In ce calitate Departamentul de Stat al SUA da indemnuri Parlamentului Romaniei?

Am vazut ca datul cu parerea se practica nu doar la televiziunile de stiri dambovitene, dar si la Departamentul de Stat al SUA – de citit aici. Nu e vorba daca e bine sau e rau ce sustine Departamentul de Stat al SUA, ci in ce calitate da indemnuri, sfaturi juridice Parlamentului Romaniei. Si care e, totusi, competenta Dep. de Stat al SUA in materie juridica? La ora actuala, in America, se ancheteaza un imens scandal privind implicarea Rusiei in alegerile prezidentiale din SUA. Evident, Rusia nu avea nicio calitate sa se amestece in respectivele alegeri. Ce calitate are Dep. de Stat de a se amesteca in procesul legislativ din Romania, tara suverana si independenta, care se desfasoara in Parlament, „organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii” (Constitutia)? Iar acest Parlament, componenta sa actuala, a rezultat in urma unor alegeri libere, intr-o tara libera precum tara noastra. Iata ce spune Comunicatul:

„The United States notes with concern that the Parliament of Romania is considering legislation that could undermine the fight against corruption and weaken judicial independence in Romania. This legislation, which was originally proposed by the Ministry of Justice, threatens the progress Romania has made in recent years to build strong judicial institutions shielded from political interference. We urge the Parliament of Romania to reject proposals that weaken the rule of law and endanger the fight against corruption”

Atata vreme cat la noi nu exista cu adevarat o dezbatere in societate cu privire la Legile Justitiei, ci doar parti-pris-uri politice, e greu sa-ti faci o parere obiectiva asupra acestei probleme.

Insa amestecul SUA asupra acestei chestiuni, ca si cum Romania ar fi Puerto Rico, un stat insular asociat Statelor Unite, nu o tara suverana si independenta, are o anumita stridenta, ciudata as spune eu, pentru ca astfel de chestiuni se pot discuta – nu trebuia un asemenea Comunicat, atat de vizibil ca se poate citi fara lupa sau ochelari si de pe Marte! Acest Comunicat arata motivele, insa nu le explica, pentru ca altminteri motive se pot gasi oricand. Ar fi trebuit – e o cerinta minimala in orice dezbatere – sa-si explice punctele de vedere si sa le comunice astfel si Parlamentului. Motivele par a fi, de fapt, niste concluzii, fara sa intelegem cum au fost trase. Si fara sa stim daca s-a incercat un dialog cu Coalitia majoritara si care e temeiul acestor concluzii. Pe de alta parte e greu de inteles calitatea Dep. de Stat in care face astfel de declaratii. Neamestecul in treburile interne e stipulat in Actul Final de la Helsinki, in vigoare astazi. Pe baza acestuia a fost condamnat amestecul Rusiei in treburile interne ale Ucrainei si anexarea ilegala, desigur, a Crimeii. Calitatea de aliat nu inseamna si calitatea de a da ordin Parlamentului acelei tari, suverana si independenta, sa legifereze intr-un anumit sens. In ceea ce priveste apartenenta la NATO, n-am auzit ca acest lucru ar nega Acordurile de la Helsinki. Romania si-a indeplinit obligatiile fata de NATO, in comparatie cu alte tari, chiar occidentale, care nu si le indeplinesc. De asemenea, Romania a participat activ la operatiunile NATO, aratandu-se si dovedindu-se un aliat de nadejde! De asemenea astfel de sentinte, ca si cele din Comunicat, ignora total UE, acesta nefacand nicio referire la MCV. Ba chiar poate e mai bine zis: peste capul UE si Comisiei Europene!!

Parerea mea este ca astfel de chestiuni sensibile trebuie discutate politic, fara circ si scandal prin comunicate publice, demne de o cauza mai buna, ca si cum Dep. de Stat ar mai avea putin si ar iesi la miting, in strada.

Bineinteles ca postarea Dep. de Stat ridica semne de intrebare, in special de ordin constitutional, ce tin de Constitutia SUA. Unde scrie anume in Constitutia SUA ca Dep. de Stat, Guvernul American, sunt indrituiti sa dea „indemnuri” Parlamentelor liber alese din alte tari suverane si independente ce anume legi sa adopte?

Chiar si juridic vorbind, tot Comunicatul asta, facut public in felul asta, formal nu e in regula din punct de vedere juridic. Noi nu discutam aici chestiunea in continutul ei. Partea formala e importanta, pentru ca in felul acesta Dep. de Stat poate indemna Parlamentul Romaniei sa voteze sau sa nu voteze si alte legi. Care, in continut, pot fi bune sau proaste. Fara sa tina cont si de alte aspecte, spre exemplu ca Romania e membru UE. Interesant e ca acest Comunicat nu se margineste doar la critica, ci indeamna la adoptarea sau neadoptarea unor legi de catre Parlament.

Fara indoiala o clarificare e necesara. Statul Roman trebuie s-o ceara. Si ar trebui stabilit un dialog, nu prin comunicate. Pe de alta parte si eu cred ca nu e cazul sa ne grabim chiar acum, in 2-3 zile, sa trecem „Legile Justitiei” fara a reflecta mai profund si mai bine. Si, oricum, vorba proverbului: „graba strica treaba”.

Ne vom referi mai jos putin si la continut.

Fara indoiala ca apartenenta noastra la Lumea Libera implica independenta Justitiei si separtia puterilor in stat, asa cum a lasat-o Montesquieu. Evident ca trebuie lucrat la a asigura independenta Justitiei, care e cea mai buna cale spre a evita abuzurile. Daca actuala Coalitie crede ca amestecul politicului ii e favorizant, se inseala. Montesquieu a gandit pentru prima oara un astfel de sistem tocmai pentru a evita abuzurile. Iar abuzurile duc la lupte intestine si la instabilitate politica. De aceea trebuie gandit mai bine, iar amestecul politicului trebuie diminuat si chiar eliminat.

De asemenea trebuie o atitudine nu „tafnoasa”, cum am auzit exprimandu-se pe la televiziunile de stiri, ci demna si ferma de a respinge astfel de Comunicate ce nu au nimic in comun cu legislatia, atat interna cat si internationala, care induc impresia unei politici de dictat si de influentare cu forta a deciziilor unui Parlament liber ales. Asta nu inseamna tafna, sa ne intelegem bine. Ci o atitudine normala.

Un alt aspect important il constitutie grupurile de lobby din SUA ostile Romaniei, care ar putea genera astfel de comunicate controversate. De aceea tara noastra trebuie sa aiba in vedere o crestere a lobby-ului romanesc in SUA, inclusiv la nivel guvernamental si de Congres.

Faptul pozitiv pe care il vad – pentru ca, totusi, exsta unul si e important – este ca SUA ne ofera sprijinul moral pentru a construi un sistem judiciar independent de politic si a duce in continuare lupta impotriva coruptiei, care e o lupta grea. Noi nu trebuie sa ignoram acest lucru. Insa ar trebui sa reflectam – noi, nu altii – mai profund la chestiune si la efectele pe care le genereaza. Problema complicata – pe care in mare parte am complicat-o noi, fara sa ne ajute altii – este ca n-am terminat inca toate reformele, ca s-o avem doar pe asta, Reforma Judiciara si sa incheiem odata Tranzitia. Mai avem inca reforme in domeniul economic, in sensul pietii libere, chiar daca am intrat in sistemul economiei functionale de piata, lucru ce presupune un capitalism romanesc si acumulare de capital – deoarece noi suntem, mai ales dupa Criza din 2008-2009, care ne-a dat inapoi, intr-o stare incipienta: nu suntem precum SUA sau tarile occidentale dezvoltate, tari care n-au cunoscut comunismul. Noi suntem la inceput, iar capitalismul romanesc, dupa seceta comunista, e la inceputul dezvoltarii sale. Mai sunt fondurile europene, apoi reformele necesare integrarii in Eurozona. Deci sunt multe lucruri, avem multe probleme de rezolvat si tocmai asta complica lucrurile, inclusiv Reforma Judiciara.

Eu pot sa inteleg ca se forteaza aceste reforme, printr-o accelerare a lor. Insa fiecare tara – pentru ca tarile se situeaza pe stadii diferite de dezvoltare, cum spunea Milton Friedman – are propriul ei mers, propria ei dezvoltare si specific. Asa s-a intamplat inclusiv cu SUA. De aceea e greu de spus daca aceasta accelerare ar putea avea succes pana la urma.

De asemenea, un alt lucru ce impiedica Reforma Judiciara este „rafuiala politico-mafiota” (Ion Cristoiu) din partidele noastre, indiferent de culoare politica si care se duce prin intermediul DNA. Lucrul asta se opune unei reale reforme. Pe care cati o doresc, oare? Sunt chestiuni complicate, fenomene sociale si politice complexe, ce nu pot fi rezolvate repede. Iar daca le rezolvam repede, le vom rezolva oare bine?

Sunt destule probleme, iar principalul nostru partener, SUA, trebuie sa inteleaga – si pentru asta ar trebui ca si noi sa le explicam cat se poate de corect cum stau lucrurile – situatia asta complicata.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

P.S.

Melescanu ar trebui sa ridice si problema Visa Waiver, daca tot va cere explicatii Dep. de Stat. Ar trebui sa inteleaga si Dep. de Stat ca este cel putin ciudat ca o parte din partenerii de nadejde ai SUA, indiferent de ce regim e pe acolo – si ma gandesc de pilda si la Polonia – sa fie lasati pe dinafara. Daca vrem sa intarim pe aici niste valori, atunci trebuie ca si aceste tari, care fac parte din Lumea Nord-Atlantica, daca se poate spune asa, sa beneficieze fara probleme de Visa Waiver. Fara indoiala ar trebui sa ridice si problema legata de aderarea la Spatiul Schengen.

Despre dezbaterea privind armele din SUA…

Tragedia intamplata in Las Vegas a reaprins dezbaterea privind regimul armelor si munitilor in SUA. Aici avem o chestiune ce tine de Constitutia SUA care permite detinerea si portul de arma, lucru ce reprezinta un drept si o libertate a cetateanului american. Este evident, dupa parerea mea, ca in SUA, fata de Europa, exista o cultura a armelor in randul cetatenilor. Si din aceasta cauza o schimbare a Constitutiei in aceasta privinta este foarte greu de realizat. Omorul in masa din Las Vegas a starnit, desigur, multe reactii emotionale. Era de asteptat. Democratii sunt pentru un control strict al armelor, daca nu chiar interzicerea detinerii de arme din partea cetatenilor. Republicanii, pe buna dreptate, considera lucrul acesta o incalcare a Constitutiei prin care s-ar realiza privarea de un drept si o libertate, ambele legitime, a cetateanului american.

