Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Radiografia judetului Teleorman

Se discuta foarte mult zilele acestea despre Liviu Dragnea si „ispravile” sale. Mult mai putin se vorbeste despre judetul Teleorman, un fief al PSD, de unde e Liviu Dragnea si pe care cu „onor”, cu ghilimelele de rigoare, fireste, l-a condus si il conduce.

Iata o analiza de anul trecut semnata de Catalin Avramescu pentru Ziare.com:

Teleorman: Radiografia falimentului

 „Este campanie electorala, iar politicienii nostri fac orice altceva decat sa se refere la problemele reale ale Romaniei. Asa ca o vom face noi. Sa incepem de la un aspect simplu de inteles. Impartirea administrativa.

Citeste toate textele scrise de Catalin Avramescu pentru Ziare.com

In 1989 a fost, se spune, o „revolutie”. Sa zicem. Insa „revolutia” a pastrat intacta structura administrativa pe care Nicolae Ceausescu a impus-o in 1968. De ce? Pentru ca actuala guvernare se sprijina tot pe „judetele de partid” ale regimului socialist.

Pentru a vedea ce pagube produce acest sistem, sa consideram cazul judetului Teleorman, fieful infractorului Liviu Dragnea (cel care spera sa isi numeasca un prim-ministru la urmatoarele alegeri).

Prima observatie: judetul are circa 360.000 de locuitori. Mult mai putin decat… imediat dupa razboi, in 1948, cand avea 487.000. Si mult mai putin decat in anul 1966 (cand avea 516.000). Lumea fuge departe de acest loc. Judetul Teleorman este o epava sociala.

Cifrele o demonstreaza. Somaj de 11%. (In comparatie, judetul Timis are o rata a somajului sub 2%). Nici 40% dintre gospodarii nu au canalizare. Teleorman are una dintre cele mai scazute sperante de viata din Romania (72,2 ani).

Economia judetului este la pamant. Teleorman este judetul cu cel mai mare procent al locuitorilor care primesc venitul minim garantat (2,9% – spre comparatie, in judetul Timis aceasta cifra este de doar 0,2%).

In 2015 productia industriala a scazut cu 15% fata de 2014. O parte din economia judetului apartine lui Ioan Niculae (patronul de la Interagro, un alt infractor condamnat). Investitiile totale straine din 1991 pana in 2015 sunt de 65 de milioane de euro (ati citit bine, cifra este totalul unui sfert de secol). Daca Teleormanul ar fi fost o fabrica, ar fi avut de mult lantul pe usa.

Politic vorbind, alta cifra mi se pare mult mai interesanta. Produsul Intern Brut per capita a fost, in 2015, de doar 4.341 euro. Daca Teleormanul ar fi o tara, ar ocupa pozitia 133 in lume. Sub Pakistan (4.403 euro). Sub Nicaragua (4.527 euro). Statistica este a Fondului Monetar International si cuprinde cifrele din 2015 ajustate la puterea de cumparare.

Sa analizam aceste clasamente. In 1959, unul dintre cei mai importanti specalisti in stiinte politice, Seymour Martin Lipset, a postulat ceea ce se cheama acum „Legea lui Lipset”. Aceasta stabileste ca exista o relatie directa intre venitul individual si democratie. (Mai pe romaneste: democratie pe burta goala nu exista).

Exista o intreaga discutie aici, insa pentru a simplifica, sa spunem acum ca democratia nu poate exista acolo unde venitul anual pe cap de locuitor este sub 5.000 de euro. India ar fi minimul absolut, cu 5.500 de euro anual. Sa imi explice cineva atunci de ce pretindem ca intr-un judet ca Teleorman este „democratie”?

Sa ne intelegem. Daca acceptam limita de 5.000 de euro, atunci sunt nu mai putin de 12 judete in aceasta situatie. Printre acestea: Olt, Vrancea, Vaslui. Dar subiectul nostru acum este judetul Teleorman.

Cum anume este posibila guvernarea democratica intr-un teritoriu cu un PIB pe cap de locuitor mai mic decat in Nigeria, Uzbekistan, Congo, Bhutan sau Bolivia?

In Teleorman nu este nici o universitate. Dar ce spun eu?… De curand s-a dezvaluit ca in Teleorman nu mai exista nici o librarie, ultima fiind inchisa in 2011. Judetul este pe ultimul loc in Romania la numarul de turisti cazati in 2015 (abia 1.478 de turisti in tot anul, de doua ori mai putini decat in Ialomita).

Sa va mai arat ceva. Teleorman are 4 senatori dintr-un total de 176. Ilfov, cu practic aceeasi populatie, are doar 2 senatori. Judetul Alba, cu o populatie comparabila, are si el doar 2 senatori.

Intelegeti acum smecheria? Oligarhia cu dosare penale care conduce acest judet inapoi in epoca de piatra are o influenta disproportionata la nivel national.

Aceasta este Romania. E formata din mai multe teritorii. Unele sunt dominate de socialisti. In Teleorman, la alegerile locale din 2016, socialistii au obtinut 57% din voturile exprimate. Cele mai multe dintre aceste teritorii ale baronilor rosii arata ca Lumea a Treia.

In alte tinuturi, situatia este diferita. Sa luam Sibiul, un judet comparabil ca populatie, insa unde socialistii sunt o minoritate. (Doar 31% dintre alegatori au votat cu PSD la alegerile locale din 2016). Rata somajului (4,5%) este sub jumatatea celei din Teleorman. PIB-ul anual per capita este 7.563 de euro. Investitorii straini sunt prezenti din anii ’90.

Ce este de facut? Sa tragem concluziile rationale. Un judet precum Teleorman este incapabil sa se sustina pe sine, economic si democratic. Mai mult, ii trage in jos si pe altii. Este doar o feuda pe care a pus mana o grupare infractionala. Iata de ce asemenea judete trebuie, ca regula generala, sa dispara de pe harta administrativa.

Solutia, cred, este regionalizarea asimetrica. Exact ce inseamna asta, am sa discut cu alta ocazie. In cazul nostru, problema este la Alexandria. Politicienilor de acolo trebuie sa li se ia posibilitatea de a-si aduce concetatenii la sapa de lemn.

Catalin Avramescu este conferentiar la Facultatea de Stiinte Politice, Universitatea Bucuresti, fost consilier de stat, seful Cancelariei Prezidentiale (2008-2011) si ambasador in Finlanda si Estonia (2011-2016).

Este bine punctata lipsa competitiei politice in judetul Teleorman unde PSD castiga absolut majoritar alegerile si asta nu de ieri, de azi.

De asemenea e o realitate scaderea populatiei judetului – v. si aici: Teleorman are mai putini locuitori decat avea in 1948 (487.394) si mult mai putini decat avea in 1977 (518.843). Din 1977 incoace populatia judetului a scazut continuu. In 2011 numarul de locuitori era de 360.178 persoane.

Comparatia cu Sibiul are la baza doar populatia si aspectul politic – mi se pare ca ar putea fi insuficient pentru a creiona exact realitatea.

Insa sunt statistici absolut socante, halucinante in privinta numarului mediu al salariatilor din judet. Iata aici o statistica in acest sens, pe care o prezint mai jos si care apartine INS:

NUMĂRUL MEDIU AL SALARIAŢILOR

mii persoane
Judeţul Teleorman Total salariaţi din care: muncitori
1990 126.3 102.2
1995 90.7 64.2
2000 65.9 43.4
2001 62.0 40.3
2002 62.0 40.6
2003 59.8 37.6
2004 55.7 32.9
2005 56.1 33.2
2006 54.5 32.8
2007 56.9 34.0
2008 58.0
2009 54.0
2010 50.3
2011 49.1
2012 51.0
2013 51.8
2014 52.1
2015 51.4

Deci in 1990 erau 126 de mii de salariati, dintre care 102 mii de muncitori. In 2015 avem 51,4 mii de salariati, iar muncitori… De remarcat faptul ca aceasta scadere e continua.

O alta chestiune e cea a numaurlui de someri, iata aici ce spune o statistica tot a INS, pe care o reproduc:

ŞOMERII ÎNREGISTRAŢI ŞI RATA ŞOMAJULUI

           
Judeţul Teleorman Şomerii înregistraţi la
Agenţiile pentru ocuparea
forţei de muncă
(număr persoane)
din care:
femei
(număr
persoane)
  Rata şomajului
– total (%)
Rata şomajului
– femei (%)
1991 7031 4290 3.4 4.3
1995 21695 10973 10.0 11.1
2000 18964 8482 9.0 8.4
2001 15611 6745 7.7 7.0
2002 19668 7786 10.2 8.4
2003 19343 7327 10.3 8.2
2004 13860 5225 8.0 6.4
2005 15504 5818 8.9 6.8
2006 14269 5263 8.2 6.2
2007 12552 5129 7.3 6.1
2008 13702 5871 8.1 7.2
2009 19976 7628 11.9 9.4
2010 18624 6949 10.8 8.1
2011 15197 6029 9.1 7.1
2012 16839 6390 9.6 7.4
2013 18664 7025 10.8 8.5
2014 18888 7163 11.2 8.8
2015 18535 6984 11.6 9.3
SURSA: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă

Este izbitoare cresterea abnorma a ratei somajului in perioada 1991-1995. Iar dupa 1995 aceasta s-a situat constat la peste 7%!! Aceeasi poveste in privinta ratei somajului in randul femeilor, foarte ridicata!!

Pentru mai multe statistici referitoare la judetul Teleorman – aici. Trebuie spus, de asemenea, ca a crescut castigul salarial mediu net lunar – v. aici – semnificativ in perioada 2001 – 2015. Considerat per total economiein 2001 era de 291 lei RON/salariat. In 2015 a ajuns la 1415 lei RON/salariat. O crestere foarte mare, de 386,2% fata de 2001. In 2015, cel mai mic salariu este de 961 de lei.

Sa vedem cum stam cu numarul salariatilor – statistica INS aici si aici:

NUMĂRUL MEDIU AL MUNCITORILOR, PE ACTIVITĂŢI ALE ECONOMIEI NAŢIONALE LA NIVEL DE SECŢIUNE CAEN, ÎN ANUL 2007

                                                                                                   număr persoane

                                           Judeţul Teleorman

Total

Total economie 34048
Agricultură, vânătoare şi silvicultură 3564
Pescuit şi piscicultură 4
Industrie –total- 15638
din care:
Industrie extractivă 2660
Industrie prelucrătoare 11875
Energie electrică şi termică, gaze si apă 1103
Construcţii 2704
Comerţ 4863
Hoteluri şi restaurante 737
Transport, depozitare şi comunicatii 1617
Intermedieri financiare 37
Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 1507
Administraţie publică şi apărare 449
Invăţământ 419
Sănătate şi asistenţă socială 1130
Celelalte activităţi ale economiei naţionale 1079

si

NUMĂRUL MEDIU AL SALARIAŢILOR, PE ACTIVITĂŢI ALE ECONOMIEI NAŢIONALE

                                                                                                                                                                     Număr persoane
Judeţul Teleorman

(CAEN Rev.1)

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Total   economie 61856 61955 59838 55737 56126 54562 56900 57809
Agricultură, vânătoare şi silvicultură 5476 6294 6306 5753 5682 5100 4754 4096
Pescuit şi piscicultură 6 11 4 5 4 2 5 10
Industrie 25860 25233 24388 21480 21406 19118 18734 17303
     din care:
           Industrie extractivă 5391 5580 5446 5120 4447 3887 2969 3007
           Industrie prelucrătoare 18461 17712 17346 14240 15119 13506 14295 13150
           Energie electrică şi termică, gaze şi apă 2008 1941 1596 2120 1840 1725 1470 1146
Construcţii 2794 1983 2050 2427 1986 2112 3352 3652
Comerţ 6519 6935 5062 5566 6799 7377 7409 8348
Hoteluri şi restaurante 598 862 720 373 433 503 828 489
Transport, depozitare şi comunicaţii 3823 3838 4122 2775 2446 2316 2354 2269
Intermedieri financiare 733 791 661 654 615 627 740 709
Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 1687 1482 1379 1691 2069 2468 2503 2640
Administraţie publică şi apărare 3187 3098 3250 3302 3402 3451 4001 4686
Învăţământ 5910 5782 5690 5652 4953 4944 5163 5391
Sănătate şi asistenţă socială 4194 4716 4697 4697 4858 5054 5436 5653
Celelalte activităţi ale economiei naţionale 1069 930 1223 1362 1473 1490 1621 2563
 

Număr persoane
Judeţul Teleorman

(CAEN Rev.2)

2008 2009 2010 2011 2012      
Total economie 57809 53669 50350 49125 51028
Agricultură, silvicultură şi pescuit 3613 3939 3587 3746 4424
Industrie 19044 15282 14392 14063 14769
Industrie extractivă 3007 2030 1860 1658 1514
Industrie prelucrătoare 12985 10497      9932    10085 11044
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat 851 697 690 534 420
Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare 2201 2058 1910 1786 1791
Construcţii 3679 3093 2249 2232 2665
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor 8340 8271 8145 8360 7354
Transport şi depozitare 1968 1972 1736 1939 2065
Hoteluri şi restaurante 489 643 552 671 816
Informaţii şi comunicaţii 622 467 447 512 556
Intermedieri financiare şi asigurări 713 694 667 635 696
Tranzacţii imobiliare 186 172 91 156 183
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 837 811 762 708 839
Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport 2255 2314 2255 2483 3162
Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public 4615 4822 4347 3673 3606
Învăţământ 5391 5385 5389 4686 4775
Sănătate şi asistenţă socială 5533 5298 5197 4589 4341
Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 219 359 343 444 425
Alte activităţi ale economiei naţionale 305 147 191 228 352
 

SURSA: Cercetarea statistică privind costul forţei de muncă

 

Număr persoane
Judeţul Teleorman

(CAEN Rev.2)

2013 2014 2015          
Total economie 51791 52087 51392
Agricultură, silvicultură şi pescuit 4181 4595 4343
Industrie 14635 14942 14575
Industrie extractivă 1346 1520 1390
Industrie prelucrătoare 11062 11211 10995
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat 356 311 315
Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare 1871 1900 1875
Construcţii 3013 2841 2749
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor 8497 8154 7996
Transport şi depozitare 2129 2012 1986
Hoteluri şi restaurante 748 1087 805
Informaţii şi comunicaţii 448 375 345
Intermedieri financiare şi asigurări 611 567 490
Tranzacţii imobiliare 169 196 320
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 916 869 1001
Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport 3240 3382 3474
Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public 3383 3336 3570
Învăţământ 4695 4710 4729
Sănătate şi asistenţă socială 4335 4293 4311
Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 424 431 408
Alte activităţi ale economiei naţionale 367 297 290
 

SURSA: Cercetarea statistică privind costul forţei de muncă

Ce observam? Desi in scadere, cel mai mare numar al salariatilor este in industrie! De observat ca in agricultura sunt putini salariati, daca e sa judecam comparativ. Si aici o statistica ceva mai restransa:

PERSONALUL UNITĂŢILOR LOCALE ACTIVE DIN INDUSTRIE, CONSTRUCŢII, COMERŢ ŞI ALTE SERVICII, PE ACTIVITĂŢI ALE ECONOMIEI NAŢIONALE, ÎN ANUL 2015

Judeţul Teleorman

Activităţi (secţiuni CAEN Rev 2)

Personalul1)

(număr persoane)

   Total judeţ 33484
Industrie extractivă 1662
Industrie prelucrătoare 11108
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică 304
Distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare 1076
Construcţii 2380
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor 8847
Transport, depozitare, şi activităţi de poştă 1875
Hoteluri şi restaurante 874
Informaţii şi comunicaţii 563
Tranzacţii imobiliare şi activităţi de servicii pretate în principal întreprinderilor2) 3650
Învăţământ 114
Sănătate şi asistenţă socială 622
Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 409

1) Numărul mediu de persoane ocupate

2) Include activitatea de cercetare

V-as sugera sa cititi si aceste doua articole din Adevarul:

Declinul industriei din Teleorman

Marea devalizare a industriei din Teleorman

Oamenii au votat cu PSD-ul degeaba… In mod clar situatia dezastruoasa se datoreaza statului. Al doilea articol precizeaza faptul ca: „Declinul industriei a început după Revoluţia din 1989 şi a fost provocat, în majoritatea cazurilor de privatizări eşuate.” E de luat aminte ca Teleormanul era, inainte de 1989, bine aspectat industrial. In momentul Revolutiei toata industria era functionala. Cum e posibil sa nu se gaseasca, in timp, dupa Revolutie formule de dezvoltare a unui judet unde aveai o baza de plecare, unde exista o industrie functionala in care-si castigau painea cinstit atatia oameni? Mie mi se pare ca nici nu s-au cautat astfel de formule si solutii viabile de dezvoltare. Dar stau si ma intreb: ce s-a urmarit de fapt? Sa se arate ca era mai bine pe vremea comunismului? Interesant este ca parca nimeni nu s-a gandit la consecintele unei astfel de distrugeri in masa a industriei a unui judet intreg… Privind datele statistice si lecturand aceste articole ce descriu realitati, cu greu nu te poti gandi la o premeditare criminala in distrugerea industriala a Romaniei. Acest judet a fost aproape distrus economic in perioada de tranzitie. Aparitia baronilor locali, a unuia ca Liviu Dragnea, a fost consecinta acestor distrugeri vaste din economia nationala. Ar trebui ca cei responsabili din perioada de tranzitie sa raspunda in fata organelor abilitate: pentru ce s-a distrus o industrie functionala, afectand astfel un judet si nu doar un judet, pentru ca astfel de lucruri nu s-au petrecut doar intr-un judet?

Eu chiar nu inteleg ce s-a urmarit? O slabire a democratiei in tara noastra, prin crearea unor conditii economice neprielnice unei democratii sanatoase, bazata pe statul de drept? Felul in care arata realitatile ar conduce spre concluzia ca oligarhizarea tarii a fost o optiune a decidentilor politici ai tranzitiei si care a fost aleasa. Nu s-a urmarit nici o democratizare reala si nici o economie de piata functionala. Mie mi se pare ca s-a avut in vedere si crearea unei situatii demografice complicate. S-a urmarit cumva crearea unui decalaj economic dintre Estul si Sudul tarii (sarace), fata de Vestul tarii (mult mai prosper)? Catalin Avramescu are dreptate: PSD-ul castiga de regula in Estul tarii si in Sudul tarii. Uitati-va si la judetele Moldovei, controlate de catre PSD, a caror economiei s-a dus de rapa. Teleormanul este emblematic pentru tot Sudul si Estul tarii. Nu exista nicio librarie (!!!) in Teleorman – nu se poate sa nu te intrebi: se doreste mentinerea unui nivel cultural si de educatie scazut in acest judet?

O populatie ce se bucura de bunastare se poate emancipa si nu mai este usor controlata

Este foarte interesant un articol, tot de anul trecut, al lui Lucian Isar:

Romania este condusa prin inducerea periodica de crize

„Romania, desi este o tara bogata, a crescut in medie cu doar 1% pe an in ultimii 26 de ani.

Justificarea pentru aceasta subperformanta remarcabila vine din capturarea statului si din inducerea periodica de crize de catre cei care au avut control asupra parghiilor/politicilor economice.

Controlul unui stat prin inducerea de crize economice si generarea de potential pentru derapaje este o maniera premeditata si eficienta de a mentine puterea.

O populatie saracita si fara perspective este mai usor manipulata. Romania este un laborator de experimente. In zonele sarace din Romania eficienta metodei de a conduce prin crize este evidenta. Captura statului este omniprezenta. Un exemplu din Vaslui, instructiv si edificator este descris in urmatorul link http://invaslui.ro/2015/09/20/transmir-intra-in-insolventa-dup-ace-a-castigat-milioane-de-euro-cu-ajutorul-psd-regele-asfaltului-da-acum-o-teapa-statului-si-catorva-constructori/

Capitalismul aplicat in Romania a fost edificat de echipa ex-pres. Iliescu in perioada ’90-’92 si este similar cu cel impus in Rusia de echipa ex-pres. Yeltsin. Atunci au fost fixate coloanele de baza. Pastrarea puterii pe parcursul a 26 de ani de catre aceeasi corifei a fost realizata prin captura si inducerea de crize.

Forta metodei de a se mentine la puterea prin captura statului si prin inducerea de crize vine din:
– impactul amplu al unei crizei asupra societatii prin ruperea panzei societale
– propagarea fricii si inhibarea optimismului investitional
– mecanismele profund umane ale comunitatilor de a cauta o ancora de stabilitate in figura tatucului.

Generarea unei crize este doar inceputul. Propaganda si panica fac restul.

Dupa inducerea unei crize recuperarea economiei si a societatii dureaza. La o scadere de 20% este nevoie de o creste de 25% doar pentru a ajunge la acelasi nivel de plecare.

In cazul Romaniei nivelul de la sfarsitul anului 2008 a fost atins de abia la sfarsitul lui 2015. Un pas de 7 ani. Episoade similar se regasesc pe parcursul intregii perioade post revolutionare.

O populatie ce se bucura de bunastare se poate emancipa si nu mai este usor controlata.

Pe parcursul ultimilor 26 de ani avem exemple multiple de crize “puse cu mana”. Exemple pot fi saltul cursului de schimb dolar leu de la 7 000 la 14 000 si revenirea dupa 48 de ore la 9 000 lei in 1997, “declaratia de incapacitate de plata” facuta din greseala in 1999, scaparea cursului euro leu in 3,1 simultan cu liberalizarea creditarii in 2007, pastrarea dobanzilor la niveluri paralizante pe parcursul intregii perioade de criza 2009-2010 si restrictionarea normelor de creditare si provizionare.

Erorile de politica monetara si de credit nu au facut decat sa genereze si sa aplifice crizele. Cumpararea vectorilor de opinie si canalizarea publicitatii bancare au reusit sa mute atentia publicului de la conducerea Romaniei prin criza.

Momentan ne confruntam cu amenintarea facuta de un consilier BNR (Croitoru) de crestere a dobanzilor cand inflatia este la -3% anualizat, cu amenintarea privind modificarea (inasprirea) conditiilor de creditare prin noi norme BNR pentru creditul ipotecar, cu declaratiile panicarde ale presedintelui Consiliului Fiscal,cu ghidaje (moral suasion folosita stramb) de finantare si numire a prietenilor, de evitare a evidentierii ilegalitatilor, de restructurare/salvare/vanzare selective a portofoliilor bancilor private.

Criza nu se mai poate manifestain 2016 deoarece procesele economice au inertie. In schimb, prin tragerea franei de mana de catre decidentii de politica monetara si de credit se poate induce o criza in 2017.

Experienta conducerii Romaniei prin crize in ultimii 26 de ani a contribuit determinant la ritmul mediu redus de crestere si cel mai mult la dezvoltarea inegala a regiunilor Romaniei.”

Nu doar prin „tragerea franei de mana” se poate induce o criza. Actuala guvernare PSD-ALDE a apasat prea tare pe acceleratie si e posibil, cum arata Florin Citu, o criza intr-un viitor apropiat, poate chiar la anul… Insa iata ce spune Florin Citu intr-o postare pe FaceBook din 7 septembrie a.c.:

„Liviu Dragnea, ai curaj sa-ti rectifici erorile din programul de guvernare?

Astazi despre un lucru foarte important pentru viitorul nostru. In postare va explic de ce rectificarea bugetara poate fi doar una negativa.

In Romania rectificarile bugetare sunt fie pozitive, fie negative. Mai exista si situatia in care se iau bani din bugetul unui minister (pentru ca nu s-au cheltuit acei bani) si se transfera altor ministere. Atentie! Asta este o rectificare simpla, nu pozitiva (aviz Tudose). Rectificarea pozitiva se poate face doar cand veniturile la buget incasate sunt mai mari decat cele programate. Astfel guvernul distribuie un surplus. Rectificarea negativa se face atunci cand veniturile incasate sunt mai mici decat cele programate (aviz Dragnea). Atunci trebuie sa reduci cheltuielile.

A. Situatia existenta si premizele rectificarii bugetare

Rapoartele trimestriale publicate de ministerul finantelor arata ca dupa 6 luni veniturile la buget sunt cu 5 miliarde mai mici (!!!) decat cele programate. Asta in ciuda cresteri economice pe care Tudose ne-o vinde ca fiind cea mai mare din UE, de 5.8%.

Mai mult, in primele 6 luni ale lui 2017 datoria publica a crescut cu 18.7 miliarde lei. Iar preturile de consum, dupa 7 luni, au crescut cu 1.5% si sunt estimate sa depaseasca tinta de inflatie. Cel mai important lucru insa este ca din cresterea economica de 5.8% in primul semestru, 5.5 vine din consum. Adica 95%. Si cu toatea acestea veniturile din TVA sunt mai mici cu 4.7 miliarde decat cele programate.

Acestea sunt premizele de la care pleaca o decizie de rectificare bugetare care poate fi doar negativa!!!

Pentru o imagine cat mai clara a situatiei bugetului la momentul acestei rectificari bugetare sunt obligat sa cer ca Prim-Ministrul, Mihai Tudose, sa fie audita in Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital de la Senat pentru a prezenta executia bugetului general consolidat (nu doar a bugetului de stat), colectarea TVA fara SWAP, rambursarile TVA in comparatie cu programul aprobat la inceputul anului!

B. Decizia privind rectificarea bugetara

In aceste moment, situatia economica arata ca este necesara o rectificare a bugetului. Prima rectificare bugetara din acest an poate fi doar negativa.
In cazul in care guvernul decide sa faca o rectificare pozitiva, asa cum declara public, premierul Tudose se va afla exact in situatia in care se afla si guvernarea anterioara.

O rectificare bugetara pozitiva ma obliga sa propun PNL sa ceara o comisie de ancheta a rectificarii bugetare!!!

Sa argumentez.

La inceputul lui ianurie am facut parte din comisia de ancheta a rectificarilor bugetare din anul 2016. Aceasta comisie a fost ceruta de Liviu Dragnea pentru a ancheta “gaura” de la buget. Acum situatia este mult mai grava deoarece anul trecut veniturile la buget erau cu 4.7 miliarde mai mici decat cele programate. Anul acesta sunt cu 5.1 miliarde mai mici.

Dar, inainte de a avea aceasta rectificare este necesar sa avem concluziile raportului comisiei de ancheta pentru rectificarile din 2016. Va reamintesc ca in acel moment atat Grindeanu cat si Ministrul Finantelor Publice au declarat public ca Dragnea se inseala.

Aici este bine sa mentionez si ce spunea Curtea de Conturi despre rectificarile bugetare din 2016:
– cele două rectificări bugetare a fost realizată într-o manieră optimistă, deși gradul de realizare a veniturilor bugetare la momentul elaborării acestor acte normative înregistra valori cu circa 5% mai mici decât nivelul programat (veniturile nerealizate la BGC de 4,7 miliarde lei, respectiv de 9,5 miliarde lei);

– decizia corecta in cazul celor doua rectificari bugetare ar fi fost ajustarea negativă atât a veniturilor, cât și a cheltuielilor bugetului general consolidat; (aceasta este concluzia raportului Curtii de Conturi)

Concluzia mea este ca prima rectificare bugetara in acest an trebuie sa fie negativa!!!

In acest context trebuie sa mentionez si ce se intampla cu locurile de munca. In 2016 in primele 6 luni au fost create 131 mii locuri de munca, iar 2017 cu o crestere economica cu 1 punct procentual mai mare doar 120 mii locuri de munca! Vedeti de ce ma ingrijorez? Ne spun ca avem crestere economica record in timp ce veniturile la buget sunt mai mici si economica creaza mai putine locuri de munca.

Ceva nu se leaga!

Sfatul meu pentru guvernul Tudose este ca de aceasta data sa ia o decizie bazata pe realitatile economice si nu una care sa asigure doar promovarea imaginii PSD. Aceasta este o decizie foarte importanta!”

E clar ca suntem intr-o situatie de depreciere a economiei, dar Guvernul Tudose pare a nu tine cont de acest lucru… Florin Citu are dreptate: ceea ce trebuie facut acum este sa se evite dezechilibre bugetare mari, ce ne pot afecta in viitor. Guvernul insa s-ar putea imprumuta. Insa ceea ce e uimitor la noi e faptul ca Guvernul n-are, in realitate, nicio strategie legata de imprumuturi si de folosirea acestor bani. Ei vor merge automat in salariile de la stat, ca PSD doar a promis marirea salariilor la stat, in general vorbind in consum, marind deficitul balantei comerciale si indatorand fara vreun folos tara. Aici nu e vorba de o refacere industriala a tarii, nu asta urmareste acest Guvern, desi ar trebui inceput tinand cont, spre exemplu, de realitatile din Teleorman, judetul sefului PSD, de care acesta nici nu se sinchiseste. Nici modernizarea Armatei nu-i preocupa, desi ar trebui pentru ca avem o obligatie fata de NATO de crestere la 2% din PIB a bugetului pentru Aparare si acest lucru ce se si impune in actualul context international. Banii merg in consum si nimic mai mult – la atat se reduce filozofia economica a cuplului penal Dragnea-Valcov. Fara vreun plan, fara vreo strategie economica viabila. Ce spune Dl. Citu e real: se cauta prin orice mijloace sa se asigure promovarea imaginii PSD si nimic mai mult – de fapt e singurul plan, singura strategie a PSD-ului.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor si statisticilor.

Anunțuri

Septembrie 9, 2017 - Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

2 comentarii »

  1. Liviu Dragnea nu este cumva si deputat prin …Teleorman ?

    Comentariu de Marian | Septembrie 10, 2017 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: