O mare greseala: revocarea Laurei Codruta Kovesi

Dezvaluirile facute atat de Sebastian Ghita, mai demult, si de catre Vlad Cosma, zilele trecute, releva un lucru destul de simplu: procurorii care au gresit, care au facut abuzuri, care au fabricat, ilegal, desigur, dosare trebuie sa fie trasi la raspundere si sa plateasca conform legii. Dar asta e de datoria CSM si Inspectiei Judiciare. Mai ales daca tinem cont de faptul ca procurorii anticoruptie sunt independenti.

Pe de alta parte, dezvaluirile lui Cosma nu aduc nimic impotriva Laurei Codruta Kovesi. Nici impotriva lui Onea. Amestecul politicului in treburile Justitiei, prin actiuni de comanda asupra unor procurori trebuie serios demonstrat de cei in drept s-o faca.

Procurorii sunt si ei oameni. Sunt departe de a fi dumnezei. Asa ca pot gresi. Admit ca se pot face si greseli grave. Insa nu mi se pare ca trebuie sa generalizam si sa-i blamam pe toti procurorii, sa judecam in mod fals si s-o acuzam pe Kovesi si de ceea ce nu e vinovata.

Sa nu uitam ca Laura Codruta Kovesi se bucura de apreciere si recunoastere internationala.

De asemenea sunt de acord cu cei ce spun despre Kovesi ca nu e de neinlocuit. Ca orice om, dealtfel.

Insa ar trebui sa ne gandim ca atacurile ce vizeaza DNA si mai ales conducerea acesteia sunt savarsite de oameni cu reale probleme penale si care au un interes clar, direct in decredibilizarea DNA. Si care le trebuia sa se agate de ceva ca sa demonstreze ca „sunt elemente de politie politica” (Liviu Dragnea), pentru a tine in sah DNA si conducerea acestei institutii. E adevarat, si un inculpat poate spune adevarul, gura pacatosului adevar graieste. Dar faptul ca spune, totusi, adevarul nu-l face mai putin pacatos. Pentru ca nici nu-l spune pe tot sau urmareste sa ascunda o parte de adevar. Sau o face cu interesul de a-si acoperii vinovatiile si a ataca institutiile care apara legea si-l incrimineaza.

Deci hai s-o spunem pe sleau: n-as crede ca Vlad Cosma sau Mircea Cosma sunt culmi ale virtutii, un fel de sfinti care indura martiric suferintele pricinuite de o Justitie in fapt nedreapta, adica renumitul „stat paralel”!

Victimizarea unor personaje cu probleme penale care acuza DNA s-ar parea ca se inscrie intr-o strategie de subminare a imaginii si credibilitatii DNA. Cu alte cuvinte, ei sunt buni – DNA si mai ales Kovesi sunt relele supreme!!
Fara indoiala ca un om cu o minima judecata nu poate achiesa la astfel de judecati. Pentru ca astfel de judecati arata clar ca unii au un interes (de ce nu chiar personal) in indepartarea lui Kovesi, doar, doar sa-i gaseasca in disperare ceva, dar in fond fara niciun temei serios.

De aceea o eventuala propunere de revocare a Laurei Codruta Kovesi, de catre Tudorel Toader, ar fi o greseala uriasa si de aceea nu cred ca ministrul Justitiei va proceda in aceasta maniera. Mai degraba ar fi potrivite intensificarea unor controale din partea CSM si Inspectiei Judiciare. In primul rand sa ne lamurim, lasand la o parte alegatiile spectaculoase, daca intr-adevar e vorba de Politie Politica, de ce, daca intr-adevar asa e, lucrurile se prezinta asa la 28 de ani de la Revolutie. Sau daca nu cumva e vorba despre altceva… Pentru ca adevarul e ca noi nu stim exact despre ce e vorba. Poate ca e vorba despre incompetenta sau probleme de caracter a unor procurori. Pot fi mai multe probleme. Iar astfel de probleme il privesc si pe Tudorel Toader, pentru ca privesc ministerul Justitiei in ansamblul sau. Daca, sa zicem, Kovesi va fi revocata – desi nu exista motive serioase pentru asa ceva – nimic nu garanteaza ca vor diaparea si problemele. „Statul paralel” sau „politia politica”. Poate ca s-ar agrava si cine stie, Doamne fereste, peste ce nenorociri vom mai da.

Nu fac altceva decat sa propun o abordare profesionista.

Demonizarea lui Kovesi si a-i cere revocarea exprima un populism desantat si o lipsa crasa de profesionalism.

Cand o ardeleanca a cantat precum o olteanca veritabila!!

Nu stiu daca ati urmarit Revelionul de la Romania TV… Mi s-a parut superba performanta Lorennei. Din cate am inteles eu, e nascuta la Gherla, in Transilvania. Nu stiu de ce, poate ca am eu ideile mele preconcepute, dar mi se pare mult mai greu ca o ardeleanca sa cante precum o olteanca veritabila. Daca ar fi copilarit in cartierul Craiovita din Craiova, as fi inteles, desigur. Dar Lorenna are oltenesti, in acest cantec – Ia tigaia, na tigaia – si inflexiunile glasului, de parca ar fi fost de ACOLO!!

Un sincer BRAVO!! PENTRU LORENNA!!

Uluitor!! Sa mai spuna cineva ca poporul roman nu e omogen!! Din cate inteleg, ea nu are nici descendenta olteneasca, desi s-ar putea sa ma insel… M-a uimit cand a inceput sa cante acest cantec in „sufrageria” de la Romania TV!! O asemenea traire si o asemenea interpretare n-am mai vazut si auzit de multa vreme! E o intrepretare in stilul vechii scoli de muzica populara, si va marturisesc: gandul m-a dus la Faramita Lambru si Maria Tanase. Sa stiti ca nu e usor sa canti muzica populara. Lorenna a avut glasul impamantenit in plaiurile oltene. Daca nu esti de acolo, e mult mai greu. Spre exemplu, cel putin asa mi se pare, e mult mai greu pentru o botoseneanca sa cante Marie si Marioara si sa redea spiritul locului de unde provine cantecul, precum o olteanca, care e de acolo si care in mod natural reda melodia cu specificitatile locale, ale acelei zone folclorice. Or, Lorenna a reusit lucrul asta parca fara niciun efort, traind melodia, traind olteneste!!

Lorenna, nu te supara, mai fato, pe mine si da-mi voie sa te sarut pentru aceasta interpretare frumoasa!

Tara asta e a lui „Mariaoara lui nenicu’ ” si nu trebuie NICIODATA sa ne fie rusine sa simtim romaneste!! Ca in acest cantec al Mariei Tanase:

Sau cine a cantat ca ea Marie si Marioara?

Si daca tot veni vorba de Oltenia si de mari interpreti de muzica populara, va propun si acest cantec in interpretarea Mariei Lataretu:

🙂