Dar cum sta, de fapt, situatia? Daca privim lista tarilor dupa rata omuciderilor, observam ca SUA nu e nici pe departe pe primul loc iar rata omuciderilor la suta de mii de locuitori nu e mare in comparatie cu multe alte tari. O statistica interesanta este si lista tarilor dupa rata mortii cauzata de armele de foc: referitor la SUA (2014) avem o rata ceva mai mare, de 10,54 de morti la suta de mii de locuitori, dar omuciderile reprezinta doar 3,60, fata de 6,30 cat reprezinta sinuciderile!! Asta la 112,6 arme la suta de locuitori. Iata lista in figura de mai jos (sursa: Wikipedia):

Aici o alta statistica: lista oraselor din SUA privind rata criminalitatii. De observat ca nu avem o omogenitate a rezultatelor si, desigur, crimele nu se refera doar la omoruri prin arme de foc. Insa iata inca doua statistici interesante: rata mortilor cauzate de arme de foc in care, de asemenea, nu avem o omogenitate a rezultatelor si lista statelor dupa rata omuciderilor – observam un lucru interesant: rata omuciderilor a scazut constant in fiecare stat in perioada 1996-2014!! Iar aici legislatia privind armele in SUA stat cu stat. Sa dam un exemplu privind orasele ca sa evidentiem diferente notabile: Baltimore, Maryland cu 55,4 omoruri la suta de mii de locuitori si Boston, Massachusetts cu 5,7 la suta de mii. In Maryland legislatia privind armele de foc e restrictiva, asta nu inseamna ca in Baltimore rata omorurilor nu e ridicata (in comparatie cu alte orase). Si in Massachusetts sunt restrictii, dar in Boston e de 10 ori mai scazuta fata de Baltimore. De aici rezulta ca sunt orase, poate chiar si zone, cu probleme specifice. Putem sa le spunem probleme locale sau zonale pe care am putea sa nu le regasim in alte zone din SUA. Pot fi state cu o legislatie mai restrictiva unde gasim orase cu o rata ridicata a omorurilor si orase  in state cu o legislatie mult mai putin restrictiva unde rata omorurilor e mult mai redusa. In Buffalo, New York, spre exemplu, avem o rata de 15,9 omoruri la suta de mii de locuitori, pe cand in Austin, Texas avem doar 2,5 la suta de mii. In Austin avem doar 99 de jafuri la suta de mii de locuitori. In Buffalo, in conditiile in care orasul e mai mic din punctul de vedere al populatiei decat Austin!!, avem 400,2 jafuri la suta de mii de locuitori!! Chiar in interiorul aceluiasi stat situatia difera foarte mult de la oras la oras.

In Las Vegas, unde s-a produs tragedia, rata omorurilor era realtiv scazuta: la o populatie de peste 1,5 milioane de locuitori, o rata de 8,1 la suta de mii. Deci nu anunta vreo tragedie care s-ar fi putut intampla acolo. S-a facut, desigur, legatura cu terorismul islamic in urma comunicatului dat de ISIS care a revendicat atentatul. FBI a infirmat. Cauzele care l-au impins pe Paddock la un asemenea gest criminal raman necunoscute. Este adevarat insa ca SUA s-a confruntat in ultimii ani cu atentate teroriste sangeroase. Dar recentul atentat din Las Vegas pune, cred, o alta problema. Si e ceea ce nu inteleg prea bine. Eu cred ca discutia privind regimul armelor si munitiilor, speculata politic, desigur, ar trebui trecuta pe un plan secund. Nu asta mi se pare problema. Cred mai degraba ca in societatea americana se manifesta o forma de radicalizare ce nu s-a mai manifestat in trecut, cel putin in Istoria Moderna a SUA. Nu prea inteleg ce-i cu radicalizarea asta, care, dupa cum se poate observa, se manifesta chiar la nivel de individ. Evident ca inasprirea legislatiei privind regimul armelor si munitiilor sau interzicerea detinerii si purtarii acestora nu rezolva problema, mai ales intr-un spatiu cultural cum e cel american. Si in Europa, unde rata omuciderilor e mai scazuta decat in SUA, am avut atentate teroriste sangeroase. Iar interzicerea armelor e cam la fel cu cea a drogurilor. Si nu se mai consuma droguri? Dimpotriva! De aceea chestiunea principala care ar trebui studiata – si nu cred ca e inteleasa bine la ora actuala nici de cei mai proeminenti cercetatori in domeniu – e cea sociala. Pentru ca radicalizarea aceasta, care s-ar putea sa nu fie neaparat vizibila pentru ca individul ar putea s-o interiorizeze, e o problema de un astfel de ordin, care tine de social, de fenomenele care se produc in societate. Rata omuciderilor pe perioada 1996-2014 a fost in scadere stat cu stat. Asta nu inseamna ca, cel putin in ultima perioada, radicalizarea cel putin a unei parti a societatii n-ar fi crescut. E greu de cuantificat, de masurat lucrul acesta. Totusi, nu imposibil. Insa ar trebui stabilit daca e asa. Cel putin pentru un anumit segment al populatiei, fie el si restrans. Ar trebui stabilit cine, ce tip de oameni sau ce segment de populatie ar fi vulnerabil la asa ceva si de ce. Acest Paddock am inteles ca ar fi fost un om bogat. Rezulta ca nu saracia impinge neaparat spre asa ceva, spre o astfel de fapta abominabila. Dupa parerea mea, sigur, in general vorbind, intr-o societate in care nu se manifesta radicalizarea – care s-ar putea manifesta si sub forma terorismului islamic, dar nu e obligatoriu – n-ar trebui sa se intample astfel de asasinate in masa. Atentatele teroriste din Franta, de exemplu, de tip islamic, sunt un efect al acestei radicalizari a populatiei de religie musulmana traitoare in Franta sau in Uniunea Europeana. Evident, avem si o cauza a acestei radicalizari, ce poate fi de ordin religios-politic. Insa aceasta radicalizare a permis sa se mai intample inca un atentat si tot asa. Insa radicalizarea unui grup de oameni nu e necesar sa aiba o cauza religioasa. Pot fi si alte cauze. In privinta a ceea ce s-a intamplat la Las Vegas, cauzele care l-au determinat pe Paddock sa faca un asemenea masacru sunt necunoscute. Problema ar fi: exista oare un ansamblu mai larg de cauze care sa cuprinda un numar mai mare de cetateni dispusi sa faca un al doilea masacru? Cauze care, repet, nu tin neaparat de religie. Asta ar trebui cercetat. Si, bineinteles, sondajele de opinie (cu intrebari bine puse!)  sunt un auxiliar serios in munca de cercetare. Pentru ca pot fi cauze ascunse care sa se manifeste in societate si pe care sa nu le stim sau nici sa nu le banuim… Pot fi si de ordin politic. E posibil sa fie consecinta manifestarii unei natiuni divizate, cum s-a si vorbit in recenta campanie electorala din SUA. Un import cultural, cum s-a manifestat, de exemplu, pe vremea fostei Administratii Obama – spre exemplu primirea pe scara larga a imigrantilor musulmani din Orientul Mijlociu, un fel de a imita Europa, sau a face o America mult mai asemanatoare cultural cu Europa – ar putea genera reactii negative si de multe ori imprevizibile. Pot fi motivatii politice cum a fost cazul in 2011 Tucson shooting cand Gabrielle Giffords, membra a Camerei Reprezentantilor din partea Partidului Democrat, a fost impuscata in cap – dar a supravietuit, din fericire, atentatului – dar alti 6 oameni au murit in acest atac iar alte 13 persoane au fost ranite!! O retorica politica inflamanta intr-un sistem cu doua partide principale, cum e in SUA, departarea de la Constitutia SUA pentru care multi americani au un mare respect si o iubesc, o departare de la un bipartizanat ce ar raci retorica folosita de liderii politici din ambele partide – de multe ori opuse uneia alteia si ireconciliabile – introduc efecte negative ce se resimt in societate. Iata ce se arata aici referitor la politica din SUA:

„There have been periods of bipartisanship in American politics, such as when the Republicans supported legislation by Democratic President Johnson in the early 1960s, and when Democrats worked with Republican President Reagan in the 1980s.^[7]

In the United States in 2010, however, there was wide disagreement between the Republicans and Democrats because the minority party has been voting as a bloc against major legislation, according to James Fallows in The Atlantic.^[4] In 2010, the minority party has the ability to „discipline its ranks” so that none join the majority, and this situation in the Congress is unprecedented, according to Fallows.^[4] He sees this inability to have bipartisanship as evidence of a „structural failure of American government.”^[4] Adviser to PresidentObama, Rahm Emanuel, said the period from 2008–2010 was marked by extreme partisanship.^[8] After the U.S. elections of 2010, with sizeable gains by Republicans in the House and Senate, analyst Charles Babington of the Associated Press suggested that both parties remained far apart on major issues such as immigration and Medicare while there may be chances for agreement about lesser issues such as electric cars, nuclear power, and tax breaks for businesses; Babington was not optimistic about chances for bipartisanship on major issues in the next few years.^[9] While analyst Benedict Carey writing in The New York Times agrees political analysts tend to agree that government will continue to be divided and marked by paralysis and feuding, there was research suggesting that humans have a „profound capacity through which vicious adversaries can form alliances,” according to Berkeley professor Dacher Keltner.^[10]

A call for bipartisanship is often made by presidents who „can’t get their way in Congress,” according to one view.^[11] Military policies of the Cold War and actions like the Iraq war were promoted and supported, through the mass media, as bipartisan acts.^[12]„

Punerea de acord dintre cele doua partide s-a rupt in 2010, dupa cum se vede. Din pacate, bipartizanatul pare a nu fi posibil nici acum, dupa alegerea D-lui. Trump in functia de Presedinte si s-a vazut chiar la investitura proteste masive de strada impotriva faptului ca Dl. Trump a castigat. Ulterior Democratii au exprimat puncte de vedere dure impotriva lui Trump, mergand pana la sustinerea suspendarii Presedintelui, dar n-au majoritate in Congres pentru asta. Impresia, daca privim in general tot tabloul, e ca starea de tensiune se mentine. In aceasta situatie politica se mentine, desigur, si o stare de tensiune in societate, in fiecare stat. Tensiunile acestea cresc extremele, cum s-a vazut si in recentele proteste din Charlottesville, Virginia. Vorbind despre Charlottesville, Vladimir Tismaneanu specifica la modul cat se poate de clar ca e vorba de antisemitism:

What Charlottesville is about…

„I’m the last person to condone far left violence. I’m unequivocally opposed to any extra-legal forms of rebellion (I don’t regard totalitarian decrees, abusively and arbitrarily humiliating, as laws). I admire Thoreau, but I think that civil disobedience ought to be civilian (with bold characters), i.e., non violent, decent, civilized. I detest Molotov, in any of his incarnations: as the man who signed the infamous pact and as a “revolutionary” …cocktail. My admiration for the whole civil society strategy that triumphed in Eastern Europe during the annus mirabilis 1989 is precisely rooted in this philosophical engagement. But I need to say it emphatically: Charlottesville is the name of far right (alt right, as it were) jingoism, racism, anti-Semitism, white resentment, lumpen malaise, in short updated, Americanized Fascism. I just read a great essay by Mary McCarthy titled “Hannah Arendt and Politics.” It reminded me that during Senator McCarthy’s vicious witchhunts, Hannah Arendt considered returning to Europe, becoming a refugee for the second time in her life. Neither she nor her husband were directly targeted, but they felt that America was running amok. For me, 45’s conduct is just latter day McCarthyism…„

Interesant este ca Gabrielle Giffords, cea impuscata in Tucson, era de religie iudaica si iata aici o lista cu evrei, membri ai Congresului SUA – de remarcat ca majoritatea sunt din Partidul Democrat. Majoritatea evreilor din SUA voteaza cu Partidul Democrat.

