, spre exemplu, sustinem oameni similari cu Igor Dodon, ce-am facut, ce realizam cu asta? Pe de alta parte, eu cred ca trebuie sa pornim de la adevar. Este inadmisibil ca doar o mica parte din populatia romaneasca din Ucraina sa fie considerata romaneasca iar cea mai mare parte sa fie considerati moldoveni. Aceasta minciuna stalinista, trebuie subliniat lucrul acesta, lezeaza Romania si ar trebui sa fim ceva mai activi in SUA, la Departamentul de Stat si sa le aratam aceasta chestiune, pe care, probabil nu o cunosc. Perpetuarea unei minciuni staliniste n-are cum sa fie compatibila cu statutul unei Ucraine moderne. Este o minciuna cu atat mai mult cu cat acei oameni vorbesc limba romana. Asa cum la Chisinau se vorbeste limba romana, nu limba moldoveneasca. Asa cum si in Transnistria populatia de etnie romana vorbeste limba romana! Intr-o lume libera si democrata cui serveste continuarea falsificarii Istoriei? Si, paradoxal, limitarea aceasta drastica, prin lege, a drepturilor copiilor romani si nu numai din Ucraina de a invata in limba materna demonstreaza cu maxima claritate ca ei sunt romani, nu moldoveni!

Aceasta lege, din pacate, creeaza focare de tensiune etnica in Ucraina, o tara foarte saraca, in care vestul tarii e mult mai sarac decat estul tarii… Este o abordare gresita si care inrautateste relatiile Ucrainei cu vecinii sai de la vest.

Speram ca lucrurile sa fie indreptate.

Trebuie sa aratam si reactia Parlamentului Romaniei, iata ce scrie deputata Ana Birchall:

Parlamentul României a adoptat astăzi, în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi a Senatului, o declaraţie referitoare la Legea Educaţiei din Ucraina, prin care a luat act de limitarea accesului la educaţie pentru etnicii români din Ucraina, adresând în acelaşi timp un apel pentru soluţionarea cu bună-credinţă a acestei situaţii.

„În calitate de deputat care a susţinut mereu parcursul european al statelor aflate în vecinătatea UE, cu precădere a celor incluse în Parteneriatul Estic, reiterez sprijinul pentru continuarea parcursului european al Ucrainei, atrăgând, însă, atenţia asupra faptului că este necesară respectarea tuturor criteriilor şi a valorilor fundamentale europene. 

 

La fel ca orice stat membru al Uniunii Europene, Ucraina trebuie să respecte drepturile şi libertăţile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, în spiritul valorilor europene şi democratice la care poporul ucrainean aspiră.

După cum este specificat în textul declaraţiei, este necesar un dialog constructiv între autorităţile ucrainene şi reprezentanţi ai minorităţilor naţionale, cu asistenţa Consiliului Europei, Înaltului Comisar pentru pentru Minorități Naționale al OSCE şi a altor organizaţii internaţionale relevante în vederea asigurării unui cadru legislativ care să asigure într-o manieră cuprinzătoare drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, cu un interes particular pentru cei aproximativ 400 000 de etnici români care trăiesc în Ucraina. 

 

http://www.cdep.ro/pdfs/oz/declaratieUCR.pdf „

Iata mai jos declaratia Parlamentului:

”

Parlamentul României

Declarația nr. 2/2017 referitoare la adoptarea Legii educației în Ucraina

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 20 septembrie 2017

„Pornind de la afirmarea voinței comune de dezvoltare a relațiilor de prietenie și cooperare dintre România și Ucraina, astfel cum au fost stabilite prin Tratatul din 1997 cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina, precum și alte acorduri bilaterale în vigoare,

evidențiind celebrarea, în anul 2017, a 25 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice și deschiderea reciprocă de a menține aceste relații, în continuare, pe un curs ascendent,

subliniind sprijinul ferm și constant al României, în cadrul organizațiilor internaționale, pentru demersurile vizând apropierea de Uniunea Europeană (UE) și respectarea suveranității, integrității teritoriale și independenței Ucrainei,

reamintind faptul că România a fost primul stat membru al Uniunii Europene care a ratificat Acordul de asociere Uniunea Europeană – Ucraina,

luând în considerare rolul fundamental al parlamentelor în dezvoltarea și consolidarea democrației, precum și în apărarea drepturilor și intereselor tuturor cetățenilor din cele două țări, în special cele ale comunității românești autohtone din Ucraina și, respectiv, cele ale minorității ucrainene din România,

subliniind că minoritățile naționale constituie o parte integrantă a societății din statul în care trăiesc și considerând că numai împreună cetățenii acestor state pot construi și consolida state puternice, în beneficiul tuturor cetățenilor,

Parlamentul României:

– Urmărește cu îngrijorare și maximă atenție evoluțiile generate de recenta adoptare în Rada Supremă a Ucrainei a Legii educației 3419-D, care limitează drastic dreptul la educație în limba maternă pentru etnicii români din Ucraina, eveniment care a trezit o profundă preocupare și îngrijorare în România.

– Adresează un apel pentru soluționarea cât mai grabnică a actualei situații, prin acțiune cu bună-credință, în spiritul cooperării, prin dialog inclusiv și respectarea strictă a standardelor europene în materia protecției minorităților naționale, a acordurilor multilaterale și bilaterale relevante, la care Ucraina este parte.

– Atrage atenția că protecția, la standarde europene, a drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, în particular a minorității române din Ucraina, care numără peste 400 de mii de persoane, este un fundament al construcției democratice în spiritul valorilor europene îmbrățișate de poporul ucrainean, fără de care nu este posibil, între altele, avansul către obiectivul de aderare la UE, fixat de autoritățile ucrainene.

– Solicită și își exprimă încrederea că Rada Supremă va asigura, în cel mai scurt timp, un cadru legislativ care să garanteze protecția drepturilor cetățenilor aparținând minorităților naționale din Ucraina, începând cu etnicii români din această țară, acordând o atenție deosebită celor lingvistice, care să respecte prevederile convențiilor internaționale relevante, prioritar dispozițiile Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare și ale Convenției-cadru privind protecția minorităților naționale, cu asistența Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneția) și a Înaltului Comisar pentru Minorități Naționale al OSCE. În cadrul acestui proces, consultarea directă cu reprezentanții autorizați ai minorităților naționale, în principal ai etnicilor români din Ucraina, apare drept oportună și necesară.

– Susține necesitatea și solicită implicarea instituției prezidențiale a Ucrainei în soluționarea favorabilă a problemei prin retrimiterea la Rada Supremă a Legii educației, pentru reexaminare.

– Solicită Președintelui și Guvernului României să acționeze ferm în plan bilateral și în cadrul structurilor internaționale relevante pentru asigurarea unei protecții adecvate a identității lingvistice, culturale și religioase etnicilor români din Ucraina.

– Hotărăște formarea unei delegații din membri ai Parlamentului, care se vor deplasa în Ucraina, pentru a iniția un dialog politic cu autoritățile ucrainene competente, în scopul soluționării conform standardelor europene a situației menționate.

Parlamentul României reiterează susținerea pentru parcursul european al Ucrainei și își exprimă convingerea că în acest proces vor fi respectate standardele internaționale privind protecția minorităților naționale.

Această declarație a fost adoptată de Camera Deputaților și de Senat în ședința comună din 20 septembrie 2017.”

De remarcat solicitarea la adresa Presedintelui si Guvernului Romaniei, ceea ce ar fi sinonim ca cele doua institutii de stat au mandat de a actiona in felul acesta din partea Parlamentului. Declaratia e bine formulata, evitandu-se excesele si e foarte bine ca Parlamentul a reiterat sustinerea pentru parcursul european al Ucrainei. Insa daca Ucraina se va indeparta constient de valorile Lumii Libere, evident ca nici Romania nu va mai avea cum sa pledeze pentru o astfel de cauza: parcursul european al Ucrainei. Ar urma ca Ucraina alege un alt parcurs, poate unul euroasiatic… Caz in care se vor amplifica niste tensiuni. Totusi, e mai greu de inteles atitudinea Departamentului de Stat al SUA: asta doreste? Adica Ucraina nu e membra UE, deci nu trebuie sa respecte valorile UE pe teritoriul sau, caz in care ar putea, de ce nu?, alege un parcurs euroasiatic?

Adevarul este ca SUA n-a exprimat o pozitie clara cu privire la Ucraina. Inca de la Summitul NATO de la Bucuresti, Ucraina si-a depus cererea de a face parte din Alianta. S-a opus, desigur, Rusia – celebrele cuvinte ale lui Putin: „Ucraina nu e un stat” – dar si Germania. Fara indoiala, exista si acum reticente serioase ca Ucraina sa faca parte din NATO. Si asta pe buna dreptate. Daca ar fi fost in NATO, noi, cu totii, am fi fost acum in razboi cu rusii, pentru ca ar fi fost atacata o tara membra NATO. Vinderea de armament ( neletal??!!) din SUA catre Ucraina nu cred ca va rezolva problemele existente in estul fostei republici sovietice sau cea a Crimeii… In cazul in care Acordurile de la Minsk sunt in suspensie, ca sa zic asa, situatia este, in general vorbind, marcata de neclaritate. Eu stau si ma intreb ce noima, diplomatica, fireste, poate avea declaratia ambasadoarei SUA la Kiev…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Apropo de ce scriam cu putina vreme in urma…

Fara indoiala, ceea ce a facut Mirel Palada in studioul B1 tv – molestarea fizica a senatorului Mihai Gotiu – este, desigur, inacceptabil, iar legea trebuie aplicata pentru a descuraja un astfel de comportament.

Insa n-ar trebui sa ne mire… Spui Mirel Palada, spui PSD – nu e un secret pentru nimeni. Si, din pacate, ceea ce e si mai grav decat fapta unei singure persoane este faptul ca aceasta e o caracteristica, din pacate, pentru un partid intreg. Molestarea prin lovire cu pumnul in fata si cu picioarele, cum a facut Palada cu senatorul Mihai Gotiu, nu prea e vazut ca o fapta reprobabila, nici macar scandaloasa, in PSD. Observ ca acum s-a pornit o dezbatere, si e foarte bine.  Dar eu scriam despre aspectul asta, genul asta de oameni si fapte asemanatoare cu ceea ce a facut Palada, in postarea din 2 septembrie a.c.

Din pacate asta este nivelul in PSD, inclusiv cel de competenta profesionala: foarte scazut. Si afirm acest lucru fara sa-mi fac iluzii asupra clasei politice in general. Insa in PSD situatia pare a fi mult mai grava, lucru care se vede si in programul „minune” al PSD cat si in declaratiile ministrilor, dar si in cele ale premierului, precum si in extrem de slabele performante guvernamentale. Si asta lasand la o parte cazurile de coruptie. Din pacate, PSD nu reuseste sa aiba o politica adecvata in privinta factorului uman nereusind sa atraga elite in partid, sa promoveze oameni cu adevarat valorosi, intelectuali de stanga sau intelectuali europeni. Acest partid, care se considera de stanga, a ajuns sa fie puternic criticat chiar de intelectuali de stanga, care nu se regasesc in ideile si comportamentul politic al acestui partid. Iar acest partid e cel mai mare partid din Romania si partid de guvernamant, care a castigat la un scor detasat alegerile. Iata de ce e grav ce se intampla in acest partid si lucrurile stau asa de multa vreme.

Comportamentul politic al multor membri din PSD exprima o varianta politica nedemocratica, pe care PSD o sustine sau, in cel mai bun caz, o tolereaza, aducand prejudicii majore Romaniei pe plan international. Titulescu avea, desigur, dreptate, cand spunea: „dati-mi o politica interna buna, ca sa va dau o politica externa buna”. Nesanctionarea acestui comportament de catre forurile de conducere ale partidului reprezinta o grava eroare. Iar Parchetul General ar trebui sa se autosesizeze in cazul proliferarilor de amenintare cu moartea din partea unor parlamentari PSD la adresa altora din alte partide. E semnificativ si faptul ca pe Google se gasesc foarte usor astfel de stiri – de exemplu: aici, aici si aici. Un astfel de comportament este un motiv in plus pentru a sustine cu tarie DNA si de a ranforsa Justitia din Romania. „Daca nu ne aresteaza pe toti…” spunea Liviu Dragnea. Domnule Dragnea, daca e cazul: PE TOTI, FARA DISCUTIE!!!  Prin aceste amenintari cu moartea si prin atitudini precum cele ale lui Mirel Palada, PSD, prin faptul ca nu condamna ferm aceste derapaje si nu ia masuri ferme in partid, SE FACE VINOVAT DE INFRACTIUNEA NUMITA: INCITARE LA VIOLENTA IN SOCIETATE!!

De aceea sper ca Justitia sa se autosesizeze si sa ia masuri preventive pentru a curma eventuale derapaje societale ce ar putea fi induse de comportamentul iresponsabil al multora din PSD!

De asemenea, ar trebui sa ne gandim ce fel de partid e acesta! Un partid parca prea mare, in care oamenii de stanga nu se mai regasesc in el, in care apar astfel de indivizi cu un comportament mai degraba mafiot decat de om politic… Poate ca misiunea istorica a unui astfel de partid s-a incheiat si poate ca acest partid ar trebui sa dispara, pentru ca aduce mult mai multe prejudicii Romaniei decat beneficii. Eventual beneficii grase pentru anumite persoane si atat, nimic mai mult. Poate ca e cazul, poate ca era demult cazul ca Stanga din Romania sa fie reconstruita in sensul unei Stangi democratice, moderne, occidentale, europene. Cu actualul PSD, din pacate, nu se vede lucrul acesta. Dimpotriva!

Asupra unui sondaj realizat de DC News

Iata un sondaj foarte recent realizat de DC News:

Sefii DNA, DIICOT, Parchetului General trebuie sa fie numiti de: Sondajul a inceput la 09-Sep-2017 12:45
Presedintele Romaniei, cum este acum	25,16% (2731)
CSM, cum propune Tudorel Toader	74,84% (8123)

Interesant… Iata ca oamenii par a tine cu PSD-ul… Insa eu stau si ma intreb cati dintre cei care au votat in acest sondaj online au citit Constitutia Romaniei. Sa vedem ce spune la art. 133 si art. 134:

Art. 133 – Rolul şi structura

(1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din care:
a) 14 sunt aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi validaţi de Senat; aceştia fac parte din două secţii, una pentru judecători şi una pentru procurori; prima secţie este compusă din 9 judecători, iar cea de-a doua din 5 procurori;
b) 2 reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală, aleşi de Senat; aceştia participă numai la lucrările în plen;
c) ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(3) Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit, dintre magistraţii prevăzuţi la alineatul (2) litera a).
(4) Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani.
(5) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se iau prin vot secret.
(6) Preşedintele României prezidează lucrările Consiliului Superior al Magistraturii la care participă.
(7) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii sunt definitive şi irevocabile, cu excepţia celor prevăzute la articolul 134 alineatul (2).

Art .134 – Atribuţii

(1) Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de instanţă de judecată, prin secţiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organică. În aceste situaţii, ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu au drept de vot.
(3) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinară pot fi atacate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(4) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului său de garant al independenţei justiţiei.

Despre Presedinte spune ca prezideaza lucrarile CSM (art.133, al. 6) si in art. 134, al. 1 spune ca CSM „propune Presedintelui Romaniei numirea in functie a judecatorilor si a procurorilor, cu exceptia celor stagiari, in conditiile legii”. Intrebarea din sondaj era de cine trebuie sa fie numiti sefii DNA, DIICOT si ai Parchetului General (adica Procurorul General). Or, articolul 134 spune clar: CSM propune Presedintelui numirea. Constitutional vorbind, CSM n-are dreptul sa numeasca in functie, ci sa propuna Presedintelui numirea in functie.

Trebuie sa constatam ca in propunerea lui Tudorel Toader se strecoara violarea Constitutiei. Dar, pe de alta parte, daca privim cu atentie ce spune Constitutia despre rolul CSM, putem constata cu usurinta ca CSM nici n-are cum sa numeasca in functiile sus amintite pentru ca nu e stipulat cine va lua decizia de numire si cum, pe langa faptul ca nu scrie nicaieri ca CSM are atributia de numiri in functie. Lucru intarit de art. 133, al.2 c care spune ca in componenta CSM intra: „ministrul justitiei, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie”. Adica procurorul general il numeste pe procurorul general?? De asemenea, cum poate fi CSM garantul independentei Justitiei daca el si numeste in functie pe sefii DNA, DIICOT si ai Parchetului General? Este evident ca daca numeste in functie n-are cum sa fie garantul independentei Justitiei ci se afla intr-un evident conflict de interese!!!

Daca asta e ceea ce propune PSD-ALDE, atunci deconsolideaza democratia din Romania. Prin faptul ca il exclude pe Presedinte, conferindu-i un rol decorativ, si mai ales prin faptul ca pune CSM intr-o ambiguitate de ordin juridic si constitutional.

Pe de alta parte, referitor la ceea ce spune Calin Popescu Tariceanu, ca Presedintele e om politic si ca, in consecinta, numirile sunt politizate si doreste sa le scoata „de sub factorul politic”, trebuie aratat ce spune Constitutia la art. 84 despre incompatibilitati si imunitati privitoare la Presedintele Romaniei:

„(1) In timpul mandatului, Presedintele Romaniei nu poate fi membru al unui partid politic si nu poate indeplini nici o alta functie publica sau privata.

(2)Presedintele Romaniei se bucura de imunitate. Prevederile articolului 72 alineatul (1) se aplica corespunzator”

Intrebarea care se pune – si de aici se vede lipsa de logica a propunerilor PSD-ALDE – este: daca Procurorul General ar fi numit de Senat, dupa o idee a lui Tudorel Toader, ar fi o numire mai putin politica sau scoasa „de sub factorul politic”? Pentru ca senatorii sunt membri ai partidelor politice, Presedintele nu. Si apoi cum poate sa fie Parlamentul „unica autoritate legiuitoare a tarii” (Constitutia, art. 61, al. 2) si sa numeasca in functie pe Procurorul General?

De asemenea, trebuie spus ca, in SUA, Procurorul General NU este numit de catre Senat, asa cum a apreciat Tudorel Toader!!! Ci este numit de Presedintele Statelor Unite si are confirmarea Senatului!!

Or, uitati-va ce spune – aici – Tudorel Toader:

„”Poate că este îngrijorat de faptul că (…) nu am propus sistemul cel mai democratic, din Statele Unite, prin care procurorul general este numit de către Senat. Şi atunci, dacă este să spulberăm îngrijorarea, mă gândesc să propun şi eu ca procurorul general din România să fie propus de către Senat, să avem o echivalenţă a procedurilor şi să tindem şi noi spre acelaşi standard de democraţie”, a declarat Toader la Antena 3, anunţând că urmează să se întâlnească marţi dimineaţă cu ambasadorul Hans Klemm, aceasta urmând să fie a treia întrevedere dintre cei doi.” (subl. mea)

De aici rezulta ca PSD, prin Tudorel Toader, doreste o numire pur politica a Procurorului General, pe baza unei majoritati, in Senat. Lucru care pune intreg Parlamentul Romaniei intr-o situatie de ambiguitate juridica si constitutionala si-l transforma, neconstitutional, pe Presedinte intr-o mobila de decor.

Trebuie remarcat ca toate aceste propuneri ale PSD-ALDE sunt neconstitutionale si par a fi menite sa creeze haos in sistemul judiciar romanesc. Pentru ca toate aceste piruete juridice nici macar nu respecta o logica elementara si, referitor la cum e in alte tari, nu sunt bine documentate.

Daca e sa ne referim putin mai larg la subiect si sa analizam sub prisma Justitiei de Tranzitie, am putea spune ca PSD-ALDE vor Justitia lor! 😆

De ce oare?

Ghici ghicitoarea mea! 😉

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Populism cu un scop clar: castigarea convingatoare a viitoarelor alegeri

E de ajuns sa citim acest articol din Romania Libera ca sa ne convingem ca asa stau lucrurile:

Legea salarizării, aprobată de comisia din Senat: Măriri de peste 100% pentru dascăli și de 200% în sănătate, până în 2022

„Potrivit draftului legii salarizării unitare, angajaţii din educaţie ar urma să primească, până în 2022, măriri de salariu de peste 100%, iar în sănătate urmează a fi creşteri şi de 200%. Luni, proiectul va ajunge în plenul Senatului pentru vot.

Astfel, un profesor cu studii superioare de lungă durată şi cu gradul didactic I are, în momentul de faţă, un salariu de aproximativ 2.500 de lei. La anul, în 2018, acesta va ajunge să câştige cu 50% în plus, adică, peste 3.700 de lei, urmând ca până în 2022 să se ajungă la un salariu de bază cuprins între 4.300 şi 5.500, în funcţie de vechimea în învăţământ, scrie Mediafax.

Potrivit legii salarizării, un învăţător sau educator cu gradul I didactic, va primi până în 2022, un salariu mărit cu peste 100%. Mai exact, dacă acum primeşte lunar aproximativ 2000 de lei, în 2018, va câştiga cu 50% în plus, adică puţin peste 3.000 de lei. Iar în 2022, în funcţie de numărul anilor petrecuţi în sistemul de educaţie, învăţătorii vor primi un salariul cuprins între 4.000 şi 4.400 de lei, lunar.

Personalul medical, câștigătorii

De asemenea, proiectul legii salarizării unitare mai prevede că în sănătate urmează a fi creşteri şi de 200% până în 2022. Astfel, printre cele mai mari creşteri salariale vor fi ale medicilor primari şi specialişti, rezidenţilor şi asistenţilor medicali.

Un medic primar din unităţi sanitare şi de asistenţă medico-socială are, în prezent, un salariu de puţin peste 4.500 lei. Potrivit legii salarizării, acesta va avea în anul 2018 un venit de 12.500 lei. Un doctor specialist ar urma să ajungă de anul viitor la un salariu de 9.900 lei, faţă de 3.544 cât primeşte acum, conform sursei citate.

Potrivit draftului, în proiect este prevăzută creşterea veniturilor rezidenţilor, astfel: celor din anul I ar urma să le crească salariile de la 2.105 la 5.700 lei, celor din anul II de la 2.361 la 6.100 lei, celor din anul III de la 2.635 la 6.700 lei. Rezidenţii din anii IV şi V ar urma să aibă venituri de 7.300 lei, faţă de 2.709 lei, iar cei din anii VI şi VII 7.900 lei, de la 3.262 lei. Şi medicii stomatologii din spitalele de stat vor avea salarii mai mari, de 9.900 lei faţă de 3.544 lei.

Comisia de Muncă din Senat a adoptat, joi, cu 6 voturi „pentru”, un vot „împotrivă” şi 4 abţineri, Raport favorabil la proiectul Legii salarizării, după 3 zile de dezbateri. Proiectul de lege va intra, luni, în plenul Senatului, pentru dezbatere şi vot final. Camera Deputaţilor este for decizional. Legea ar urma să intrare în vigoare la 1 iulie, potrivit declaraţiilor politice făcute de majoritatea parlamentară şi de liderii PSD.

„România liberă” a analizat care sunt principalele probleme ale actualului proiect de lege a salarizării, care anunță aceste creșteri spectaculoase de salarii.”

Este un exemplu clasic de populism electoral, care vizeaza salariatii din sectorul de stat, in scopul de a-i face pe acestia binevoitori la alegerile viitoare fata de PSD, desigur. Propunand niste mariri salariale nesustenabile, depasind in mod iresponsabil tinta de deficit bugetar de 3% din PIB. Despre Comisia pentru munca, familie si protectie sociala din Senat – aici. Interesant ar fi de vazut cum s-a votat – iata ce ne spune HotNews:

Legea salarizarii a primit raport de admitere in comisia de munca a Senatului, dupa 3 zile de dezbateri

„Comisia de munca a Senatului a adoptat joi seara un raport de admitere cu amendamente la proiectul de lege a salarizarii, dupa trei zile si mai bine de 25 de ore de dezbatere, transmite News.ro.

Raportul de admitere a fost adoptat cu 6 voturi „pentru” (PSD si UDMR), 1 vot „impotriva” (USR) si 4 abtineri (PNL si PMP). Ministrul Muncii, Lia Olguta Vasilescu, prezenta pe tot parcursul dezbaterilor legii salarizarii din comisia de munca a Senatului, le-a multumit tuturor, inclusiv opozitiei.

„Multumesc pentru eforturi, inclusiv opozitiei pentru ca au avut cateva amendamente foarte bune de natura corecteze legea astfel incat sa iasa o lege cat mai corecta, cat mai buna din Parlament”, a spus Olguta Vasilescu la finalul dezbaterilor din comisia de munca.

Raportul comisiei urmeaza sa fie trimis plenului Senatului pentru dezbatere si vot final, presedintele comisiei de munca, Ion Rotaru (PSD) spunand ca acest lucru se va intampla cel mai probabil luni.

Comisia a adoptat o serie de amendamente la proiect, printre care majorari salariale pentru angajatii Garzilor de mediu, ai Consiliului Legislativ, ai ANI si ai ANAF, precum si pentru primari si viceprimari, dar si in domeniul Educatiei.

Senatul este prima camera sesizata pe legea salarizarii, urmand ca forul decizional sa fie Camera Deputatilor, actul normativ urmand sa intre in vigoare de la 1 iulie 2017. „

Deci lucrurile sunt destul de clare: populismul practicat de catre PSD-ALDE a ajuns la paroxism!! Insa oamenii ar trebui sa stie ca depasirea tintei de 3% a deficitului bugetar impinge Romania ca sa se imprumute intr-o maniera nesustenabila. In general, se taie masiv de la investitii, asta insemnand ca nu se prea mai fac deloc. Pentru ca PSD sa mituiasca electoratul bugetar ca acesta sa-l voteze cu cea mai mare larghete!!

Pe spinarea contribuabilului, desigur!

V-as mai propune sa cititi si acest editorial semnat de Radu Soviani despre cresterea economica de „cincivirgulasaptelasuta”. Interesanta si semnificativa ideea: „Deci dacă SRI știe cum merge economia, știe și Grindeanu„. Adica se stiu lucrurile, cu alte cuvinte: SRI stie cum merge treaba. Dar as cita si un pasaj, zic eu, interesant:

„6 ianuarie 2013: ,,Am semnalat modul in care Institutul National de Statistica actioneaza la comanda politica inca din 14 martie 2012. Si anume faptul ca Institutul National de Statistica a raportat un PIB umflat rau pentru anul 2011. Adica, daca in noiembrie prognoza de PIB 2011 era de 547 de miliarde de lei, la sfarsitul lui decembrie – 60 de zile mai tarziu – PIB-ul a crescut miraculos la 578 de miliarde de lei. Din pix. Scopul? La un PIB mai mare, veniturile bugetare cresc (PIB-ul reprezinta suma bunurilor si serviciilor realizate intr-o economie in termen de un an). Cu cat bunurile si serviciile sunt mai valoroase, cu atat taxele incasate pe bunuri valoroase sunt mai mari si prin urmare apare un plus de venituri (fictiv) care poate fi distribuit (cert) prin cheltuieli. Doar ca atat timp cat veniturile sunt fictive, pe baza lor nu se pot face cheltuieli certe decat intr-un singur mod: nu prin acoperire de venituri ci prin majorarea deficitului bugetar (valoarea cheltuielilor bugetare neacoperite de venituri bugetare). Practic o minciuna.”

Și da, în acest moment, cu riscul de a fi acuzat din nou că atentez la ,,încrederea în datele statistice” și pe baza faptului că atunci, în 2012,  am avut dreptate, pot afirma legtim: PIB-ul aferent trimestrului I 2017 a fost umflat. O parte în urma stimului economic nenecesar, și o parte ca în 2012.” (cu rosu subl. mea)

De asemenea va propun sa cititi si parerea lui Florin Citu:

„Grindeanu, guvernul minus…!

In mod normal nu as fi scris aceasta opinie pentru ca cel la care o sa ma refer a fost pentru mine doar o marioneta a lui Dragnea. A reusit totusi sa-mi atraga atentia.

Personajul respectiv, in loc sa gestioneze treburile tarii s-a apucat dintr-o data sa emita opinii la TV pe teme economice. Am un deja vu cu Ponta.

Cei mai tineri poate nu stiti, dar restul poate va aduceti aminte de Muppets Show. Oamenii isi dau cu parerea despre orice, exact ca in show-ul respectiv.

Prima declaratie care m-a facut sa tresar, a lui Grindeanu, a fost despre evolutia exporturilor. Pe scurt, el face o treaba fantastica iar dovada o reprezinta exporturile record. Nu a mentionat Guiness Book.(asta e treaba lui Dragnea). E clar, omul e habarnist. A citit pe sarite. A uitat importurile.

Domnule prim-ministru, inainte sa va exprimati in legatura cu cresterea exporturile trebuia sa fi citit tot ce au scris cei care v-au informat. Acolo, sigur mai era si evolutia importurilor. Tot record, si peste exporturi. Asta inseamna, atunci cand importurile sunt mai mari decat exporturile, balanta comerciala este negativa. Asta influenteaza PIB-ul negativ, nu pozitiv si inseamna ca valuta iese din tara si nu intra. Cand cititi ceva, cititi tot. Nu e frumos sa-i mintiti pe romani.

A doua declaratie, asta m-a facut sa ma iau cu mainile de cap, se refera la cresterea economica. Alaturi de Dragnea si Ponta v-ati repezit sa va laudati la televizor. Sa va spun un secret. Astazi toti romanii pot sa numeasca guvernul dumneavoastra “Grindeanu minus”.

Sa va explic, ca sa intelegeti. Dumneavoastra v-ati laudat cu o crestere economica de 5.6% in timp ce guvernul Ciolos, in trimestrul II, avea o crestere de 5.9%. Tot pe date provizorii. Si asta in aceleasi conditii in care ati atras tot zero fonduri europene. Iar la investitii stati mai prost. Sa nu mai aduc aminte de colectare ca iar intrebati in stanga si in dreapta la ce ma refer. De aceea domnule Grindeanu, imi permit sa numesc guvernul dumneavoastra “guvernul Grindeanu minus”.

O sa va mai zic un singur lucru. Orice scadere economica de acum inainte pune in pericol legea salarizarii unitare si o sa aveti probleme cu cei pe care i-ati amagit. Nu mai spun ca Liviu Dragnea o sa dea vina pe dumneavoastra.

E o vorba, “ai carte ai parte”.”

Am impresia ca asist la o simfonie a populismului, nu doar in Romania, dar si pe plan european sau mondial. Ar fi o intrebare: cine e dirijorul? 😉

Dar ca sa ne facem o idee mai clara asupra grandiosului populism propus de catre PSD-ALDE, va propun sa cititi inca o postare a D-lui. Florin Citu:

„Dragnea te da afara din tara daca nu esti medic…

Guru finantelor romanesti, Liviu, a emanat inca o idee menita sa asigure cresterea spectaculoasa a economiei. Acoperind practic toate domeniile, autodidactul ataca cu curaj problema medicinei romanesti. Asa cum o intelege el.

Afima sus si tare ca incepand cu 2018 medicii nu vor mai plati impozite in Romania. Dupa o ora de stupefactie toata tara a inceput sa-si puna intrebari.

Iata cateva:
– despre care medici vorbeste domnul Dragnea? Cei de la stat, cei din privat, sau despre toti?

– in aceasta psihoza creata de vestea marelui conductor, parintii ii orienteaza pe copii spre medicina. Nu sunt prea putine cele 8 spitale regionale si unul republican din programul de guvernare in aceste conditii?

– ce vor face doctorii din Ungaria, Bulgaria, Moldova si Serbia? Vin toti sa-si declare afacerea in Romania? Dar ce facem cu romanii nostri atunci?

– ce vom face cand vom avea mai multi doctori decat farmacii, cazinouri si case de pariuri?

– ce facem daca romanii devin mai sanatosi?

– cine va plati pentru translatorii din spitale? crede cineva ca studentii straini la medicina din Algeria, Iran, Liban, Libia, Congo, Pakistan, Bangladesh mai pleaca acasa?

– dar noi astia care nu suntem medici ce facem? noi putem sa plecam?

Avem si o veste buna. Se pare ca daca esti doctor si vrei sa beneficiezi de aceasta scutire de impozite, trebuie sa ai domiciliu in Teleorman. Si uite asa se rezolva si decalajul economic dintre judetele tarii! Tare carmaciu, nu!

#romaniitrebuiesastie

P.S. Urmeaza planul diabolic de “repopulare” a judetului Teleorman cu librarii.” (subl. mea)

As dori sa cred ca ce spune Dl. Citu in aceasta postare e o gluma sau e vorba de un pamflet… Dar ma tem ca e adevarat… Insa populismul tinteste, in acest exemplu, aceasta categorie profesionala – medicii, pentru ca acestia sa dea voturile PSD-ului. Se urmareste un impact, hai sa-i zic asa, devastator al acestei stiri – SE MARESC SALARIILE!!!! – asupra opiniei publice. Si cine le mareste? Pai, PSD-ALDE le mareste!! Atunci hai cu totii sa votam cu PSD!! 🙂 Cu atat mai mult cu cat PDL a taiat salarii si pensii!!! Bazandu-se pe faptul ca pe cetatean il intereseaza mai putin ca legea salarizarii ar urca deficitul bugetar la 4 % din PIB in 2017 si la 5% din PIB in 2018, pe o crestere economica indoielnica. As cita aici ce spune Radu Soviani in editorialul sau:

„Problema reală este însă alta: dacă Grindeanu ia decizii bazându-se pe creșteri inventate.

Pentru că dacă face asta, va intra în istorie: este primul ministru al României din ultima sută de ani care favorizează decisiv situația în care, pentru prima dată în ultima sută de ani, creează premisele pentru ca generatia următoare să o ducă MULT MAI PROST decât generația actuală.„

Si reiau ce spune Dl. Florin Citu:

„Dumneavoastra v-ati laudat cu o crestere economica de 5.6% in timp ce guvernul Ciolos, in trimestrul II, avea o crestere de 5.9%. Tot pe date provizorii. Si asta in aceleasi conditii in care ati atras tot zero fonduri europene. Iar la investitii stati mai prost. Sa nu mai aduc aminte de colectare ca iar intrebati in stanga si in dreapta la ce ma refer. De aceea domnule Grindeanu, imi permit sa numesc guvernul dumneavoastra “guvernul Grindeanu minus”.” (subl. mea)

Astea sunt detalii tehnice pe care nu stiu cati le inteleg, probabil putini, dar poate ca ma insel… Chestiunea e ca depasirea tintei de convergenta – 3% din PIB pentru deficitul bugetar – face ca Romania sa se imprumute masiv si sa faca datorii in moneda straina. Din cate inteleg, ne imprumutam in euro, care nu e inca moneda noastra. Nu ne imprumutam in moneda proprie. Am vazut ce s-a intamplat cand Ceausescu s-a imprumutat in US$… Cu deosebirea ca, desi dictatura, Ceausescu a avut, totusi, un plan de dezvoltare industriala a Romaniei si de modernizare a agriculturii (bun, rau, dar l-a avut!) – nu a vizat doar o anumita categorie de salariati, cum pare a face acum PSD-ALDE cu salariatii bugetari, adica cei dintr-un sector neproductiv. Trebuie atrasa atentia asupra riscurilor pe care le induce o asemenea politica. Si sunt riscuri serioase…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Presedintele Iohannis a avut dreptate, dar…

Ceea ce se intampla actualmente in Romania este rezultatul dezechilibrului politic rezultat in urma alegerilor legislative din 11 decembrie 2016.

De aceea, pentru a explica in mod corect ceea ce se intampla azi, ar trebui sa vedem si sa analizam ceea ce s-a intamplat anul trecut, an electoral, deci decisiv in ceea ce priveste castigarea alegerilor. N-am prea vazut analisti abordand aceasta problema si facand o analiza obiectiva a chimismului politic al anului trecut.

Presedintele a venit ieri in Parlament – PSD a generat problema, sa vina, deci cu solutii. Discursul Presedintelui a fost unul simplu, extrem de previzibil, ca si reactia Puterii care a parasit sala. Presedintele a avut dreptate, dar… Si aici e un lucru ce ma deranjeaza destul de tare…

Sa ne uitam numai cum a evoluat, daca se poate spune asa, PNL anul trecut. Si e vorba de un partid ce aspira sa ajunga la guvernare. La alegerile locale – o balbaiala penibila in Bucuresti, desi la nivel national au reusit sa obtina un procent destul de bun. Iar la alegerile legislative s-a vazut „performanta”, cu ghilimelele de rigoare, fireste. N-as vrea sa spun ca doar Alina Gorghiu ar fi responsabila de acest esec, dar nu pot trece cu vederea ca a jucat un rol major. Iar Presedintele Iohannis nu s-a constituit deloc intr-o „locomotiva” pentru partidul sau, partidul din care a facut parte si care l-a sustinut la prezidentiale. Din iunie anul trecut si pana in decembrie PNL s-a aflat in picaj liber, lucru ce s-a putut constata din rezultatul alegerilor parlamentare. PNL n-a miscat un deget sa indrepte aceasta situatie, sa redreseze lucrurile – v. si aici ce spuneau sondajele. Nu e ciudat? Iar lucrul asta s-a intamplat in conditiile in care PNL NU a fost un partid de guvernamant. Deci NU ar fi trebuit sa se erodeze, nefiind la guvernare.

Cum e domnule Iohannis?

Dupa tragicul eveniment de la Clubul Colectiv, niciun partid nu si-a asumat guvernarea, rezultand deja celebrul Guvern de tehnocrati in frunte cu Dl. Ciolos. Evident, acest Guvern trebuia sa fie neutru si avea un mandat doar pentru un an de zile, pana la alegerile din decembrie anul trecut. Realitatea este ca PNL nu a performat politic pe parcursul anului 2016. Dar ceea ce e foarte deranjant este ca nici nu si-a dat silinta s-o faca. Campania PNL pentru legislative a fost una searbada, fara sare si piper cum se spune in popor. Nu doar ca n-au fost convingatori, dar parca nici nu au cautat sa fie. N-au luptat, desi ar fi trebuit sa lupte cu osardie chiar si pentru un 0,1% in plus. N-am vazut tenacitate, n-am vazut dorinta de victorie. N-am vazut combativitate la acest partid de la care multi asteptau mult mai mult. N-am vazut nici macar o critica substantiala la Programul PSD, desi aveau obligatia politica s-o faca. Ceea ce am vazut a fost o stare de prostratie pur si simplu. Greu de inteles de ce…

PNL n-a avut nicio „locomotiva”, n-a dezvoltat oameni combativi. Trebuie spus si despre atitudinea Presedintelui Iohannis – care spunea despre Ciolos ca „stiu ca e bun” – ca a fost mai mult absent decat prezent. Acum critica PSD, anul trecut nici nu l-am prea auzit. Greu de inteles aceasta atitudine in conditiile in care era vorba de un an electoral. Pe de alta parte, n-am vazut la PNL o atitudine impotriva PSD in Parlament, votand covarsitoarea majoritate a legilor propuse de PSD.

Domnule Iohannis, Dvs. aveati tot tabloul, cunosteati toata situatia, stiati foarte bine ce spun sondajele de opinie – la ce v-ati asteptat? Acuma vad ca v-ati apucat sa criticati PSD – stiati foarte bine ce va face PSD daca va castiga alegerile si va ajunge la guvernare.

Eu nu contest ce spune Andreea Paul in acest articol, ci ma intreb cum se explica slaba performanta sau, poate mai bine zis, caderea de anul trecut pe care a inregistrat-o PNL. Asta mi se pare ciudat. Adica un partid care era creditat de sondaje cu 42% in septembrie 2015 sa ajunga, nefiind la guvernare – subliniez asta, in decembrie 2016 sa fie creditat cu doar 23%. Adica a disparut leadership-ul intr-un an de zile, si taman pe perioada Guvernului condus de Dl. Ciolos? Si e extrem de ciudat cum tragicul eveniment de la Clubul Colectiv s-a repercutat negativ asupra PNL, care nu era la guvernare, pentru ca de atunci s-a produs declinul PNL-ului, iar minimul s-a inregistrat la alegerile legislative. Trendul acesta de scadere s-a mentinut continuu pe tot parcursul lui 2016. Nu se poate sa nu te intrebi de ce PNL nu a luat masurile de rigoare ca sa indrepte aceasta situatie ce decurgea intr-un mod ce-i era evident defavorabil. Nu-i greu de ghicit ca de la Colectiv incoace, trendul inregistrat de PSD a fost unul de crestere, maximul inregistrandu-se la alegerile legislative din decembrie.

Ceea ce e nefiresc e comportamentul politic al PNL. In mod normal, cand vezi ca incepi sa scazi in sondajele de opinie cauti cauzele. Apoi incerci sa stopezi evolutia negativa si sa cauti modalitati de crestere. As, nici vorba de asa ceva la PNL!!! Au avut 1 an de zile la dispozitie in care n-au facut nimic – asta e tristul adevar!! Iar Presedintele Iohannis s-a complacut in aceasta situatie, desi stia foarte bine care vor fi consecintele. Eu nu pot sa-mi inchipui ca Presedintele nu stia, ca daca e asa atunci e grav. E extrem de greu de inteles de ce PNL nu a apelat la specialisti in comunicare si marketing politic, pe care i-ar fi putut gasi si in Romania. Ca inteleg ca PSD a facut asa ceva si a castigat alegerile. Nu vad de ce ar fi o crima sa consulti specialisti in astfel de probleme, mai ales cand le ai.

Au dorit crearea unei nise pentru un partid precum USB/USR?

Sau s-a dorit in mod deliberat ca PSD sa ajunga la guvernare? Si nu oricum, ci cu un procent majoritar mare…?

Presedintele ne vorbea in Parlament de gasirea unor solutii. „Abrogarea Ordonantei si demiterea unui ministru ar fi prea putin, alegerile anticipate ar fi prea mult”. Insa ar trebui sa tina seama ca acest dezechilibru politic rezultat in urma alegerilor legislative, la care prezenta la vot a fost de doar 39,44%, e foarte greu de surmontat. Si influenteaza in continuare si va influenta societatea romaneasca. Iesirea masiva a oamenilor in strada e unul din efectele acestui dezechilibru politic pentru ca nici PSD, nici USR, nici toata Opozitia impreuna nu pot da o replica convingatoare in Parlament catre PSD-ALDE, care se bucura de o majoritate solida si se bucura de celebra disciplina cazona care-i caracterizeaza, mai ales ca Opozitia e fragmentata. Din aceasta cauza solutia e foarte greu de gasit.

Demisia Guvernului Grindeanu nu ar fi decat o operatiune cosmetica atata vreme cat cel care conduce Guvernul e, de fapt, Liviu Dragnea – deci n-ar satisface marea masa de oameni care au iesit in strada. Daca ar avea, totusi, loc alegeri anticipate – desi e foarte greu sa se intample lucrul asta – nu e deloc sigur ca situatia se va schimba. Daca PSD castiga tot cu 45%? Desigur, trebuie sa stim ce spun sondajele… Insa varianta anticipatelor pare improbabila. Dar daca, totusi, ar avea loc ce ar face PNL, USR…? S-ar echilibra scena politica?

Pentru ca atata vreme cat scena politica e dezechilibrata in urma rezultatelor alegerilor, strada tinde s-o echilibreze si se manifesta ca atare. Cu toate acestea nu e sigur ca daca ar avea loc noi alegeri peste 2 luni, rezultatul acestora va echilibra scena politica. Nici chiar daca, in urma miscarilor de strada, ar aparea un nou partid. Aici este, dupa parerea mea, problema, trebuie sa recunoastem, dificila.

De asemenea, ar fi o eroare sa credem ca daca peste cateva zile vor inceta miscarile de strada, lucrurile se vor linisti.

O parte proasta e si faptul ca daca, sa presupunem, si-ar da demisia intregul Guvern, dar si Liviu Dragnea de la conducerea PSD, s-ar crea o stare de instabilitate politica pe care as caracteriza-o drept imprevizibila.

E de presupus, de asemenea, ca cei care au iesit in strada ar fi iesit in strada oricum, adica, vreau sa spun, la primul prilej ivit si care s-ar fi ivit cu siguranta candva, mai devreme sau mai tarziu.

De asemenea, nu e clar cine capitalizeaza politic de pe urma miscarilor de strada, masive dupa cum am putut constata cu totii.

Dupa cum se vede avem un dezechilibru politic si destul de multe incertitudini. Daca miscarile de strada nu vor scadea in intensitate, avem o problema. Ele sunt indreptate impotriva PSD-ALDE. Orice solutie cere timp… O solutie ar fi capitalizarea politica a acestor miscari de catre PNL. Cel putin am sti o treaba, cum se spune. Insa si aici avem o problema.

PNL nu pare a avea o strategie de crestere electorala. In mod ciudat, dar trebuie spus, PNL, la ora actuala, e un partid sters. Are o conducere interimara si ar trebui sa se grabeasca cu Congresul pentru a alege o conducere care sa aiba intelepciunea de a-l face sa creasca politic, asa incat sa se poata constitui in principala forta politica de Opozitie capabila sa echilibreze PSD-ALDE.

O alta solutie ar fi Guvernul de Uniune Nationala – nu spun ca ar fi o solutie extraordinara ce ar conduce la o guvernare stralucita, spun doar ca ar fi o solutie practica, daca lucrurile se vor agrava. S-ar putea sa convina PSD-ului…

Eu ma intreb ce face PNL in aceasta situatie… Pentru ca are, in aceasta situatie, o mare sansa sa creasca electoral, momentul fiind extrem de favorabil. De ce nu-l fructifica?

Absolut de acord!!!

In aceasta privinta sunt absolut de acord cu Dl. Cristian Preda:

„Sunt solidar cu Cosmin Bîrsan, cetățean din Odobești, dat în judecată de primarul PSD din localitate, pentru că a protestat contra OUG 13.
Pesedistul cere daune morale de 150 de mii de lei.
Delictul de opinie ține de vremuri apuse!
Dacă sunteți de acord cu mine și vreți să ne afirmăm solidaritatea cu Cosmin Bîrsan, vă rog să diffuzați postarea:
UPDATE
O altă idee ar fi să îi scriem primarului din Odobești, la adresa: primar@primariaodobesti.ro textul simplu: Cosmin Bîrsan are dreptul la opinie!
Pe primar îl cheamă Daniel Nicolaș.

Unicul protestatar din Odobeşti, dat în judecată de edilul PSD al oraşului. Suma fabuloasă pe care o cere primarul drept daune morale

Cosmin Bîrsan a fost singurul locuitor al oraşului Odobeşti care a ieşit în stradă pentru a-şi arăta indignarea faţă de modificarea legilor penale.

m.adevarul.ro|De Borcea Stefan”

Si as dori sa stiu ce solutii vede Dl. Preda la criza actuala. Dar fara „[…] s-apoi plecati” si alte elemente propagandistice – fac apel la profesorul Cristian Preda, om cu studii inalte de filozofie si stiinte politice. Doresc o opinie serioasa si bine argumentata si documentata, ca la Stiinte Politice, despre criza actuala, solutii si daca sunt eventuale asemanari cu ceea ce s-a petrecut in decursul timpului prin alte parti. Il rog, deci, sa-si exprime opinia la modul stiintific – eu cred ca oamenii, chiar si cei simpli, au nevoie de astfel de opinii. Multumesc anticipat!

Ajutor sau crearea unui precedent periculos…?

Din cate se poate constata, s-a creat o regula. O regula prin care s-ar dori ca cei aflati in nevoi sa fie ajutati. Ca idee de principiu, eu as fi de acord daca prin aceasta regula nu s-ar incalca principiile statului de drept si ale economiei de piata.

Despre ce ste vorba?

Cum apar mai multi cetateni care au luat credite si nu mai au posibilitatea sa dea banii inapoi, cum apar anumiti parlamentari dornici sa „ajute” pe omul nevoias, demonizand bancile si sistemul bancar! Bancile sunt raul absolut, care ii insala pe bietii cetateni. Cetateanul, in schimb, nu are nicio vina. Asta e laitmotivul celor care vor sa „ajute”. Problema e daca intr-adevar ajuta si nu cumva, fara sa ne dam seama, derapam grav de la statul de drept si economia de piata.

Ce se intampla?

Cand au aparut destui care nu au mai putut da inapoi banii in urma creditelor luate, dandu-se vina doar pe banci, Parlamentul a adoptat Legea darii in plata. Acum, cand destui care s-au imprumutat in franci elvetieni au probleme, vine din nou Parlamentul ca sa fixeze a posteriori cursul la care trebuie platit creditul, si anume asa-numitul „curs istoric”, adica cel de la data luarii creditului.

Aceste lucruri seama ca doua picaturi de apa cu iertarea de datorii a intreprinderilor de stat neperformante.

Cream un precedent periculos: poti sa-ti faci credite la banca si sa te eschivezi de a returna banii inapoi, cu dobanda, ca vine Parlamentul si „te ajuta”, dand o lege doar pentru „ajutorul” tau. Si nu ma mira, in astfel de atmosfera si conditii, amenintarea totalmente derapanta a lui Marian Munteanu care ameninta bancile ca „putem sa le si falimentam”. Daca stai sa te gandesti bine, mergand pe o astfel de idee, de a ajuta in felul acesta pe cei care au luat credite, asta si rezulta: subminarea sistemului bancar si, pe cale de consecinta logica, falimentarea bancilor private din Romania.

Asta dorim?

Eu nu cred ca dorim asta.

In mod normal, asa cum ar trebui sa se rezolve civilizat si in conditii civilizate, astfel de chestiuni trebuie rezolvate in instanta. Spre exemplu, daca banca face un abuz fata de un client, facandu-i in felul asta o nedreptate, se merge in instanta de judecata pentru a se stabili daca acuzatia asta e adevarata, deci daca intr-adevar se poate vorbi de vinovatia bancii. Sau poate ca banca are dreptate. In sensul statului de drept asa ar trebui sa se rezolve astfel de chestiuni. Nu sa vina Parlamentul sa dea imediat legea prin care cel care s-a imprumutat e scutit de plata.

In legatura cu cei care s-au imprumutat in franci elvetieni, trebuie spus ca acesti oameni n-au fost chiar naivi sau nestiutori cand au facut-o. Pentru ca, din cate am inteles, au urmarit dobanzi avantajoase si au tinut cont de avantajul cursului francului elvetian la data respectiva. Trebuie sa spunem ca ei au facut o speculatie pe curs, fara sa-i forteze cineva. De aceea a spune ca banca ar fi facut o tranzactie fictiva nu reprezinta adevarul. Si nici ca banca ar fi vandut „produse financiare inselatoare”, atat vreme cat acesti oameni s-au folosit in mod constient de aceasta „inselatorie” pentru a avea conditii mai avantajoase.

Pe de alta parte, daca Parlamentul va da legi ca sa-i ierte de datorii, atunci sa-i iertam pe toti de datorii. Sau, in Romania, obraznicul mananca praznicul? Iar daca ar fi iertati toti de datorii, pentru ca „o banca, oricum, n-are cum sa piarda”, n-asa?, explicati-mi si mie cum ar putea sa mai functioneze sistemul bancar si economia de piata?

Evident ca n-ar mai putea sa functioneze.

Eu cred ca nu trebuie sa confundam doua planuri: una e o critica constructiva la adresa BNR si a lui Isarescu Mugur, altceva e ceea ce doreste sa faca „onor” Parlamentul prin unii parlamentari, care nu mai pot de mila celor „napastuiti”, nu-i asa, de banci in cazul creditelor in franci elvetieni. Eu as fi de acord cu mila, doar sa nu ne intunece ratiunea. Pentru ca atunci se nasc monstri.

Eu cu abordari fasciste nu sunt de acord.

Nu scuza cu nimic slaba cultura in domeniul financiar a celui care, in mod constient, a cumparat un produs financiar ca sa obtina avantaje la plata.

Pe undeva e necinstit ce fac acesti oameni. Trebuie spus asta.

Iar solutia ajutorarii lor trebuie sa survina pe cale amiabila intre banci si clienti. Asa ar fi normal.

S-ar fi putut sa se evite situatia penibila de azi daca bancile care au acordat respectivele credite si-ar fi informat clientii asupra riscurilor efectuarii unui credit in moneda straina, cu atat mai mult una exotica. Pentru ca individul sa-si poata exercita libertatea de a alege in cunostinta de cauza.

Ar trebui sa invatam din experientele neplacute ale trecutului.

Totusi, din pacate, asta e. Asa s-au intamplat lucrurile. Eu sper sa se ajunga la o solutie in concordanta cu democratia, statul de drept, libertatea de a alege a individului, economia de piata.

Ceea ce am constatat ieri, din Jocurile de Putere ale lui Rares Bogdan, este ca sunt politicieni care incearca sa ocoleasca valorile enumerate de mine mai sus, care sunt valori constitutionale in Romania. E chiar un atac la adresa Constitutiei tarii si as dori sa stiu ce au la afacerea asta anumiti politicieni.

De aceea trebuie gasita o solutie in concordanta cu valorile de mai sus. Or, solutia de a da o lege care sa stabileasca cursul francului elevetian, doar pentru ca exista un grup social afectat de aceasta tarasenie, nu poate fi in concordanta cu valorile mai sus amintite. Parlamentul nu e o institutie care da scutiri de plata – indiferent daca e vorba de anumite grupuri sociale sau intreprinderi neperformante.

DE citit pe aceasta tema…

… articolul Andreei Paul, pe care il recomand a fi citit integral si in original:

Creditele în franci elvețieni ale românilor se ridică în prezent la 5,8 miliarde de lei

„Nu se justifică în niciun fel amânarea dezbaterilor tehnice din Comisia de Buget, Finanţe și din Comisia Juridică pentru a tranșa într-un fel sau altul problema gravă a românilor creditați în franci elvețieni, de care principali vinovați se fac BNR și instituțiile de credit care au profitat de lipsa de educație financiară a populației. Așadar, săptămâna viitoare este esențială dezbaterea temei în comisiile reunite din Camera Deputaților.

Principalele borne-reper ale acestei dezbateri tehnice: câți creditați sunt afectați?

La finalul lunii iunie 2016, soldul creditelor denominate în franci elveţieni acordate populaţiei s-a situat la 5,8 miliarde de lei, diminuându-se semnificativ faţă de 7,6 miliarde de lei la finalul anului 2015. Aceste credite reprezintă aproximativ 3% din volumul creditelor acordate sectorului real și aproximativ 5% din totalul creditelor acordate populaţiei (iunie 2016).

Din perspectiva structurii pe destinații, creditele pentru locuinţe au o pondere de 48% din total şi creditele pentru consum de 52%.

Rata creditelor neperformante în franci elveţieni acordate populației se situează la 33%, iar gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante este de 46%. Aproximativ 80% din volumul total al creditelor nu înregistrează întârzieri la plata ratelor mai mari de 60 de zile.

Creditele de consum cu garanţii ipotecare şi alte tipuri de credite au o rată a creditelor neperformante mai ridicată comparativ cu creditele ipotecare şi pentru investiţii imobiliare.

Aproximativ 90% din creditele în CHF au fost acordate în perioada 2005-2009:

– Valoarea totală a sumei acordate pentru creditele în CHF încheiate în perioada 2007- 2009 este 9,2 miliarde de lei, respectiv 4,2 miliarde CHF (la cursul istoric la momentul acordării).

– Valoarea totală a sumei de rambursat pentru creditele în CHF încheiate în perioada 2007-2009 este de aproximativ 6,6 miliarde de lei, respectiv 1,6 miliarde CHF, din care valoarea principalului este de 4,6 miliarde de lei, respectiv 1,14 miliarde CHF (la cursul de la sfârșitul lunii mai 2016).

Potrivit datelor BNR, în perioada ianuarie 2015 – august 2016 s-au făcut aproape 57.300 de solicitări de soluţionare a creditelor, din care:

– 31.270 pentru operaţiuni de conversie şi

– 26.028 pentru operaţiuni de restructurare.

Dintre acestea, au fost soluţionate 33.528 de solicitări, din care:

– 24.391 prin conversie şi

– 9.137 prin restructurare.

Impactul financiar a trei scenarii de conversie a creditelor în valută

Simulările pe baza a trei scenarii privind cursul la care ar avea loc conversia creditelor în CHF, EUR și USD către persoanele fizice, pornind de la ipoteza conversiei făcute numai în cazul creditelor pentru care cursul la care s-ar face conversia este mai redus decât cursul existent la data efectuării conversiei (conversia aduce un beneficiu economic debitorului), arată că:

1. În cazul conversiei creditelor la cursul existent la data acordării acestuia ar conduce la un cost de aproape 6 miliarde de lei pentru instituțiile de credit. Pierderile provin în special din conversia portofoliilor de credite denominate în euro (având o proporție ridicată în totalul creditelor acordate populației (40% în luna iunie 2016), la care se adaugă impactul determinat de portofoliile acordate în franci elvețieni. Un număr total de 286.917 de credite ar fi convertite în acest scenariu, din care 29.271 credite denominate în CHF. Mai apar apoi problemele legate de reducerea indicatorului de solvabilitate sub pragurile minime pentru unele instituții bancare.

2. Conversia creditelor la cursul existent la data acordării acestora, majorat cu 20%, ar fi de aproximativ 2,5 miliarde lei. Cea mai mare parte a pierderii ar fi generată de portofoliul de credite denominate în CHF: aproximativ 1,8 miliarde lei, ca urmare a deprecierii semnificative a acestei monede în raport cu moneda națională de la momentul acordării acestor credite. Numărul total de credite care ar fi convertite în acest scenariu este de 115.947, din care 27.213 credite denominate în CHF.

3. Conversia unui credit la cursul mediu calculat de la data acordării acestuia până la data conversiei ar conduce la pierderi de aproximativ 1,5 miliarde lei. Aceasta este generată aproximativ în mod egal de portofoliul de credite denominate în CHF și portofoliul de credite denominate în EUR.

Pozițiile instituțiilor statului sunt diferite, în sensul că ANPC susține propunerea conversiei creditelor denominate în CHF în moneda națională la un curs mediu, calculat de la momentul acordării creditelor și până în prezent – varianta care vine în sprijinul și protejează interesele debitorului, în timp ce MFP și BNR se opun.

BNR consideră inoportună aplicarea unui curs administrativ, încurajând identificarea de soluții bazate pe acorduri bilaterale între bănci și creditori. Acestea însă nu au funcționat în multe cazuri și nimeni nu a explicat încă cum a fost posibilă creditarea cetățenilor în România într-o monedă pe care niciunul dintre cei creditați nu a văzut-o, nu a existat efectiv în instituțiile bancare, totul fiind raportat exclusiv scriptic.

Inițiative similare în alte țări UE

O inițiativă similară a fost adoptată de Croația, care permite conversia în euro a creditelor denominate în CHF, la cursul din data acordării. Legea permite conversia în euro a unor credite în valoare echivalentă de 3,4 miliarde de dolari pentru a-i ajuta pe cetățeni să facă față rambursării. BCE a avut poziții critice față de această lege, iar Comisia Europeană a declanșat procedura de infringement cu privire la această lege.

În Ungaria, băncile au fost obligate prin lege să facă conversia împrumuturilor pentru locuințe acordate populației în CHF în moneda națională impunând totodată limite maximale pentru rata dobânzii aplicate la creditele rezultate în urma conversiei. Estimările arată că băncile pierd aproximativ 400 milioane de USD pe an, ca urmare a diminuarii veniturilor din dobânda rezultată din aceste conversii. De asemenea, Banca Centrală a Ungariei a pus la dispoziția băncilor o suma de aproximativ 9 miliarde euro din care băncile au utilizat aproximativ 8 miliarde euro. CE a lansat, de asemenea, procedura de infringement cu privire la legislația privind conversia creditelor denominate în CHF în forinți.”

Le doresc succes celor din Comisia de Buget, Finante si celor din Comisia Juridica si sper sa gaseasca cele mai bune solutii. Un cuvant as mai avea de spus legat de pozitia BNR: acordurile bilaterale dintre banci si cei care au contractat credite ar fi de dorit sa existe. Dar, legat de situatia actuala, trebuie vazut daca intr-adevar avem de a face cu un abuz din partea bancilor. Unii ar sugera lucrul asta din motive sentimentale. Hegel insa ne invata sa nu  gandim „in fiertura inimii”. Pentru ca cei care s-au imprumutat in franci elvetieni si acum nu mai pot sa plateasca, sau sunt nemultumiti, sau intampina majore dificultati la plata, au facut o paguba foarte mare, dupa cum putem citi mai sus, sectorului bancar, institutiilor de credit.

Si apoi cine va plati paguba asta?

Vom plati cumva si noi, care n-am facut niciun credit?

Dar revenind la pozitia BNR, daca lucrurile nu se pot rezolva amiabil – intre banci si cei care au luat credite – se poate ajunge in instanta, solutie care e in conformitate cu statul de drept. Parlamentul e forul legiuitor al tarii, nu instanta juridica.

Apropo de exprimare…

Daca veti avea curiozitatea sa cititi Constitutia Romaniei, la art. 84 referitor la incompatibilitatile si imunitatile Presedintelui se spune clar:

„(1) In timpul mandatului, Presedintele Romaniei nu poate fi membru al unui partid si nu poate indeplini nici o alta functie publica sau privata”

Interesant sa vedem si sa comparam cu incompatibilitatile membrilor Guvernului:

„Art. 105

(1) Functia de membru al Guvernului este incompatibila cu exercitarea altei functii publice de autoritate, cu exceptia celei de deputat sau de senator. De asemenea, ea este incompatibila cu exercitarea unei functii de reprezentare profesionala salarizate in cadrul organizatiilor cu scop comercial.

(2) Alte incompatibilitati se stabilesc prin lege organica.” (subl. mea)

Deci e incompatibila cu exercitarea altei functii publice de autoritate. Daca nu e una de autoritate, nu avem nici incompatibilitate.

Dar ceea ce e cu adevarat ciudat e aceasta: „functie de reprezentare profesionala salarizata in cadrul organizatiilor cu scop comercial„.  Ce inseamna asta? Ca nu poate fi lider sindical, sau ce? Chiar stau si ma intreb de unde au luat aceasta sintagma, ca parca nu-i pe romaneste… Ce inseamna: „functie de reprezentare profesionala salarizata in cadrul organizatiilor cu scop comercial”? V-as ruga sa va uitati la cuvantul reprezentare ce semnifica:

„ REPREZENTÁ, reprezínt, vb. I. Tranz. 1. A avea forma sau înfățișarea unui anumit obiect; a realiza (în miniatură) un obiect. ♦ A înfățișa, a evoca ceva prin procedee plastice, grafice sau prin limbaj. 2. A interpreta pe scenă o lucrare dramatică în fața publicului. 3. A acționa în numele unei persoane, al unei colectivități, al unui stat în temeiul împuternicirii primite de la acestea sau de la lege; a avea un împuternicit sau un mandatar. ♦ A fi exponentul unui curent, al unei școli etc., înfățișând, întruchipând aspectele lor caracteristice, esențiale. 4. A constitui, a fi, a însemna. 5. A-și readuce în conștiință imaginea obiectelor sau a fenomenelor percepute anterior; p. ext. a-și imagina, a-și închipui. 6. A exprima o legătură între mai multe mărimi printr-o relație matematică. – Din fr. représenter, lat. repraesentare.
Sursa: DEX ’09 (2009)

REPREZENTÁ, reprezínt, vb. I. Tranz. 1. A avea forma sau înfățișarea unui anumit obiect; a realiza (în miniatură) un obiect. ♦ A înfățișa, a evoca ceva prin procedee plastice, grafice sau prin limbaj. 2. A interpreta pe scenă o lucrare dramatică în fața publicului. 3. A acționa în numele unei persoane, al unei colectivități, al unui stat în temeiul împuternicirii primite de la acestea sau de la lege; a avea un împuternicit sau un mandatar. ♦ A fi exponentul unui curent, al unei școli etc., înfățișând, întruchipând aspectele lor caracteristice, esențiale. 4. A constitui, a fi, a însemna. 5. A-și readuce în conștiință imaginea obiectelor sau a fenomenelor percepute anterior; p. ext. a-și imagina, a-și închipui. 6. A exprima o legătură între mai multe mărimi printr-o relație matematică. – Din fr. représenter, lat. repraesentare.
Sursa: DEX ’98 (1998) ” ( cu rosu subl. mea)

Deci daca, de exemplu, un ministru e angajat la Lukoil cu 30.000 de euro pe luna si in fisa postului se specifica: „nu este o functie de reprezentare profesionala salarizata in cadrul organizatiilor cu scop comercial” – e ok, nu?

Aliniatul 2 este iarasi neclar. Ca acea lege organica sa fie constitutionala, ea trebuie sa fie cf. art. 105 privitor la incompatibilitati. Apoi o lege organica se mai poate si abroga. Se poate adopta o alta. Te trezesti ca ai avut 3 incompatibilitati si te mai poti trezi la un moment dat cu inca 4 incompatibilitati.

In art. 71 referitor la incompatibilitatile senatorilor si deputatilor, al. 3 spune la fel: „Alte incompatibilitati se stabilesc prin lege organica” – deci ei isi voteaza lor insisi incompatibilitatile… Dar, la fel ca la membri Guvernului, daca e vorba de „alte incompatibilitati”, cum pot stabili daca legea organica e constitutionala, ca e doar un singur articol in Constitutie, art. 71, care imi vorbeste de incompatibilitatile senatorilor si deputatilor? Sau se pot pune in mod arbitrar tot felul de incompatibilitati in acea lege organica, iar ele sunt automat constitutionale? Ca doar e vorba de alte incompatibilitati… Ca sa fiu mai clar, sa citam tot articolul 71:

(1) Nimeni nu poate fi, in acelasi timp, deputat si senator.

(2) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibila cu exercitarea oricarei functii publice de autoritate, cu exceptia celei de membru al Guvernului.

(3) Alte incompatibilitati se stabilesc prin lege organica”

Dar daca, de exemplu, se stabileste prin lege organica, referitor la calitatea de deputat sau de senator, ca aceasta ar fi incompatibila cu functia de director (manager) general la o filiala a unei multinationale care activeaza in Romania, intrebarea care se pune este: care e baza constitutionala a unei asemenea interziceri? Avem Legea 96/2006 privind Statutul Deputatilor si Senatorilor, republicata in 2008, care iata ce arata printre altele:

„Capitolul IV – Incompatibilitati, interdictii si declaratia de interese

Articolul 14 – Incompatibilitati cu caracter general
(1) Nimeni nu poate fi in acelasi timp deputat si senator.
(2) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibila cu exercitarea oricarei functii publice de autoritate, cu exceptia celei de membru al Guvernului.

Articolul 15 – Incompatibilitati cu functii din economie
(1) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibila cu urmatoarele functii:
a) presedinte, vicepresedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administratie sau cenzor la societati comerciale, inclusiv la banci ori la alte institutii de credit, la societati de asigurare si la cele financiare, precum si in institutii publice;
b) presedinte sau secretar al adunarilor generale ale actionarilor sau asociatilor la societatile comerciale prevazute la lit. a);
c) reprezentant al statului in adunarile generale ale societatilor comerciale prevazute la lit. a);
d) manager sau membru al consiliilor de administratie ale regiilor autonome, companiilor si societatilor nationale;
e) comerciant persoana fizica;
f) membru al unui grup de interes economic, definit conform legii.
(2) Procedura de constatare a incompatibilitatii este cea prevazuta in prezenta lege.

Articolul 16 – Alte incompatibilitati
(1) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibila cu functiile si activitatile persoanelor care conform statutului lor nu pot face parte din partide politice.
(2) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibila cu calitatea de membru cu drepturi depline in Parlamentul European.
(3) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibila cu o functie publica incredintata de un stat strain, cu exceptia acelor functii prevazute in acordurile si conventiile la care Romania este parte.
(4) Alte incompatibilitati cu calitatea de deputat sau de senator se pot stabili numai prin lege organica.

Articolul 17 – Interdictie publicitara
Este interzisa folosirea numelui insotit de calitatea de deputat sau de senator in orice actiune publicitara privitoare la orice societate comerciala, financiara ori industriala sau altele asemenea cu scop lucrativ.

Articolul 18 – Procedura declararii incompatibilitatii
(1) Deputatul sau senatorul care la data intrarii in exercitiul mandatului si dupa validare se afla in una dintre incompatibilitatile prevazute la art. 15, 16 si 17 sau in alte legi speciale va informa in scris, in termen de 15 zile, Biroul permanent al Camerei din care face parte despre aceasta situatie.
(2) In termen de 30 de zile de la expirarea termenului prevazut la alin. (1), deputatul sau senatorul va opta intre mandatul de deputat sau de senator si functia ori functiile incompatibile, demisionand potrivit optiunii sale.
(3) Dupa expirarea termenului prevazut la alin. (2), daca nu si-a exprimat optiunea, deputatul sau senatorul este considerat demisionat de drept. Situatia se aduce la cunostinta Camerei, care constata demisia de drept. Hotararea Camerei de constatare a demisiei si declararea locului vacant se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(4) Orice stare de incompatibilitate survenita in timpul exercitarii mandatului de parlamentar trebuie adusa la cunostinta Biroului permanent al Camerei, in scris si in termen de 30 de zile de la data intervenirii acesteia.
(5) Procedura de declarare a starii de incompatibilitate se desfasoara conform prevederilor prezentei legi si ale regulamentului fiecarei Camere.

Articolul 19 – Declaratia de interese
Deputatii si senatorii au obligatia ca in termen de 15 zile de la validare sa depuna la secretarul general al Camerei din care fac parte declaratia de interese intocmita pe propria raspundere, in conformitate cu prevederile legale.”

Sa luam art.15, 1, a:

„(1) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibila cu urmatoarele functii:
a) presedinte, vicepresedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administratie sau cenzor la societati comerciale, inclusiv la banci ori la alte institutii de credit, la societati de asigurare si la cele financiare, precum si in institutii publice; „

Cum demonstram ca e constitutional si ca, de fapt, nu e un abuz? Deoarece Constitutia Romaniei nu imi spune asa ceva, ce arata art.15, 1, a din Legea nr. 96/2006.

Ceea ce se arata la art. 16 mi se pare logic.

Dar de ce nu poate fi un senator sau deputat comerciant persoana fizica? Aici e vorba de o exprimare eliptica intrucat se subintelege conflictul de interese. Dar nu e evident.  Se subintelege si la art 15, 1, a. Dar daca, de exemplu, e director al unei societati comerciale el intelege mai bine realitatile economice. Deoarece se confrunta cu ele. Altminteri se poate intampla ca sa ajunga deputat sau senator cineva care habar sa nu aiba de cum functioneaza economia sau o banca, in schimb sa dea legi referitoare la economie sau la banci, fara sa inteleaga mecanismele economice sau bancare. In comisiile parlamentare de specialitate ar trebui sa existe experti in domeniul economic si bancar pentru a se putea lua decizii corespunzatoare corecte si sa se poata da, in consecinta, legi corecte. Fara expertiza in domeniu nu vad cum se pot da legi corecte. Prin faptul ca se subintelege conflictul de interese, se prezuma vinovatia – dar in tara noastra functioneaza prezumtia de nevinovatie. Daca, sa zicem, un deputat ar fi presedinte al unei societati comerciale – de aici nu rezulta ca si-ar da legi care sa-i favorizeze societatea pe care o conduce.

Totusi, Constitutia nu vorbeste de asa ceva. Constitutia ar fi putut sa spuna, de exemplu:

„Deputatii si senatorii nu pot exercita alte functii daca acestea sunt incompatibile cu cea de reprezentant ales al poporului roman.

Deputatii si senatorii pot fi membri ai Guvernului. (daca se doreste a se exprima in mod expres acest lucru in Constitutie)

Incompatibilitatile cu functia de reprezentant ales al poporului roman, precum si exceptiile, se stabilesc prin lege organica. „

„Alte incompatibilitati se stabilesc prin lege organica” este o exprimare eliptica pentru ca nu arata faptul ca e vorba de incompatibilitati cu functia de reprezentant ales al poporului roman. Ci se subintelege. In lege s-a corectat spunand: „Alte incompatibilitati cu calitatea de deputat sau de senator„, definind in art. 1 ce sunt senatorii si deputatii.

Nu e clar nici pentru membri guvernului si nici pentru parlamentari daca pot conduce o fundatie…

Asa cum e aceasta lege si asa cum e Constitutia, nu rezulta foarte clar constitutionalitatea legii. In lege sunt prevazute lucruri la care Constitutia nu face referire. Felul asta face posibil un stat cu geometrie variabila si deschide calea spre disfunctionalitati… Sa nu uitam ca Legea 96/2006 e totusi o lege… Care se mai poate si schimba. Constitutia ar trebui, dupa parerea mea, sa dea niste temeiuri fundamentale in baza carora sa defineasca incompatibilitatile.

