Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

In ce calitate Departamentul de Stat al SUA da indemnuri Parlamentului Romaniei?

Am vazut ca datul cu parerea se practica nu doar la televiziunile de stiri dambovitene, dar si la Departamentul de Stat al SUA – de citit aici. Nu e vorba daca e bine sau e rau ce sustine Departamentul de Stat al SUA, ci in ce calitate da indemnuri, sfaturi juridice Parlamentului Romaniei. Si care e, totusi, competenta Dep. de Stat al SUA in materie juridica? La ora actuala, in America, se ancheteaza un imens scandal privind implicarea Rusiei in alegerile prezidentiale din SUA. Evident, Rusia nu avea nicio calitate sa se amestece in respectivele alegeri. Ce calitate are Dep. de Stat de a se amesteca in procesul legislativ din Romania, tara suverana si independenta, care se desfasoara in Parlament, „organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii” (Constitutia)? Iar acest Parlament, componenta sa actuala, a rezultat in urma unor alegeri libere, intr-o tara libera precum tara noastra. Iata ce spune Comunicatul:

The United States notes with concern that the Parliament of Romania is considering legislation that could undermine the fight against corruption and weaken judicial independence in Romania. This legislation, which was originally proposed by the Ministry of Justice, threatens the progress Romania has made in recent years to build strong judicial institutions shielded from political interference. We urge the Parliament of Romania to reject proposals that weaken the rule of law and endanger the fight against corruption”

Atata vreme cat la noi nu exista cu adevarat o dezbatere in societate cu privire la Legile Justitiei, ci doar parti-pris-uri politice, e greu sa-ti faci o parere obiectiva asupra acestei probleme.

Insa amestecul SUA asupra acestei chestiuni, ca si cum Romania ar fi Puerto Rico, un stat insular asociat Statelor Unite, nu o tara suverana si independenta, are o anumita stridenta, ciudata as spune eu, pentru ca astfel de chestiuni se pot discuta – nu trebuia un asemenea Comunicat, atat de vizibil ca se poate citi fara lupa sau ochelari si de pe Marte! Acest Comunicat arata motivele, insa nu le explica, pentru ca altminteri motive se pot gasi oricand. Ar fi trebuit – e o cerinta minimala in orice dezbatere – sa-si explice punctele de vedere si sa le comunice astfel si Parlamentului. Motivele par a fi, de fapt, niste concluzii, fara sa intelegem cum au fost trase. Si fara sa stim daca s-a incercat un dialog cu Coalitia majoritara si care e temeiul acestor concluzii. Pe de alta parte e greu de inteles calitatea Dep. de Stat in care face astfel de declaratii. Neamestecul in treburile interne e stipulat in Actul Final de la Helsinki, in vigoare astazi. Pe baza acestuia a fost condamnat amestecul Rusiei in treburile interne ale Ucrainei si anexarea ilegala, desigur, a Crimeii. Calitatea de aliat nu inseamna si calitatea de a da ordin Parlamentului acelei tari, suverana si independenta, sa legifereze intr-un anumit sens. In ceea ce priveste apartenenta la NATO, n-am auzit ca acest lucru ar nega Acordurile de la Helsinki. Romania si-a indeplinit obligatiile fata de NATO, in comparatie cu alte tari, chiar occidentale, care nu si le indeplinesc. De asemenea, Romania a participat activ la operatiunile NATO, aratandu-se si dovedindu-se un aliat de nadejde! De asemenea astfel de sentinte, ca si cele din Comunicat, ignora total UE, acesta nefacand nicio referire la MCV. Ba chiar poate e mai bine zis: peste capul UE si Comisiei Europene!!

Parerea mea este ca astfel de chestiuni sensibile trebuie discutate politic, fara circ si scandal prin comunicate publice, demne de o cauza mai buna, ca si cum Dep. de Stat ar mai avea putin si ar iesi la miting, in strada.

Bineinteles ca postarea Dep. de Stat ridica semne de intrebare, in special de ordin constitutional, ce tin de Constitutia SUA. Unde scrie anume in Constitutia SUA ca Dep. de Stat, Guvernul American, sunt indrituiti sa dea „indemnuri” Parlamentelor liber alese din alte tari suverane si independente ce anume legi sa adopte?

Chiar si juridic vorbind, tot Comunicatul asta, facut public in felul asta, formal nu e in regula din punct de vedere juridic. Noi nu discutam aici chestiunea in continutul ei. Partea formala e importanta, pentru ca in felul acesta Dep. de Stat poate indemna Parlamentul Romaniei sa voteze sau sa nu voteze si alte legi. Care, in continut, pot fi bune sau proaste. Fara sa tina cont si de alte aspecte, spre exemplu ca Romania e membru UE. Interesant e ca acest Comunicat nu se margineste doar la critica, ci indeamna la adoptarea sau neadoptarea unor legi de catre Parlament.

Fara indoiala o clarificare e necesara. Statul Roman trebuie s-o ceara. Si ar trebui stabilit un dialog, nu prin comunicate. Pe de alta parte si eu cred ca nu e cazul sa ne grabim chiar acum, in 2-3 zile, sa trecem „Legile Justitiei” fara a reflecta mai profund si mai bine. Si, oricum, vorba proverbului: „graba strica treaba”.

Ne vom referi mai jos putin si la continut.

Fara indoiala ca apartenenta noastra la Lumea Libera implica independenta Justitiei si separtia puterilor in stat, asa cum a lasat-o Montesquieu. Evident ca trebuie lucrat la a asigura independenta Justitiei, care e cea mai buna cale spre a evita abuzurile. Daca actuala Coalitie crede ca amestecul politicului ii e favorizant, se inseala. Montesquieu a gandit pentru prima oara un astfel de sistem tocmai pentru a evita abuzurile. Iar abuzurile duc la lupte intestine si la instabilitate politica. De aceea trebuie gandit mai bine, iar amestecul politicului trebuie diminuat si chiar eliminat.

De asemenea trebuie o atitudine nu „tafnoasa”, cum am auzit exprimandu-se pe la televiziunile de stiri, ci demna si ferma de a respinge astfel de Comunicate ce nu au nimic in comun cu legislatia, atat interna cat si internationala, care induc impresia unei politici de dictat si de influentare cu forta a deciziilor unui Parlament liber ales. Asta nu inseamna tafna, sa ne intelegem bine. Ci o atitudine normala.

Un alt aspect important il constitutie grupurile de lobby din SUA ostile Romaniei, care ar putea genera astfel de comunicate controversate. De aceea tara noastra trebuie sa aiba in vedere o crestere a lobby-ului romanesc in SUA, inclusiv la nivel guvernamental si de Congres.

Faptul pozitiv pe care il vad – pentru ca, totusi, exsta unul si e important – este ca SUA ne ofera sprijinul moral pentru a construi un sistem judiciar independent de politic si a duce in continuare lupta impotriva coruptiei, care e o lupta grea. Noi nu trebuie sa ignoram acest lucru. Insa ar trebui sa reflectam – noi, nu altii – mai profund la chestiune si la efectele pe care le genereaza. Problema complicata – pe care in mare parte am complicat-o noi, fara sa ne ajute altii – este ca n-am terminat inca toate reformele, ca s-o avem doar pe asta, Reforma Judiciara si sa incheiem odata Tranzitia. Mai avem inca reforme in domeniul economic, in sensul pietii libere, chiar daca am intrat in sistemul economiei functionale de piata, lucru ce presupune un capitalism romanesc si acumulare de capital – deoarece noi suntem, mai ales dupa Criza din 2008-2009, care ne-a dat inapoi, intr-o stare incipienta: nu suntem precum SUA sau tarile occidentale dezvoltate, tari care n-au cunoscut comunismul. Noi suntem la inceput, iar capitalismul romanesc, dupa seceta comunista, e la inceputul dezvoltarii sale. Mai sunt fondurile europene, apoi reformele necesare integrarii in Eurozona. Deci sunt multe lucruri, avem multe probleme de rezolvat si tocmai asta complica lucrurile, inclusiv Reforma Judiciara.

Eu pot sa inteleg ca se forteaza aceste reforme, printr-o accelerare a lor. Insa fiecare tara – pentru ca tarile se situeaza pe stadii diferite de dezvoltare, cum spunea Milton Friedman – are propriul ei mers, propria ei dezvoltare si specific. Asa s-a intamplat inclusiv cu SUA. De aceea e greu de spus daca aceasta accelerare ar putea avea succes pana la urma.

De asemenea, un alt lucru ce impiedica Reforma Judiciara este „rafuiala politico-mafiota” (Ion Cristoiu) din partidele noastre, indiferent de culoare politica si care se duce prin intermediul DNA. Lucrul asta se opune unei reale reforme. Pe care cati o doresc, oare? Sunt chestiuni complicate, fenomene sociale si politice complexe, ce nu pot fi rezolvate repede. Iar daca le rezolvam repede, le vom rezolva oare bine?

Sunt destule probleme, iar principalul nostru partener, SUA, trebuie sa inteleaga – si pentru asta ar trebui ca si noi sa le explicam cat se poate de corect cum stau lucrurile – situatia asta complicata.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

P.S.

Melescanu ar trebui sa ridice si problema Visa Waiver, daca tot va cere explicatii Dep. de Stat. Ar trebui sa inteleaga si Dep. de Stat ca este cel putin ciudat ca o parte din partenerii de nadejde ai SUA, indiferent de ce regim e pe acolo – si ma gandesc de pilda si la Polonia – sa fie lasati pe dinafara. Daca vrem sa intarim pe aici niste valori, atunci trebuie ca si aceste tari, care fac parte din Lumea Nord-Atlantica, daca se poate spune asa, sa beneficieze fara probleme de Visa Waiver. Fara indoiala ar trebui sa ridice si problema legata de aderarea la Spatiul Schengen.

Reclame

noiembrie 28, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 21 comentarii

Despre sanctiunile impuse Rusiei…

In primul rand ar trebui sa ne intrebam daca se pot numi asa niste masuri luate de fapt impotriva unor persoane, oligarhi rusi din anturajul lui Putin… Pare mai degraba o sanctionare a regimului Putin decat o penalizare a Rusiei. Iata ce spune, printre altele, un articol din The New York Times:

Obama Steps Up Russia Sanctions in Ukraine Crisis

By , and

MARCH 20, 2014

„[…] Mr. Obama also opened the door to more sweeping measures against core parts of the Russian economy, including the oil and natural gas industries, which account for much of Russia’s exports. He said the actions could disrupt the global economy, but might be necessary because of what he described as menacing movements by the Russian military near eastern and southern Ukraine.

Administration officials insisted that the new sanctions would have more bite than the initial ones Mr. Obama announced on Monday. But it remains unclear whether they will be enough to put a brake on Mr. Putin, who brushed aside the previous measures and moved swiftly to annex Crimea. […]”

Spune ca Dl. Obama lasa usa deschisa pentru mai multe masuri care sa cuprinda partea centrala a economiei ruse, incluzand industria petroliera si cea de gaze naturale, care ii aduce Rusiei multe venituri din astfel de exporturi, chiar cu riscul unui dezechilibru al economiei globale. „Lasa usa deschisa”, deci inca nu a luat astfel de masuri.

De asemenea s-a pus problema izolarii Rusiei, dar nici aceasta nu este o sanctiune decat cu ghilimelele de rigoare. Ce vreau sa spun este ca, dupa parerea mea, pana acum nu s-au luat cu adevarat niste masuri de penalizare a Rusiei sau daca numim in felul acesta ceea ce s-a intreprins pana acum, aceste masuri sunt totusi destul de slabe.

The Washington Post titreaza:

Obama expands sanctions against top aides, associates of Putin over annexation of Crimea

By and , Published: March 21

Se arata, printre altele, ca:

„President Obama expanded sanctions against top aides and reputed financial associates of Russian President Vladi­mir Putin on Thursday as punishment for the annexation of Crimea, and laid the groundwork for far broader measures against “key sectors of the Russian economy” if Putin further escalates his actions in Ukraine.

The broad measures potentially include Russia’s financial services, energy, mining, engineering and defense sectors, according to language in what was Obama’s third executive order in two weeks. If implemented, he acknowledged, they would not only significantly affect the Russian economy, “they could also be disruptive to the global economy.”

But “Russia must know that further escalation will only isolate it further from the international community,” Obama said in a brief statement on the White House South Lawn.

For now, the measures target Putin’s inner circle and stop well short of the kind of sanctions that have crippled Iran’s economy. Those would be triggered only by a wider military incursion, and Russian troops remain massed on Ukraine’s eastern and southern borders. And although Putin has said Russia has no further territorial designs on Ukraine, he has proved indifferent to Western threats.

Russia promptly retaliated by banning nine U.S. lawmakers and officials from entering the country. The list includes Senate Majority Leader Harry M. Reid (D-Nev.), House Speaker John A. Boehner (R-Ohio), Sen. John McCain (R-Ariz.) and three top Obama aides, the Russian Foreign Ministry said.

“We have warned repeatedly that using sanctions is a double-edged sword and will hit the United States back,” it said in a statement on its Web site. […]

Obama will travel to Europe next week to meet with the Europeans and other allies in several forums, including the European Union, NATO and the Group of Seven industrialized nations, which has been at least temporarily downsized to exclude Russia. In the current “political circumstances,” German Chancellor Angela Merkel said Thursday, “there is no G-8.” […]

Deci deocamdata, din cate inteleg, nu s-au luat masuri impotriva Rusiei, decat izolarea pe plan international, ci impotriva regimului Putin. Totusi tensiunile sunt mari:

NATO general warns of further Russian aggression

By and , Published: March 23

Se arata, printre altele, ca:

„SIMFEROPOL, Crimea — American and Ukrainian officials warned Sunday that Russia may be poised to expand its territorial conquest into eastern Ukraine and beyond, with a senior NATO official saying that Moscow might even order its troops to cross Ukraine to reach Moldova.

The warnings came as Russia was finalizing its takeover of Ukrainian military bases in Crimea, the peninsula it occupied at the start of March and subsequently annexed.

Ukrainian Foreign Minister Andriy Deshchytsya, appearing on ABC’s “This Week with George Stephanopoulos,” said the prospect of war with Russia is growing.

“We don’t know what [Russian President Vladimir] Putin has in his mind and what will be his decision,” Deshchytsya said. “That’s why this situation is becoming even more explosive than it used to be a week ago.”

In Brussels, U.S. Air Force Gen. Philip M. Breedlove, the commander of U.S. and NATO forces in Europe, said Russia had assembled a large force on Ukraine’s eastern border that could be planning to head for Moldova’s separatist Transnistria region, 200 miles away.

Ukrainian officials have been warning for weeks that Russia is trying to provoke a conflict in eastern Ukraine, a charge that Russia denies. But Breedlove said Russian ambitions do not stop there.

“There is absolutely sufficient force postured on the eastern border of Ukraine to run to Transnistria if the decision was made to do that, and that is very worrisome,” Breedlove said.

Russia’s intent unclear

A drive into Transnistria would mark an extraordinary deepening of Russia’s military thrust into former Soviet territory and sharply escalate tensions with the West. Transnistria, a narrow strip of land the size of Rhode Island that is wedged between the rest of Moldova and southern Ukraine, proclaimed its independence in 1990. Its population went on to vote in 2006 to seek eventual unification with Russia.

Although those moves were not recognized internationally, the region has its own constitution and currency, and pro-Russian sentiment there runs high. About 1,200 Russian troops are stationed in the territory — fewer than were in Crimea, the site of a key Russian naval base, before the current crisis began.

In Washington, a senior Defense Department official said it was “difficult to know what [Russia’s] intent is; they’re not exactly being transparent.” He spoke on the condition of anonymity because of diplomatic sensitivities.

During a conversation Thursday, Russian Defense Minister Sergei Shoigu assured U.S. Defense Secretary Chuck Hagel that Russian troops on the Ukrainian border were merely conducting a regular “spring” exercise and that Russia had no intention of sending the forces across the international line, the U.S. official said.

But at the same time, the official said, “They have enough troops close enough and, most likely, ready enough that we would have very little notice” if they decided to move farther outside Russia.

Russian news services quoted Deputy Defense Minister Anatoly Antonov as saying Sunday that Russia is complying with all international agreements on troop limits near its border with Ukraine.

In Kiev, the capital of Ukraine, members of a visiting U.S. congressional delegation said Ukrainian officials were determined to prevent any further Russian incursion into their territory.

“This would be no Crimea,” Sen. Joe Donnelly (D–Ind.) said at a news conference, adding that Putin would find himself having to explain why young Russian men were coming home in coffins. “Ukraine is ready to fight.””

Si tot in acest timp:

Turkey shoots down Syrian plane as rebels, Assad forces battle; president’s relative is killed

By , Published: March 23

In chestiunea securitatii nucleare:

Mediafax

Preşedintele Traian Băsescu participă, luni şi marţi, la Summit-ul Securităţii Nucleare de la Haga

Se arata ca:

Preşedintele Traian Băsescu va participa, luni şi marţi, la Summit-ul Securităţii Nucleare de la Haga (Regatul Ţărilor de Jos), acesta urmând să facă declaraţii de presă luni dimineaţă înainte de plecare, şi marţi, la finalul summit-ului.

reşedintele va susţine o declaraţie de presă luni, la ora 9.45, la Aeroportul Internaţional „Henri Coandă”, înainte de plecarea la Haga.

Şeful statului va participa, la Haga, la Sesiunea de deschidere a Summit-ului Securităţii Nucleare şi la Sesiunea plenară a Summit-ului Securităţii Nucleare.

În cursul serii de luni, Traian Băsescu va participa, la Palatul Regal, la recepţia oferită de Majestatea Sa Willem-Alexander, regele Regatului Ţărilor de Jos.

Marţi, după încheierea Sesiunii plenare a Summit-ului Securităţii Nucleare, preşedintele Traian Băsescu va susţine, de asemenea, o declaraţie de presă, la ora 13.30 (ora României).”

Ministrul ucrainean al Apărării: Rusia pregăteşte invadarea întregii Ucraine. Trupele ruse sunt pregătite să atace în orice moment. Ministrul de Externe: Există riscul major al izbucnirii unui conflict militar

Se arata ca:

Armata rusă este pregătită să atace Ucraina în „orice moment”, pentru că obiectivul preşedintelui rus Vladimir Putin nu este doar Crimeea, ci întregul teritoriu ucrainean, afirmă ministrul ucrainean al Apărării, Andrei Parubi. Riscul unui conflict militar între Ucraina şi Rusia a crescut, a avertizat şi ministrul ucrainean de Externe, Andrei Deşciţa.

UPDATE 16:21 Ministru ucrainean: Există riscul major al izbucnirii unui conflict militar între Ucraina şi Rusia

Riscul unui conflict militar între Ucraina şi Rusia a crescut, avertizează ministrul ucrainean de Externe, Andrei Deşciţa, în contextul în care armata rusă a mobilizat trupe de-a lungul frontierei ucrainene.

Deşciţa a denunţat mobilizarea de către Rusia a trupelor de-a lungul frontierei de est a Ucrainei.

„Riscul unui conflict militar între Ucraina şi Rusia a crescut. Este mai mare”, a atras atenţia Deşciţa. „Situaţia este chiar mai explozivă decât era în urmă cu o săptămână”, a subliniat Deşciţa.

În momentul de faţă, dacă trupele ruse invadează Ucraina dinspre est, ar fi greu să le cerem ucrainenilor să nu răspundă acestui atac militar. Ucraina a recurs la toate măsurile diplomatice şi la alte sancţiuni economice şi financiare pentru oprirea acţiunilor Rusiei. Dar nu putem şti ce are în minte preşedintele rus Vladimir Putin şi ce poate decide”, a explicat şeful diplomaţiei ucrainene.

Potrivit serviciilor de spionaj americane, există unităţi ruse pe toată frontiera de est a Ucrainei, la o distanţă de 50 de kilometri de linia acesteia.

„Obiectivul lui Vladimir Putin nu este Crimeea, ci întreaga Ucraină. Trupele ruse sunt mobilizate la frontiere şi sunt pregătite să atace în orice moment”, a declarat Andrei Parubi, secretarul Consiliului ucrainean pentru Securitate Naţională şi Apărare.

Parubi a făcut aceste afirmaţii cu ocazia unui miting proeuropean desfăşurat la Kiev.

Rusia a finalizat, vineri, procedurile pentru anexarea oficială a fostei regiuni ucrainene Crimeea. Statele Unite şi Uniunea Europeană consideră Crimeea drept parte a Ucrainei şi au adoptat sancţiuni economice şi politice contra Rusiei.”

Putin şi Merkel, satisfăcuţi de trimiterea unei misiuni OSCE în Ucraina

Se arata ca:

Preşedintele rus Vladimir Putin şi cancelarul german Angela Merkel au discutat la telefon despre Ucraina, exprimându-şi satisfacţia faţă de trimiterea unei misiuni a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) în această ţară, a anunţat duminică Kremlinul.

Cei doi lideri au „evocat situaţia care s-a creat după alipirea peninsulei ucrainene Crimeea la Rusia”, potrivit unui comunicat al preşedinţiei ruse, care a precizat că această discuţie a avut loc la iniţiativa Germaniei.

„În ce priveşte criza din Ucraina, ambele părţi şi-au exprimat satisfacţia faţă de decizia de a trimite o misiune a OSCE” în acest stat, a adăugat Kremlinul.

Cele 57 de state membre ale OSCE au ajuns la un acord, vineri seară, privind trimiterea unei misiuni de observatori în Ucraina, Rusia renunţând la contestarea iniţiativei.

Ulterior, Rusia a anunţat că susţine această decizie, subliniind că observatorii internaţionali nu vor avea acces în Crimeea, regiune anexată de Moscova.”

John McCain: Vladimir Putin gândeşte precum Adolf Hitler; Rusia ar putea viza Republica Moldova

Se arata ca:

Influentul senator american John McCain, membru al Partidului Republican, îl compară pe preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, cu fostul cancelar german nazist Adolf Hitler, avertizând că Rusia ar putea invada estul Ucrainei şi zone din Republica Moldova.

„Vladimir Putin calculează ce teritorii poate ocupa exact cum calcula Adolf Hitler în anii 1930”, a spus McCain, conform BBC.

„Crimeea este o naţiune captivă”, iar reacţia comunităţii internaţionale a fost „aer fierbinte şi foarte puţine acţiuni”, a apreciat McCain.

„Nu văd nimic rău în furnizarea de către SUA a asistenţei militare letale şi neletale Ucrainei, o ţară care tocmai a fost invadată şi destrămată”, a spus McCain, apreciind că Vladimir Putin minte când spune că nu este interesat de invadarea estului Ucrainei sau a unor regiuni din Republica Moldova.

Miercuri, senatorul republican avertiza că Vladimir Putin ar putea viza Republica Moldova şi Letonia după anexarea regiunii ucrainene Crimeea. „Moldova este ţara care trebuie urmărită cu atenţie”, a declarat John McCain într-o emisiune a postului Fox News.”

Gandul

„Am verificat, Transnistria NU a cerut oficial alipirea la Rusia” – Anunţ al ministrului de Externe, Titus Corlăţean, la „După 20 de ani”

Se arata, printre altele, ca:
„Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a anunţat că „nu există o cerere oficială de alipire a Transnistriei la Rusia” şi că acest lucru a fost verificat inclusiv de guvernul de la Chişinău. Corlăţean, a fost duminică, de la ora 10.00, invitatul emisiunii „După 20 de ani”, difuzată de ProTV şi voyo.ro. El a precizat că Traian Băsescu a fost „neinspirat” când a vorbit de unirea cu Republica Moldova.

Ministrul de Externe, Titus Corlăţean a declarat într-un interviu acordat în cadrul emisiunii „După 20 de ani” că s-au făcut verificări în privinţa „faimoasei scrisori” trimisă de la Tiraspol, prin care s-ar fi cerut alipirea Transnistriei la Federaţia Rusă şi s-a confirmat că nu a fost înregistrată sau depusă la Duma din Rusia o „astfel de chestiune”.

„Noi, în mod justificat, am fost mai reţinuţi în comentarii legat de acea faimoasă scrisoare, pe care mi-e greu să traduc, pe care aşa zisul preşedinte al sovietului suprem de la Tiraspol ar fi adresat-o domnului Narâşkin de la Duma de Stat. După verificările făcute normal, guvernul moldovean discutând cu autorităţile ruse s-a confirmat că nu a fost înregistrată, depusă la Dumă o astfel de chestiune şi că până la urmă se pare că a fost mai degrabă un demers individual, fără să aibă în spate o discuţie serioasă în aşa – numitul Parlament”, a explicat ministrul de Externe, Titus Corlăţean în emisiunea „După 20 de ani”.

„Băsescu a fost neinspirat vorbind de unirea cu Republica Moldova”

Întrebat cum apreciază propunerea lui Traian Băsescu de unire a României cu Republica Moldova, Corlăţean a spus că a fost „neinspirată”.

„Suntem cu toţii români, aproape cu toţii români şi fiecare avem sentimentele noastre, fiecare a avut poate un unchi în armata regală, undeva în Basarabia după 28 iunie, când datorită ultimatumului sovietic au trebuit să se retragă şi i-am lăsat pe ceilalţi români în partea cealaltă. Fiecare avem istoria noastră în familie şi simţim. Şi fiecare îşi doreşte să trăim împreună într-o Europă unită. Ceea ce realist astăzi este posibil e să susţinem cât se poate ca R. Moldova să devină membră a UE cât mai rapid posibil”, a explicat ministrul de Externe.

Pe de altă parte, şeful diplomaţiei a precizat că situaţia din Ucraina a dus la „realocarea” interesului SUA pentru această zonă.

„În această fotografie complexă există paradoxal mai multe elemente pozitive. În primul rând o realocare a interesului american, politic, strategic, faţă de această zonă”, a spus Corlăţean. În al doilea rând, evenimentele din Ucraina au dus la accelerarea proceselor europene pentru R. Moldova şi Georgia, a mai spus oficialul român.

„România nu şi-a schimbat poziţia faţă de Kosovo”

România nu şi-a schimbat poziţia faţă de Kosovo, dar sunt evoluţii între Belgrad şi Priştina de care Bucureştiul trebuie să ţintă cont, a declarat, duminică, ministrul de Externe, Titus Corlăţean, respingând, în acelaşi timp, comparaţia făcută de Rusia între Crimeea şi fosta provincie a Serbiei.

„România nu şi-a schimbat poziţia‚ însă în cazul Kosovo ar fi absurd, politic vorbind, să nu ţinem cont de evoluţiile importante în dialogul dintre Belgrad şi Priştina, faptul că aceste evoluţii au condus la un anumit grad de normalizare, faptul că aceste evoluţii au deschis calea viitoarei aderări la UE pentru amândouă, şi pentru Serbia şi pentru Kosovo, şi faptul că Serbia a acceptat (…) în acel acord-cadru de negociere cu UE ca înainte de a finaliza negocierile de aderare să încheie un acord cu valoare juridică obligatorie de normalizare deplină a relaţiei cu Kosovo (…) sunt evoluţii de care şi România şi alte state trebuie să ţină

Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a fost invitat duminică, de la ora 10.00, la emisunea “După 20 de ani”. Ministrul va răspunde întrebărilor lui Cristian Leonte, moderatorul emisiunii şi jurnaliştii Cristian Hostiuc (director editorial “Ziarul Financiar”) şi Claudiu Pândaru (director editorial Mediafax Group). Emisiunea poate fi urmărită pe ProTV şi voyo.ro.”

Mediafax

ÎNGRIJORARE privind Transnistria – Comandant NATO: Suntem preocupaţi de riscul unei intervenţii ruse

Se arata ca:

Rusia are ample efective militare la frontiera de est a Ucrainei, iar Alianţa Nord-Atlantică este „foarte preocupată” de riscul unei ameninţări la adresa regiunii separatiste Transnistria, afirmă generalul american Philip Breedlove, comandantul suprem al forţelor NATO din Europa, citat de NBC News.

„Efectivele ruse staţionate la frontiera estică a Ucrainei sunt foarte numeroase şi sunt pregătite de operaţiuni”, a declarat generalul Philip Breedlove, subliniind că Alianţa Nord-Atlantică este „foarte preocupată” de riscurile la adresa securităţii regiunii separatiste Transnistria, care oficial aparţine Republicii Moldova.

„Există suficiente trupe ruse la frontiera de est a Ucrainei pentru a fi trimise în Transnistria dacă se ia această decizie; acest lucru este foarte îngrijorător. Rusia se comportă mai mult ca un adversar decât ca partener”, a subliniat Breedlove.

În paralel, ministrul ucrainean al Apărării, Andrei Parubi, a avertizat că armata rusă este pregătită să atace Ucraina în „orice moment”, pentru că obiectivul preşedintelui rus Vladimir Putin nu este doar Crimeea, ci întregul teritoriu ucrainean. „Obiectivul lui Vladimir Putin nu este Crimeea, ci întreaga Ucraină. Trupele ruse sunt mobilizate la frontiere şi sunt pregătite să atace în orice moment”, a declarat Andrei Parubi, secretarul Consiliului ucrainean pentru Securitate Naţională şi Apărare.

