Radiografia judetului Teleorman

Se discuta foarte mult zilele acestea despre Liviu Dragnea si „ispravile” sale. Mult mai putin se vorbeste despre judetul Teleorman, un fief al PSD, de unde e Liviu Dragnea si pe care cu „onor”, cu ghilimelele de rigoare, fireste, l-a condus si il conduce.

Iata o analiza de anul trecut semnata de Catalin Avramescu pentru Ziare.com:

Teleorman: Radiografia falimentului

 „Este campanie electorala, iar politicienii nostri fac orice altceva decat sa se refere la problemele reale ale Romaniei. Asa ca o vom face noi. Sa incepem de la un aspect simplu de inteles. Impartirea administrativa.

Citeste toate textele scrise de Catalin Avramescu pentru Ziare.com

In 1989 a fost, se spune, o „revolutie”. Sa zicem. Insa „revolutia” a pastrat intacta structura administrativa pe care Nicolae Ceausescu a impus-o in 1968. De ce? Pentru ca actuala guvernare se sprijina tot pe „judetele de partid” ale regimului socialist.

Pentru a vedea ce pagube produce acest sistem, sa consideram cazul judetului Teleorman, fieful infractorului Liviu Dragnea (cel care spera sa isi numeasca un prim-ministru la urmatoarele alegeri).

Prima observatie: judetul are circa 360.000 de locuitori. Mult mai putin decat… imediat dupa razboi, in 1948, cand avea 487.000. Si mult mai putin decat in anul 1966 (cand avea 516.000). Lumea fuge departe de acest loc. Judetul Teleorman este o epava sociala.

Cifrele o demonstreaza. Somaj de 11%. (In comparatie, judetul Timis are o rata a somajului sub 2%). Nici 40% dintre gospodarii nu au canalizare. Teleorman are una dintre cele mai scazute sperante de viata din Romania (72,2 ani).

Economia judetului este la pamant. Teleorman este judetul cu cel mai mare procent al locuitorilor care primesc venitul minim garantat (2,9% – spre comparatie, in judetul Timis aceasta cifra este de doar 0,2%).

In 2015 productia industriala a scazut cu 15% fata de 2014. O parte din economia judetului apartine lui Ioan Niculae (patronul de la Interagro, un alt infractor condamnat). Investitiile totale straine din 1991 pana in 2015 sunt de 65 de milioane de euro (ati citit bine, cifra este totalul unui sfert de secol). Daca Teleormanul ar fi fost o fabrica, ar fi avut de mult lantul pe usa.

Politic vorbind, alta cifra mi se pare mult mai interesanta. Produsul Intern Brut per capita a fost, in 2015, de doar 4.341 euro. Daca Teleormanul ar fi o tara, ar ocupa pozitia 133 in lume. Sub Pakistan (4.403 euro). Sub Nicaragua (4.527 euro). Statistica este a Fondului Monetar International si cuprinde cifrele din 2015 ajustate la puterea de cumparare.

Sa analizam aceste clasamente. In 1959, unul dintre cei mai importanti specalisti in stiinte politice, Seymour Martin Lipset, a postulat ceea ce se cheama acum „Legea lui Lipset”. Aceasta stabileste ca exista o relatie directa intre venitul individual si democratie. (Mai pe romaneste: democratie pe burta goala nu exista).

Exista o intreaga discutie aici, insa pentru a simplifica, sa spunem acum ca democratia nu poate exista acolo unde venitul anual pe cap de locuitor este sub 5.000 de euro. India ar fi minimul absolut, cu 5.500 de euro anual. Sa imi explice cineva atunci de ce pretindem ca intr-un judet ca Teleorman este „democratie”?

Sa ne intelegem. Daca acceptam limita de 5.000 de euro, atunci sunt nu mai putin de 12 judete in aceasta situatie. Printre acestea: Olt, Vrancea, Vaslui. Dar subiectul nostru acum este judetul Teleorman.

Cum anume este posibila guvernarea democratica intr-un teritoriu cu un PIB pe cap de locuitor mai mic decat in Nigeria, Uzbekistan, Congo, Bhutan sau Bolivia?

In Teleorman nu este nici o universitate. Dar ce spun eu?… De curand s-a dezvaluit ca in Teleorman nu mai exista nici o librarie, ultima fiind inchisa in 2011. Judetul este pe ultimul loc in Romania la numarul de turisti cazati in 2015 (abia 1.478 de turisti in tot anul, de doua ori mai putini decat in Ialomita).

Sa va mai arat ceva. Teleorman are 4 senatori dintr-un total de 176. Ilfov, cu practic aceeasi populatie, are doar 2 senatori. Judetul Alba, cu o populatie comparabila, are si el doar 2 senatori.

Intelegeti acum smecheria? Oligarhia cu dosare penale care conduce acest judet inapoi in epoca de piatra are o influenta disproportionata la nivel national.

Aceasta este Romania. E formata din mai multe teritorii. Unele sunt dominate de socialisti. In Teleorman, la alegerile locale din 2016, socialistii au obtinut 57% din voturile exprimate. Cele mai multe dintre aceste teritorii ale baronilor rosii arata ca Lumea a Treia.

In alte tinuturi, situatia este diferita. Sa luam Sibiul, un judet comparabil ca populatie, insa unde socialistii sunt o minoritate. (Doar 31% dintre alegatori au votat cu PSD la alegerile locale din 2016). Rata somajului (4,5%) este sub jumatatea celei din Teleorman. PIB-ul anual per capita este 7.563 de euro. Investitorii straini sunt prezenti din anii ’90.

Ce este de facut? Sa tragem concluziile rationale. Un judet precum Teleorman este incapabil sa se sustina pe sine, economic si democratic. Mai mult, ii trage in jos si pe altii. Este doar o feuda pe care a pus mana o grupare infractionala. Iata de ce asemenea judete trebuie, ca regula generala, sa dispara de pe harta administrativa.

Solutia, cred, este regionalizarea asimetrica. Exact ce inseamna asta, am sa discut cu alta ocazie. In cazul nostru, problema este la Alexandria. Politicienilor de acolo trebuie sa li se ia posibilitatea de a-si aduce concetatenii la sapa de lemn.

Catalin Avramescu este conferentiar la Facultatea de Stiinte Politice, Universitatea Bucuresti, fost consilier de stat, seful Cancelariei Prezidentiale (2008-2011) si ambasador in Finlanda si Estonia (2011-2016).„

Este bine punctata lipsa competitiei politice in judetul Teleorman unde PSD castiga absolut majoritar alegerile si asta nu de ieri, de azi.

De asemenea e o realitate scaderea populatiei judetului – v. si aici: Teleorman are mai putini locuitori decat avea in 1948 (487.394) si mult mai putini decat avea in 1977 (518.843). Din 1977 incoace populatia judetului a scazut continuu. In 2011 numarul de locuitori era de 360.178 persoane.

Comparatia cu Sibiul are la baza doar populatia si aspectul politic – mi se pare ca ar putea fi insuficient pentru a creiona exact realitatea.

Insa sunt statistici absolut socante, halucinante in privinta numarului mediu al salariatilor din judet. Iata aici o statistica in acest sens, pe care o prezint mai jos si care apartine INS:

NUMĂRUL MEDIU AL SALARIAŢILOR

mii persoane
Judeţul Teleorman	Total salariaţi	din care: muncitori
1990	126.3	102.2
1995	90.7	64.2
2000	65.9	43.4
2001	62.0	40.3
2002	62.0	40.6
2003	59.8	37.6
2004	55.7	32.9
2005	56.1	33.2
2006	54.5	32.8
2007	56.9	34.0
2008	58.0	–
2009	54.0	–
2010	50.3	–
2011	49.1	–
2012	51.0	–
2013	51.8	–
2014	52.1	–
2015	51.4	–

Deci in 1990 erau 126 de mii de salariati, dintre care 102 mii de muncitori. In 2015 avem 51,4 mii de salariati, iar muncitori… De remarcat faptul ca aceasta scadere e continua.

O alta chestiune e cea a numaurlui de someri, iata aici ce spune o statistica tot a INS, pe care o reproduc:

ŞOMERII ÎNREGISTRAŢI ŞI RATA ŞOMAJULUI

Judeţul Teleorman	Şomerii înregistraţi la Agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă (număr persoane)	din care: femei (număr persoane)		Rata şomajului – total (%)	Rata şomajului – femei (%)
1991	7031	4290		3.4	4.3
1995	21695	10973		10.0	11.1
2000	18964	8482		9.0	8.4
2001	15611	6745		7.7	7.0
2002	19668	7786		10.2	8.4
2003	19343	7327		10.3	8.2
2004	13860	5225		8.0	6.4
2005	15504	5818		8.9	6.8
2006	14269	5263		8.2	6.2
2007	12552	5129		7.3	6.1
2008	13702	5871		8.1	7.2
2009	19976	7628		11.9	9.4
2010	18624	6949		10.8	8.1
2011	15197	6029		9.1	7.1
2012	16839	6390		9.6	7.4
2013	18664	7025		10.8	8.5
2014	18888	7163		11.2	8.8
2015	18535	6984		11.6	9.3
SURSA: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă

Este izbitoare cresterea abnorma a ratei somajului in perioada 1991-1995. Iar dupa 1995 aceasta s-a situat constat la peste 7%!! Aceeasi poveste in privinta ratei somajului in randul femeilor, foarte ridicata!!

Pentru mai multe statistici referitoare la judetul Teleorman – aici. Trebuie spus, de asemenea, ca a crescut castigul salarial mediu net lunar – v. aici – semnificativ in perioada 2001 – 2015. Considerat per total economiein 2001 era de 291 lei RON/salariat. In 2015 a ajuns la 1415 lei RON/salariat. O crestere foarte mare, de 386,2% fata de 2001. In 2015, cel mai mic salariu este de 961 de lei.

Sa vedem cum stam cu numarul salariatilor – statistica INS aici si aici:

NUMĂRUL MEDIU AL MUNCITORILOR, PE ACTIVITĂŢI ALE ECONOMIEI NAŢIONALE LA NIVEL DE SECŢIUNE CAEN, ÎN ANUL 2007

                                                                                                   număr persoane

Judeţul Teleorman	Total
Total economie	34048
Agricultură, vânătoare şi silvicultură	3564
Pescuit şi piscicultură	4
Industrie –total-	15638
din care:
Industrie extractivă	2660
Industrie prelucrătoare	11875
Energie electrică şi termică, gaze si apă	1103
Construcţii	2704
Comerţ	4863
Hoteluri şi restaurante	737
Transport, depozitare şi comunicatii	1617
Intermedieri financiare	37
Tranzacţii imobiliare şi alte servicii	1507
Administraţie publică şi apărare	449
Invăţământ	419
Sănătate şi asistenţă socială	1130
Celelalte activităţi ale economiei naţionale	1079

si

NUMĂRUL MEDIU AL SALARIAŢILOR, PE ACTIVITĂŢI ALE ECONOMIEI NAŢIONALE

Număr persoane
Judeţul Teleorman (CAEN Rev.1)	2001	2002	2003			2004	2005	2006	2007	2008
Total   economie	61856	61955	59838			55737	56126	54562	56900	57809
Agricultură, vânătoare şi silvicultură	5476	6294	6306			5753	5682	5100	4754	4096
Pescuit şi piscicultură	6	11	4			5	4	2	5	10
Industrie	25860	25233	24388			21480	21406	19118	18734	17303
din care:
Industrie extractivă	5391	5580	5446			5120	4447	3887	2969	3007
Industrie prelucrătoare	18461	17712	17346			14240	15119	13506	14295	13150
Energie electrică şi termică, gaze şi apă	2008	1941	1596			2120	1840	1725	1470	1146
Construcţii	2794	1983	2050			2427	1986	2112	3352	3652
Comerţ	6519	6935	5062			5566	6799	7377	7409	8348
Hoteluri şi restaurante	598	862	720			373	433	503	828	489
Transport, depozitare şi comunicaţii	3823	3838	4122			2775	2446	2316	2354	2269
Intermedieri financiare	733	791	661			654	615	627	740	709
Tranzacţii imobiliare şi alte servicii	1687	1482	1379			1691	2069	2468	2503	2640
Administraţie publică şi apărare	3187	3098	3250			3302	3402	3451	4001	4686
Învăţământ	5910	5782	5690			5652	4953	4944	5163	5391
Sănătate şi asistenţă socială	4194	4716	4697			4697	4858	5054	5436	5653
Celelalte activităţi ale economiei naţionale	1069	930	1223			1362	1473	1490	1621	2563
Număr persoane Judeţul Teleorman (CAEN Rev.2) 2008 2009 2010 2011 2012       Total economie 57809 53669 50350 49125 51028 Agricultură, silvicultură şi pescuit 3613 3939 3587 3746 4424 Industrie 19044 15282 14392 14063 14769 Industrie extractivă 3007 2030 1860 1658 1514 Industrie prelucrătoare 12985 10497      9932    10085 11044 Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat 851 697 690 534 420 Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare 2201 2058 1910 1786 1791 Construcţii 3679 3093 2249 2232 2665 Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor 8340 8271 8145 8360 7354 Transport şi depozitare 1968 1972 1736 1939 2065 Hoteluri şi restaurante 489 643 552 671 816 Informaţii şi comunicaţii 622 467 447 512 556 Intermedieri financiare şi asigurări 713 694 667 635 696 Tranzacţii imobiliare 186 172 91 156 183 Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 837 811 762 708 839 Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport 2255 2314 2255 2483 3162 Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public 4615 4822 4347 3673 3606 Învăţământ 5391 5385 5389 4686 4775 Sănătate şi asistenţă socială 5533 5298 5197 4589 4341 Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 219 359 343 444 425 Alte activităţi ale economiei naţionale 305 147 191 228 352
SURSA: Cercetarea statistică privind costul forţei de muncă
Număr persoane Judeţul Teleorman (CAEN Rev.2) 2013 2014 2015           Total economie 51791 52087 51392 Agricultură, silvicultură şi pescuit 4181 4595 4343 Industrie 14635 14942 14575 Industrie extractivă 1346 1520 1390 Industrie prelucrătoare 11062 11211 10995 Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat 356 311 315 Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare 1871 1900 1875 Construcţii 3013 2841 2749 Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor 8497 8154 7996 Transport şi depozitare 2129 2012 1986 Hoteluri şi restaurante 748 1087 805 Informaţii şi comunicaţii 448 375 345 Intermedieri financiare şi asigurări 611 567 490 Tranzacţii imobiliare 169 196 320 Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 916 869 1001 Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport 3240 3382 3474 Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public 3383 3336 3570 Învăţământ 4695 4710 4729 Sănătate şi asistenţă socială 4335 4293 4311 Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 424 431 408 Alte activităţi ale economiei naţionale 367 297 290
SURSA: Cercetarea statistică privind costul forţei de muncă

Ce observam? Desi in scadere, cel mai mare numar al salariatilor este in industrie! De observat ca in agricultura sunt putini salariati, daca e sa judecam comparativ. Si aici o statistica ceva mai restransa:

PERSONALUL UNITĂŢILOR LOCALE ACTIVE DIN INDUSTRIE, CONSTRUCŢII, COMERŢ ŞI ALTE SERVICII, PE ACTIVITĂŢI ALE ECONOMIEI NAŢIONALE, ÎN ANUL 2015

Judeţul Teleorman Activităţi (secţiuni CAEN Rev 2)	Personalul1) (număr persoane)
Total judeţ	33484
Industrie extractivă	1662
Industrie prelucrătoare	11108
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică	304
Distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare	1076
Construcţii	2380
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor	8847
Transport, depozitare, şi activităţi de poştă	1875
Hoteluri şi restaurante	874
Informaţii şi comunicaţii	563
Tranzacţii imobiliare şi activităţi de servicii pretate în principal întreprinderilor2)	3650
Învăţământ	114
Sănătate şi asistenţă socială	622
Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale	409

¹⁾ Numărul mediu de persoane ocupate

²⁾ Include activitatea de cercetare

V-as sugera sa cititi si aceste doua articole din Adevarul:

Declinul industriei din Teleorman

Marea devalizare a industriei din Teleorman

Oamenii au votat cu PSD-ul degeaba… In mod clar situatia dezastruoasa se datoreaza statului. Al doilea articol precizeaza faptul ca: „Declinul industriei a început după Revoluţia din 1989 şi a fost provocat, în majoritatea cazurilor de privatizări eşuate.” E de luat aminte ca Teleormanul era, inainte de 1989, bine aspectat industrial. In momentul Revolutiei toata industria era functionala. Cum e posibil sa nu se gaseasca, in timp, dupa Revolutie formule de dezvoltare a unui judet unde aveai o baza de plecare, unde exista o industrie functionala in care-si castigau painea cinstit atatia oameni? Mie mi se pare ca nici nu s-au cautat astfel de formule si solutii viabile de dezvoltare. Dar stau si ma intreb: ce s-a urmarit de fapt? Sa se arate ca era mai bine pe vremea comunismului? Interesant este ca parca nimeni nu s-a gandit la consecintele unei astfel de distrugeri in masa a industriei a unui judet intreg… Privind datele statistice si lecturand aceste articole ce descriu realitati, cu greu nu te poti gandi la o premeditare criminala in distrugerea industriala a Romaniei. Acest judet a fost aproape distrus economic in perioada de tranzitie. Aparitia baronilor locali, a unuia ca Liviu Dragnea, a fost consecinta acestor distrugeri vaste din economia nationala. Ar trebui ca cei responsabili din perioada de tranzitie sa raspunda in fata organelor abilitate: pentru ce s-a distrus o industrie functionala, afectand astfel un judet si nu doar un judet, pentru ca astfel de lucruri nu s-au petrecut doar intr-un judet?

Eu chiar nu inteleg ce s-a urmarit? O slabire a democratiei in tara noastra, prin crearea unor conditii economice neprielnice unei democratii sanatoase, bazata pe statul de drept? Felul in care arata realitatile ar conduce spre concluzia ca oligarhizarea tarii a fost o optiune a decidentilor politici ai tranzitiei si care a fost aleasa. Nu s-a urmarit nici o democratizare reala si nici o economie de piata functionala. Mie mi se pare ca s-a avut in vedere si crearea unei situatii demografice complicate. S-a urmarit cumva crearea unui decalaj economic dintre Estul si Sudul tarii (sarace), fata de Vestul tarii (mult mai prosper)? Catalin Avramescu are dreptate: PSD-ul castiga de regula in Estul tarii si in Sudul tarii. Uitati-va si la judetele Moldovei, controlate de catre PSD, a caror economiei s-a dus de rapa. Teleormanul este emblematic pentru tot Sudul si Estul tarii. Nu exista nicio librarie (!!!) in Teleorman – nu se poate sa nu te intrebi: se doreste mentinerea unui nivel cultural si de educatie scazut in acest judet?

O populatie ce se bucura de bunastare se poate emancipa si nu mai este usor controlata

Este foarte interesant un articol, tot de anul trecut, al lui Lucian Isar:

Romania este condusa prin inducerea periodica de crize

„Romania, desi este o tara bogata, a crescut in medie cu doar 1% pe an in ultimii 26 de ani.

Justificarea pentru aceasta subperformanta remarcabila vine din capturarea statului si din inducerea periodica de crize de catre cei care au avut control asupra parghiilor/politicilor economice.

Controlul unui stat prin inducerea de crize economice si generarea de potential pentru derapaje este o maniera premeditata si eficienta de a mentine puterea.

O populatie saracita si fara perspective este mai usor manipulata. Romania este un laborator de experimente. In zonele sarace din Romania eficienta metodei de a conduce prin crize este evidenta. Captura statului este omniprezenta. Un exemplu din Vaslui, instructiv si edificator este descris in urmatorul link http://invaslui.ro/2015/09/20/transmir-intra-in-insolventa-dup-ace-a-castigat-milioane-de-euro-cu-ajutorul-psd-regele-asfaltului-da-acum-o-teapa-statului-si-catorva-constructori/

Capitalismul aplicat in Romania a fost edificat de echipa ex-pres. Iliescu in perioada ’90-’92 si este similar cu cel impus in Rusia de echipa ex-pres. Yeltsin. Atunci au fost fixate coloanele de baza. Pastrarea puterii pe parcursul a 26 de ani de catre aceeasi corifei a fost realizata prin captura si inducerea de crize.

Forta metodei de a se mentine la puterea prin captura statului si prin inducerea de crize vine din:
– impactul amplu al unei crizei asupra societatii prin ruperea panzei societale
– propagarea fricii si inhibarea optimismului investitional
– mecanismele profund umane ale comunitatilor de a cauta o ancora de stabilitate in figura tatucului.

Generarea unei crize este doar inceputul. Propaganda si panica fac restul.

Dupa inducerea unei crize recuperarea economiei si a societatii dureaza. La o scadere de 20% este nevoie de o creste de 25% doar pentru a ajunge la acelasi nivel de plecare.

In cazul Romaniei nivelul de la sfarsitul anului 2008 a fost atins de abia la sfarsitul lui 2015. Un pas de 7 ani. Episoade similar se regasesc pe parcursul intregii perioade post revolutionare.

O populatie ce se bucura de bunastare se poate emancipa si nu mai este usor controlata.

Pe parcursul ultimilor 26 de ani avem exemple multiple de crize “puse cu mana”. Exemple pot fi saltul cursului de schimb dolar leu de la 7 000 la 14 000 si revenirea dupa 48 de ore la 9 000 lei in 1997, “declaratia de incapacitate de plata” facuta din greseala in 1999, scaparea cursului euro leu in 3,1 simultan cu liberalizarea creditarii in 2007, pastrarea dobanzilor la niveluri paralizante pe parcursul intregii perioade de criza 2009-2010 si restrictionarea normelor de creditare si provizionare.

Erorile de politica monetara si de credit nu au facut decat sa genereze si sa aplifice crizele. Cumpararea vectorilor de opinie si canalizarea publicitatii bancare au reusit sa mute atentia publicului de la conducerea Romaniei prin criza.

Momentan ne confruntam cu amenintarea facuta de un consilier BNR (Croitoru) de crestere a dobanzilor cand inflatia este la -3% anualizat, cu amenintarea privind modificarea (inasprirea) conditiilor de creditare prin noi norme BNR pentru creditul ipotecar, cu declaratiile panicarde ale presedintelui Consiliului Fiscal,cu ghidaje (moral suasion folosita stramb) de finantare si numire a prietenilor, de evitare a evidentierii ilegalitatilor, de restructurare/salvare/vanzare selective a portofoliilor bancilor private.

Criza nu se mai poate manifestain 2016 deoarece procesele economice au inertie. In schimb, prin tragerea franei de mana de catre decidentii de politica monetara si de credit se poate induce o criza in 2017.

Experienta conducerii Romaniei prin crize in ultimii 26 de ani a contribuit determinant la ritmul mediu redus de crestere si cel mai mult la dezvoltarea inegala a regiunilor Romaniei.”

Nu doar prin „tragerea franei de mana” se poate induce o criza. Actuala guvernare PSD-ALDE a apasat prea tare pe acceleratie si e posibil, cum arata Florin Citu, o criza intr-un viitor apropiat, poate chiar la anul… Insa iata ce spune Florin Citu intr-o postare pe FaceBook din 7 septembrie a.c.:

„Liviu Dragnea, ai curaj sa-ti rectifici erorile din programul de guvernare?

Astazi despre un lucru foarte important pentru viitorul nostru. In postare va explic de ce rectificarea bugetara poate fi doar una negativa.

In Romania rectificarile bugetare sunt fie pozitive, fie negative. Mai exista si situatia in care se iau bani din bugetul unui minister (pentru ca nu s-au cheltuit acei bani) si se transfera altor ministere. Atentie! Asta este o rectificare simpla, nu pozitiva (aviz Tudose). Rectificarea pozitiva se poate face doar cand veniturile la buget incasate sunt mai mari decat cele programate. Astfel guvernul distribuie un surplus. Rectificarea negativa se face atunci cand veniturile incasate sunt mai mici decat cele programate (aviz Dragnea). Atunci trebuie sa reduci cheltuielile.

A. Situatia existenta si premizele rectificarii bugetare

Rapoartele trimestriale publicate de ministerul finantelor arata ca dupa 6 luni veniturile la buget sunt cu 5 miliarde mai mici (!!!) decat cele programate. Asta in ciuda cresteri economice pe care Tudose ne-o vinde ca fiind cea mai mare din UE, de 5.8%.

Mai mult, in primele 6 luni ale lui 2017 datoria publica a crescut cu 18.7 miliarde lei. Iar preturile de consum, dupa 7 luni, au crescut cu 1.5% si sunt estimate sa depaseasca tinta de inflatie. Cel mai important lucru insa este ca din cresterea economica de 5.8% in primul semestru, 5.5 vine din consum. Adica 95%. Si cu toatea acestea veniturile din TVA sunt mai mici cu 4.7 miliarde decat cele programate.

Acestea sunt premizele de la care pleaca o decizie de rectificare bugetare care poate fi doar negativa!!!

Pentru o imagine cat mai clara a situatiei bugetului la momentul acestei rectificari bugetare sunt obligat sa cer ca Prim-Ministrul, Mihai Tudose, sa fie audita in Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital de la Senat pentru a prezenta executia bugetului general consolidat (nu doar a bugetului de stat), colectarea TVA fara SWAP, rambursarile TVA in comparatie cu programul aprobat la inceputul anului!

B. Decizia privind rectificarea bugetara

In aceste moment, situatia economica arata ca este necesara o rectificare a bugetului. Prima rectificare bugetara din acest an poate fi doar negativa.
In cazul in care guvernul decide sa faca o rectificare pozitiva, asa cum declara public, premierul Tudose se va afla exact in situatia in care se afla si guvernarea anterioara.

O rectificare bugetara pozitiva ma obliga sa propun PNL sa ceara o comisie de ancheta a rectificarii bugetare!!!

Sa argumentez.

La inceputul lui ianurie am facut parte din comisia de ancheta a rectificarilor bugetare din anul 2016. Aceasta comisie a fost ceruta de Liviu Dragnea pentru a ancheta “gaura” de la buget. Acum situatia este mult mai grava deoarece anul trecut veniturile la buget erau cu 4.7 miliarde mai mici decat cele programate. Anul acesta sunt cu 5.1 miliarde mai mici.

Dar, inainte de a avea aceasta rectificare este necesar sa avem concluziile raportului comisiei de ancheta pentru rectificarile din 2016. Va reamintesc ca in acel moment atat Grindeanu cat si Ministrul Finantelor Publice au declarat public ca Dragnea se inseala.

Aici este bine sa mentionez si ce spunea Curtea de Conturi despre rectificarile bugetare din 2016:
– cele două rectificări bugetare a fost realizată într-o manieră optimistă, deși gradul de realizare a veniturilor bugetare la momentul elaborării acestor acte normative înregistra valori cu circa 5% mai mici decât nivelul programat (veniturile nerealizate la BGC de 4,7 miliarde lei, respectiv de 9,5 miliarde lei);

– decizia corecta in cazul celor doua rectificari bugetare ar fi fost ajustarea negativă atât a veniturilor, cât și a cheltuielilor bugetului general consolidat; (aceasta este concluzia raportului Curtii de Conturi)

Concluzia mea este ca prima rectificare bugetara in acest an trebuie sa fie negativa!!!

In acest context trebuie sa mentionez si ce se intampla cu locurile de munca. In 2016 in primele 6 luni au fost create 131 mii locuri de munca, iar 2017 cu o crestere economica cu 1 punct procentual mai mare doar 120 mii locuri de munca! Vedeti de ce ma ingrijorez? Ne spun ca avem crestere economica record in timp ce veniturile la buget sunt mai mici si economica creaza mai putine locuri de munca.

Ceva nu se leaga!

Sfatul meu pentru guvernul Tudose este ca de aceasta data sa ia o decizie bazata pe realitatile economice si nu una care sa asigure doar promovarea imaginii PSD. Aceasta este o decizie foarte importanta!”

E clar ca suntem intr-o situatie de depreciere a economiei, dar Guvernul Tudose pare a nu tine cont de acest lucru… Florin Citu are dreptate: ceea ce trebuie facut acum este sa se evite dezechilibre bugetare mari, ce ne pot afecta in viitor. Guvernul insa s-ar putea imprumuta. Insa ceea ce e uimitor la noi e faptul ca Guvernul n-are, in realitate, nicio strategie legata de imprumuturi si de folosirea acestor bani. Ei vor merge automat in salariile de la stat, ca PSD doar a promis marirea salariilor la stat, in general vorbind in consum, marind deficitul balantei comerciale si indatorand fara vreun folos tara. Aici nu e vorba de o refacere industriala a tarii, nu asta urmareste acest Guvern, desi ar trebui inceput tinand cont, spre exemplu, de realitatile din Teleorman, judetul sefului PSD, de care acesta nici nu se sinchiseste. Nici modernizarea Armatei nu-i preocupa, desi ar trebui pentru ca avem o obligatie fata de NATO de crestere la 2% din PIB a bugetului pentru Aparare si acest lucru ce se si impune in actualul context international. Banii merg in consum si nimic mai mult – la atat se reduce filozofia economica a cuplului penal Dragnea-Valcov. Fara vreun plan, fara vreo strategie economica viabila. Ce spune Dl. Citu e real: se cauta prin orice mijloace sa se asigure promovarea imaginii PSD si nimic mai mult – de fapt e singurul plan, singura strategie a PSD-ului.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor si statisticilor.

Populism cu un scop clar: castigarea convingatoare a viitoarelor alegeri

E de ajuns sa citim acest articol din Romania Libera ca sa ne convingem ca asa stau lucrurile:

Legea salarizării, aprobată de comisia din Senat: Măriri de peste 100% pentru dascăli și de 200% în sănătate, până în 2022

„Potrivit draftului legii salarizării unitare, angajaţii din educaţie ar urma să primească, până în 2022, măriri de salariu de peste 100%, iar în sănătate urmează a fi creşteri şi de 200%. Luni, proiectul va ajunge în plenul Senatului pentru vot.

Astfel, un profesor cu studii superioare de lungă durată şi cu gradul didactic I are, în momentul de faţă, un salariu de aproximativ 2.500 de lei. La anul, în 2018, acesta va ajunge să câştige cu 50% în plus, adică, peste 3.700 de lei, urmând ca până în 2022 să se ajungă la un salariu de bază cuprins între 4.300 şi 5.500, în funcţie de vechimea în învăţământ, scrie Mediafax.

Potrivit legii salarizării, un învăţător sau educator cu gradul I didactic, va primi până în 2022, un salariu mărit cu peste 100%. Mai exact, dacă acum primeşte lunar aproximativ 2000 de lei, în 2018, va câştiga cu 50% în plus, adică puţin peste 3.000 de lei. Iar în 2022, în funcţie de numărul anilor petrecuţi în sistemul de educaţie, învăţătorii vor primi un salariul cuprins între 4.000 şi 4.400 de lei, lunar.

Personalul medical, câștigătorii

De asemenea, proiectul legii salarizării unitare mai prevede că în sănătate urmează a fi creşteri şi de 200% până în 2022. Astfel, printre cele mai mari creşteri salariale vor fi ale medicilor primari şi specialişti, rezidenţilor şi asistenţilor medicali.

Un medic primar din unităţi sanitare şi de asistenţă medico-socială are, în prezent, un salariu de puţin peste 4.500 lei. Potrivit legii salarizării, acesta va avea în anul 2018 un venit de 12.500 lei. Un doctor specialist ar urma să ajungă de anul viitor la un salariu de 9.900 lei, faţă de 3.544 cât primeşte acum, conform sursei citate.

Potrivit draftului, în proiect este prevăzută creşterea veniturilor rezidenţilor, astfel: celor din anul I ar urma să le crească salariile de la 2.105 la 5.700 lei, celor din anul II de la 2.361 la 6.100 lei, celor din anul III de la 2.635 la 6.700 lei. Rezidenţii din anii IV şi V ar urma să aibă venituri de 7.300 lei, faţă de 2.709 lei, iar cei din anii VI şi VII 7.900 lei, de la 3.262 lei. Şi medicii stomatologii din spitalele de stat vor avea salarii mai mari, de 9.900 lei faţă de 3.544 lei.

Comisia de Muncă din Senat a adoptat, joi, cu 6 voturi „pentru”, un vot „împotrivă” şi 4 abţineri, Raport favorabil la proiectul Legii salarizării, după 3 zile de dezbateri. Proiectul de lege va intra, luni, în plenul Senatului, pentru dezbatere şi vot final. Camera Deputaţilor este for decizional. Legea ar urma să intrare în vigoare la 1 iulie, potrivit declaraţiilor politice făcute de majoritatea parlamentară şi de liderii PSD.

„România liberă” a analizat care sunt principalele probleme ale actualului proiect de lege a salarizării, care anunță aceste creșteri spectaculoase de salarii.”

Este un exemplu clasic de populism electoral, care vizeaza salariatii din sectorul de stat, in scopul de a-i face pe acestia binevoitori la alegerile viitoare fata de PSD, desigur. Propunand niste mariri salariale nesustenabile, depasind in mod iresponsabil tinta de deficit bugetar de 3% din PIB. Despre Comisia pentru munca, familie si protectie sociala din Senat – aici. Interesant ar fi de vazut cum s-a votat – iata ce ne spune HotNews:

Legea salarizarii a primit raport de admitere in comisia de munca a Senatului, dupa 3 zile de dezbateri

„Comisia de munca a Senatului a adoptat joi seara un raport de admitere cu amendamente la proiectul de lege a salarizarii, dupa trei zile si mai bine de 25 de ore de dezbatere, transmite News.ro.

Raportul de admitere a fost adoptat cu 6 voturi „pentru” (PSD si UDMR), 1 vot „impotriva” (USR) si 4 abtineri (PNL si PMP). Ministrul Muncii, Lia Olguta Vasilescu, prezenta pe tot parcursul dezbaterilor legii salarizarii din comisia de munca a Senatului, le-a multumit tuturor, inclusiv opozitiei.

„Multumesc pentru eforturi, inclusiv opozitiei pentru ca au avut cateva amendamente foarte bune de natura corecteze legea astfel incat sa iasa o lege cat mai corecta, cat mai buna din Parlament”, a spus Olguta Vasilescu la finalul dezbaterilor din comisia de munca.

Raportul comisiei urmeaza sa fie trimis plenului Senatului pentru dezbatere si vot final, presedintele comisiei de munca, Ion Rotaru (PSD) spunand ca acest lucru se va intampla cel mai probabil luni.

Comisia a adoptat o serie de amendamente la proiect, printre care majorari salariale pentru angajatii Garzilor de mediu, ai Consiliului Legislativ, ai ANI si ai ANAF, precum si pentru primari si viceprimari, dar si in domeniul Educatiei.

Senatul este prima camera sesizata pe legea salarizarii, urmand ca forul decizional sa fie Camera Deputatilor, actul normativ urmand sa intre in vigoare de la 1 iulie 2017. „

Deci lucrurile sunt destul de clare: populismul practicat de catre PSD-ALDE a ajuns la paroxism!! Insa oamenii ar trebui sa stie ca depasirea tintei de 3% a deficitului bugetar impinge Romania ca sa se imprumute intr-o maniera nesustenabila. In general, se taie masiv de la investitii, asta insemnand ca nu se prea mai fac deloc. Pentru ca PSD sa mituiasca electoratul bugetar ca acesta sa-l voteze cu cea mai mare larghete!!

