Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Poate ar trebui un nou Snagov…

Pe mine ma uimeste cum se face politica in tara noastra.

N-am scris zilele acestea pentru ca m-am tot gandit la evenimentele politice desfasurate zilele acestea. Problema ar fi daca intr-adevar se face politica sau daca nu cumva ne situam, daca se poate spune asa, in afara a ceea ce se numeste politica.

In Romania e democratie. Numai ca democratia poate fi consensuala sau conflictuala. Intr-o lume civilizata democratia e mai degraba consensuala. Noi avem o democratie conflictuala. Si inca in tuse foarte groase, daca se poate spune asa. Trebuie, totusi, precizat faptul ca Romania a inregistrat un progres si s-a putut realiza cu adevarat ceva atunci cand a existat un consens. De aici si titlul postarii, cu gandul la Declaratia de la Snagov din 1995. Consensul intre fortele politice ale tarii, gasit atunci, a facut posibila integrarea Romaniei in Uniunea Europeana, dar si in NATO. Fara consens s-ar mai fi atins astfel de obiective strategice?

De atunci au trecut 23 de ani. Pe vremea lui Iliescu a fost, totusi, posibil un consens. Rezultatele au fost benefice. Ce avem acum?

Nu cred ca ma poate banui cineva (dupa tot ce am scris pe blog) de faptul ca sustin decizia CCR de revocare a Laurei Codruta Kovesi. Totusi, eu am precizat un lucru: Presedintele trebuie sa aiba o anumita pozitie fata de aceasta decizie – v. aici. Am inteles, Presedintele nu are un termen anume pentru a lua o hotarare. Trebuie sa citeasca atent decizia CCR, inteleg si asta. Doar ca lucrul asta nu se poate prelungi la nesfarsit. Ceea ce face Iohannis e un exemplu despre cum nu trebuie facuta politica. Ori are o anumita pozitie, o atitudine si le exprima public, ori, daca nu, atunci trebuie sa puna in aplicare decizia Curtii. Or, Presedintele nostru ce face? Se face ca ploua, se uita in dreapta, in stanga… In niciun stat din lume, care are o Constitutie, decizia unei Curti Constitutionale nu poate fi trecuta cu vederea. Eu nu cred ca, spre exemplu, in SUA o decizie a Curtii Supreme (analoaga CCR de la noi) e trecuta cu vederea si nu e pusa in practica, indiferent ca unora nu le convine. Ca se comenteaza, asta e altceva! Aici e vorba de libertatea de exprimare si e normal ca cetatenii sa comenteze deciziile unei Curti Constitutionale. Dar Iohannis, pana acum – si a trecut destula vreme -, nu a luat nicio pozitie politica asupra acestei decizii. Lucrul asta obliga, practic, Parlamentul sa treaca la actiune, iar punerea problemei suspendarii Presedintelui ar fi fost cat se poate de justificata. Pentru ca inseamna ca Presedintele nu doreste sa respecte Constitutia, fara sa dea vreo explicatie. Daca vreti, din punctul asta de vedere, se aseamana cu celebra replica „Alta intrebare!” a lui Florin Iordache. Asa face si Dl. Iohannis, din pacate: „Alta intrebare!”.

Pana la urma, intr-un tarziu, Presedintele a revocat-o pe LCK. Nu spun ca trebuia sa-i multumeasca, asa cum sugereaza Cristian Preda. De fapt, atitudinea D-lui. Preda vine din vremuri revolute. Dar faptul ca Presedintele nu a avut, practic, o pozitie politica lasa de dorit… Totusi, in anuntul facut de purtatorul de cuvant al Presedintiei, Madalina Dobrovolschi, este sprijinita in continuare lupta impotriva coruptiei si statul de drept.

Dar eu ma intreb: unde va ajunge tara asta daca noi din cinci in sase ani tot suspendam Presedintele? Si cu atat mai mult cu cat sunt, putem gasi, justificari in acest sens! Liviu Dragnea a si declarat ca discutiile pentru suspendarea Presedintelui nu s-au incheiat odata cu revocarea din functie a Laurei Codruta Kovesi.

Din pacate, asa se face politica in Romania…

Iar lucrul asta ii deruteaza atat pe cetateni cat si pe partenerii nostri externi.

A fost o dezbatere intensa zilele acestea referitoare la adoptarea de catre Majoritate a unor noi Coduri Penale. Lasand la o parte faptul ca noi din cinci in sase ani schimbam Codurile Penale, deci si politica in domeniul penal a Statului Roman – lucru de natura sa-i deruteze grav pe cetatenii acestei tari si pe partenerii nostri externi, lasand la o parte faptul ca devenim ridicoli, desi, desigur, orice lege e perfectibila, totusi stau si ma intreb ce atitudine e aceea ca sa spui, de exemplu, ca 80% din schimbari au fost „absolut necesare” si doar 20% sunt cu probleme… Noi n-am putut nici in aceasta privinta gasi un consens politic. Si din aceasta cauza predomina in viata noastra politica un conflict destul de mare. Acelasi lucru si in privinta Codului Admnistrativ, propus de Majoritate.

Ar trebui, de asemenea, precizat ca celebra Scrisoare a celor 12 Ambasade reprezinta o interferenta ciudata in actul legislativ al tarii. Eu nu contest aici libertatea de exprimare. Totusi, Romania e un stat suveran si independent prin Constitutia sa. O asemenea Scrisoare nu e doar lipsita de eleganta, dar e un exemplu negativ de a face politica si exprima o lipsa de respect pentru Statul Roman in ansamblul sau. Totusi, cetateanul traitor in, sa zicem, Bacau sau Timisoara, nu traieste in Nebraska. Sper ca sunteti de acord. Ce ar fi ca si Statul Roman sa exprime, prin ambasadele sale, pareri critice la felul in care legifereaza, de pilda, Congresul SUA sau Parlamentul Frantei si sa indemne sa se legifereze acolo in alt fel?

Pe de alta parte, ca exemplu de democratie conflictuala ce iese din zona politica putem sa dam Strada.

Nu ca as avea ceva impotriva ca asa-zisii Tineri Frumosi si Liberi sa iasa in strada si sa ocupe, fara autorizatie, Piata Victoriei pentru a protesta. In Romania exista o cultura a protestului stradal datorita felului conflictual in care se face politica pe plaiurile dambovitene. Eu am fost in mijlocul lor si va pot spune ca acesti tineri care ies in strada sunt destul de linistiti. Nu m-a luat nimeni la bataie. Intr-adevar, prezenta Jandarmilor contrasta cu acesti oameni care se exprimau pasnic.

Totusi, politica inseamna altceva. Politica se face pe voturi, inseamna ideologii. Din acest punct de vedere, actiunea aceasta a strazii nu intra in sfera politicii. Sa fii impotriva lui Dragnea nu inseamna neaparat sa faci politica. E prea putin. Sau citeam acolo o chestie hazlie: „Clasicul Duie Mragnea” 😆 😆 . Doar ca asa ceva nu inseamna politica. Nici macar atitudinea anticoruptie nu-mi spune ceva despre profilul lor politic. Mitingul facut de PSD, unde au venit membri din organizatiile loclale ale PSD, acela e un miting politic. Pe cand Strada noastra nu poate fi incadrata la modul clar intr-o ideologie politica. Nu stim daca acesti oameni sunt liberali, sau poate social-democrati sau conservatori (desi cred ca mai putin conservatori…) etc. E un lucru destul de grav!! Pentru ca e vorba mai mult de anarhie in mitingurile acestea ale Strazii, ale TFL-istilor, decat de politica.

Spre exemplu, Miscarea 5 Stele din Italia are o ideologie politica si un program destul de limpede definit. Noi avem in Parlament un asa-zis partid numit Uniunea Salvati Romania. Ma uit la pozitia politica. Zice acolo: sincretic. Nu cred ca se poate lamuri cineva din aceasta descriere a pozitiei lor politice. Insemna ca ei n-au, de fapt, o pozitie politica. Dupa felul in care se denumeste, seamana foarte mult cu Frontul Salvarii Nationale. Si chiar pare o reeditare moderna a FSN-ului de atunci.

Eu nu pot sa am incredere in tot felul de Miscari – Strada – care are la baza niste ONG-uri daca inteleg eu bine, USR – partid format pe FaceBook, Miscarea Romania Impreuna a lui Dacian Ciolos -, care fac politica dar au mari dificultati de a se defini din punct de vedere politic. Spre exemplu, mie, cel putin, Manifestul Miscarii Romania Impreuna mi se pare de o superba platitudine. Pe de alta parte are tot felul de neclaritati, de pilda:

„Considerăm că o societate trebuie să construiască un echilibru corect între libertate şi dreptate. Credem în primatul valorii libertății, căci aceasta este sursa creativității umane, a inițiativei, a dezvoltării, dar şi a responsabilității fiecăruia pentru sine, familie, comunitate și pentru generațiile viitoare.

[…]

Piața liberă este o soluție în asigurarea competiției, dar nu garantează nici onestitatea acesteia, nici intrarea sau menținerea în competiție a celor defavorizați. În același timp, deși prețuim competiția și aderăm la individualism ca formă de exprimare a creativității, considerăm că acțiunea colectivă, cooperarea, bazate pe individualismul etic, nu pe cel egoist, sunt pietre de hotar în construirea unei lumi libere și drepte pentru cât mai mulți oameni cu putință.”

Dar cine a spus ca viata e dreapta?, ca sa-l citez pe Milton Friedman – v. aici. Ce inseamna sa „construiesti un echilibru corect intre libertate si dreptate”? Cu parere de rau, domnule Presedinte Iohannis, dar trebuie scoase in evidenta aberatiile domnului Ciolos. Iata, spre exemplu ce declama, patetic, Manifestul:

„De ce am ajuns la plecarea în pribegie și la perpetuarea unui cerc vicios al subdezvoltării? De ce acești oameni care au plecat și pleacă nu au reușit să facă o masă critică încât să modeleze și să tragă lumea noastră după ei?”

Pentru ca sunt oameni liberi, pentru ca libera circulatie a oamenilor e unul din pilonii Uniunii Europene. Pentru ca regimul comunist le-a ingradit in mod abuziv acest drept fundamental!! Si apoi de vorbe si de patetism, eu cred ca lumea s-a saturat. Iar solutia pe care o propune este acelasi si acealasi cliseu pe care il auzim zilnic: „democrația de la ”firul ierbii”” si „respectarea statului de drept de către orice persoană”. De fapt si Miscarea D-lui. Ciolos e un fel de Salvati Romania a lui Nicusor Dan.

Toti vor sa salveze Romania.

Asa a vrut si Frontul Salvarii Nationale atunci, in ’90.

De fapt, tot Manifestul Miscarii D-lui. Ciolos e de un fesenism clasic. Cu toate acestea, trebuie aratat ca, desi se spunea despre Ion Iliescu ca ar fi un neocomunist, liber-cugetator cum s-a autodefinit, Iliescu credea in energiile pietei libere si in superioritatea acesteia fata de economia de stat si planificata de catre stat de pe vremea comunismului. Iliescu a scris despre aceste lucruri. Pe cand conceptia D-lui. Ciolos e macar intrucatva colectivista.

Despre ce neocomunism vorbim atunci, domnule Iohannis?

Aceeasi intrebare pentru Departamentul de Stat al SUA.

Toate aceste forme poltice de salvare a Romaniei, a natiunii vor, de fapt, sa multumeasca pe toata lumea. Or, lucrul acesta nu e cu putinta si de aceea astfel de utopii au un sambure totalitar din start, asta ca sa le facem o caracterizare politica.

Eu stau si ma intreb cum de nu se observa si niste similitudini in denumirea unor astfel de miscari, de pilda: Miscarea Romania Impreuna – Rusia Unita a lui Vladimir Putin. „Impreuna” – „Unita”, nu prea e deloc in regula!!

Insa ceea ce este regratabil e mersul haotic, daca pot sa-i spun asa, al Romaniei. Democratia presupune, desigur, conflictul. Dar cu totul altceva este sa vrei sa fie un conflict sau sa-l intretii. Pe marile probleme trebuie sa existe un consens politic si societal si o viziune cat se poate de echilibrata. Din pacate, ceea ce s-a putut in 1995 pare a nu se mai putea intampla acum. Din pacate, nici Presedintele actual pare a nu avea capacitatea de a genera un consens ci mai degraba ori nu vorbeste sau are reale dificultati in a-si exprima o pozitie politica, ori se pune singur, fara sa-l sileasca cineva, in conflict cu Majoritatea.

Din pacate, mi-e teama ca toata aceasta batalie politica este una, in fapt, infructuoasa. Zadarnica, stearpa. Dar capabila sa ne impinga inapoi.

Iar daca, pe buna dreptate, Parlamentul va purcede la suspendarea Presedintelui, Romania va fi, in plan european, un exemplu de instabilitate in zona. Si asta de la un exemplu si un factor de stabilitate, cum eram odata.

Si a pune Romania la ordinele unor Ambasade e un lucru dezgustator. Si vom fi, pe buna dreptate, dispretuiti.

As dori sa inchei aratand ce fel de Putere si ce fel de Opozitie avem. Ca sa ia aminte mai cu seama Opozitia de azi.

Ganditi-va ca PSD, desi si-a dat jos doua guverne, desi au avut loc atatea si atatea mitinguri de protest in Piata Victoriei (despre care am scris si eu), s-a erodat cu doar 2% – asa spunea un sondaj recent care a fost prezentat la Realitatea TV.

Acelasi sondaj spunea ca PNL, desi e in Opozitie, in loc sa atraga capital electoral, cum e normal sa fie, a pierdut un procent, daca nu chiar doua!!!

Daca ne uitam la sondajele de opinie efectuate de la alegerile din 2016 incoace se observa cu usurinta, cu ochiul liber, ca PSD e la o medie in vecinatatea lui 40%, iar PNL, principalul partid de Opozitie se situeaza la 25%. USR a reusit doar de doua ori sa aiba intre 11 si 13%, in rest media sa e de 9%. Nu mai vorbesc de faptul ca Sociopolul da PNL-ul, intr-un sondaj efectuat la sfarsitul lui mai si inceputul lui iunie, la doar 18%, limita de 21% fiind cea maxima, marja de eroare fiind de plus, minus trei puncte procentuale. Dupa Sociolpol si IMAS, PNL a suferit o scadere dramatica din februarie, acest an, incoace.

PNL, USR, chiar impreuna cu PMP, nu pot face, impreuna, cat PSD-ul singur.

Oare aceste lucruri nu dau, totusi, de gandit Opozitiei noastre?

Pentru ca nu vedem, din pacate, o strategie prin care Opozitia sa reuseasca sa creasca din punct de vedere electoral, desi ar avea de unde berechet!!!

Stiti care e efectul?

Se perpetueaza in continuare, de la alegerile din 2016, pe scena politica romaneasca un profund dezechilibru politic marcat si de o imposibilitate cronica de a gasi un consens pe marile probleme ale acestor vremuri care privesc Romania. Acest dezechilibru se tot rostogoleste si este uimitor cat de putin s-a erodat PSD, la guvernare fiind!! Si scade PNL, fiind in Opozitie…

Reclame

iulie 9, 2018 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 7 comentarii

Ce ar trebui sa faca Presedintele?

Trebuie sa spunem de la bun inceput ca nu e deloc in regula ce se petrece zilele astea in Romania.

Avem o decizie a Curtii Constitutionale in favoarea revocarii din functie a Procurorului-Sef al DNA, D-na. Laura Codruta Kovesi, care, de fapt – conform actualei Constitutii a Romaniei – trebuia sa fie luata de CSM. Art. 134 din Constitutie, privind atributiile CSM, spune la al.2 si la al. 3 urmatoarele:

„(2) Consiliul Superior al Magistraturii indeplineste rolul de instanta de judecata, prin sectiile sale. In domeniul raspunderii disciplinare a judecatorilor si a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organica. In aceaste situatii, ministrul Justitiei, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul general al parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie nu au drept de vot.

(3) Hotararile Consiliului Superior al Magistraturii in materie disciplinara pot fi atacate la Inalta Curte de Casatie si Justitie

Curtea Constitutionala, prin decizia luata, a solutionat astfel un conflict juridic de natura constitutionala (art. 146 privind atributiile Curtii Constitutionale, al. e). Dar deciziile Curtii Constitutionale sunt „general obligatorii” (art. 147, al.4) si nu au cum sa fie atacate.

Deci daca CSM ar fi luat hotararea in materie disciplinara impotriva D-nei. Kovesi, aceasta ar fi putut fi atacata la ICCJ. Pe cand asa, interpretandu-se drept conflict juridic de natura constitutionala, prin decizia CCR, aceasta decizie e obligatorie si nu mai poate fi atacata. Totusi, raportul ministrului Justitiei, Dl. Tudorel Toader, se refera la chestiuni disciplinare legate de Procurorul-Sef al DNA, nu la un conflict de natura constitutionala. Si atunci lucrurile apar ca si cum aceasta Curte Constitutionala ar fi realizat prin decizia sa un shortcut pentru demiterea D-nei. Kovesi, fara putinta ca decizia sa fie atacata undeva.

Deci fara ca D-na. Kovesi sa aiba posibilitatea sa se apere in vreun fel, trebuind sa accepte sa fie demisa in felul acesta. Eu cred ca acest lucru contravine mai multor legi in vigoare in Romania, constituindu-se de la sine intr-un evident abuz. Abuz constitutional. Problema nu e persoana D-nei. Kovesi, nici spun ca ar fi de neinlocuit. Ci ABUZUL constitutional care ii forteaza mana Presedintelui pentru a o demite pe Laura Codruta Kovesi!! Chestiunea este, prin urmare, daca Presedintele achieseaza sau nu la un astfel de abuz.

De aceea, Presedintele are tot dreptul sa ceara explicatii in acest sens Curtii Constitutionale, in virtutea rolului sau de „a veghea la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice” (art. 80, al. 2 din Constitutie). Pentru ca decizia Curtii Constitutionale ii incalca D-nei. Kovesi un drept constitutional: acela de a ataca hotararea sau decizia la Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu atat mai mult cu cat Constitutia stipuleaza clar la art. 126 privind instantele judecatoresti, al. 1:

” (1) Justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite prin lege”

Deci Justitia nu se realizeaza prin hotararile Curtii Constitutionale, iar „solutionarea conflictelor juridice de natura constitutionala” (art. 146, al. e) trebuie sa tina cont de art. 126, al.1, puterea CCR fiind marginita de acest articol. Altminteri, spre exemplu, Curtea Constitutionala ar avea o putere nelimitata, interpretand dupa bunul plac, dupa cum doreste Constitutia si dand orice fel de hotarari care sunt „general obligatorii”. Or, lucrurile nu stau asa, iar hotararea Curtii Constitutionale intra in conflict constitutional cu art. 134 si cu art. 126 din Constitutie.

Parerea mea este ca Presedintele ar trebui sa notifice Curtea Constitutionala in legatura cu astfel de aspecte, in conformitate cu Rolul Presedintelui, prevazut de Constitutie in art. 80, si sa ceara Curtii sa corecteze decizia gresita pe care a luat-o si a publicat-o in Monitorul Oficial. De asemenea, Presedintele ar trebui neaparat sa verifice daca decizia CCR nu contravine Integrarii Euroatlantice – Titlul VI din Constitutie.

Recapituland, decizia Curtii Constitutionale are urmatoarele carente:

 – prin aceasta CCR se substituie CSM;

 – are loc un abuz constitutional;

 – i se incalca in mod flagrant niste drepturi constitutionale Laurei Codruta Kovesi, neputand sa atace demiterea sa din functia de Procuror-Sef al DNA. Pentru acest lucru Laura Codruta Kovesi ar putea da Romania in judecata la CEDO pentru ca, prin decizia nedreapta a CCR (caci nu prin CCR se realizeaza justitia in Romania, conform Constitutiei), i se incalca dreptul fundamental de a ataca sau a avea posibilitatea de a gasi cai de atac (stipulat in Constitutia Romaniei) impotriva unei anumite decizii, data de CCR, de revocare din functie.