Rusia a finalizat, vineri, procedurile pentru anexarea oficială a fostei regiuni ucrainene Crimeea. Statele Unite şi Uniunea Europeană consideră Crimeea drept parte a Ucrainei şi au adoptat sancţiuni economice şi politice contra Rusiei.”

Comandant NATO: Forţele Alianţei trebuie repoziţionate, în contextul ameninţărilor Rusiei

Se arata ca:

Alianţa Nord-Atlantică trebuie să îşi repoziţioneze forţele militare şi să intensifice capacitatea de reacţie, în contextul riscului unei intervenţii ruse în regiunea separatistă Transnistria şi în estul Ucrainei, afirmă generalul Philip Breedlove, comandantul suprem al forţelor NATO din Europa.

„Trebuie să ne gândim la aliaţii noştri, la poziţionarea forţelor în Alianţă şi la sporirea capacităţii de reacţie, astfel încât să fim acolo pentru apărare, dacă va fi nevoie, în principal în zona baltică şi în alte locuri”, a spus generalul Breedlove.

Potrivit serviciilor de spionaj americane, există unităţi ruse pe toată frontiera de est a Ucrainei, la o distanţă de 50 de kilometri de frontieră.

Rusia are ample efective militare la frontiera de est a Ucrainei, iar Alianţa Nord-Atlantică este „foarte preocupată” de riscul unei ameninţări la adresa regiunii separatiste Transnistria, a declarat generalul american Philip Breedlove, comandantul suprem al forţelor NATO din Europa, citat de NBC News. „Efectivele ruse staţionate la frontiera estică a Ucrainei sunt foarte numeroase şi sunt pregătite de operaţiuni”, a avertizat generalul Philip Breedlove, subliniind că Alianţa Nord-Atlantică este „foarte preocupată” de riscurile la adresa securităţii regiunii separatiste Transnistria, care oficial aparţine Republicii Moldova.

„Există suficiente trupe ruse la frontiera de est a Ucrainei pentru a fi trimise în Transnistria dacă se ia această decizie; acest lucru este foarte îngrijorător. Rusia se comportă mai mult ca un adversar decât ca partener”, a subliniat Breedlove.

În paralel, ministrul ucrainean al Apărării, Andrei Parubi, a avertizat că armata rusă este pregătită să atace Ucraina în „orice moment”, pentru că obiectivul preşedintelui rus Vladimir Putin nu este doar Crimeea, ci întregul teritoriu ucrainean. „Obiectivul lui Vladimir Putin nu este Crimeea, ci întreaga Ucraină. Trupele ruse sunt mobilizate la frontiere şi sunt pregătite să atace în orice moment”, a declarat Andrei Parubi, secretarul Consiliului ucrainean pentru Securitate Naţională şi Apărare.

Rusia a finalizat, vineri, procedurile pentru anexarea oficială a fostei regiuni ucrainene Crimeea. Statele Unite şi Uniunea Europeană consideră Crimeea drept parte a Ucrainei şi au adoptat sancţiuni economice şi politice contra Rusiei.”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Nu se stie clar care sunt intentiile Rusiei, ale lui Vladimir Putin. Traversam o grea criza, poate cea mai grea de la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial incoace… Dupa cum usor se poate constata, problema securitatii continentale este legata de cea din zona Marii Negre. Angajarea militara a Rusiei prin anexarea Crimeii nu poate fi tratata cu indiferenta de catre SUA, Alianta Nord-Atlantica si Uniunea Europeana. Ar fi o mare greseala! Una istorica, si asa ceva nu trebuie sa se intample! Din pacate s-a ajuns la o situatie generata de nerespectarea de catre Marile Puteri a Actului final al Conferintei pentru securitate si cooperare in Europa, elaborat la Helsinki la 1 august 1975. Este un lucru periculos, inceput odata cu Kosovo si care, din pacate, continua acum cu Crimeea. Ar trebui sa constientizam ca evenimentele deschid calea unui razboi in Europa! Chestiunea sensibila mi se pare cea a indivizibilitatii securitatii in Europa… Actul final de la Helsinki arata printre altele ca:

„Conştiente de istoria lor comună şi recunoscînd că existenţa unor elemente comune în tradiţiile şi valorile lor poate să le ajute să-şi dezvolte relaţiile, şi dorind să caute, ţinînd seama pe deplin de originalitatea şi diversitatea poziţiilor şi punctelor lor de vedere, posibilităţi de a-şi uni eforturile pentru a depăşi neîncrederea şi a creşte încrederea, de a rezolva problemele care le separă şi de a coopera în interesul umanităţii, recunoscînd indivizibilitatea securităţii în Europa, precum şi interesul lor comun în dezvoltarea cooperării între ele şi pretutindeni în Europa şi în lumea întreagă şi conştiente de necesitatea ca fiecare din ele să-şi aducă contribuţia la întărirea păcii şi securităţii mondiale, ca şi la promovarea drepturilor fundamentale, a progresului economic şi social şi a bunăstării tuturor popoarelor. ” (subl. mea)

Voi cita dintr-o carte veche – Aspecte militare ale securitatii internationale de Dr. Petre Barbulescu, aparuta la Editura Militara, Bucuresti, 1978:

Respectarea intereselor de securitate ale tuturor statelor participante la Conferinta pentru securitate si cooperare in Europa, inerente egalitatii lor suverane. Statele participante la conferinta si-au manifestat cu putere vointa de a participa la negocieri de pe pozitii de deplina egalitate. Din dezbaterile Conferintei a reiesit pregnant necesitatea afirmata de toate statele participante, ca orice actiune avand drept obiectiv realizarea securitatii pe continent sa tina seama de interesele de securitate ale fiecarui stat. Problema indivizibilitatii securitatii a fost sustinuta cu putere de Romania, care impreuna cu alte state (Austria, Ciprul, Elvetia, Finlanda si Suedia) a depus o propunere in acest sens, din care razbate cu putere ideea ca negocierile de dezarmare si dezangajare pe continent trebuie sa tina seama de acest aspect fundamental.” (subl. mea)

Or, se stie ca, spre exemplu, scutul antiracheta a ridicat mari semne de intrebare Rusiei, daca nu cumva este indreptat impotriva sa, cerand si garantii juridice ca nu ar fi asa. De asemenea extinderea NATO si a Uniunii Europene sunt privite de catre Rusia tot ca o amenintare la adresa securitatii sale. S-ar putea ca existenta NATO, in contextul dizolvarii Tratatului de la Varsovia, a UE si a unei Rusii invecinate cu NATO si UE sa insemne divizibilitatea securitatii in Europa. Este intr-adevar o problema daca Actul final de la Helsinki a devenit insuficient ca urmare a transformarilor istorice prin care a trecut umanitatea de atunci si pana in prezent. Insa adevarul este ca alt document nu avem. Nici alta conceptie privind securitatea pe continent nu exista pana acum. Or, aceste lucruri fac problema si mai dificila pentru ca nu avem alte abordari decat tot cele vechi.

martie 24, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

Crimeea. Situatie tensionata. Reactia SUA. Transnistria

Romania Libera

Lider rus: Ucraina să cedeze teritoriile străine: Transnistria – Rusiei, Bucovina şi Basarabia – României

Se arata ca:

„O soluţie ca Ucraina „să se liniştească” este cedarea teritoriilor străine pe care aceasta le-a obţinut de la Polonia, Ungaria şi România, a declarat marţi politicianul ultranaţionalist rus Vladimir Jirinovski relatează Mediafax, citând de site-ul moldova.org.

„Aceste două părţi ale Ucrainei, de est şi de vest, sunt total incompatibile. Nu poate niciun fel de internaţionalism să ajute în această situaţie. Vestul Ucrainei, care face acum cea mai mare gălăgie, am fost nevoiţi să-l luăm de la Polonia, pentru ca armata hitleristă să rămână cât mai departe. Transcarpatia am luat-o de la unguri din acelaşi motiv. Iar pe Bucovina şi Basarabia le-am luat în 1939. Dacă nu era Hitler, nu ne atingeam de aceste pământuri”, a declarat el.

Liderul Partidului Liberal-Democrat din Rusia (LDPR) apreciază că în cazul în care aceste teritorii din vestul Ucrainei ar fi restituite, „centrul ar fi mai cuminte”.

„Ce propun eu? Să ia Polonia regiunea care îi aparţine, Ungaria să Transcarpatia, mai ales că majoritatea locuitorilor de acolo vorbesc limba maghiară”, a declarat politicianul rus.

„În Basarabia şi Bucovina majoritatea locuitorilor sunt vorbitori de română. România visează demult să le ia înapoi”, a continuat acesta. „Sunt trei ţări membre NATO”, a adăugat el, referindu-se la Polonia, Ungaria şi România.

„Transnistria să revină la noi, este pământ rusesc”, a mai apreciat politicianul, subliniind că „doar atunci Ucraina se va linişti”.

Crimeea a fost alipită marţi Rusiei, printr-un acord semnat la Moscova de Vladimir Putin şi autorităţile separatiste din peninsula ucraineană.”

UPDATE. REFERENDUM ÎN CRIMEEA. Votul s-a încheiat. 82% din populaţie s-a prezentat la urne. 96,6% dintre alegători au votat pentru alipirea Crimeei la Rusia. SUA şi UE, inclusiv România, nu recunosc referendumul

Se arata, printre altele, ca:

UPDATE: Liderul separatist al Crimeei merge la Moscova

UPDATE: Deputat rus: Anexarea Crimeei, în următoarele 2-3 săptămâni

UPDATE: Putin, discurs în Duma de Stat, pe tema Crimeei

UPDATE: Preşedintele Parlamentului din Crimeea a anunţat, luni, că toate unităţile militare ucrainene cu sediul în Crimeea vor fi dizolvate, relatează AFP, conform Mediafax.

Citeşte şi: AFP: Crimeea dizolvă unităţile militare ucrainene de pe teritoriul său

UPDATE: Alipirea peninsulei ucrainene Crimeea la Rusia a fost aprobată de 96,6 la sută dintre alegători la referendumul organizat duminică, potrivit rezultatelor definitive comunicate luni dimineaţa de premierul prorus Serghii Aksionov, pe contul său de Twitter, relatează AFP, citată de Mediafax.

Citeşte şi: Parlamentul din Crimeea a decis naţionalizarea bunurilor statului ucrainean

„Rezultate definitive la referendum 96,6 la sută pentru!”, a scris Aksionov. Parlamentul Crimeei se va reuni în cursul dimineţii pentru a aproba oficial candidatura Crimeei la integrarea în Rusia, sprijinindu-se pe acest referendum considerat nelegitim la Kiev şi în Occident.

UPDATE: Autorităţile de la Kiev se pregătesc pentru formarea Noii Gărzi Naţionae. 10.000 de oameni vor fi recutaţi în următoarele douăsăptămâni. Premierul spune că-i va duce în justiţie pe separatiştii care încearcă să distrugă integritatea Ucrainei.

UPDATE: 82% din populaţie s-a prezentat la vot. 95,5% din voturi au fost în favoarea alipirii Crimeei la Rusia, conform BBC.

Citeşte şi: 95,5% dintre votanţi au ales alipirea Crimeei la Rusia

Jumătate din voturi au fost numărate până în prezent.

UPDATE: Ministrul francez de Externe, Laurent Fabius, a declarat că referendumul în favorea alipirii la Rusia care a avut loc duminică în Crimeea este „ilegal” şi a îndemnat Moscova să „evite o escaladare inutilă şi periculoasă în Ucraina”.

Citeşte şi: Ministrul francez de Externe, Laurent Fabius: referendumul din Crimeea, ILEGAL

UPDATE: Secretarul Foreign Office, William Hague, a apreciat, într-o intervenţie avută cu o zi înaine de o reuniune a miniştrilor de Externe din UE, că referendumul reprezintă o încălcare a Constituţiei ucrainene.

Citeşte şi: Secretarul Foreign Office, William Hague: Referendumul din Crimeea este o „farsă”

UPDATE: Mii de persoane au ieşit duminică seara pe străzile capitalei Crimeei, Simferopol, şi Sevastopolului, care găzduieşte flota rusă la Marea Neagră, pentru a sărbători votul favorabil alipirii Crimeei la Rusia.

Citeşte şi: Alipirea Crimeei la Rusia, sărbătorită de mii de persoane, la Simferopol şi Sevastopol

UPDATE: Premierul separatist al Crimeei salută o decizie „istorică”, duminică, în urma referendumului privind alipirea la Rusia.

Citeşte şi: Crimeea va solicita luni alipirea la Rusia

UPDATE: Washingtonul „respinge” referendumul care a avut loc duminică în Crimeea, anunţă Casa Albă.

Citeşte şi: SUA „resping” referendumul care a avut loc în Crimeea, anunţă Casa Albă

UPDATE. 93% dintre alegătorii din Crimeea au votat alipirea acesteia la Rusia, conform rezultatelor parţiale.

Citeşte şi: Crimeea a votat alipirea la Rusia

UPDATE. România consideră ilegal referendumul. Şeful statului anunţă că ţara noastră nu va recunoaşte rezultatele.

Citeşte şi: Băsescu: România consideră ilegal referendumul din Crimeea

UPDATE. Urnele s-au închis. prezenţa la referendum a fost masiv.Mi de oameni şi-au arătat susţinerea alipirii Crimeei la Rusia.

UPDATE. Peste două mii de persoane au protestat duminică la Londra, în faţa sediului Ambasadei Rusiei, faţă de „imperialismul lui Putin” şi au denunţat „un referendum care se desfăşoară sub ameninţarea unei arme” în Crimeea.

Citeşte şi: Proteste la Londra împotriva „unui referendum sub ameninţarea unei arme” în Crimeea

UPDATE. Uniunea Europeană a condamnat în mod oficial, duminică, referendumul din Crimeea, catalogându-l drept „ilegal şi ilegitim”, şi a anunţat că va adopta sancţiuni luni.

Citeşte şi: UE: Referendumul din Crimeea este ilegal şi ilegitim, iar rezultatul acestuia nu va fi recunoscut

UPDATE. Preşedintele rus Vladimir Putin i-a transmis telefonic cancelarului german Angela Merkel că Rusia va respecta rezultatul referendumului din Crimeea, în curs duminică, privind alipirea regiunii ucrainene la Rusia, a anunţat Kremlinul.

 Citeşte şi: Putin a asigurat-o pe Merkel că Rusia va respecta rezultatul referendumului din Crimeea

UPDATE. Manifestanţi proruşi au pătruns duminică în sediile parchetului şi serviciilor speciale (SBU) din Doneţk, un oraş rusofon situat în estul Ucrainei, la finalul unei manifestaţii pentru alipirea la Rusia, relatează Mediafax.

