In ce calitate Departamentul de Stat al SUA da indemnuri Parlamentului Romaniei?

Am vazut ca datul cu parerea se practica nu doar la televiziunile de stiri dambovitene, dar si la Departamentul de Stat al SUA – de citit aici. Nu e vorba daca e bine sau e rau ce sustine Departamentul de Stat al SUA, ci in ce calitate da indemnuri, sfaturi juridice Parlamentului Romaniei. Si care e, totusi, competenta Dep. de Stat al SUA in materie juridica? La ora actuala, in America, se ancheteaza un imens scandal privind implicarea Rusiei in alegerile prezidentiale din SUA. Evident, Rusia nu avea nicio calitate sa se amestece in respectivele alegeri. Ce calitate are Dep. de Stat de a se amesteca in procesul legislativ din Romania, tara suverana si independenta, care se desfasoara in Parlament, „organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii” (Constitutia)? Iar acest Parlament, componenta sa actuala, a rezultat in urma unor alegeri libere, intr-o tara libera precum tara noastra. Iata ce spune Comunicatul:

„The United States notes with concern that the Parliament of Romania is considering legislation that could undermine the fight against corruption and weaken judicial independence in Romania. This legislation, which was originally proposed by the Ministry of Justice, threatens the progress Romania has made in recent years to build strong judicial institutions shielded from political interference. We urge the Parliament of Romania to reject proposals that weaken the rule of law and endanger the fight against corruption”

Atata vreme cat la noi nu exista cu adevarat o dezbatere in societate cu privire la Legile Justitiei, ci doar parti-pris-uri politice, e greu sa-ti faci o parere obiectiva asupra acestei probleme.

Insa amestecul SUA asupra acestei chestiuni, ca si cum Romania ar fi Puerto Rico, un stat insular asociat Statelor Unite, nu o tara suverana si independenta, are o anumita stridenta, ciudata as spune eu, pentru ca astfel de chestiuni se pot discuta – nu trebuia un asemenea Comunicat, atat de vizibil ca se poate citi fara lupa sau ochelari si de pe Marte! Acest Comunicat arata motivele, insa nu le explica, pentru ca altminteri motive se pot gasi oricand. Ar fi trebuit – e o cerinta minimala in orice dezbatere – sa-si explice punctele de vedere si sa le comunice astfel si Parlamentului. Motivele par a fi, de fapt, niste concluzii, fara sa intelegem cum au fost trase. Si fara sa stim daca s-a incercat un dialog cu Coalitia majoritara si care e temeiul acestor concluzii. Pe de alta parte e greu de inteles calitatea Dep. de Stat in care face astfel de declaratii. Neamestecul in treburile interne e stipulat in Actul Final de la Helsinki, in vigoare astazi. Pe baza acestuia a fost condamnat amestecul Rusiei in treburile interne ale Ucrainei si anexarea ilegala, desigur, a Crimeii. Calitatea de aliat nu inseamna si calitatea de a da ordin Parlamentului acelei tari, suverana si independenta, sa legifereze intr-un anumit sens. In ceea ce priveste apartenenta la NATO, n-am auzit ca acest lucru ar nega Acordurile de la Helsinki. Romania si-a indeplinit obligatiile fata de NATO, in comparatie cu alte tari, chiar occidentale, care nu si le indeplinesc. De asemenea, Romania a participat activ la operatiunile NATO, aratandu-se si dovedindu-se un aliat de nadejde! De asemenea astfel de sentinte, ca si cele din Comunicat, ignora total UE, acesta nefacand nicio referire la MCV. Ba chiar poate e mai bine zis: peste capul UE si Comisiei Europene!!

Parerea mea este ca astfel de chestiuni sensibile trebuie discutate politic, fara circ si scandal prin comunicate publice, demne de o cauza mai buna, ca si cum Dep. de Stat ar mai avea putin si ar iesi la miting, in strada.

Bineinteles ca postarea Dep. de Stat ridica semne de intrebare, in special de ordin constitutional, ce tin de Constitutia SUA. Unde scrie anume in Constitutia SUA ca Dep. de Stat, Guvernul American, sunt indrituiti sa dea „indemnuri” Parlamentelor liber alese din alte tari suverane si independente ce anume legi sa adopte?

Chiar si juridic vorbind, tot Comunicatul asta, facut public in felul asta, formal nu e in regula din punct de vedere juridic. Noi nu discutam aici chestiunea in continutul ei. Partea formala e importanta, pentru ca in felul acesta Dep. de Stat poate indemna Parlamentul Romaniei sa voteze sau sa nu voteze si alte legi. Care, in continut, pot fi bune sau proaste. Fara sa tina cont si de alte aspecte, spre exemplu ca Romania e membru UE. Interesant e ca acest Comunicat nu se margineste doar la critica, ci indeamna la adoptarea sau neadoptarea unor legi de catre Parlament.

