Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Un nou esec al BNR

Ar trebui spus de la bun inceput un lucru: BNR are toate parghiile necesare, toate mijloacele pentru a tine inflatia sub control, adica de a respecta tinta de inflatie pe care tot ea si-a stabilit-o.

Atunci de ce n-o face?

Din nou Banca Nationala nu-si respecta rolul sau, si anume acela de a mentine stabilitatea preturilor. Inflatia este peste tinta, BNR nu a majorat dobanda de politica monetara. Avem crestere economica, inflatia ar fi trebuit sa fie mult mai redusa. Cu atat mai mult cu cat somajul e la cote scazute. Ceea ce face BNR se inscrie in cadrul politicilor prociclice care apropie foarte mult o recesiune.

Discursul guvernatorului Isarescu despre panica, si anume ca nu trebuie sa se creeze panica deoarece e greu de oprit, indica faptul ca trebuie sa ne asteptam la o criza in viitorul apropiat. Iar cel despre inflatie, citandu-l pe Milton Friedman – „inflatia este un fenomen monetar” – adaugand insa ca ar mai fi de luat in comsiderare cine apasa pe tragaci, arata limpede amestecul politicului. Isarescu si Consiliul de Administratie al BNR raspund la comenzi politice. Pentru ca sa-si tina posturile. Dar ceea ce e de mirare consta in faptul ca ce a facut BNR nu ajuta cu nimic aceasta Coalitie PSD-ALDE. Dimpotriva, o submineaza! Facilitarea unei crize pentru 2018 nu cred ca e in favoarea Coalitiei…

Pe de alta parte, Raportul prezentat de Guvernator arata un lucru: inflatia de acum este consecinta a ceea ce se intampla pe plan intern, nu pe plan extern. Cu alte cuvinte, populismul desantat al PSD-ALDE, masurile aceatea populiste, au condus la aceasta situatie. Spre exemplu: maririle nesanatoase si nesustenabile de salarii in sectorul stufos birocratic de stat! Totusi, cu toate acestea BNR trebuia sa respecte tinta de inflatie. Repet, putea s-o faca! Pe cand asa cum se prezinta lucrurile acum, dezechilibrul e deja creat. Guvernatorul a vorbit despre reforme structurale, care trebuie facute in economia romaneasca. Insa n-a avut curajul sa spuna raspicat, cu subiect si predicat, un lucru: nu se vrea! Spre raul acestei economii si acestei tari! Iar faptul ca politicienii inca mai spera ca pot fura pe rupte din aceasta economie, iar lucrul asta nu se poate intampla decay la stat, e probabil doar una din cauze.

Partea proasta e ca situatia nu prea e sustenabila. BNR a anuntat doua sedinte de Consiliu la inceputul anului viitor. Daca nu se revizuieste tinta, situatia ramane anormala. Sau daca nu se iau masurile necesare de a se aduce inflatia la tinta, dar vad ca asta nu se prea vrea. Fara indoiala ca Isarescu are un plan in cazul unei crize, astfel incat BNR sa castige si ei sa-si traga salarii, prime si dividente grase, asa cum s-a intamplat si data trecuta.

In schimb vom pierde noi, oamenii obisnuiti, cetatenii acestei tari. Asa cum s-a intamplat si data trecuta!

Ar trebui sa vorbim putin si despre desprecierea leului si sa aratam ca este o consecinta directa si logica a faptului ca inflatia este peste tinta. Din aceasta despreciere atat exportatorii cat si importatorii au de pierdut. Iata un articol in acest sens din ziarul Bursa:

ŞEFUL BNR SPUNE CĂ NIVELUL CURSULUI EURO/LEU A AJUNS LA UN RELATIV ECHILIBRU

Isar: „Isărescu a decis să apeleze la o armă redutabilă – deprecierea cursului”

Articolul este de ieri, 10 noiembrie 2017. Iata ce se arata:

Euro a atins, ieri, un nou maxim al ultimilor 5 ani – 4,6279 lei  

INS a anunţat un deficit comercial de 8,8 miliarde euro, în primele nouă luni ale anului

Isărescu: „Se conturează o problemă în cazul deficitului comercial”

Cursul de schimb euro/leu a ajuns la un nivel de relativ echilibru, a apreciat, ieri, Guvernatorul Mugur Isărescu, precizând că evoluţia leului este în strânsă legătură cu deficitul comercial.

Şeful Băncii Centrale a atras atenţia că, în timp ce exporturile au crescut cu 9%, importurile au înregistrat o creştere de 12%, având o balanţă comercială dezechilibrată. Chiar dacă importurile şi exporturile ar creşte cu aceleaşi ritmuri, balanţa comercială s-ar deteriora şi mai mult, a evidenţiat Guvernatorul, avertizând că se conturează o problemă în cazul deficitului comercial.

Fostul bancher Lucian Isar a reacţionat la declaraţiile Guvernatorului BNR, menţionând că, prin afirmaţiile sale, Mugur Isărescu a ghidat cursul în sus „o perioada îndelungată”: „Guvernatorul Isărescu a constatat că politicienii nu cedează la negocierile cu domnia sa dacă doar creşte în ritm alert dobânzile. Prin urmare, a decis să apeleze la o armă redutabilă şi îndelung testată de fiecare dată când se discută schimbarea guvernatorului BNR: deprecierea cursului de schimb.

În conferinţa de astăzi (n.r. ieri), a făcut nici mai mult nici mai puţin decât să ghideze cursul în sus «o perioada îndelungată». Isărescu a aflat, recent se pare, că România are deficit de cont curent, de foloseşte această justificare şcolărească pentru a forţa creşterea cursului.

Simultan, a anunţat inflaţie în creştere pentru a justifica dublarea dobânzilor la nivel de săptămână.

Este ca şi cum, după atâţia ani în funcţie, nu a înţeles că deprecierea cursului se transferă rapid în preţuri.

În rezumat, Isărescu încearcă să provoace verbal creşterea preţurilor (un canal de politică monetară), pentru a masca creşterea simultană a dobânzilor şi cursului.

Negocierea este simplă – dacă politicienii aprobă comisie de anchetă pentru Isărescu, atunci el va acţiona cu pârghiile dobândă, curs şi creditare, pentru frânarea economiei, aşa cum a făcut în 2008 (în 2009 economia a scăzut cu 7,1%, după o creştere de 8%)”.

Mugur Isărescu a spus, ieri, că tendinţa de depreciere a leului a început de mai mult timp, în comparaţie cu evoluţia monedelor din regiune: „Ce remarcăm în ceea ce priveşte leul? În primul rând că tendinţa de depreciere e mai de durată decât în cazul zlotului şi forintului. La zlot şi la forint au fost variaţii mult mai mari, leul fiind mult mai stabil. Dar, per total, observăm o tendinţă de depreciere mai de durată, nu cu cifre mari, cu cifre mici, mai de durată însă, şi ea este categoric asociată cu evoluţia balanţei de plăţi a României, pentru că, spre deosebire de zlot şi de forint, adică de polonezi şi de unguri, avem o situaţie în deteriorare a balanţei comerciale”.

Referitor la faptul că euro a ajuns la un nivel maxim al ultimilor cinci ani, şeful BNR a precizat, răspunzând unei întrebări: „Dumneavoastră trebuie să vă gândiţi la comparaţiile acestea istorice pe care le faceţi după patru – cinci ani şi că trebuie să le introduceţi într-un context istoric. S-au întâmplat multe şi în Europa şi în lume, în cinci ani de zile. Aşa că, de ce nu comparaţi, de exemplu, cu alt nivel, alt an? De fiecare dată putem să luăm un an care nu ne convine. Ceea ce pot să vă spun este că nivelul cursului de schimb trebuie să fie unul de echilibru. În România, este stabilit de piaţă, îl influenţăm prin influenţarea pieţei, nu prin alte metode, prin influenţarea condiţiilor de pe piaţă şi evităm pe toate căile ca acest curs să nu reflecte fundamentele. O spun în clar, aşa cum m-am referit de fiecare dată – nu avem cum să ne batem cu fundamentele. Fundamentele trebuie rezolvate. Dacă e o problemă de extindere a deficitului de cont curent, trebuie să i te adresezi problemei, nu cursului. Înseamnă că, dacă în mod permanent ai un deficit de valută pe piaţă, atunci el trebuie să fie rezolvat”.

Cursul leu/euro nu se poate aprecia atâta vreme cât fundamentele economice, precum deficitul balanţei comerciale, cel de cont curent şi deficitul bugetar, nu se îmbunătăţesc, a spus şi Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

Domnia sa a declarat: „Eu cred că ar fi hazardat să pronunţăm orice cifră legată de evoluţia cursului, atât timp cât nu ştim în ce direcţie o iau politicile fiscale. Atâta vreme cât fundamentele macro nu se îmbunătăţesc şi, în plus, şi percepţia se deteriorează, în astfel de condiţii cursul nu se poate aprecia. Că se depreciază mai mult sau mai puţin, e de discutat”.

Leul a continuat să se deprecieze, ieri, în raport cu euro, atingând un nou maxim al ultimilor cinci ani, respectiv 4,6279.

Ionescu, ANEIR: „Drama cursului de schimb este irecuperabilă, pentru importatori”

Nivelul la care a ajuns cursul de schimb reprezintă o dramă pentru lumea exportatorilor şi a importatorilor, consideră Mihai Ionescu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR). Domnia sa ne-a spus, miercuri, că, deşi, pentru moment, exportatorii ar trebui să fie fericiţi întrucât încasează mai mult, totuşi, având în vedere că circa două treimi din exporturi sunt realizate pe bază de importuri, acest curs îi va scoate din competiţia internaţională de competitivitate: „Pentru importatori, drama acestui curs, care nu are nicio legătură cu evoluţia economiei, este irecuperabilă. Ceea ce pierd ei acum la curs, nu se poate recupera decât din majorări de preţ ale produselor, care vor duce la o creştere accentuată a inflaţiei”.

În opinia domnului Ionescu, este presiune pe curs, acum, în piaţă, pentru că nu sunt suficiente intrări de valută, iar importurile sunt în creştere, importatorii având nevoie de monedă străină.

Institutul Naţional de Statistică (INS) a anunţat, ieri, că, în primele nouă luni ale anului în curs, exporturile au însumat aproape 46,6 miliarde euro, iar importurile – circa 55,5 miliarde euro, deficitul balanţei comerciale ajungând la 8,88 miliarde euro, mai mare cu aproape 2 miliarde euro faţă de cel înregistrat în perioada similară a anului trecut. În luna septembrie 2017, exporturile s-au ridicat la 5,55 miliarde euro, cu 6% mai mari comparativ cu aceeaşi lună a lui 2016, în timp ce importurile au fost de 6,57 miliarde euro, mai mult cu 9,2% faţă de septembrie 2016, rezultând un deficit de peste 1 miliard de euro.

Valoarea schimburilor de bunuri intra UE a fost, la expedieri, de 35,36 miliarde euro, iar la introduceri – de 42,1 miliarde euro, în perioada analizată.

În extra UE, schimburile de bunuri s-au ridicat la 11,23 miliarde euro la exporturi, respectiv la 13,37 miliarde euro la importuri.”

Deprecierea cursului leului atat fata de euro cat si fata de USD in conditiile in care avem deficit comercial evident ca nu ajuta. Tendinta de depreciere e mai de durata decat in cazul zlotului si forintului datorita politicilor populiste duse si de Guvernul Ciolos, nu doar de actualul Guvern Tudose. Insa cresterea ratei inflatiei deci si deprecierea leului puteau fi evitate de catre BNR prin parghiile de politca monetara. De ce nu au facut-o? Din aceasta cauza ipoteza D-lui. Isar (care conduce catre aceasta concluzie: CORUPTIA DE LA VARFUL BNR) – avand in vedere si afirmatia: „Deciziile lui “Manole” Isarescu au aruncat si mentinut Romania in Recesiune”, incepe sa prinda contur si sa devina tot mai credibila. Mai ales ca nu doar Isarescu e intr-o functie de conducere de mai bine de un sfert de secol p-acolo. Intalnim si alti dinozauri din Epoca Iliescu, apropiati PSD, desigur, precum Florin Georgescu. Nu pot sa nu uit si un dinozaur mai tanar, Liviu Voinea, tot fost pesedist. Deci BNR e un fel de Jurasic Parc, asa ca sa ma exprim mai plastic si mai sugestiv. Numai vorbesc de faptul ca unii dateaza din perioada ceausista. Se stie deja de rolul de informator al Securitatii pe care l-a avut Mugur „Manole” Isarescu.

Iar de la Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal, aflam ca TARA ARE FUNDAMENTE MACROECONOMICE SUBREDE!!!

Mie imi pare ca deja au inceput sa arunce vina unii pe altii. Cei de la BNR, dar vad ca si Consiliul Fiscal INVINUIESC pur si simplu actualul Guvern si Coalitie de Guvernare. Chiar si in discursul sau, Isarescu a lansat ACUZATII de o extrema gravitate la adresa politicii Guvernului, desi felul in care a vorbit, tonul folosit, limbajul parea ca nu exprima nici macar un repros. Totusi, se pune intrebarea: de ce nu-si respecta BNR obligatiile? Ceea ce spune Dl. Isar e clar: deprecierea leului se va vedea in preturi. Adica in instabilitatea lor, mai bine zis. Iar rolul BNR este acela de a asigura stabilitatea preturilor. Ceea ce, dupa cum putem usor constata, NU face. Sigur, sa reflecte fundamentele. Guvernatorul  a spus raspicat ca avem „o situaţie în deteriorare a balanţei comerciale”, Ionut Dumitru a atras si el atentia. Insa eu imi pun, cu ingrijorare, intrebarea: Guvernul aude lucrurile astea? Ca chestiuni precum deteriorarea balantei comerciale, marirea deficitului de cont curent, bugetar sunt „capodopera” lor, a Guvernoiului. Tovaras Guvern, auzi bre, sau te faci ca ploua?