Pe spinarea contribuabilului, desigur!

V-as mai propune sa cititi si acest editorial semnat de Radu Soviani despre cresterea economica de „cincivirgulasaptelasuta”. Interesanta si semnificativa ideea: „Deci dacă SRI știe cum merge economia, știe și Grindeanu„. Adica se stiu lucrurile, cu alte cuvinte: SRI stie cum merge treaba. Dar as cita si un pasaj, zic eu, interesant:

„6 ianuarie 2013: ,,Am semnalat modul in care Institutul National de Statistica actioneaza la comanda politica inca din 14 martie 2012. Si anume faptul ca Institutul National de Statistica a raportat un PIB umflat rau pentru anul 2011. Adica, daca in noiembrie prognoza de PIB 2011 era de 547 de miliarde de lei, la sfarsitul lui decembrie – 60 de zile mai tarziu – PIB-ul a crescut miraculos la 578 de miliarde de lei. Din pix. Scopul? La un PIB mai mare, veniturile bugetare cresc (PIB-ul reprezinta suma bunurilor si serviciilor realizate intr-o economie in termen de un an). Cu cat bunurile si serviciile sunt mai valoroase, cu atat taxele incasate pe bunuri valoroase sunt mai mari si prin urmare apare un plus de venituri (fictiv) care poate fi distribuit (cert) prin cheltuieli. Doar ca atat timp cat veniturile sunt fictive, pe baza lor nu se pot face cheltuieli certe decat intr-un singur mod: nu prin acoperire de venituri ci prin majorarea deficitului bugetar (valoarea cheltuielilor bugetare neacoperite de venituri bugetare). Practic o minciuna.”

Și da, în acest moment, cu riscul de a fi acuzat din nou că atentez la ,,încrederea în datele statistice” și pe baza faptului că atunci, în 2012,  am avut dreptate, pot afirma legtim: PIB-ul aferent trimestrului I 2017 a fost umflat. O parte în urma stimului economic nenecesar, și o parte ca în 2012.” (cu rosu subl. mea)

De asemenea va propun sa cititi si parerea lui Florin Citu:

„Grindeanu, guvernul minus…!

In mod normal nu as fi scris aceasta opinie pentru ca cel la care o sa ma refer a fost pentru mine doar o marioneta a lui Dragnea. A reusit totusi sa-mi atraga atentia.

Personajul respectiv, in loc sa gestioneze treburile tarii s-a apucat dintr-o data sa emita opinii la TV pe teme economice. Am un deja vu cu Ponta.

Cei mai tineri poate nu stiti, dar restul poate va aduceti aminte de Muppets Show. Oamenii isi dau cu parerea despre orice, exact ca in show-ul respectiv.

Prima declaratie care m-a facut sa tresar, a lui Grindeanu, a fost despre evolutia exporturilor. Pe scurt, el face o treaba fantastica iar dovada o reprezinta exporturile record. Nu a mentionat Guiness Book.(asta e treaba lui Dragnea). E clar, omul e habarnist. A citit pe sarite. A uitat importurile.

Domnule prim-ministru, inainte sa va exprimati in legatura cu cresterea exporturile trebuia sa fi citit tot ce au scris cei care v-au informat. Acolo, sigur mai era si evolutia importurilor. Tot record, si peste exporturi. Asta inseamna, atunci cand importurile sunt mai mari decat exporturile, balanta comerciala este negativa. Asta influenteaza PIB-ul negativ, nu pozitiv si inseamna ca valuta iese din tara si nu intra. Cand cititi ceva, cititi tot. Nu e frumos sa-i mintiti pe romani.

A doua declaratie, asta m-a facut sa ma iau cu mainile de cap, se refera la cresterea economica. Alaturi de Dragnea si Ponta v-ati repezit sa va laudati la televizor. Sa va spun un secret. Astazi toti romanii pot sa numeasca guvernul dumneavoastra “Grindeanu minus”.

Sa va explic, ca sa intelegeti. Dumneavoastra v-ati laudat cu o crestere economica de 5.6% in timp ce guvernul Ciolos, in trimestrul II, avea o crestere de 5.9%. Tot pe date provizorii. Si asta in aceleasi conditii in care ati atras tot zero fonduri europene. Iar la investitii stati mai prost. Sa nu mai aduc aminte de colectare ca iar intrebati in stanga si in dreapta la ce ma refer. De aceea domnule Grindeanu, imi permit sa numesc guvernul dumneavoastra “guvernul Grindeanu minus”.

O sa va mai zic un singur lucru. Orice scadere economica de acum inainte pune in pericol legea salarizarii unitare si o sa aveti probleme cu cei pe care i-ati amagit. Nu mai spun ca Liviu Dragnea o sa dea vina pe dumneavoastra.

E o vorba, “ai carte ai parte”.”

Am impresia ca asist la o simfonie a populismului, nu doar in Romania, dar si pe plan european sau mondial. Ar fi o intrebare: cine e dirijorul? 😉

Dar ca sa ne facem o idee mai clara asupra grandiosului populism propus de catre PSD-ALDE, va propun sa cititi inca o postare a D-lui. Florin Citu:

„Dragnea te da afara din tara daca nu esti medic…

Guru finantelor romanesti, Liviu, a emanat inca o idee menita sa asigure cresterea spectaculoasa a economiei. Acoperind practic toate domeniile, autodidactul ataca cu curaj problema medicinei romanesti. Asa cum o intelege el.

Afima sus si tare ca incepand cu 2018 medicii nu vor mai plati impozite in Romania. Dupa o ora de stupefactie toata tara a inceput sa-si puna intrebari.

Iata cateva:
– despre care medici vorbeste domnul Dragnea? Cei de la stat, cei din privat, sau despre toti?

– in aceasta psihoza creata de vestea marelui conductor, parintii ii orienteaza pe copii spre medicina. Nu sunt prea putine cele 8 spitale regionale si unul republican din programul de guvernare in aceste conditii?

– ce vor face doctorii din Ungaria, Bulgaria, Moldova si Serbia? Vin toti sa-si declare afacerea in Romania? Dar ce facem cu romanii nostri atunci?

– ce vom face cand vom avea mai multi doctori decat farmacii, cazinouri si case de pariuri?

– ce facem daca romanii devin mai sanatosi?

– cine va plati pentru translatorii din spitale? crede cineva ca studentii straini la medicina din Algeria, Iran, Liban, Libia, Congo, Pakistan, Bangladesh mai pleaca acasa?

– dar noi astia care nu suntem medici ce facem? noi putem sa plecam?

Avem si o veste buna. Se pare ca daca esti doctor si vrei sa beneficiezi de aceasta scutire de impozite, trebuie sa ai domiciliu in Teleorman. Si uite asa se rezolva si decalajul economic dintre judetele tarii! Tare carmaciu, nu!

#romaniitrebuiesastie

P.S. Urmeaza planul diabolic de “repopulare” a judetului Teleorman cu librarii.” (subl. mea)

As dori sa cred ca ce spune Dl. Citu in aceasta postare e o gluma sau e vorba de un pamflet… Dar ma tem ca e adevarat… Insa populismul tinteste, in acest exemplu, aceasta categorie profesionala – medicii, pentru ca acestia sa dea voturile PSD-ului. Se urmareste un impact, hai sa-i zic asa, devastator al acestei stiri – SE MARESC SALARIILE!!!! – asupra opiniei publice. Si cine le mareste? Pai, PSD-ALDE le mareste!! Atunci hai cu totii sa votam cu PSD!! 🙂 Cu atat mai mult cu cat PDL a taiat salarii si pensii!!! Bazandu-se pe faptul ca pe cetatean il intereseaza mai putin ca legea salarizarii ar urca deficitul bugetar la 4 % din PIB in 2017 si la 5% din PIB in 2018, pe o crestere economica indoielnica. As cita aici ce spune Radu Soviani in editorialul sau:

„Problema reală este însă alta: dacă Grindeanu ia decizii bazându-se pe creșteri inventate.

Pentru că dacă face asta, va intra în istorie: este primul ministru al României din ultima sută de ani care favorizează decisiv situația în care, pentru prima dată în ultima sută de ani, creează premisele pentru ca generatia următoare să o ducă MULT MAI PROST decât generația actuală.„

Si reiau ce spune Dl. Florin Citu:

„Dumneavoastra v-ati laudat cu o crestere economica de 5.6% in timp ce guvernul Ciolos, in trimestrul II, avea o crestere de 5.9%. Tot pe date provizorii. Si asta in aceleasi conditii in care ati atras tot zero fonduri europene. Iar la investitii stati mai prost. Sa nu mai aduc aminte de colectare ca iar intrebati in stanga si in dreapta la ce ma refer. De aceea domnule Grindeanu, imi permit sa numesc guvernul dumneavoastra “guvernul Grindeanu minus”.” (subl. mea)

Astea sunt detalii tehnice pe care nu stiu cati le inteleg, probabil putini, dar poate ca ma insel… Chestiunea e ca depasirea tintei de convergenta – 3% din PIB pentru deficitul bugetar – face ca Romania sa se imprumute masiv si sa faca datorii in moneda straina. Din cate inteleg, ne imprumutam in euro, care nu e inca moneda noastra. Nu ne imprumutam in moneda proprie. Am vazut ce s-a intamplat cand Ceausescu s-a imprumutat in US$… Cu deosebirea ca, desi dictatura, Ceausescu a avut, totusi, un plan de dezvoltare industriala a Romaniei si de modernizare a agriculturii (bun, rau, dar l-a avut!) – nu a vizat doar o anumita categorie de salariati, cum pare a face acum PSD-ALDE cu salariatii bugetari, adica cei dintr-un sector neproductiv. Trebuie atrasa atentia asupra riscurilor pe care le induce o asemenea politica. Si sunt riscuri serioase…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Apropo de ceea ce aratam inca din octombrie 2013

Acum citim peste tot ca Romania e din nou in recesiune, Traian Basescu a iesit din nou la rampa ca sa ne comunice lucrul acesta si sa arate ca PSD, PNL, PDL ii mint pe romani (doar PMP nu-i minte…?) pentru ca vine campania electorala. Sa vedem intai ce spune presa:

HotNews

Traian Basescu: Romania, in recesiune, nu poate sa reduca CAS, nu exista resurse / PSD, PNL si PDL ii mint pe romani pentru a le lua voturile

Se arata ca:

„Romania a intrat in recesiune, „indiferent ce definitii ar utiliza dottore” Victor Ponta, a declarat joi presedintele Traian Basescu, care a avertizat ca daca se aproba reducerea CAS cu trei puncte procentuale Romania va pierde acordul cu FMI si Uniunea Europeana si va intra in criza.

Seful statului, care a sustinut o conferinta de presa la Palatul Cotroceni, dupa ce datele Eurostat au aratat ca Romania a intrat in recesiune tehnica, factorii principali pentru actuala sitatie sunt taxa pe stalp si taxa pe combustibil.

„E un semnal de alarma pe care il trag, am mai trait o data acest proces cu un guvern mincinos, al lui Tariceanu, si ne pregatim din nou sa intram intr-un astfel de proces de depreciere a situatiei macroeconomice”, a spus Traian Basescu.

Acesta a acuzat opozitia formata din PNL si PDL ca a intrat in „corul mincinosilor” si al „incompetentilor” solicitand reducerea CAS in aceste conditii macroeconomice.

„Oameni buni, eu nu mai candidez si imi doresc reducerea CAS daca e posibil. Rectificarea arata ca nu sunt resurse nici macar pentru 2014, rectificarea a fost negativa, chiar daca el a spus poporului ca a facut una pozitiva”, a spus seful statului, acuzand PNL ca face aceeasi politica pe care a facut-o atunci cand era alatur de PSD, „demagogie si minciuna” pentru a castiga avantaje in campania electorala.

„Am vazut acest film pe pielea mea si ii avertize pe romani sa nu se lase pacaliti pentru ca daca se lasa pacaliti la anul ei vor plati costul naivitatii”, a mai spus presedintele.

Iata mai jos cele mai importante declaratii facute de seful statului:

• O scurta informatie, fara a dori sa intru in polemica cu propaganda guvernamentala
• Am mai vazut acest film, cu un guvern caruia ii duduia economia, si lui Ponta ii duduie economia, in cap
• Conform standardelor europene, Romania a intrat in recesiune. Indiferent ce definitii ar utiliza dottore, va invit sa vedeti definitia Eurostat
• Doua trimestre succesive cu scadere a cresterii economice fata de trimestrul anterior
• Romania se afla in aceasta situatie chiar daca fata de anul 2013 are o usoare crestere economica, dar deja economia a intrat in declin si e unul de doua trimestre consecutive
• Trimestrul 1, cu o crestere negativa de 0,2% din PIB, si Trimestrul 2, crestere negativa de 1% fata de trimestrul 1
• Asta in termeni tehnici inseamna ca economia a intrat in recesiune
• Cauzele sunt multe:
• In primul rand, generic vorbind, e proasta guvernare si impresia ca suntem guvernati pentru ca premierul merge la televizor unde vorbeste despre economie fara sa inteleaga ce se intampla in urma deciziilor pe care le ia.
• S-a facut o reducere a investitilor cu 22,5% fata de primul semestru 2013
• A doua cauza e reducerea investitiilor straine directe, pe primele sase luni in scadere cu 10% fata de anul trecut.
• Si un semn major de alarma pe care l-am vazut in februarie 2009, cand au aparut datele statistice cu privire la luna octombrie 2008, cand duduia economia incompetentilor Tariceanu si Vosganian
• In iunie scaderea investitiilor straine directe e de 70%, chiar daca pe primul semestru avem 10%
• O alta cauza este multitudinea de taxe introduse pe economie si populatie
• Doua taxe insa au lucrat ca o frana pentru economie: taxa pe infrastructura, pe stalp, si taxa pe combustibil, de 7 centi, tranformati ii 11 centi, dupa aplicare TVA si inflatie
• Acestea sunt principalele cauze ale franarii economiei.
• Anul trecut au avut o crestere exploziva pentru ca au venit la plata facturile lui Boc.
• Anul acesta nu au facut niciun mare proiect nou, pe primele sase luni absorbita a crescut cu numai 3%
• In principal acestea sunt cauzele pentru care economia a intrat in recesiune
• in conditiile in care inca mai pastreaza o usoara crestere pe primele sase luni fata de 2013
• Subliniez ca pe trimestrul 2 Romania are cea mai mare scadere din UE, 1%
• Tari care mai au scadere sunt Germania, cu 0,2% din PIB, Italia, 0,2, Cipru, 0,3, in rest toate tarile sunt pe crestere, dar Romania e singura tara cu o scadere de un procent
• Aceste lucruri nu mai pot fi acoperite de propaganda pontista
• Proasta guvernare e o realitate
• A avut toate conditiile, stabilitatea macro preluata de la guvernul Boc, prin incompetenta si minciuna reuseste sa creeze din nou dezechilibre
• E un semnal de alarma pe care il trag, am mai trait o data acest proces cu un guvern mincinos, al lui Tariceanu, si ne pregatim din nou sa intram intr-un astfel de proces de depreciere a situatiei macroeconomice.
• Inca nu e tarziu, inca se pot lua masurile adecvate evitarii intrarii in criza, dar criza e aproape, suntem in recesiune
• Pe acest fond, astazi s-a lansat corul mincinosilor, al incompetentilor, cand premierul si incepand de azi cu toata forta si noii lor aliati in dezechilibrarea economica a tarii, Alianta Crestin Liberala, formata din PNL si PDL, cer convocarea parlamentului pentru reducerea CAS
• Oameni buni, eu nu mai candidez si imi doresc reducerea CAS daca e posibil
• Rectificarea arata ca nu sunt resurse nici macar pentru 2014, rectificarea a fost negativa, chiar daca el a spus poporului ca a facut una pozitiva
• Au ascuns cifrele si au facut niste desene
• Un desen fantezist si nu putea fi o rectificare pozitiva atat timp cat veniturile din impozitul pe salarii s-au realizat in proportie de 94,6%
• Veniturile din TVA s-au realizat in proportie de 94,3%, o neincasare de 1,49 mld lei la buget
• Veniturile din accize, in proportie de 97,4%, neincasare de 301 mil lei
• Contributiile sociale, acolo de unde se platesc si pensiile, care si asa au buget deficitar cu 12,5 mld, s-au realizat in proportie de 98,3%, 478 mil neincasati fata de planificat.
• In aceste conditii ideea promovata – eu le-as spune la toti laolalta USL, asta sunt, Ponta, liberalii si PDL sunt USL
• Liberalii au si candidatul la prezidentiale, fac politica pe care au facut-o alaturi de PSD, demagogie si minciuna, vor avantaje in campanie pe tema CAS
• Nu avem resurse, vor sa-i amageasca pe cei din economie, reducerea CAS nu o fac pe seama partii incasate de angajat, lasa bani la companii
• Reducerea CAS accelereaza intrarea in criza prin accentuarea masiva a deficitului la fondul de pensii
• Am vazut acest film pe pielea mea si ii avertize pe romani sa nu se lase pacaliti pentru ca daca se lasa pacaliti la anul ei vor plati costul naivitatii
• Iesirea din criza se va face pe spinarea romanilor daca intram in criza.
• Nu am sa uit niciodata 2010 cu masurile impuse pentru a ne reechilibra dupa masuri propagnadistice care vizau castigarea alegerilor de Tariceanu si gruparea lui, caruia nu i-a fost mila de populatie
• In mod egal, liderii marilor formatiuni politice de la putere si de la opozitie sunt la fel de iresponsabili si mincinosi, fie ca vorbim de Ponta, Iohannis sau Blaga.
• Clameaza reducerea CAS si vor baga tara in criza
• Daca mizeaza ca dand un vot in parlament pentru a doua oara o sa tergiversez legea vreau sa va spun ca e e foarte putin probabil sa o pot face, nu am intors-o pe motive constitutionale, nu exista formulari care sa vizeze atacuri la constitutie
• Ii avertizez sa nu se joace cu tara de dragul minciunii electorale, nu toate minciunile sunt acceptabile, cele prin care prabusesti tara, o bagi in criza, sunt inacceptabile
• Altfel, pot sa minta si depinde cat ii suporta populatia
• Eu consider ca momentul in care fac aceasta declaratie e nepotrivit, lumea e cu gandul la Sfanta Marie, la multi ani cu anticipatie tuturor, dar mi s-ar fi parut inadmisibil sa las acest avertisment pentru saptamana viitoare
• O spun inca o data, in mod egal: PSD, PNL si PDL ii mint pe romani pentru a le lua voturile
• Ii mint pe cei din economie pentru a obtine bani de campanie, vor baga tara in criza, suntem doar in recesiune acum.
• Introducerea reducerii CAS va crea un gol de resurse mult prea mare in raport si cu celelalte obligatii asumate si spun public: daca se introduce reducerea CAS Romania pierde acordul cu FMI si UE, cu implicatiile care decurg de aici, credibilitate si top-up la proiectele europene
• Mi-ar fi usor pentru ca eu imi predau mandatul inainte sa vina efectele unei astfel de masuri, dar vreau sa stie ca eu am spus populatiei ca este mintita acum
• Sunt si solutii de revenire: anularea taxelor suplimentare si economia isi va da drumul din nou
• Anularea taxei pe stalp, revenirea la vechiul pret al combustibilului ar ajuta economia sa inceteze sa mai gafaie
• Acum trebuie facuta din nou sa respire normal
• Nu reducerea CAS va avea acest efect, ci extragerea poverilor suplimentare
• Vad ca si INS, care a lansat o minciuna prin omisiune revine si isi aduce aminte ca a folosit un formular standard din 2009, cum e posibil sa ne spuna UE ca am intrat in recesiune si nu institutul de statistica al tarii noastre
• E a treia institutie care capoteaza sub  presiune politica, dupa Avocatul Poporului si CNA
• Ce a facut azi INS e ca scoaterea sigurantei la CNA, au scos si ei putin siguranta ca sa poata minti Victor Viorel
• Au facut ce a facut si seful lor, au plagiat un formular din 2009 si de asta au omis sa spuna ca am intrat in recesiune.

 

REFERINTE

Traian Basescu: Institutul de Statistica, a treia institutie care capoteaza sub presiunea politica, dupa Avocatul Poporului si CNA „

E oficial: Romania a reintrat in recesiune economica dupa doua trimestre consecutive cu scadere economica. INS a ascuns datele, Eurostat le-a facut publice

Se arata ca:

„Cea mai neagra veste pentru Romania: economia a intrat in recesiune, dupa ce doua trimestre consecutive (Trimestrul 1 si Trimestrul 2 din 2014) au inregistrat contractie economica. Informatia a aparut initial intr-un comunicat Eurostat difuzat in cursul diminetii de joi, 14 august, si a fost confirmata telefonic pentru HotNews.ro de Institutul National de Statistica. Economia Romaniei a scazut in trimestrul 2 cu 1% fata de trimestrul 1, si cu 0,2% in trimestrul 1 2014 fata de trimestrul 4 din 2013.

Informatia privind scaderea cu 0.2% a fost data oficial doar de Eurostat in comunicat, INS trecand informatia sub tacere. Informarea initiala a INS privind evolutia T1 2014 fata de T4 2013 a fost de crestere economica de 0,1%, dar intre timp a avut loc o revizuire a datelor, revizuire care a confirmat scaderea economica. INS nu a facut niciodata publica aceasta revizuire negativa. Pana astazi, cand Eurostat a prezentat public cifrele care arata ca Romania a reintrat in recesiune economica pentru prima data dupa iesirea din recesiune in trimestrul 2 din 2012.

Datele oficiului european de statistica arata ca PIB-ul Romaniei s-a contractat pentru al doilea trimestru consecutiv (dinamica trimestru la trimestru), cu 1% in trimestrul II.

• Nota: Recesiune tehnica inseamna existenta a doua trimestre consecutive cu scadere economica (Eurostat).
• Nota: Romania mai intrase în recesiune în trimestrul al 3-lea din 2008 si a iesit din recesiune in trimestrul I al anului 2011. Romania a reintrat in recesiune in trimestrul I din 2012 si a iesit din recesiune in Trimestrul 2 din acelasi an.

„Cu alte cuvinte, economia Romaniei a reintrat in recesiune tehnica. Aceasta evolutie a fost determinata de contractia investitiilor productive, care nu a putut fi contrabalansata de relansarea consumului privat. Mentionam faptul ca in primul semestru economia interna s-a confruntat cu o divergenta intre climatul investitional din economia reala si climatul investitional din economia financiara, pe fondul climatului macro-financiar extern, a crizei din Ucraina si a politicii statului in materie de investitii publice”, se arata intr-un raport semnat de economistul sef al Bancii Transilvania, Andrei Radulescu, publicat joi dupa pranz.

Intr-o discutie cu oficialii INS acestia au admis ca au revizuit in scadere datele pe primul trimestru din 2014 si ca suntem in recesiune tehnica.

Potrivit Eurostat, singurele tari din UE care mai inregistreaza recesiune economica sunt Cipru si Italia.