Citeşte şi: Manifestanţi proruşi au pătruns în sediile parchetului şi serviciilor speciale (SBU) din Doneţk

UPDATE. Angela Merkel a afirmat că doreşte ca mai mulţi observatori din cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) să fie mobilizaţi în Ucraina, într-o conversaţie la telefon, duminică, cu preşedintele rus Vladimir Putin, a anunţat Cancelaria, informează Mediafax. […]”

LIVE TEXT. Putin, declaraţii incredibile: Kievul este un oraş al Rusiei, este mama Rusiei. Crimeea este o parte din Rusia

Se arata ca:

UPDATE: Biden: Federaţia rusă a susţinut un referendum ilegal, iar acum, pasul de a anexa Crimeea

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a susţinut, marţi, o declaraţie referitoare la anexarea Crimeei la Federaţia Rusă.

Putin a invocat precedentul Kosovo şi dezlipirea Ucrainei de URSS, i-a numit pe actualii lideri de la Kiev neonazişti şi impostori, a subliniat că Rep. Crimeea a aparţinut tot timpul Rusiei.

Citeşte, în format LIVE TEXT, principalele declaraţii ale preşedintelui rus:

– Tătarii din Crimeea au fost reprimaţi, mulţi oameni au suferit. Cred că toate măsurile legale şi politice trebuie luate pentru a reinstaura drepturile tătarilor. Respectăm toate drepturile grupurilor etnice din Crimeea.

– Susţinem existenţa a trei limbi oficiale în Crimeea: rusă, ucraineană şi tătară.

– Crimeea e o parte din Rusia. Crimeea este o zonă sfântă pentru Rusia.

– URSS s-a destrămat şi puţini au avut timp să înţeleagă evenimentele. Toate aceste republici vor avea o forţă comună, o monedă comună, o economie comună. Atunci când Crimeea s-a văzut în alt stat, s-a simţit jefuită.

– Naţiunea rusă s-a trezit divizată, poate cea mai divizată din lume. În 1991, statul rus, Rusia şi-a înclinat capul. Ne-am aflat într-o situaţie dificilă, dar oamenii nu au acceptat. Crimeea este pământ rusesc, cu inima nu am aşteptat, dar a trebuit să acceptăm noua istorie. Am vrut să avem relaţii bune cu Ucraina, un stat pe care îl considerăm ca pe un frate.

– E doar o formalitatea preluarea Crimeei. Nu am vrut dispute teritoriale cu Ucrainia, cetăţenii ruşi din Ucraina vor fi respectaţi, cetăţenii ruşi au fost asimilaţi forşat, s-a încercat o asimilare forţată.

– Puterea de la Kiev i-a făcut pe oameni să simtă că s-au săturat, Ucraina era exploatată, iar cei de la putere nu era interesaţi de viaţa oamenilor de rând.

– Îi înţeleg pe cei care au protestat pe Euromaidan. Dar cei care au fost în spatele protestelor violente sunt criminali, este o lovitură de stat, sunt rusofobi, neonazişti şi sunt responsabili de crime.

– Puterea legală din Ucraina este deţinută de impostori

– Noi nu violăm dreptul internaţional. Ce anume nu respectăm?

– Forţele militare ale Rusiei nu au intrat niciodată în Crimeea, ele erau deja acolo, potrivit convenţiilor. Nu am depăşit limita de 25.000 de soldaţi. Apoi a avut loc referendumul şi am acţionat potrivit Cartei ONU. Când Ucraina s-a rupt de URSS a făcut acelaşi lucru, dar cei din Crimeea nu au voie. În Kosovo la fel.

– Acţiunile locuitorilor din Crimeea respectă toate prevederile şi convenţiile. SUA şi UE au spus că necazul cu Kosovo este special, ce este aşa special? Numărul de victime contează? De ce folosim un dublu standard? Dacă situaţia ar fi scăpat de sub control, s-ar fi repetat scenariul Kosovo. De ce credeţi că nu au fost victime? Pentru că nu te poţi pune împotriva poporului. De aceea, vreau să le mulţumesc militarilor ucrainieni care nu şi-au murdărit mânile cu sânge. Situaţia din Ucraina reflectă în oglindă tot ceea ce s-a întâmplat în lume.

– SUA cred în puterea lor militară şi ei cred că, dacă ceva este corect după voinţa lor, intervin militar, iar dacă nu eşti cu ei, înseamnă neapărat că eşti împotriva lor. Este ceea ce s-a întâmplat în Iugoslavia. Au încălcat Constituţii.

– Suntem ameninţaţi cu sancţiuni. SUA vor să introducă aceste sancţiuni, de aceea credem că politicile care au avut loc în sec. 18, 19 şi 20 sunt tot acolo. Noi nu suntem ipocriţi. Au fost iresponsabili.

– Vrem să avem relaţii cinstite cu Occidentul, dar am fost înşelaţi. Rusia s-a găsit în situaţia în care nu ar fi putut să renunţe. Rusia trebuie să fie luată în calcul şi respectată. Apreciem acţiunile acelor ţări care ne-au respectat deciziile, respectăm acţiunile Chinei.

– Vreau să mă adresez americanilor, sunt mândri că libertatea este deasupra a tot. Dar libertatea Crimeei?  Şi nemţii ne vor înţelege, noi am înţeles aspiraţiile germanilor pentru reunificare. Sperăm şi noi ca Germania să respecte aspiraţiile Rusiei.

– Nu avem nevoie de alte teritorii în afară de Crimeea, pentru că Crimeea a fost tot timpul a Rusiei. Suntem ţara-casă pentru mai multe etnii.

– Credem că o cooperare cu NATO este binevenită, vrem o alianţă militară

– Kiev este un alt oraş al Rusiei

– Ucraina ar trebui să fie interesată în apărarea acestor oameni, avem atâtea proiecte comune

– Ucrainienii ar trebui să fie interesaţi să stabilească pacea în ţara lor

– Trebuie să fi puternici pentru a trece peste aceste încercări, peste această opoziţie a vestului

– Ni s-a sugerat că vom avea şi ceva probleme interne odată cu aceste sancţiuni, vor să înrăutăţească viaţa în Rusia

– A fost un referendum corect, oamenii din Crimeea au ales: vor să fie cu Rusia

– Rusia are de luat o decizie complicată în continuare

– 97% din cei care au votat vor ca Crimeea să se reunifice cu Rusia. 95% din ruşi cred că avem tot dreptul să alipim Crimeea. R. Crimeea şi oraşul Sevastopol s-a hotărât să facă parte din Rusia

– Pentru a ratifica acest tratat, declar că Crimeea şi Sevastopol fac parte din Rusia”

Militarii ucraineni din Crimeea au fost autorizaţi să folosească armele

Se arata ca:

„Militarii ucraineni din Crimeea au fost autorizaţi marţi să utilizeze armele, în urma unui atac asupra unei unităţi, la Simferopol, în care a fost ucis un militar, relatează Mediafax.

„Pentru protejarea vieţilor soldaţilor noştri, unităţile militare ucrainene din Crimeea au fost autorizate să utilizeze armele”, a declarat Ministerul Apărării într-un comunicat.

Anterior, Ministerul Apărării a anunţat că un militar ucrainean a fost ucis, marţi, într-o tentativă de luare cu asalt a unei unităţi militare din Simferopol, capitala provinciei Crimeea, ocupată de trupe ruse.

Citeşte şi: Prima victimă de la Simferopol. Un militar ucrainean a fost ucis

Comandantul Marinei ucrainene Serghii Gaiduk a anunţat marţi că „tentativele de luare cu asalt ale unor unităţi militare, recurgând la arme, s-au multiplicat” în ultimele zile în Crimeea.

Premierul interimar ucrainean Arseni Iaţeniuk a apreciat, la rândul său, că acest conflict cu Rusia, în Crimeea, a trecut „de la faza politică la o fază militară”.

Citeşte şi: Premierul Ucrainei: Conflictul cu Rusia intră într-o fază militară

Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat marţi un acord istoric prin care Crimeea intră în componenţa Rusiei, sfidând sancţiunile occidentale decise împotriva Moscovei în cntextul acestei crize.

După ce preşedintele Putin a semnat tratatul de alipire a Crimeei, Executivul ucrainean a anunţat că refuză să disloce trupele din peninsulă şi se pregăteşte de război.”

Ruşii retrag miliarde de dolari din băncile din Vest, în aşteptarea sancţiunilor economice

Se arata ca:

„Băncile şi companiile din Rusia retrag miliarde de dolari din băncile occidentale care au operaţiuni în SUA, de teama îngheţării activelor sau altor posibile sancţiuni economice impuse de Washington în contextul crizei din Crimeea, potrivit unor surse bancare mosccovite, citate de Financial Times.Sberbank şi VTB, cele mai mari bănci din Rusia, precum şi companii importante din industria rusească, printre care LukOil, îşi „repatriază” fondurile deţinute în băncile din Vest, potrivit surselor citate.

Retragerile de capital au accelerat după încheierea fără un acord a ultimei runde de negocieri dintre ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, şi secretarul de stat al SUA John Kerry, potrivit Mediafax.

Investitorii aşteaptă cu îngrijorare rezultatul referendumului de duminică din Crimeea privind separarea de Ucraina şi aderarea la Federaţia Rusă. Traderii şi oamenii de afaceri anticipează că, în funcţie de rezultatul scrutinului, SUA şi aliaţii din Vest ar putea anunţa sancţiuni economice împotriva Rusiei încă de luni.

Randamentul de referinţă al obligaţiunilor guvernamentale cu maturitatea la 10 ani ale Rusiei a închis vineri pe piaţa secundară la 9,7%, faţă de mai puţin de 8% în ianuarie.

Rubla se tranzacţionează aproape de un minim istoric, încheind şedinţa de vineri la un curs de 36,7 unităţi pentru un dolar.

Cel mai bogaţi 10 oameni din Rusia, în frunte cu miliardarul Alişer Usmanov, au pierdut 6,6 miliarde de dolari din avere în ultima săptămână, potrivit estimărilor publicate vineri de compania de cercetare Wealth-X.

Acţiunile companiilor ruse au pierdut 20% din valoare de la începutul acestui an, continuând scăderile vineri.

„Ironia este că sectorul bancar rus a realizat progrese importante în ceea ce priveşte interconectarea cu sistemul financiar global. Asta înseamnă că este vulnerabil, reprezintă o pârghie importantă de presiune”, a declarat Strobe Talbott, preşedinte al Brooking Institution şi oficial al Departamentului de Stat al SUA în timpul administraţiei Clinton.

Valoarea titlurilor de Trezorerie SUA deţinute de instituţii străine a scăzut cu 105 miliarde de dolari în ultima săptămână, potrivit datelor publicate de Rezerva Federală din New York, care alimentează astfel zvonurile că şi banca centrală a Rusiei ia măsuri pentru reducerea expunerii la posibile sancţiuni.

Potrivit Trezoreriei SUA, Rusia deţinea la finele anului trecut obligaţiuni guvernamentale americane în valoare de 138,6 miliarde de dolari.

O sursă bancară de la Moscova a afirmat, pentru Financial Times, că 90% dintre investitorii ruşi se comportă deja ca şi cum ar fi fost introduse sancţiuni.

În acelaşi timp, piaţa rusă a suferit în ultimele săptămâni retrageri masive de capital străin. Potrivit unor surse financiare citate de FT, băncile din SUA au vândut masiv obligaţiuni ruseşti. Datele Băncii Reglementelor Internaţionale arată că băncile şi fondurile de investiţii din SUA au o expunere de aproximativ 75 miliarde de dolari pe Rusia.

Deşi băncile străine nu au început încă să oprească creditarea către companiile ruseşti în mod generalizat, surse bancare afirmă că negocierile sunt blocate în mai multe cazuri, deoarece instituţiile de credit sunt în expectativă.

Alexei Kudrin, fost ministru de Finanţe al Rusiei şi membru al echipei de consilieri pe probleme economice ai preşedintelui Vladimir Putin, a avertizat joi că sancţiunile economice ar putea determina retrageri de capital străin de 50 miliarde de dolari pe trimestru din economia rusă.”

Gorbaciov: Referendumul din Crimeea a corectat o eroare istorică

Se arata ca:

„Ultimul preşedinte al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, a declarat că, prin referendumul de duminică din Crimeea, s-a reparat o eroare istorică, consemnează agenţia Interfax citată de EFE, conform Agerpres.

Peninsula strategică majoritar rusofonă, scăldată de apele Mării Negre, a fost cedată Ucrainei în anul 1954 de liderul sovietic de atunci, Nikita Hruşciov, pe când Rusia şi Ucraina făceau parte din URSS.

‘Dacă atunci Crimeea a fost încorporată Ucrainei în conformitate cu legile sovietice, adică după legile Partidului (Comunist al URSS), fără ca oamenii să fie întrebaţi, acum poporul a corectat acea eroare’, este de părere Gorbaciov.

Citeşte şi: Gorbaciov nu susţine unificarea Crimeei cu Rusia

‘Trebuie salutat acest lucru, nu să se impună sancţiuni’, a continuat el, făcând referire la avertismentele statelor occidentale, care nu au recunoscut referendumul şi au instituit sancţiuni împotriva unor oficiali ruşi şi ucraineni ce au contribuit la secesiunea Crimeii.’Pentru a impune sancţiuni este nevoie de motive serioase, foarte serioase. Şi sancţiunile trebuie aprobate de ONU’, a mai spus ultimul lider sovietic. În opinia părintelui perestroikăi, ‘voinţa exprimată de poporul din Crimeea şi transformarea acesteia în entitate a Federaţiei Ruse nu este un motiv’ pentru aplicarea de sancţiuni.

Citeşte şi: Viktor Ianukovici, vizat de sancţiuni americane

Ca urmare a rezultatului referendumului de duminică, Parlamentul Crimeii (Consiliul Suprem) a proclamat luni independenţa peninsulei faţă de Ucraina şi a cerut alipirea ei la Rusia.

Citeşte şi: Kievul, îngrijorat de ”turiştii politici ruşi” de pe teritoriul Ucrainei

Gandul

SUA „resping” referendumul din Crimeea, organizat „sub ameninţări cu violenţe” din partea Rusiei. UPDATE: Obama a discutat cu Putin

Ucraina a primit marţi „lovituri inacceptabile” de la Rusia, afirmă Obama şi Merkel

Se arata ca:

Preşedintele american Barack Obama şi cancelarul german Angela Merkel au apreciat marţi, într-o convorbire la telefon, că Ucraina a primit „lovituri inacceptabile” la adresa integrităţii sale prin alipirea Crimeei la Rusia, potrivit unui comunicat emis de către Cancelaria germană, relatează AFP.

„Declaraţia unilaterală de independenţă a Crimeei şi integrarea decretată astăzi (marţi) de către Federaţia Rusă sunt lovituri inacceptabile la adresa integrităţii teritoriale a Ucrainei”, au subliniat cei doi, se arată într-un comunicat.”

