Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Cum vad eu lucrurile si ce nu inteleg…

S-ar putea sa gresesc, dar am sa va spun cum vad eu lucrurile… Eu am inteles ca efectul trecerii contributiilor de la angajat la angajator taie de fapt salariile si de asemenea am inteles ca inflatia a crescut peste asteptari si previziunile sunt ca inca va mai creste. Lucru care va deteriora puterea de cumparare si nivelul de trai al romanilor. Un articol edificator – aici.

Acum sa ma explic in legatura cu ce nu mi-e clar. Cresterea economica pe consum si marirea deficitelor a inceput din 2016, sub Guvernul Ciolos – v. aici. Atunci a crescut salariul minim peste productivitatea muncii si s-au facut doua rectificari bugetare pozitive cand trebuiau sa fie negative intrucat veniturile la buget scazusera fata de perioadele similare din 2015. Acum veniturile fiscale au scazut cu 1,1 puncte procentuale fata de 2016, desi a crescut inflatia – v. aici.

Evident, 2016 nu e acum 1000 de ani. De aici rezulta un lucru: ca in economia romaneasca, desi avem cresteri economice record, trendul veniturilor fiscale este de scadere. Daca in 2016 au scazut fata de 2015 si in 2017 au scazut fata de 2016, judecand inductiv, pentru ca economia e supusa unor legi, ar rezulta ca veniturile fiscale vor scadea si in 2018 comparativ cu 2017.

Stau si ma intreb daca PSD-ALDE a luat in calcul ipoteza asta. Pentru ca s-a vazut ca inflatia, desi a crescut, veniturile s-au diminuat. Atunci de unde vor lua banii…? Spre exemplu pentru cresterile salariale din sectorul bugetar. Pentru ca taierea salariilor e doar efectul pe care il va resimti angajatul, dar salariul brut va creste si pentru asta trebuie sa ai venituri mai mari. Cu alte cuvinte, poti avea pentru la anul o inflatie mai mare, dar sa ai venituri mai mici la buget.

Ei, vreau sa vad si eu cum va rezolva PSD-ALDE aceasta problema!!

Ca asta inseamna sa-si puna toate sindicatele in cap, sa-si nemultumeasca grav propriul electorat. Nu mai vorbesc daca vor creste salariul minim la 1900 de lei, tot peste productivitatea muncii. Lucrul asta induce instabilitate politica si proteste in societate.

Pentru ca PSD-ALDE ca sa poata avea o guvernare stabila, trebuie sa dispuna de veniturile la buget necesare.  Nu mai vorbesc de faptul ca aceasta crestere de 8,8% in trim. III anunta aproape sigur o criza in curand. Cu atat mai mult cu cat avem un minim istoric legat de cheltuielile de investitii.

Ceea ce e ciudat e faptul ca, desi veniturile la buget au scazut, PSD-ALDE anunta pentru 2018 bugete tot mai mari, spre exemplu cel pentru Invatamant – cel mai mare din ultimii 10 ani!! Nu mai vorbesc de faptul ca promit cresteri salariale tot mai mari… Si asta in vreme ce deficitele se maresc, spre exemplu deficitul comercial la produse agroalimentare care a crescut de peste doua ori in primele 8 luni ale anului

O motiune de cenzura se impune! Inteleg ca ar putea vota pentru si o parte din cei din PSD. Pentru ca motiunea sa treaca este nevoie de 233 de voturi. PNL si ALDE se cearta pe tema titlului motiunii, dar Varujan Vosganian a dat de inteles ca motiunea nu va treceInsa este important ca aceasta motiune sa nu fie respinsa pentru a se evita plonjarea tarii intr-o criza economica. Parerea mea este ca e putin probabil sa se intample asa ceva… Nu prea sunt optimist, dar, evident, PNL trebuie sa incerce. Titlul motiunii, daca asta e problema celor din ALDE, poate fi schimbat. Ma intreb daca cei din ALDE constientizeaza ce efecte au politicile duse pana acum. Adoptarea motiunii de cenzura ar putea fi benefica si pentru PSD-ALDE. Sigur, nu schimba majoritatea in Parlament, dar ar oferi timp de reflectie si inlaturarea masurilor proaste luate. Pentru ca eu nu cred ca PSD-ALDE are o evaluare lucida a acestor masuri si a politicilor pe care vor sa le promoveze, care in cel mai bun caz creeaza incertitudine. Ei ar trebui sa inteleaga faptul ca tara a intrat intr-un trend nociv din punct de vedere economic, pe care l-au sustinut inca din 2016 in Guvernul Ciolos, si care trebuie stopat! Stopat la timp si cat mai e timp! Sper sa inteleaga lucrul asta.

Asa cum se prezinta Parlamentul, PSD-ALDE au impreuna la Senat si Camera Deputatilor 244 de parlamentari. Toata Opozitia, 174 de parlamentari. UDMR are 9 parlamentari la Senat si la Camera Deputatilor avem: UDMR – 21 parlamentari, Minoritatile Nationale – 17 parlamentari. Se vede ca Opozitia, impreuna cu Minoritatile si UDMR fac in total 221 de parlamentari. In acest caz ar mai trebui 12 parlamentari de la PSD-ALDE. Motiunea e semnata de 148 de parlamentari. In legatura cu UDMR si Minoritati iata ce precizeaza acest articol Mediafax:

” […] Însă şirul succeselor PNL s-a oprit aici. Întâlnirea cu grupul minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor nu a adus decât promisiunea că membrii grupului vor analiza textul moţiunii, text pe baza căruia vor lua o decizie. „A fost o discuţie, nu o negociere (…) Am să le transmit colegilor mei textul moţiunii şi vom avea o şedinţă luni în care vom analiza acest text. Dincolo de chestiunea punctuală a moţiunii a fost o discuţie foarte bună pe teme foarte diverse”, a declarat deputatul Varujan Pambuccian, liderul de grup al minorităţilor.

Convorbirile de marţi cu conducerea UDMR s-au dovedit fără rezultat pentru liberali, în pofida argumentelor lor „Indiferent de etnie este în interesul cetăţenilor acestei ţări să facem ca prosperitatea să ajungă mai repede şi mai mult la nivelul cetăţeanului de rând. Şi românii şi maghiarii îşi doresc exact exact acelaşi lucru. Discuţia cu dl Hunor Kelemen a fost ca în urma consultării cu colegii din UDMR să se poziţioneze faţă de acest demers al Opoziţiei (…) Vor discuta cu colegii din UDMR pentru că domniile lor consideră că sunt şi unele măsuri bune care s-au luat în actuala guvernare. Probabil că vor face o analiză temeinică şi vor decide în consecinţă”, a spus Raluca Turcan.

A doua zi însă, preşedintele Uniunii, Kelemen Hunor, a anunţat că parlamentarii UDMR nu vor semna textul moţiunii de cenzură, invocând deschis declaraţii ale lideri ai PNL percepute ca ostile faţă de minoritatea maghiară. „Relaţia UDMR-PNL e o relaţie care în acest moment e destul de încărcată de nişte declaraţii din partea colegilor de la PNL. Nu poţi să chemi moţii şi să spui să fie pregătiţi la Ţebea că vor fi chemaţi iarăşi în luptă împotriva maghiarilor, nu poţi spune ca şef de partid aşa ceva, iar apoi să ceri voturile noastre”, a spus Hunor pentru MEDIAFAX.

Totodată, liderul UDMR a precizat că, matematic, nu există suficiente voturi în opoziţie pentru a trece moţiunea de cenzură, chiar dacă se iau în calcul şi membrii Uniunii. „Pe noi ne interesează cine va fi premierul, cu ce program de guvernare vin şi în ce direcţie vor să ducă ţara. Cu noi, fără noi, deci eu nu discut portofoliul, nu discut intrarea la guvernare, nu asta este important, dar vreau să ştiu în ce direcţie vor să meargă. Ei au spus că asta după vot, le-am spus: măi, nu merge aşa, după vot, ci discutăm înainte”, a susţinut Kelemen Hunor.

De asemenea, liderul maghiar a precizat că PNL a refuzat să le prezinte aceste aspecte. „Ei nu au spus sau nu o să spună despre aceste aspecte şi le-am spus că în acest moment nu există condiţiile pentru a ne pregăti o acţiune politică comună. Dar eu nu am nimic împotriva moţiunii de cenzură. Cum vom vota, vom vedea. În acest moment, e o altă discuţie, dar nu vom semna şi nu vom fi alături de PNL în această iniţiativă”, a conchis Kelemen.

Nici la discuţia cu deputaţii neafiliaţi nu s-a obţinut o promsiune fermă de susţinere din partea acestora, însă ulterior Daniel Constantin (Partidul Pro România) a anunţat că el va vota moţiunea. În schimb, cei din Pro România au asigurat PNL că vor susţine demersurile de revocare a lui Liviu Dragnea din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor şi au susţinut că aceeaşi procedură ar trebuie iniţiată şi la Senat, vizându-l pe Călin Popescu-Tăriceanu.””

Deci nimic clar. E cam „nu”, nu cam „da”, ca sa fac un joc de cuvinte… Pe de alta parte se pune, desigur, intrebarea cine va raspunde daca „reforma fiscala” esueaza… Si e vorba de 4 milioane de oameni care lucreaza in mediul privatConfederatia Patronala Concordia atrage atentia ca Ordonanta 82/2017 care ii obliga pe toti angajatorii din Romani asa initieze in termen de 30 de zile calendaristice negocieri colective pentru trecerea contributiei de la angajator la angajat risca sa blocjeze economia. La toate acestea ciudat e raspunsul lui Liviu Dragnea, citez si articolul vizualizat putin mai sus aparut in Ziarul Financiar:

„După zile întregi de absenţă Liviu Drag­nea, liderul PSD, a susţinut ieri că partidul să luptă în acest moment cu „adversari nepolitici implicaţi ilegal în lupta pentru putere“ dar că „PSD nu va da înapoi“. Cine sunt aceşti adversari el nu a spus, dar premierul a acuzat săptămâna trecută companiile şi băncile străine că sunt în spatele protestelor de stradă la adresa modificărilor din Codul fiscal.”

Omul acesta ignora total toate aceste temeri si avertismente cat se poate de justificate. „PSD nu va da inapoi”… Insa nu inteleg de ce Dl. Dragnea nu ia in considerare ca ar putea, mergand inainte, sa intre cu capul in zid. Dl. Dragnea isi defineste gresit dusmanul. Cel mai mare dusman al PSD-ALDE e faptul ca scad veniturile fiscale. PSD nu a prezentat o strategie in acest sens si nu ia in considerare marirea deficitelor. Daca PSD-ALDE nu intelege bine aceasta problema, riscul e al unei prabusiri politice in 2018. Interesant este ca sunt foarte putini in PSD care iau atitudine. Iar Dl. Dragnea nu ia in considerare deloc costurile politice ale unei asemenea conduite politice, care nu-s de neglijat.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Reclame

noiembrie 19, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Despre dosarul Voiculescu

Vorbind despre Dan Voiculescu sau Ioan Niculae, chestiunea nu se reduce doar la o problema de natura politica (in definitiv ce fel de dosar este, spre exemplu, cel al lui Dan Voiculescu, unul politic?) sau morala. Nici nu primesc sa incepem sa analizam acum emisiunile de pe postul Antena 3. Este o problema mult mai adanca la care, cred, ar trebui sa reflectam. Cea a capitalismului romanesc. Acest capitalism a inceput sa se infiripe dupa Revolutia din Decembrie ’89 pentru simplul motiv ca inainte era imposibil lucrul acesta. Trecerea de la o societate exclusiv etatista la o economie de piata, care, desigur, presupune capitalismul, s-a realizat la noi cu destula dificultate. Daca investitiile straine sunt importante, nu trebuie sa pierdem din vedere nici capitalismul romanesc, si el foarte important. Ca el s-a cladit prin coruptie sau, mai exact spus, in vidul legislativ de dupa ’90, si au fost implicati fosti comunisti sau securisti, celebrele afaceri cu statul, lucrurile acestea au semnificatia lor specifica trecerii de la comunism la o societate deschisa si libera. Acest capitalism s-a cladit pe baza a ceea ce exista atunci la noi. Acum insa iata ce se intampla:

HotNews

VIDEO Procesul in care Dan Voiculescu este acuzat de coruptie s-a terminat dupa sase ani. In cateva zile, judecatorii vor anunta verdictul final. Mogulul a avertizat DNA ca va da socoteala

Se arata, printre altele, ca:

Procesul in care Dan Voiculescu este acuzat ca a cumparat 3,6 hectare de teren si un hectar de constructii in Baneasa la un pret de 75 de ori mai mic decat cel real, celebrul dosar ICA, s-a incheiat marti seara, dupa noi audieri record de 12 ore. Judecatorii au ramas in pronuntare si au dat termen avocatilor pana joi sa depuna concluziile scrise, fara a avansa insa un termen pentru anuntarea sentintei. Data anuntarii sentintei va fi publicata pe portalul instantelor de judecata. Ca si la termenele trecute, avocatii inculpatilor au formulat o noua serie de contestatii si cereri de recuzare, respinse insa de cei doi magistrati ai Curtii de Apel.

Avocatii lui Dan Voiculescu au incercat din rasputeri sa schimbe incadrarea acestuia din spalare de bani in tainurie, ceea ce ar fi dus la exonerarea presedintelui fondator al Partidului Conservator de orice raspundere, in conditiile in care aceasta infractiune s-a prescris. Fara succes, insa.

Pe tot parcursul zilei, Antena 3 a continuat operatiunea de curatare a imaginii lui Dan Voiculescu, vorbind despre Dosarul Telepatia, despre comanda politica in acest dosar si afirmand ca nu exista niciun prejudiciu.

Antena 3 a trimis artileria grea la proces, in sala fiind prezenti inca de la primele ore Mihai Gadea si Mircea Badea, acesta din urma avand si un scurt conflict cu ziaristii. „Mi-e scarba de tine, nu intelegi?”, i-a spus Badea unui ziarist de la postul de televiziune B1 TV.

La iesirea din sala de judecata, in jurul orei 22:20, Dan Voiculescu a acuzat faptul ca oameni nevinovati de 70-80 de ani au fost tarati nevinovati in instanta doar pentru a fi el inchis, iar procurorii DNA vor da socoteala pentru acest „proces criminal”.

  • Vezi mai jos cele mai importante momente ale zilei de marti, in ordine invers cronologica

––––––––
Ora 22:20
Dan Voiculescu, la plecarea de la tribunal: Oameni complet nevinovati, peste 80 de ani, au fost tarati in acest proces criminal. De mine nu ma plang, eu o sa ma descurc oricum

Ora 22:09 Instanta a ramas in pronuntare, avocatii trebuie sa depuna pana joi concluziile scrise. Data pronuntarii se va afisa pe ecris, sistemul electronic al justitiei

Ora 22:05 Profesorul Gheorghe Sin: „N-am participat la procesul de privatizare, pentru ca privatizarea s-a facut dupa ce eu eram plecat din AGA ICA, nu am participat la evaluarea activelor ICA, nu am fost administrator al ICA. Sunt pus in situatia de a acoperi prejudiciul stiintifoc-fantastic. Mi s-a pus sechestru pe apartamentul pe care il am impreuna cu sotia. Daca voi fi pus sa acopar acest prejudiciu, va trebui sa imi gasesc alt apartament

Ora 21:53 O tanara din staff-ul lui Dan Voiculescu susoteste ceva cu magnatul dupa care fata merge la Alexandru Petre si-l roaga sa intre in direct intr-o emisiune la Antena 3. „La Gadea!”, se mira batranul, si ies amandoi din sala, sa discute nestingheriti de o ziarista care asculta ce vorbesc

Ora 21:45 Dan Voiculescu ia niste bomboane mentolate, cutia pocneste cu ecou in sala. Isi serveste politicos avocatii, Mateut nu-l refuza, ia o pastiluta cu doua degete. Magnatul se intoarce in banca si-i serveste pe ceilalti din staff-ul sau. Nimeni nu refuza bomboanele mentolate. In sala e cald. Fostul cenzor ICA Alexandru Petre isi incheie cuvantul, coplesit de caldura si de varsta

Ora 21:37 Dan Voiculescu a transpirat, se sterge cu batista pe frunte. ASculta explicatiile celorlalti si noteaza cate ceva

Ora 21:21 Sorin Pantis: „Dl Voiculescu nu avea cum sa ma influenteze pentru ca eram intr-o situatie antagonica, membri a doua partide diferite. Din punct de vedere politic, eu eram liberal, il cunosteam pe dl Voiculescu inca de pe bancile facultatii, dar asta era tot. Nu aveam nicio relatie. In acest dosar nu exista niciun prejudiciu.

Am crezut ca este foarte clar, ca suntem curati, ca nu exista niciun prejudiciu, nicio vina. Am supus presiunilor mediatice: spuneti, faceti!. Dar nu am dat curs acestor presiuni”.