In mod clar se vede ca nu se doreste altceva decat izgonirea ei de la sefia DNA. Nici n-are importanta daca in mod drept, pe dreptate, sau in mod nedrept, pe nedreptate. Ci ca asa vor unii, asa spun anumite interese. Iar Presedintele, prin rolul sau, TREBUIE SA SE IMPLICE MAI MULT tinand cont de art. 80, al 2. din Constitutie care, printre altele, arata: ca „vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice„. Or, CSM, conform Titlului III din Constitutie, face parte din aceste autoritati publice, in acest caz e vorba despre Autoritatea judecatoareasca (cap. VI). Iar daca „vegheaza la respectarea Constitutiei”, atunci are datoria de a semnala eventuale derapaje si greseli din partea CCR si de a lua masuri. Presedintele nu poate sa dea afara un om care nu ar avea posibilitatea sa se apere, incalcandu-i-se acest drept printr-o decizie abuziva a CCR. In Romania e ilegal asa ceva! Si cred ca Dl. Tudorel Toader stie foarte bine lucrul asta. Nu dumnealui era indrituit s-o judece pe D-na. Kovesi si activitatea dumneaei in functia de Procuror-Sef al DNA. Art. 134 din Constitutie pune o limita autoritatii ministrului Justitiei, de care vorbeste art. 132, al.1:

„Procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului Justitiei”

Limita pe care o pune ministrului Justitiei art. 134 este ca acesta nu poate sa judece un procuror si nici nu poate sa-i incalce dreptul de a ataca o decizie impotriva sa, in materie disciplinara.

Corectarea deciziei CCR mi se pare un lucru esential. Si in continuare trebuie ca Presedintele sa-si „exercite functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate”. Insa trebuie inteles ca aceasta mediere de care dispune Presedintele nu inseamna ca Presedintele sa se amestece in treburile Justitiei pentru a influenta rezultatele unor decizii judecatoresti. Intrucat s-ar incalca principiul separatiei puterilor in stat si independenta Justitiei. Insa Presedintele ar trebui sa invite la o masa rotunda, la Cotroceni, Puterea si Opozitia spre a sta la o discutie privind DNA, D-na. Kovesi, complexul de interese in aceasta problema, incluzand aici si pozitia partenerilor nostri strategici, SUA si UE, din care facem parte. Pot fi mai multe runde de intalniri, desigur. Pot fi invitati si reprezentanti ai societatii civile, ai diverselor ONG-uri, deoarece dialogul si intelegerea buna a chestiunilor e un lucru esential pentru ca treburile sa mearga bine. Presedintele are acest drept constitutional si ar fi bine sa si-l exercite.

In final as dori sa amintesc ce spune, prntre altele, Constitutia la art. 148 – Integrarea in Uniunea Europeana pentru a intelege ca nu se pot face legi, spre exemplu ale Justitiei, cum vrei. Iata ce arata al. 2 si al. 4, din art. 148:

„(2) Ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea actului de aderare.

(3) Parlamentul, Presedintele Romaniei, Guvernul si autoritatea judecatoreasca garanteaza aducerea la indeplinire a obligatiilor rezultate din actul aderarii si din prevederile alineatului (2)”

Si eu cred ca trebuie sa ne reamintim ca aderarea noastra la NATO si UE inseamna aderarea la o comunitate de valori. Inclusiv NATO pune accent pe valorile comune ale tarilor membre. Iar Presedintele, al carui rol este si acela de a „veghea la respectarea Constitutiei”, trebuie sa tina cont de aceste lucruri.

iunie 19, 2018 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 13 comentarii

CCR – un fel de Sef de Stat al Romaniei?!

Se vorbeste mult zilele acestea despre decizia CCR in Dosarul Kovesi si iata ca, in valtoarea controverselor, CCR face apel la Comisia de la Venetia.

Se dezbate foarte intens despre cum ar trebui sa reactioneze Presedintele: sa respecte sau nu decizia Curtii? Daca a gresit sau nu Curtea, daca a incalcat sau nu Constitutia.

Eu cred ca problema e alta. Si anume ca, din anumite motive s-a inradacinat in societatea noastra naravul ca pentru orice problema ivita mergem repede-repede la Curte s-o rezolve. In felul asta noi am transformat CCR intr-un fel de Conducator al Romaniei, intr-un fel de Sef de Stat care decide ce trebuie facut si da in acest sens directive.

In cazul abuzurilor facute de un procuror sau un judecator are cine sa se ocupe: CSM. Nu Curtea Constitutionala.

In esenta, rolul CCR este de a verifica constitutionalitatea unor acte normative. Cu alte cuvinte, conformitatea lor cu Constitutia.

Rolul CCR nu e sa decida cine trebuie dat afara si cine nu. Ca dupa aceea sa spuna ca deciziile Curtii sunt obligarorii. Adica nu mai ai ce-i face!

CCR, prin decizia luata in Dosarul Kovesi, ii spune Presedintelui ca trebuie s-o dea afara. Ca si cum Presedintele ar fi subordonatul Curtii. Or, aici e vorba de o inadmisibila imixtiune a Curtii in actul de guvernare. O imixtiune, evident, neconstitutionala.

Presedintele nu e subalternul Curtii. Si nici Curtea un fel de Sef de Stat sau, poate mai bine zis, un fel de Conducator Suprem, dar „democratic”, al Romaniei!

Pe de alta parte, CSM e trecut in derizoriu, iar Curtea devine un factotum in tara.

Devenim ridicoli, zau asa!

Iar PSD doreste sa scoata un numar impresionant de oameni in strada, la un miting urias!!

Ei spun ca impotriva abuzurilor.

Si ei sunt la Putere! 🙂

Dar de ce n-au facut un asemenea miting cand s-au intamplat aceste abuzuri?

Pe de alta parte, eu stau si ma intreb ce vom face de acum incolo? Vom merge repede-repede (cu pâra) la Comisia de la Venetia, ca sa ne „arbitreze” (ca noi nu suntem in stare)? Sa ne spuna Comisia de la Venetia ce sa facem, ca noi… Si in felul asta transformam Comisia de la Venetia intr-un fel de Sef de Stat al Romaniei!

Va dati seama cat suntem de ridicoli?

iunie 6, 2018 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 24 comentarii

Fermitate, Moderatie, Dialog

Ne intrebam cu totii, cred, care ar fi solutia pentru a calma spiritele si a-i face pe oameni sa nu mai iasa in strada.

As dori sa spun ca, in chip paradoxal poate, solutia nu consta in abrogarea ordonantelor. De fapt, nici nu e sigur ca daca s-ar anula ordonantele cu pricina lumea ar intra in case si n-ar mai manifesta.

Dreptul de a manifesta e unul democratic si constitutional. Manifestantii au fost pasnici, protesteaza seara pentru a nu deranja prea mult circulatia prin oras. Vin cu copiii pentru a arata ca nu sunt violenti si ca nu doresc violenta, ca nu au vreo intentie in acest sens.

In niciun caz PSD-ALDE nu trebuie sa apeleze la un contramiting: ar fi cea mai mare eroare!! E clar ca acum nu e momentul.

Problema este ca nu e vreo forta politica care sa revendice deschis si sa-si asume aceste mitinguri uriase ce au loc in toate orasele mari ale tarii. Pentru ca daca ar exista o astfel de forta politica s-ar putea desfasura un dialog politic. Asa cum se prezinta lucrurile acum, a anula ordonantele nu-mi garanteaza calmarea oamenilor si renuntarea la miting. S-ar putea intampla un lucru contrar – mitingurile nu numai sa nu inceteze, dar sa castige in virulenta.

De asemenea, cred ca Presedintele tarii ar trebui sa-si precizeze pozitia: dumnealui e forta politica care revendica si isi asuma aceste actiuni de protest ce au loc in strada? Daca nu, ar trebui sa initieze imediat DIALOGUL IN VEDEREA MEDIERII intre stat si societate, cum spune Constitutia, nu sa fie partnitor din punct de vedere politic, pentru ca ar incalca aceasta Constitutie.

Un alt aspect e unul care tine de democratie. Democratia nu inseamna ca o minoritate sa iasa in strada si sa impuna Puterii legitime abrogarea unor legi sau adoptarea unor legi. Oamenii trebuie sa stie odata si odata ca e necesar sa te prezinti la vot si sa votezi. Nu sunt pentru impunerea obligatorie a votului, dar cel care nu voteaza trebuie sa inteleaga ca neexercitandu-si dreptul democratic de a vota da posibilitatea unei forte politice care nu-l reprezinta sa obtina Puterea. Marele pericol al abrogarii ordonantelor la presiunea strazii este ca tinerii acestia, crescuti in spiritul luptei anticoruptie (erau mici cand s-a infiintat PNA!), ar putea sa-si inchipuie ca „strada face legea” si ca oricand o mobilizare pe retelele de socializare, cu scoaterea lumii in strada in proportii foarte mari, poate sa impuna, printr-o uriasa presiune, Puterii legitime cum sa guverneze si ce legi sa adopte. Cu alte cuvinte: „Nu merg la vot, ca ma doare in paispe, dar stai putin, ca, la o adica, ne moblizam si ne stragem din toata tara sute de mii si obtinem ce vrem noi!!” – eu sper sa nu se ajunga la asa ceva, pentru ca atunci nu se mai poate vorbi de democratie si s-ar incalca si Constitutia.

Si atunci ce ar trebui sa faca PSD-ALDE?

Nimic.

Uneori e mai bine asa.

Dar, totusi, ar trebui sa faca ceva: sa dea dovada de FERMITATE, MODERATIE SI DIALOG. Ceea ce nu au facut pana acum si s-a ajuns la mitinguri uriase in toata tara, nu mai vorbesc la Bucuresti. PSD trebuie sa initieze dezbateri, sa explice cu adevarat, nu cum au facut pana acum, adica deloc, problemele. Si cred ca ar trebui sa dea un semnal Pietii ca a inteles punctul lor de vedere si-l analizeaza. De asemenea, cred ca ar trebui ca orice eventuale actiuni violente ale manifestantilor sa fie contracarate de jandarmi conform regulamentelor lor profesionale. Sper sa nu se intample violente. Dar manifestantii trebuie sa stie ceva: a intimida Guvernul prin iesirea masiva in strada nu e un lucru in regula si nu tine de regula jocului democratic. Cred ca manifestantii stiu care a fost rezultatul votului de la alegerile legislative. Eu cred ca ar trebui sa dea dovada de un minim respect fata de aceste alegeri si de rezultatul lor. Altminteri ce fel de miscare e asta, cea din strada? Una anarhica?

Rezultatul recentelor alegeri legislative a condus la un dezechilibru politic major in societate. Multi insa nici n-au mers la vot. Asta e. Acum… nu mai ai ce sa-i faci… De aceea eu le-as recomanda manifestantilor: MODERATIE SI DIALOG. Puterea trebuie sa dea dovada si de FERMITATE pentru a nu ajunge in anarhie sau sa se degenereze intr-un mod nedorit acest prelung miting.

Pentru ca orice atitudine exclusivista, atat din partea Puterii legitime cat si din partea manifestantilor, nu face decat rau. Iar dialogul social este un lucru de baza intr-o societate democratica.

De asemena, trebuie vazut si ce parere are Curtea Constitutionala. Cu atat mai mult, moderatia si dialogul se impun intr-o astfel de situatie.

In acest sens eu le-as recomanda manifestantilor sa trimita reprezentanti pentru dialogul cu Guvernul si cu principala forta politica a tarii, care a castigat alegerile, PSD-ALDE. Altminteri exista riscul ca mitingul sa degenereze, iar Jandarmeria, conform legii, sa intervina. Si ar fi frumos, cum spuneam mai sus, ca acest dialog sa fie prezidat de Presedintele Romaniei, Dl. Iohannis putand sa-si exercite astfel functia de mediator , cf. art. 80 din Constitutie. Pentru ca manifestantii sa inteleaga ca sunt auziti la cel mai inalt nivel si ca Puterile legitime, alese ale tarii dau dovada de fermitate si constitutionalitate pentru a sanctiona legal, desigur, orice derapaj ce ar conduce la instabilitate politica si destabilizare.

februarie 5, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

Statul ca o prada

Sa vedem mai intai ce spune CCR in celebrul comunicat de presa din 16 februarie:

II. În aceeași zi, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituţia României şi a art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală – Punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică, dispoziţii care au următorul conținut:

„(1) Procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului.”

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” din cuprinsul dispoziţiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală este neconstituţională. Curtea a constatat că textul criticat contravine prevederilor constituţionale cuprinse în art.1 alin.(3) conform cărora România este stat de drept, în care drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor sunt garantate. De asemenea, sintagma supusă controlului nu respectă condiţiile de calitate inerente unei norme legale, sub aspectul clarităţii, preciziei şi previzibilităţii, întrucât nu permite subiecţilor de drept să determine care sunt organele specializate ale statului abilitate să realizeze măsurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnică, măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viaţa privată a persoanelor.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanței care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Tribunalului București– Secţia I-a Penală .

Argumentele reţinute în motivarea soluţiilor pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.”

Si acum sa vedem ceva mai pe larg…

HotNews

Motivatia Curtii Constitutionale in cazul interceptarilor: Nicio reglementare, cu exceptia Codului de procedura, nu contine norme de a consacra competenta altui organ de a efectua interceptari / Decizia se aplica dosarelor aflate pe rol

Se arata ca:

„Curtea Constitutionala a publicat motivarea deciziei prin care a declarat neconstitutional un articol din Codul de procedura penala care permitea SRI sa faca interceptari in dosarele instrumentate de DNA si alte parchete. Potrivit deciziei, luata cu majoritate de voturi, CCR arata ca nicio reglementare din legislatia nationala in vigoare, cu exceptia dispozitiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedura penala, nu contine vreo norma care sa consacre expres competenta unui alt organ al statului, in afara organelor de urmarire penala, de a efectua interceptari, respectiv de a pune in executare un mandat de supraveghere tehnica, arata Agerpres.

Cel mai puternic efect al deciziei este ca se aplica proceselor aflate pe rol, ceea ce inseamna ca probele obtinute prin interceptari facute de SRI sau alte servicii se informatii nu vor mai fi luate in calcul de judecatori.

Decizia nu se aplica insa dosarelor in care au fost pronuntate solutii definitive, condamnatii in aceste spete neputand cere revizuirea sentintelor, cu o exceptie: daca au ridicat exceptii similare de neconstitutionalitate pana la publicarea acestei decizii in Monitorul Oficial.

Un alt efect al deciziei CCR este ca, in acest moment, procurorii nu mai pot apela la SRI sau alte servicii de informatii pentru interceptari. Daca in cazul DNA exista posibilitati tehnice, in cazul DIICOT sau Parchetului General, procurorii nu au tehnica necesara pentru a realiza interceptarile.

Trebuie amintit ca decizia CCR nu se aplica probelor obtinute de SRI in urma interceptarilor efectuate pe mandate de siguranta nationala. Nu e clar in acest moment cate din dosarele DNA sunt facute pe siguranta nationala si cate cad sub incidenta deciziei Curtii.

Curtea Constitutionala precizeaza ca decizia privind supravegherea tehnica se va aplica dosarelor aflate pe rolul instantelor de judecata, nu cauzelor definitiv solutionate pana la data publicarii sale.

‘In ceea ce priveste hotararile definitive, aceasta decizie poate servi ca temei de revizuire, in baza art.453 alin.(1) lit.f) din Codul de procedura penala, in aceasta cauza, precum si in cauzele in care au fost ridicate exceptii de neconstitutionalitate similare, inaintea datei publicarii prezentei decizii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I’, arata CCR.

In motivare se arata: „Curtea retine ca sintagma ‘ori de alte organe specializate ale statului’ apare ca fiind lipsita de claritate, precizie si previzibilitate, nepermitand subiectilor sa inteleaga care sunt aceste organe abilitate sa realizeze masuri cu un grad ridicat de intruziune in viata privata a persoanelor”.

De asemenea, „Curtea apreciaza ca reglementarea in acest domeniu nu poate fi realizata decat printr-un act normativ cu putere de lege, iar nu printr-o legislatie infralegala, respectiv acte normative cu caracter administrativ, adoptate de alte organe decat autoritatea legiuitoare, caracterizate printr-un grad sporit de instabilitate sau inaccesibilitate”.

„Avand in vedere aceste argumente si caracterul intruziv al masurilor de supraveghere tehnica, Curtea constata ca este obligatoriu ca aceasta sa se realizeze intr-un cadru normativ clar, precis si previzibil, atat pentru persoana supusa acestei masuri, cat si pentru organele de urmarire penala si pentru instantele de judecata, se arata in motivarea CCR.

Curtea apreciaza ca, in caz contrar, „s-ar ajunge la posibilitatea incalcarii intr-un mod aleatoriu/abuziv a unora dintre drepturile fundamentale esentiale intr-un stat de drept: viata intima, familiala si privata si secretul corespondentei”.

Curtea considera ca „este justificata optiunea legiuitorului ca mandatul de supraveghere tehnica sa fie pus in executare de procuror si de organele de cercetare penala”, precum si de catre lucratorii specializati din cadrul politiei, dar „aceasta optiune nu se justifica, insa, in privinta includerii (…)sintagmei ‘alte organe specializate ale statului’, neprecizate in cuprinsul Codului de procedura penala sau in cuprinsul altor legi speciale”.

Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata de avocatul Cătălin Georgescu, care ii apara pe Nalini Ziya, Nalini Noori şi Hosseini Seyed Mehdi într-un dosar la Tribunalul Bucureşti – Secţia I penală.”

Decizia CCR privind interceptarile

Mediafax

CCR motivează decizia în cazul interceptărilor: SRI nu are atribuţii de cercetare penală. IGPR cere 1.000 de poliţişti şi 30 de milioane de euro. Cum reacţionează DNA şi DIICOT în acest caz

Se arata ca:

Curtea Constituţională a României a motivat decizia legată de interzicerea Serviciul Român de Informaţii să desfăşoare activităţi de supraveghere tehnică, susţinând că SRI nu are atribuţii de cercetare penală. Inspectoratul General al Poliţiei Române(IGPR) a anunţat printr-un comunicat de presă, miercuri, că „se impune o suplimentare structurii cu 1.000 de posturi de agenţi şi ofiţeri de poliţie precum şi rectificarea bugetului instituţiei cu 30 de milioane de euro”.

„Curtea constată că legiuitorul a inclus, în cuprinsul art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală, pe lângă procuror, organul de cercetare penală şi lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei şi a altor organe specializate ale statului. Aceste organe specializate ale statului nu sunt definite, nici în mod expres, nici în mod indirect în cuprinsul Codului de procedură penală. De asemenea, norma criticată nu prevede nici domeniul de activitate specific acestora, în condiţiile în care, în România, activează, potrivit unor reglementări speciale, numeroase organe specializate în diverse domenii. Astfel, în afara Serviciului Român de Informaţii, care are atribuţii exclusiv în domeniul siguranţei naţionale, neavând atribuţii de cercetare penală, există şi alte servicii cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, precum şi o multitudine de organe specializate ale statului cu atribuţii în varii domenii”, a explicat CCR în motivarea deciziei.

Totodată, Curtea Constituţională susţine că „sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” apare ca fiind lipsită de claritate, precizie şi previzibilitate, nepermiţând subiecţilor să înţeleagă care sunt aceste organe abilitate să realizeze măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viaţa privată a persoanelor”.

Curtea Constituţională a declarat neconstituţional un articol din Codul de Procedură Penală care reglementează supravegherea tehnică din timpul cercetării penale, mai exact articolul care arată cine execută această supraveghere (interceptări ale comunicaţiilor, înregistrări audio-video ambientale).

Judecătorii Curţii Constituţionale au stabilit că articolul 142, alineatul 1, din Codul de Procedură Penală referitor la punerea în executare a mandatului, este neconstituţional. Articolul respectiv arată că „procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului”, CCR stabilind că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” nu respectă Constituţia şi este neclară.

DNA, reacţie în urma motivării CCR : Este nevoie de 130 de poliţişti şi 10.415.000 de euro

Conducerea DNA explică, printr-un comunicat de presă, care sunt efectele deciziei CCR privind interzicerea realizării interceptărilor de către SRI, susţinând că hotărârea va impune detaşarea, în cadrul D.N.A., a 130 de poliţişti dar şi cheltuieli de aproximativ 10.415.000 euro.

DNA precizează că modificarea legii „va impune detaşarea, în cadrul D.N.A., a unui număr de 130 de lucrători de poliţie şi pregătirea specifică a acestora precum şi achiziţia de autovehicule şi echipamente tehnice suplimentare”, explicând că „aceste măsuri presupun un efort bugetar în valoare de aproximativ 10.415.000 euro”.

Conducerea DNA a transmis Ministerului Justiţiei o adresă prin care solicită „promovarea unei hotărâri de guvern prin care să fie suplimentat numărul maxim de posturi al Direcţiei Naţionale Anticorupţie cu 130 de posturi de ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară, precum şi rectificarea bugetului instituţiei cu suma anterior menţionată”, a anunţat instituţia.

În adresa trimisă Ministerului Justiţiei se arată că „în situaţia în care organele judiciare se vor afla în imposibilitatea de a folosi resursele operaţionale ale S.R.I., va fi necesară suplimentarea resurselor proprii ale D.N.A. pentru a putea asigura în continuare eficienţa activităţii de investigare a infracţiunilor de corupţie”, realizându-se în acest scop o evaluare preliminară a volumului de activitate al D.N.A. din perspectiva activităţii de supraveghere tehnică, context în care au fost estimate şi cheltuielile care s-ar impune, suma totală fiind estimata la aproximativ 10.415.000 euro.

În acestă sumă, DNA a inclus achiziţionarea de logistică pentru realizarea interceptărilor ambientale, achiziţionarea de logistică în materia interceptării comunicaţiilor, detaşarea a 130 de poliţişti şi instruirea lor, „atribuirea/ achiziţia unui sediu secundar pe raza municipiului Bucureşti în proximitatea sediului central al DNA (suprafaţă utilă de minim 1.000 – 1.500 mp şi loc de parcare pentru minim 10 autovehicule)” dar şi achiziţionarea a 30 de autoturisme.

De asemenea, conducerea DNA menţionează că „pentru aceste estimări, s-a avut în vedere ipoteza folosirii de către organele de urmărire penală a infrastructurii existente la nivelul S.R.I, pentru interceptarea comunicaţiilor la distanţă. În situaţia în care ar fi necesare achiziţii suplimentare pentru substituirea acestor echipamente, costurile ar creşte în mod substanţial, fără ca la acest moment să putem face o estimare, având în vedere că un asemenea demers nu a mai fost realizat în cadrul sistemului judiciar”.

DNA estimează că activitatea instituţiei ar putea reveni la standardele din prezent într-un interval de aproximativ doi ani de la momentul la care sunt asigurate resursele menţionate.

DIICOT, reacţie la motivarea CCR: Avem nevoie de 200 de poliţişti şi 20 de milioane de euro

Conducerea DIICOT susţine că „va solicita Ministerului Justiţiei înfiinţarea serviciului tehnic al Direcţiei” fiind nevoie de 200 de lucrători de poliţie şi de o investiţie de 20 de milioane de euro, a transmis instituţia, miercuri, într-un comunicat de presă.

Potrivit unui comunicat, DIICOT „va solicita Ministerului Justiţiei promovarea unei ordonanţe de urgenţă de modificare a Legii 508/2004 prin care va solicita înfiinţarea serviciului tehnic al Direcţiei”.

„Această modificare va impune achiziţia de echipamente tehnice specifice şi detaşarea iniţială a unui număr de 200 de lucrători de poliţie în cadrul DIICOT, precum şi asigurarea trainingului acestora. Aceste măsuri presupun un efort bugetar de peste 20.000.000 de euro, această sumă fiind susţinută la acest moment doar de sumele utilizate de alte unităţi specializate de parchet în acelaşi demers, sumele absolute putând fi precizate numai după un calcul judicios efectuat împreună cu specialiştii în domeniu. Precizăm că nu putem raporta la acest moment necesarul de resurse la un reper existent, deoarece Direcţia nu deţine nici un mijloc tehnic şi nici un specialist desemnat”, transmite DIICOT.

Totodată, în comunicatul transmis se mai spune că „aceste necesităţi au devenit urgente o dată cu publicarea motivării deciziei CCR pe site-ul instituţiei, motivare din care rezultă că organele judiciare nu vor mai putea utiliza suportul tehnic al SRI nici măcar pentru a implementa mandatele de supraveghere tehnică în sistemul naţional. În aceste condiţii, dat fiind faptul că DIICOT nu beneficiază de poliţie judiciară proprie şi nici de un Serviciu Tehnic adecvat necesităţilor Direcţiei, trebuie dată eficienţă dispoziţiilor art. 15 din Legea 508/2004 sau textului corespunzător din proiectul de lege de modificare a Legii 508/2004”.

Insituţia informează că „va aduce la cunoştinţa Ministerului Justiţiei lămuriri cu privire la necesitatea promovării actului normativ prin care să fie amendată legea de organizare a DIICOT şi rectificarea bugetului instituţiei cu suma ce urmează a fi determinată”.

„În calculul preconizat, trebuie plecat de la premisa că DIICOT nu deţine nici un mijloc tehnic de interceptare. De asemenea, în cursul anului 2015, DIICOT a dat spre exploatare un număr de peste 33.000 de mandate de supraveghere tehnică, din care 60% au fost operaţionalizate prin SRI. În consecinţă, după publicarea Deciziei CCR va fi necesară alocarea de resurse proprii ale DIICOT pentru a putea asigura în continuare eficienţa activităţii de investigare a infracţiunilor de criminalitate organizată şi terorism”, se mai spune în acelaşi comunicat.

IGPR, reacţie la motivarea CCR: Avem nevoie de 1.000 de poliţişti şi 30 de milioane de euro

Inspectoratul General al Poliţiei Române(IGPR) a anunţat printr-un comunicat de presă, miercuri, că „se impune o suplimentare structurii cu 1.000 de posturi de agenţi şi ofiţeri de poliţie precum şi rectificarea bugetului instituţiei cu 30 de milioane de euro”.

Poliţia Română a transmis printr-un comunicat că „Urmare a Deciziei Curţii Constituţionale a României (C.C.R.) publicată la 9 martie a.c., pentru realizarea supravegherii tehnice în noul context legislativ, se impune suplimentarea structurii organizatorice a Poliţiei Române cu 1.000 de posturi de ofiţeri şi agenţi de poliţie, precum şi rectificarea bugetului instituţiei cu aproximativ 30 de milioane de euro”.

Potrivit aceluiaşi comunicat „Poliţia Română, ca structură a Ministerul Afacerilor Interne, este instituţia specializată a statului, care exercită atribuţii privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, a proprietăţii private şi publice, prevenirea şi descoperirea infracţiunilor, respectarea ordinii şi liniştii publice, în condiţiile legii. În acest moment, prin structurile sale specializate, Poliţia Română asigură suport informativ, tactic-operaţional şi tehnico-operativ specializat,ce deserveşte structuri din componenţa Ministerului Public, în instrumentarea dosarelor penale”.

Poliţia Română informează că „a luat act de motivarea Curţii Constituţionale Române şi o va respecta întocmai. În acest context, împreună cu Parchetul General, s-au stabilit măsurile necesare pentru continuarea activităţilor specifice derulate în dosarele penale, în condiţiile date”.

Potrivit IGPR, din primele evaluări realizate au identificat că ar fi necesar „suplimentarea cu 1.000 de posturi a structurii organizatorice a Poliţiei Române, care să gestioneze infrastructura tehnică suplimentară şi să desfăşoare activităţi specifice;- achiziţionarea de echipamente I.T., de comunicaţii, autovehicule de diferite tipuri, precum şi alte elemente de tehnică-operativă;- realizarea unor programe de pregătire profesională care să asigure că aceşti poliţişti dobândesc cunoştinţele necesare.Suma totală astfel estimata se ridică la aproximativ 30.000.000 de euro”.”

Sa vedem acum si solutia provizorie (ca aceasta va fi permanenta este clasic):

OUG privind interceptările: Parchetul va putea avea structuri de interceptare, precum DNA şi DIICOT – FOTO

Se arata ca:

Ministerul Public va putea deţine şi folosi mijloace pentru obţinerea, verificarea, prelucrarea, stocarea şi descoperirea informaţiilor privitoare la infracţiunile cercetate, la fel ca DNA şi DIICOT, scop în care se vor detaşa 40 de poliţişti de la MAI pentru fiecare instituţie, spune Raluca Prună.

OUG privind interceptările adoptată de Guvern prevede că procurorii şi organele de cercetare penală vor fi singurii în măsură să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică dispuse în dosarele de cercetare penală, utilizând în mod nemijlocit şi independent infrastructura SRI.

„Am modificat prin ordonanţă de urgenţă (…) în primul rând Codul de Procedură Penală, Art.142, al.1, în sensul de a-l aduce în acord cu cerinţele Curţii, a deciziei Curţii. Am mai modificat al. 2 al acestui articol, în sensul de a clarifica cum anume se realizează activităţile de punere în executare a mandatelor şi am spus într-un alineat nou că procurorul, organele de cercetarea penală sau lucrătorii specializaţi din cadrul Poliţiei – şi aici fac o paranteză, adică exact acele organe pe care Curtea le reţine ca având competenţe de cercetare penală, deci toate aceste organe folosesc nemijlocit sistemele tehnice şi proceduri adecvate de natură să asigure integritatea şi confidenţialitatea datelor şi informaţiilor colectate”, a spus ministrul Justiţiei la finalul şedinţei Executivului, vineri seara.

Totodată ea a anunţat că OUG modifică şi legea privind organizarea judiciară.

„Al doilea act pe care îl modificăm, care a fost necesar să fie modificat, este Legea 304 privind organizarea judiciară şi aici am făcut două lucruri. În primul rând, am instituit un control judecătoresc asupra modului în care se pune în aplicare, în cadrul Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor, supravegherile tehnice şi acest control judecătoresc se va realiza de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau de către un judecător anume desemnat. Modul în care această verificare va fi făcută va fi evident prevăzut prin regulamentul de organizare şi funcţionare administrativă a ÎCCJ”, a anunţat Raluca Prună.

Ea a adăugat că o a doua modificare a Legii 304/2004 dă posibilitatea Ministerului Public să deţină şi să folosească mijloace adecvate pentru obţinerea, verificarea, prelucrarea, stocarea şi descoperirea informaţiilor privitoare la infracţiunile date în competenţa Parchetelor. Prună a explicat că înainte de adoptarea ordonanţei numai DNA şi DIICOT puteau să aibă o asemenea infrastructură, în teorie, dar în practică numai DNA beneficia de o asemenea infrastructură, Ministerul Public neavând posibilitatea prin lege să o deţină.

„Prin această modificare, în fond, deschidem cadrul unei dezbateri viitoare, care, în cazul în care se va decide că trebuie să avem o structură la nivelul Parchetelor, va avea astfel o consfinţire prin lege. Nu în ultimul rând, creăm posibilitatea ca, în cadrul Ministerului Public, să putem avea, deci în vederea desfăşurării activităţilor prevăzute de Art.142, al.1 din Codul de Procedură Penală spunem că, în cadrul Ministerului Public, pot funcţiona, prin detaşare, ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară sub directa conducere şi controlul nemijlocit al procurorilor, creând astfel o simetrie cu ceea ce are la ora actuală DNA, care se ştie că este singura structură de Parchet care are la acest moment poliţie judiciară care funcţionează în cadrul instituţiei”, a spus Prună.

Un al treilea act normativ modificat de OUG este Legea 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a DIICOT.

„Modificarea pe care am făcut-o dă posibilitatea ca, în cadrul DIICOT, să funcţioneze, prin detaşare, ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară la fel, sub directa conducere şi controlul nemijlocit al procurorilor Direcţiei. Deci, am luat cadrul existent la acest moment în DNA şi l-am replicat, prin lege, la DIICOT şi la Ministerul Public”, a precizat ministrul Justiţiei.

Având în vedere situaţia creată, Guvernul a modificat şi legea de organizare şi funcţionare a SRI.

„A fost necesar să modificăm şi Legea 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea SRI şi am clarificat, am modificat Articolul 8, în sensul de a spune că, pentru relaţia cu furnizorii de comunicaţii electronice destinate publicului, infrastructura aceasta specială, care este cunoscută sub numele de Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor, este desemnată cu rolul de a obţine, prelucra şi stoca informaţii în domeniul securităţii naţionale. Şi am adăugat în acest articol că, la cererea organelor de urmărire penală, în sensul Codului de Procedură Penală, Centrul asigură accesul nemijlocit şi distinct al acestor organe la sistemele tehnice în scopul executării supravegherii tehnice prevăzute de Codul de Procedură Penală”, a anunţat Raluca Prună.

Ea a ţinut să sublinieze termenii „nemijlocit” şi „distinct”, pentru că cerinţa CCR, prin decizia 51/2016, este ca accesul la informaţiile interceptate să fie făcut nemijlocit şi distinct exclusiv de organele de urmărire penală.

Ministrul Justiţiei a ţinut că mulţumească Internelor pentru disponibilitatea arătată în asigurarea personalului necesar continuării activităţii parchetelor, DNA şi DIICOT în condiţii optime.

„Mulţumesc ministerului de Interne care a înţeles că gravitatea sau de fapt nu gravitatea urgenţa este atât de mare încât nu aveam altă posibilitate pentru a elimina elementul uman, altul decât SRI, decât prin detaşarea în cadrul Parchetelor, la DIICOT în mod special şi la Ministerul Public, pentru detaşarea unor poliţişti care să aibă exclusiv competenţe de poliţie judiciară. Aceasta în ceea ce priveşte ordonanţa şi, pentru a fi efectivi, s-a adoptat în acelaşi timp o hotărâre de guvern care stabileşte numărul de posturi de poliţişti de poliţie judiciară în cadrul Ministerului Public şi în cadrul DIICOT, câte 40 în cadrul Ministerului Public şi în cadrul DNA, prin această hotărâre de guvern, câte 40 de posturi pentru fiecare instituţie, iar posturile pentru DIICOT, tot în număr de 40, au fost introduse prin ordonanţa de urgenţă şi aceasta este o chestiune de tehnică legislativă, pentru că la momentul actual ne trebuia un temei în lege, DIICOT neavând la acest moment poliţie judiciară”, a concluzionat Raluca Prună.

Ministrul Justiţiei: SRI va putea să facă acte de cercetare penală în chestiuni de securitate naţională, terorism. Nu sub mandatul meu se va face o lege privind interceptările

Se arata ca:

Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a declarat vineri seară că, prin OUG privind interceptările adoptată de Guvern, SRI va fi abilitat să facă acte de cercetare penală specială în cazuri de securitate naţională şi terorism.

Ministrul Justiţiei a precizat că OUG modifică Legea nr.14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Roman de Informaţii (SRI) astfel încât pentru relaţia cu furnizorii de comunicaţii electronice destinate publicului, Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor are rolul de a obţine, prelucra şi stoca informatii în privinţa securităţii naţionale.

”Acest lucru este legat de mandatele de siguranţă naţională care privesc exclusiv infracţiunile grave şi foarte grave din Titlul 10 din Codul penal la care se adaugă şi terorismul şi ţinând seama de o agendă europeană care ne face să fim mai vigilenţi decât acum cinci ani să asigurăm continuitate în ceea ce se face în aceste mandate de siguranţă naţională. Şi în acest sens, într-un mod limitat şi limitativ prevăzut de lege este adevărat că SRI poate să facă acte de cercetare penală fiind în acest sens un organ de cercetare penală specială în limitele definite de actualul Cod de procedură penală. Aici nu am inovat, numai am clarificat şi am făcut-o ca să nu punem în pericol mandatele de siguranţă naţională şi până la urmă, siguranţa cetăţeanului. România este o zi mai sigură decât altele”, a explicat Prună.

Invocând atentatele de la Madrid din 11 martie 2004, ea a subliniat că agenda europeană ”ne obligă să fim mai scrupuloşi, mai riguroşi cu privire la modul în care protejăm siguranţa cetăţenilor”.

Raluca Prună: Nu sub mandatul meu se va face o lege privind interceptările

”Nu ştiu cât va dura la noi în societate”, a spus ministrul Justiţiei, întrebată cand estimează că se va renunţa la soluţia temporară din OUG şi se va adopta o lege care să reglementeze regimul interceptărilor.

Ea a dat exemplul Franţei, unde dezbaterea pe acest subiect a durat 4 ani. ”Nu sub mandatul meu ca ministru va veni o lege”, a subliniat Raluca Prună, adăugând că numai realizarea unui studiu de impact durează 3-4 luni, iar subiectul trebuie discutat ”cu răbdare”.

”Acest proiect de act normativ este destinat să ofere într-o primă etapă o soluţie pentru activitatea organelor judiciare. (…) Sunt opinii potrivit cărora activitatea Parchetelor, în absenţa infrastructurii tehnice necesare pentru realizarea unor astfel de metode speciale de supraveghere ar fi afectată atât din punct de vedere al operativităţii actului de urmărire penală, cât şi sub aspectul administrării unui probatoriu complet. Ordonanţa de urgenţă vine să răspundă exact acestei preocupări”, a arătat şeful statului.

El a subliniat că actul normativ propus de Guvern ”va reprezenta în acest moment o soluţie, fie ea şi temporară, la o problemă care preocupă deopotrivă instituţiile statului, cât şi opinia publică”.

Ulterior, forul legislativ poate avea în vedere şi alte soluţii pe care să le dezbată cu toate instituţiile interesate şi cu societatea civilă, a adăugat Iohannis.

”Este soluţia de moment cel puţin. E important să nu existe un vid legislativ din punctul acesta de vedere şi pe urmă va fi timp să vedem dacă sunt alte soluţii mai bune, dar important este să nu se întrerupă procesul de cercetare în justiţie”, a spus şi primul-ministru Dacian Cioloş vineri dimineaţă.”

Este de observat un lucru interesant: se pune de un SRI doi: „OUG privind interceptările adoptată de Guvern prevede că procurorii şi organele de cercetare penală vor fi singurii în măsură să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică dispuse în dosarele de cercetare penală, utilizând în mod nemijlocit şi independent infrastructura SRI.” – solutie care, dupa cum se vede, nu e usor de realizat pentru ca trebuie sa ai oameni specializati pentru asta – se vorbeste de angajari suplimentare – si e destul de costisitoare.

Insa nu am prea vazut pe cineva sa vorbeasca oamenilor despre cum e acest stat si de ce e necesar ca sa fie tinut prin mijloacele specifice ale institutiilor de forta.

Dupa Constitutia noastra, dar uitandu-ne si la realitatile din jur, statul nostru e unul care, la 25 de ani de la Revolutia ce a rasturnat regimul comunist, e inca implicat masiv in economie si dispune de resurse mari. Sa ne amintim doar de intreprinderile de stat neperformente ce produc pierderi uriase, la numarul mare de angajati in sectorul de stat. Statul nostru nu e unul minimal. Problema e cum functioneaza el si daca functioneaza corect, optim.

Fenomenul coruptiei la noi e mai periculos decat ceea ce face Mafia in Italia sau SUA. Mafia este o organizatie criminala. Privata. Statul are deci de luptat cu un dusman extern. Ca Mafia poate mitui functionari, inclusiv de rang inalt, ai statului este o alta problema – asta nu-i diminueaza caracterul privat. Piata drogurilor, de exemplu, desi e controlata dur de catre organizatiile mafiote, e o piata libera – din acest punct de vedere (strict economic) putem vorbi despre capitalism in aceasta privinta. Pentru a lupta cu un astfel de dusman extern ce poate corupe functionarii statului pentru a-si atinge scopurile, statul aloca resursele necesare. Daca la noi ar fi vorba doar de Mafie – ati vazut, capi importanti ai Mafiei italiene se ascundeau si la noi prin nu stiu ce comune 😉 – ar fi de ajuns DIICOT. Numai ca la noi mai e si altceva. Mafia de partid si de stat. Acest tip de mafie, care a luat fiinta imediat dupa 1989, e chiar mai periculos decat clanurile mafiote italiene sau americane. Este o Mafie din interiorul statului, care il praduieste din interior. Este ca un cancer care macina din interior organismul statal pana il omoara. Faptul ca nu pare atat de periculos precum Mafia, hai sa-i spun asa clasica, e faptul ca la noi nu vezi oameni impuscati in plina strada. Dar e doar o aparenta ca nu ar fi un fenomen mult mai periculos decat cel din Italia sau SUA. O astfel de coruptie, precum cea de la noi, poate avea importante ramificatii externe, si ele deosebit de periculoase.

De ce se intampla asa la noi? Pentru ca e foarte usor ca atunci cand ai acces nestingherit la resursele statului sa te infrupti din ele cand stii ca nimeni nu-ti poate face ceva si nu te poate impiedica.

Mai ales ca daca e sa vorbim, de exemplu, de o piata a mitei – care e tot una libera – pretul acesteia va fi desigur in crestere odata cu trecerea timpului.

Insa toate acestea au legatura cu statul nu cu activitati economice independente de stat.

Din aceste considerente a luat nastere Binomul SRI-DNA si era important ca acesta sa nu fie marcat de ingerinte politice.

Decizia CCR lipseste DNA de un organism specializat in a face interceptari profesioniste. Ba mai mult, decizia, din cate inteleg, se aplica retroactiv, lucru ce face imposibila folosirea in instanta, la procesele pe rol, a probelor rezultate din interceptari. Cui foloseste asta? Evident ca celor implicati in astfel de procese. Atunci nu se poate sa nu te intrebi – daca SRI nu e organ de urmarire penala – de ce pana acum s-au folosit de acesta in cercetarea penala a cazurilor de mare coruptie? Doar pentru ca nu a fost sesizata de catre cineva sau ca nu s-a sesizat din oficiu CCR? Rezulta ca pana acum aceste cazuri au fost instrumentate in mod neconstitutional!! Este uluitor cum ani de zile s-a jucat, practic, aceasta comedie intr-un mod neconstitutional, adica, spus pe sleau, ilegal!! Am vazut cu totii in direct la televizor, la ore de maxima audienta, oameni dusi cu catusele in arest, blamati public pentru fapte de coruptie – insa probele erau din aceste interceptari facute de SRI. Deci practic s-a incalcat Constitutia sub nasul nostru si, pana acum, nimeni nu s-a tinut de nas!! Traim vremuri aiuritoare… Si ma intreb daca nu cumva incepe o noua comedie tot sub nasul nostru si daca nu cumva nu pute si aceasta.

Interesant este ca in aceasta CCR sunt oameni din apropierea fostului PDL si a lui Traian Basescu.

Interesant este si faptul ca exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata de catre avocatul unor cetateni straini:

„Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata de avocatul Cătălin Georgescu, care ii apara pe Nalini Ziya, Nalini Noori şi Hosseini Seyed Mehdi într-un dosar la Tribunalul Bucureşti – Secţia I penală.””

Ce se urmareste prin aceasta decizie a CCR?

Evident, ea convine multora. Din clasa politica sau adiacenta ei, dar cu legaturile aferente. Multe VIP-uri au fost arestate, duse pe la ceea ce, argotic, se numeste Beciul Domnesc. Insa este semnificativ sa amintim de doua afaceri suspectate ca fiind de mare coruptie si care provin din exterior: Microsoft si EADS… Apropo de coruptie, trebuie sa amintim ca sunt oameni din mai toata clasa politica cu dosare… Ca niste persoane trebuie „albite”, se vede de la o posta.

Dar mai e ceva!

Nu e vorba doar de evitarea unor condamnari in instanta. Ci de faptul ca opinia publica nu trebuie sa afle niste lucruri. Mai ales cele din trecutul recent. Legate de regimul Basescu. Parerea mea este ca nu e vorba neaparat de Miscarea Populara, ci de anumite lucruri care nu trebuie spuse public. Iar interceptarile le-ar fi dat la iveala. Si, sigur, un proces ar fi scos la iveala tot.

„Trebuie amintit ca decizia CCR nu se aplica probelor obtinute de SRI in urma interceptarilor efectuate pe mandate de siguranta nationala.” – dar parca fenomenul coruptiei era legat de siguranta nationala, un pericol la aceasta. Pe cale de consecinta, acum nu mai e un pericol la siguranta nationala.

Aici n-a fost vorba ca ministrul Justitiei sa devina Procuror Sef, ca in Polonia. Si mie mi se pare periculos pentru statul de drept, pentru respectarea drepturilor omului, un astfel de cumul de functii. Eu n-am auzit ca s-ar pune asa problema la noi.

Insa deocamdata cel putin nu e explicat de ce ar fi mai democratic astfel:

Am mai modificat al. 2 al acestui articol, în sensul de a clarifica cum anume se realizează activităţile de punere în executare a mandatelor şi am spus într-un alineat nou că procurorul, organele de cercetarea penală sau lucrătorii specializaţi din cadrul Poliţiei – şi aici fac o paranteză, adică exact acele organe pe care Curtea le reţine ca având competenţe de cercetare penală, deci toate aceste organe folosesc nemijlocit sistemele tehnice şi proceduri adecvate de natură să asigure integritatea şi confidenţialitatea datelor şi informaţiilor colectate

De ce sa nu fie un control parlamentar mai riguros asupra SRI? Mai ales ca cei nominalizati de D-na. Pruna se vor folosi de baza tehnica a SRI, daca am inteles eu bine. Ceea ce spune OUG si D-na Pruna nu ma asigura ca, desi se va proceda in acest mod, nu vor fi acte de politie politica in Romania. Ci ca acest proces de obtinere a datelor din interceptari va fi ingreunat. Si revin la ce spuneam mai sus: cu sau fara SRI, asa cum e statul nostru, masurile specifice muncii de informatii in lupta impotriva coruptiei sunt necesare. Nu inseamna ca se va diminua coruptia. Ca se va rezolva problema. Ca se vor recupera toti banii. Insa fenomenul acesta trebuie sa ramana controlat si statul pazit de acest flagel. O diminuare a fenomenului coruptiei la noi e legata de diminuarea rolului statului in economie. Deci de efectuarea de reforme, lucru ce nu s-a facut la noi in ultima vreme, sub cele doua mandate ale lui Traian Basescu. Insa acest lucru nu se poate realiza (de acum inainte) cat ai bate din palme. Ar fi nerealista o astfel de evaluare. Totusi, ar trebui inceput. Nu avem un stat minimal, ci unul mare, care cuprinde inca foarte multe sfere de activitate. Decizia CCR ii creeaza slabiciuni si vulnerabilitati evidente. Lucrul asta ar trebui sa ne dea de gandit… Pentru ca aceste slabiciuni nu-l fac nici sa functioneze mai bine, in folosul cetatenilor, nici nu vor combate coruptia care ii afecteaza in primul rand pe cetateni, ci dimpotriva: il expun atat la coruptie, cat si la pericole externe, legate de siguranta nationala.

Faptul de a combate coruptia a fost preocupant inca din anii 2000. Sa ne gandim la o guvernare de mana forte, cum a fost cea a D-lui. Nastase. Fenomenul era sub control, nu prevaland atat aspectul juridic, cat cel politic. Insa de atunci dateaza DNA, atunci numindu-se PNA (Parchetul National Anticoruptie). Aspectul juridic a inceput sa prevaleze de cand am ajuns membri UE, legat de capitolul de negociere JAI (Justitie si Afeceri Interne), continuand sub Traian Basescu. Nu inseamna ca s-ar fi reformat si clasa politica sau ca ar fi avut loc vreo reforma morala a acesteia. Dar ceea ce vreau sa spun este ca se simtea inca din anii 2000 nevoia ca fenomenul acesta complex al coruptiei de la noi, date fiind caracteristicile, inclusiv constitutionale ale statului nostru, sa fie tinut sub control, cu precadere covarsitoare coruptia la nivel inalt, putand fi purtaroare de alte flageluri care sa afecteze siguranta nationala si stabilitatea statului. Daca se va cauta acum o solutie mixta, atat politica – ce presupune exercitarea autoritatii de stat, lucru ce nu e chiar in favoarea libertatii si democratiei – cat si juridica, ramane de vazut. Totusi, aceasta solutie mixta s-a aplicat si sub Traian Basescu, caz in care a crescut rolul Presedintelui – insa tara noastra e o republica semiprezidentiala. De observat si sintagma: Presedinte jucator, folosita de Traian Basescu. Care te duce cu gandul ca Presedintele ar fi seful Guvernului, dupa model american – dar in SUA avem un altfel de stat si o altfel de Constitutie, si un altfel de sistem judiciar.

Este adevarat, SRI nu trebuia sa se transforme intr-o institutie de forta care sa conduca Romania si sa decida in chestiuni de stat. Sa aiba catusele si astfel sa detina Puterea, cum ar fi spus Elena Udrea. Cu alte cuvinte, sa devina o noua Securitate, in versiune moderna. Totusi, de SRI e nevoie, mai ales pentru a combate pericolele legate de cei care doresc sa rastoarne democratia si libertatea din tara noastra, de cei care doresc sa lezeze tara noastra, folosindu-se de coruptie.

Nu am fost sustinatorul Binomului SRI-DNA. Insa mi-e teama ca o fragilizare a statului in privinta luptei anticoruptie ar putea determina carente atat in activitatea acestuia, cat si expunerea la pericole externe. Ce pot veni atat din Est cat si din Vest.

Iata ce titreaza si Romania Libera:

UPDATE Guvernul a adoptat ordonanţa privind interceptările. Ministerul Public, DNA şi DIICOT vor avea fiecare câte 40 de poliţişti judiciari

Se arata ca:

„Guvernul a adoptat, în această seară, ordonanţa de urgenţă privind interceptările, care aplică deciziile CCR, avizată cu puţin timp în urmă de CSAT.

Anuntul a fost facut de purtatorul de cuvant al Guvernului, Dan Suciu, si ministrul Justitiei, Raluca Pruna, intr-o declaratie de presa, după şedinţa extraordinară de guvern.

„Am vrut sa venim de indata cu o solutie care sa faca imposibila sincopa” in anchetele procurorilor, a declarat ministrul Justitiei, Raluca Prună.

Tot astăzi, guvernul a aprobat câte 40 de posturi de poliţişti judiciari la DNA, DIICOT şi Ministerul Public.

Preşedintele Klaus Iohannis a precizat că procurorii vor putea folosi infrastructura SRI pentru a putea pune in aplicare mandatele de supraveghere tehnică, până când Parlamentul va găsi altă soluţie pentru rezolvarea acestei probleme.

Potrivit unui comunicat primit de la Guvern, Ordonanța de Urgență prevede că procurorii și organele de cercetare penală vor fi singurii în măsură să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică dispuse în dosarele de cercetare penală, utilizând în mod nemijlocit și independent infrastructura Serviciului Român de Informații. Modul concret de acces al organelor judiciare la sistemele tehnice va fi stabilit prin protocoale de cooperare. Actul normativ adoptat astăzi dispune o soluție de urgență pentru asigurarea continuității anchetelor, inclusiv în cauzele care implică cooperarea judiciară internațională. Guvernul consideră că  este nevoie de o amplă dezbatere publică pentru organizarea unei instituții responsabile pentru punerea în executare a supravegherii tehnice.
Astfel, prin modificarea Codului de procedură penală, pentru punerea în executare a supravegherii tehnice procurorul, organele de cercetare penală sau lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei folosesc nemijlocit sistemele tehnice şi proceduri adecvate, de natură să asigure integritatea și confidențialittatea datelor şi informaţiilor colectate. Furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice sau furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de orice tip de comunicare ori de servicii financiare sunt obligaţi să colaboreze cu procurorul, organele de cercetare penală sau lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei, în limitele competenţelor acestora, pentru punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică. Organele de cercetare penală speciale, conform unei alte modificări, vor avea posibilitatea în cauzele privind infracțiuni de terrorism și infracțiuni contra securității naționale să efectueze punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică.
De asemenea, prin modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară,  s-a introdus prevederea potrivit căreia semestrial sau ori de câte ori este nevoie, preşedintele Înaltei Curți de Casație și Justiție sau unul dintre judecătorii anume desemnaţi de către acesta verifică modul de punere în aplicare în cadrul Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor a supravegherilor tehnice realizate de organele de urmărire penală.
Ministerul Public este autorizat să deţină şi să folosească mijloace adecvate pentru obţinerea, verificarea, prelucrarea, stocarea şi descoperirea informaţiilor privitoare la infracţiunile date în competenţa parchetelor, în condiţiile legii (ținând cont de existența unor prevederi anterioare în acest sens pentru DNA și DIICOT).
Ordonanța de Urgență adoptată astăzi modifică și Legea nr.14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii astfel încât pentru relaţia cu furnizorii de comunicaţii electronice destinate publicului, Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor este desemnat cu rolul de a obţine, prelucra şi stoca informaţii în domeniul securităţii naţionale. La cererea organelor de urmărire penală, Centrul asigură accesul nemijlocit şi distinct al acestora la sistemele tehnice în scopul executării supravegherii tehnice în dosarele de cercetare penală.
Ordonanța de Urgență creează cadrul legal pentru Ministerul Public,  Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) să aibă  structuri de poliție judiciară pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică. Aceste structuri vor fi formate din ofițeri sau agenți de poliție judiciară detaşați de la Ministerul Afacerilor Interne (MAI), care își vor desfășura activitatea sub directa conducere şi controlul nemijlocit al procurorilor. Prin Ordonanța de Urgență s-a prevăzut detașarea la DIICOT a 40 de ofițeri sau agenți de poliție judiciară, iar printr-o Hotărâre adoptată tot astăzi de Guvern, detașarea a câte 40 de ofițeri sau agenți de poliție judiciară la Ministerul Public și la DNA.

Citeşte şi

UPDATE. CSAT a avizat ordonanta de urgenta privind regimul interceptarilor. Parchetele vor folosi infrastructura SRI

Se diminueaza sau nu lupta anticoruptie? De cine e dorit asa ceva?

Si interesant este, si poate nu intamplator, lucrurile acestea se petrec spre sfarsitul de mandat al Presedintelui Barack Obama, a carui Administratie a sustinut lupta anticoruptie in Romania. Se prefigureaza o schimbare de optica in politica americana? Va impulsiona o astfel de schimbare de optica efectuarea reformelor structurale in economie? Sper ca fata de anii ’90 am castigat in experienta si nu vom repeta greselile facute atunci.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

martie 12, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

„Fara limitari”…

Faptul ca Senatul a respins cererea de incuviintare a arestarii preventive a lui Dan Sova a starnit reactii internationale puternice. Iata ce ne spune Mediafax:

REACŢII internaţionale după votul Senatului în cazul lui Dan Şova

Se arata, printre altele, ca:

Mai multe ambasade au reacţionat după ce Senatul a respins cererea DNA de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive în cazul lui Dan Şova. Potrivit anunţului oficial făcut în plen în urma numărătorii voturilor, ca urmare a faptului că nu a fost întrunit votul majorităţii senatorilor, Senatul nu încuviinţează arestarea preventivă a lui Dan Şova.

Ambasada britanică: Monitorizăm evoluţiile din justiţie şi deciziile Parlamentului privind imunitatea

Ambasada Marii Britanii a precizat, miercuri, după ce Senatul a respins cererea de încuviinţare a arestării preventive a lui Dan Şova, că monitorizează evoluţiile din domeniul justiţiei, inclusiv deciziile Parlamentului în ceea ce priveşte imunitatea parlamentară.

„Ambasada britanică monitorizează evoluţiile din domeniul justiţiei, inclusiv deciziile Parlamentului în ceea ce priveşte imunitatea parlamentară. Ultimul raport al Comisiei Europene referitor la progresele României în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) notează faptul că România a devenit mai eficientă în lupta împotriva corupţiei la nivel înalt. Documentul remarcă, totodată, cu îngrijorare, că Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a avut un succes limitat în a convinge Parlamentul să răspundă pozitiv cererilor sale pentru ridicarea imunităţii unor parlamentari, pentru a permite începerea unor investigaţii şi aplicarea măsurilor de arest preventiv”, precizează Ambasada britanică.

Misiunea diplomatică apreciază „rolul pozitiv al DNA în lupta împotriva corupţiei” şi sprijină eforturile sale constante în această direcţie.

„Organismele judiciare ale României, cum ar fi DNA, pun bazele unui principiu fundamental şi anume că nimeni nu este mai presus de lege. Suntem total de acord cu acest principiu”, mai afirmă Ambasada Marii Britanii la Bucureşti.

Ambasada SUA: Imunitatea nu trebuie folosită abuziv pentru a evita tragerea la răspundere

Ambasada SUA a precizat, miercuri, la solicitarea MEDIAFAX, că imunitatea parlamentară nu trebuie folosită abuziv pentru a evita tragerea la răspundere a unor persoane şi că trebuie să se permită anchetarea cazurilor de corupţie şi aplicarea legii.

„Nu comentăm cu privire la cazuri individuale, dar considerăm că un principiu de bază al democraţiei este faptul că toţi oamenii sunt egali în faţa legii. Imunitatea parlamentară nu trebuie folosită abuziv pentru a evita tragerea la răspundere a unor persoane”, se arată în răspunsul misiunii diplomatice, după ce Senatul a respins ridicarea imunităţii senatorului Dan Şova.

„Trebuie să se permită anchetarea cazurilor de corupţie şi aplicarea legii”, mai precizează Ambasada SUA.

Ambasada Olandei: Urmărim cu îngrijorare şi cu surprindere evoluţiile privind ridicarea imunităţii

Ambasada Olandei a precizat, miercuri, la solicitarea MEDIAFAX, că urmăreşte „cu îngrijorare şi cu surprindere” evoluţiile privind ridicarea imunităţii parlamentarilor, mai ales în contextul în care partidele politice şi-au luat angajamentul de a lupta împotriva corupţiei.”

Dar poate ca cea mai interesanta reactie a fost cea a Ambasadei Germaniei:

Ambasada germană, despre cazul Şova: Observăm cu îngrijorare evenimentele actuale. Au efecte asupra MCV

Se arata ca:

Respectul faţă de independenţa justiţiei impune ca imunitatea parlamentară să nu fie uzitată abuziv, în scopul protejării unor persoane, a precizat, la solicitarea MEDIAFAX, Ambasada Germaniei,care observă cu îngrijorare evenimentele actuale ce au efecte directe asupra evaluării procesului MCV.

„Ambasada Germaniei la Bucureşti sprijină eforturile constante ale autorităţilor române de urmărire penală în lupta împotriva corupţiei. Acestea sunt expresia obligaţiilor asumate de România în cadrul comunităţii de drept şi de valori pe care o reprezintă UE şi care se concretizează, printre altele, în Mecanismul de Cooperare şi Verificare”, se arată în răspunsul Ambasadei, după ce Senatul a respins, miercuri, cererea DNA de încuviinţare a arestării preventive a senatorului PSD Dan Şova.

Din perspectiva noastră, este decisiv ca activitatea instituţiilor care sprijină, protejează şi dezvoltă în continuare statul de drept în România să se poată desfăşura fără limitări. Respectul faţă de independenţa justiţiei şi faţă de principiul separării puterilor în stat impun abordarea imunităţii parlamentare de aşa manieră, încât aceasta să nu fie uzitată în mod abuziv, în scopul protejării unor persoane individuale„, a mai precizat, vineri, Ambasada Germaniei.

Misiunea diplomatică subliniază că, în acest context, observă „cu deosebită atenţie şi îngrijorare evenimentele actuale care au efecte directe asupra evaluării procesului MCV”.

Reacţia Ambasadei Germaniei vine după cele ale Ambasadei SUA, Marii Britanii şi Olandei, precum şi a Comisiei Europene.

Senatul nu a încuviinţat, miercuri, arestarea preventivă a lui Dan Şova, ca urmare a faptului că nu a fost întrunit votul majorităţii. Din cele 151 de vorturi exprimate în cazul solicitării vizându-l pe Dan Şova, au fost înregistrate 79 de opţiuni „pentru”, 67 „contra”, iar cinci voturi au fost anulate.

DNA a cerut încuviinţarea reţinerii şi arestării senatorului PSD Dan Şova în dosarul în care este urmărit penal pentru trei fapte de complicitate la abuz în serviciu, cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, după ce în perioada 2007-2008 firma „Şova şi Asociaţii” a încheiat trei contracte de asistenţă juridică cu complexurile Turceni şi Rovinari, în urma cărora acestea ar fi fost prejudiciate cu aproape 3,5 milioane de lei.

Curtea Constituţională va discuta, pe 22 aprilie, cererea preşedintelui Klaus Iohannis de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Ministerul Public şi Parlament, şeful statului arătând că atitudinea Legislativului în cazuri precum cel al lui Dan Şova a condus la un blocaj instituţional.

Tot pe 22 aprilie, CC va discuta şi o sesizare a PNL privind decizia Senatului de a respinge cererea DNA de reţinere şi arestare preventivă a lui Şova.”

As spune urmatorul lucru: orice strategie privind securitatea sau riscurile de securitate pentru o tara nu numai ca este motivata, dar este determinata de o anumita ideologie politica. Pentru ca, mai intai, trebuie sa definim termenii: ce inseamna, ce intelegem prin securitate sau risc de securitate nationala? Or, definirea acestor termeni este determinata de o anumita ideologie politica. In momentul in care afirmi: „coruptia este un risc pentru securitatea nationala” trebuie sa ai in vedere definirea termenilor, care nu se poate face fara ideologia politica aferenta, pentru ca aceasta le da un sens, o consistenta.

Raspunsul dat de Ambasada Germaniei este interesant prin incarcatura sa ideologica:

Din perspectiva noastră, este decisiv ca activitatea instituţiilor care sprijină, protejează şi dezvoltă în continuare statul de drept în România să se poată desfăşura fără limitări.” (subl. mea)

Ambasadele SUA si Olandei au insistat pe principiul ca „toti oamenii sunt egali in fata legii”, care tine de o ideologie democratica, de un crez democratic. Spre exemplu, Ambasada Olandei a tinut sa precizeze: „Credem cu tărie că legea se aplică tuturor, în acelaşi fel”. De asemenea a mai precizat: „că România şi instituţiile sale „iau în considerare recomandările din rapoartele MCV””.

Raspunsul dat de Ambasada Germaniei cu privire la acest eveniment este usor, dar semnificativ, diferit si intr-o anumita masura neclar. In definitiv si la urma urmei ce inseamna acel: „fara limitari”? Nuanta este diferita fata de adagiul: „toti oamenii sunt egali in fata legii”. Se refera la „activitatea instituţiilor care sprijină, protejează şi dezvoltă în continuare statul de drept în România„, nu la oameni, nu la individ. Dar intr-o democratie activitatea oricarei institutii este limitata de lege. Pentru ca legea e cea care limiteaza nu numai activitatea unei institutii dar si actiunile umane. Daca activitatea unei institutii, oricare ar fi ea, nu ar fi limitata de lege, atunci ar urma ca institutia respectiva are puteri nelimitate si nu mai respecta nicio lege, nicio regula. Daca eu, ca simplu individ, nu sunt limitat de lege care imi interzice sa violez o femeie, de ce n-as viola una? Ar ramane la liberul meu arbitru sa decid. Acelasi lucru, extrapoland de la individ la institutii, se poate spune si despre o institutie: daca activitatea sa se desfasoara fara limitari, atunci decide dupa bunul plac. Dar daca cineva decide dupa bunul plac, nu inseamna ca decide drept, just. Cu atat mai mult e indoielnic faptul ca se poate implini justitia in felul acesta. Daca „activitatea instituţiilor care sprijină, protejează şi dezvoltă în continuare statul de drept în România” se desfasoara „fara limitari” cine garanteaza ca toata actiunea acestora nu se transforma, nu s-ar putea transforma intr-una de politie politica? Dar in acest caz ar submina democratia.

Reactia ambasadelor straine a starnit si reactia unor cetateni:

Proteste în Capitală şi în mai multe oraşe din ţară faţă de votul pentru Şova

Se arata ca:

Aproximativ o sută de persoane s-au adunat din nou la Universitate, vineri seară, pentru a protesta faţă de respingerea cererii DNA de reţinere şi arestare a lui Dan Şova. Câteva sute de persoane au participat, în mai multe oraşe din ţară, la proteste faţă de imunitatea parlamentarilor.

Aproximativ o sută de persoane s-au adunat din nou la Universitate, vineri seară, pentru a protesta faţă de respingerea solicitării DNA de reţinere şi arestare a lui Dan Şova.

Oamenii scandează „Vrem dreptate” şi „Fără imunitate” şi aproape toţi au venit cu foi pe care au scris mesaje precum: „Parlamentul adăpost pentru puşcăriaşii de lux”, „Parlamentul ruşinii”, „Şi miruiţi, tot o să plătiţi”, „Nu şovăim” sau „Dan ş-o va lua”.

Şi miercuri seară, aproximativ 100 de persoane au protestat la Universitate faţă de avizul negativ dat, în aceeaşi zi, de senatori în cazul cererii procurorilor DNA de reţinere şi arestare a lui Dan Şova, precum şi în cazul cererii procurorilor DIICOT de începere a urmăririi penale faţă de Varujan Vosganian, pe 12 februarie.

Câteva sute de persoane, la proteste faţă de imunitatea parlamentarilor organizate în mai multe oraşe

Proteste faţă de imunitatea parlamentarilor şi de avizul negativ dat de senatori în cazul lui Dan Şova au avut loc, vineri seară, în mai multe oraşe din ţară, la Cluj, Sibiu sau Iaşi câteva sute de persoane scandând „Parlament penal, marş la Tribunal” şi „Şova nu uita, mirul nu te va salva”.

Peste 300 de oameni au participat, vineri, la Cluj-Napoca, la un miting în Piaţa Unirii şi la un marş prin centrul oraşului.

Protestatarii au avut pancarte cu mesaje precum „Jos Ponta, jos comunismul”, „Ponta nu uita, eşti mai rău ca Ebola”, „Vrem integritate, nu imunitate”, „DNA rupe mafia”, „Dan Ş-o va lua”, „Parlament penal, marş la Tribunal”, „Chiar şi miruiţi, tot o s-o plătiţi”, „DNA curăţă politica”, „PSD egal Mafie” şi „Ponta nu uita, o să mergi la DNA”.

Marşul s-a desfăşurat pe traseul Piaţa Unirii – Bulevardul Eroilor – Prefectura Cluj – Bulevardul 21 Decembrie 1989 – Piaţa Unirii, participanţii scandând „Jos Ponta”, „Demisia”, „Afară, afară, cu PSD din ţară” şi „Jos Guvernul mafiot”.

Unul dintre protestatari a declarat că protestul a fost organizat faţă de imunitatea parlamentară de care profită unii aleşi, „cum este senatorul Dan Şova”.

„Este o bătaie de joc ce a făcut PSD în Senat la votul care îl privea pe Şova. Iar acesta s-a ascuns pur şi simplu în spatele imunităţii pentru a nu răspunde pentru faptele de corupţie. Ar fi trebuit să arate că e un bărbat politician, şi să îşi asume faptele, nu să demonstreze că e un politruc”, a spus acesta.

Printre participanţii la miting s-au numărat şi Adrian Papahagi şi deputatul PNL Radu Zlati.

Protestul s-a încheiat după o oră fără incidente.

O acţiune similară a avut loc şi la Sibiu, unde aproximativ 200 de persoane au protestat în centrul oraşului.

Manifestanţii au stat câteva zeci de minute în Piaţa Mare, apoi au plecat în marş pe bulevardul central din Sibiu.

Oamenii au scris pe foi de hârtie mesaje împotriva lui Dan Şova, a lui Victor Ponta, dar şi împotriva Parlamentului şi au scandat lozinci precum „Legi egale pentru toţi, nu frăţie între hoţi”, „Şova nu uita, mirul nu te va salva”, ”Jos, Ponta, jos, eşti un mincinos”, „Parlament de hoţi, ne-aţi furat pe toţi”, „Jos Ponta!”, „Nu şovăim, vrem dreptate”.

De asemenea, protestatarii au cerut alegeri anticipate şi demisia lui Victor Ponta.

Potrivit oficialităţilor din Sibiu, manifestarea nu a fost autorizată, iar participanţii au fost supravegheaţi de câteva echipaje de jandarmi şi poliţişti locali.

Şi la Constanţa, peste 50 de persoane s-au adunat în faţa Prefecturii, acestea ţinând în mâini foi A4 pe care scria „Ponta Ş-Ova lua/marş la DNA”, „Nu Parlamentului scut pentru hoţi”, „Peştele de la cap se împute, de la coadă se curăţă”, „Vrem dreptate pentru toţi”, „Jos hoţii”, „Jos ANAF”.

De asemenea, ei au scandat „România trezeşte-te”, „Jos Guvernul Ponta”, „Jos Guvernul mafiot”, „Jos Parlamentul”, „Jos imunitatea”.

Protestul a dura aproximativ o oră şi s-a desfăşurat fără incidente.

La Iaşi, aproximativ 60 de persoane au protestat în Piaţa Palatului din centrul oraşului, acţiunea fiind organizată de către Asociaţia M10.

Participanţii la protest au avut pancarte cu mesaje precum „Imunitatea creează pungaşi”, „Miruiesc parlamentari penali gratis”, „DNA, DNA curăţă politica”.

De asemenea, oamenii au scandat ”PSD partid de hoţi, ticăloşi şi mafioţi”, „Nu se mai poate, vrem anticipate”, „Ponta mincinos jos, jos, jos” şi „DNA să nu ne laşi, vino şi la noi la Iaşi”.

Traian Rînja, preşedintele Asociaţiei M10 Iaşi, le-a spus celor prezenţi că Parlamentul s-a transformat într-o ”peşteră de tâlhari”, el întrebând de ce parlamentarii cercetaţi de DNA se ascund în spatele imunităţii şi nu se duc în justiţie ca să-şi dovedească nevinovăţia.

Mitingul, care nu a fost autorizat, a fost supravegheat de mai mulţi jandarmi.

Senatorii au respins, miercuri, solicitarea procurorilor DNA pentru reţinerea şi arestarea senatorului PSD Dan Şova în dosarul privind contractele încheiate de firma sa de avocatură cu complexurile Turceni şi Rovinari.

Ulterior, Dan Şova a anunţat că a luat decizia de a se autosuspenda ”din toate funcţiile deţinute în cadrul PSD” şi a susţinut că votul din Senat îi va permite să se apere ”aşa cum se cuvine”, dacă dosarul său va ajunge în instanţă.

Preşedintele Klaus Iohannis afirma, după ce Senatul a respins cererea DNA de arestare a lui Şova, că nu poate trece cu vederea faptul că Parlamentul a blocat iar o cerere a justiţiei, arătând că, într-un stat de drept, nimeni nu este mai presus de lege, iar Parlamentul nu se poate erija în instanţă.

Ambasadele SUA, Marii Britanii, Olandei şi Germaniei, dar şi Comisia Europenă au criticat decizia, manifestând surprindere şi îngrijorare, şi atrăgând atenţia că România trebuie să respecte recomandările MCV şi în ceea ce priveşte imunitatea parlamentarilor.

Senatul nu a încuviinţat, miercuri, arestarea preventivă a lui Dan Şova, ca urmare a faptului că nu a fost întrunit votul majorităţii. Din cele 151 de vorturi exprimate în cazul solicitării vizându-l pe Dan Şova, au fost înregistrate 79 de opţiuni „pentru”, 67 „contra”, iar cinci voturi au fost anulate.

Chiar dacă majoritatea senatorilor prezenţi au votat „pentru”, cererea a fost respinsă pentru că nu a fost întrunit votul majorităţii senatorilor, potrivit Statutului senatorilor şi deputaţilor. Pe de altă parte, potrivit Constituţiei, hotărârile camerelor Parlamentului se adoptă cu majoritatea voturilor membrilor prezenţi.

Curtea Constituţională (CC) a fost sesizată de PNL privind decizia Senatului, urmând să analizeze sesizarea pe 8 aprilie.

Tot atunci, CC va discuta şi cererea preşedintelui Klaus Iohannis de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Ministerul Public şi Parlament, şeful statului arătând că atitudinea legislativului în cazuri precum cel al lui Dan Şova a condus la un blocaj instituţional.”

Daca vom privi cu atentie, protestele au fost ma mult impotriva PSD. Insa ceva nu e in regula, si anume in lozinci de genul: „Dan ş-o va lua”, „Parlamentul adăpost pentru puşcăriaşii de lux”,”Parlament penal, marş la Tribunal”, „Ponta Ş-Ova lua/marş la DNA” etc. Nu spun ca trebuie sa fii un simpatizant al PSD, sau ca trebuie sa-l aprobi pe Ponta, pe Sova, sau sa-ti placa de Sova sau chiar sa fii de acord cu decizia Senatului, dar acesti oameni care au mers sa protesteze calca in picioare prezumtia de nevinovatie. Dimpotriva, ei prezuma vinovatia, inclusiv atacand Parlamentul: „Parlamentul adăpost pentru puşcăriaşii de lux”, „Parlament penal, marş la Tribunal”, lucru cu totul neconstitutional! Nu stiu cati dintre cei participanti la mitinguri s-au gandit ca in felul acesta, cu asemenea infierari, fac un atac la adresa Constitutiei, cu efect destabilizator asupra statului, inclusiv al statului de drept. Nemultumirea fata de clasa politica e una, dar ceea ce au facut acesti oameni, participanti la astfel de mitinguri, constituie un risc la siguranta nationala pentru ca au atacat Constitutia.

Sesizarea Curtii Constitutionale de catre Presedintele Iohannis este un lucru firesc:

Iohannis cere Curţii Constituţionale soluţionarea conflictului juridic dintre Parchet-CSM şi Parlament: Atitudinea Parlamentului în cazuri precum Şova a condus la un blocaj instituţional

Se arata ca:

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, joi, preşedintelui CC o cerere de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Ministerul Public şi Parlament, arătând că atitudinea Parlamentului în cazuri precum cel al senatorului Dan Şova a condus la un blocaj instituţional.

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, şeful statului solicită Curţii Constituţionale să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte, şi Parlamentul României, respectiv Camera Deputaţilor şi Senatul, pe de altă parte, „ca urmare a omisiunii Parlamentului de a pune în acord dispoziţiile legale cu Constituţia în ceea ce priveşte majoritatea necesară adoptării hotărârilor de încuviinţare a cererilor de reţinere/arestare a unui deputat/senator, cu consecinţa blocării activităţii puterii judecătoreşti”.

În scrisoarea preşedintelui Klaus Iohannis se arată că „atitudinea Parlamentului în cazuri precum cel al senatorului Dan-Coman Şova a condus la un blocaj instituţional prin imposibilitatea desfăşurării procedurilor judiciare şi a înfăptuirii actului de justiţie”, menţionează sursa citată.

SCRISOAREA INTEGRALĂ A PREŞEDINTELUI CĂTRE CC

În documentul adresat preşedintelui CC, Augustin Zegrean, preşedintele Iohannis menţionează că, în conformitate cu prevederile art. 72 alin. (2) din Constituţie, cele două Camere ale Parlamentului au fost sesizate de ministrul Justiţiei, potrivit legii, cu cereri de încuviinţare a reţinerii şi/sau arestării preventive a unor deputaţi şi senatori în dosare ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie.

„La data de 25 martie a.c., pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor a fost înscrisă cererea de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive a deputatului Theodor-Cătălin Nicolescu aprobată cu 174 de voturi pentru şi 99 de voturi împotrivă, hotărârea fiind adoptată în conformitate cu prevederile Art. 76 alin. (2) din Constituţie. La aceeaşi dată, pe ordinea de zi a Senatului au fost înscrise două cereri de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive pentru doi senatori, respectiv pentru Darius Bogdan Vâlcov şi Dan-Coman Şova. Supusă la vot, cererea referitoare la domnul Darius Bogdan Vâlcov a întrunit 97 de voturi pentru şi 48 de voturi împotrivă, 5 fiind anulate, iar hotărârea a fost adoptată în conformitate cu prevederile Art. 76 alin. (1) din Constituţie; supusă la vot, cererea referitoare la domnul senator Dan-Coman Şova a primit 79 de voturi pentru, 67 de voturi contra şi 5 anulate şi, motivat de faptul că nu a întrunit voturile senatorilor, această cerere a fost respinsă. Aplicarea diferită a normelor legale şi regulamentare referitoare la majoritatea necesară încuviinţării acestor cereri a creat un statut juridic diferenţiat între deputaţi şi senatori, fapt ce contravine prevederilor Art. 69-72 coroborate cu cele ale Art. 65 alin. (2) lit. j) şi ale Art. 73 alin. (3) lit. c) din Constituţie, republicată, ce consacră un statut nediferenţiat deputaţilor faţă de senatori. În mod concret, în timp ce la Camera Deputaţilor, asupra cererilor de încuviinţare a reţinerii şi/sau arestării preventive a unor deputaţi s-a hotărât, potrivit Art. 195 alin. (8) din Regulament, cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi, la Senat, asupra cererilor de încuviinţare a reţinerii şi/sau arestării preventive a unor senatori s-a hotărât, potrivit Art. 173 din Regulamentul Senatului, cu votul majorităţii senatorilor. În acest mod, una dintre cererile menţionate a fost respinsă de Senat, pe motiv că acestea nu au întrunit numărul de voturi necesare adoptării”, se precizează în document.

Preşedintele solicită Curţii Constituţionale să se pronunţe asupra existenţei unui conflict juridic de natură constituţională ivit între autoritatea judecătorească, reprezentată în cauză de către Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii, pe de-o parte, şi Parlamentul României, respectiv Camera Deputaţilor şi Senatul, pe de altă parte, „generat de omisiunea celor două Camere ale Parlamentului de a pune de acord dispoziţiile Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, şi ale Art. 173 din Regulamentul Senatului cu prevederile Art. 76 alin.(2) din Constituţie, republicată”.

„Potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, noţiunea de conflict juridic de natură constituţională constă în «acte sau acţiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe îşi arogă puteri, atribuţii sau competenţe, care, potrivit Constituţiei, aparţin altor autorităţi publice, ori omisiunea unor autorităţi publice, constând în declinarea competenţei sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligaţiile lor» (Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 17 februarie 2005). Astfel, pentru a interveni Curtea Constituţională în vederea soluţionării unui conflict apreciem că sunt îndeplinite cumulativ cele trei condiţii, respectiv: a) conflictul să fie între autorităţi publice; b) conflictul să fie juridic; c) conflictul să fie de natură constituţională”, se mai arată în cererea aresată CC.

În document se menţionează de asemenea că autorităţile enunţate, respectiv Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parlamentul, respectiv Camera Deputaţilor şi Senatul, sunt autorităţi publice, fiind reglementate în Titlul III „Autorităţile publice” din Constituţie.

„Conflictul este unul de natură juridică, având în vedere că izvorul acestuia îl reprezintă inacţiunea Parlamentului prin care nu a fost pusă în acord legea organică cu dispoziţiile Legii fundamentale”, continuă sursa citată.

În document se precizează şi faptul că, în ceea ce priveşte cererile de reţinere, arestare sau percheziţie a senatorilor referitor la majoritatea necesară aprobării prin hotărâre a acestora, sunt aplicabile următoarele prevederi: art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor, potrivit cărora Camera hotărăşte asupra cererii cu votul secret al majorităţii membrilor săi; art. 173 din Regulamentul Senatului, potrivit cărora Senatul hotărăşte asupra cererii cu votul majorităţii membrilor săi; art. 195 alin. (8) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, potrivit cărora Camera hotărăşte asupra cererii cu votul secret al majorităţii membrilor prezenţi.

„Prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 392/2007 referitoare la admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Art. 11 alin. (3) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 325 din 15 mai 2007), Curtea Constituţională a statuat că, de regulă, hotărârile Parlamentului se adoptă cu majoritate simplă de voturi, dacă Legea fundamentală nu prevede altfel. În acelaşi sens, menţionăm şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 990/2008 privind constituţionalitatea dispoziţiilor Art. 150 alin. (3) din Regulamentul Senatului (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 716 din 25 martie 2008) – referitor la majoritatea necesară adoptării hotărârilor Senatului privind cererile de urmărire penală în cazul senatorilor care sunt sau au fost membri ai Guvernului; prin această decizie, Curtea Constituţională a constatat neconstituţionalitatea prevederilor Art. 150 alin. (3) din Regulamentul Senatului, statuând că cererile anterior menţionate se aprobă printr-o hotărâre a Senatului, cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, întrucât Constituţia nu prevede în această situaţie o altă majoritate necesară adoptării acestui tip de hotărâri”, se mai arată în solicitare.

Şeful statului mai spune în scrisoarea adresată preşedintelui CC că „obligativitatea deciziilor Curţii Constituţionale (exprimate, în cazul de faţă, şi printr-o jurisprudenţă constantă a acesteia) generează, în conformitate cu dispoziţiile Art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicată, obligaţia de respectare a acestora de către toate autorităţile publice, pe cale de consecinţă, Parlamentul avea obligaţia de a modifica Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006, iar Senatul avea obligaţia de a modifica şi Art. 173 din regulamentul propriu de organizare şi funcţionare”.

„În consecinţă, conflictul ivit este unul de natură constituţională, purtând asupra competenţelor Parlamentului care, în conformitate cu prevederile Art. 61 alin. (1) şi ale Art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicată, în calitate de unică autoritate legiuitoare a ţării, avea obligaţia constituţională de a modifica dispoziţiile Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, în sensul respectării caracterului obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale. Această omisiune a generat un regim juridic diferit în soluţionarea cererilor de încuviinţare a reţinerilor şi arestării preventive a unui deputat faţă de un senator şi a condus la un blocaj instituţional prin imposibilitatea desfăşurării procedurilor judiciare şi a înfăptuirii actului de justiţie. Astfel, prin raportare la o majoritate – în esenţă neconstituţională – Parlamentul a blocat posibilitatea instanţelor de judecată/procurorului de a se pronunţa asupra temeiurilor cererii de arestare preventivă/reţinerii în condiţiile prevăzute de lege, prin prisma imperativului asigurării intereselor urmăririi penale sau a judecăţii, şi a fost încălcat principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, precum şi cel al obligativităţii unui comportament loial al autorităţilor publice faţă de Constituţie”, se arată în document.

Preşedintele solicită să se constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte şi Parlamentul României, respectiv Camera Deputaţilor şi Senatul, pe de altă parte, „conflict ivit ca urmare a omisiunii Parlamentului de a pune în acord dispoziţiile legale cu Constituţia în ceea ce priveşte majoritatea necesară adoptării hotărârilor de încuviinţare a cererilor de reţinere/arestare a unui deputat/senator, cu consecinţa blocării activităţii puterii judecătoreşti”.

De asemenea si PNL a facut o sesizare la Curtea Constitutionala:

PNL sesizează Curtea Constituţională, privind decizia Senatului în cazul lui Şova

Se arata ca:

PNL a decis să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la decizia Senatului de a respinge cererea DNA de reţinere şi arestare preventivă în cazul lui Dan Şova, a anunţat prim-vicepreşedintele Ludovic Orban, care a precizat că sesizarea va fi depusă vineri.

Orban i-a transmis şi un mesaj lui Dan Şova: ”Şova, nu scapi nici în gaură de Ponta!”.

Prim-vicepreşedintele PNL a arătat că sesizarea PNL va fi depusă în cursul zilei de vineri la Curtea Constituţională, având peste 40 de semnături ale senatorilor PNL, în numele cărora se va sesiza neconstituţionalitatea, în urma deciziei luate de Senat, în cazul cererii DNA privind reţinerea şi arestarea lui Dan Şova.

”Sesizarea de neconstituţionalitate pe care o adresăm Curţii Constituţionale are practic două capete de cerere. Primul, cerem neconstituţionalitatea articolului 173 din Regulamentul Camerelor, în care se prevede că Senatul hotărăşte cu votul secret al majorităţii membrilor săi. În al doilea capăt de cerere, solicităm CC să constate neconstituţionalitatea deciziei Senatului privitor la rezultatul votului în cazul Şova şi să decidă că s-a întrunit numărul necesar de voturi pentru aprobarea cererii formulate de ministrul jusitiţiei, număr necesar stabilit conform Articolului 76 din Constituţia României, care prevede că hotărârile Parlamentului se adoptă cu majoritatea senatorilor şi deputaţilor prezenţi”, a explicat Ludovic Orban.”

Insa in articolul de mai sus, legat de proteste, se arata ca:

„Preşedintele Klaus Iohannis afirma, după ce Senatul a respins cererea DNA de arestare a lui Şova, că nu poate trece cu vederea faptul că Parlamentul a blocat iar o cerere a justiţiei, arătând că, într-un stat de drept, nimeni nu este mai presus de lege, iar Parlamentul nu se poate erija în instanţă.”

aratand in felul acesta spiritul in care s-au facut aceste contestatii la Curtea Constitutionala. Trebuie totusi spus ca daca Parlamentul nu se poate erija in instanta, nici DNA nu se poate erija in instanta. Or, daca ne referim la instanta, ne referim la autoritatea judecatoreasca. Este foarte important, dupa parerea mea, sa intelegem un lucru: Ambasada Germaniei s-a referit la: „activitatea instituţiilor care sprijină, protejează şi dezvoltă în continuare statul de drept în România să se poată desfăşura fără limitări” si nu la autoritatea judecatoreasca, care da un verdict, conform legii, normelor si filozofiei dreptului, intr-un anumit caz. De aceea ar trebui ca un judecator sa hotarasca arestarea preventiva, pe baza probelor prezentate de Parchet, dupa audierea argumentelor Apararii. In acest caz Senatul, spre exemplu, nu s-ar mai putea opune unei hotarari judecatoresti de arestare preventiva. Pentru ca una sunt „instituţiile care sprijină, protejează şi dezvoltă în continuare statul de drept în România” si altceva este autoritatea judecatoreasca, reprezentata printr-un judecator, intrucat arestarea preventiva implica lipsirea de libertate a subiectului, dar, in conditiile actuale de la noi, nu rezulta ca subiectul ar fi vinovat. Alina Bica, de pilda, e tinuta de 4 luni in arest preventiv, dar nu rezulta ca ar fi vinovata. Arestul preventiv ar trebui intemeiat pe o hotarare judecatoreasca, pentru ca numai aceasta poate judeca impartial, deci drept. Pentru ca nu e drept sa lipsesti de libertate 4 luni de zile pe cineva fara sa stii daca acel cineva e vinovat sau nu. Altminteri se deschide calea nu catre statul de drept, ci catre cel nedrept in care arestarea preventiva capata interpretari politice si nu de drept.

Ma uit in dictionar la cuvantul judecator. Observ ca in dictionarele actuale nu e termenul de judecator de instructie. In schimb, in dictionarele din 1929 si 1939 figura acest termen:

Judecător, de instrucțiune saŭ judecător instructor, care cercetează crimele și delictele, pune să se aresteze prevenițiĭ și adună probele relative la cauza lor.” – Sursa: Șăineanu, ed. a VI-a (1929)

Judecător, de instrucțiune saŭ judecător instructor, care cercetează crimele și delictele, pune să se aresteze prevenițiĭ și adună probele relative la cauza lor. – Sursa: Scriban (1939)

Asa cum noi ar trebui sa avem nu institutia mediatorului ci a judecatorului de pace (de ocol), cum era pe vremuri. Pentru ca judecatorul de pace are competenta necesara, formula judecatorului de pace nu admite impostorii!

Ce observam? Ca nu DNA trebuie sa cerceteze crimele si delictele si sa puna „să se aresteze prevenițiĭ și sa adune probele relative la cauza lor„, ci judecatorul de instructiune. Or, rolul judecatorului de instructiune e luat acum de catre DNA, care nu are competenta necesara pentru astfel de lucruri – observam ca judecatorul de instructiune „cercetează crimele și delictele” -, o stare de fapt care nu ne duce intr-o formula democratica. Dimpotriva! Aminteste de comunism, de anii ’50!! De arestarile de atunci! Mai mult decat atat, genereaza mitinguri in care se striga lozinci ce sunt impotriva Constitutiei, lucru ce se constituie intr-un risc la siguranta nationala. Ajungem sa vorbim de binomul SRI-DNA, binom totalmente nedemocratic. Si chiar mai mult decat atat: deschide calea spre riscul unor presiuni din exterior care ar putea sa submineze democratia si chiar statul de drept sub pretextul sprijinirii acestora.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

martie 28, 2015 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 15 comentarii

Legea care nu respecta cadrul legal…

Titlul suna foarte straniu, daca se poate spune asa… Dar tocmai lucrul asta s-a intamplat…

Gandul

Judecătorii CCR au decis în unanimitate: DESCENTRALIZAREA propusă de Guvern este NECONSTITUŢIONALĂ

Se arata ca:

„Judecătorii Curţii Constituţionale au decis că proiectul legii descentralizării, pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea în faţa Parlamentului în noiembrie 2013, este neconstituţional.

„Cu unanimitate de voturi, admite obiecţia de neconstituţionalitate în ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate intrinsecă şi constată că Legea privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică, în ansamblul ei, este neconstituţională”, se arată în decizia CCR.

De asemenea, cu majoritate de voturi, judecătorii CCR au resping „criticile de neconstituţionalitate extrinsecă a Legii”.

Decizia se va comunica preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi primului-ministru şi se publică în Monitorul Oficial.

Cum explică un judecător decizia luată – diferenţa majore între proiectul de lege şi anexele la bugetul de stat

Un judecător al CCR a explicat decizia luată în unanimitate prin faptul că în proiectul de lege privind descentralizarea se vorbeşte de bunuri proprietate publică şi bunuri proprietate privată, dar în anexele la legea bugetului de stat se prevăd doar bunuril proprietate privată.

De asemenea, bunurile care urmează să fie descentralizate nu sunt individualizate decât prin număr de inventar, dar nu se atestă apartenenţa sau statutul juridic.

Mai mult, judecătorii Curţii Constituţionale au descoperit că în privinţa plajelor legea prevede dreptul de administrare, iar în anexe se stipulează dreptul de proprietate.

Curtea a reţinut încălcarea:

principiului autonomiei locale, în privinţa trecerii bunurilor din domeniul privat al statului în domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale, fără exprimarea  consimţământului  autorităţilor administraţiei publice locale/judeţene;

regimului constituţional al proprietăţii, în privinţa transferului masiv de bunuri din domeniul public/privat al statului, în domeniul public/privat al unităţilor administrativ-teritoriale, prin derogare de la regulile de drept comun în materie,  fără o identificare conform legiilor în vigoare  a bunurilor în cauză;

exigenţelor de claritate, precizie şi predictibilitate a legii prin reglementarea  contradictorie a drepturilor care se transferă/constituie  prin lege (de proprietate/de administrare), lipsa de corelare cu ansamblul normativ în materie şi  cu reglementările din care sunt preluate competenţele descentralizate,  reglementarea unor structuri descentralizate cărora nu le este conferită nicio atribuţie (comisiile judeţene ale monumentele istorice) cu menţinerea în paralel a structurilor care au format  obiectul descentralizării (comisiile zonale ale monumentelor istorice);

principiului legalităţii, prin nerespectarea cadrului legal în materia descentralizării şi a  proprietăţii.

Istoricul descentralizării

Sesizarea la Curtea Constituţională a fost depusă de PDL şi a fost semnată de 70 parlamentari democrat-liberali.

Curtea Constituţională trebuia să analizeze sesizearea PDL la începutul lunii decembrie, însă au decis să amâne o decizie până în 10 ianuarie.

Preşedintele Traian Băsescu a spus că va contesta şi el proiectul legii descentralizării la Curtea Constituţională.

„Nu vreau să fiu alarmist, dar avertizez pubic că este o crimă administrativă, nu neapărat pentru că s-ar da peste cap funcţionarea acestor instituţii – schimbarea stăpânilor, bucuria nebunilor- dar se uită definiţia statului român, care e stat unitar. Vă dau scris că dacă vor face această mişcare, antinaţională, vor trebui să reînfiinţeze în câteva luni noi direcţii”, a declarat în luna noiembrie preşedintele Băsescu.

Gândul a scris în premieră la sfârşitul lunii septembrie despre faptul că Guvernul intenţionează să promoveze în toamna lui 2013 proiectul legii descentralizării.

În primă fază, premierul a negat faptul că un astfel de proiect este discutat în Guvern, revenind după trei zile, când a afirmat că „susţine proiectul prezentat în Gândul”.

Vicepremierul Liviu Dragnea a caracterizat descentralizarea ca fiind prima rupere reală de comunism. Prin descentralizare mai multe instituţii deconcentrate aflate în subordinea ministerelor vor trece în coordonarea autorităţilor locale.
Domeniile care vor fi descentralizate, ca şi competenţe, atribuţii şi instituţii, sunt sănătatea, agricultura, mediul, cultura, tineretul şi sportul, autorizarea şi clasificarea în turism, cluburile şi bazele sportive, taberele şcolare, precum şi competenţele teritoriale legate de pescuit.” (subl. mea)

Comunicatul Curtii Constitutionale poate fi citit aici.

Pai, daca s-a incalcat principiul legalitatii atunci s-a incalcat tot, nu? 🙂

Opozitia doreste, din cate inteleg, initierea unei motiuni de cenzura si foarte bine face! Este limpede ca asa trebuie procedat: Opozitia trebuie sa sanctioneze Puterea pentru astfel de chestiuni.

Foarte interesant e si urmatorul lucru: „Vicepremierul Liviu Dragnea a caracterizat descentralizarea ca fiind prima rupere reală de comunism„. Pentru ca e foarte interesant cum gandeste acest om. Eu credeam ca ruperea de comunism inseamna dezvoltarea sectorului privat. E adevarat, la noi 80% din privatizari au fost ratate, dupa cum spunea Nicolae Vacaroiu. Deci ar fi trebuit sa avem privatizari reusite pentru ca sa se produca „prima rupere reala” de comunism. De fapt noi facem aceasta descentralizare pentru ca „in toata Europa e asa” (chiar Dl. Dragnea a aratat aspectul asta). La intrebarea „ce este descentralizarea?” ne raspunde acest articol, tot din Gandul, care ne arata urmatoarele:

Ce este descentralizarea

Procesul descentralizării reprezintă în fapt un trasfer de competenţe de la ministere către autorităţile locale – primării, Consilii Judeţene. Astfel, mai multe direcţii aflate în subordinea ministerelor: sănătate, agricultură, cultură, sport, mediu vor trece în urma procesului de descentralizare în coordonarea autorităţilor locale. Procesul descentralizării nu este unul nou, măsura fiind prezentă în programul de guvernare şi în anii trecuţi, dar niciodată nu a fost realizată. Ea a devenit prioritară pentru USL după ce procesul regionalizării a fost blocat din cauza amânării procesului de modificare a Constituţiei.

Liviu Dragnea a declarat în mai multe rânduri că realizarea acestui proces „reprezintă prima rupere reală de comunism”.

În competenţele autorităţilor publice locale vor intra:
– serviciile de sănătate publică la nivel judeţean
– administrarea plajelor turistice maritime şi fluviale, ale râurilor, pârâurilor
– administrarea sistemelor de gospodărire a apelor
– protecţia mediului, pescuit şi acvacultură
– administrarea unităţilor sportive şi de tineret, a taberelor şcolare,  centrelor de agrement, caselor de cultură ale studenţilor, precum şi a cluburilor sportive de la
nivel local;
– dezvoltare şi promovare turistică;
– organizează şi desfăşoară activităţi educative extraşcolare/de tip nonformal prin cluburile copiilor
– protejarea patrimoniului cultural de pe teritoriul judeţului
– implementarea programelor judeţene în domeniul tineretului şi sportului

Perceptia Opozitiei, dupa cum ne arata D-na. Andreea Paul, este:

„În toată această perioadă, Partidul Democrat Liberal a atenționat că descentralizarea marca USL ar însemna un dezastru pentru România. Prin atitudine publică și acțiune parlamentară, PDL a încercat să stopeze demersul USL care ar fi dus la veritabilă feudalizare a țării, cu județe transformate în moșii stăpânite de președinții de Consilii Județene, deveniți vătafi care taie și spânzură. Descentralizarea lui Ponta și Antonescu îi împroprietărea pe baronii locali în dauna comunităților. Era o sfidare a cetățeanului, a primarilor și comunităților locale care ajungeau cu toții la mâna unui politician devenit, prin lege, șef de plantație. Descentralizarea marca USL era, în fapt, o împărțire a țării în zone de influență PSD și PNL.”

Basescu vede descentralizarea ca pe o subminare a statului unitar roman, deci o incalcare flagranta a Constitutiei, atitudine corecta, zic eu, intrucat Basescu e Presedintele Romaniei si, conform Constitutiei, reprezinta statul roman.

Cu toate acestea descentralizarea da mai multa libertate decat un stat centralizat. Marea problema care poate pune in pericol descentralizarea, ce poate fi, cum cred ca doreste sa sugereze Basescu, primul pas real catre regionalizare, consta in faptul ca avem comunitati locale foarte slabe din punct de vedere economic, care nu cred ca s-ar putea intretine singure. Va propun sa cititi acest articol din Gandul:

HARTA INTERACTIVĂ a nivelului de trai din România. Cât de bine se trăieşte în judeţul tău. EXCLUSIV

Din care eu am luat la intamplare, spre exemplu: Bucuresti (PIB/loc. = 16.379 euro), Sibiu (PIB/loc. = 7.164 euro) si Braila (PIB/loc. = 4.434 euro). Diferentele sunt semnificative, cred eu. Insa trebuie spus un lucru: e foarte putin. Spre exemplu PIB-ul, e inca foarte mic raportat la cel din regiunile chiar si sarace ale Occidentului. Spre exemplu, nu departe de noi, Slovenia are un PIB/loc. de $22.192 (Romania il are egal cu $8.630) si care reprezinta doar 88% din media EU27. Regionalizarea asta si presupune: regiuni dezvoltate, care nu mai au nevoie de interventia guvernului, centrului, statului pentru ca se descurca si se gospodaresc mult mai bine si singure. De aici si ideea de descentralizare. Numai ca la noi mi-e teama ca lucrurile nu stau chiar asa… Adica stau mult mai rau. De remarcat ca aici e vorba de revizuirea Constitutiei, deci e vorba de o chestiune mult mai ampla. Strategia asta se bazeaza numai pe faptul ca regiunile ar atrage mult mai bine fondurile europene, desi lucrul asta nu e deloc foarte clar si nimic nu garanteaza, obiectiv vorbind, ca asa ar sta lucrurile.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

ianuarie 11, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 7 comentarii

Amalgam

Arme

Gandul

HARTA clienţilor de armament ai României. Cum au evoluat exporturile militare româneşti în ultimii ani

Se arata, printre altele, ca:

„România a exportat armament şi tehnică militară în valoare de aproximativ 84 de milioane de euro în 2012, acesta fiind aproape cel mai scăzut nivel al exporturilor din ultimii 5 ani. Scăderea faţă de exporturile similare din 2011 este de 36%, după cum arată rapoartele trimestriale ale Departamentului pentru Controlul Exporturilor (ANCEX), din subordinea MAE, consultate de gândul. Industria de apărare ajunge astfel la o performanţă la export aproape de nivelul anului 2008. România a pierdut clienţi importanţi de armament în 2012 şi nu a reuşit să compenseze suficient prin câştigarea unor contracte noi.

SUA au rămas şi în 2012, la fel ca anul precedent, cel mai important client de armament al României, iar Olanda continuă să fie şi anul acesta cel mai important importator de tehnică militară românescă din Europa, în cadrul contractului multianual privind livrarea şi mentenanţa a două nave militare de patrulare.

Pe de altă parte, România a pierdut în 2012 clienţi importanţi de armament. Maroc, ţară care în anul precedent era al doilea cel mai mare client al României, cu importuri de armament în valoare de 22,5 milioane de euro, nu a mai intrat în 2012 în top, România exportând aici echipamente în modesta valoare de 74.000 de euro. În perioada 2010-2011, marocanii achiziţionaseră din România mai multe elicoptere militare de transport şi mentenanţa aferentă, în valoare totală de 65 de milioane de euro.

Un alt mare client de armament pe care România l-a pierdut în 2012 este Afganistan, ţară din care forţele NATO, inclusiv cele româneşti, au început oficial retragerea. Exporturile româneşti către Kabul în 2012 au fost inexistente, faţă de suma totală de peste 27,5 milioane de euro, din perioada 2010-2011.

Alţi clienţi importanţi care nu au mai lucrat cu România la fel de mult ca în trecut au fost Chile (care îşi repara elicopterele militare de transport şi îşi cumpăra piese de schimb din România), Azerbaidjan (care a importat în perioada 2010-2011 în valoare de peste 5 milioane de euro, iar în 2012 a făcut achiziţii modeste, de doar 133.000 de euro) sau Oman (care a făcut achiziţii de peste 4,5 milioane de euro în intervalul 2010-2011, pentru aeronavele sale militare, însă în 2012 a mai cumpărat echipamente de doar 113.000 euro).

România a câştigat însă teren pe alte pieţe de armament. Exporturile către Bulgaria aproape s-au triplat faţă de anul anterior, iar cele către Marea Britanie s-au dublat, păstrând trendul ascendent similar cu anii precedenţi. România a reluat de asemenea relaţia comercială cu Polonia, după ce în 2011 exporturile de armament către această ţară fuseseră modeste.

Explicaţia oficială pentru gaura din 2012: lipsa finanţărilor şi legislaţia proastă

Motivele principale pentru care exporturile de armament ale României au scăzut atât de mult în 2012 sunt lipsa finanţărilor pentru producătorii de armament – companii de stat, în ciuda contractelor ferme pentru export,procedura legală greoaie, care pune beţe în roate firmelor private cooptate de producătorii de armament în procesul de producţie, precum şi necesitatea de a importa materiile prime, la preţuri mai mari, pentru că producţia internă nu mai face faţă, au explicat oficialii Direcţiei pentru Industria de Apărare şi Probleme Speciale, din Ministerul Economiei, la solicitarea gândul.

“În ultimii ani, se constată, sistematic, refuzul finanţării producţiei în general, chiar dacă solicitările de credite au la bază contracte ferme”, arată oficialii de la Economie.

De asemenea, întreprinderile mici şi mijlocii care pot fi cooptate în procesul de producţie de armament, pentru repere şi subansamble destinate produselor militare, se confruntă cu o legislaţie greoaie, care le împiedică accesul în circuitul de producţie. Legislaţia ridică probleme de acces, pentru că producţia de armament implică “riscuri de deturnare, producţie în mediu greu controlabil, documentaţii tehnice clasificate”, mai explică specialiştii de la Ministerul Economiei, pentru gândul.

O altă mare problemă este creşterea costurilor de producţie pentru armament, provocată de necesitatea de a importa materiile prime, pentru că “oferta pieţei interne este din ce în ce mai limitată”.

Cu toate acestea, Ministerul Economiei arată că anul 2013 va fi mai bun pentru exporturile de armament decât anul trecut. Doar în luna octombrie 2013, valoarea contractelor de export de armament s-a ridicat la 44 de milioane de dolari, cu 5 milioane mai mult ca luna similară din 2012. Creşterea comenzilor din străinătate s-a reflectat şi prin faptul că Romarm a angajat 274 de persoane pentru a face faţă cererii la export.

Specialiştii de la Ministerul Economiei au mai explicat pentru gândul că CSAT urmează să aprobe cât mai curând Strategia Industriei Naţionale de Securitate, care pusă în aplicare prin legi conexe ar urma să restructureze companiile de stat care produc armament, să dezvolte gama de produse militare româneşti şi să implice în această industrie şi companii private sau mixte.

Top 7: cei mai importanţi clienţi de armament ai României, în 2012

1.Statele Unite ale Americii – 22,07 milioane de euro. Exporturile către americani au scăzut cu 35% faţă de anul anterior, însă SUA au rămas cel mai mare client de armament al României. Americanii au importat din România 20.038 de puşti semiautomate, 3.278 de kituri de pistol-mitralieră, 1.000 de pistoale mitralieră, 2.807 pistoale, 1.000 de pistoale semiautomate, 8.000 puşti semiautomate PSL, 7.000 de puşti, 9.500 de puşti sport, 2.785 puşti de asalt, 555 de puşti pentru tir sportiv, 528 de puşti-mitralieră, 75 de mitraliere calibrul 12,7 mm, 60 de mitraliere calibrul 14,5 mm, 79 de aruncătoare de bombe calibrul 60 mm, 34 de aruncătoare de bombe calibrul 73 mm, 59 de aruncătoare de bombe calibrul 82 mm, 66 de mitraliere, 4 mitraliere antiaeriene, o mitralieră pentru tanc, muniţie, bombe calibrul 60 mm, 73 mm şi 82 mm, lovituri calibrul 70,5 mm, lovituri antitanc, piese şi componente pentru aviaţie, servicii tehnice de inspecţie.

2. Olanda – 16,8 milioane de euro. Olandezii au cumpărat din România o navă militară de patrulare şi documentaţia tehnică aferentă, în cadrul unui contract multianual care a inclus livrarea şi mentenanţa a două astfel de ambarcaţiuni. Exporturile către această ţară au fost cu aproximativ 1,5 milioane de euro mai mari faţă de anul precedent.

3. Israel – 11,36 milioane. Un client fidel de armament românesc, Israel a rămas constant de-a lungul anilor în contractele cu România, păstrând acelaşi nivel al achiziţiilor. Anul trecut, israelienii au cumpărat din ţara noastră componente de rachetă aer-aer, componente de vehicule militare terestre, părţi de paraşute luminoase pentru bombe, componente electronice şi pentru formarea de imagini, cabluri electrice, echipamente şi software pentru testarea produselor militare, componente de aeronave militare, componente pentru sistem de conducere a focului, componente optice, prefabricate pentru muniţie, un aruncător de grenade calibrul 73 mm, lovituri antitanc calibrul 40 mm.

4. Nigeria – 3,24 milioane euro. Nigerienii au rămas la aproximativ acelaşi nivel al importurilor de armament din România ca în 2011. Au cumpărat 6.300 de pistoale-mitralieră şi servicii de revizie pentru un elicopter militar de transport, pe care l-au achiziţionat în 2011 tot din România.

5. Marea Britanie – 3,23 milioane euro. Exporturile către britanici s-au aflat în 2012 la cel mai ridicat nivel din ultimii ani. Către Londra au plecat lunete, piese de rachetă Fire Shadow, piese de motor pentru avion militar, piese pentru paraşute şi pentru veste antiglonţ, cabluri electrice, 14 pistoale-mitralieră, reparaţii veste antiglonţ, paraşute, cartuşe perforant incendiare pentru mitralieră de tanc.

6. Bangladesh – 2,76 milioane euro. Guvernul de la Dhaka a contractat în România reparaţii pentru 4 avioane militare de antrenament, precum şi 3 tunuri de bord pentru aviaţie. În 2011, Bangladesh făcuse achiziţii aproximativ similare, reparându-şi două avioane militare de antrenament în România.

7. Turcia – 2,5 milioane euro. Exporturile către Ankara au continuat şi în 2012 la un nivel similar anului precedent, când România a semnat un parteneriat strategic cu Turcia, iar exporturile de armament au înflorit. Turcii au cumpărat în 2012 muniţie, lovituri de tun calibrul 107 mm, veste antiglonţ, containere pentru tuburile lansatoarelor de rachete, componente pentru lovituri calibrul 107 mm, documentaţie de execuţie pentru componente de luptă, 5 pistoale-mitralieră, extractor de tuburi rupte de calibru mic.

Top 5: cei mai importanţi clienţi de armament din Uniunea Europeană

1. Olanda – 16,8 milioane euro. Olandezii rămân cel mai important client de armament al României, din UE, contractând construcţia şi mentenanţa a două nave de patrulare, în cadrul unui contract multianual.

2. Marea Britanie – 3,23 milioane euro. Britanicii au rămas şi în 2012 al doilea mare client de armament al României, din UE, ajungând la un maximum al valorii achiziţiilor, faţă de anii precedenţi. Exporturile către Marea Britanie aproape s-au dublat faţă de 2011, an în care se întâmplase aceeaşi creştere spectaculoasă – dublare a exporturilor faţă de 2010.

3. Bulgaria – 2,38 milioane euro. Bulgarii aproape că şi-au triplat importurile de armament din România, faţă de anul precedent. La Sofia au ajuns lunete, focoase de iniţiere a dispozitivelor explozive, 8 mitraliere, 10 mitraliere cu trepied, 18 mitraliere antiaeriene, muniţie, lovituri antitanc, maşină de încărcat zale, grenade antitanc.

4. Elveţia – 2,11 milioane euro. Elveţienii rămân şi în 2012 un client european constant de armament românesc. De altfel, în trecut, România a contractat din Elveţia 31 de transportatoare blindate Piranha, în valoare de 47 milioane de dolari, pe care însă nu le-a mai achiziţionat în întregime, pentru că nu corespundeau tehnic cu nevoile din teren. Elveţia a cumpărat anul trecut din România elemente de lovitură de aruncător, componente de vehicul blindat, piese de schimb pentru avion militar de transport, 23 de puşti semiautomate cu lunetă.

5. Polonia – 1,68 milioane euro. Polonezii au reluat contractele de armament cu România, după ce în 2011 achiziţiile au fost modeste. Anul trecut, Polonia a cumpărat din ţara noastră lunete, 7.020 de pistoale-mitralieră, componente pentru avion de luptă.

În restul Europei, achiziţiile de armament românesc au fost extrem de modeste. Cele mai notabile valori de export către ţări europene, în 2012, s-au înregistrat în Belgia (780.000 euro), Croaţia (532.000 euro), Franţa (980.000 euro), Germania (431.000 euro), Italia (284.000 euro).

Grenade antitanc în Arabia Saudită, reparaţii de aeronave în Guineea, India şi Yemen

România a reuşit să păstreze contracte de armament şi să deschidă unele noi şi în ţări din Asia şi Africa, unele supuse embargoului militar sau mari importatoare de armament.

Arabia Saudită – 1,9 milioane euro. România a exportat aici doar grenade antitanc, această ţară fiind o piaţă nouă în ultimii ani, pentru armamentul românesc.

• Congo – 543.000 euro. România a trimis aici 10 puşti cu lunetă şi accesorii, 30 de aruncătoare calibrul 82 mm şi muniţie pentru mitralieră.

 Guineea – 1,32 milioane euro. România a încheiat la Conakry un contract pentru reparaţia unui elicopter militar şi documentaţia tehnică pentru întreţinere.

• India – 1,19 milioane euro. România a continuat relaţia comercială cu India, în domeniul aeronavelor militare. Anul trecut, indienii şi-au reparat avioane în ţara noastră şi au cumpărat produse pentru motoare de avion de luptă.

• Irak – 1,18 milioane euro. Dacă în 2010 exportam la Bagdad armament de peste 10 milioane de euro, contractele nu au mai mers în anii următori la fel de bine. Anul trecut, aici au ajuns 1.500 de puşti semiautomate cu lunetă.

• Liban – 943.000 euro. Au fost achiziţionate piese de schimb pentru elicopter militar şi lovituri antitanc calibrul 40 mm.

• Malaezia – 828.000 euro. Aici au ajuns lovituri antitanc calibrul 40 mm.

• Pakistan – 1,54 milioane euro. Un partener constant al României pe contractele de armament, Pakistanul a achiziţionat anul trecut echipamente pentru elicopter de transport, lovituri antitanc calibrul 40 mm şi piese de schimb pentru elicopter militar.

• Yemen – 1,76 milioane euro. Contractele cu această ţară au vizat reparaţiile de motoare de aviaţie.

România a cheltuit în 2012 cei mai mulţi bani pe Apărare, după 1989

Deşi în 2012 Guvernul României a acordat Ministerului Apărării cel mai mic procent din PIB de după 1989 – 1,2%, în bani acest lucru s-a tradus în cea mai mare sumă acordată cheltuielilor militare: 7,5 miliarde lei, adică aproximativ 1,7 miliarde euro.

În 2012, cel mai important contract de import militar al României a fost cel cu Italia, privind cele 7 avioane de transport militar C-27J Spartan. Contractul a fost demarat în 2010 şi s-a ridicat la valoarea de 220 de milioane de euro. Tot anul trecut au fost demarate negocierile cu Portugalia, pentru achiziţionarea a 12 avioane F-16 second-hand. Contractul de aproximativ 630 de milioane de dolari a fost semnat în 2013.

România nu face parte însă nici pe departe din clubul marilor tranzacţii de armament la nivel mondial. Cei mai mari exportatori de armament, la nivel mondial, în ultimii 5 ani, sunt SUA, Rusia, Germania, Franţa şi China, care a surclasat în această perioadă Marea Britanie. Aceste 5 ţări sunt responsabile de 75% din exporturile mondiale de armament, conform unui raport SIPRI.

Cei mai mari exportatori de armament din lume

Cei mai mari importatori de armament la nivel mondial, în ultimii 5 ani, provin cu toţii din Asia: India, China, Pakistan, Coreea de Sud şi Singapore. Dintre acestea, România a avut în 2012 relaţii comerciale notabile pe armament doar cu India şi Pakistan.

Principalii furnizori de arme ale acestor mari consumatori sunt: pentru India – Rusia (79%), Marea Britanie (6%) şi Uzbekistan (3%); pentru China – Rusia (69%), Franţa (13%) şi Ucraina (10%); pentru Pakistan – China (50%), SUA (27%) şi Suedia (5%); pentru Coreea de Sud – SUA (77%), Germania (15%) şi Franţa (5%); pentru Singapore – SUA (44%), Franţa (30%) şi Germania (11%).”

Eu cred ca am putea sa plusam, de ce nu?

Iulia Motoc

Judecătoarea Iulia Motoc pleacă de la Curtea Constituţională

Se arata ca:

„Judecătoarea Iulia Motoc a anunţat duminică pe Facebook că îşi va înceta mandatul la Curtea Constituţională, pe data de 18 decembrie urmând să depună jurământul ca judecător al CEDO.

”Ultima săptămână ca judecător al Curţii Constituţionale. Pe 18 decembrie voi depune jurământul ca judecător al CEDO, la Strasbourg”, a scris Motoc pe Facebook.

Iulia Motoc a fost aleasă la începutul lui octombrie judecător CEDO.

Înlocuirea Iuliei Motoc ar urma să schimbe actuala majoritate la Curtea Constituţională, întrucât, în noua configuraţie a Senatului, postul va reveni USL: Astfel, la CCR ar rămâne 4 judecători numiţi fie direct de preşedintele Traian Băsescu, fie pe filiera PDL, 4 avansaţi de USL şi unul, care ar urma să încline şi balanţa pentru deciziile politice cele mai importante, de către UDMR.

Până în acest moment USL nu a luat însă o decizie privind nominalizarea pe care o va face. Creditat cu cele mai mari şanse este însă senatorul PSD Ioan Chelaru.

Vom reveni cu amănunte.

Deci o miscare favorabila USL, nu? Interesant!

„Mihaela, dragostea mea!”

Geoană îi răspunde lui Antonescu: „Deşi este cel mai bun prieten al somnului, să nu se culce pe o ureche”

Se arata ca:

„Senatorul PSD Mircea Geoană a lansat o ameninţare voalată la adresa preşedintelui PNL, Crin Antonescu, spunând că „de ce îi este frică nu va scăpa”. Mai mult, Geoană îl avertizează să nu se culce pe o ureche, „deşi este prietenul somnului”, făcând aluzie la faptul că s-ar putea să piardă poziţia de candidat USL la prezidenţialele din 2014.

„Deşi este cel mai bun prieten al somnului, dl Antonescu să nu se culce pe o ureche. De ce îi este frică, de aia nu va scăpa”, a scris Geoană, pe contul personal de Twitter.

Reacţia fostului preşedinte al PSD a venit la câteva zile după ce Antonescu, invitat la o emisiune televizată, a precizat că oricine ar fi un candidat redutabil la prezidenţiale din partea PSD, mai puţin Geoană.

„Sârbu e redutabil, Sorin Oprescu – redutabil, toţi sunt redutabili, mai puţin Mircea Geoană. Victor Ponta ar fi foarte redutabil, ca preşedinte al PSD, ca prim-ministru, ar fi un candidat redutabil”, a declarat, vineri, Antonescu.

În cadrul aceleiaşi emisiuni, liderul PNL a mai făcut o ironie la adresa fostului candidat PSD la prezidenţiale, comemorând seara în care s-au împlinit patru ani de la alegerile din 2009.

„Chiar aşa, chiar azi se împlinesc 4 ani de la <Mihaela, dragostea mea>, a spus Crin Antonescu, râzând.

În ultima perioadă, Mircea Geoană a făcut o serie de declaraţii publice prin care nu doar că-l avertiza pe faţă pe liderul liberal că a pierdut electoratul pesedist, ci a făcut, în mai multe rânduri, apel la partid pentru a avea un candidat propriu. În replică, Antonescu a spus că  „ridicolul şi penibilul trebuie să aibă o limită“ şi s-a opus numirii lui Geoană drept Înalt reprezentant al Guvernului.”

Sa-l credem pe Geoana sau nu…? „De ce îi este frică nu va scăpa” – va merge PSD cu candidatul sau,  cu Ponta, la prezidentiale…?

Ucraina. Revolutie?

200.000 de persoane au ieşit în stradă la Kiev. Manifestanţii cer demisia preşedintelui

Se arata ca:

„Aproximativ 200.000 de manifestanţi proeuropeni s-au adunat, duminică, în Piaţa Independenţei din Kiev, cerând demisia preşedintelui Viktor Ianukovici, relatează AFP.

Viktor Ianukovici a renunţat, în urmă cu două săptămâni, la negocierile pentru semnarea acordului de asociere cu Uniunea Europeană, existând indicii că ar încerca să apropie Ucraina de aderarea la uniunea vamală Rusia-Belarus-Kazahstan.” (subl. mea)

Aha! „Exista indicii”, nimic mai mult… (?!) Interesant…

Noua moda pe plan mondial: Securismul

Si inteleg prin securism metode specifice fostei Securitati, mai ales din perioada comunismului dinastic (dar nu numai).

FBI poate urmări pe oricine prin intermediul camerei web de la laptop. „Se întâmplă de ani de zile”

Se arata ca:

Gizmodo scrie că FBI are abilitatea de a activa în secret camera web a oricărui laptop, fără a aprinde LED-ul de lângă şi fără a-i înştiinţa în vreun fel pe utilizatori. Conform sursei, acest lucru se întâmplă de ani de zile, fără ca nimeni să fi ştiut până acum.

Marcus Thomas, fost director adjunct în cadrul Diviziei de tehnologii operaţionale a FBI, a declarat că această tehnică este folosită “în special” în cazuri de terorism şi în “cele mai grele” investigaţii.

Cu toate acestea, Gizmodo consideră “înfricoşător, nebunesc, ridicol şi invaziv” faptul că FBI poate pătrunde în absolut toate laptopurile. “Simpla idee că FBI te poate urmări prin camera web este absolut deranjantă”, arată sursa.

În orice caz, Gizmodo scrie că această dezvăluire arată cât de departe este dispus FBI să meargă pentru a spiona oamenii.”

Ceausescu era mic copil…

Vine Anul Nou!!

Romania Libera

Anul Nou, la Bucureşti la fel de scump ca la Paris ori Istanbul

Se arata ca:

„Anul trecut s-a estimat că 1,5 milioane de români au fost de Revelion la restaurant. Doar câteva zeci de mii de români şi-au petrecut Anul Nou în străinătate. În unele cazuri, pentru aceştia din urmă petrecerea dintre ani s-ar putea dovedi mai ieftină.

Cel mai probabil aceste cifre anunţate de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie se vor păstra deoarece datele economice, dar şi nivelul de trai ori obiceiurile de consum ale românilor s-au schimbat prea puţin în ultimul an.

Suta de euro, la putere

Ne-am întrebat cât de costisitoare este petrecerea Anului Nou la un restaurant din Bucureşti. Şi mai ales am dorit să facem o comparaţie cu oferta existentă în câteva capitale occidentale. Astfel, la restaurantul Şarpele Roz, loc unde vor cânta Nelu Ploieşteanu şi Cornelia Catanga, veţi plăti 125 de euro, iar în meniu se vor afla batog de morun afumat pe salată de crudităţi, corăbioară de ardei, păstrăv, viţel, jumări de raţă, piept de curcan la jar. La JW Marriott, noaptea dintre ani costă 210 euro de persoană. În preţ intră concerte cu trupa Holograf sau cu Paula Seling. De la bar se poate servi orice, iar în meniu găsim iepure, pateu de gâscă, tartă de vită. La Athénée Palace eşti invitat să petreci în stil veneţian la preţul de 190 de euro. Va exista muzică live cu cvartetul Fiore şi cu Twins Band, festin cu cinci feluri de preparate italieneşti şi vinuri şi spumante italieneşti. Restaurantul Sharkia se află în interiorul hotelului Radisson Blu Hotel, iar meniul pentru noaptea de Revelion (care este unul mediteranean) valorează 120 de euro. La Caru cu bere, restaurant cu tradiţie din Centrul Vechi al Capitalei, meniul de Revelion costă 115 euro, iar printre preparatele servite regăsim somon fumé pe pat de gorgonzola, prosciuto cu prune uscate, muşchi de văcuţă argentiniană, foie grass cu dressing de fructe de pădure.

Franţa – mai puţin alcool

Nu e simplu de făcut o com­paraţie cu preţul pe care un occidental sau un turist, chiar şi român, îl plăteşte pentru a nu sta acasă în noaptea dintre ani. Cei mai mulţi români visează să fie de Anul Nou la Paris, Roma, Istanbul, Viena şi Barcelona, potrivit unui studiu realizat de vola.ro.

La Paris, în „Cadet de Gascogne“, restaurant (care poate fi comparat cu Caru cu bere) aflat în Montmartre, meniul costă 120 de euro, iar invitaţii vor fi serviţi cu produse tradiţionale – antricot, mai multe feluri de brânză. Din păcate, băutura nu e inclusă.

La restaurantul „La crémail­lère 1900“, meniul costă 200 de euro, dar nu este atât de diversificat – vită, brânză, jumătate de sticlă de şampanie şi jumătate de vin de Bordeaux. Iar de „Lido de Paris“ staţi departe. Costă 700 euro. Interesant este că dacă la Bucureşti petrecerea Anului Nou la Radisson Blu costă 120 de euro, la Istanbul la acelaşi hotel petrecerea Anului Nou cu bufet deschis, dar şi o noapte de cazare inclusă, costă cu numai 30 de euro mai mult, anume 150 euro. Trei nopţi de cazare, în care este inclusă şi masa de Revelion, costă 369 de euro.

La Istanbul, ofertă mai generoasă

La Marriott Grand Hotel din Roma preţurile sunt prohibitive. Astfel, masa de Revelion, dar şi o noapte de cazare costă 990 de euro, de patru ori mai scump decât la Bucureşti (unde, e drept, nu se oferă cazare).

La Lisabona, într-unul din cele mai frumoase hoteluri din oraş, Altis Hotels, petrecerea de Anul Nou costă 195 de euro (similar cu Bucureştiul), iar băutura este la discreţie. America esta ţara tuturor posibilităţilor şi a tuturor preţurilor. La „Empellon Taqueria“ pentru cele şase feluri de mâncare veţi plăti suma de 150 de dolari. La „Beauty&Essex“, meniul de Anoul Nou este 175 de dolari, dar varietatea culinară este mare – plăcintă dulce de orez, escalop, roşii afumate etc. La „Brooklyn Vinery“ te costă doar 125 de dolari, iar dacă vrei să îţi faci singur meniul… la „The Campbell Apartment“ vei plăti doar intrarea – 30$.

Toate acestea sunt posibile la New York.”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

decembrie 9, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 204 comentarii

Ce decadere fata de anii ’90…!!

Am fost intrebat pe blog care e parerea mea despre revizuirea Constitutiei. Parerea mea… Am replicat ca n-am prea vazut critici, chiar si vehemente, din partea Opozitiei la aceasta revizuire marca USL. Eu cred ca Opozitia actuala ar fi trebuit sa formuleze prima opinii, de ce nu si critice, cu privire la proiectul de revizuire.

Constitutia din 1991 s-a nascut din dorinta de libertate si democratie a poporului roman. Dupa dictatura comunista aveam cu totii nevoie de asa ceva ca de aer. O revolutie schimba fundamental statul si asa s-a intamplat si in ceea ce priveste Revolutia din 1989, din care s-a nascut Constitutia din 1991. Aceasta Constitutie a fost fundamentata pe idealuri si valori profunde de care eram cu totii animati in acele vremuri, indiferent de optiunile noastre politice. Cu alte cuvinte, aveam o Constitutie bazata pe idealuri si valori pe care le traiam, as dori sa subliniez lucrul asta, adica valori pe care le doream cu ardoare si in care credeam: libertate si democratie.

A fost criticata fara temei, dupa parerea mea, formularea din art. 1, al. 3 din actuala Constitutie (revizuirea din 2003) ce spune:

„[…] in spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si idealurilor Revolutiei din decembrie 1989 […]”

In fine, nu intru in detalii de ce si pentru ce a fost criticata formularea asta…

Dar sa comparam cu proiectul de revizuire de acuma, criticat de catre Consiliul legislativ, despre care de pe acum incepe sa se vorbeasca de riscuri

Aceasta noua revizuire are in definitiv un sigur ax central: Traian Basescu. Este Constitutia fata de Traian Basescu. Din faptul ca Traian Basescu a derapat si nu a respectat actuala Constitutie s-a nascut aceasta noua revizuire. Acest aspect reprezinta fundamentul noii Constitutii. Nu mai vorbesc ca sunt bagate, ca intr-un talmes-balmes, regionalizarea, relele tratamente aplicate animalelor, recunoasterea rolului Bisericii Ortodoxe in modernizarea Statului Roman si a celorlalte culte religioase recunoscute de lege, Casa Regala, presa sub control si stema se intoarce pe tricolor etc, Insa aceste aspecte sunt secundare. Aspectul principal e Traian Basescu!! 😀 Nu mai e „in spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si idealurilor Revolutiei din decembrie 1989” ci in spiritul faptului ca sa nu se mai gaseasca unul ca Traian Basescu care sa incalce Constitutia si sa fie sustinut de o majoritate fragila, si de CCR, si cu procurori, care sa-i consolideze regimul, iar CCR sa nu mai indeplineacsa „si alte atributii prevazute de legea organica a Curtii”.

Parlamentul superputere in stat? Aspect secundar… Dar poate sa nu fie nicio putere, problema e cu totul alta!!! Si anume: CCR sa nu mai poata verifica si hotararile Parlamentului!!

Se reduc atributiile Presedintelui! De fapt se reduc atributiile lui Traian Basescu, desi e la ultimul mandat si de la anul nu va mai fi Presedinte. Pentru ca sa se reduca influenta lui Traian Basescu in CSM, mandatul membrilor CSM este redus de la 6 la 4 ani, in schimb se sporeste numarul reprezentantilor societatii civile de la 19 la 21. Reducerea atributiilor CCR este tot in aceasta idee: Traian Basescu sa nu mai aiba o asa mare influenta in CCR.

De fapt, centrul de greutate al noii constructii constitutionale este cum sa-l limiteze, cat mai drastic posibil, pe Traian Basescu. Este o Constitutie cu aspecte psihologice: atat de mult i-a marcat pe cei din USL Traian Basescu incat acesta este vazut Presedinte si dupa ce-si va termina, la anul, ultimul sau mandat.

Aceasta noua Constitutie e plina de Traian Basescu. Ce deosebire fata de cea din 1991 care era plina de idealuri si valori, si nu plina de un singur om! Ce deosebire fata de cea din 1991, care respira libertate si democratie!!

Si, din pacate, in final, ce decadere…

august 12, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 63 comentarii

Revizuirea Constitutiei. Propunerile USL

Gandul

CONSTITUŢIA USL. Documentul negociat de Victor Ponta şi Crin Antonescu luni seara

Se arata ca:

„Liderii USL au negociat în această seară, în biroul de la Senat al lui Crin Antonescu, viitorul proiect al Constituţiei, care va fi depus mâine în cadrul Forumului Constituţional. Amendamentele propuse de USL stabilesc prerogativele preşedintelui, Guvernului şi Parlamentului, dar şi modul de alegere a conducerii CSM. De asemenea, au fost introduse două cazuri speciale când Parlamentul poate fi dizolvat.

Alegeri prezidenţiale devansate cu o lună

Crin Antonescu a propus ca data alegerilor să fie între 1 aprilie şi 1 noiembrie, ceea ce ar devansa cu aproximativ o lună alegerile prezidenţiale din 2014.

În urma negocierilor, s-a stabilit că partidul care are cel mai mare număr de mandate face propunerea pentru postul de premier, iar preşedintele nu are dreptul să o refuze. Liberalii au dorit să introducă în Legea Fundamentale şi varianta „partidul sau alianţa”, dar la insistenţele preşedintelui executiv al PSD, Liviu Dragnea, s-a optat pentru varianta simplă cu „partidul”. Ulterior, cel nominalizat la funcţia de prim-ministru trebuie să realizeze o majoritate în Parlament.

La moţiunile de cenzură, Opoziţia vine cu propriul prim-ministru

În cazul moţiunilor de cenzură, acestea vor purta denumirea de moţiune de cenzură constructivă, cei din Opoziţie fiind obligaţi să vină în Parlament şi cu propunerea pentru funcţia de prim-ministru.

În cazul moţiunilor simple în care se cere demisia ministrului, aceasta se votează în plenul reunit şi, dacă se constată o majoritate, ministrul este demis.

Referendumul pentru demiterea preşedintelui

Referendumul pentru demiterea preşedintelui poate duce şi la dizolvarea Parlamentului, dacă se înregistrează la vot o majoritate de voturi împotriva propunerii de demitere.

Ponta şi Antonescu au discutat ca în viitoarea Constituţie să se prevadă ca Parlamentul să fie dizolvat dacă nu se poate realiza o majoritate în 30 de zile de la prima încercare de învestire a Guvernului.

În cazul Curţii Constituţionale, liderii USL au convenit ca atribuţiile acesteia în ceea ce priveşte analizarea constituţionalităţii hotărârilor Parlamentului să vizeze doar situaţiile în care sunt afectate valori sau principii consituţionale.

Cum s-a tranşat problema reprezentării la Consiliul European

Premierul va reprezenta ţara la Consiliul European, cu excepţia cazurilor în care se discută probleme de securitate şi politică externă a Uniunii Europene.

Mandatul preşedinteluui revine la patru ani

Mandatele preşedintelui şi al Parlamentului vor fi de patru ani, iar preşedintele va purta titulatura de şef al statului. Liberalii au propus, prin Crin Antonescu ca alegerile să aibă loc în perioada  1 aprilie – 1 noiembrie, pentru a se evita organizarea alegerilor iarna. Parlamentul va fi bicameral , format din Camera Deputaţilor cu maxim 300 membri şi Senat, ca reprezentat al regiunilor. Cei din PNL ar dori ca votul pentru alegerea Parlamentului să fie pe liste.

De asemenea, s-a stabilit că Guvernul îşi poate angaja răspunderea o singură dată pe sesiune, iar Ordonanţele de Urgenţă vor trebui să vină în Parlament în maxim cinci zile pentru a fi discutate.

În cazul remanierilor guvernamentale, preşedintele nu va mai avea nicio posibilitate de respingere a celor propuşi, Parlamentul, prin comisiile de specialitate, urmând să dea un aviz persoanelor desemnate.

Problema CSM

Liderii USL au stabilit ca preşedintele CSM să fie ales din rândul judecătorilor, iar numărul de membri ai CSM urmând să fie mărit de la 19 la 21.

De asemenea, interceptarea telefonică şi a corespondenţei se poate face doar cu ordin judecătoresc, doar în cazurile speciale fiind necesar doar acordul procurorului, dar acesta va trebui să obţină mandat de la judecător în 48 de ore.

Liberalii au propus ca rectificarea bugetară să fie stabilită de Parlament, lucru respins de Victor Ponta şi PSD.

Articolele care se referă la dreptul de proprietate nu vor fi modificate, dar Victor Ponta a insistat să depună un amendament în nume personal privind confiscarea maşinilor folosite la infracţiuni.

Cei din PNL au insistat şi pentru reducerea atribuţiilor prefecţilor, care ar urma să nu mai conducă instituţiile deconcentrate, ci doar să urmărească legalitatea actelor administrative. De asemenea, atacarea hotărârilor Consiliilor Locale şi Judeţene în instanţe de către prefect nu va duce la suspendarea acestora, ci vor fi judecate cu celeritate.

Premierul Ponta a propus ca mandatul de reţinere să fie de 48 de ore, dar propunerea a fost respinsă de cei din PNL.”

Recomand citirea integrala si in original a intregului articol.

„În urma negocierilor, s-a stabilit că partidul care are cel mai mare număr de mandate face propunerea pentru postul de premier, iar preşedintele nu are dreptul să o refuze. Liberalii au dorit să introducă în Legea Fundamentale şi varianta „partidul sau alianţa”, dar la insistenţele preşedintelui executiv al PSD, Liviu Dragnea, s-a optat pentru varianta simplă cu „partidul”. Ulterior, cel nominalizat la funcţia de prim-ministru trebuie să realizeze o majoritate în Parlament.”

In felul asta Presedintele nu mai are nicio responsabilitate: partidul cu cel mai mare numar de mandate face propunerea, presedintele nu are dreptul s-o refuze. Interesant este ca se vorbeste de partidul care are cel mai mare numar de mandate… In actuala Constitutie art. 103, al. 1 spune asa:

„Presedintele Romaniei desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru, in urma consultarii partidului care are majoritatea absoluta in Parlament ori, daca nu exista o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate in Parlament” (subl. mea)

Dupa parerea mea, referitor la aceasta chestiune, s-a renuntat prea usor la functia de mediere pe care o are Presedintele (art.80 din actuala Constitutie). Daca Basescu nu a inteles bine acest aspect si nu s-a achitat de aceasta sarcina constitutionala, totusi nu ar fi trebuit sa se renunte la asa ceva. Un partid poate avea cel mai mare numar de mandate, dar asta nu inseamna ca are majoritatea. In propunere se arata: „Ulterior, cel nominalizat la funcţia de prim-ministru trebuie să realizeze o majoritate în Parlament”.  Daca nu reuseste atunci: „Ponta şi Antonescu au discutat ca în viitoarea Constituţie să se prevadă ca Parlamentul să fie dizolvat dacă nu se poate realiza o majoritate în 30 de zile de la prima încercare de învestire a Guvernului„. Eu cred ca spiritul al. 1 al art. 103 din actuala Constitutie era tocmai sa se evite o asemenea situatie: Presedintele desemneaza un candidat in urma consultarii cu partidul ce are majoritatea absoluta sau, daca nu e o asemenea majoritate, cu toate partidele reprezentate in Parlament. In acest fel, rolul Presedintelui era acela de a facilita ajungerea la un consens politic in privinta candidatului la functia de prim-ministru, tocmai pentru ca acesta sa primeasca votul de incredere al Parlamentului. Votul de incredere al Parlamentului reclama o majoritate, desigur, dar daca nu exista un partid care sa aiba majoritate absoluta, atunci esential este consensul politic, care ar fi trebuit sa fie facilitat de catre Presedinte in baza functiei sale de „mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate” (art. 80, al.2). In felul asta se asigura stabilitatea politica. Propunerea USL nu arata cum se poate asigura stabilitatea politica pentru ca daca cel propus pentru functia de premier nu reuseste sa realizeze o majoritate in 30 de zile de la prima incercare de investire a Guvernului, Parlamentul va fi dizolvat si vor avea loc alegeri anticipate. Deci peste o luna de zile ar putea avea loc din nou alegeri…

„Referendumul pentru demiterea preşedintelui poate duce şi la dizolvarea Parlamentului, dacă se înregistrează la vot o majoritate de voturi împotriva propunerii de demitere.”

Asta ar insemna, la fel, o cale spre instabilitate politica. Se dizolva Parlamentul, au loc alegeri anticipate, va fi ales un nou Parlament, dar Presedintele ramane in functie. Si cu asta ce s-a realizat?

Din ciclul „Ana are fructe”

„În cazul Curţii Constituţionale, liderii USL au convenit ca atribuţiile acesteia în ceea ce priveşte analizarea constituţionalităţii hotărârilor Parlamentului să vizeze doar situaţiile în care sunt afectate valori sau principii consituţionale.”

Eu cred ca e foarte clar: o hotarare a Parlamentului e neconstitutionala daca si numai daca afecteaza valori si principii constitutionale.

Daca spui: Ana are dreptul sa aiba fructe e clar ca de aici rezulta ca are dreptul de a avea mere sau orice alte fructe. La fel si daca spui: valori si principii constitutionale: cuprinde si merele, si perele, si orice alt fruct. Cu alte cuvinte puterile Curtii Constitutionale sunt sporite pentru ca extensiunea termenilor „valori sau principii constitutionale” cuprinde totalitatea obiectelor din clasa reflectata, lucru care in Logica se numeste gen. Daca spun, spre exemplu, poligon ma pot referi si la triunghiuri (poligonul e genul, triunghiul e specia). Daca spun mamifer, ma refer si la pisica (mamiferul e genul, pisica e specia). Ca sa ma fac usor inteles, in felul acesta Curtea Constitutionala are tot si, drept consecinta, o Putere sporita!

„De asemenea, s-a stabilit că Guvernul îşi poate angaja răspunderea o singură dată pe sesiune, iar Ordonanţele de Urgenţă vor trebui să vină în Parlament în maxim cinci zile pentru a fi discutate.”

Nu e rau, dar atunci Ordonantele s-ar mai putea numi de urgenta…?

„În cazul remanierilor guvernamentale, preşedintele nu va mai avea nicio posibilitate de respingere a celor propuşi, Parlamentul, prin comisiile de specialitate, urmând să dea un aviz persoanelor desemnate. „

Rezulta ca Presedintele e derobat de orice responsabilitate in privinta asta.

„Articolele care se referă la dreptul de proprietate nu vor fi modificate, dar Victor Ponta a insistat să depună un amendament în nume personal privind confiscarea maşinilor folosite la infracţiuni.”

Ca articolele care se refera la dreptul de proprietate nu vor fi modificate, asta e bine. Dar „confiscarea masinilor folosite la infractiuni” poate constitui un amendament la Constitutie? Adica lucrul asta chiar trebuie sa apara in Constitutia unei tari? Eu cred ca art. 44, al. 9 din actuala Constitutie este destul de clar:

„Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infractiuni ori contraventii pot fi confiscate numai in conditii legii”

Oricum, bine ca avem, macar in mare, ceea ce au negociat D-nii. Ponta si Antonescu pentru ca sa putem dezbate chestiunea.

mai 28, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 19 comentarii