Daca ar fi sa privim lucrururile si din alt unghi, din unghiul lui Isarescu, problema e de asemenea grava. Pentru ca Banca Nationala nu poate face minuni. Iar politicile populiste si gresite ale Guvernului pot conduce spre o astfel de situatie. Deteriorarea balantei comerciale, accentuarea deficitelor de cont curent, bugetar conduc spre o astfel de situatie pentru ca se reflecta in inflatie, deprecierea cursului. Spre exemplu, BNR n-are ce sa faca daca Guvernul decide, cum s-a si intamplat, ca salariile sa creasca foarte mult in sectorul birocratic, in administratie. Foarte mult, abnorm de mult!! Aceasta structura a cresterilor salariale din Romania e clar inflationista. Dar si imorala!!

Asa cum se prezinta lucrurile trebuie sa apreciem situatia ca fiind destul de grava. Ar trebui initiata o motiune de cenzura impotriva acestui Guvern si ar fi bine ca PNL sa inceapa discutiile si sa treaca la treaba, poate va coopta si pesedisti care s-o voteze. Cumva, ceva trebuie facut intrucat evolutia economica nu e cea normala, iar PSD, de cand a preluat Puterea, a demonstrat ca atata poate. Astia sunt oamenii pe care ii are, adica incompetenti. Practic, in 9 luni de zile de cand se afla la guvernare au explodat deficitele. Trebuie ca Opozitia sa treaca la actiune pentru a stopa la vreme o agravare a situatiei economice. In conditiile date, aceasta agravare s-ar putea produce intr-un mod galopant in 2018, daca se merge in acelasi fel ca anul asta, aplicandu-se in plus masurile din asa-zisa „revolutie fiscala”. Ar trebui ca si oamenii lucizi din PSD sa inteleaga pericolul spre care ne impinge actuala guvernare pastorita de Dl. Dragnea.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Anunțuri

Noiembrie 11, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 11 comentarii

Masuri proaste!

In legatura cu noile masuri luate de Guvern, denumite pompos „revolutie fiscala” in loc de „prostie fiscala”, cum ar fi fost normal, cred ca ar trebui sa ne uitam mai intai la actuala crestere economica de aprox. 6%, mai exact la trei dintre caracteristicile sale ca sa fixam ideile:

– e o crestere economica bazata aproape in exclusivitate pe consum, deci se maresc deficitele de cont curent, bugetar,

– avem o crestere economica insemnata dar veniturile fiscale bugetare sunt in scadere, in conditiile in care nu e deloc clar ca acest lucru s-ar datora evaziunii fiscale sau scaderii cifrei de afaceri ale intreprinderilor,

– de asemenea cresterea economica e semnificativa dar investitiile sunt in scadere (inclusiv cele straine directe), ajungand la un nou minim istoric in Romania.

Uitandu-ne doar la acesti trei parametri se pune problema: ce se intampla de fapt in economia profunda? Si apoi cat e de sustenabila si pe ce termen aceasta crestere. Specialistii, de exemplu Dl. Florin Citu, dar si altii, avertizeaza asupra unei posibile crize ce poate aparea pe termen scurt.

Din cate am inteles, Guvernul a adoptat doua masuri ce nu ne fac prea optimisti. In primul rand cred ca ar trebui spus ca atunci cand e vorba de fiscalitate te intrebi ce se urmareste prin respectivele masuri, care e strategia pe care o are in vedere Guvernul. Veniturile fiscale sunt in scadere si atunci te-ai putea gandi ca Guvernul ar dori sa le mareasca. Sau sa taie cheltuielile. Asta pentru mentinerea deficitului bugetar sub 3% din PIB. Guvernul insa a venit cu masura de a scadea impozitul pe venitul salarial de la 16% la 10%, deci din strat o astfel de masura conduce spre diminuarea veniturilor bugetare si care afecteaza grav administratiile locale – v. aici.

Insa cea mai controversata masura e cea a trecerii contributiilor sociale de la angajator la angajat, in conditiile in care salariul brut al angajatului nu se modifica. S-a discutat despre marirea salariului brut astfel incat angajatul sa nu piarda la salariu. Asta pentru ca daca povara fiscala se muta de la angajator in totalitate spre angajat, salariul net al angajatului se diminuneaza semnificativ. Principial vorbind,  Guvernul nu poate sa forteze firmele private sa mareasca salariile brute. Dar aici mai e o problema: daca ar fi sa se mareasca salariul brut – sa zicem! – de unde? De unde il maresti? Lucru valabil si pentru intrepriderile de stat. De unde vii cu o marire a salariului brut, de unde banii acestia? Mai ales ca veniturile bugetare sunt in scadere fata de anul trecut.

Aceasta mutare a poverii fiscale pe angajat evident ca nu rezolva problema evaziunii fiscale. O face si mai perversa! Mai ales ca, desi mutata pe angajat, contributia e, de fapt, platita de catre angajator. Pe de alta parte e destul de clar ca diminuarea salariului net, adica banii pe care ii ia in mana angajatul, conduce la o saracire a majoritatii populatiei si la cresterea inegalitatilor. Dar, pe de alta parte, conduce la o diminuare a consumului. Si deci si a cresterii economice.

Insa o mare problema ar fi si alta… Nu putem stii cum va reactiona economia, judecand dupa conditiile de acum ale cresterii economice, cele care le-am prezentat la inceput, corelate cu noile masuri adoptate de Guvern. N-am, spre exemplu, nicio certitudine ca, in condtiile unei cresteri economice cu caraceristici ciudate, anul viitor nu am putea intra intr-o perioada de recesiune. Aceasta crestere nu prea e sustenabila. Si atunci nu doar ca nu se mareste salariul brut, dar se mai pot intampla si alte lucruri. Spre exemplu, angajatorii sa treaca o parte din angajati in program part-time. Asa cum a pus Guvernul problema – v. aici – salariul net al unui angajat cu timp partial ar ajunge la doar… 285 lei. Insa cresterea salariului minim am inteles ca a fost amanata. Totusi, ideea care se desprinde e ca masurile luate conduc spre un stadiu de saracire extrema a populatiei si deci la o scadere drastica a consumului. Dar, pe de alta parte, daca vor avea loc disponibilizari? E foarte posibil sa se intample si in sectorul de stat (unde masura luata de Guvern echivaleaza cu o taiere de salarii) si in sectorul privat. Intr-o astfel de situatie se diminueaza si mai mult veniturile bugetare. Pentru ca, din cate am inteles, angajatorul va trebui sa plateasca doar o taxa de solidaritate de 2,5%. Aici sunt prezentate trei scenarii. Insa un angajator – indiferent care ar fi el, statul sau privatul – va urmari sa-si diminueze costurile. Nu vad de ce statul n-ar face la fel, in caz contrar la ce a mai luat o astfel de masura? Ar fi absurd. Mai ales ca veniturile bugetare sunt in scadere severa. La privat, si nu doar, o crestere a costurilor trebuie suportate de undeva. De unde? Angajatul e cel care pierde din tot deal-ul asta. Insa ce se va intampla daca cresterea economica „minune” va incepe sa se deprime? E clar ca va incepe si o disponibilizare de personal – si la stat si la privat – lucru ce conduce automat la o diminuare a veniturilor bugetare in conditiile in care povara fiscala o suporta in exclusivitate angajatul. Deci nu mai este echilibrata si pe angajator.