Ora 21:16 Mencinicopschi are ultimul cuvant in instanta de apel: „Meseria mea nu are nicio tangenta cu contabilitatea sau cu alte meserii care mi-ar fi permis sa inteleg acte contabile. Sunt nevinovat”. „Nu am avut niciun fel de atributiuni legale in fisa postului de director al ICA privind privatizarea. Nu am avut niciun beneficiu din privatizarea ICA, poate chiar invers. Am depus si un CV, am fost cel mai tanar laureat al Academiei Romane pentru activitatea de cercetare”. El afirma ca sanatatea sa a avut de suferit din cauza stresului.

„Am fost socat de prima intrebare a procurorului: cine te-a pus sa te inscrii in Partidul Umanist?”. Voiculescu, de pe banca sa, face „tz, tz, tz” si exclama: „Extraordinar!”.

Ora 21:09 Rand pe rand, inculpatii isi sustina nevinovatia

Ora 21:08 Voiculescu: „Eu aveam prin Grivco 100% din ICA, iar in Grivco aveam 93%”. Voiculescu a incheiat cuvantarea in circa 15 minute si a revenit in banca, intre avocatii sai.

Ora 21:05 Voiculescu: Eu nu am spalat in viata mea bani si imi sunt straine lucrurile acestea. Imprumutul catre ICA era un act, le-am dat banii, nu au putut sa mi-i dea inapoi si le-am spus sa imi dea actiuni. In privinta acuzatiei de majorare de capital ilegala, eu am aratat provenienta banilor din cont, ca erau legali, nu murdari, fiecare cent

Ora 21:01 Dan Voiculescu: „Sunt martori care afirma, in dosar, ca procurorul Eva le cerea sa declare ceva rau despre mine. Eu eram vanat de procuror”. Este vorba de procurorul Emilian Eva, procurorul DNA care a facut rechizitoriul

Ora 21:00 Dan Voiculescu: Procurorul sustine ca diabolicul Voiculescu a urmarit 12 ani sa puna mana pe ICA, marea perla a economiei romanesti. Voiculescu ii acuza pe procurorii DNA de minciuni, interpretari si date eronate

Ora 20:56 Dan Voiculescu: Rechizitoriul este incorect, nu se bazeaza pe nicio proba materiala. Este o poveste creata de un procuror care porneste din 1991, desi faptele imputate sunt din 2003. Este o naratiune scrisa cu talent, dar cu talent de scriitor, nu de procuror

Ora 20:53 Dan Voiculescu ia ultimul cuvant in fata instantei, nu pare sa mai aiba rabdare sa il asculte pe Mateut

Ora 20:48 Avocatul Mateut mai sustine o contestatie: el cere ca o alta instanta sa solutioneze contestatia sa impotriva sechestrului asigurator dispus fata de Dan Voiculescu

Ora 20:47 Monitorizare Antena 3: Bogdan Chirieac, editorialist DC News, prezice ca finalul de mandat al lui Traian Basescu va fi o „baie de sange”

Ora 20:45 Sedinta s-a reluat, inculpatii primesc ultimul cuvant

Ora 20:30 Dan Voiculescu a iesti pe hol, impreuna cu staff-ul sau. Avocatul Mateut il apara si aici. De aparatele foto”

Romania Libera

Ce spune CTP despre condamnarea lui Dan Voiculescu

Se arata ca:

„Jurnalistul Cristian Tudor Popescu a spus că, în eventualitatea în care ar ajunge după gratii, Dan Voiculescu ar ispaşi o ”sancţiune de formă”. CTP a adăugat că singură pedeapsă care i s-ar putea aplica fostului patron al Antenelor este confiscarea unei părţi din avere, potrivit Realitatea.net.

„Voiculescu a probat un talent ieşit din comun pentru a fenta justiţia, s-a băgat şi s-a scos din Parlamentul României cu o viteză ameţitoare, şi îl cred capabil în continuare de alte manevre pentru a evita un astfel de final. Chiar dacă va ajunge „dincolo de gratii”, ca şi cum ar fi la Doftana, Jilava sau la Rahova alea adevărate, să ne gândim puţin… Dan Voiculescu a făcut această afacere calificată drept „ilegală” de către justiţie, penală, acum 10 ani, în 2003. A beneficiat de cei 60 milioane de euro cu care, arată sentinţa judecătorească, ar fi fost prejudiciat statul, vreme de 10 ani. O s-o mai întindă un an-doi şi atunci faceţi socoteala rentabilităţii generale a afacerii”, a spus Cristian Tudor Popescu, la Realitatea TV.

Citeşte şi Voiculescu a primit cinci ani de închisoare cu executare în dosarul ICA. Vezi cum poate scăpa de puşcărie

Întrebat de ce politicienii condamnaţi de justiţie pentru diverse infracţiuni invocă „dosare politice”, jurnalistul a replicat: „Asta e cumva pe dos faţă de 1989. Înainte de 1989 nu exista dosarul politic, nu mai existau deţinuţi politici, aşa cum a fost după 1965. Cine avea o problemă politică, era transformată în una de drept comun. Acum, reacţia lui Dan Voiculescu, persoană care vine din adâncuri de dinainte de 1989, este inversă, ca de altfel a oricărui politician. Politicul a devenit o ieşire de incendiu nobilă a oricărui ciorditor de prin politica românească. Ce înseamnă dosar politic? Înseamnă că eu am tăria opiniunilor mele, că eu susţin nişte idei, o ideologie, o politică şi, iată, sufăr pentru asta… Asta e retorica…”

O pedeapsă reală pentru Voiculescu ar fi, în opinia jurnalistului, confiscarea unei părţi din avere, şi nuneapărat detenţia.

„Eu nu cred în ideea de pedeapsă la adresa lui Voiculescu. După peste 10 ani, timp în care a profitat din plin de zecile de milioane de euro, dacă ajunge la puşcărie va avea aproape 70 de ani. Dintr-o dată, reducerea de pedeapsă e 2/3. Rămâne cu mai puţin de 2 ani. Este profesor universitar, aşa că mai scrie o carte despre ‘taxa pe tulburarea armoniei universale’, mai scrie vreo 2-3 cărţi, ţine un curs, ca Năstase, i se mai taie şi din anul ăla şi ceva, şi iese ca şi cum ar fi făcut, în calitate de profesor universitar, un an sabatic. Aşa că ce pedeapsă, după atâta vreme? Singura pedeapsă reală şi care ar avea un sens şi pentru noi, cetăţenii, ar fi să i se confişte o halcă din avere, din munculiţa lui pe care a adunat-o ban peste ban. Ăsta ar fi un început. Asta doare cu adevărat, arderea la buzunar. Ar resimţi-o şi alţi inşi aflaţi într-o situaţie asemănătoare. Faptul că stau la puşcărie 1-2 ani nu e nicio problemă, intră în calcul, dar să pierzi milioane de euro… e o crimă! Începe să semene a ceva ce se numeşte ‘dreptate’, dincolo de justiţie”, a încheiat jurnalistul.

Foarte interesant, sa vedem si despre Ioan Niculae niste stiri:

HotNews

945 de zile de la inceperea urmaririi penale
Dosarul „Gaze ieftine pentru Niculae” – Ioan Niculae, Varujan Vosganian, Adrian Videanu

Se arata ca:

Adrian Videanu si Varujan Vosganian, in calitatea lor de ministri Economiei, sunt acuzati de procurorii DIICOT pentru o serie de decizii care ar fi favorizat firma Interagro controlata de Ioan Niculae oferind gaze naturale la preturi mai mici. Practic, DIICOT a instrumentat un dosar de „complot si subminarea economiei nationale” in care sunt acuzati zeci de directori (peste 40) din cadrul Ministerului Economiei, ANRE si Romgaz pentru ca ar fi favorizat firma miliardarului Niculae. Ioan Niculae este sub urmarire penala inca din ianuarie 2012, dar abia in septembrie procurorii au cerut incuviintarea urmaririi penale pentru Vosganian (parlamentar).

Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) a solicitat inceperea urmaririi penale impotriva ministrului Economiei, Varujan Vosganian, si a fostului ministru Adriean Videanu, pentru „complot si subminarea economiei nationale”. Procurorii ii acuza pe cei doi ca au favorizat compania Interagro, detinuta de magnatul Ioan Niculae, sa obtina preturile preferentiale de la compania de stat Romgaz, cauzand un prejudiciu de 130 de milioane de euro.

Dosarul a fost dezvoltat dintr-un dosar mai vechi, inceput in ianuarie 2012, care-i avea in centru pe Ioan Niculae si angajati ai Ministerului Economiei.
Atunci, pe 4 ianuarie 2012, pe numele mai multor directori din cadrul Ministerului Economiei, Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei si societatii Romgaz s-a dispus inceperea urmaririi penale pentru ca ar fi favorizat firma InterAgro prin preturi preferentiale la gaze.

Detalii aici despre mega-dosarul de subminare a economiei nationale.

Surse apropiate anchetei au declarat pentru HotNews.ro ca printre persoanele puse sub invinuire se afla Marcel Adrian Piteiu, membru PDL si director general Romgaz si Ioana Apan (fosta consiliera a lui Codrut Seres, trimis si el in judecata pentru submniarea economiei nationale in alt dosar) – acum presedintele Consiliului de Administratie al Romgaz si secretar general adjunct in Ministerul Economiei, Alpar Kramer (UDMR), fost director comercial al Romgaz, Eugen Mitea (PNL), fost director adjunct al Romgaz si Dan Victor Alexandru, fost secretar de stat in Ministerul Economiei in guvernarea Tariceanu.

Pe 2 septembrie 2013, DIICOT a solicitat inceperea urmaririi penale impotriva ministrului Economiei, Varujan Vosganian si a inceput urmarirea penala fostului ministru Adriean Videanu.

Solicitarile trebuie vizate de catre Senatul Romaniei si Presedintie, insa in cazul lui Vosganian Senatul a respins cererea.Vosganian a demis din functia sa de ministru, dar a ramas parlamentar si se bucura in continuare de imunitate parlamentara

Ce acuza procurorii

Din referatul intocmit de catre procurorii D.I.I.C.O.T. „rezulta suspiciunea rezonabila ca, in perioada decembrie 2006 – decembrie 2008, VARUJAN VOSGNIAN, iar in perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, VIDEANU ADRIEAN, in calitate de ministri ai economiei, au aprobat, semnat si sustinut in Guvern un numar 6 ordine, respectiv trei Memorandumuri, in scopul sprijinirii intereselor financiare ale grupului infractional constituit de catre invinuitul IOAN NICULAE si au utilizat SNGN ROMGAZ SA (unitate nationala de interes strategic) in interesul privat al SC INTERAGRO SA, acordand discount-uri comerciale substantiale la livrarea de gaze naturale catre SC INTERAGRO SA, peste plafoanele practicate de SNGN ROMGAZ SA, precum si gaze naturale doar din productia interna, cu nerespectarea dispozitiilor legale si in conditiile in care SC INTERAGRO SA inregistra debite mari la plata gazelor consumate, cauzand un prejudiciu de aproximativ 130 milioane USD.

Activitatea grupului infractional initiat, constituit si coordonat de IOAN NICULAE viza fapte de natura sa submineze economia nationala prin folosirea SNGN ROMGAZ SA (unitate prevazuta de art. 145 C.pen.) in directia dorita de interesele grupului infractional. Deopotriva, prin actiunile grupului infractional a fost impiedicata desfasurarea normala a activitatii SNGN ROMGAZ SA creandu-se astfel dificultati semnificative in buna desfasurare a activitatii acestei societati.

Astfel, a fost creata o stare de fapt  de natura sa ameninte bunul mers al economiei nationale in domeniul gazelor naturale, dar si in ansamblu prin repercusiunile negative asupra intregii economii nationale.

Demersul ministrilor VARUJAN VOSGANIAN si VIDEANU ADRIEAN s-a realizat in conditiile in care SC INTERAGRO SA inregistra o datorie reprezentand cca. 70% din bugetul anual al societatii nationale, fiind grav afectate principalele activitati ale SNGN ROMGAZ SA, societatea nationala fiind transformata practic intr-un furnizor al unui client privat privilegiat si fiind pus in pericol sistemul energetic national pe segmentul gazelor naturale.

In cauza exista indicii si date temeinice potrivit carora, prin activitatea ministrilor VARUJAN VOSGANIAN SI VIDEANU ADRIEAN, respectiv prin vanzarea  preferentiala catre SC INTERAGRO SA a unor cantitati masive de gaze naturale, aceasta societate a fost plasata intr-o veritabila pozitie de monopol pe piata gazelor naturale. Mai mult, SNGN ROMGAZ SA si MINISTERUL ECONOMIEI fiind entitati ale statului cu atributii in domeniul energetic, prin folosirea  SNGN ROMGAZ SA  in favoarea SC INTERAGRO SA, contrar scopului pentru care SNGN ROMGAZ SA a fost infiintata, s-au creat riscuri semnificative in planul securitatii energetice a ROMANIEI.

Afectarea activitatii SNGN ROMGAZ SA, prin demersurile si dispozitiile ministrilor VARUJAN VOSGANIAN SI VIDEANU ADRIEAN, in favoarea SC INTERAGRO SA, s-a concretizat, conform referatului procurorilor D.I.I.C.O.T., in alocarea unor resurse din bugetul public si care erau la dispozitia unei societati nationale ce activeaza intr-o ramura economica strategica, pentru un interes particular, desi ratiunea legii este ca aceste resurse sa serveasca la acoperirea riscului pentru economie si populatie si sa le protejeze fata de o eventuala situatie de criza energetica, activitate de natura sa submineze economia nationala, prin starea permanenta de pericol in care a fost pus Sistemul Energetic National.

In referat se mai retine ca SNGN ROMGAZ SA a livrat in aceasta maniera catre SC INTERAGRO SA, gaze naturale din productia proprie in valoare de cca. 1.500.000.000 lei, respectiv cca. 500.000.000 USD, din care cca. 270.000.000 lei, respectiv cca. 92.000.000 USD reprezinta valoarea reducerilor comerciale acordate ilegal.

Astfel, potrivit referatului procurorilor DIICOT exista suspiciunea rezonabila ca au fost cooptati in gruparea infractionala VARUJAN VOSGANIAN, ministrul economiei in perioada decembrie 2006 – decembrie 2008 si VIDEANU ADRIEAN, ministrul economiei in perioada decembrie 2008- septembrie 2010, care au sprijinit gruparea infractionala initiata, constituita si coordonata de IOAN NICOLAE in scopul comiterii de fapte de natura sa submineze economia nationala. Prin actiunile ministrilor VARUJAN VOSGANIAN si VIDEANU ADRIEAN a fost folosita SNGN ROMGAZ SA (unitate prevazuta de art. 145 C.pen.) in directia dorita de interesele grupului infractional creandu-se astfel o stare de pericol atat pentru securitatea statului cat si pentru economia nationala.

Vezi aici Stenogramele discutiilor intre Adrian Videanu si Ioan Niculae

Masuri suplimentare luate in dosar

In cazul lui Videanu, Procurorii DIICOT au pus sechestru asupra averii sale. Mai exact, Procurorii au pus sechestru asupra unor bunuri imobile si imobile pana la concurenta sumei de 277 milioane lei.
– imobil situat  in localitatea Snagov, judet Ilfov
– 3 apartamente situate in municipiul Bucuresti
– un apartament situat in localitatea Mamaia, judet Constanta
– indisponibilizarea prin poprire a tuturor sumelor detinute in conturile deschise la 2 unitati bancare pe numele invinuitului
– sumele datorate acestuia cu titlul de dividende de catre 2 societati comerciale.

Pozitia acuzatilor

Omul de afaceri Ioan Niculae a negat acuzatiile, spunand ca nu a fost favorizat de Romgaz si a precizat ca firmele lui nu au datorii la stat.

Noi nu am primit niciodata gaz la alt pret decat alte companii din Romania. Companiile mele nu au datorii la stat. Intrebati-i pe procurori. Faceti o mare eroare sa dati la o astfel de ora informatii inexacte„, a declarat Ioan Niculae la Realitatea TV, citat de Romania Libera.

Adrian Videanu: Am luat act de decizia DIICOT de a solicita inceperea urmarii penale si decizia mea este de a pune la dispozitia DIICOT toate informatiile pe care le detin pentru clarificarea nevinovatiei mele in acest caz.(…) Niciodata, cat timp am detinut functii publice, nu am fost acuzat de coruptie„.

Vosganian:
Este pentru prima data in 20 de ani cand Parchetul se sesizeaza in legatura cu un caz de oportunitate politica. Este un gest de a prelungi o confuzie politica, de a continua atacul asupra PNL, pentru ca efectul acuzarii domnului Videanu si al acuzarii mele este cu totul disproportionat„.

Vosganian a respins, intr-o conferinta de presa sustinuta la sediul PNL, acuzatia de subminare a economiei nationale.

Parchetul sugereaza ca unele masuri pe care le-am luat in calitate de ministru al Finantelor in 2008 au dus la pierderi pentru economia nationala, in speta pentru Romgaz. Ideea ca masurile luate au dus la pierderi in perioada in care eram ministru al Economiei nu se justifica„, a spus Vosganian.

Vosganian a cerut colegilor din Parlament si din Comisia Juridica sa nu voteze cererea de urmarire penala pe numele sau invocand lipsa probelor privind implicarea sa in vreun complot sau in subminarea economiei. Senatul si comisia juridica a Senatului au respins cererea procurorilor. Dosarul a ramas blocat.

Datele inceperii urmaririi penale:

Ioan Niculae – 4 ianuarie 2012

Adrian Videanu, Varujan Vosganian – 2 septembrie 2013, solicitarea avizarii urmaririi penale”

Mediafax

Un nou imobil al lui Ioan Niculae, pus sub sechestru de DIICOT

Se arata ca:

Un nou imobil, amplasat în Buşteni, care îi aparţine omului de afaceri Ioan Niculae şi fostei sale soţii, Domniţa Niculae, a fost pus sub sechestru de procurorii DIICOT, în dosarul cunoscut ca „Romgaz-Interagro”, în care acesta este cercetat pentru că ar fi prejudiciat statul cu 130 de milioane dolari.

Procurorii au pus sechestru şi pe un teren ce îi aparţine apropiatei lui Niculae, Nicoleta Toncea, pe 15 imobile ale lui Stelian Bănăţeanu, fost director general adjunct al Direcţiei de politici industriale din cadrul Ministerului Economiei (ME), pe două imobile ale lui Eugen Georgescu, fost vicepreşedinte ANRE, pe două imobile ale lui Victor Alesandru Dan, fost secretar de stat în cadrul ME, pe un imobil aparţinând Ioanei Arpan, fost secretar general adjunct în cadrul ME şi membru/preşedinte al AGA a Romgaz, precum şi pe două imobile ce îi aparţin lui Tudor Şerban Tudor, fost de secretar de stat pentru energie în cadrul ME.

Toate persoanele asupra căror bunuri s-a pus sechestru au calitatea de suspecţi în dosarul cunoscut şi sub numele de Romgaz-Interagro.

Ioan Niculae a declarat miercuri la intrarea în sediul DIICOT, unde a fost audiat în acest dosar, că, dacă nu s-ar fi consumat gazele acumulate, ar fi existat riscul de explozii şi a precizat că România consumă doar o treime din totalul de gaze exploatate.

Mai mult, a precizat Niculae, România consumă doar o treime din gazul exploatat la nivel naţional iar, dacă acesta nu este consumat, există riscul apariţiei de explozii ce ar putea implica şi morţi, din cauza presiunii foarte mari a gazelor.

Omul de afaceri a mai arătat că nu se consideră vinovat pentru că, practic, Guvernul României l-a invitat la masa tratativelor, iar el nu a făcut decât să deruleze o afacere.

La DIICOT au mai fost audiaţi soţia acestuia, Domniţa Niculae, vicepreşedintele ANRE Eugen Georgescu, fostul secretar de stat în Ministerul Economiei Dan Victor Alesandru şi Tudor Şerban, secretar de stat în Ministerul Economiei în mandatul lui Adriean Videanu.

Toate aceste persoane au fost chemate la audieri, ocazie cu care li s-a prezentat şi expertiza proaspăt întocmită în acest caz, au precizat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

Omul de afaceri Ioan Niculae este urmărit penal, alături de apropiaţi ai săi, pentru subminarea economiei naţionale, faptă care după intrarea în vigoare a noilor coduri s-a preschimbat în instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave. În acelaşi dosar, fostul ministru al Economiei Adriean Videanu este acuzat de abuz în serviciu pentru că l-ar fi favorizat pe omul de afaceri.

Ioan Niculae mai este acuzat de sustragere de sub sechestru şi spălare de bani, pentru că a înstrăinat mai multe bunuri pe care procurorii instituiseră sechestru asigurător. Potrivit procurorilor DIICOT, acesta a înstrăinat fără drept, cu complicitatea unor funcţionari de la Cadastru, imobile şi părţile sociale deţinute la firmele sale.

DIICOT arăta, în 4 iulie, că procurorii au emis ordonanţe de punere sub sechestru asigurător a mai multor bunuri ale suspecţilor Ioan Niculae, Domniţa Niculae, Adina Niculae şi Nicoleta Toncea, printre acestea regăsindu-se inclusiv cele sustrase de sub sechestru. Cei patru au fost audiaţi în 26 iunie la DIICOT.

Potrivit procurorilor, Varujan Vosganian şi Adriean Videanu, în perioada în care au fost miniştri ai Economiei, au aprobat şi susţinut în Guvern mai multe acte pentru a sprijini interesele financiare ale lui Ioan Niculae şi au folosit unitatea naţională de interes strategic SNGN Romgaz în interesul privat al SC Interagro SA – firmă a omului de afaceri -, producând un prejudiciu de aproximativ 130 milioane de dolari.

În 7 octombrie 2013, plenul Senatului a respins solicitarea privind începerea urmăririi penale în cazul lui Varujan Vosganian, votul fiind covârşitor împotriva cererii procurorului general al Parchetului instanţei supreme.

Într-un alt dosar, cunoscut ca dosarul „mită la PSD”, Niculae a fost trimis în judecată de DNA, în 2012, alături de liderul PSD Brăila, Gheorghe Bunea, directorul Viorel Bărac de la InterAgro şi Gheorghe Teodorescu de la INSOMAR, toţi fiind acuzaţi în legătură cu finanţarea partidelor politice. În noiembrie 2013, Judecătoria Sectorului 1 i-a achitat pe cei patru, decizia nefiind însă definitivă.

Ioan Niculae deţine, conform topului Forbes, o avere de 1,2 miliarde de dolari.”

Dupa cum usor se poate constata, in tara noastra este, la ora actuala, un remarcabil patos justitiar. Se doreste a se face dreptate (dreptate sociala?). Insa asistam la un alt fenomen, cel putin asa imi face impresia: la demantelarea acelui capitalism de care vorbeam mai sus, a carui samanta a fost pusa in tulburii ani ’90… Sigur, imbogatirea unora nu poate fi pe placul altora. Totusi, sa nu uitam ca societatea ale carei baze au fost puse dupa 1989 este fundamental diferita de cea de dinainte de 1989. Economia de piata fara capitalism nu poate functiona. S-a vorbit mult despre procesul D-lui. Voiculescu, n-am vazut insa vorbindu-se si dezbatandu-se atat de mult (chiar dimpotriva, daca ma gandesc bine) problema miilor de insolvente care au loc in Romania, in conditiile in care nu se vede deloc ca sectorul economic de stat ar inregistra performante economice deosebite. S-ar putea spune, fara prea mare teama de a gresi, chiar contrariu…

Noi suntem un popor latin si unul din defectele noastre este ca, desi avem multa fantezie, suntem totusi superficiali, avem abordari superficiale. Televiziunile de stiri dezbat un lucru pe care toata lumea poate sa-l dezbata: Basescu a zis ca l-a pacalit pe Ponta cu Pactul de Coabitare, iar Ponta denunta acest Pact. Abordam problemele de la suprafata cu mare usurinta, desigur. Pe cele grele, a caror abordare necesita un efort de  gandire, le lasam la urma sau le trecem cu vederea…

Chestiunea aceasta a luptei impotriva coruptiei e una din binefacerile aderarii la UE… Cu toate acestea, problema care se pune cred ca este urmatoarea: vom reusi sa construim un capitalism de mai buna calitate decat cel  iesit din fermentul anilor ’90? Sau cum va arata acest nou capitalism? Daca acela s-a format prin coruptie, furtisaguri, afaceri cu statul, cu complicitatea statului etc, cum va arata noul capitalism, care ar trebui, nu-i asa, sa fie in antiteza cu acela, si ce sanse are el? Sau e vorba de o lupta politica zadarnica, o pacaleala cum ar zice Basescu. Nu avem nicio certitudine ca se poate cladi, cel putin in perioada actuala, un nou capitalism in Romania care sa difere de cel vechi sau care sa fie mai performant, mai competitiv fata de cel vechi, sa fie capabil sa impinga tara noastra spre un real progres. Eu cred ca ar trebui sa intelegem ca doar disputele politice nu pot genera progres.

Termenul de „occidentalizare a Romaniei” pe care-l propune, de pilda, Dl. Cristian Preda, mi se pare unul foarte vag. Occidentul a fost si este destul de eterogen. Iar Uniunea Europeana este un proiect care isi propune sa adune laolalta elementele eterogene intr-un tot, pe baza caracteristicilor comune. Insa Romania nu se poate occidentaliza, ramanand in urma cu dezvoltarea economica, neavand un capitalism autohton de calibrul celui din Occident. Noi nu dovedim din acest punct de vedere occidentalizare, iar numarul foarte mare de romani care au emigrat demonstreaza acest lucru. Avand in continuare un sector privat slab, suntem departe de ceea ce inseamna occidentalizare, inclusiv din punctul de vedere al mentalitatilor. Stau marturie PIB-ul Romaniei si cresterile modeste ale acestuia, inclusiv un nivel de trai modest spre deosebire de cel al prosperitatii occidentale. Un sector privat puternic ar trebui sa-si aduca o contributie decisiva la cresterea PIB-ului, a competitivitatii economice. Pe cand la noi chestiunea aceasta, foarte stringenta de altfel, este vazuta doar prin prisma justitiei si a politicului. Mi-e teama ca nu e de ajuns… Daca pana acum ne-am chinuit (in sensul bun al cuvantului) sa construim un capitalism spre a putea adera la UE, de acum ar trebui sa construim un nou capitalism, sau macar sa incercam sa-l adaptam pe acesta pe care il avem, intr-un cadru european. Deocamdata nu e deloc clar cum trebuie construit acest capitalism intr-un cadru european. Incepand de prin 2007-2008 Romania a inceput sa bata din nou pasul pe loc, dupa o perioada destul de buna, de avant economic. Nu e vorba numai de criza aici, cum poate ar crede unii. Ci si de faptul ca Romania trebuie sa activeze intr-un cadru nou, cu care nu e acomodata… Spre exemplu, noi nu reusim sa atragem in proportii suficient de indestulatoare fondurile europene. Stam prost la capitolul asta si nici nu prea vad imbunatatiri la orizont. De asemenea ar trebui sa ne mai gandim ca, de pilda, un lucru care e nu e rosu, nu e in mod necesar verde sau galben, iar „daca nu e cal nu inseamna sa fie in mod necesar om”. Noi, in „buna” traditie damboviteana, am ajuns sa defaimam vechiul capitalism, hai sa-i spun asa acelui capitalism creat in anii ’90, pentru ca nu ni se mai pare bun, crezandu-ne invingatori. Iar daca il combatem, noile pareri ar fi adevarate. Insa se poate intampla ca, „noua si altora”, din cauza multor minciuni si aparente adevarul sa ramana ascuns (ultimile idei – cele scrise cursiv –  sunt inspirate din gandirea Sfantului Dionisie Areopagitul exprimata in Epistola a VI-a catre  Sosipatru, preot). Or, ar trebui sa vedem care este adevarul ca sa putem cuvanta despre el si „spusele noastre sa ramana pentru totdeauna ireprosabile”!! Asa cum distrugerea vechiului capitalism, pentru ca nu e bun, nu mai e bun, nu inseamna in mod necesar ivirea unui capitalism nou si inca si mai bun decat primul.

Priveam la B1 Tv o abordare a moderatorului de genul: daca e o entitate de stat (intreprindere, institut de cercetari etc) de ce lucrurile nu pot merge bine daca s-ar face cele necesare? Ideea era ca din cauza coruptiei, in principal a coruptiei, lucrurile nu merg bine.

In primul rand trebuie sa spunem ca ne luam dupa ceea ce este, nu dupa cum ar putea fi. Stiinta implica si abordarea empirica, constatativa. Constat fenomenul natural care se intampla. Aceasta abordare, bazata pe experienta, e proprie Fizicii, dar si Economiei atunci cand se fac statistici care masoara un fenomen economic natural. De ce, spre exemplu, un institut de cercetari de stat n-ar putea fi performant? Ca despre asta se discuta. Mi-e teama ca nu se pune asa chestiunea. La noi, problema economiei in exclusivitate de stat, mai general vorbind a etatismului, si-a gasit limita in ceea ce s-a intamplat in decembrie 1989. S-a vazut atunci foarte clar ca o astfel de economie, la noi cel putin, a intrat intr-un colaps cu toate consecintele care decurg de aici… Statismul nu a mai reusit sa fie promotorul progresului, din niciun punct de vedere. Drept rezultat oamenii au iesit in strada si asa a avut loc Revolutia.

In ceea ce priveste unitatile economice de stat, eu inteleg urmatorul lucru: trebuie foarte multi bani introdusi in acestea, bani pe care statul nu-i are, pe langa reducerea puternica a nivelului coruptiei, punerea in functii a unor oameni onesti, depolitizare s.a. Si nu numai bani, dar, spre exemplu, marirea volumului de marfa transportat pe calea ferata, in cazul CFR Marfa, lucru care tine de dezvoltarea economica generala a tarii. Or, lucrurile acestea mi-e teama ca depind de o marire semnificativa a datoriei publice. Daca s-ar mari datoria publica, si oamenii o vor duce mai bine. Problema este ca nu poti sa tii o datorie publica mica si un sistem economic de stat mare. Lucrul acesta s-a vazut de pe vremea lui Ceausescu, cand plata unei datorii de $11,7 miliarde a condus la prabusirea sistemului.

Chestiunea nu e deloc simpla. Iar abordarea ca doar prin  eliminarea coruptiei la stat unitatile economice de stat vor incepe sa mearga mai bine nu pare a fi sustenabila. Coruptia, furtisagurile nu sunt cauza, ci consecinta unui sistem economic de stat care nu s-a mai dovedit a fi viabil. Altceva ar fi daca statul roman ar avea resursele necesare pentru a sustine unitatile de stat, dar nu prea le are. Situatia neclara provine din faptul ca Romania nu-si poate permite sa renunte la unitatile economice de stat, chiar daca acestea produc pierderi mari. Pentru ca, pe de alta parte, ele constituie inca scheletul economic, osatura economica a tarii, constitutia acestei economii, structura, alcatuirea sa. Aici e marea problema, pentru ca daca presupunem ca acestea ar disparea, economia romaneasca si-ar pierde si elementele de sustinere pe care le are. Chestiunea e incurcata…

DE citit si…

„Premierul – candidat la mai multa maturitate…”

Adevarul

Coabitarea, scena ruperii pactului

De Alina Gorghiu
Se arata ca:

„Victor Ponta a rupt pactul de coabitare. Ca într-o piesă de teatru absurd, actorii, buni prieteni în culise, îşi trag palme pe scenă toată piesa, iar în actul final unul pleacă supărat pentru că celălalt i-a mai dat o palmă… aceeaşi din fiecare scenă.

Ce scuză are Victor Ponta pentru întârzierea denunţării acestui pact? A fost protejat de un glob de sticlă în care nu a auzit nimic atâta vreme, a fost o prinţesă adormită un an jumătate şi abia acum s-a trezit din somnul coabitării? Ce diferă la declaraţiile noi ale preşedintelui faţă de toate celelalte la adresa mult uzitatului Victor – Viorel? Explicaţia este, în realitate, una simplă şi transparentă: aşa-zisa luptă a celor doi, lipsită de credibilitate, a fost doar un teatru ieftin, menit să păcălească cetăţenii. Ce nevoie avea V. Ponta de acest pact, când desemnarea lui ca prim-ministru a reprezentat rezultatul firesc al voinţei cetăţenilor care au votat în proporţie covârşitoare USL la alegerile din 2012? În plus, majoritatea de peste 70% din Parlament îi conferea întreaga legitimitate pentru a fi desemnat în fruntea Guvernului. Eu spun că epilogul acestei poveşti de adormit copiii ar trebui să conţină explicaţiile lui V. Ponta, la fel de teatral şi afectat ca ieri, despre efectele ruperii acestui pact de coabitare. Care sunt? În absenţa lor, episodul de ieri rămâne doar un gest de pseudo-vitejie.

În esenţă, anunţul denunţării, triumfalist, dar tardiv şi inutil, este o insultă adusă oricărui om de bun-simţ, o insultă la adresa inteligenţei tuturor. Este doar o mişcare pe care Victor Ponta trebuia s-o facă în campanie pentru a-şi scoate eticheta de partener al lui Traian Băsescu, de promotor al unui blat perpetuu cu preşedintele. Conştient că pierde alegerile dacă nu-şi dezlipeşte acest stigmat pe care cei 7,5 milioane de români i l-au pus, dezamăgiţi că a bătut palma cu Băsescu, Victor Ponta a recurs la o nouă înşelătorie, un nou război de faţadă, în loc să guverneze ţara, să genereze locuri de muncă şi să uşureze povara fiscală. De la împărţirea procurorilor, la afacerea Roşia Montană, de la omorârea prin consens a reducerii CAS cu 5 puncte procentuale, până la decredibilizarea justiţiei, Victor Ponta şi Traian Băsescu nu ne mai conving cu această punere în scenă. Vor doar să repete istoria de la europarlamentare, când, sub aparenţa unor scandaluri, şi-au servit scopurile personale şi de partid.

