Despre cum vor fi relatiile dintre SUA si Coreea de Nord in noul context international…

Daca ar fi sa privim lucrurile din punct de vedere geografic, uitandu-ne la harta politica a lumii vom observa ca, prin marimea suprafetei sale, Rusia pune o problema geopolitica deosebit de complexa.

Este vecina si cu Uniunea Europeana dar si cu Coreea de Nord.

Fac o mica paranteza pentru a remarca un lucru ce a trecut neobservat de catre analistii nostri: marea deosebire dintre alegerile din SUA si cele din Rusia. In SUA a fost vorba de o competitie politica in adevaratul sens al cuvantului, inclusiv in interiorul celor doua mari partide: Democrat si Republican.

In Rusia stiam, fara teama de a gresi, dinainte rezultatul: Putin va castiga, cum s-a si intamplat, cu o majoritate zdrobitoare. Nici n-are importanta cu cat pentru ca era de la bun inceput extrem de clar ca acea majoritate nu poate fi decat zdrobitoare.

In SUA au fost diferente dintre votul popular si cel al electorilor. Tot felul de picanterii! 🙂

In Rusia n-a existat nicio diferenta: Putin a castigat alegerile cu o majoritate zdrobitoare, lucru ce-l puteam anticipa si cu un an inaintea acestor alegeri. Niciun fel de surpriza. Niciun fel de picanterie!

Interesant ce se intampla in Europa, mai exact spus in Marea Britanie, dupa Brexit. Afacerea Skripal a tensionat la maximum relatiile dintre Marea Britanie si Federatia Rusa. Este vorba de o tensiune nemaintalnita in relatiile bilaterale britanico-ruse de la caderea Cortinei de Fier incoace, dar indraznesc sa spun ca nici pe vremea comunismului n-au fost parca relatii mai proaste intre Londra si Kremlin cum sunt cele de acum.

„Gazul peste foc” a fost turnat: e vorba de moartea in conditii suspecte a omului de afaceri rus Nikolai Gluskov, ce avea azil politic in Anglia. Politia britanica a deschis o ancheta de omor in cazul lui Gluskov.

Sigur, banuiala cea mai mare e ca Putin isi executa adversarii politici din strainatate. Insa ceea ce s-a intamplat a tensionat nu doar relatiile britanico-ruse, dar si pe cele ale UE si NATO cu Rusia. Pentru ca, in cazul Skripal, se interpreteaza ca ar fi fost vorba de un atac cu arme chimice pe teritoriul britanic. Theresa May a reactionat imediat, la unison cu Donald Trump. De asemenea expulzarea a 23 de diplomati rusi din Londra si masura de retorsiune simetrica anuntata de Putin arata o evidenta deteriorare a relatiilor diplomatice. De asemenea Administratia de la Kremlin a anuntat ca „nicio mass-media britanica” nu va mai activa pe teritoriul Rusiei in cazul in care postul Russia Today va fi inchis in Marea Britanie.

Trebuie spus ca, desi UK inca mai e in Uniunea Europeana, dar sa zicem ca ar fi iesit deja din UE, deteriorarea relatiilor britanico-ruse inseamna o deteriorare a relatiilor dintre Uniunea Europeana, Statele Unite pe de o parte si Rusia, pe de alta parte. Deci lucrul acesta priveste in mod direct atat UE cat si SUA pentru ca atat relatiile dintre UE si Rusia, cat si cele dintre SUA si Rusia se deterioreaza, ca sa fiu si mai clar.

Putin a castigat recentele alegeri din Rusia, desi Opozitia sustine ca au fost comise foarte foarte multe nereguli. In Rusia putinista lucrul asta, ca au fost comise mii de nereguli, e lipsit de importanta. Noi trebuie sa luam lucrurile asa cum sunt si sa intelegem ca pana in 2024 va fi la putere regimul Putin. Din pacate, trebuie sa ne asteptam la o escaladare a conflictelor dintre Rusia si Occident. Iar lupta asta politica si diplomatica se va da in Europa. Nu doar in UK, dar si in Uniunea Europeana. In Statele Unite se ancheteaza in continuare amestecul Rusiei in recentele alegeri prezidentiale si se asteapta, in continuare, o comportare similara din partea Rusiei.

Se observa usor ca regimul Putin se bazeaza pe crime.

De aceea e foarte important cum vor gandi politica externa Statele Unite, Presedintele Trump.

La granita cu Rusia, in Extremul Orient, se afla Coreea de Nord. SUA are nevoie in regiunea respectiva de state aliate. Avem pana acum doua state aliate in mod sigur cu SUA: Japonia si Coreea de Sud. Insa SUA si Presedintele Trump are o relatie buna cu Pekinul, cu Presedintele Xi Jinping. Iar aceasta relatie buna trebuie sa fie una de durata. Cu China n-ar fi mari probleme in a cultiva o relatie buna vreme mai indelungata. SUA are nevoie de sprijin, inclusiv diplomatic, mai ales ca aceste tari sunt toate in proximitatea Rusiei.

De aici rezulta ca SUA va cauta sa dezvolte o relatie de prietenie si cooperare chiar cu Coreea de Nord. A fost deja stabilit ca Presedintele Trump si cel nord-coreean, Kim Jong-un, se vor intalni undeva prin luna mai 2018. Coreea de Sud a aranjat detaliile; intr-un fel era cat se poate de firesc pentru ca e vorba de acelasi popor, au aceeasi limba. Chestiunea e ca relatiile dintre SUA si Coreea de Nord trebuie sa se destinda mult mai mult. Coreea de Nord NU trebuie sa cada in sfera de influenta a Rusiei!! E foarte posibila si o reunificare a Coreii. Sanctiunile la adresa Coreii de Nord, in cazul unei intelegeri dintre SUA si Coreea de Nord, se vor ridica imediat. Nu asta e problema… Chestiunea e ca si fara sanctiuni economice Coreea de Nord nu poate evolua economic decat daca va purcede la reforme. Evident, SUA nu va obliga Coreea de Nord sa faca reforme daca aceasta tara nu doreste. Interesul SUA este sa aiba bune relatii cu Coreea de Nord si sa mentina stabilitatea in zona. Totusi, e clar ca suntem intr-un nou context politic si Coreea de Nord ar trebui sa inteleaga ca e necesar sa inceapa sa faca reforme. Spre exemplu, China le-a facut si a reusit sa progreseze cu adevarat. Parerea mea e ca ar fi si companii sud-coreene, japoneze interesate sa patrunda pe piata din Coreea de Nord. Chiar si americane, evident. Insa de asemenea e clar ca nu poti obliga Coreea de Nord sa faca reforme si nici nu stim daca e pregatita sa le faca.