In legatura cu starea economiei trebuie sa aratam ca au avut loc cresteri nesustenabile ale salariului minim – v. aici – fara legatura cu cresterea productivitatii muncii. Insa o astfel de investitie, sa-i zicem asa, neavand legatura cu cresterea prodctivitatii muncii, cresteriile fiind cu mult sub productivitatea muncii, trebuie s-o privim drept nerentabila. Iar lucrul acesta sfarseste prin a provoca, mai devreme sau mai tarziu, crize economice. Masurile luate de guvern parca vin sa ajute implinirea acestui lucru.

Guvernul nu pare dispus sa taie cheltuielile. Cum ar putea creste veniturile bugetare? Am spus ca ele sunt in scadere. Fara indoiala ca o multiplicare a creditului ne-ar conduce intr-un mod accelerat catre o criza. Lucrul asta n-ar realiza mare lucru pentru ca nu ar creste veniturile la bugetul de stat. Sa presupunem, ca ipoteza, ca oamenii se vor imprumuta la banci si vor sustine astfel consumul la cote ridicate, chiar si in conditiile salariilor nete mult diminuate. Putem sa presupunem cu un anumit grad de rationalitate acest lucru mai ales pentru ca au loc cresteri de preturi (la produse alimentare, la energie s.a). Lucrul asta nu conduce la o crestere a veniturilor bugetare. Practic, are loc mutarea poverii fiscale si nimic mai mult. Nu am vazut sa se vorbeasca despre impactul acestor masuri sau sa fi existat studii de impact. Macar sa avem o aproximare a scaderii evaziunii fiscale. Cu cat? Guvernul nu ne spune. Nu e vorba nici de o mai buna colectare a taxelor si impozitelor, nici de o crestere a acestora, nici de o taiere a cheltuielilor ca sa-ti ramana mai multi bani la buget. E vorba de mutarea contributiei de la angajator la angajat. Atata tot. Problema care se pune este: cum cresc veniturile bugetare prin aceasta mutare? Ca mutarea aceasta, ca sa ma exprim mai plastic, are loc in acelasi cazan de pana acum – salariul brut ramane acelasi, ca n-ai cum sa ai prevederi in aceasta privinta. Cu alte cuvinte, nu se schimba nimic, doar se „revizuieste”, ca sa ma exprim in stil caragialesc, mai exact „se muta” dintr-o parte in alta.

Dar care va fi efectul bugetar? Aici nu merge cu declaratii de genul ca „toata lumea va fi multumita”, „toti vom castiga”, cum face cu mandrie actualul Guvern. Ci ar fi trebuit sa spuna exact: cat!! Cu cat vor creste veniturile bugetare! Spre exemplu, ca sa ma fac mai bine inteles, ar fi trebuit ca Ionutz Misha sa vina si sa spuna cu subiect si predicat ceva de genul: „Prin aceasta masura am estimat o crestere a veniturilor bugetare pe 2018 cu 2,3% din PIB mai mare decat volumul acestora din 2017”. N-am auzit asa ceva. Pentru ca veniturile fiscale au scazut in 2017, ca procent din PIB, cu 1,1 puncte procentuale, adica 9 miliarde de lei, cu inrautarie in trimestrul III!! In asemenea conditii nu am nicio certitudine ca veniturile bugetare vor creste. Asta ar insemna ca, la anul, s-ar putea ca Guvernul sa nu mai aiba bani sa plateasca salariile medicilor, profesorilor. Pentru ca sa ne intelegem: daca Guvernul nu are capacitatea de a spune clar cu cat vor creste veniturile la buget, care va fi volumul cheltuielilor preconizate pe 2018, si a pune public intr-un mod extrem de transparent studiul sau studiile de impact facute aferente unor astfel de masuri, nimic nu imi garanteaza ca la anul vor fi bani. Deja Guvernul acopera ilegal o crestere mare a defictului bugetar prin tiparire de moneda. Rata inflatiei a crescut mai mult decat estimarile BNR intr-o economie care creste cu 6% pe an si creste mult mai rapid (Florin Citu). Se incurajeaza astfel comportamentul economic speculativ. O crestere de 6% pe an n-ar fi avut nevoie nici de inflatie si nici de cresterea deficitului bugetar, adica sa cheltuiesti dintr-un buget deficitar. In acord cu stiinta economica, astfel de politici prociclice grabesc o criza economica. Intr-un astfel de mediu economic inselator, datorita politicilor Guvernului operatorii economice sunt impinsi spre previziuni gresite cu privire la rentabilitatea investitiilor lor – v. comentariul de aici – lucru ce poate determina insolvente si falimente in lant… Partea proasta este ca Guvernul nu ofera informatii clare si corecte.

Toata povestea asta cu diminuarea salariului net are un aspect imoral. Salariul net e diminuat din pixul Guvernului. Omul castiga mai putin ca asa vrea Guvernul. Evident, angajatorii sunt pusi intr-o situatie dificila. Tot datorita aceluiasi pix. Aceasta imixtiune a Guvernului in veniturile romanilor, spre scaderea acestora, incalca legea fundamentala, Constitutia tarii. Pe de o parte mareste nesustenabil salariul minim – pentru ca acesta s-a marit in ultima vreme, inclusiv in 2017, chiar daca o noua marire a fost amanata – pe de alta parte iti diminueaza arbitrar veniturile, fara sa intelegem scopul masurii. Chiar si in scenariul in care costul angajatorului va ramane neschimbat, castigul e de doar 6 lei… Dar a impinge angajatorul privat la costuri suplimentare, asa cum face actualul Guvern, este imoral intrucat nu e vorba de banii guvernului, ci de cei ai firmei private. Nu mai vorbesc de reducerea procentului de plata catre Pilonul 2 de Pensii…

Ar trebui sa retinem ca pe langa efectul de pauperizare al populatiei, marele punct slab al Guvernarii PSD-ALDE este reprezentat de veniturile fiscale. Acestea, in 2017, in perioada de crestere economica, sunt in scadere fata de anul trecut. Si mai e o problema: inflatia. Care s-a manifestat in perioada de crestere economica. Pentru 2018 acestea sunt problemele grave cu care se va confrunta Guvernul. Asa cum merg lucrurile, inclusiv prin masurile adoptate, inclinam sa consideram ca aceste probleme, in special problema veniturilor fiscale, se va agrava. Inflatia ar mai putea fi tinuta sub control. Insa perspectivele pentru veniturile la buget sunt precare iar actualul Guvern nu a luat nicio masura ca sa rezolve problema. Aceste chestiuni pot fi fatale pentru PSD-ALDE.