Fara indoiala o clarificare e necesara. Statul Roman trebuie s-o ceara. Si ar trebui stabilit un dialog, nu prin comunicate. Pe de alta parte si eu cred ca nu e cazul sa ne grabim chiar acum, in 2-3 zile, sa trecem „Legile Justitiei” fara a reflecta mai profund si mai bine. Si, oricum, vorba proverbului: „graba strica treaba”.

Ne vom referi mai jos putin si la continut.

Fara indoiala ca apartenenta noastra la Lumea Libera implica independenta Justitiei si separtia puterilor in stat, asa cum a lasat-o Montesquieu. Evident ca trebuie lucrat la a asigura independenta Justitiei, care e cea mai buna cale spre a evita abuzurile. Daca actuala Coalitie crede ca amestecul politicului ii e favorizant, se inseala. Montesquieu a gandit pentru prima oara un astfel de sistem tocmai pentru a evita abuzurile. Iar abuzurile duc la lupte intestine si la instabilitate politica. De aceea trebuie gandit mai bine, iar amestecul politicului trebuie diminuat si chiar eliminat.

De asemenea trebuie o atitudine nu „tafnoasa”, cum am auzit exprimandu-se pe la televiziunile de stiri, ci demna si ferma de a respinge astfel de Comunicate ce nu au nimic in comun cu legislatia, atat interna cat si internationala, care induc impresia unei politici de dictat si de influentare cu forta a deciziilor unui Parlament liber ales. Asta nu inseamna tafna, sa ne intelegem bine. Ci o atitudine normala.

Un alt aspect important il constitutie grupurile de lobby din SUA ostile Romaniei, care ar putea genera astfel de comunicate controversate. De aceea tara noastra trebuie sa aiba in vedere o crestere a lobby-ului romanesc in SUA, inclusiv la nivel guvernamental si de Congres.

Faptul pozitiv pe care il vad – pentru ca, totusi, exsta unul si e important – este ca SUA ne ofera sprijinul moral pentru a construi un sistem judiciar independent de politic si a duce in continuare lupta impotriva coruptiei, care e o lupta grea. Noi nu trebuie sa ignoram acest lucru. Insa ar trebui sa reflectam – noi, nu altii – mai profund la chestiune si la efectele pe care le genereaza. Problema complicata – pe care in mare parte am complicat-o noi, fara sa ne ajute altii – este ca n-am terminat inca toate reformele, ca s-o avem doar pe asta, Reforma Judiciara si sa incheiem odata Tranzitia. Mai avem inca reforme in domeniul economic, in sensul pietii libere, chiar daca am intrat in sistemul economiei functionale de piata, lucru ce presupune un capitalism romanesc si acumulare de capital – deoarece noi suntem, mai ales dupa Criza din 2008-2009, care ne-a dat inapoi, intr-o stare incipienta: nu suntem precum SUA sau tarile occidentale dezvoltate, tari care n-au cunoscut comunismul. Noi suntem la inceput, iar capitalismul romanesc, dupa seceta comunista, e la inceputul dezvoltarii sale. Mai sunt fondurile europene, apoi reformele necesare integrarii in Eurozona. Deci sunt multe lucruri, avem multe probleme de rezolvat si tocmai asta complica lucrurile, inclusiv Reforma Judiciara.

Eu pot sa inteleg ca se forteaza aceste reforme, printr-o accelerare a lor. Insa fiecare tara – pentru ca tarile se situeaza pe stadii diferite de dezvoltare, cum spunea Milton Friedman – are propriul ei mers, propria ei dezvoltare si specific. Asa s-a intamplat inclusiv cu SUA. De aceea e greu de spus daca aceasta accelerare ar putea avea succes pana la urma.

De asemenea, un alt lucru ce impiedica Reforma Judiciara este „rafuiala politico-mafiota” (Ion Cristoiu) din partidele noastre, indiferent de culoare politica si care se duce prin intermediul DNA. Lucrul asta se opune unei reale reforme. Pe care cati o doresc, oare? Sunt chestiuni complicate, fenomene sociale si politice complexe, ce nu pot fi rezolvate repede. Iar daca le rezolvam repede, le vom rezolva oare bine?

Sunt destule probleme, iar principalul nostru partener, SUA, trebuie sa inteleaga – si pentru asta ar trebui ca si noi sa le explicam cat se poate de corect cum stau lucrurile – situatia asta complicata.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

P.S.