Biden: Acţiunea Rusiei în Crimeea „este o confiscare a unui teritoriu”

Se arata ca:

„Oficialii americani au adoptat o poziţie dură faţă de alipirea Crimeei la Rusia

Vicepreşedintele Statelor Unite Joe Biden a condamnat marţi, la Varşovia, acţiunile Rusiei în Crimeea, catalogându-le drept o „confiscare a unui teritoriu” şi a ameninţat Moscova cu noi sancţiuni, relatează AFP.

„Rusia a prezentat un întreg evantai de argumente pentru a justifica ceea ce nu este decât o confiscare a unui teritoriu”, a declarat Biden.

„Izolarea politică şi economică a Rusiei nu poate decât să crească, în cazul în care ea continuă pe această cale şi va vedea, în fapt, noi sancţiuni din partea Statelor Unite şi UE”, a adăugat el.”

Transnistria cere alipirea la Rusia. Preşedintele Republicii Moldova: „Sovietul Suprem al Transnistriei nu a semnat aşa ceva”

Se arata ca:

Preşedintele sovietului suprem de la Tiraspol, Mihail Burla, a înaintat preşedintelui Dumei de Stat a Rusiei, Serghei Narîşkin, o scrisoare în care solicită includerea în legislaţia Rusiei a posibilităţii de alipire a Transnistriei la Rusia. În prezent, Transnistria nu se încadrează în prevederile unui proiect de lege al Dumei de Stat ruse, care înlesneşte anexarea de teritorii străine, în anumite condiţii. Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, susţine însă că Sovietul Suprem al Transnistriei nu a ratificat oficial acest demers, care pare unul personal al lui Burla.

Preşedintele sovietului suprem (Parlamentul) de la Tiraspol, Mihail Burla, a înaintat preşedintelui Dumei de Stat a Rusiei, Serghei Narîşkin, o scrisoare în care solicită includerea în legislaţia Rusiei a posibilităţii de alipire a Transnistriei la Rusia, scrie publicaţia economică de la Moscova, Vedomosti. Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a declarat într-o conferinţă de presă că Sovietul Suprem de la Tiraspol nu a semnat însă un demers oficial în acest sens, lăsând să se înţeleagă că scrisoarea lui Burla este în nume personal. Conform lui Timofti, el ar urma să se întâlnească miercuri cu preşedintele României, Traian Băsescu, la Iaşi.

UPDATE. „Am luat cunoştinţă că a făcut o astfel de declaraţie aşa-numitul conducător al aşa-numitului organ de conducere a Transnistriei. Burla parcă îl cheamă. Dar Sovietul Suprem al Transnistriei nu a semnat aşa ceva. Astfel de acţiuni nu aduc bine Republicii Moldova şi cred eu nici chiar Federaţiei Ruse. Nu contribuie la păstrarea acelui „image” internaţional de care se bucură Rusia. Dacă va accepta, cred eu că va fi un pas greşit„, a spus Nicolae Timofti.

„Federaţia Rusă a confirmat mereu ataşamentul faţă de aceste principii (de drept internaţional) şi aşteptarea noastră este ca poziţia acestui stat va corespunde acestor principii şi rolului de mediator în procesul transnistrean. Îndemnăm cetăţenii şi societatea civilă la calm„, a mai spus Timofti.

Referitor la referendumul din Crimeea, Timofti a declarat că Moldova nu recunoaşte acest demers, considerându-l ilegal. „Poziţia Republicii Moldova este următoarea: noi calificăm drept ilegal şi nu recunoaştem rezultatele aşa-numitului referendum cu privire la statutul Peninsulei Crimeea. Reconfirmăm sprijinul ferm pentru integritatea şi suveranitatea teritorială a Ucrainei. Consdiderăm că orice decizie aprobată în baza acestui aşa-zis referendum nu este nici legitimă, nici legală din punct de vedere al dreptului internaţional”.

Scrisoarea lui Mihail Burla vine în contextul unui proiect de lege propus de mai mulţi parlamentari ruşi, care facilitează aderarea unor teritorii la Rusia, fără acordul statelor care le cuprind, în absenţa unei autorităţi legitime eficiente, în urma unui referendum sau a deciziei autorităţilor lor.

Burla i-a scris lui Narîşkin că autorităţile de la Tiraspol nu se pot folosi de legea dată de Moscova, pentru că nu pot organiza un referendum privind alipirea la Rusia în baza legilor Republicii Moldova, deoarece acestea nu funcţionează în Transnistria şi nici nu pot invoca motivul că autorităţile de la Chişinău sunt ineficiente.

Totodată, acesta precizează că, în 2006, a avut loc un astfel de referendum în Transnistria, 97% dintre alegători votând alipirea Transnistriei la Rusia.

Conform Vedomosti, proiectul de lege de la Moscova a fost retras de iniţiatori, pentru a nu interfera cu referendumul din Crimeea, şi va fi repus pe ordinea de zi a Dumei de Stat sub o altă formă.

Transnistria este o republică separatistă faţă de Republica Moldova, nerecunoscută oficial decât de Rusia şi de câţiva aliaţi tradiţionali ai săi. În perioada 1990-1992, în urma unui război, teritoriul de peste Nistru al Republicii Moldova s-a autoproclamat Republică, fiind susţinut de trupe militare ruseşti care au intervenit împotriva armatei moldovene.

Populaţia Transnistriei este de aproximativ 550.000 de locuitori, iar la cel mai recent referendum, în 2004, 30% dintre ei s-au declarat ruşi şi aproximativ tot atâţia – moldoveni, restul fiind găgăuzi şi minorităţi din fostele republici sovietice.

Pe teritoriul Transnistriei se află staţionate trupe militare ale Rusiei, sub titulatura de „trupe de menţinere a păcii”. Republica separatistă este finanţată puternic de către Moscova.

Întâlnire Timofti-Băsescu, miercuri, la Iaşi

Preşedintele R.Moldova, Nicolae Timofti, a declarat că va veni miercuri în România, pentru a discuta cu omologul său român, Traian Băsescu.

Timofti a declarat că a discutat despre această întâlnire la telefon, cu preşedintele Traian Băsescu.

„Domnul premier a avut o întâlnire cu premierul Ucrainei şi au discutat mai multe subiecte. Eu voi pleca mâine în România, la Iaşi, pentru a discuta cu Traian Băsescu. Cu vecinii trebuie să trăieşti bine. Leancă la Kiev, eu la Bucureşti”, a declarat preşedintele moldovean, adăugând: „A fost o solicitare a mea”.

Precedentul Crimeea

Duminică, un milion şi jumătate de alegători din Peninsula ucraineană Crimeea au votat în vederea unei alipiri la Rusia, într-un scrutin denunţat de cea mai mare parte a comunităţii internaţionale, dar susţinut de Moscova şi al cărui rezultat nu a lăsat loc la nicio surpriză. La închiderea urnelor, rezultatele indicate de un exit-poll au arătat că peste 95% dintre cei care s-au prezentat la vot au cerut includerea Crimeii în Federaţia Rusă. Prezenţa la vot a fost de aproximativ 82%, votul fiind boicotat de minoritatea tătară şi de ucrainenii fideli Kievului.

SUA, UE precum şi liderii diplomaţiei din Marea Britanie sau Franţa au declarat că nu recunosc acest referendum şi rezultatele sale, pentru că s-a desfăşurat ilegal, fără să respecte Constituţia Ucrainei. O poziţie similară a anunţat şi Preşedinţia României.

Liderul auto-proclamat al Crimeii, premierul Serghei Aksionov, a anunţat că luni, la ora 10.00, Parlamentul local se va reuni pentru a vota o rezoluţie prin care cere oficial Rusiei includerea Peninsulei în Federaţia Rusă. Pe străzi, mii de oameni au ieşit să sărbătorească rezultatul scrutinului, fluturând steaguri ruseşti şi cântând melodii tradiţionale din Rusia.

Ministrul Apărării de la Kiev a anunţat că Rusia şi Ucraina au negociat un armistiţiu în Crimeea, valabil până vineri, 21 martie: trupele ucrainene vor rămâne în baze, iar cele ruseşti nu vor încerca să le scoată de pe poziţii.

În contextul în care trupe ruse şi miliţii proruse sunt mobilizate în Crimeea, locuitorii acestei regiuni din sudul Ucrainei au fost invitaţi să aleagă între integrarea în Federaţia Rusă şi o autonomie mai largă în interiorul Ucrainei.

Prima întrebare de pe buletinul de vot a fost: „Sunteţi în favoarea reunificării Crimeii cu Rusia, ca parte a Federaţiei Ruse?”. A doua întrebare este: „Sunteţi în favoarea restaurării Constituţiei din 1992 şi cu statutul Crimeii ca parte a Ucrainei?”.

Această a doua întrebare nu era deloc o opţiune pro-Ucraina, pentru că în Constituţia din 1992 Crimeea era o entitate independentă a Ucrainei, cu drepturi sporite de a-şi determina statutul şi relaţiile internaţionale.”

Putin a semnat acordul de unire cu Crimeea. Concert festiv în Piaţa Roşie. Putin: „Nu vor urma şi alte regiuni, după Crimeea”

Se arata, printre altele, ca:

„Preşedintele Vladimir Putin cere Guvernului şi Parlamentului să aprobe un acord care să ateste alipirea Crimeii la Rusia şi consideră „oportun” să îl ratifice.

Preşedintele rus, Vladimir Putin, s-a declarat oficial dispus să ratifice un acord ratificat de Parlament, care prevede integrarea în Rusia a Crimeii, peninsulă din sudul Ucrainei, într-un document publicat marţi pe site-ul Kremlinului. El a semnat un acord cu liderii Peninsulei, prin care se atestă faptul că Crimeea devine parte a Federaţiei Ruse. Marţi după-amiază, în Piaţa Roşie de lângă Kremlin, au fost organizate concerte şi festivităţi, iar Putin a ţinut un discurs în care a urat bun venit Crimeii în Rusia. Este pentru prima oară după al doilea Război Mondial când Rusia îşi modifică în mod oficial graniţele.

Într-un discurs ţinut în faţa camerelor reunite ale Parlamentului de la Moscova, Putin a cerut adoptarea a două legi prin care Crimeea şi Sevastopol să devină părţi ale Federaţiei Ruse. Putin a declarat că în Crimeea vor exista trei limbi oficiale – rusa, tătara şi ucraineana.

Putin a comparat intervenţia rusească în Crimeea cu operaţiunea Occidentului în Kosovo, doar că aici nu s-a tras nici măcar un foc de armă, Putin luând în zeflemea atitudinea Vestului: Cine a mai auzit de o intervenţie militară fără niciun foc de armă tras?, s-a întrebat el retoric. Putin a acuzat Vestul că foloseşte standarde duble, el spunând că Vestul a intervenit în Kosovo, în 1999, însă acum condamnă acţiunile pro-ruse din Crimeea. El spune că atunci operaţiunea NATO a fost justificată prin persecutarea etnicilor albanezi de către sârbi.

„Nu-i credeţi pe cei care vă sperie cu Rusia şi spun că vor urma şi alte regiuni după Crimeea. Nu avem nevoie de o divizare a Ucrainei”, a declarat Putin.

El a explicat că Rusia s-a văzut pusă în faţa posibilităţii ca portul de la Sevastopol să fie folosit de forţele NATO, iar acest lucru ar fi ameninţat sudul Rusiei, mai spune Putin. „Ei (NATO) sunt băieţii buni, dar să-i lăsăm pe ei să vină să ne vadă pe noi, decât să îi vizităm noi pe ei”, a mai spus Putin.

UPDATE 13.05Iată principalele declaraţii ale lui Vladimir Putin în faţa Parlamentului rus. Gândul a transmis live text.

Putin şi-a început discursul printr-un elogiu la adresa Crimeii, spunând că are „o semnificaţie istorică” pentru Rusia. El spune că referendumul de duminică a respectat principiile democratice.

„Crimeea este o convergenţă unică de naţiuni diferite şi, din acest punct de vedere este foarte asemănătoare cu Rusia”, spune Putin.

El a condamnat transferarea Crimeii către Ucraina, în 1954, în cadrul URSS. Putin spune că a fost o decizie neconstituţională, luată în spatele uşilor închise.

„Milioane de ruşi s-au culcat într-o ţară şi s-au trezit în alta”, a spus Putin, care a comparat mutarea ruşilor în Ucraina cu mutarea unor „saci de cartofi”. Putin mai spune că ruşii au fost persecutaţi în Ucraina şi că limba nu le-a mai fost recunoscută oficial.

Putin a mai declarat că ideea că Peninsula Crimeea este parte a Rusiei este „de nezdruncinat” şi că datează de generaţii întregi.

În Crimeea vor fi trei limbi oficiale: rusa, tătara şi ucraineana.

Putin atacă din nou regimul de la Kiev, pe care îl numeşte „anti-semit” şi „rusofob”, spunând că acest regim „a determinat o mare parte din ce se întâmplă acum în Ucraina”. Putin spune că la putere în Kiev sunt „impostori controlaţi de radicali”.

Putin invocă precedentul Kosovo, creat de Occident, pe care îl acuză că foloseşte standarde duble. El spune că Vestul a intervenit în Kosovo, în 1999, însă acum condamnă acţiunile pro-ruse din Crimeea. El spune că atunci operaţiunea NATO a fost justificată prin persecutarea etnicilor albanezi de către sârbi.

Preşedintele Rusiei spune că nu se poate vorbi despre o invazie militară a Rusiei în Crimeea, pentru că „nu a existat nici măcar o singură confruntare militară în Crimeea”. Cine a mai auzit de o intervenţie militară fără niciun foc de armă tras, se întreabă retoric Putin. În schimb, nu se poate spune acelaşi lucru despre intervenţiile militare ale Occidentului în Orientul Mijlociu, spune Putin.

„Nu-i credeţi pe cei care vă sperie cu Rusia şi spun că vor urma şi alte regiuni după Crimeea. Nu avem nevoie de o divizare a Ucrainei”, a declarat Putin.

Rusia s-a văzut pusă în faţa posibilităţii ca portul de la Sevastopol să fie folosit de forţele NATO, iar acest lucru ar fi ameninţat sudul Rusiei, mai spune Putin. „Ei (NATO) sunt băieţii buni, dar să-i lăsăm pe ei să vină să ne vadă pe noi, decât să îi vizităm noi pe ei”.

Putin a cerut Parlamentului să adopte două noi legi, care să facă Republica Crimeea şi oraşul Sevastopol părţi ale Federaţiei Ruse, în baza referendumului din Crimeea.