Va incit sa cititi…

Un articol excelent de pe blogul lui Vladimir Tismaneanu:

Un proiect cât o bibliotecă (Vasile Popovici despre Mihnea Berindei si istoria comunismului din Romania)

Citez putin tocmai pentru ca sa va incit! 🙂

„Vă mai amintiți ce ne întrebam unii pe alții când lucrurile o luau accelerat la vale? Oare „cei de sus”, Dej sau Ceaușescu, cunoșteau ei realitatea peste care vorbirea comunistă așezase o lespede de minciuni ? Oare credeau ei cu adevărat în propriilor lor scorneli când era atât de evident că de fapt lucrurile stăteau tocmai pe dos decât se spunea ? Dar dacă „ei” erau mânați de intenții bune care până să ajungă la noi, printr-un fel de magie neagră, inversă, se transformau în coșmar ? Să fi fost chiar atât de prost Tovarășul pe cât părea? Nu era el șmecherul ăla de la periferie, rudimentar dar „foarte” deștept, cum zic unii, fiindcă altfel n-ar fi ajuns el stăpânul haitei? Știau ei că în România lor se fura pe rupte – țăranul la țară, muncitorul la oraș, tovarășii de peste tot, că de trăit trebuia să trăim cumva? Vă amintiți aceste întrebări, cei ce ați prins acele vremuri? […]”

si un lucru, dubios intr-adevar, intamplat atunci: Ceausescu era urmarit de Securitate…

„Memorabil este apoi episodul monitorizării lui Ceaușescu în persoană de către Ministerul de Interne. Scandalul, care a provocat multă emoție printre tovarăși, face obiectul a trei stenograme din martie 1973. Medicul personal al Tovarășului, dr. Abraham Schäechter, n-a mai rezistat presiunilor Securității, care l-ar fi vrut informator. Se așteptau de la el rapoarte despre starea de sănătate a lui Ceaușescu. În ciuda dispozițiilor exprese ale partidului, Securitatea aduna așadar dosare despre toată lumea, inclusiv despre șeful cel mare! Interesează bolile lui Ceaușescu, doctorii care-l consultă, tratamentele administrate etc. Membrii Comitetului Executiv, știindu-se și ei urmăriți, fiindcă și-au găsit aparate de ascultat în casă, prind curaj și încep să creadă că ocazia ar fi bună să obțină și pentru ei exceptarea de la atențiile băieților vigilenți. Profitând de supărarea șefului („ce o fi trebuit o notă informativă că mă doare gâtul când toată lumea știe acest lucru”, se întreabă candid-ridicol marele Cârmaci prins în plasa sistemului pe care l-a creat), Verdeț direcționează discuția din voleu spre o decizie mai explicită. Zice Ceaușescu : „Se interzice de a se cere referințe, sub niciun motiv, despre tovarășii din conducerea partidului, nici că este bolnav sau alte lucruri.” Verdeț: „Și despre orice alt fel de probleme.” Ceaușescu sesizează imediat pericolul și pune lucrurile la punct: „Dacă apar probleme este obligatoriu să fie informat secretarul general [adică el însuși] care va stabili ce este necesar.” În felul acesta, momentul de speranță pentru tovarășii mai mici a luat sfârșit. Cu un umor nebănuit, Ceaușescu observă că, din reflex, securiștii ajung să facă rapoarte și despre ei înșiși: „eu sunt sigur că ei raportează la securitate în fiecare dimineață ce fac ei toată ziua.” Nu gândea rău Tovarășul. Și totuși cui servesc notele – necerute de nimeni! – despre sănătatea secretarului general? Cui serveau dosarele respective? Nimeni, nici măcar ministrul de Interne (Ion Stănescu) și nici nelipsitul general Pleșiță, secretar de stat in MI și responsabil de departamentul Securității, ambii destituiți în context și chemați să explice, nu dau un răspuns clar; își pun cenușa în cap, dar evită să lămurească chestiunea. Din una-n alta, reiese că și liftierul, și bucătarul, și femeia de serviciu, și în general tot personalul de serviciu din jurul CC informa pe rupte. Spre indignarea conducerii superioare. Sunt pagini de un comic ce bate orice ficțiune.”

Chiar, cui serveau respectivele informari despre conducerea Statului Roman…? Liftierul, bucatarul, femeia de serviciu din CC turnau la Securitate… Informatii despre starea de sanatate a lui Ceausescu… Asta se intampla in 1973… Si interesant este ca Ceausescu NU era informat, asa inteleg. Astfel de note informative NU erau cerute de cineva!! Comic, comic, dar…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Noiembrie 9, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

Mihai, hai sa-ti explic eu, biet Motan, cum e cu „27 de ani de libertate”

Nici nu s-a instalat bine Guvernul Tudose, ca s-a intamplat o nenorocire: un camion care transporta 13 militari s-a prabusit intr-o rapa de vreo 40 de m in Arges, pe la Dambovicioara.

Iata ce a declarat in direct la Realitatea Tv proaspatul premier (citez din articolul mediafax vizualizat mai sus):

„”Din păcate, şi va fi o problemă pe care o voi ridica mâine în prima şedinţă de Guvern, nu înţeleg de ce, după 27 de ani de libertate, nu putem să efectuăm un zbor de noapte cu elicopterul, troliu, cu ceva de genul acesta. Mi s-a spus că nu avem. România nu are aşa ceva. Mi se pare impardonabil pentru o ţară în 2017 să avem răspunsul ăsta”, a declarat premierul Mihai Tudose, la Realitatea Tv.”

Dl. Tudose, Mihai – sper ca-mi dati voie sa va spun Mihai ca maine-poimaine o sa trebuiasca sa va luam, vorba lui Gelu Voican, cu „Excelenta” 🙂 – eu cred ca e mult mai simplu. E de ajuns sa ne uitam la cine a format Guvernul in ultimii 5 ani, din 2012 pana acum. Tehnocratii au stat doar un an – cu un Guvern asumat politic de toate partidele – ca sa pregateasca alegerile legislative din 2016. Or, daca ne vom uita atent la perioada amintita ceva mai sus vom constata ca PSD a avut premierul. Pe vremea USL, ponderea cea mai mare o avea PSD. E de ajuns sa ne uitam care ministere sau mai exact care minister, pe vremea lui Ponta, a avut cel mai mare buget, cu o diferenta foarte mare de celelalte ministere. Te-as lasa pe tine sa ghicesti, Mihai. Am inteles din ce spunea Carmen Dan ca soferul zicea ca i s-au defectat franele intr-o curba. Alcoolemia pe care o avea era zero!! Noi n-avem nici macar camioane de transport ca lumea, dara un elicopter care sa fie capabil de zbor de noapte!!