PNL a denunţat pactul de coabitare când era cazul, încă de la semnarea lui, şi l-a contestat vreme de un an şi jumătate, acesta fiind de fapt unul dintre motivele care au afectat din temelii USL. Dacă ar fi rupt pactul dintr-un motiv important precum CAS sau alte cauze serioase, şi nu în pragul campaniei electorale, am fi putut să ne gândim că în spatele deciziei stă o explicaţie şi un resort rezonabil, dar aşa e patetic. Mă aşteptam la premierul – candidat la mai multă maturitate. Nu poate, la vârsta asta, să facă faza cu “îmi iau jucăriile şi plec”, la un an jumate de la semnarea pactului, pentru că Băsescu nu a vrut să împartă cu el guma Turbo.

Se simte Victor Ponta păcălit de Traian Băsescu astăzi? Mă îndoiesc. Păcălit a fost PNL la semnarea pactului, păcăliţi au fost votanţii promisiunii „jos Băsescu”, din 2012.”

DE citit si…

… postarea Andreei Paul:

Cine a avut urechi să audă a auzit: Rompetrol este afacerea deceniului Ponta – Nastase

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

august 7, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 16 comentarii

Oltchim…

Iata ce cei de la Realitatea au facut in seara asta (5 septembrie) o dezbatere in direct despre Oltchim Ramnicu Valcea. Dezbaterea este binevenita pentru ca Oltchim este o intreprindere romaneasca importanta, cu multi angajati, si un intreg oras, dupa cum arata Realitatea, traieste de pe urma acestui combinat.

Dezbaterea m-a facut sa ma interesez de acest subiect si am cautat sa vad ce mai spune presa in legatura cu acesta. M-am uitat in Adevarul si am dat peste trei articole interesante:

Cum s-a transformat Oltchim din „nava amiral“ a industriei româneşti într-o epavă a economiei naţionale

Iata ce se arata printre altele:

„Sindicaliştii din Oltchim consideră că declinul combinatului a început în 2004, în momentul privatizării Petrom, când grupul OMW a devenit proprietarul rafinăriei Arpechim Piteşti, principala sursă de materie primă pentru combinat.

“Declinul Oltchim a început odată cu preluarea instalaţiilor Arpechim de către austriecii de la OMW, în timpul lui Adrian Năstase. Dintr-o dată, am rămas fără materii prime. Combinatul a fost nevoit să cumpere propilenă şi etilenă la preţ dublu. Apoi, rafinăria s-a oprit definitiv, iar lucrurile au mers din rău în mai rău”

Corneliu Cernev, Lider Sindicatul Victoria Oltchim

“Declinul a început în momentul când s-au vândut rafinăria şi piroliza. Probabil domnul Năstase a ştiut ce va urma, dar nu l-a interesat. Privatizare Petrom nu a fost bună, mai ales că s-au vândut resursele statului român. Dacă Guvernul nu vine cu un investitor serios, care să cumpere rafinăria Arpechim, piroliza şi combinatul Oltchim, şi rafinăria va ajunge la fier vechi”

Ionel Vîncea, vicepreşedinte Cartel Alfa, filiala Vâlcea

Dacă în 2006 Oltchim a raportat un profit de aproape 10 milioane lei, din 2007, combinatul a început să meargă din pierdere în pierdere. Conducerea societăţii a încercat să majoreze capitalul social, dar acţionarii minoritari s-au opus.

Urmare a privatizării din 2004, Oltchim a rămas şi fără etilenă şi propilenă din cauză că Petrom a sistat, în 2008, furnizarea de materii prime. La toate acestea se adaugă criza financiară, care a afectat combinatele chimice din toată Europa.

“ Declinul combinatului a început în 2007, când acţionarul minoritar a blocat majorarea de capital, iar societatea n-a mai avut acces la finanţări. A contribuit foarte mult şi oprirea petrochimiei de la Piteşti. După noiembrie 2008 s-a renunţat la fabricarea de PVC pentru că nu mai aveam de unde să luăm etilenă. Propilena o aduceam din Ucraina, Serbia, Bulgaria sau Rusia pentru că de pe piaţa românească nu puteam cumpăra mai mult de 3000 de tone”

Constantin Roibu, fost manager S.C. Oltchim S.A

Astfel, s-a ajuns în situaţia ca Guvernul să ceară acordul Uniunii Europene pentru majorarea capitalului social prin conversia datoriilor către AVAS în acţiuni. În perioada 2009-2012, Comisia Europeană a făcut mai multe anchete, unele la cererea acţionarului minoritar, PCC-SE, pentru a vedea dacă Oltchim a mai beneficiat de vreun ajutor de stat pentru retehnologizarea instalaţiilor. În 2008, Oltchim avea o datorie de peste 130 milioane euro către AVAS.

Conversia datoriilor în acţiuni nu a avut loc deşi, conducerea combinatului vâlcean a anunţat pe bursă, în martie 2012, că s-a primit aviz favorabil de la Comisia Europeană.

Câteva luni mai târziu, când societatea se afla deja într-o situaţie critică, reprezentanţii Ministerului Economiei în AGA au votat împotriva majorării de capital.

Eu mi-am pus semne mari de întrebare vizavi de modul cum a procedat acţionarul majoritar de la Oltchim (n.r- Ministerul Economiei), în special despre modul cum s-a procedat când s-a obţinut aprobarea de la Bruxelles pentru majorarea capitalului social. În vara anului 2012, a fost convocată Adunarea Generală a Acţionarilor, iar acţionarul majoritar a votat împotrivă. S-a greşit enorm de mult, nu înţeleg care a fost motivul pentru care Ministerul Economiei a blocat majorarea de capital. Nu-mi dau seama dacă s-a făcut în mod intenţionat sau din lipsă de competenţă, sau în interesul unui investitor anume”, declară Constantin Roibu.”

Este interesant de observat ca intreprinderea care furniza materia prima Oltchim-ului – rafinaria Arpechim Pitesti – se privatizase (OMV) inca din 2004, pe cand Oltichim-ul a ramas, majoritar, de stat. Asa inteleg din articol… „Probabil domnul Năstase a ştiut ce va urma, dar nu l-a interesat ” – dar nimeni parca nu se intreaba de ce nu a continuat procesul de privatizare: privatizezi intreprinderea care furnizeaza materia prima, de ce nu privatizezi si intreprinderea care beneficiaza de acea materie prima? In schimb s-a intamplat din nou un lucru interesant: ulterior Oltchim preia Arpechim de la Petrom cu 13 milioane de euro. Tot atunci, conform articolului de pe Wall Street, pus in evidenta mai sus, Dl. Constantin Roibu declara:

„„Integrarea Oltchim cu petrochimia de la Arpechim reprezinta unica sansa de revitalizare a activitatii petrochimice din Romania. Aceasta tranzactie va duce la cresterea capitalizarii bursiere a Oltchim, cu beneficii directe pentru actionarii nostri si va genera noi locuri de munca pentru judetele Arges si Valcea”, a declarat Constantin Roibu, directorul general al Oltchim.”

In 2009 era altcineva la Putere, nu PSD… Si, dupa cum lesne se poate constata, „integrarea Oltchim cu petrochimia de la Arpechim” nu a „revitalizat” cum trebuie Oltchim…

Conversia datoriilor in actiuni

Lucrul asta il auzim frecvent, dar cred ca putina lume stie si ce inseamna asta. Iata ce am gasit pe avocatnet.ro:

Cum pot fi transformate in actiuni datoriile unei firme catre banca

Iata ce se arata:

„In contextul in care constrangerile economice pot transforma un credit intr-o povara prea mare, conversia datoriilor in actiuni (debt to equity swap) la societatea debitoare poate fi o soluţie viabila. In oricare din formele pe care le poate lua, conversia presupune majorarea capitalului social al societatii debitoare si liberarea noilor actiuni in schimbul stingerii creantei initiale.

Dupa un model traditional, creditorul devine simplu actionar, fara a avea controlul asupra societatii, daca evaluarea creditorului arata ca societatea va putea plati dividende astfel incat sa acopere valoarea creantei initiale, chiar cu realizarea unui profit pentru creditor, mai mare decat cel initial prevazut. in mod exceptional, conversia datoriilor in actiuni poate fi si o metoda de preluare a controlului de catre creditor, in vederea restructurarii activitatii societatii.

Ca urmare a conversiei, creditorii trebuie sa ia in calcul riscurile specifice decurgand din aceasta operatiune, de la „retrogradarea” acestora drept creditori subordonati, la o eventuala raspundere in caz de insolventa a societatii.Reglementarile aplicabile institutiilor de credit contin anumite interdictii care ar putea orienta creditorii catre un model de conversie sau altul. Banca Nationala isi propune printr-un proiect de regulament sa reglementeze in mod explicit regimul acestei operatiuni pentru banci.

Acest articol isi propune sa analizeze regimul conversiei datoriilor in actiuni in sistemul nostru de drept, subliniind aspecte specifice ale acestei operatiuni pentru institutiile de credit in contextul modificarilor avute in vedere de Banca Nationala.

Premise si scenarii posibile

Premisa esentiala a conversiei datoriilor in actiuni este existenta unui imprumut devenit greu de suportat pentru o societate comerciala, sau a carui rambursare ii pune probleme serioase. in asemenea situatii, societatea debitoare ar putea apela la o majorare de capital sau la o refinantare. Cu privire la prima varianta, actionarii ar putea avea rezerve inainte de a accepta ca investitia lor sa fie folosita pentru achitarea datoriilor, mai degraba decat pentru dezvoltarea afacerii companiei. Societatea mai poate cauta o refinantare, insa pretul ei ar putea fi mult mai mare, pe de-o parte din cauza conditiilor mai dificile ale pietei, iar pe de alta parte datorita reflectarii riscului crescut pe care ar urma sa si-l asume institutia de credit. Din aceste motive, refinantarea ar putea agrava pe termen mediu si lung problema initiala a supraindatorarii, deoarece se va ajunge la marirea costurilor deja existente. in acest context, institutia de credit finantatoare isi poate evalua la randul sau optiunile si pozitia fata de societatea debitoare.

Institutiile de credit ar putea decide executarea garantiilor constituite pentru imprumutul respectiv. Aceasta solutie insa ar putea fi dezavantajoasa in contextul devalorizarii anumitor bunuri (asupra carora au constituit garantii) ca urmare a recesiunii economice. De asemenea, executarea silita ar putea conduce la deschiderea procedurii insolventei impotriva societatii.

In functie de particularitatile situatiei debitorului, exista doua modele de realizare a operatiunii de conversie a datoriei in actiuni: varianta dobandirii de participatii minoritare sau varianta preluarii controlului. Indiferent de modelul ales, insa, creditorul isi asuma riscul neobtinerii dividendului ca urmare a performantei scazute a societatii debitoare. Prin efectul conversiei, garantiile eventual constituite in favoarea institutiei de credit se sting iar pozitia acesteia pentru sumele convertite va fi aceea a unui actionar care, in eventualitatea lichidarii sau falimentului societatii va detine o creanta in contra societatii care se va plati in urma tuturor celorlalti creditori ai acesteia.

Pe de alta parte insa, vizand distribuirea potentialului profit obtinut de catre societatea debitoare, creditorul ar putea beneficia de venituri care sa depaseasca suma pe care ar fi obtinut-o in cazul unei executari silite sau a unei proceduri de insolventa.

Varianta dobandirii de participatii minoritare

intr-o prima varianta, dobanditorul de actiuni ca urmare a unei operatiuni de conversie, ar fi interesat sa mentina o pozitie cat mai similara cu cea de creditor, neimplicandu-se in viata corporatiei si avand convingerea ca societatea se poate redresa prin forte proprii. in acest model, creditul initial se va intoarce sub forma dividendelor, motiv pentru care bancile ar putea fi interesate de actiuni fara drept de vot, dar cu drept prioritar la sumele obtinute prin impartirea profitului intre actionari.

In unele situatii, creditorul ar putea accepta conversia indiferent daca ar putea sau nu sa obtina sumele prin contractul de credit in conditiile derularii normale a acestuia in continuare. De exemplu, in cazul in care societatea debitoare nu intampina dificultati economice dar ar prefera sa-si diminueze cheltuielile prin eliminarea costului unui credit, conversia datoriei in actiuni ar putea fi o oportunitate pentru creditor de a transforma creanta intr-o investitie cu potentialul de a aduce un venit mai mare decat cel de care ar fi beneficiat initial.

Varianta preluarii controlului

in acest caz, potrivit unei intelegeri in contextul negocierilor de restructurare, un creditor ajunge sa dobandeasca in schimbul creantei sale controlul asupra societatii debitoare. Acesta va incerca, astfel, sa puna in aplicare un plan propriu de redresare economica. Chiar si conform acestui model, conversia datoriilor in actiuni este rezultatul unui proces de evaluare a riscurilor in urma caruia este decisa reimpachetarea unui activ al creditorului intr-o forma mai profitabila sau prin care macar se vor realiza pierderi mai mici.

Exigibilitatea creantelor. Pentru a realiza conversia datoriilor in actiuni, creanta trebuie sa fie lichida si exigibila. Daca creanta nu este exigibila1, partile ar putea recurge la un mecanism de declarare anticipata a scadentei pentru a putea realiza conversia. in acest caz, daca s-ar ajunge la o obligatie de rambursare anticipata a creditului, exista riscul ca operatiunea de conversie sa poata fi anulata. in acest sens, trebuie avuta in vedere, de exemplu, perioada de 120 de zile premergatoare unei posibile deschideri a procedurii de insolventa impotriva societatii, in care platile anticipate ale datoriilor ce erau scadente ulterior deschiderii procedurii sunt anulaible2.

Mecanismul juridic al conversiei in dreptul roman

Conversia se va efectua in doi pasi :
1. Majorarea capitalului social prin emisiune de actiuni*
• valoarea actiunilor emise trebuie sa acopere valoarea datoriei sau a partii din datorie care se va stinge in acest fel
• societatea isi va putea majora capitalul social cu respectarea dispozitiilor prevazute pentru constituirea societatii (articolul 212 din Legea societatilor comerciale)
• nu este permisa emiterea de noi actiuni inainte ca cele anterioare sa fi fost in totalitate platite (articolul 92, alineatul 3 din Legea societatilor comerciale)
2. Transferul noilor actiuni catre creditor in schimbul stingerii datoriei existente
• trebuie avut in vedere dreptul de preferinta al actionarilor existenti, impediment pe poate fi evitat:
i. prin obtinerea in avans al unui acord scris prin care actionarii renunta la acest drept, sau
ii. parcurgerea procedurii limitarii dreptului de preferinta a actionarilor prin hotararea adunarii extraordinare, hotarare care trebuie luata in prezenta actionarilor reprezentand trei patrimi din capitalul social subscris, cu majoritatea voturilor celor prezenti (articolul 217 din Legea societatilor comerciale)
• pretul noilor actiuni nu trebuie sa fie mai mic decat valoarea nominala a acestora
*Acelasi regim este aplicabil si societatilor cu raspundere limitata.

Actiuni preferentiale. in cazul in care creditorul ar dori sa converteasca debitul sau o parte a acestuia in actiuni preferentiale fara drept de vot, urmarindu-se abordarea unei pozitii minoritare, cu evitarea preluarii controlului, sunt de retinut o serie de elemente. in primul rand, acest lucru nu este posibil decat in cazul societatilor pe actiuni, nu si al societatilor cu  raspundere limitata. in ceea ce priveste societatile pe actiuni, acestea nu pot emite actiuni preferentiale peste limita a 25% din capitalul social3.

Asta inseamna ca un creditor a carui datorie valoreaza mai mult decat actiunile reprezentand un sfert din capitalul social ar putea sa-si converteasca in totalitate creanta fie doar in schimbul actiunilor ordinare, fie obtinand atat actiuni ordinare cat si actiuni preferentiale. in alte jurisdictii (de exemplu in Marea Britanie) creditorii pot sa-si configureze propriul regim aplicabil actiunilor dobandite in urma conversiei. Astfel, ei ar putea sa-si rezerve dreptul de a participa doar la luarea anumitor decizii ale adunarii actionarilor, pastrandu-si un drept de prioritate la obtinerea dividendului. Legislatia romana nu permite acest lucru deoarece cu exceptia actiunilor preferentiale, strict reglementate, toate actiunile trebuie sa confere posesorilor drepturi egale4.

In modelul care implica obtinerea controlului asupra societatii debitoare, creditorul trebuie sa ia in calcul riscurile specifice decurgand din legislatia insolventei din Romania.

Situatia institutiilor de credit. Creditorii care sunt institutii de credit vor trebui sa se conformeze limitarilor privind participatiile in societatile comerciale. Astfel, institutiile de credit nu pot detine participatii calificate in societati comerciale care sa depaseasca 15% din fondurile proprii iar valoarea totala a participatiilor de acest fel nu poate depasi 50% din fondurile proprii5. De asemenea, asa cum am mentionat, acestea nu pot detine participatii calificate nici daca in acest fel pot exercita controlul asupra societatii respective. in schimb, detinerile temporare de actiuni in cursul unei operatiuni de asistenta sau restructurare financiara nu sunt considerate a fi participatii, neaplicandu-li-se interdictiile de mai sus. Cu toate astea, in legislatia in vigoare nici conceptul de „detinere temporara”, nici cel de „operatiune de asistenta sau restructurare financiara” nu sunt definite.

In acest context, este de mentionat ca legislatia bancara nu este clara sub aspectul aplicarii sau nu al acestor interdictii fata de alte societati din cadrul grupului bancii (special purpose vehicle). De exemplu, daca banca ar realiza o cesiune de creanta in favoarea unei entitati din grup, aceasta ar putea sa devina actionar al imprumutatului prin conversia datoriei. Aceasta cesiune ar putea fi considerata un temei pentru anularea provizioanelor specifice de risc de credit aferente creantei respective6.

Conversie partiala.
Creditorii au optiunea de a converti doar partial datoria in actiuni pentru a evita, de exemplu, sa aiba o pozitie majoritara in societatea debitoare. Totusi, daca pe langa statutul de actionar, fie si minoritar, creditorul mentine si o parte din creditul initial, ramane posibil ca aceasta situatie sa-i confere creditorului controlul asupra societatii potrivit legislatiei bancare. Conform legii, poate fi considerata ca avand control, o entitate care poate exercita o influenta dominanta asupra unei alte entitati al carei actionar este, in virtutea unui contract incheiat cu aceasta7. Acest aspect este relevant deoarece institutiile de credit nu pot detine participatii calificate8 daca in acest fel pot exercita controlul asupra societatii in cauza.

Proiectul de regulament BNR

Un proiect de regulament al Bancii Nationale9 isi propune sa reglementeze conversia datoriilor in actiuni realizata de catre institutiile de credit. Astfel, detinerile temporare de actiuni obtinute in operatiuni de asistenta sau restructurare financiara mentionate in exceptia discutata mai sus sunt definite ca fiind chiar actiunile obtinute ca urmare a conversiei. Proiectul pare sa aiba in vedere ipoteza conversiei ca formula de dobandire a controlului (modelul creditorului-antreprenor) deoarece institutiilor de credit li se va cere sa puna in practica un plan concret de restructurare financiara a societatii debitoare.

Regimul propus in proiectul de regulament

• Conditiile pentru dobandirea de actiuni de catre institutiile de credit:

a) stabilirea unei strategii si a unei politici generale fata de acest tip de operatiuni
b) dispunerea si punerea in practica a unui plan concret, viabil si fundamentat de asistenta sau restructurare financiara
c) inexistenta unei alte metode mai viabile si mai rentabile de a asigura interesele institutiei de credit fata de creantele asupra respectivei entitati
d) expunerea institutiei de credit fata de entitatea respectiva reprezinta peste 60% din datoriile entitatii
e) actiunile reprezentand detineri temporare sunt inregistrate in situatiile financiare individuale ale institutiei de credit

• Durata detinerii de actiuni este limitata la 24 de luni, putand fi prelungita pentru motive intemeiate de catre Directia Supraveghere fara a depasi 36 de luni de la data dobandirii actiunilor respective

Conversia ca ultima solutie. Conform regulamentului, institutiilor de credit le va fi permisa dobandirea de actiuni doar ca ultima solutie. Totusi, nu este stabilit niciun criteriu prin care se poate evalua viabilitatea sau rentabilitatea optiunilor aflate la dispozitia creditorilor. De asemenea, institutiile de credit vor fi nevoite sa elaboreze o politica generala fata de acest tip de operatiuni, semn ca va trebui ca bancile sa se conformeze unui anumit standard de comportment non-discriminatoriu.

Niveluri de expunere
. O alta conditie pentru dobandirea de actiuni in regimul special este ca expunerea societatii creditoare fata de entitatea debitoare sa depaseasca 60% din datoriile acesteia. De aici ar reiesi ca nu va putea exista in practica o situatie in care mai mult de o banca sa dobandeasca participatii in aceeasi societate in temeiul acestui regulament10. De asemenea, valoarea totala a datoriei fata de un sindicat de banci nu ar putea fi convertita in actiuni in temeiul acestui regulament, decat cel mult fata de una din ele, daca pragul este atins.

Obligatii de notificare

1. Catre Banca Nationala a Romaniei
• conform proiectului de regulament, detinerile temporare de actiuni in cursul unei operatiuni de asistenta sau restructurare financiara vor trebui notificate Directiei Supraveghere din Banca Nationala, in termen de 5 zile de la data dobandirii lor de catre institutiile de credit

2. Catre Consiliul Concurentei
• in varianta preluarii controlului, este posibil ca operatiunea de conversie a datoriilor in actiuni sa fie considerata o concentrare economica supusa notificarii Consiliului Concurentei, daca sunt indeplinite conditiile prevazute in Legea Concurentei nr. 21/1996
• concentrarile avute in vedere sunt cele in care cifra de afaceri cumulata a agentilor economici implicati depaseste echivalentul in lei a €10.000.000, daca exista cel putin 2 agenti economici implicati care sa realizeze, fiecare in parte, o cifra de afaceri mai mare decat echivalentul in lei a €4.000.000 (articolele 10-15 din Legea Concurentei nr. 21/1996)
• este interzisa punerea in aplicare a unei operatiuni de concentrare pana la emiterea unei decizii favorabile din partea Consiliului

Alegerea valorii de 60% ridica totusi cateva intrebari. in primul rand, nu este prevazut cum se calculeaza expunerea societatii creditoare. De aceea nu este clar la ce se raporteaza acest procent, putandu-se lua in calcul atat datorii curente, cum ar fi salarile angajatilor, cat si datorii pe termen lung, cum ar fi cele provenind din alte credite. in plus, nu este mentionat daca sunt luate in considerare doar datoriile debitorului la institutii de credit sau la orice fel de entitati.

Durata detinerii. Elementul central al exceptiei de la limitarea participatiilor institutiilor de credit in societatile comerciale este caracterul temporar al detinerilor de actiuni. Astfel, acestea nu vor putea fi pastrate mai mult de 24 de luni, decat pentru motive intemeiate si fara depasirea a 36 de luni. Alegerea duratei ar putea fi comparata cu alte termene impuse de legislatie in situatii similare. De exemplu, durata de 24 de luni coincide cu termenul-limita maxim pentru satisfacerea creantelor stabilite prin concordat, dupa ce acesta a fost prelungit conform legii de creditori11. De asemenea, durata maxima de 3 ani permisa de Banca Nationala corespunde cu durata executarii planului de reorganizare prevazut de legislatia insolventei12. Conform proiectului de regulament, la capatul acestui termen, institutiile bancare vor trebui sa faca demersuri pentru a instraina actiunile detinute, fara a fi precizat in ce trebuie sa constea aceste demersuri, sau care ar fi consecintele depasirii din orice motiv a termenului impus.

Provizionare. Regulamentul nu are in vedere modul in care va fi tratata contabil stingerea creantei bancii ca efect al conversiei datoriilor in actiuni la nivelul provizionarii. Ca o paralela, conform unor modificari recente, la ajustarea provizioanelor in urma unei reesalonari sau refinantari, institutiile de credit trebuie sa ia in considerare criteriul performantei financiare a debitorului in conditii mai stricte decat cele avute anterior13. Totusi, prin imbunatatiri la nivelul serviciului datoriei, creditorul va putea scadea provizioanele in consecinta. Acest lucru nu era posibil inainte de ultimele modificari aduse in 2009, deoarece reesalonarea sau refinantarea nu permitea scaderea provizioanelor14. in cazul in care BNR ar dori sa incurajeze utilizarea conversiei datoriei in actiuni de catre institutiile de credit, clarificarea pozitiei cu privire la provizioane ar fi foarte utila, inclusiv prin explicarea tratarii acesteia la nivel de provizionare in perioada de detinere temporara (24/36 de luni).

Conversia datoriilor in actiuni este o metoda extrem de populara in jurisdictiile occidentale datorita potentialului ei de a transforma o situatie adversariala intr-un raport de colaborare benefic pentru ambele parti. Desi exista o multitudine de circumstante care pot convinge partile sa se implice, operatiunea nu este lipsita riscuri.

Implicatiile juridice ale acestei operatiuni in dreptul roman s-ar putea intinde asupra unei varietati de domenii si necesita o analiza nuantata. Totusi, cu toate ca legislatia noastra nu este inca adaptata la aceasta practica, cresterea preocuparii pentru conversiunea datoriilor in actiuni este binevenita.

NOTE:

1.Articolul 210, alineatul (2) din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale

2. Articolul 80, alineatul (1), litera f din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei. Exista desigur argumente care sa combata acest risc, cum ar fi faptul ca interesele altor creditori nu sunt lezate, din moment ce creditorul de regula garantat devine un creditor subordonat care, in eventualitatea unor distribuiri in faliment va avea ultimul rang (articolul 123 din aceeasi lege)

3. Articolul 95, alineatul 2 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale

4. Articolul 94, alineatul 1 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale

5.Articolele 143, 144 si 145 din Ordonanta de Urgenta nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului;.

6.Articolul 21 din Regulamentul BNR 3/2009 privind clasificarea creditelor si plasamentelor, precum si constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit

7.Articolul 7, alineatul (1) punctul 4 din din Ordonanta de Urgenta nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului

8. Conform definitiei din Articolul 7, alineatul (1) punctul 17 din Ordonanta de Urgenta 99/2006, participatia calificata este o participatie directa sau indirecta intr-o entitate, care reprezinta 10% sau mai mult din capitalul ori din drepturile de vot ale entitatii sau care face posibila exercitarea unei influente semnificative asupra administrarii entitatii respective

9. Proiectul de Regulament al BNR privind detinerile temporare de actiuni in cursul unei operatiuni de asistenta sau restructurare financiara a unei entitati din afara sectorului financiar
(http://www.bnro.ro/files/d/Legislatie/Proiecte/R_2010_detineri_temporare_actiuni.pdf)

10. Articolul 5 din proiectul de regulament .

11. Conform articolului 21 din Legea 381/2009 privind introducerea concordatului preventiv si mandatului ad-hoc, termenul limita este fixat la 18 luni. Totusi, el poate fi prelungit de catre creditori pana la 24 de luni, in conformitate cu articolul 34 din aceeasi lege.

12. Articolul 95, alineatul 3 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei

13. Articolul 112 din Regulamentul 18/2009 privind organizarea si controlul intern al activitatii institutiilor de credit, asa cum a fost modificat in Ianuarie 2010 de Regulamentul 1/2010

14. Articolul 112, alineatul 5 din Regulamentul 18/2009 prevedea inainte de modificarea facuta de Regulamentul 1/2010 ca refinantarea sau reesalonarea creditelor nu putea conduce la imbunatatirea clasificarii acestora. Dispozitia cu efect similar dinaintea Regulamentului 18/2009 exista in Articolulul 56 din Norma 17/2003 privind organizarea si controlul intern al activitatii institutiilor de credit si administrarea riscurilor semnificative (in prezent abrogata de Regulamentul 18/2009)” (subl. mea)

Deci evaluarea pe care o face creditorul trebuie sa arate „ca societatea va putea plati dividende astfel incat sa acopere valoarea creantei initiale, chiar cu realizarea unui profit pentru creditor, mai mare decat cel initial prevazut” si, pe de alta parte, „indiferent de modelul ales, insa, creditorul isi asuma riscul neobtinerii dividendului ca urmare a performantei scazute a societatii debitoare„. Deci creditorul urmareste sa obtina dividende care sa acopere valoarea creantei initiale, intr-un cuvant societatea trebuie sa obtina profit care sa permita acest lucru. In caz contrar creditorul isi asuma riscul neobtinerii dividentului. Atunci problema s-ar pune in felul urmator: daca s-ar fi facut conversia datoriilor in actiuni – deci s-ar fi majorat capitalul social – la Oltchim, platile dividentelor ar fi acoperit valoarea creantei initiale, chiar cu realizarea unui profit pentru creditor? Cu alte cuvinte, o asemenea masura ar fi contribuit la cresterea performantei acestei intreprinderi? Sau, chiar daca s-ar fi majorat capitalul social, performanta tot scazuta ar fi ramas si atunci solutia ar fi fost insolventa. Pentru ca majorarea de capital social trebuie sa conduca la performanta economica, altminteri vorbim de o majorare de capital in sine, care comporta riscuri considerabile ce trebuie foarte bine manageriate!

Cum s-au acumulat datoriile catre AVAS

Iata ce ne spune Capital:

BCR şi Banca Transilvania printre cei mai mari creditori ai Oltchim. Piperea: Creanţa AVAS provine din 1995

Se arata ca:

„Administratorul judiciar al companiei de stat a depus tabelul preliminar al creanţelor contra Oltchim. Combinatul are datorii totale de aproape 793 de milioane de euro. Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, Electrica şi două bănci sunt cei mai mari creditori. Datoria combinatului către AVAS îşi are originea tocmai în 1995

Electrica, AVAS, BCR şi Banca Transilvania sunt, în această ordine, cei mai mari creditori ai combinatului Oltchim, intrat în insolvenţă. Valoarea totală a creanţelor acceptate se apropie de 3,5 miliarde de lei, potrivit tabelului preliminar. “ Nu este o surpriză numele principalilor creditori. Este o supriză însă felul în care a fost acumulată datoria către AVAS. Totul a început în 1995. Combinatul lua credite de la bănci, statul le garanta, iar când Oltchim nu mai plătea, băncile executau garanţia. Sunt nu mai puţin de 32 de acte adiţionale în acest sens. În 2002 vorbeam deja de peste 165 de milioane de dolari datorie a Oltchim către AVAS”, explică, pentru Capital, Gheorghe Piperea, administratorul judiciar al Oltchim.

Electrica, garantată “fictiv”?

Unele noutăţi au ieşit la iveală şi în ceea ce priveşte creanţa Electrica (peste 150 de milioane de euro). În acest caz, spune Piperea, garanţiile sunt iluzorii. Ar fi vorba despre nişte cesiuni de creanţe  care astăzi, în situaţia în care se află Oltchim, sunt aproape imposibil de valorificat. Anagajaţii combinatului sunt trecuţi în tabelul de creanţe cu circa 3,3 milioane de euro.” (subl. mea)

Iar Ziarul Financiar ne spune:

Piperea: Datoriile Oltchim către AVAS vor fi şterse în totalitate. Cu băncile se va merge pe reeşalonare

Se arata ca:

„Combinatul chimic Oltchim Râmnicu Vâlcea (OLT) a intrat ieri în procedură de insolvenţă după ce Tribunalul Vâlcea a aprobat cererea înaintată în acest sens de administratorii companiei.

Gheorghe Piperea, a cărui firmă specializată în restructurări Rominsolv împreună cu BDO Business Restructuring au fost alese de stat să administreze judiciar Oltchim, spune că aproape toate datoriile combinatului vor fi şterse în cadrul procesului de insolvenţă şi cei care vor mai recupera ceva vor fi băncile, cu care se va negocia o reeşalonare a împrumuturilor.”

Vosganian – despre „statura morala a celor care ne dau noua lectii”

Un articol mai vechi, din 28 martie 2013, aparut pe ziare.com, ne arata ca:

Vosganian: Exista multe interese pentru falimentul Oltchim

In contextul protestelor de mare amploare ale salariatilor Oltchim, ministrul Economiei, Varujan Vosganian, acuza „statura morala” a liderilor sindicali si cere „liniste sociala”, sustinand, de asemenea, ca exista multe interese pentru falimentul combinatului chimic.

Nu inteleg foarte bine cum se poate ca un combinat care anul trecut a lucrat la o capacitate de 30% sa poata sa tina toti salariatii. Cei care reprezinta sindicatul sunt persoane (…) care figurau in firme care au avut relatii comerciale cu Oltchim, aceasta este statura morala a celor care ne dau noua lectii„, a spus Vosganian intr-o interventie la Digi 24.

Peste 1.000 de salariati ai Combinatului Chimic Oltchim protesteaza joi dimineata in curtea institutiei.

„Ne-am adunat aici atat de la Valcea, cat si de la Pitesti, si cerem insistent prezenta primului-ministru Victor Ponta la Valcea pentru a ne spune odata cum stau lucrurile la combinat. Sunt oameni aici care nu au din ce trai de trei luni de zile, au rate la banci, au restante la asociatii, au copii de crescut, e o intreaga catastrofa sociala.

Nu mai merge cu rapoarte, cu analize, cu asteptari, este obligatoriu si li se spuna ceva concret, fie plecam acasa cu salarii compensatorii, ceea ce nu-si doreste absolut nimeni, fie macar stim viitorul nostru in aceasta intreprindere”, a declarat liderul de sindicat Mihai Diculoiu, pentru Agerpres.

Nimeni nu vrea sa dea bani la Oltchim

Ministrul a explicat ca pentru cresterea capacitatii de productie a combinatului este nevoie de o suma de aproximativ 60%, insa „nimeni nu doreste sa dea bani la Oltchim”, existand mai multe interese pentru falimentul acestuia.

