Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Ce ar trebui sa faca Presedintele?

Trebuie sa spunem de la bun inceput ca nu e deloc in regula ce se petrece zilele astea in Romania.

Avem o decizie a Curtii Constitutionale in favoarea revocarii din functie a Procurorului-Sef al DNA, D-na. Laura Codruta Kovesi, care, de fapt – conform actualei Constitutii a Romaniei – trebuia sa fie luata de CSM. Art. 134 din Constitutie, privind atributiile CSM, spune la al.2 si la al. 3 urmatoarele:

„(2) Consiliul Superior al Magistraturii indeplineste rolul de instanta de judecata, prin sectiile sale. In domeniul raspunderii disciplinare a judecatorilor si a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organica. In aceaste situatii, ministrul Justitiei, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul general al parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie nu au drept de vot.

(3) Hotararile Consiliului Superior al Magistraturii in materie disciplinara pot fi atacate la Inalta Curte de Casatie si Justitie

Curtea Constitutionala, prin decizia luata, a solutionat astfel un conflict juridic de natura constitutionala (art. 146 privind atributiile Curtii Constitutionale, al. e). Dar deciziile Curtii Constitutionale sunt „general obligatorii” (art. 147, al.4) si nu au cum sa fie atacate.

Deci daca CSM ar fi luat hotararea in materie disciplinara impotriva D-nei. Kovesi, aceasta ar fi putut fi atacata la ICCJ. Pe cand asa, interpretandu-se drept conflict juridic de natura constitutionala, prin decizia CCR, aceasta decizie e obligatorie si nu mai poate fi atacata. Totusi, raportul ministrului Justitiei, Dl. Tudorel Toader, se refera la chestiuni disciplinare legate de Procurorul-Sef al DNA, nu la un conflict de natura constitutionala. Si atunci lucrurile apar ca si cum aceasta Curte Constitutionala ar fi realizat prin decizia sa un shortcut pentru demiterea D-nei. Kovesi, fara putinta ca decizia sa fie atacata undeva.

Deci fara ca D-na. Kovesi sa aiba posibilitatea sa se apere in vreun fel, trebuind sa accepte sa fie demisa in felul acesta. Eu cred ca acest lucru contravine mai multor legi in vigoare in Romania, constituindu-se de la sine intr-un evident abuz. Abuz constitutional. Problema nu e persoana D-nei. Kovesi, nici spun ca ar fi de neinlocuit. Ci ABUZUL constitutional care ii forteaza mana Presedintelui pentru a o demite pe Laura Codruta Kovesi!! Chestiunea este, prin urmare, daca Presedintele achieseaza sau nu la un astfel de abuz.

De aceea, Presedintele are tot dreptul sa ceara explicatii in acest sens Curtii Constitutionale, in virtutea rolului sau de „a veghea la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice” (art. 80, al. 2 din Constitutie). Pentru ca decizia Curtii Constitutionale ii incalca D-nei. Kovesi un drept constitutional: acela de a ataca hotararea sau decizia la Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu atat mai mult cu cat Constitutia stipuleaza clar la art. 126 privind instantele judecatoresti, al. 1:

” (1) Justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite prin lege”

Deci Justitia nu se realizeaza prin hotararile Curtii Constitutionale, iar „solutionarea conflictelor juridice de natura constitutionala” (art. 146, al. e) trebuie sa tina cont de art. 126, al.1, puterea CCR fiind marginita de acest articol. Altminteri, spre exemplu, Curtea Constitutionala ar avea o putere nelimitata, interpretand dupa bunul plac, dupa cum doreste Constitutia si dand orice fel de hotarari care sunt „general obligatorii”. Or, lucrurile nu stau asa, iar hotararea Curtii Constitutionale intra in conflict constitutional cu art. 134 si cu art. 126 din Constitutie.

Parerea mea este ca Presedintele ar trebui sa notifice Curtea Constitutionala in legatura cu astfel de aspecte, in conformitate cu Rolul Presedintelui, prevazut de Constitutie in art. 80, si sa ceara Curtii sa corecteze decizia gresita pe care a luat-o si a publicat-o in Monitorul Oficial. De asemenea, Presedintele ar trebui neaparat sa verifice daca decizia CCR nu contravine Integrarii Euroatlantice – Titlul VI din Constitutie.

Recapituland, decizia Curtii Constitutionale are urmatoarele carente:

 – prin aceasta CCR se substituie CSM;

 – are loc un abuz constitutional;

 – i se incalca in mod flagrant niste drepturi constitutionale Laurei Codruta Kovesi, neputand sa atace demiterea sa din functia de Procuror-Sef al DNA. Pentru acest lucru Laura Codruta Kovesi ar putea da Romania in judecata la CEDO pentru ca, prin decizia nedreapta a CCR (caci nu prin CCR se realizeaza justitia in Romania, conform Constitutiei), i se incalca dreptul fundamental de a ataca sau a avea posibilitatea de a gasi cai de atac (stipulat in Constitutia Romaniei) impotriva unei anumite decizii, data de CCR, de revocare din functie.

In mod clar se vede ca nu se doreste altceva decat izgonirea ei de la sefia DNA. Nici n-are importanta daca in mod drept, pe dreptate, sau in mod nedrept, pe nedreptate. Ci ca asa vor unii, asa spun anumite interese. Iar Presedintele, prin rolul sau, TREBUIE SA SE IMPLICE MAI MULT tinand cont de art. 80, al 2. din Constitutie care, printre altele, arata: ca „vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice„. Or, CSM, conform Titlului III din Constitutie, face parte din aceste autoritati publice, in acest caz e vorba despre Autoritatea judecatoareasca (cap. VI). Iar daca „vegheaza la respectarea Constitutiei”, atunci are datoria de a semnala eventuale derapaje si greseli din partea CCR si de a lua masuri. Presedintele nu poate sa dea afara un om care nu ar avea posibilitatea sa se apere, incalcandu-i-se acest drept printr-o decizie abuziva a CCR. In Romania e ilegal asa ceva! Si cred ca Dl. Tudorel Toader stie foarte bine lucrul asta. Nu dumnealui era indrituit s-o judece pe D-na. Kovesi si activitatea dumneaei in functia de Procuror-Sef al DNA. Art. 134 din Constitutie pune o limita autoritatii ministrului Justitiei, de care vorbeste art. 132, al.1:

„Procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului Justitiei”

Limita pe care o pune ministrului Justitiei art. 134 este ca acesta nu poate sa judece un procuror si nici nu poate sa-i incalce dreptul de a ataca o decizie impotriva sa, in materie disciplinara.

Corectarea deciziei CCR mi se pare un lucru esential. Si in continuare trebuie ca Presedintele sa-si „exercite functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate”. Insa trebuie inteles ca aceasta mediere de care dispune Presedintele nu inseamna ca Presedintele sa se amestece in treburile Justitiei pentru a influenta rezultatele unor decizii judecatoresti. Intrucat s-ar incalca principiul separatiei puterilor in stat si independenta Justitiei. Insa Presedintele ar trebui sa invite la o masa rotunda, la Cotroceni, Puterea si Opozitia spre a sta la o discutie privind DNA, D-na. Kovesi, complexul de interese in aceasta problema, incluzand aici si pozitia partenerilor nostri strategici, SUA si UE, din care facem parte. Pot fi mai multe runde de intalniri, desigur. Pot fi invitati si reprezentanti ai societatii civile, ai diverselor ONG-uri, deoarece dialogul si intelegerea buna a chestiunilor e un lucru esential pentru ca treburile sa mearga bine. Presedintele are acest drept constitutional si ar fi bine sa si-l exercite.

In final as dori sa amintesc ce spune, prntre altele, Constitutia la art. 148 – Integrarea in Uniunea Europeana pentru a intelege ca nu se pot face legi, spre exemplu ale Justitiei, cum vrei. Iata ce arata al. 2 si al. 4, din art. 148:

„(2) Ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea actului de aderare.

(3) Parlamentul, Presedintele Romaniei, Guvernul si autoritatea judecatoreasca garanteaza aducerea la indeplinire a obligatiilor rezultate din actul aderarii si din prevederile alineatului (2)”

Si eu cred ca trebuie sa ne reamintim ca aderarea noastra la NATO si UE inseamna aderarea la o comunitate de valori. Inclusiv NATO pune accent pe valorile comune ale tarilor membre. Iar Presedintele, al carui rol este si acela de a „veghea la respectarea Constitutiei”, trebuie sa tina cont de aceste lucruri.

Reclame

iunie 19, 2018 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 13 comentarii

Statul ca o prada

Sa vedem mai intai ce spune CCR in celebrul comunicat de presa din 16 februarie:

II. În aceeași zi, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituţia României şi a art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală – Punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică, dispoziţii care au următorul conținut:

„(1) Procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului.”

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” din cuprinsul dispoziţiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală este neconstituţională. Curtea a constatat că textul criticat contravine prevederilor constituţionale cuprinse în art.1 alin.(3) conform cărora România este stat de drept, în care drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor sunt garantate. De asemenea, sintagma supusă controlului nu respectă condiţiile de calitate inerente unei norme legale, sub aspectul clarităţii, preciziei şi previzibilităţii, întrucât nu permite subiecţilor de drept să determine care sunt organele specializate ale statului abilitate să realizeze măsurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnică, măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viaţa privată a persoanelor.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanței care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Tribunalului București– Secţia I-a Penală .

Argumentele reţinute în motivarea soluţiilor pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.”

Si acum sa vedem ceva mai pe larg…

HotNews

Motivatia Curtii Constitutionale in cazul interceptarilor: Nicio reglementare, cu exceptia Codului de procedura, nu contine norme de a consacra competenta altui organ de a efectua interceptari / Decizia se aplica dosarelor aflate pe rol

Se arata ca:

„Curtea Constitutionala a publicat motivarea deciziei prin care a declarat neconstitutional un articol din Codul de procedura penala care permitea SRI sa faca interceptari in dosarele instrumentate de DNA si alte parchete. Potrivit deciziei, luata cu majoritate de voturi, CCR arata ca nicio reglementare din legislatia nationala in vigoare, cu exceptia dispozitiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedura penala, nu contine vreo norma care sa consacre expres competenta unui alt organ al statului, in afara organelor de urmarire penala, de a efectua interceptari, respectiv de a pune in executare un mandat de supraveghere tehnica, arata Agerpres.

Cel mai puternic efect al deciziei este ca se aplica proceselor aflate pe rol, ceea ce inseamna ca probele obtinute prin interceptari facute de SRI sau alte servicii se informatii nu vor mai fi luate in calcul de judecatori.

Decizia nu se aplica insa dosarelor in care au fost pronuntate solutii definitive, condamnatii in aceste spete neputand cere revizuirea sentintelor, cu o exceptie: daca au ridicat exceptii similare de neconstitutionalitate pana la publicarea acestei decizii in Monitorul Oficial.

Un alt efect al deciziei CCR este ca, in acest moment, procurorii nu mai pot apela la SRI sau alte servicii de informatii pentru interceptari. Daca in cazul DNA exista posibilitati tehnice, in cazul DIICOT sau Parchetului General, procurorii nu au tehnica necesara pentru a realiza interceptarile.

Trebuie amintit ca decizia CCR nu se aplica probelor obtinute de SRI in urma interceptarilor efectuate pe mandate de siguranta nationala. Nu e clar in acest moment cate din dosarele DNA sunt facute pe siguranta nationala si cate cad sub incidenta deciziei Curtii.

Curtea Constitutionala precizeaza ca decizia privind supravegherea tehnica se va aplica dosarelor aflate pe rolul instantelor de judecata, nu cauzelor definitiv solutionate pana la data publicarii sale.

‘In ceea ce priveste hotararile definitive, aceasta decizie poate servi ca temei de revizuire, in baza art.453 alin.(1) lit.f) din Codul de procedura penala, in aceasta cauza, precum si in cauzele in care au fost ridicate exceptii de neconstitutionalitate similare, inaintea datei publicarii prezentei decizii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I’, arata CCR.

In motivare se arata: „Curtea retine ca sintagma ‘ori de alte organe specializate ale statului’ apare ca fiind lipsita de claritate, precizie si previzibilitate, nepermitand subiectilor sa inteleaga care sunt aceste organe abilitate sa realizeze masuri cu un grad ridicat de intruziune in viata privata a persoanelor”.

De asemenea, „Curtea apreciaza ca reglementarea in acest domeniu nu poate fi realizata decat printr-un act normativ cu putere de lege, iar nu printr-o legislatie infralegala, respectiv acte normative cu caracter administrativ, adoptate de alte organe decat autoritatea legiuitoare, caracterizate printr-un grad sporit de instabilitate sau inaccesibilitate”.

„Avand in vedere aceste argumente si caracterul intruziv al masurilor de supraveghere tehnica, Curtea constata ca este obligatoriu ca aceasta sa se realizeze intr-un cadru normativ clar, precis si previzibil, atat pentru persoana supusa acestei masuri, cat si pentru organele de urmarire penala si pentru instantele de judecata, se arata in motivarea CCR.

Curtea apreciaza ca, in caz contrar, „s-ar ajunge la posibilitatea incalcarii intr-un mod aleatoriu/abuziv a unora dintre drepturile fundamentale esentiale intr-un stat de drept: viata intima, familiala si privata si secretul corespondentei”.

Curtea considera ca „este justificata optiunea legiuitorului ca mandatul de supraveghere tehnica sa fie pus in executare de procuror si de organele de cercetare penala”, precum si de catre lucratorii specializati din cadrul politiei, dar „aceasta optiune nu se justifica, insa, in privinta includerii (…)sintagmei ‘alte organe specializate ale statului’, neprecizate in cuprinsul Codului de procedura penala sau in cuprinsul altor legi speciale”.

Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata de avocatul Cătălin Georgescu, care ii apara pe Nalini Ziya, Nalini Noori şi Hosseini Seyed Mehdi într-un dosar la Tribunalul Bucureşti – Secţia I penală.”

Decizia CCR privind interceptarile

Mediafax

CCR motivează decizia în cazul interceptărilor: SRI nu are atribuţii de cercetare penală. IGPR cere 1.000 de poliţişti şi 30 de milioane de euro. Cum reacţionează DNA şi DIICOT în acest caz

Se arata ca:

Curtea Constituţională a României a motivat decizia legată de interzicerea Serviciul Român de Informaţii să desfăşoare activităţi de supraveghere tehnică, susţinând că SRI nu are atribuţii de cercetare penală. Inspectoratul General al Poliţiei Române(IGPR) a anunţat printr-un comunicat de presă, miercuri, că „se impune o suplimentare structurii cu 1.000 de posturi de agenţi şi ofiţeri de poliţie precum şi rectificarea bugetului instituţiei cu 30 de milioane de euro”.

„Curtea constată că legiuitorul a inclus, în cuprinsul art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală, pe lângă procuror, organul de cercetare penală şi lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei şi a altor organe specializate ale statului. Aceste organe specializate ale statului nu sunt definite, nici în mod expres, nici în mod indirect în cuprinsul Codului de procedură penală. De asemenea, norma criticată nu prevede nici domeniul de activitate specific acestora, în condiţiile în care, în România, activează, potrivit unor reglementări speciale, numeroase organe specializate în diverse domenii. Astfel, în afara Serviciului Român de Informaţii, care are atribuţii exclusiv în domeniul siguranţei naţionale, neavând atribuţii de cercetare penală, există şi alte servicii cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, precum şi o multitudine de organe specializate ale statului cu atribuţii în varii domenii”, a explicat CCR în motivarea deciziei.

Totodată, Curtea Constituţională susţine că „sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” apare ca fiind lipsită de claritate, precizie şi previzibilitate, nepermiţând subiecţilor să înţeleagă care sunt aceste organe abilitate să realizeze măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viaţa privată a persoanelor”.

Curtea Constituţională a declarat neconstituţional un articol din Codul de Procedură Penală care reglementează supravegherea tehnică din timpul cercetării penale, mai exact articolul care arată cine execută această supraveghere (interceptări ale comunicaţiilor, înregistrări audio-video ambientale).

Judecătorii Curţii Constituţionale au stabilit că articolul 142, alineatul 1, din Codul de Procedură Penală referitor la punerea în executare a mandatului, este neconstituţional. Articolul respectiv arată că „procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului”, CCR stabilind că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” nu respectă Constituţia şi este neclară.

DNA, reacţie în urma motivării CCR : Este nevoie de 130 de poliţişti şi 10.415.000 de euro

Conducerea DNA explică, printr-un comunicat de presă, care sunt efectele deciziei CCR privind interzicerea realizării interceptărilor de către SRI, susţinând că hotărârea va impune detaşarea, în cadrul D.N.A., a 130 de poliţişti dar şi cheltuieli de aproximativ 10.415.000 euro.

DNA precizează că modificarea legii „va impune detaşarea, în cadrul D.N.A., a unui număr de 130 de lucrători de poliţie şi pregătirea specifică a acestora precum şi achiziţia de autovehicule şi echipamente tehnice suplimentare”, explicând că „aceste măsuri presupun un efort bugetar în valoare de aproximativ 10.415.000 euro”.

Conducerea DNA a transmis Ministerului Justiţiei o adresă prin care solicită „promovarea unei hotărâri de guvern prin care să fie suplimentat numărul maxim de posturi al Direcţiei Naţionale Anticorupţie cu 130 de posturi de ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară, precum şi rectificarea bugetului instituţiei cu suma anterior menţionată”, a anunţat instituţia.

În adresa trimisă Ministerului Justiţiei se arată că „în situaţia în care organele judiciare se vor afla în imposibilitatea de a folosi resursele operaţionale ale S.R.I., va fi necesară suplimentarea resurselor proprii ale D.N.A. pentru a putea asigura în continuare eficienţa activităţii de investigare a infracţiunilor de corupţie”, realizându-se în acest scop o evaluare preliminară a volumului de activitate al D.N.A. din perspectiva activităţii de supraveghere tehnică, context în care au fost estimate şi cheltuielile care s-ar impune, suma totală fiind estimata la aproximativ 10.415.000 euro.

În acestă sumă, DNA a inclus achiziţionarea de logistică pentru realizarea interceptărilor ambientale, achiziţionarea de logistică în materia interceptării comunicaţiilor, detaşarea a 130 de poliţişti şi instruirea lor, „atribuirea/ achiziţia unui sediu secundar pe raza municipiului Bucureşti în proximitatea sediului central al DNA (suprafaţă utilă de minim 1.000 – 1.500 mp şi loc de parcare pentru minim 10 autovehicule)” dar şi achiziţionarea a 30 de autoturisme.

De asemenea, conducerea DNA menţionează că „pentru aceste estimări, s-a avut în vedere ipoteza folosirii de către organele de urmărire penală a infrastructurii existente la nivelul S.R.I, pentru interceptarea comunicaţiilor la distanţă. În situaţia în care ar fi necesare achiziţii suplimentare pentru substituirea acestor echipamente, costurile ar creşte în mod substanţial, fără ca la acest moment să putem face o estimare, având în vedere că un asemenea demers nu a mai fost realizat în cadrul sistemului judiciar”.

DNA estimează că activitatea instituţiei ar putea reveni la standardele din prezent într-un interval de aproximativ doi ani de la momentul la care sunt asigurate resursele menţionate.

DIICOT, reacţie la motivarea CCR: Avem nevoie de 200 de poliţişti şi 20 de milioane de euro

Conducerea DIICOT susţine că „va solicita Ministerului Justiţiei înfiinţarea serviciului tehnic al Direcţiei” fiind nevoie de 200 de lucrători de poliţie şi de o investiţie de 20 de milioane de euro, a transmis instituţia, miercuri, într-un comunicat de presă.

Potrivit unui comunicat, DIICOT „va solicita Ministerului Justiţiei promovarea unei ordonanţe de urgenţă de modificare a Legii 508/2004 prin care va solicita înfiinţarea serviciului tehnic al Direcţiei”.

„Această modificare va impune achiziţia de echipamente tehnice specifice şi detaşarea iniţială a unui număr de 200 de lucrători de poliţie în cadrul DIICOT, precum şi asigurarea trainingului acestora. Aceste măsuri presupun un efort bugetar de peste 20.000.000 de euro, această sumă fiind susţinută la acest moment doar de sumele utilizate de alte unităţi specializate de parchet în acelaşi demers, sumele absolute putând fi precizate numai după un calcul judicios efectuat împreună cu specialiştii în domeniu. Precizăm că nu putem raporta la acest moment necesarul de resurse la un reper existent, deoarece Direcţia nu deţine nici un mijloc tehnic şi nici un specialist desemnat”, transmite DIICOT.

Totodată, în comunicatul transmis se mai spune că „aceste necesităţi au devenit urgente o dată cu publicarea motivării deciziei CCR pe site-ul instituţiei, motivare din care rezultă că organele judiciare nu vor mai putea utiliza suportul tehnic al SRI nici măcar pentru a implementa mandatele de supraveghere tehnică în sistemul naţional. În aceste condiţii, dat fiind faptul că DIICOT nu beneficiază de poliţie judiciară proprie şi nici de un Serviciu Tehnic adecvat necesităţilor Direcţiei, trebuie dată eficienţă dispoziţiilor art. 15 din Legea 508/2004 sau textului corespunzător din proiectul de lege de modificare a Legii 508/2004”.

Insituţia informează că „va aduce la cunoştinţa Ministerului Justiţiei lămuriri cu privire la necesitatea promovării actului normativ prin care să fie amendată legea de organizare a DIICOT şi rectificarea bugetului instituţiei cu suma ce urmează a fi determinată”.

„În calculul preconizat, trebuie plecat de la premisa că DIICOT nu deţine nici un mijloc tehnic de interceptare. De asemenea, în cursul anului 2015, DIICOT a dat spre exploatare un număr de peste 33.000 de mandate de supraveghere tehnică, din care 60% au fost operaţionalizate prin SRI. În consecinţă, după publicarea Deciziei CCR va fi necesară alocarea de resurse proprii ale DIICOT pentru a putea asigura în continuare eficienţa activităţii de investigare a infracţiunilor de criminalitate organizată şi terorism”, se mai spune în acelaşi comunicat.

IGPR, reacţie la motivarea CCR: Avem nevoie de 1.000 de poliţişti şi 30 de milioane de euro

Inspectoratul General al Poliţiei Române(IGPR) a anunţat printr-un comunicat de presă, miercuri, că „se impune o suplimentare structurii cu 1.000 de posturi de agenţi şi ofiţeri de poliţie precum şi rectificarea bugetului instituţiei cu 30 de milioane de euro”.

Poliţia Română a transmis printr-un comunicat că „Urmare a Deciziei Curţii Constituţionale a României (C.C.R.) publicată la 9 martie a.c., pentru realizarea supravegherii tehnice în noul context legislativ, se impune suplimentarea structurii organizatorice a Poliţiei Române cu 1.000 de posturi de ofiţeri şi agenţi de poliţie, precum şi rectificarea bugetului instituţiei cu aproximativ 30 de milioane de euro”.

Potrivit aceluiaşi comunicat „Poliţia Română, ca structură a Ministerul Afacerilor Interne, este instituţia specializată a statului, care exercită atribuţii privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, a proprietăţii private şi publice, prevenirea şi descoperirea infracţiunilor, respectarea ordinii şi liniştii publice, în condiţiile legii. În acest moment, prin structurile sale specializate, Poliţia Română asigură suport informativ, tactic-operaţional şi tehnico-operativ specializat,ce deserveşte structuri din componenţa Ministerului Public, în instrumentarea dosarelor penale”.

Poliţia Română informează că „a luat act de motivarea Curţii Constituţionale Române şi o va respecta întocmai. În acest context, împreună cu Parchetul General, s-au stabilit măsurile necesare pentru continuarea activităţilor specifice derulate în dosarele penale, în condiţiile date”.

Potrivit IGPR, din primele evaluări realizate au identificat că ar fi necesar „suplimentarea cu 1.000 de posturi a structurii organizatorice a Poliţiei Române, care să gestioneze infrastructura tehnică suplimentară şi să desfăşoare activităţi specifice;- achiziţionarea de echipamente I.T., de comunicaţii, autovehicule de diferite tipuri, precum şi alte elemente de tehnică-operativă;- realizarea unor programe de pregătire profesională care să asigure că aceşti poliţişti dobândesc cunoştinţele necesare.Suma totală astfel estimata se ridică la aproximativ 30.000.000 de euro”.”

Sa vedem acum si solutia provizorie (ca aceasta va fi permanenta este clasic):

OUG privind interceptările: Parchetul va putea avea structuri de interceptare, precum DNA şi DIICOT – FOTO

Se arata ca:

Ministerul Public va putea deţine şi folosi mijloace pentru obţinerea, verificarea, prelucrarea, stocarea şi descoperirea informaţiilor privitoare la infracţiunile cercetate, la fel ca DNA şi DIICOT, scop în care se vor detaşa 40 de poliţişti de la MAI pentru fiecare instituţie, spune Raluca Prună.

OUG privind interceptările adoptată de Guvern prevede că procurorii şi organele de cercetare penală vor fi singurii în măsură să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică dispuse în dosarele de cercetare penală, utilizând în mod nemijlocit şi independent infrastructura SRI.

„Am modificat prin ordonanţă de urgenţă (…) în primul rând Codul de Procedură Penală, Art.142, al.1, în sensul de a-l aduce în acord cu cerinţele Curţii, a deciziei Curţii. Am mai modificat al. 2 al acestui articol, în sensul de a clarifica cum anume se realizează activităţile de punere în executare a mandatelor şi am spus într-un alineat nou că procurorul, organele de cercetarea penală sau lucrătorii specializaţi din cadrul Poliţiei – şi aici fac o paranteză, adică exact acele organe pe care Curtea le reţine ca având competenţe de cercetare penală, deci toate aceste organe folosesc nemijlocit sistemele tehnice şi proceduri adecvate de natură să asigure integritatea şi confidenţialitatea datelor şi informaţiilor colectate”, a spus ministrul Justiţiei la finalul şedinţei Executivului, vineri seara.

Totodată ea a anunţat că OUG modifică şi legea privind organizarea judiciară.

„Al doilea act pe care îl modificăm, care a fost necesar să fie modificat, este Legea 304 privind organizarea judiciară şi aici am făcut două lucruri. În primul rând, am instituit un control judecătoresc asupra modului în care se pune în aplicare, în cadrul Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor, supravegherile tehnice şi acest control judecătoresc se va realiza de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau de către un judecător anume desemnat. Modul în care această verificare va fi făcută va fi evident prevăzut prin regulamentul de organizare şi funcţionare administrativă a ÎCCJ”, a anunţat Raluca Prună.

Ea a adăugat că o a doua modificare a Legii 304/2004 dă posibilitatea Ministerului Public să deţină şi să folosească mijloace adecvate pentru obţinerea, verificarea, prelucrarea, stocarea şi descoperirea informaţiilor privitoare la infracţiunile date în competenţa Parchetelor. Prună a explicat că înainte de adoptarea ordonanţei numai DNA şi DIICOT puteau să aibă o asemenea infrastructură, în teorie, dar în practică numai DNA beneficia de o asemenea infrastructură, Ministerul Public neavând posibilitatea prin lege să o deţină.

„Prin această modificare, în fond, deschidem cadrul unei dezbateri viitoare, care, în cazul în care se va decide că trebuie să avem o structură la nivelul Parchetelor, va avea astfel o consfinţire prin lege. Nu în ultimul rând, creăm posibilitatea ca, în cadrul Ministerului Public, să putem avea, deci în vederea desfăşurării activităţilor prevăzute de Art.142, al.1 din Codul de Procedură Penală spunem că, în cadrul Ministerului Public, pot funcţiona, prin detaşare, ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară sub directa conducere şi controlul nemijlocit al procurorilor, creând astfel o simetrie cu ceea ce are la ora actuală DNA, care se ştie că este singura structură de Parchet care are la acest moment poliţie judiciară care funcţionează în cadrul instituţiei”, a spus Prună.

Un al treilea act normativ modificat de OUG este Legea 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a DIICOT.

„Modificarea pe care am făcut-o dă posibilitatea ca, în cadrul DIICOT, să funcţioneze, prin detaşare, ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară la fel, sub directa conducere şi controlul nemijlocit al procurorilor Direcţiei. Deci, am luat cadrul existent la acest moment în DNA şi l-am replicat, prin lege, la DIICOT şi la Ministerul Public”, a precizat ministrul Justiţiei.

Având în vedere situaţia creată, Guvernul a modificat şi legea de organizare şi funcţionare a SRI.

„A fost necesar să modificăm şi Legea 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea SRI şi am clarificat, am modificat Articolul 8, în sensul de a spune că, pentru relaţia cu furnizorii de comunicaţii electronice destinate publicului, infrastructura aceasta specială, care este cunoscută sub numele de Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor, este desemnată cu rolul de a obţine, prelucra şi stoca informaţii în domeniul securităţii naţionale. Şi am adăugat în acest articol că, la cererea organelor de urmărire penală, în sensul Codului de Procedură Penală, Centrul asigură accesul nemijlocit şi distinct al acestor organe la sistemele tehnice în scopul executării supravegherii tehnice prevăzute de Codul de Procedură Penală”, a anunţat Raluca Prună.

Ea a ţinut să sublinieze termenii „nemijlocit” şi „distinct”, pentru că cerinţa CCR, prin decizia 51/2016, este ca accesul la informaţiile interceptate să fie făcut nemijlocit şi distinct exclusiv de organele de urmărire penală.

Ministrul Justiţiei a ţinut că mulţumească Internelor pentru disponibilitatea arătată în asigurarea personalului necesar continuării activităţii parchetelor, DNA şi DIICOT în condiţii optime.

„Mulţumesc ministerului de Interne care a înţeles că gravitatea sau de fapt nu gravitatea urgenţa este atât de mare încât nu aveam altă posibilitate pentru a elimina elementul uman, altul decât SRI, decât prin detaşarea în cadrul Parchetelor, la DIICOT în mod special şi la Ministerul Public, pentru detaşarea unor poliţişti care să aibă exclusiv competenţe de poliţie judiciară. Aceasta în ceea ce priveşte ordonanţa şi, pentru a fi efectivi, s-a adoptat în acelaşi timp o hotărâre de guvern care stabileşte numărul de posturi de poliţişti de poliţie judiciară în cadrul Ministerului Public şi în cadrul DIICOT, câte 40 în cadrul Ministerului Public şi în cadrul DNA, prin această hotărâre de guvern, câte 40 de posturi pentru fiecare instituţie, iar posturile pentru DIICOT, tot în număr de 40, au fost introduse prin ordonanţa de urgenţă şi aceasta este o chestiune de tehnică legislativă, pentru că la momentul actual ne trebuia un temei în lege, DIICOT neavând la acest moment poliţie judiciară”, a concluzionat Raluca Prună.

Ministrul Justiţiei: SRI va putea să facă acte de cercetare penală în chestiuni de securitate naţională, terorism. Nu sub mandatul meu se va face o lege privind interceptările

Se arata ca:

Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a declarat vineri seară că, prin OUG privind interceptările adoptată de Guvern, SRI va fi abilitat să facă acte de cercetare penală specială în cazuri de securitate naţională şi terorism.

Ministrul Justiţiei a precizat că OUG modifică Legea nr.14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Roman de Informaţii (SRI) astfel încât pentru relaţia cu furnizorii de comunicaţii electronice destinate publicului, Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor are rolul de a obţine, prelucra şi stoca informatii în privinţa securităţii naţionale.

”Acest lucru este legat de mandatele de siguranţă naţională care privesc exclusiv infracţiunile grave şi foarte grave din Titlul 10 din Codul penal la care se adaugă şi terorismul şi ţinând seama de o agendă europeană care ne face să fim mai vigilenţi decât acum cinci ani să asigurăm continuitate în ceea ce se face în aceste mandate de siguranţă naţională. Şi în acest sens, într-un mod limitat şi limitativ prevăzut de lege este adevărat că SRI poate să facă acte de cercetare penală fiind în acest sens un organ de cercetare penală specială în limitele definite de actualul Cod de procedură penală. Aici nu am inovat, numai am clarificat şi am făcut-o ca să nu punem în pericol mandatele de siguranţă naţională şi până la urmă, siguranţa cetăţeanului. România este o zi mai sigură decât altele”, a explicat Prună.

Invocând atentatele de la Madrid din 11 martie 2004, ea a subliniat că agenda europeană ”ne obligă să fim mai scrupuloşi, mai riguroşi cu privire la modul în care protejăm siguranţa cetăţenilor”.

Raluca Prună: Nu sub mandatul meu se va face o lege privind interceptările

”Nu ştiu cât va dura la noi în societate”, a spus ministrul Justiţiei, întrebată cand estimează că se va renunţa la soluţia temporară din OUG şi se va adopta o lege care să reglementeze regimul interceptărilor.

Ea a dat exemplul Franţei, unde dezbaterea pe acest subiect a durat 4 ani. ”Nu sub mandatul meu ca ministru va veni o lege”, a subliniat Raluca Prună, adăugând că numai realizarea unui studiu de impact durează 3-4 luni, iar subiectul trebuie discutat ”cu răbdare”.

”Acest proiect de act normativ este destinat să ofere într-o primă etapă o soluţie pentru activitatea organelor judiciare. (…) Sunt opinii potrivit cărora activitatea Parchetelor, în absenţa infrastructurii tehnice necesare pentru realizarea unor astfel de metode speciale de supraveghere ar fi afectată atât din punct de vedere al operativităţii actului de urmărire penală, cât şi sub aspectul administrării unui probatoriu complet. Ordonanţa de urgenţă vine să răspundă exact acestei preocupări”, a arătat şeful statului.

El a subliniat că actul normativ propus de Guvern ”va reprezenta în acest moment o soluţie, fie ea şi temporară, la o problemă care preocupă deopotrivă instituţiile statului, cât şi opinia publică”.

Ulterior, forul legislativ poate avea în vedere şi alte soluţii pe care să le dezbată cu toate instituţiile interesate şi cu societatea civilă, a adăugat Iohannis.

”Este soluţia de moment cel puţin. E important să nu existe un vid legislativ din punctul acesta de vedere şi pe urmă va fi timp să vedem dacă sunt alte soluţii mai bune, dar important este să nu se întrerupă procesul de cercetare în justiţie”, a spus şi primul-ministru Dacian Cioloş vineri dimineaţă.”

Este de observat un lucru interesant: se pune de un SRI doi: „OUG privind interceptările adoptată de Guvern prevede că procurorii şi organele de cercetare penală vor fi singurii în măsură să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică dispuse în dosarele de cercetare penală, utilizând în mod nemijlocit şi independent infrastructura SRI.” – solutie care, dupa cum se vede, nu e usor de realizat pentru ca trebuie sa ai oameni specializati pentru asta – se vorbeste de angajari suplimentare – si e destul de costisitoare.

Insa nu am prea vazut pe cineva sa vorbeasca oamenilor despre cum e acest stat si de ce e necesar ca sa fie tinut prin mijloacele specifice ale institutiilor de forta.

Dupa Constitutia noastra, dar uitandu-ne si la realitatile din jur, statul nostru e unul care, la 25 de ani de la Revolutia ce a rasturnat regimul comunist, e inca implicat masiv in economie si dispune de resurse mari. Sa ne amintim doar de intreprinderile de stat neperformente ce produc pierderi uriase, la numarul mare de angajati in sectorul de stat. Statul nostru nu e unul minimal. Problema e cum functioneaza el si daca functioneaza corect, optim.

Fenomenul coruptiei la noi e mai periculos decat ceea ce face Mafia in Italia sau SUA. Mafia este o organizatie criminala. Privata. Statul are deci de luptat cu un dusman extern. Ca Mafia poate mitui functionari, inclusiv de rang inalt, ai statului este o alta problema – asta nu-i diminueaza caracterul privat. Piata drogurilor, de exemplu, desi e controlata dur de catre organizatiile mafiote, e o piata libera – din acest punct de vedere (strict economic) putem vorbi despre capitalism in aceasta privinta. Pentru a lupta cu un astfel de dusman extern ce poate corupe functionarii statului pentru a-si atinge scopurile, statul aloca resursele necesare. Daca la noi ar fi vorba doar de Mafie – ati vazut, capi importanti ai Mafiei italiene se ascundeau si la noi prin nu stiu ce comune 😉 – ar fi de ajuns DIICOT. Numai ca la noi mai e si altceva. Mafia de partid si de stat. Acest tip de mafie, care a luat fiinta imediat dupa 1989, e chiar mai periculos decat clanurile mafiote italiene sau americane. Este o Mafie din interiorul statului, care il praduieste din interior. Este ca un cancer care macina din interior organismul statal pana il omoara. Faptul ca nu pare atat de periculos precum Mafia, hai sa-i spun asa clasica, e faptul ca la noi nu vezi oameni impuscati in plina strada. Dar e doar o aparenta ca nu ar fi un fenomen mult mai periculos decat cel din Italia sau SUA. O astfel de coruptie, precum cea de la noi, poate avea importante ramificatii externe, si ele deosebit de periculoase.

De ce se intampla asa la noi? Pentru ca e foarte usor ca atunci cand ai acces nestingherit la resursele statului sa te infrupti din ele cand stii ca nimeni nu-ti poate face ceva si nu te poate impiedica.

Mai ales ca daca e sa vorbim, de exemplu, de o piata a mitei – care e tot una libera – pretul acesteia va fi desigur in crestere odata cu trecerea timpului.

Insa toate acestea au legatura cu statul nu cu activitati economice independente de stat.

Din aceste considerente a luat nastere Binomul SRI-DNA si era important ca acesta sa nu fie marcat de ingerinte politice.

Decizia CCR lipseste DNA de un organism specializat in a face interceptari profesioniste. Ba mai mult, decizia, din cate inteleg, se aplica retroactiv, lucru ce face imposibila folosirea in instanta, la procesele pe rol, a probelor rezultate din interceptari. Cui foloseste asta? Evident ca celor implicati in astfel de procese. Atunci nu se poate sa nu te intrebi – daca SRI nu e organ de urmarire penala – de ce pana acum s-au folosit de acesta in cercetarea penala a cazurilor de mare coruptie? Doar pentru ca nu a fost sesizata de catre cineva sau ca nu s-a sesizat din oficiu CCR? Rezulta ca pana acum aceste cazuri au fost instrumentate in mod neconstitutional!! Este uluitor cum ani de zile s-a jucat, practic, aceasta comedie intr-un mod neconstitutional, adica, spus pe sleau, ilegal!! Am vazut cu totii in direct la televizor, la ore de maxima audienta, oameni dusi cu catusele in arest, blamati public pentru fapte de coruptie – insa probele erau din aceste interceptari facute de SRI. Deci practic s-a incalcat Constitutia sub nasul nostru si, pana acum, nimeni nu s-a tinut de nas!! Traim vremuri aiuritoare… Si ma intreb daca nu cumva incepe o noua comedie tot sub nasul nostru si daca nu cumva nu pute si aceasta.

Interesant este ca in aceasta CCR sunt oameni din apropierea fostului PDL si a lui Traian Basescu.

Interesant este si faptul ca exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata de catre avocatul unor cetateni straini:

„Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata de avocatul Cătălin Georgescu, care ii apara pe Nalini Ziya, Nalini Noori şi Hosseini Seyed Mehdi într-un dosar la Tribunalul Bucureşti – Secţia I penală.””

Ce se urmareste prin aceasta decizie a CCR?

Evident, ea convine multora. Din clasa politica sau adiacenta ei, dar cu legaturile aferente. Multe VIP-uri au fost arestate, duse pe la ceea ce, argotic, se numeste Beciul Domnesc. Insa este semnificativ sa amintim de doua afaceri suspectate ca fiind de mare coruptie si care provin din exterior: Microsoft si EADS… Apropo de coruptie, trebuie sa amintim ca sunt oameni din mai toata clasa politica cu dosare… Ca niste persoane trebuie „albite”, se vede de la o posta.

Dar mai e ceva!

Nu e vorba doar de evitarea unor condamnari in instanta. Ci de faptul ca opinia publica nu trebuie sa afle niste lucruri. Mai ales cele din trecutul recent. Legate de regimul Basescu. Parerea mea este ca nu e vorba neaparat de Miscarea Populara, ci de anumite lucruri care nu trebuie spuse public. Iar interceptarile le-ar fi dat la iveala. Si, sigur, un proces ar fi scos la iveala tot.

„Trebuie amintit ca decizia CCR nu se aplica probelor obtinute de SRI in urma interceptarilor efectuate pe mandate de siguranta nationala.” – dar parca fenomenul coruptiei era legat de siguranta nationala, un pericol la aceasta. Pe cale de consecinta, acum nu mai e un pericol la siguranta nationala.

Aici n-a fost vorba ca ministrul Justitiei sa devina Procuror Sef, ca in Polonia. Si mie mi se pare periculos pentru statul de drept, pentru respectarea drepturilor omului, un astfel de cumul de functii. Eu n-am auzit ca s-ar pune asa problema la noi.

Insa deocamdata cel putin nu e explicat de ce ar fi mai democratic astfel:

Am mai modificat al. 2 al acestui articol, în sensul de a clarifica cum anume se realizează activităţile de punere în executare a mandatelor şi am spus într-un alineat nou că procurorul, organele de cercetarea penală sau lucrătorii specializaţi din cadrul Poliţiei – şi aici fac o paranteză, adică exact acele organe pe care Curtea le reţine ca având competenţe de cercetare penală, deci toate aceste organe folosesc nemijlocit sistemele tehnice şi proceduri adecvate de natură să asigure integritatea şi confidenţialitatea datelor şi informaţiilor colectate

De ce sa nu fie un control parlamentar mai riguros asupra SRI? Mai ales ca cei nominalizati de D-na. Pruna se vor folosi de baza tehnica a SRI, daca am inteles eu bine. Ceea ce spune OUG si D-na Pruna nu ma asigura ca, desi se va proceda in acest mod, nu vor fi acte de politie politica in Romania. Ci ca acest proces de obtinere a datelor din interceptari va fi ingreunat. Si revin la ce spuneam mai sus: cu sau fara SRI, asa cum e statul nostru, masurile specifice muncii de informatii in lupta impotriva coruptiei sunt necesare. Nu inseamna ca se va diminua coruptia. Ca se va rezolva problema. Ca se vor recupera toti banii. Insa fenomenul acesta trebuie sa ramana controlat si statul pazit de acest flagel. O diminuare a fenomenului coruptiei la noi e legata de diminuarea rolului statului in economie. Deci de efectuarea de reforme, lucru ce nu s-a facut la noi in ultima vreme, sub cele doua mandate ale lui Traian Basescu. Insa acest lucru nu se poate realiza (de acum inainte) cat ai bate din palme. Ar fi nerealista o astfel de evaluare. Totusi, ar trebui inceput. Nu avem un stat minimal, ci unul mare, care cuprinde inca foarte multe sfere de activitate. Decizia CCR ii creeaza slabiciuni si vulnerabilitati evidente. Lucrul asta ar trebui sa ne dea de gandit… Pentru ca aceste slabiciuni nu-l fac nici sa functioneze mai bine, in folosul cetatenilor, nici nu vor combate coruptia care ii afecteaza in primul rand pe cetateni, ci dimpotriva: il expun atat la coruptie, cat si la pericole externe, legate de siguranta nationala.

Faptul de a combate coruptia a fost preocupant inca din anii 2000. Sa ne gandim la o guvernare de mana forte, cum a fost cea a D-lui. Nastase. Fenomenul era sub control, nu prevaland atat aspectul juridic, cat cel politic. Insa de atunci dateaza DNA, atunci numindu-se PNA (Parchetul National Anticoruptie). Aspectul juridic a inceput sa prevaleze de cand am ajuns membri UE, legat de capitolul de negociere JAI (Justitie si Afeceri Interne), continuand sub Traian Basescu. Nu inseamna ca s-ar fi reformat si clasa politica sau ca ar fi avut loc vreo reforma morala a acesteia. Dar ceea ce vreau sa spun este ca se simtea inca din anii 2000 nevoia ca fenomenul acesta complex al coruptiei de la noi, date fiind caracteristicile, inclusiv constitutionale ale statului nostru, sa fie tinut sub control, cu precadere covarsitoare coruptia la nivel inalt, putand fi purtaroare de alte flageluri care sa afecteze siguranta nationala si stabilitatea statului. Daca se va cauta acum o solutie mixta, atat politica – ce presupune exercitarea autoritatii de stat, lucru ce nu e chiar in favoarea libertatii si democratiei – cat si juridica, ramane de vazut. Totusi, aceasta solutie mixta s-a aplicat si sub Traian Basescu, caz in care a crescut rolul Presedintelui – insa tara noastra e o republica semiprezidentiala. De observat si sintagma: Presedinte jucator, folosita de Traian Basescu. Care te duce cu gandul ca Presedintele ar fi seful Guvernului, dupa model american – dar in SUA avem un altfel de stat si o altfel de Constitutie, si un altfel de sistem judiciar.

Este adevarat, SRI nu trebuia sa se transforme intr-o institutie de forta care sa conduca Romania si sa decida in chestiuni de stat. Sa aiba catusele si astfel sa detina Puterea, cum ar fi spus Elena Udrea. Cu alte cuvinte, sa devina o noua Securitate, in versiune moderna. Totusi, de SRI e nevoie, mai ales pentru a combate pericolele legate de cei care doresc sa rastoarne democratia si libertatea din tara noastra, de cei care doresc sa lezeze tara noastra, folosindu-se de coruptie.

Nu am fost sustinatorul Binomului SRI-DNA. Insa mi-e teama ca o fragilizare a statului in privinta luptei anticoruptie ar putea determina carente atat in activitatea acestuia, cat si expunerea la pericole externe. Ce pot veni atat din Est cat si din Vest.

Iata ce titreaza si Romania Libera:

UPDATE Guvernul a adoptat ordonanţa privind interceptările. Ministerul Public, DNA şi DIICOT vor avea fiecare câte 40 de poliţişti judiciari

Se arata ca:

„Guvernul a adoptat, în această seară, ordonanţa de urgenţă privind interceptările, care aplică deciziile CCR, avizată cu puţin timp în urmă de CSAT.

Anuntul a fost facut de purtatorul de cuvant al Guvernului, Dan Suciu, si ministrul Justitiei, Raluca Pruna, intr-o declaratie de presa, după şedinţa extraordinară de guvern.

„Am vrut sa venim de indata cu o solutie care sa faca imposibila sincopa” in anchetele procurorilor, a declarat ministrul Justitiei, Raluca Prună.

Tot astăzi, guvernul a aprobat câte 40 de posturi de poliţişti judiciari la DNA, DIICOT şi Ministerul Public.