Fac o mica paranteza. O chestie interesanta pe care o citesc pe Wikipedia, ce-i reprosa D-na. Barbara Levy Boxer, pana de curand senator de California din partea Partidului Democrat, Condoleezzei Rice:

„Boxer criticized then United States Secretary of StateCondoleezza Rice‘s judgment in relation to the war in Iraq: „I personally believe – this is my personal view – that your loyalty to the mission you were given, to sell the war, overwhelmed your respect for the truth.”^[78]

In January 2007, Boxer was in the news for comments she made when responding to Bush’s plans to send an additional 20,000 troops to Iraq. „Who pays the price?” Boxer asked Secretary of State Condoleezza Rice. „I’m not going to pay a personal price. My kids are too old and my grandchild is too young. You’re not going to pay a personal price with an immediate family. So who pays the price? The American military and their families… not me, not you.” When Rice interjected, Boxer responded by saying, „Madam Secretary, please. I know you feel terrible about it. That’s not the point. I was making the case as to who pays the price for your decisions. And the fact that this administration would move forward with this escalation with no clue as to the further price that we’re going to pay militarily… I find really appalling.”^[79]„

Boxer raspundea planului lui Bush de a trimite 20.000 de militari in plus in Irak si o intreba pe Condoleezza „cine va plati pretul pentru deciziile dumneavoastra”… Am inchis paranteza.

O alta chestiune interesanta legata de lupta asta politica intre cele doua partide este, daca se poate spune asa, modernul Know Nothing… Cititi aici despre Know Nothing ca eu cred ca merita si iata ce se arata printre altele referitor la zilele noastre despre acest curent politic:

„The Nativist spirit of the Know Nothing movement was revived in later political movements, such as the American Protective Association of the 1890s and the Ku Klux Klan of the 1920s.^[40] In the late 19th century, Democrats would call the Republicans „Know Nothings” in order to secure the votes of Germans, as in the Bennett Law campaign in Wisconsin in 1890.^[41][42] A similar culture war took place in Illinois in 1892, where Democrat John Peter Altgeld denounced the Republicans:

The spirit which enacted the Alien and Sedition laws, the spirit which actuated the „Know-nothing” party, the spirit which is forever carping about the foreign-born citizen and trying to abridge his privileges, is too deeply seated in the party. The aristocratic and know-nothing principle has been circulating in its system so long that it will require more than one somersault to shake the poison out of its bones.^[43]

The term has become a provocative slur, suggesting that the opponent is both nativist and ignorant. George Wallace‘s 1968 presidential campaign was said by Time to be under the „neo-Know Nothing banner”. Fareed Zakaria wrote that politicians who „encourage[d] Americans to fear foreigners” were becoming „modern incarnations of the Know-Nothings.”^[40] In 2006, an editorial in The Weekly Standard by neoconservative William Kristol accused populist Republicans of „turning the GOP into an anti-immigration, Know-Nothing party.”^[44] The lead editorial of the May 20, 2007, edition of The New York Times on a proposed immigration bill, referred to „this generation’s Know-Nothings.”^[45] An editorial written by Timothy Egan in The New York Times on August 27, 2010, entitled „Building a Nation of Know-Nothings” discussed the birther movement, which falsely claimed that Barack Obama was not a natural-born United States citizen, which is a requirement for the office of President of the United States.^[46]

In the 2016 United States Presidential Election, a number of commentators and politicians compared candidate Donald Trump to the Know Nothings due to his anti-immigration policies.^{[47][48][49][50][51]}„

Acest Know Nothing (Nu stiu nimic) dupa raspunsul pe care il dadeau membri sai, era de fapt un partid – Partidul Nativ American sau Partidul American fondat pe la 1844 si dizolvat la 1860, care avea si o aripa secreta. Ideologia lui era: nationalismul american, populismul de dreapta, anticatolicismul, republicanismul, nativismul, iar ca religie, pentru ca avea si o dimensiune religioasa, era protestant – temperance movement, care era o miscare sociala indreptata impotriva bauturilor alcoolice si care s-a radicalizat – deci iata inca o forma de radicalizare pornita din puritanismul protestant, daca inteleg bine – ajungandu-se la prohibitie. Insa criticile care le sunt aduse republicanilor se refera la faptul ca vor sa-si transforme partidul intr-unul antiimigratie, un Know-Nothing Party, apropo de nativism. Reprosul adus lui Obama ca nu s-ar fi nascut pe teritoriul SUA, lucru ce e o cerinta constitutionala pentru functia de Presedinte al SUA, a fost catalogata in acelasi mod intr-un editorial din The New York Times semnat de Timothy Egan, din 27 august 2010 si care se intitula: „Building a Nation of Know-Nothings” (Construind o natiune de Know-Nothings).

Sa dam un exemplu de radicalizare in SUA datand din secolul XIX, ca sa vedeti pana unde se poate ajunge. In centrul acesteia il avem pe Lewis Charles Levin (1808-1860), om politic american, si membru al partidului Know Nothing, precum si un activist social anticatolic. Din cate inteleg, avea origini evreiesti, lucru foarte interesant! Iata ce aflam din Wikipedia:

„Levin’s anti-alcohol crusade proved to be excellent preparation for his next cause, a campaign against Catholic political power, which he carried on in two papers, the Native American and The Daily Sun. Initially the main political issue was an 1843 public school ruling permitting Catholic children to be excused from Bible-reading class (because the Protestant King James Version was being used). Levin became the leader and chief spokesman for a start-up political movement calling itself the American Republican Party (later the Native American Party). On May 3, 1844 Levin attempted to give a speech in the center of the Irish-Catholic neighborhood of Kensington. The locals ended up chasing all of the protesters out of the neighborhood. The following Monday, May 6, Levin returned with 3000 protesters. The ensuing fighting led to dozens of people killed, hundreds injured, and hundreds more left homeless as most of the neighborhood homes were burned by rioters. In addition the Catholic Churches St. Michael and St. Augustine were demolished completely by fire.^[5]

New riots broke out in Southwark in July of that same year when a group of protesters threatened to destroy St. Philip Neri Catholic Church in the Southwark District. This time Levin used his influence to prevent the mob from burning the Church. Following the July riots, Levin and his colleague Samuel R. Kramer (publisher of the Native American) were arrested for „exciting to riot and treason” in inciting locals to invade and burn several Catholic churches and a convent.^[6] However, the case never went to trial.^[7]

Shortly after the 1844 Philadelphia riots, Levin ran for Congress and was elected on his party’s platform: (1) to extend the period of naturalization to twenty-one years; (2) to elect only native born to all offices; (3) to reject foreign interference in all institutions, social, religious, and political.

Levin was returned to Congress in 1846 and 1848. He served as chairman of the United States House Committee on Engraving during the Thirtieth Congress, 1847–48.”

Incerc sa traduc:

„Cruciada antialcool a lui Levin s-a dovedit o excelenta pregatire pentru urmatoarea cauza, campania impotriva puterii politice Catolice, dusa in doua publicatii Native American si The Daily Sun. Initial principala chestiune politica a fost ca in 1843 in scolile publice se permitea copiilor catolici ca sa fie scuzati de la citirea Bibliei in clasa (deoarece se folosea versiunea protestanta King James Version ). Levin a devenit liderul si purtatorul sef de cuvant pentru o noua miscare politica care se autointitula American Republican Party (mai tarziu Partidul Nativ American). Pe 3 mai 1844 incearca sa tina o cuvantare in centrul unui cartier catolic irlandez din Kensington. Localnicii au sfarsit prin a-i fugari pe toti protestatarii afara din cartier. In lunea urmatoare, pe 6 mai, Levin s-a intors cu 3000 de protestatari. In lupta ce a urmat au murit duzini de oameni, sute au fost raniti si sute si chiar mai multi au ramas fara casele lor din cartier care le-au fost incendiate de catre insurgenti. In plus, bisericile catolice Sf. Mihail si Sf. Augustin au fost incendiate.

Noi rebeliuni au izbucnit in Southwark in iulie acelasi an cand un grup de protestatari au amenintat ca vor distruge biserica catolica Sf. Philip Neri din Districtul Southwark. De daca aceasta Levin si-a folosit influenta pentru a preveni furturile din biserica aflata in flacari. Dupa revoltele din iulie, Levin si colegul sau Samuel R. Kramer (editor la Nativul American) au ofst arestati pentru „incitare la revolta si tradare”, incitand in diverse locuri la arderea bisericilor catolice si a unei manastiri. Oricum, cazul nu a ajuns niciodata la proces.

Putin timp dupa rebeliunile din Philadelphia intamplate in 1844, Levin a candidat pentru Congres si a fost ales pentru platforma sa: (1) extinderea perioadei de naturalizare la 21 de ani, (2) alegerea in toate functiile doar a celor nascuti nativ, (3) respingerea interferentelor straine in toate institutiile sociale, religioase si politice.

Levin revine in Congres in 1846 si 1848. El a servit ca sef al United States House Committee on Engraving in timpul celui de-al Treisprezecelea Congres, 1847-1848.”

Despre Committee on Engraving (1844-60) – mai multe aici.

Iata ce efecte, evident nedorite, poate avea radicalizarea din diferite cauze, in cazul acesta politico-religioase in SUA. Fara aceasta radicalizare n-ar fi murit nimeni, n-ar fi fost ranit cineva, nu s-ar fi ars locuinte si biserici. Nu datorita dreptului de a detine si de a purta arma s-a intamplat toata aceasta calamitate descrisa mai sus. Calamitate facuta de om, nu de natura, ce-i drept. Si, evident, radicalizarea venita dintr-o parte starneste reactii dure in cealalta parte. De aceea trebuie studiat ce se intampla acum si trebuie prevenite din timp, prin politici intelepte, astfel de deznodaminte. Tragice. Un lucru intersant despre acest Levin este ca el a fost internat in Spitalul din Philadelphia pentru nebunie. Se spune ca devenise „periculos si de necontrolat”. Se presupune ca aceasta stare se datora consumului unor mari cantitati de opiu. Insa iata ce se arata despre a doua lui casatorie:

„Lewis and Julia Levin had one child, a daughter called Louise or Louisa (1840–1919). (It is occasionally reported erroneously that there was a son named Louis.)^[10][11] Louisa married a Brazilian diplomat named Carlos de Barros in Washington City in 1862, and later lived in South America, Philadelphia and New York City. One of their sons and two grandsons were institutionalized in the 20th century for insanity.^[12]„

Incerc sa traduc:

„Lewis si Julia Levin au avut un singur copil, o fiica pe nume Louise sau Louisa (1840-1919). (Ocazional se raporteaza eronat ca ar fi avut un fiu pe nume Louis). Louisa s-a maritat cu un diplomat brazilian pe nume Carlos de Barros in Washington City in 1862, si mai tarziu a trait in America de Sud, Philadelphia si New York City. Unul din fiii lor si doi nepoti au fost internati in sec. XX pentru nebunie.”

Este impresionanta si trista povestea aceasta a vietii lui…

Insa in plan social se pot gasi metode si tehnici de a combate radicalizarea ce poate avea consecinte tragice si care, in orice caz, nu poate duce la ceva bun. Un astfel de fenomen, pornind de la idei gresite, il poate duce chiar pe un om sanatos suta la suta pe cai gresite. Evident, se poate intampla oriunde, nu doar in SUA.