Melescanu ar trebui sa ridice si problema Visa Waiver, daca tot va cere explicatii Dep. de Stat. Ar trebui sa inteleaga si Dep. de Stat ca este cel putin ciudat ca o parte din partenerii de nadejde ai SUA, indiferent de ce regim e pe acolo – si ma gandesc de pilda si la Polonia – sa fie lasati pe dinafara. Daca vrem sa intarim pe aici niste valori, atunci trebuie ca si aceste tari, care fac parte din Lumea Nord-Atlantica, daca se poate spune asa, sa beneficieze fara probleme de Visa Waiver. Fara indoiala ar trebui sa ridice si problema legata de aderarea la Spatiul Schengen.

Despre sanctiunile impuse Rusiei…

In primul rand ar trebui sa ne intrebam daca se pot numi asa niste masuri luate de fapt impotriva unor persoane, oligarhi rusi din anturajul lui Putin… Pare mai degraba o sanctionare a regimului Putin decat o penalizare a Rusiei. Iata ce spune, printre altele, un articol din The New York Times:

Obama Steps Up Russia Sanctions in Ukraine Crisis

By MARK LANDLER, ANNIE LOWREY and STEVEN LEE MYERS

MARCH 20, 2014

„[…] Mr. Obama also opened the door to more sweeping measures against core parts of the Russian economy, including the oil and natural gas industries, which account for much of Russia’s exports. He said the actions could disrupt the global economy, but might be necessary because of what he described as menacing movements by the Russian military near eastern and southern Ukraine.

Administration officials insisted that the new sanctions would have more bite than the initial ones Mr. Obama announced on Monday. But it remains unclear whether they will be enough to put a brake on Mr. Putin, who brushed aside the previous measures and moved swiftly to annex Crimea. […]”

Spune ca Dl. Obama lasa usa deschisa pentru mai multe masuri care sa cuprinda partea centrala a economiei ruse, incluzand industria petroliera si cea de gaze naturale, care ii aduce Rusiei multe venituri din astfel de exporturi, chiar cu riscul unui dezechilibru al economiei globale. „Lasa usa deschisa”, deci inca nu a luat astfel de masuri.

De asemenea s-a pus problema izolarii Rusiei, dar nici aceasta nu este o sanctiune decat cu ghilimelele de rigoare. Ce vreau sa spun este ca, dupa parerea mea, pana acum nu s-au luat cu adevarat niste masuri de penalizare a Rusiei sau daca numim in felul acesta ceea ce s-a intreprins pana acum, aceste masuri sunt totusi destul de slabe.

The Washington Post titreaza:

Obama expands sanctions against top aides, associates of Putin over annexation of Crimea

By Karen DeYoung and Will Englund, Published: March 21

Se arata, printre altele, ca:

„President Obama expanded sanctions against top aides and reputed financial associates of Russian President Vladi­mir Putin on Thursday as punishment for the annexation of Crimea, and laid the groundwork for far broader measures against “key sectors of the Russian economy” if Putin further escalates his actions in Ukraine.

The broad measures potentially include Russia’s financial services, energy, mining, engineering and defense sectors, according to language in what was Obama’s third executive order in two weeks. If implemented, he acknowledged, they would not only significantly affect the Russian economy, “they could also be disruptive to the global economy.”

But “Russia must know that further escalation will only isolate it further from the international community,” Obama said in a brief statement on the White House South Lawn.

For now, the measures target Putin’s inner circle and stop well short of the kind of sanctions that have crippled Iran’s economy. Those would be triggered only by a wider military incursion, and Russian troops remain massed on Ukraine’s eastern and southern borders. And although Putin has said Russia has no further territorial designs on Ukraine, he has proved indifferent to Western threats.

Russia promptly retaliated by banning nine U.S. lawmakers and officials from entering the country. The list includes Senate Majority Leader Harry M. Reid (D-Nev.), House Speaker John A. Boehner (R-Ohio), Sen. John McCain (R-Ariz.) and three top Obama aides, the Russian Foreign Ministry said.

“We have warned repeatedly that using sanctions is a double-edged sword and will hit the United States back,” it said in a statement on its Web site. […]

Obama will travel to Europe next week to meet with the Europeans and other allies in several forums, including the European Union, NATO and the Group of Seven industrialized nations, which has been at least temporarily downsized to exclude Russia. In the current “political circumstances,” German Chancellor Angela Merkel said Thursday, “there is no G-8.” […]

Deci deocamdata, din cate inteleg, nu s-au luat masuri impotriva Rusiei, decat izolarea pe plan international, ci impotriva regimului Putin. Totusi tensiunile sunt mari:

NATO general warns of further Russian aggression

By Carol Morello and Karen DeYoung, Published: March 23

Se arata, printre altele, ca:

„SIMFEROPOL, Crimea — American and Ukrainian officials warned Sunday that Russia may be poised to expand its territorial conquest into eastern Ukraine and beyond, with a senior NATO official saying that Moscow might even order its troops to cross Ukraine to reach Moldova.