Insa primul pas in construirea unei bune relatii cu Coreea de Nord mi se pare ca ar fi acela de a schimba perceptia acestei tari asupra SUA. Cu alte cuvinte SUA nu trebuie sa mai fie perceputa de catre Coreea de Nord ca un dusman. Daca Coreea de Nord, in cazul denuclearizarii totale, va cere garantii de securitate din partea SUA, atunci SUA ar trebui sa le acorde. Insa lucrul asta ar crea o situatie cu totul noua in Coreea de Nord, un lucru pe care nord-coreenii nu l-au vazut niciodata si poate ca nici n-au indraznit vreodata sa se gandeasca la asa ceva. Cat de pregatita e Coreea de Nord pentru asta? Existenta unor baze NATO in Coreea de Nord sau, chiar direct, baze militare americane e un lucru posibil, inclusiv instalarea in aceasta tara a unui Scut Antiracheta. Dar exista, desigur, numeroase posibilitati de a asigura securitate Coreii de Nord.

Ce se intampla? Nu mai suntem – e cat se poate de clar – in 1953… Pe de alta parte, Coreea de Nord, dat fiind caracterul regimului de acolo, se teme in cazul izbucnirii unui razboi in lumea asta. Pana acum n-au avut loc discutii bilaterale cu SUA, la nivel inalt. Ei nu stiu la ce pot sa se astepte din partea Statelor Unite, chiar in cazul in care, daca ar incepe un razboi mai amplu, sa nu zic unul mondial, Doamne fereste, n-ar ataca pe cineva. Ei se tem ca SUA ar putea sa actioneze militar impotriva lor, ca sa distruga regimul stalinist de la Phenian. Fara indoiala, aceasta stare de tensiune nu place nimanui, nu mai vorbesc de tarile din regiune. De aceea discutiile cu Presedintele Kim Jong-un sunt cat se poate de necesare si Dl. Trump n-a gresit deloc grabind aceasta intalnire.

Aceasta intalnire trebuie sa aiba loc cat mai repede si trebuie sa fie piatra de temelie pentru un viitor tratat de pace dintre cele doua Corei, punandu-se capat situatiei penibile ce dateaza din 1953 si pana in zilele noastre.

Ar fi o mare victorie diplomatica a SUA. Si e in interesul SUA sa aiba un ascendent in regiune. De asemenea si in interesul tarilor din regiune sa aiba relatii bune cu SUA. Ar fi un mijloc prin care s-ar realiza o disuasiune diplomatica la adresa Rusiei.

Atata vreme cat e mai greu ca SUA sa ajunga cu Iranul la o intelegere, e cat se poate de necesar ca sa ajunga la o intelegere benefica ambelor parti cu Coreea de Nord. Lucrul acesta e posibil si ar evita escaladarea tensiunilor in regiune. De asemenea ar fi o lovitura diplomatica data Rusiei!!

Realegerea lui Putin trebuie sa ne puna in garda. Ceea ce s-a intamplat la aceste alegeri prezidentiale e un semn cat se poate de prost. E vorba despre distrugerea democratiei in Rusia. In acest context trebuie intarita democratia in UE si SUA. Ambitiile dictatoriale ale lui Putin si nostalgia sa deplasata pentru Uniunea Sovietica pot determina actiuni deosebit de ostile fata de Occident, cum a fost ceea ce s-a intamplat in Anglia, in cazul Skripal. Dar ne putem astepta chiar si la mult mai mult… E foarte dificil, in aceste conditii, sa contruiesti o relatie diplomatica normala cu o tara precum Rusia, care e condusa de un astfel de regim. Asta e principala dificultate. Sa luam, spre exemplu, cazul Skripal: el a afectat deja relatia Rusiei cu UK. Insa prin ricoseu afecteaza cat se poate de negativ si relatia Kremlinului cu Berlinul, pentru ca Berlinul, oricata deschidere ar avea fata de Rusia, NU poate trece peste asa ceva. Or, in asemenea conditii nu poti sa contruiesti o relatie diplomatica normala cu Rusia. Uniunea Europeana se vede intr-o dificultate majora din acest punct de vedere. Iar realegerea D-lui. Putin nu va face, din pacate, decat sa sporeasca aceasta dificultate. Nu se vede niciun semn din partea D-lui. Putin, al regimului domniei sale, ca lucrurile ar putea sta altfel ci, dimpotriva, ne asteptam la o incordare a relatiilor dintre Occident si Rusia.

Ramane de vazut cum va juca SUA din punct de vedere diplomatic in Orientul Mijlociu.

Un articol interesant de pe Fox News in legatura cu alegerile din Rusia – aici.

La multi ani!!

Sper ca ati petrecut bine in noaptea de Anul Nou! Iata ca a mai trecut un an, iar 2018 il dorim, desigur, mai bun decat precedentul. Dar cum a fost 2017? Eu consider ca a fost un an mai putin obisnuit. Pe plan intern, Romania a traversat o perioada de framantari politice care s-a mentinut pe tot parcursul anului 2017. Sa ne gandim, de pilda, la faptul ca actuala Coalitie de guvernamant si-a rasturnat propriul guvern, Guvernul Grindeanu. De asemenea s-a confruntat cu masive proteste de strada, efectuate sub, celebrul de acuma, hastag #rezist. Insa actuala Coalitia nu a realizat prea multe lucruri, asa ca nu prea are cu ce sa se laude. De fapt, a reusit sa creeze doar incertitudini: atat in privinta mult discutatelor Legi ale Justitiei, cat si in plan economic, prin promovarea unei legislatii fiscale indoielnice. Ambele au fost facute, parca, de amatori. Iar amatorismul acestei Coalitii care, nu-i asa, vrea „binele romanilor” se poate observa cu destula usurinta si in politica externa a tarii. Anul 2017, prin politicile care s-au promovat, n-a rezolvat niste probleme. Le-a agravat oare?

Daca e sa ne referim la Romania, am putea sa ne gandim la faptul ca nici in 2018 nu prea se vor rezolva chestiunile, mai ales cele arzatoare. Nici economic, nici in privinta Justitiei. Sunt sanse destul de mari ca starea economica sa se agraveze. Pentru ca nu se vede nimic care sa amelioreze situatia. Care cel putin va ramane neschimbata, dar e destul loc sa se si agraveze.

Pe plan extern, sfarsitul de an ne-a dat sa vedem un lucru realmente interesant: proteste antiguvernamentale masive in Iran, pe fondul scumpirilor, somajului si coruptiei la nivel inalt. Iata, se pare ca lumea aceasta, cu regimuri asemanatoare cu cel al lui Vladimir Putin, incepe sa se clatine. Fara indoiala ca se pune problema daca regimul Revolutiei Islamice mai poate fi mentinut in Iran si daca da, pentru cata vreme?

Pe de alta parte un alt dosar fierbinte si care nu a putut fi solutionat in 2017 este, desigur, cel al Coreii de Nord. Ar trebui spus ca, avand in vedere diferentele economice extrem de mari intre Coreea de Nord si tarile pe care le ameninta, in orice caz defavorabile Coreii de Nord, aceasta nu poate spera intr-o victorie, in cazul unei confruntari directe cu o Coalitie formata din SUA, Coreea de Sud si Japonia. Tehnica militara a acestor tari e cu mult mai avansata fata de orice ar dispune, in prezent, Coreea de Nord. De fapt, programul nuclear al Coreii de Nord, in conditiile in care nici Japonia si nici Coreea de Sud nu dispun de armament nuclear, este menit tocmai pentru a contrabalansa diferenta mare din punctul de vedere al tehnoligiei militare, in mod vadit defavorabila Nordului. S-ar putea pune problema: cat ar putea rezista Coreea de Nord in cazul unui razboi cu fortele Coalitiei condusa de SUA? Iar termenul de 5 zile mi se pare mult… E clar ca in asemenea conditii problema o constituie China si Rusia, tari care sprijina cel putin tacit regimul comunist de la Phenian. Deci problema e cum vor reactiona aceste tari in cazul unui razboi. Pentru ca Rusia, spre exemplu, ar putea raspunde cu o contraactiune militara in Vest, adica in Europa. Iar China ar putea raspunde si ea la randul ei. Partea cea mai proasta e ca daca dictatorul comunist al Coreii de Nord se joaca in continuare cu chibriturile si nu se potoleste, un razboi va fi foarte greu de evitat. Iar Rusia si China stiu foarte bine lucrul asta. In cazul indepartarii totale de la putere a regimului comunist de la Phenian, China si Rusia vor fi in dificultate pentru ca lucrul asta ar insemna in mod automat extinderea influentei SUA in regiune. Implicarea directa a Chinei si Rusiei in favoarea Phenianului nu trebuie exclusa. Dar, pe de alta parte, nici China si nici Rusia nu cred ca doresc extinderea unui conflict in regiune, care ce avantaje le-ar putea aduce? Insa un raspuns asimetric al Rusiei in Europa trebuie luat in considerare, pentru ca Rusia lui Putin nu se va consola usor cu diminuarea influentei sale geopolitice in Extremul Orient. De altfel, recent, Rusia a si protestat impitriva Scuturilor Antiracheta din Romania, Polonia si Japonia, care in mod evident ii diminueaza proiectia fortei militare si, in consecinta, si a influentei geopolitice. Evident, un raspuns asimetric al Rusiei in Europa trebuie combatut cat mai eficient posibil si, daca va fi cazul, cu cat mai putine victime.

Pe de alta parte, mentinerea regimului comunist de la Phenian nu mai reprezinta o prioritate nici pentru Rusia, care a abolit comunismul, dar nici pentru China, care de la instituirea acestui regim si pana acum nu s-a confruntat cu vreun razboi sau amenintare din partea, nu-i asa, „tarilor capitaliste”. E limpede: Coreea de Nord a fost creata si conceputa ca un stat tampon intre China si URSS pe de o parte si SUA, Coreea de Sud si Japonia, pe de alta parte.

Cat de mult s-schimbat situatia fata de anii ’50 ai sec.XX?

In primul rand cred ca ar trebui sa ne gandim ca s-a prabusit comunismul in URSS si Europa de Est. China a inceput sa treaca la economia de piata si sa manifeste deschidere fata de firmele din tarile capitaliste, inclusiv Japonia si Coreea de Sud. Fara indoiala, aceste transformari ce au avut loc intr-o jumatate de secol, pun sub semnul intrebarii regimul comunist de la Phenian, ce tine tara de ani de zile intr-o saracie lucie. Sa ne gandim, spre exemplu, ca PIB-ul pe locuitor al Chinei este de vreo 8 ori mai mare decat al Coreii de Nord. Fata de Coreea de Sud, diferenta este enorma. Acest lucru arata ca, in Coreea de Nord, comunismul e un esec MAJOR!! Deoarece aceasta tara n-a reformat nimic, in comparatie cu China ce a dus, datorita lui Deng Xiaoping, o politica de reforme si de deschidere, spre SUA in special. In asemenea conditii se pune problema daca regimul comunist nord-coreean mai merita sprijinul Chinei si al Rusiei, daca mai prezinta un interes real pentru cele doua tari.

Conditiile fata de anii ’50 ai secolului trecut s-au schimbat atat de mult incat necesitatea unui regim precum cel nord-coreean, care nici n-a adus ceva bun poporului, devine caduca, revoluta.

Realitatile s-au schimbat si fata de mijlocul anilor ‘ 70 ai secolului trecut. De aceea si regimul Revolutiei Islamice din Iran e sub semnul intrebarii. Protestele masive si la scena deschisa impotriva Guvernului sunt, ca vrem sau nu, purtatoare ale unui astfel de mesaj. De aceea e foarte posibil sa asistam la o rasturnare de regim in Iran.

Intr-un asemenea context, trebuie subliniat un fenomen ce nu trebuie subestimat datorita potentialelor sale efecte nocive: declinul inexorabil al Rusiei sub regimul Putin. Rusia face aceeasi greseala ca in sec. XIX: in loc sa faca reforme, doarme, pierde vremea sau isi ameninta, prosteste, vecinii. Si am vazut ce s-a intamplat. Partea proasta e ca acum, sub Putin, face la fel. Politica acestuia e unilatetal axata pe domeniul militar, concentrata numai pe acest aspect, ignorand cu totul aspecte importante cum ar fi cel economic sau relatiile externe, catastrofal inrautatite sub regimul oligarhic al lui Putin. Partea proasta e ca un astfel de regim, evident anacronic, poate deveni periculos si poate sa apeleze chiar la actiuni de agresiune externa pentru a se mentine la Putere.

Desigur, vom vedea evolutia situatiilor in 2018. Parerea mea este ca nu trebuie sa ne panicam. Dar nici sa privim cu lipsa de prudenta ceea ce va urma. 2018 nu va fi neaparat un an prost si nu trebuie sa pornim de la o astfel de premisa sau de la o astfel de judecata. Mai depinde, desigur, si de fiecare dintre noi sa-l facem mai bun. Eu sper sa avem un an mai bun si sper ca prosperitatea romanilor sa creasca nu doar pe consum ci si datorita investitiilor. In loc sa gandim negativ, sa incercam sa vedem si oportunitatile. Si de asemenea doresc tuturor romanilor: numai bine si MULTA sanatate!

Ce nu inteleg la Coreea de Nord…

Romania Libera

VIDEO. Peninsula Coreea, în alertă de război. Rex Tillerson, la Consiliul de securitate al ONU: Statele Unite sunt pregătite să intervină militar împotriva Coreei de Nord, dacă diplomaţia va eşua. Rusia anunță că „utilizarea forței este inacceptabilă” | INFOGRAFIC

Se arata, printre altele, ca:

„Statele Unite ale Americi vorcere, vineri, Consiliului de Securitate ONU să adopte noi sancţiuni economice contra Coreei de Nord, în contextul riscurilor nucleare şi balistice generate de regimul Kim Jong-un, relatează Associated Press. 

În acest context, secretatul de stat Rex Tillerson a cerut comunității internaţionale să amplifice presiunile asupra Coreei de Nord, avertizând că eşecul acestui demers ar putea fi „catastrofal” şi subliniind că Statele Unite sunt pregătite să intervină militar împotriva regimului de la Phenian.

„Toate opţiunile de reacţie la viitoare provocări trebuie să rămână disponibile. Acţiunile diplomatice şi financiare vor fi susţinute de intenţia contracarării agresiunii nord-coreene printr-o acţiune militară, dacă va fi necesar”, a atras atenţia Rex Tillerson, citat de CNN.

La rândul său, preşedintele SUA, Donald Trump, a afirmat că preferă o soluţie diplomatică la criza nord-coreeană, avertizând însă că există şi riscul unui „conflict major”. „Există şi şanse să ajungem la un conflict major cu Coreea de Nord, absolut. Ne-ar plăcea să rezolvăm lucrurile diplomatic, dar este foarte dificil”, a spus Donald Trump într-un interviu acordat agenţiei Reuters.

Donald Trump a explicat că porneşte de la premisa că preşedintele nord-coreean, Kim Jong-Un, este raţional, observând însă că a preluat conducerea naţiunii fiind foarte tânăr.

„Avea 27 de ani. Tatăl lui a murit, a preluat conducerea regimului. Orice s-ar spune, acest lucru nu este uşor, mai ales la acea vârstă. Nu vreau să îi acord credit, nici să îl discreditez, eu spun doar că este ceva foarte dificil. Dacă este sau nu raţional, nu ştiu. Eu sper că este raţional”, a subliniat Trump.

De cealaltă parte, Rusia anunță că utilizarea forţei împotriva Coreei de Nord va fi „total inacceptabilă”. Avertizarea a fost făcută vineri seară de Administraţia Vladimir Putin, în contextul în care Statele Unite au evocat posibilitatea unei intervenţii militare.

„Utilizarea forţei va fi total inacceptabilă„, a declarat Ghennadi Gatilov, adjunct al ministrului rus de Externe.

„Atitudinea beligerantă şi demonstraţiile de forţă au generat o situaţie în care întreaga lume se întreabă acum serios dacă va fi sau nu un război. Un pas prost-gândit sau interpretat greşit ar putea avea consecinţe groaznice şi lamentabile”, a spus Gatilov în Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite.

---

Citește și: Kim Jong-un, cu degetul pe butonul nuclear: Cursa înarmării regimului de la Phenian riscă să provoace Al Treilea Război Mondial | ANALIZĂ ROMÂNIA LIBERĂ

---

Cei o sută de senatori americani au participat miercuri seara în Clădirea Eisenhower de lângă Casa Albă la o reuniune de informare excepțională despre Coreea de Nord, în prezența șefilor militari, ai serviciilor de informații și ai diplomației.

Briefingul a fost condus de șeful Pentagonului, James Mattis, secretarul de Stat, Rex Tillerson, directorul serviciilor americane de informații, Dan Coats, și de generalul Joseph Dunford, șeful Statului Major Interarme.

Cei o sută de senatori americani au participat miercuri seara în Clădirea Eisenhower de lângă Casa Albă la o reuniune de informare excepțională despre Coreea de Nord, în prezența șefilor militari, ai serviciilor de informații și ai diplomației.

Briefingul a fost condus de șeful Pentagonului, James Mattis, secretarul de Stat, Rex Tillerson, directorul serviciilor americane de informații, Dan Coats, și de generalul Joseph Dunford, șeful Statului Major Interarme.

Ședință secretă

Senatorii și reprezentanții Administrației Trump au discutat, cu ușile închise, despre răspunsul pe care SUA trebuie să-l dea regimului stalinist din Coreea Nord, pe fondul tensiunilor provocate de testele nucleare și balistice. Răspunsul SUA trebuie să aibă trei dimensiuni: economică, diplomatică, și, nu în ultimul rând, militară.

Secretarul de Stat, Rex Tillerson, secretarul Apărării, James Mattis şi directorul serviciilor naţionale de informaţii au descris Coreea de Nord ca fiind „o ameninţare urgentă la adresa securităţii naţionale şi o prioritate în plan politic extern”.

Președintele Donald Trump a ordonat în urmă cu două săptămâni grupului de luptă al portavionului USS Carl Vinson sa navigheze spre peninsula Coreea, ca răspuns față de continuarea regimului de face teste balistice și nucleare, în ciuda repetatelor atenționări din partea comunității internaționale, ceea ce a dus la exarcebarea tensiunilor dintre Phenian și Washington.

Grupul USS Carl Vinson, însoțit și de două distrugătoare japoneze, Samidare și Ashigara, se află în apropiere de peninsula coreeană. Submarinul nuclear USS Michigan, cu 150 de rachete Tomahawk, a acostat deja în Coreea de Sud, unde se desfășoară și scutul antirachetă american THAAD.

Phenianul amenință că va scufunda „animalul scârbos”

Coreea de Nord a amenințat că va scufunda navele japoneze și portavionul USS Carl Vinson, pe care l-a comparat, conform limbajului „mitic” folosit de regim, cu „un animal scârbos”, care trebuie distrus cu o singură lovitură, pentru a demonstra uriașa forță militară a țării. Phenianul a sărbătorit marți 85 de ani de la fondarea Armatei Poporului Coreean, dar s-a abținut de la testarea nucleară anunțată, făcând doar un spectacol „grandios” de artilerie.

Secretarul american de Stat, Rex Tillerson, va condce, azi, o întâlnire ministerială a Consiliului de Securitate al ONU, în care se vor propune măsuri mai dure pentru Coreea de Nord, ce ar putea include embargo asupra petrolului, interzicerea companiei aeriene de stat, interceptarea vapoarelor de tip cargo şi sancţionarea băncilor chinezeşti sau a altora, care colaborează cu Phenianul. Însă pentru ca aceste măsuri să fie eficiente, este nevoie de sprijinul deplin al Chinei. Beijingul a cerut însă SUA să-și retragă scutul antirachetă și își întărește prezența navală în Marea Chinei de Sud. Aviația militară chineză se află în stare de alertă de luptă.

Moscova, Beijing comasează trupe la graniță

Și Moscova comasează trupe la granița, de 18 kilometri, cu Koreea de Nord. Trei trenuri transportând echipament militar greu au fost filmate în timp ce se deplasau în zona Vladivostok. Alte imagini arată elicoptere militare rusești și trupe îndreptându-se spre graniță.

Purtătorul de cuvânt al președintelui Putin, Dmitri Peskov, a refuzat să facă precizări despre aceste mișcări militare, argumentând că „desfășurările de trupe nu sunt chestiuni publice”. „Fiecare țară răspunde la schimbările din situația internațională în așa fel, încât să își asigure propria securitate”, a declarat Peskov.

Tensiunea rămâne maximă în regiune, cu Japonia care și-a pus armata în stare de alertă de război.”

Mediafax

Shinzo Abe, premierul Japoniei: Testul balistic nord-coreean reprezintă o gravă ameninţare la adresa Japoniei

„Decizia Coreei de Nord de a efectua un test balistic reprezintă o gravă ameninţare la adresa Japoniei, a declarat sâmbătă premierul japonez, Shinzo Abe, solicitând SUA şi Chine să menţină presiunea asupra Phenianului, informează Reuters.