Cele mai importante evenimente cu impact negativ asupra economiei in anul 2014:

– Taxe si impozite crescute pentru companii si consumatori. Celebra taxa pe stalp (taxa pe constructiile speciale) si acciza suplimentara pe combustibil au fost criticate de toti jucatorii economici. De exemplu, Petrom – cea mai mare companie autohtona – a anuntat ieri o scadere semnificativa a vanzarilor si a profitului, blamand exact cele doua taxe suplimentare introduse de Guvernul Ponta

– Nerealizarea veniturilor prognozate de Guvern. Acest fapt s-a transferat in scaderea investitiilor facute de stat in economie, cu efect pe orizontala

– Investitiile straine directe au scazut in primul semestru cu 10% fata de perioada similara din 2013 (date BNR). Ceea ce inseamna ca in economie a intrat si mai putin capital decat anul trecut, care a fost oricum unul foarte slab din acest punct de vedere

– Situatia foarte slaba in ceea ce priveste atragerea fondurilor europene. In prima jumatate a acestui an, Romania a cerut de la Bruxelles doar 2,56% din fondurile structurale alocate pe perioada de programare 2007-2013

– Situatia din UE, unde cresterea economica a incetinit la randul ei

Ce se mai arata in Raportul Bancii Transilvania:

• La nivelul economiei reale climatul investitional s-a deteriorat, fapt reflectat de declinul formarii brute de capital fix, cu impact nefavorabil pentru dinamica intregii economii. Mentionam faptul ca planurile investitionale ale companiilor au fost nefavorabil influentate in semestrul I de acciza la carburanti si de taxarea constructiilor speciale

• In economia financiara climatul a fost pozitiv: costul finantarii statului a consemnat noi minime istorice, iar indicele bursier BET a urcat cu 8%

• Evolutia nefavorabila a investitiilor productive din primele sase luni ale anului se reflecta negativ laa nivelul potentialului economic

• In scenariul central (care va fi revizuit in toamna) ne asteptam la o relansare graduala a investitiilor productive incepand cu trimestrul al treilea, evolutie sustinuta, printre altele, de declinul costurilor de finantare (la minime istorice) si relansarea creditarii in RON, revigorarea consumului privat, o politica mai proactiva la nivelul investitiilor publice

 

REFERINTE

Liviu Voinea: Avem o incetinire a ritmului de crestere economica
De ce a cazut Romania in recesiune? Presedintele Consiliului Fiscal: Investitiile au scazut din cauza taxelor suplimentare
Eurostat: Romania – printre cele mai accelerate scumpiri din UE​
Eurostat: Romania – cea mai mare scadere economica din UE, pe trimestrul II comparativ cu trimestrul I ​ „

Capital

România a intrat în recesiune economică. VOINEA: „Suntem în grafic pentru o creştere de 2,8% în 2014”

Se arata ca:

„România a înregistrat o încetinire a ritmului de creştere economică, dar este în grafic pentru un avans al economiei de 2,8% în 2014, ţinta pe care este fundamentat bugetul de stat, a declarat joi, pentru AGERPRES, ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea.

‘Ţinta pentru tot anul este o creştere economică de 2,8%. Noi avem o creştere de 2,4% pe brut şi de 2,6% ajustat, la primul semestru, chiar uşor mai mare decât cea de anul trecut, pe primul semestru, iar anul trecut s-a încheiat cu o creştere economică de 3,5%. Suntem în grafic pentru o creştere de 2,8% în 2014, pe care este construit bugetul’, a afirmat Liviu Voinea.

Ministrul delegat pentru buget a menţionat că structura creşterii economice s-a modificat, pentru că agricultura are acum o contribuţie negativă, în timp ce anul trecut a avut o contribuţie pozitivă la creşterea PIB.

‘În schimb, consumul are acum o contribuţie pozitivă, după ce anul trecut a fost stagnant. De asemenea, producţia industrială şi exporturile au contribuţii pozitive. Importantă nu este atât evoluţia de la un trimestru la altul, pentru că aceasta este influenţată de factori sezonieri, conjuncturali, cât cifra anualizată de creştere economică. Avem 2,4% creştere economică, o cifră foarte bună şi peste media zonei euro, peste media Uniunii Europene. Avem o încetinire a ritmului de creştere economică faţă de, să spunem, trimestrul I, dar nu o scădere, o încetinire a ritmului de creştere’, a spus Liviu Voinea.

Oficialul MFP a apreciat că este foarte posibilă o accelerare a ritmului de creştere economică în a doua jumătate a anului 2014, datorită spaţiului fiscal pe care autorităţile îl au la dispoziţie.

‘Deficitul bugetar la şase luni a fost 0,5% din PIB, iar datele preliminare la şapte luni sugerează un deficit bugetar de 0,27-0,3% din PIB. Până la 2,2% din PIB (ţinta de deficit bugetar pentru anul 2014 – n.r.) este un spaţiu fiscal considerabil, care va permite creşterea investiţiilor publice. De asemenea, în zona sectorului privat, la 1 iulie au intrat în vigoare neimpozitarea profitului reinvestit, care ar trebui să stimuleze investiţiile private, şi o nouă creştere a salariului minim, care ar trebui să stimuleze consumul privat’, a precizat Liviu Voinea.

Produsul intern brut în trimestrul II din 2014 a fost, în termeni reali, mai mic cu 1% comparativ cu trimestrul anterior (date ajustate sezonier) însă faţă de trimestrul similar din anul trecut economia românească a consemnat o creştere de 1,4% (serie ajustată sezonier), potrivit estimărilor ‘semnal’ publicate, joi, de Institutul Naţional de Statistică.

Pe serie brută, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 1,2% în T2 2014 faţă de T2 2013.

‘În semestrul I 2014, Produsul intern brut a crescut, comparativ cu semestrul I 2013, cu 2,4%, pe seria brută şi cu 2,6% pe seria ajustată sezonier’, se mai arată în comunicatul citat.AGERPRES„

Si acum va reamintesc ce scriam inca din octombrie 2013:

Taxe si impozite…

In care aratam, printre altele, ca:

„Cel mai mare pericol ce ar putea sa pandeasca economia romaneasca in 2014 este ca sa ajunga din nou in recesiune in urma acestor masuri: noi taxe si impozite, crescute, si Codul Insolventei. Un alt pericol ar fi ceea ce in literatura economica de specialitate se numeste: inflatia prin cresterea costurilor si reducerea ofertei, datorata sporirii de catre stat a sarcinilor fiscale ale intreprinderilor. De aceea s-ar putea sa avem parte la anul de stagflatie. Solutia corecta, dupa parerea mea, era ca sa se fi procedat  exact invers: ar fi trebuit sa se reduca taxele si impozitele (sau sa nu se puna noi taxe si impozite, nici sa se mareasca cele deja existente), si, referitor la insolventa, sa nu existe limita in ceea ce priveste termenul de realizare a unei reorganizari. Pe de alta parte ar fi trebuit sa se reduca mai mult ratele dobanzii si sa se mareasca volumul de credite si masa monetara. Un alt pericol legat de cresterea taxelor si impozitelor si facilitarea insolventei sau mai bine zis a falimentului, ca sa zic asa, il constituie cresterea somajului. Or, cresterea somajului nu poate sa conduca la crestere economica. Dimpotriva! Cu atat mai mult cu cat nu se vede o imbunatatire a performantelor economice a intreprinderilor de stat si nici nu cred ca se va vedea acest lucru anul viitor. Nu se vad masuri pe care Guvernul le-ar lua in aceasta directie. Guvernul a ratat si in privinta instalarii unui management privat la intreprinderile de stat. Un efect nociv al masurilor luate de Guvern ar fi aruncarea multor intreprinderi in economia subterana, ceea ce ar conduce la o diminuare a veniturilor la bugetul de stat. Colectarea taxelor si impozitelor este si acum slaba, o mai buna colectare e greu de crezut ca va avea loc in viitor. De aceea aceste masuri – taxe si impozite noi, marite, la care adaugam acest Cod al Insolventei – nu pot fi decat toxice pentru economia romaneasca.”

Acesta a fost scris pe 8 octombrie. Pe 21 octombrie avertizam din nou:

Previziuni pentru anul viitor…

Si spuneam ca:

„Atrageam aici atentia asupra faptului ca “cel mai mare pericol ce ar putea sa pandeasca economia romaneasca in 2014 este ca sa ajunga din nou in recesiune in urma acestor masuri: noi taxe si impozite, crescute, si Codul Insolventei“. Lucrul acesta imi este intarit si de recenta analiza facuta de Wall Street Journal care arata ca oficialii romani s-au angajat pentru a mentine deficitul bugetar sub 3% din PIB anul viitor,  sa nu creasca cheltuielile bugetare, sa nu relaxeze politica de prudenta fiscala.”

Dupa cum se poate constata, am cam avut dreptate…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Supriza totala. Chiar ca…

Romania Libera

SURPRIZĂ TOTALĂ. CCR a amânat decizia privind REFERENDUMUL până pe 12 septembrie. MAGISTRAT: Referendumul ar trebui ANULAT. CCR a respins contestaţiile privind organizarea referendumului

Se arata, printre altele, ca:

„Curtea Constituţională a României (CCR) a amânat decizia privind referendum pentru demiterea preşedintelui Traoan Băsescu, din 29 iulie.

Potrivit primelor informaţii, decizia a fost amânata pentru data de 12 septembrie.

Concret, dată fiind amânarea decizie, Crin Antonescu rămâne preşedintele interimar al României.

Şedinţa Curţii Constituţionale a fost întreruptă la ora 16.00 după ce patru judecători au părăsit sala în care au loc dezbaterile.

Fostul Avocat al Poporului, Gheorghe Iancu, a declarat la Realitatea TV, că, în opinia sa, motivul pentru care CCR a amânat decizia privind referendumul are legătură contestaţiile depuse.

„Părerea mea este că aceste cauze sunt exact cele trei contestaţii, în special una: cea referitoare la numărul de cetăţeni înscrişi pe listele de vot. Curtea nu vrea să bajâie, vrea să meargă la sigur. Probabil CCR nu vrea sa greşească”, subliniat Gheorghe Iancu.

Şedinţa Curţii Constituţionale a României a fost întreruptă dupa doua zile de discuţii privind rezultatul refrendumului pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, din 29 iulie.

Curtea Constituţională României a anunţat oficial decizia de amânare a pronunţării în cazul referendumului, printr-un comunicat de presă.” (subl. mea)

CC a respins cu unanimitate de voturi contestaţiile privind respectarea procedurii la referendum

Aspazia Cojocaru: Referendumul ar trebui ANULAT. Se bazează pe date false

Gandul

Liderul socialiştilor din PE, Hannes Swoboda, pentru Gândul: „Traian Băsescu are dreptul să rămână în funcţie. Întrebarea este dacă simte că mai are şi legitimitate”

Băsescu, ţinut pe tuşă 40 de zile: Curtea Constituţională a amânat decizia. Antonescu rămâne preşedinte interimar până pe 12 septembrie

Foarte important si:

REFERENDUM 2012. Ce a răspuns Institutul Naţional de Statistică judecătorilor Curţii Constituţionale

Se arata ca:

„Institutul Naţional de Statistică/INS) a transmis Curţii Constituţionale că în acest moment nu poate preciza care este numărul persoanelor de peste 18 ani, datele recensământului de anul trecut fiind încă provizorii, datele definitive urmând a fi publicate în semestrul al doilea al anului viitor.
„În prezent, rezultatele provizorii nu permit dezagregarea pe grupe de vârstă, implicit a populaţiei în vârstă de 18 ani şi peste. Aceste date statistice devin disponibile odată cu datele definitive, cu precizarea că ele nu corespund criteriilor de stabilire a populaţiei cu drept de vot”, se arată în adresa trimisă de INS Curţii Constituţionale.

Potrivit aceluiaşi document, judecătorii sunt informaţi că „în sistemul statisticii oficiale din România nu există surse de date care să permită stabilirea cetăţenilor români cu drept de vot, în sensul legislaţiei în vigoare la data de 29 iulie 2012 sau la oricare altă dată calendaristică”.”

REFERENDUM 2012. În Zimbabwe, Băsescu e rege: 100 la sută ÎMPOTRIVA DEMITERII. Cum au votat românii din străinătate

DE citit si…

LONDRA 2012 JUDO. Reacţie DURĂ a Federaţiei de Judo după ce doi prezentatori TV au făcut comentarii nepotrivite despre Alina Dumitru

Se arata ca:

„Federaţia Română de Judo (FRJ) a intervenit în scandalul dintre Mircea Badea şi Victor Ciutacu, respectiv judoka Alina Dumitru, medaliată cu argint la JOCURILE OLIMPICE 2012. FRJ condamnă „atacurile nedemne” lansate de cei doi realizatori TV pe Twitter, legate de faptul că sportiva româncă a preferat să nu voteze la referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu.

Federaţia susţine că nu există „nimic mai fals, nimic mai degradant, nimic mai mitocănesc” decât gestul făcut de Badea şi Ciutacu la adresa Alinei Dumitru. În plus, oficialii i-au îndemnat pe Badea şi Ciutacu să-şi ceară scuze faţă de sportiva româncă.

Alina Dumitru declara, duminică, faptul că nu votează la referendum pentru că nu o interesează situaţia politică. Ea a precizat că, în urmă cu patru ani, când a luat aurul la JOCURILE OLIMPICE de la Beijing, a fost sunată de preşedintele Traian Băsescu, însă după performanţa de la JO 2012 LONDRA nu a mai sunat-o nimeni.

Victor Ciutacu a reacţionat dur pe Twitter: „Idoliţa snobilor cu acces la net, Alina Dumitru, e vexată că n-au sunat-o nici suspendatul, nici interimarul. Deci nu votează, nu se bagă”. Mircea Badea a intrat în joc şi a răspuns: „O doare mâna cu care votează, că i-a făcut brazilianca ‘armbar’ şi a bătut-o la zero”.

Alina Dumitru a reacţionat, declarând că nu înţelege ce legătură are sportul cu politica. „Ar fi trebuit să vorbească frumos despre sportivii care aduc faimă României, nu cred că vreodată am făcut de râs această ţară, nu meritam asemenea cuvinte. Este foarte urât, nu mă aşteptam”, a spus medaliata cu argint la JOCURILE OLIMPICE 2012 LONDRA.

„Federaţia Română de Judo îşi exprimă dezaprobarea cu privire la transformarea unui mare succes înregistrat de sportul românesc, la cea mai importantă competiţie internaţională, într-un subiect ieftin de campanie electorală”, se arată în comunicatul emis de FRJ.”

Sunt de acord cu pozitia Federatiei Romane de Judo!

Situatia politica ramane in continuare complicata. USL are avantaj in continuare intrucat Crin Antonescu ramane la Cotroceni iar scaderea numarului celor cu drept de vot nu este favorabila PDL si lui Traian Basescu in ceea ce priveste acest referendum.

Off Topic – Succese romanesti la Olimpiada de la Londra

Gandul

INTERVIU. Roxana Cocoş, medaliată cu argint la haltere: „Ridic 15 tone pe săptămână pentru o medalie la JO”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Recensamantul. Rezultate partiale

Mediafax

RECENSĂMÂNT 2011, rezultate provizorii: Populaţia a scăzut cu peste 2,6 milioane. Câţi locuitori au mai rămas în fiecare judeţ – FOTO

Se arata, printre altele, ca:

„Populaţia României a scăzut cu peste 2,6 milioane, de la 21.680.974 la 19.042.936 de persoane, potrivit rezultatelor provizorii ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor 2011, anunţate joi de Institutul Naţional de Statistică.

Conform datelor recensământului din 2002, populaţia României era de 21.680.974 de locuitori.

Populaţia din statisticile curente la 1 iulie 2011 este de 21.354.396, a precizat INS.

Potrivit rezultatelor provizorii ale recensământului din 20 octombrie 2011, populaţia stabilă a României a fost de 19.043.000 de persoane, din care 18.384.000 au fost prezente, iar 659.000 temporar absente.

Din totalul populaţiei stabile a României, 10.054.000 persoane aveau domiciliul sau reşedinţa în municipii şi oraşe (52,8%), iar 8.989.000 persoane locuiau în comune (47,2%). […]

Potrivit Comisiei Centrale pentru Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 2011, rezultatele provizorii ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor prezintă o primă estimare privind numărul populaţiei, al gospodăriilor populaţiei şi al fondului de locuinţe.

Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din România din anul 2011 s-a realizat în conformitate cu recomandările Conferinţei Statisticienilor Europeni pentru runda 2010 a recensămintelor populaţiei şi locuinţelor şi ale Regulamentulului (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului privind recensământul populaţiei şi locuinţelor .

Conform acestor recomandări, populaţia stabilă a României include: cetăţenii români, străini sau fără cetăţenie cu domiciliul în România care, la momentul recensământului, se aflau pe teritoriul ţării (persoane prezente) sau erau temporar absenţi, fiind plecaţi în străinătate pentru o perioadă mai mică de 12 luni; cetăţenii români, străini sau fără cetăţenie veniţi pentru o perioadă de cel puţin 12 luni sau cu intenţia de a rămâne o perioadă de cel puţin 12 luni (la lucru, în căutarea unui loc de muncă, la studii, în interes de afaceri etc.) care aveau doar reşedinţa în România; cetăţenii români plecaţi în străinătate în cadrul misiunilor diplomatice sau militare, oficiilor consulare şi al reprezentanţelor comerciale româneşti din străinătate.

Conform definiţiei internaţionale, nu au fost cuprinşi în populaţia stabilă a ţării: cetăţenii români, străini sau fără cetăţenie cu domiciliul în România plecaţi în străinătate pentru o perioadă de cel puţin 12 luni sau cu intenţia de a rămâne în străinătate o perioadă de cel puţin 12 luni : la lucru, în căutarea unui loc de muncă, la studii, în interes de afaceri etc. (persoane plecate pe perioadă îndelungată); cetăţenii străini sau fără cetăţenie veniţi în România pentru o perioadă mai mică de 12 luni (persoane temporar prezente).

În conformitate cu recomandările internaţionale, nu au făcut obiectul recensământului şi nu au fost înregistrate la recensământ următoarele categorii de populaţie: cetăţenii străini prezenţi în România în cadrul misiunilor diplomatice sau militare, oficiilor consulare şi al reprezentanţelor comerciale străine în România; cetăţenii străini prezenţi ocazional în România la momentul critic al recensământului, pentru diverse scopuri: afaceri, turism etc., veniţi pentru o perioadă mai mică de 12 luni, care nu aveau domiciliul sau reşedinţa în România.

Au făcut obiectul recensământului, dar nu au putut fi înregistrate în formularele individuale şi nici în centralizatoare următoarele categorii de persoane: cetăţenii români, străini sau fără cetăţenie cu domiciliul în România, care la momentul critic al recensământului erau plecaţi cu întreaga familie în străinătate şi pentru care nu au existat alte persoane (în ţară) care să declare existenţa lor; persoane care au refuzat explicit sau tacit recenzarea, prin evitarea vizitelor personalului de recensământ (populaţie necontactată).

Prelucrarea, verificarea şi validarea datelor din tabelele centralizatoare completate de recenzori va continua şi în etapa următoare, pentru estimarea unui număr mai mare de indicatori care vor fi prezentaţi ca rezultate preliminare ale recensământului. Rezultatele preliminare ale recensământului populaţiei şi al locuinţelor din 2011 urmează, conform Programului de desfăşurare a activităţilor RPL 2011, să fie prezentate de Comisia Centrală a RPL 2011, la sfârşitul lunii mai.

Rezultatele definitive ale RPL 2011 se vor obţine în urma prelucrării informaţiilor individuale din formularele de înregistrare ale recensământului. Diseminarea acestor rezultate, în România şi către organismele internaţionale, va fi realizată, conform programului anunţat, începând cu semestrul al II-lea 2013.”

Scăderea populaţiei va afecta numărul europarlamentarilor, voturile în UE şi alocările financiare

Se arata, printre altele, ca:

„Numărul de eurodeputaţi români dar şi numărul de voturi alocate României în Consiliu vor scădea în urma diminuării numărului de cetăţeni, conform recensământului, însă potrivit unor surse europene, aceste efecte vor fi simţite abia după 2014 sau 2020.

Motivul este legat de perioada de referinţă la care se raportează instituţiile europene atunci când fac aceste calcule şi care va rămâne acelaşi dinaintea publicării datelor recensământului.

Numărul de europarlamentari pentru fiecare stat este calculat potrivit unui sistem de „proporţionalitate degresivă” – aşadar ţine cont de numărul populaţiei, iar numărul de mandate alocat în acest exerciţiu legislativ fiecărui stat este prevăzut în concluziile Consiliului european din 18 octombrie 2007, adoptate la nivel de şefi de stat şi de Guvern

Conform celor stabilite, România are în prezent 33 de europarlamentari, însă ar putea pierde, potrivit surselor citate, circa 3-4 dintre aceştia. Însă modificarea numărului de eurodeputaţi nu are legătură numai cu rezultatele recensământului. În realitate, numărul de europarlamentari aferent fiecărui stat membru va fi modificat cel mai probabil cu începere de la următoarele alegeri, din 2014, ca urmare a prevederilor Tratatului de la Lisabona, dar şi ca urmare a aderării Croaţiei la UE. În paralel, o reformă a Parlamentului European, care prevede printre altele şi o schimbare a numărului de eurodeputaţi şi a sistemului de alegere a acestora este în dezbatere în PE.

Pe de altă parte, scăderea cu peste două milioane a numărului de locuitori din România va avea efecte şi asupra numărului de voturi de care dispune România în Consiliul UE dar şi asupra diferitelor alocărilor bugetare.

Însă, potrivit surselor citate, rezultatele referendumului nu vor afecta alocările pentru perspectiva financiară 2014 – 2020, aflate în prezent în curs de negociere.

În prezent, România este al şaptelea stat membru UE ca număr de voturi în Consiliu, având aproximativ 4,5% din populaţia UE.”

RECENSĂMÂNT 2011: 39% dintre români cred a fost prost organizat, jumătate nu ştiu de către cine

Se arata, printre altele, ca:

„Aproximativ 40% dintre români consideră că recensământul a fost prost organizat, iar jumătate nu ştiu care este instituţia responsabilă cu organizarea lui, relevă un studiu al Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES).

Potrivit unui studiului IRES privind atitudinile şi percepţiile populaţiei faţă de recensământ, ale cărui concluzii au fost remise, vineri, MEDIAFAX, 15,5 la sută dintre români au declarat că Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor a fost foarte prost organizat, iar 24,1 la sută destul de prost organizat.

Cu toate acestea, 57 la sută dintre români nu au ştiut să răspundă la întrebarea referitoare la instituţia care este responsabilă cu organizarea Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor 2011, 15 la sută spunând că Primăria este responsabilă, iar opt la sută că Guvernul are acest lucru în sarcina sa. Astfel, potrivit documentului citat, doar 15 la sută au răspuns corect la această întrebare, spunând că Institutul Naţional de Statistică este responsabil cu organizarea recensământului.

Cu privire la utilitatea Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor, românii consideră că acesta este destul de util şi foarte util în proporţie de 38, respectiv 30 la sută, comparativ cu cei 26 la sută care au considerat că acesta este destul puţin util, respectiv inutil.

Conform studiului IRES, 5 la sută din ei nu au fost vizitaţi de recenzor, iar 4 la sută nu au fost acasă în momentul vizitei recenzorului, astfel încât 90 la sută din populaţia României a fost recenzată.

Potrivit documentului citat, 86 la sută dintre români şi-au completat singuri chestionarele, pentru 12 la sută dintre ei completând alt membru al familiei. Doi la sută din cei întrebaţi au răspuns că nu au răspuns personal la întrebările recensământului.

Studiul a fost realizat prin intermediul telefonului de către IRES, în perioada 31 octombrie – 1 noiembrie, pe un eşantion de 1.468 de indivizi cu vârste de peste 18 ani şi are o marjă de eroare de plus-minus 2,6 la sută.”

Gandul

Iata Chestia Zilei in viziunea lui Cristian Tudor Popescu:

CHESTIA ZILEI: Invizibilul Popescu

Dar iata ce ne mai spune Gandul:

RECENSĂMÂNTUL POPULAŢIEI, PRIMELE REZULTATE. Câţi români sunt, câţi etnici maghiari şi cât de mare este minoritatea romă

Se arata, printre altele, ca:

„Populaţia înregistrată la Recensământul Populaţiei a fost de 20.254.866, cu aproape un milion mai puţin faţă de datele din statisticile din luna iulie a anului 2011 – 21.354.396. Populaţia stabilă este de 19.042.936 în timp ce persoanele plecate pe perioadă îndelungată sunt în număr de 910.264.

Procentajul locuinţelor în care nu s-a putut realiza recenzarea reprezintă 2,8% din totalul locuinţelor, adică circa 1 million de persoane (cuprinzând populaţia plecată în străinătate – întreaga familie – pentru care nu a avut cine să îi declare în ţară; populaţia necontactată). Ponderi mai ridicate s-au înregistrat la nivelul oraşelor mari: Bucureşti (6,0%), Timişoara (5,8%), Iaşi (3,0%), Constanţa (2,9%) etc. În ceea ce priveşte productivitatea la nivel naţional, raportată ca PIB/locuitor, aceasta a crescut cu doar 2% prin schimbarea datelor privind populaţia, conform analizei gândul privind efectele modificării statisticii privind populaţia asupra indicatorilor economici precum datoria publică pe cap de locuitor şi PIB/locuitor.

Conform programului de desfăşurare al RPL 2011, Secretariatul Tehnic al Comisiei Centrale a RPL a centralizat la nivel naţional informaţiile generale referitoare la numărul populaţiei stabile şi fondul de locuinţe. Rezultatele provizorii obţinute se prezintă astfel:

Populaţia stabilă: 19,0 milioane (19.042.936) persoane
Gospodării: 7,1 milioane (7.086.717) gospodării
Locuinţe (inclusiv alte unităţi de locuit): 8,5 milioane locuinţe (din care: 8.450.607 locuinţe convenţionale şi 8.149 alte unităţi de locuit)
Clădiri: 5,1 milioane clădiri (5.117.940 clădiri din care: 5.103.013 clădiri cu locuinţe şi 14.927 clădiri cu spaţii colective de locuit)

Câţi români, maghiari şi romi sunt

Rezultatele provizorii ale recensământului populaţiei relevă faptul că, din totalul populaţiei stabile, 16.870 mii persoane (88,6%) s-au declarat români. Populaţia de etnie maghiară a fost la recensământ de 1.238 mii persoane, reprezentând 6,5% din populaţia stabilă a ţării, iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 619 mii persoane (3,2%). Între alte etnii care au înregistrat un număr de persoane de peste 20 mii se situează următoarele grupuri etnice: ucraineni (51,7 mii persoane), germani (36,9 mii), turci (28,2 mii), ruşi – lipoveni (23,9 mii) şi tătari (20,5 mii persoane).

Numărul persoanelor pentru care nu a fost înregistrată etnia (nu au dorit să o declare sau nu erau prezente) a fost de 59,2 mii persoane, reprezentând 0,3% din populaţia stabilă a ţării.

În profil teritorial, distribuţia populaţiei după etnie arată că ponderea populaţiei de etnie română este majoritară în Municipiul Bucureşti (96,6%) şi în 39 de judeţe (cu o pondere variind între 98,5% la Botoşani şi 52,6,% la Mureş), iar în 26 dintre acestea ponderea românilor este de peste 90%.

Populaţia de etnie maghiară deţine majoritatea în judeţele Harghita (84,8%) şi Covasna (73,6%); de asemenea ponderi ridicate se înregistrează şi în judeţele: Mureş (37,8%), Satu Mare (34,5%), Bihor (25,2%) şi Sălaj (23,2%). În Bucureşti de entie romă s-au declarat 21.394 de persoane.

Persoanele de etnie romă reprezintă 3,2% din totalul populaţiei stabile, fiind repartizaţi relativ uniform în teritoriu, cu ponderi variind între 1,1% în judeţul Botoşani şi 8,8% în judeţul Mureş. Romii se întâlnesc într-o proporţie relativ mai mare, de peste 6,0% din populaţia stabilă şi în judeţele Călăraşi (8,1%), Sălaj (6,9%) şi Bihor (6,1%).”

ANALIZĂ GÂNDUL: Cu cât a crescut, „din pix”, productivitatea din România, conform datelor provizorii ale recensământului din 2011

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Off Topic – Editorialul D-lui Cristoiu

Chiar as dori sa stiu parerea unui europarlamentar din USL, dar si de la PDL, despre ceea ce a scris Dl. Ion Cristoiu in Evenimentul Zilei:

Cristoiu contra Cristoiu. Şatra moldo-valahă şi-a mutat cortul în Parlamentul European

Spicuim:

„Clădirea Parlamentului European de la Bruxelles adăposteşte uneori câte o tărăşenie menită să aducă o adiere de pitoresc într-un loc al plicticoşeniei absolute tipice unei instituţii birocratice. S-au putut vedea, astfel, în distinsa hardughie, degustări de vinuri, obiceiuri exotice în plin spectacol, expoziţii culinare.[…]

Din când în când, dau buzna în binecunoscutul edificiu reprezentanţi ai Opoziţiei din fostele republici sovietice: Belarus, Kazahstan, Kirgistan. Într-o engleză vorbită de un rus, ei se plâng – şi pe drept cuvânt – că democraţia din ţara lor e una de paradă, un soi de dictatură bolşevică, în care locul tunicii şi al izmenelor l-au luat fusta scurtă şi chiloţii şnur.

Marţi, 31 ianuarie 2012, Parlamentul European, sau, mă rog, clădirea care adăposteşte faimoasa Instituţie, a fost scena unui spectacol care le-a întrecut pe toate în pitoresc: Opoziţia dintr-o ţară membră a Uniunii Europene a venit să se plângă că e hăituită de cumplita dictatură din ţara respectivă.

Cine a avut curiozitatea să urmărească spectacolul a rămas niţel perplex, vorba lui Gelu Voican Voiculescu de odinioară: 1) Condiţia de esenţă a aderării unei ţări la Uniune o constituie îndeplinirea până la virgulă a standardelor europene în materie de democraţie.

În ianuarie 2007, România sărbătorea cu şampanie şi ţipurituri admiterea în Uniunea Europeană. După cinci ani de activitate în Uniune, încununată de numirea unui român într-unul din cele mai importante posturi de Comisar, România nu numai că nu înaintase pe calea democraţiei, cum ar fi fost de aşteptat, dar, mai mult, dăduse înapoi, ca un rac cu viteză viteză de TGV, ajungând în dictatura de tip Ceauşescu.

Dacă aşa stau lucrurile – îşi vor fi spus cei ce urmăriseră spectacolul moldovalah – membrii Consiliului, ai Comisiei, ba chiar şi ai Parlamentului European, ar trebui să-şi facă harakiri. Asta deoarece numai un astfel de gest suprem ar putea spăla ruşinea de a fi asistat nepăsători revenirea unei ţări membre a UE la neagra dictatură ceauşistă.

2) Cuvântările liderilor Opoziţiei sugerau condiţia unor inşi abia scăpaţi din închisorile româneşti graţie intervenţiei lui Amnisty International şi al ameninţării cu o Rezoluţie a Consiliului de Securitate votată şi de Rusia, ajunşi la Bruxelles pitiţi în TIR-uri frigorifice, printre hartane de viţel congelate.

Priviţi mai atent, oratorii nu prezentau nici un semn menit a trăda hăituirea: Bine hrăniţi şi bine înţoliţi la buticuri de lux pariziene, proaspăt bărbieriţi şi proaspăt parfumaţi, respirând prin toţi porii fericirea burgheză a omului care a călătorit la clasa întâi. Pentru ca bizareria să fie şi mai dihai, spectacolul era transmis în direct în România supusă dictaturii, şi alături de liderii hăituiţi se găseau liderii Puterii care-i hăituiau.

Descumpănirea străinilor, în trecere pe acolo spre bufet, a luat sfârşit, ca prin farmec, când şi-au dat seama ce limbă se vorbea la întâmplarea din clădirea Parlamentului: Era româna!

Auziseră limba asta seară de seară la televizor, când se difuzau secvenţe din Bruxelles cu ţigani ciorovăindu-se pentru o ciordeală, scuipându-se reciproc şi arătându- şi unul altuia bucile răpănoase. Concluzia a căzut imediat: Şatra moldo-valahă şi-a mutat cortul în Parlamentul European!

Politicieni şi jurnalişti ai Puterii au făcut mare caz de iarmarocul românesc din clădirea Parlamentului European. S-a vorbit de Opoziţia care a mers să se plângă pe la Înaltele Porţi, ba chiar şi de fulgerele care ar putea să cadă asupra bietei noastre ţărişoare din cerul de la Bruxelles.

Cum se întâmplă de obicei în ultimul timp, reacţia Puterii n-a făcut altceva decât să dea o mână de ajutor Opoziţiei. Cine ştie cât de cât realităţile din Parlamentul European îşi dă seama că pitorescul spectacol moldo-valah de marţi, 31 ianuarie, un soi de Căluşarii fără falus, n-a avut în Instituţia cu pricina nici măcar ecoul apei trase la WC de secretara unui europarlamentar occidental.

N-au ştiut liderii USL că manifestarea va fi perfect inutilă în planul Parlamentului European?

Fireşte că au ştiut. Cum de altfel au ştiut şi ştiu că tema dictaturii din România intră în conflict cu adevărul trăit zi de zi de alegătorul băştinaş. Stă în gena politicianului român să supraliciteze demagogic realitatea. Falnic urmaş al lui Caţavencu, politicianul român e capabil să zbiere că e sărăcie strigătoare la cer în supermarketul aglomerat şi că toate româncele sunt fecioare, în plin bordel.[…]

Şi orice om normal poate vedea că în România nu e dictatură, ba mai mult, judecând după dispreţul faţă de legi, darea cu tifla la autorităţi, e o imensă brambureală. Derapajele de la standardele europene nu sunt expresia unei voinţe, ci expresia instituţiilor noastre de parodie – de la Preşedinţie până la Judecătoria de Ocol – care n-au devenit autentic democratice, ci imitatoare balcanice ale acestor instituţii.

Liderii USL au pus la cale reality-show-ul de la Bruxelles nu pentru spectatorii străini din Parlamentul European, ci pentru telespectatorii români de acasă. Fleacul de la Bruxelles a devenit rapid pe televiziunile Coaliţiei politico-mediatice „Jos Băsescu!” un moment de rezonanţă planetară: Parlamentul european a luat în dezbatere dictatura din România!

Pentru această dramatizare a fleacului s-au folosit din plin obişnuitele trucuri ale presei de tip Trompetă: titluri de un partizanat orb, relatări cu sufletul la gură, comentarii isterice.

Totul făcut în aşa fel încât populimea din România să fie convinsă o dată în plus că regimul Băsescu e pe ducă şi pe plan extern. Întâlnim în tărăşenia de la Bruxelles un truc electoral folosit deja şi în cazul protestelor cu iz de montaj literar-artistic şi în cazul grevei parlamentare.

Am intrat într-un an electoral. USL şi-a dezvăluit deja, prin acţiunile puse la cale în ianuarie 2012, unul dintre instrumentele la care va apela din plin în acest an de bătălie. Rămâne de văzut dacă PDL şi-a dat seama de această nouă şi ingenioasă şmecherie electorală.

Judecând după felul haotic în care a reacţionat până acum, tare mă tem că PDL nu-şi dă seama nici pe lume ce trăieşte! Cum să-şi mai dea seama, în aceste condiţii, de ceea ce face Opoziţia?!”(subl.mea)

Recomand citirea integrala si in original a intregului editorial scris de Ion Cristoiu.

L-am auzit de multe ori pe Ion Cristoiu spunand ca e comunist, fara sa spuna in gluma lucrul asta (sau poate nu am sesizat eu). Ce parere aveti…?