The warnings came as Russia was finalizing its takeover of Ukrainian military bases in Crimea, the peninsula it occupied at the start of March and subsequently annexed.

Ukrainian Foreign Minister Andriy Deshchytsya, appearing on ABC’s “This Week with George Stephanopoulos,” said the prospect of war with Russia is growing.

“We don’t know what [Russian President Vladimir] Putin has in his mind and what will be his decision,” Deshchytsya said. “That’s why this situation is becoming even more explosive than it used to be a week ago.”

In Brussels, U.S. Air Force Gen. Philip M. Breedlove, the commander of U.S. and NATO forces in Europe, said Russia had assembled a large force on Ukraine’s eastern border that could be planning to head for Moldova’s separatist Transnistria region, 200 miles away.

Ukrainian officials have been warning for weeks that Russia is trying to provoke a conflict in eastern Ukraine, a charge that Russia denies. But Breedlove said Russian ambitions do not stop there.

“There is absolutely sufficient force postured on the eastern border of Ukraine to run to Transnistria if the decision was made to do that, and that is very worrisome,” Breedlove said.

Russia’s intent unclear

A drive into Transnistria would mark an extraordinary deepening of Russia’s military thrust into former Soviet territory and sharply escalate tensions with the West. Transnistria, a narrow strip of land the size of Rhode Island that is wedged between the rest of Moldova and southern Ukraine, proclaimed its independence in 1990. Its population went on to vote in 2006 to seek eventual unification with Russia.

Although those moves were not recognized internationally, the region has its own constitution and currency, and pro-Russian sentiment there runs high. About 1,200 Russian troops are stationed in the territory — fewer than were in Crimea, the site of a key Russian naval base, before the current crisis began.

In Washington, a senior Defense Department official said it was “difficult to know what [Russia’s] intent is; they’re not exactly being transparent.” He spoke on the condition of anonymity because of diplomatic sensitivities.

During a conversation Thursday, Russian Defense Minister Sergei Shoigu assured U.S. Defense Secretary Chuck Hagel that Russian troops on the Ukrainian border were merely conducting a regular “spring” exercise and that Russia had no intention of sending the forces across the international line, the U.S. official said.

But at the same time, the official said, “They have enough troops close enough and, most likely, ready enough that we would have very little notice” if they decided to move farther outside Russia.

Russian news services quoted Deputy Defense Minister Anatoly Antonov as saying Sunday that Russia is complying with all international agreements on troop limits near its border with Ukraine.

In Kiev, the capital of Ukraine, members of a visiting U.S. congressional delegation said Ukrainian officials were determined to prevent any further Russian incursion into their territory.

“This would be no Crimea,” Sen. Joe Donnelly (D–Ind.) said at a news conference, adding that Putin would find himself having to explain why young Russian men were coming home in coffins. “Ukraine is ready to fight.””

Si tot in acest timp:

Turkey shoots down Syrian plane as rebels, Assad forces battle; president’s relative is killed

By Liz Sly, Published: March 23

In chestiunea securitatii nucleare:

Mediafax

Preşedintele Traian Băsescu participă, luni şi marţi, la Summit-ul Securităţii Nucleare de la Haga

Se arata ca:

„Preşedintele Traian Băsescu va participa, luni şi marţi, la Summit-ul Securităţii Nucleare de la Haga (Regatul Ţărilor de Jos), acesta urmând să facă declaraţii de presă luni dimineaţă înainte de plecare, şi marţi, la finalul summit-ului.

reşedintele va susţine o declaraţie de presă luni, la ora 9.45, la Aeroportul Internaţional „Henri Coandă”, înainte de plecarea la Haga.

Şeful statului va participa, la Haga, la Sesiunea de deschidere a Summit-ului Securităţii Nucleare şi la Sesiunea plenară a Summit-ului Securităţii Nucleare.

În cursul serii de luni, Traian Băsescu va participa, la Palatul Regal, la recepţia oferită de Majestatea Sa Willem-Alexander, regele Regatului Ţărilor de Jos.

Marţi, după încheierea Sesiunii plenare a Summit-ului Securităţii Nucleare, preşedintele Traian Băsescu va susţine, de asemenea, o declaraţie de presă, la ora 13.30 (ora României).”

Ministrul ucrainean al Apărării: Rusia pregăteşte invadarea întregii Ucraine. Trupele ruse sunt pregătite să atace în orice moment. Ministrul de Externe: Există riscul major al izbucnirii unui conflict militar

Se arata ca:

„Armata rusă este pregătită să atace Ucraina în „orice moment”, pentru că obiectivul preşedintelui rus Vladimir Putin nu este doar Crimeea, ci întregul teritoriu ucrainean, afirmă ministrul ucrainean al Apărării, Andrei Parubi. Riscul unui conflict militar între Ucraina şi Rusia a crescut, a avertizat şi ministrul ucrainean de Externe, Andrei Deşciţa.

UPDATE 16:21 Ministru ucrainean: Există riscul major al izbucnirii unui conflict militar între Ucraina şi Rusia

Riscul unui conflict militar între Ucraina şi Rusia a crescut, avertizează ministrul ucrainean de Externe, Andrei Deşciţa, în contextul în care armata rusă a mobilizat trupe de-a lungul frontierei ucrainene.

Deşciţa a denunţat mobilizarea de către Rusia a trupelor de-a lungul frontierei de est a Ucrainei.

„Riscul unui conflict militar între Ucraina şi Rusia a crescut. Este mai mare”, a atras atenţia Deşciţa. „Situaţia este chiar mai explozivă decât era în urmă cu o săptămână”, a subliniat Deşciţa.

„În momentul de faţă, dacă trupele ruse invadează Ucraina dinspre est, ar fi greu să le cerem ucrainenilor să nu răspundă acestui atac militar. Ucraina a recurs la toate măsurile diplomatice şi la alte sancţiuni economice şi financiare pentru oprirea acţiunilor Rusiei. Dar nu putem şti ce are în minte preşedintele rus Vladimir Putin şi ce poate decide”, a explicat şeful diplomaţiei ucrainene.

Potrivit serviciilor de spionaj americane, există unităţi ruse pe toată frontiera de est a Ucrainei, la o distanţă de 50 de kilometri de linia acesteia.

„Obiectivul lui Vladimir Putin nu este Crimeea, ci întreaga Ucraină. Trupele ruse sunt mobilizate la frontiere şi sunt pregătite să atace în orice moment”, a declarat Andrei Parubi, secretarul Consiliului ucrainean pentru Securitate Naţională şi Apărare.

Parubi a făcut aceste afirmaţii cu ocazia unui miting proeuropean desfăşurat la Kiev.

Rusia a finalizat, vineri, procedurile pentru anexarea oficială a fostei regiuni ucrainene Crimeea. Statele Unite şi Uniunea Europeană consideră Crimeea drept parte a Ucrainei şi au adoptat sancţiuni economice şi politice contra Rusiei.”

Putin şi Merkel, satisfăcuţi de trimiterea unei misiuni OSCE în Ucraina

Se arata ca:

„Preşedintele rus Vladimir Putin şi cancelarul german Angela Merkel au discutat la telefon despre Ucraina, exprimându-şi satisfacţia faţă de trimiterea unei misiuni a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) în această ţară, a anunţat duminică Kremlinul.

Cei doi lideri au „evocat situaţia care s-a creat după alipirea peninsulei ucrainene Crimeea la Rusia”, potrivit unui comunicat al preşedinţiei ruse, care a precizat că această discuţie a avut loc la iniţiativa Germaniei.

„În ce priveşte criza din Ucraina, ambele părţi şi-au exprimat satisfacţia faţă de decizia de a trimite o misiune a OSCE” în acest stat, a adăugat Kremlinul.

Cele 57 de state membre ale OSCE au ajuns la un acord, vineri seară, privind trimiterea unei misiuni de observatori în Ucraina, Rusia renunţând la contestarea iniţiativei.

Ulterior, Rusia a anunţat că susţine această decizie, subliniind că observatorii internaţionali nu vor avea acces în Crimeea, regiune anexată de Moscova.”

John McCain: Vladimir Putin gândeşte precum Adolf Hitler; Rusia ar putea viza Republica Moldova

Se arata ca:

„Influentul senator american John McCain, membru al Partidului Republican, îl compară pe preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, cu fostul cancelar german nazist Adolf Hitler, avertizând că Rusia ar putea invada estul Ucrainei şi zone din Republica Moldova.

„Vladimir Putin calculează ce teritorii poate ocupa exact cum calcula Adolf Hitler în anii 1930”, a spus McCain, conform BBC.

„Crimeea este o naţiune captivă”, iar reacţia comunităţii internaţionale a fost „aer fierbinte şi foarte puţine acţiuni”, a apreciat McCain.

„Nu văd nimic rău în furnizarea de către SUA a asistenţei militare letale şi neletale Ucrainei, o ţară care tocmai a fost invadată şi destrămată”, a spus McCain, apreciind că Vladimir Putin minte când spune că nu este interesat de invadarea estului Ucrainei sau a unor regiuni din Republica Moldova.

Miercuri, senatorul republican avertiza că Vladimir Putin ar putea viza Republica Moldova şi Letonia după anexarea regiunii ucrainene Crimeea. „Moldova este ţara care trebuie urmărită cu atenţie”, a declarat John McCain într-o emisiune a postului Fox News.”

Gandul

„Am verificat, Transnistria NU a cerut oficial alipirea la Rusia” – Anunţ al ministrului de Externe, Titus Corlăţean, la „După 20 de ani”

Se arata, printre altele, ca:
„Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a anunţat că „nu există o cerere oficială de alipire a Transnistriei la Rusia” şi că acest lucru a fost verificat inclusiv de guvernul de la Chişinău. Corlăţean, a fost duminică, de la ora 10.00, invitatul emisiunii „După 20 de ani”, difuzată de ProTV şi voyo.ro. El a precizat că Traian Băsescu a fost „neinspirat” când a vorbit de unirea cu Republica Moldova.

Ministrul de Externe, Titus Corlăţean a declarat într-un interviu acordat în cadrul emisiunii „După 20 de ani” că s-au făcut verificări în privinţa „faimoasei scrisori” trimisă de la Tiraspol, prin care s-ar fi cerut alipirea Transnistriei la Federaţia Rusă şi s-a confirmat că nu a fost înregistrată sau depusă la Duma din Rusia o „astfel de chestiune”.

„Noi, în mod justificat, am fost mai reţinuţi în comentarii legat de acea faimoasă scrisoare, pe care mi-e greu să traduc, pe care aşa zisul preşedinte al sovietului suprem de la Tiraspol ar fi adresat-o domnului Narâşkin de la Duma de Stat. După verificările făcute normal, guvernul moldovean discutând cu autorităţile ruse s-a confirmat că nu a fost înregistrată, depusă la Dumă o astfel de chestiune şi că până la urmă se pare că a fost mai degrabă un demers individual, fără să aibă în spate o discuţie serioasă în aşa – numitul Parlament”, a explicat ministrul de Externe, Titus Corlăţean în emisiunea „După 20 de ani”.

„Băsescu a fost neinspirat vorbind de unirea cu Republica Moldova”

Întrebat cum apreciază propunerea lui Traian Băsescu de unire a României cu Republica Moldova, Corlăţean a spus că a fost „neinspirată”.

„Suntem cu toţii români, aproape cu toţii români şi fiecare avem sentimentele noastre, fiecare a avut poate un unchi în armata regală, undeva în Basarabia după 28 iunie, când datorită ultimatumului sovietic au trebuit să se retragă şi i-am lăsat pe ceilalţi români în partea cealaltă. Fiecare avem istoria noastră în familie şi simţim. Şi fiecare îşi doreşte să trăim împreună într-o Europă unită. Ceea ce realist astăzi este posibil e să susţinem cât se poate ca R. Moldova să devină membră a UE cât mai rapid posibil”, a explicat ministrul de Externe.

Pe de altă parte, şeful diplomaţiei a precizat că situaţia din Ucraina a dus la „realocarea” interesului SUA pentru această zonă.

„În această fotografie complexă există paradoxal mai multe elemente pozitive. În primul rând o realocare a interesului american, politic, strategic, faţă de această zonă”, a spus Corlăţean. În al doilea rând, evenimentele din Ucraina au dus la accelerarea proceselor europene pentru R. Moldova şi Georgia, a mai spus oficialul român.

„România nu şi-a schimbat poziţia faţă de Kosovo”

România nu şi-a schimbat poziţia faţă de Kosovo, dar sunt evoluţii între Belgrad şi Priştina de care Bucureştiul trebuie să ţintă cont, a declarat, duminică, ministrul de Externe, Titus Corlăţean, respingând, în acelaşi timp, comparaţia făcută de Rusia între Crimeea şi fosta provincie a Serbiei.

„România nu şi-a schimbat poziţia‚ însă în cazul Kosovo ar fi absurd, politic vorbind, să nu ţinem cont de evoluţiile importante în dialogul dintre Belgrad şi Priştina, faptul că aceste evoluţii au condus la un anumit grad de normalizare, faptul că aceste evoluţii au deschis calea viitoarei aderări la UE pentru amândouă, şi pentru Serbia şi pentru Kosovo, şi faptul că Serbia a acceptat (…) în acel acord-cadru de negociere cu UE ca înainte de a finaliza negocierile de aderare să încheie un acord cu valoare juridică obligatorie de normalizare deplină a relaţiei cu Kosovo (…) sunt evoluţii de care şi România şi alte state trebuie să ţină

Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a fost invitat duminică, de la ora 10.00, la emisunea “După 20 de ani”. Ministrul va răspunde întrebărilor lui Cristian Leonte, moderatorul emisiunii şi jurnaliştii Cristian Hostiuc (director editorial “Ziarul Financiar”) şi Claudiu Pândaru (director editorial Mediafax Group). Emisiunea poate fi urmărită pe ProTV şi voyo.ro.”