Dar si investitiile au ajuns la un minim istoric in Romania. Cum e posibil lucrul asta „dupa 27 de ani de libertate”? Sa vedem cine a condus Guvernul si a avut o confortabila majoritate parlamentara. PSD, impreuna cu ALDE, desigur. In tara asta nu se mai fac drumuri, nu se modernizeaza drumurile existente. In Arges, datorita reliefului piemontal din zona de nord a judetului sunt trasee ce pot fi caracterizate drept periculoase, unde trebuie multa atentie – spre exemplu celebrul Dealu Negru, pe drumul dintre Pitesti si Ramnicu Valcea. Eu chiar am vazut acolo, relativ recent, rasturnate camioane in rapa. Sper sa se fi remediat problemele.

Sa ajungem putin si in zilele noastre si sa vedem cum a fost posibil, „dupa 27 de ani de libertate” ca PSD sa-si dea jos propriul Guvern, provocand o criza politica ce a avut ca rezultat devalorizarea leului cand n-ar fi trebuit sa fie cazul

Sa ajungem si mai in zilele noastre si sa ne intrebam cum e pozibil ca un proaspat ministru din Guvernul pe care il conduceti sa spuna ca se va desfiinta Pilonul II de pensii, provocand prin aceasta declaratie caderea Bursei. Am inteles ca Dvs. ati infirmat lucrul asta, dar ceea ce e si mai uluitor este ca a iesit si Liviu Dragnea, presedintele PSD, care l-a facut, citez, „prost”, incheiat citatul. Prost, prost, dar cum a ajuns, oare, in astfel de conditii, Mishenka ministru la Finante? Pentru ca dupa aia Misa s-a razgandit, a zis ca „probabil a fost interpretata gresit”…

Ionut Misa

Cum e posibil ca inca de la Revolutie si Mineriade, care au facut sa fuga toti investitorii strani din Romania, pana acum cel putin, ca sa iau perioada la care te-ai referit, astfel de lucruri sa fie legate de numele unui singur partid, de fapt aceluiasi partid de 27 de ani incoace: PSD, fostul PCR?

Numai vorbesc de tot Talmes-Balmes-ul asta numit program de Guvernare, care contine si masuri despre care as zice sunt si neconstitutionale, ca unul dintre artizani inteleg ca e vajnicul pesedist Florin Georgescu… Iar Florin Georgescu si Gheorghe Gherghina au fost secondati de Darius Valcov, un „geniu” cu ghilimelele de rigoare, fireste, care-si ascundea tablourile de mare valoare in cimitir, de frica DNA…

Mihai, acuma nu te supara: iti spun asa ca te consider om de treaba.

Referitor la impozitarea cifrei de afaceri si Directiva Europeana 1164/2016 eu am scris mai demult un articol in care ma aratam sceptic… Evidentiam in articolul meu trei puncte de vedere ale unor prestigiosi analisti economici de la noi. Dl. Ionel Blanculescu spunea ca subiect si predicat asa:

„Singura țară, din câte știu eu, care impozitează cifra de afaceri este Ungaria. Firmele multinaționale au amenințat cu părăsirea pieței ungurești, dar până acum nu au făcut-o. Dacă ar fi impozitată cifra de afaceri, controlul ar fi simplu, iar introducerea firmelor off shore în circuit nu ar mai avea sens. Luând exemplu anului 2008, la o cifră de afaceri de 260 miliarde, cu un impozit asemănător microîntreprinderilor, de 2-3%, s-ar fi încasat 5-6 miliarde de euro, în loc de 0,9 miliarde”, a explicat Ionel Blănculescu.”

Deci singura tara ca impoziteaza cifra de afaceri e Ungaria. E clar ca masura vizeaza multinationalele. Problema e ca, asa cum a rezultat din comentarii si analize, masura aceasta, la noi, ar fi pentru toate firmele si ar afecta nu multinationalele – care, dupa cum se vede nici nu au plecat din Ungaria, desi au amenintat cu plecarea – ci capitalul romanesc!!! Chestiunea este ca Ungaria are o datorie publica foarte mare, rezultata tot in urma unor guvernari de Stanga. Romania nu e in situatia Ungariei. Si atunci de ce Romania trebuie sa depaseasca deficitul bugetar de 3% din PIB, numai vorbesc de cel structural, ca sa se indatoreze nesustenabil? Pentru ca cifrele arata ca economia Romaniei nu e totuna cu cea a Ungariei – sa ne uitam doar la datoria publica, mica in cazul Romaniei, fata de cea a Ungariei (luata ca procent din PIB, desigur). De ce trebuie, in astfel de conditii, ca Romania sa se indatoreze, chipurile pentru ca cetateanul s-o duca mai bine, desi e extrem de iluzoriu lucrul acesta? Misa, draga, esti candidat de maestru la sah, asa am inteles. Chiar nu poti sa faci diferenta dintre o economie hiperindatorata, cum e cea a Ungariei, si o economie cu o datorie publica mica, as spune chiar libera de datorii intr-o mare masura, cum e cea a Romaniei? Ca o datorie guvernamentala mare nu ofera perspective bune de dezvoltare, asta o stie pana si un elev de liceu. Tarile cu datorii guvernamentale mari sunt in situatii economice grele – sa dau cateva exemple: Grecia, Franta, Italia… Somajul ridicat si perspective proaste care conduc spre efecte politice cu cresterea extremei-drepte.

Am vazut cum, intr-un mod iresponsabil, se dadea exemplu Ungariei la o televiziune de stiri sau cel al Poloniei.

Romania ar fi avut niste perspective cu mult mai bune decat Ungaria sau Polonia daca ar fi facut ce trebuie. Ce constatam? Agentiile de rating au coborat ratingul Romaniei si asta doar datorita masurilor guvernamentale. Insa iata un articol de data mai recenta, 23 aprilie 2017, din Romania Libera:

Ratingul României, retrogradat de Moody’s

Agenţia de evaluare Moody’s a anunţat că a redus perspectiva în ceea ce priveşte ratingul României de la pozitiv la stabil, dar a reconfirmat ratingul Baa3 pentru datoria pe termen lung. Analiştii agenţiei au redus perspectiva din cauza politicii fiscale expansioniste, care a dus la creşterea deficitului fiscal, iar politica macroeconomică prociclică a dus la lărgirea deficitului de cont curent, ceea ce va obliga Guvernul să se împrumute tot mai mult, iar ţara ar deveni astfel tot mai vulnerabilă la şocuri financiare externe, scrie News.ro.

Primul motiv pentru care perspectiva a fost redusă îl reprezintă creşterea deficitului fiscal.

”Politica fiscală expansionistă a României a avut ca rezultat o lărgire a deficitului fiscal, ceea ce este de aşteptat să ducă la o traiectorie ascendentă a raportului dintre datoria guvernamentală şi Produsul Intern Brut (PIB)”, se arată în raportul agenţiei.

”După şase ani în care deficitul fiscal a scăzut de la 9% din PIB în 2009 la sub 1% în 2015, finanţele publice ale României au trecut de un punct de cotitură şi este de aşteptat ca situaţia să se deterioreze în anii ce vor urma, ca rezultat al măsurilor de relaxare fiscală cuprinse în Codul Fiscal şi a măsurilor suplimentare introduse de Guvern”, se mai arată în raport.

Analiştii aşteaptă un avans al nivelului datoriei publice de la 38% din PIB în 2015 la peste 45% din PIB în 2021, ceea ce va face România tot mai vulnerabilă la şocuri externe. În 2007, acest raport era de 12,7%. Al doilea motiv al reducerii perspectivei, în opinia agenţiei, îl reprezintă creşterea deficitului de cont curent.

”Prociclicitatea politicii macroeconomice a dus la o creştere rapidă a salariilor, la o deteriorare a competitivităţii preţurilor şi la o lărgire a deficitului de cont curent”, susţin specialiştii Moody’s.”

Observam ca nu e vorba doar de guvernarea tehnocrata. Eu nu inteleg altceva, ca sa-l parafrazez pe Dl. Tudose:  cum e posibil ca noi, in loc sa luam masuri de asa maniera incat ratingul de tara sa creasca, luam masuri ca acesta sa retrogradeze? E greu de inteles de ce datoria publica trebuie sa creasca de la 12,7% din PIB in 2007 la 45% din PIB in 2021, facand Romania vulnerabila la socuri externe, de ce statul trebuie sa cheltuiasca bani anapoda, chipurile pentru bunastarea cetateanului, ca la sfarsit sa avem o economie mai fragila si cu perspective chiar mai proaste?

Sa dam cuvantul analistilor in chestiuni economice:

Criza politică a lovit în leu. Întrebat dacă Banca Națională a intervenit masiv pe piață, Adrian Vasilescu răspunde: Nu veți găsi nici o referință. Eu nu pot să spun nici că a intervenit, nici că nu a intervenit. Dacă spun într-un fel sau altul, înseamnă că fac o declarație

Se arata, printre altele, ca:

„[…]

Semnalul dat: „Nu vă jucaţi cu focul”

Aspectul interesant e momentul în care a apărut schimbarea de tendinţă, explică analistul economic Liviu Moldovan, specialist în pieţe financiare. „Punctul de inflexiune a fost acum aproape două săptămâni, când a început conflictul făţiş Dragnea-Grindeanu, pe 14 iunie. Exact la 5 după-amiază. A fost un sentiment negativ al pieţei faţă de incertitudinea generată de criza guvernamentală”, a declarat Moldovan pentru RL.

Dar, „nici pe departe nu a fost la nivelul a ceea ce s-a întâmplat în anul 2012. E clar că aceasta a fost cauzalitatea şi că a fost un mesaj de avertisment dat de pieţe: «Nu vă jucaţi cu focul, că… uite ce se poate întâmpla!»”, spune expertul.

„Nici o bancă naţională nu va confirma intervenţia pe piaţa valutară decât dacă e o intervenţie concertată. 100% nu a intervenit, nu avea de ce. Nu a fost nimic brusc. Deprecierea a fost sub 1%. Nu se scumpesc ratele creditaţilor la bănci. Nu există astfel de efecte”, a declarat Liviu Moldovan.

Distonocalmul BNR

„Acestea sunt nişte declaraţii în spiritul şi în stilul dlui Vasilescu, de distonocalm. Dânsul linişteşte întotdeauna lucrurile, spunând aproape nimic sau spunând nişte adevăruri cunoscute de toată lumea. De manual. Indiferent dacă dânsul declară sau nu, Banca Naţională, prin jobul pe care îl are, este obligată să intervină atunci când lucrurile o iau razna”, opinează profesorul universitar de economie Mircea Coşea.

Mai multe canale media au afirmat zilele acestea că BNR a intervenit pe piaţa valutară pentru a calma scăderea leului. Se poate afirma totuşi că BNR a intervenit? „Nici eu nu pot să spun dacă a intervenit sau nu, însă presupun că, indiferent de criteriile chirurgicale pe care dl Vasilescu le arată, Banca Naţională a trebuit să acorde atenţie acestui vârf şi părerea mea este că atenţia pe care a acordat-o a însemnat şi o anumită poziţie pe piaţă. Nu o numesc nici intervenţie, nici altceva, ci o poziţie”, a explicat Coşea.

România, dependentă de stabilitatea cursului leu/€

Relaţiile economice ale României sunt aproape în totalitate “eurizate”, detaliază universitarul. „Sunt dolarizate numai în ceea ce priveşte Energia şi nişte importuri de electrotehnice, aşa că, vrei, nu vrei să spui, acest raport trebuie să fie desenat într-o anumită măsură”, susţine Mircea Coşea.

El aminteşte de inevitabilul „joc al importurilor şi exporturilor. Exportatorii sunt avantajaţi de devalorizarea leului, dar nu trebuie să ne facem iluzii. Exporturile noastre sunt de ţară subdezvoltată. Am exportat cea mai mare cantitate de grâu din istoria noastră. Am devenit din nou grânarul Europei. Dar, ca să exporţi grâu şi să imporţi pâine congelată nu e deloc o dovadă de progres”.

Pericol de mişcări sociale

Pe de altă parte, există „şi jocul foarte sensibil al ratelor plătite de România în euro, ce pot declanşa mişcări sociale şi nemulţumiri de mare amploare. Dacă pe termen lung euro variază în plus faţă de leu, ratele devin insuportabile”, avertizează Coşea.

În perioada aceasta, explică expertul, România importă zilnic alimente în proporţie de 70% din consum. Aşadar, „dacă BNR nu a făcut nimic în această perioadă, înseam-nă că a avut o poziţie de neutralitate condamnabilă. Anul acesta e un an de mari variaţiuni pe piaţa valutară. Apar procese necontrolabile”, susţine specialistul.

Primul factor este, în primul rând, Administraţia Trump, care, prin măsurile pe care le ia, ca renunţarea la cele două acorduri de liber schimb „şi cel pe încălzirea globală, este imposibil să nu aibă efecte pe piaţă. Efecte are şi politica din ce în ce mai înfierbântată yuan-dolar”, afirmă Coşea.

„Să ne aşteptăm la variaţii, dar nu cred că vor fi foarte mari şi nu se va ajunge la o cifră istorică la sfârşitul anului decât dacă vor fi greşeli majore în politica internă a României, pe care încep să le văd aproape cu ochiul liber”, opinează universitarul.

El atenţionează că „problema bugetară va duce şi la un efect pe piaţa valutară. Guvernarea care vine trebuie să se gândească nu numai la pensii şi salarii, ci şi la ce se va întâmpla cu contul curent. Raportul dintre import şi export va fi foarte mult schimbat de rata de schimb”, a precizat pentru „România liberă” Mircea Coşea.”

Trebuie remarcat ca in toata afacerea asta paguboasa pentru Romania, noi ne-am facut rau singuri, nu altii ne-au facut rau. Romania nu avea nevoie de asa ceva: nici de criza politica si nici de devalorizarea leului. Dar cand un profesor de talia lui Mircea Cosea afirma: ” încep să le văd aproape cu ochiul liber” greselile de politica interna a Romaniei, stau si eu si ma intreb, vorba D-lui. Tudose: cum e posibil lucrul asta? Ca lucrurile acestea s-au intamplat in intervalul de 27 de ani, asa cum a si apreciat, dar sub guvernarea PSD!!