ŞTIREA INIŢIALĂ. În acest document, preşedintele rus cere puterilor publice ruse (Guvernului şi Parlamentului) să aprobe un astfel de acord şi consideră „oportun” să îl ratifice. El a semnat, luni, decretul de recunoaştere a independenţei republicii rusofone din sudul Ucrainei, deschizând calea alipirii sale la Federaţia Rusă.

Putin va vorbi despre acest subiect la ora 11.00 GMT (13.00 ora României) la Kremlin în faţa celor două Camere ale Parlamentului rus, a liderilor regiunilor ruse şi a reprezentanţilor societăţii civile, la două zile după referendumul privind alipirea peninsulei ucrainene la Rusia.

Kremlinul a anunţat că şeful statului este pregătit să ratifice un acord care prevede integrarea în Rusia a Crimeei, peninsulă din Marea Neagră pe care liderul sovietic Nikita Hruşciov a oferit-o Ucrainei în 1954.

Duma (Camera inferioară a Parlamentului rus) a adoptat o declaraţie de susţinere a poporului din Crimeea, promiţând să „asigure securitatea” locuitorilor peninsulei „independent de originea lor etnică, de limba şi religia lor”.

Luni seara, Putin a semnat deja un decret care recunoaşte independenţa peninsulei separatiste ucrainene Crimeea, o etapă necesară pentru integrarea sa în Rusia. Aceasta urmează să facă obiectul unui acord între două state independente.

Cu puţin timp înainte, UE şi Statele Unite, care nu au încetat să condamne preluarea controlului Crimeei de către forţele proruse după destituirea preşedintelui ucrainean Viktor Ianukovici, au sancţionat Rusia.

Anunţate aproape simultan la Bruxelles şi Washington, sancţiunile europene şi americane, mai degrabă simbolice, se referă la un număr limitat de oficiali ruşi şi ucraineni proruşi şi îl ocolesc pe Putin, dar vizează persoane foarte apropiate acestuia, cel puţin cele americane.

Astfel de sancţiuni sunt inedite în istoria relaţiilor UE-Rusia de la destrămarea Uniunii Sovietice în 1991.”

Ion Iovcev, directorul Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol, despre ameninţarea alipirii Transnistriei la Rusia: „Noi unde să plecăm? Ca să trăieşti în România îţi trebuie bani”

Se arata ca:

„Românii din Transnistria sunt trişti şi îngrijoraţi pentru soarta lor, spune Ion Iovcev, directorul Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol pentru Gândul. Făcuţi „fascişti” de propaganda rusească şi supuşi presiunilor de tot felul, aceştia se tem de scenariul alipirii Transnistriei la Rusia, adus miercuri în atenţia publică de Mihail Burla, preşedintele Sovietului Suprem de la Tiraspol. Acesta a înaintat preşedintelui Dumei de Stat a Rusiei, Serghei Narîşkin, o scrisoare în care solicită includerea în legislaţia Rusiei a acestei posibilităţi.

După anexarea Crimeii la Rusia, românii din Transnistria se tem că acelaşi lucru s-ar putea întâmpla şi cu republica separatistă. Acest scenariu ar putea avea asupra lor consecinţe dramatice, spune pentru gândul Ion Iovcev, care de 40 de ani îi învaţă pe copiii români din Transnistria limba română şi îi educă, în ciuda tuturor dificultăţilor, în spiritul naţional. „Noi stăm la paza limbii române, suntem ostaşii limbii române”, explică el unul dintre motivele pentru care nu a plecat până acum, în ciuda tuturor greutăţilor. Există însă şi un altul, care cântăreşte chiar mai greu: „Pe de altă parte, unde să plecăm? Ştim că românii sunt primitori.   Dar ca să trăieşti în România îţi trebuie bani. Ce să facem, să ne oprim la Gara de Nord?”, se întreabă directorul.

Cu toate acestea, este convins, că în cazul alipirii Transnistriei la Rusia, mulţi români vor renunţa la tot ce au strâns într-o viaţă şi vor lua calea pribegiei, ca în 1940.

Citiţi mai jos interviul integral, în care Iovcev vorbeşte despre viaţa românilor din Transnistria, despre speranţele pe care şi le pun în tratatul cu UE şi despre cum îi va afecta o eventuală unire cu Rusia.

Ce părere aveţi despre toate declaraţiile de astăzi privind alipirea Transnistriei la Federaţia Rusă?

Nu am reuşit să citesc tot discursul pentru că în acest moment sunt plecat din Tiraspol, la Liceul Alexandru cel Bun din Bergher. Dar în aceste condiţii poate că va fi mult mai serios ca până acum. Eu nici nu-mi închipui lucrul acesta. Cum oraşul Tighina, de pe malul drept al Nistrului, să fie în Federaţia Rusă? Nici nu-mi închipui că  suntem în genul de acţiune din Crimeea, Republica Moldova este recunoscută ca un stat integru şi suveran. Problema anexării Tiraspolului este de neconceput. Peste 30% din populaţie sunt români, alţi 30% sunt ucraineni, populaţia rusofonă este minoritară şi trăieşte în majoritate în Tiraspol, la oraşe. Aici este şocant, este de neînţeles, această alipire ar fi o ambiţie de tip imperial de secol XVIII-XIX.

Cum sunt oamenii? Ce spun românii despre această situaţie?

Ştiţi că acum, primăvara, ar trebui să vedem mai multe zâmbete pe faţa oamenilor. Dar oamenii sunt foarte trişti, sunt îngrijoraţi. Zilele acestea o profesoară de la liceu s-a dus să-şi facă buletin moldovenesc şi era o coadă mult mai mare ca altădată formată inclusiv din populaţie rusofonă care vrea să-şi ia paşapoarte biometrice. Toată lumea se gândeşte la luna mai când va fi semnat tratatul cu Uniunea Europeană. Cred că trebuie semnat cât mai repede acordul cu Uniunea Europeană.

Dacă prin absurd s-ar repeta scenariul din Crimeea în cazul Tiraspolului ce aţi face?

În primul rând că chiar şi prin absurd e foarte greu să-mi închipui aşa ceva. Nici nu-mi închipui ce putem face şi ar fi o mare dramă pentru populaţia românească din Tiraspol. Cred că se va repeta situaţia 1940, oamenii îşi vor părăsi agonisirea de o viaţă şi vor pleca în pribegie.

Cum simte populaţia românească presiunea din partea populaţiei ruseşti şi din partea autorităţilor?

Ştiţi că se  spune că ce scrie mass-media se reflectă şi asupra populaţiei. Mass-media e în majoritate în limba rusă şi oamenii sunt îmbibaţi cu idei fixe în interesul Federaţiei Ruse. Românii sunt ponegriţi în toate felurile, sunt făcuţi inclusiv fascişti.

Ce se vor face românii din Transnistria în cazul alipirii la Rusia?

În cazul alipirii Transnistriei la Rusia, cred că o să emigreze în masă. Puţini vor rămâne aici. Sunt unii care vor rămâne pentru că ei cred tot ce li se spune la televizor, sunt spălaţi pe creier. Vor rămâne bătrânii şi cei care chiar nu au bani deloc şi nu au unde să meargă. Este foarte greu aici cu salariile care sunt foarte mici, cu pensii mici, cu propaganda rusească.

Dumneavoastră de ce aţi rămas acolo?

Chiar mă întreb şi eu. M-a prins timpul aici. Am venit pentru studii şi am rămas. Apoi când am devenit director nici n-am simţit când a trecut timpul, nu puteam să-i lăsăm pe copiii pe care i-am educat în spiritul românesc. Am rămas pentru asta, să-i educăm pe aceşti copii, generaţie după generaţie. Pe de altă parte, unde să plecăm? Ştim că românii sunt primitori.  Dar ca să trăieşti în România îţi trebuie bani. Ce să facem să ne oprim la Gara de Nord?

Aşteaptă românii din Tiraspol ajutor din partea românilor în cazul alipirii Tiraspolului de Rusia?

Sigur că aşteptăm ajutor din partea românilor şi ar fi bine să îl şi primim pentru tot ce am făcut pentru statul român. Clar că statul român trebuie să ne ajute. Singura recunoaştere a ceea ce am făcut şi, în acelaşi timp, singurul preşedinte care ne-a decorat a fost, în 2000, preşedintele Constantinescu şi de atunci noi stăm la paza limbii române, suntem ostaşii limbii române.”

Eu cred ca trebuie aratat de la bun inceput ca Euromaidanul era o problema interna a Ucrainei, stat suveran, indiferent de ce jocuri politice erau in jurul lui. De aceea Rusia trebuia sa respecte si sa aplice cele doua principii de drept international cu privire la relatiile prietenesti si de colaborare intre state in conformitate cu Carta O.N.U., adoptata prin Rezolutia 2625 / 1970 (de vazut aici si aici):

– Principiul neamestecului in treburile interne ale altor state,

– Principiul nerecurgerii la forta si la amenintarea cu forta.

Euromaidanul nu a amenintat un alt stat, nu a amenintat un grup etnic traitor in interiorul sau exteriorul granitelor Ucrainei, nu a fost o miscare rasista sau xenofoba!! Nu se punea nicidecum problema protejarii populatiei ruse sau a alteia care, chipurile, ar fi fost amenintata de Euromaidan, pentru simplul motiv ca populatia rusofona nu era amenintata. Halucinant este ce spune Putin, si anume ca ar fi fost vorba de rusofobie, nazism, referitor la „cei care au fost in spatele protestelor”! Pe de alta parte nu vad cum a fost Rusia inselata de catre Occident (sau la ce anume se refera?). In schimb se reliefeaza cu claritate urmatorul lucru: daca Ianukovici ar fi ramas la Putere, Rusia n-ar mai fi anexat Crimeea. Cum oamenii revoltati, despre care Putin a spus ca-i intelege si ii aproba, l-au dat jos pe Ianukovici, a fost imediat anexata si Crimeea. Ucraina avea tot dreptul sa se asocieze cu UE – deriva din principul egalitatii statelor suverane: dreptul fiecarui stat de a-si hotari singur regimul social, economic si politicchestiunea asta l-a deranjat pe liderul de la Kremlin. Care a incalcat orice tratat international spre a-si impune planurile de dominatie si de expansiune. Prin Euromaidan nu a fost atacat niciun stat, si atunci cine e agresorul? Cel care nu a atacat niciun stat sau cel care a atacat Ucraina, integritatea sa teritoriala si suveranitatea sa? Si iarasi stau si ma intreb: cine e oare „criminal si neonazist”, cel care nu a atacat niciun stat sau cel care a anexat Crimeea incalcand orice norma de drept international, orice tratat international? Un articol din Gandul, citat de mine in aceasta postare, arata, printre altele, ca:

„Putin a comparat intervenţia rusească în Crimeea cu operaţiunea Occidentului în Kosovo, doar că aici nu s-a tras nici măcar un foc de armă, Putin luând în zeflemea atitudinea Vestului: Cine a mai auzit de o intervenţie militară fără niciun foc de armă tras?, s-a întrebat el retoric. Putin a acuzat Vestul că foloseşte standarde duble, el spunând că Vestul a intervenit în Kosovo, în 1999, însă acum condamnă acţiunile pro-ruse din Crimeea. El spune că atunci operaţiunea NATO a fost justificată prin persecutarea etnicilor albanezi de către sârbi.

“Nu-i credeţi pe cei care vă sperie cu Rusia şi spun că vor urma şi alte regiuni după Crimeea. Nu avem nevoie de o divizare a Ucrainei”, a declarat Putin.

El a explicat că Rusia s-a văzut pusă în faţa posibilităţii ca portul de la Sevastopol să fie folosit de forţele NATO, iar acest lucru ar fi ameninţat sudul Rusiei, mai spune Putin. “Ei (NATO) sunt băieţii buni, dar să-i lăsăm pe ei să vină să ne vadă pe noi, decât să îi vizităm noi pe ei”, a mai spus Putin.

Numai ca Dl. Putin ar trebui sa arate care tara a anexat Kosovo. SUA a anexat, cumva, Kosovo? Franta, Germania…? Care? Si atunci? Pe cand acum Rusia a anexat Crimeea… Dar in ceea ce priveste Kosovo sa nu uitam agresiunile facute de fortele de securitate sarbe, spre exemplu Račak massacre, la care agresiune albanezii kosovari aveau dreptul la autoaparare… Iar in privinta posibilitatii ca portul de la Sevastopol sa fie folosit de NATO, Rusia ar fi trebuit sa-si aminteasca de Memorandumul de la Budapesta, pe care, de asemenea, l-a incalcat. Rusia, dupa 1989, a incurajat, din pacate, miscari secesioniste ilegale, cum a fost si in Transnistria unde a condus la crearea unei autoproclamate republici separatiste, cu un regim sprjinit de Kremlin si cu o armata rusa care protejeaza ilegal acest teritoriu, sub forma unei asa zise forte de mentinere a pacii.

Insa ceea ce a facut Rusia pune chestiunea aceasta a Ucrainei si intr-o alta lumina: daca, spre exemplu, Crimeea, e teritoriul rusesc, atunci si Romania are Nordul Bucovinei, Tinutul Herta, Sudul Basarabiei, care sunt teritorii romanesti, cu populatie romaneasca, de recuperat!! Vladimir Jirinovski a facut referire la aceste lucruri, iar daca te iei dupa logica actuala a Kremlinului atunci, in mod normal, aceste teritorii, care ne apartin, ar trebui sa se intoarca la patria mama, la Romania. Si eu cred ca un astfel de lucru ar trebui sa se intample pentru ca sa poata avea loc normalizarea relatiilor cu Rusia, dar si cu Ucraina. Titulescu ii spunea lui Litvinov: România şi URSS sunt vecine. Aceasta înseamnă că ele sunt chemate să fie prietene.. Acum URSS nu mai exista, dar poate sa insemne Rusia, Ucraina… Or, situatia actuala nu e de natura sa intretina aceasta prietenie, chiar daca relatiile dintre Romania si, sa zicem, Federatia Rusa sunt bune.

O alta problema ar fi replica Ucrainei la anexarea de catre Rusia a Crimeii. Va fi una militara? In orice caz, nu cred ca va fi prea usor liniste is pace in Crimeea. Iata o stire de ultima ora:

ULTIMA ORĂ: O a doua victimă în Crimeea. Un paramilitar prorus a fost ucis în Crimeea, după ce în cursul după-amiezii un militar ucrainean fusese împuşcat

Se arata ca:

„Un atac armat la Simferopol, capitala Crimeei, s-a soldat marţi cu doi morţi, un militar ucrainean şi un membru al „forţelor de autoapărare” proruse, a anunţat o purtătoare de cuvânt a poliţiei locale, citată de agenţia de presă Interfax-Ukraine, relatează AFP.

Alţi doi bărbaţi, un militar ucrainean şi un paramilitar prorus au fost răniţi, a declarat purtătoarea de cuvânt, Olga Kondrahova.