De asemenea, nu mi se pare clar, mai ales in conditiile votului uninominal, ce interese apara parlamentarii.  Ei spun un Juramant. E in Lege. Insa in Juramant sunt lucruri de ordin general. Daca deputatii si senatorii apara interesele poporului, cum se definesc acestea? Daca ar actiona conform ideologiei partidului din care provin, lucrurile ar fi mai clare. Dar daca unii isi apara propriile lor interese? Pentru ca un parlamentar are o libertate deplina de a legifera orice. E adevarat, legea poate fi supusa controlului constitutional, la Curtea Constitutionala. Insa asta nu face clar ce interese apara. De pilda, poate sa nu fie director la o multinationala, dar sa apere interesele uneia sau a multinationalelor, in general vorbind. Nici nu trebuie sa aiba, in timpul mandatului, vreo functie acolo. Nu spun ca e un lucru rau. Spun ca, la noi, cadrul ideologic nu e foarte clar conturat in interiorul partidelor. Nu e clar nici daca interesele poporului sunt congruente cu interesul national. Nu e clar conturat nici felul in care se poate face lobby.

In general vorbind, la noi inca mai persista o multitudine de interese si multe neclaritati, dar si o conceptie slaba sau chiar lipsa unei conceptii prin care sa se poata face o reforma benefica pentru tara, care sa poata conduce spre dezvoltare.

De ce fac bancile profit in Romania?

Era o chestie foarte interesanta pe care o invatam in liceu la geometrie analitica la capitolul „Separarea planului in regiuni”. Era vorba de „Aplicatii in programarea liniara”:

„Productia unei intreprinderi, a unei unitati agricole, transportul marfurilor etc. care altadata se faceau oarecum empiric, ridica astazi probleme de planificare in asa fel, incat tinand seama de conditiile de lucru, posibilitatile de aprovizionare etc. sa se ajunga pe totalul intreprinderii, unitatii agricole etc. la realizarea unui plan cu minimum de cheltuieli si cu venituri cat mai mari”

Gh. D. Simionescu – Geometrie analitica – Manual pentru anul III liceu, sectia reala si licee de specialitate – Editura didactica si pedagogica – Bucuresti, 1976

Erau probleme foarte interesante: apeland la cunostinte elementare de geometrie analitica rezolvai probleme economice destul de complexe si de un interes practic evident. S-ar putea sa para simplu, s-ar putea sa para o joaca, numai ca rezultatul respectiv era unul obtinut pe niste baze stiintifice, prin calcul matematic. Trebuie sa-ti insusesti tehnica, desigur. Si sa ne gandim ca, economic vorbind, important este sa eviti pierderile, pagubele. Deci chestia asta se invata si este necesar, desigur, exercitiul.

Ganditi-va ce inseamna sa se bage altul peste tine – ca nu asa ci asa si sa facem si asa, si de ce ai facut asa, fa asa. Ordin? Ordin! Ordin de la Partid? Ordin de la Partid! Vorba lui Anton Pann – „Tu il inveti de bine si el te invata pe tine”! Sa ne amintim cum dadea Ceausescu indicatii pretioase si tot activul de partid lua, umil, notite. Spunea tov. Ceausescu ca trebuie facut asa – atunci ce tot nu-ntelegi, fa asa! Si in felul asta a ajuns tara vai de capul ei, a cazut si regimul comunist, a fost impuscat si „Geniul Carpatilor”!

Strainii nu pot sa inteleaga cum de pleaca oameni pregatiti din Romania si ajung bine acolo in Occident sau in State, profesori pe la mari universitati, manageri de succes etc, iar in tara lucrurile sa evolueze spre dezastruos…

Unii, in zilele noastre, nu inteleg de ce fac bancile profit. Imi pare ca e o campanie impotriva bancilor demna de o cauza mai buna, desigur. Ca fac profit pe seama saracului cetatean, pe seama romanului de rand care e la mana acestor institutii care-l jecmanesc continuu. Sa fie asta o reverberatie a celebrei miscari Occupy Wall Street?

Insa toate acestea nu raspund la intrebarea pusa. Raspunsul e unul foarte simplu: bancile fac profit pentru ca sunt institutii private, au un management performant, au un personal cu o calificare foarte buna in domeniu si nu in ultimul rand pentru ca sunt banci straine. Evidentiam faptul ca sunt insitutii private, dar un lucru tot atat de important si care deriva din asta este ca nu mai sunt supuse ingerintelor factorului politic autohton!

Sa ne gandim cum era in anii ’90, cand bancile nu erau private, cand factorul politic se amesteca fara nicio problema in chstiuni care nu-l priveau, fara niciun fel de competenta, profesionalism in domeniu. S-a incercat crearea unui sistem bancar din banci romanesti. Nu stiu cum s-a facut dar acele banci, care incepusera sa functioneze totusi, au sfarsit prin a da faliment. Sa ne gandim cum s-au dat credite de catre Bancorex, mai toate prin telefonul rosu, din care s-au cumparat vrute si nevrute – nimic folosit din ce s-a cumparat – imensa majoritate a acestor credite dovedindu-se neperformante, ceea ce a dus Bancorexul in faliment. Astfel de orori nu s-au intamplat pentru ca n-ar fi fost oameni de specialitate, oameni capabili care lucrau in acele banci. Ci s-au intamplat datorita amestecului nefast al politicului, care a reusit o „performanta”, cu ghilimelele de rigoare, fireste: sa duca totul de rapa!! La aceste lucruri, pe care le-am trait cu totii nimeni, in ziua de astazi, nu pare sa se gandeasca serios, sa reflecteze serios.

As dori sa mai spun cateva cuvinte despre risc. Bancile nu sunt scutite de asa ceva. Ati vazut ce s-a intamplat cu Lehaman Brothers? Too big to fail? Ei, uite ca o asemenea banca, un asemenea colos a reusit sa se prabuseasca! De aceea riscurile sunt foarte mari si pentru o banca. Mai mult, sa ne gandim ca o banca trebuie sa aiba grija de securitatea depozitelor, adica a banilor oamenilor care i-au depus acolo. Ganditi-va ce inseamna sa vezi ca banii pe care i-ai muncit si i-ai depus la o banca nu mai sunt pentru ca banca a intrat in faliment! Ma uitam la un Joc de Putere al lui Rares Bogdan cum acesta spunea, dadea sfaturi prietenesti bancilor, s-o lase mai moale cu profiturile. Ca sa intre in faliment? Stau si eu si ma intreb…

Era si domnul deputat de la PNL, Daniel Zamfir, daca nu ma insel, care a gasit nimerit sa-l intrebe pe un reprezentant al bancilor intrat in direct daca e dispus sa imparta riscul cu clientul bancii. Aici trebuie, cred, spus urmatorul lucru: nu e acelasi risc cel al bancii cu cel al clientului. Daca, spre exemplu, o banca acorda un credit unui client pentru ca acesta sa-si poata dezvolta o afacere, iar afacerea acestuia sfarseste pana la urma prost si pierderile incep sa fie mari, a cui e vina? A bancii sau a acelui client care, sa spunem, a gresit in felul in care si-a plasat banii? Banca nu e un profesor care sa-l invete pe acela cum sa-si plaseze banii sau cum sa-si conduca propriul business. Si atunci pentru ce banca trebuie sa-si imparta riscul cu clientul? Pentru ce banca trebuie sa-si asume riscul clientului si ce ar insemna asta? In felul acesta ajungem la ce s-a intamplat cu Bancorex in anii ’90 – banca ajunge la faliment. De aceea banca trebuie sa se asigure ca-si va putea recupera banii cu dobanda, care reprezinta profitul bancii sau, daca doriti, plata pentru serviciile de creditare, pentru a putea evita colapsul.

Domnul Daniel Zamfir e unul din initiatorii legii darii in plata. Mie mi se pare ceva foarte bizar legat de aceasta lege. E adevarat ca in perioada de boom economic, pana sa vina criza in 2008, foarte multi oameni au luat credite de la banci. S-au luat credite, cel putin aici la noi, chiar si in conditiile in care se marise binisor rata dobanzii. De ce nu s-a marit mai mult pentru a stopa acest fenomen negativ? Dar chiar si marita, romanii luau credite intr-o veselie prosteasca. Sunt oameni care, cu aceste credite si-au cumparat plasma si tot felul de aparatura electronica, erau oameni cu sute de mii de lei vechi datori la banci… Dom’ne, dar tu chiar nu te intrebi cum ii vei da inapoi din salariul ala amarat pe care il ai? Asa stand lucrurile, unii au ramas atarnati la banci cu niste sume frumusele care trebuiesc date inapoi… Totusi, intr-o emisiune anterioara, din cate am inteles, reprezentantii bancilor au spus ca putini sunt cei in aceasta situatie, mare majoritate care au luat credite isi platesc ratele fara problema. Putini insa au probleme!

Legea darii in plata spune asa, din cate am inteles: dai casa bancii si scapi de datoriile respective. Deci in felul asta se sterg niste datorii si omul devine curat. Dar vad ca nimeni nu a pus problema: ce sa faca banca cu un imobil (cladire, teren etc)? Sa-l revand apoi la un pret mai mare ca sa-si scoata banii? Dar o banca nu e un jucator pe piata imobiliara. Or, in felul asta fortezi banca sa devina un jucator pe o piata straina de esenta ei. Initiatorul legii spune, daca am inteles eu bine, ca, de fapt, chestiunea e alta: sa-i dea posibilitatea celui ce are datorii sa negocieze cu banca. Dar atunci – mai ales dandu-se o asemenea lege – banca ajunge sa fie la mana celui ce are datorii la aceasta. Daca e lege si daca n-am alta cale, va trebui sa accept conditiile pe care mi le pune datornicul, altminteri ma trezesc cu un teren sau o casa cu care n-am ce face. Pentru ca o banca nu opereaza cu terenuri sau cu case. In felul asta e foarte probabil sa se intample ceea ce s-a intamplat in anii ’90 la Bancorex. Toata lumea va putea lua credite din moment ce toata lumea va putea negocia de pe o pozitie de superioritate cu o banca, avand legea de partea cetateanului. Ce s-a inatmplat cu Bancorex stie, de asemenea, toata lumea. Creditele au devenit neperformante si banca a luat-o la vale! De asemenea, ar trebui sa fie foarte clar ca a implementa zicerea potrivit careia bancile s-o lase mai moale cu profiturile – adica a determina o scadere in profitul unei banci – inseamna a impinge o banca pe panta foarte alunecoasa a falimentului.

Interesant ca astfel de propuneri vin din partea PNL… Daca ar fi venit de la PSD nu m-ar fi mirat prea tare…

Ce facem, ne intoarcem la anii ’90?

Cei care spun ca bancile s-o lase mai moale cu profiturile ar trebui sa se gandeasca ca sistemul bancar, bancile din Romania au rezistat cu succes celei mai mari crize de la Marea Criza din ’29-’33, intr-o tara, precum a noastra, care nu dovedeste performante economice deosebite. Nici un nivel de incredere prea ridicat pentru investitii.

Va dati seama ce ar insemna sa se prabuseasca bancile in Romania?