Apropo de ratingul Romaniei, iata ce scrie Lucian Isar:

PSD trece la penalizarea investitiilor companiilor private!

„Ultima guvernare PSD a depasit performanta guvernarii Ponta la reducerea investitiilor statului.

Motivele invocate pentru investitii reduse sunt multiple, inclusiv frica de DNA.

Daca este adevarat motivul, ultima guvernare a fost practic paralizata de frica. Nu le-a trecut prin minte ca ar putea sa faca investitiile fara sa sifoneze.

Noul program de guvernare facut public cu cateva ore inaintea audierii ministrilor in comisiile din parlament penalizeaza investitiile companiilor private propunand inlocuirea de la 1 ianuarie 2018 a impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri.

Aceasta modificare impreuna cu introducerea taxei de solidaritate afecteaza major atractivitatea fiscala a Romaniei.”

E greu de inteles ce se urmareste. Si asa agentiile de rating ne-au retrogradat ratingul, trebuie oare sa nu mai fim „investment grade” (recomandat pentru investitii)? Intr-adevar, e greu de inteles cum de s-a ajuns la asa ceva „dupa 27 de ani de libertate” si doar prin acelasi partid: PSD.

Mihai, sa-ti mai sugerez o lectura: Raport – Starea Romaniei dupa 6 luni de guvernare rosie a lui Florin Citu. Si nu doar Florin Citu, dar si Mircea Cosea, daca nu ma insel, au precizat ca o astfel de politica economica introduce tara intr-o criza intr-un an jumate, doi sau poate chiar mai repede. Iar daca e sa judecam inductiv, „realizarile”, cu ghilimelele de rigoare, fireste, de pana acum indreptatesc aceasta opinie. Lasand pati-pris-urile politice de o parte, cititi punctul 5. Analiza Macroeconomica din Raportul D-lui. Citu unde se arata ca „Programul PSD reprezinta garantia ca Romania va experimenta foarte curand o criza similara cu cea din perioada 2008-2010” si ca „dezastrul este inevitabil”. Eu cred ca e mai bine sa bei o cafea tare, cand trebuie, decat sa iei mereu distonocalme. Iar Dl. Citu isi argumenteaza punctul de vedere si n-am vazut pe cineva care sa-l contrazica. Tot cu argumente, fireste. Dl. Citu precizeaza: „Deciziile guvernului PSD din ultimile 6 luni au deteriorat sanatatea economiei, astfel, perioada ramasa pana la urmatoarea criza a fost scurtata”. Nu spune sau nu pune accent pe faptul ca economia ar fi proasta ci deciziile guvernului PSD sunt proaste!! Dl. Citu spune ca „astazi, situatia fiscal-bugetara se deterioreaza mai repede decat in perioada 2000-2008. Aici nu mai este vorba de o criza venita de peste Ocean, ci de ce ne facem singuri, cu mana noastra!! Lucrul asta este, intr-adevar, inexplicabil si ma intreb daca nu cumva e vorba de un atentat la siguranta nationala a Romaniei. Altminteri ce nevoie e de inducerea deliberata a unei crize economice in Romania? Ce castiga Romania din asta? Evident ca nimic, in schimb pierde, lucru de asemenea evident. Lucru asta se vede de pe acuma: cum e posibil ca un ministru de finante sa faca declaratii iresposanbile in legatura cu Pilonul II de Pensii care au avut ca efect caderea Bursei, v. aici si aici, in doar 15 minute!! Actualul Guvern poate fi acuzat de manipularea Pietei de Capital in detrimentul Romaniei!! Eu cred ca asta e o infractiune penala!! Este foare greu sa nu te gandesti la o subminare economica a Romaniei cand citesti, de exemplu ce spune Dl. Citu, care e senator al Romaniei, despre „executia bugetara dezastruoasa dupa primele 6 luni”. Orice om de buna-credinta ar face-o… De asemenea e greu de explicat slaba, dar mai bine zis inexistenta, absorbtie a fondurilor europene, dupa ce pesedistii au criticat puternic pentru acest motiv guvernarea tehnocrata. Deci Romania in loc sa beneficieze de miliradele de euro venite de la Uniunea Europeana, nu beneficiaza, fara a fi fortata de cineva, pentru ca n-am vazut vreo analiza sau declaratie in acest sens. Corina Cretu, europarlamentar din partea PSD, a atras atentia in nenumarate randuri despre catastrofala absobtie a fondurilor euroepene a Romaniei si… nimic. Nu e oare ciudat?

Eu nu ma refer aici la niste simple greseli, ci la evolutii politico-economice din care Romania, dupa cum usor se poate constata pierde.

Dl. Cristian Preda ne ofera amanunte picante:

„Schimbarea impozitării firmelor introduce o incertitudine majoră în economia românească.
În general, modificare programului de guvernare nu a fost dezvăluită publicului decât după audierea miniștrilor.
Controlul parlamentar nu s-a putut exercita.
E o încălcare serioasă a principiului separației puterilor.
Orice deputat sau senator care votează acest guvern vădește aservire față de un interes de partid, iar nu respect pentru interesul public.”

Este foarte interesant un comentariu al D-lui. Preda care zice asa:

E și asta o inovație democratică marca PSD: să schimbi programul pentru care ceri votul cu cinci minute înainte de debutul ședințe!

Ce face PSD-ALDE pare mai degraba o joaca de-a Programul de Guvernare. Dl. Preda vorbeste despre „aservire față de un interes de partid”, dar pana la urma, daca stai bine sa te gandesti, nu prea stiu daca nu cumva e vorba de aservirea fata de alte interese. Schimbarea impozitarii firmelor, schimbarea programului „pentru care ceri votul cu cinci minute înainte de debutul ședințe” – este limpede ca lucrurile acestea induc incertitudini si, mai ales, neincredere pe plan extern. Romania n-ar fi avut nevoie de asa ceva. E clar ca e vorba de o subminare a pozitiei Romaniei pe plan extern. De fapt, toata aceasta „inovatie democratica marca PSD” are in ea insasi germenul instabilitatii politice si economice a tarii.

Din toata tevatura asta nu se poate sa nu remarci cum o tara care se bucura de stabilitate si incepuse sa aiba o crestere economica sanatoasa e pusa sistematic pe butuci. Analistii economici si nu numai reliefeaza evolutiile negative de la alegerile legislative incoace, dincolo de orice parti-pris politic si nu doar atat, dar si prognoze ingrijoratoare. Iohannis a apreciat corect ca toata „topaiala” asta a aruncat tara in criza. Problema e ce ar fi de facut? Pentru ca nu se vede ca vor urma evolutii, dezvoltari, desfasurari pozitive.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Iunie 30, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 6 comentarii