Versiunea pe care a prezentat-o purtătoare de cuvânt diferă de cea a Ministerului ucrainean al Apărării, care a anunţat un mort şi doi militari răniţi.

Potrivit ministerului, elevul-ofiţer S. Kakurin a fost ucis cu un glonţ în inimă, într-un asalt asupra unităţii din care făcea parte, la Simferopol. Căpitanul V. Fedun a fost rănit la nivelul gâtului şi unui braţ, iar un al treilea militar a fost rănit la nivelul capului şi unui picior cu lovituri de baston.

Ministerul – care în urma acestui incident a autoriza militarii ucraineni din Crimeea să-şi utilizeze armele pentru a-şi apăra viaţa -, a declarat într-un comunicat că agresorii, „purtând uniforma militarilor ruşi, erau înarmaţi cu puşti automate şi cu o puşcă cu lunetă”.

Crimeea este controlată de două săptămâni de către forţele ruse şi proruse, care asediază militari ucraineni în baze.

Purtătoarea de cuvânt a declarat, pe de altă parte, că, „în cursul verificărilor la faţa locului, s-a stabilit că tirurile care au vizat atât militari ucraineni, cât şi membri ai forţelor de autoapărare au fost pornit din acelaşi loc”.

Militarul ucis asigura paza unei unităţi militare în care se află serviciile fotografice ale Centrului militar de topografie şi navigaţie, a precizat Vladislav Seleznev, un purtător de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării.

Tuturor militarilor care se aflau pe teritoriul acestei unităţi le-au fost confiscate documentele şi armele.

„Li s-a spus că sunt arestaţi”, a continuat purtătorul de cuvânt, fără să fie în măsură să precizeze numărul acestora.

Comandantul Marinei ucrainene Serghii Gaiduk a anunţat marţi că „tentativele de luare cu asalt ale unor unităţi militare, recurgând la arme, s-au multiplicat” în ultimele zile în Crimeea.

Premierul interimar ucrainean Arseni Iaţeniuk a apreciat, la rândul său, că acest conflict cu Rusia, în Crimeea, a trecut „de la faza politică la o fază militară”.”

Vom avea un razboi de gherila…? Aici se poate transforma foarte usor intr-o confruntare intre militii rivale, fara sa se angajeze din vreo parte o confruntare militara autentica, un razboi intre doua state. Spre exemplu, fortele ucrainene sa fie sprijinite de Occident si SUA, sa se caute a se atrage luptatori in aceste forte, iar rusii vor face acelasi lucru si uite asa va incepe „tangoul” in Crimeea. Deocamdata e greu de spus ce va fi, insa evolutiile foarte recente confirma o asemenea posibilitate. O alta mare problema ramane situatia economica precara a Ucrainei.

Dar Transnistria…? Este iarasi o chestiune neclara ce se va intampla… Nu se va alipi la Rusia, nu cred. Insa oricare astfel de demersuri nu pot sa lase indiferenta Romania si nu putem fi indiferenti fata de populatia romaneasca din Transnistria, supusa la persecutii de catre regimul separatist de acolo.

Dupa parerea mea, in conditiile in care Rusia a anexat Crimeea, trebuie data o replica si inlaturat regimul separatist din Transnistria. Aceasta axa, Crimeea – Transnistria, controlata de rusi, e periculoasa la adresa UE si NATO. De aceea acest „cap de pod”, regimul separatist, pro rus, din Transnistria, trebuie inlaturat. Sa nu uitam ca separarea Transnistriei de Republica Moldova poate fi socotit, cred, un act de agresiune la adresa Republicii Moldova!

Situatia in zona ramane incurcata…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

martie 19, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 3 comentarii

Despre situatia din Ucraina

Gandul

Violenţe fără precedent în Ucraina. 26 de oameni au murit. Merkel s-a înţeles cu Putin pentru oprirea violenţelor iar Obama îl ameninţă pe Ianukovici: Vor exista consecinţe. LIVE STREAM

de Iuliana Enache – Mediafax, Valentin Vidu

Se arata, printre altele, ca:

„Violenţele din centrul Kievului au ajuns, marţi seară, la cote fără precedent, după ce autorităţile au intervenit în forţă pentru a-i dispersa pe manifestanţi. Sute de oameni au fost răniţi, iar bilanţul morţilor creşte de la o oră la alta, atât de partea protestatarilor, cât şi de cea a poliţiştilor. Liderii internaţionali condamnă violenţele şi cer regimului Ianukovici să le pună capăt, iar UE discută impunerea de sancţiuni Ucrainei. Gândul vă ţine la curent, în timp real, cu desfăşurarea evenimentelor şi vă pune la dispoziţie un stream video din capitala Ucrainei

Ciocniri violente între manifestanţi şi forţele de ordine au izbucnit marţi dimineaţă în apropierea Parlamentului de la Kiev, care examina o reformă constituţională ce reduce competenţele prezidenţiale. Marţi seară, Poliţia a intervenit în forţă, 26 de oameni fiind ucişi în timpul confruntărilor, după ce, iniţial, Opoziţia anunţase că trei persoane au fost împuşcate mortal. Numărul răniţilor a trecut de 364, printre aceştia aflându-se 15 jurnalişti, unii de la Reuters şi Associated Press. Potrivit Ministerului de Interne, 47 de poliţişti au fost răniţi, relatează CNN, o parte din morţi provenind din rândurile forţelor de ordine. Înainte de intervenţie, două avioane de vânătoare au survolat centrul Kievului, la înălţime medie, în încercarea de a-i intimida pe opozanţii regimului Ianukovici. Guvernele străine, de la cel al SUA până la cel al Suediei, le cer autorităţilor ucrainene să înceteze violenţele. În ciuda numărului de morţi şi răniţi în continuă creştere, 30.000 de protestatari rămân pe poziţii. Târziu în noapte, liderii Opoziţiei au avut o serie de discuţii cu preşedintele Ianukovici. Fără niciun rezultat însă, pentru că acesta le-a cerut, potrivit lui Vitali Kliciko, doar să părăsească piaţa şi să predea armele pe care protestatarii susţin că nu le au.

Ministrul de Externe al Poloniei a fost mandatat de UE să conducă negocierile cu Ucraina, iar joi va avea loc o întâlnire între preşedintele Ianukovici şi miniştrii de externe ai Poloniei, Franţei şi Germaniei.

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a anunţat că a obţinut acceptul telefonic al lui Vladimir Putin, de a face totul pentru oprirea escaladării violenţelor din Ucraina.

Ianukovici l-a schimbat pe şeful Armatei, un general care anterior declarase că nimeni nu are dreptul să folosească forţe armate pentru a limita drepturile cetăţenilor. Schimbarea vine în contextul în care Armata va face parte din operaţiunea anti-teroristă declanşată de serviciul secret ucrainean SBU, care include angajarea persoanelor extremiste şi înarmate.

UPDATE 23.30 Viktor Ianukovici anunţă un armistiţiu şi reluarea negocierilor cu opoziţia

UPDATE 23.10 Barack Obama a avertizat Ucraina că vor exista „consecinţe” dacă vor fi depăşite limitele

UPDATE 20.45Preşedintele Viktor Ianukovici l-a înlocuit pe şeful Statului Major al Armatei, după ce atribuţiile Armatei au fost sporite, ca urmare a operaţiunii anti-teroriste declanşate de serviciul secret SBU.

Şeful Statului Major, Volodimir Zamana, a fost demis, fiind înlocuit cu Iuri Iliin. În această lună, generalul Zamana a declarat că „nimeni nu are dreptul să folosească forţele armate pentru a limita drepturile cetăţenilor”, conform AFP.

Cu puţin timp în urmă, Ministerul Apărării anunţase că armata ucraineană ar putea face parte din operaţiunea antiteroristă declanşată de SBU. Astfel, armata poate utiliza armele şi poate impune interdicţii de circulaţie, în cadrul măsurilor antiteroriste adoptate pentru neutralizarea „extremiştilor”. „Militarii au dreptul să utilizeze arme în cadrul operaţiunilor antiteroriste”, preciza Ministerul Apărării, citat de AFP. „Militarii au dreptul de a limita şi a interzice circulaţia vehiculelor şi a pietonilor”, a adăugat instituţia.

UPDATE 20.25 Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a anunţat că s-a înţeles cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, într-o convorbire telefonică, să facă tot ce este posibil pentru a opri escaladarea violenţelor din Ucraina, conform Reuters.

UPDATE 19.45Rusia a amânat până vineri tranşa de 2 miliarde de dolari din pachetul de 15 miliarde destinate ajutorării financiare a Ucrainei, conform Reuters. Motivele ar fi tehnice, conform unor surse din Guvernul Ucrainei.

UPDATE 18.30 Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, l-a sunat pe Viktor Ianukovici pentru a-şi exprima „şocul faţă de ultimele ciocniri din Ucraina, care au dus la un număr important de morţi şi de răniţi”, conform unui comunicat al Comisiei. Barroso a cerut „oprirea imediată a violenţei şi a condamnat folosirea forţei pentru rezolvarea crizei politice”.

UPDATE 17.50 Ministrul de Externe al Poloniei, mandatat de UE să negocieze cu Ucraina, a anunţat că joi are loc o întâlnire cu preşedintele Ianukovici, la care vor participa el şi miniştrii de Externe ai Germaniei şi Franţei. Totodată, SUA a anunţat că se consultă cu UE asupra posibilelor sancţiuni de impus Ucrainei, a anunţat Ben Rhodes, adjunctul consilierului de securitate naţională de la Casa Albă. SUA face presiuni asupra puterii din Ucrainei să retragă miliţia din Piaţa Independenţei şi să impună un armistiţiu, pentru a putea discuta cu opoziţia.

UPDATE 17.20 S-a ajuns la un consens între liderii europeni şi ai instituţiilor UE, pentru a impune sancţiuni Ucrainei, conform adjunctului ministrului de Externe al Poloniei, Piotr Serafim. Acesta a anunţat că premierul polonez Donald Tusk a obţinut reacţii consensuale de la liderii cu care a vorbit la telefon.

Ministrul de Externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, se îndreaptă către Kiev, fiind trimis din partea UE.

UPDATE 16:50 François Hollande şi Angela Merkel au condamnat miercuri „acte incalificabile, inadmisibile”, comise în Ucraina, dând asigurări că autorii lor vor fi „sancţionaţi”, relatează AFP. „În Ucraina se produc acte incalificabile, inadmisibile. O violenţă, o brutalitate, o reprimare, iar cancelarul şi cu mine, împreună cu guvernele noastre, am condamnat toate aceste acte şi reprimarea de către putere”, a declarat preşedintele francez, promiţând sancţiuni.

„Suntem alături de bărbaţii şi femeile care suferă la Kiev”, a adăugat Angela Merkel.

UPDATE 16:30 Serviciile ucrainene de securitate SBU au anunţat miercuri lansarea unei operaţiuni „antiteroriste” la nivel naţional, împotriva unor grupări radicale pe care le consideră responsabile de reizbucnirea violenţelor care s-au soldat cu 26 de morţi la Kiev, relatează AFP.

Pentru a justifica această acţiune, şeful SBU Oleksandr Iakimenko a declarat că „în multe regiuni din ţară, clădiri municipale, birouri ale ministerului de Interne, ale securităţii statului şi ale procurorului general, unităţi de armată şi depozite de arme sunt luate cu asalt. Sălile de judecată sunt incendiate, vandalii distrug apartamente particulare, omorând cetăţeni paşnici”.

UPDATE 16:27 Nu mai există pavele în Piaţa Independenţei. Toate au fost scoase, sparte şi pregătite pentru a fi aruncate în forţele de ordine, transmite Reuters.

UPDATE 15:55 Trupe au fost mobilizate între diferite baze militare în vederea consolidării securităţii unor depozite de armament şi instalaţii militare, a anunţat Ministerul ucrainean al Apărării, relatează agenţia Interfax-Ukraine.

UPDATE 15:12 Protestatarii se strâng din nou în zona EuroMaidanului, potrivit Reuters. AFP transmite că au început noi ciocniri între poliţie, care foloseşte grenade lacrimogene şi tunuri de apă, şi protestatari. […]”

Eu am auzit vorbindu-se si de un eventual razboi civil in Ucraina…

DCNews

Țările vecine Ucrainei se pregătesc de război civil la Kiev. Asul din mâneca Rusiei și trei scenarii de final

de

Se arata ca:

Țările cu care se învecinează Ucraina se pregătesc pentru eventualitatea unui război civil la Kiev, acolo unde violențele au escaladat, vorbindu-se deschis despre posibilitatea unei scindări a Estului de Vest. SUA și Uniunea Europeană caută soluții pentru rezolvarea crizei ucrainene, în timp ce președintele Vladimir Putin are un mesaj ferm pentru Occident: “nu vă amestecați în Ucraina”. În raport cu Rusia, Europa are o vulnerabilitate pe care Moscova o poate exploata pentru a avea câștig de cauză în Ucraina: insecuritatea energetică.

Cancelarul Angela Merkel s-a întâlnit, vineri, la Berlin, cu premierul polonez Donald Tusk. Întâlnirea nu este o surpriză, mai ales că dl. Tusk face parte din rețeaua de noi contacte pe care Merkel și-a alcătuit-o după ce a obținut cel de-al treilea mandat de  cancelar. După discuțiile cu Angela Merkel, Donald Tusk a declarat că Polonia lucrează la planuri de contingență pentru situația în care va izbucni un război civil în Ucraina.

“Țările cu care se învecinează Ucraina, în particular cele care compun grupul de la Vișegrad (Polonia, Ungaria, Slovacia și Cehia) se pregătesc, desigur, pentru diverse scenarii”, a spus Tusk, citat de EuObserver.

El a adăugat că un grup de experți din cele patru țări ale grupului de la Vișegrad pregătesc o soluție pentru scenariul în care Rusia sistează aprovizionarea cu gaze a Ucrainei, țară tranzitată de țevile care asigură necesarul de gaze pentru majoritatea țărilor europene. “Ne concentrăm pe evitarea unor astfel de scenarii, în care să se confruntăm cu situații de urgență”, a punctat liderul de la Varșovia.

Prezent și el în Germania, Traian Băsescu, președintele României, țară care se învecinează la nord cu Ucraina, nu a inclus în discursul său aspecte similare celor prezentate de Donald Tusk, însă a blamat un “eșec ak UE”, acela de a nu remarca faptul că țările care au făcut parte din URSS au o sensibilitate diferită vis-a-vis de UE sau NATO, față de foste state comuniste precum România sau Polonia.