Shinzo Abe a îndemnat anterior Phenianul să evite orice acţiune care ar putea fi percepută drept provocatoare de alte ţări.

”În pofida avertizărilor emise de comunitatea internaţională, Coreea de Nord a efectuat sâmbătă un test balistic. Aceasta este o gravă ameninţare la adresa ţării noastre. Este pur şi simplu inacceptabil. Condamnăm asemenea acte”, a spus Abe reporterilor.

Preşedintele SUA, Donald Trump, a reacţionat, sâmbătă, pe Twitter, la lansarea rachetei testate de Coreea de Nord, afirmând că regimul de la Phenian a arătat lipsă de respect faţă de dorinţele Chinei. Acesta a afirmat că există posibilitatea unui conflict major cu statul nord-coreean.

Rusia şi China au avertizat la rândul lor împotriva folosirii forţei militare.

Incidentul intervine în contextul în care Consiliul de Securitate ONU tocmai a analizat cazul Coreei de Nord. Administraţia de la Washington a cerut intensificarea presiunilor internaţionale asupra regimului stalinist de la Phenian. Secretarul de Stat american, Rex Tillerson, a explicat că, în cazul în care presiunile diplomatice vor eşua, armata SUA este pregătită să intervină militar.

„Toate opţiunile de reacţie la viitoare provocări trebuie să rămână disponibile. Acţiunile diplomatice şi financiare vor fi susţinute de intenţia contracarării agresiunii nord-coreene printr-o acţiune militară, dacă va fi necesar”, a atras atenţia Rex Tillerson.”

In primul rand as spune ca in regiunea respectiva e un dezechilibru nuclear evident: avem doua tari – mari puteri – China si Rusia, posesoare de arme nucleare, la care adaugam Coreea de Nord si doua tari Coreea de Sud si Japonia care nu posed armament nuclear, dar ambele sunt amenitate de Coreea de Nord.

Pana acum, din 1953 incoace, din partea Chinei si Rusiei nu au fost probleme in regiune. Nici din partea Coreii de Nord n-au fost probleme, nici pe vremea lui Kim Il-sung si nici pe vremea lui Kim Jong-il, desi cel din urma a aratat o oarecare agresivitate fata de Coreea de Sud.

Greu de inteles de ce actualul lider stalinist de la Phenian, Kim Jong-un, duce o politica atat de belicoasa fata de vecinii sai – Coreea de Nord si Japonia – dar si fata de SUA: declaratii amenintatoare, comportament agresiv, teste cu rachete balistice indreptate impotriva Coreii de Sud si Japoniei si chiar impotriva SUA, program de constructie a armelor nucleare. Greu de inteles pentru ce o astfel de politica de parca ar vrea sa forteze un razboi in regiune prin riposta SUA si a aliatilor sai.

Al doilea lucru ce trebuie remarcat este pozitionarea „pacifista” a Chinei si Rusiei, impotriva folosirii fortei de catre SUA, ca si cum Coreea de Nord ar fi o tara pasnica, o tara care nu ameninta pe nimeni. Or, Coreea de Nord nu mai demult o tara pasnica, o tara care sa promoveze pacea in lume. Evident ca cererea Pekinului ca SUA sa-si retraga scutul antiracheta e una cat se poate de naiva in actualul context atat de ingrijorator si tensionat.

Un razboi poate izbucni. Insa e greu de inteles de ce Coreea de Nord doreste sa-l provoace… SUA nu va ataca Coreea de Nord decat in caz de necesitate. Rex Tillerson a evidentiat faptul ca amenintarile nucleare la adresa Coreei de Sud si Japoniei efectuate de regimul stalinist de la Phenian „sunt reale”.

Pe de alta parte, declaratiile „pacifiste” ale Chinei si Rusiei ar putea fi interpretate ca o posibila implicare intr-un razboi in fata unui atac justificat din partea SUA. Rusii au masat armata la granita de nord cu Coreea de Nord. Totusi, nu e clar daca se vor implica in razboi, atat Rusia cat si China. Cred ca, mai degraba, se tem de un conflict major la granita lor…

Insa chestiunea se pune asupra liderului nord-coreean, Kim Jong-un, un lider tanar, dar nu cred ca tineretea e cauza, desi s-ar putea… Un lider, oricat de optimist ar fi, actioneaza, ia decizii pe baza informatiilor primite. Toata aceasta atitudine extrem de belicoasa si extrem de optimista – „vom distruge animalul scarbos” – ce are la baza? Greu de spus in ce masura e informat corect Kim Jong-un… Obama a cautat sa-i intinda o mana, desi indirect, dar el a refuzat-o. Evident, la varsta pe care o are, 33 de ani, nu se poate vorbi de experienta. Cu atat mai mult o actiune abila de dezinformare ar putea avea sanse de succes.

O alta explicatie ar consta in faptul ca regimul politic de la Phenian este unul de teroare. Kim Jong-un e lider suprem – s-ar putea ca cei de pe langa el sa nu aiba curajul sa-i spuna adevarul – in regimurile dictatoriale se intampla. Coreea de Nord nu avea nevoie sa forteze lucrurile spre un razboi. De ce o face?

Liderul nord-coreean nu a intreprins nicio actiune diplomatica vizibila pe plan international pentru a convinge ca programul sau de constructie a armamantului nuclear e destinat unor scopuri defensive. Dar, de asemenea, ar trebui spus ca nu exista vreo amenintare vizibila la adresa Coreii de Nord. Coreea de Sud sau Japonia nu amenintau Coreea de Nord. Nivelul de alerta a fost marit odata cu inceperea programului nuclear de catre regimul de la Phenian, care nu s-a obosit in niciun fel sa-l explice. Dar a fost numai atat: ridicarea nivelului de alerta din partea SUA si a aliatilor sai.

Iata ce spune Donlad Trump:

Donald Trump: Coreea de Nord, lipsă de respect faţă de dorinţele Chinei când a lansat o rachetă. Rău!

„Preşedintele SUA, Donald Trump, a reacţionat, sâmbătă, pe Twitter, la lansarea rachetei testate de Coreea de Nord, afirmând că regimul de la Phenian a arătat lipsă de respect faţă de dorinţele Chinei şi că apreciind că ceea ce a făcut este „rău”.

„Coreea de Nord a arătat lipsă de respect faţă de dorinţele Chinei şi faţă de foarte respectatul său preşedinte când a lansat azi o rachetă, deşi fără succes. Rău!”, a scris preşedintele SUA, Donald Trump, pe Twitter.

Armata nord-coreeană a efectuat, sâmbătă dimineaţă (în cursul nopţii de vineri spre sâmbătă, ora României), un test balistic, care pare să fi eşuat, anunţă surse citate de agenţia sud-coreeană Yonhap şi de postul american NBC.

„Coreea de Nord a lansat o rachetă neidentificată dintr-un poligon situat în zona Bukchang, în provincia Pyeongannam-do”, au declarat surse militare sud-coreene citate agenţia Yonhap.

Un oficial american a confirmat efectuarea unui test balistic de către Coreea de Nord, precizând, conform postului NBC, că acesta pare să fi eşuat.

Potrivit unui alt oficial american, citat de ABC News, racheta a parcurs 35-40 de kilometri şi a căzut în Marea Japoniei. Conform evaluărilor preliminare, este vorba de o rachetă de tip KN-17, lansată de pe o platformă mobilă. Se pare că racheta s-a prăbuşit în mare la câteva minute după lansare.

Comandamentul american din regiunea Pacific a transmis că este „la curent cu evenimentul”, fără a oferi detalii.

Incidentul intervine în contextul în care Consiliul de Securitate ONU tocmai a analizat cazul Coreei de Nord. Administraţia de la Washington a cerut intensificarea presiunilor internaţionale asupra regimului stalinist de la Phenian. Secretarul de Stat american, Rex Tillerson, a explicat că, în cazul în care presiunile diplomatice vor eşua, armata SUA este pregătită să intervină militar. „Toate opţiunile de reacţie la viitoare provocări trebuie să rămână disponibile. Acţiunile diplomatice şi financiare vor fi susţinute de intenţia contracarării agresiunii nord-coreene printr-o acţiune militară, dacă va fi necesar”, a atras atenţia Rex Tillerson.

Însă Rusia a avertizat că o intervenţie militară împotriva Coreei de Nord este „total inacceptabilă”.

La rândul său, China a transmis că nu poate soluţiona singură criza nord-coreeană.

Preşedintele SUA, Donald Trump, a afirmat că preferă o soluţie diplomatică la criza nord-coreeană, avertizând însă că există şi riscul unui „conflict major”. „Există şi şanse să ajungem la un conflict major cu Coreea de Nord, absolut. Ne-ar plăcea să rezolvăm lucrurile diplomatic, dar este foarte dificil”, a spus Donald Trump într-un interviu acordat agenţiei Reuters. Liderul de la Casa Albă a explicat că porneşte de la premisa că preşedintele nord-coreean, Kim Jong-Un, este raţional, observând însă că a preluat conducerea naţiunii fiind foarte tânăr. „Avea 27 de ani. Tatăl lui a murit, a preluat conducerea regimului. Orice s-ar spune, acest lucru nu este uşor, mai ales la acea vârstă. Nu vreau să îi acord credit, nici să îl discreditez, eu spun doar că este ceva foarte dificil. Dacă este sau nu raţional, nu ştiu. Eu sper că este raţional”, a subliniat Trump.

Regimul Kim Jong-Un a semnalat că ar putea efectua noi teste balistice şi nucleare. Administraţia Donald Trump a avertizat că ar putea interveni militar pentru contracararea acestor ameninţări, situaţie care ar putea genera un conflict militar regional.”

Daca ar fi sa facem o comparatie din punct de vedere strategic fata de Razboiul din Coreea din perioada 1950-1953, ar trebui sa spunem ca acum superioritatea militara americana e net superioara, fara dubii, fata de cea a Rusiei si a Chinei si, bineinteles, fata de cea a Coreii de Nord. Si in anii ’50 America detinea superioritatea, dar nu la modul atat de clar ca astazi. URSS avea, la randul ei, bomba atomica si suficiente resurse militare pentru a contracara SUA. China putea mobiliza o armata numeroasa. Insa acum tehnologia americana e indiscutabil superioara si lucrul asta face diferenta. De asemenea, China nu se afla in ipostaza de stat ostil fata de SUA, cum era atunci iar comunismul s-a prabusit in Europa de Est si Rusia (fosta URSS), asa ca nici Rusia si nici Vladimir Putin nu se afla in pozitia in care se aflau atunci URSS si Stalin. De aici rezulta faptul ca atat China cat si Rusia nu au cum sa sustina eficace regimul lui Kim Jong-un si nici nu cred ca-si doresc asta. Spre deosebire de Bashar al-Assad, Kim nu e omul Kremlinului. Phenianul e izolat pe plan international, ceea ce reprezinta, fara indoiala o carenta de ordin strategic a Coreii de Nord. Ar mai trebui precizat ca Programul Nuclear al Coreii de Nord a fost trasat inca din 1962, dar atat China cat si Rusia au refuzat a acorda ajutor Coreii de Nord in dezvoltarea armelor de distrugere in masa. Despre 2017 in Coreea de Nord va sugerez sa cititi aici. De asemenea, un articol foarte interesant semnat de Alexandru Grumaz in Adevarul – aici. Din ceea ce spune Alexandru Grumaz rezulta ca ne indreptam spre o confruntare, cu riscurile pe care le si mentioneaza in articolul sau. Strategic vorbind, chestiunea care se impune in discutie este de a opri regimul de la Phenian pana nu e prea tarziu. Dezvoltarea capacitatilor militare nucleare de catre un regim belicos si imprevizibil, cum e cel de la Phenian, va ingreuna situatia si va spori incertitudinile si amenintarile si ar putea determina chiar si actiunea acestuia. Regimul stalinist de la Phenian nu da semne ca ar dori vreo negociere sau o abordare pe cale diplomatica a situatiei si nici nu cred ca o va face. Insa un atac din partea SUA si al aliatilor trebuie mai intai sa tina cont de diminuarea la maximum posibil a riscurilor determinate de un raspuns nord-coreean, de pilda un atac asupra centralelor nucleare ale Coreii de Sud, peste 30 la numar.

Fara indoiala, o decizie din partea SUA se va lua pe baza informarilor date de serviciile secrete. Oficialii americani vorbesc despre „riscuri reale”, cum a facut-o Dl. Tillerson. Descurajarea Coreii de Nord este o componenta strategica esentiala. Chestiunea e ca, dupa parerea mea, lucrurile se pot precipita in masura in care situatia din zona continua sa se degradeze. Pentru ca in felul acesta se va ajunge la un punct critic.

SUA si Aliatii sai trebuie sa fie pregatiti in orice situatie.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Inceput de an

Care ar fi cele mai importante chestiuni cu care debuteaza noul an? Nu cred ca este usor de spus… dar voi incerca sa fac o trecere in revista a acestora, asa cum sunt reflectate de presa.

Iata ce aflam din Gandul:

Legea educaţiei dă pentru a treia oară examen la Curtea Constituţională. Vezi care e miza luptei dintre Putere şi Opoziţie

de Gabriela ŞTEFAN

O nouă criză financiară va lovi Europa în prima jumătate a anului 2011

de Bogdan MUNTEANU

In articol se arata:

„Spania şi Italia au de refinanţat datorii totale de 400 miliarde euro în următoarele şase luni, iar încă 400 miliarde trebuie să se împrumute băncile, dar datoriile totale sunt de ordinul miilor de miliarde

Înainte de o nouă criză în SUA sau de „marea criză” aşteptată pentru momentul în care ritmul de creştere a economiei chineze va scădea, o nouă criză financiară va lovi chiar în interiorul Eurozonei. În următoarele şase luni, nevoile de refinanţare ale celor mai greu îndatorate state euro ar putea atrage haosul pe pieţele financiare.

Datoriile guvernelor şi ale agenţilor economici (mai ales bănci) sunt atât de mari, astfel încât va fi nevoie de noi emisiuni de obligaţiuni, care vor atinge un volum impresionant, avertizează un raport al Centrului de Analize Economice şi în Afaceri (CEBR) din Marea Britanie. „O nouă criză în Eurozonă” este principala previziune a CEBR pentru 2011, relatează cotidianul The Daily Telegraph.”

Foarte interesant articolul!

Un nou război în Peninsula Coreea va atrage un „holocaust nuclear”

de Bogdan MUNTEANU

De citit si:

Coreea de Nord ameninţă cu declanşarea unui război nuclear „sfânt”

Mi-e imposibil sa inteleg ce inseamna un „razboi nuclear sfant”… Care poate fi legatura intre sfintenie si razboiul nuclear?

In articol se arata ca:

„Coreea de Nord „este pe cale să se pregătească de declanşarea unui război sfânt, la momentul oportun, bazat pe forţele de disuasiune nucleară, pentru a răspunde acţiunilor inamice”, anunţă agenţia oficială nord-coreeană (KCNA), citată de AFP.

„Forţele armate revoluţionare din Coreea de Nord sunt pe cale să se pregătească deplin de declanşarea unui război sfânt al dreptăţii, bazat pe disuasiunea nucleară, pentru a răspunde acţiunilor inamicilor care împing situaţia în pragul războiului”, precizează KCNA.”

Foarte ciudat este faptul ca sintagma aceasta de „razboi sfant” vine din partea unui stat comunist – Coreea de Nord – deci ateu… Atunci despre ce „sfintenie” sa fie vorba? Greu de inteles… Auziti sintagma la nord-coreeni: „razboi sfant al dreptatii”!! Eu stau si ma intreb cum pot liderii comunisti nord-coreeni sa vorbeasca in astfel de termeni despre un holocaust nuclear. Cum este posibil ca sa-si ameninte nuclear propriul popor, caci nord-coreenii si sud-coreenii sunt, defapt, acelasi popor: poporul coreean! Iar lucrul acesta sa mai aiba si atributul „sfinteniei”… Problema este cu atat mai ingrijoratoare cu cat ONU n-a reusit sa ajunga la o rezolutie, la un punct de vedere comun intre Marile Puteri. Lucru care ne da fiori deoarece lasa deschisa calea razboiului in Coreea, fara vreo posibilitate (cel putin vizibila) de a impiedica acest lucru. Ca nord-coreenii se tem de o invazie din partea Sudului sprijinit de SUA, mi se pare clar. Fereasca Dumnezeu ca nebunia sa mearga mai departe! Primul articol arata ca:

„Dar, deşi se pregăteşte pentru ceea ce este mai rău, conducerea nord-coreeană a reamintit că doreşte „denuclearizarea”. „Pericolul războiului ar trebui îndepărtat, iar pacea să fie salvată în Peninsula Coreea”, a continuat mesajul. Potrivit Associated Press, mesajul nord-coreean a fost interpretat la Seul drept o dorinţă de a reveni la masa negocierilor de către autorităţile de la Phenian, dincolo de prima impresie de „ipocrizie”.”

Image via Wikipedia

Deci liderii nord-coreeni o dau la  intors: dupa ce vorbesc de asa numitul „razboi sfant”, care mai este si „al dreptatii”, dupa asta, ei afirma ca doresc „denuclearizarea’ si ca „Pericolul războiului ar trebui îndepărtat, iar pacea să fie salvată în Peninsula Coreea”. Atunci ce e mai „sfant”, in opinia lideriilor comunisti ai Nordului: razboiul nuclear sau denuclearizarea si  ca „pacea sa fie salvata”?

Iata ce spune si presa straina:

N. Korea ushers in 2011 by urging better ties with South

N. Korea warns war would bring ‘nuclear holocaust’

NKorea warns war would bring ‘nuclear holocaust’

Foarte tare acest articol din Romania Libera:

Iran şi Coreea de Nord – Alianţa morţii

Iata ce zice, printre altele:

„Colaborarea dintre Teheran şi Phenian

Iranul şi Coreea de Nord sunt suspectate de colaborare în extinderea schimburilor lor de tehnologie. Documente americane publicate de WikiLeaks arată că Iranul a obţinut de la Coreea de Nord rachete foarte performante, capabile să atingă Europa, o versiune ameliorată a R-27 rusească. „Versiunea nord-coreeană a acestei rachete de înaltă tehnologie, cunoscută ca BM-25, poate transporta o ogivă nucleară, raza de acţiune fiind de peste 3.000 km. „Dacă este lansată din Iran, teoretic racheta ar permite ogivelor să atingă ţinte îndepărtate din Europa Occidentală, ca Berlin. Dacă ar fi lansată spre nord-vest, ogivele ar putea atinge Moscova”. De asemenea, documente ale serviciilor secrete americane subliniază că „Iranul nu numai că a obţinut BM-25, dar vede în tehnologiile de vârf un mijloc de a concepe şi construi o nouă clasă de rachete, mult mai puternice”.

Un fost diplomat iranian, Mohammed Reza Heydari, refugiat anul trecut în Occident, declara la Paris că a văzut în mod regulat tehnicieni şi ingineri nord-coreeni la aeroportul din Teheran între 2002 şi 2007, în timp ce Iranul era suspectat că doreşte să se doteze cu bomba atomică. Ca responsabil pe aeroport din partea Ministerului de Externe, a observat că nord-coreenii încercau să treacă neobservaţi „prin punctul zero al frontierei”. Heydari a precizat că este convins că „această colaborare continuă”. „La întrevederile cu responsabili ai Gardienilor Revoluţiei, am constatat că Iranul se concentra asupra a două obiective – dezvoltarea de rachete sol-sol şi obţinerea armei nucleare cu ajutorul Coreii de Nord”. Relativ la divizările din sânul regimului, Heydari a precizat că există un grup foarte religios în jurul lui Ahmadinejad, care are „o agendă globală” şi „care estimează că sunt suficiente două bombe pentru asigurarea supravieţuirii ţării şi a islamului”.

O altă interceptare a fost făcută în Thailanda. Un avion- cargo suspect a fost obligat să aterizeze pe aeroportul din Bang-kok pentru a se alimenta, dar a fost plasat sub escortă militară. Avionul, provenit din Coreea de Nord, mergea în Sri Lanka, dar destinaţia finală era Iran. Aparatul Iluşin-76 transporta 35 tone de arme, printre care„rachete antitanc, rachete şi alte arme de război”.

Operaţiunea „Sniper”, trafic iranian prin Europa

Doi iranieni, suspectaţi că lucrează pentru serviciile secrete de la Teheran, şi cinci italieni au fost arestaţi în Italia pentru trafic de arme spre Iran, o celulă care lucra pentru serviciile secrete ale mollahilor. Printre italienii arestaţi, un avocat din Torino, cu rol de negociator cu membrii armatei iraniene şi proprietarul unei firme italiene de import-export arme. Traficul se baza pe un sistem triangular. Întreprinzătorii procurau legal în Europa, în special din Germania, armele comandate de Iran, apoi le trimiteau în Marea Britanie, Elveţia sau România şi de acolo prin alte firme spre Iran, adesea tranzitând prin Dubai. Afacerea a fost descoperită de vameşii români.

Pentru Iran, Dubai este un loc strategic, oxigenul, fereastra spre vest. Aici s-au instalat sute de companii maritime iraniene, iar demnitari iranieni vin adesea în emirat. Incognito. Serviciile secrete americane, prezente şi ele în Dubai sub acoperire, se ocupă de reperarea transporturilor ilegale de arme şi materiale sensibile spre Iran şi ajută autorităţile locale să le intercepteze. S-a interceptat un cargo provenind din China cu destinaţia Iran, la bordul căruia se afla tungsten, material folosit în construirea rachetelor. În august, marina din Dubai a interceptat o navă nord-coreeană plină cu arme, destinaţia fiind tot Iran.”

 Un alt subiect important l-am gasit in Romania Libera:

Diagnosticul CE: “Cea mai mare performanţă a României rămâne integrarea în Uniunea Europeană”

dar si un comentariu foarte interesant, pe teme economico-financiare, semnat Ilie Serbanescu:

Ilie Şerbănescu: România nu va mai fi primită în zona euro

Iata si o stire despre Republica Moldova:

Gazprom scumpeşte gazul pentru Republica Moldova cu 10 la sută

Articolul precizeaza ca:

„Contractul dintre Republica Moldova şi Gazprom expiră în 2011, iar autorităţile moldovene speră să renegocieze preţul de achiziţie a gazului rusesc.

Decizia Gazprom vine în condiţiile în care partidele pro-occidentale de la Chişinău au refăcut Alianţa pentru Integrare Europeană, în dauna alianţei de centru-stânga pentru care pledau reprezentanţii Moscovei.” (subl.mea)

 In final dar nu in ultimul rand as mentiona un editorial interesant, semnat Silviu Sergiu, din Evenimentul Zilei:

EDITORIALUL EVZ: Băsescu are mai multe şanse decât Boc să supravieţuiască politic în 2011

care merita sa fie citit si din care voi spicui aici doar putin. Iata ce spune spre final:

„Cred că demiterea lui Emil Boc are mai multe şanse de reuşită. Pentru demiterea lui Boc este necesar ca PSD să renunţe la pretenţia de a numi premierul în viitorul guvern. Reacţiile publice ale liderilor social-democraţi din ultima vreme mă fac să cred că acest lucru se va întâmpla. Suspendarea lui Traian Băsescu va permite PSD şi PNL să instaleze şi viitorul premier, în condiţiile în care decretul de suspendare va fi semnat de Mircea Geoană, preşedintele Senatului.

Demiterea lui Traian Băsescu este, cred, mult mai dificilă, deşi actuala criză economică a afectat serios capitalul de încredere al preşedintelui, iar modalitatea legală de schimbarea a sa este facilă. Cu siguranţă, românii doresc schimbarea guvernului Boc. Dacă acest lucru va deveni realitate, cred că electoratul îl va menţine pe Traian Băsescu la Cotroceni, pentru a controla viitoarea putere. Desigur, aceasta este doar o speculaţie bazată pe experienţa referendumului din 2007. Atunci, votul dat de majoritate, pentru rămânerea lui Băsescu în funcţie, a urmărit protejarea democraţiei. Băsescu nu a fost demis pentru că suspendarea sa în parlament a fost un abuz de putere al opoziţiei.

Dacă se va ajunge la un referendum de demitere a preşedintelui şi în 2011, votul va urmări coabitarea preşedinte-guvern, un veritabil sistem „checks and balances”. Rămânerea lui Traian Băsescu în funcţie nu va însemna o relansare a carierei sale politice, cum s-a întâmplat în 2007.”

Dar si Boc ar avea sanse sa se mentina daca va reusi sa relanseze economia si cresterea economica. Defapt asta ar fi si sansa PDL-ului, deoarece relansarea economica reprezinta cel mai important lucru pentru populatie, pentru ca ar putea crea locuri de munca si aduce venituri spre bugetul de stat. Ramane de vazut daca va putea face lucrul asta. Iar lucrul acesta ar reprezenta de asemenea o relansare a capitalului de incredere al Presedintelui.  Pe de alta parte schimbarea destul de brusca a lui Antonescu, de a face alianta cu PSD, dupa ce a avut o atitudine destul de ambigua in ultima vreme, cred ca exprima si o reactie la posibilitatea descrisa mai sus, care ar putea relansa PDL-ul in sondajele de opinie. Sa nu uitam ca Basescu a devenit nepopular si datorita discursului sau, ceea ce nu inseamna ca nu ar putea sa si-l imbunatateasca. Partida aceasta nu este inca jucata, cred ca e destul de clar lucrul acesta. Silviu Sergiu spune:

„Prima întrebare a anului politic 2011 este: va rezista guvernul Boc? Răspunsul depinde exclusiv de voinţa UDMR. Mai mult ca sigur, formaţiunea maghiară se va reorienta doar atunci când situaţia din sânul opoziţiei se va limpezi. Firi pragmatice prin excelenţă, liderii UDMR nu au plecat niciodată în aventuri politice cu multe necunoscute, la capătul cărora să rateze intrarea la guvernare.

Situaţia opoziţiei este incertă pentru moment. Perspectiva ca PSD şi PNL să acţioneze ca un corp comun este foarte îndepărtată, în primul rând din cauza competiţiei dintre Crin Antonescu şi Victor Ponta pentru rolul de lider al opoziţiei unite. Dintre cei doi, Crin Antonescu stă mai bine în sondajele pentru preşedinţie, dar PNL se situează pe locul doi în cele pentru parlament. Victor Ponta este al doilea în ierarhia prezidenţiabililor, dar PSD este pe primul loc. Scorul lui Ponta este sub scorul formaţiunii social- democrate. Din acest motiv este un lider vulnerabil, constrâns să împartă puterea cu liderii grupurilor de putere din PSD. Spre deosebire de Victor Ponta, Crin Antonescu îşi poate permite să conducă PNL cu mână de fier, cu sau fără mănuşă de catifea, în funcţie de conjunctură. Chiar dacă liberalii şi social-democraţii nu vor lega o „prietenie” politică de durată, nu înseamnă că nu vor colabora în momente importante. Un astfel de moment a fost deja anticipat de Crin Antonescu, în ultimele zile ale lui 2010: tentativa de demitere a guvernului Boc prin moţiune de cenzură şi suspendarea preşedintelui Traian Băsescu în vederea demiterii prin referendum. „

De unde se vede ca si Opozitia are probleme, asa cum bine semnala si Iliescu, iar a coagula fortele de opozitie se vede ca nu e o treaba chiar asa usoara…

Despre acest subiect si despre pozitia UDMR am comentat si aici.