Mediafax

ÎNGRIJORARE privind Transnistria – Comandant NATO: Suntem preocupaţi de riscul unei intervenţii ruse

Se arata ca:

„Rusia are ample efective militare la frontiera de est a Ucrainei, iar Alianţa Nord-Atlantică este „foarte preocupată” de riscul unei ameninţări la adresa regiunii separatiste Transnistria, afirmă generalul american Philip Breedlove, comandantul suprem al forţelor NATO din Europa, citat de NBC News.

„Efectivele ruse staţionate la frontiera estică a Ucrainei sunt foarte numeroase şi sunt pregătite de operaţiuni”, a declarat generalul Philip Breedlove, subliniind că Alianţa Nord-Atlantică este „foarte preocupată” de riscurile la adresa securităţii regiunii separatiste Transnistria, care oficial aparţine Republicii Moldova.

„Există suficiente trupe ruse la frontiera de est a Ucrainei pentru a fi trimise în Transnistria dacă se ia această decizie; acest lucru este foarte îngrijorător. Rusia se comportă mai mult ca un adversar decât ca partener”, a subliniat Breedlove.

În paralel, ministrul ucrainean al Apărării, Andrei Parubi, a avertizat că armata rusă este pregătită să atace Ucraina în „orice moment”, pentru că obiectivul preşedintelui rus Vladimir Putin nu este doar Crimeea, ci întregul teritoriu ucrainean. „Obiectivul lui Vladimir Putin nu este Crimeea, ci întreaga Ucraină. Trupele ruse sunt mobilizate la frontiere şi sunt pregătite să atace în orice moment”, a declarat Andrei Parubi, secretarul Consiliului ucrainean pentru Securitate Naţională şi Apărare.

Rusia a finalizat, vineri, procedurile pentru anexarea oficială a fostei regiuni ucrainene Crimeea. Statele Unite şi Uniunea Europeană consideră Crimeea drept parte a Ucrainei şi au adoptat sancţiuni economice şi politice contra Rusiei.”

Comandant NATO: Forţele Alianţei trebuie repoziţionate, în contextul ameninţărilor Rusiei

Se arata ca:

„Alianţa Nord-Atlantică trebuie să îşi repoziţioneze forţele militare şi să intensifice capacitatea de reacţie, în contextul riscului unei intervenţii ruse în regiunea separatistă Transnistria şi în estul Ucrainei, afirmă generalul Philip Breedlove, comandantul suprem al forţelor NATO din Europa.

„Trebuie să ne gândim la aliaţii noştri, la poziţionarea forţelor în Alianţă şi la sporirea capacităţii de reacţie, astfel încât să fim acolo pentru apărare, dacă va fi nevoie, în principal în zona baltică şi în alte locuri”, a spus generalul Breedlove.

Potrivit serviciilor de spionaj americane, există unităţi ruse pe toată frontiera de est a Ucrainei, la o distanţă de 50 de kilometri de frontieră.

Rusia are ample efective militare la frontiera de est a Ucrainei, iar Alianţa Nord-Atlantică este „foarte preocupată” de riscul unei ameninţări la adresa regiunii separatiste Transnistria, a declarat generalul american Philip Breedlove, comandantul suprem al forţelor NATO din Europa, citat de NBC News. „Efectivele ruse staţionate la frontiera estică a Ucrainei sunt foarte numeroase şi sunt pregătite de operaţiuni”, a avertizat generalul Philip Breedlove, subliniind că Alianţa Nord-Atlantică este „foarte preocupată” de riscurile la adresa securităţii regiunii separatiste Transnistria, care oficial aparţine Republicii Moldova.

„Există suficiente trupe ruse la frontiera de est a Ucrainei pentru a fi trimise în Transnistria dacă se ia această decizie; acest lucru este foarte îngrijorător. Rusia se comportă mai mult ca un adversar decât ca partener”, a subliniat Breedlove.

În paralel, ministrul ucrainean al Apărării, Andrei Parubi, a avertizat că armata rusă este pregătită să atace Ucraina în „orice moment”, pentru că obiectivul preşedintelui rus Vladimir Putin nu este doar Crimeea, ci întregul teritoriu ucrainean. „Obiectivul lui Vladimir Putin nu este Crimeea, ci întreaga Ucraină. Trupele ruse sunt mobilizate la frontiere şi sunt pregătite să atace în orice moment”, a declarat Andrei Parubi, secretarul Consiliului ucrainean pentru Securitate Naţională şi Apărare.

Rusia a finalizat, vineri, procedurile pentru anexarea oficială a fostei regiuni ucrainene Crimeea. Statele Unite şi Uniunea Europeană consideră Crimeea drept parte a Ucrainei şi au adoptat sancţiuni economice şi politice contra Rusiei.”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Nu se stie clar care sunt intentiile Rusiei, ale lui Vladimir Putin. Traversam o grea criza, poate cea mai grea de la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial incoace… Dupa cum usor se poate constata, problema securitatii continentale este legata de cea din zona Marii Negre. Angajarea militara a Rusiei prin anexarea Crimeii nu poate fi tratata cu indiferenta de catre SUA, Alianta Nord-Atlantica si Uniunea Europeana. Ar fi o mare greseala! Una istorica, si asa ceva nu trebuie sa se intample! Din pacate s-a ajuns la o situatie generata de nerespectarea de catre Marile Puteri a Actului final al Conferintei pentru securitate si cooperare in Europa, elaborat la Helsinki la 1 august 1975. Este un lucru periculos, inceput odata cu Kosovo si care, din pacate, continua acum cu Crimeea. Ar trebui sa constientizam ca evenimentele deschid calea unui razboi in Europa! Chestiunea sensibila mi se pare cea a indivizibilitatii securitatii in Europa… Actul final de la Helsinki arata printre altele ca:

„Conştiente de istoria lor comună şi recunoscînd că existenţa unor elemente comune în tradiţiile şi valorile lor poate să le ajute să-şi dezvolte relaţiile, şi dorind să caute, ţinînd seama pe deplin de originalitatea şi diversitatea poziţiilor şi punctelor lor de vedere, posibilităţi de a-şi uni eforturile pentru a depăşi neîncrederea şi a creşte încrederea, de a rezolva problemele care le separă şi de a coopera în interesul umanităţii, recunoscînd indivizibilitatea securităţii în Europa, precum şi interesul lor comun în dezvoltarea cooperării între ele şi pretutindeni în Europa şi în lumea întreagă şi conştiente de necesitatea ca fiecare din ele să-şi aducă contribuţia la întărirea păcii şi securităţii mondiale, ca şi la promovarea drepturilor fundamentale, a progresului economic şi social şi a bunăstării tuturor popoarelor. ” (subl. mea)

Voi cita dintr-o carte veche – Aspecte militare ale securitatii internationale de Dr. Petre Barbulescu, aparuta la Editura Militara, Bucuresti, 1978:

„Respectarea intereselor de securitate ale tuturor statelor participante la Conferinta pentru securitate si cooperare in Europa, inerente egalitatii lor suverane. Statele participante la conferinta si-au manifestat cu putere vointa de a participa la negocieri de pe pozitii de deplina egalitate. Din dezbaterile Conferintei a reiesit pregnant necesitatea afirmata de toate statele participante, ca orice actiune avand drept obiectiv realizarea securitatii pe continent sa tina seama de interesele de securitate ale fiecarui stat. Problema indivizibilitatii securitatii a fost sustinuta cu putere de Romania, care impreuna cu alte state (Austria, Ciprul, Elvetia, Finlanda si Suedia) a depus o propunere in acest sens, din care razbate cu putere ideea ca negocierile de dezarmare si dezangajare pe continent trebuie sa tina seama de acest aspect fundamental.” (subl. mea)

Or, se stie ca, spre exemplu, scutul antiracheta a ridicat mari semne de intrebare Rusiei, daca nu cumva este indreptat impotriva sa, cerand si garantii juridice ca nu ar fi asa. De asemenea extinderea NATO si a Uniunii Europene sunt privite de catre Rusia tot ca o amenintare la adresa securitatii sale. S-ar putea ca existenta NATO, in contextul dizolvarii Tratatului de la Varsovia, a UE si a unei Rusii invecinate cu NATO si UE sa insemne divizibilitatea securitatii in Europa. Este intr-adevar o problema daca Actul final de la Helsinki a devenit insuficient ca urmare a transformarilor istorice prin care a trecut umanitatea de atunci si pana in prezent. Insa adevarul este ca alt document nu avem. Nici alta conceptie privind securitatea pe continent nu exista pana acum. Or, aceste lucruri fac problema si mai dificila pentru ca nu avem alte abordari decat tot cele vechi.