Ce vor face D&V…?
Iata ce scrie Florin Citu:
„Gaura de 2 miliarde lei la buget!
Veniturile la buget sunt supraestimate in 2018. Am mai spus acest lucru, nu este o noutate.
Dar stim sigur ca 2 miliarde de lei nu vin. Dragnea si Valcov le-au inclus in bugetul pentru 2018 ca venituri din vanzarea licentelor 5G.
ANCOM le-a spus celor doi ca nu va vinde licente 5G in 2018 dar duetul penal (?) i-a ignorat. Aveau nevoie de aceste venituri pentru a justifica cheltuieli mai mari cu pensii si salarii dar sa si „pastreze” deficitul estimat in limita a 3% din PIB. (informatia a fost reconfirmata astazi de presedintele ANCOM in comisia economica din Senat).
Cei de la D&V au trei solutii:
– taie cheltuielile cu 2 miliarde
– introduc o taxa (creste TVA la 20% de exemplu)
– termina anul cu un deficit bugetar pe cash mai mare de 3% din PIB.Ce credeti ca aleg Dragnea si Valcov?”
Sa taie cheltuielile, putin probabil… Mai degraba le vor micsora pe cele de investitii.
Sa introduca o taxa, o crestere de TVA, posibil. Insa n-as crede pentru ca „Programul PSD”, din cate ne putem da seama, e bazat pe taierea taxelor si cresterea cheltuielilor.
Sa termine anul cu un deficit bugetar, pe cash, desigur, mai mare de 3% din PIB – e mult mai probabil. Dar eu cred ca se vor chinui sa-l termine la o valoare limita. Ceva de genul 2,9998% sau 3,0002% din PIB, cu o inflatie maricica. Dar cu deficite structurale mari!
Insa ma mir ca Dl. Citu uita ca PSD are „optiunea de aur”: Fondul Suveran de Dezvoltare si Investitii!! 🙂 Asa ca vor lua de acolo ca sa acopere deficitul bugetar, facand si investitii, ca inteleg ca pentru asa ceva e creat acest Fond. Sigur, ne putem gandi cat de solvabil e acest Fond, daca e sustenabil, cum si pe ce termen. Insa cel putin pe termen scurt ar putea, in felul acesta, sa rezolve niste problemute. Articolul de pe Stirile Pro TV, vizualizat mai sus, iata ce ne spune:
„Ce este Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții
Potrivit News.ro, Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii are ca scop atât dezvoltarea şi finanţarea din fonduri proprii şi din fonduri atrase, de proiecte de investiţii rentabile şi sustenabile, în diverse sectoare economice, prin participare directă ori prin intermediul altor fonduri de investiţii sau al unor societăţi de investiţii, singur sau împreună cu alţi investitori instituţionali sau privaţi, inclusiv prin participarea în parteneriate public-private, cât şi administrarea activelor financiare proprii, în vederea obţinerii de profit.
Potrivit unui amendament al PSD adoptat de Comisia de politică economică, strategia investiţională a FSDI se aprobă de către Guvern şi este corelată cu un set de indicatori de performanţă pe termen scurt, mediu şi lung care vizează, fară a se limita, la următoarele:
a) dezvoltarea infrastructurii în România; b) crearea de locuri de muncă; c) stimularea inovaţiei şi a noilor tehnologii; d) creşterea capitalului uman pe termen lung; e) creşterea competitivităţii economiei româneşti.
De asemenea, sunt propuse 33 de companii de stat care vor face parte din Fondul Suveran de Investiţii, printre care: Engie România S.A., Societatea de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice – Elecrtica S.A., E.ON Energie România S.A., OMV Petrom S.A, Telekom România Communication S.A., Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti S.A., Societatea Naţională de Gaze Naturale Romgaz S.A. Chimcomplex S.A., Antibiotice S.A., Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridiciat şi Recipientelor sub Presiune S.A., Compania Naţională Loteria Română S.A., IAR S.A. şi Compania Naţională Unifarm S.A.
Potrivit Eurostat, companiile care ar trebui să facă parte din FSDI trebuie să nu fie în insolvenţă. Faţă de forma adoptată de Senat, Comisia de politică economică a Camerei Deputaţilor a introdus în listă încă zece companii care nu produc profit: S.C. Complexul Energetic Oltenia S.A., Compania Naţională de Căi Ferate C.F. R S.A., Societatea de Radiocomunicaţii S.A., Poşta Română, Aeroportul Timişoara Traian Vuia, Uzina Termoelectrică Midia S.A., Compania Naţională Adinistraţia Canalelor Navigabile S.A. şi Administraţia Porturilor Dunării Fluviale S.A.
Un alt articol spune că “pachetele de acţiuni aduse aport la capitalul social al FSDI în condiţiile prezentei legi se transferă din proprietatea privată a statului român în proprietatea privată a FSDI, acesta putând dispune liber de respectivele acţiuni, în calitate de bunuri proprii”.
Totodată, potrivit proiectului de înfiinţare a Fondului, acesta este administrat într-un sistem dualist, de către un Directorat format din şapte membri, sub supravegherea unui Consiliu de Supraveghere format din nouă membri.
În forma adoptată de Senat, capitalul social al FSDI era în valoare de 1,85 de miliarde de lei, iar Comisia economică a decis majorarea capitalului la nouă miliarde de lei.”
Inteleg ca ei, PSD-ALDE, vor sa rezolve problema cheltuielilor de investitii prin acest Fond, nu-i asa? In felul acesta ar veni si ceva mai multi bani spre bugetul de stat. Inteleg ca asta ar fi ideea, nu-i asa? Nu stim, totusi, in ce masura avem capacitatea manageriala de a conduce un asemenea Fond…
Ar mai fi si o alta solutie, sa se imprumute spre a rezolva problema deficitului bugetar. Daca gaura e de 2 miliarde de lei, s-o astupe asta ar insemna deficit egal cu zero. Ceea ce nu cred ca au in vedere. Un deficit va ramane, ideea e sa ramana sub 3% din PIB. Cred ca o vor scalda ei intr-un fel sau altul ca sa ramana, la limita, dupa cum am zis, sub 3%.
Un deficit mai mare de 3%, in conditiile in care cheltuielile de investitii sunt la un minim istoric, mi se pare o aventura periculoasa, macroeconomic vorbind. Teodorovici nu cred ca va achiesa la asa ceva. Pe de alta parte, ar putea, totusi, sa mai taie din cheltuieli efectuand restructurari, ceea ce nu reprezinta deloc o imposibilitate.
O crestere a taxelor pe fondul incetinirii cresterii n-ar fi de dorit. PSD s-ar expune la riscuri inclusiv de ordin politic. PSD nu cred ca are interesul sa inhibe si mai mult o crestere deja incetinita, ca sa am inteles, chiar si cu putin.
Problema mare a PSD este, cel putin asa mi se pare, sa tina deficitul bugetar sub 3% din PIB si sa asigure o inflatie acceptabila, care sa nu creasca prea mult asa incat sa afecteze brutal populatia.
As dori sa vad o analiza macroeconomica mai ampla a D-lui. Citu pentru T1 din 2018 si previziuni, dar care sa arate, obiectiv, principalele probleme.
Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.
PSD – Marea Minciuna!!!
Interesant este ca n-am vazut deloc – si nu cred ca gresesc daca spun deloc – o analiza pe ceea ce face din punct de vedere economic Coalitia PSD-ALDE, care, nu-i asa, transpune in practica Programul PSD, care sa arate ce fel de Program e asta si ce fel de partid e asa-zisul partid de stanga numit pompos Partidul Social Democrat.
In primul rand, trebuie sa spunem ca actiunile acestui partid numai de stanga nu sunt. Ei au taiat masiv taxe si impozite, accelerand o crestere economica pe consum inceputa pe vremea Guvernului Ciolos. Or, chestia asta, taiatul taxelor si impozitelor numai masura de stanga nu e. Pe de alta parte, trecerea contributiilor sociale de la angajator la angajat nu doar ca nu e o masura de stanga, dar principalii beneficiari sunt mutinationalele, fata de care PSD perora demagogic asa-zise luari de pozitie critice. De ochii lumii neinformate, desigur!
E foarte clar ca trecerea contributiei de la angajator la angajat – cea mai ciudata masura a Coalitiei – il favorizeaza pe angajator, caruia ii lasa mai multi bani si-l defavorizeaza pe angajat, adica pe omul care traieste din salariu, care, drept consecinta, va avea salariul diminuat. O asemenea masura, de dreapta, sa ne intelegem – si de aici se vede imensa minciuna si deriva ideologica a acestui partid – avantajeaza, daca e sa vorbim de economia privata, in primul rand multinationalele si mai putin firmele romanesti. Multinationalele au si puterea financiara de a suporta costurile necesare astfel incat angajatul lor sa nu piarda la salariu – ca de castigat ceva nu se pune problema (castiga doar pe hartie), dar si asa sunt avantajate in conditiile in care consumul e in crestere, intre altele fie zis favorizand importurile. Pe cand firmele romanesti, care n-au forta financiara a multinationalelor vor avea mai degraba probleme cu forta de munca. In primul rand cresterea salariului minim, care pune probleme firmelor romanesti, nu multinationalelor, care-si permit sa suporte o astfel de marire. Pe de alta parte, costurile care pentru firmele romanesti nu sunt nesemnificative, pentru ca angajatul sa nu piarda la salariu. Din aceasta pricina, angajatul va pierde la salariu. Iar castigatorii sunt angajatorii care le vor spune angajatiilor ca n-au ce sa faca deoarece asta a hotarat Guvernul.
Sa presupunem ca un angajat la o multinationala are un salariu (net) de 2000 de lei. In urma trecerii contributiei integral pe seama sa, va plati mai mult si netul sau va scadea. Pentru multinationala – Kaufland, daca nu ma insel, a si anuntat ca va suporta costurile ca cei 16.000 de angajati ai sai sa nu piarda la salariu – nu e mare lucru sa suporte aceste costuri. Asa ca angajatul va lua tot 2000 de lei, fara sa piarda. In schimb, trendul consumului e in crestere, iar multinationala si-ar putea mari cu mult cifra de afaceri, chiar si in cazul in care ar plati 1% din cifra de afaceri, si profitul. In schimb, angajatul ramane tot cu 2000 de lei.
Sa ne gandim la o firma romaneasca, care are cifra de afaceri in scadere. O mai pui sa plateasca 1% din cifra de afaceri, adica ii deprimi si mai mult cifra de afaceri. Aceea n-are cum sa suporte costurile si angajatul va lua mai putin in mana. In schimb firma e despovarata de plata contributiei, ceea ce constituie un avantaj. Dar daca va reusi sa-si dezvolte afacerea si sa castige mai mult din business, angajatul va ramane in continuare cu salariul diminuat!!!
Deci avem asa: castigatorii sunt angajatorii, in detrimentul angajatilor, iar marii castigatori, daca nu chiar mai bine spus adevaratii castigatori, vor fi multinationalele.
Dintre cei ce lucreaza la stat, nu toti castiga din aceasta masura. Castigatorii sunt cei din Administratia Publica!! Iata ce arata Florin Citu inca din 14 iunie:
„Astazi despre cifre…
Mai exact, despre cum arata acum situatia salariilor medii nete, economie privata vs administratie publica-invatamant-sanatate (inainte de aplicarea legii salarizarii unitare..)
Surse grafic: INS
„
Cele mai mari salarii la stat (dar nu numai!) raman cele din Administratia Publica!! Pe locul 2 vine Sanatatea. De observat diferenta notabila intre salariul mediu net al celor din Administratia Publica – cel mai mare – fata de Sanatate si, sa nu mai vorbim, fata de cei ce lucreaza in Invatamant. Economia privata e pe locul 2 in clasamentul general.
Sa intregim tabloul adevaratilor castigatori de pe urma asa-ziselor masuri de stanga ale asa-zislui partid de stanga numit PSD:
1. Multinationalele
2. Administratia Publica
Asta ca sa vedem ce ideologie ascunde PSD si Programul lui!!
Nu mai vorbesc de faptul ca multinationalele sunt cele mai putin expuse la faliment, fata de firmele autohtone. Era ceva cu o masura ca daca dai faliment sau ajungi in insolventa sa nu mai poti sa-ti faci o firma. Pe cine, oare, avantajeaza si dezavantajeaza o asemenea masura? Mi se pare destul de limpede…
Pe cei din Administratia Locala i-a lasat sa-si faca ce salarii vor!! Au ajuns sa aiba niste salarii enorme fata de ceilalti – ce sa-i faci, unii sunt mai smecheri decat altii iar in pesedism obraznicul mananca praznicul. Ei chiar si daca vor pierde la salariu in urma masurii cu pricina, tot salarii mari vor avea fata de cei ce lucreaza in Sanatate sau Invatamant.
Sa vedem acum cum stam cu executia bugetara. Iata o postare a D-lui. Citu din 27 noiembrie:
„
Economia respinge programul de guvernare Dragnea!
După 10 luni, execuția bugetară arată dezastrul din economie.
1. Investițiile scad cu 30%!!!
2. Veniturile fiscale scad cu 10% (sau cu 1.3 pp din PIB)!!!
3. Deficitul bugetar este de aproape 5 ori mai mare!!! (vezi Tudose că nu sunt nebun? Ți-am recomandat să -ți notezi câteva cifre și o carte cu poze. Poate acum mă asculți)
Sursa grafic: Ministerul Finanțelor Publice
„
Contrar a ceea ce, poate, cred multi pentru PSD scaderea veniturilor fiscale nu e o problema chiar asa de mare… Eu am spus ca nu toti cei care lucreaza la stat vor fi castigatori. PSD va purcede la disponibilizari de personal, poate chiar masive, nota bene: in detrimentul propriului sau electorat. Trebuie spus ca nimic nu anunta pentru 2018 o crestere a veniturilor fiscale. N-am vazut la PSD o strategie in acest sens. Florin Citu vorbeste aici despre o posibila noua taxa in astfel de termeni:
„Dragnea si Tudose o pun de un CARITAS!
Stiati deja ca statul PSD-ist este mafiot. Nu este un secret.
Va prezint astazi o mare ticalosie a acestui stat PSD-isit. Si mai rau, e pe cale sa se repete si in 2018.
Din 2008 si pana astazi ati imprumutat statul roman impotriva vointei voastre. Ma refer la taxa de mediu/taxa de poluare/timbru de madiu/taxa de prima inmatriculare etc. Desi aveau nume diferite reprezentau aceeasi hotie brevetata de statul mafiot PSD-ist.
In 2013, celebrul premier VVP, prin OUG 9/2013 perfectiona un sistem prin care statul va fura banii din buzunar. Sova ne anunta ca destinatia acestei taxe o sa fie constructia de autostrazi si drumuri nationale si VVP aproba aceasta ordonanta, desi stia ca este impotriva directivelor UE. Alt premier PSD-ist care nu se simte bine in UE.
La sfarsitul anului , VVP senin ne anunta ca a folosit banii pentru altceva. Prin “altceva” intelegeti voi la ce ma refer. Pe ce cheltuie banii PSD de obicei?
Inca din 2009 unii dintre voi ati dat in judecata statul roman si ati castigat. Suntem in 2017, si doar dupa decizia CJUE PSD-isiti suparati se jura pe programul de guvernare ca ne dau banii inapoi. Cine ii mai crede?
Ati inteles cum sta treaba cu statul mafiot PSD-ist? Astia ne-au luat banii din 2008 si ne promit ca ii returneaza pana in 2019. In tot acest timp ei, PSD-istii, stiau ca acesti bani sunt incasati ilegal.
Dar ticalosia acestui partid nu se opreste aici. Dupa ce am analizat cererea de restituire nu o sa va vina sa credeti ce am descoperit. Astia sunt mai hoti ca Terente din Braila.
Iata ce am descoperit:
– Nu toti cetatenii care au platit taxa sunt tratati la fel. Cei care nu au actionat statul in judecata primesc banii inapoi. Si atat. Ceilalti primesc in plus si dobanda legala penalizatoare si cheltuieli de judecata.
– Nu primiti bani cash neaparat. Se fac compensari. Destept statul asta mafiot PSD-ist, nu-i asa?
Trei concluzii:
1. Statul PSD-ist s-a folosit de banii tai gratuit din 2008 si pana astazi. Daca nu ai dat statul in judecata primesti suma platita initial si atat. PSD ti-a rapit in cunostinta de cauza dreptul de face orice altceva cu banii astia – sa cheltuiesti, sa investesti, sa economisesti.
2. Vestea proasta este ca nici suma platita initial nu o mai vedeti. Pentru ca Dragnea, bandit adevarat, a scris in cererea de restituire, pe care o semnam toti, ca suntem de acord cu compensarea sumelor.
3. Statul PSD-ist stia ca ce face este ilegal. Cine ne restituie noua, celor care nu am dat in judecata statul, dobanzile pentru 8 ani de zile in care s-au folosit de banii nostri? Chiar si fara dobanzi statul are de restituit aproape 1% din PIB in 2018. E groasa rau!
Sa fie foarte clar. Romani vi se pregateste o noua taxa pentru ca PSD nu are bani sa restituie taxele platite pana acum ( de aceea se tot amana bugetul pentru 2018).
Cum se va numi noua taxa, nu mai conteaza. Dar stim sigur ca la cateva luni dupa aplicare, cineva o va anula in instanta. Si nici asta nu va conta. Cei care o platesc sa se astepte sa o primeasa inapoi in medie dupa o perioada de 8 ani (sumele vor fi mai mari ca cele din perioada 2008-2016).
#tudoselabnr#romaniitrebuiesastie
PS. Tudose s-ar putea sa renunte la noua taxa, daca ne exprimam cat mai multi impotriva acesteia.” (subl. mea)
Insa o conceptie clara a Coalitiei asupra problemei cresterii veniturilor fiscale n-am vazut si e indoielnic faptul ca aceasta ar exista. Or, daca economia raspunde la masurile PSD-ALDE prin scaderea veniturilor fiscale, atunci suntem indreptatiti sa presupunem ca masurile vor fi de disponiblizare din sectorul de stat, din intreprinderile de stat cu pierderi. In privinta Fondurilor Suverane de Dezvoltare, care ar grupa in cadrul lor ansamblul companiilor de stat, PSD n-a facut nimic… Si atunci solutia ar fi o accelerare a privatizarii acestor companii…
Deficitul bugetar e clar ca a crescut, dar mai e pana la 3% din PIB. Ingrijorator e faptul ca investitiile au scazut drastic!! Marea problema e ca nici in privinta investitiilor PSD nu are o conceptie clara, un plan adecvat de crestere a acestora. Daca vor avea loc disponibilizari cum se vor crea locuri de munca in conditiile in care trendul investitiilor e de scadere? Pe de alta parte, cum vor veni mai multi bani la buget fara investitii? Pentru ca, din cate inteleg, si investitiile straine directe sunt in scadere!!
Care e conceptia PNL? Din partea acestui partid Dl. Florin Citu, senator si economist, propune urmatoarele:
„Florin Cîţu, senator PNL: Astăzi, la comisia de buget finanțe din Senat, discutăm oug 79/2017 cu modifcările la codul fiscal (transferul contribuțiilor etc) .
Îmi voi susține amendamentele care reprezintă opinia mea pentru un cod fiscal optim după 11 luni de atac al PSD asupra economiei – cota unică de 16%.
Ce propun eu :
– reducerea poverii fiscale asupra forței de muncă cu 5.65 puncte procentuale.
– salariile brute nu trebuiesc negociate. În sectorul bugetar legea salarizării se aplică așa cum este acum. Împreuna cu măsura de reducere a poverii fiscale, apare spațiu fiscal pentru legea salarizării unitare.
– cresc contribuțiile personale către pensiile private (cei care muncesc și contribuie astăzi, contribuie mai mult la pensia proprie)
– impozit pe venit 16%
– impozit pe profit 16%
– impozit pe microintreprinderi , 1% opțional, pentru companiile cu cifra de afaceri până în 500 000 euro
– TVA 16%
#romaniitrebuiesastie„
Trebuie remarcat ca viziunea PNL e cel putin coerenta. Si trebuie spus ca e si corecta deoarece sistemul cotei unice a reusit sa aduca chiar excedent bugetar. E adevarat, pe vremea guvernarii Ponta au crescut taxele si impozitele. Ca banii nu au fost folositi cum trebuie, e alta treaba. Totusi, sistemul cotei unice a dat coerenta si o abordare unitara din punct de vedere economic.
Insa ciudat e si altceva… Interesant e ca PSD nu a venit cu o impozitare diferentiata sau progresiva, in schimb a venit cu trecerea contributiei de la angajator la angajat… Pe mine asta ma uimeste: nu vii cu o masura de stanga, cum ar fi fost de asteptat, in opozitie cu cota unica liberala, in schimb experimentezi si vrei sa aplici una de dreapta… Ce loveste in angajatii ce traiesc din salariu, care poate, mai mult decat probabil, ca i-a si votat…
De observat, totusi, ca daca pe vremea Guvernului Ponta au crescut numarul de taxe si impozite, masura care, desigur, a impovarat firmele, totusi ideea e una de stanga si au fost masuri care au adus statului excedent bugetar. Nu a fost pusa in pericol situatia macroeconomica a tarii. De asemenea a permis o crestere economica importanta. In schimb PSD-ul lui Dragnea loveste in cetateni!! In sensul acesta era si impozitul pe gospodarie, in ideea de a lua mai multi bani de la cetateni. Apoi trecerea contributiei de la angajator la angajat, care-i loveste pe angajati!!
Eu stau si ma intreb ce fel de partid e asta: PSD? Care e coerenta lui ideologica? PSD e cel mai mare partid din Romania. Poate e prea mare pana la urma… Stau si ma intreb ce fel de partid de stanga e asta… PSD numara cei mai bogati membri, unii chiar importanti care au ajuns primari si care sunt, spre exemplu, in Top Forbes… Numai sa ne uitam la Liviu Dragnea, un om bogat, cu un adevarat domeniu baronial in Alexandria, Teleorman – una din cele mai sarace zone ale tarii!! Cu excursii de vacanta in Brazilia… Este foarte interesant ce remarca maestrul Ion Cristoiu in acest editorial din 22 noiembrie:
„Dincolo de ridicolul infinit al dactilografelor strigînd împotriva Guvernului în timp ce le e gîndul la oala cu ciorbă lăsată pe plită în grija soacrei sau a portarilor care se întreabă cînd o să li se mărească și lor leafa, așa-zisa demonstrație de la Galați mi-a atras atenția prin năucelile care au fost lozincile. Cum adică Jos Ciuma roșie! Da, poate că PSD e ciumă, nu mai mult decît alte partide politice, inclusiv PNL, care a fost aliat cu Ciuma, dar a-l acuza că e o Ciumă Roșie, că are un Guvern comunist, înseamnă a jigni Comunismul. Acest clișeu, folosit și de TeFeLiștii, e cea mai tare dovadă a lipsei de creativitate și chiar de inteligență politică din partea formațiunii încăpute pe mîna penalului Ludovic Orban. Se poate spune despre actuala guvernare PSD că e coruptă, anapoda, bramburită, iresponsabilă prin absența oricărei preocupări privind investițiile, dar că e Roșie, că e comunistă, în nici un caz. PSD nu mai e de decenii un partid de Stînga, d-poi de extremă Stîngă, precum Partidul Comunist, pentru că PSD n-are altă doctrină decît cea a Îmbogățirii prin orice mijloace. A spune că PSD e un partid comunist înseamnă a avea mari probleme cu identificarea realității. Îl vede cineva pe Liviu Dragnea comunist? E vreun lider PSD de condiția modestă a unui socialist măcar? Cum să fie un partid comunist un partid ai cărui lideri stau în vile de multimiliardari, își fac vacanța în Bahamas și-și transportă fundul în Mercedesuri?” (subl. mea)
Este important de stabilit ce se intampla, de fapt, pe scena noastra politica. Pentru ca, spre exemplu, cei care ies la mitinguri antiPSD, antiguvernamentale, numai sa te duci acolo sa-i vezi si nu cred ca o sa ti se para ca sunt oameni de dreapta. Sau ca ar reprezenta Mutinationalele… Adica acei angajati atat de bine platiti din multinationale, oameni de dreapta, care vor dom’ne sa rastoarne Guvernul asta de stanga, dedicat celor multi, vorba lui Ion Iliescu. Ion Cristoiu are un editorial foarte interesant despre asemanarile dintre manifestatiile antiguvernamentale si antiIliescu din 1990 si cele din 2017:
Ponderea crescîndă a luptei extraparlamentare sau 2017 – un nou an 1990
„În zilele de 30 noiembrie și 1 decembrie 2017, întreaga presă autohtonă, în frunte cu batalionul televiziunilor de știri, a pisat mărunt-mărunt tema Dezbinării societății românești cu prilejul Zilei naționale. Fapte precum absența din tribuna oficială a liderilor PSD și ALDE – Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu –, strîngerea în Piața Victoriei a cîtorva sute de TeFeLiști, mai toți îmbătrîniți în protestele anti-guvernamentale din 2017, care par a le ține locul de orice altă înfăptuire profesională, socială și chiar conjugală, Recepția de la Cotroceni văduvită de participarea premierului, astfel încît Klaus Iohannis și-a măcănit pereților textul de negare a existenței statului paralel, negare avîndu-și temeiul în faptul că el nu-l întîlnește în timpul deplasărilor huruitoare și costisitoare din fiecare vineri după-amiază pe traseul Palatul Cotroceni – Cuibul de turturică al Răvășitoarei, au fost interpretate de moderatoare și prezentatoare îmbrăcate în ii (patriotismul înseamnă însă altceva decît folclorismul de operetă) drept un moment de Criză uriașă a societății românești, născătoare firește de o cascadă de Breaking news-uri concurate doar de cele izvorîte din starea vremii.
Eu însă nu m-am cutremurat, nu m-am îngrijorat și nici măcar nu m-am preocupat de faptele prezentate de presa noastră drept dramatice prin unicitatea lor în postdecembrism.
Și asta din simplul fapt că pentru mine, om bătrîn, care am văzut și comentat aproape zi de zi întreaga istorie postdecembristă , toate cele întîmplate în aceste zile atît pe scena politică a țării, cît și pe scena Străzii, nu sînt o premieră. Fapte asemănătoare, dacă nu identice s-au petrecut și în decembrie 1990, cînd România cunoștea din punct de vedere social- politic o situație asemănătoare celei din decembrie 2017.Despre evenimentele care au ținut de sărbătorirea Zilei naționale și de cele care au marcat comemorarea lui decembrie 1989, publicam în numărul din 22 decembrie 1990 al revistei Expres Magazin, un text ce lasă impresia c-a fost scris acum, în decembrie 2017:
„O imagine pregnantă asupra situaţiei politice din România la un an de la răsturnarea dictaturii ne-o oferă însăşi sărbătorirea în aceste zile a aniversării evenimentelor din decembrie 1989.
Comunicatele aparţinînd diferitelor formaţiuni politice, acţiunile concrete, atît ale Puterii, cît şi ale Opoziţiei, gesturile individuale şi colective se adună într-un moment care, asemenea unui focar, reflectă starea societăţii româneşti de la ora actuală.
Chiar de la început trebuie evidenţiate controversele ivite în legătură cu modul în care trebuie sărbătorită această aniversare. Nu e vorba, fireşte, de divergenţe privind programul manifestărilor sau de discuţii în legătură cu protocolul, ci de polemici violente avînd ca bază o diferenţă radicală în ce priveşte modalitatea de sărbătorire. Opoziţia a conceput aniversarea sub semnul unor acţiuni menite a exercita asupra Puterii presiuni în direcţia îndeplinirii idealurilor Revoluţiei din decembrie. Puterea le-a considerat tentative de destabilizare politică, ba chiar drept acţiuni contrare obiectivelor din decembrie trecut, insistînd pe necesitatea unei atmosfere de reculegere şi pioşenie.
Această prăpastie dintre Guvern şi Opoziţie în ce priveşte aniversarea Revoluţiei exprimă cum nu se poate mai limpede radicalizarea din ultimul timp a confruntării politice din România. Nu împărtăşim, desigur, poziţia d-lui Ion Iliescu privind necesitatea unui consens naţional. Apelul lansat în numeroase rînduri de preşedintele ţării la unitatea tuturor forţelor politice pentru depăşirea crizei cu care se confruntă România se întemeiază pe o superbă iluzie. Consensul general trebuie realizat doar în ce priveşte integritatea şi suveranitatea ţării. Restul problemelor sînt şi trebuie supuse bătăliei politice. Sub acelaşi semn, al iluziei, poate fi pusă şi chemarea domnului Ion Iliescu la ceea ce domnia-sa numeşte Opoziţie constructivă.