Ar trebui sa vorbim si despre ce se intampla in cele doua mari partide din SUA.  Sa vedem ce se intampla in Partidul Democrat. In primul rand frapeaza orientarea sa ideologica. Aceasta cuprinde: liberalismul modern, social-liberalismul – majoritare, factiuni: centrismul, conservatorismul, populismul de stanga, progresivismul si social-democratia. Ei, da, asta e tare! De la mostenirea unor titani ai politicii americane precum Thomas Jefferson si Kames Madison, in cele din urma Partidul Democrat a ajuns la social-democratie! 🙂 Uitandu-te la asemenea orientare ideologica parca iti vine sa te intrebi: e un fel de USL? 🙂 Sunt cam toate bagate acolo, ca-ntr-o oala. Si, uite asa, partidul e mare si castiga alegeri, chiar daca pe cele recente le-a pierdut. O asemenea orientare ideologica, atat de larga, induce tensiuni prin neclaritatea sa. Insa trebuie spus ca in politica americana, ca de altfel peste tot in Lumea Libera, sunt partide care se desprind din altele. Spre exemplu, un caz interesant a fost Partidul Progresivist „Bull Moose” a lui Theodore Roosevelt care s-a desprins din Partidul Republican pe motiv ca republicanii adoptasera o politica foarte conservatoare, lucru ce l-a nemultumit pe Roosevelt, care fusese deja Presedinte. Numele de „Bull Moose” vine de la zicerea lui Roosevelt cum ca s-ar simti ca un „taur-cerb” (bull moose) 🙂 . Partidul s-a format in 1912 dupa ce Roosevelt a pierdut nominalizarea in favoarea fostului sau protejat Presedintele William Howard Taft (1909-1913). Pe vremea aceea, Roosevelt ar fi avut dreptul la o a treia candidatura! Cat timp a fost Presedinte, Taft, prietenul sau, a ocupat functia de Secretar de Razboi. Insa vederile conservatoare ale lui Taft l-au indepartat pe Roosevelt de acesta. Liderul republican progresivist, Robert La Follette, anuntase in 1912 intentia ca Taft sa fie nominalizat de catre Partidul Republican, dar multi dintre suporterii sai au trecut de partea lui Roosevelt dupa ce fostul Presedinte si-a exprimat dorinta de a candida a treia oara. Insa la Conventia Partidului Republican din 1912 Taft a reusit sa-l invinga pe Roosevelt si sa obtina nominalizarea. Noul partid, cel Progresivist, a atras multi republicani ce erau in functii precum si republicani ce au ramas loiali Partidului Republican. Partidul Progesivist a venit cu o platforma anticoruptie – „desfacerea legaturilor nesfinte dintre afacerile corupte si coruptia din politica”, continea restrictiile privind contributiile in finantarea campaniei electorale, o reducere a tarifelor, un sistem de asigurari sociale, ziua de munca de 8 ore, sufragiu pentru femei. In 1912, la votul popular, Roosevelt a reusit sa-l invinga pe Taft, dar Woodrow Wilson a reusit sa ia 41,8% din voturi. Oricum, performanta lui Roosevelt e una foarte buna, dat fiind faptul ca a fost a treia oara cand candida. Trebuie spus ca pe 14 octombrie 1912, aflandu-se in campanie in Milwaukee, Wisconsin, a fost victima unei tentative de asasinat. Glontele a patruns in corp prin cutia in care isi tinea ochelarii si prin hartia ce continea discursul ce trebuia sa-l rosteasca in fata alegatorilor. Nu a dorit sa mearga imediat la spital ci a continuat sa-si citeasca discursul – a vorbit 90 de minute, desi sangele se prelingea pe camasa. Doctorii au concluzionat ca e mai bine, mai putin periculos, sa lase glontul in pace decat sa incerce sa-l scoata si astfel el a purtat acesl glont in el pentru tot restul vietii. E poate mai putin cunoscut la noi cazul unui alt Presedinte american, in afara de Lincoln si Kennedy, care a murit asasinat, e vorba de Presedintele James Garfield, impuscat in Washington D.C. pe 2 iulie 1881. A murit pe 19 septembrie acelasi an. Insa trebuie spus ca aceasta crima a venit din interiorul partidului. Charles Guiteau, cel care l-a asasinat, se considera ca facand parte dintr-o factiune a Partidului Republican numita Stalwart, cu o ideologie apropiata de capitalismul de cumetrie, daca nu chiar mai rau. Din cate inteleg eu, acest GFuiteau tintea un post de consul la Paris, dar n-avea calificarea necesara, nu cunostea nicio limba straina. Astfel el a considerat ca impuscandu-l pe Presedinte, se vor termina luptele intestine din partid si succesorul Presedintelui va restaura pacea si ii vor recompensa pe cei din Stalwart, inclusiv pe el. N-a fost sa fie asa: a fost condamnat la moarte si a murit executat prin spanzurare!! Din cate inteleg, acest Guiteau, sustinator al lui Ulysses S. Grant pentru care a si scris un discurs, n-avea o situatie materiala grozava. Cauta un post, asta e clar. Nominalizarea pentru campania electorala din 1880 i-a dat castig de cauza lui Garfield. Guiteau a considerat ca prin discurusul pe care l-a scris pentru Grant l-a ajuntat de fapt pe Garfield si cauta sa obtina recompensa pentru asta… Inteleg ca traia prost: destituit fiind in 1880, se spune ca mergea prin ninsoarea din Washington D.C. fara palton si fara ghete (probabil doar in panatofi…). Un nefericit… O viata trista, plina de esecuri a acestui Guiteau…

La Partidul Republican lucrurile par mai clare din punct de vedere ideologic: conservatorism, liberalism economic, conservatorism foscal, social, federalism iar la factiuni: libertarianiam, neoconservatorism, paleoconservatorism, populism de dreapta si nationalism economic. Oricum mai omogen, in jurul valorilor de dreapta. Insa interesant este urmatorul lucru, cum s-a ajuns la asta:

„2016 and 2017 polls found that an overwhelming majority of Republicans support protectionism and autarky, and oppose free trade.^[73][74][75]„

Adica spune ca in „2016 si 2017 sondajele au gasit ca majoritatea covarsitoare a republicanilor sprijina protectionismul si autarhia si se opune comertului liber”!!! E adevarat ca Ceausescu nu a avut posibilitatile financiare pentru a duce o astfel de politica, desi asta era linia sa: o economie autarhica. Este surprinzator pentru Partidul Republican, sau poate ca asa mi se pare mie… In orice caz, a sprijini astfel de orientari in economie intra in contradictie cu free market – piata libera. E de notat ca republicanii practica ceea ce se cheama strict constructuionism, adica interpretarea Constitutiei cat mai aproape de original. Sunt impotriva regularizarii politicilor de mediu – insa aici vem o carenta pentru ca e prea simplu sa te opui doar fara sa ai, totusi, o anumita pozitie care ar trebui sa fie, totusi, constructiva. Pentru ca distrugerea mediului din diferite cauze poate avea efecte catastrofale. Insa sunt lucruri interesante referitoare la drepturile persoanelor LGBT care par a devia de la linia traditionala a conservatorismului social al republicanilor:

„LGBT groups within the Republican Party include the Log Cabin Republicans. A 2014 Pew Research poll indicated that 61% of millennial Republicans are in favor of same-sex marriage.^[133]„

Deci 61% dintre milenialii republicani (citesc bine?) sunt in FAVOAREA casatoriilor de acelasi sex!!!! Si:

„A 2013 poll found that 61% of Republicans support laws protecting gay and lesbian people against employment discrimination,^[132] and a 2007 poll showed 60% of Republicans supported expanding federal hate crime laws to include sexual orientation and gender identity.^[137]„

Deci un sondaj din 2013 arata ca 61% din republicani sprijina legi pentru protectia homosexualilor. Un sondaj din 2007 arata ca republicanii sprijina in proportie de 60% extinderea legilor federale privind infractiunea de ura care sa includa orientarea sexuala si identitatea de gen… E de notat si acest aspect privind incalzirea globala:

„While a Pew Research poll indicates Catholics are more likely to believe the Earth is warming than non-Catholics, 51% of Catholic Republicans believe in global warming (less than the general population), and only 24% of Catholic Republicans believe global warming is caused by human activity.^[178]„

In rest Partidul Republican este asa cum il stiam de mai demult. Dar iata ca gasim anumite puncte de inflexiune in ambele partide. Si ar fi de analizat daca si in ce masura pot provoca o radicalizare. Sau e vorba doar de iesirile sau parerile unora din cele doua partide care ar putea provoca asa ceva si ar fi de cercetat cu ce intensitate.

Evident ca subiectul e vast si necesita o aprofundare inclusiv in plan economic si social.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Super Tuesday

The Washington Post

Super Tuesday state results

Se arata, printre altele, ca:

„What happened

Even though he lost Texas, Donald Trump was the clear winner for the Republican Party on Tuesday, ending the day as the unrivaled favorite for the nomination. On the Democratic side, Hillary Clinton strengthened her momentum, helped in part by a sweep of Southern states with large black voting populations.”

Daca veti deschide link-ul veti gasi si rezultatele.

Am urmarit ceea ce s-a intamplat la aceste alegeri primare din interiorul principalelor doua partide din SUA pe CNN. Am stat pana dimineata pentru ca am vrut sa vad atat comentariile de presa, dar si rezultatele, precum si discursurile candidatilor, focalizandu-mi atentia pe Donald Trump, cautand sa inteleg mai bine fenomenul.

Ce se intampla? Donald Trump a obtinut o victorie stralucita atragand voturi de la un electorat din afara celui traditional al Partidului Republican. Faptul ca a venit in forta, cu discursuri pe masura, stilul acesta, este, dupa cat mi se pare, caracteristic GOP (Partidul Republican). Si se vede ca strategia lui da rezultate. Deoarece, pentru ca sa castigi niste alegeri, ai nevoie sa cumulezi voturi mai mult decat contracandidatii tai. Mai ales ca nici rivalii nu stau cu mainile in san.

Insa e un lucru care e trecut cu vederea (sau poate putin inteles), cel putin la noi: discursul D-lui. Trump. Eu le-am urmarit pe toate, si pe cel al domnilor Sanders si Cruz, si pe cel al doamnei Clinton. Dintre toate acestea, discursul lui Donald Trump a fost cel mai aplicat pe probleme economice, de interes inclusiv pentru cetateanul american.

Dl. Trump, spre exemplu, a pus problema enormului deficit comercial pe care SUA il are in relatia cu China, pe faptul ca trilioane de dolari parasesc America si se muta spre alte zari mai bune, adica paradisuri fiscale. Si, intr-adevar, de ce Apple trebuie sa produca in China si sa nu produca in America? Trebuie stiut ca acest deficit comercial e finantat pana la urma din banii cetatenilor americani si nu ajuta la crearea de locuri de munca in America. De asemenea, a pus problema relocarii unor industrii peste granita, spre exemplu in Mexic. Din partea Mexicului, America „castiga” o imigratie in cea mai mare parte ilegala si devine si o piata de desfacere pentru traficul de droguri. Dl. Trump a si dat exemplu statul New Hampshire unde se traficheaza ilegal, desigur, heroina fara probleme. Dansul a facut referire la Marele Zid Chinezesc insa ideea a fost ca SUA nu poate construi un zid care sa apere granita sudica de o imigratie ilegala care pagubeste tara si prin care se realizeaza traficul de droguri. De asemenea, dansul a sustinut dezideratele republicane: renuntarea la Common Core si Obamacare. De asemenea a vorbit ca va lua masura reducerii de taxe si impozite – masura liberala (in sensul liberalismului clasic, nu al Partidului Democrat) – pentru ca sa stimuleze sectorul privat si capacitatea acestuia de a crea locuri de munca.

Interesant este ca aceste aspecte importante ale discursului sau nu prea sunt prezentate, sau cel putin asa mi se pare mie. Mie mi s-a parut ca a fost un discurs ce s-a deosebit foarte mult de cele dinainte, in care Dl. Trump a fost mai mult concentrat pe a face show. De data aceasta s-a referit la problemele reale ale SUA. Inca nu prea stim care vor sunt coordonatele sale de politica externa, dar mai e timp. Din discurs rezulta ca exista cercuri importante in SUA interesate de astfel de probleme macroeconomice care ingrijoreaza, nu doar Dl. Trump e interesat. Impresia pe care mi-a lasat-o este ca astfel de probleme exista, deci sunt reale, si, drept consecinta, se cer rezolvate.

Presa noastra prezinta partinitor lucrurile, in favoarea Democratilor, mai exact in favoarea D-nei. Clinton – parerea mea. Dar s-ar putea si e foarte probabil sa avem un presedinte republican la Casa Alba. Dl. Trump s-a referit in special la problemele Americii – nu inseamna ca prin discursul sau ar dori sa impuna o conduita generala aliatilor din Europa. Noi insa ar trebui sa ne zbatem sa atragem investitii americane importante in Romania, sa avem un parteneriat economic de succes cu SUA.

Sa vedem acum ce critici i se aduc D-lui. Trump din interiorul partidului sau, partidul republican.

The Rightscoop

Ben Sasse pens ‘Open Letter’ on what Constitutionalists should do if Trump is nominated…

Se arata, printre altele, ca:

„Ben Sasse hits all the right notes in this open letter to Trump supporters about what a Constitutionalist should do if Trump is nominated.

Give it a read:

AN OPEN LETTER TO TRUMP SUPPORTERS

To my friends supporting Donald Trump:

The Trump coalition is broad and complicated, but I believe many Trump fans are well-meaning. I have spoken at length with many of you, both inside and outside Nebraska. You are rightly worried about our national direction. You ache about a crony-capitalist leadership class that is not urgent about tackling our crises. You are right to be angry.

I’m as frustrated and saddened as you are about what’s happening to our country. But I cannot support Donald Trump.

Please understand: I’m not an establishment Republican, and I will never support Hillary Clinton. I’m a movement conservative who was elected over the objections of the GOP establishment. My current answer for who I would support in a hypothetical matchup between Mr. Trump and Mrs. Clinton is: Neither of them. I sincerely hope we select one of the other GOP candidates, but if Donald Trump ends up as the GOP nominee, conservatives will need to find a third option.

Mr. Trump’s relentless focus is on dividing Americans, and on tearing down rather than building back up this glorious nation. Much like President Obama, he displays essentially no understanding of the fact that, in the American system, we have a constitutional system of checks and balances, with three separate but co-equal branches of government. And the task of public officials is to be public “servants.” The law is king, and the people are boss. But have you noticed how Mr. Trump uses the word “Reign” – like he thinks he’s running for King? It’s creepy, actually. Nebraskans are not looking for a king. We yearn instead for the recovery of a Constitutional Republic.

At this point in Nebraska discussions, many of you have immediately gotten practical: “Okay, fine, you think there are better choices than Trump. But you would certainly still vote for Trump over Clinton in a general election, right?”

Before I explain why my answer is “Neither of them,” let me correct some nonsense you might have heard on the internet of late.

WHY I RAN FOR SENATE

***No, I’m not a career politician. (I had never run for anything until being elected to the U.S. Senate fifteen months ago, and I ran precisely because I actually want to make America great again.)
***No, I’m not a lawyer who has never created a job. (I was a business guy before becoming a college president in my hometown.)
***No, I’m not part of the Establishment. (Sheesh, I had attack ads by the lobbyist class run against me while I was on a bus tour doing 16 months of townhalls across Nebraska. Why? Precisely because I was not the preferred candidate of Washington.)
***No, I’m not concerned about political job security. (The very first thing I did upon being sworn in in January 2015 was to introduce a constitutional amendment for term limits – this didn’t exactly endear me to my new colleagues.)
***No, I’m not for open borders. (The very first official trip I took in the Senate was to observe and condemn how laughably porous the Texas/Mexican border is. See 70 tweets from @bensasse in February 2015.)
***No, I’m not a “squishy,” feel-good, grow-government moderate. (I have the 4th most-conservative voting record in the Senate: https://www.conservativereview.com/members/benjamin-sasse/http://www.heritageactionscorecard.com/membe…/member/S001197 )

In my very first speech to the Senate, I told my colleagues that “The people despise us all.” This institution needs to get to work, not on the lobbyists’ priorities, but on the people’s:

Now, to the question at hand: Will I pledge to vote for just any “Republican” nominee over Hillary Clinton?

Let’s begin by rejecting naïve purists: Politics has no angels. Politics is not about creating heaven on earth. Politics is simply about preserving a framework for ordered liberty – so that free people can find meaning and happiness not in politics but in their families, their neighborhoods, their work.

POLITICAL PARTIES

Now, let’s talk about political parties: parties are just tools to enact the things that we believe. Political parties are not families; they are not religions; they are not nations – they are often not even on the level of sports loyalties. They are just tools. I was not born Republican. I chose this party, for as long as it is useful.

If our Party is no longer working for the things we believe in – like defending the sanctity of life, stopping ObamaCare, protecting the Second Amendment, etc. – then people of good conscience should stop supporting that party until it is reformed.

VOTING

Now, let’s talk about voting: Voting is usually just about choosing the lesser evil of the most viable candidates.

“Usually…” But not always. Certain moments are larger. They cause us to explicitly ask: Who are we as a people? What does the way we vote here say about our shared identity? What is actually the president’s job?

THE PRESIDENT’S CORE CALLING

The president’s job is not about just mindlessly shouting the word “strong” – as if Vladimir Putin, who has been strongly bombing civilian populations in Syria the last month, is somehow a model for the American presidency. No, the president’s core calling is to “Preserve, Protect, and Defend the Constitution.”

Before we ever get into any technical policy fights – about pipelines, or marginal tax rates, or term limits, or Medicare reimbursement codes – America is first and fundamentally about a shared Constitutional creed. America is exceptional, because she is at her heart a big, bold truth claim about human dignity, natural rights, and self-control – and therefore necessarily about limited rather than limitless government.

THE MEANING OF AMERICA

America is the most exceptional nation in the history of the world because our Constitution is the best political document that’s ever been written. It said something different than almost any other government had said before: Most governments before said that might makes right, that government decides what our rights are and that the people are just dependent subjects. Our Founders said that God gives us rights by nature, and that government is not the author or source of our rights. Government is just our shared project to secure those rights.

Government exists only because the world is fallen, and some people want to take your property, your liberty, and your life. Government is tasked with securing a framework for ordered liberty where “we the people” can in our communities voluntarily build something great together for our kids and grandkids. That’s America. Freedom of religion, freedom of the press, freedom of association, freedom of speech – the First Amendment is the heartbeat of the American Constitution, of the American idea itself.

WHAT IS MOST IMPORTANT TO MR. TRUMP?

So let me ask you: Do you believe the beating heart of Mr. Trump’s candidacy has been a defense of the Constitution? Do you believe it’s been an impassioned defense of the First Amendment – or an attack on it?

Which of the following quotes give you great comfort that he’s in love with the First Amendment, that he is committed to defending the Constitution, that he believes in executive restraint, that he understands servant leadership?

Statements from Trump:
***“We’re going to open up libel laws and we’re going to have people sue you like you’ve never got sued before.”
***“When the students poured into Tiananmen Square, the Chinese government almost blew it. They were vicious, they were horrible, but they put it down with strength. That shows you the power of strength. Our country is right now perceived as weak…”
***Putin, who has killed journalists and is pillaging Ukraine, is a great leader.
***The editor of National Review “should not be allowed on TV and the FCC should fine him.”
***On whether he will use executive orders to end-run Congress, as President Obama has illegally done: “I won’t refuse it. I’m going to do a lot of things.” “I mean, he’s led the way, to be honest with you.”
***“Sixty-eight percent would not leave under any circumstance. I think that means murder. It think it means anything.”
***On the internet: “I would certainly be open to closing areas” of it.
***His lawyers to people selling anti-Trump t-shirts: “Mr. Trump considers this to be a very serious matter and has authorized our legal team to take all necessary and appropriate actions to bring an immediate halt…”
***Similar threatening legal letters to competing campaigns running ads about his record.

And on it goes…

IF MR. TRUMP BECOMES THE NOMINEE…

Given what we know about him today, here’s where I’m at: If Donald Trump becomes the Republican nominee, my expectation is that I will look for some third candidate – a conservative option, a Constitutionalist.

I do not claim to speak for a movement, but I suspect I am far from alone. After listening to Nebraskans in recent weeks, and talking to a great many people who take oaths seriously, I think many are in the same place. I believe a sizable share of Christians – who regard threats against religious liberty as arguably the greatest crisis of our time – are unwilling to support any candidate who does not make a full-throated defense of the First Amendment a first commitment of their candidacy.

Conservatives understand that all men are created equal and made in the image of God, but also that government must be limited so that fallen men do not wield too much power. A presidential candidate who boasts about what he’ll do during his “reign” and refuses to condemn the KKK cannot lead a conservative movement in America.

TO MAKE AMERICA GREAT

Thank you for listening. While I recognize that we disagree about how to make America great again, we agree that this should be our goal. We need more people engaged in the civic life of our country—not fewer. I genuinely appreciate how much many of you care about this country, and that you are demanding something different from Washington. I’m going to keep doing the same thing.

But I can’t support Donald Trump.

Humbly,

Ben Sasse
Nebraska”

Dude makes a lot of sense. I don’t think all of Trump’s followers care about the Constitution, so this probably won’t reach them – but SOME do. And they really need to strongly reconsider what it means to elect Trump as our nominee.”

In presa noastra s-a prezentat cum ca ar fi vorba de un „razboi civil” in randul republicanilor. Mai degraba este vorba de atitudini si e normal sa fie asa intr-o societate libera.

Criticile aduse lui Trump de catre constitutionalisti sunt justificate. Pentru ca in America, nerespectarea Constitutiei poate echivala cu instaurarea unei dictaturi. Asta e lucrul cel mai periculos. Iar Dl. Trump trebuie sa tina cont, dupa parerea mea, de aceste critici. Recentele sale declaratii au pus, desigur, pe ganduri oamenii. De asemenea, un sfat pe care i l-as da D-lui. Trump este sa se fereasca de orice declaratii rasiste sau cu iz rasist. Un presedinte republican – Abraham Lincoln – a militat si a reusit sa aboleasca sclavia negrilor in SUA! Cum a remarcat un invitat la CNN, Ku Klux Klan a actionat dupa o agenda progresivista, pe criterii de rasa, iar Partidul Democrat divide si acum societatea americana pe criterii de rasa. Iar Dl. Trump si tot Partidul Republican ar trebui sa-si aminteasca de cuvintele lui Antonin Scalia:

„To pursue the concept of racial entitlement—even for the most admirable and benign of purposes—is to reinforce and preserve for future mischief the way of thinking that produced race slavery, race privilege and race hatred. In the eyes of government, we are just one race here. It is American.^[76]„

Deci „in ochii guvernului suntem o singura rasa. Suntem americani.” si aceasta e atitudinea corecta.

Iata ce a aparut in presa noastra:

Gandul

Explicaţie uluitoare a lui Donald Trump pentru refuzul de a se delimita de Ku Klux Klan care îl susţine în alegeri

Se arata ca:

„Candidatul în alegerile primare republicane Donald Trump a refuzat duminică să se distanţeze de fostul lider al Ku Klux Klan (KKK) David Duke, care a anunţat că-l susţine, miliardarul atrăgându-şi astfel un val de critici, relatează AFP în pagina electronică.

Duke a fost liderul organizaţiei rasiste în anii ’70, dar s-a distanţat de mişcare la sfârşitul deceniului trecut.

Însă el apără în continuare teoria superiorităţii rasei albe, revizioniste, şi-i atacă în mod regulat pe evrei.

Întrebat despre susţinerea pe care şi-a exprimat-o acest reprezentant al extremismului din Statele Unite faţă de el, Donald Trump a dat asigurări că nu ştie nimic despre David Duke.

El şi-a schimbat astfel poziţia, după ce a afirmat vineri că dezavuează această susţinere.

Îndemnat să condamne Ku Klux Klan şi mişcările care susţin extremismul, Donald Trump a declarat că mai întâi trebuie să se „informeze” cu privire la aceste grupări.

„Nu vreţi să condamn o grupare despre care nu ştiu nimic. Va trebui să mă informez”, a declarat promotorul newyorkez pentru CNN.

Aceste declaraţii ambigue au fost condamnate de către trei dintre ceilalţi patru candidaţi în cursa pentru obţinerea învestiturii republicane în vederea alegerilor prezidenţiale de pe 8 noiembrie.

„Într-adevăr trist, @realDonaldTrump, valorezi mai mult. Trebuie să fim cu toţii de acord, rasismul este un lucru rău, KKK este detestabil”, a afirmat Ted Cruz într-un mesaj postat pe Twitter.

„Mişcările care promovează ura nu au ce căuta în Statele Unite. Suntem mai puternici împreună. Şi atât”, a subliniat, la rândul său John Kasich.

„Nu putem să fim un partid care să desemneze pe cineva care refuză să condamne apărătorii supremaţiei albe şi Ku Klux Klan-ul”, a afirmat, de asemenea, Marco Rubio, într-un mesaj postat pe Twitter.

Această polemică are loc în contextul în care trei persoane au fost rănite cu arme albe, dintre care una grav, în timpul unor ciocniri, sâmbătă, în California, între membri Ku Klux Klan şi opozanţi ai grupării.

Donald Trump a fost criticat duminică şi din cauza unei mesaj pe care l-a postat pe Twitter.

Criticat pentru că a republicat un mesaj postat pe Twitter în care era citat fostul dictator italian Benito Mussolini, el şi-a apărat gestul şi a spus că nu-l interesează autorul, ci acel citat în sine.

„Mai bine trăieşti o zi ca un leu, decât o sută ca o oaie”, este citatul republicat de către Trump.”

Asemenea atitudini nu-i fac bine D-lui. Trump si ar trebui sa se fereasca de acestea. La CNN, intr-o disputa aprinsa, un analist de culoare a pus corect problema: daca e impotriva terorismului atat de hotarat, de ce nu spune despre Ku Klux Klan ca e o organizatie terorista? Asemenea inclinatii catre Putin sau Benito Mussolini, sau admiratia pentru forta Partidului Comunist Chinez, evident ca au ridicat semne de intrebarea in interiorul GOP… Insa Dl. Trump ar trebui sa se gandeasca la faptul ca mesajele pe care le transmite sunt privite cu interes de Uniunea Europeana, de aliatii Statelor Unite. E foarte probabil sa ajunga Presedintele SUA. Cum ar trebui sa privim noi aceste afirmatii care denota admiratie fata de puterea unor dictatori sau care mangaie pe crestet Ku Klux Klan-ul? Evident, astfel de mesaje sunt extrem de toxice si te-ar putea duce cu gandul la transformarea Lumii Libere intr-una totalitara. Fereasca Dumnezeu de asa ceva!

De aceea respectarea Constitutiei SUA trebuie sa fie o prioritate pentru Dl. Trump si dorim sa vedem o atitudine in acest sens. Nu doar una conservatoare, dar si una constitutionalista, care apara Constitutia SUA si intreaga Lume Libera. Este deosebit de important pentru Europa, pentru tinerele democratii din Europa de Est, tari supuse in perioada postbelica unor regimuri comuniste, dictatoriale, in care au suferit milioane de oameni! Asemenea derapaje de la Constitutia SUA trebuie condamnate!! Iar Dl. Trump ar trebui sa le evite cu orice pret. O America mareata nu inseamna o America mussoliniana, o America fascista in care drepturile si libertatile oamenilor sa fie incalcate!

Daca Dl. Trump isi va revizui atitudinea, comportamentul si declaratiile, va reusi sa coaguleze intreg Partidul Republican de partea sa. Dansul a vorbit despre extinderea partidului, de marirea partidului, pentru ca a atras sustinatori din afara lui. Insa lucrul acesta nu trebuie facut cu orice pret, cu pretul incalcarii Constitutiei SUA.

Speram ca alegerile din SUA nu vor aduce un Presedinte ce sa provoace derapaje grave, derapaje de la Constitutia SUA, ce ar putea influenta toxic, negativ Uniunea Europeana si relatiile SUA cu Uniunea Europeana. E o perioada de dezbateri, fara indoiala. Iar acestea trebuie sa fie constructive. Totusi, in discursul sau Dl. Trump a lansat cateva teme de dezbatere interesante. I s-a pus o intrebare si despre atitudinea D-lui. Ben Sasse. A evitat un raspuns direct si clar. Speram sa ia aminte totusi la aceste critici. Si sa-si aminteasca faptul ca America a reprezentat pentru Europa un far al Libertatii, pentru Europa de Est a reprezentat speranta pentru o societate libera, dupa decenii de totalitarism. Mie mi-e teama ca o deplasare politica a SUA in zona fascismului ar putea reprezenta un dezastru in Europa. Speram sa nu se intample asa ceva!

In rest, da, sunt de acord cu temele de dezbatere propuse de Dl. Trump. Trebuie sa tratam problemele cu luciditate.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Butcher: „Constitutia noastra are un grad mare de flexibilitate” ;)

Mediafax

EXCLUSIV: Însărcinatul american cu afaceri Duane Butcher: România ar trebui să încheie un nou acord cu FMI – VIDEO

Se arata, printre altele, ca:

„”Pentru toţi investitorii, incluzându-i şi pe cei americani, stabilitatea şi predictibilitatea sunt vitale. Acordurile cu FMI sunt importante pentru realizarea nivelului de stabilitate şi predictibilitate pe care le caută investitorii. Şi de aceea credem că un nou acord ar trebui probabil încheiat”, a afirmat Butcher, întrebat dacă România ar trebui să încheie un nou acord şi ce obiective ar trebui acesta să conţină.

El a adăugat că firmele americane, deşi sunt interesate de avantajele oferite de mediul economic din România, vorbesc constant despre îngrijorările lor referitoare la predictibilitatea, transparenţa şi stabilitatea economiei româneşti.

„Cele mai multe companii americane au o experienţă pozitivă în România. Vin aici şi reuşesc să scoată profit. Găsesc aici o forţă de muncă foarte bună, avantaje geografice, dar în acelaşi timp auzim în mod constant de la firmele americane despre îngrijorările lor privind predictibilitatea, transparenţa, stabilitatea. Au nevoie să ştie cât mai bine la ce să se aştepte. Şi cred că încrederea investitorilor deja prezenţi şi a celor care ar putea veni ar putea fi sporită de un angajament foarte clar pentru continuarea reformelor, pentru lupta anticorupţie, pentru a face economia cât mai predictibilă posibil. Trebuie să vedem că atunci când o promisiune este făcută unui investitor, aceasta este şi respectată şi încercăm să ne asigurăm că România este cât mai predictibilă şi transparentă posibil”, a spus oficialul american.

Butcher a dat exemplul investiţiei Delphi Diesel din judeţul Iaşi şi a arătat că firmele americane pot aduce tehnologie de vârf şi capacitate organizaţională.

„Tocmai am fost la Iaşi. Delphi Diesel este acolo cu o investiţie foarte mare, au angajat trei mii de oameni, este cel mai mare angajator privat din judeţ şi fac o treabă impresionantă. Nu e vorba numai de cea mai bună fabrică în domeniu din România, ci şi una dintre cele mai bune din lume. Şi ei sunt foarte mulţumiţi de forţa de muncă angajată şi de sprijinul autorităţilor locale. Este o mare poveste de succes care dacă va fi repetată şi în alte locuri din ţară va arăta care sunt avantajele oferite de România, dar şi ceea ce pot aduce companiile americane. Adică tehnologie şi capacitate organizaţională de succes”, a mai afirmat el.

De asemenea, întrebat despre acordul încheiat recent între Guvern şi Bechtel, el a refuzat să comenteze.”

Observam in acest articol faptul ca Dl. Butcher foloseste foarte des urmatorii termeni: predictibilitate si stabilitate. Sa reintroducem Planul Cincinal? Nu! Acordurile cu FMI sunt importante, afirma Butcher!! Ne sugereaza oare sa fim flexibili?

EXCLUSIV – Butcher: Decizia nefavorabilă Nabucco nu trebuie văzută ca o declaraţie la adresa României

Se arata, printre altele, ca:

„”SUA au fost foarte explicite privind neutralitatea lor în competiţia dintre proiectele TAP şi Nabucco Vest. Prioritatea noastră, şi cred că şi a partenerilor din UE, a fost de a găsi diverse surse alternative de resurse energetice pentru ca România şi alte ţări europene să aibă cât mai multe posibilităţi privind aprovizionarea. Ne dorim diversificarea aprovizionării cu resurse energetic. Iar TAP şi Nabucco Vest au oferit ambele soluţii de a aduce gazul azer în Vestul Europei. Cred că e important ca această decizie să nu fie interpretată ca o declaraţie privind România. Părerea mea e că a fost o decizie bazată pe argumente comerciale, pur şi simplu au analizat costurile şi pieţele oferite de fiecare proiect şi au ales în acest mod„, a afirmat Butcher, într-un interviu acordat MEDIAFAX.

De asemenea, el a spus că România trebuie să îşi reanalizeze politica energetică, însă faţă de alte ţări este într-o „poziţie de invidiat” pentru că are mai multe opţiuni la îndemână, cum ar fi folosirea gazelor de şist, resursele din Marea Neagră, asigurarea unei mai bune eficienţe energetic şi resursele regenerabile.

Butcher a adăugat că firmele americane, care deţin tehnologie de vârf în aceste domenii, pot avea un rol în valorificarea de către România a acestor opţiuni.

„Suntem foarte mândri de tehnologia pe care o oferă companiile americane pentru exploatarea gazelor de şist sau cele offshore, dar şi în privinţa eficientizării energetice suntem printre liderii mondiali. Nu am avut ocazia să discut cu oficiali ai acestor companii despre decizia privind Nabucco. Dar România are mai multe opţiuni şi eu cred că firmele americane sunt parte a soluţiei combinate pentru a asigura viitorul energetic al acestei ţări”, a mai spus oficialul american.” (subl. mea)

Da, dar depinde si pe ce „argumente comerciale” s-au bazat in luarea deciziei, pentru ca era intr-adevar mai bine daca se diversifica aprovizionarea cu resurse energetice, daca se gaseau diverse surse alternative de energie si se promova competitia. Atunci ce fel de „argumente comerciale” s-au folosit? Evident, nu cele mai bune si convingatoare!! Deci nici decizia de a se abandona proiectul Nabucco nu e cea mai buna si mai convingatoare!

EXCLUSIV – Însărcinatul cu afaceri a.i. al SUA la Bucureşti: Susţinerea coabitării între preşedinte şi premier, prioritate a mandatului meu – VIDEO

Se arata, printre altele, ca:

„”Sunt aproape şapte luni de când ambasadorul Mark Gitenstein a plecat din Ambasada noastră şi eu am avut onoarea să conduc misiunea în această perioadă. Priorităţile noastre principale au fost problemele economice şi de business, promovarea firmelor americane care lucrează în România, în climatul de afaceri de aici, politicile de securitate şi politica internaţională, desigur. Dar şi statul de drept şi întărirea instituţiilor din România, am susţinut puternic, de asemenea, coabitarea între primul-ministru şi preşedinte şi nominalizarea noilor procurori-şefi„, afirmă Butcher, într-un interviu acordat MEDIAFAX.

El a evitat însă să precizeze în ce fel s-a manifestat această susţinere din partea Ambasadei SUA, arătând că în ultimul an a fost „o cooperare excelentă” cu Preşedinţia şi Guvernul.

Potrivit lui Butcher, criza constituţională din 2012 nu a afectat cooperarea în domeniul securităţii, iar în cele din urmă Washingtonul a fost mulţumit să vadă că regulile constituţionale au fost respectate.

„În primul rând, trebuie să subliniez că România a fost în toată această perioadă un aliat de încredere. Cooperarea pe care am avut-o în domeniul securităţii, în Afganistan şi nu numai, cu scutul antirachetă, nu a avut de suferit deloc în timpul crizei constituţionale. Am fost îngrijoraţi că regulile constituţionale nu vor fi respectate, dar până la urmă ele au fost respectate şi noi suntem foarte mulţumiţi să vedem asta. Am avut o cooperare excelentă cu Preşedinţia şi Guvernul în ultimul an”, a mai spus oficialul american.” (subl. mea)

EXCLUSIV – Însărcinatul american cu afaceri, Duane Butcher: Urmărim cu mare atenţie revizuirea Constituţiei, trebuie respectat statul de drept – VIDEO

Se arata, printre altele, ca:

„”Unul dintre lucrurile pe care le urmărim cu mare atenţie este reforma constituţională. Cred că e foarte important ca, indiferent ce reforme sunt adoptate şi schimbări sunt aduse Constituţiei, trebuie avute prioritar în vedere menţinerea puterii instituţiilor, respectarea statului de drept şi continuarea luptei anticorupţie, în general o întărire a acestor lucruri”, a afirmat oficialul american, într-un interviu acordat MEDIAFAX. […]

„Nu cred că pot caracteriza încă acest proces. Am văzut desigur unele declaraţii foarte bune privind angajamentul de a implica Comisia de la Veneţia, de a respecta opinia acesteia. Nu cred că e cazul să comentez cu privire la vreuna dintre schimbările din Constituţie, dar repet, cred că e important să fie o atenţie cu privire la întărirea instituţiilor şi lupta anticorupţie”, a spus Duane Butcher.

De asemenea, întrebat despre derularea dezbaterii cu privire la revizuire, el a arătat că procesul este unul „democratic”. „Constituţia noastră este printre cele mai vechi din lume şi motivul pentru care a rezistat atât de mult este că a fost concepută cu un mare grad de flexibilitate. Pe de altă parte, modificarea unei constituţii nu e ceva uşor de făcut şi cred că noi nu am avut aşa de multe modificări într-o istorie de 200 de ani. În privinţa procesului de aici, e clar că este vorba de unul democratic şi noi sperăm ca rezultatul să fie o Românie mai puternică, cu un angajament reînnoit faţă de valorile democraţiei”, a mai spus oficialul Ambasadei SUA.”

Cum era, dom’ne, chestia aia cu „Americans Free to ‘Worship’–But Not Freely Excercise Their Religion„? Ca doar e flexibila Constitutia, nu? 😀

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Bunastare pentru regine cu Cadillac

„We the People of the United States, in Order to form a more perfect Union, establish Justice, insure domestic Tranquility, provide for the common defence,^{[note 1]} promote the general Welfare, and secure the Blessings of Liberty to ourselves and our Posterity, do ordain and establish this Constitution for the United States of America” (subl. mea)

Preamble to the United States Constitution

Mi-au atras atentia doua articole din The New York Times, din Pagina de Opinii, primul semnat de Paul Krugman si al doilea semnat de Andrew Rosenthal, pe care vi le supun atentiei Dvs.:

Iata ce ne spune Dl. Krugman:

Populism, Republican Style

Se arata ca:

„The recent speech by Bobby Jindal, Louisiana’s governor, has drawn a fair bit of attention. Conservatives would have you believe that it marks the start of real GOP reform; but the reality, as Andy Rosenthal says, is that Jindal wants to change the jingle in the commercial without changing the product.

And if you want a clear demonstration of that point, compare Jindal’s words and deeds. Here’s what he just said:

We must not be the party that simply protects the well off so they can keep their toys. We have to be the party that shows all Americans how they can thrive. We are the party whose ideas will help the middle class, and help more folks join the middle class. We are a populist party and need to make that clear.

And here’s what he recently did:

Louisiana Governor Bobby Jindal (R) recently rolled out a plan to replace his state’s personal income and corporate taxes with an increased sales tax. Such a move would shift taxes from the rich to the poor, who are disproportionately hit by the sales tax.

According to an analysis by the Institute on Taxation and Economic Policy, Jindal’s plan will raise taxes on the bottom 80 percent of Louisianians, while cutting them for the richest 1 percent:

– The bottom 80 percent of Louisianans in the income distribution would see a tax increase from repealing the personal and corporate income taxes and replacing them with a higher sales tax.

– The poorest 20 percent of taxpayers, those with an average income of $12,000, would see an average tax increase of $395, or 3.4 percent of their income, if no low income tax relief mechanism is offered.

– The middle 20 percent, those with an average income of $43,000, would see an average tax increase of $534, or 1.2 percent of their income.

– The largest beneficiaries of the tax proposal would be the top 1 percent—a group with an average income
of well over $1 million. Louisianans in the top 1 percent would see an average tax cut of $25,423, or 2.3 percent of their income under the plan described above.

I guess there is some innovation here: finally, Republicans have stopped being the party that only want tax cuts, and have started becoming the party that wants to cut taxes for the rich while raising them on ordinary families. Populism!”

In acest articol e vorba de guvernatorul republican de Louisiana, Dl. Bobby Jindal, care iata ce spune (incerc sa traduc):

„Nu trebuie sa fim partidul (republican, n.m) care pur si simplu protejeaza binele celor care sunt in stare sa-si tina jucariile. Ci trebuie sa fim partidul care sa arate tuturor americanilor cum pot prospera. Suntem partidul a carui idei vor ajuta clasa mijlocie si pe cat mai multi oameni sa intre in randurile clasei mijlocii. Suntem un partid populist si trebuie sa facem clar acest lucru.”

English: Governor Bobby Jindal at the Republican Leadership Conference in New Orleans, Louisiana. (Photo credit: Wikipedia)

Planul lui Jindal este sa creasca taxele pentru 80% din locuitorii statului Louisiana si, in schimb, sa taie taxele pentru 1% din locuitori, cei cu venituri de peste $1 milion, deci cei mai bogati!!

– Cei cu cele mai mici venituri, $12.000, vor suporta o crestere a taxelor de 3,4%, adica $395;

– Cei cu venitul mediu de $43.000 vor suporta o crestere a taxelor de 1,2%, asta insemnand $534;

– In schimb cei cu venituri de peste $1.000.000, vor avea parte de taieri de taxe de $25.423, adica de 2,3%.

Dl. Krugman trage concluzia ca e vorba de populism. Dar eu sunt tare curios ce ar spune cineva de oriunde de pe Pamantul acesta despre masura asta…

Daca e asa cum a spus Dl. Jindal si anume ca vrea ca sa ajute clasa mijlocie si toti americanii sa prospere, masura avuta in vedere de domnia sa nu are, economic vorbind, decat o singura logica. Si anume: daca lasi mai multe venituri celor bogati, cu forta economica si financiara mare, in schimb maresti taxele la cei saraci si la cei cu venituri medii, pentru ca planul sa reuseasca trebuie ca cei bogati sa inceapa sa se apuce sa faca investitii si sa creeze locuri de munca. Lor nu li s-a micsorat veniturile, dimpotriva! Deci au de unde investii, raspunzand chemarii partidului de a face ca tot americanul sa prospere, nu numai „cei care isi pot tine jucariile”. Dar ca si cei saraci sa-si poata cumpara „jucarii” trebuie ca si salariile sa inceapa sa fie motivante, bune tocmai ca sa fie cat mai multi care sa intre in randurile clasei mijlocii. In caz contrar, planul ramane fara efect: nu face decat sa mareasca niste taxe la 80% dintre louisinieni si celor bogati sa le scada din taxe. Si cu asta ce-am facut? Pai, daca lucrurile stau asa, raman asa, e clar ca se reduce puterea de cumparare la 80% din populatia statului Louisiana.

Dar sa vedem ce spune si Dl. Andrew Rosenthal:

G.O.P. Rebranding

„There is no shortage of people in the Republican Party who think the message voters sent in November was that Mitt Romney and Paul Ryan weren’t conservative enough.

In Kentucky, USA Today reports, Tea Party groups are hoping to oust Senator Mitch McConnell, because he has only paid “lip service” to the causes of the right wing. It’s hard to imagine anyone more dedicated to those causes than Mr. McConnell, who infamously declared at the start of President Obama’s first term that his top priority would be denying him a second one.

But there also are an increasing number of influential Republicans who at least sound like they are trying to drag their party back from the edge.

Gov. Bobby Jindal of Louisiana, whose name is often mentioned as a future presidential candidate, had a very blunt message for the Republican National Committee at its winter meeting this week. “We must stop being the stupid party,” he said. “I’m serious. It’s time for a new Republican Party that talks like adults.”

He said the G.O.P. is guilty of “insulting the intelligence of voters” and has spent too much time “dumbing down” its ideas. “We must reject the notion that demography is destiny, the pathetic and simplistic notion that skin pigmentation dictates voter behavior,” he said. He added that “the first step in getting voters to like you is to demonstrate that you like them.”

It seemed like an extraordinary acknowledgment of what the polls showed in November, which was that minority voters — including a large percentage of Hispanic voters — overwhelmingly rejected the Republicans’ candidates and policies.

But the rest of Mr. Jindal’s remarks suggested that he wants to change the jingle on the commercial rather than the product itself.

“As I indicated before, I am not one of those who believe we should moderate, equivocate, or otherwise abandon our principles,” he said. “This badly disappoints many of the liberals in the national media of course. For them, real change means supporting abortion on demand without apology; abandoning traditional marriage between one man and one woman; embracing government growth as the key to American success; agreeing to higher taxes every year to pay for government expansion; and endorsing the enlightened policies of European socialism.”
That, he said, “is what real change looks like to the New York Times editorial board.”

I appreciate the product placement, but that’s a rather extreme caricature of our positions. (Yes, we support same-sex marriage, but that doesn’t mean we want to “abandon traditional marriage.” We think they can co-exist.)

Another leading Republican political figure (at least in his own mind), Newt Gingrich, told the same Republican gathering: “I am for 100 percent of the American people believing that they have a party that cares about their future. I would like to say to every consultant in this party, if you think you can target less than 100 percent, you’re not going to get any more business.”

Mr. Gingrich was referring to Mr. Romney’s infamous 47 percent comment, but, just like Mr. Jindal, he didn’t seem to be calling for a change in policy so much as a change in tone. Lawmakers, he said, should stop complaining about Mr. Obama’s agenda and practice “cheerful persistence.”

“We need to be the happy party,” he said.

Mr. Jindal and Mr. Gingrich both seem to assume that those who oppose the Republican Party don’t object to Republican programs and goals. They just don’t understand the G.O.P. message. If that’s not “insulting the intelligence of voters” (as Mr. Jindal put it), I don’t know what is.”

Ideea de rebrenduire a GOP e foarte buna. Ea este logica din punct de vedere politic. Interesant este ca, spre deosebire de Tea Party care doreste excluderea Dl. Senator Mitch McConnell pentru „lip service” aduse cauzei de dreapta („lip service”… aha!), Dl. Jindal, mentionat adesea ca viitor candidat la alegerile prezidentiale, are o alta pozitie:

“We must stop being the stupid party,” he said. “I’m serious. It’s time for a new Republican Party that talks like adults.”

Domnia sa afirma ca e timpul „sa nu mai fim un partid prost” si ca „Partidul Republican trebuie sa inceapa sa vorbeasca precum adultii”!! Dupa aceea spune ca nu e dintre cei care cred ca „trebuie sa fim moderati, sa vorbim in mod echivoc, cu alte cuvinte sa ne abandonam principiile” pentru ca tocmai asta (adica faptul ca nu-si abandoneaza principiile, etc) „dezamageste pe multi liberali (democrati) din presa nationala pentru care marea schimbare inseamna casatoria intre persoane de acelasi sex, abandonarea casatoriei traditionale dintre un barbat si o femeie, imbratiseaza cresterea rolului guvernului ca o cheie pentru succesul American, sunt de acord cu mariri de taxe in fiecare an pentru expansiunea guvernamentala ( 😉 look who’s talking about…, n.m. ) si aproba politicile luminate ale socialismului European„. Apoi spune: „acestea sunt schimbarile reale ale board-ului editorial de la The New York Times” (Presa e de vina!! Nu va suna cunoscut? 😀 ). Andrew Rosenthal il contrazice si spune ca ” sustinem casatoriile intre cei de acelasi sex dar nu vrem sa abandonam casatoriile traditionale. Credem ca acestea doua pot coexista”.  In final Andrew Rosethal spune: „Dl. Jindal si Dl. Gingrich par sa presupuna faptul ca cei care se opun Partidului Republican nu au nicio obiectie asupra programelor si asupra scopurilor Republicane. Ci pur si simplu nu inteleg mesajul GOP. Daca asta nu inseamna „a insulta inteligenta celor care voteaza” (cum spune Dl. Jindal), nu stiu ce poate insemna”.

Bineinteles, recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor. E foarte interesant de vazut cum se duce lupta intre Stanga si Dreapta peste Ocean, in SUA…

Interesant este ca Dl. Jindal critica cresterea rolului guvernului, expansiunea guvernamentala dar doreste prosperitate pentru toti americanii, vrea ca sa ajunga cat mai multi americani in randurile clasei mijlocii. Dupa parerea mea, Dreapta nu a gasit o solutie potrivita pentru un astfel de scop si probabil ca din aceasta cauza spune ca GOP e un partid populist. Pentru a avea cat mai multi americani in randul clasei mijlocii trebuie pus accent pe invatamantul public accesibil majoritatii americanilor, scolile private fiind scumpe. Pe de alta parte, cei bogati traiesc in urmatoarea dilema: vor sa fie si mai bogati fara sa faca investitii. Or, lucrul asta nu e posibil. Trebuie investit, inclusiv in factorul uman, daca doresti ca toti americanii s-o duca mai bine. Bineinteles, nu-i poti forta pe cei bogati sa investeasca. Insa ei vad asta, investitia, ca si cum ar saraci pentru ca dau din banul lor. Dar, exista, desigur, si acest risc…

P.S.

Cuvintele din titlul acestei postari nu-mi apartin. Acestea sunt, dupa cum ne asigura Dl. Krugman, ale lui Ronald Reagan!

Off Topic

Romania Libera

Un adolescent a fost împuşcat în cap lângă o şcoală din Atlanta

Revizuim, revizuim…

O cititoare a blogului ma intreaba: care este scopul Constitutiei SUA? Dar scopul Constitutiei Romaniei? Oh boy, what a question! 🙂 . O sa-mi spun parerea facand unele remarci.

Sa ne referim intai la Constitutia SUA. Trebuie spus de la bun inceput ca aceasta Constitutie este ACEEASI din 1787!! Aceasta Constitutie, se stie, are mai multe Amendamente. Sa luam, spre exemplu, Amendamentul XXVII – a fost supus statelor spre ratificare in 1789 dar nu a fost adoptat pana in 1992!! Este adevarat ca alte Amendamente sunt de data recenta, spre exemplu Amendamentul XXIV, dar miezul acestei Constitutii este cel de atunci, de la 1787, impreuna, desigur, cu celebrul Bill of Rights care dateaza din 1791. Scopul Constitutiei US este dat de Preambulul la Constitutie (Constitutia Romaniei nu are asa ceva) in care se spune:

„We the People of the United States, in Order to form a more perfect Union, establish Justice, insure domestic Tranquility, provide for the common defence, promote the general Welfare, and secure the Blessings of Liberty to ourselves and our Posterity, do ordain and establish this Constitution for the United States of America.”

Eu cred ca daca cineva ar intreba un american mediu asupra unui aspect din Constitutia US, spre exemplu freedom of speach, acesta va putea sa-l lamureasca, cu cuvintele lui, despre ce este vorba, intr-un mod cat se poate de clar. Sigur, pana la urma scopul Constitutiei este cel al oricarei Constitutii, nu?

Dar sa vedem cum sta treaba cu Constitutia Romaniei. Prima Constitutie postdecembrista a fost cea din 1991. Dupa care a urmat revizuirea din 2003 – actuala Constitutie. Acuma se discuta sa o revizuiasca din nou. Asta ar insemna ca am avea pe o perioada, sa zic asa, de 25 de ani – o generatie! – trei Constitutii!! Asta daca nu cumva mai intervine o revizuire intre timp!! Stiu, seamana cu Caragiale – „sa se revizuiasca primesc, dar sa nu se schimbe nimic… sau sa nu se revizuiasca primesc dar atunci sa se schimbe pe ici, pe colo, in punctele esentiale!!” 😆 Care e scopul Constitutiei…? Cel al oricarei Constitutii, nu? Da, dar… Dar, dupa parerea mea, marea majoritate a oamenilor nici nu cunosc la modul clar ce anume s-ar dori sa se revizuiasca. Retin o explicatie data de Dl. Ponta, si anume ca vrea in Constitutie reguli clare pentru Presedinte, sa nu mai ai de ce sa-l suspenzi, mai multe se pot citi si aici. PDL si Basescu vorbeau de impartirea administrativa a teritoriului pe regiuni, USL e impotriva. Abordarea regionala nu cred ca a convins pe cineva si te pune la banuieli grele: in ce scop, cu ce intentie?

Trebuie retinut si urmatorul aspect: si in cazul Constitutiei US au existat probleme, controverse si s-a ajuns nu o data pana la Supreme Court. Ca asa-i viata. Dar asta nu inseamna ca s-a tot revizuit Constitutia de cate ori au aparut probleme. Au fost probleme si in trecut, spre exemplu in 1883 cand Curtea Suprema a declarat (atentie mare!!) „neconstituionala” legea din 1875 impotriva segregatiei, iar statele sudiste au inceput sa voteze legi care instituiau segregatia in serviciile publice. Apoi, in 1896, Curtea Suprema a confirmat segregatia si a justificat-o prin celebrele cuvinte: „Separat, dar egal”. Dar, repet, asta nu inseamna ca din 10 in 10 ani s-a tot revizuit Constitutia: aceasta Constitutie a US a ramas aceeasi, in ciuda tuturor controverselor ce s-au desfasurat de-alungul timpului. Si trebuie spus ca si in zilele noastre sunt tot felul de controverse. Cu toate acestea statul american a ramas acelasi, adica cel de la 1787, in ce are el fundamental. La noi s-a revizuit Constitutia din 1991 si la ce s-a ajuns? La criza politica din vara trecuta… Si atunci care e castigul? De remarcat ca si Basescu a vrut revizuirea Constitutiei… Basescu a incalcat Constitutia pentru ca sa demonstreze ca nu e buna. Dar nicio Constitutie nu e perfecta. Nici omul nu e perfect. Dar asta este oare un motiv sa o tot revizuiesti din 10 in 10 ani? La noi si-a dat cu parerea si Dl. Gitenstein… Dar e de remarcat si un alt aspect important: va rog uitati-va cat de clara e Constitutia US, cea de la 1787, impreuna cu Bill of Rights, de la 1791, care n-a suferit de atata vreme vreo modificare sau revizuire: nicio controversa nu i-a putut stirbi din claritate si nu a putut sa modifice scopul sau, exprimat in celebrul Preambul. Pentru ca valorile pe care s-a intemeiat statul american au ramas aceleasi pana in zilele noastre si nu pot fi decat acelea, exprimate la 1787 si 1791: acestea sunt valorile fundamentale si altele nu pot fi. Constitutia US nu se poate modifica sau revizui. Deoarece aceasta Constitutie este legata de o era ce se afla acum in plina desfasurare, care nu a trecut inca. Deci trebuie sa treaca aceasta era pentru ca sa se poata schimba ceva in Constitutia US. Uitati-va, va rog, cum nicio controversa, oricat de grava ar fi fost, nu a putut atinge aceasta Constitutie si pe viitor lucrurile vor sta la fel. Deoarece aceasta Constitutie a US nu poate fi atinsa de vreo controversa de genul celor intamplate pana acum sau de genul celor care sunt acum in SUA. Mai trebuie precizat urmatorul lucru: Constitutia US nu poate fi atinsa, modificata, revizuita in ceea ce are fundamental (1787 si 1791) de nicio religie, indiferent care ar fi aceasta religie, unul din motive fiind si faptul ca Primul Amendament spune:

„Congress shall make no law respecting an establishment of religion, or prohibiting the free exercise thereof; or abridging the freedom of speech, or of the press; or the right of the people peaceably to assemble, and to petition the Government for a redress of grievances.” (subl. mea)

Si cred ca idealurile de Libertate, Egalitate, Fraternitate , care apartin unei ere ce nu a trecut inca, au stat la baza acestei glorioase Constitutii.

Constitutia US nu are conotatii ideologice. Vreau sa spun prin asta ca valorile ei fundamentale nu sunt cele ale unei anumite ideologii politice, de Stanga sau de Dreapta. E vorba de alte valori. Aceasta Constitutie realizeaza cadrul democratic de desfasurare a vietii politice in SUA. Totusi, ea este cu totul opusa oricarei forme de extremism: politic, religios, rasial, etc, indiferent de cum a interpretat candva Supreme Court anumite lucruri, si indiferent de faptul ca unii s-au manifestat extremist de-alungul timpului.

Or, la noi toata aceasta intentie de revizuire, despre care se discuta in prezent, are conotatii ideologice si reflecta lupta politica intre Stanga si Dreapta de pe esicherul politic romanesc. De fapt asa stau lucrurile de mai multa vreme. De aceea Constitutia noastra nu are un caracter stabil, durabil, pentru ca e dezbinare politica. La noi aspectul politic e predominant. Adica tocmai unul din lucrurile care dezbina. Dupa adoptarea Constitutiei din 2003 (justificata de faptul ca cea din 1991 trebuia adaptata la integrarea Romaniei in UE si NATO, deci unor noi realitati politice) in Romania nu s-a reusit coabitarea intre Presedinte si Executiv. Se poate spune ca a fost un conflict continuu din 2004 pana anul trecut, avand loc si doua incercari esuate de suspendare a Presedintelui. Sa vedem de acum incolo ce va mai fi. De aceea scopul Constitutiei noastre e unul destul de neclar. Cel putin asa mi se pare mie. El nu a putut pana acum sa fie definit sub prisma unor valori care sa nu aiba de a face cu dezbinarea, tocmai pentru a avea stabilitate constitutionala si durabilitate. Pe cand in Constitutia US, inca de la inceputuri se arata: „to ourselves and our Posterity„. Observati ca e scris cu litera mare Posterity – Posteritate, ceea ce indica era despre care vorbeam mai sus (ourselves nu e scris cu litera mare). La noi posteritate nu poate fi scris cu litera mare deoarece la noi aceasta posteritate e cam din 10 in 10 ani. Si iar revizuim…

Si atunci care e scopul Constitutiei noastre? S-o tot revizuim?