Trei scenarii pentru finalul crizei de la Kiev:

1. Soluția de compromisUcraina nu ia măsuri drastice în defavoarea relațiilor cu Rusia, dar se angajează serios pe drumul european, cu un orient de aderare la Uniune care să-i mulțumească pe protestatarii pro-Occident. Aici intervine rolul Uniunii Europene care trebuie să propună Ucrainei un proiect european viabil, cu un substanțial ajutor economic.

2. Viktor Ianukovici desprinde Estul. Analiștii iau serios în calcul ipoteza secesiunii, în contextul în care, deocamdată, cele două facțiuni nu cedează, iar compromisurile sunt insignifiante în raport cu dimensiunea conflictului. Există o paletă largă de considerende care vine în sprijinul acestui posibil deznodământ. Spre exemplu, în Estul Ucrainei rezidenții vorbesc rusește, sunt ortodocși și loiali Patriarhiei Moscovei, în timp ce ucrainenii din Vest sunt catolici și loiali Patriarhiei Kievului. (O expunere mai amplă a acestor factori o găsiți în articolul lui Bogdan Chirieac – “Ucraina, în război civil“)

3. Rusia folosește mijloace militare. Acest ultim scenariu este extrem, puțin probabil, dar nu trebuie exclus datorită valențelor geostrategice ale Ucrainei, care este în același timp și un important bazin agricol și carbonifer. Iar în timp ce pentru Vest gândirea în termeni militari poate părea arhaică, pentru Rusia nu este. Trebuie menționat că Vladimir Putin a exclus în numeroase ieșiri publice varianta unei intervenții militare în Ucraina. Mai mult, el a respins comparația cu anul 2008, atunci când Rusia a folosit forță militară în conflictul din Georgia, al provinciilor separatiste Abhazia și Osetia de Sud. În timpul conferinței de presă maraton de la finele anului trecut, liderul de la Kremlin sublinia că Rusia nu-și face probleme în privința celor două porturi de mare importanță pe care le are în Ucraina, Sevastopol și Odessa, pentru că Moscova le controlează sub un contract semnat cu Kievul.

Rolul Generalului Iarnă

Nevoile și amenințările asimetrice cu care se confruntă statele membre UE au lăsat organismul european vulnerabil pe frontul securității energetice. Situația devine cu atât mai delicată cu cât Rusia are mâna deasupra robinetului cu gaze naturale într-o iarnă care a lovit năprasnic Europa, mai ales partea Sud-Estică. Dacă Moscova sistează exportul, cele mai multe țări ar putea rezista 2-3 zile cu rezervele stocate în depozitele subterane.

Cum va face față UE unui astfel de scenariu?”

Iata ce spune si un alt site de analiza politica:

Politicon.md

În Ucraina nu-i război civil, ci o intervenție a Rusiei

analiza de Petru Bogatu

Se arata ca:

„Cuvintele din titlu nu-mi aparțin. Le-a spus joi unul din foștii conducători ai principalului serviciu de securitate de la Kiev. La început declarația acestuia mi s-a părut o exagerare. La o privire mai atentă însă înclin să-i dau dreptate.

Prin Kiev șuieră gloanțele ca la război

Evoluțiile din Ucraina iau o turnură tragică. Câțiva protestatari au fost uciși. Sute de persoane sunt rănite. Există și oameni dispăruți fără urmă.

Kievul pare un câmp de luptă. O linie a frontului. Orașul e împânzit cu baricade, catapulte, fumigene. În aer șuieră gloanțele, iar oamenilor le rămâne doar să ghicească dacă acestea sunt oarbe, de cauciuc sau de război.

Revolta populară se extinde rapid și în provincie. Într-o serie de centre regionale (Lvov, Ternopol, Rovno, Jitomir, Cerkasî ş.a.), manifestanții anti-Ianukovici au preluat controlul asupra sediilor în care se află administrațiile locale.

Toate acestea par a fi semnele unui război civil. Unii comentatori s-au și grăbit să concluzioneze că mitingurile pașnice au degenerat deja într-un conflict armat intern.

În această situație, presa internațională încearcă să se dumerească până unde pot ajunge lucrurile. Se discută pe tema unei posibile invazii străine în Ucraina.

Publicația spaniolă „El Mundo”, bunăoară, într-un articol întitulat „Va interveni oare Rusia în Ucraina”, trage concluzia că, deşi ispita este mare, o agresiune din afară  este puțin probabilă până la finele Olimpiadei de la Soci. Dar și mai târziu nu se știe dacă-i posibilă, scrie ziarul, deoarece Moscova riscă să-și compromită definitiv relațiile cu SUA și UE, ceea ce îi va aduce pagube economice imense.

Logistică rusească

Între timp, Stanislav Recinski, fostul șef al serviciului de presă al Securității Ucrainene (SBU), este de cu totul altă părere. El consideră că în Ucraina a început nu un război civil, ci o intervenție a Rusiei. Nu e vorba, desigur, de introducerea unor trupe regulate străine, ci de o încurajare și de o dirijare din umbră a represaliilor.

Logistica și stilul operațiilor desfășurare de Forțele Speciale împotriva Euromaidan-ului, potrivit lui Recinski, sunt eminamente rusești. În plus, afirmă el, grupul „Berkut”, precum și unitățile armate, folosite contra demonstranților, sunt  consultate în secret de trimiși ai Moscovei. Asasinarea militantului proeuropean Iuri Verbiţki, spune fostul ofițer al SBU, este de asemenea o lucrătură a serviciilor secrete ruse.

De bună seamă, este greu de crezut că Putin va ezita să-i sară în ajutor lui Ianukovici. Căderea acestuia din urmă ar însemna pierderea irevocabilă a Ucrainei pentru Moscova, fapt absolut inacceptabil pentru actualul lider de la Kremlin.

Este curios faptul că ofițerii de miliție refuzaseră să înăbușe acţiunile de protest. În același  timp, fostul ministru de Interne al Ucrainei Luțenko susținea că structurile responsabile pentru menținerea ordinii publice au obosit și nu doresc să lupte cu poporul.

Ulterior însă, lucrurile au luat o întorsătură ciudată. Împotriva Euromaidan-ului au fost aruncate grupuri noi ale forțelor speciale și ale armatei regulate ai căror combatanți vorbesc doar în rusește și acționează cu o ferocitate ieșită în comun. Se poate spune că anume comportamentul lor voit violent a provocat mulțimile, obligându-le să riposteze.

Nu se poate trece sub tăcere nici faptul că deputatul Radei Supreme din partea Partidului Regiunilor, Oleg Țariov, a îndemnat Rusia să intervină militar în Ucraina pentru a pune capăt influenței americane în această țară. Există și alte voci care așteaptă să vină rușii.

Internaționalizarea conflictului intern

Oricum, fără sprijinul Moscovei Ianukovici nu s-ar fi încumetat, pesemne, să înăsprească legislația, adoptând niște norme juridice extrem de restrictive și de vădită inspirație putinistă. Ca să nu mai vorbesc de duritatea necruțătoare cu care sunt reprimate manifestațiile. Se creează impresia că președintele a aruncat zarurile, simțind că are un spate tare în Est.

Rămâne de văzut încă, desigur, cât de mult s-a implicat efectiv Moscova în situația din Ucraina. Deocamdată un lucru este cert. Se prefigurează o internaționalizare  accentuată a conflictului. Vineri,  Stefan Fule, comisarul european pentru Extindere, a sosit la Kiev în noua sa calitate de reprezentant special al UE.

Vicepreședintele american Joe Biden i-a cerut telefonic lui Victor Ianukovici încetarea grabnică a reprimării manifestațiilor, amenințând cu sancțiuni. O atitudine similar a adoptat și cancelarul Angela Merkel. Concomitent, Partidul Popular European propune convocarea de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU pentru dezbaterea chestiunii ucrainene.

Nu încape îndoială că un eventual compromis menit să impună dacă nu pacea, cel puțin un armistițiu poate fi atins doar pe plan extern. Ucraina e o carte mult prea mare ca să-i lase impasibili pe marii jucători ai lumii.

Război civil sau intervenție rusă, la Kiev e o confruntare sângeroasă cu morți și răniți. Asistăm la o libanizare periculoasă a vecinei noastre din Est.”

Eu ma intreb daca ucrainenii se gandesc serios la ce consecinte ar putea sa aiba actiunile lor… In conditiile in care un razboi civil ar putea desparti Estul Ucrainei de partea sa Vestica se pun, cel putin pentru Romania dar nu numai, doua probleme:

1. Nu se vor mai putea mentine efectele Pactului Ribbentrop – Molotov;

2. Nu vor mai putea fi respectate Acordurile de la Helsinki care sunt in vigoare (sa ma corecteze cineva daca gresesc).

Este clar ca ar fi absurd sa se mentina efectele Pactului Ribbentrop – Molotov in cazul unei dezmembrari teritoriale a Ucrainei. Noi avem teritoriile noastre acolo si avem obligatia inclusiv morala de a le lua sub obladuire si de a le recupera in sfarsit dupa atatia ani. Astfel punctul 4 din Declaratia de Principii de la Helsinki – integritatea teritoriala a Ucrainei  – nu va mai putea fi respectat intrucat o asemenea situatie va conduce la modificari de teritorii: Polonia isi va lua partea care i-a apartinut, Romania partea din Ucraina care i-a apartinut, Slovacia la fel. Pentru ca Vestul Ucrainei nu va putea subzista de sine statator fiind. O actiune militara de recuperare a acestor teritorii nu e deloc exclusa!! Noi avem Bucovina de Nord, Tinutul Herta, Sudul Basarabiei, care sunt, de fapt, provincii romanesti! Si numai asa trebuie sa se intample!! Pentru ca dezmembrarea Ucrainei inseamna o noua pozitionare geopolitica in care influenta Rusiei ar fi redusa si „impinsa” spre granitele sale. Intr-un astfel de scenariu o unire a Romaniei cu toata Basarabia este posibil, si ar putea antrena inclusiv alungarea regimului separatist din Transnistria.

DE citit si…

Mediafax

Focuri de armă cu muniţie de RĂZBOI la Kiev: Cel puţin 100 de morţi, 67 de poliţişti luaţi ostatici. Ianukovici e de acord cu alegeri anticipate în 2014. Un guvern de uniune naţională ar urma să fie creat în 10 zile. Opoziţia susţine că nu există acord cu Ianukovici – LIVE TEXT, LIVE VIDEO, FOTO

Se arata, printre altele, ca:

Focuri de armă cu muniţie de război s-au desfăşurat joi în centrul Kievului, conform AFP. Cel puţin 100 de persoane au murit, alte aproximativ 500 fiind rănite, au afirmat surse medicale citate de CNN. Preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, a acceptat formarea unui guvern de uniune naţională în următoarele zece zile, a anunţat premierul Poloniei, Donald Tusk, citat de AFP. Opoziţia a negat un acord cu Ianukovici.

UPDATE 23:11 Ministerul ucrainean al Sănătăţii a anunţat un bilanţ de 75 de morţi începând de marţi

Violenţele de la Kiev s-au soldat cu moartea a 75 de persoane începând de marţi, a anunţat joi Ministerul ucrainean al Sănătăţii într-un comunicat.

Bilanţul precedent anunţa 67 de morţi începând de marţi. În plus, începând de joi dimineaţă, „76 de persoane sunt spitalizate în stare gravă”, a adăugat Ministerul ucrainean al Sănătăţii.

UPDATE 21: 50 Opoziţia din Ucraina susţine că nu există niciun acord cu regimul Viktor Ianukovici

Liderii opoziţiei ucrainene susţin că, deocamdată, nu s-a ajuns la un acord cu regimul Viktor Ianukovici, în pofida anunţului privind alegerile anticipate, iar miniştrii de Externe trimişi de UE au revenit la preşedinţia Ucrainei, informează AFP.

„Deocamdată, nu s-a ajuns la niciun rezultat”, a declarat unul dintre liderii opoziţiei, Vitali Kliciko, după întrevederea cu miniştrii de Externe din Franţa, Germania şi Polonia, aflaţi la Kiev.

Laurent Fabius (Franţa), Frank-Walter Steinmeier (Germania) şi Radoslaw Sikorski (Polonia) negociază cu Administraţia Viktor Ianukovici şi cu liderii opoziţiei un plan pentru depăşirea crizei din Ucraina, după violenţe soldate cu aproximativ 100 de morţi.

Cu puţin timp în urmă, premierul Poloniei anunţase că preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, ar accepta organizarea de alegeri prezidenţiale şi parlamentare anticipate în cursul anului 2014, precum şi formarea unui guvern de uniune naţională în următoarele zece zile.

Principala revendicare a opoziţiei ucrainene era organizarea de alegeri prezidenţiale şi parlamentare anticipate.

UPDATE 21:09 Un guvern de uniune naţională ar urma să fie creat la Kiev în curând

Preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, a acceptat formarea unui guvern de uniune naţională în următoarele zece zile, anunţă premierul Poloniei, Donald Tusk, citat de AFP.

UPDATE 20:58 Viktor Ianukovici este de acord să convoace alegeri anticipate în 2014

Preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, este de acord cu organizarea de alegeri anticipate în anul 2014, anunţă Preşedinţia de la Kiev, citată de AFP.

„S-a convenit cu preşedintele Ianukovici ca alegerile parlamentare şi prezidenţiale anticipate să aibă loc în 2014”, a declarat Tusk.

UPDATE 18:15 Cel puţin 67 de protestatari au murit joi la Kiev, anunţă autorităţile

Autorităţile regionale din Kiev au confirmat moartea a 67 de manifestanţi în violenţele comise joi în capitala Ucrainei, informează AFP.

UPDATE 17:20 Şaizeci şi şapte de poliţişti au fost luaţi ostatici de protestatari

Şaizeci şi şapte de agenţi de poliţie au fost capturaţi de manifestanţi proeuropeni, la Kiev, anunţă Ministerul ucrainean de Interne, avertizând că ar putea decide o intervenţie în forţă pentru eliberarea „ostaticilor”.

„În cursul atacurilor extremiştilor, 67 de agenţi ai Ministerului de Interne au fost capturaţi”, precizează instituţia.

„Forţele de ordine au dreptul să utilizeze armele pentru eliberarea colegilor”, avertizează Ministerul de Interne.

UPDATE 16:25 – CNN: Bilanţul violenţelor este de cel puţin 100 de morţi

Cel puţin 100 de persoane au murit, joi, în cursul violenţelor de la Kiev, alte aproximativ 500 fiind rănite, afirmă surse medicale citate de CNN.

Bilanţul a fost furnizat de şeful serviciului medical al protestatarilor proeuropeni.

Acest bilanţ nu a fost confirmat de surse oficiale. Până acum, pentru violenţele de joi exista un bilanţ confirmat de 21 de morţi.

Potrivit AFP, bilanţul total al violenţelor izbuncite marţi este de 53 de morţi. […]”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

februarie 20, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 9 comentarii