„Liderii de sindicat, care cer intoarcerea lui Roibu (Constantin Roibu, fost director Oltchim, n.red.) doresc pastrarea unei atmosfere care nu este favorabile dialogului. Sunt multe tentative de a duce Olcthim spre faliment: FMI mi-a spus raspicat ca Oltchim trebuie inchis, Comisia Europeana imi spne ca Oltchim este o gaura neagra in care nu ar trebui sa bagam bani, unii dintre traderi se indreapta spre alte combinate, alti parteneri se gandesc ca daca falimenteaza cumpara mai ieftin„, a detaliat ministrul.

Vosganian: Concedierile la Oltchim, proportionale cu dimensiunea capacitatii de productie

Guvernul a solicitat Comisiei Europene posibilitatea acordarii unui ajutor de stat pentru Oltchim, insa acest lucru este putin probabil, a precizat ministrul Economiei, UE concluzionand ca istoricul combinatului, „la care sunt partasi managerii si liderii sindicali”, este negativ.

Oficialul a mai precizat ca luni vor fi reluate discutiile cu furnizorii si producatorii Oltchim, iar pana miercuri va fi emisa o ordonanta de urgenta in vederea modificarii legislatiei pentru a putea da salarii compensatorii.

De asemenea, „DNA are mult de lucru in cea ce priveste neregulile la Oltchim”, fiind vizati conducatorii din managementul Oltchim, a adaugat ministrul.

Proteste de amploare la Olchim

Salariatii Oltchim au organizat numeroase proteste, exprimandu-si nemultumirea fata de neplata salariilor din decembrie anul trecut.

Miercuri, peste 400 de salariati de la Oltchim au blocat miercuri drumul national DN 64 Ramnicu Valcea-Slatina.

Angajat de la Oltchim, lovit de o masina in timpul protestelor

De asemenea, zeci de angajati ai Diviziei Petrochimice Bradu de la Pitesti, care apartine Oltchim, au protestat miercuri pe drumul national DN 65B, care face legatura intre autostrada A1 si soseaua spre Craiova.” (subl. mea)

Si acum revin la celelalte doua articole din Adevarul:

Zaremba se întoarce: PCC SE se aliază cu fondul de investiţii israelian Fortissimo Capital pentru privatizarea Oltchim

Se arata ca:

„Fondul de investiţii israelian Fortissimo Capital şi PCC SE, acţionar minoritar al Oltchim, vor forma un consorţiu pentru privatizarea combinatului chimic şi au transmis ministrului Economiei, Varujan Vosganian, şi administratorilor judiciari, că vor face săptămâna viitoare o ofertă.

Ministrul Economiei s-a întâlnit marţi cu Yuval Cohen, partener fondator şi manager al Fortissimo Capital, fond de investiţii care şi-a manifestat interesul în vederea participării la procesul de privatizare al combinatului Oltchim.

La întâlnire au participat Wojciech Zaremba, reprezentantul PCC SE, companie înregistrată în Germania, administratorii judiciari Gheorghe Piperea şi Niculae Bălan, precum şi conducerea combinatului Oltchim, reprezentată de Armand Spiru.

„PCC SE, acţionarul minoritar al Oltchim, şi fondul israelian de investiţii Fortissimo Capital vor forma un consorţiu pentru privatizarea combinatului vâlcean şi au transmis, în cadrul discuţiilor, ministrului Varujan Vosganian şi administratorilor judiciari, că vor face săptămâna viitoare o ofertă în acest sens.

Fortissimo Capital şi PCC SE au cerut administratorilor judiciari să stabilească un termen final pentru depunerea ofertelor de privatizare pentru toţi competitorii interesaţi să investească la Oltchim.Reprezentanţii consorţiului nou-format au arătat că sunt dispuşi să facă investiţiile necesare pentru repornirea combinatului în sistem integrat cu Platforma Petrochimică Bradu, la întreaga capacitate”, se arată într-un comunicat al Ministerului Economiei.

PCC SE deţine direct 18,31% din acţiunile Oltchim şi indirect 14,02% din tutluri, prin intermediul Polyolt Holding, firmă înregistrată în Cipru.

Fortissimo Capital este un fond privat de investiţii care investeşte în principal în companii publice şi private israeliene din domeniul tehnologiei şi industriei, ce au nevoie de infuzii de capital pentru dezvoltarea afacerilor.

Ministerul Economiei a anunţat recent că şi producătorul de crom Yildirim Holding din Turcia este interesat să participe la privatizarea combinatului chimic.

Statul a eşuat anul trecut în încercarea de a privatiza Oltchim, controlată de Ministerul Economiei. Combinatul chimic se află în insolvenţă din luna ianuarie a acestui an. „

si

SIF-urile vor să formeze un consorţiu pentru a investi la Oltchim după privatizare

Se arata ca:

„Societăţile de Investiţii Financiară (SIF) vor să formeze un consorţiu care să investească la Oltchim (OLT), după privatizarea acestuia şi integrarea combinatului din Râmnicu Vâlcea cu Chimcomplex Borzeşti, potrivit Ministerului Economiei.

Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, s-a întâlnit joi cu George Mucibabici, preşedintele firmei de consultanţă şi audit Deloitte, Ştefan Vuza, preşedintele SCR Grup şi Costel Ceocea, preşedintele SIF Moldova, discuţiile vizând redresarea şi atragerea de investiţii pentru Oltchim.„În acest context, preşedintele SIF Moldova a anunţat iminenţa formării unui consorţiu al SIF-urilor, care doreşte să se implice în rezolvarea situaţiei Oltchim, considerat un proiect de interes naţional. În opinia partenerilor de dialog, acest consorţiu este interesat de funcţionarea combinatului după privatizare şi de aceea intenţia lor este aceea de a investi într-un proiect de integrare a combinatelor Oltchim şi Chimcomplex Borzeşti, care are ca puncte forte poziţia geografică avantajoasă, pieţe internaţionale de desfacere care pot absorbi 70% din producţia Oltchim şi Chimcomplex, instalaţii modernizate, în marea lor majoritate, sunt competitive din punct de vedere al costurilor“, se arată într-un comunicat al Ministerului Economiei.

De asemenea, potrivit participanţilor la discuţii Oltchim are ca avantaj că este singura capacitate de acest fel din Uniunea Europeană şi că ar aduce un plus de valoare pentru economia românească.

„În cadrul discuţiilor au fost solicitate informaţii cu privire la stadiul procedurii de insolvenţă, precum şi unele detalii suplimentare legate de situaţia economico-financiară a societăţii“, se mai spune în comunicat.

Vosganian s-a întâlnit miercuri cu reprezentanţii fondului de investiţii israelian Fortissimo Capital şi cei ai PCC SE, acţionar minoritar al Oltchim, care au anunţat la rândul lor că vor forma un consorţiu pentru privatizarea combinatului chimic.

Aceştia au transmis ministrului şi administratorilor judiciari că vor face săptămâna viitoare o ofertă pentru compania de stat.

Ministerul Economiei a anunţat recent că şi producătorul de crom Yildirim Holding din Turcia este interesat să participe la privatizarea combinatului chimic.

Statul a eşuat anul trecut în încercarea de a privatiza Oltchim, controlată de Ministerul Economiei. Combinatul chimic se află în insolvenţă din luna ianuarie a acestui an.”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

septembrie 6, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 13 comentarii

Amalgam

Stiri foarte interesante pe care le recomand a fi citite integral si in original! Amalgamul de azi este legat de doua nume: Ponta si Vosganian.

Ponta

English: Victor Ponta's portrait, president of...

English: Victor Ponta’s portrait, president of Social Democrat Party from Romania Română: Portret Victor Ponta, presedintele PSD (Photo credit: Wikipedia)

Gandul

Ponta dă vina pe PNL pentru că nu sunt bani la buget pentru pensiile militarilor. Ce misiune a primit ministrul Finanţelor

Se arata ca:

„Premierul Victor Ponta a declarat că PNL a fost de acord iniţial cu impozitarea bugetarilor care au venituri salariale de peste 1.000 de euro, că acest lucru s-a comunicat FMI, iar banii obţinuţi urmau să fie direcţionaţi către pensiile celor 15.000 de militari care au avut de suferit din cauza recalculării pensiilor.

„A fost o idee absolut convenită în cadrul USL în luna ianuarie, le-am prezentat-o celor de la FMI, ca măsura pentru obţinerea unor venituri, exact în contextul obţinerii unor venituri pentru pensionarii militari, cei 15.000, iar cei de la FMI au spus le daţi banii, influenţa anuală este de aproximativ 100 -110 milioane lei, dar cum îi obţineţi. Având acordul în interiorul USL am spus că îi obţinem din această taxă pentru bugetarii care au salarii foarte mari. Acum dacă nu mai sunt de acord liberalii trebuie să căutăm în altă parte cei 110 milioane lei pentru a-i da la militari”, a spus premierul Victor Ponta.

Primul-mininistru a ţinut să precizeze că în luna ianuarie a obţinut un accept foarte ferm din partea PNL pentru susţinerea impozitării bugetarilor care câştigă peste 1.000 de euro.

„Primul argument a fost să discutăm după Congresul PNL, din luna februarie. Acum, revenind discuţia, înţeleg punctul de vedere al PNL şi căutăm cei 110 milioane de lei pentru pensionarii militari”, a subliniat Ponta.

Potrivit acestuia, este în responsabilitatea ministrului de Finanţe, Daniel Chiţoiu (PNL) să găsească cele o sută de milioane de lei, care urmau să fie obţinuţi prin supraimpozitarea veniturilor bugetarilor.

„Când avem o sursă de venit pentru un obiectiv clar, dacă acea sursă de venit nu se mai realizează căutăm altă sursă de venit. A fost o decizie politică a celor de la PNL”, a conchis premierul Ponta.

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, marţi, la finalul şedinţei USL că partidul pe care îl conduce se opune propunerii venită din partea premierului de a impozita suplimentar veniturile bugetarilor care depăşesc o mie de euro lunar.

Guvernul s-a angajat în faţa FMI să găsescă o sursă de finanţare pentru plata pensiilor militarilor care au fost recalculate greşit.”

PNL a fost de acord,  acuma nu mai e de acord…

Suprataxarea anunţată de Ponta trebuia aplicată şi pensiilor. „Sunt peste 6.000 de pensii care depăşesc o mie de euro”

Se arata ca:

„Premierul Victor Ponta a recunoscut pentru prima dată de când a vorbit despre introducerea unui supraimpozit pentru bugetarii care câştigă peste o mie de euro, că acesta se aplica şi pensionarilor cu pensii peste această sumă.

„Am discutat ieri în şedinţa de Guvern şi din taxa aceea de 10% aplicată asupra tuturor, nu asupra celor din aparatul central, ci asupra tuturor care primesc salarii şi pensii de la buget, asta înseamnă şi companiile naţionale cu capital majoritar sau integral de stat – vezi CONPET – şi Romgaz, Transgaz (…) suma pe care o obţineam acoperea ce au pierdut militarii prin recalcularea pensiilor”, a declarat Ponta.

Primul-ministru a spus că sunt aproximativ 6.000 de pensii care depăşesc nivelul de o mie de euro.

“Nu vor fi impozitate, aşa intenţionam eu. Era vorba de toate veniturile bugetare. Şi pensiile din bugetul de stat, dar acum e foarte clar că neexistând acordul în Coaliţie, cel puţin pentru moment, nu putem”, a declarat primul ministru.”

Whisky!!

Ponta sesizează DNA pentru achiziţii de protocol de 1 milion de lei la CONPET

Se arata ca:

„Un control efectuat, în ultimii trei ani, de Corpul de Control al Guvernului la societatea Conpet S.A, operatorul sistemului naţional de transport ţiţei şi derivate prin conducte  din România, a relevat că s-a cheltuit un milion de lei pe achiziţii de protocol fără documente justificative care să arate la cine au ajuns aceste cadouri.

Printre directorii identificaţi de inspectorii Guvernului care au încasat suplimenta, din fondul de premiere al directorului general, prime cuprinse între 13,836 de lei şi 61.587 de lei se numără şi tatăl Robertei Anastase. Consilier şef al directorului general şi de şef de departament la Conpet Ploieşti, Corneliu Anastase, tatăl fostului preşedinte al Camerei Deputaţilor Roberta Anastase, a încasat în patru ani prime de circa 30.000 euro, se arată în raport.

DESCARCĂ AICI SINTEZA RAPORTULUI DESPRE CONPET S.A.

În urma controlului s-a descoperit că un milion de lei au fost daţi pe bătuturi alcoolice, casete cu parfum, ceasuri, coşuri de sărbători şi seturi de instrumente de scris de lux. Alte nereguli vizează contracte de asistenţă juridică încheiate anul trecut fără acordul ministrului economiei şi diverse sponsorizări.

Cât a încasat tatăl Robertei Anastase de la compania de stat

Raportul Corpului de Control al premierului, făcut public joi de Guvern, arată că în perioada 1 ianuarie 2009 – 31 decembrie 2012 Corneliu Anastase a încasat prime în cuantum total de 126.508 lei, din care suma de 86.189 lei provenea din fondul de premiere aflat la dispoziţia directorului general. Documentul oficial sugerează inclusiv că societatea la care statul este acţionar majoritar ar fi creat în iunie 2010, când PDL era la putere, un departament pentru tatăl fostului preşedinte al Camerei Deputaţilor.

Astfel, pe 17 iunie 2010 a fost înfiinţat Departamentul management, comunicare, iar a doua zi şef al departamentului, asimilat unei funcţii de conducere, a fost numit Corneliu Anastase, până atunci consilier şef al directorului general, beneficiind astfel de un salariu lunar de 9.800 lei.

Premierul Victor Ponta susţinea  iunie 2012 că directorul Conpet a refuzat să îl demită pe tatăl Robertei Anastase din postul de consilier, deşi cererea i-a fost adresată chiar de către ministrul Economiei, argumentând că a fost numit la conducerea companiei de stat de fostul ministru de resort în baza unui contract de manager.

Ponta arăta totodată că tatăl Robertei Anastase încasează lunar un salariu de 10.000 de euro. În replică, Anastase susţinea atunci că premierul este „un mincinos” şi că tatăl ei primeşte de la Conpet o treime din suma avansată de Ponta.

La rândul său, directorul general al Conpet, Dorin Tudora, l-a contrazis la acea dată pe premier, susţinând că ministrul Economiei nu i-a cerut „în mod direct” demiterea lui Corneliu Anastase.

În aceeaşi perioadă, potrivit raportului, directorul general al Conpet, companie deţinută de Ministerul Economiei, a avut la dispoziţie un fond de premiere în sumă totală de 3,68 milioane lei, din care a acordat prime în mod preferenţial. Printre beneficiari: directorii Gheorghe Ionescu (86.337 lei), Nicolae Dobromir ( 141.825 lei), Ion Mărgăritaru ( 137.650 lei,), Vasile Crişan (136.354 lei).

Din controlul Guvernului reiese că distribuirea sumelor aferente fondului de premiere s-a realizat exclusiv în baza protocolului negociat de directorul general al societăţii cu Sindicatul Liber „Conpet Ploieşti”, neexistând o procedură internă sau metodologie referitoare la modul de calcul sau la criteriile de repartizare a acestor fonduri.

Protocolul la CONPET: Whisky de 18 ani, Gucci by Gucci şi mobilier

În ultimii patru ani, COMPET a efectuat cheltuit pe protocol peste un milion de lei, cumpărând cu precădere băuturi alcoolice (182.825 lei), parfumuri (80.729 lei), ceasuri de mână (44.440 lei), coşuri festive de sărbători (50.749 lei), seturi de scris de lux (36.770 lei).

În anul 2010 s-a cumpărat whisky simplu de 18.597 lei, whisky 12 ani de 2.380 lei. În 2011 compania a achiziţionat lichior de 51.233 lei, whisky simplu de 14.413 lei, whisky 12 ani de 8.190 lei, whisky 18 ani de 12.395 lei şi şampanie de 9.846 lei, pentru ca în anul următor să cumpere lichior de 9.005 lei, whisky simplu de 5.170 lei, whisky 12 ani de 19.737 lei şi whisky 18 ani de 9.800 lei.

Tot în 2010, s-au cumpărat 38 seturi Pelikan şi Mont Blanc în valoare de 15.674 lei, iar în 2012 seturi de scris de lux în valoare de 20.000 lei.

Printre parfumurile achiziţionate pentru protocol raportul enumeră Bleu de Chanel, Allure H, Gucci by Gucci, Gucci Guilty, Fahrenheit.

Raportul mai arată că, încălcând dispoziţiile legii, reprezentanţii Conpet au încheiat, după data de 12 iunie 2012, patru contracte de asistenţă şi reprezentare juridică, respectiv câte 2 contracte pentru un litigiu, în baza cărora au fost efectuate plăţi în cuantum total de 108.190 lei, inclusiv TVA.

De asemenea, Conpet a achiziţionat, cu încălcarea dispoziţiilor legale, trei autoturisme în valoare de 201.284 lei, fără TVA, şase copiatoare în valoare de 33.480 lei, fără TVA, şi mobilier pentru şase apartamente din Constanţa, în valoare de 62.000 lei, fără TVA.

În total, în 2011 a cheltuit cu 13,64 milioane lei  mai mult faţă de ce prevăzuse în buget.

Acuzaţiile Guvernului: sponsorizări simulate

Aceeaşi societate a încheiat cu Clubul sportiv Conpet şase contracte de reclamă şi publicitate, în baza cărora a fost plătită acestui club suma de 989.500 lei, fără TVA, reprezentând 65% din totalul cheltuielilor de publicitate efectuate în această perioadă de către CONPET. Contractele de reclamă şi publicitate, potrivit Guvernului, reprezintă de fapt contracte de sponsorizare simulate, în baza cărora Clubul sportiv Conpet a primit fonduri suplimentare. Societatea a mai acordat Clubului sportiv Conpet sponsorizări în cuantum total de 1,57 milioane lei, reprezentând 57% din suma totală a sponsorizărilor acordate în această perioadă de societate.

În urma verificărilor, Corpul de Control va sesiza organele de urmărire penală în legătură cu operaţiunile sau anchetele ilicite constatate în urma desfăşurării acţiunii de control. Astfel, raportul va fi trimis DNA, pentru cercetarea posibilelor fapte de natură penală, Ministerului Economiei, Curţii de Conturi, Secretariatului General al Guvernului, Cancelariei primului-ministru, instituţiei Prefectului Judeţului Prahova şi societăţii comerciale Conpet S.A. Ploieşti.” (subl. mea)

Romania Libera

Ponta: Dacă eu şi Vanghelie trăim în acelaşi partid, înseamnă că suntem un partid puternic

Se arata ca:

„Preşedintele PSD, Victor Ponta, a declarat, joi, la conferinţa de alegeri a social-democraţilor din Capitală, că PSD este un partid puternic în condiţiile în care el şi Marian Vanghelie, fostul lider al filialei, au reuşit să rămână şi să trăiască în acelaşi formaţiune politică, potrivit Mediafax.

„Dacă Marian Vanghelie şi cu mine, câinele şi pisica, pot să trăiască în acelaşi partid, înseamnă că suntem un partid puternic. (…) Marian m-a întrebat: «Dacă vrei, plec din partid, să nu zici că din cauza mea…». I-am spus: «Nu, stai aici, să câştigăm alegerile, să demonstrăm că putem să câştigăm împreună, nu să pierdem separat»”, a spus Ponta.

Liderul PSD a arătat că, în opinia sa, deciziile pe care le-au luat el, ca preşedinte al partidului, şi Marian Vanghelie, au fost luate spre binele PSD.

Ponta l-a numit pe Vanghelie „ambasador” şi l-a felicitat pentru faptul că şi-a păstrat mandatul de primar.

„Domnul ambasador Vanghelie îşi aduce aminte că ultima dată când am fost la o conferinţă a PSD Bucureşti a fost în 2003, când încă exista teatrul de operetă”, a subliniat Ponta, arătând că îi va lăsa pe „ambasadorii” Hrebenciuc şi Vanghelie să reprezinte PSD.

„O să-i las pe ambasadorii Hrebenciuc şi Vanghelie să reprezinte interesele PSD în toate partidele din această ţară. Vă rog să transmiteţi mesajul meu în acest sens şi cine nu-şi păzeşte parlamentarii, n-o să-i păzesc eu”, a spus Ponta, referindu-se la parlamentarii PPDD.”

Vosganian

Gandul

Cum vede Vosganian reindustrializare României: Dispariţia ştampilelor va fi modul nostru de a o rupe ca mentalitate cu trecutul

Se arata ca:

English: Photo of senator Vosganian, as listed...

English: Photo of senator Vosganian, as listed on senat web site Română: Fotografie a senatorului Varujan Vosganian (Photo credit: Wikipedia)

„Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a declarat, joi, la Craiova, că „România trebuie să nu mai aibă ştampile” şi a susţinut că în strategia de reindustrializare se va ţine cont de acest lucru, precizând: „Dispariţia ştampilelor va fi modul nostru de a o rupe ca mentalitate cu trecutul”.

„Încercaţi să închideţi ochii şi imaginaţi-vă o Românie fără ştampile. România trebuie să nu mai aibă ştampile şi vă spun că în strategia de reindustrializare vom avea acest lucru. Dispariţia ştampilelor va fi modul nostru de o rupe ca mentalitate cu trecutul. Pare un fleac, dar nu este. Cine are ştampila, are puterea: «A fugit noaptea şi a luat şi ştampila cu el». Ştampila este robia noastră în faţa democraţiei. Apoi, trebuie să existe un suport informatic al întregii administraţii. Fără asta, oricât de mulţi bani ai avea se vor scurge ca apa printre degete”, a afirmat Varujan Vosganian.

Ministrul Economiei s-a aflat, joi, la Craiova, unde a participat la cea de-a doua ediţie a Forumului Economic Regional Oltenia, unde a vorbit despre strategiile dezvoltării economice şi importanţa creării de locuri de muncă.” (subl. mea)

Faza este extraordinar de tare:

Cine are ştampila, are puterea: «A fugit noaptea şi a luat şi ştampila cu el»

A luat si stampila cu el, nu a lasat-o la secretariat… De unde rezulta pe cale de consecinta logica: a confiscat stampila, a confiscat puterea! Sau, cum se mai spune, „doarme cu stampila sub perna!„. 😆

Totusi, cam subtire aceasta strategie de industrializare…

Parerea lui Basescu…

Iata ce ne spune Romania Libera:

Băsescu: Ar fi o CATASTROFĂ pentru România ca Antonescu să fie preşedinte mâine

Se arata ca:

„Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi seară, că ar fi o catastrofă pentru România ca preşedintele PNL, Crin Antonescu, să fie preşedinte mâine, menţionând că acesta, spre deosebire de premierul Victor Ponta, nu are responsabilitatea gestionării problemelor ţării, potrivit Mediafax.

„Eu cred că Antonescu ar trebui să vadă că Victor Ponta reuşeşte, ceea ce mărturisesc că nu am crezut că se va întâmpla foarte curând, să înţeleagă responsabilitatea unei funcţii foarte înalte, când pui interesul de partid mult sub interesul naţional. Când ai de ales între interesul naţional şi plăcerea unora din partid, nici nu te uiţi la plăcerea lor. Nu de asta eşti acolo, trebuie să faci ce trebuie şi nu ce vrea partidul”, a spus Băsescu la Digi24.

Întrebat despre faptul că Antonescu a spus că premierul Victor Ponta a început să vorbească precum Traian Băsescu despre suspendarea din vara trecută, preşedintele a răspuns: „Bine, el (Antonescu, n.r.) şi are o obsesie cu mine, cred că mă şi visează. Cred că i se pare că atunci când vorbeşte oricine, vorbeşte Băsescu, atunci când nu îi place”.

Preşedintele a mai spus că preşedintele PNL nu are responsabilităţile şi valorile pe care premierul le are, legate de problemele ţării.

„Crin Antonescu nici nu are valorile astea, nici nu le înţelege şi nici nu îl interesează. Un prim-ministru se loveşte zilnic de lucrurile astea, îi vine Voinea de la Buget şi îi spune că trebuie să ne împrumutăm. Când nu ai responsabilitatea asta, e uşor să o faci pe Crin Antonescu. Numai că el face o mare greşeală, aspiră să devină preşedintele României. În momentul de faţă este total decredibilizat. Ar fi o catrastrofă pentru România să îl avem preşedinte mâine. El trebuie să se rebranduiască, să arate că înţelege valorile UE şi NATO”, a spus Băsescu.

Pe de altă parte, preşedintele Traian Băsescu a declarat că premierul Victor Ponta nu se dezice de „aventura” de vara trecută, dar începe să-i înţeleagă gravitatea.

„Nu se dezice, dar îi înţelege gravitatea (crizei politice de anul trecut n.r.), a început să i-o înţeleagă”.

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, luni, că a constatat „cu tristeţe” faptul că premierul Victor Ponta foloseşte „termenii” şi „tonul” lui Traian Băsescu în privinţa unor evenimente precum referendumul din 2012.

„Constat cu tristeţe că, dincolo de întâmplări, numirea unor procurori, propunerea procurorilor, (…) există ceva care pe mine, de exemplu, şi nu cred că numai pe mine mă deranjează, pentru că nu mai există nicio circumstanţă atenuantă – s-a schimbat tonul şi s-a schimbat povestea, s-a schimbat istoria”, a susţinut Antonescu, într-o emisiune a postului Antena 3, precizând că se referă la raportarea premierului la episodul referendumului pentru demiterea preşedintelui.” (subl. mea)

DE citit si…

Victor Ponta, despre Cristiana Anghel: Pe cine nu laşi să moară, nu te lasă să trăieşti

aprilie 11, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 5 comentarii

Despre situatia economica

Opozitia a inceput sa atace pe tema cresterii preturilor. Am inteles ca a fost si un protest la Parlament cu privire la aceasta problema. Lui Ponta a inceput sa i se spuna Domnul Taxe

Sigur, aceasta crestere de preturi nu poate sa multumeasca pe cineva… Dar cred ca ar fi interesant de vazut ce spune BNR. Bunaoara, conform BNR, inflatia actuala este de 5,65% (feb.2013-feb.2012), tinta pe 2013 fiind de 2,5%. Tinta inflatiei pe 2012 a fost de 3,0%. Dar si mai interesant este urmatorul articol aparut de site-ul BNR:

Hotărârile CA al BNR pe probleme de politică monetară

„28.03.2013

În şedinţa din 28 martie 2013, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât următoarele:

  • Menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,25 la sută pe an;
  • Gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar;
  • Menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

CA al BNR reafirmă că BNR monitorizează atent evoluţiile interne şi ale mediului economic internaţional, astfel încât, prin utilizarea adecvată a instrumentelor de care dispune, să asigure realizarea stabilităţii preţurilor pe termen mediu şi a stabilităţii financiare.

Analiza celor mai recente evoluţii ale indicatorilor macro-economici relevă reluarea dezinflaţiei, după accelerarea temporară a creşterii preţurilor de consum în luna ianuarie 2013, precum şi o relativă ameliorare a activităţii economice, susţinută de evoluţia favorabilă a exporturilor nete.

Rata anuală a inflaţiei a coborât la nivelul de 5,65 la sută în luna februarie 2013 de la 5,97 la sută în luna precedentă, menţinându-se însă în continuare în afara intervalului de variaţie din jurul ţintei şi deasupra nivelului de 4,95 la sută înregistrat în decembrie 2012. Rata anuală a inflaţiei de bază CORE2 ajustată 1 a fost în luna februarie de 3,1 la sută, marginal sub nivelul de 3,2 la sută înregistrat în luna precedentă.

Dinamica produsului intern brut s-a plasat în teritoriu pozitiv în trimestrul IV 2012, iar adâncirea deficitului de cerere agregată s-a temperat. Indicatorii monetari relevă în continuare o dinamică anuală reală negativă a împrumuturilor acordate sectorului privat, similară evoluţiilor creditului din zona euro şi din majoritatea ţărilor din regiune.

Politica monetară şi-a păstrat caracterul prudent în vederea ancorării ferme a anticipaţiilor privind inflaţia, pe fondul puseului inflaţionist tranzitoriu şi al unei volatilităţi sporite a fluxurilor de capital în condiţiile retensionării zonei euro, cu impact advers asupra apetitului pentru risc al investitorilor.

Pe măsura calmării situaţiei politice şi financiare interne, BNR a calibrat atent instrumentele de politică monetară, inclusiv prin modificarea manierei de gestionare a lichidităţii din fermă în adecvată, ceea ce a determinat ameliorarea condiţiilor lichidităţii de pe piaţa monetară şi implicit reducerea semnificativă a nivelului ratelor dobânzilor interbancare.

Apropierea nivelului ratelor dobânzilor interbancare de cel al dobânzii de politică monetară întăreşte transmisia semnalului acesteia din urmă, tendinţă reflectată pozitiv pe piaţa creditului în monedă naţională, prin reducerea treptată a costurilor finanţărilor pentru economia reală şi sectorul guvernamental.

Evaluările actuale ale BNR reconfirmă perspectiva plasării ratei anuale a inflaţiei pe o tendinţă descendentă dar în afara intervalului de variaţie în perioada următoarelor luni, contribuţia dezinflaţionistă principală având-o persistenţa deficitului de cerere agregată. Ulterior, rata anuală a inflaţiei este prognozată a atinge limita superioară a intervalului asociat ţintei la finele lui 2013.

În aceste condiţii, pentru ancorarea eficace a aşteptărilor privind inflaţia, CA al BNR a decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,25 la sută pe an, continuarea gestionării adecvate a lichidităţii din sistemul bancar şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Conduita politicii monetare vizează asigurarea stabilităţii preţurilor pe termen mediu în condiţii de stabilitate financiară şi ale atenuării impactului nefavorabil exercitat de factori externi şi interni asupra redresării economiei.

CA al BNR reafirmă că BNR monitorizează atent evoluţiile interne şi ale mediului economic internaţional, astfel încât, prin ajustarea treptată a politicii monetare şi utilizarea adecvată a instrumentelor de care dispune, să asigure stabilitatea preţurilor pe termen mediu şi stabilitatea financiară, iar pe această bază să contribuie la o creştere economică sustenabilă, de durată.

Conform calendarului anunţat următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 2 mai 2013, când va fi analizat noul Raport trimestrial asupra inflaţiei.

1Calculată prin eliminarea din indicele preţurilor de consum a preţurilor administrate, a celor volatile şi a preţurilor tutunului şi a băuturilor alcoolice.” (subl. mea)

Foarte interesant… Totusi… nu explica de ce au trebuit sa creasca taxele si impozitele in loc sa se reduca rata dobanzii, sa sporeasca volumul de credite si masa monetara, si chiar sa se reduca taxele si impozitele, masuri clasice antirecesiune. Pentru ca masura aceasta de crestere a taxelor si impozitelor nu a produs decat inflatie. De fapt, dupa parerea mea, ne aflam intr-o perioada de stagflatie. Pe de alta parte, care e politica de investitii, ce investitii majore se fac? Daca ne uitam pe buget vom observa ca el este preponderent orientat spre Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice (26,16% – cel mai mare procent). Ministerul Transporturilor, spre exemplu, are alocat doar 6,27%. Practic, bugetul este orientat spre protectie sociala si nu spre o politica de investitii si creare de locuri de munca. In ceea ce priveste schimburile economice cu alte tari, e clar ca situatia de criza din Zona Euro nu ne poate fi favorabila, desi BNR ne vorbeste despre „evoluţia favorabilă a exporturilor nete„. Totusi e de luat bine aminte ca BNR ne spune despre volatilitatea sporita „a fluxurilor de capital în condiţiile retensionării zonei euro, cu impact advers asupra apetitului pentru risc al investitorilor.

Sursa discordiei dintre liberali si social-democrati…

O alta problema ne e dezvaluita de Mediafax:

Vosganian: Numărul bugetarilor trebuie redus. Guvernul Ponta vrea să fie deschis faţă de societate

Se arata ca:

Numărul de angajaţi din sectorul bugetar trebuie redus, iar Guvernul Ponta are un „rol istoric”, de a fi primul guvern deschis faţă de societate şi economia de piaţă, afirmă ministrul Economiei, Varujan Vosganian.

Guvernul acesta are un rol istoric. Trebuie să fie primul guvern care să fie într-adevăr guvernul societăţii deschise şi al economiei de piaţă, să nu fie doar guvernul unui sector, în dauna celorlalte. Să nu fie guvernul administraţiei împotriva societăţii civile, să fie un guvern deschis„, a spus Vosganian în emisiunea „După 20 de ani”, difuzată duminică de Pro TV.

El a făcut această afiirmaţie în contextul în care spunea că, împreună cu ministrul Administraţiei, Liviu Dragnea, şi cu alţi colegi din celelalte ministere, va fi realizat până la jumătatea anului un audit „foarte sever” în sectorul bugetar pentru stabilirea numărului optim de angajaţi.

„Cu personalul din sectorul bugetar trebuie facut un audit foarte sever. Împreună cu domnul Dragnea şi cu alţi colegi din alte ministere lucrăm la un astfel de audit, ca să ştim cum stăm. Termenul este până la jumătatea anului„, a spus ministrul Economiei.

Potrivit lui Vosganian, numărul de bugetari trebuie redus până în 2018, interval în care numărul locurilor de muncă din economie ar trebuie să urce cu cel puţin 1 milion. În sectorul bugetar lucrează în prezent aproape 1,2 milioane de persoane.

„Numarul locurilor de muncă din economie şi industrie trebuie să crească pânaă în 2018 cu cel puţin 1 milion, în sectorul bugetar trebuie să scadă. De exemplu, la mine, eu fac efortul să reduc personalul din sectorul bugetar. Nu este ca decimarea legiunilor romane la întâmplare, ci după un audit. De exemplu, la AVAS avem vreo 270 de persoane, cred că putem să reconfigurăm la 210-220. Probabil ca în 1-2 ani vom mai reduce o dată”, a afirmat Vosganian.