Preşedintele Klaus Iohannis a precizat că procurorii vor putea folosi infrastructura SRI pentru a putea pune in aplicare mandatele de supraveghere tehnică, până când Parlamentul va găsi altă soluţie pentru rezolvarea acestei probleme.

Potrivit unui comunicat primit de la Guvern, Ordonanța de Urgență prevede că procurorii și organele de cercetare penală vor fi singurii în măsură să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică dispuse în dosarele de cercetare penală, utilizând în mod nemijlocit și independent infrastructura Serviciului Român de Informații. Modul concret de acces al organelor judiciare la sistemele tehnice va fi stabilit prin protocoale de cooperare. Actul normativ adoptat astăzi dispune o soluție de urgență pentru asigurarea continuității anchetelor, inclusiv în cauzele care implică cooperarea judiciară internațională. Guvernul consideră că  este nevoie de o amplă dezbatere publică pentru organizarea unei instituții responsabile pentru punerea în executare a supravegherii tehnice.
Astfel, prin modificarea Codului de procedură penală, pentru punerea în executare a supravegherii tehnice procurorul, organele de cercetare penală sau lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei folosesc nemijlocit sistemele tehnice şi proceduri adecvate, de natură să asigure integritatea și confidențialittatea datelor şi informaţiilor colectate. Furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice sau furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de orice tip de comunicare ori de servicii financiare sunt obligaţi să colaboreze cu procurorul, organele de cercetare penală sau lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei, în limitele competenţelor acestora, pentru punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică. Organele de cercetare penală speciale, conform unei alte modificări, vor avea posibilitatea în cauzele privind infracțiuni de terrorism și infracțiuni contra securității naționale să efectueze punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică.
De asemenea, prin modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară,  s-a introdus prevederea potrivit căreia semestrial sau ori de câte ori este nevoie, preşedintele Înaltei Curți de Casație și Justiție sau unul dintre judecătorii anume desemnaţi de către acesta verifică modul de punere în aplicare în cadrul Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor a supravegherilor tehnice realizate de organele de urmărire penală.
Ministerul Public este autorizat să deţină şi să folosească mijloace adecvate pentru obţinerea, verificarea, prelucrarea, stocarea şi descoperirea informaţiilor privitoare la infracţiunile date în competenţa parchetelor, în condiţiile legii (ținând cont de existența unor prevederi anterioare în acest sens pentru DNA și DIICOT).
Ordonanța de Urgență adoptată astăzi modifică și Legea nr.14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii astfel încât pentru relaţia cu furnizorii de comunicaţii electronice destinate publicului, Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor este desemnat cu rolul de a obţine, prelucra şi stoca informaţii în domeniul securităţii naţionale. La cererea organelor de urmărire penală, Centrul asigură accesul nemijlocit şi distinct al acestora la sistemele tehnice în scopul executării supravegherii tehnice în dosarele de cercetare penală.
Ordonanța de Urgență creează cadrul legal pentru Ministerul Public,  Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) să aibă  structuri de poliție judiciară pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică. Aceste structuri vor fi formate din ofițeri sau agenți de poliție judiciară detaşați de la Ministerul Afacerilor Interne (MAI), care își vor desfășura activitatea sub directa conducere şi controlul nemijlocit al procurorilor. Prin Ordonanța de Urgență s-a prevăzut detașarea la DIICOT a 40 de ofițeri sau agenți de poliție judiciară, iar printr-o Hotărâre adoptată tot astăzi de Guvern, detașarea a câte 40 de ofițeri sau agenți de poliție judiciară la Ministerul Public și la DNA.

Citeşte şi

UPDATE. CSAT a avizat ordonanta de urgenta privind regimul interceptarilor. Parchetele vor folosi infrastructura SRI

Se diminueaza sau nu lupta anticoruptie? De cine e dorit asa ceva?

Si interesant este, si poate nu intamplator, lucrurile acestea se petrec spre sfarsitul de mandat al Presedintelui Barack Obama, a carui Administratie a sustinut lupta anticoruptie in Romania. Se prefigureaza o schimbare de optica in politica americana? Va impulsiona o astfel de schimbare de optica efectuarea reformelor structurale in economie? Sper ca fata de anii ’90 am castigat in experienta si nu vom repeta greselile facute atunci.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

martie 12, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

„Fara limitari”…

Faptul ca Senatul a respins cererea de incuviintare a arestarii preventive a lui Dan Sova a starnit reactii internationale puternice. Iata ce ne spune Mediafax:

REACŢII internaţionale după votul Senatului în cazul lui Dan Şova

Se arata, printre altele, ca:

Mai multe ambasade au reacţionat după ce Senatul a respins cererea DNA de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive în cazul lui Dan Şova. Potrivit anunţului oficial făcut în plen în urma numărătorii voturilor, ca urmare a faptului că nu a fost întrunit votul majorităţii senatorilor, Senatul nu încuviinţează arestarea preventivă a lui Dan Şova.

Ambasada britanică: Monitorizăm evoluţiile din justiţie şi deciziile Parlamentului privind imunitatea

Ambasada Marii Britanii a precizat, miercuri, după ce Senatul a respins cererea de încuviinţare a arestării preventive a lui Dan Şova, că monitorizează evoluţiile din domeniul justiţiei, inclusiv deciziile Parlamentului în ceea ce priveşte imunitatea parlamentară.

„Ambasada britanică monitorizează evoluţiile din domeniul justiţiei, inclusiv deciziile Parlamentului în ceea ce priveşte imunitatea parlamentară. Ultimul raport al Comisiei Europene referitor la progresele României în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) notează faptul că România a devenit mai eficientă în lupta împotriva corupţiei la nivel înalt. Documentul remarcă, totodată, cu îngrijorare, că Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a avut un succes limitat în a convinge Parlamentul să răspundă pozitiv cererilor sale pentru ridicarea imunităţii unor parlamentari, pentru a permite începerea unor investigaţii şi aplicarea măsurilor de arest preventiv”, precizează Ambasada britanică.

Misiunea diplomatică apreciază „rolul pozitiv al DNA în lupta împotriva corupţiei” şi sprijină eforturile sale constante în această direcţie.

„Organismele judiciare ale României, cum ar fi DNA, pun bazele unui principiu fundamental şi anume că nimeni nu este mai presus de lege. Suntem total de acord cu acest principiu”, mai afirmă Ambasada Marii Britanii la Bucureşti.

Ambasada SUA: Imunitatea nu trebuie folosită abuziv pentru a evita tragerea la răspundere

Ambasada SUA a precizat, miercuri, la solicitarea MEDIAFAX, că imunitatea parlamentară nu trebuie folosită abuziv pentru a evita tragerea la răspundere a unor persoane şi că trebuie să se permită anchetarea cazurilor de corupţie şi aplicarea legii.

„Nu comentăm cu privire la cazuri individuale, dar considerăm că un principiu de bază al democraţiei este faptul că toţi oamenii sunt egali în faţa legii. Imunitatea parlamentară nu trebuie folosită abuziv pentru a evita tragerea la răspundere a unor persoane”, se arată în răspunsul misiunii diplomatice, după ce Senatul a respins ridicarea imunităţii senatorului Dan Şova.

„Trebuie să se permită anchetarea cazurilor de corupţie şi aplicarea legii”, mai precizează Ambasada SUA.

Ambasada Olandei: Urmărim cu îngrijorare şi cu surprindere evoluţiile privind ridicarea imunităţii

Ambasada Olandei a precizat, miercuri, la solicitarea MEDIAFAX, că urmăreşte „cu îngrijorare şi cu surprindere” evoluţiile privind ridicarea imunităţii parlamentarilor, mai ales în contextul în care partidele politice şi-au luat angajamentul de a lupta împotriva corupţiei.”

Dar poate ca cea mai interesanta reactie a fost cea a Ambasadei Germaniei:

Ambasada germană, despre cazul Şova: Observăm cu îngrijorare evenimentele actuale. Au efecte asupra MCV

Se arata ca:

Respectul faţă de independenţa justiţiei impune ca imunitatea parlamentară să nu fie uzitată abuziv, în scopul protejării unor persoane, a precizat, la solicitarea MEDIAFAX, Ambasada Germaniei,care observă cu îngrijorare evenimentele actuale ce au efecte directe asupra evaluării procesului MCV.

„Ambasada Germaniei la Bucureşti sprijină eforturile constante ale autorităţilor române de urmărire penală în lupta împotriva corupţiei. Acestea sunt expresia obligaţiilor asumate de România în cadrul comunităţii de drept şi de valori pe care o reprezintă UE şi care se concretizează, printre altele, în Mecanismul de Cooperare şi Verificare”, se arată în răspunsul Ambasadei, după ce Senatul a respins, miercuri, cererea DNA de încuviinţare a arestării preventive a senatorului PSD Dan Şova.

Din perspectiva noastră, este decisiv ca activitatea instituţiilor care sprijină, protejează şi dezvoltă în continuare statul de drept în România să se poată desfăşura fără limitări. Respectul faţă de independenţa justiţiei şi faţă de principiul separării puterilor în stat impun abordarea imunităţii parlamentare de aşa manieră, încât aceasta să nu fie uzitată în mod abuziv, în scopul protejării unor persoane individuale„, a mai precizat, vineri, Ambasada Germaniei.

Misiunea diplomatică subliniază că, în acest context, observă „cu deosebită atenţie şi îngrijorare evenimentele actuale care au efecte directe asupra evaluării procesului MCV”.

Reacţia Ambasadei Germaniei vine după cele ale Ambasadei SUA, Marii Britanii şi Olandei, precum şi a Comisiei Europene.

Senatul nu a încuviinţat, miercuri, arestarea preventivă a lui Dan Şova, ca urmare a faptului că nu a fost întrunit votul majorităţii. Din cele 151 de vorturi exprimate în cazul solicitării vizându-l pe Dan Şova, au fost înregistrate 79 de opţiuni „pentru”, 67 „contra”, iar cinci voturi au fost anulate.

DNA a cerut încuviinţarea reţinerii şi arestării senatorului PSD Dan Şova în dosarul în care este urmărit penal pentru trei fapte de complicitate la abuz în serviciu, cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, după ce în perioada 2007-2008 firma „Şova şi Asociaţii” a încheiat trei contracte de asistenţă juridică cu complexurile Turceni şi Rovinari, în urma cărora acestea ar fi fost prejudiciate cu aproape 3,5 milioane de lei.

Curtea Constituţională va discuta, pe 22 aprilie, cererea preşedintelui Klaus Iohannis de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Ministerul Public şi Parlament, şeful statului arătând că atitudinea Legislativului în cazuri precum cel al lui Dan Şova a condus la un blocaj instituţional.

Tot pe 22 aprilie, CC va discuta şi o sesizare a PNL privind decizia Senatului de a respinge cererea DNA de reţinere şi arestare preventivă a lui Şova.”

As spune urmatorul lucru: orice strategie privind securitatea sau riscurile de securitate pentru o tara nu numai ca este motivata, dar este determinata de o anumita ideologie politica. Pentru ca, mai intai, trebuie sa definim termenii: ce inseamna, ce intelegem prin securitate sau risc de securitate nationala? Or, definirea acestor termeni este determinata de o anumita ideologie politica. In momentul in care afirmi: „coruptia este un risc pentru securitatea nationala” trebuie sa ai in vedere definirea termenilor, care nu se poate face fara ideologia politica aferenta, pentru ca aceasta le da un sens, o consistenta.

Raspunsul dat de Ambasada Germaniei este interesant prin incarcatura sa ideologica:

Din perspectiva noastră, este decisiv ca activitatea instituţiilor care sprijină, protejează şi dezvoltă în continuare statul de drept în România să se poată desfăşura fără limitări.” (subl. mea)

Ambasadele SUA si Olandei au insistat pe principiul ca „toti oamenii sunt egali in fata legii”, care tine de o ideologie democratica, de un crez democratic. Spre exemplu, Ambasada Olandei a tinut sa precizeze: „Credem cu tărie că legea se aplică tuturor, în acelaşi fel”. De asemenea a mai precizat: „că România şi instituţiile sale „iau în considerare recomandările din rapoartele MCV””.

Raspunsul dat de Ambasada Germaniei cu privire la acest eveniment este usor, dar semnificativ, diferit si intr-o anumita masura neclar. In definitiv si la urma urmei ce inseamna acel: „fara limitari”? Nuanta este diferita fata de adagiul: „toti oamenii sunt egali in fata legii”. Se refera la „activitatea instituţiilor care sprijină, protejează şi dezvoltă în continuare statul de drept în România„, nu la oameni, nu la individ. Dar intr-o democratie activitatea oricarei institutii este limitata de lege. Pentru ca legea e cea care limiteaza nu numai activitatea unei institutii dar si actiunile umane. Daca activitatea unei institutii, oricare ar fi ea, nu ar fi limitata de lege, atunci ar urma ca institutia respectiva are puteri nelimitate si nu mai respecta nicio lege, nicio regula. Daca eu, ca simplu individ, nu sunt limitat de lege care imi interzice sa violez o femeie, de ce n-as viola una? Ar ramane la liberul meu arbitru sa decid. Acelasi lucru, extrapoland de la individ la institutii, se poate spune si despre o institutie: daca activitatea sa se desfasoara fara limitari, atunci decide dupa bunul plac. Dar daca cineva decide dupa bunul plac, nu inseamna ca decide drept, just. Cu atat mai mult e indoielnic faptul ca se poate implini justitia in felul acesta. Daca „activitatea instituţiilor care sprijină, protejează şi dezvoltă în continuare statul de drept în România” se desfasoara „fara limitari” cine garanteaza ca toata actiunea acestora nu se transforma, nu s-ar putea transforma intr-una de politie politica? Dar in acest caz ar submina democratia.

Reactia ambasadelor straine a starnit si reactia unor cetateni:

Proteste în Capitală şi în mai multe oraşe din ţară faţă de votul pentru Şova

Se arata ca:

Aproximativ o sută de persoane s-au adunat din nou la Universitate, vineri seară, pentru a protesta faţă de respingerea cererii DNA de reţinere şi arestare a lui Dan Şova. Câteva sute de persoane au participat, în mai multe oraşe din ţară, la proteste faţă de imunitatea parlamentarilor.

Aproximativ o sută de persoane s-au adunat din nou la Universitate, vineri seară, pentru a protesta faţă de respingerea solicitării DNA de reţinere şi arestare a lui Dan Şova.

Oamenii scandează „Vrem dreptate” şi „Fără imunitate” şi aproape toţi au venit cu foi pe care au scris mesaje precum: „Parlamentul adăpost pentru puşcăriaşii de lux”, „Parlamentul ruşinii”, „Şi miruiţi, tot o să plătiţi”, „Nu şovăim” sau „Dan ş-o va lua”.

Şi miercuri seară, aproximativ 100 de persoane au protestat la Universitate faţă de avizul negativ dat, în aceeaşi zi, de senatori în cazul cererii procurorilor DNA de reţinere şi arestare a lui Dan Şova, precum şi în cazul cererii procurorilor DIICOT de începere a urmăririi penale faţă de Varujan Vosganian, pe 12 februarie.

Câteva sute de persoane, la proteste faţă de imunitatea parlamentarilor organizate în mai multe oraşe

Proteste faţă de imunitatea parlamentarilor şi de avizul negativ dat de senatori în cazul lui Dan Şova au avut loc, vineri seară, în mai multe oraşe din ţară, la Cluj, Sibiu sau Iaşi câteva sute de persoane scandând „Parlament penal, marş la Tribunal” şi „Şova nu uita, mirul nu te va salva”.

Peste 300 de oameni au participat, vineri, la Cluj-Napoca, la un miting în Piaţa Unirii şi la un marş prin centrul oraşului.

Protestatarii au avut pancarte cu mesaje precum „Jos Ponta, jos comunismul”, „Ponta nu uita, eşti mai rău ca Ebola”, „Vrem integritate, nu imunitate”, „DNA rupe mafia”, „Dan Ş-o va lua”, „Parlament penal, marş la Tribunal”, „Chiar şi miruiţi, tot o s-o plătiţi”, „DNA curăţă politica”, „PSD egal Mafie” şi „Ponta nu uita, o să mergi la DNA”.

Marşul s-a desfăşurat pe traseul Piaţa Unirii – Bulevardul Eroilor – Prefectura Cluj – Bulevardul 21 Decembrie 1989 – Piaţa Unirii, participanţii scandând „Jos Ponta”, „Demisia”, „Afară, afară, cu PSD din ţară” şi „Jos Guvernul mafiot”.

Unul dintre protestatari a declarat că protestul a fost organizat faţă de imunitatea parlamentară de care profită unii aleşi, „cum este senatorul Dan Şova”.

„Este o bătaie de joc ce a făcut PSD în Senat la votul care îl privea pe Şova. Iar acesta s-a ascuns pur şi simplu în spatele imunităţii pentru a nu răspunde pentru faptele de corupţie. Ar fi trebuit să arate că e un bărbat politician, şi să îşi asume faptele, nu să demonstreze că e un politruc”, a spus acesta.

Printre participanţii la miting s-au numărat şi Adrian Papahagi şi deputatul PNL Radu Zlati.

Protestul s-a încheiat după o oră fără incidente.

O acţiune similară a avut loc şi la Sibiu, unde aproximativ 200 de persoane au protestat în centrul oraşului.

Manifestanţii au stat câteva zeci de minute în Piaţa Mare, apoi au plecat în marş pe bulevardul central din Sibiu.

Oamenii au scris pe foi de hârtie mesaje împotriva lui Dan Şova, a lui Victor Ponta, dar şi împotriva Parlamentului şi au scandat lozinci precum „Legi egale pentru toţi, nu frăţie între hoţi”, „Şova nu uita, mirul nu te va salva”, ”Jos, Ponta, jos, eşti un mincinos”, „Parlament de hoţi, ne-aţi furat pe toţi”, „Jos Ponta!”, „Nu şovăim, vrem dreptate”.

De asemenea, protestatarii au cerut alegeri anticipate şi demisia lui Victor Ponta.

Potrivit oficialităţilor din Sibiu, manifestarea nu a fost autorizată, iar participanţii au fost supravegheaţi de câteva echipaje de jandarmi şi poliţişti locali.

Şi la Constanţa, peste 50 de persoane s-au adunat în faţa Prefecturii, acestea ţinând în mâini foi A4 pe care scria „Ponta Ş-Ova lua/marş la DNA”, „Nu Parlamentului scut pentru hoţi”, „Peştele de la cap se împute, de la coadă se curăţă”, „Vrem dreptate pentru toţi”, „Jos hoţii”, „Jos ANAF”.

De asemenea, ei au scandat „România trezeşte-te”, „Jos Guvernul Ponta”, „Jos Guvernul mafiot”, „Jos Parlamentul”, „Jos imunitatea”.

Protestul a dura aproximativ o oră şi s-a desfăşurat fără incidente.

La Iaşi, aproximativ 60 de persoane au protestat în Piaţa Palatului din centrul oraşului, acţiunea fiind organizată de către Asociaţia M10.

Participanţii la protest au avut pancarte cu mesaje precum „Imunitatea creează pungaşi”, „Miruiesc parlamentari penali gratis”, „DNA, DNA curăţă politica”.

De asemenea, oamenii au scandat ”PSD partid de hoţi, ticăloşi şi mafioţi”, „Nu se mai poate, vrem anticipate”, „Ponta mincinos jos, jos, jos” şi „DNA să nu ne laşi, vino şi la noi la Iaşi”.

Traian Rînja, preşedintele Asociaţiei M10 Iaşi, le-a spus celor prezenţi că Parlamentul s-a transformat într-o ”peşteră de tâlhari”, el întrebând de ce parlamentarii cercetaţi de DNA se ascund în spatele imunităţii şi nu se duc în justiţie ca să-şi dovedească nevinovăţia.

Mitingul, care nu a fost autorizat, a fost supravegheat de mai mulţi jandarmi.

Senatorii au respins, miercuri, solicitarea procurorilor DNA pentru reţinerea şi arestarea senatorului PSD Dan Şova în dosarul privind contractele încheiate de firma sa de avocatură cu complexurile Turceni şi Rovinari.

Ulterior, Dan Şova a anunţat că a luat decizia de a se autosuspenda ”din toate funcţiile deţinute în cadrul PSD” şi a susţinut că votul din Senat îi va permite să se apere ”aşa cum se cuvine”, dacă dosarul său va ajunge în instanţă.

Preşedintele Klaus Iohannis afirma, după ce Senatul a respins cererea DNA de arestare a lui Şova, că nu poate trece cu vederea faptul că Parlamentul a blocat iar o cerere a justiţiei, arătând că, într-un stat de drept, nimeni nu este mai presus de lege, iar Parlamentul nu se poate erija în instanţă.

Ambasadele SUA, Marii Britanii, Olandei şi Germaniei, dar şi Comisia Europenă au criticat decizia, manifestând surprindere şi îngrijorare, şi atrăgând atenţia că România trebuie să respecte recomandările MCV şi în ceea ce priveşte imunitatea parlamentarilor.

Senatul nu a încuviinţat, miercuri, arestarea preventivă a lui Dan Şova, ca urmare a faptului că nu a fost întrunit votul majorităţii. Din cele 151 de vorturi exprimate în cazul solicitării vizându-l pe Dan Şova, au fost înregistrate 79 de opţiuni „pentru”, 67 „contra”, iar cinci voturi au fost anulate.

Chiar dacă majoritatea senatorilor prezenţi au votat „pentru”, cererea a fost respinsă pentru că nu a fost întrunit votul majorităţii senatorilor, potrivit Statutului senatorilor şi deputaţilor. Pe de altă parte, potrivit Constituţiei, hotărârile camerelor Parlamentului se adoptă cu majoritatea voturilor membrilor prezenţi.

Curtea Constituţională (CC) a fost sesizată de PNL privind decizia Senatului, urmând să analizeze sesizarea pe 8 aprilie.

Tot atunci, CC va discuta şi cererea preşedintelui Klaus Iohannis de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Ministerul Public şi Parlament, şeful statului arătând că atitudinea legislativului în cazuri precum cel al lui Dan Şova a condus la un blocaj instituţional.”

Daca vom privi cu atentie, protestele au fost ma mult impotriva PSD. Insa ceva nu e in regula, si anume in lozinci de genul: „Dan ş-o va lua”, „Parlamentul adăpost pentru puşcăriaşii de lux”,”Parlament penal, marş la Tribunal”, „Ponta Ş-Ova lua/marş la DNA” etc. Nu spun ca trebuie sa fii un simpatizant al PSD, sau ca trebuie sa-l aprobi pe Ponta, pe Sova, sau sa-ti placa de Sova sau chiar sa fii de acord cu decizia Senatului, dar acesti oameni care au mers sa protesteze calca in picioare prezumtia de nevinovatie. Dimpotriva, ei prezuma vinovatia, inclusiv atacand Parlamentul: „Parlamentul adăpost pentru puşcăriaşii de lux”, „Parlament penal, marş la Tribunal”, lucru cu totul neconstitutional! Nu stiu cati dintre cei participanti la mitinguri s-au gandit ca in felul acesta, cu asemenea infierari, fac un atac la adresa Constitutiei, cu efect destabilizator asupra statului, inclusiv al statului de drept. Nemultumirea fata de clasa politica e una, dar ceea ce au facut acesti oameni, participanti la astfel de mitinguri, constituie un risc la siguranta nationala pentru ca au atacat Constitutia.