În logica pluripartidismului intră şi convingerea fiecărei formaţiuni de pe eşichierul politic că ea e singura în stare, dacă i s-ar da puterea, să aducă ţării belşug şi prosperitate. În acest sens fiecare formaţiune politică se străduieşte să o răstoarne pe cea ajunsă la guvernare şi să-i ia locul pentru a-şi promova propriul program. În această bătălie o formaţiune poate avea, din motive tactice, momente de armistiţiu cu guvernul. Ar fi ceea ce domnul preşedinte numeşte Opoziţie constructivă. Esenţială rămîne însă lupta Opoziţiei pentru a lua locul guvernanţilor.
Altfel spus, Opoziţia distructivă.
Urmînd incidentelor de la Alba Iulia, aniversarea Revoluţiei din decembrie 1989 a dovedit însă că fireasca bătălie pentru putere s-a încărcat cu trăsături care riscă s-o treacă dincolo de hotarele jocului politic. Între Putere şi Opoziţie s-a adîncit o suspiciune care face tot mai dificilă desfăşurarea confruntării în cadrele democraţiei. Cele două părţi se acuză reciproc de mijloace incorecte. Puterea etichetează fiecare gest al Opoziţiei parlamentare şi extraparlamentare drept încercări de subminare a intereselor naţionale. Sînt vehiculate, atît în declaraţiile Guvernului, cît şi în intervenţiile presei oficiale etichetări reamintind de perioada ascuţirii luptei de clasă: acţiunea agenturilor străine, răsturnarea ordinii de drept, afectarea intereselor poporului.
Nici Opoziţia nu duce lipsă de mijloace situate în afara jocului politic. Multe marşuri şi mitinguri au lansat slogane care îndeamnă la violenţă împotriva liderilor aleşi la 20 mai 1990, inclusiv la dispariţia lor fizică. Astfel de imbolduri la soluţionarea conflictelor politice prin uciderea adversarului nu sînt menite a îmbunătăţi imaginea noastră în lume. E suficient că prin parodia de proces intentat soţilor Ceauşescu sîntem singura ţară din Est care şi-a asasinat preşedintele. Un slogan cum e «La palatul Cotroceni/ Cîntă cucuveaua» lasă să se înţeleagă că am fi gata să procedăm la fel şi cu actualul preşedinte, riscînd să răspîndim pe glob imaginea falsă a unui popor sălbatic.
Sărbătorirea constituie un moment semnificativ şi în ce priveşte ponderea mijloacelor de luptă politică în România de azi. Mitingurile antiguvernamentale, marşurile de protest, grevele studenţeşti dovedesc tot mai clar deplasarea Opoziţiei din Parlament în stradă. Contrar celor susţinute de guvern, mitingurile, grevele, demonstraţiile antiguvernamentale şi antiprezidenţiale nu sînt acţiuni destabilizatoare. Ele se înscriu printre mijloacele de confruntare politică din orice democraţie autentică. Din acest punct de vedere, ele au aceeaşi legitimitate ca şi votul negativ din Parlament. S-ar putea spune că existenţa lor nu pune la îndoială, ci, dimpotrivă, întăreşte ordinea de drept din România.
Ponderea tot mai crescîndă a contestării extraparlamentare a Puterii exprimă însă o realitate politică, dacă nu îngrijorătoare, atunci cel puţin ciudată. Principala sa cauză trebuie căutată în neîncrederea unei părţi a populaţiei în Parlamentul ales la 20 mai 1990. Acest sentiment provine, pe de o parte, din credinţa multora că alegerile nu au exprimat adevărata opţiune a ţării, iar pe de alta, din convingerea că Opoziţia este practic inexistentă în Parlament. S-ar putea spune că această lipsă de pregnanţă a Opoziţiei îşi are cauza în majoritatea zdrobitoare deţinută de partidul de guvernămînt. Dar chiar şi în aceste condiţii, Opoziţia parlamentară nu a reuşit să se detaşeze, dacă nu ca o forţă capabilă să respingă o lege avansată de guvern, atunci măcar ca o forţă în stare să lupte împotriva ei pînă în pînzele albe. Atît Televiziunea cît şi presa ne oferă imaginea unui Parlament în care bătălia se duce nu între diferitele formaţiuni politice, ci între diferite persoane.””
Este adevarat, se aseamana. Dar care sunt, totusi, deosebirile? In 1990 oamenii manifestau impotriva criptocomunismului intruchipat, in viziunea celor ce se aflau in strada, de FSN si Ion Iliescu. Or, acum despre ce criptocomunism sa mai vorbim, in conditiile in care „PSD nu mai e de decenii un partid de Stînga, d-poi de extremă Stîngă, precum Partidul Comunist”? Chiar si lozinca „Romania moare!” e una de stanga. Trebuie sa remarcam o inversare a situatiei fata de 1990. Atunci, dupa o victorie zdrobitoare a FSN-ului si a lui Ion Iliescu in alegerile din 20 mai, Opozitia (si pe atunci fragmentata) trebuia sa se manifeste cu pregnanta pentru a nu se pierde. Insa pe atunci exista, totusi, o logica de dreapta in actiunile Opozitiei, in mitingurile si marsurile de protest. Transformarea PSD intr-un partid ce nu prea mai e de stanga tinde sa schimbe aceasta logica. Antipesedismul exista, insa conturul sau ideologic nu e foarte clar.
Merita o analiza aprofundata ceea ce se intampla astazi. Voi da doar unele idei la care m-am gandit… Spre exemplu, lupta anticoruptie, referitoare la coruptia mare si medie, e de stanga pentru ca infaptuieste un act de justitie (dreptate) sociala. Organul acestei lupte e DNA. Stanga, adica PSD si ALDE, il definesc ca stat paralel… Imbogatirea prin orice mijloace, cum spune maestrul Cristoiu, in niciun caz nu e de stanga. Dar asta caracterizeaza PSD-ul. Cei care au iesit in strada sustinand anticoruptia si protestand, de exemplu, impotriva Ordonantei 13 nu se poate spune ca sunt de dreapta. Ei au sustinut un act de justitie sociala. Au protestat, spre exemplu impotriva unui prag de 200.000 de lei noi pentru abuzul in serviciu. Era o placarda pe care scria ca in felul asta ai voie sa-ti insuesti necuvenit, adica sa furi, 199.999 lei fara sa fi tras la raspundere! Nu trebuie sa ne grabim a concluziona ca acesti tineri, Tefelistii, cum ii numeste maestrul Cristoiu, au iesit in strada ca sa lupte impotriva unei Stangi criptocomuniste, cum se intampla in 1990. In 1990 erau multi impotriva FSN, actualul PSD, deoarece se gandeau ca Iliescu, omul rusilor – parere intemeiata pe faptul ca Iliescu invatase in tineretea sa revolutionara in URSS -, ar dori restauratia comunismului in Romania. In ceea ce-l priveste pe Liviu Dragnea, fost pedist, nici nu putem sa spunem, bazat pe o parere intemeiata pe realitate, ca ar fi omul rusilor. N-am auzit sa fie implicat intr-un scandal de spionaj, sau sa aibe legaturi cu Rusia, sau sa fi invatat in URSS. Dimpotriva, a fost, nu-i asa, colegul de partid al lui Traian Basescu. In 1990, cel putin din punctul asta de vedere, lucrurile erau destul de clare. Si justificate!! Nu acelasi lucru se poate spune despre perioada actuala si despre, hai sa-i zic asa, FSN-ul actual, adica PSD-ul de azi. De asemenea, alegerile din 2016 n-au cum sa fie constestate ca si prestatia foarte slaba din punct de vedere electoral a PNL pe parcursul anului 2016. Si sa nu uitam, daca in 1990 „Principala sa cauză trebuie căutată în neîncrederea unei părţi a populaţiei în Parlamentul ales la 20 mai 1990. Acest sentiment provine, pe de o parte, din credinţa multora că alegerile nu au exprimat adevărata opţiune a ţării”, in 2016 Guvernul nu a fost unul PSD, ci de tehnocrati, sub conducerea D-lui. Ciolos, pupilul politic de suflet al D-lui. Iohannis!!! Acest Guvern a organizat alegerile. Chestia cu contestatul alegerilor din 2008, cand a castigat a doua oara Traian Basescu, a fost opera Coalitiei PSD-ALDE, mai bine zis a PSD, fara insa a aduce argumente zdrobitoare in acest sens. Doar suspiciuni de genul: ce a cautat Codruta Kovesi acasa la Gaby Oprea, taman in ziua scrutinului?
In 1990 Opozitia avea niste personalitati marcante ale rezistentei anticomuniste, mari figuri morale precum, ca sa dam un exemplu, cel mai cunoscut si poate cel mai marcant, Dl. Corneliu Coposu. Pe cand acum Opozitia nu prea are asa ceva. Nu are un mare reper moral. Sau mai multe figuri care sa se constituie in repere morale de netagaduit si care sa se manifeste in spatiul public cu pregnanta. De asemenea, nici Puterea nu are personalitati de genul lui Ion Iliescu. Liviu Dragnea e departe de a fi de calibrul politic al lui Ion Iliescu. Calin Popescu Tariceanu, la fel. Indiferent ce spun unii si indiferent de simpatiile sau antipatiile politice ale unora si altora, Ion Iliescu a fost o mare figura morala pentru Stanga postdecembrista in sensul ca aveai cu el garantia unei politici de stanga in Romania si nu intamplator a reusit sa castige si in 2000 alegerile. S-a impus prin statura sa politica, captand increderea electoratului. In ceea ce priveste Opozitia actuala, nu mai vorbesc de incercarea de transformare a lui Ciolos intr-un reper moral prin Platforma sa Romania 100.
De aceea e destul de greu de caracterizat situatia poltica actuala. Neclara, de altfel.
Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.
Oamenii nu sunt lamuriti cum stau lucrurile. Sa ne aducem aminte ce a facut Guvernul Ciolos ca sa intelegem mai bine cum merg lucrurile pe la noi…
Sigur, acum e la moda, si nu pe nedrept, critica la adresa PSD-ALDE si la Guvernul Tudose. Insa pentru a vedea cum merg de fapt lucrurile si cum s-a pornit cresterea nesustenabila pe consum ar trebui sa ne intoarcem la Guvernul Ciolos si sa ne amintim ce masuri la luat. Fac o paranteza ca sa spun ca, probabil, multora nu li se pare mare lucru. Totusi, nu e chiar asa. Anul 2016 a fost unul electoral si populismul a inceput sa-si spuna cuvantul.
In primul rand as spune ca a avut loc o marire cu 200 de RON, fara legatura cu productivitatea muncii, a salariului minim – v. aici – si doua rectificari bugetare cu scopul clar de a stimula, tot nesustenabil, consumul.
Iata ce spunea Florin Citu la vremea respectiva si e important sa citim pentru ca sa intelegem bine:
Dupa cum spuneam, guvernul Ciolos ignora informatia oferita de 2007/2008
August 10, 2016
„Va aduceti aminte ce s-a intamplat cu deficitul bugetar in 2009? Nu? Va spun eu. Aproape s-a triplat. De ce? va spun tot eu. Il mai tineti minte pe Dl Tariceanu? Da? ok. Domnia asa a angajat vreo 400 mii oameni la stat pe salarii mult mai mari decat in piata. Am inteles ca domnia sa le spunea “experti” si era musai sa fie platiti foarte multe pentru ca altfel riscam sa ii fure companiile straine (am mai auzit eu asta undeva? )
Buuuuun. De ce va zic eu asta? Pai in timp ce asistam la o lupta in declaratii intre actuali si fosti ministri (mai soft asa ca nu se stie cand ii pune viata sau partidul sa lucreze impreuna), baietii si fetele de acolo cresc salariile la 7.8% din PIB.
Va si aud. Pai e rau? Da. Foarte, foarte rau. Al dracului de rau. In 2007 erau la 6.5% din PIB si in 2008 au ajuns la 8.4% din PIB DOAR pentru ca a scazut PIB-ul nominal in trimestrul 3. Acum PIB-ul CRESTE.
Ok. Nu o spune BNR. Nu o spune Consiliul Fiscal. O spun eu. Ce se intampla cu evolutia salariilor la stat vs productivitate este o crima pentru viitorul economiei si al nostru. Gata. Am spus-o. Acum nu am cum sa o retrag.
Sa va spun cum se va intampla. Intr-un an, doi, trei in timp ce salariile la stat mai cresc ca procent din PIB, economia o sa incetineasca ritmul de crestere. Implicit o sa ai un deficit bugetar mai mare (nu intru in detalii, trust me, asa o sa fie). Acel deficit mai mare o sa fie nevoie sa fie finantat. Si ai doua variante- taxezi generatia curenta sau pe cea viitoare (imprumuturi). Avem o singura sansa sa aruncam taxele pe aia din viitor (treaba lor frate, sa se descurce)- sa nu incetineasca economia atunci incetineste si economia globala. Daca se intampla asa, ghinion pentru noi. O sa platim taxe mai mari.
Hmm oare am prevazut asa ceva despre acest guvern anul trecut? ia vedeti aici:
https://florincitu.wordpress.com/2015/11/27/guvernul-ciolos-ignora-experienta-din-20072008/
https://florincitu.wordpress.com/2015/11/18/deficite-livreaza-oricine/
Guvernul Ciolos ignora experienta din 2007/2008
„Cresterea cheltuielilor, in special cu salariile, a dus la un deficit din ce in ce mai mare in 2007 si 2008. In 2009 scaderea veniturilor si rigiditatea cheltuielilor (nu puteai sa tai salariile) a dus la un deficit bugetar record ca procent din PIB si Romania a intrat in default intern. O sa auzim ca de data aceasta lucrurile stau diferit.
O sa auzim ca ei sunt experti si stiu mai bine. Dar nu este asa. Astazi economia eate mult mai fragila. In 2009 datoria publica era la 13% din PIB astazi este la 40% din PIB. Pentru a nu repeta experienta 2009-2010 guvernul Ciolos trebuie sa livreze surplus la buget in 2015 si 2016.
Raport asupra rectificarilor bugetare din 2016
„Raportul poate sa fie accesat aici raportciturectificaribugetare2016
Raport asupra rectificarilor bugetare din 2016
Florin V. Cîţu
14 Ianuarie 2017
Bucuresti, Romania
Structura Raport
I. Scurt istoric al situatiei economice in 2016
II. Analiza economica obiectiva a rectificarilor bugetare din 2016
III. Considerente de alta natura legate de rectificare bugetara din 23.11. 2016
IV. Implicatii generate de declaratiile politicienilor
V. Concluzii
VI. Propuneri
I. Scurt istoric al situatiei economice in 2016
In primul semestru din 2016 produsul intern brut s-a majorat cu 5,2% ca urmare a contribuției pozitive a cererii interne (7,3 %). Cererea internă s-a bazat, în principal, pe creșterea consumului populației cu 10,2%. Formarea brută de capital fix (investiţii brute) s-a majorat cu 7,4% faţă de semestrul I 2015. Creşterea investiţiilor brute a fost mai evidentă în trimestrul II (+10,7%), fiind cu peste un punct procentual superioară celei a consumului final (9,6%).
Exportul net a contribuit negativ la creşterea reală a produsului intern brut cu 2,1 procente în condiţiile majorării exporturilor de bunuri şi servicii cu 7,0% şi a importurilor de bunuri şi servicii cu 11,6%.
Pe latura ofertei este de evidenţiat creşterea valorii adăugate brute din toate sectoarele economice: agricultură (10,1%), servicii (7,0%), construcţii (4,9%) şi industrie (1,8%). Impozitele nete pe produs s-au majorat cu 2,9%.
La nivelul primelor 11 luni ale anului curent volumul producţiei industriale s-a situat cu 0.4% peste nivelul realizat în aceeaşi perioadă din 2015.
În primele 11 luni ale anului 2016, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 3441 milioane euro, comparativ cu 1237 milioane euro în perioada ianuarie – noiembrie 2015;. Investiţiile străine directe au totalizat 3 928 milioane euro.
În 2016 comparativ cu 2015, preţurile de consum s-au redus, în medie, cu 1,55%. Inflaţia anuală a înregistrat în luna decembrie o rata de -0,55%.
În prima parte a lunii august 2016 a fost aprobată Ordonanța Guvernului nr.14/2016 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2016. Ca urmare a acestei rectificări bugetare estimarea deficitului bugetului general consolidat pe anul 2016 s-a menținut la nivelul de 2,8% din PIB în termeni cash. A doua rectificare bugetară pe anul 2016 a tinut de cont analiza rezultatelor bugetare pe perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2016: un deficit de 3,7 miliarde lei, respectiv 0,49% din PIB.
Cheltuielile bugetului general consolidat au crescut în termeni nominali cu 4% față de aceeași perioadă din anul precedent.
Veniturile bugetului general consolidat au fost cu 2% mai mici în termeni nominali față de aceeași perioadă a anului precedent.
Deficitul bugetar pentru 2016 este estimat la 2.6% din PIB mai mic decat cel bugetat de 2.8%. din PIB.
II. Analiza economica obiectiva a rectificarilor bugetare din 2016
Rectificarile bugetare au fost folosite de cele mai multe ori politic. Acestea au reprezentat mereu un instrument politic puternic, mai ales in anii electorali.
Totusi, exista si un rationament economic pentru a face aceste rectificari in timpul unui an fiscal. Nimeni nu poate sa estimeze perfect viitorul. In timpul anului, din mai multe motive, executia bugetara poate sa difere de cea prognozata, aprobata in Parlament. Diferente pot sa apara atat la cheltuieli dar mai ales la venituri. Astfel, venituri mai mari decat cele estimate pot sa fie distribuite catre plata datoriei publice sau cresterea unor cheltuieli publice- rectificare pozitiva. In cazul unor venituri mai mici decat cele estimate se pot lua doua deicizii: sa termini anul cu un deficit bugetar mai mare sau sa faci rectificari in timpul anului prin care reduci din cheltuieli ( rectificare negativa).
In 2016 au fost facute doua rectificari bugetare, OG nr.14/10.08.2016 si OUG nr.86/23.11.2016, ambele pozitive.
1) Rectificare bugetara OG nr.14/10.08.2016
Executia bugetara pana la acel moment nu justifica, din punctul meu de vedere, o rectificare bugetara pozitiva. Veniturile bugetului consolidat erau sub cele obtinute in aceeasi perioada a anului 2015. Veniturile fiscale pe primul semestru erau peste nivelul bugetat cu 2 puncte procentuale dar mai mici decat cele obtinute in aceeasi perioada a anului 2015. Veniturile nefiscale erau cu 9,0% sub programul de încasări aferent semestrului I și cu 6,6% mai mici comparativ cu încasările din semestrul I 2015. Performanta slaba la nivelul bugetului consolidat este rezultatul performantei foarte slabe la nivelul veniturilor nefiscale dar mai ales la capitolul “Sume primite de la UE in contul platilor efectuate si prefinantare” (fonduri europene).
Avand in vedere ca executia bugetara nu justifica, in opinia mea, o rectificare bugetara pozitiva guvernul a folosit un lucru pe care l-am vazut si condamnat si la alte guverne- a majorat estimarea de venituri pentru intreg anul 2016. Estimarea de venituri suplimentare se baza, totusi, la acel moment pe cateva elemente credibile : crestere economica mai mare decat estimata initial, venituri fiscale mai mari de pe urma cresterii economice mai mari.
Trebuie remarcat ca aceasta rectificare bugetara prezinta foarte clar si transparent de ce a fost necesara, “Adoptarea unor acte normative care au prevederi referitoare la majorări sau modificări salariale”. Din punct de vedere macroeconomic consider ca a fost o decizie gresita. Au fost crescute cheltuilelile permanente pe baza unor estimari de venituri mai mari in timp ce executia bugetara era sub asteptari (vezi https://florincitu.wordpress.com/2016/08/12/nimic-nu-este-gratuit-totul-are-un-cost-real-sau-de-oportunitate/ .) Astfel, poate nu in anul 2017 dar in urmatorii ani exista probabilitatea foarte mare ca o parte din aceste cheltuieli permanente sa fie taiate.
Rectificarea bugetara pozitiva OG nr.14/10.08.2016 nu se justifica, in opinia mea, daca se lua in considerare evolutia executiei bugetare pana in acel moment. Dar a fost o rectifiare bugetara facuta transparent si care a prezentat in detaliu motivele care au stat la baza cresterii cheltuielilor publice. In acelasi timp, chiar daca estimarea veniturilor pentru 2016 era opimista, avand in vederea ca mai erau 4 luni probabilitatea ca aceasta estimare sa fie realizata era relativ mare.
2) Rectificare bugetara OUG nr.86/23.11.2016
Pe 23 noiembrie 2016 guvernul a anuntat a doua rectificare bugetara pentru 2016. La fel ca si rectificarea din august 2016 si aceasta era una pozitiva in sensul ca erau crescute cheltuielile si veniturile la bugetul consolidat.
Aceasta rectificare bugerara a surprins in primul rand prin faptul ca venea cu o luna inainte de incheierea anului 2016. In acest capitol din raport ignor faptul ca a fost facuta in plina campanie electorala.
Rectificarea bugetara pozitiva din 23.11.2016 porneste de la o situatie a veniturilor bugetului general consolidat asumata de 2% sub anul precedent. La aceea data se stia deja ca la 31 Octombrie 2016 veniturile din fondurile europene erau cu 9.000 milioane mai mici fata de suma bugetata pentru 2016. Mai mult, avand in vedere ca rectificarea bugetara se face in ultimele zile ale lunii noiembrie 2016 este evident ca existau deja date pentru primele 2 saptamani ale lunii si se stia ca situatia veniturilor din fonduri UE nu se imbunatatea. Din contra.
O rectificare bugetara pozitiva inseamna ca in timpul anului guvernul creste, peste ceea ce era bugetat, cheltuielile pentru anumite ministere. Acest lucru se poate face, se justifica, doar daca exista venituri mai mari la buget. Datele arata ca veniturile la buget per total erau sub cele bugetate, in special cele de la fonduri UE. Astfel pentru a face o rectificare bugetara pozitiva era nevoie de estimari de venituri mai mari pana la sfarsitul anului.
Rectificarea bugetara pozitiva din 23 noiembrie 2016 sustine cheltuieli mai mari pe baza unor estimari de crestere a veniturilor tocmai in sectorul unde deja exista o nerealizare de 9 miliarde lei: “Principalele venituri ale bugetului de stat care se majorează în urma rectificării bugetare sunt:- sume primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări aferente cadrului financiar 2014-2020: +1.090.6 milioane lei”;. Asta insemna ca in luna decembrie 2016 veniturile din sume primite de la UE si alti donatori in contul platilor efectuate ar fi trebuit sa creasca cu 10 miliarde lei.
Estimarile de incasari vin de obicei de la ministere. Totusi, in viziunea mea, nu exista niciun scenariu in care un sector unde in primele 11 luni executia bugetara arata venituri cu 95% mici decat cele bugetate sa treaca la o executie bugetara de 110% in luna 12-a. Mai ales cand vorbim de aproximativ 11 miliarde de lei. Aceasta ipoteza pe care s-a bazat rectificarea bugetara din noiembrie 2016 trebuie explicata deoarece fara aceasta estimare de venituri mai mari la “Sume primite de la UE in contul platilor efectuate si prefinantare” rectificarea bugetara din nu s-ar fi putut face.
Rectificarea bugetara pozitiva OUG nr.86/23.11.2016 nu se justifica, in opinia mea, avand in vedere datele despre evolutia executiei bugetare prezentate public pana in acest moment. Fata de rectificarea bugetara din August 2016 aceasta rectificare a fost mai putin transparenta si ridica mai multe semne de intrebare. Aceste semne de intrebare apar mai ales in legatura cu estimarile de venituri fara de care aceasta a doua rectificare nu ar fi fost posibila.
In sectiuna VI Propuneri din acest raport nominalizez persoanele care trebuie audiate pentru a putea intelege ipotezele care au stat la baza acestor estimari.
III. Considerente de alta natura legate de rectificare bugetara din 23.11. 2016
A doua rectificare bugetara din 2016 a venit neasteptat. Pe de-o parte clasa politica era in campanie electorala iar pe de alta parte mai erau doar 36 de zile pana la finalizarea anului fiscal 2016. Surpriza a fost si mai mare cand s-a vazut ca rectificarea bugetara facuta prin OUG nr.86/23.11.2016 era una pozitiva. Acest lucru insemna ca prin rectificare se cresteau cheltuielile totale la buget iar presupunerea de baza era ca acest lucru se face in baza unor venituri mai mari care urmau sa ajunga la buget.
Desi surprinzatoare pentru toata societatea, rectificarea bugetara nu era o surpriza pentru Presedintele PSD Liviu Dragnea.
In 23 noiembrie 2016, ziua in care a fost prezentat OUG nr.86/23.11.2016, domnul Liviu Dragnea posta pe Facebook urmatorul mesaj:
“Solicit Guvernului să aloce la rectificarea bugetară banii necesari pentru a plăti în avans subvențiile către fermieri. Este o măsură bună pe care PSD a prevăzut-o în programul de guvernare. Guvernul ZERO are 29 de miliarde necheltuiți și acești bani ar trebui să meargă către români. Ar fi și o reparație pentru disprețul cu care tehnocrații i-au tratat pe fermieri în 2015, întârziind cu 8 luni plata subvențiilor”
Tot pe 23 noiembrie 2016 domnul Liviu Dragnea posta pe Facebook inregistrarea emisiunii din 22 noiembrie la B1 TV, realizator Silviu Manastire unde spunea, cu exact o zi inainte de anuntarea rectificarii bugetare:
Liviu Dragnea “Au avut programul de dezvoltare locala pornit de mine. L-au stopat in Septembrie dupa ce se cheltuisera toti banii 3 miliarde, au deja facturi de 1.3 miliarde. Sper sa le dea banii. Si mai pot face ceva. Sa aduca cheltuieli de anul viitor anul asta. Sa pot plati toata subventia pentru fermieri in avans.”
Iar pe 25 noiembrie 2016, ziua in care s-a votat in guvern OUG nr.86/23.11.2016, domnul Liviu Dragnea spunea in emisiunea ZF live urmatorul lucru:
Liviu Dragnea “ I am cerut premierului Dacian Ciolos de asta primavara, de asta vara, sa tina cont la rectificarile bugetare sa suplimenteze sume pentru acest program (PNDL) pentru ca cei 3 miliarde vor fii absorbiti pana in August, Septembrie”
Cristian Hostiuc:” Si n-a vrut”
Liviu Dragnea “N-a vrut. Acuma, sigur banuiesc ca astazi, ca nu stiu ce au facut la sedinta de guvern, au alocat 1.2 miliarde acolo …”
Aceste declaratii sunt importante prin prisma a doua aspecte:
- la rectificarea bugetara din noiembrie 2016 au primit cei mai multi bani exact ministerele mentionate explicit de domnul Liviu Dragnea, si mai ales sumele prezentate de acesta public – Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice 1.25 miliarde lei si Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale 1.1 miliarde lei. Sumele pentru PNDL si subventii in agricultura reprezinta aproxiamti 2.4 miliarde lei, adica 84% din totalul sumelor suplimentate la aceasta rectificare bugetara.
- declaratiile au fost facute exact in timpul in care Guvernul Ciolos anunta rectificarea bugetara
Avand in vedere detaliile despre buget si finante din programul de guvernare al PSD prezentat public in toata campania electorala si prezenta in ministerul de finante a doi secretari de stat , unul la directia de buget, este imposibil de crezut ca atunci cand cerea imperativ aceasta rectificare domnul Liviu Dragnea nu stia situatia executiei bugetare la zi.
In sectiuna VI Propuneri din acest raport cer ca domnul Liviu Dragnea, avand in vedere cele prezentate aici in secitunea III din raport, sa fie audiat de comisiile reunite pentru buget si finante ale Camerei Deputatilor si Senat.
IV. Implicatii generate de declaratiile politicienilor
Romania este a doua cea mai saraca tara din Europa. In acelasi timp Romania este tara cu cea mai mare crestere economica din UE in ultimii 2 ani. Aceasta evolutie a atras atentia, investitorilor, institutiilor internationale financiare asupra potentialului Romaniei. Pe langa acesta crestere economica acestea au fost atrase de promisiune mentinerii stabilitatii macroeconomice si a predictibilitatii codului fiscal .
In acest context in care totul pare perfect declaratii alarmante din partea unor politicieni cu functii de respundere sunt devastatoare si mai ales ne costa. Avem ecoul situatiei generate de ce s-a intamplat in Moldova unde au disparut 1 miliard de dolari. Diferenta este ca acolo au disparut bani privati iar la noi se fac acuzatii ca au disparut bani de la buget. Clarificarea cat mai rapida a situatiei poate reduce costurile de imagine pe care le platim in acest moment.
Sa nu uitam ca desi avem o crestere economica importanta la gestionarea fondurilor europene nu suntem chiar premianti. Fondurile europene raman in continuare o sursa importanta de venituri si in programul PSD. Este necesar sa clarificam rapid rectificarea bugetara din noiembrie si executia bugetara pentru 2016 deoarece atat timp cat exista suspiciuni asupra acestui sector CE s-ar putea sa reactioneze reducand alocatiile pe FE. Trebuie sa invatam din greselile trecute.
V. Concluzii
Concluziile la care ajung dupa elaborarea acestui raport nu sunt de natura politica. Sunt concluziile mele inainte de a valorifica rezultatele propunerilor prezentate in Capitolul VI din raport.
In raport am urmarit prezentarea obiectiva a faptelor.
- Sunt neprofesionaliste si lipsite de responsabilitate declaratiile unor oameni politici aflati in functii cheie care genereaza prejudiciu de imagine Romaniei. Expresii de genul “gaura la buget” nu sunt benefice nici macar din punct de vedere politic, ele generand foarte multa confuzie si mai ales neincredere tuturor partenerilor nostri. De aceea, sugerez ca declaratii legate de un domeniu atat de sensibil, bugetul si finantele publice, sa fie evitate.
- Din punctul meu de vedere nu exista rea credinta sau transmiterea si elaborarea unor informatii publice in sensul legii raspunderii ministeriale. Cele doua rectificari facute in 2016 au fost aduse la cunstiinta tuturor factorilor implicati in procesul de elaborare si gestionare a bugetului consolidat. Inclusiv a celor politici. Mai mult decat atat, PSD, partidul care acuza, a avut secretari de stat la minsterul de finante si erau informati asupra executiei bugetare la zi.
- Pe baza informatiilor de pana acum PSD nu a initiat o motiune simpla la adresa minstrului de finante pentru cea de-a doua rectificare. Din contra, Presedintele PSD Liviu Dragnea a cerut public aceasta rectificare si a indicat ce ministere sa primeasca mai multi bani.
- Rectificari bugetare eronate, pozitive sau negative, exista in toata lumea. Asta pentru ca nimeni nu poate estima viitorul perfect. Mai ales in economie. Deciziile luate pe baza acestor estimari in vederea rectificarilor bugetare, pozitive sau negative, sunt luate de oameni de stat. De aceea consider ca premierul Dacian Ciolos trebuie sa explice decizia de oportunitate care a stat la baza rectificarii bugetare din 23.11. 2016. Dansul poate explica ce s-a intamplat la fondurile europene si de ce au fost crescute cheltuielile la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice cu 1.25 miliarde lei si la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale cu 1.1 miliarde lei
- In opinia mea nu cred ca au fost falsificate datele care au stat la baza rectificarilor bugetare. Totusi, este important ca Ministerul Fondurilor Europene sa explice estimarea de crestere a veniturilor cu 1 miliard de lei in luna decembrie 2016.
- Aceasta experienta din 2016 cu doua rectificari bugetare, mai ales ultima, arata ca este necesar ca fiecare rectificare bugetara sa fie tratata cu responsabiliate, transparenta si impartialitate. Ca sa nu mai genereze ce a generat rectificarea din noiembrie 2016 la cateva luni dupa.
Concluziile prezentate reprezinta opinia mea in urma documentelor studiate de mine si analiza declaratiilor publice ale protagonistilor.
VI. Propuneri
Avand in vedere ca PSD ne-a prezentat deja intrebarile pe care le va pune in comisiile reunite de buget si finante si luand in considereare cele prezentate de mine in raportul meu voi inainta comisiilor reunite urmatoarele propuneri:
- Prezentarea in comisii a procesului verbal de predare-primire de la Ministerul Finantelor semnat de fostul ministru si actualul minstru. Va fi edificator pentru toata lumea daca acest document a continut si problema care a generat aceasta dezbatere. Daca da, atunci Ministrul Finantelor trebuie sa explice de ce l-a semnat si de ce si-a asumat situatia de fapt.
- Stenogramele colegiului de conducere a ministerului de finante in care au fost prezentate materialele pe baza carorara s-a facut rectificarea bugetara din 23.11.2016. Trebuie sa vedem daca a fost cineva impotriva si daca cineva a avut obiectii.
- Audierea celor doi secretari de stat membri PSD, Daniela Pescaru -Ministerul Finanţelor Publice-Direcția generală de programare bugetară si Enache Jiru. Este esentiala audierea celor doi pentru ca ei au participat si la elaborarea programului PSD de guvernare si asta inseamana ca dl Liviu Dragnea avea toate informatiile despre rectificarile bugetare.
- Audierea domnului Viorel Stefan, actualul ministru de finante si presedintele comisiei de buget finante la camera deputatilor la data rectificarii bugetare. Este necesara marturia dumnealui din cel putin doua puncte de vedere: daca stia in noiembrie 2016 de rectificare de ce nu a sesizat atunci problema ridicata acum si dorim o lamurire despre procesul de predare primire semnat de domnia sa.
- Audierea domnului Vasile Dancu, Ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice . Domnia sa trebuie sa prezinte nota de fundamentare care a stat la baza solicitarii rectificarii bugetare pentru ministerul pe care il conducea in noiembrie 2016. In acelasi timp este important sa fie prezentata comisiei lista cu proiectele si primariile care au primit fonduri in decembrie 2016 din aceasta rectificare.
- Audierea domnului Dumitru Daniel Botănoiu, secretar de stat in Ministerul Agriculturii si membru PSD, pentru a prezenta comisiilor reunite nota de fundamentare care a stat la baza rectificarii bugetare din noiembrie 2016 si prin care s-au platit in avans subventiile pentru fermieri. In acelasi timp domnul Dumitru Daniel Botănoiu trebuie sa spuna comisiei daca l-a informat pe domnul Liviu Dragnea de situatia subventiilor pentru fermieri.
- Audierea la comisiile reunite pentru buget si finante ale camerei deputatilor si a senatului a presedintelui PSD, Liviu Dragnea. Din pozitiile publice, pe care le-am prezentat in materialul meu, declaratiile dansului au fost indubitabile. Liviu Dragnea a cerut guvernului si premierului Dacian Ciolos in mod imperativ rectificare bugetara pentru cele doua ministere, cel al Dezvoltarii si cel al Agriculturii. Este necesara o clarificare din partea dansului pentru cel putin 3 aspecte
-
a) A exercitat presiuni auspra premierului Ciolos pentru a se face aceste rectificari in plina campanie electorala si cu o luna inainte de finalizarea exercitiului bugetar?
-
b) Era in noiembrie 2016 informat, cand elabora programul PSD de guvernare, in legatura cu executia bugetara? In fond avea avea 2 secretari de stat in guvern la Ministerul de Finante.
-
c) Este constient domnul presedinte al PSD Liviu Dragnea de implicatiile declaratiilor domniei sale despre o presupusa gaura de 14 miliarde lei din bugetul tarii pentru Romania pe pietele internationale? Cine suporta costuri mai mari de finantare pe pietele internationale in urma acestor declaratii si cum considera dansul ca putem repara acest prejudiciu de imagine?”
Eu vreau sa fiu extrem de clar: NU VOM MENAJA ABSOLUT DELOC GUVERNUL TUDOSE SI PSD-ALDE. DAR TREBUIE SPUS ADEVARUL.
Eu cred ca asa e normal si moral, sa spunem adevarul.
Anul 2016 a fost unul electoral si s-a marit consumul, dupa cum lesne se poate constata. Cresterea pe consum, cu semne deteriorare a balantei de plati a inceput din 2016. De observat ca spre sfarsitul lui noiembrie 2016 veniturile erau cu 2% mai mici decat in 2015 si deci nu se impunea o rectificare pozitiva. Iar la prima rectificare bugetara, cea din august, iata cum au stat lucrurile: „Veniturile fiscale pe primul semestru erau peste nivelul bugetat cu 2 puncte procentuale dar mai mici decat cele obtinute in aceeasi perioada a anului 2015. Veniturile nefiscale erau cu 9,0% sub programul de încasări aferent semestrului I și cu 6,6% mai mici comparativ cu încasările din semestrul I 2015. ” – deci atat veniturile fiscale cat si nefiscale erau mai mici decat in perioada similara a lui 2015!! Ca si acum, fata de perioada similara anului trecut…
Pe de alta parte, sa vedem cum a stat balanta de plati. Azi, BNR ne spune ca:
„În perioada ianuarie – septembrie 2017p, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 4 191 milioane euro, comparativ cu 2 885 milioane euro în perioada ianuarie – septembrie 2016; în structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 1 700 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 42 milioane euro, balanța veniturilor primare s-a încheiat cu un deficit mai mic cu 562 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai redus cu 210 milioane euro. ” – v. mai pe larg aici.
Sa vedem cum a stat balanta de plati anul trecut – iata ce ne spune Dl. Citu:
„În primele 11 luni ale anului 2016, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 3441 milioane euro, comparativ cu 1237 milioane euro în perioada ianuarie – noiembrie 2015;. Investiţiile străine directe au totalizat 3 928 milioane euro.”,
iar despre exportul net:
„Exportul net a contribuit negativ la creşterea reală a produsului intern brut cu 2,1 procente în condiţiile majorării exporturilor de bunuri şi servicii cu 7,0% şi a importurilor de bunuri şi servicii cu 11,6%.” (subl. mea)
Cu alte cuvinte, in 2016 am avut o situatie similara celei de anul acesta. Deosebirea a fost ca PSD-ALDE a exacerbat populismul si cresterea consumului si deci cresterea economica pe consum, marind si mai mult aceste deficite. Cu alte cuvinte a accelerat cresterea acestor deficite intr-o perioada de numai 7-8 luni de zile.
Insa nu se poate sa nu retinem ca se continua o evolutie, ca sa-i zic asa, inceputa de anul trecut, sub Guvernul Ciolos si care, lesne de constatat, n-a folosit cu nimic din punct de vedere electoral PNL-ului. Cine a castigat alegerile, se stie…
Practic, ce face PSD-ALDE acum e sa continue, cel putin strict economic vorbind, acelasi trend inceput sub Ciolos, insa lacomindu-se mult mai mult, daca imi e permis sa folosesc o astfel de expresie. Spre exemplu, ei vor acum sa creasca, tot nesustenabil, salariul minim la 1900 de lei. De observat ce crestere galopanta a salariului minim din 2016 incoace – lucru ce nu poate aduce decat inflatie, ceea ce si constatam azi.
De asemenea, putem constata ca la baza unui asemenea populism a fost Liviu Dragnea si PSD. PSD a influentat puternic deciziile Guvernului Ciolos care, din pacate trebuie s-o spunem, n-a prea luat niste decizii liberale, dar nici nu era un guvern politic ci unul de tehnocrati. Si poate ca liberalii nici nu l-au sprijinit suficient pe Ciolos…
Cu toate acestea de ce a trebuit ca Romania sa fie pusa pe un asemenea fagas: al unei cresteri economice bazata aproape in exclusivitate pe consum, sustinuta, ca sa spun asa, de mariri salariale nesustenabile?
Despre aceste lucruri nu s-a prea vorbit la vremea respectiva si nici acum. Poate pentru ca nu se doreste macularea imaginii de Fat-Frumos a lui Ciolos, despre care Presedintele a spus ca „stie ca e bun”. Partea cea mai proasta e ca derapajele au inceput atunci. Daca atunci nu s-ar fi luat masuri populiste de crestere a consumului nesustenabila, nu s-ar fi creat trendul acesta pe care sa mearga PSD-ALDE cu programul lor de guvernare! Ciolos nu a avut taria sa spuna NU PSD-ului si lui Liviu Dragnea. Iar PNL, din pacate, nu a avut taria sa sanctioneze public un asemenea derapaj spre care Guvernul Ciolos a fost impins de catre PSD. Si sa explice oamenilor cum stau lucrurile. Din pacate, televiziunile de stiri, dupa parerea mea, nu au informat asa cum ar fi trebuit. Si asa s-a ajuns la victoria zdrobitoare in alegeri a PSD-ului!!
Nu este putin lucru ce a facut Guvernul Ciolos. Din pacate, el a creat o vulnerabilitate economica Romaniei. Si a fost anticamera, daca se poate spune asa, populismului ce a urmat dupa ce PSD a castigat alegerile si a format noul Guvern, cu Programul „minune” fluturat prin campania electorala si cu tot felul de grafice multicolore. Iar Dl. Ciolos practic a disparut din politica romaneasca. Nici nu se mai aude de el!! Si asta dupa ce-si facuse o Platforma de care s-a ales praful, ca s-o spunem pe romaneste!!
Partea proasta in toata povestea asta e ca in loc sa avem parte de o crestere sustenabila, sanatoasa, avem parte de o crestere labila si Florin Citu spune bine ca ar trebui sa ne amintim de 2007-2008 si cum s-a prabusit economia intr-o criza serioasa. Interesant este nu doar ca nu invatam, dar tentatia politicienilor este, din pacate, de a aplica aceleasi retete paguboase. Daca lucrurile o vor tine tot asa, nu prea vad cum o vom scoate la liman, atata vreme cat se urmareste castigarea facila a electoratului prin masuri populiste, fara sa ne concentram pe masurile care conduc spre o crestere sanatoasa, sustenabila pe termen lung.
„Pentru a nu repeta experienta 2009-2010 guvernul Ciolos trebuie sa livreze surplus la buget in 2015 si 2016.”- corect spus! Eu parca imi amintesc de faptul ca Guvernul Ponta a avut excedent bugetar, chiar si cu mult hulita „taxa pe stalp”. Noi avem deci un sistem fiscal care a permis Romaniei excedent bugetar chiar si fara sa facem reformele necesare in economie sau sa le ducem pana la capat. Parerea mea e ca experimentul de acum e cu semnul intrebarii in aceasta privinta. Evident ca o restructurare a sectorului de stat ar trebui sa usureze povara fiscala. Insa de ce experimentul asta nou, spre exemplu cu trecerea contributiei de la angajator la angajat? Si asta cand se vede ca avem un sistem bun. Numai ca oricat de bun ar fi sistemul, sa tii neperformanta in sectorul de stat si sa le mai maresti si salariile e greu si contraproductiv si deterioreaza economia pana la urma. Pentru ca daca tot tai de la investitii si nu faci investitii cam asa se intampla.
Dar noi nu trebuia sa trecem in extrema cealalta. Ceea ce s-a si intamplat in 2016. Ceea ce arata o apetenta foarte scazuta la clasa politica romaneasca de a face reforme si a restructura sectorul de stat, in special intreprinderile de stat nerentabile. Pe de alta parte sa nu uitam si slabele performante in ceea ce priveste atragerea fondurilor europene, atat la Guvernul Ciolos cat si la Guvernele PSD-ALDE, Grindeanu si Tudose. As dori sa stiu cum vede PNL aceasta problema si cum pot fi folosite aceste fonduri pentru, spre exemplu la dezvoltarea infrastructurii. Comisarul european Corina Cretu s-a plans si nu o data de slaba absorbtie a acestor fonduri europene… Pierdem destul de mult…
E de observat cum PSD-ALDE in loc sa stopeze situatie de dezechilibru creata sub Guvernul Ciolos, a accentuat si mai mult dezechilibrele si mai mult, mult prea mult, fara sa analizeze consecintele cum ar fi trebuit…
Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.
Radiografia judetului Teleorman
Se discuta foarte mult zilele acestea despre Liviu Dragnea si „ispravile” sale. Mult mai putin se vorbeste despre judetul Teleorman, un fief al PSD, de unde e Liviu Dragnea si pe care cu „onor”, cu ghilimelele de rigoare, fireste, l-a condus si il conduce.
Iata o analiza de anul trecut semnata de Catalin Avramescu pentru Ziare.com:
Teleorman: Radiografia falimentului
„Este campanie electorala, iar politicienii nostri fac orice altceva decat sa se refere la problemele reale ale Romaniei. Asa ca o vom face noi. Sa incepem de la un aspect simplu de inteles. Impartirea administrativa.
Citeste toate textele scrise de Catalin Avramescu pentru Ziare.comIn 1989 a fost, se spune, o „revolutie”. Sa zicem. Insa „revolutia” a pastrat intacta structura administrativa pe care Nicolae Ceausescu a impus-o in 1968. De ce? Pentru ca actuala guvernare se sprijina tot pe „judetele de partid” ale regimului socialist.
Pentru a vedea ce pagube produce acest sistem, sa consideram cazul judetului Teleorman, fieful infractorului Liviu Dragnea (cel care spera sa isi numeasca un prim-ministru la urmatoarele alegeri).
Prima observatie: judetul are circa 360.000 de locuitori. Mult mai putin decat… imediat dupa razboi, in 1948, cand avea 487.000. Si mult mai putin decat in anul 1966 (cand avea 516.000). Lumea fuge departe de acest loc. Judetul Teleorman este o epava sociala.
Cifrele o demonstreaza. Somaj de 11%. (In comparatie, judetul Timis are o rata a somajului sub 2%). Nici 40% dintre gospodarii nu au canalizare. Teleorman are una dintre cele mai scazute sperante de viata din Romania (72,2 ani).
Economia judetului este la pamant. Teleorman este judetul cu cel mai mare procent al locuitorilor care primesc venitul minim garantat (2,9% – spre comparatie, in judetul Timis aceasta cifra este de doar 0,2%).
In 2015 productia industriala a scazut cu 15% fata de 2014. O parte din economia judetului apartine lui Ioan Niculae (patronul de la Interagro, un alt infractor condamnat). Investitiile totale straine din 1991 pana in 2015 sunt de 65 de milioane de euro (ati citit bine, cifra este totalul unui sfert de secol). Daca Teleormanul ar fi fost o fabrica, ar fi avut de mult lantul pe usa.
Politic vorbind, alta cifra mi se pare mult mai interesanta. Produsul Intern Brut per capita a fost, in 2015, de doar 4.341 euro. Daca Teleormanul ar fi o tara, ar ocupa pozitia 133 in lume. Sub Pakistan (4.403 euro). Sub Nicaragua (4.527 euro). Statistica este a Fondului Monetar International si cuprinde cifrele din 2015 ajustate la puterea de cumparare.
Sa analizam aceste clasamente. In 1959, unul dintre cei mai importanti specalisti in stiinte politice, Seymour Martin Lipset, a postulat ceea ce se cheama acum „Legea lui Lipset”. Aceasta stabileste ca exista o relatie directa intre venitul individual si democratie. (Mai pe romaneste: democratie pe burta goala nu exista).
Exista o intreaga discutie aici, insa pentru a simplifica, sa spunem acum ca democratia nu poate exista acolo unde venitul anual pe cap de locuitor este sub 5.000 de euro. India ar fi minimul absolut, cu 5.500 de euro anual. Sa imi explice cineva atunci de ce pretindem ca intr-un judet ca Teleorman este „democratie”?
Sa ne intelegem. Daca acceptam limita de 5.000 de euro, atunci sunt nu mai putin de 12 judete in aceasta situatie. Printre acestea: Olt, Vrancea, Vaslui. Dar subiectul nostru acum este judetul Teleorman.
Cum anume este posibila guvernarea democratica intr-un teritoriu cu un PIB pe cap de locuitor mai mic decat in Nigeria, Uzbekistan, Congo, Bhutan sau Bolivia?
In Teleorman nu este nici o universitate. Dar ce spun eu?… De curand s-a dezvaluit ca in Teleorman nu mai exista nici o librarie, ultima fiind inchisa in 2011. Judetul este pe ultimul loc in Romania la numarul de turisti cazati in 2015 (abia 1.478 de turisti in tot anul, de doua ori mai putini decat in Ialomita).
Sa va mai arat ceva. Teleorman are 4 senatori dintr-un total de 176. Ilfov, cu practic aceeasi populatie, are doar 2 senatori. Judetul Alba, cu o populatie comparabila, are si el doar 2 senatori.
Intelegeti acum smecheria? Oligarhia cu dosare penale care conduce acest judet inapoi in epoca de piatra are o influenta disproportionata la nivel national.
Aceasta este Romania. E formata din mai multe teritorii. Unele sunt dominate de socialisti. In Teleorman, la alegerile locale din 2016, socialistii au obtinut 57% din voturile exprimate. Cele mai multe dintre aceste teritorii ale baronilor rosii arata ca Lumea a Treia.
In alte tinuturi, situatia este diferita. Sa luam Sibiul, un judet comparabil ca populatie, insa unde socialistii sunt o minoritate. (Doar 31% dintre alegatori au votat cu PSD la alegerile locale din 2016). Rata somajului (4,5%) este sub jumatatea celei din Teleorman. PIB-ul anual per capita este 7.563 de euro. Investitorii straini sunt prezenti din anii ’90.
Ce este de facut? Sa tragem concluziile rationale. Un judet precum Teleorman este incapabil sa se sustina pe sine, economic si democratic. Mai mult, ii trage in jos si pe altii. Este doar o feuda pe care a pus mana o grupare infractionala. Iata de ce asemenea judete trebuie, ca regula generala, sa dispara de pe harta administrativa.
Solutia, cred, este regionalizarea asimetrica. Exact ce inseamna asta, am sa discut cu alta ocazie. In cazul nostru, problema este la Alexandria. Politicienilor de acolo trebuie sa li se ia posibilitatea de a-si aduce concetatenii la sapa de lemn.
Catalin Avramescu este conferentiar la Facultatea de Stiinte Politice, Universitatea Bucuresti, fost consilier de stat, seful Cancelariei Prezidentiale (2008-2011) si ambasador in Finlanda si Estonia (2011-2016).„
Este bine punctata lipsa competitiei politice in judetul Teleorman unde PSD castiga absolut majoritar alegerile si asta nu de ieri, de azi.
De asemenea e o realitate scaderea populatiei judetului – v. si aici: Teleorman are mai putini locuitori decat avea in 1948 (487.394) si mult mai putini decat avea in 1977 (518.843). Din 1977 incoace populatia judetului a scazut continuu. In 2011 numarul de locuitori era de 360.178 persoane.
Comparatia cu Sibiul are la baza doar populatia si aspectul politic – mi se pare ca ar putea fi insuficient pentru a creiona exact realitatea.
Insa sunt statistici absolut socante, halucinante in privinta numarului mediu al salariatilor din judet. Iata aici o statistica in acest sens, pe care o prezint mai jos si care apartine INS:
NUMĂRUL MEDIU AL SALARIAŢILOR
| mii persoane | |||
| Judeţul Teleorman | Total salariaţi | din care: muncitori | |
| 1990 | 126.3 | 102.2 | |
| 1995 | 90.7 | 64.2 | |
| 2000 | 65.9 | 43.4 | |
| 2001 | 62.0 | 40.3 | |
| 2002 | 62.0 | 40.6 | |
| 2003 | 59.8 | 37.6 | |
| 2004 | 55.7 | 32.9 | |
| 2005 | 56.1 | 33.2 | |
| 2006 | 54.5 | 32.8 | |
| 2007 | 56.9 | 34.0 | |
| 2008 | 58.0 | – | |
| 2009 | 54.0 | – | |
| 2010 | 50.3 | – | |
| 2011 | 49.1 | – | |
| 2012 | 51.0 | – | |
| 2013 | 51.8 | – | |
| 2014 | 52.1 | – | |
| 2015 | 51.4 | – | |
Deci in 1990 erau 126 de mii de salariati, dintre care 102 mii de muncitori. In 2015 avem 51,4 mii de salariati, iar muncitori… De remarcat faptul ca aceasta scadere e continua.
O alta chestiune e cea a numaurlui de someri, iata aici ce spune o statistica tot a INS, pe care o reproduc:
ŞOMERII ÎNREGISTRAŢI ŞI RATA ŞOMAJULUI
| Judeţul Teleorman | Şomerii înregistraţi la Agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă (număr persoane) |
din care: femei (număr persoane) |
Rata şomajului – total (%) |
Rata şomajului – femei (%) |
||
| 1991 | 7031 | 4290 | 3.4 | 4.3 | ||
| 1995 | 21695 | 10973 | 10.0 | 11.1 | ||
| 2000 | 18964 | 8482 | 9.0 | 8.4 | ||
| 2001 | 15611 | 6745 | 7.7 | 7.0 | ||
| 2002 | 19668 | 7786 | 10.2 | 8.4 | ||
| 2003 | 19343 | 7327 | 10.3 | 8.2 | ||
| 2004 | 13860 | 5225 | 8.0 | 6.4 | ||
| 2005 | 15504 | 5818 | 8.9 | 6.8 | ||
| 2006 | 14269 | 5263 | 8.2 | 6.2 | ||
| 2007 | 12552 | 5129 | 7.3 | 6.1 | ||
| 2008 | 13702 | 5871 | 8.1 | 7.2 | ||
| 2009 | 19976 | 7628 | 11.9 | 9.4 | ||
| 2010 | 18624 | 6949 | 10.8 | 8.1 | ||
| 2011 | 15197 | 6029 | 9.1 | 7.1 | ||
| 2012 | 16839 | 6390 | 9.6 | 7.4 | ||
| 2013 | 18664 | 7025 | 10.8 | 8.5 | ||
| 2014 | 18888 | 7163 | 11.2 | 8.8 | ||
| 2015 | 18535 | 6984 | 11.6 | 9.3 | ||
|
|
||||||
| SURSA: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă | ||||||
Este izbitoare cresterea abnorma a ratei somajului in perioada 1991-1995. Iar dupa 1995 aceasta s-a situat constat la peste 7%!! Aceeasi poveste in privinta ratei somajului in randul femeilor, foarte ridicata!!
Pentru mai multe statistici referitoare la judetul Teleorman – aici. Trebuie spus, de asemenea, ca a crescut castigul salarial mediu net lunar – v. aici – semnificativ in perioada 2001 – 2015. Considerat per total economiein 2001 era de 291 lei RON/salariat. In 2015 a ajuns la 1415 lei RON/salariat. O crestere foarte mare, de 386,2% fata de 2001. In 2015, cel mai mic salariu este de 961 de lei.
Sa vedem cum stam cu numarul salariatilor – statistica INS aici si aici:
NUMĂRUL MEDIU AL MUNCITORILOR, PE ACTIVITĂŢI ALE ECONOMIEI NAŢIONALE LA NIVEL DE SECŢIUNE CAEN, ÎN ANUL 2007
număr persoane
Judeţul Teleorman |
Total |
| Total economie | 34048 |
| Agricultură, vânătoare şi silvicultură | 3564 |
| Pescuit şi piscicultură | 4 |
| Industrie –total- | 15638 |
| din care: | |
| Industrie extractivă | 2660 |
| Industrie prelucrătoare | 11875 |
| Energie electrică şi termică, gaze si apă | 1103 |
| Construcţii | 2704 |
| Comerţ | 4863 |
| Hoteluri şi restaurante | 737 |
| Transport, depozitare şi comunicatii | 1617 |
| Intermedieri financiare | 37 |
| Tranzacţii imobiliare şi alte servicii | 1507 |
| Administraţie publică şi apărare | 449 |
| Invăţământ | 419 |
| Sănătate şi asistenţă socială | 1130 |
| Celelalte activităţi ale economiei naţionale | 1079 |
si
NUMĂRUL MEDIU AL SALARIAŢILOR, PE ACTIVITĂŢI ALE ECONOMIEI NAŢIONALE
| Număr persoane | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Judeţul Teleorman
(CAEN Rev.1) |
2001 | 2002 | 2003 | 2004 | 2005 | 2006 | 2007 | 2008 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Total economie | 61856 | 61955 | 59838 | 55737 | 56126 | 54562 | 56900 | 57809 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Agricultură, vânătoare şi silvicultură | 5476 | 6294 | 6306 | 5753 | 5682 | 5100 | 4754 | 4096 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Pescuit şi piscicultură | 6 | 11 | 4 | 5 | 4 | 2 | 5 | 10 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Industrie | 25860 | 25233 | 24388 | 21480 | 21406 | 19118 | 18734 | 17303 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| din care: | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Industrie extractivă | 5391 | 5580 | 5446 | 5120 | 4447 | 3887 | 2969 | 3007 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Industrie prelucrătoare | 18461 | 17712 | 17346 | 14240 | 15119 | 13506 | 14295 | 13150 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Energie electrică şi termică, gaze şi apă | 2008 | 1941 | 1596 | 2120 | 1840 | 1725 | 1470 | 1146 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Construcţii | 2794 | 1983 | 2050 | 2427 | 1986 | 2112 | 3352 | 3652 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Comerţ | 6519 | 6935 | 5062 | 5566 | 6799 | 7377 | 7409 | 8348 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Hoteluri şi restaurante | 598 | 862 | 720 | 373 | 433 | 503 | 828 | 489 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Transport, depozitare şi comunicaţii | 3823 | 3838 | 4122 | 2775 | 2446 | 2316 | 2354 | 2269 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Intermedieri financiare | 733 | 791 | 661 | 654 | 615 | 627 | 740 | 709 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Tranzacţii imobiliare şi alte servicii | 1687 | 1482 | 1379 | 1691 | 2069 | 2468 | 2503 | 2640 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Administraţie publică şi apărare | 3187 | 3098 | 3250 | 3302 | 3402 | 3451 | 4001 | 4686 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Învăţământ | 5910 | 5782 | 5690 | 5652 | 4953 | 4944 | 5163 | 5391 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Sănătate şi asistenţă socială | 4194 | 4716 | 4697 | 4697 | 4858 | 5054 | 5436 | 5653 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Celelalte activităţi ale economiei naţionale | 1069 | 930 | 1223 | 1362 | 1473 | 1490 | 1621 | 2563 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
SURSA: Cercetarea statistică privind costul forţei de muncă |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
SURSA: Cercetarea statistică privind costul forţei de muncă |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Ce observam? Desi in scadere, cel mai mare numar al salariatilor este in industrie! De observat ca in agricultura sunt putini salariati, daca e sa judecam comparativ. Si aici o statistica ceva mai restransa:
PERSONALUL UNITĂŢILOR LOCALE ACTIVE DIN INDUSTRIE, CONSTRUCŢII, COMERŢ ŞI ALTE SERVICII, PE ACTIVITĂŢI ALE ECONOMIEI NAŢIONALE, ÎN ANUL 2015
| Judeţul Teleorman
Activităţi (secţiuni CAEN Rev 2) |
Personalul1)
(număr persoane) |
|
| Total judeţ | 33484 | |
| Industrie extractivă | 1662 | |
| Industrie prelucrătoare | 11108 | |
| Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică | 304 | |
| Distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare | 1076 | |
| Construcţii | 2380 | |
| Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor | 8847 | |
| Transport, depozitare, şi activităţi de poştă | 1875 | |
| Hoteluri şi restaurante | 874 | |
| Informaţii şi comunicaţii | 563 | |
| Tranzacţii imobiliare şi activităţi de servicii pretate în principal întreprinderilor2) | 3650 | |
| Învăţământ | 114 | |
| Sănătate şi asistenţă socială | 622 | |
| Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale | 409 |
1) Numărul mediu de persoane ocupate
2) Include activitatea de cercetare
V-as sugera sa cititi si aceste doua articole din Adevarul:
Declinul industriei din Teleorman
Marea devalizare a industriei din Teleorman
Oamenii au votat cu PSD-ul degeaba… In mod clar situatia dezastruoasa se datoreaza statului. Al doilea articol precizeaza faptul ca: „Declinul industriei a început după Revoluţia din 1989 şi a fost provocat, în majoritatea cazurilor de privatizări eşuate.” E de luat aminte ca Teleormanul era, inainte de 1989, bine aspectat industrial. In momentul Revolutiei toata industria era functionala. Cum e posibil sa nu se gaseasca, in timp, dupa Revolutie formule de dezvoltare a unui judet unde aveai o baza de plecare, unde exista o industrie functionala in care-si castigau painea cinstit atatia oameni? Mie mi se pare ca nici nu s-au cautat astfel de formule si solutii viabile de dezvoltare. Dar stau si ma intreb: ce s-a urmarit de fapt? Sa se arate ca era mai bine pe vremea comunismului? Interesant este ca parca nimeni nu s-a gandit la consecintele unei astfel de distrugeri in masa a industriei a unui judet intreg… Privind datele statistice si lecturand aceste articole ce descriu realitati, cu greu nu te poti gandi la o premeditare criminala in distrugerea industriala a Romaniei. Acest judet a fost aproape distrus economic in perioada de tranzitie. Aparitia baronilor locali, a unuia ca Liviu Dragnea, a fost consecinta acestor distrugeri vaste din economia nationala. Ar trebui ca cei responsabili din perioada de tranzitie sa raspunda in fata organelor abilitate: pentru ce s-a distrus o industrie functionala, afectand astfel un judet si nu doar un judet, pentru ca astfel de lucruri nu s-au petrecut doar intr-un judet?
Eu chiar nu inteleg ce s-a urmarit? O slabire a democratiei in tara noastra, prin crearea unor conditii economice neprielnice unei democratii sanatoase, bazata pe statul de drept? Felul in care arata realitatile ar conduce spre concluzia ca oligarhizarea tarii a fost o optiune a decidentilor politici ai tranzitiei si care a fost aleasa. Nu s-a urmarit nici o democratizare reala si nici o economie de piata functionala. Mie mi se pare ca s-a avut in vedere si crearea unei situatii demografice complicate. S-a urmarit cumva crearea unui decalaj economic dintre Estul si Sudul tarii (sarace), fata de Vestul tarii (mult mai prosper)? Catalin Avramescu are dreptate: PSD-ul castiga de regula in Estul tarii si in Sudul tarii. Uitati-va si la judetele Moldovei, controlate de catre PSD, a caror economiei s-a dus de rapa. Teleormanul este emblematic pentru tot Sudul si Estul tarii. Nu exista nicio librarie (!!!) in Teleorman – nu se poate sa nu te intrebi: se doreste mentinerea unui nivel cultural si de educatie scazut in acest judet?
O populatie ce se bucura de bunastare se poate emancipa si nu mai este usor controlata
Este foarte interesant un articol, tot de anul trecut, al lui Lucian Isar:
Romania este condusa prin inducerea periodica de crize
„Romania, desi este o tara bogata, a crescut in medie cu doar 1% pe an in ultimii 26 de ani.
Justificarea pentru aceasta subperformanta remarcabila vine din capturarea statului si din inducerea periodica de crize de catre cei care au avut control asupra parghiilor/politicilor economice.
Controlul unui stat prin inducerea de crize economice si generarea de potential pentru derapaje este o maniera premeditata si eficienta de a mentine puterea.
O populatie saracita si fara perspective este mai usor manipulata. Romania este un laborator de experimente. In zonele sarace din Romania eficienta metodei de a conduce prin crize este evidenta. Captura statului este omniprezenta. Un exemplu din Vaslui, instructiv si edificator este descris in urmatorul link http://invaslui.ro/2015/09/20/transmir-intra-in-insolventa-dup-ace-a-castigat-milioane-de-euro-cu-ajutorul-psd-regele-asfaltului-da-acum-o-teapa-statului-si-catorva-constructori/
Capitalismul aplicat in Romania a fost edificat de echipa ex-pres. Iliescu in perioada ’90-’92 si este similar cu cel impus in Rusia de echipa ex-pres. Yeltsin. Atunci au fost fixate coloanele de baza. Pastrarea puterii pe parcursul a 26 de ani de catre aceeasi corifei a fost realizata prin captura si inducerea de crize.
Forta metodei de a se mentine la puterea prin captura statului si prin inducerea de crize vine din:
– impactul amplu al unei crizei asupra societatii prin ruperea panzei societale
– propagarea fricii si inhibarea optimismului investitional
– mecanismele profund umane ale comunitatilor de a cauta o ancora de stabilitate in figura tatucului.Generarea unei crize este doar inceputul. Propaganda si panica fac restul.
Dupa inducerea unei crize recuperarea economiei si a societatii dureaza. La o scadere de 20% este nevoie de o creste de 25% doar pentru a ajunge la acelasi nivel de plecare.
In cazul Romaniei nivelul de la sfarsitul anului 2008 a fost atins de abia la sfarsitul lui 2015. Un pas de 7 ani. Episoade similar se regasesc pe parcursul intregii perioade post revolutionare.
O populatie ce se bucura de bunastare se poate emancipa si nu mai este usor controlata.
Pe parcursul ultimilor 26 de ani avem exemple multiple de crize “puse cu mana”. Exemple pot fi saltul cursului de schimb dolar leu de la 7 000 la 14 000 si revenirea dupa 48 de ore la 9 000 lei in 1997, “declaratia de incapacitate de plata” facuta din greseala in 1999, scaparea cursului euro leu in 3,1 simultan cu liberalizarea creditarii in 2007, pastrarea dobanzilor la niveluri paralizante pe parcursul intregii perioade de criza 2009-2010 si restrictionarea normelor de creditare si provizionare.
Erorile de politica monetara si de credit nu au facut decat sa genereze si sa aplifice crizele. Cumpararea vectorilor de opinie si canalizarea publicitatii bancare au reusit sa mute atentia publicului de la conducerea Romaniei prin criza.
Momentan ne confruntam cu amenintarea facuta de un consilier BNR (Croitoru) de crestere a dobanzilor cand inflatia este la -3% anualizat, cu amenintarea privind modificarea (inasprirea) conditiilor de creditare prin noi norme BNR pentru creditul ipotecar, cu declaratiile panicarde ale presedintelui Consiliului Fiscal,cu ghidaje (moral suasion folosita stramb) de finantare si numire a prietenilor, de evitare a evidentierii ilegalitatilor, de restructurare/salvare/vanzare selective a portofoliilor bancilor private.
Criza nu se mai poate manifestain 2016 deoarece procesele economice au inertie. In schimb, prin tragerea franei de mana de catre decidentii de politica monetara si de credit se poate induce o criza in 2017.
Experienta conducerii Romaniei prin crize in ultimii 26 de ani a contribuit determinant la ritmul mediu redus de crestere si cel mai mult la dezvoltarea inegala a regiunilor Romaniei.”
Nu doar prin „tragerea franei de mana” se poate induce o criza. Actuala guvernare PSD-ALDE a apasat prea tare pe acceleratie si e posibil, cum arata Florin Citu, o criza intr-un viitor apropiat, poate chiar la anul… Insa iata ce spune Florin Citu intr-o postare pe FaceBook din 7 septembrie a.c.:
„Liviu Dragnea, ai curaj sa-ti rectifici erorile din programul de guvernare?
Astazi despre un lucru foarte important pentru viitorul nostru. In postare va explic de ce rectificarea bugetara poate fi doar una negativa.
In Romania rectificarile bugetare sunt fie pozitive, fie negative. Mai exista si situatia in care se iau bani din bugetul unui minister (pentru ca nu s-au cheltuit acei bani) si se transfera altor ministere. Atentie! Asta este o rectificare simpla, nu pozitiva (aviz Tudose). Rectificarea pozitiva se poate face doar cand veniturile la buget incasate sunt mai mari decat cele programate. Astfel guvernul distribuie un surplus. Rectificarea negativa se face atunci cand veniturile incasate sunt mai mici decat cele programate (aviz Dragnea). Atunci trebuie sa reduci cheltuielile.
A. Situatia existenta si premizele rectificarii bugetare
Rapoartele trimestriale publicate de ministerul finantelor arata ca dupa 6 luni veniturile la buget sunt cu 5 miliarde mai mici (!!!) decat cele programate. Asta in ciuda cresteri economice pe care Tudose ne-o vinde ca fiind cea mai mare din UE, de 5.8%.
Mai mult, in primele 6 luni ale lui 2017 datoria publica a crescut cu 18.7 miliarde lei. Iar preturile de consum, dupa 7 luni, au crescut cu 1.5% si sunt estimate sa depaseasca tinta de inflatie. Cel mai important lucru insa este ca din cresterea economica de 5.8% in primul semestru, 5.5 vine din consum. Adica 95%. Si cu toatea acestea veniturile din TVA sunt mai mici cu 4.7 miliarde decat cele programate.
Acestea sunt premizele de la care pleaca o decizie de rectificare bugetare care poate fi doar negativa!!!
Pentru o imagine cat mai clara a situatiei bugetului la momentul acestei rectificari bugetare sunt obligat sa cer ca Prim-Ministrul, Mihai Tudose, sa fie audita in Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital de la Senat pentru a prezenta executia bugetului general consolidat (nu doar a bugetului de stat), colectarea TVA fara SWAP, rambursarile TVA in comparatie cu programul aprobat la inceputul anului!
B. Decizia privind rectificarea bugetara
In aceste moment, situatia economica arata ca este necesara o rectificare a bugetului. Prima rectificare bugetara din acest an poate fi doar negativa.
In cazul in care guvernul decide sa faca o rectificare pozitiva, asa cum declara public, premierul Tudose se va afla exact in situatia in care se afla si guvernarea anterioara.O rectificare bugetara pozitiva ma obliga sa propun PNL sa ceara o comisie de ancheta a rectificarii bugetare!!!
Sa argumentez.
La inceputul lui ianurie am facut parte din comisia de ancheta a rectificarilor bugetare din anul 2016. Aceasta comisie a fost ceruta de Liviu Dragnea pentru a ancheta “gaura” de la buget. Acum situatia este mult mai grava deoarece anul trecut veniturile la buget erau cu 4.7 miliarde mai mici decat cele programate. Anul acesta sunt cu 5.1 miliarde mai mici.
Dar, inainte de a avea aceasta rectificare este necesar sa avem concluziile raportului comisiei de ancheta pentru rectificarile din 2016. Va reamintesc ca in acel moment atat Grindeanu cat si Ministrul Finantelor Publice au declarat public ca Dragnea se inseala.
Aici este bine sa mentionez si ce spunea Curtea de Conturi despre rectificarile bugetare din 2016:
– cele două rectificări bugetare a fost realizată într-o manieră optimistă, deși gradul de realizare a veniturilor bugetare la momentul elaborării acestor acte normative înregistra valori cu circa 5% mai mici decât nivelul programat (veniturile nerealizate la BGC de 4,7 miliarde lei, respectiv de 9,5 miliarde lei);– decizia corecta in cazul celor doua rectificari bugetare ar fi fost ajustarea negativă atât a veniturilor, cât și a cheltuielilor bugetului general consolidat; (aceasta este concluzia raportului Curtii de Conturi)
Concluzia mea este ca prima rectificare bugetara in acest an trebuie sa fie negativa!!!
In acest context trebuie sa mentionez si ce se intampla cu locurile de munca. In 2016 in primele 6 luni au fost create 131 mii locuri de munca, iar 2017 cu o crestere economica cu 1 punct procentual mai mare doar 120 mii locuri de munca! Vedeti de ce ma ingrijorez? Ne spun ca avem crestere economica record in timp ce veniturile la buget sunt mai mici si economica creaza mai putine locuri de munca.
Ceva nu se leaga!
Sfatul meu pentru guvernul Tudose este ca de aceasta data sa ia o decizie bazata pe realitatile economice si nu una care sa asigure doar promovarea imaginii PSD. Aceasta este o decizie foarte importanta!”
E clar ca suntem intr-o situatie de depreciere a economiei, dar Guvernul Tudose pare a nu tine cont de acest lucru… Florin Citu are dreptate: ceea ce trebuie facut acum este sa se evite dezechilibre bugetare mari, ce ne pot afecta in viitor. Guvernul insa s-ar putea imprumuta. Insa ceea ce e uimitor la noi e faptul ca Guvernul n-are, in realitate, nicio strategie legata de imprumuturi si de folosirea acestor bani. Ei vor merge automat in salariile de la stat, ca PSD doar a promis marirea salariilor la stat, in general vorbind in consum, marind deficitul balantei comerciale si indatorand fara vreun folos tara. Aici nu e vorba de o refacere industriala a tarii, nu asta urmareste acest Guvern, desi ar trebui inceput tinand cont, spre exemplu, de realitatile din Teleorman, judetul sefului PSD, de care acesta nici nu se sinchiseste. Nici modernizarea Armatei nu-i preocupa, desi ar trebui pentru ca avem o obligatie fata de NATO de crestere la 2% din PIB a bugetului pentru Aparare si acest lucru ce se si impune in actualul context international. Banii merg in consum si nimic mai mult – la atat se reduce filozofia economica a cuplului penal Dragnea-Valcov. Fara vreun plan, fara vreo strategie economica viabila. Ce spune Dl. Citu e real: se cauta prin orice mijloace sa se asigure promovarea imaginii PSD si nimic mai mult – de fapt e singurul plan, singura strategie a PSD-ului.
Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor si statisticilor.
Asa nu vor ajunge banii niciodata…
Marx n-a vazut in capitalism preturi incorecte sau, cu alte cuvinte, o inselatorie prin pret. Dupa parerea lui, preturile se supuneau legii valorii. Si atunci surplusul de bani, izvorul plusvalorii insusite de capitalist provenea din exploatarea fortei de munca. De aici si ideea a ceea ce numea el grad de exploatare. El recunoastea ca „proprietarul fortei de munca” are nevoie de mijloace de subzistenta, hrana, evident, imbracaminte, posibilitati de a-si intretine familia, punand accent pe faptul ca „nevoia capitalistului de forta de munca este permanenta” si de aici necesitatea reproducerii fortei de munca. Erau luate in considerare „cheltuieli pentru instruire, pentru calificarea muncitorului in vederea obtinerii iscusintei necesare intr-o anumita ramura de munca, apoi recunostea ca „valoarea fortei de munca este influentata de necesitatie de ordin cultural si moral, de nivelul dezvoltarii istorice si culturale ale tarii”. Toate aceste cheltuieli intrau in „valoarea fortei de munca” (1)
Cu alte cuvinte, vroia sa spuna ca trebuie intretinut consumul deoarece productia de bunuri si servicii este destinata consumului populatiei. Daca populatia nu cumpara, scazand cererea pe piata, intram intr-o perioada de criza.
Dar el , prin ceea ce numea „legea valorii” mai vroia sa arate si altceva. Se stie ca Pretul = Costul + Profitul. Marx vroia sa spuna ca aceasta nu poate fi decat o ecuatie, adica avem doar semnul egal, nu putem sa avem semnul < sau >. Dar el vedea in acest profit sau plusvaloarea pe care si-o insuseste capitalistul, bani care, de fapt, proveneau din exploatarea neplatita suficient a muncitorului – de aici ideea unei nedreptati sociale. Insa el n-a mers mai departe sa analizeze cum ar sta lucrurile altfel. Cum ar sta lucrurile daca n-ar fi asa?
Pentru ca nu e deloc clar – si Marx n-a clarificat problema – cum ar fi daca i s-ar da muncitorului ceea ce i se cuvine – muncitorul reprezentand oferta de munca, care ca orice oferta se supune legii ofertei. In primul rand ar trebui definit ce inseamna „ceea ce i se cuvine”. Dar legea ofertei ne arata ca la cresterea cantitatii unui produs oferita pe piata, creste si pretul. Cu alte cuvinte intre pret si cantitatea ofertei este o relatie directa. Evident ca acest „ce i se cuvine” muncitorului nu e foarte clar pentru ca daca mergem la limita si presupunem – preiau limbajul lui Marx – o economie in care sa nu mai existe „exploatare”, ar rezulta ca i se cuvine totul, lega valorii trebuind sa se mentina, desigur. Dar spuneam ca si oferta de munca se supune legii ofertei. Cu alte cuvinte, vrei sa fii mai bine platit, faci mai mult, vrei mai mult si tot asa. Consecinta a ceea ce spunea Marx si pe care el n-a sesizat-o sau s-a ferit s-o sesizeze, este ca in felul acesta cheltuielile cu forta de munca pot creste oricat. Atata vreme cat nu tii cont sau anulezi cererea de munca – deoarece, in mod normal, pretul fortei de munca marfa este la intalnirea cererii cu oferta, astfel realizandu-se echilibrul – ramane doar oferta si nu e clar, in ipoteza marxista, cum se poate stabili in felul acesta echilibrul. Ar insemna, spre exemplu, sa creasca salariile nesustenabil sau sa creasca nesustenabil cheltuielile statului pentru „bunastarea” oamenilor. Dar o asemenea stare a lucrurilor nu poate sa conduca in timp decat la o situatie de criza.
Citeam aceasta postare in The Epoch Times:
Cîţu: PSD va ţine România la coada Europei generaţii întregi. Nu sunt interesaţi de bunăstarea românilor
„Atacul disperat lansat de Liviu Dragnea şi PSD împotriva sectorului privat şi al românilor care au reuşit în viaţă va ţine România la coada Europei generaţii întregi, a avertizat senatorul PNL Florin Cîţu, care susţine că pesediştii numai de bunăstarea noastră nu sunt interesaţi.
Preşedintele PSD Liviu Dragnea nu mai are răbdare, vrea să anunţe creşterea taxelor şi a contribuţiilor, a tras un semnal de alarmă marţi, pe pagina sa de Facebook, senatorul PNL Florin Cîţu, fost economist şef al ING Bank.
„Dragnea şi PSD sunt disperaţi după bani. Şi acum nu vorbesc doar de averile personale. Au nevoie de bani şi la buget (de acolo se alimentează şi averile lor). Nu doar pentru 2017 dar mai ales pentru 2018 şi 2019. La începutul anului, cu greu şi cu înjurături printre dinţi, s-au abţinut să nu „amâne” reducerea TVA de la 20% la 19%, eliminarea taxei pe construcţii speciale şi a supraaccizei pentru combustibil. Ştiau foarte bine că au nevoie de bani pentru a susţine promisiunile electorale. Promisiuni care doar cheltuiesc bani din buget şi nu aduc nimic în economie. Presiunea societăţii a fost aşa de mare că au renunţat. Doar pe moment”, a declarat Florin Cîţu.
Potrivit senatorului, pesediştii au eliminat totuşi imediat plafonul pentru plata contribuţiilor pentru cei cu salarii mai mari şi au tăiat investiţiile pentru că nu le ajungeau banii. Ştiau asta, era un început.
„După câteva luni au înţeles că ţara nu-şi permite din taxele actuale să plătească tâmpeniile, subvenţii şi creşteri de cheltuieli, din programul de guvernare. Au aruncat la gunoi programul de guvernare din campania electorală şi au venit cu unul nou după discuţiile cu echipa PSD de la BNR (Georgescu, Voinea, Gherghina). Taxa pe cifra de afaceri, taxa de solidaritate, TVA defalcat, amânarea reducerii TVA de la 19% la 18% pentru 2019, interzicerea de a avea o companie după două falimente etc. erau „noutăţile” din programul de guvernare propuse de plutonul PSD-ist din BNR”, a precizat Florin Cîţu.
Senatorul a arătat că, tot la presiunea societăţii, exact ca în iarnă, au fost trecute la „discutate şi uitate” majoritatea măsurilor din programul de guvernare varianta BNR/Dragnea/Tudose.
„Dar problema pentru Dragnea şi PSD rămâne: este foame de bani la Guvern! Aşa că am intrat în faza a treia. Guvernul şi Dragnea nu ne mai spun dinainte ce taxă vor să introducă. Pentru că este clar că urmează creşteri de taxe. Dar PSD şi Dragnea au înţeles ceva. Au nevoie de susţinere publică.
Aşa începe demonizarea unor sectoare din economie ca astfel taxarea companiilor şi a angajaţilor din aceste sectoare să pară un lucru firesc pentru toată lumea. Băncile nu plătesc impozit pe profit, fură banii din ţară etc., hai să le taxăm mai mult.
Companiile petroliere îşi permit să facă preţurile în funcţie de cerere şi ofertă, hai să mai punem o supraacciza şi să creştem redevenţele. Administratorii Pilonului II de pensii ne „fură”. Şi mai sunt exemple. Dar vă dau o veste proastă. Nu ajung banii pentru promisiunile năucitoare din programul de guvernare„, a afirmat Florin Cîţu.
Parlamentarul susţine că nu vor ajunge banii nici după ce suprataxează sectorul financiar, nici după ce pun o supraacciză pe combustibil şi nici după ce naţionalizează Pilonul II de pensii sau supraimpozează companiile de asigurări, pentru că da, şi la asta se gândesc.
„Problema pentru PSD şi Dragnea: costul promisiunilor din programul de guvernare creşte exponenţial de la un an la altul. Şi atunci ce vor face PSD şi Dragnea? Vă spun ce cred eu că urmează. Introducerea impozitării progresive pe venit şi profit – cota maximă de impozitare între 35% şi 45%! Creşterea cotei contribuţiilor sociale pentru cei cu venituri mari – de la 39.25% cât este astăzi la 45%! Creşterea cotei standard a TVA la 22%! Introducerea acestor taxe va fi precedată de atacuri din ce în ce mai dure împotriva românilor care câştigă mai mulţi bani. Vor urma atacuri împotriva supermarketurilor şi a companiilor de succes în general”, a punctat Florin Cîţu.
Liberalul a explicat că toate aceste atacuri au un singur scop: PSD şi Dragnea vor să-şi asigure susţinerea societăţii pentru supraimpozitarea românilor care au avut succes în viaţă şi a companiilor profitabile.
„Dragnea şi PSD vor să vă aducă în punctul în care veţi spune: bine le face, dă-i dracu că merită! Iar ce vedem în aceste zile arată clar că nu mai au răbdare. Vor să prezinte legea pensiilor şi chiar şi cei neavizaţi vor înţelege că nu există bani pentru promisiunile de acolo. Nu vă lăsaţi păcăliţi! Atacul disperat al lui Dragnea şi al PSD împotriva sectorului privat este mânat de furia acestora pentru că nu au bani la buget pe care să-i distribuie după bunul plac (în special în propriile buzunare). Dragnea şi PSD nu sunt interesaţi de bunăstarea românilor. Acest atac împotriva sectorului privat şi al românilor care au reuşit în viaţă va ţine România la coada Europei generaţii întregi”, a subliniat Florin Cîţu.
În încheiere, senatorul a atras atenţia că, deşi taxele pot să mai scadă în viitor, efectele acestei campanii negative împotriva sectorului privat şi a românilor de succes vor dispărea foarte greu.” (subl. mea)
Nu degeaba am subliniat ca „nu ajung banii pentru promisiunile naucitoare din programul de guvernare”. Dar mie mi se pare ca in felul acesta nu vor ajunge banii niciodata. „Atacul disperat a lui Dragnea si PSD impotriva sectorului privat” este un atac la adresa cererii de munca. Ne situam in niste stante marxiste. Observati cum s-a marit mult si intr-un timp foarte scurt salariul minim, apoi promisiunile PSD-ului din Program cu mariri foarte mari de salarii in sectorul de stat, salarii foarte mari la intreprinderile de stat cu pierderi. Insa nu e clar – intr-o astfel de ipoteza marxista – cum se va realiza echilibrul. Mai degraba el nu se va realiza. Si atunci vom ajunge intr-o situatie de criza. Iar consumul incepe sa depaseasca din nou in valoare reala PIB-ul:
Dl. Citu spune:
„Florin Cîţu, senator PNL: Istoria se repeta
Stiu. Un grafic. Dar nu va speriati. Este simplu.
Graficul arata ceea ce explicam ieri- istoria se repeta.
Consumul final a depasit ca valoare (milioane lei in grafic) PIB-ul. Acelasi lucru s-a intamplat in 2006-2008. Fara dubiu motorul principal al cresterii economice, atunci si acum, – consumul stimulat de politici economice prociclice.
Acum situatia este mult mai proasta pentru noi. Investiile scad, datoria publica este de 4 ori mai mare ca in 2008, mai multi romani au plecat in strainatate.
Guvernul PSD isi bate joc de aceasta crestere economica. Un guvern responsabil ar fi permis investitiilor sa creasca in economie, ar fi investit in infrastructura si ar fi redus deficitul estimat (crestere economica mai mare decat estimata). Dar guvernul PSD si Dragnea NU sunt responsabili si NU sunt interesati de viitorul Romaniei. Vor doar sa se asigure ca ai lor au luat pensiile si salariile mai mari si si-au primit banii prin multitudinea de subventii si programe de la guvern introduse in primele 6 luni de guvernare.
Sursa grafic: INS” (subl. mea)
Se mai observa, in grafic, faptul ca aceasta crestere a consumului a inceput in perioada septembrie 2015 – martie 2016, mentinandu-se pe parcursul anului 2016, an electoral. In 2017 se vede ca a luat un avant considerabil!
De asemenea, nu e foarte clar atacul la banci. Tot Dl. Citu spune – v. aici:
„Tudose: plangere penala!!!
Astazi vreau va explic motivul pentru care eu cred ca Prim-Ministrul Tudose merita o plangere penala.
Imediat dupa preluarea mandatului a inceput sa spuna prostii. L-am banuit de incompetenta. Acum doua zile, insa, am avut certitudinea ca nu este incompententa este penal.
Sa va explic:
– atacurile concertate la adresa sistemului bancar din Romania s-au amplificat declarativ si au intrat intr-o noua faza in care Tudose a trecut la actiune. A amenintat in mod direct bancile din Romania (asta in timp ce seful lui, Dragnea, compara bancile cu fermele de porci). Declaratiile premierului au devenit infractiuni cand a nominalizat 18 banci, din toate bancile, care in opinia sa nu au platit impozit pe profit si trebuie controlate. Faptul ca la o zi dupa declaratiile acestuia ANAF a declansat controlul la doua banci, din cele 18, constituie, nu numai in opinia mea, o infractiune. Asta pentru ca a dispus un control discretionar numai la bancile la care a hotarat el (sa fie oare cele care au participat, in opinia lui Dragnea, la demonstratia din Februarie?) Este inadmisibil ca un Prim-Ministru sa ordone cand vrea el controale unde vrea el pe criterii politice.
– declaratia iresponsabila a lui Tudose genereaza efecte usor de prevazut. Imaginati-va ca luandu-l in serios pe Tudose, doar e Prim-Ministru, se reped oamenii sa-si retraga banii din banci! Asa se comporta un Prim-Ministru al unei tari din UE? Cand Ionut Misa a declarat ca nationalizeaza Pilonul II de pensii, ASF, pe buna dreptate, a constituit o comisie sa evalueze pagubele create de declaratia acestuia. Este momentul ca BNR sa evalueze si sa sanctioneze prompt atitudinea total iresponsabila a lui Tudose. E clar ca Tudose apartine unei generatii de politicieni care tine banii la borcan, ingropati in curte, nu la banci.
Tudose trebuie sa stie ca in momentul acesta bancile detin 50% din datoria publica (13% de fondurile de pensii),adica finanteaza deficitul bugetar si deficitul bugetului de pensii, asta pe langa finantarea economiei in general.
Un Prim -Ministru responsabil ar fi sesizat direct organele de cercetare penala in cazul in care ar fi avut informatii legate de evaziune fiscala (Misa de la finante o fi complice?) la respectivele banci. Altfel, este complice. Pe intelesul tuturor, dupa atacurile declarative la adresa bancilor din Romania, Tudose a sugerat deponentilor bancilor sa-si retraga banii, ceea ce, nu doar in opinia mea, reprezinta o fapta penala.
Daca luam in considerare ca pe langa sistemul bancar au atacat si admistratorii privati ai sistemului de pensii, companiile mari si in general sectorul privat, putem trage o singur concluzie: Dragnea si Tudose pot linsa cu ajutorul institutiilor de stat pe oricine daca au ei de castigat.
Nu uitati!!! Ce s-a intamplat cu Rise Project a fost primul semnal!
Oare cine urmeaza?”
In definitiv si la urma urmei care e rostul? Pentru ca un astfel de atac are consecinte ce nu au cum sa fie benefice PSD-ului, partid ce se afla la guvernare. Dl. Lucian Isar a atras atentia:
Bancile NU ar trebui suprataxate
„In ultima perioada a fost aruncata in spatiul public o informatie care nu reprezinta o noutate pentru marea majoritate.
Un numar mare de banci nu platesc impozite in Romania de un numar semnificativ de ani folosind o serie de tehnici. Unele sunt sofisticate pentru a sta pe muchia legislatiei fiscale iar altele, transparente, complet in afara. BNR le cunoaste cel putin pe cele transparente.
Actuala desfasurare de stiri este menita sa introduca in spatiul public o lege in pregatire de taxare suplimentara a bancilor.
Acest demers ar fi gresit din cel putin doua considerente:
– taxarea suplimentara va fi transferata pe clienti complet intr-o piata neconcurentiala cum este pastrata piata bancara din Romania
– aceasta forma de taxare ar penaliza incorect bancile cu un comportament cinstit si cu mai putine relatii la varful BNR.”
Iar daca, asa cum arata Dl. Citu, „Tudose a sugerat deponentilor bancilor sa-si retraga banii”, ce castiga PSD-ALDE din asta? Cui foloseste asta? Iar daca ar fi o presiune impusa de catre Guvern pe banci, totusi ” bancile detin 50% din datoria publica (13% de fondurile de pensii), adica finanteaza deficitul bugetar si deficitul bugetului de pensii, asta pe langa finantarea economiei in general”.
Ca scopurile PSD-ALDE sunt ascunse populatiei ne-o arata si aceasta initiativa legislativa:
Tudorel Toader îl scoate pe Iohannis din procesul de numire a procurorilor-şefi, DNA nu mai poate ancheta magistraţi. Reacția Președinției: Atac asupra statului de drept! Sunt anunțate noi proteste în Piața Victoriei
„În lunga listă de modificări pe care guvernul PSD-ALDE, prin ministrul Justiţiei Tudorel Toader, vrea să le aducă la legile Justiţiei, câteva au conotaţii politice şi ar putea aduce controlul PSD asupra magistraţilor. În plus, DNA-ul nu va mai avea dreptul să ancheteze magistraţi, ci o nouă direcţie din cadrul Parchetului General.
UPDATE 18.30: Internauții anunță, pe conturile lor de Facebook, că vor ieși în stradă în această seară, de la 20.30, în Piața Victoriei, în semn de nemulțumire față de propunerile lansate de Ministerul Justiției.
Un protest a fost anunțat și pe pagina de Facebook Inițiativa România.
”Guvernarea PSD a poruncit, Tudorel Toader s-a executat!. După marțea neagră, propunerile de masacrare ale legilor Justiției prezentate astăzi de ministrul Justiției sunt punctul culminant al luptei împotriva DNA și justiției independente. Un om care spune răspicat „REZIST!” face mai mult pentru viitorul țării decât un guvern și o majoritate parlamentară cu apucături mafiote. Iar împreună putem să decidem noi viitorul. Vino în Piața Victoriei în această seară. Vom fi 2, vom fi 10, vom fi 100 sau poate câteva mii. Oricare dintre variante e mai bună decât să tăcem. Lupta anticorupție riscă să devină istorie fără implicarea noastră”, se arată pe pagina protestului.
17.15: Ministrul Justiției a fost chemat de urgență la sediul Guvernului, pentru o discuție cu Mihai Tudose.
Mai multe informații citiți aici: Ministrul Tudorel Toader a fost chemat, la Palatul Victoria, de premierul Mihai Tudose.
16.30: Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat, miercuri că, până la momentul scrierii acestui update, nu a primit propunerile privind modificarea legilor Justiției formulate de Ministerul Justiției, urmând să își prezinte poziția în momentul în care acestea îi vor fi comunicate.
16.10: Președintele Klaus Iohannis a calificat propunerile Ministerului Justiției drept atac asupra statului de drept, independenței și bunei funcționări a Justiției, precum și împotriva luptei anticorupție.
”Dacă acest amalgam de măsuri va fi asumat de Guvern și aprobat de Parlament, eforturile României de mai bine de 10 ani vor fi anulate și justiția se va întoarce în timp, într-o epocă în care era subordonată politicului”, atrage atenția Administrația Prezidențială.
Lista celor mai controversate modificări:
– Procurorul general, adjunctul acestuia şi şeful DNA vor fi numiti la propunerea ministrului Justitiei, şi nu a preşedintelui, cum este acum, iar mandatul acestora va fi de 4 ani, şi nu de 3 ani. Procedura de numire în funcţiile de conducere la ICCJ se păstrează, în sensul că preşedintele ICCJ se numeşte de către preşedintele României, dar va fi modificată în sensul că propunerea să nu o mai facă plenul CSM, ci Secţia pentru judecători.
– Inspecţia Judiciară trece la Ministerul Justiţiei.
Citește și: Ca pe vremea Rodicăi Stănoiu: Inspecţia Judiciară va trece în subordinea Ministerului Justiţiei
– Răspunderea magistraților pentru erori judiciare va fi obligatorie. Statul, prin Ministerul Finanțelor, va fi obligat să se îndrepte împotriva magistraților cu acțiune în despăgubire.
– „Apare încă o Direcție specială în Ministerul Public, cu competență exclusivă de efectuare a urmăririi penale pentru faptele reclamate a fi fost comise de magistrați”, a declarat Tudorel Toader. DNA-ul nu va mai avea competenţe în procesul de urmărire a magistraţilor.
Din 2013, în guvernarea PSD, ministerul Justiţiei a obţinut dreptul de a sesiza Inspecţia Judiciară. În guvernarea Adrian Năstase, această instituţie era sub controlul ministrului Justiţiei, aşa cum propune acum Tudorel Toader.
REACȚII, după propunerile anunțate de Ministerul Justiției
DIICOT cere consultare
Procurorii structurii de crimă organizată cer consultare pe Legile Justiției, explicând că nu au fost întrebați despre modificările făcute de Tudorel Toader.
Parchetul General spune că nu a știut despre modificările MJ:
” Ministerul Public a luat act cu suprindere și îngrijorare de modificările anunțate de ministrul Justiției și asupra cărora procurorii nu au fost consultați în prealabil. În acest sens, tragem un semnal de alarmă în legătură cu următoarele modificări: crearea unei direcții specializate pentru cercetarea magistraților (sugerând că problema corupției se află în corpul magistraților și nu în exterior, fiind singura categorie profesională din România pentru care ar urma să se creeze o asemenea structură); trecerea Inspecției Judiciare în subordinea ministrului Justiției, numit politic (precizăm că, în ceea ce privește procurorii, Inspecția Judiciară a fost cel mult în subordinea procurorului general, niciodată sub tutela ministrului Justiției); respingerea propunerii formulate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), garantul independenței Justiției, de numire a funcțiilor de conducere de la vârful Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, propunere agreată și de MCV, constând într-o procedură de selecție transparentă a candidaților, realizată de către CSM, care ar face propunerea, cu avizul ministrului Justiției, numirea fiind făcută de președintele României. Precizăm că proiectul de modificare a legilor Justiției nu ne-a fost transmis până la acest moment și, după ce vom lua cunoștință de conținutul integral al acestuia, vom formula un punct de vedere complet”, se arată în punctul de vedere al Parchetului General.
Ludovic Orban, reacţie la modificările la legile Justiţiei: PNL se va lupta „cu toate armele” împotriva „enormităţilor” propuse de Tudorel Toader
Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a reacţionat dur la propunerile ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, privind modificarea legilor Justiţiei, arătând că acestea riscă să distrugă independenţa puterii judecătoreşti şi să pună sub semnul întrebării democraţia din România.
Monica Macovei: Ministrul Tudorel Toader propune trei modificări fatale pentru Justiţie şi ţară
„Pofta ce-au poftit: Toader predă Justiţia PSD-ului şi ALDE. Toader egal Stănoiu. Tudorel Toader, uns ministru ca să distrugă Justiţia, propune trei modificări fatale pentru Justiţie şi ţară”, afirmă Macovei, într-un comunicat.
„PSD vrea să revină la perioada în care dosarele privind anchetarea unor politicieni erau decise în sediul de partid din Kiseleff. Iniţiativa ministrului de Justiţie, Tudorel Toader, prin care acesta doreşte scoaterea din procedura de numire a şefilor de Parchete a preşedintelui României arată că, în fapt, PSD pune în practică ceea ce şi-a dorit dintotdeauna: control total pe Justiţie”, a scris Tomac, pe Facebook.
Platforma România 100 atrage atenţia că pachetul de modificare a legilor Justiţiei propus de ministrul Tudorel Toader va afecta grav independenţa justiţiei şi echilibrul puterilor în stat.”
Voi reda mai jos postarea presedintelui PNL, Dl. Ludovic Orban:
„Guvernul isi da arama pe fata. Dragnea si Tariceanu vor sa subordoneze politic parchetele pentru a inhiba anchetele, in special pentru fapte de coruptie, care vizeaza liderii partidelor de guvernamant. Scoaterea presedintelui din ecuatia numirii sefilor de parchete permite arbitrariul ministrului de justitie, care este politic, in nominalizarea acestora. Ministrul politic va cauta sa numeasca procurori obedienti, care sa raspunda la comenzi si care sa nu mai indrazneasca sa declanseze anchete impotriva protejatilor din clientela politico-economica. Mai mult, parchetele pot sa se transforme intr-o arma politica de lupta impotriva opozantilor.
Prin trecerea inspectiei judiciare in subordinea ministrului justitiei, aceasta risca sa se transforme intr-o falanga represiva a partidului de guvernamant, care sa intimideze magistratii. Suntem categoric impotriva si ne vom lupta cu toate armele pentru a impiedica adoptarea acestor enormitati care risca sa distruga independenta puterii judecatoresti si sa puna sub semnul intrebarii democratia din Romania.”
Fara indoiala ca PSD-ALDE incep un vast proces de falimentare a Justitiei, de golire a acesteia de orice continut. Este evident un atac la statul de drept si la separarea puterilor in stat. In mod clar pentru protejarea unei gasti penale. Interesant ce spune Florin Citu:
Cîţu: Sunt disperaţi! E timpul să vorbim de introducerea „subminării economiei naţionale” în Codul Penal
„PSD şi Liviu Dragnea speră că atât timp cât ei promit pensii şi salarii mai mari, românii îi vor lăsa să schimbe legile în aşa fel încât ei să fure liniştiţi, este de părere liberalul Florin Cîţu.
Este a treia oară în acest an când vedem acelaşi scenariu. Pentru Liviu Dragnea şi PSD a fost mereu vorba despre Justiţie nu despre Economie, a acuzat miercuri, pe pagina sa de Facebook, senatorul PNL Florin Cîţu.
„Întâi se aruncă în „dezbatere publică” tot felul de teme economice controversate. Salariu minim crescut fără niciun fel de criteriu, FSDI, legea salarizării unitare, naţionalizarea pilonului II de pensii, impozit pe venitul gospodăriilor, multinaţionale care ne fură, taxa de solidaritate, taxa pe cifra de afaceri, TVA defalcat… etc. Suntem revoltaţi. Începem să combatem cu argumente prostiile din programul de guvernare sau apărute pe parcurs şi dintr-o dată ne trezim cu adevăratele măsuri: OUG 13, legea graţierii şi astăzi controlul total al politicului asupra justiţiei!”, a scris Florin Cîţu.
În opinia liberalului, planul PSD a fost mereu acelaşi: întâi o diversiune şi pe urmă dau legi care să le permită să fure liniştiţi din banul public fără să răspundă penal.
„Este a treia încercare iar fără mobilizarea întregii societăţi s-ar putea să le reuşească. Sunt disperaţi. Nu pot să mai ascundă mult timp dezastrul de la finanţe şi vor veni cu măriri de taxe. Dar stiu că în acel moment pierd susţinerea şi a celor care i-au votat şi orice măsură pe justiţie va trece mult mai greu. PSD şi Dragnea speră că atât timp cât ei promit pensii şi salarii mai mari îi veţi lăsa să schimbe legile în aşa fel încât EI să fure liniştiţi. Nu trebuie lăsaţi„, a precizat Florin Cîţu.
Potrivit senatorului PNL, în curând şi realitatea economică va arăta dezastrul în care ne-au aruncat şi pentru care trebuie să răspundă.
„La cum au distrus această ţara, nu doar economic, în ultimele luni, pierderea alegerilor în 2020 este un preţ prea mic. Nu sunt expert, dar poate este timpul să vorbim din nou de introducerea „subminării economiei naţionale” în Codul Penal”, a conchis Florin Cîţu.”
Parerea mea este ca sunt suficiente legi care, daca ar fi aplicate, ar putea impiedica subminarea economiei nationale. Problema este ca, la noi, Justitia este supusa mai mereu atacurilor politice, in special din partea PSD-ALDE. Avem Constitutia care ar trebui aplicata. Chestiunea cu subminarea economiei nationale este ca nu e caracteristica unei societati deschise si economiei de piata libera. Pe de alta parte, conceptul e foarte greu de definit intr-o societate deschisa. Eu cred ca solutia consta in masuri de reforma si restructurare a aparatului de stat, pe care nici Stanga si nici Dreapta nu a indraznit sa le mai ia. Consecinta e situatia actuala. Despre ce subminare a economiei nationale vorbimm cand de ani de zile avem intreprinderi de stat neperformante si ne miram ca performeaza alea private?
Chestiunea periculoasa legata de ce vrea sa faca PSD-ALDE in Justitie a formulat-o corect Ludovic Orban. Si exista, cred eu, legi prin care se poate pedepsi acest atac ce vizeaza aducerea Justitiei intr-un stadiu similar cu cel de dinainte de aderarea la UE. Iar atacul la statul de drept, la democratie, la separarea puterilor in stat este un atac la adresa Constitutiei. E cam la fel cum am vorbi de un atac la adresa suveranitatii nationale ce apartine poporului roman.
Sa prezentam si…
Poziția Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, privind propunerile de modificare a legilor 303/2004, 304/2004, 317/2004
„23 august 2017
În legătură cu propunerile de modificare a legilor 303/2004, 304/2004, 317/2004, anunțate astăzi de către ministrul Justiției, Departamentul Comunicare Publică este abilitat să transmită poziția Președintelui României, domnul Klaus Iohannis:
Propunerile prezentate astăzi de ministrul Justiției se constituie într-un atac asupra statului de drept, independenței și bunei funcționări a Justiției, precum și împotriva luptei anticorupție.
România se află într-un moment care îi este favorabil în planul relațiilor internaționale, cu precădere în comunitatea europeană. Ar fi în defavoarea țării noastre ca, după toate eforturile depuse până acum, să ne întoarcem la vechile practici de a pune presiune asupra justiției. Acest lucru ar fi în totală contradicție cu angajamentele pe care și le-a luat România prin aderarea la Uniunea Europeană și nu ar face decât să mențină pe termen nelimitat Mecanismul de Cooperare și Verificare.
O parte din măsurile anunțate încearcă inducerea unei false probleme și acreditarea ideii că Președintele României ar fi factorul politic care trebuie eliminat din procedura de numire în funcții de conducere din cadrul sistemului judiciar. În realitate, rapoartele MCV, recomandările atât ale Comisiei de la Veneția, cât și ale Consiliului consultativ al judecătorilor europeni îl indică pe ministrul Justiției drept elementul prin care se realizează influența politicului în aceste proceduri.
În ultimul deceniu, preocuparea decidenților politici a fost aceea de a asigura independența justiției prin reducerea până la eliminare a rolului ministrului Justiției în cadrul procedurilor de numire în funcții de conducere din cadrul sistemului judiciar, în paralel cu sporirea treptată a rolului CSM. Propunerile de astăzi urmăresc întărirea rolului ministrului Justiției și diminuarea rolului CSM în privința gestionării carierei magistraților, de fapt, slăbirea justiției.
Președintele României este implicat și în desemnarea procurorilor șefi în virtutea faptului că veghează la respectarea Constituției și exercită funcția de mediere, având rolul unui arbitru între puterile statului. În schimb, ministrul Justiției este numit politic, prin votul unei majorități parlamentare, cu scopul punerii în aplicare a unui program de guvernare asumat politic.
Articolul 132 din Constituție prevede că procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea, și nu în subordinea ministrului Justiției. Autoritatea însă nu se confundă cu subordonarea, iar un jurist onest, indiferent de interesele unor oameni politici vremelnici, nu ar trebui să inducă diferențe artificiale între statutul judecătorilor și cel al procurorilor.
Preluarea instrumentelor de control asupra activității magistraților de către factorul politic, amenințarea judecătorilor cu răspunderea patrimonială în caz de erori judiciare și subordonarea procurorilor față de ministrul Justiției, precum și ingerința procurorilor ierarhic superiori în dosarele procurorilor de caz, inclusiv prin invocarea netemeiniciei, vor avea ca rezultat timorarea magistraților și reducerea independenței lor. La acestea se adaugă și propunerea de înființare a unei structuri specializate exclusiv pentru urmărirea penală a magistraților cu consecințe asupra competențelor celorlalte parchete specializate, în particular a DNA. În absența unor garanții legislative și instituționale cu privire la independența acestei noi structuri, riscul afectării luptei împotriva corupției este evident.
Propunerile ministrului Justiției necesită respectarea exigențelor transparenței decizionale și supunerea acestora unor autentice dezbateri publice. Totodată, având în vedere că aceste modificări afectează organizarea judiciară și cariera magistraților, punctul de vedere al magistraților este obligatoriu.
Dacă acest amalgam de măsuri va fi asumat de Guvern și aprobat de Parlament, eforturile României de mai bine de 10 ani vor fi anulate și justiția se va întoarce în timp, într-o epocă în care era subordonată politicului. „
Presedintele trage un serios semnal de alarma si eu cred ca trebuie sa-l sustinem.
Insa efectele unor astfel de masuri nu pot sa fie decat in detrimentul PSD-ALDE. Dupa parerea mea, e vorba de o gasca sau mai multe gasti penale interesate. Insa masurile economice combunate cu cele juridice dau un cocktail ce nu poate ajuta coalitia de guvernamant si reprezinta un abuz fata de societate. Insa efectul nu ar putea fi decat unul de haos. In orice caz, astfel de abuzuri pot fi penalizate din punct de vedere juridic. Dar ma gandeam ca astfel de scandaluri ar putea sa fie orchestrate tocmai pentru a se ascunde un esec economic major, nu atat sa se ia masurile cu pricina. Pentru ca in astfel de conditii economice, coalitia PSD-ALDE are nevoie de cat mai mult circ si scandal pentru a abate atentia de la problemele economice si de la evolutia proasta a economiei de cand au castigat alegerile. Totusi, reactia scrisa a Presedintiei ne arata un conflict major cu Guvernul si actuala coalitie de guvermant. Si apoi e reactia Presedintelui! Fara indoiala ca actiunile PSD-ALDE de a controla in totalitate Justitia vor genera ample miscari de strada. Insa per ansamblu, tinand cont si de evolutia economica, PSD-ALDE s-au asezat pe o cale sigura spre un esec indubitabil. Ramane de vazut ce vor face cand vor izbucni efectele negative ale masurilor economice din Program. De aceea nu e deloc sigur ca PSD-ALDE vor ajunge sa guverneze pana in 2020.
Daca efectele negative de care vorbeam mai sus vor izbucni la anul, nu este exclus sa vedem atunci cautarea unor alte solutii guvernamentale, dupa ce Romania a experimentat in 2016 guvernul de tehnocrati. In orice caz, PNL trebuie sa ramana pregatit sa preia in orice clipa guvernarea, fiind oferta politica de opozitie cea mai serioasa si cea mai puternica si credibila. USR n-are cum sa preia guvernarea, dar ar putea sa fie, eventual, intr-o coalitie cu PNL, desi lucrul acesta ar trebui analizat mult mai minutios.
Situatia seamana, parca trasa la indigo, cu ce au facut laburistii englezi la inceputul anilor ’70, dupa care a venit la Putere Guvernul condus de D-na. Margaret Thatcher, care s-a angajat intr-un viguros program de reforme! Insa atunci situatia ajunsese mult mai rea, cu o inflatie de doua cifre!
Pe plan extern suntem intr-o perioada postcriza.
„Solutia” aceasta a PSD-ALDE de control total asupra Justitiei si Economiei n-are cum sa fie fezabila.
(1) Nicolae Ivanciu – Capital si plusvaloare. Salariul in capitalism, Editura Politica, Bucuresti – 1962.
Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.
Un partid vandut intereselor straine ostile Romaniei
Inteleg ca se pune de tot felul de manuale, cum ar fi manualul pentru disciplina: Dirigentie, manualul pentru disciplina: „Educatie Fizica si Sport”… Deci, iata, multe lucruri interesante, nu-i asa, in Romania, de cand PSD, cu deja celebrul lor Program de Trei Nule, au castigat alegerile, ademenind electoratul precum Fata Morgana in desert, precum Sirenele pe Ulise!
Mie imi place sa cred ca cel putin Presedintele Iohannis stie cum a venit acest partid la Putere. Nu de alta, dar pe langa faptul ca au castigat alegerile cu un Program mincinos si nefast pentru tara, iata ca acuma da roade rele.
Vorbeam in postarea trecuta de acalmia care pare a fi cuprins, in general vorbind, Romania. Numai ca ce se intampla e realmente ingrijorator. Cel mai ingrijorator lucru, mai ingrijorator chiar si decat Razboiul Informational, e ceea ce se intampla in economia romaneasca – si e vorba de nici macar un an de zile. E vorba de adancirea unor deficite si de faptul ca nu prea se intrezareste cum vor fi finantate aceste deficite.
BNR a atras atentia asupra cresterii deficitului contului curent al balantei de plati, de scaderea importanta a investitiilor directe ale nerezidentilor, de cresterea datoriei externe in perioada ianuarie- mai 2017, fata de perioada similara a anului trecut – v. aici. De asemenea, un alt fenomen foarte ingrijorator consta in cresterea deficitului bugetar, mai mare cu peste 60% decat cel de anul trecut. Dl. Florin Citu, economist si senator PNL, atrage atentia ca executia bugetara e un dezastru, ducand deficitul bugetar la 4% spre sfarsitul anului, „deci mai aproape de cele mai pesimiste estimări” – aici. Toate aceste lucruri negative produc efecte negative in economie, ce vor putea fi simtite dupa un anumit timp. Insa asa cum merge treaba la ora actuala, mi-e teama ca dupa putin timp… Dl. Citu a atras atentia asupra posibilitatii ca economia sa intre in recesiune – domnia sa spune asa: „fara dubiu”, iar evolutiile negative vin parca sa confirme acest punct de vedere.
Una e sa gresesti si alta e s-o faci intentionat si stau si ma intreb daca nu cumva cu premeditare. PSD a venit cu un Program de Guvernare in campania electorala si a castigat alegerile. Un Program care de la bun inceput era nesustenabil. PSD a venit la guvernare, iar rezultatele din punct de vedere macroeconomic sunt cele de mai sus – adica un dezastru, imi pare rau ca trebuie sa folosesc acest cuvant. Au gresit sau au facut-o intentionat? Problema mare este: unde vom ajunge in felul acesta? O recesiune ar insemna, pe langa o slabire generala a economiei, efecte cat se poate de negative pentru populatie, pentru firme. Chiar daca PSD nu si-ar duce mandatul pana la capat si ar veni, sa zicem, PNL la Putere prin alegeri anticipate, a corecta erorile si efectele evolutiei negative de acum e un lucru foarte dificil. Eu cred ca populatia ar trebui sa fie informata corect, macar sa stie ce voteaza. Pierderea controlului fata de echilibrele bugetare, pentru ca asta se intampla acum sub guvernarea pesedista, are in mod sigur efecte negative in sensul ca dezechilibrele ajung in situatia extrem de precara de a nu mai putea fi finantate.
Deocamdata se vorbeste despre crestere economica, insa, asa cum arata Dl. Citu, potentialul de crestere e in scadere. Dansul spune ca Romania „va experimenta foarte curand o criza similara cu cea din perioada 2008-2010”. Insa interesant este ca situatia ar fi putut fi evitata, dar si faptul ca evolutia asta e accelerata de masurile luate de PSD-ALDE, de cand sunt la guvernare. Si atunci de ce trebuie sa accelerezi o evolutie negativa? Si cui foloseste asta?
Trebuie spus pentru unii ca nu Soros guverneaza Romania.
Ci PSD-ALDE.
Si atunci cui foloseste asta: intretinerea si accelerarea unei evolutii negative in economia romaneasca de asa maniera incat sa o impingi spre o criza economica?
Vorbim de razboiul informational – va recomand si eu LARICS – care s-a purtat cam intotdeauna pe mapamond. Insa acest razboi informational n-ar putea face atat rau Romaniei cum il face guvernarea PSD-ALDE. Ba mai mult, actuala guvernare creeaza terenul social fertil pentru ca razboiul informational sa-si faca mendrele in Romania. Ganditi-va numai ce inseamna o noua criza spre care ne indreptam accelerat, prin masurile economice luate de actuala guvernare, ganditi-va la accentuarea saraciei, la valul de falimente, la locuri de munca distruse – terenul fertil in care prinde ceea ce se numeste razboiul informational si manipularea. Chiar imi vine sa cred ca rusii nici nu s-au gandit sa ne faca un rau atat de mare, asa cum ni-l facem noi insine. E un cadou, pe care actuala guvernare il face rusilor, un cadou la care rusii cred ca nici nu sperau…
De asemenea, legat de vestitul Program al PSD un alt lucru de mirare e urmatorul: PSD e cel mai mare partid din Romania. Cu sute de mii de membri. Este imposibil ca intr-o asemenea populatie numeroasa sa nu gasesti niste oameni lucizi, niste economisti competenti – si cred ca PSD are astfel de oameni. Programul de Guvernare l-a facut Liviu Dragnea si Darius Valcov. Doi oameni certati cu legea. Si cu toate acestea, reactiile din interiorul PSD, poate cu cateva exceptii, foarte putine, au fost slabe. Eu stau si ma intreb cum poti sa accepti cu buna stiinta asa ceva… Iar daca o faci, cred ca e rezonabil sa ma gandesc la faptul ca ai o agenda ascunsa. Ce nu poate fi decat contrara intereselor Romaniei.
As dori sa va prezint si alte pareri si am ales editorialul aparut pe 26 iulie in ziarul Bursa:
Pierduţi în oceanul de minciuni
Cornel Codiţă
„Obişnuinţa de a minţi în campania electorală „pe rupte” este, în politica de la noi, un fel de „mistică”. La scadenţa electorală, „politicianul” României intră într-un fel de transă, al cărei efect sigur şi cotropitor este putinţa de a spune cu cel mai serios şi pătruns aer din lume nenumărate şi gogonate minciuni despre ce şi cum va fi lumea, de îndată ce zisul politician şi gaşca lui se vor sui, cu neamuri, prieteni, cunoştinţe şi relaţii, în teleguţa puterii. După mai bine de două decenii şi jumătate de ratate exerciţii democratice, printr-un fel de ironică justiţie a soartei, PSD-ul este primul partid din România post-decembristă serios confruntat cu consecinţele acestei maniere de a aborda relaţia sa cu electoratul, respectiv responsabilităţile sale faţă de guvernare, cea cu care a fost învrednicit, mult mai mult timp şi mai des decît i-ar fi dat dreptul orice criteriu raţional de evaluare a rezultatelor sociale ale acţiunilor sale. „Măreţul” program de guvernare al PSD a fost prezentat, în campania electorală de mai an, ca o un fel de Lamborghini al schimbărilor fulgerătoare, în bine, din societatea românească. Din cauza vitezei, probabil, ori din cine ştie ce alt motiv, nici nu a plecat bine „monstrul” din garajul campaniei electorale, că s-a şi ciocnit, frontal, cu realitatea. Acum, zace în drum, doar un morman de fiare din care nimeni nu mai înţelege nimic, necum să mai poată face din resturile risipite un vehicul capabil de mişcare. Partea încă şi mai rea a poveştii este că abia după oribilul accident înţelegem, ori că, de la început, nimeni nu s-a aflat în scaunul şoferului ori, dacă a fost totuşi cineva, că insul cu pricina era mai ageamiu în conducerea unui vehicul-partid decît ultimul dintre miile de şoferi analfabeţi care şi-au luat cu brio carnetele de conducere auto în România ultimilor ani.
La acest moment de răscruce, în solidă tradiţie leninistă, PSD-ul, ca entitate colectivă, s-ar putea întreba: bine, bine şi… ce-i de făcut? Adevărul este că nu mai e nimic de făcut! Se vorbeşte intens despre înlocuirea la vîrf a lui Dragnea, cu Tudose. O mişcare care l-ar face pe Machiavelli să se ruşineze că a scris Principele, fără să dedice măcar o pagină unei atît de strălucite manevre politice! Dacă am fi trăit într-o ţară cu o Constituţie rezonabilă, în privinţa coerenţei şi a siguranţei mecanismelor esenţiale de guvernare, Preşedintele ar fi fost în postura de a dizolva Parlamentul, chiar după moţiunea de cenzură a PSD împotriva guvernului PSD, care certifică, dincolo şi dincoace de orice îndoială rezonabilă, incapacitatea şi lipsa de pregătire pentru guvernare a actualei formule care deţine majoritatea parlamentară. În acest fel, poate, ar fi fost obligat şi electoratul să regîndească investiţia sa de încredere în partidele competitoare, s-ar fi trezit poate din amorţeala sinistră în care se complace în cei patru ani ai mandatelor parlamentare. Ar fi fost un moment propice pentru a mai sparge baloanele de săpun ale minciunilor cu care politicienii de la noi se joacă, mai inocenţi şi mai lipsiţi de griji decît ţîncii ieşiţi pe tăpşanul inter-blocuri. Ar fi fost un moment necesar să spunem unde se află România, care este starea lucrurilor fundamentale pentru existenţa noastră, individuală şi colectivă: economie, servicii sociale, cultură, civilizaţie urbană, viaţă rurală, politica altora faţă de noi, prieteni şi neprieteni, aliaţi, neutrii şi duşmani, cît şi ce este urgent şi necesar să facem pentru a opri căderea, pentru a începe să readucem starea naţiunii măcar o cîtime mai aproape pe linia de plutire.
Dar, noi nu trăim în acea Românie, de ficţiune. Noi trăim într-una, generic numită reală, în care toate ficţiunile sunt posibile. Aşa cum este posibilă, spre exemplu, continuarea unei guvernări invalidată de propria incapacitate managerială şi politică. Noi trăim într-o Românie în care responsabilităţile Parlamentului se reduc la aprobarea şuşanelelor legislative prin care putem albi păcatele justiţiabile ale aleşilor noştri, ori se pun la cale afacerile personale şi ale găştilor care ştiu regula de aur a prăduirii statului şi a paraîndărătului la buzunarul „tătucului” care a făcut posibilă minunea. Noi trăim într-o Românie în care atribuţiile politice şi instituţionale ale Preşedintelui se reduc la ceea ce domnia sa întreprinde conştiincios, zi de zi, prin birourile şi curţile interioare ale Palatului de la Cotroceni, ignorînd suveran ceea ce se află dincolo de zidurile incintei. Noi trăim într-o Românie în care minciuna a devenit drogul de care majoritatea zdrobitoare a populaţiei este dependentă, pentru că altfel ar fi obligată să suporte consecinţa dureroasă a distincţiei dintre Azi şi Mîine. O Românie în care minciuna a devenit drogul necesar al celor care se joacă cu puterea şi instituţiile ei pentru că, altminteri, nu ar mai putea crede nici măcar ei în materialitatea ficţiunilor despre care susţin zi de zi că sunt programele lor de guvernare şi „politicile” menite să ne facă pe noi „fericiţi”.
Din păcate, nu doar politica, nu doar un partid sau altul, ci noi toţi, ca subiect colectiv al Istoriei, suntem undeva pierduţi într-un ocean de minciună. „
Fiti atenti aici la smecheria cu cresterea salariilor:
România poate deveni singurul stat UE care lasă plata contribuţiilor sociale în sarcina angajatului
Cristina Radu
„România poate deveni singurul stat membru al UE care lasă plata contribuţiilor de asigurări sociale şi de sănătate exclusiv în sarcina angajatului, dacă va fi aplicată măsura anunţată de Ministerul Finanţelor, a anunţat azi firma de consultanţă PwC.
Ministerul de Finanţe a anunţat joi că de la 1 ianuarie 2018, contribuţiile sociale vor fi trecute exclusiv în sarcina angajatului, cuantumul total al acestora urmând să scadă de la 39,25% la 35%, iar nivelul impozitului pe venit se va reduce de la 16% la 10%.
Contribuţiile angajatorilor sunt mai mari decât cele ale angajaţilor în medie, la nivel european. Potrivit PwC, media contribuţiilor sociale suportate de angajator în statele UE este de 23,57%, pe când media contribuţiilor angajaţilor este de doar 13,35%. Executivul doreşte să crească nivelul contribuţiei angajaţilor în România la aproape de trei ori media europeană şi să elimine contribuţia angajatorului, conform PwC.
Raportul arată: „Pentru ca angajaţii să nu fie afectaţi de această creştere a poverii fiscale în sarcina lor, angajatorul ar trebui să le crească salariile brute, potrivit programului anunţat de Guvern cu 22,75%. Conform prevederilor legale actuale, angajatorii din mediul privat nu pot fi obligaţi să modifice nivelurile salariale, decât pentru salariaţii plătiţi la nivelul salariului minim pe economie, contractele de muncă fiind înţelegeri private, statul nu poate impune modificarea lor fără acordul părţilor”.
Mihaela Mitroi directorul departamentului de consultanţă fiscală şi juridică din cadrul PwC România, a declarat: „România ar deveni astfel singura ţară din UE care lasă contribuţiile sociale exclusiv în sarcina angajaţilor. Acest sistem nu se aplică în niciun alt stat membru pentru că implicarea angajatorului în plata contribuţiilor a avut ca scop, încă de la începuturile introducerii, susţinerea anumitor categorii de persoane care beneficiază de ajutor social fără însă a contribui la sistem ca elevi, studenţi, pensionari care beneficiază de asigurarea socială de sănătate fără plata contribuţiei”.
Mihaela Mitroi a adăugat: „Astfel, pot apărea situaţii în care angajaţii vor avea un salariu net mai mic decât în prezent cu circa 22%. Pe de altă parte, aceste efecte vor fi parţial contrabalansate de reducerea impozitului pe venit, de la 16% la 10%”.
Conform firmei, este posibil ca cei mai mulţi dintre angajatori să acopere acest cost suplimentar care va reveni angajaţilor, prin creşterea salariilor. În schimb, nu este obligatoriu ca acest lucru să se întâmple în toate cazurile, potrivit companiei.” (subl. mea)
Stau si ma intreb ce minte pot sa aiba cei care concep astfel de lucruri. Cu alte cuvinte, iti creste salariul, dar de fapt nu ti-l creste. Se muta doar povara fiscala de la angajator la angajat. Iar tu poti sa te trezesti ca ai, pe hartie, un salariu mai mare, dar in mana sa iei chiar mai putin decat salariul pe care il aveai. Pe de alta parte, nu se poate sa nu te intrebi: pentru ce o astfel de masura? „Pentru ca angajaţii să nu fie afectaţi de această creştere a poverii fiscale în sarcina lor, angajatorul ar trebui să le crească salariile brute, potrivit programului anunţat de Guvern cu 22,75%” – sa retinem: pentru ca angajatii sa nu fie afectati, cu alte cuvinte pentru ca sa aiba acelasi salariu, angajatorul trebuie sa creasca salariul brut cu 22,75%!! Numai ca in sectorul privat problema e daca e posibil asa ceva, pentru ca la stat, din cate se vede, orice e posibil: se maresc salarii, nesustenabil, din pix!! Si, la stat, nu-i asa, se pot mari oricat, indiferent de consecinte. Am inteles ca unele primarii au inceput deja mariri record de salarii pana si pentru un portar, mariri care l-ar face invidios pana si pe un profesor universitar!!! „[…] este posibil ca cei mai mulţi dintre angajatori să acopere acest cost suplimentar care va reveni angajaţilor, prin creşterea salariilor” – cu alte cuvinte, angajatorul poate acoperi costul suplimentar care va reveni angajatului pentru ca angajatul sa ajunga sa nu piarda la salariu!! Cu alte cuvinte, nu doar angajatorul este afectat, dar cel mai afectat este angajatul, caruia i s-au promis salarii record!! Nu i s-a spus insa ca le va avea, dar pe hartie!!
Mie mi se pare ca se urmareste intr-un mod intentionat, de catre actuala guvernare, deteriorarea nivelului de trai al cetatenilor experimentand o modalitate pe care NU o intalnim nicaieri in Uniunea Europeana. Lucrul acesta inlesneste Razboiul Informational pe teritoriul Romaniei si in detrimentul Romaniei. Sa ne gandim putin: o populatie care nu doar ca a fost mintita, dar mai e si saracita – e clar ca se induce, premeditat as zice eu, de catre guvern o stare in care gradul de satisfactie al populatiei va scadea, vulnerabilizand populatia. Evident, manipularile care vin din Vecinatatea Estica pot sa prinda mai bine si sa aiba eficacitate mult crescuta daca nivelul de trai din Romania se va deteriora si daca economia va intra in recesiune, cu tendinta de haos social. Florin Citu a atras atentia ca actuala guvernare vrea sa ne scoata din Uniunea Europeana. Manipularea venita dinspre Rusia va urmari sa arate cat de rau e sa fii in Uniunea Europeana, cat de bine era inainte… Astfel de masuri economice pregatesc terenul pentru astfel de manipulari, cetateanul urmand sa se confrunte cu o situatie care va fi in detrimentul sau si pe care nu o va putea s-o indrepte.
Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.
Constientizam lucrurile importante?
Iata ca dupa instalarea Guvernului Tudose s-a intrat parca intr-o perioada de acalmie. Poate si datorita caldurilor de iulie, uneori greu de suportat, e adevarat.
Insa mai degraba e o perioada tulbure in care nu se poate spune ca avem si satisfactii deosebite.
Absorbtia fondurilor europene nu functioneaza in continuare. Cresterea economica ramane una pe consum, riscand sa dezechilibreze (daca nu o chiar si face deja!) deficitul de cont curent. De asemenea am depasit tinta de 3% din PIB pentru deficitul bugetar si riscam adancirea si mai mare a deficitului bugetar. Productivitatea muncii ramane in continuare la un nivel foarte scazut.
Evident, aceste aspecte nu ne pot bucura. Pentru ca, desfasurandu-se in felul acesta treburile, nu se intrezareste ceva bun intr-un viitor apropiat.
Fara indoiala, lucrurile acestea sunt stiute si risc sa ajung banal tot repetandu-le. Pe buna dreptate, prestigiosi analisti au atras atentie asupra unei foarte probabile evolutii negative in economia romaneasca. Un „necaz”, cum ar spune Prof. Mircea Cosea. Dar pentru actuala Putere – PSD-ALDE – toate acestea sunt in sfera normalului. Cu alte cuvinte, pentru ei, asa si trebuie sa se desfasoare treburile. Cu atat mai mult cu cat dumnealor vad in orice critica adusa propriei guvernari un act de rea-vointa, o replica dusmanoasa prin care nu le sunt intelese bunele intentii.
Constientizam lucrurile importante?
In aceasta perioada de molcomire, iata totusi ca putem citi despre o initiativa interesanta, cea a D-lui. Florin Citu:
„Scrisoare deschisă Președintelui României, domnul Klaus Werner Iohannis
Domnule Președinte,
Eu, senatorul PNL Florin Cîțu, vicepreședinte al PNL, vă solicit respectuos să luați în considerare următoarea propunere de proiect:
– Pactul Național pentru Dezvoltarea Infrastructurii României (PNDIR)
Este momentul ca noi toți să conștientizam că România are nevoie urgentă de un proiect național pentru infrastructura desfășurat sub auspicile dumneavoastră. Economia României a depășit de mult timp momentul în care se mai poate dezvolta fără un asemenea proiect.
Experiența celor 27 de ani de politică românească, în care toate partidele s-au succedat la putere, ne-a adus în situația în care suntem astăzi. Fiecare program de guvernare a vorbit mult despre acest subiect dar nu s-a făcut aproape nimic. Nu putem vorbi de regionalizare, de dezvoltare, sau ridicarea zonelor din țara rămase în urmă din punct de vedere economic, dacă nu ne putem interconecta printr-o infrastructura rutieră cel puțin decentă. Vom aloca bani în continuare fără niciun fel de rezultat atât timp cât zone importante din țara rămân izolate de restul țării dar și de Europa. A venit momentul zero pentru decizii importante!
De aceea domnule Președinte vă propun respectuos următoarele:
– Convocarea tuturor partidelor politice la Cotroceni pentru elaborarea și asumarea unui Pact Național pentru Dezvoltarea Infrastructurii României
– Constituirea unei Comisii Prezidențiale pentru acest proiect din care să facă parte specialiști români dar și experți internaționali.
– Comisia Prezidențială va elabora un proiect privind perspectiva dezvoltării infrastructurii României pe următorii 8 ani. Proiectul va fi supus votului Parlamentului României și asumat de toate partidele politice.
– La sfârșitul fiecărui an Comisia Prezidențială prezintă Parlamentului României un raport cu stadiul de realizare al proiectelor incluse în Pactul Național pentru Dezvoltarea Infrastructurii României
– Asumarea și bugetarea prin acest pact a 3% din PIB anual, în următorii 4 ani, pentru implementarea acestui Pact Național pentru Dezvoltarea Infrastructurii României, indiferent de partidul sau coaliția care asigură guvernarea.
– Elaborarea unui act normativ pentru ca acest Pact să fie susținut financiar prin bugetare multianuala, astfel încât indiferent de cine vine la putere acest Pact să fie finanțat în permanență.
– Imposibilitatea modificării destinației fondurilor alocate acestui Pact, atât la nivel central cât și la nivel local.
– Stabiliriea unui număr de trei proiecte de importantă națională care să fie realizate și urmărite până la final, în următorii 4 ani, prin implementarea acestui Pact.
– Implicarea autorităților locale pentru a asigura infrastructura secundară legată de proiectele definite în Pact.
Cosiderand că demersul meu este vital în acest moment pentru România, va solicit respectuos domnule Președinte să faceți demersurile necesare pentru a demara, împreună cu toți românii, acest proiect.
Românii s-au mobilizat întotdeauna în jurul marilor proiecte: aderarea la NATO, integrarea în UE, susținerea națională a învățământului și nu în ultimul rând apărarea națională!!
Cu considerație,
Senator PNL, Florin CituPreședintelui României, domnul Klaus Werner Iohannis” (subl. mea)
„Este momentul ca noi toti sa constientizam…” – constientizam oare? Lasand la o parte intrebari de genul: „de ce trebuie sa te adresezi Presedintelui Romaniei pentru asta?”, „ce treaba are Presedintele cu asa ceva?” etc, aceasta postare a D-lui. Citu pune o problema importanta: in ce masura constientizam ca dezvoltarea infrastructurii este o problema extrem de importanta pentru dezvoltarea Romaniei? Ca Dl. Citu are in esenta dreptate, cred ca e clar pentru oricine. Pentru ca se face prea putin, in vecintatea lui deloc, in acest domeniu, iar lucrarile executate, cum ne demonstreaza unele exemple intristatoare, nu sunt intotdeauna de cea mai buna calitate, cum ar trebui sa fie. Cu atat mai mult cu cat Romania a avut si imi place sa cred ca inca mai are o Scoala Romaneasca de Drumuri si Poduri. Si cu toate acestea rezultatele sunt foarte slabe, cu mult sub potentialul real al tarii noastre, cel putin in acest domeniu.
Indiferent de guvernare, domeniul acesta a fost ignorat total. Greu de explicat de ce. Dupa 2008 nu s-a mai prea facut mare lucru. In schimb, promisiuni au fost. Cum a fost cea a PDL-ului din campania electorala ca vor face 800 de km de autostrada. A trecut si PDL-ul, a venit USL-ul, PSD-ul, PSD-ALDE si situatia e cam tot aceeasi. Greu de inteles de ce. Investitiile au ajuns la un minim istoric in Romania – lucru prin definitie antieconomic si e cat se poate de clar ca in felul asta mergand treburile n-ai cum sa ai o crestere economica sanatoasa.
Interesant este ca guvernantilor de ieri si de azi un astfel de lucru li se pare normal. Iar toata aceasta acalmie despre care vorbeam mai sus pare nu atat o resemnare, cat constatarea, nu-i asa, a unei stari de normalitate. Firescul, obisnuitul, naturalul. Bineintelesul.
Imi aduce aminte de o intamplare descrisa intr-un roman al marelui scriitor american William Faulkner: niste oameni s-au dus, iarna, la o vanatoare de iepuri. Si era acolo o podisca nenorocita si unul a cazut in apa, rasturnandu-se cu podisca cu tot. Era iarna. Daca ai cazut in apa, cum ai vrea sa fii? Ud! Si iesind din apa, iarna, cum ai vrea sa-ti fie? Rece!! Nu-i normal oare? Pana s-au dus la o casa din apropiere, simtea frigul. Era normal. Pai, pana la urma, pana sa ajungi sa te schimbi, te obisnuiesti si cu apa de pe tine si cu frigul. Pana la urma ajungi sa faci parte din peisajul impietrit de frig, care uneste intr-un tot si copacii golasi, si podisca si rauletul acela, si cararuia care duce catre casa. Asta e. Asa cum, de exemplu, si un miros este ontologic, daca se poate spune asa, lipit de o fiinta, de o stare de lucruri, pentru ca asa e acea stare de lucruri.
Nu se mai fac drumuri, asa cum ne-am obisnuit. Cand se fac, se fac proaste, asa cum ne-am obinuit deja.
Saint-John Perse spunea intr-un poem:
„Ne-am deprins cu el, nu reprezinta nimic,
ca oricare lucru devenit obisnuita.
Si va vorbesc de el fiindca nu gasesc nimic
care sa nu fi devenit pentru voi obisnuinta.
Ma inchin.”
In aurora tulbure a acalmiei inceputului de vara, ne deprindem cu ei. Nu mai reprezinta nimic. Ca oricare lucru, au devenit obisnuinta. Bineinteles ca avem crestere economica pe consum, ne-am deprins cu ea. A devenit obisnuinta. Bineinteles ca deficitul bugetar creste nesustenabil. Nu mai reprezinta nimic. A devenit obisnuinta. Mai ramane sa ne inchinam.
Ca vom intra intr-un „necaz”, cum spune Prof. Mircea Cosea sau intr-o noua criza economica, dupa cum atragea atentia Florin Citu – si cum ai vrea sa fii in situatia asta? Ud! Cum ai vrea sa-ti fie, cand incerci sa iesi din situatia asta? Rece!!
Foarte interesant editorialul maestrului Cristoiu: „PSD sau politica lui nitam-nisam”! 🙂 Din care voi cita doar un fragment edificator:
„Ce se înțelege prin Politica lui nitam-nisam?
Așa cum am mai scris cînd a fost vorba de decizia de răsturnare a propriului Guvern de către PSD, Politica lui nitam-nisam constă esențial în luarea unor decizii peste noapte, fără o pregătire prealabilă a opiniei publice, fără o cumpănire atentă și înțeleaptă a efectelor colaterale ale deciziei respective și mai ales fără a lua în calcul reacția diferiților actori ai scenei noastre publice:
De la Comisia Europeană pînă la Stradă.
Nitam-nisam, s-a dat Ordonanța 13.
Nitam-nisam, Ordonanța 13 a fost abrogată.
Nitam-nisam, s-a retras sprijinul politic pentru Guvernul Sorin Grindeanu.
Nitam-nisam, PSD angajează negocieri cu UDMR privind obținerea de către minoritatea maghiară a unor drepturi refuzate de toate guvernele postdecembriste.
Nitam-nisam, negocierile sunt întrerupte.
Nitam-nisam, Guvernul a fost dat jos printr-o autoMoțiune de cenzură.
Nitam-nisam, locul lui Sorin Grindeanu a fost luat de Mihai Tudose.
Nitam-nisam, PSD lansează un nou Program de Guvernare.
Se întîmpla asta pe 29 iunie 2017.
Prin noul Program, supus votului în Parlament și publicat în Monitorul oficial ca document juridic obligatoriu de îndeplinit, o seamă de puncte din Programul de guvernare anterior – concretizat doar pe o perioadă de şase luni – dispăreau nitam-nisam și erau înlocuite cu altele, lansate tot nitam- nisam.
De la investirea noului Guvern au trecut doar trei săptămîni.
În aceste trei săptămîni n-a mai rămas în picioare nici una dintre mărețele măsuri asumate de PSD prin Programul de Guvernare.
Nitam-nisam, s-a renunțat la Impozitul pe cifra de afaceri, Taxa de solidaritate, Impozitul pe venitul global, salariul minim de 2000 de lei.Măsurile fuseseră trecute în Programul de Guvernare fără o minimă pregătire a opiniei publice și mai ales fără o minimă pregătire de contracarare a riscurilor ivite din reacțiile adversarilor.
Măsurile au fost abandonate tot fără o minimă pregătire a opiniei publice.
În unele cazuri dibuim reacția Comisiei Europene, în altele teama de reacția Străzii.
Putem lua în calcul și reacția mediului de afaceri.
De ce s-a renunțat nitam-nisam la măsurile din Programul de Guvernare?
Pentru că aceste măsuri fuseseră lansate nitam-nisam, fără o minimă luare în calcul a reacțiilor adverse și mai ales fără o minimă strategie de susținere a acestora.”
Interesant este ca, pe vremuri, Opozitia nu-i lasa sa lucreze pentru ca facea multa galagie si starnea oamenii. Acum nu-i lasa Soros sa lucreze!! 🙂 Acum toata lumea se intreaba, si pe buna dreptate, de ce Opozitia liberala nu e mai activa, cum ar trebui sa fie. Asa stand lucrurile, nu mai e Opozitia aia care sa le tulbure somnul, e Soros!! 🙂 Stau si ma intreb: poate si Corina Cretu e sponsorizata de Soros, ca doar le-a atras atentia a lor sai ca nu sunt in stare sa absoarba fondurile europene!! Cum de-a indraznit!! 🙂 Glumesc, desigur! 🙂 Poate ca si Catalin Ivan, care vorbea despre „teleormanizarea Romaniei”!! 🙂
O chestie care m-a amuzat in recenta postare a D-lui. Nastase:
„Amuzante sunt unele comentarii despre viata politica: ” incercam chiar sa avem si socialisti, pentru a fi la inaltimea civilizatiei moderne. Numai ca socialismul prinde greu intr-o tara agricola, fara industrie…””
Carmen Sylva avea ea dreptate, insa stai si te intrebi atunci cum poate sa prinda socialismul in Teleorman… 🙂 Raspunsul e de un comic molipsitor: „Prinde, asa cum au aratat cei de la Rise Project!! ” 😆 😆 Oamenii lui Soros, desigur! 😆 😆
Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.
Populism cu un scop clar: castigarea convingatoare a viitoarelor alegeri
E de ajuns sa citim acest articol din Romania Libera ca sa ne convingem ca asa stau lucrurile:
Legea salarizării, aprobată de comisia din Senat: Măriri de peste 100% pentru dascăli și de 200% în sănătate, până în 2022
„Potrivit draftului legii salarizării unitare, angajaţii din educaţie ar urma să primească, până în 2022, măriri de salariu de peste 100%, iar în sănătate urmează a fi creşteri şi de 200%. Luni, proiectul va ajunge în plenul Senatului pentru vot.
Astfel, un profesor cu studii superioare de lungă durată şi cu gradul didactic I are, în momentul de faţă, un salariu de aproximativ 2.500 de lei. La anul, în 2018, acesta va ajunge să câştige cu 50% în plus, adică, peste 3.700 de lei, urmând ca până în 2022 să se ajungă la un salariu de bază cuprins între 4.300 şi 5.500, în funcţie de vechimea în învăţământ, scrie Mediafax.
Potrivit legii salarizării, un învăţător sau educator cu gradul I didactic, va primi până în 2022, un salariu mărit cu peste 100%. Mai exact, dacă acum primeşte lunar aproximativ 2000 de lei, în 2018, va câştiga cu 50% în plus, adică puţin peste 3.000 de lei. Iar în 2022, în funcţie de numărul anilor petrecuţi în sistemul de educaţie, învăţătorii vor primi un salariul cuprins între 4.000 şi 4.400 de lei, lunar.
Personalul medical, câștigătorii
De asemenea, proiectul legii salarizării unitare mai prevede că în sănătate urmează a fi creşteri şi de 200% până în 2022. Astfel, printre cele mai mari creşteri salariale vor fi ale medicilor primari şi specialişti, rezidenţilor şi asistenţilor medicali.
Un medic primar din unităţi sanitare şi de asistenţă medico-socială are, în prezent, un salariu de puţin peste 4.500 lei. Potrivit legii salarizării, acesta va avea în anul 2018 un venit de 12.500 lei. Un doctor specialist ar urma să ajungă de anul viitor la un salariu de 9.900 lei, faţă de 3.544 cât primeşte acum, conform sursei citate.
Potrivit draftului, în proiect este prevăzută creşterea veniturilor rezidenţilor, astfel: celor din anul I ar urma să le crească salariile de la 2.105 la 5.700 lei, celor din anul II de la 2.361 la 6.100 lei, celor din anul III de la 2.635 la 6.700 lei. Rezidenţii din anii IV şi V ar urma să aibă venituri de 7.300 lei, faţă de 2.709 lei, iar cei din anii VI şi VII 7.900 lei, de la 3.262 lei. Şi medicii stomatologii din spitalele de stat vor avea salarii mai mari, de 9.900 lei faţă de 3.544 lei.
Comisia de Muncă din Senat a adoptat, joi, cu 6 voturi „pentru”, un vot „împotrivă” şi 4 abţineri, Raport favorabil la proiectul Legii salarizării, după 3 zile de dezbateri. Proiectul de lege va intra, luni, în plenul Senatului, pentru dezbatere şi vot final. Camera Deputaţilor este for decizional. Legea ar urma să intrare în vigoare la 1 iulie, potrivit declaraţiilor politice făcute de majoritatea parlamentară şi de liderii PSD.
„România liberă” a analizat care sunt principalele probleme ale actualului proiect de lege a salarizării, care anunță aceste creșteri spectaculoase de salarii.”
Este un exemplu clasic de populism electoral, care vizeaza salariatii din sectorul de stat, in scopul de a-i face pe acestia binevoitori la alegerile viitoare fata de PSD, desigur. Propunand niste mariri salariale nesustenabile, depasind in mod iresponsabil tinta de deficit bugetar de 3% din PIB. Despre Comisia pentru munca, familie si protectie sociala din Senat – aici. Interesant ar fi de vazut cum s-a votat – iata ce ne spune HotNews:
Legea salarizarii a primit raport de admitere in comisia de munca a Senatului, dupa 3 zile de dezbateri
„Comisia de munca a Senatului a adoptat joi seara un raport de admitere cu amendamente la proiectul de lege a salarizarii, dupa trei zile si mai bine de 25 de ore de dezbatere, transmite News.ro.
Raportul de admitere a fost adoptat cu 6 voturi „pentru” (PSD si UDMR), 1 vot „impotriva” (USR) si 4 abtineri (PNL si PMP). Ministrul Muncii, Lia Olguta Vasilescu, prezenta pe tot parcursul dezbaterilor legii salarizarii din comisia de munca a Senatului, le-a multumit tuturor, inclusiv opozitiei.
„Multumesc pentru eforturi, inclusiv opozitiei pentru ca au avut cateva amendamente foarte bune de natura corecteze legea astfel incat sa iasa o lege cat mai corecta, cat mai buna din Parlament”, a spus Olguta Vasilescu la finalul dezbaterilor din comisia de munca.
Raportul comisiei urmeaza sa fie trimis plenului Senatului pentru dezbatere si vot final, presedintele comisiei de munca, Ion Rotaru (PSD) spunand ca acest lucru se va intampla cel mai probabil luni.
Comisia a adoptat o serie de amendamente la proiect, printre care majorari salariale pentru angajatii Garzilor de mediu, ai Consiliului Legislativ, ai ANI si ai ANAF, precum si pentru primari si viceprimari, dar si in domeniul Educatiei.
Senatul este prima camera sesizata pe legea salarizarii, urmand ca forul decizional sa fie Camera Deputatilor, actul normativ urmand sa intre in vigoare de la 1 iulie 2017. „
Deci lucrurile sunt destul de clare: populismul practicat de catre PSD-ALDE a ajuns la paroxism!! Insa oamenii ar trebui sa stie ca depasirea tintei de 3% a deficitului bugetar impinge Romania ca sa se imprumute intr-o maniera nesustenabila. In general, se taie masiv de la investitii, asta insemnand ca nu se prea mai fac deloc. Pentru ca PSD sa mituiasca electoratul bugetar ca acesta sa-l voteze cu cea mai mare larghete!!
Pe spinarea contribuabilului, desigur!
V-as mai propune sa cititi si acest editorial semnat de Radu Soviani despre cresterea economica de „cincivirgulasaptelasuta”. Interesanta si semnificativa ideea: „Deci dacă SRI știe cum merge economia, știe și Grindeanu„. Adica se stiu lucrurile, cu alte cuvinte: SRI stie cum merge treaba. Dar as cita si un pasaj, zic eu, interesant:
„6 ianuarie 2013: ,,Am semnalat modul in care Institutul National de Statistica actioneaza la comanda politica inca din 14 martie 2012. Si anume faptul ca Institutul National de Statistica a raportat un PIB umflat rau pentru anul 2011. Adica, daca in noiembrie prognoza de PIB 2011 era de 547 de miliarde de lei, la sfarsitul lui decembrie – 60 de zile mai tarziu – PIB-ul a crescut miraculos la 578 de miliarde de lei. Din pix. Scopul? La un PIB mai mare, veniturile bugetare cresc (PIB-ul reprezinta suma bunurilor si serviciilor realizate intr-o economie in termen de un an). Cu cat bunurile si serviciile sunt mai valoroase, cu atat taxele incasate pe bunuri valoroase sunt mai mari si prin urmare apare un plus de venituri (fictiv) care poate fi distribuit (cert) prin cheltuieli. Doar ca atat timp cat veniturile sunt fictive, pe baza lor nu se pot face cheltuieli certe decat intr-un singur mod: nu prin acoperire de venituri ci prin majorarea deficitului bugetar (valoarea cheltuielilor bugetare neacoperite de venituri bugetare). Practic o minciuna.”
Și da, în acest moment, cu riscul de a fi acuzat din nou că atentez la ,,încrederea în datele statistice” și pe baza faptului că atunci, în 2012, am avut dreptate, pot afirma legtim: PIB-ul aferent trimestrului I 2017 a fost umflat. O parte în urma stimului economic nenecesar, și o parte ca în 2012.” (cu rosu subl. mea)
De asemenea va propun sa cititi si parerea lui Florin Citu:
„Grindeanu, guvernul minus…!
In mod normal nu as fi scris aceasta opinie pentru ca cel la care o sa ma refer a fost pentru mine doar o marioneta a lui Dragnea. A reusit totusi sa-mi atraga atentia.
Personajul respectiv, in loc sa gestioneze treburile tarii s-a apucat dintr-o data sa emita opinii la TV pe teme economice. Am un deja vu cu Ponta.
Cei mai tineri poate nu stiti, dar restul poate va aduceti aminte de Muppets Show. Oamenii isi dau cu parerea despre orice, exact ca in show-ul respectiv.
Prima declaratie care m-a facut sa tresar, a lui Grindeanu, a fost despre evolutia exporturilor. Pe scurt, el face o treaba fantastica iar dovada o reprezinta exporturile record. Nu a mentionat Guiness Book.(asta e treaba lui Dragnea). E clar, omul e habarnist. A citit pe sarite. A uitat importurile.
Domnule prim-ministru, inainte sa va exprimati in legatura cu cresterea exporturile trebuia sa fi citit tot ce au scris cei care v-au informat. Acolo, sigur mai era si evolutia importurilor. Tot record, si peste exporturi. Asta inseamna, atunci cand importurile sunt mai mari decat exporturile, balanta comerciala este negativa. Asta influenteaza PIB-ul negativ, nu pozitiv si inseamna ca valuta iese din tara si nu intra. Cand cititi ceva, cititi tot. Nu e frumos sa-i mintiti pe romani.
A doua declaratie, asta m-a facut sa ma iau cu mainile de cap, se refera la cresterea economica. Alaturi de Dragnea si Ponta v-ati repezit sa va laudati la televizor. Sa va spun un secret. Astazi toti romanii pot sa numeasca guvernul dumneavoastra “Grindeanu minus”.
Sa va explic, ca sa intelegeti. Dumneavoastra v-ati laudat cu o crestere economica de 5.6% in timp ce guvernul Ciolos, in trimestrul II, avea o crestere de 5.9%. Tot pe date provizorii. Si asta in aceleasi conditii in care ati atras tot zero fonduri europene. Iar la investitii stati mai prost. Sa nu mai aduc aminte de colectare ca iar intrebati in stanga si in dreapta la ce ma refer. De aceea domnule Grindeanu, imi permit sa numesc guvernul dumneavoastra “guvernul Grindeanu minus”.
O sa va mai zic un singur lucru. Orice scadere economica de acum inainte pune in pericol legea salarizarii unitare si o sa aveti probleme cu cei pe care i-ati amagit. Nu mai spun ca Liviu Dragnea o sa dea vina pe dumneavoastra.
E o vorba, “ai carte ai parte”.”
Am impresia ca asist la o simfonie a populismului, nu doar in Romania, dar si pe plan european sau mondial. Ar fi o intrebare: cine e dirijorul? 😉
Dar ca sa ne facem o idee mai clara asupra grandiosului populism propus de catre PSD-ALDE, va propun sa cititi inca o postare a D-lui. Florin Citu:
„Dragnea te da afara din tara daca nu esti medic…
Guru finantelor romanesti, Liviu, a emanat inca o idee menita sa asigure cresterea spectaculoasa a economiei. Acoperind practic toate domeniile, autodidactul ataca cu curaj problema medicinei romanesti. Asa cum o intelege el.
Afima sus si tare ca incepand cu 2018 medicii nu vor mai plati impozite in Romania. Dupa o ora de stupefactie toata tara a inceput sa-si puna intrebari.
Iata cateva:
– despre care medici vorbeste domnul Dragnea? Cei de la stat, cei din privat, sau despre toti?– in aceasta psihoza creata de vestea marelui conductor, parintii ii orienteaza pe copii spre medicina. Nu sunt prea putine cele 8 spitale regionale si unul republican din programul de guvernare in aceste conditii?
– ce vor face doctorii din Ungaria, Bulgaria, Moldova si Serbia? Vin toti sa-si declare afacerea in Romania? Dar ce facem cu romanii nostri atunci?
– ce vom face cand vom avea mai multi doctori decat farmacii, cazinouri si case de pariuri?
– ce facem daca romanii devin mai sanatosi?
– cine va plati pentru translatorii din spitale? crede cineva ca studentii straini la medicina din Algeria, Iran, Liban, Libia, Congo, Pakistan, Bangladesh mai pleaca acasa?
– dar noi astia care nu suntem medici ce facem? noi putem sa plecam?
Avem si o veste buna. Se pare ca daca esti doctor si vrei sa beneficiezi de aceasta scutire de impozite, trebuie sa ai domiciliu in Teleorman. Si uite asa se rezolva si decalajul economic dintre judetele tarii! Tare carmaciu, nu!
P.S. Urmeaza planul diabolic de “repopulare” a judetului Teleorman cu librarii.” (subl. mea)
As dori sa cred ca ce spune Dl. Citu in aceasta postare e o gluma sau e vorba de un pamflet… Dar ma tem ca e adevarat… Insa populismul tinteste, in acest exemplu, aceasta categorie profesionala – medicii, pentru ca acestia sa dea voturile PSD-ului. Se urmareste un impact, hai sa-i zic asa, devastator al acestei stiri – SE MARESC SALARIILE!!!! – asupra opiniei publice. Si cine le mareste? Pai, PSD-ALDE le mareste!! Atunci hai cu totii sa votam cu PSD!! 🙂 Cu atat mai mult cu cat PDL a taiat salarii si pensii!!! Bazandu-se pe faptul ca pe cetatean il intereseaza mai putin ca legea salarizarii ar urca deficitul bugetar la 4 % din PIB in 2017 si la 5% din PIB in 2018, pe o crestere economica indoielnica. As cita aici ce spune Radu Soviani in editorialul sau:
„Problema reală este însă alta: dacă Grindeanu ia decizii bazându-se pe creșteri inventate.
Pentru că dacă face asta, va intra în istorie: este primul ministru al României din ultima sută de ani care favorizează decisiv situația în care, pentru prima dată în ultima sută de ani, creează premisele pentru ca generatia următoare să o ducă MULT MAI PROST decât generația actuală.„
Si reiau ce spune Dl. Florin Citu:
„Dumneavoastra v-ati laudat cu o crestere economica de 5.6% in timp ce guvernul Ciolos, in trimestrul II, avea o crestere de 5.9%. Tot pe date provizorii. Si asta in aceleasi conditii in care ati atras tot zero fonduri europene. Iar la investitii stati mai prost. Sa nu mai aduc aminte de colectare ca iar intrebati in stanga si in dreapta la ce ma refer. De aceea domnule Grindeanu, imi permit sa numesc guvernul dumneavoastra “guvernul Grindeanu minus”.” (subl. mea)
Astea sunt detalii tehnice pe care nu stiu cati le inteleg, probabil putini, dar poate ca ma insel… Chestiunea e ca depasirea tintei de convergenta – 3% din PIB pentru deficitul bugetar – face ca Romania sa se imprumute masiv si sa faca datorii in moneda straina. Din cate inteleg, ne imprumutam in euro, care nu e inca moneda noastra. Nu ne imprumutam in moneda proprie. Am vazut ce s-a intamplat cand Ceausescu s-a imprumutat in US$… Cu deosebirea ca, desi dictatura, Ceausescu a avut, totusi, un plan de dezvoltare industriala a Romaniei si de modernizare a agriculturii (bun, rau, dar l-a avut!) – nu a vizat doar o anumita categorie de salariati, cum pare a face acum PSD-ALDE cu salariatii bugetari, adica cei dintr-un sector neproductiv. Trebuie atrasa atentia asupra riscurilor pe care le induce o asemenea politica. Si sunt riscuri serioase…
Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.
Program de tip… Caritas
Daca m-ar intreba cineva cum as caracteriza in doua-trei cuvinte Programul PSD, cred ca cel mai nimerit ar fi sa-i spunem un Program de tip Caritas: pui acolo un leu si, dupa ceva vreme, desigur, dar nu dupa prea multa, iei 8 lei in schimb. 🙂
Se vorbeste despre dublari, ba chiar triplari, daca am inteles bine, de salarii in sectorul de stat. 19 firme de stat in subordinea Primariei Capitalei, angajari la stat, in conditiile in care avem inca in jur de 1.200.000 de angajati la stat, fata de 900.000 (cat a lasat Guvernul Nastase in 2004), numarul de angajati la stat maxim sustenabil de catre statul roman. Inteleg ca s-au mai angajat si am fi ajuns in prezent la 1.300.000 de angajati la stat…
Dar sa vedem cum stau lucrurile. Si am sa citez trei postari de pe FaceBook ale lui Florin Citu:
„Veniturile ANAF mai mici in primul trimestru 2017
ANAF a colectat cu 0.3% din PIB mai putin in trimestrul I 2017 comparat cu aceeasi perioada a anului trecut. (2017 =6.2% din PIB este mai mic decat 2016 = 6.5% din PIB)
Lucrurile sunt si mai grave. Tinta pentru venituri fiscale in 2017 este de 26.1% din PIB fata de 26% din PIB in 2016. In primul trimestru din 2016 deja colecatase 25% din suma necesara pentru tot anul. Anul acesta a colecatat 23.8% doar si are mai mult de colectat ca anul trecut.
Nu in ultimul rand, ANAF manipuleaza datele veniturilor prin manipularea sumelor rambursate de la TVA. In fiecare luna ANAF returneaza in medie 1.5 miliarde lei. In martie 2017 aceasta suma este mai mica, mult mai mica, si in aceste fel veniturile par mai mari. In realitate veniturile ANAF sunt mai mici. S-ar putea sa fie mai mici cu aproximativ 500 milioane de lei ( suma nerambursata din TVA dar care pana la urma trebuie rambursata) .
Daca veniturile au scazut fata de perioada similara de anul trecut, inseamna ca economia merge mai slab decat anul trecut.
Cum ar putea sa functioneze mai bine lucrurile? Ar trebui facute, desigur, investitii. Cum stam pe partea de investitii?
„Investitiile s-au prabusit in primul trimestru 2017!
In primul trimestru al lui 2017 veniturile la buget sunt cu mult sub cele programate. Pentru a nu arata un deficit, deja, guvernul a taiat cheltuielile cu investitiile. Atat cele finantate din bani colectati din taxe si impozite locale cat si cele din fonduri UE.
In acest moment, 0.22% din PIB reprezinta minimul investitiilor pentru primul trimestru in perioada 2011-2017.
Venituri mai mici, investitii mai mici, cheltuieli mai mari- reteta PSD care garanteaza dezastrul in viitorul apropiat.
Surse: Ministerul Finantelor Publice si calcule proprii.
P.S. Duminica public cateva lucruri despre legea salarizarii unitare pe care vad ca guvernul inca le tine ascunse.
”
Stam „bine”: si investitiile s-au prabusit!
Cum ramane atunci cu legea salarizarii unitare, cu maririle substantiale de salarii in sectorul de stat…?
„Legea salarizarii unitare, in forma actuala, creste ponderea cheltuielilor de personal si asistenta sociala ca % din veniturile fiscale ale anului 2020 la un maxim istoric de 87%.
Altfel spus, aproape 90% din veniturile fiscale colectate in 2020 vor fi folosite doar pentru plata salariilor in sectorul bugetar, a pensiilor si a ajutoarelor sociale.
Surse: Ministerul Muncii, Ministerul Finantelor Publice, calcule proprii, p=prognoza.
„
Dar daca 87% din veniturile anului 2020 „vor fi folosite doar pentru plata salariilor in sectorul bugetar, a pensiilor si a ajutoarelor sociale.”, atunci de unde bani pentru investitii, de exemplu cele din infrastructura – absolut necesare tarii si populatiei? In felul acesta, prin investitii publice, s-ar putea crea, indirect, desigur, si locuri de munca. Stau si ma intreb cum ramane cu Fondul Suveran de Dezvoltare, adica Fond Suveran de Dezvoltare fara investitii???
De observat ca in 2004 ponderea cheltuielilor de personal si asistenta sociala din veniturile fiscale ale acelui an erau de doar… 59,9%, In perioada 2000-2004, dupa 10 ani de stagnare, Romania inregistra cele mai mari rate de crestere a PIB, la un deficit bugetar foarte mic (daca nu ma insel 1,64% din PIB) si a reusit sa reduca si sa stabilizeze la un nivel redus inflatia, punand capat unei inflatii galopante care ani de-a randul a macinat economia romaneasca. Or, domnii de la PSD, de acum, arunca cheltuielile de personal si asistenta sociala la 87% din veniturile anuale ale lui 2020 (care nu e foarte departe!!)… Nici in perioada Crizei din 2008-2009 nu s-a inregistrat un astfel de procent…
Sa ne intelegem: daca Programul PSD e unul de tip Caritas, atunci el va conduce spre aceleasi consecinte iar economia Romaniei va avea soarta Caritasului: va intra in faliment si in incapacitate de plata!!!!
Cu atat mai mult cu cat creste periculos deficitul comercial si se deprima exporturile.
Ce intentii are Guvernul in plan fiscal?
Ministerul Finantelor a inceput discutiile pe grupuri de lucru pentru renuntarea la cota unica si la introducerea impozitului pe gospodarie
„Reprezentantii ministerului Finantelor Publice au demarat in aceasta saptamana discutiille cu reprezentantii mediului de afaceri si cei din randul consultantilor fiscali cu privire la introducerea unui impozit pe gospodarie, dar si in vederea eliminarii cotei unice si introducerea impozitului progresiv. Discutiile sunt deocamdata in faza incipienta, pe masa fiind pusa mai multe scenarii de lucru. „E vorba de un mecanism de deduceri fiscale pentru gospodarii si din cauza ca in acest moment nu exista in Codul Fiscal conceptul de gospodarie si nici cel de familie, asa cum e in alte tari. Acum se incearca o redefinire din punct de vedere fiscal a acestor concepte”, au declarat pentru HotNews.ro surse apropiate discutiilor.
„In state gen Germania si Franta, unde cota maxima de impozitare este foarte ridicata, pentru a mai „indulci” acest nivel ridicat al impunerii fiscale, exista deductibilitati pe care cetatenii le pot aplica pentru diferite cheltuieli – cu scoala copiilor, pentru diferite investitii pe care le fac sau chiar in functie de numarul de copii pe care ii au. Ai nostri incearca sa construiasca un sistem similar, dar discutiile sunt inca la inceput. Din cate am inteles, se doreste ca declaratiile de venit sa se depuna pe familie sau pe gospodarie, iar daca unul din soti castiga mai mult si s-ar incadra la cota maxima de impunere, sa se calculeze o medie pe familie a veniturilor pentru ca aceasta medie sa fie mai mica decat venitul individual al celui care castiga cel mai bine din familie”, au declarat pentru HotNews aparticipanti la discutii. Noul impozit ar urma sa fie aplicat incepand din 1 ianuarie anul viitor.
De altfel, si programul de guvernare al PSD face referire la un impozit diferentiat: „Începând cu 2018, odată cu introducerea impozitului diferențiat pe venitul global (IVG), de 0%, respectiv 10%, anual, pentru fiecare gospodărie din România se va completa o declarație de venit global de către consultanții fiscali, în numele membrilor acelei gospodării. Această declarație de IVG va avea ca bază de plecare declarația de patrimoniu, care se va depune o singură dată, în același condiții precum declarația de venit global. Arondarea populației la consultanții fiscali precum și funcționarea acestora se va face prin Hotărâre de Guvern în urma dezbaterilor publice. Pe lângă rolul de a completa și depune declarațiile de mai sus, consultantul fiscal va prelua și sarcina de a plăti toate taxele și impozitele datorate de către persoanele fizice aflate în portofoliu său, către administrațiile și instituțiile publice centrale și locale. Această masură va duce la eliminarea ghișeelor pentru persoane fizice din țară, din cadrul tuturor instituțiilor publice din România. Selectarea și pregătirea celor care doresc să devină coonsultanți fiscali se va face etapizat, până cel tîrziu la 1 decembrie 2018, atunci când pe modelul din SUA, fiecare român va beneficia de suportul unui astfel de consultant”, se arata in programul de guvernare al PSD , la pag.27.
De asemenea, potrivit surselor noastre, tot de la 1 ianuarie s-ar putea renunta la cota unica si se va trece la un mecanism progresiv de impunere. Primele informatii arata ca veniturile sub 2000 de lei nu vor fi impozitate, cele peste 2000 de lei vor fi impozitate cu 10%, dar nu e clar cu cat vor fi impozitate veniturile cele mai mari. „Asa este trecut in acest moment in programul de guvernare, dar noi banuim fie ca ce e peste 2.000 de lei vor fi impozitati cu mai mult de 10%, fie se va pune un nou prag al veniturilor, dincolo de care cota de impunere va fi mult mai consistenta”, au mai spuns participantii la discutii.
Ce mai propune programul de Guvernare al PSD si e luat in discutii pentru a se aplica de la 1 ianuarie 2018:
- Atât pentru cei cu activități independente, cât și pentru salariați și pensionari, impozitul pe veniturile mai mici de 2.000 lei/ lună va fi 0. În acest fel, creștem clasa de jos spre clasa de mijloc, fără însă a împovăra firmele care plătesc salariile. Dimpotrivă, continuând pe linia reducerii contribuțiilor cu 5 puncte procentuale adoptată în 2014 de PSD, cu o nouă reducere de 4,25 puncte procentuale din 2018. Totodată, vom elimina 4 din cele 6 contribuții plătite astăzi.
- Cei cu activități independente, atât PFA cât și alte tipuri de persoane juridice vor datora impozit pe venit 10%, față de 16% în prezent, iar contribuțiile sociale și de sănătate se vor plăti doar ca persoană fizică și nu pe activitatea desfășurată.
CAS-ul se va putea plăti la fondurile proprii de pensii (private), fără a mai exista obligația de a se plăti la bugetul asigurărilor sociale de stat, iar CASS-ul se va plăti integral ca persoană fizică, la nivelul salariului minim pe economie, indiferent de numărul de activități desfășurate. CASS nu se va plăti de către persoanele care realizează veniturile independente dar care sunt scutite de plata acestei contribuții (pensionari, persoane cu handicap, tineri, persoane aflate în întreținere etc).”
Din cate se poate observa, nimic nu e clar: totul e in faza de „discutii”. Ce rezulta totusi? Care e solutia „minune”, cu ghilimelele de rigoare, fireste? Se vor impozita diferentiat gospodariile, adica veniturile familiilor romanilor.
Strict economic vorbind, s-ar pune problema daca ceea ce se propune rezolva chestiunile… Mie mi se pare ca nu. Pentru ca eu ma intreb cum se va proceda in mediul rural, si asa sarac. Cu atat mai mult cu cat, din cate inteleg, aproximativ 4 milioane de romani lucreaza in strainatate. Dar pe de alta parte, creste birocratia pentru ca va fi nevoie de multi consultanti fiscali si nu numai, deoarece cheia problemei, ca sa zic asa, nu poate sa stea doar in consultantii fiscali…
Daca intr-o gospodarie din mediul rural, intr-o familie, sora si fratele lucreaza in strainatate si trimit bani acasa, unde sunt mama si tata, si ala mic, inca la scoala, cum vei aprecia veniturile acestei familii? Pe de alta parte, cum poate sa rezolve statul, mai ales al nostru, construit pe clientelism politic, nepotism si coruptie, asa ceva?
Pe de alta parte, impozitarea romanilor, fie ea si diferentiata, nu garanteaza deloc succesul Programului PSD. Banii, in imensa lor majoritate, se vor duce doar pe salariile celor de la stat, marite extrem de generos, pe pensii si pe ajutoare sociale… De asemenea, nu e deloc clar daca se vor rezolva problemele legate de deficitele de la bugetul de pensii sau de la Sanatate… Sau acestea vor creste semnificativ?
” Primele informatii arata ca veniturile sub 2000 de lei nu vor fi impozitate, cele peste 2000 de lei vor fi impozitate cu 10%, dar nu e clar cu cat vor fi impozitate veniturile cele mai mari. „Asa este trecut in acest moment in programul de guvernare, dar noi banuim fie ca ce e peste 2.000 de lei vor fi impozitati cu mai mult de 10%, fie se va pune un nou prag al veniturilor, dincolo de care cota de impunere va fi mult mai consistenta”, au mai spuns participantii la discutii.”
Ar trebui vazut cati au venituri sub 2000 de lei – pentru ca acestia nu vor fi supusi impozitarii. Urmeaza o fraza ambigua: „cele peste 2000 de lei vor fi impozitate cu 10%, dar nu e clar cu cat vor fi impozitate veniturile cele mai mari” – care sunt cele mai mari, ca nici asta nu e clar din cate vad…?
Dar daca, nefacandu-se investitii aproape deloc, veniturile populatiei vor scadea?
De asemenea se remarca tendinta de a copia ce fac tarile dezvoltate din punct de vedere economic – Germania, Franta – trecandu-se cu vederea ca situatia din Romania nu e deloc asa cum e acolo.
Mie mi-e teama ca nu cumva tot acest Program in plan fiscal sa-i saraceasca si mai mult pe romani, obligandu-i sa cotizeze la stat fara sa vada, in mod real, nimic in schimb, accentuandu-se astfel neincrederea, si asa cronica, a romanilor in stat. Daca deficitul bugetar va creste in urma unor astfel de masuri si va determina impovararea statului cu datorii pe care generatiile viitoare cu greu vor putea sa le plateasca, iar, pe de alta parte, sectorul serviciilor de stat nu va performa sau nu va putea atinge asteptarile populatiei, increderea oamenilor in stat se va reduce si mai mult. Practic, romanii nu vor avea din partea statului prea multe beneficii, posibil sa ramana la fel cu cele de acum, doar vor creste costurile pe care romanii vor trebui sa le suporte fara vreun folos real.
Se poate observa cu destula claritate ca actuala Coalitie majoritara in Parlament – PSD-ALDE – nu are de fapt nicio strategie fiscala pentru ca sa-si poata sustine Programul si nici nu identifica vreun motor sau motoare de crestere economica sanatoasa, prin care s-ar putea, intr-un interval de timp rezonabil, sustine mariri salariale rezonabile in sectorul de stat.
DE citit…
Iata ce spune si Lucian Isar:
Cate luni prelungesc agonia guvernamentala dividendele de 90%?
„Actuala guvernare are evident probleme inclusiv la contactul cu economia reala.
Pariurile sunt deschise legate de luna in care jongleria mediatica nu va mai fi suficienta pentru a mentine actuala guvernare.
Problemele de intelegere si decizie se traduc si in venituri bugetare reduse. Contabilitatea creativa are o limita fizica.
Pentru a acoperi deficitul, actuala guvernare a plusat cerand dividende de 90% de la companiile de stat.
Companiile de stat care distribuie dividende, de la Transelectrica la Nuclearelectrica, beneficiaza de conditii unice pe piata.
Aceste conditii nu pot fi mentinute si monetizate eficient fara investitii.
Preluarea in asemenea masura a profitului pentru acoperirea unei gestiuni deficitare a finantelor publice sunt actiuni suboptime din perspectiva economica?
Cate luni isi prelungeste guvernul mandatul scalpand economia reala?”
De observat ce face actuala Coalitie majoritara – PSD-ALDE – si actualul Guvern Grindeanu: induce instabilitate politica!
Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.
Trei articole despre Directiva Europeana 1164/2016
Va propun sa cititi trei articole, scrise de trei autori diferiti, despre acest subiect:
Directiva Europeana, suport pentru planul de dezvoltare propus de PNL
„Am fost surprins sa vad ca Directiva Europeana nr. 1164/2016 de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligaţiilor fiscale si care trebuie transpusa in legea din Romania a creat atatea confuzii pentru o anumita parte din experti. Nu este nimic alarmant in Directiva respectiva. Din contra.
Directiva face parte dintr-un plan mai amplu al UE de transparentizare a modului in care se impoziteaza profitul in piata comuna. Partea cea mai buna este ca desi votata recent s-a potrivit ca o manusa pentru planul de dezvoltare pe termen lung al PNL.
Foarte simplu.
Decizia la nivelul UE este de a asigura impozitarea transparenta a companiilor in tara de unde vin veniturile. Este un principiu simplu de inteles. In acest fel toate companiile mici , mari, cu sediul in tara respectiva sau in alta parte beneficiaza de acelasi tratement fiscal.
In acest fel se anuleaza diferentele dintre diferitele sisteme fiscale si alte reguli preferentiale. Si aici apare partea importanta. In acest fel este eliminata motivatia companiilor de a abuza de reguli preferentiale in special prin plimbarea costurilor de la o jurisdictie fiscala la alta. De fapt de aceea s-a ajuns aici.
Aceasta Directiva nu are nicio legatura cu cotele de impozitare a profitului. Acestea sunt decise de autoritatile locale. Directiva doar face ca in ceea ce priveste cheltuielile deductibile companiile mici si companile mari sa fie cam pe acelasi picior de egalitate. Daca vreti incearca sa ofere sanse egale tuturor.
Facand un pas inapoi si privind in ansamblu efectele Directivei, efectul care conteaza pentru noi este redistribuirea in interiorul UE a sumelor obtinute din impozitul pe profit. Daca o tara vrea sa reduca taxele in continuare nimic nu o opreste. Din contra, in aceste conditii, un plan de dezvoltare bazat pe reduceri de taxe este mult mai credibil Pentru prima oara se poate face un plan multianual de dezvoltre ca implementarea directivei ofera si o predictibilitate mai mare a veniturilor.
In concluzie. Directiva redistribuie profiturile in piata comuna in functie de jurisdictia fiscala unde s-au incasat veniturile. Directiva pune pe picior de egalitate companiile mici si mari in competitia interna. Directiva ofera o mai mare predictibilitate si astfel suport pentru un plan economic bazat pe reducerea fiscalitatii. Si nu in ultimul rand Directiva ofera o voce companiilor, in special multinationale, in dialogul cu autoritatile locale. Dupa ce aceasta Directiva devine lege companiile multinationale chiar vor avea argumente sustinute de cifre atunci cand vor cere infrastrucutra mai buna si servicii publice de calitate.„
Mișcarea care dezvoltă economia României: Cum ajungem la TVA de 16%
„Publicat pe dcnews.ro
Cum ajunge Romania la TVA de 16%?
In pasi calculati si fermi. Nu doar cu intentii bune ci si cu masuri oportune pentru nivelul de dezvoltare al Romaniei.
Un prim pas este aprobarea initiativei PNL de aprobare a Directivei Europene nr. 1164/2016 de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligaţiilor fiscale care au incidenţă directă asupra funcţionării pieţei interne.
Aceasta masura ar spori incasarile bugetare de pana la 4 ori, din zonele unde se practica erodarea bazei de impozitare si plimbarea profitului in afara Romaniei.
Mentinand stabilitatea fiscal bugetara, incasarile suplimentare permit investitii noi si reducerea de taxe de care sa beneficieze intreaga populatie.
Romania este o tara bogata dar plusul de bunastare este simtit cu greu de majoritatea cetatenilor in ciuda cresterii economice statistice.
Pentru ca bunastarea sa sporeasca vizibil Romania are nevoie de investitii majore si de reduceri de taxe.
Pachetul de investiti de 24 miliarde de euro pe parcursul a 4 ani, propus in programul de guvernare al PNL acopera exact zonele pentru care nu s-au gasit bani in 26 de ani nici din fonduri europene, nici de la buget, nici in sistem hibrid stat privat. Centura Bucurestiului, autostrada Iasi – Targu Mures, cele 900 de Casa Medicului, finantarea directiilor economice strategice, cele 8 spitale regionale sau cei 8 poli de dezvoltare sunt doar cate exemple. Finantarea hibrida stat-privat este cheia dezvoltarii Romaniei.
Reducerea taxelor pe munca astfel incat sa fie de 16% (per total) la angajat si de 16% (per total) la angajator si a TVA la 16% se poate face simultan cu incasarea beneficiilor investitiilor.
Taxarea profitului ramane la 16%, a dividendelor la 5% iar profitul reinvestit va fi scutit de impozit.
De ce nu ajung suficienti bani la buget incat sa permita intr-o tara bogata cofinantarea de investitii suplimentare si reduceri de taxe pentru toti cetatenii?
Pentru raspuns, sa decriptam ce spune un director din ANAF.
Ionuț Mișa, directorul general al Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili din ANAF “a dat exemplu o companie din domeniul tutunului, care a achiziționat tutunul de la o altă subsidiară afiliată dintr-o țară membră la un preț foarte mare, pe care îl vindea în România la o marjă de profit extrem de mică”.
“Numai de la 5 companii care sunt în domeniul petrolului, retailului, tutunului și comerțului cu electronice s-au făcut ajustări de 87 milioane lei.” Sursa aici
https://m.antena3.ro/actualitate/avertisment-de-la-anaf-multinationalele-au-scos-aproape-un-miliard-de-euro-din-tara-382277.htmlHiperbolizand pentru exemplificare, ceea ce spune oficialul roman este ca daca pretul de vanzare a unei tigari in Romania este 5 unitati si pretul international este de 1 unitate, daca importul se face la 4 unitati atunci baza de impozitare in Romania se diminueaza de la 4 la 1 si se micsoreaza impozitul pe profit platit in Romania.
Aceste practici de erodare a bazei de impozitare sau de mutare a profitului Nu doar priveaza bugetul de venituri dar viciaza concurenta atat in interiorul pietei comune europene precum si in interiorul Romaniei.
Legea de transpunere a directivei nu face decat sa asigure ca firmele au parte de un spatiu concurential corect, ca firmele multinationale asigneaza cheltuielile acolo unde este just, economic si legal sa o faca si nu supra-incarca cu cheltuieli entitatile din Romania, ca anumite practici mentionate extensiv in rapoarte de control au parte de o reactie corecta.
Presa este plina de exemple de contracte fictive de management, de vanzari de active si portofolii de credite la preturi halucinant de mici, de credite intra-companie supradimensionate ca si volum si cost de dobanda, de jocuri legate de definirea sediului permanent si a entitatii controlate, de preturi de transfer.
Toate aceste exemple si multe altele se regasesc in Legea propusa de PNL pentru implementarea directivei.
Un tratament fiscal corect pentru toate companiile si toti cetatenii va permite in cazul unei economii bogate ca cea a Romaniei reducerea taxelor la 16%.”
„CE SEMNIFICA DIRECTIVA UE 1164/2016, DE STABILIRE A NORMELOR IMPOTRIVA PRACTICILOR DE EVITARE A OBLIGATIILOR FISCALE CARE AU INCIDENTA DIRECTA ASUPRA FUNCTIONARII PIETEI INTERNE”- DC NEWS
„Luni, 22/08/2016
În timp ce presa și opinia publică se concentrează asupra evaziunii fiscale din buticuri și restaurante, marile corporații își exportă profiturile în firme off shore, plătind sume simbolice în țări ca România. O directivă emisă la Bruxelles pentru a stopa fenomenul a trecut aproape neobservată în țara noastră. Directiva (UE) 1164/2016 permite controlul prețurilor de transfer în interiorul grupurilor transnaționale. Chiar dacă marile puteri nu au dorit să elimine total cele 64 de paradisuri fiscale care funcționează la nivel global, Directiva reprezintă o primă victorie în războiul dintre guverne și corporații.
”Directiva prețurilor de transfer nu s-ar fi dat dacă nu apărea criza din 2008. Este o consecință a crizei, ne-a declarat analistul economic Ionel Blănculescu. Dacă guvernele țărilor importante din UE nu s-ar fi confruntat cu lipsa fondurilor, probabil că această directivă nu ar fi apărut.
Directiva se referă la marile companii transnaționale și încearcă să limiteze cea mai evoluată formă de mare evaziune fiscală, cea practicată de acestea. Putem spune că evaziunea practicată de transnaționale a primit o lovitură, chiar dacă nu este finalul în lupta dintre guverne și corporații.Urmează ca fiecare țară să-și elaboreze propria legislație, în acest cadru stabilit de la Bruxelles. Probabil, în 2-3 ani se va finaliza la nivel european procesul legislativ.
Cum fură legal marile corporații
Procedura prin care firmele transnaționale evitau plata impozitului era cunoscută, dar nu s-a găsit suficientă voință politică pentru a stopa fenomenul. Marile puteri nu au dorit să elimine supapa oferită de cele 64 de paradisuri fiscale, unde se înregistrează așa numitele firme off-shore. De fiecare dată, în angrenajul firmelor multinaționale se află o firmă din grup, înregistrată într-un paradis fiscal. Mecanismul prin care se face evaziunea este saltul de preț, între o filială și alta, în off-shore. De exemplu, o firmă, înregistrată într-o țară cu impozite ”normale”, exportă o componentă de 300 de euro către altă firmă din același grup, înregistrată într-un paradis fiscal. Acesta nu face nimic, doar reexportă componenta, cu un preț dublu, către o filială din România, unde se asamblează componentele și se vinde produsul finit. Singura care face profit este firma off shore, care plătește un impozit de 5%, adică 15 euro. În România, unde se realizează de fapt, profitul, multinaționala ar trebui să plătească impozit pe profit și dividende, adică 21%, ceea ce înseamnă circa 60 de euro. Multinaționala declară însă un profit apropiat de zero, pentru că diferența a rămas în off shore și nu plătește mai nimic.
Cu cât a fost păcălit statul
La nivelul anului 2008, înainte de izbucnirea crizei, cifra de afaceri a multinaționalelor care activau în România a fost de 260 de miliarde de euro. În acea perioadă, profitul real se ridica pe la 10%, adică ar fi vorba despre 26 de miliarde de euro care trebuiau impozitate cu 16%. Venitul statului român ar fi trebuit să fie cel puțin 4 miliarde de euro, în 2008. Știți cât a fost impozitul pe profit colectat? Puțin sub 1 miliard.
Cum va acționa Directiva prețurilor de transfer
Directiva cere statelor să se ajute între ele, astfel încât să poată controla multinaționalele. Statele Uniunii vor pune în comun informațiile fiscale privind multinaționalele care operează la nivelul UE și vor alcătui o listă neagră a țărilor terțe care refuză să joace corect. Fiecare firmă din grup va trebui să demonstreze că a creat valoare. Va fi mult greu sau imposibil de justificat de ce a umflat prețul într-un offshore unde nu se face nimic. De menționat că, în România, legislatația care să permită controlul multinaționalelor a început să fie întărită începând din 2008.
Ungaria, singura care a învins firmele off shore
O cale mult mai simplă, aparent, de a evita mutarea profitului în paradisuri fiscale este impozitarea cifrei de afaceri. De ce spun aparent? Fiindcă nu există voință politică pentru a aplica acestă variantă. Singura țară, din câte știu eu, care impozitează cifra de afaceri este Ungaria. Firmele multinaționale au amenințat cu părăsirea pieței ungurești, dar până acum nu au făcut-o. Dacă ar fi impozitată cifra de afaceri, controlul ar fi simplu, iar introducerea firmelor off shore în circuit nu ar mai avea sens. Luând exemplu anului 2008, la o cifră de afaceri de 260 miliarde, cu un impozit asemănător microîntreprinderilor, de 2-3%, s-ar fi încasat 5-6 miliarde de euro, în loc de 0,9 miliarde”, a explicat Ionel Blănculescu.
http://www.dcnews.ro/razboi-intre-guverne-i-marile-corpora-ii-romania-aj…
„
De asemenea, putem citi aici Comunicatul de presa al PNL, de unde rezulta ca termenul limita de transpunere a acestei Directive Europene este pana in 2019.
Parerea mea este ca nu se va realiza mare lucru pana ce toate tarile din UE nu vor adopta aceasta Directiva. Nu degeaba am pus aceste trei articole fata in fata, cum se spune. Ele ne dau informatii importante! Insa ar trebui eliminate off-shore-urile, adica paradisurile fiscale. Directiva (apud Dl. Blanculescu) se refera la statele membre ale UE, iar exemplul dat de Dl. Isar, cel cu achizitionarea tutunului „de la o altă subsidiară afiliată dintr-o țară membră la un preț foarte mare, pe care îl vindea în România la o marjă de profit extrem de mică”, se refera la o subsidiara afiliata – deci a aceleasi companii – intr-o tara membra a UE. Insa companiile mari, firmele multinationale, pot gasi alte „supape”. Un off shore nu trebuie sa fie neaparat in UE. El poate fi, de exemplu, in Maroc, Egipt sau Mauritania, deci intr-o tara care nu e membra UE si careia, pe cale de consecinta, nu i se aplica Directiva. In acest caz, mecanismul descris atat de Dl. Blanculescu cat si de Dl. Isar, de evitare a platii impozitului, va functiona in continuare.
Foarte interesant este ce spune Dl. Citu:
„Aceasta Directiva nu are nicio legatura cu cotele de impozitare a profitului. Acestea sunt decise de autoritatile locale„
Mergeti acum la exemplul dat de Dl. Blanculescu – cu alte cuvinte autoritatile dintr-o tara membra pot stabili impozite foarte mici, „de 5%”, ca sa reiau exemplul dansului. Si atunci despre ce vorbim? Mecanismul de evitare a platii impozitului va functiona din nou. Totusi, Dl. Blanculescu afirma:
„Directiva cere statelor să se ajute între ele, astfel încât să poată controla multinaționalele. Statele Uniunii vor pune în comun informațiile fiscale privind multinaționalele care operează la nivelul UE și vor alcătui o listă neagră a țărilor terțe care refuză să joace corect. Fiecare firmă din grup va trebui să demonstreze că a creat valoare. Va fi mult greu sau imposibil de justificat de ce a umflat prețul într-un offshore unde nu se face nimic. De menționat că, în România, legislatația care să permită controlul multinaționalelor a început să fie întărită începând din 2008.”
Dar daca impozitele sunt decise de autoritatile locale, cum ai mai putea sa faci asa ceva? Directiva nu stabileste o fiscalitate unica pe teritoriul Uniunii Europene si daca lasa autoritatilor din tarile membre stabilirea cotelor de impozitare a profitului, cum poti sa mai vii, pe urma, sa spui ca acolo, unde impozitul este extrem de mic, nu s-a facut nimic?? Cum poti sa stabilesti o „listă neagră a țărilor terțe care refuză să joace corect” cand tara respectiva are tot dreptul de a-si stabili nivelul taxelor si impozitelor?? Iar daca se „vor alcatui liste negre”, atunci calea spre abuzuri ramane deschisa! Dl. Citu arata, insa, urmatorul lucru:
„Directiva doar face ca in ceea ce priveste cheltuielile deductibile companiile mici si companile mari sa fie cam pe acelasi picior de egalitate. Daca vreti incearca sa ofere sanse egale tuturor.”
Deci e vorba doar de „cheltuielile deductibile”, adica acelea care nu sunt supuse impozitarii. Atunci lucrurile par a fi si mai clare. Cu alte cuvinte, daca intr-un stat membru, sa prespunem, impozitul e de 3%, nu te opreste nimeni ca sa pui si tu un impozit de 3%, restul fiind cheltuieli deductibile!! Dl. Citu explica mai jos:
„Daca o tara vrea sa reduca taxele in continuare nimic nu o opreste. Din contra, in aceste conditii, un plan de dezvoltare bazat pe reduceri de taxe este mult mai credibil Pentru prima oara se poate face un plan multianual de dezvoltre ca implementarea directivei ofera si o predictibilitate mai mare a veniturilor.”
Daca incercarea de diminuare a paradisurilor fiscale consta in faptul ca fiecare tara membra sa scada drastic impozitele, ele tinzand in acest caz spre zero, atunci m-am lamurit. In acest sens, spune si Dl. Isar:
„Pentru ca bunastarea sa sporeasca vizibil Romania are nevoie de investitii majore si de reduceri de taxe”
si apreciaza ca:
„Finantarea hibrida stat-privat este cheia dezvoltarii Romaniei”
Dar daca e vorba de o „finantare hibrida stat-privat”, atunci intrebarea logica e: cat statul si ca privatul? O reducere drastica de taxe ar insemna o reducere a veniturilor bugetare. Practic, Directiva aceasta ma poate aduce sa impozitez in Romania si sa-mi iasa un venit la fel cat marja de profit, foarte mica, declarata de compania respectiva in conditiile actuale.
Daca „Aceasta Directiva nu are nicio legatura cu cotele de impozitare a profitului. Acestea sunt decise de autoritatile locale” (cum spune Dl. Citu), atunci ori nu se schimba nimic, ori se schimba prin „partile esentiale”, acelea legate de „cheltuielile deductibile”, care ar trebui sa fie egale pentru toate statele membre, cu alte cuvinte standardul dupa care actionam ar fi chiar paradisul fiscal, unde „cheltuielile deductibile” nu conteaza, iar impozitele foarte mici. Sau cum e? Directiva asta, cel putin asa mi se pare, poate pune toate statele membre sa se alinieze practicilor din tarile unde se practica paradisul fiscal.
Termenul limita e 2019. Eu zic ca ar trebui nu sa respingem aceasta Directiva, dar sa mai reflectam…
-
Recent
- In interesul superior al copilului!!
- Cand incepem sa intelegem cat de mult valoreaza Constitutia si cat de mult valoreaza libertatea!!
- S-a aprobat reabilitarea podetului din comuna Cutare. In Consiliul Suprem de Aparare a Tarii!!
- 112 nu inseamna Big Brother!
- Precizie de cativa metri…
- Halucinant…
- Va fi razboi?
- „Noi suntem social-democrati”…
- „In Romania, limba oficiala este limba romana” – Art. 13 din Constitutia Romaniei
- Despre candidatul PSD la alegerile prezidentiale
- Un banc!!
- Simbolistica totalitarismului
-
Legături
- WordPress.com
- WordPress.org
- Voxpublica
- Riddickro
- Cristian Patrasconiu
- Geopolitikon – Adrian Cioroianu
- Lumiss22
- Adrian Nastase
- Cristian Preda
- Desculta prin Timisoara
- Mazilu Raluca
- Theodora – Hai ca se poate!!
- Vladimir Tismaneanu
- Adriana Dutulescu
- Brussels Blog
- Corina Cretu
- Alina Gorghiu
- Bibliotecarul
- Ana Birchall
- Miron Mitrea
- Maria Grapini
- Ion Iliescu
- Vasile Dancu
- Stirea press
- Agentia de rating politic
- Gabriela Savitsky
- Keops – mister, perfectiune, frumusete
- Sever Voinescu
- Mihai Gotiu
- Elena Udrea
- Dreapta.net
- Satmareanca
- Traian Razvan Ungureanu – TRU
- Daniel Funeriu
- Lavinia Stan
- Blogosfera Portocalie
- Adrian Paunescu
- Dilema Veche
- Revista 22
- Calin Popescu Tariceanu
- Traian Basescu
- Motanul_Filozof
- Codrin Scutaru
- The Beginning Of The End
- Civitas'99
- Hanul Povestilor
- Maria Diminet
- Victor Ponta
- Anca Bundaru
- Sonya
- Lilick
- Loredana
- Gabriela Elena
- Club 2020
- Roxana Iordache
- Andreea Paul
- Cristina
- Trading Economics
- Adevarul nostru
- Desculta prin Timisoara – WordPress
- Florin Citu
- Lucian Isar
- Gabriela Elena (II)
- Moshe Mordechai
- goodreads
- Opinii BNR
Stiri Romania Libera- Aurul coboară de la nivelul cheie de 2.000 de dolari, în timp ce dolarul se întărește martie 24, 2023Aurul a scăzut vineri, într-o săptămână volatilă în care prețurile lingourilor s-au situat la nord de pragul cheie de 2.000 de dolari, în condițiile în care temerile legate de contagiunea bancară au susținut atât cererea de refugiu, cât și pariurile privind o pauză în majorarea dobânzii de către Rezerva Federală, scrie Reuters. Aurul a scăzut […] The post Au […]
- Edi Iordănescu: „Vom avea de tras destul de mult cu Andorra. E o chipă care se sacrifică” martie 24, 2023Selecționerul României, Edi Iordănescu a făcut câteva declarații înainte de meciul pe care băieții lui îl vor disputa împotriva Andorrei. De altfel, el afirmă că vor avea o misiune dificilă. „Mâine vom avea de tras destul de mult. Trebuie să fim conectaţi şi atenţi. Andorra este o echipă cu inimă mare, care ştie să sufere, […] The post Edi Iordănescu: „Vom a […]
- TikTok angajează un alt fost consilier al lui Biden în încercarea de a evita interdicția din SUA martie 24, 2023Un fost consilier al lui Biden face lobby în numele TikTok, în timp ce platforma de socializare extrem de populară lansează o campanie pentru a evita o interdicție din partea SUA, notează The Hill. TikTok a încheiat un contract cu Ankit Desai, un lobbyist angajat care a fost pentru scurt timp consilier al senatorului Biden, […] The post TikTok angajează un a […]
- Un asteroid masiv va trece pe lângă Pământ în weekend martie 24, 2023Un asteroid suficient de mare pentru a distruge un oraș întreg va trece în acest weekend între orbitele Pământului și Lunii, notează BBC. Obiectul, denumit 2023 DZ2, a fost descoperit în urmă cu o lună. Sâmbătă, acesta va trece la 515.000 km de Lună, înainte de a trece pe lângă Pământ câteva ore mai târziu. […] The post Un asteroid masiv va trece pe lângă Pă […]
- Lewis Capaldi a crezut că „o să moară” după ce a văzut prima parte a noului său documentar „deprimant” martie 24, 2023Lewis Capaldi a recunoscut că prima parte a viitorului său documentar Netflix a fost atât de „deprimantă”, încât s-a întrebat dacă nu cumva va muri până la sfârșitul filmului. La începutul acestei luni, cântărețul scoțian a anunțat că a fost urmărit de o echipă de filmare pentru documentarul care se va numi „How I’m Feeling […] The post Lewis Capaldi a crezu […]
- Brandul orașului Iași câștigă medalia de aur la cea mai mare competiție de branding din Europa martie 24, 2023Proiectul de branding al Iașului, orașul creatorilor, a câștigat medalia de aur în cadrul Transform Awards, cea mai mare competiție de branding din Europa, la categoria Best Place or Nation Brand. Decernarea premiilor a avut loc la Londra, în cadrul galei care a reunit cele mai mari agenții de branding din lume, printre care Landor […] The post Brandul orașu […]
- Iohannis și Președintele Consiliului European, față în față martie 24, 2023Klaus Iohannis și Charles Michel se vor întâlni luni, la Palatul Cotroceni, notează Administraţia Prezidenţială. Oficialii vor susține declarații comune de presă. De altfel, Iohannis a fost prezent la Bruxelles, la reuniunea Consiliului European de primăvară şi la Summitul Euro în format extins. Şeful statului „a reiterat susținerea României pentru continuar […]
- VIDEO: Mașini chinezești? Sancțiunile nu le dau de ales rușilor martie 24, 2023Pe măsură ce exodul constructorilor auto occidentali reduce opțiunile consumatorilor ruși, constructorii auto chinezi completează acest gol, obligându-i pe ruși să își depășească reticența față de mărcile chinezești și să suporte prețuri mai mari. Cumpărătorii ruși de mașini trebuie să se obișnuiască cu câteva nume noi de mărci. Producătorii chinezi s-au gră […]
- VIDEO: Mii de persoane participă la rugăciunile de Ramadan la Ierusalim martie 24, 2023Mii de credincioși musulmani s-au adunat vineri (24 martie) la moscheea Al-Aqsa din Ierusalim pentru a se ruga în prima vineri din Ramadan, luna sfântă a islamului. Rugăciunile au decurs în mod pașnic. În anii precedenți, în Ramadan au avut loc ciocniri violente între poliția israeliană și palestinieni, în special în jurul complexului moscheii Al-Aqsa, […] T […]
- VIDEO: Se întorc la război soldații ucraineni care s-au antrenat în Spania martie 24, 2023Zeci de soldați ucraineni s-au antrenat în cadrul unui stagiu de pregătire de patru săptămâni oferit de forțele armate spaniole pentru a învăța cum să construiască tranșee și poduri, înainte de a se întoarce la războiul din țara lor. „Sper că pot avea toate informațiile pentru a rămâne în viață și pentru a câștiga acest […] The post VIDEO: Se întorc la războ […]
- Aurul coboară de la nivelul cheie de 2.000 de dolari, în timp ce dolarul se întărește martie 24, 2023
- Stiri Mediafax
- Un asteroid de mari dimensiuni va trece pe lângă Pământ martie 24, 2023Un asteroid suficient de mare pentru a distruge un oraş va trece în acest weekend între Pământ şi Lună.
- Războiul din Ucraina, anul 2, ziua 29. Polonia va primi de la Uniunea Europeană fonduri pentru armamentul livrat Ucrainei / Ucraina anunţă contraofensiva / Experţii cred că Rusia se va prăbuşi până în 2033, dar Medvedev contrazice cifrele şi îl citează pe Stalin / Aghiotantul lui Putin nu lasă din gură ameninţarea nucleară martie 24, 2023
- Ion Cristoiu, despre vizita lui Xi Jinping la Moscova: Printre cei care au pierdut aş trece România/ O ţară cum e România nu-şi poate permite să fie sluga perfectă martie 24, 2023
- Fostul redactor al discursurilor lui Putin, dat în urmărire de autorităţile din Rusia martie 24, 2023Fostul redactor al discursurilor lui Putin a fost plasat pe lista persoanelor căutate de autorităţile din Rusia.
- Emmanuel Macron va aborda cu Xi Jinping, în China, perspectivele de negocieri între Rusia şi Ucraina martie 24, 2023Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, intenţionează să abordeze la întâlnirea din aprilie cu omologul său chinez, Xi Jinping, perspectivele negocierilor de pace în Ucraina, anunţă Palatul Elysée.
- Naţionala de tineret a României, învinsă în Ghencea de Portugalia U21 martie 24, 2023Naţionala de fotbal masculin U21 a României a fost învinsă vineri, scor 0-2 (0-2), pe teren propriu, pe Stadionul Steaua, de reprezentativa similară a Portugaliei, în primul meci al sezonului, un amical de pregătire pentru participarea la Campionatul European 2023, ce are loc în România şi Georgia.
- Sursă ucraineană: aproape 170.000 de ruşi au murit în timpul războiului din Ucraina martie 24, 2023Aproape 170.000 de ruşi au murit în timpul războiului din Ucraina, susţin autorităţile ucrainene, potrivit Sky News.
- Oficialii ONU au constatat atrocităţi comise de forţele militare ucrainene şi ruse martie 24, 2023Experţi ai Naţiunilor Unite au constatat atrocităţi, inclusiv execuţii, comise de forţele militare ucrainene şi ruse împotriva prizonierilor de război, conform unui raport citat de cotidianul Le Monde.
- Tipurile de bacterii care pot provoca infecţii urinare - studiu martie 24, 2023Tulpinile de E. coli de origine alimentară pot provoca infecţii urinare, arată o nouă cercetare.
- Cel mai norocos sat din Irlanda: două bilete au obţinut marele premiu la loterie martie 24, 2023Duleek este cel mai norocos sat din Irlanda după ce doi locuitori au obţinut marele premiu la loterie. Câştigurile au fost acordate în interval de doar câteva luni, iar biletele norocoase au fost cumpărate de la două magazine învecinate.
- COMENTARIU Sorin Avram: Cin` vă bate?”. ”Toţi ne bate”. Ei, dar nu este chiar aşa martie 24, 2023
- Polonia va primi de la Uniunea Europeană fonduri pentru armamentul livrat Ucrainei martie 24, 2023Polonia va primi 800-900 de milioane de euro din partea Uniunii Europene pentru compensarea armamentului furnizat Ucrainei, a declarat vineri premierul Mateusz Morawiecki, cu ocazia summitului Consiliului European, informează agenţia Reuters.
- MIPE, în parteneriat cu instituţiile bancare. Boloş: este o premieră în domeniul fondurilor europene martie 24, 2023Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene va acţiona în parteneriat cu instituţiile bancare. Ministrul Marcel Boloş susţine că „este o premieră în domeniul fondurilor europene, care va reducere birocraţia şi va sprijini beneficiarii”.
- Statele Unite anunţă sancţiuni împotriva unor persoane şi entităţi din Belarus martie 24, 2023Administraţia de la Washington a anunţat, vineri, sancţiuni împotriva unor persoane şi entităţi din Belarus asociate regimului Aleksandr Lukaşenko, informează postul de televiziune CNN.
- Se dă ora! Vom dormi cu o oră mai puţin. Detalii despre schimbarea orei 2023 martie 24, 2023Anul acesta se va trece la ora de vară pe data de 26 martie, ceea ce înseamnă că vom dormi mai puţin cu o oră.
- Un asteroid de mari dimensiuni va trece pe lângă Pământ martie 24, 2023
- Stiri Evz
- A apărut o eroare; probabil fluxul nu funcționează. Încearcă din nou mai târziu.
Motanul Incaltat 