Pe de altă parte, el a arătat că, recent, a semnat acte „ce duc la crearea a 500 de noi locuri de muncă” la nivelul Ministerului Economiei. Ministrul a menţionat că în unele departamente din instituţie, precum cel juridic, este deficit de personal.” (subl. mea)

Numarul de functionari din sectorul bugetar crescuse de la 900.000 in 2004, la sfarsitul Guvernarii Nastase, la 1.400.000 in 2009. De observat ca Dl. Vosganian ne spune ca acum sunt 1.200.000 in sectorul bugetar. Ar trebui sa ramana, in total, 900.000 de oameni, asa cum a fost in 2004 si care e numarul, din cate am inteles, sustenabil din punct de vedere economic de functionari la stat. Cu alte cuvinte ar trebui disponibilizati 300.000 de oameni. De observat si faptul ca Dl. Vosganian face o diferenta clara intre „numarul locurilor de munca in economie si industrie” si „sectorul bugetar”. Un alt aspect este cel al companiilor de stat cu pierderi. Un raport al Bancii Mondiale spunea prin 2011 ca un sfert din intreprinderile de stat, unde lucreaza 100.000 de oameni, sunt de facto in faliment. Cu alte cuvinte, daca asa stau lucrurile si acum, ar mai trebui inca 100.000 de oameni disponibilizati din aceste intreprinderi de stat falimentare. In total ar trebui sa fie disponibilizati 400.000 de oameni. N-as crede ca PSD e de acord cu solutia disponibilizarilor… Insa BNR ne vorbeste de persistenta deficitului de cerere agregata, lucru care conduce la ideea consumurilor minime de factori de productie. Altminteri nu se poate obtine (sau cum s-ar putea obtine?) eficienta economica. Iar daca bugetul este preponderent orientat spre protectie sociala atunci cum poti duce o politica activa de investitii publice? Daca la acestea adaugam ca deficitul bugetar trebuie sa fie cat mai mic atunci chiar nu vad cum se pot face si investitii publice, necesare scoaterii tarii din criza, solutia cheltuielilor dintr-un buget deficitar fiind respinsa.

Pe mine ma frapeaza faptul ca se vorbeste de „deficitul de cerere agregata” care ar contribui in mod dezinflationist in loc sa se adopte politici de crestere a cererii agregate, ce ar contribui la relansarea economica. De fapt a spune ca acest deficit de cerere agregata contribuie la dezinflatie indica intr-un mod imprecis fenomenul care are loc in economia reala si anume ca e vorba, in fapt, de deflatie, sau, in cel mai bun caz, de stagnare. Ce e mai bine sa am: o crestere economica, fie ea si inflationista, sau stagflatie? Iar daca cererea globala are rolul motor in privinta cresterii economice, dar ea se afla in „deficit”, atunci cum mai pot avea crestere economica?

Plafonul cheltuielilor de salarii va depăşi ţinta iniţială, ajungând la 7,3% din PIB pentru bugetari

Ponta: În acest an vom cheltui mai mult decât producem. La sfârşitul anului 2013, fiecare va fi mai dator cu 150 de euro. Declaraţiile premierului

Iata ce se arata, printre altele, in acest ultim articol: Ponta declara ca:

„- Guvernul nu are niciun ban al său. Guvernul gestionează nişte bani care sunt luaţi de la cetăţenii României pentru a fi folosiţi pentru cetăţenii României.”

El vorbeste ca Margaret Thatcher, Dumnezeu s-o ierte, dar vrea altceva…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

aprilie 9, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Schengen. Scandalul…

Romania Libera

Corlăţean: Îl întreb public pe Băsescu dacă a vorbit cu Merkel despre Schengen

Băsescu îl CONTRAZICE pe Corlăţean: NU RENUNŢĂM la Schengen

Se arata, printre altele, ca:

UPDATE Titus Corlăţean  nu a vorbit în nume personal, ci în numele Guvernului pe tema Schengen, a declarat premierul Victor Ponta.

Preşedintele Traian Băsescu se delimitează de afirmaţiile ministrului de Externe, Titus Corlăţean, potrivit cărora, dacă la Consiliul JAI de săptămâna viitoare se amână din nou decizia privind aderarea ţării noastre la Schengen, România ar putea să nu mai fie interesată, potrivit Mediafax.

Într-o precizare a purtătorului de cuvânt al şefului statului se arată că afirmaţiile ministrului Titus Corlăţean potrivit cărora, în cazul în care aderarea României la spaţiul Schengen va fi amânată din nou cu prilejul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din 7-8 martie, România nu mai este interesată de acest proces, „reprezintă strict opinia personală a ministrului Afacerilor Externe şi pot fi considerate cel mult o propunere de poziţionare”.

„Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, se delimitează de aceste afirmaţii şi reiterează faptul că România îşi menţine întregul interes pentru aderarea la spaţiul Schengen cât mai curând”, precizează Bogdan Oprea.

De asemenea, preşedintele Traian Băsescu îl invită pe ministrul Titus Corlăţean „să renunţe la afirmaţii de acest gen pentru a nu crea o percepţie falsă în rândul statelor membre ale Uniunii Europene cu privire la agenda europeană a României”.

Şeful statului „îi cere, în schimb, să acţioneze pentru îndeplinirea cu prioritate a tututor condiţiilor directe si indirecte legate de acest proces”.

„Aderarea la spaţiul Schengen constituie un drept al României şi al cetăţenilor români stabilit prin tratatele constitutive ale Uniunii Europene şi consemnat ca atare în Tratatul de Aderare al României. Domnul preşedinte Traian Băsescu susţine, în continuare, că România trebuie să reuşească să se integreze în spaţiul Schengen”, mai precizează Administraţia prezidenţială.

Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a declarat că o eventuală nouă decizie de amânare a aderării României la Schengen la Consiliul JAI de săptămâna viitoare va afecta „credibilitatea procesului”, iar ţara noastră ar putea să nu mai fie interesată şi doar să aştepte o invitaţie de la UE.

„Care este concluzia? Dacă noi nu vom obţine o decizie corectă, legitimă, (înseamnă – n.r.) faptul că acest proces bazat pe nişte criterii de vechime, pe un Tratat European, nu mai este credibil. Nu mai este credibil, nu mai sunt interesat să fac parte din acest proces. Şi e bine de reţinut. (…) Aşa cum am trăit fără Schengen, putem să trăim în continuare. Prezentăm, scoatem paşaportul, companiile, inclusiv cele occidentale, vor pierde bani şi dacă UE va dori la un moment dat, sau cei care se opun, să invite România, să o facă”, a afirmat Corlăţean, vineri seară, într-o emisiune la Realitatea TV.

El a subliniat că o eventuală nouă amânare a deciziei „ar însemna o împingere a procedurii la o dată nedefinită în realitate”.

Corlăţean a amintit că anul acesta vor fi alegeri parlamentare în Germania, apoi vor urma cele europene din 2014, tot anul viitor urmând să fie şi cele locale din Franţa.

„Încă o dată, pot fi raţiuni de diferite naturi şi sunt. Unele ce ţin de culoarea ideologică a familiei din care faci sau nu parte, ţin de alegerile dintr-o ţară sau alta, dar vă aduc aminte că acesta nu este un argument. Anul acesta vor fi alegeri în Germania, anul viitor vor fi alegeri europene în toată Europa, vor fi alegeri municipale în Franţa, unde primarii, dacă e să mergem pe argumentul acesta, fie că sunt de dreapta sau de stânga, vor spune „Dom’ne, avem probleme cu migraţia”, iar se vor juca electoral lucrurile acestea, romii şi mai ştiu eu ce”, a spus ministrul de Externe.

El a subliniat că problema de credibilitate în cazul unei noi amânări devine a ţărilor care se opun.

„Câtă vreme noi suntem corecţi, facem toate demersurile şi îndeplinim criteriile şi eventual, spun eventual, mai avem până la ziua reuniunii, s-ar decide încă o dată amânarea, atunci daţi-mi voie să vă spun că cei care se opun au o problemă de credibilitate (…) Ori, dacă orice aş face, oricât aş îndeplini criteriile şi supracriteriile, au fost şi măsuri suplimentare anul trecut, le-am acceptat, le-am îndeplinit, oricâţi bani am băga, un miliard de euro băgaţi în securizarea frontierei şi nu ajunge, atunci daţi-mi voie să vă spun încă o dată că nu mai sunt interesat de acest proces”, a afirmat Corlăţean.

El a subliniat că eliminarea restricţiilor de la frontiera cu Ungaria în urma aderării la Schengen ar ajuta mult şi companiile europene care operează în România.

„O piaţă cu adevărat funcţională înseamnă şi eliminarea acestor restricţii la frontiera cu Ungaria, înseamnă timp pierdut, bani pierduţi, business, afaceri care sunt ţinute în loc, temporizate. Aş spune că în prima linie a susţinerii României pentru aderarea în spaţiul Schengen sunt companiile olandeze, cel mai mare investitor străin din România, companiile franceze, germane, cele străine”, a mai spus el.”

Germania respinge aderarea României şi Bulgariei la Schengen

Se arata ca:

„Ministrul federal de Interne de la Berlin, Hans-Peter Friedrich, a declarat într-un interviu pentru Spiegel că va opune la Consiliul JAI din 7-8 martie dreptul de veto al Germaniei împotriva aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, potrivit Mediafax.

Hans-Peter Friedrich (CSU) doreşte împiedicarea unei aderări rapide a Bulgariei şi României la spaţiul Schengen şi rdicarea controalelor de graniţă pentru cetăţenii acestora. Dacă în urma votului din cadrului reuniunii miniştrilor de Justiţie şi Afaceri Interne (Consiliul JAI – n.r.) ambele ţări vor fi admise, „intrarea acestora va fi împiedicată prin veto-ul german”, a declarat Friedrich în interviul pentru Spiegel, anticipat printr-un rezumat apărut duminică în pagina online a Rheinische Post.

„Chiar şi considerarea aderării parţiale, adică intrarea cu aeroporturile şi porturile maritime, este scoasă de la masa discuţiilor”, a completat ministrul german.

„Extinderea spaţiului Schengen va fi acceptată de către cetăţenii noştri numai în condiţiile în care sunt asigurate premisele de bază”, a spus Friedrich. „În momentul de faţă nu este cazul”, a adăugat el.

În plus, potrivit Rheinische Post, Friedrich a anunţat şi măsuri împotriva aşa-zisei imigraţii a sărăciei. Cei care vin să „încaseze beneficiile sociale şi abuzează de dreptul la liberă circulaţie” vor trebui „împiedicaţi să facă asta cu măsuri eficiente”, a spus Friedrich.

O posibilitate ar putea fi „retricţionarea dreptului de revenire pentru aceia pe care care i-am trimis înapoi”, a arătat el.

Rheinische Post mai arată că România şi Bulgaria fac parte din anul 2007 din Uniunea Europeană, dar având în vedere deficienţele în sistemul judiciar, în lupta anticorupţie şi a crimei organizate, a fost instituit un mecanism de cooperare şi verificare unic până acum în UE, care impune ambelor ţări îndeplinirea unor cerinţe stricte. Comisia Europeană a constatat în ultima perioadă lipsa de progres în aceste domenii a Sofiei şi Bucureştiului, mai adaugă publicaţia germană.” (subl. mea)

SCHENGEN. Comunicat MAE: România îndeplineşte toate criteriile de aderare

Gandul

România cere statelor care se opun aderării la Schengen să-şi motiveze oficial poziţia

Boc: Refuzul Germaniei privind Schengen este „un nou succes marca USL”

Macovei: Lui Ponta şi Corlăţean nu le pasă de interesul să aderăm în Schengen, ci să scape de MCV

Se arata, printre altele, ca:

„”În primul rând, se potriveşte proverbul «prostul nu e prost destul până nu e şi fudul», pentru că asta e situaţia în care ne pun Ponta şi Corlăţean. Dar este tragic. Nu ne putem opri la acest proverb şi râde. Este tragic pentru că, în realitate, ceea ce fac este să schimbe direcţia Vest a României şi să ne trădeze. (…) În Uniunea Europeană nu am intrat spunând: «Sunaţi-ne voi când vreţi», pentru că noi am vrut să intrăm şi ne-am apucat să ne pregătim şi să facem tot ce trebuia să facem. La fel e şi cu Schengen. Noi vrem să intrăm în Schengen”, a spus Macovei.”

Noi am vrut sa intram in UE si, bineinteles, noi vrem sa intram in Spatiul Schengen. Dar ei vor? Pentru ca nu inteleg declaratiile total lipsite de orice simt diplomatic ale ministrului federal de Interne de la Berlin… Pentru ce  a trebuit sa faca astfel de declaratii? Eu credeam ca astfel de lucruri se discuta, se negociaza. E surprinzatoare lipsa de moderatie a D-lui. Hans-Peter Friedrich:

„”Extinderea spaţiului Schengen va fi acceptată de către cetăţenii noştri numai în condiţiile în care sunt asigurate premisele de bază”, a spus Friedrich. „În momentul de faţă nu este cazul”, a adăugat el.”

Nu prea e de inteles: un ministru de interne vorbeste in numele cetatenilor germani?

În plus, potrivit Rheinische Post, Friedrich a anunţat şi măsuri împotriva aşa-zisei imigraţii a sărăciei. Cei care vin să „încaseze beneficiile sociale şi abuzează de dreptul la liberă circulaţie” vor trebui „împiedicaţi să facă asta cu măsuri eficiente”, a spus Friedrich.

O posibilitate ar putea fi „retricţionarea dreptului de revenire pentru aceia pe care care i-am trimis înapoi”, a arătat el.”

Dar poate ca asta e adevaratul motiv!

Romania a cerut statelor care se opun sa-si motiveze oficial pozitia. Articolul din Gandul, citat mai sus, arata, printre altele, ca:

„”România a îndeplinit toate criteriile de aderare la spaţiul Schengen, conform acquis-ului în domeniu. Acest fapt a fost recunoscut de către toate statele membre şi stipulat în Concluziile adoptate de Consiliul JAI din 9 iunie 2011. România reafirmă poziţia sa de principiu că procesul de aderare la spaţiul Schengen nu depinde de alte criterii decât cele stipulate cu claritate în acquis”, se arată în comunicat.

„În aceste condiţii, apreciem esenţial ca subiectul privind aderarea României la spaţiul Schengen să se regăsească pe agenda Consiliului JAI din 7-8 martie 2013. Considerăm oportună, cu acest prilej, o discuţie în care să invităm statele membre care continuă să aibă rezerve legate  de adoptarea unei decizii pozitive să-şi motiveze poziţia prin argumente clare, fundamentate pe Tratatele UE şi acquis-ul Schengen. România aşteaptă din partea partenerilor europeni adoptarea unei abordări corecte şi constructive, care trebuie să fie în linie cu modul în care s-a realizat procesul de extindere a spaţiului Schengen, din decembrie 2007, cu cele 9 state membre UE, în baza Tratatelor UE şi acquis-ului Schengen”, mai arată comunicatul oficialilor români.

La Consiliul European din 1-2 martie 2012, România a acceptat îndeplinirea unor măsuri suplimentare în domeniu, menite să consolideze încrederea partenerilor europeni în capacitatea sa de a-şi asuma statutul de membru Schengen şi să faciliteze, ca urmare, deblocarea dosarului şi adoptarea unei decizii pozitive. Aceste măsuri au fost implementate de România în totalitate, în termenii agreaţi, fapt recunoscut de Consiliul European din decembrie 2012, mai arată comunicatul de presă.”

Punctul de vedere al Romaniei este unul legitim, mai ales ca a cheltuit si foarte multi bani pentru securizarea frontierelor: UN MILIARD DE EURO!! Nu e o prostie ce a declarat Corlatean! Pentru ca trebuie sa reactionam vehement in fata unui abuz! Or, respingerea aderarii noastre la Spatiul Schengen este un abuz! Parerea mea este ca cei care se opun urmaresc scoaterea Romaniei si Bulgariei de pe piata europeana.

Insa este posibil ca Germania sa amane aderarea noastra la Schengen pana dupa alegerile prezidentiale de la anul. CDU cat si CSU, partidul din care face parte face Hans-Peter Friedrich, sunt in PPE. O aderare acum a Romaniei la Spatiul Schengen ar putea fi interpretata ca o victorie a USL si a lui Victor Ponta, in detrimentul Presedintelui Basescu si a PDL (tot PPE), lucru ce l-ar pune in dificultate pe Basescu si ar arunca in derizoriu PDL. Probabil ca Germania doreste sa evite o asemenea posibilitate.

Off Topic – Pe teme economice

Varujan Vosganian, la “DUPĂ 20 DE ANI”: Ce spune ministrul Economiei despre relaţia cu Victor Ponta şi care sunt planurile pentru Oltchim

Update

DW

Aderarea la Schengen nu trebuie să devină nadă populistă de atras voturi, susţine Susanne Kastner, parlamentar social-democrat, şefa Comisiei de Apărare în Bundestag.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

martie 3, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu