Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

De ce nu se scrie o Istorie a Comunismului in Romania?

Eu cred ca noi suntem deficitari la scris lucruri importante… Si as dori prin aceasta critica sa-i aduc pe istoricii nostri la prochimen, cum se spune. Eu cred ca avem istorici buni, oameni seriosi, care isi iubesc meseria, dedicati studiului stiintific si care pot sta alaturi cu cinste de orice mare personalitate in domeniu de pe mapamond. As dori ca aceasta critica sa sensibilizeze si Academia Romana, forul stiintific cel mai inalt de la noi din tara pentru ca eu cred ca este necesar sa incepem sa scriem o Istorie a Comunismului in Romania.

Presedintele Traian Basescu a condamnat comunismul – ati vazut ce zarva au facut atunci unii – pe baza Raportului Tismaneanu. S-a creat atunci Comisia Prezidentiala pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania tocmai pentru ca sa-i ofere Presedintelui un document pe baza caruia sa condamne comunismul. Au aparut si doua publicatii – aici si aici. Interesant este ca nici Comisia, nici Raportul Tismaneanu, nici cele doua publicatii n-au avut – cel putin eu n-am auzit – girul Academiei Romane, expertiza stiintifica a acesteia. Departe de mine de a nesocoti Raportul Tismaneanu si munca celor din Comisia Prezidentiala. Dimpotriva! Insa mi se pare ca nu e suficient.

Raportul Tismaneanu a fost creat cu un scop precis: condamnarea comunismului. O Istorie a Comunismului in Romania presupune o abordare, dupa parerea mea, mult mai ampla – istoricii cred ca ma inteleg foarte bine. Evident ca pentru o asemenea lucrare, Raportul Tismaneanu ar fi un material pretios. Se pot folosi multe date din arhive, memorii, interviuri etc de pe urma carora omul de stiinta sa extraga adevarul, cu mijloacele cercetarii stiintifice.

A fost o carenta inca de atunci, din 2006, deoarece Comsia Prezidentiala a fost infiintata ad hoc pentru ca Presedintele sa aiba materialul necesar. Ar fi trebuit sa avem pana atunci o Istorie a Comunismului in Romania care sa cuprinda intreaga paleta de aspecte si probleme – de la cele politice, la cele sociale, economice, cu alte cuvinte sa arate cum a inceput comunsimul la noi, cum a evoluat si sa descrie viata poporului roman sub comunism, realizand astfel o imagine cat mai fidela a realitatilor trecute, pe care multi dintre noi le-am trait.

A-ti asuma Istoria e un lucru important. Una e sa traiesti evenimentele, alta e sa le cunosti in profunzime. Dar ce sa mai zicem despre cei nascuti dupa 1989, care n-au trait comunismul, dar au tot dreptul de a-si cunoaste Istoria tarii si poporului lor.

O astfel de Istorie a Comunismului este necesara si pentru a combate pe cale stiintifica manipularile si razboiul informational, viziuni deformatoare ale trecutului nostru recent. Spre exemplu, observati ca inca avem foarte multi nostalgici dupa comunism, iar fenomenul nu e bine explicat si nici nu poate fi bine explicat fara o lucrare stiintifica de istorie care sa trateze cum trebuie lucrurile. Si care ar putea oferi si o viziune sau ar putea deschide o cale legata de ce ar trebui facut in tara asta. Cum vrei sa faci, de pilda, un proiect de tara daca tu, de fapt, nu-ti cunosti cum trebuie Istoria recenta, cea pe care ai trait-o.

A trata problema doar prin prisma condamnarii comunismului exprima o anumita superficialitate pentru ca nu explici, in felul acesta, la modul foarte clar lucrurile. O sa va dau un exemplu: cum se explica faptul ca oamenii s-au revoltat si au iesit in strada masiv in Decembrie 1989 si asta intr-o societate inchisa, cum era pe atunci societatea romaneasca? Ca sa explici la modul clar acest lucru trebuie sa ai o viziune istorica corecta, care nu se poate realiza decat printr-o cercetare stiintifica ampla, cum spuneam mai sus, a comunismului din Romania.

De asemenea, cred ca ar trebui sa incepem sa scriem o Istorie a Postdecembrismului Romanesc, care sa cuprinda perioada de dupa 1989. Imi dau seama de restrictiile de rigoare privind documentele din arhive ce nu pot fi date publicitatii, dar, cu toate acestea ar trebui s-o scriem, sa incepem sa punem cap la cap, cum se spune, rezultatele cercetarii stiintifice. Pentru a afla adevarul, inclusiv despre Revolutia din Decembrie, despre Mineriade, dar si relatiile externe etc.

Multe manipulari sunt legate de faptul ca Istoria Contemporana si cea Recenta nu sunt scrise, nu avem o abordare serioasa si stiintifica asupra evenimentelor, lucru care lasa loc la tot felul de interpretari, uneori neprietene tarii noastre. Din aceasta cauza, desi traim evenimentele, nu cunoastem adevarul si nu ne putem explica anumite evolutii, inclusiv pe plan social. Dupa parerea mea, societatea romaneasca in ansamblul ei a suferit in ultimii 27 de ani transformari de structura dar si de mentalitate pe care actuala clasa politica nici nu le banuieste. De asemenea, sa nu uitam ca deja avem o generatie ajunsa la varsta adulta, desi tanara inca, o generatie care nu a cunoscut comunismul si nu se mai raporteaza la acesta, asa cum fac cei din generatia care a prins comunismul, nu mai vorbesc de cei care au trait, au muncit si unii dintre ei care si-au incheiat cariera in comunism. E o generatie care cred ca doreste sa stie adevarul, dar nu prea are unde sa-l caute, desi, totusi, lucrari stiintifice serioase mai gasesti.

Eu cred ca este foarte clar de ce trebuie scrisa Istoria, asa ca nu insist. As spune totusi ca trebuie sa scriem Istoria Conteporana si cea Recenta, repet: la modul stiintific, si pentru a ne putea explica corect unde ne aflam la ora actuala. De ce, spre exemplu, Romania ramane in continuare una din cele mai sarace tari din UE? De ce se produc tot felul de evenimente la noi, ca de exemplu, unul din cele mai recente, cand partidul de guvernamant, cu o majoritate masiva in parlament, isi da jos propriul Guvern prin motiune de cenzura? De ce au ales calea emigratiei atat de multi romani? Cum se explica, de fapt, Mineriadele? Cum influenteaza serviciile de spionaj societatea romaneasca si in ce masura? De ce doar la noi a fost o Revolutie violenta care a daramat comunismul pe cand in celelalte tari foste comuniste lucrurile nu s-au petrecut asa, ci pe cale pasnica? De ce a urmat la noi o perioada atat de tulbure dupa Revolutia din Decembrie ’89? Cum a fost posibil ca un Guvern – e vorba de Guvernul Romaniei!!! – sa fie dat jos de minieri? De ce atat de multa coruptie la nivel inalt in Romania? De ce nu auzim ca ar fi asa ceva, de exemplu in Cehia? Sau e si acolo o situatie similara ca cea de la noi? Sau doar la noi fenomenul e de asa mare amploare si daca lucrurile stau asa, de ce? E adevarat ca anumite tari occidentale au un interes in coruptia din Romania?

Cum se explica faptul ca Ceausescu a condamnat invazia sovietica in Cehoslovacia, facand opozitie agresiva pe fata lui Brejnev si Uniunii Sovietice – lucru pe care nu l-a mai facut nicio tara a Pactului de la Varsovia, ca apoi regimul sau sa devina din ce in ce mai inchistat, sa se deterioreze economia tarii si sa se ajunga la o mare revolta populara transformata in Revolutie care sa-l dea jos nu doar pe el, dar sa prabuseasca si comunismul? Care au fost adevaratele raporturi ale lui Ceausescu cu rusii? Dar ale lui Gheorghiu-Dej cu rusii? Dar cele cu SUA (intrebare valabila pentru ambii)? A fost intotdeauna sincera si de partea rusilor Ana Pauker? Au existat momente cand Ana Pauker a ascuns rusilor unele lucruri? Dupa Al Doilea Razboi Mondial cand au inceput ca relatiile dintre Romania (tara comunista pe atunci!!) si SUA sa fie excelente? De ce Romania, tara comunista la acea vreme, a avut un interes major in acest sens? De ce SUA a manifestat o atitudine atat de protectoare fata de Romania cand Ceausescu a condamnat in termeni vehementi invazia sovietica in Cehoslovacia, ca doar Romania era de partea cealalta a Cortinei de Fier si chiar si ideologic vorbind adversara SUA la acea vreme? Nu mai vorbesc de vizitele Presedintilor americani in Romania si interesul reciproc, al ambelor tari, chit ca una era comunista, in promovarea unor relatii bilaterale excelente!!!

Ce rol a avut francmasoneria in tara noastra? Care sunt contributiile decisive ale masoneriei romane la Istoria noastra? Masoneria romana are vreun rol in actualitate? Care e acela? De ce BOR osandeste in continuare masoneria, ramanand in vigoare un act din 1937? Ce raporturi, legaturi, relatii au fost si sunt intre Masonerie si Biserica? In alte tari democratice (Franta, SUA, ca sa dau doar doua exemple) Templele Masonice sunt la vedere, le stie toata lumea, de ce in Romania nu e la fel? In Franta masoneria organizeaza dezbateri publice pe diverse teme, la noi de ce nu prea vedem asa ceva? Ce fel de relatii externe avem noi de fapt cu tari precum Kazahstan, Azerbaidjan…? Cum de ne-am orientat noi taman spre KazMunaiGaz…? Ciudat la Masonerie e faptul ca, de exemplu, daca merg pe saitul oficial al MLNR nu pot citi Constitutiile lui Anderson – mi se pare normal: merg pe saitul masoneriei, vreau sa citesc Constitutia, logic! De ce nu se poate lucrul asta? Ce atitudine trebuie sa aiba oamenii fata de masonerie? Ar trebui sa incercam o atitudine de teama…? De ce istoriografia noastra nu prea trateaza chestiuni legate de masonerie si acolo unde Masoneria Romana are merite incontestabile, de ce acestea nu sunt in mod public recunoscute in societatea romaneasca? De ce pentru ca sa citesc o lucrare masonica, o plansa de arhitectura, ca sa folosesc un limbaj masonic, trebuie sa ma duc pe saiturile unor loji masonice straine – cu care MLNR are legaturi – si nu pot sa citesc asa ceva pe saitul MLNR? De ce Biserica si Regimul Comunist sunt impotriva masoneriei si de ce se pastreaza o atitudine de osandire cand societatea noastra e acum una libera si democratica?

Fratilor, parerea mea este ca nu trebuie sa lasam sa se adune prea multe intrebari fara raspunsuri. Nu de alta, dar sa nu inceapa altii sa ne scrie Istoria Recenta si Contemporana…

August 1, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 54 comentarii

Un partid vandut intereselor straine ostile Romaniei

Inteleg ca se pune de tot felul de manuale, cum ar fi manualul pentru disciplina: Dirigentie, manualul pentru disciplina: „Educatie Fizica si Sport”… Deci, iata, multe lucruri interesante, nu-i asa, in Romania, de cand PSD, cu deja celebrul lor Program de Trei Nule, au castigat alegerile, ademenind electoratul precum Fata Morgana in desert, precum Sirenele pe Ulise!

Mie imi place sa cred ca cel putin Presedintele Iohannis stie cum a venit acest partid la Putere. Nu de alta, dar pe langa faptul ca au castigat alegerile cu un Program mincinos si nefast pentru tara, iata ca acuma da roade rele.

Vorbeam in postarea trecuta de acalmia care pare a fi cuprins, in general vorbind, Romania. Numai ca ce se intampla e realmente ingrijorator. Cel mai ingrijorator lucru, mai ingrijorator chiar si decat Razboiul Informational, e ceea ce se intampla in economia romaneasca – si e vorba de nici macar un an de zile. E vorba de adancirea unor deficite si de faptul ca nu prea se intrezareste cum vor fi finantate aceste deficite.

BNR a atras atentia asupra cresterii deficitului contului curent al balantei de plati, de scaderea importanta a investitiilor directe ale nerezidentilor, de cresterea datoriei externe in perioada ianuarie- mai 2017, fata de perioada similara a anului trecut – v. aici. De asemenea, un alt fenomen foarte ingrijorator consta in cresterea deficitului bugetar, mai mare cu peste 60% decat cel de anul trecut. Dl. Florin Citu, economist si senator PNL, atrage atentia ca executia bugetara e un dezastru, ducand deficitul bugetar la 4% spre sfarsitul anului, „deci mai aproape de cele mai pesimiste estimări” – aici. Toate aceste lucruri negative produc efecte negative in economie, ce vor putea fi simtite dupa un anumit timp. Insa asa cum merge treaba la ora actuala, mi-e teama ca dupa putin timp… Dl. Citu a atras atentia asupra posibilitatii ca economia sa intre in recesiune – domnia sa spune asa: „fara dubiu”, iar evolutiile negative vin parca sa confirme acest punct de vedere.

Una e sa gresesti si alta e s-o faci intentionat si stau si ma intreb daca nu cumva cu premeditare. PSD a venit cu un Program de Guvernare in campania electorala si a castigat alegerile. Un Program care de la bun inceput era nesustenabil. PSD a venit la guvernare, iar rezultatele din punct de vedere macroeconomic sunt cele de mai sus – adica un dezastru, imi pare rau ca trebuie sa folosesc acest cuvant. Au gresit sau au facut-o intentionat? Problema mare este: unde vom ajunge in felul acesta? O recesiune ar insemna, pe langa o slabire generala a economiei, efecte cat se poate de negative pentru populatie, pentru firme. Chiar daca PSD nu si-ar duce mandatul pana la capat si ar veni, sa zicem, PNL la Putere prin alegeri anticipate, a corecta erorile si efectele evolutiei negative de acum e un lucru foarte dificil. Eu cred ca populatia ar trebui sa fie informata corect, macar sa stie ce voteaza. Pierderea controlului fata de echilibrele bugetare, pentru ca asta se intampla acum sub guvernarea pesedista, are in mod sigur efecte negative in sensul ca dezechilibrele ajung in situatia extrem de precara de a nu mai putea fi finantate.

Deocamdata se vorbeste despre crestere economica, insa, asa cum arata Dl. Citu, potentialul de crestere e in scadere. Dansul spune ca Romania „va experimenta foarte curand o criza similara cu cea din perioada 2008-2010”. Insa interesant este ca situatia ar fi putut fi evitata, dar si faptul ca evolutia asta e accelerata de masurile luate de PSD-ALDE, de cand sunt la guvernare. Si atunci de ce trebuie sa accelerezi o evolutie negativa? Si cui foloseste asta?

Trebuie spus pentru unii ca nu Soros guverneaza Romania.

Ci PSD-ALDE.

Si atunci cui foloseste asta: intretinerea si accelerarea unei evolutii negative in economia romaneasca de asa maniera incat sa o impingi spre o criza economica?

Vorbim de razboiul informational – va recomand si eu LARICS – care s-a purtat cam intotdeauna pe mapamond. Insa acest razboi informational n-ar putea face atat rau Romaniei cum il face guvernarea PSD-ALDE. Ba mai mult, actuala guvernare creeaza terenul social fertil pentru ca razboiul informational sa-si faca mendrele in Romania. Ganditi-va numai ce inseamna o noua criza spre care ne indreptam accelerat, prin masurile economice luate de actuala guvernare, ganditi-va la accentuarea saraciei, la valul de falimente, la locuri de munca distruse – terenul fertil in care prinde ceea ce se numeste razboiul informational si manipularea. Chiar imi vine sa cred ca rusii nici nu s-au gandit sa ne faca un rau atat de mare, asa cum ni-l facem noi insine. E un cadou, pe care actuala guvernare il face rusilor, un cadou la care rusii cred ca nici nu sperau

De asemenea, legat de vestitul Program al PSD un alt lucru de mirare e urmatorul: PSD e cel mai mare partid din Romania. Cu sute de mii de membri. Este imposibil ca intr-o asemenea populatie numeroasa sa nu gasesti niste oameni lucizi, niste economisti competenti – si cred ca PSD are astfel de oameni. Programul de Guvernare l-a facut Liviu Dragnea si Darius Valcov. Doi oameni certati cu legea. Si cu toate acestea, reactiile din interiorul PSD, poate cu cateva exceptii, foarte putine, au fost slabe. Eu stau si ma intreb cum poti sa accepti cu buna stiinta asa ceva… Iar daca o faci, cred ca e rezonabil sa ma gandesc la faptul ca ai o agenda ascunsa. Ce nu poate fi decat contrara intereselor Romaniei.

As dori sa va prezint si alte pareri si am ales editorialul aparut pe 26 iulie in ziarul Bursa:

Pierduţi în oceanul de minciuni

Cornel Codiţă

„Obişnuinţa de a minţi în campania electorală „pe rupte” este, în politica de la noi, un fel de „mistică”. La scadenţa electorală, „politicianul” României intră într-un fel de transă, al cărei efect sigur şi cotropitor este putinţa de a spune cu cel mai serios şi pătruns aer din lume nenumărate şi gogonate minciuni despre ce şi cum va fi lumea, de îndată ce zisul politician şi gaşca lui se vor sui, cu neamuri, prieteni, cunoştinţe şi relaţii, în teleguţa puterii. După mai bine de două decenii şi jumătate de ratate exerciţii democratice, printr-un fel de ironică justiţie a soartei, PSD-ul este primul partid din România post-decembristă serios confruntat cu consecinţele acestei maniere de a aborda relaţia sa cu electoratul, respectiv responsabilităţile sale faţă de guvernare, cea cu care a fost învrednicit, mult mai mult timp şi mai des decît i-ar fi dat dreptul orice criteriu raţional de evaluare a rezultatelor sociale ale acţiunilor sale. „Măreţul” program de guvernare al PSD a fost prezentat, în campania electorală de mai an, ca o un fel de Lamborghini al schimbărilor fulgerătoare, în bine, din societatea românească. Din cauza vitezei, probabil, ori din cine ştie ce alt motiv, nici nu a plecat bine „monstrul” din garajul campaniei electorale, că s-a şi ciocnit, frontal, cu realitatea. Acum, zace în drum, doar un morman de fiare din care nimeni nu mai înţelege nimic, necum să mai poată face din resturile risipite un vehicul capabil de mişcare. Partea încă şi mai rea a poveştii este că abia după oribilul accident înţelegem, ori că, de la început, nimeni nu s-a aflat în scaunul şoferului ori, dacă a fost totuşi cineva, că insul cu pricina era mai ageamiu în conducerea unui vehicul-partid decît ultimul dintre miile de şoferi analfabeţi care şi-au luat cu brio carnetele de conducere auto în România ultimilor ani.

La acest moment de răscruce, în solidă tradiţie leninistă, PSD-ul, ca entitate colectivă, s-ar putea întreba: bine, bine şi… ce-i de făcut? Adevărul este că nu mai e nimic de făcut! Se vorbeşte intens despre înlocuirea la vîrf a lui Dragnea, cu Tudose. O mişcare care l-ar face pe Machiavelli să se ruşineze că a scris Principele, fără să dedice măcar o pagină unei atît de strălucite manevre politice! Dacă am fi trăit într-o ţară cu o Constituţie rezonabilă, în privinţa coerenţei şi a siguranţei mecanismelor esenţiale de guvernare, Preşedintele ar fi fost în postura de a dizolva Parlamentul, chiar după moţiunea de cenzură a PSD împotriva guvernului PSD, care certifică, dincolo şi dincoace de orice îndoială rezonabilă, incapacitatea şi lipsa de pregătire pentru guvernare a actualei formule care deţine majoritatea parlamentară. În acest fel, poate, ar fi fost obligat şi electoratul să regîndească investiţia sa de încredere în partidele competitoare, s-ar fi trezit poate din amorţeala sinistră în care se complace în cei patru ani ai mandatelor parlamentare. Ar fi fost un moment propice pentru a mai sparge baloanele de săpun ale minciunilor cu care politicienii de la noi se joacă, mai inocenţi şi mai lipsiţi de griji decît ţîncii ieşiţi pe tăpşanul inter-blocuri. Ar fi fost un moment necesar să spunem unde se află România, care este starea lucrurilor fundamentale pentru existenţa noastră, individuală şi colectivă: economie, servicii sociale, cultură, civilizaţie urbană, viaţă rurală, politica altora faţă de noi, prieteni şi neprieteni, aliaţi, neutrii şi duşmani, cît şi ce este urgent şi necesar să facem pentru a opri căderea, pentru a începe să readucem starea naţiunii măcar o cîtime mai aproape pe linia de plutire.

Dar, noi nu trăim în acea Românie, de ficţiune. Noi trăim într-una, generic numită reală, în care toate ficţiunile sunt posibile. Aşa cum este posibilă, spre exemplu, continuarea unei guvernări invalidată de propria incapacitate managerială şi politică. Noi trăim într-o Românie în care responsabilităţile Parlamentului se reduc la aprobarea şuşanelelor legislative prin care putem albi păcatele justiţiabile ale aleşilor noştri, ori se pun la cale afacerile personale şi ale găştilor care ştiu regula de aur a prăduirii statului şi a paraîndărătului la buzunarul „tătucului” care a făcut posibilă minunea. Noi trăim într-o Românie în care atribuţiile politice şi instituţionale ale Preşedintelui se reduc la ceea ce domnia sa întreprinde conştiincios, zi de zi, prin birourile şi curţile interioare ale Palatului de la Cotroceni, ignorînd suveran ceea ce se află dincolo de zidurile incintei. Noi trăim într-o Românie în care minciuna a devenit drogul de care majoritatea zdrobitoare a populaţiei este dependentă, pentru că altfel ar fi obligată să suporte consecinţa dureroasă a distincţiei dintre Azi şi Mîine. O Românie în care minciuna a devenit drogul necesar al celor care se joacă cu puterea şi instituţiile ei pentru că, altminteri, nu ar mai putea crede nici măcar ei în materialitatea ficţiunilor despre care susţin zi de zi că sunt programele lor de guvernare şi „politicile” menite să ne facă pe noi „fericiţi”.

Din păcate, nu doar politica, nu doar un partid sau altul, ci noi toţi, ca subiect colectiv al Istoriei, suntem undeva pierduţi într-un ocean de minciună.  „

Fiti atenti aici la smecheria cu cresterea salariilor:

PwC:

România poate deveni singurul stat UE care lasă plata contribuţiilor sociale în sarcina angajatului

Cristina Radu

„România poate deveni singurul stat membru al UE care lasă plata contribuţiilor de asigurări sociale şi de sănătate exclusiv în sarcina angajatului, dacă va fi aplicată măsura anunţată de Ministerul Finanţelor, a anunţat azi firma de consultanţă PwC.

Ministerul de Finanţe a anunţat joi că de la 1 ianuarie 2018, contribuţiile sociale vor fi trecute exclusiv în sarcina angajatului, cuantumul total al acestora urmând să scadă de la 39,25% la 35%, iar nivelul impozitului pe venit se va reduce de la 16% la 10%.

Contribuţiile angajatorilor sunt mai mari decât cele ale angajaţilor în medie, la nivel european. Potrivit PwC, media contribuţiilor sociale suportate de angajator în statele UE este de 23,57%, pe când media contribuţiilor angajaţilor este de doar 13,35%. Executivul doreşte să crească nivelul contribuţiei angajaţilor în România la aproape de trei ori media europeană şi să elimine contribuţia angajatorului, conform PwC.

Raportul arată: „Pentru ca angajaţii să nu fie afectaţi de această creştere a poverii fiscale în sarcina lor, angajatorul ar trebui să le crească salariile brute, potrivit programului anunţat de Guvern cu 22,75%. Conform prevederilor legale actuale, angajatorii din mediul privat nu pot fi obligaţi să modifice nivelurile salariale, decât pentru salariaţii plătiţi la nivelul salariului minim pe economie, contractele de muncă fiind înţelegeri private, statul nu poate impune modificarea lor fără acordul părţilor”.

Mihaela Mitroi directorul departamentului de consultanţă fiscală şi juridică din cadrul PwC România, a declarat: „România ar deveni astfel singura ţară din UE care lasă contribuţiile sociale exclusiv în sarcina angajaţilor. Acest sistem nu se aplică în niciun alt stat membru pentru că implicarea angajatorului în plata contribuţiilor a avut ca scop, încă de la începuturile introducerii, susţinerea anumitor categorii de persoane care beneficiază de ajutor social fără însă a contribui la sistem ca elevi, studenţi, pensionari care beneficiază de asigurarea socială de sănătate fără plata contribuţiei”.

Mihaela Mitroi a adăugat: „Astfel, pot apărea situaţii în care angajaţii vor avea un salariu net mai mic decât în prezent cu circa 22%. Pe de altă parte, aceste efecte vor fi parţial contrabalansate de reducerea impozitului pe venit, de la 16% la 10%”.

Conform firmei, este posibil ca cei mai mulţi dintre angajatori să acopere acest cost suplimentar care va reveni angajaţilor, prin creşterea salariilor. În schimb, nu este obligatoriu ca acest lucru să se întâmple în toate cazurile, potrivit companiei.” (subl. mea)

Stau si ma intreb ce minte pot sa aiba cei care concep astfel de lucruri. Cu alte cuvinte, iti creste salariul, dar de fapt nu ti-l creste. Se muta doar povara fiscala de la angajator la angajat. Iar tu poti sa te trezesti ca ai, pe hartie, un salariu mai mare, dar in mana sa iei chiar mai putin decat salariul pe care il aveai. Pe de alta parte, nu se poate sa nu te intrebi: pentru ce o astfel de masura? „Pentru ca angajaţii să nu fie afectaţi de această creştere a poverii fiscale în sarcina lor, angajatorul ar trebui să le crească salariile brute, potrivit programului anunţat de Guvern cu 22,75%” – sa retinem: pentru ca angajatii sa nu fie afectati, cu alte cuvinte pentru ca sa aiba acelasi salariu, angajatorul trebuie sa creasca salariul brut cu 22,75%!! Numai ca in sectorul privat problema e daca e posibil asa ceva, pentru ca la stat, din cate se vede, orice e posibil: se maresc salarii, nesustenabil, din pix!! Si, la stat, nu-i asa, se pot mari oricat, indiferent de consecinte. Am inteles ca unele primarii au inceput deja mariri record de salarii pana si pentru un portar, mariri care l-ar face invidios pana si pe un profesor universitar!!! „[…] este posibil ca cei mai mulţi dintre angajatori să acopere acest cost suplimentar care va reveni angajaţilor, prin creşterea salariilor” – cu alte cuvinte, angajatorul poate acoperi costul suplimentar care va reveni angajatului pentru ca angajatul sa ajunga sa nu piarda la salariu!! Cu alte cuvinte, nu doar angajatorul este afectat, dar cel mai afectat este angajatul, caruia i s-au promis salarii record!! Nu i s-a spus insa ca le va avea, dar pe hartie!!

Mie mi se pare ca se urmareste intr-un mod intentionat, de catre actuala guvernare, deteriorarea nivelului de trai al cetatenilor experimentand o modalitate pe care NU o intalnim nicaieri in Uniunea Europeana. Lucrul acesta inlesneste Razboiul Informational pe teritoriul Romaniei si in detrimentul Romaniei. Sa ne gandim putin: o populatie care nu doar ca a fost mintita, dar mai e si saracita – e clar ca se induce, premeditat as zice eu, de catre guvern o stare in care gradul de satisfactie al populatiei va scadea, vulnerabilizand populatia. Evident, manipularile care vin din Vecinatatea Estica pot sa prinda mai bine si sa aiba eficacitate mult crescuta daca nivelul de trai din Romania se va deteriora si daca economia va intra in recesiune, cu tendinta de haos social. Florin Citu a atras atentia ca actuala guvernare vrea sa ne scoata din Uniunea Europeana.  Manipularea venita dinspre Rusia va urmari sa arate cat de rau e sa fii in Uniunea Europeana, cat de bine era inainte… Astfel de masuri economice pregatesc terenul pentru astfel de manipulari, cetateanul urmand sa se confrunte cu o situatie care va fi in detrimentul sau si pe care nu o va putea s-o indrepte.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Iulie 28, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 15 comentarii