Sesizarea Curtii Constitutionale de catre Presedintele Iohannis este un lucru firesc:

Iohannis cere Curţii Constituţionale soluţionarea conflictului juridic dintre Parchet-CSM şi Parlament: Atitudinea Parlamentului în cazuri precum Şova a condus la un blocaj instituţional

Se arata ca:

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, joi, preşedintelui CC o cerere de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Ministerul Public şi Parlament, arătând că atitudinea Parlamentului în cazuri precum cel al senatorului Dan Şova a condus la un blocaj instituţional.

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, şeful statului solicită Curţii Constituţionale să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte, şi Parlamentul României, respectiv Camera Deputaţilor şi Senatul, pe de altă parte, „ca urmare a omisiunii Parlamentului de a pune în acord dispoziţiile legale cu Constituţia în ceea ce priveşte majoritatea necesară adoptării hotărârilor de încuviinţare a cererilor de reţinere/arestare a unui deputat/senator, cu consecinţa blocării activităţii puterii judecătoreşti”.

În scrisoarea preşedintelui Klaus Iohannis se arată că „atitudinea Parlamentului în cazuri precum cel al senatorului Dan-Coman Şova a condus la un blocaj instituţional prin imposibilitatea desfăşurării procedurilor judiciare şi a înfăptuirii actului de justiţie”, menţionează sursa citată.

SCRISOAREA INTEGRALĂ A PREŞEDINTELUI CĂTRE CC

În documentul adresat preşedintelui CC, Augustin Zegrean, preşedintele Iohannis menţionează că, în conformitate cu prevederile art. 72 alin. (2) din Constituţie, cele două Camere ale Parlamentului au fost sesizate de ministrul Justiţiei, potrivit legii, cu cereri de încuviinţare a reţinerii şi/sau arestării preventive a unor deputaţi şi senatori în dosare ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie.

„La data de 25 martie a.c., pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor a fost înscrisă cererea de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive a deputatului Theodor-Cătălin Nicolescu aprobată cu 174 de voturi pentru şi 99 de voturi împotrivă, hotărârea fiind adoptată în conformitate cu prevederile Art. 76 alin. (2) din Constituţie. La aceeaşi dată, pe ordinea de zi a Senatului au fost înscrise două cereri de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive pentru doi senatori, respectiv pentru Darius Bogdan Vâlcov şi Dan-Coman Şova. Supusă la vot, cererea referitoare la domnul Darius Bogdan Vâlcov a întrunit 97 de voturi pentru şi 48 de voturi împotrivă, 5 fiind anulate, iar hotărârea a fost adoptată în conformitate cu prevederile Art. 76 alin. (1) din Constituţie; supusă la vot, cererea referitoare la domnul senator Dan-Coman Şova a primit 79 de voturi pentru, 67 de voturi contra şi 5 anulate şi, motivat de faptul că nu a întrunit voturile senatorilor, această cerere a fost respinsă. Aplicarea diferită a normelor legale şi regulamentare referitoare la majoritatea necesară încuviinţării acestor cereri a creat un statut juridic diferenţiat între deputaţi şi senatori, fapt ce contravine prevederilor Art. 69-72 coroborate cu cele ale Art. 65 alin. (2) lit. j) şi ale Art. 73 alin. (3) lit. c) din Constituţie, republicată, ce consacră un statut nediferenţiat deputaţilor faţă de senatori. În mod concret, în timp ce la Camera Deputaţilor, asupra cererilor de încuviinţare a reţinerii şi/sau arestării preventive a unor deputaţi s-a hotărât, potrivit Art. 195 alin. (8) din Regulament, cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi, la Senat, asupra cererilor de încuviinţare a reţinerii şi/sau arestării preventive a unor senatori s-a hotărât, potrivit Art. 173 din Regulamentul Senatului, cu votul majorităţii senatorilor. În acest mod, una dintre cererile menţionate a fost respinsă de Senat, pe motiv că acestea nu au întrunit numărul de voturi necesare adoptării”, se precizează în document.

Preşedintele solicită Curţii Constituţionale să se pronunţe asupra existenţei unui conflict juridic de natură constituţională ivit între autoritatea judecătorească, reprezentată în cauză de către Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii, pe de-o parte, şi Parlamentul României, respectiv Camera Deputaţilor şi Senatul, pe de altă parte, „generat de omisiunea celor două Camere ale Parlamentului de a pune de acord dispoziţiile Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, şi ale Art. 173 din Regulamentul Senatului cu prevederile Art. 76 alin.(2) din Constituţie, republicată”.

„Potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, noţiunea de conflict juridic de natură constituţională constă în «acte sau acţiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe îşi arogă puteri, atribuţii sau competenţe, care, potrivit Constituţiei, aparţin altor autorităţi publice, ori omisiunea unor autorităţi publice, constând în declinarea competenţei sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligaţiile lor» (Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 17 februarie 2005). Astfel, pentru a interveni Curtea Constituţională în vederea soluţionării unui conflict apreciem că sunt îndeplinite cumulativ cele trei condiţii, respectiv: a) conflictul să fie între autorităţi publice; b) conflictul să fie juridic; c) conflictul să fie de natură constituţională”, se mai arată în cererea aresată CC.

În document se menţionează de asemenea că autorităţile enunţate, respectiv Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parlamentul, respectiv Camera Deputaţilor şi Senatul, sunt autorităţi publice, fiind reglementate în Titlul III „Autorităţile publice” din Constituţie.

„Conflictul este unul de natură juridică, având în vedere că izvorul acestuia îl reprezintă inacţiunea Parlamentului prin care nu a fost pusă în acord legea organică cu dispoziţiile Legii fundamentale”, continuă sursa citată.

În document se precizează şi faptul că, în ceea ce priveşte cererile de reţinere, arestare sau percheziţie a senatorilor referitor la majoritatea necesară aprobării prin hotărâre a acestora, sunt aplicabile următoarele prevederi: art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor, potrivit cărora Camera hotărăşte asupra cererii cu votul secret al majorităţii membrilor săi; art. 173 din Regulamentul Senatului, potrivit cărora Senatul hotărăşte asupra cererii cu votul majorităţii membrilor săi; art. 195 alin. (8) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, potrivit cărora Camera hotărăşte asupra cererii cu votul secret al majorităţii membrilor prezenţi.

„Prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 392/2007 referitoare la admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Art. 11 alin. (3) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 325 din 15 mai 2007), Curtea Constituţională a statuat că, de regulă, hotărârile Parlamentului se adoptă cu majoritate simplă de voturi, dacă Legea fundamentală nu prevede altfel. În acelaşi sens, menţionăm şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 990/2008 privind constituţionalitatea dispoziţiilor Art. 150 alin. (3) din Regulamentul Senatului (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 716 din 25 martie 2008) – referitor la majoritatea necesară adoptării hotărârilor Senatului privind cererile de urmărire penală în cazul senatorilor care sunt sau au fost membri ai Guvernului; prin această decizie, Curtea Constituţională a constatat neconstituţionalitatea prevederilor Art. 150 alin. (3) din Regulamentul Senatului, statuând că cererile anterior menţionate se aprobă printr-o hotărâre a Senatului, cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, întrucât Constituţia nu prevede în această situaţie o altă majoritate necesară adoptării acestui tip de hotărâri”, se mai arată în solicitare.

Şeful statului mai spune în scrisoarea adresată preşedintelui CC că „obligativitatea deciziilor Curţii Constituţionale (exprimate, în cazul de faţă, şi printr-o jurisprudenţă constantă a acesteia) generează, în conformitate cu dispoziţiile Art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicată, obligaţia de respectare a acestora de către toate autorităţile publice, pe cale de consecinţă, Parlamentul avea obligaţia de a modifica Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006, iar Senatul avea obligaţia de a modifica şi Art. 173 din regulamentul propriu de organizare şi funcţionare”.

„În consecinţă, conflictul ivit este unul de natură constituţională, purtând asupra competenţelor Parlamentului care, în conformitate cu prevederile Art. 61 alin. (1) şi ale Art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicată, în calitate de unică autoritate legiuitoare a ţării, avea obligaţia constituţională de a modifica dispoziţiile Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, în sensul respectării caracterului obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale. Această omisiune a generat un regim juridic diferit în soluţionarea cererilor de încuviinţare a reţinerilor şi arestării preventive a unui deputat faţă de un senator şi a condus la un blocaj instituţional prin imposibilitatea desfăşurării procedurilor judiciare şi a înfăptuirii actului de justiţie. Astfel, prin raportare la o majoritate – în esenţă neconstituţională – Parlamentul a blocat posibilitatea instanţelor de judecată/procurorului de a se pronunţa asupra temeiurilor cererii de arestare preventivă/reţinerii în condiţiile prevăzute de lege, prin prisma imperativului asigurării intereselor urmăririi penale sau a judecăţii, şi a fost încălcat principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, precum şi cel al obligativităţii unui comportament loial al autorităţilor publice faţă de Constituţie”, se arată în document.

Preşedintele solicită să se constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte şi Parlamentul României, respectiv Camera Deputaţilor şi Senatul, pe de altă parte, „conflict ivit ca urmare a omisiunii Parlamentului de a pune în acord dispoziţiile legale cu Constituţia în ceea ce priveşte majoritatea necesară adoptării hotărârilor de încuviinţare a cererilor de reţinere/arestare a unui deputat/senator, cu consecinţa blocării activităţii puterii judecătoreşti”.

De asemenea si PNL a facut o sesizare la Curtea Constitutionala:

PNL sesizează Curtea Constituţională, privind decizia Senatului în cazul lui Şova

Se arata ca:

PNL a decis să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la decizia Senatului de a respinge cererea DNA de reţinere şi arestare preventivă în cazul lui Dan Şova, a anunţat prim-vicepreşedintele Ludovic Orban, care a precizat că sesizarea va fi depusă vineri.

Orban i-a transmis şi un mesaj lui Dan Şova: ”Şova, nu scapi nici în gaură de Ponta!”.

Prim-vicepreşedintele PNL a arătat că sesizarea PNL va fi depusă în cursul zilei de vineri la Curtea Constituţională, având peste 40 de semnături ale senatorilor PNL, în numele cărora se va sesiza neconstituţionalitatea, în urma deciziei luate de Senat, în cazul cererii DNA privind reţinerea şi arestarea lui Dan Şova.

”Sesizarea de neconstituţionalitate pe care o adresăm Curţii Constituţionale are practic două capete de cerere. Primul, cerem neconstituţionalitatea articolului 173 din Regulamentul Camerelor, în care se prevede că Senatul hotărăşte cu votul secret al majorităţii membrilor săi. În al doilea capăt de cerere, solicităm CC să constate neconstituţionalitatea deciziei Senatului privitor la rezultatul votului în cazul Şova şi să decidă că s-a întrunit numărul necesar de voturi pentru aprobarea cererii formulate de ministrul jusitiţiei, număr necesar stabilit conform Articolului 76 din Constituţia României, care prevede că hotărârile Parlamentului se adoptă cu majoritatea senatorilor şi deputaţilor prezenţi”, a explicat Ludovic Orban.”

Insa in articolul de mai sus, legat de proteste, se arata ca:

„Preşedintele Klaus Iohannis afirma, după ce Senatul a respins cererea DNA de arestare a lui Şova, că nu poate trece cu vederea faptul că Parlamentul a blocat iar o cerere a justiţiei, arătând că, într-un stat de drept, nimeni nu este mai presus de lege, iar Parlamentul nu se poate erija în instanţă.”

aratand in felul acesta spiritul in care s-au facut aceste contestatii la Curtea Constitutionala. Trebuie totusi spus ca daca Parlamentul nu se poate erija in instanta, nici DNA nu se poate erija in instanta. Or, daca ne referim la instanta, ne referim la autoritatea judecatoreasca. Este foarte important, dupa parerea mea, sa intelegem un lucru: Ambasada Germaniei s-a referit la: „activitatea instituţiilor care sprijină, protejează şi dezvoltă în continuare statul de drept în România să se poată desfăşura fără limitări” si nu la autoritatea judecatoreasca, care da un verdict, conform legii, normelor si filozofiei dreptului, intr-un anumit caz. De aceea ar trebui ca un judecator sa hotarasca arestarea preventiva, pe baza probelor prezentate de Parchet, dupa audierea argumentelor Apararii. In acest caz Senatul, spre exemplu, nu s-ar mai putea opune unei hotarari judecatoresti de arestare preventiva. Pentru ca una sunt „instituţiile care sprijină, protejează şi dezvoltă în continuare statul de drept în România” si altceva este autoritatea judecatoreasca, reprezentata printr-un judecator, intrucat arestarea preventiva implica lipsirea de libertate a subiectului, dar, in conditiile actuale de la noi, nu rezulta ca subiectul ar fi vinovat. Alina Bica, de pilda, e tinuta de 4 luni in arest preventiv, dar nu rezulta ca ar fi vinovata. Arestul preventiv ar trebui intemeiat pe o hotarare judecatoreasca, pentru ca numai aceasta poate judeca impartial, deci drept. Pentru ca nu e drept sa lipsesti de libertate 4 luni de zile pe cineva fara sa stii daca acel cineva e vinovat sau nu. Altminteri se deschide calea nu catre statul de drept, ci catre cel nedrept in care arestarea preventiva capata interpretari politice si nu de drept.

Ma uit in dictionar la cuvantul judecator. Observ ca in dictionarele actuale nu e termenul de judecator de instructie. In schimb, in dictionarele din 1929 si 1939 figura acest termen:

Judecător, de instrucțiune saŭ judecător instructor, care cercetează crimele și delictele, pune să se aresteze prevenițiĭ și adună probele relative la cauza lor.” – Sursa: Șăineanu, ed. a VI-a (1929)

Judecător, de instrucțiune saŭ judecător instructor, care cercetează crimele și delictele, pune să se aresteze prevenițiĭ și adună probele relative la cauza lor. – Sursa: Scriban (1939)

Asa cum noi ar trebui sa avem nu institutia mediatorului ci a judecatorului de pace (de ocol), cum era pe vremuri. Pentru ca judecatorul de pace are competenta necesara, formula judecatorului de pace nu admite impostorii!

Ce observam? Ca nu DNA trebuie sa cerceteze crimele si delictele si sa puna „să se aresteze prevenițiĭ și sa adune probele relative la cauza lor„, ci judecatorul de instructiune. Or, rolul judecatorului de instructiune e luat acum de catre DNA, care nu are competenta necesara pentru astfel de lucruri – observam ca judecatorul de instructiune „cercetează crimele și delictele” -, o stare de fapt care nu ne duce intr-o formula democratica. Dimpotriva! Aminteste de comunism, de anii ’50!! De arestarile de atunci! Mai mult decat atat, genereaza mitinguri in care se striga lozinci ce sunt impotriva Constitutiei, lucru ce se constituie intr-un risc la siguranta nationala. Ajungem sa vorbim de binomul SRI-DNA, binom totalmente nedemocratic. Si chiar mai mult decat atat: deschide calea spre riscul unor presiuni din exterior care ar putea sa submineze democratia si chiar statul de drept sub pretextul sprijinirii acestora.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

martie 28, 2015 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 15 comentarii

Insulte…

Am citit editorialul maestrului Cristoiu de pe blogul sau referitor la insulte:

Gîndul de sîmbătă, 21 martie 2015
Ah, de ce nu m-am făcut procuror DNA? Textele mele ar fi fost lăudate de toți deontologii și deontoloagele din presa noastră de ofițeri acoperiți

Se arata ca:

„Bag seamă că procurorii DNA au ambiții gazetărești. Cînd nu arestează pe cei care îndrăznesc să nu repete zilnic Codruța Kovesi trebuie să candideze la Președinția României, după cum văd că sună ordinul pe unitate, procurorii DNA se ocupă cu scrisul în vederea publicării. Rechizitoriile lor agramate, compuse cu cotul, sunt publicate pe toate site-urile, în toate ziarele și la toate televiziunile.

Ah, de ce nu m-am făcut procuror DNA?!
Aș fi fost publicat de toată presa românească, textele mele, numite rechizitorii, în realitate proză filosofică, n-ar fi fost înjurate de nimeni, ba mai mult ar fi fost lăudate de Dan Tapalagă Însuși și de Ioana Ene Dogioiu Însăși, ceea ce pentru mine ar fi echivalat cu un loc în Istoria literaturii lui George Călinescu, deși nu mă născusem cînd marele critic o publicase.

Din noua proză, dedicată de astă dată Elenei Udrea, aflăm printre altele de existența postacilor.
Sunt singurul condeier român în viață care scriu zilnic, de trei ani și ceva, un editorial pentru Evz, și de un an și ceva două, tot zilnic, încă unul, pentru cristoiublog.ro.
Nu e nimic nou în viața mea.
Între ianuarie 1990 și iulie 1992 am scris săptămînal. Din iulie 1992 pînă în februarie 1997, am scris zilnic pentru Evz, o perioadă de timp scriind pe deasupra și un text săptămînal, pentru Expres magazin. După plecarea de la Evenimentul zilei, în februarie 1997, mi-am reluat în scurt timp povara scrisului zilnic. Din cei 25 de ani de activitate publicistică, punînd cap la cap, cred că sunt vreo 20 în care am scris zilnic. Am făcut acest bilanț nu pentru a semnala cît de mult muncesc eu (în definitiv și boul muncește, asta nu înseamnă că lumea n-are o părere mai bună despre lebădă, care nu muncește, ci plutește toată ziua), ci pentru a mărturisi că în ultimii ani, din cauza acestui scris zilnic, sunt omul cel mai înjurat din România postacilor de partid. Din două sute de postări la un text publicat în Evenimentul zilei, 195 sunt înjurături. Lectura lor e una dintre marile mele plăceri zilnice. Tresar neliniștit doar cînd întîlnesc o postare pozitivă sau doar neutră. Mă întreb, speriat, unde am greșit de mă laudă cineva. Mă liniștesc însă repede: respectiva postare a nimerit din greșeală acolo.

Alți confrați, deși scriu din an în Paște, sunt revoltați pe postacii de partid.
Acestora le reamintesc existența unei soluții la îndemînă.
Provocînd un precedent în întreaga Europă, grație avocatei mele, Graziela Bârlă, am cîștigat un proces cu Cornel Nistorescu în materie de postaci. Nu, Cornel Nistorescu nu era postac. Cornel Nistorescu era directorul ziarului Cotidianul, ziar în care, sub un articol despre mine, postacii  de partid m-au înjurat fără limite. L-am dat în judecată pe Cornel Nistorescu invocînd un adevăr pe care puțină lume îl știe. În cazul unui articol semnat, responsabil în Justiție pentru conținutul lui e autorul. În cazul unui text nesemnat, responsabil e directorul gazetei.  Postarea la un articol echivalează cu un text nesemnat, de care răspunde, firește, directorul gazetei, obligat să cenzureze textele insultătoare sau calomnioase. L-am dat în judecată pe Cornel Nistorescu pentru a crea un precedent în presă în chesitiunea postacilor, așa cum i-am dat în judecată pe Codruța Kovesi și pe Horia Șelaru pentru a crea un precedent: sancționarea procurorilor care lasă în Rechizitorii și în stenograme numele unor persoane care n-au nici o legătură cu dosarul. Nu sînt nici inculpați, nici victime, nici denunțători, nici martori.

Luați aminte, voi cei înjurați! Abjectul fenomen al postacilor de partid (plătirea unui famelic ca să te insulte și să te calomnieze sub protecția anonimatului) poate fi contracarat doar în Justiție.”

Inteleg sarcasmul din finalul editorialului: daca ar fi fost scriitor la DNA, tinand cont si de talentul dumnealui, ar fi fost aplaudat de toata lumea! 🙂 Asa, in schimb, fara a face proza la noua Editura DNA, e injurat de catre postacii de partid (ca de cine altcineva)! Ca sa-si faca dreptate, trebuie sa apeleze la Justitie! Ei, cum se poate asa ceva! Nu la DNA? 🙂  Insa m-a dus cu gandul si spre altceva…

Dupa parerea mea, oricat ar parea de ciudat, ar trebui sa tratam fenomenul acesta, al insultelor, mai cu intelegere si mai cu mila. El a aparut dupa Revolutie, ca o reactie la ce era inainte, cand totul, dar absolut totul trebuia sa fie corect, mergand pana la ode adresate „conducerii superioare de partid si de stat”. Ca fenomenul acesta e inca prezent, nu ma mira. Comunismul si securismul au schimonosit poporul roman intr-un hal fara de hal! Pe de alta parte, a suporta o insulta, fara sa dai o replica, e lucru mare si nu a apela la Justitie si a-l da in judecata pe cel care te-a insultat. Insulta smereste sufletul. Cel care te insulta poate s-o faca dintr-un anumit motiv sau fara niciun motiv, cand nu are, de fapt, ce spune. Oameni prosti au existat de cand lumea si pamantul. De asemenea oamenii se diferentiaza prin educatie si cultura. Insa injuraturile postate sub sarcina de partid mi se par ceva… ceva foarte injositor. Daca cineva ma injura, ma intereseaza umanul: el ma injura, nu i-a placut ceva la mine, are ceva cu mine, poate am gresit eu fara sa-mi dau seama. Dar revolta izvoraste din omul respectiv, fara alti mijlocitori, si e de apreciat daca e o revolta sincera. Insa injuratura facuta la ordin de la partid, in cel mai pur stil comunist, mai bine zis securist, anuleaza umanul pana la anihilare. Totul devine inuman de fapt. Este ceva intru totul asemanator cu denigrarea romanilor in presa britanica sau cu ceea ce a facut acel „comic” francez care prezenta „salutul romanesc”, si care ma face si acum sa-mi ies din fire…

Ceea ce i s-a intamplat Elenei Udrea e cu totul altceva si lucrul incepe sa ma puna pe ganduri…

Ziare.com

Elena Udrea: O intoxicare. Toate partidele din Romania au „postaci” si gherila online

Se arata ca:

Elena Udrea a reactionat, prin intermediul echipei sale de comunicare, dupa aparitia in presa a stenogramelor din timpul confruntarilor cu denuntarii sai si in care se spune ca postacii care ii sustineau pe democrat-liberali erau platiti de PDL in fiecare luna si ca o parte din banii necesari proveneau din mita.

„Anchetatorii vor sa o tina pe Udrea in arest cu ajutorul televizorului. In cazul ‘Gala Bute’, procurorii isi arata mai degraba talentul de povestitori si fabulisti decat cunostintele juridice. Cand dovezile nu-i ajuta, croseteaza povesti cu ata alba.

Dupa ce toate denunturile au fost infirmate la confruntarile de ieri, anchetatorii DNA au aruncat in ochii presei povestea ‘postacilor’ platiti cu 10.000 de euro pe luna. O intoxicare”, se arata pe pagina de Facebook Elena Udrea.

Stenograme de la confruntarea lui Udrea cu denuntatorii: Cum ajungea mita la PDL si cu cat erau platiti postacii

Echipa Elenei Udrea noteaza ca realitatea ar fi urmatoarea, si anume ca procurorii nu au fost in stare sa dovedeasca faptul ca fostul ministru a luat „geanta” cu 900.000 de euro.

„Adrian Gardean (mituitorul – cel care a strans banii) chiar spune ca acestia nu ii erau destinati fostului ministru al Dezvoltarii, ci lui Nastasia. Dupa ce nu au reusit sa arate ca Udrea a luat banii, procurorii spun ca ar fi dat o parte din suma la partid – fara sa existe macar vreun indiciu care sa arate ca fostul presedintePDL Bucuresti a dat bani la partid sau ca presupusele sponsorizari provin din mita”, se mai arata pe reteaua de socializare.

In aceste conditii, Elena Udrea a dezvaluit pe reteaua de socializare care este adevarul din punctul sau de vedere.

DNA o vrea pe Udrea dupa gratii, fostul ministru reactioneaza: Trunchieri si denaturari. Kafka

„Si aici apar ‘postacii’ care trebuie sa ia ochii presei. In realitate, cei ‘10.000 de euro lunar’ au fost doar o singura data – in campania de la localele din 2012, cand PDL Bucuresti a avut un candidat pentru Primaria Generala, 6 candidati pentru primariile de sector, 55 de candidati pentru Consiliul General si 6×33 de candidati pentru consiliile locale ale celor sase sectoare. Ca sa nu mai spunem de PDL in general. Deci, sa spui ca Udrea platea 10.000 de euro pe postaci reprezinta o minciuna sfruntata”, a mai notat echipa fostului ministru.

Avand in vedere ipocrizia unor politicieni si a unor jurnalisti, dupa cum spun reprezentantii fostului ministru, ei au vrut sa precizeze cateva lucruri in incheierea postarii de pe reteaua de socializare.

„Pentru ca am vazut ipocrizia generalizata a politicienilor din aproape toate partidele, dar si a presei, vrem sa fie clar un lucru: absolut toate partidele din Romania au ‘postaci’ si gherila online, iar sumele de bani consumate sunt mult mai mari. Le recomandam procurorilor DNA, daca tot au deschis acest subiect, sa investigheze si ‘postacii’ PSD sau PNL„, au incheiat acestia.

A.G.”

Stati putin „fratilor si cumnatilor”, ca sa folosesc o expresie draga domnului Cristoiu, noi despre ce vorbim aici? Despre postacul platit sau despre ipoteza postacului platit? Nu de alta, dar incepe sa semene cu ceea ce spunea George Toparceanu intr-o celebra poezie: lung prilej de vorbe si de ipoteze.

Iata, spre exemplu, ce spun stenogramele:

Stenograme de la confruntarea lui Udrea cu denuntatorii: Cum ajungea mita la PDL si cu cat erau platiti postacii

Se arata ca:

Confruntarile dintre Elena Udrea si denuntatorii sai din dosarul Gala Bute au scos la iveala noi detalii despre cum ajungeau spagile la PDL.

Potrivit stenogramelor din timpul confruntarilor, care au avut loc joi la sediul DNA din Capitala, postacii care ii sustineau pe democrat-liberali erau platiti de PDL in fiecare luna, scrie Evenimentul Zilei, care citeaza documentele procurorilor.

Din interceptari reiese ca Gheorghe Nastasia, fost secretar general in Ministerul Turismului in timpul mandatului Elenei Udrea, a vorbit despre postacii platiti de PDL pentru a scrie comentarii favorabile pe site-uri de stiri si pe retele sociale.

El a fost intrebat daca stia ca Tudor Breazu, consultantul politic Cristi Calugar, postacii si materialele promotionale erau platite de catre Ana Maria Topoliceanu, fosta sefa a Companiei Nationale de Investitii (CNI).

Dezvaluiri de la intalnirea Elenei Udrea cu denuntatorii si detalii despre noul look de „zeita iesita de la coafor”

„Pe Breazu Tudor il plateam eu. Daca au fost situatii in care l-a platit Topoliceanu Ana Maria, in mod cert ulterior banii aceia au fost recuperati de Topoliceanu Ana Maria. Cristi Calugaru stiu ca primea bani de la partid si separat, in afara contractului. In total probabil ca era aceasta suma de 3.000 de euro. Suma din afara contractului era platita de Topoliceanu Ana Maria, din ce stiu eu, din bani de la partid, de unde se faceau toate platile.

Erau situatii in care partidul detinea fonduri care nu erau inregistrate in contabilitate si care proveneau, de exemplu, din contributiile de la sectoare, din donatiile membrilor si au fost si cazuri in care candidatii au contribuit cu sume de bani”, a dezvaluit acesta.

Nu se tinea evidenta sumelor

Nastasia a mai spus ca nu se tinea o evidenta a acestor sume, „conducatorul fiecarui sector stia cu cat a contribuit, astfel incat nu era dificil de tinut socoteala”.

„Nu stiu cu cat erau platiti postacii. Stiu doar ca au functionat cateva luni in perioada de campanie electorala, erau studenti din partid care initial au lucrat gratis, dar era ineficient si apoi s-a luat decizia sa fie platiti si nu as sti sa va spun la cat ajungeau sumele, probabil la cat a spus Topoliceanu Ana Maria. Presupun ca postacii erau platiti din aceeasi bani care se foloseau la partid”, a mentionat el.

Avocatul Elenei Udrea: Confruntarile au demontat in intregime acuzatiile procurorilor

La randul sau, Ana Maria Topoliceanu a aratat ca toti banii pe care i-a primit prin intermediul lui Stefan Lungu, fostul consilier al Elenei Udrea din perioada in care aceasta a fost ministru al Turismului, si Tudor Breazu, administratorul Mosiei de la Nana, au ajuns la deputatul PMP „intr-o forma sau alta”.

Topoliceanu, care a fost candva prietena a Elenei Udrea, a recunoscut ca, in perioada 2010-2012, a achitat bunuri si servicii de care a beneficiat fostul ministrul.

„Da, inclusiv din banii de la Consmin”, a subliniat Topoliceanu. Mentionam ca administratorul firmei Consmin este suspectat de DNA ca le-ar fi dat mita celor doua, pentru ca CNI sa plateasca la timp lucrarile executate de constructor.

Despre forma in care ajungeau banii la fosta sefa a PMP, Topoliceanu a spus: „O parte a fost excursia la Danai, o alta parte cash. Au mai fost situatii in care ii plateam salariul lui Breazu Tudor”.

Udrea lua mita acasa si la minister

Referitor la platile in numerar, Topoliceanu a dezvaluit ca Udrea le primea inclusiv in locuinta sa si in Ministerul Turismului.

„La ea acasa, la minister, cred ca de doua ori, eu suma totala am vazut-o cand am vazut actele, cred ca in jur de 10.000 euro fiecare”, a dezvaluit fosta sefa a CNI.

De asemenea, omul de afaceri Adrian Gardean, a carei firma a efectuat lucrari in statiunea de ski Straja, a aratat cum platea un „comision” de 10% pentru a primi la timp bani de la minister pentru lucrarile realizate

„Da, am avut o discutie (cu Elena Udrea – n.red.), ne-am intalnit la inceputul anului 2011 la cabana domnului Nastasia. Am avut o discutie forate scurta referitor la derularea lucrarilor de la Straja (…).

Avand in vedere ca se derulase anterior un alt contract finantat de minister, iar Lungu Stefan imi spusese ca trebuie sa fac plati de aproximativ 10% prin intermediul firmei sale, ceea ce s-a si intamplat, in acest context am inteles ca referirea doamnei Udrea la sponsorizari se referea la plati similare. De altfel, cred ca acesta este si scopul pentru care am fost invitat”, a explicat Gardean.

Intrebat de Elena Udrea ce „sponsorizare” i s-a indicat sa faca, Gardean a precizat: „Nicio sponsorizare. Mi-a indicat o suma de bani pe care trebuie sa o aduc, in principiu 10%, nu am adus intreaga suma de bani pentru ca nu dispuneam de ea la momentul respectiv, iar in completare mi-a indicat sa fac o sponsorizare, dar ulterior i-am spus ca nu se poate si ca vom face un contract de publicitate pentru un eveniment ulterior”.

10% pentru minister

Udrea a mai intrebat daca omul de afaceri a simtit ca proiectul ii este conditionat de asa-zisele sponsorizari, iar acesta a explicat cum a inteles el mecanismul de la minister.

„Perceptia mea vizavi de derularea contractelor pana atunci era ca in zona ministerului erau mai multe persoane implicate care pe undeva cereau pentru campanii electorale, diferite sponsorizari, un procent de 10%, confirmat pana atunci de contractele deja finalizate sau in curs de executie. Cu siguranta ca am inteles ca acel contract probabil nu era finantabil daca eu nu ajungeam sa imi onorez aceasta obligatie de plata, adica acel 10% despre care stiam ca se da”, a spus Adrian Gardean.

Udrea ar fi stiut ca banii ajungeau la PDL

La randul sau, Stefan Lungu a fost intrebat daca Udrea stia ca o parte din banii primiti de el ajungeau la PDL.

„In mod direct, nu stiu daca avea cunostinta, dar prin intermediul lui Topoliceanu Ana Maria, cu care aveam relatia directa, pentru ca nu am avut o relatie financiara cu doamna Udrea, am inteles ca da”.

In plus, acesta a recunoscut ca persoane din PDL, inclusiv Udrea, au beneficiat de „serviciile de monitorizare media achizitionate de la Zainescu Alin”.

Acesta a mai spus si ca a achizitionat „printuri de mari dimensiuni folosite la Conventia PDL la care a fost aleasa in functia de presedinte doamna Udrea”.

Referitor la organizarea Galei Bute, Lungu a declarat ca „au fost momente in care functionarii au reclamat imposibilitatea de a se incadra in limitele legale, dar, de cele mai multe ori, persoana care intervenea era George Nastasia, intelegand ca era omul cu semnatura. (..) La unele din aceste sedinte participa si doamna Udrea”.

Geanta misterioasa

Totodata, Gheorghe Nastasia a fost intrebat daca a primit de la Gardean, in toamna anului 2011, o geanta cu 900.000 de euro. „Da. Suma era spusa de Gardean, eu nu am verificat si am dus-o doamnei Udrea”, a spus acesta.

El a mentionat ca nu stie daca Udrea cunostea faptul ca el urma sa se intalneasca cu omul de afaceri pentru a primi suma respectiva.

„Nu stiu daca stia, pentru ca relatia lui Gardean Adrian era mai mult cu Stefan Lungu. Doamna Udrea imi spusese mie cu ocazia discutiei care a avut loc la ziua mea sa tin legatura cu Gardean cu privire la sponsorizari”, a precizat el.

Nastasia Gheorghe a spus ca in minister nu mai era nimeni cand a venit el cu geanta. Intrebat de Udrea daca isi aminteste ce i-a spus in momentul in care i-a dat geanta, fostul subaltern al ministrului a raspuns: „Ca este de la domnul Gardean si ca a spus ca va face si sponsorizare in Gala Bute. I-am spus si ce mi-a spus domnul Gardean ca este in interiorul gentii”.

Elena Udrea abia asteapta confruntarile cu denuntatorii sai: A fost adusa din arest la DNA – UPDATE

Elena Udrea a fost adusa joi dimineata din arestul Politiei Capitalei la DNA pentru a fi confruntata cu denuntatorii in dosarul Gala Bute. Udrea a fost dusa la sediul DNA, in jurul orei 9.45, iar confruntarile s-au sfarsit dupa aproape opt ore.

Ulterior, avocatul Marius Striblea a precizat ca, in timpul confruntarilor, au fost demontate in intregime acuzatiile procurorilor.”

Eu nu prea inteleg. In mod logic: daca afirmi ca au existat postaci platiti, ar trebui sa-mi arati macar unul. Si apoi sa demonstrezi ca a fost platit. Dupa care sa demonstrezi ca plata nu s-a facut legal. Mie mi se pare o aberatie sa platesti un postac cu 10.000 euro, deci mi se pare neverosimil. Dar in Romania nu e ilegal ca sa platesti pe cineva cu cat crezi de cuvinta, si asa si trebuie, numai s-o faci in conditii legale. Pe cand toata povestea asta e pe ce spune unul si altul. Stau si eu si ma intreb ce baza poti sa pui pe o asemenea afirmatie:

„Nastasia a mai spus ca nu se tinea o evidenta a acestor sume, “conducatorul fiecarui sector stia cu cat a contribuit, astfel incat nu era dificil de tinut socoteala”.

“Nu stiu cu cat erau platiti postacii. Stiu doar ca au functionat cateva luni in perioada de campanie electorala, erau studenti din partid care initial au lucrat gratis, dar era ineficient si apoi s-a luat decizia sa fie platiti si nu as sti sa va spun la cat ajungeau sumele, probabil la cat a spus Topoliceanu Ana Maria. Presupun ca postacii erau platiti din aceeasi bani care se foloseau la partid”, a mentionat el.”

Nu se tinea o evidenta a sumelor, nu stie cu cat erau platiti, presupune ca postacii erau platiti din anumiti bani…

Toate lucrurile astea ma duc cu gandul la finalul din poezia lui Toparceanu:

„Toate astea insa n-au nici un temei,
Ca nu stie nimeni ce-a fost intre ei.
Vineri toata lumea a putut sa-i vada
Amandoi alaturi, brat la brat, pe strada…
Ei, si stiti, aseara, dupa ce-a stat ploaia,
Ce-a aflat Tantica de la Procopoaia
Cand s-a dus sa-i ceara un model de sort?…
Ca madam Popescu nu mai da divort.”

Si apoi ce e adevarat din ce declara Ana Maria Topoliceanu? Ce anume se poate proba?

Alina Bica a fost tinuta trei luni in arest preventiv in calitate de invinuita, nu de vinovata. Intr-un tarziu a fost plasata sub arest la domiciliu, dar nu va putea fi eliberata intrucat e judecata intr-un nou dosar „pentru că a luat mită un teren, în schimbul intervenţiilor pentru despăgubirile acordate lui Gheorghe Stelian, pentru că l-ar fi ajutat pe Ovidiu Tender în dosarul în care este judecat şi pentru abuz în serviciu în cazul lui Videanu.”, dupa cum ne arata articolul din Gandul. Pentru cei interesati de conditiile de detentie si daca cel care e in arest poate sa scrie ceva, referitor la Alina Bica ii recomand acest articol. Sincer vorbind, maestrul Cristoiu are dreptate: e un abuz incalificabil! Ea nu a fost judecata, nu este nici vinovata deoarece exista, desigur, prezumtia de nevinovatie, si in aceste conditii a fost lipsita de libertate atata vreme: se fac patru luni!!

Comparati acest caz al Alinei Bica, tinuta trei luni in arest nimeni nu stie de ce, cu cel al postacilor din dosarul de la DNA al Elenei Udrea. Procurorii nu sunt in stare – ca asa inteleg (va rog sa ma corectati daca am inteles gresit sau mi-a scapat ceva) – sa ne arate un singur postac platit ilegal cu 10.000 de euro, in schimb nu se sfiesc deloc sa faca o invinuire!! In alte meserii, daca faci gresit un calcul se poate darama un pod si chiar raspunzi de lucrul asta.

In asemenea conditii nu prea cred ca sistemul nostru judiciar este unul in regula. Mie nu mi-e foarte clar, spre exemplu, daca Alina Bica sau Elena Udrea sunt intr-un proces, fie el si penal, sau sunt supuse unei proceduri speciale care se refera la calitatea de invinuite… Este adevarat ca Alina Bica nu a fost nici macar la prima sedinta de judecata. Eu, cel putin, n-am auzit. De asemenea nu mi-e deloc clar daca denunturile se bazeaza pe probe sau sunt simple texte scrise de diversi care imediat ii aduc celui vizat de denunt calitatea de invinuit si deci posibilitatea de a fi arestat. Pentru ca daca lucrurile stau asa, atunci oricine poate fi invinuit de catre oricine si, pe cale de consecinta, arestat preventiv. De asemenea nu mi-e foarte clar de ce un om e arestat preventiv pe baza unor denunturi. Pana mai apar noi denunturi? Pana apar (noi) probe? Pana se lamuresc lucrurile?

Pe de alta parte, Camera Deputatilor a adoptat legea finantarii partidelor politice si a campaniilor electorale. Lucrul acesta presupune ca vechea lege era una proasta. Dar daca sumele imense de bani negri mergeau la partide si sunt oameni tinuti de DNA in arest pentru asta, ar rezulta pe undeva ca au circumstante atenuante serioase pana la a fi chiar nevinovati: legea veche era un proasta. Dar iata ca si cea noua a inceput sa fie criticata chiar din momentul adoptarii ei…

Eu nu zic sa nu se combata coruptia, dar chestia asta cu „Republica Procurorilor” chiar nu suna si nici nu reprezinta ceva democratic si nici ceva just. Pe de alta parte, ceea ce constat eu este ca lupta asta anticoruptie se duce doar pe taram juridic. Dar pe taram economic? Ce ar trebui facut, economic vorbind, pentru a se putea diminua coruptia? Auzi de sume colosale, de milioane de euro spaga, bani negri, un astfel de capital subteran circula, desigur. Asemenea „rauri subetarane” cum pot fi aduse la suprafata, cum pot fi puse sa lucreze in beneficiul economiei nationale? Pe cand asa, acestea se varsa in buzunarul unor functionari de la stat care nu fac altceva decat sa profite ilegal, necuvenit de pe urma functiilor detinute. Eu cred ca ar trebui analizat si aspectul economic de catre factorii de decizie care detin si toate informatiile necesare si in special de catre economisti.

In orice caz, un sistem judiciar trebuie sa faca dreptate. Nu nedreptate. Nici sa rezolve o nedreptate printr-o alta nedreptate. Sau sa faca victime. Insa amploarea coruptiei de la noi nu are numai o dimensiune juridica – faptul ca nu se respecta legea, ci si una economica care ar trebui luata neaparat in considerare daca dorim cu adevarat sa diminuam coruptia.

DE citit si…

si aceasta postare semnata de Andreea Paul:

Cele 400 milioane de euro șpăgi în 2014 ne-au costat nedublarea alocațiilor pentru copii

Se arata ca:

„Circa 400 milioane de euro este nivelul șpăgilor calculat de DNA pe anul 2014, pe baza dosarelor instrumentate privind infracțiuni asimilate corupției. Cifra, uriașă în valoare absolută, riscă să nu mai fie corect percepută în avalanșa știrilor despre sumele enorme vehiculate în afacerile de corupție anchetate în prezent.

Un calcul simplu – și dureros, totodată – ne arată însă dimensiunile costurilor sociale ale acestui fenomen. Ce ar fi putut face România cu 400 milioane de euro pentru unele dintre categoriile sale sociale sau profesionale cele mai nedreptățite? Ar fi putut, de pildă, să dubleze alocațiile, timp de un an, pentru cei 3,7 milioane de copii, pentru care guvernul Ponta susține că nu găsește resurse. Tot cu 400 milioane de euro ar fi putut fi majorate salariile personalului medical cu 1100 lei lunar, în medie. O astfel de creștere salarială ar ajuta la stoparea emigrației în masă a acestor cadre.

Calculele de acest fel pot continua, fără îndoială. Ele arată doar o parte a costurilor enorme pe care le plătește societatea românească de pe urma corupției endemice. Proporțiile alarmante ale acestui fenomen și efectele lui devastatoare sunt conștientizate și de politicieni, de cei responsabili și de bună-credință. Asanarea propriilor structuri trebuie să fie una dintre prioritățile partidelor politice în perioada următoare. PNL și-a asumat acest obiectiv, modificând criteriile de integritate din Statut, și nu va face rabat de la el.”

Uitati-va, va rog, ce cifra!!! Pare neverosimil: 400 milioane euro spagi intr-un singur an. In Romania. Dimensiunea economica este evidenta! Ce e de facut din punct de vedere economic? Asemenea sume trebuie sa lucreze in beneficiul economiei nationale, nu sa reprezinte spagi…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

martie 23, 2015 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 15 comentarii

„De ce eu?”

Filmul lui Tudor Giurgiu (v. aici si aici) reprezinta una din incercarile notabile din filmografia romaneasca postdecembrista de a realiza o pelicula in linii realiste, gen celebrul serial Caracatita. Spun ca este o incercare notabila, insa intrucatva diferita de Ticalosii, desi ideea e cam aceeasi. Totusi, „De ce eu?” este bazat pe fapte reale, iar filmul chiar nu ecranizeaza o fictiune ci un lucru extrem de grav pentru care, pana acum, nu a platit cineva pentru ca nu s-a deschis nicio ancheta care sa verifice cauzele sinuciderii procurorului Cristian Panait. Totusi, in recenzia sa, Cristian Tudor Popescu are dreptate:

Gandul

Procurorul Panait s-a sinucis ca să nu fie omorât

Se arata ca:

„Terasa din film e chiar terasa de pe care s-a aruncat procurorul Cristian Panait”. Aşa scrie pe genericul peliculei ”De ce eu?”, fiind totodată asiguraţi că „Acest film e dedicat memoriei procurorului Cristian Panait (1973-2002)”.

Am numit acest procedeu de manipulare ancoră de real. E folosit cu intenţia de a naşte în mintea spectatorului mediu standard un gând mai mult sau mai puţin subconştient: „Păi, dacă terasa e aia adevărată, atunci tot ce-am văzut în film trebuie să fie adevărat”.

Şi nu e, începând chiar cu scena terasei. Îl vedem pe Emilian Oprea (Panait) zâmbind, cu ochii jucându-i în lacrimi, resemnat-depresiv, deşi discută cu viitoarea lui soţie planuri de viitor. Apoi, ea pleacă la cumpărături şi el vorbeşte la telefon cu o studentă căreia „i-o trăsese” (nu am alt termen care să redea exact ce-a pus regizorul Tudor Giurgiu pe ecran), că ce faci, că te-ai dat la fund, că nu ne mai vedem?, după care aruncă telefonul, despărţindu-se de viaţă, şi se duce la balustrada letală.

Tăietură de montaj cu doi porumbei, simboală tare de tot a sufletului ce urmează să se înalţe la ceruri.

Apoi, imaginea unei perdele gri, altă simboală, giulgiul, cum ar veni.

În sfârşit, procurorul mort, în trening, pe asfalt.

Există şi spectatori care vor fi înţeles că Panduru (Panait) s-o fi sinucis şi pentru că nu se hotăra cu care dintre cele două domnişoare să şi-o pună. În realitate, Cristian Panait s-a aruncat în gol cu martori, mătuşa şi mama lui, care l-au dezbrăcat şi au încercat să-l întindă în pat, văzându-i starea de agitaţie extremă. Panait s-a smuls, a fugit pe terasă în chiloţi şi a sărit sub ochii celor două femei.

Dar, regizorul Giurgiu ţine să-l scoată din viaţă pe Panait inventându-i un ultim gest duplicitar, o înşelare, a ziaristei cu studenta.

Iar asta se înscrie într-o logică schiloadă a filmului, care nu face decât să confirme ce s-a străduit să demonstreze Justiţia română a anului 2002: că procurorul Panait era bolnav mintal.

Nebun post-mortem! se numeşte editorialul pe care l-am scris atunci în Adevărul. Nu exista niciun fel de document medical, internare sau diagnostic, care să menţioneze vreo problemă psihică a procurorului Panait. Dimpotrivă, trecuse testul psihologic pentru admiterea în magistratură.

Toată activitatea lui la Parchetul General fusese competentă, dinamică, cât se poate de coerentă. Însemnările cu pix roşu ale procurorului Panait în legătură anchetarea procurorului Alexandru Lele la Oradea, publicate tot în Adevărul, arătau un meseriaş meticulos, riguros, cât se poate de raţional şi stabil psihic.

Comportamentul lui alterat brusc în ultimele zile şi ore de viaţă nu e al unui nebun, dar al unui om agresat psihic de către cineva, al unei victime a manipulării mentale, făcută cu mijloace profesioniste, de tip inducţie obsesională, şantaj cu ameninţare, condiţionare hipnotică, care nu sunt aiureli gen flacăra violet. O manipulare căreia a încercat să i se opună până în ultima clipă.

Or, ce vedem la dl Giurgiu? Un Panait fost participant la partide de sex în grup regulează câineşte, în calitate de profesor, o studentă (astea sunt adăugirile „creative”, artistice, ale regizorului la realitate, probabil, tot în memoria lui Cristian Panait, menite să facă filmul mai prizabil pentru publicul de mall), pe urmă i se ia dosarul Lele şi e pus el însuşi sub anchetă. Obsedat că e microfonat peste tot şi că îi este ameninţată viaţa de către „serviciile secrete”, având şi două femei pe cap, curajosul şi corectul Panait dă în depresie maniacală şi se sinucide.

Se sinucide fiindcă avea viaţă grea, şi nu putea să lupte cu ea. Ca un fricos absolut, se sinucide ca să nu fie omorât – asta e „logica” jignitoare pe care i-o atribuie dl regizor Giurgiu.  Niciun cuvânt, nicio imagine în film despre faptul că adevăratul Panait era foarte credincios, mergea des la biserică şi avea duhovnic – pentru un astfel de om, sinuciderea e un mare păcat.

Colegul lui de breaslă, procurorul Lele, prima ţintă a cercurilor de putere în afacerea de la Oradea, şi el suspendat din funcţie, anchetat şi supus presiunilor de tot felul, s-a judecat cu Parchetul General din 2002 până în 2008, câştigând toate procesele şi fiind repus în funcţie.

Mai mult, insultarea, nicidecum cinstirea, memoriei procurorului Cristian Panait merge până la a i se pune în cârcă infracţiuni grave imaginate de scenarist şi regizor. Folosind un aşa-zis „prieten” din procuratura militară, Panaitul lui Giurgiu „face rost”, în mod cât se poate de ilegal, de stenogramele unor interceptări ale SRI. Deci, nu pe baze profesionale şi legale îşi face el dosarul în cazul Lele, ci scurtcircuitând, încălcând legea. După care, dl Giurgiu îl pune să-i transmită acest dosar, cu respectivele stenograme obţinute ilegal, tocmai anchetatului Lele – comunicarea de date din dosarul în derulare e o faptă de maximă gravitate şi descalificantă pentru un procuror.

De ce toată îmbârligătura asta scenaristică? Pentru că dl Giurgiu mută axa cazului Lele-Panait de pe PSD pe „serviciile secrete”, mai exact, Securitatea eternă.

Ce s-a întâmplat în 2001 şi 2002 la Oradea este un caz de corupţie pesedistă la nivel înalt. În film este prezentat episodul descinderii pentru percheziţie condusă de procurorul Panait în locuinţa lui Lele. E o reconstituire fidelă, cadru cu cadru, a secvenţelor reale, înregistrate pe casetă atunci de televiziunea locală. Cu o mare şi lată excepţie – replica lui Lele către Panait: „Vreau să mă asigur că se procedează corect, pentru că dumneata eşti trimis aici de Năstase!”. Pe asta, dl Giurgiu a sărit-o, „artistic”, „creativ”…

Adrian Năstase este cel care a determinat punerea în libertate a lui Adrian Tărău, fiul prefectului PSD Aurel Tărău, arestat de procurorul Lele pentru implicare într-o reţea de criminalitate transfrontalieră. Liderul PSD şi prim- ministru a influenţat Justiţia, după ce declarase că nu-i plac arestările de vineri seara, astfel încât Lele a fost silit să revoce arestarea lui Adrian Tărău, cel care sponsorizase masiv PSD, cu bani negri, pentru ca tatăl Tărău să fie numit prefect de Bihor.

Îndată ce s-a văzut liber, Adrian Tărău a fugit în America, la Chicago.

Realitatea e mult mai tare şi mai ascuţită decât ficţiunea d-lui Giurgiu. Stresat de faptul că despre filmul d-sale se spunea că dă în Ponta, a cărui posibilă implicare în cazul Panait-Lele s-a tot vehiculat în presă,  dl Giurgiu a organizat o proiecţie restrânsă a peliculei înainte de alegerile prezidenţiale din toamnă, în care dl Ponta pleca mare favorit. Şi, da, dl Ponta şi PSD s-au liniştit, nu era nicio problemă.

Ba s-a bucurat acum şi dl Băsescu, care a văzut De ce eu? şi l-a declarat bun. Normal, pentru că realizatorii, începând să filmeze prin aprilie 2014, au constatat că se află în anul „Serviciilor”, inaugurat de dl Băsescu cu prilejul pozării E. Udrea, A. Bica şi A. Topoliceanu şopingind în februarie, la Paris. Drept care, în locul megaafacerii pesediste de corupţie şi imixtiune politică în Justiţie, au băgat interceptări, stenograme, fotografii cu camera ascunsă, totul într-o zeamă de complot sereisto-securist, în stilul clasicelor thrillers occidentale de gen.

Cât priveşte analiza cinematografică a filmului, nu menţionez decât „cântările” folk, pop, pian glamoros de holul hotelului şi ohtaturi de inimă albastră, băgate periodic pentru fezandarea inimaţului spectatorului şi ca o compensaţie pentru că se aude prost ce vorbesc personajele.

Frumoasa melodie „Noi, nu!”, interpretată de Anda Călugăreanu, pe versurile lui Nicolae Labiş,  afirmă exact contrariul a ce se arată în film că ar fi făcut procurorul Panait: noi, nu, niciodată, nu vom muri înainte ca trupul să ne moară! Cristian Panait, carevasăzică,  face parte dintre cei ce şi-au pierdut „credinţa-n izbândă pe-aceste mereu mişcătoare poteci”, în vreme ce Noi – care Noi? Probabil dl Giurgiu şi echipa filmului de vreme ce d-sa ne-a rugat în mod expres să rămânem aşezaţi, să vedem genericul de final şi să ascultăm melodia – , nu!

Atunci, în 2002, spuneam, într-o emisiune a lui Marius Tucă dedicată cazului Panait, presei şi corupţiei, că n-am să pot răsturna ca gazetar colosul pesedist instalat peste ţară, asta nu stă decât în puterea oamenilor, prin vot, dar că voi face tot ce pot ca să apăr amintirea procurorului Panait.

Ceea ce fac şi acum.”

Realismul trebuie asumat pana la capat. Dl. Giurgiu trebuia, intr-adevar, sa arate intreaga grozavie a coruptiei pesediste din perioada Nastase si drama prin care a trecut procurorul Panait. Fostul premier, Dl. Adrian Nastase, a platit nu numai politic, dar si cu inchisoarea, pentru coruptia de atunci. Marea greseala pe care a facut-o, ca daca n-ar fi facut-o probabil ar fi ajuns Presedintele Romaniei, este ca nu a dat cu capul de toti peretii coruptia la nivel inalt si mediu din Romania, care tinea intr-o covarsitoare masura de partidul dumnealui, de PSD si care a generat un comportament abuziv. Tin minte si acum cum le-a zis coleglor de partid intr-o sedinta ca daca, citez din memorie, „lucrurile merg tot asa, la anul, pe vremea aceasta vom depana amintiri” si asa a si fost. De ce nu a luat o atitudine hotarata impotriva lucrurilor care mergeau, evident, prost si in defavoarea si a PSD si a sa? Interesant este ca Dl. Nastase a ratat atunci prezidentialele pe ultima suta de metri, cum se spune, datorita, printre altele, si faptului ca nu si-a tinut in frau partidul, mai exact anumite elemente din partid…

De asemenea secenele privind sexul si actul sexual trebuiau diminuate pentru ca nu era vorba despre o poveste de sex sau de dragoste pasionala. Insa acestea nu se potriveau nici in asemenea cazuri: erau excesive. N-are nicio relavanta sa arati in film cum doi oameni si-o trag. Sau scenele cu studenta, n-aveau relevanta. CTP are dreptate:

„Or, ce vedem la dl Giurgiu? Un Panait fost participant la partide de sex în grup regulează câineşte, în calitate de profesor, o studentă (astea sunt adăugirile „creative”, artistice, ale regizorului la realitate, probabil, tot în memoria lui Cristian Panait, menite să facă filmul mai prizabil pentru publicul de mall), pe urmă i se ia dosarul Lele şi e pus el însuşi sub anchetă. Obsedat că e microfonat peste tot şi că îi este ameninţată viaţa de către „serviciile secrete”, având şi două femei pe cap, curajosul şi corectul Panait dă în depresie maniacală şi se sinucide.”

Astfel de scene sunt in exces, n-aveau legatura cu subiectul filmului si scad valoarea acestuia. Era bine ca aceste secene sa fie estompate, in niciun caz nu trebuia a se prezenta cum se reguleaza caineste, cum bine arata CTP. Si apoi pentru ca sa arati ca un barbat face dragoste cu o femeie, nu trebuie sa arati neaparat cum o reguleaza.

Insa trebuie sa evidentiem si ce are bun filmul, dar loc pentru mai bine exista. El arata in termeni realisti, clari putregaiul existent, la nivelul anului 2002, in Justitie. In felul acesta si arata de ce trebuia sa fie adusi alti oameni in Justitie, de ce trebuia innoita Justitia, pe de o parte si de ce a fost necesar un om ca Daniel Morar, pe de alta parte!! Pentru ca numai asa se poate ajunge la o Justitie independenta, fara de care nu poate exista o libertate reala, o democratie reala si un stat de drept real. Atata vreme cat sunt oameni protejati politic – cum s-a crezut, de pilda, Elena Udrea – si politicul se amesteca in treburile Justitiei, obstructionand actul de Justitie, nu putem vorbi nici de o libertate reala, nici de o democratie reala, nici de un stat de drept real. Cu atat mai mult daca politicul se serveste de serviciile secrete.

Insa ceea ce a facut ulterior DNA, conjugandu-si eforturile cu SRI in lupta impotriva coruptiei, dupa cum am mai aratat si altadata, nu reprezinta o reforma, cum se vehiculeaza, gresit dupa parerea mea. Ci reprezinta aducerea Romaniei in starea de normalitate. Din pacate pentru tara noastra, reforme nu s-au facut din 2004 si pana in zilele noastre. Ciudat este ca, desi exista o stare de anormalitate evidenta – adica abateri grave de la normele legale, reforma in spiritul economiei de piata libera si a eforturilor de a scapa de un stat comunist s-au facut pana in 2004, chiar pe timpul guvernarii Nastase. Insa desi reformele s-au efectuat atunci mult mai hotarat decat acum, viciul in care se zbate tara noastra e acelasi: implicarea mare inca a statului in Economie, in Justitie, in Societate. Or, aceasta implicare a statului necesita activitatea sustinuta a serviciilor secrete. Care pot scapa de sub control. Care au tot interesul sa detina o putere cat mai mare, in felul asta devenind abuzive in societate. Ar mai trebui aratat ca, desi reforme s-au facut pana in 2004, asta nu inseamna ca in ansamblu Romania a avut sau are acum si rezultate bune. Si este de cercetat daca acest lucru nu se datoreaza cumva starii de anormalitate despre care vorbeam mai sus. Cred ca, in mare masura, da…

Chiar ceea ce arata Cristian Tudor Popescu, si anume ca filmul nu sufla o vorba despre Ponta, arata o anume implicare a statului, tot prin PSD, acum la Putere, in Cultura. Altminteri de ce sa nu arati tot? De ce sa nu arati tot, tot adevarul, in toata grozavia lui, pentru care nu a platit cineva pana acum? In felul acesta valoarea filmului ar fi crescut foarte mult! Pentru ca filmul ar fi descris intr-un mod nealterat o epoca… Ar fi fost o descriere realista a unor realitati cu care s-a confruntat tara noastra! Si, bineinteles, lucrurile acestea trebuie sa se reflecte in arta. Clar!

Marea problema si atunci, in 2002, cand se mai faceau reforme, si acum, cand accentul cade pe o Justitie independenta, este ca reformele in sensul economiei de piata libera cat si Justitia independenta reclama un stat minimal sau o implicare minimala a statului in economie. Mostenirea comunista a facut, de exemplu, ca noi avem inca intreprinderi de stat cu un grav defect: sunt neperformante si „mananca” foarte multi bani, cauzand pierderi enorme. Insa apetitul pentru reforme al clasei politice este unul foarte redus. Pe de alta parte este, desigur, usor sa vorbesti despre reforme. Greu este sa gasesti si caile potrivite pentru a le infaptui cu succes. Insa pe o piata libera trebuie sa decida concurenta libera. Nu altceva. In schimb la noi decid relatiile, pilele, mai ales relatiile pe care le ai la minister. Dupa parerea mea, la noi, in toate ministerele, mai ales in cele cu profil si activitate economica, colcaie coruptia! De asemenea in Administratia Locala, aceeasi situatie! De aceea se si impun reforme, pentru ca sa se poata depasi starea actuala care nu conduce spre ceva bun si nici nu e ceva bun. Ba dimpotriva! Iar un stat masiv, ca al nostru, alimenteaza la nesfarsit aceasta coruptie!

Dar reforme, fara o Justitie independenta, precum si o Justitie independenta fara reforme, se vede ca nu merg cum trebuie…

Interesant ce spune si Reporter Virtual intr-un articol ceva mai vechi, dar, cred eu, interesant:

Filmul despre moartea procurorului Panait care îl va îngrozi pe Victor Ponta

Se arata ca:

Citiți și:

Procurorul Panait: „Vor să mă scoată nebun!”. 

***

Astfel, cunoscutul regizor Tudor Giurgiu se află pe ultima sută de metri pentru realizarea unui film despre misterioasa moarte a procurorului Cristian Panait, din urmă cu 12 ani.

Cadavrul procurorului Cristian Panait a fost găsit, în seara de 10 aprilie 2002, pe carosabilul străzii Logofat Stroici, din sectorul 2. Concluzia oficială a anchetei a fost ca tânărul magistrat de 29 de ani s-ar fi sinucis, aruncându-se de la balconul apartamentului de la etajul 10, unde locuia impreuna cu matusa sa, scrie e-national.ro.

Mătuşa lui Panait a susţinut că ultimul om care l-a văzut pe nepotul ei înainte să se sinucidă a fost Victor Ponta, pe atunci şef al Corpului de Control al guvernului Adrian Năstase.

Panait instrumentase mai multe dosare de corupţie din guvernarea Năstase şi au existat informaţii potrivit cărora asupra sa s-au făcut presiuni mari pentru a bloca anchetele.

  • „Domnul Ponta este o ruşine pentru toţi procurorii din această ţară, pentru că este un om necinstit, un om care şi-a şantajat un coleg al lui, şi vă aduc aminte de procurorul Panait. În anul 2002, când Ponta avea calitatea de şef al Corpului de Control al Guvernului, s-a implicat în acţiunea pe care o desfăşura procurorul Panait şi, prin ameninţări, l-a determinat pe acesta să se sinucidă. Poate istoria viitoare va readuce în atenţie acest caz destul de suspect„, declara fostul ministru Adrian Videanu, în urmă cu doi ani, citat de ziarul Gândul.

Filmul despre care relatează Robert Turcescu se află pe ultima sută de metri.

„Cristian” (titlu de lucru) ar putea redeschide în cinema-ul românesc o poartă spre un gen rar explorat, thrillerul politic. Imaginea noastră favorită din cele puse la dispoziţie de producătorul Libra Film este cea cu idealistul procuror Cristian (jucat de Emilian Oprea, foto alăturat) stând la birou şi scrutând cu privirea dosarul din faţă. Ne aşteptăm la un personaj incoruptibil, cu privirea aţintită către adevăr şi gata de orice pentru a-l descoperi, în ciuda opoziţiei colegilor săi şi a altor pioni din lumea politică.”, scrie site-ul de specialitate cinemagia.ro

Despre noul său proiect, Tudor Giurgiu (medalion) spune, citat de acelaşi site: „E un film foarte personal, probabil cel mai dificil film la care am lucrat. Mi-e greu să vorbesc încă despre el, sunt încă în perioada de dinainte de montaj când senzaţiile trăite la filmare sunt foarte puternice. Ştiu doar că publicul va descoperi un actor excepţional, Emilian Oprea, la debut în rol principal în lungmetraj”.

Filmul, cu scenariul scris de Loredana Novak şi Tudor Giurgiu, a beneficiat de un buget de 1,13 milioane de euro şi a început filmările în februarie, urmând ca săptămâna aceasta să termine lucrul cu actorii şi să înceapă cât de curând post-producţia. Premiera este deja programată pentru primăvara anului viitor.”

Vom vedea daca va face si Victor Ponta niste plimbari pe la DNA si apoi la puscarie, dar eu cred ca trebuie aratat acest aspect: reformarea PSD-ului, cel mai mare partid din Romania, este un lucru obligatoriu, despre care vom mai vorbi. Trebuie sa apara oameni noi, cu conceptii noi, care sa ia locul celor invechiti in rele, celor care inca mai au legaturi cu fostul regim comunist si fosta Securitate si cu practicile de coruptie. PSD este cel mai mare partid din Romania si are capacitatea de a se reforma. Nu se poate, spre exemplu, sa se mai tina inca incompetenti si corupti in functiile de conducere. In caz contrar PSD nu va mai putea fi vreodata un partid-fanion al politicii romanesti. PSD trebuie sa se indrepte in spiritul unei stangi moderne, europene, sa scape de apelativul „fostul partid comunist”, sa sustina libertatea, democratia. CTP descrie  un element din acest fenomen, pe care trebuie sa-l evidentiem, fiind vorba si de finantarea partidelor politice, generatoare, in Romania, de coruptie masiva:

„Ce s-a întâmplat în 2001 şi 2002 la Oradea este un caz de corupţie pesedistă la nivel înalt. În film este prezentat episodul descinderii pentru percheziţie condusă de procurorul Panait în locuinţa lui Lele. E o reconstituire fidelă, cadru cu cadru, a secvenţelor reale, înregistrate pe casetă atunci de televiziunea locală. Cu o mare şi lată excepţie – replica lui Lele către Panait: „Vreau să mă asigur că se procedează corect, pentru că dumneata eşti trimis aici de Năstase!”. Pe asta, dl Giurgiu a sărit-o, „artistic”, „creativ”…

Adrian Năstase este cel care a determinat punerea în libertate a lui Adrian Tărău, fiul prefectului PSD Aurel Tărău, arestat de procurorul Lele pentru implicare într-o reţea de criminalitate transfrontalieră. Liderul PSD şi prim- ministru a influenţat Justiţia, după ce declarase că nu-i plac arestările de vineri seara, astfel încât Lele a fost silit să revoce arestarea lui Adrian Tărău, cel care sponsorizase masiv PSD, cu bani negri, pentru ca tatăl Tărău să fie numit prefect de Bihor.

Îndată ce s-a văzut liber, Adrian Tărău a fugit în America, la Chicago.”

Implicatiile vizeaza si realitatea actuala, inclusiv fostul partid de guvernamant, PDL. Practic lucrurile s-au schimbat si nu prea! Ceea ce este ingrijorator pentru ca noi, de fapt, suntem intr-o stagnare periculoasa din mai toate punctele de vedere.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

martie 1, 2015 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 7 comentarii

Dan Voiculescu si Meyer Lansky…

Nu, nu e vorba de a comenta deciziile Justitiei, dar nu-mi place sa fiu luat de tampit. Sa vedem despre ce e vorba:

Mediafax

MOTIVAREA deciziei de condamnare a lui Dan Voiculescu: A spălat bani după o metodă consacrată de gangsterul american Meyer Lanski

Se arata ca:

Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti care l-au condamnat pe Dan Voiculescu susţin că acesta a apelat la una din cele mai rudimentare tipologii de spălare a banilor, respectiv împrumutul nereturnat, consacrată de cel mai cunoscut spălator de bani din toate timpurile, gangsterul american Meyer Lansky.

„Împrejurarea că inculpatul (Dan Voiculescu, n.r.) a apelat la una din cele mai rudimentare tipologii de spălare a banilor, respectiv împrumutul nereturnat, consacrată poate de cel mai cunoscut spălator de bani din toate timpurile, Meyer Lanski, nu este de natură per se să îl transforme în tăinuitor, deoarece pe parcursul săvârşirii acestor acte materiale a urmărit, în permanenţă, realizarea obiectivelor procesului de spălare a banilor, în scopul optimizării posibilităţilor de utilizare a bunurilor ilegal obţinute în derularea unor viitoare afaceri profitabile. Or, nu toţi criminalii financiari resimt nevoia să creeze scheme elaborate în scopul oferirii unei aparenţe de legitimitate provenienţei fondurilor infracţionale”, au arătat judecătorii Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea, în motivarea condamnărilor dispuse în 8 august, în dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA).

Magistraţii de la Curtea de Apel au precizat în motivare că deşi procesul spălării banilor are ca trăsături definitorii „complexitatea, sofisticitatea, iar datorită multitudinii de posibilităţi oferite de sistemul financiar, există un proces de evoluţie a tehnicilor de spălare a banilor în paralel cu modernizarea sistemelor de prevenire a acestei infracţiuni”, totuşi cei care comit fapte de spălare a banilor sunt cei care fixează nivelul de complexitate al operaţiunilor.

„Or, în cauza de faţă, deşi inculpatul (Dan Voiculescu, n.r.) le-a transmis fiicelor sale cu titlu gratuit o parte din bunurile dobândite prin privatizarea ilegală a fostului Institut de Chimie Alimentară, le-a interzis, totodată, acestora să dispună de aceste bunuri în timpul vieţii fără acordul său”, au scris judecătorii în motivare.

În documentul citat se mai arată că Dan Voiculescu a urmărit disimularea originii ilicite a „proprietăţilor şi fondurilor murdare”, el urmărind să orienteze aceste avantaje, „într-o manieră cât mai discretă”, către afaceri profitabile.

„Ca o consecinţă a acţiunilor de ascundere şi disimulării, prin încheierea contractului de împrumut între inculpatul Dan Voiculescu şi SC ICA SA, bunurile provenite din privatizarea ilegală a fostului Institut de Chimie Alimentară au apărut în materialitatea lor, într-o altă lumină şi cu o altă semnificaţie, în patrimoniul inculpatului Dan Voiculescu printr-o majorare de capital şi o conversie a pretinsului împrumut acordat ICA în acţiuni, fără nicio legătură cu provenienţa lor ilicită, reală”, au mai arătat judecătorii în motivare.

Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat definitiv, în 8 august, în dosarul privatizării ICA, pe Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare, pe Gheorghe Mencinicopschi, fost director al ICA, la opt ani, şi pe fostul ministru Sorin Pantiş la şapte ani de închisoare.

În acelaşi dosar, fostul director al Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) Corneliu Popa a fost condamnat la opt ani de închisoare, iar Jean Cătălin Sandu, fost şef al Direcţiei Juridice din ADS, a primit şase ani de închisoare. Tot la şase ani de închisoare a fost condamnat Vlad Nicolae Săvulescu, fost şef al Direcţiei de Privatizare-Concesionare din ADS.

Flavius Adrian Pop, fost şef de serviciu în ADS, a fost condamnat la cinci ani cu executare. Gheorghe Sin şi Constantin Baciu au primit patru ani de închisoare cu suspendare, iar Vica Ene şi Grigore Marinescu, trei ani, tot cu suspendare.

Meyer Lansky (Meyer Suchowljansky, pe numele său real) a fost unul dintre cei mai cunoscuţi gangsteri americani din anii ’30, cu activităţi legate în special de jocurile de noroc, desfăşurate atât în SUA, cât şi în Cuba şi Anglia. Lansky a avut o influenţă importantă şi în mafia italiană, în special datorită relaţiei cu un important exponent al acesteia – Lucky Luciano. El era supranumit „contabilul mafiei”.”

Eu va jur ca, cel putin pana acum, nu prea m-am uitat si nu prea ma uit la Antena 3, si nu sunt un fan al acestui post de televiziune. Dar alaturarea lui Dan Voiculescu cu Meyer Lansky, asociatul celebrului mafiot Lucky Luciano, este de o absurditate iesita din comun, lucru care indica slaba pregatire a judecatorilor nostri. Nu comentez deciziile Justitiei, nu vreau sa fac lucrul asta, dar nu pot sa nu remarc acest aspect.

Thompson submachine gun , Caliber .45 (Tommy Gun)

Inteleg ca atat Camelia Bogdan cat si Alexandru Mihalcea sunt judecatori tineri si poate ca au auzit ceva asa vag despre ce inseamna Mafia… Insa ar trebui sa stie ca un Meyer Lansky nu s-ar fi lasat tarat prin tribunale in felul asta ci trimitea un baiat cu o mitraliera Thompson si-i impusca pe amandoi!!! Uitati-va cu cata usurinta vorbesc cei doi de Lansky, fara sa constientizeze in ce pericol s-ar fi aflat daca ar fi fost vorba de el, nu de Voiculescu. Ca eu nu vad pentru cei doi niciun pericol: sunt bine mersi amandoi. Dar ia sa constati ca ti s-a rapit copilul si sa-l gasesti cu gatul taiat intr-un tomberon de gunoi… Altminteri, daca i-ai fi cunoscut atat pe Lansky cat si pe Luciano, fara sa stii cine sunt acesti oameni, ti s-ar fi parut niste tipi excelenti si foarte eleganti. Pe cand pentru Camelia Bogdan acestia sunt niste spalatori de bani, de duzina. Niste smecherasi care s-au imbogatit din afaceri cu statul. 😆 😆 Din afaceri cu statul, nu va dati seama? 😆 😆 Asa ca tare mi-e teama de faptul ca motivarea deciziei s-ar putea sa fie, pana la urma, lovita de nulitate. Este uluitor ca la noi inca se mai confunda Romania, o tara inca in tranzitie, cu o superputere capitalista, SUA!!

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

septembrie 22, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 9 comentarii

Despre Justitia romana…

Cred ca e groaznic sa traiesti in propria ta tara si sa n-o intelegi… Dar, in definitiv, daca omul e o enigma, atunci de ce nu ar fi si tara, propria-ti tara, o enigma? As dori sa va spun cum vad eu Justitia romana… Dar, stiti cum e, daca incep sa comentez verdictul instantei dat in cazul Voiculescu si sa fac aprecieri asupra celor doi judecatori (tineri, din cate am inteles), cica dau palme statului de drept, daca nu cumva chiar il daram, desi eu platesc taxe si impozite, si din banii astia e tinuta si Justitia asta, din banii mei mananca si ea o paine destul de buna, si atunci de ce sa n-am dreptul sa comentez, asta nu inteleg. Ca daca nu am dreptul sa comentez, atunci nu mai platesc nici taxe si impozite… Dar eu mi-s motan constiincios si platesc pana la urma…

Mi-e teama ca am inceput sa divaghez… Dar, stiti cum e…? Adevarul este ca subiectul este atat de simplu, incat nici nu prea ai ce spune in multe cuvinte, o propozitie si se intelege, cred, totul. Or, eu nu vreau totusi o postare de o propozitie, desi ar fi foarte modern asa: simplu, concis, la obiect – exact caracteristicile stilului modern. Pai, sa incepem, nu?

Sa-mi fie cu iertare daca intru prea abrupt in subiect… Dupa parerea mea, Justitia romana se compune din doua tabere, de fapt, mai bine zis, din doua gasti. Politice. In Justitia romana totul e politic sau aproape totul. In tara asta, odata cu venirea comunismului, atunci in ’47, a disparut notiunea de dreptate, aceasta fiind inlocuita cu cea de politic. Ganditi-va, de pilda, ca ceea ce a fost Experimentul Pitesti, ce a avut in comun cu dreptatea? El nu are nimic comun cu dreptatea, el are totul in comun cu politicul. Trebuie inteles un lucru: in Romania, cand spui politic sau ca are legatura cu politicul, atunci lucrul asta trebuie inteles ca impus din exterior, de catre o Putere din exterior. Aici, pentru a intelege mai bine lucrurile, ar trebui sa spun cum exprima romanul la modul colocvial un astfel de lucru, el spune asa: „ii suge pula lui ala” sau „il pupa/linge in cur”. Evident, imi cer scuze pentru aceste exprimari, dar ele sunt foarte frecvent folosite de poporul roman si exprima cruda realitate: prin acest „pupat in cur”, liderii romani cauta sprijin din exterior ca sa-si tina scaunul. Asa fac toti. Spuneam ca in Romania nu se mai face dreptate si totul e, de fapt, politic. Ceea ce ramane este ura, o ura patologica, si nu cred ca gresesc deloc daca spun asa, o ura viscerala, intre cele doua gasti. E vorba de o gasca pe care am putea s-o numim basista si alta pe care am putea s-o numim pontista sau pesedista. Adevarul este ca promovarea in Justitie nici nu se poate face altfel decat daca esti intr-una din aceste gasti, altminteri esti respins a priori. Repet, meteahna asta aparuta pe vremea comunismului, si anume ceea ce generic se numeste aspectul politic, se continua si acum. Daca vreti, putem reformula spunand ca, la noi, Justitia face mai multa politica decat dreptate. La politica inainte, la dreptate inapoi!! Intre aceste doua gasti, relatiile par, la prima vedere amabile: oamenii sunt politicosi, se saluta, nicio problema. Realitatea insa e alta: de fapt si de drept, intre cele doua tabere e un razboi atroce!!! Cu pistoalele pe masa, cum se zice!! Cum vine un regim la putere, incepe sa-si promoveze oamenii, mai ales in punctele cheie si sa-i indeparteze pe cei din vechiul regim. Prin tot felul de proceduri administrative, fireste. Trebuie sa te astepti la asta. Vin oamenii noului regim care incep sa taie si sa spanzure. Eu cred ca ar trebui spus un lucru: Constitutia noastra e un amestec de constitutie comunista cu elemente capitaliste, pluraliste, democratice. In general vorbind, e foarte confuza si, referitor la Justitie, face posibila separarea pe gasti politice. Trebuie, cred, subliniat faptul ca nu e o Justitie potrivita pentru o Lume Libera sau, daca doriti o lume liberala, in care sa domneasca libertatea. In Romania omul nu se simte liber, serviciile secrete au puteri discretionare, la fel si DNA, un fel de Directia Generala a Securitatii Poporului. Suntem o tara relativ mica, dar avem o inflatie de servicii secrete, nu cred ca mai gasesti in alta parte asa ceva. Citeam mai demult un articol scris de Cristian Troncota, dar din pacate e foarte demult si nu pot sa pun un link si am sa citez din memorie cu toate scuzele de rigoare daca omit ceva, care spunea ca in Romania, prin anii ’50-60, DGSP avea mai multi angajati decat CIA si FBI la un loc. Mai spre zilele noastre cred ca nu e cineva care sa nu fi auzit de celebrul Doi Si Un Sfert… Si atunci la ce servesc oare toate aceste servicii secrete, cu un numar atat de mare de salariati, ca meteahna s-a pastrat si in zilele noastre, da’ ce credeati? Sa ne apere de spioni? De rusi? De terorism? Unul din motive este ca rolul guvernului sa fie cat mai mare – caracteristic statelor unde domnesc regimuri de autoritate personala in special. Dar mai e si alt motiv, nu v-ati prins? Nu cumva mai e si acela de a-l urmari, de a-l supraveghea tot timpul pe cetatean? 😉 Bineinteles, Justitia vine si intregeste tabloul, intrucat primeste informatii de la serviciile secrete, pe care le foloseste, chiar daca e legal sau nu, in demonstrarea vinovatiei cuiva, pentru ca la noi sarcina Justitiei e sa demonstreze vinovatii si nu nevinovatii. Pentru ca la noi primeaza politicul, din aceasta cauza e ingrozitor de greu de construit statul de drept, unde trebuie sa primeze dreptatea.

Hai, sa nu-mi spuneti ca nu va e frica de Basescu! 😉  Noi vrem sa fim o tara occidentala sau ca ei, dar numai la noi si in alte tari asemanatoare noua, nu lor, autoritatea Presedintelui, care ar trebui sa fie angajatul meu, este precum cea a stapanului meu. In tara asta sa stiti ca e posibil ca Voiculescu sa nu fi fost deloc vinovat. Insa a fost condamnat pentru ca a dat Basescu ordin, zambind, sa fie trimisi doi judecatori tineri care sa faca treaba. Ca sa iasa el invingator. Aia batranii au facut pasul inapoi, va dati seama! 🙂 Oameni cu experienta. Pe cand astia mai tineri, ori vor sa se evidentieze si atunci le trebuie ceva barosan la CV, ori sunt mai slabi de inger si tipi de doua-trei ori la ei si ei executa, mai ales daca sunt datori partidului cu vreo promovare. Monstruos este urmatorul lucru: daca sentinta data in cazul Voiculescu reprezinta o executie politica, atunci oricarui dintre noi i se poate intampla ceva asemanator. In tara asta trebuie sa-ti fie frica de angajatul tau, Presedintele. Aceasta stare nefireasca de lucruri si explica de ce romanii isi omoara destul de des conducatorii. Condamnarea lor la moarte e mai intotdeauna insotita cu chef si voie buna! Se joaca hora, se bea o tuiculita, se ridica paharul si se toasteaza!! Romanii se bucura, nu mai pot de bucurie, dupa ce-si omoara conducatorii!! 🙂 Nu, nu trebuie sa va sperie lucrul asta: este bucuria unui nou inceput! Bineinteles, din aceste lucruri transpare o degenerescenta a rasei noastre: oameni care nu se mai suporta, nu mai vor sa traiasca impreuna, o tara in care nu se prea mai fac copii, imbatranita, care incetul cu incetul se stinge. Ura dintre cele doua tabere sau gasti este intretinuta de ceea ce se numeste fanatismul de partid, care il distruge sufleteste pe om. Fanatismul de partid se concretizeaza prin ura fata de cei din celalalt partid. Din fericire, nu se omoara intre ei, pentru ca nu e posibil lucrul asta. Dar daca ar fi posibil, s-ar omori si intre ei, fara indoiala. Acesti oameni din Justitie sunt atat de distrusi sufleteste, au sufletele atat de moarte, incat nici nu pot sa faca, prin actul de Justitie, dreptate. Virusul comunismului se transmite si e prezent si acum… Chiar ma face sa cred ca cei care au hotarat ca in Romania sa patrunda comunismul au dorit sa faca un mare rau acestei tari si poporului ei. Virusul asta se transmite si la oamenii tineri, fara indoiala. Am privit cu surprindere altceva, reactia Comisiei Europene:

Ziare.com

Voiculescu, condamnat Reactie de la Comisia Europeana (Video)

Se arata, printre altele, ca:

Angela Filote, sefa Reprezentantei Comisiei Europene, a declarat vineri ca, in cazul Voiculescu, Justitia a trebuit sa faca fata unui test de stres care nu poate fi subestimat.

„Nu este rolul meu sa comentez o decizie a Justitiei independente dintr-un stat membru al Uniunii Europene. Este insa evident ca justitia a trebuit sa faca fata unui test de stres care nu poate fi subestimat.

Important este efectul educativ al actului de justitie, astfel incat coruptia sa devina, si in Romania, un fenomen inacceptabil social”, a declarat Filote, la solicitarea HotNews.ro.

Voiculescu, condamnat la 10 ani de inchisoare – LIVE

Dan Voiculescu a fost condamnat la 10 ani de inchisoare cu executare, in dosarul privatizarii frauduloase a Institutului de Cercetari Alimentare.

Judecatorii Curtii de Apel Bucuresti au dat, vineri, sentinta definitiva si executorie in dosarul ICA si pentru ceilalti 12 inculpati.

Totodata, judecatorii au decis sa-i confiste lui Dan Voiculescu mai multe terenuri, dar si imobilul in care se afla postul Antena 3 si sediul Grivco.

Inainte de aflarea sentintei, Dan Voiculescu a declarat ca nu se va preda, va astepta sa-l ia politia de acasa, insa masina care-l ducea spre resedinta sa din Corbeanca a facut cale intoarsa si l-a adus la sediul IPJ Ilfov. In jurul orei 18:40, o duba a Politiei l-a dus la Rahova.” (subl. mea)

„Important este efectul educativ al actului de justitie”… Efectul educativ? Eu credeam ca efectul trebuie sa fie acela de a se face dreptate. Efectul educativ al actului de Justitie se traduce in romaneste prin ceea ce in cadrul Experimentului Pitesti se numea reeducare, prin pedepse psihologice, doar ca acum nu se mai apluica torturi (asa cred). Uitati-va ce spune comunista asta:

„Important este efectul educativ al actului de justitie, astfel incat coruptia sa devina, si in Romania, un fenomen inacceptabil social”, a declarat Filote”

Deci ni se induce faptul ca trebuie sa acceptam, noi, ca popor, ca avem o serie de trasaturi criminale intrucat in Romania coruptia e un fenomen acceptabil social. Ia uitati, va rog, ce spune Wikipedia la Experimentul Pitesti, ce arata printre altele:

Deținuții erau siliți să accepte noțiunea că membrii propriilor familii aveau tot felul de trăsături criminale, grotești; au fost obligați să scrie autobiografii false, care cuprindeau diferite instanțe de comportament pervers.[14] Conform relatărilor lui Dumitru Bacu: „Prin injectarea treptată de informații opuse celor acceptate dintotdeauna ca reale și adevărate în subconștientul victimei, prin alterarea și deprecierea constantă a realității existente și înlocuirea ei cu o imagine fictivă, re-educatorul a obținut în final scopul demascării: să facă minciuna atât de reală pentru victimă încât aceasta va uita ceea ce pentru el înainte avea sens.”[16] Asta a dus la un „revers complet, pentru un timp nedeterminat, al valorilor în care victima crezuse până atunci”.[17]” (subl. mea)

Asa si noi acum, suntem siliti sa acceptam ca avem tot soiul de trasaturi criminale, ca suntem perversi etc. Asta face aceasta comunista imputita, pe nume Angela Filote, ne inoculeaza astfel de lucruri, subtil. De fapt, ceea ce ni se intampla este un Experiment Pitesti mai soft, mai moale adica, fiind vazuti inferiori din punctul de vedere al caracteristicilor de rasa pentru ca suntem saraci. Parerea mea este ca, la popoarele nordice, a fi sarac e sinonim cu inferioritatea de rasa! Chiar am vazut la televizor o chestie: doi romani care traiau de multa vreme intr-o tara nordica. Si la granita le era pur si simplu stricata masina sa vada daca nu cumva au furat ceva. Caracterul hitlerist al acestor state este evident. Spui nordic, spui nazist, hitlerist!! Angela Filote, in schimb, este o barladeanca de a noastra, da’ ce credeati? A ajuns si ea pe la Comisie, e platita gras acolo si vorbeste impotriva romanului, cum ii dicteaza aia p-acolo, ca de aia ia atata amar de leafa!! Iar in final as dori sa va prezint o poza care, de fapt, in felul ei este o capodopera si pe care as intitula-o foarte plastic Moartea Razand:

Doar stiti cine e… 😉

Asta e parerea mea cat se poate de sincera despre Justitia romana. Chiar am cautat sa exprim exact ceea ce simt si gandesc. Trebuie stiut ca in Romania de multa vreme nu se mai face lucrul asta si ca sportul curent e sa gandesti una si sa spui cu totul altceva.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

august 12, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 5 comentarii

Figuri emblematice in lupta anticoruptie. Oana Schmidt-Haineala

Romania Libera

Interviu cu Oana Schmidt-Hăineală: Noul CSM, prima ilegalitate

de SABINA FATI

Se arata ca:

„Oana Schmidt-Hăineală, 38 de ani, fostă preşedintă a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), declară că „marea corupţie nu poate fi combătută doar de procurori şi judecători“, fiindcă aceştia au nevoie de un „cadru normativ“ şi de „instrumentele necesare“, pe care doar clasa politică le pot asigura. După „marţea neagră“, când Parlamentul a modificat Codul Penal – oferindu-le parlamentarilor superimunitate – şi când a propus legea amnistiei şi graţierii, s-a observat un „regres major“ în ceea ce priveşte lupta anticorupţie. Reprezentanta CSM consideră că „atacurile la adresa independenţei justiţiei“ vor apărea în Raportul Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), sugerând că e posibil să fie incluse în acest context şi declaraţiile premierului Victor Ponta.

În ceea ce priveşte cererea făcută de Secţia de Judecători a CSM prin care i se solicită Inspecţiei Judiciare să verifice celeritatea unor dosare ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi dacă DNA şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) instrumentează dosare dintr-o anumită zonă a eşichierului politic, Oana Schmidt-Hăineală lasă să se înţeleagă că este vorba despre o încălcare a regulilor: „Secţia pentru Judecători a CSM nu are abilitatea să dispună controale asupra procurorilor şi viceversa“.

Adjuncta şefului diplomaţiei ­americane, Victoria Nuland, care a vizitat România vineri şi sâmbătă, a declarat că a fost informată despre „posibilele soluţii de viitor“, dar că nu i-a fost „deloc clar“ care este „traiectoria viitoare“ în legătură cu ce-şi doreşte Guvernul de la Bucureşti în privinţa luptei cu ­marea corupţie. Cum decriptaţi acest ­mesaj?

O.S.H.: Din ce am văzut, declaraţiile oficialului american se refereau la actele normative discutate de Parlament în ceea ce media numeşte „marţea neagră“… Cred că mesajul este în aceeaşi linie fermă adoptată de Ambasada SUA imediat după şedinţa Parlamentului de la începutul lunii decembrie. Mai cred că, pentru a fi credibili şi pentru a ne demonstra angajamentul în consolidarea statului de drept şi a valorilor democratice, nu este suficient să vorbim frumos şi să facem promisiuni, ele trebuie dublate de fapte.

„E îngrijorător că există atacuri la adresa independenţei justiţiei“, a mai declarat diplomata americană. Despre ce atacuri ar fi vorba?

O.S.H.:Independenţa justiţiei este o valoare esenţială a statului de drept şi modul în care se realizează protecţia ei este atent urmărit de partenerii noştri externi. În ultimii doi ani, CSM, instituţia care, potrivit Constituţiei, trebuie să apere independenţa justiţiei, a luat frecvent poziţii publice în acest sens. Vorbim deci de situaţii numeroase în care secţiile sau plenul, ori conducerea CSM au sesizat Inspecţia Judiciară şi în care s-a constatat că independenţa justiţiei a fost încălcată prin declaraţii publice ale unor actori politici.

Şeful Consiliului Superior al ­Magistraturii, Adrian Bordea, a spus după întâlnirea cu diplomaţii ­Ambasadei SUA că reprezentanţii CSM nu vor fi „pionii vreunei ­ambasade“, că ei nu se vor ­„plânge într-o parte sau în alta pentru că ­oricum prea mult sprijin nu­ ­primesc“. E o delimitare faţă de ­criticile Statelor Unite sau un ­semnal că aceste critici nu vor fi ­luate în seamă?

O.S.H.:În primul rând, nu ştiu dacă au existat sau nu critici din partea Ambasadei SUA, toate informaţiile pe această temă le deţin din media. În al doilea rând, eu consider că este esenţial pentru credibilitatea Consiliului ca dialogul onest, deschis şi constant cu partenerii externi să fie menţinut. Să nu uităm că progresele s-au făcut în justiţie în cadrul configurat de MCV, că anumite derapaje au fost stopate în acest cadru, că suntem parte a unei sinergii, şi nu pionii cuiva. Este esenţial, pentru a fi respectaţi, să ne respectăm partenerii strategici; or, SUA, UE, Comisia Europeană interacţionează cu noi prin mecanismele diplomatice. Avem proiecte finanţate de ambasade – de plidă, de Ambasada Olandei –, sunt schimburi de bune practici benefice pentru sistemul judiciar românesc, care ne-au ajutat mult în cursul timpului. Pe segmentul nostru, al justiţiei, parteneriatele externe trebuie consolidate şi dezvoltate, nicidecum sistate.

Dacă Inspecţia Judiciară dă ­dreptate constatărilor Secţiei de Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa lui Victor Ponta, care vor fi urmările?

O.S.H.: Hotărârea Secţiei pentru Procurori este foarte clară şi concordantă cu celelalte hotărâri adoptate de plen sau secţie atunci când s-a solicitat apărarea independenţei justiţiei. Inspecţia trebuie să verifice dacă afirmaţiile premierului au lezat independenţa justiţiei, ca valoare fundamentală a statului de drept. Raportul Inspecţiei este apoi supus votului plenului CSM. Dacă se va hotărî în plen că s-a afectat independenţa justiţiei, CSM va adopta o poziţie publică pe această temă.

Credeţi că judecătorii Înaltei Curţi pot fi intimidaţi de declaraţiile ­premierului care susţine că în ­cazul lui Adrian Năstase a fost vorba ­despre un proces politic?

O.S.H.: Orice magistrat onest este deranjat de astfel de afirmaţii, dar tocmai pentru că este onest nu cred că poate fi intimidat. Este esenţial pentru credibilitatea justiţiei ca actul prin care se stabileşte adevărul judiciar să nu fie contestat în nici un alt mod decât cel stabilit de lege, adică prin căile de atac. Odată o hotărâre rămasă definitivă, vinovăţia unei persoane este stabilită şi nu mai trebuie să formeze obiectul dezbaterii, cu atât mai mult al unei dezbateri politice. Se acreditează de altfel în mod eronat ideea că dosarele privind politicieni sunt dosare politice. Nimic mai fals, acestea sunt dosare obişnuite, doar că privesc persoane din clasa politică.

Declaraţiile premierului de susţinere a unui inculpat şi apoi ­comentariile referitoare la ­„procesele politice“ şi cele la ­adresa DNA vor afecta raportul privind Mecanismul de Cooperare şi ­Verificare?

O.S.H.: Cred că subiectul respectării independenţei justiţiei şi a deciziilor magistraţilor este unul extrem de sensibil şi de maxim interes pentru Comisia Europeană, pentru SUA şi pentru toţi ceilalţi parteneri externi. Cu siguranţă orice poziţionări apar pe scena publică pe acest segment vor fi reflectate în raportul de ţară.

Ce se urmăreşte prin cererea Secţiei de Judecători a CSM prin ­care i se solicită Inspecţiei ­Judiciare să verifice celeritatea unor ­dosare ale DNA şi dacă DNA şi ICCJ ­instrumentează dosare dintr-o ­anumită zonă a eşichierului politic?

O.S.H.: Nu pot să vă răspund foarte precis la această întrebare, nu sunt membră a Secţiei de Judecători, deci nu am participat la şedinţa secţiei. Din afară este greu să-mi imaginez ce urmăresc, mai ales în absenţa unei hotărâri motivate a Secţiei de Judecători. Este prevăzut de regulament şi este în practica unitară şi constantă a CSM ca atunci când se fac sesizări pentru apărarea independenţei prin mecanismul de decizie colectivă, şi nu de către preşedinte sau vicepreşedinte, secţia respectivă să emită o hotărâre motivată. Or, în situaţia de faţă se pare că nu există aşa ceva. Pe de altă parte, Secţia pentru Judecători nu are abilitarea să dispună controale asupra procurorilor, şi viceversa în cazul Secţiei pentru Procurori. Premisa de la care trebuie să plecăm este că în România actul de justiţie nu se înfăptuieşte după criterii politice, ci în mod legal, imparţial şi în sigurul scop al restabilirii ordinii de drept. Orice altă premisă este cel puţin bizară. Ministerul Public şi ICCJ nu deţin statistici privind culoarea politică a persoanelor cercetate, iar legea este una singură şi se aplică la fel, nu distinge între infractorul politician şi cel nonpolitician.

Ce schimbări credeţi că va aduce în funcţionarea CSM noua conducere a Consiliului, despre care premierul a spus că, în sfârşit, a fost aleasă fără ca magistraţii să se fi lăsat „impresionaţi“ de preşedintele ­Băsescu?

O.S.H.:Ca în toate celelalte situaţii, alegerile din acest an au fost libere, democratice, cu respectarea legii şi au implicat exclusiv membrii Consiliului cu drept de vot. Sigur că fiecare conducător de instituţie are o viziune managerială proprie în ceea ce înseamnă administrarea sistemului. Independent de ce cred eu, este extrem de important ca independenţa Consiliului să fie pe deplin conştientizată, să se menţină standardele şi practica în materia apărării independenţei sistemului şi a reputaţiei profesionale a magistraţilor şi să se menţină în aceiaşi parametri parteneriatele externe şi dialogul cu UE.

Traian Băsescu sugera că ar fi ­necesară amânarea cu două luni a intrării în vigoare a Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală. S-ar justifica o astfel de amânare?

O.S.H.: Cred că o amânare de două luni ar fi utilă sistemului nu doar din perspectiva asigurării întregii logistici, dar şi pentru că unele calibrări legislative mai sunt necesare. Am însă serioase îndoieli că o amânare mai este posibilă în acest moment.

Noul Cod de Procedură Penală ­prevede că miniştrii nu vor mai ­putea fi interceptaţi decât după ce sunt anunţaţi şi după ce DNA primeşte un aviz de la Parlament. Membrii Guvernului vor fi astfel protejaţi de o nouă imunitate. Se mai poate schimba ceva?

O.S.H.: Da, acea prevedere este o reală problemă pentru procurori. Dacă ea nu va fi corectată de ministrul Justiţiei anterior intrării în vigoare a Codurilor, vom goli total de eficienţă instituţia interceptărilor în ce priveşte miniştrii, fie că au, fie că nu au calitatea de parlamentari. Practic, noi nu vom mai putea obţine elemente cu relevanţă probatorie în dosarele privind astfel de persoane pentru că simpla solicitare a avizului este de natură a le pune în gardă. Totuşi, o bună parte a urmăririi penale, pentru a fi eficientă, trebuie să se desfăşoare în condiţii de confidenţialitate. Cred că ministrul ar trebui să ia în considerare punctul de vedere al şefului DNA şi să corecteze aceste norme.

Compromisul prin care a fost numit anul trecut procurorul general, ­după o negociere între preşedinte şi ­premier, a fost o soluţie bună?

O.S.H.: Procuror general a fost numită persoana propusă de ministrul Justiţiei la acel moment, în cadrul normativ în vigoare.

Ar fi util avizul CSM pentru ­proiectul de lege privind amnistia şi graţierea?

O.S.H.: Da, este nevoie de avizul CSM pentru acest proiect de lege, este un act normativ ce priveşte direct activitatea autorităţii judecătoreşti, pentru că principala sarcină a judecătorilor şi procurorilor este aplicarea legii. În urmă cu ceva timp, de altfel, CSM a avizat negativ un proiect de lege ce prevedea graţierea pedepselor de până la 4 ani, deci mai mici decât cele din actualul proiect.

Există legi similare prin care s-au făcut amnistii şi graţieri în masă în statele occidentale?

O.S.H.: Eu nu am cunoştinţă de acte de clemenţă care să vizeze limite de pedeapsă atât de ridicate şi să nu excepteze expres o serie de infracţiuni grave, cum ar fi cele de corupţie şi criminalitate organizată.

Există, din punctul dvs. de ­vedere, semnale privind intenţia ­politicienilor de a încetini lupta cu marea corupţie?

O.S.H.: Cred că semnalul dat de Parlament prin tentativa de a modifica dispoziţii-cheie din actualul şi noul Cod Penal este îngrijorător şi marchează un regres major. Marea corupţie nu poate fi combătută doar de procurori şi judecători, este nevoie şi de cadrul normativ, avem nevoie de instrumentele necesare pentru a ne putea face treaba. Aşteptăm decizia Curţii Constituţionale din 15 ianuarie, când se va judeca sesizarea ICCJ asupra constituţionalităţii actelor normative de care discutăm.” (subl. mea)

Recomand citirea integrala si in original a intregului articol.

Oana Schmidt-Haineala

S-ar ridica doua probleme in contextul in care, anul acesta, se va incheia ceea ce generic s-a numit, de-a lungul a 10 ani, Regimul Basescu. USL, desigur, porneste ca favorit, cap de serie nr. 1, ca sa folosesc o exprimare ce o intalnim cu precadere in stirile sportive. Crin Antonescu este de asemenea favoritul cursei pentru Cotroceni. Problemele sunt:

1. Ce se va intampla in ceea ce priveste independenta Justitiei si daca noua Putere va continua linia Basescu in materie?

2. Ce pozitie va adopta noua Putere in relatia cu FMI?

Traian Basescu si Oana Schmidt-Haineala

Si acestea in conditiile in care, repet, Basescu nu va mai putea influenta cu nimic politica tarii pentru cel putin doi ani, pana la alegerile din 2016.

Pana acum, dupa parerea mea, Basescu nu a reusit (inclusiv din vina lui) sa convinga marea majoritate a populatiei ca Justitia ar fi independenta. Basescu a dat intotdeauna de inteles ca ar fi in spatele evenimentelor si asta a fost o greseala daca privim lucrurile dintr-un punct de vedere… De aceea eu pun si imi pun intrebarea: este independenta Justitia astazi? Nu cred ca poate raspunde cineva cu certitudine, desi D-na. Schmidt-Haineala lasa sa se inteleaga ca ar fi independenta. Dar domnia sa, ca jurist, ce sa spuna? Sa spuna ca nu e independenta?

Pe de alta parte, noua Constitutie, daca va fi adoptata, ar lasa tara cu un Presedinte slab, care nu va mai putea fi garantul independentei Justitiei. Puterea o va avea Parlamentul si va fi exercitata aproape in exclusivitate de catre Executiv. La noi fara vointa politica de sus, de la varful piramidei, nu se face nimic pentru ca sistemul este conceput in felul acesta. Este limpede ca amestecul statului in Justitie este unul eminamente politic si Justitia, cel putin in Romania, poate fi folosita in scopul eliminarii adversarilor politici. A da Justitiei putere este de asemenea foarte periculos intrucat ar putea genera abuzuri inimaginabile, intocmai precum Securitatea anilor ’50.  Sa nu uitam ca DNA isi are eficienta, dupa cum arata fara echivoc D-na. Schmidt-Haineala, si datorita interceptarilor, lucru ce ne aminteste de perioade de trista amintire din Istoria contemporana a tarii noastre. Filozofic vorbind, ne putem intreba daca Romania are vocatia statului de drept… Daca nu cumva, din dorinta acerba de a implementa statul de drept, in Romania se ajunge, de fapt, la ceva cu totul opus, la o dictatura. Iar Traian Basescu, daca te uiti mai bine, seamana mai degraba cu Juan Domingo Perón decat cu Ronald Reagan… Si poate de aceea SUA se gandesc (eheei, cine stie…?) sa impuna aici o dictatura cum au facut-o si in tari din continentul Sud-American in a doua jumatate a sec. XX. De aceea combinatia asta dintre independenta Justitiei – stat de drept si FMI trebuie sa fie intr-o proportie de asa maniera incat sa genereze libertate si democratie, dar in primul rand libertate, si nu o aplicare a legii care sa conduca spre fenomene dictatoriale, pentru ca actuala linie Basescu spre asa ceva tinde.

Pe de alta parte, trebuie gasite cai de dezvoltare economica, fara de care lucrurile nu se pot aseza pe un fagas normal si orice reforma a Justitiei, chiar si in sensul independentei sale fata de politic, nu se poate realiza. Pana acum, datorita esecului demiterii lui Basescu pe cale constitutionala, actuala Putere, reprezentata de USL, in conditiile Pactului de Coabitare, continua linia politica a vechii Guvernari Boc. Guvernul Ponta a trebuit sa se imbrace in haine Boc, daca se poate spune asa 😆 . Prin aceasta trebuie inteles ca actuala linie este straina Guvernarii Ponta, numai ca moda, impusa de la Cotroceni, nu s-a schimbat. Clinciuri intre Guvern si Presedintie au mai fost, tocmai din acest motiv dar si pentru faptul ca dupa esecul demiterii nu mai avea rost o noua suspendare si un nou referendum, rezultatul fiind foarte probabil acelasi… Ce moda va urma dupa ce Basescu nu va mai fi Presedinte? Se va face Crin Antonescu un nou Basescu? Iata o alta intrebare dificila… Greu de spus daca Antonescu „va evolua” spiritual pana ce va atinge un nivel Basescu 😆 . Chestia asta cu statul de drept se face la noi datorita faptului ca suntem impinsi de la spate de cerintele partenerilor externi si mai putin din proprie initiativa, fiind intr-o Uniune Europeana in care poporul, care nici nu a fost informat exact cu privire la aceasta, nici nu a fost intrebat daca doreste sa faca parte din asa ceva. Pe de alta parte, am gestionat prost integrarea: ne-am integrat cu MCV-ul atarnat de coada… Ca o tara de rang doi, de la bun inceput.  Iar colaborarile cu FMI au insemnat mai degraba un esec intrucat mergand pe retetele lor economice nu se vede un progres economic real. Basescu nu a dorit sa renunte la relatia cu FMI pentru ca lui Gitenstein ii era teama ca, in felul asta, Romania va renunta la economia de piata. Nici macar la acest capitol nu s-a facut ceva din proprie initiativa, ci tot la sugestii venite din exterior. Romania traieste o situatie de import cultural masiv atat in domeniu de jurisprudenta cat si in domeniul economic, adica Romania importa aceste lucruri care provin din alte culturi, din alte areale culturale.  Si asimileaza aceste lucruri infiorator de prost, in acelasi spirit de comanda comunist care parca ni s-a inoculat in fiinta dupa nici 50 de ani de comunism in Romania. Tocmai asta nu intelegea Mark Gitenstein…

ianuarie 19, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 5 comentarii

Incheierea acordului cu FMI. Unde vin investitiile straine?

Iata doua articole interesante:

Gandul

Ponta anunţă scăderea TVA la pâine şi creşterea accizelor la alcool, aur, ceasuri şi maşini de lux. „Am încheiat negocierile pentru un nou acord cu FMI”

Se arata ca:

„După negocierile cu FMI, premierul Victor Ponta a anunţat că reducerea TVA la pâine, făină şi cereale până la 9% de la 1 septembrie a fost agreată cu reprezentanţii Fondului. Pentru a acoperi gaura bugetară care va fi produsă ca urmare a reducerii încasărilor la finalul anului, Guvernul va adopta mâine, prin ordonanţă, o majorare a accizelor la alcool şi va introduce impozite pentru produsele de lux.

„Accizele la alcool cresc de la 750 de euro pe hectolitru la 1000 de euro pe hectolitru”, a anunţat ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, arătând că măsura nu va fi una temporară. Vicepremierul a dat şi exemple privind noua impozitare pentru produsele de lux: „la aur, ceasuri, obiecte de lux, maşini cupeste 3000 de cm cubi, yahturi, la armament utilizat de persoane fizice”, estimând că „impactul bugetar va fi de 300 de miliaone de lei” până la finalul anului.

În ceea ce priveşte rectificarea bugetară care va fi oficializată mâine, Guvernul a decis tăierea din banii alocaţi la începutul anului pentru Transporturi şi suplimentarea la Ministerul Dezvoltării, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Justiţiei.

Cu aceste date, a anunţat Ponta, negocierile cu FMI pentru un nou acd tip preventiv s-au încheiat. „Am încheiat practic şi negocierile pentru un nou acord”, a spus premierul fără a da, până miercuri, detalii în această privinţă.

„Opinia FMI a fost că nu vom avea o reducere a evaziunii fiscale”

Deşi acceptată de FMI, reducerea TVA la pâine este privită în continuare de reprezentanţii FMI cu mari rezerve. Este şi motivul pentru care deocamdată măsura este una temporară urmând să fie reevaluată la începutul anului viitor.

„Mâine vom adopta o ordonanţă prin care TVA pe tot lanţul la pâine va fi redus la 9%. Reducerea va fi din septembrie. Opinia FMI a fost că nu vom avea o reducere a evaziunii fiscale. Îmi doresc să se dovedească că am avut noi dreptate. Acum evaziunea e, conform unor studii, de 80%”, a spus Ponta la finalul discuţiilor cu reprezentanţii FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană.

Premierul a admis însă că există un impact negativ semnificativ: 100 de milioane de lei pe un singur trimestru, acoperit, pentru moment, „din alte surse bugetare”. „Eventualul impact negativ este compensat de o creştere convenită la alcool şi la bunuri de lux”, a arătat Ponta.

Din explicaţiile ministrului pentru Buget, Liviu Voinea, „măsura de compensare – creşterea accizelor la alcool şi introducerea unor impozite la bunuri de lux – are exact acelaşi impact în buget ca şi reducerea TVA la pâine. Ambele măsuri vor fi analizate în cursul anului 2014 cu privire la eficienţa lor şi se va lua o decizie în consecinţă”.

Mai explicit s-a vrut a fi ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu: „O brăţară de aur va fi mai scumpă. Depinde de cantitatea de aur pe care o cumpăraţi. Şi lănţicul şi inelul are o componentă”, a încercat el o estimare a evoluţiei pieţei produselor de lux.

Cine pierde, cine câştigă din rectificarea bugetară

Luată mai în amănunt, rectificarea bugetară de la finalul acestei luni va însemna o suplimentare a veniturilor pentru modernizarea unor şcoli, construcţii de săli de sport şi demararea proiectelor unor amternităţi prin tăierea unor sume de bani de la Transporturi „inclusiv de la proiecte”, a precizat Voinea.

„La Ministerul Sănătăţii vom avea o bugetare suplimenhtară de 1 miliard de lei. La Ministerul Educaţiei pentru refacerea şcolilor – 40 de milioane de lei. Pentru Justiţie – 20 de milioane pentru refacerea unor instanţe. 70 de milioane de lei avem pentru bunuri şi servicii la Ministerul Administraţiei şi la Interne. Ministerul Justiţiei va primi aproape 100 de milioane de lei pentru funcţionarea Administraţiei Penitenciarelor. 40 de milioane de lei pentru săli de sport şi pentru ANL din profitul Loteriei Naţionale. Va fi şi o alocare pentru începerea programului de avione multirol şi pentru sistemul de protecţie a frontierelor pentru ca tehnic să fim perfect pregătiţi pentru o eventuală decizie de intreare în spaţiul Schengen. Avem prevăzută şi posibilitatea împrumuturilor pentru continuarea proiectelor pe fonduri europene”, a dat Ponta exemplele de suplimentări.

Între ministerele care vor ieşi „pe plus” din şedinţa de Guvern de mâine se numără şi cel al lui Liviu Dragnea. La Dezvoltare suplimentarea ar fi de 900 de milioane de lei.

Sarcina explicaţiilor pentru tăieri i-a revenit lui Voinea. „S-a tăiat de peste tot şi s-a pus la loc în unele părţi. Pe zona de cheltuieli principala măsură o reprezintă eliminarea blocajului de 10%, rezerva care se păstrează la începutul fiecărui an. S-a tăiat în special de la Ministerul Transporturilor – 900 de milioane de lei şi SGG – 500 de milioane, în funcţie de execuţie. S-au tăiat de la poziţiile unde nu s-a realizat. Inclusiv de la proiecte”, a spus Voinea.

Potrivit ministrului pentru Buget, nici programele pentru fonduri europene nu au neapărat asigurată confinanţarea din start. „Finanţarea la proiectele europene este asigurată pentru programele care pot să tragă. Pentru cele care nu pot să tragă, nu are rost să ţii buffer în buget”, a  susţinut acesta.

Cât despre corecţiile pe care Guvernul şi le-a asumat după cheltuirea deficitară a banilor europeni, acestea vor ajunge până la finalul anului la 1 miliard şi se vor reflecta în deficit. „Corecţiile ar fi fost de 800 de milioane de euro dacă absorbţia totală ar depăşi 37 de miliarde de lei în acest an. Este destul de impobabil. Corecţiile pe al doilea semestru sunt de 716 milioane de lei. Adunat sunt de 1 miliard pe tot anul. Sunt luaţi pe deficit”, a precizat Voinea.

Cum stă Guvernul cu cifrele

În noua proiecţie bugetară, creşterea economică a fost revizuită de la la 1,9% de la 1,6%, bazându-se pe exporturi. Deficitul bugetar pe de altă parte creşte cu încă 1,2 miliarde de lei după rectificare. „Per total, rectificarea înseamnă 1,9 miliarde venituri mai puţin şi cu 700 de milioane cheltuieli mai puţin. Creşte deficitul bugetar cu 1,2 miliarde de lei, dar acest lucru era deja prevăzut în precedentele scrisori de intenţie. Deficitul pe cash creşte de la 2,1 la 2,2 deficitul pe ESA rămâne nemodicicat: 2,4”, a spus Voinea.

Potrivit ministrului pentru Buget, Guvernul şi-a pregătit rezerve şi pentru situaţia în care vor fi disponibilizări în companiile de stat. „Există sume în buget dacă se ia decizia de disponibilizare în anumite companii. Dacă va fi cazul bani sunt în buget, chiar suficienţi. Dar, personal, consider că disponoibilizarea nu este neapărat prima opţiune pentru reorganizarea companiilor”, susţine el.

Până la sfârşitul anului se estimează însă şi a doua rectificare, FMI dându-şi acordul pentru luna octombrie.

Cu aceste date, a susţinut Ponta, Guvernul a ajuns la o înţelegere cu FMI pentru un nou acord ale cărui linii principale vor fi anunţate însă miercuri. Negocierea a inclus şi stabilirea unui plan clar pentru CFR Marfă din care Ponta nu a sugerat decât că nu va fi cel aşteptat de preşedintele Traian Băsescu – adică reluarea privatizării.  „Este o prevedere foarte bună (în acord n. red.). Foarte bună pentru România şi foarte proastă pentru unii. Pentru cei care se bucură la lucriuri mici”, a spus el, adăugând că Guvernul nu a renunţat la ideea trecerii privatizării prin CSAT.”

Accentul cade pe Ministerul Sanatatii si mai putin pe Ministerul Transporturilor…

Romania Libera

Judeţul Alba, magnet pentru marile companii auto europene

Se arata ca:

„În ultimele două luni au fost inaugurate trei noi unităţi de producţie în judeţul ardelean, cu o valoare totală de aproape 400 de milioane de euro.

Numărul românilor care au ajuns să lucreze pentru celebrele companii auto din Germania cunoaşte o înmulţire aproape permanentă în ultima perioadă. Spre deosebire de anii precedenţi, însă, aceştia nu mai sunt nevoiţi să meargă în ţara din centrul Europei ci, mai cu seamă, în judeţul Alba, acolo unde, doar în 2013, vor fi create peste 700 de locuri de muncă. Luna care se încheie mâine a fost, de departe, cea mai profitabilă pentru economia judeţului din centrul ţării în ultimii ani. Investiţii de peste 300 de milioane de euro au pornit la drum cu speranţa că, în viitorul deloc îndepărtat, alte unităţi de producţie vor fi construite pentru românii dornici să îşi ofere serviciile, indirect, unor companii ca Mercedes sau Volkswagen, dar şi DAF sau chiar Ford.

“Prezenţa, în judeţul Alba, a unor firme de înalt nivel european este o carte de vizită pentru judeţul nostru cu care ne mândrim. Ştim ce doresc oamenii de afaceri, ştim ce îşi doresc toţi cei care investesc în judeţul Alba şi ne vom strădui să fim cât mai prietenoşi. Atunci când o firmă de importanţă mondială alege să investească într-o localitate din judeţul nostru se răspândeşte seriozitatea oamenilor de aici şi, automat, atrage alte companii. De pildă, logo-ul celor de la Bosch a funcţionat ca un magnet pentru firme mai mari sau mai mici care au investit în oraşele din Alba”, a spus preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Ion Dumitrel.

Daimler, cea mai puternică

Vedeta investiţiilor a fost, în acest an, compania germană Daimler, proprietarul Mercedes-Benz Cars, care a inaugurat în urmă cu două săptămâni, la Sebeş, o unitate de producţie pentru care a promis o investiţie de 300 de milioane de euro. Prin filiala sa din România, Star Transmission, compania germană a creat 250 de locuri noi de muncă, iar aici vor fi montate cutiile de viteze automate pentru celebrele maşini germane Mercedes.

Împreună cu fabrica existentă la Cugir, acolo unde lucrează deja aproximativ 1.000 de persoane, Daimler a devenit unul dintre cei mai importanţi investitori în piaţa de componente auto din România. La mică distanţă în acest clasament urmează compania Bosch, care la începutul verii a deschis producţia în cea de-a treia unitate din oraşul Blaj. Germanii au investit 45 de milioane de euro în fabrica din localitatea în care trăiesc aproximativ 20.000 de oameni, iar 1.700 dintre aceştia ar urma să lucreze pentru Bosch până în 2016.

Acel an va fi unul de referinţă al companiei germane, ce ar trebui să însemne construirea unei a patra unităţi de producţie în oraşul ardelean. Ultima firmă interesată de investiţii în domeniul componentelor auto este VCST Automotive, cu sediul principal în Belgia. Printr-un efort financiar de 30 de milioane de euro, unitatea de producţie din Alba Iulia a devenit prima din România pentru compania belgiană, specializată în producţia de roţi dinţate. Până în 2014 aici vor lucra 200 de persoane şi, la fel ca şi cei de la Bosch, oficialii VCST au anunţat că au în plan deschiderea unei alte unităţi de producţie în vecinătatea celei existente, pe un teren pe care deja îl au în proprietate de la Primăria Alba Iulia.

COMPANIE

Michelin de Sălaj

Una dintre cele mai durabile investiţii în industria auto din România este reprezentată de compania franceză de anvelope Michelin, care a început producţia la Zalău încă din 2001. În prezent, aproape 3.000 de angajaţi lucrează la cele două fabrici din judeţul Sălaj, precum şi la o a treia unitate din România, situată în localitatea prahoveană Floreşti. De altfel, ambasadorul Franţei în România, Phillipe Gustin, este aşteptat chiar astăzi în vizită la cele două uzine de la Zalău.

Daimler a creat, recent, 250 de locuri de muncă.”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

iulie 30, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 92 comentarii