S-a vorbit mult mai putin despre Mircea Bica…

… sotul Alinei Bica. O chestie foarte interesanta.

Dar sa vedem mai intai ce spune maestrul Ion Cristoiu:

Codruța Kovesi și-a executat pe mai toți foștii colegi din instituțiile de forță. Au mai rămas cîțiva în picioare. Cine va urma?

„Textul meu din Gîndul de vineri, 9 septembrie 2016, publicat sub titlul Codruța Kovesi, stiloul înapoi! a stîrnit, după cum era de așteptat, multe comentarii.

Ele au fost amplificate de o coincidență:

Vineri, 9 septembrie 2016, Petre Tobă, cel despre care scrisesem c-a refuzat să desecretizeze documentele cerute de DNA, pentru că de la CSAT i s-a răspuns că e ilegal dacă face asta, s-a prezentat la DNA, după ce Klaus Iohannis a aprobat urmărirea penală.

Întrebat de jurnaliști ce și cum, inclusiv despre desecretizarea interzisă de CSAT, Petre Tobă a refuzat să răspundă, limitîndu-se la clișeul cu Justiția va face dreptate.

Poate că unii cititori se vor fi întrebat, nițel derutați:

De ce nu spune Petre Tobă adevărul, mai ales că vineri apăruseră informațiile de pe blogul meu?

Răspunsul meu ar putea să-i deruteze total:

De frică!

Fii serios! vor sări unii cititori, cum adică de frică? Dar ce suntem pe vremea lui Anei Pauker?

Răspund:

Suntem mai rău decît pe vremea Anei Pauker.

Una dintre numeroasele victime ale abuzurilor DNA, întrebată de mine de ce nu denunță abuzurile, mi-a zis:

Dacă fac asta Codruța Kovesi mă arestează mîine!

Nici nu știți ce răzbunătoare e!

Și mi-a povestit o întîmplare cu un jurnalist care, deși adept al luptei împotriva corupției, a mai criticat-o din cînd în cînd. Nu ca mine, dar a criticat-o. Respectivul a întîlnit-o pe Codruța Kovesi la o sindrofie oficială. S-a dus spre ea și i-a întins mîna. Drept răspuns, Codruța Kovesi, și-a dus ostentativ mîinile la piept, zicîndu-i scurt:

Nu discut cu tine!

Jurnalistul a rămas siderat.

Atacase de a lungul carierei sale zeci de politicieni. Nici unul dintre ei nu comisese mojicia de a refuza să-i întindă mîna în public. Face parte din minima comportare civilizată să nu te dai în stambă în public în materie de dușmănie față de cineva.

Comentariile la textul meu au fost diferite, cum se întîmplă în România, în care fiecare citește un text sub puterea trăirilor și nu a rațiunii.

Binecunoscuții jurnaliști din Divizia Presă a DNA au văzut în textul meu o încercare de a arunca o pată pe rochița de neprihănită a Codruței Kovesi și în consecință s-au grăbit s-o spele cu limba înmuiată în Dero.

Unii cititori au văzut un efort de a-i apăra pe ofițerii DIPI.

Alții, dintre puri, dintre cei care timp de 10 ani au fost educați la școala bolșevică a Presei Binomului, au văzut în textul meu denunțarea petrecerilor pe care le fac ștabii, în timp cei ei, vorba Anei Pauker, mor de foame.

Nu-mi plac petrecerile, indiferent de forma lor, fie că sunt nunți, botezuri, fie că sunt sindrofii oficiale.

Asta nu înseamnă că le condamn.

Ca scriitor, înțeleg viața.

Am scris că unul dintre stilourile pentru care unul dintre șefii DIPI e anchetat penal a fost făcut cadou Codruței Kovesi nu pentru a o critica pe șefa DNA că și-a însușit un stilou cumpărat din banii fondurilor operative, ci pentru a atrage atenția asupra unei mari, uriașe mizerii morale. Codruța Kovesi știa din ce fonduri s-a cumpărat stiloul. Nu l-a refuzat. Dar nici n-a șovăit cînd a fost vorba să ordone procuroarei Florentina Mirică să-i masacreze pe șefii DIPI. Dintre coșurile cu mîncare și băutură de care sunt acuzați șefii DIPI că le-au cumpărat în 2015 cu bani din fondurile operative zece au ajuns la finele anului la cei din conducerea DNA.

Nicolae Gheorghe, fostul șef al DIPI, a lucrat mai înainte la SRI. Așa cum am citit chiar în Rechizitoriu, e unul dintre cei mai buni ofițeri ai României din domeniul supravegherii tehnice. Procuroarea DNA Florentina Mirică a lucrat împreună cu Nicolae Gheorghe la un Dosar care n-ar fi putut fi trimis în instanță în veci, dacă nu era profesionistul Nicolae Gheorghe în materie de instalat microfoane.

Ce vreau să spun cu asta?

Că asistăm la un moment unic în istoria României moderne:

Cei care sub președinția lui Traian Băsescu au fost șefii instituțiilor de forță din România, alcătuind o echipă nu numai la muncă, dar și la petreceri, au fost sfîșiați pe rînd de unul dintre ei:

Codruța Kovesi.

După publicarea dezvălurilor m-am pomenit cu această fotografie.

Surprinde o poză de grup a mai multor membri ai echipei la o reuniune la Brașov, urmată de o petrecere, înaintea alegerilor din noiembrie 2014:

Alina Bica, procuror șef DIICOT, Robert Cazanciuc, ministrul Justiției, Gabriel Oprea, ministru de Interne, George Maior, șeful SRI, Tiberiu Nițu, procuror general, Gelu Diaconu, șeful ANAF,

Gelu Oltean, șeful DIPI, Petre Tobă, șeful IGP.

Era acum doi ani.

Cum arată poza de tablou azi, 10 septembrie 2016?

Alina Bica, arestată preventiv de DNA pe 22 noiembrie 2014, sub acuzația de abuz în serviciu.

Robert Cazanciuc, plecat din funcția de ministru în 17 noiembrie 2015, după Diversiunea cu tinerii frumoși și liberi.

Codruța Kovesi, pe 6 aprilie 2016 reinvestită în chip sărbătoresc, în genul realegerii lui Nicolae Ceaușescu ca secretar general al PCR, în fruntea DNA, pentru al doilea mandat, după 10 ani de șefie neîntreruptă în instituțiile de forță.

Gabriel Oprea, pe 2 martie 2016, pus sub acuzare de DNA pentru abuz în serviciu.

George Maior, forțat să demisioneze pe 27 ianuarie 2016.

Tiberiu Nițu, pus acuzare de DNA pe 9 februarie 2016, pentru abuz în serviciu.

Gelu Diaconu, pus sub acuzare de DNA pe 10 februarie 2016 pentru abuz în serviciu.

Gelu Oltean, pus sub acuzare de DNA, pe 29 august 2016, pentru abuz în serviciu.

Petre Tobă, pus sub acuzare de DNA, pe 1 septembrie 2016, pentru abuz în serviciu.

Concluzii:

Toți au fost lichidați politic de DNA, după scenariul Se anunță punerea sub acuzare, demnitarul își dă demisia sau e forțat să-și dea demisia.

Toți sunt acuzați de același lucru: Abuz în serviciu.

Toți au rămas pe drumuri, se confruntă cu probleme materiale ( le-a fost pus sechestru), sunt tîrîți prin anchete și mai ales au fost terfeliți la comandă de Divizia Presă a DNA.

Singura care nu numai că a căzut, dar a devenit cea mai puternică femei din România, cîntată mai ceva ca Elena Ceaușescu, e Codruța Kovesi.

Toți foștii colegi de instituții de forță, cei cu care Codruța Kovesi lucra și petrecea ca la Brașov, au fost măcelăriți de Codruța Kovesi.

Din cîte-mi dau seama, Codruța Kovesi n-are de gînd să se oprească din executarea foștilor colegi din instituțiile de forță.

Cine credeți că va urma?”

Intrebarea din final e edificatoare. Dar citind textul m-am gandit la Alina Bica, iar cel mai interesant lucru este ca nu doar ea are probleme, dar si sotul ei. Aceste actiuni ale DNA par a fi executate exclusiv din vointa Laura Codrutei Kovesi. Oamenii nu prea inteleg mare lucru. Parerea mea este ca actiunile DNA sunt executate la ordin, venit de sus si sunt coerent coordonate de la Centru, ca sa zic asa. Sa citim despre Mircea Bica, sa vedem de ce, ce si cum:

Mediafax

Mircea Bica, soţul fostei şefe a DIICOT, pus sub control judiciar într-un caz de evaziune

„BUCUREŞTI, (3 iun 2015)

Procurorii DIICOT Braşov şi poliţiştii au făcut, miercuri, 17 percheziţii la persoane suspectate într-un dosar de evaziune fiscală, delapidare şi spălare de bani, printre cei vizaţi fiind şi soţul Alinei Bica, fosta şefă a DIICOT. Mircea Bica, soţul Alinei Bica, a fost adus, miercuri, la DIICOT Braşov, pentru audieri, fiind pus, ulterior, sub control judiciar pentru 60 de zile, cu interdicţia de a părăsi ţara.

Mircea Bica, soţul fostei şefe a DIICOT Alina Bica, a fost pus sub control judiciar pentru 60 de zile, cu interdicţia de a părăsi ţara, iar alte patru persoane, între care şi liderul grupării, Dan Vasile, au fost reţinute pentru 24 de ore, audierile continuând şi la ora transmiterii acestei ştiri.

Potrivit procurorului Cătălin Borcoman, şeful DIICOT Braşov, Mircea Bica a fost pus sub control judiciar pentru 60 de zile şi are interdicţie de a părăsi ţara, el fiind cercetat pentru că ar fi comis, prin intermediul societăţii sale, două infracţiuni de evaziune fiscală cu un prejudiciu total de 88.000 lei şi o tentativă de evaziune fiscală, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Sursa citată a mai precizat că alte patru persoane, între care şi liderul grupării, Dan Vasile, au fost reţinute pentru 24 de ore, urmând să fie prezentate instanţei cu propunerea de arestare preventivă.

La ora transmiterii acestei ştiri, continuă audierile la DIICOT Braşov.

Mircea Bica a fost adus la sediul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Braşov, miercuri, în jurul orei 12.30, cu o maşină a procurorilor, el fiind audiat alături de alte zece persoane implicate în acest dosar, între care şi liderul grupării de presupuşi evazionişti, Dan Vasile.

Întrebat dacă Bica a avut vreo legătură directă cu Dan Vasile, şeful DIICOT Braşov a spus că „faptele lui Bica sunt comise în legătură cu una din societăţile unui alt suspect”.

„Bica nu este implicat în activitatea grupului şi în circuitul evazionist. Firma sa a relaţionat cu una dintre societăţile care are implicare în grup“, a afirmat Borcoman.

Potrivit sursei citate, gruparea evazionistă, care este compusă din mai multe persoane fizice şi juridice, utiliza pentru activităţile sale trei societăţi comerciale care beneficiau de lucrări publice.

„Pentru a deduce impozitul pe profit şi TVA au fost înfiinţate două societăţi de tip conductă şi o societate de tip fantomă prin intermediul cărora erau înregistrate operaţiuni de cheltuieli fictive, iar sumele de bani virate în cadrul circuitului evazionist erau ulterior retrase prin numerar de la ATM-urile unor unităţi bancare”, a explicat Borcoman.

Acesta a precizat că ancheta a fost declanşată ca urmare a unei sesizări formulate de Direcţia Generală Antifraudă Fiscală cu care procurorii au colaborat de-a lungul anchetei, solicitând o serie de controale.

„În cadrul grupului evazionist au circulat aproximativ şapte milioane lei, iar prejudiciul estimat este de 3,4 milioane lei. În total, vor fi audiate 11 persoane, dintre care pentru şapte persoane au fost emise mandate de aducere“, a mai spus şeful DIICOT Braşov.

Procurorii DIICOT Braşov şi poliţiştii au făcut, miercuri, 17 percheziţii la persoane suspectate într-un dosar de evaziune fiscală, delapidare şi spălare de bani.

Dintre cele 17 percheziţii, şase au fost făcute la locuinţele unor persoane din localităţile Jibert, Lisa şi Făgăraş, judeţul Braşov, iar 11 la sediile unor societăţi comerciale implicate în circuitul financiar contabil şi comercial creat şi utilizat de persoanele suspectate, potrivit Poliţiei Române.

„Din cercetări a reieşit că, în cursul anului 2010, s-ar fi constituit un grup infracţional organizat, format din şase persoane, în scopul iniţierii şi coordonării unui circuit evazionist prin intermediul unor societăţi comerciale de pe raza judeţelor Braşov, Alba şi Cluj. Societăţile ar fi fost controlate direct sau prin interpuşi de membrii grupării, aceştia urmărind sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale generate de activităţile economice desfăşurate prin intermediul societăţilor în cauză”, arată Poliţia Română, într-un comunicat de presă.

Membrii grupării ar fi produs un prejudiciu estimat la aproximativ 3.850.000 de lei, reprezentând TVA şi impozit pe profit neplătit.

„Persoanele bănuite ar fi înregistrat în contabilitatea societăţilor administrate achiziţii fictive de mărfuri şi prestări servicii de la firme de tip fantomă, generând astfel cheltuieli nereale. Plăţile efectuate către firmele fantomă pentru achiziţiile fictive erau transferate prin circuite bancare către alte firme, fiind ulterior retrase în numerar”, a precizat Poliţia Română.

Surse judiciare au precizat că pentru comiterea infracţiunilor ar fi fost folosite două firme fantomă, din judeţele Alba şi Cluj.

Potrivit surselor judiciare, liderul grupării, Dan Vasile, apare în denunţul de la DNA al lui Ovidiu Tender, potrivit căruia acesta ar fi luat, împreună cu Mircea Bica, soţul Alinei Bica, pachetul majoritar de la UPRUC Făgăraş.

Numele lui Bica şi al lui Dan Vasile sunt menţionate în denunţul făcut de omul de afaceri Ovidiu Tender împotriva Alinei Bica, în care a arătat că i-ar fi dat mită, sub formă de acţiuni, printr-un intermediar.

În denunţul făcut în 28 ianuarie, Ovidiu Tender arăta că a fost nevoit să-l angajeze consilier pe Florin Mihăilescu, fost poliţist, care îi era consilier Alinei Bica, pentru a avea şansa unei susţineri din partea fostei şefe a DIICOT în soluţionarea în interesul său a dosarului Carom. Tender a scris în denunţ că i-a oferit lui Florin Mihăilescu salariu şi alte avantaje solicitate.

Totodată, Tender a arătat că, la solicitarea lui Mihăilescu şi a soţului Alinei Bica, a înstrăinat pachetul majoritar de la UPRUC CTR SA din Făgăraş, preţul cesiunii impus fiind de 3,2 milioane euro, din care suma de un milion de euro trebuia să fie în cash, nefiind înregistrată în contabilitate.

Tender ar fi menţionat că Dan Vasile, „aflat în relaţii de prietenie cu familia Alinei Bica, mai exact cu soţul acesteia”, a cumpărat acţiunile la UPRUC CTR SA, după ce i-ar fi fost virată suma de 3,5 milioane de euro dintr-un cont din Rusia într-un cont al său din Austria.

Dan Vasile, care are calitatea de martor într-unul din dosarele Alinei Bica, cunoscut ca dosarul Bica 2, ar fi spus că preluarea pachetului majoritar de acţiuni de la SC UPRUC CTR SA a fost făcută pentru Horia Enciu, care mai încercase să achiziţioneze acţiuni la acea societate, însă nu reuşise.

În dosarul Bica 2, fosta şefă a DIICOT a fost trimisă în judecată în 25 februarie, alături de Dorin Cocoş, Alin Cocoş, Ionuţ Mihăilescu şi fostului ministru al Economiei Adriean Videanu.

Alina Bica este acuzată, printre altele, că l-ar fi ajutat pe Ovidiu Tender să obţină o soluţie favorabilă în dosarul Rafo-Carom.

Potrivit procurorilor DNA, în cursul anului 2013, după preluarea funcţiei de procuror-şef al DIICOT, Alina Bica, în urmărirea intereselor lui Ovidiu Tender, de a nu fi condamnat la o pedeapsă cu executare în dosarul Carom, a dispus măsuri abuzive care să direcţioneze concluziile şi poziţia judiciară a DIICOT în faţa instanţei de judecată în cauza respectivă, de o manieră în care acesta să nu fie pasibil de o pedeapsă cu executare în regim de detenţie.

Alina Bica a susţinut că Florian Coldea, prim-adjunctul SRI, i-a cerut să reanalizeze situaţia lui Ovidiu Tender, în dosarul Carom, dată fiind poziţia în Africa a acestuia din urmă şi contractele pe care urma să le deruleze, arăta instanţa supremă în motivarea uneia din deciziile de arestare, luată în dosarul Bica 2.

Bica a precizat în declaraţie că îl informa pe Coldea în legătură cu fiecare termen de judecată care se acorda în dosarul lui Ovidiu Tender, susţinând însă că nu a făcut „niciun demers de uşurare a situaţiei inc. Tender„.

În decembrie 2014, Ovidiu Tender a fost condamnat în dosarul Carom la 11 ani şi patru luni de închisoare, decizia nefiind însă definitivă.” (subl. mea)

De unde rezulta ca e mai mult decat un simplu caz de evaziune fiscala…

Fara indoiala ca e vorba de a face bani – rezulta limpede din articolul Mediafax. Dar pentru cine si in ce scopuri? Pentru cine si in ce scopuri erau acesti bani obtinuti din evaziune fiscala. Observam prezenta Rusiei, conturi prin Rusia, prin Austria…

Fara a fi principalul partener economic al Romaniei, Rusia are influenta in economia noastra – v. aici. De asemenea Rusia a afirmat ca doreste o cooperare economica mai stansa cu Romania. iar ministrul roman al Economiei, Ion Ariton, transmitea in 2011, la Moscova, un mesaj de deschidere din partea Guvernului si a Presedintiei Romaniei – v. aici. Atunci Rusia si-a manifestat si dorinta sa vada mai multe investitii ale companiilor romanesti pe piata rusa. Companiile rusesti manifestau interes „fata de sfera hidroenergetica” (Andrei Fursenko). Lucrurile s-au schimbat dupa evenimentele din Ucraina care au dus la fuga fostului Presedinte al Ucrainei, Viktor Ianukovici, omul Kremlinului, apoi anexarea ilegala a Crimeii de catre Rusia si sprijinul acordat de Rusia separatistilor din Estul Ucrainei, care au condus la impunerea de sanctiuni Rusiei din partea UE si SUA si la o realtie tensionata NATO-Rusia, inclusiv in dosarul sirian. Lucrurile raman in continuare neclare – nu vad pe termen scurt o imbunatatire a relatiilor dintre SUA si Rusia, desi, din cate inteleg, se incearca utilizarea dialogului in acest sens. Parasirea de catre Rusia a modelului european in politica sa interna, in favoarea celui euroasiatic, pune in dificultate relatiile acesteia cu Occidentul. De asemenea noua doctrina militara a Kremlinului, care vede in SUA si NATO principalele amenintari la adresa securitatii Rusiei. Este o schimbare de paradigma, pare-se pe termen lung in politica externa a Rusiei. Rusia e un partener economic important al Germaniei. Pe de alta parte, Germania nu e interesata intr-o Rusie puternica. De aici rezulta ca activitatea de spionaj a Rusiei in UE si SUA va creste. Se creeaza astfel noi provocari de securitate, mai ales in regiunea Marii Negre. Foarte probabil ca in aceasta cheie trebuie citite actiunile DNA de care pomenea maestrul Cristoiu. In actualele conditii geopolitice capacitatea Rusiei de a influenta politica interna a Romaniei trebuie diminuata.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

septembrie 10, 2016 Posted by Motanul Incaltat | Uncategorized | Alina Bica, Atitudine, Atitudini, Basescu, Binomul SRI-DNA, Boc, Ciolos, Dacian Cioloș, Dan Vasile, DIICOT, DNA, economic, economie, Europa, European Union, Exercitii de normalitate, Florian Coldea, guvern, Iohannis, Ion Ariton, Klaus Iohannis, Kremlin, Laura Codruta Kovesi, Mircea Bica, Moscova, NATO, normalitate, Opinia mea, Ovidiu Tender, parerea mea, partide politice, PDL, PNL, politic, politica externa, Politica internationala, Ponta, PSD, România, Rusia, spionaj, SRI, stiri, SUA, Traian Basescu, UE, United States, Uniunea Europeana, USA, Victor Ponta, Vladimir Putin, WordPress | Lasă un comentariu

„Fara limitari”…

Faptul ca Senatul a respins cererea de incuviintare a arestarii preventive a lui Dan Sova a starnit reactii internationale puternice. Iata ce ne spune Mediafax:

REACŢII internaţionale după votul Senatului în cazul lui Dan Şova

Se arata, printre altele, ca:

„Mai multe ambasade au reacţionat după ce Senatul a respins cererea DNA de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive în cazul lui Dan Şova. Potrivit anunţului oficial făcut în plen în urma numărătorii voturilor, ca urmare a faptului că nu a fost întrunit votul majorităţii senatorilor, Senatul nu încuviinţează arestarea preventivă a lui Dan Şova.

Ambasada britanică: Monitorizăm evoluţiile din justiţie şi deciziile Parlamentului privind imunitatea

Ambasada Marii Britanii a precizat, miercuri, după ce Senatul a respins cererea de încuviinţare a arestării preventive a lui Dan Şova, că monitorizează evoluţiile din domeniul justiţiei, inclusiv deciziile Parlamentului în ceea ce priveşte imunitatea parlamentară.

„Ambasada britanică monitorizează evoluţiile din domeniul justiţiei, inclusiv deciziile Parlamentului în ceea ce priveşte imunitatea parlamentară. Ultimul raport al Comisiei Europene referitor la progresele României în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) notează faptul că România a devenit mai eficientă în lupta împotriva corupţiei la nivel înalt. Documentul remarcă, totodată, cu îngrijorare, că Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a avut un succes limitat în a convinge Parlamentul să răspundă pozitiv cererilor sale pentru ridicarea imunităţii unor parlamentari, pentru a permite începerea unor investigaţii şi aplicarea măsurilor de arest preventiv”, precizează Ambasada britanică.

Misiunea diplomatică apreciază „rolul pozitiv al DNA în lupta împotriva corupţiei” şi sprijină eforturile sale constante în această direcţie.

„Organismele judiciare ale României, cum ar fi DNA, pun bazele unui principiu fundamental şi anume că nimeni nu este mai presus de lege. Suntem total de acord cu acest principiu”, mai afirmă Ambasada Marii Britanii la Bucureşti.

Ambasada SUA: Imunitatea nu trebuie folosită abuziv pentru a evita tragerea la răspundere

Ambasada SUA a precizat, miercuri, la solicitarea MEDIAFAX, că imunitatea parlamentară nu trebuie folosită abuziv pentru a evita tragerea la răspundere a unor persoane şi că trebuie să se permită anchetarea cazurilor de corupţie şi aplicarea legii.

„Nu comentăm cu privire la cazuri individuale, dar considerăm că un principiu de bază al democraţiei este faptul că toţi oamenii sunt egali în faţa legii. Imunitatea parlamentară nu trebuie folosită abuziv pentru a evita tragerea la răspundere a unor persoane”, se arată în răspunsul misiunii diplomatice, după ce Senatul a respins ridicarea imunităţii senatorului Dan Şova.

„Trebuie să se permită anchetarea cazurilor de corupţie şi aplicarea legii”, mai precizează Ambasada SUA.

Ambasada Olandei: Urmărim cu îngrijorare şi cu surprindere evoluţiile privind ridicarea imunităţii

Ambasada Olandei a precizat, miercuri, la solicitarea MEDIAFAX, că urmăreşte „cu îngrijorare şi cu surprindere” evoluţiile privind ridicarea imunităţii parlamentarilor, mai ales în contextul în care partidele politice şi-au luat angajamentul de a lupta împotriva corupţiei.”

Dar poate ca cea mai interesanta reactie a fost cea a Ambasadei Germaniei:

Ambasada germană, despre cazul Şova: Observăm cu îngrijorare evenimentele actuale. Au efecte asupra MCV

Se arata ca:

„Respectul faţă de independenţa justiţiei impune ca imunitatea parlamentară să nu fie uzitată abuziv, în scopul protejării unor persoane, a precizat, la solicitarea MEDIAFAX, Ambasada Germaniei,care observă cu îngrijorare evenimentele actuale ce au efecte directe asupra evaluării procesului MCV.

„Ambasada Germaniei la Bucureşti sprijină eforturile constante ale autorităţilor române de urmărire penală în lupta împotriva corupţiei. Acestea sunt expresia obligaţiilor asumate de România în cadrul comunităţii de drept şi de valori pe care o reprezintă UE şi care se concretizează, printre altele, în Mecanismul de Cooperare şi Verificare”, se arată în răspunsul Ambasadei, după ce Senatul a respins, miercuri, cererea DNA de încuviinţare a arestării preventive a senatorului PSD Dan Şova.

„Din perspectiva noastră, este decisiv ca activitatea instituţiilor care sprijină, protejează şi dezvoltă în continuare statul de drept în România să se poată desfăşura fără limitări. Respectul faţă de independenţa justiţiei şi faţă de principiul separării puterilor în stat impun abordarea imunităţii parlamentare de aşa manieră, încât aceasta să nu fie uzitată în mod abuziv, în scopul protejării unor persoane individuale„, a mai precizat, vineri, Ambasada Germaniei.

Misiunea diplomatică subliniază că, în acest context, observă „cu deosebită atenţie şi îngrijorare evenimentele actuale care au efecte directe asupra evaluării procesului MCV”.

Reacţia Ambasadei Germaniei vine după cele ale Ambasadei SUA, Marii Britanii şi Olandei, precum şi a Comisiei Europene.

Senatul nu a încuviinţat, miercuri, arestarea preventivă a lui Dan Şova, ca urmare a faptului că nu a fost întrunit votul majorităţii. Din cele 151 de vorturi exprimate în cazul solicitării vizându-l pe Dan Şova, au fost înregistrate 79 de opţiuni „pentru”, 67 „contra”, iar cinci voturi au fost anulate.

DNA a cerut încuviinţarea reţinerii şi arestării senatorului PSD Dan Şova în dosarul în care este urmărit penal pentru trei fapte de complicitate la abuz în serviciu, cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, după ce în perioada 2007-2008 firma „Şova şi Asociaţii” a încheiat trei contracte de asistenţă juridică cu complexurile Turceni şi Rovinari, în urma cărora acestea ar fi fost prejudiciate cu aproape 3,5 milioane de lei.

Curtea Constituţională va discuta, pe 22 aprilie, cererea preşedintelui Klaus Iohannis de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Ministerul Public şi Parlament, şeful statului arătând că atitudinea Legislativului în cazuri precum cel al lui Dan Şova a condus la un blocaj instituţional.

Tot pe 22 aprilie, CC va discuta şi o sesizare a PNL privind decizia Senatului de a respinge cererea DNA de reţinere şi arestare preventivă a lui Şova.”

As spune urmatorul lucru: orice strategie privind securitatea sau riscurile de securitate pentru o tara nu numai ca este motivata, dar este determinata de o anumita ideologie politica. Pentru ca, mai intai, trebuie sa definim termenii: ce inseamna, ce intelegem prin securitate sau risc de securitate nationala? Or, definirea acestor termeni este determinata de o anumita ideologie politica. In momentul in care afirmi: „coruptia este un risc pentru securitatea nationala” trebuie sa ai in vedere definirea termenilor, care nu se poate face fara ideologia politica aferenta, pentru ca aceasta le da un sens, o consistenta.

Raspunsul dat de Ambasada Germaniei este interesant prin incarcatura sa ideologica:

„Din perspectiva noastră, este decisiv ca activitatea instituţiilor care sprijină, protejează şi dezvoltă în continuare statul de drept în România să se poată desfăşura fără limitări.” (subl. mea)

Ambasadele SUA si Olandei au insistat pe principiul ca „toti oamenii sunt egali in fata legii”, care tine de o ideologie democratica, de un crez democratic. Spre exemplu, Ambasada Olandei a tinut sa precizeze: „Credem cu tărie că legea se aplică tuturor, în acelaşi fel”. De asemenea a mai precizat: „că România şi instituţiile sale „iau în considerare recomandările din rapoartele MCV””.

Raspunsul dat de Ambasada Germaniei cu privire la acest eveniment este usor, dar semnificativ, diferit si intr-o anumita masura neclar. In definitiv si la urma urmei ce inseamna acel: „fara limitari”? Nuanta este diferita fata de adagiul: „toti oamenii sunt egali in fata legii”. Se refera la „activitatea instituţiilor care sprijină, protejează şi dezvoltă în continuare statul de drept în România„, nu la oameni, nu la individ. Dar intr-o democratie activitatea oricarei institutii este limitata de lege. Pentru ca legea e cea care limiteaza nu numai activitatea unei institutii dar si actiunile umane. Daca activitatea unei institutii, oricare ar fi ea, nu ar fi limitata de lege, atunci ar urma ca institutia respectiva are puteri nelimitate si nu mai respecta nicio lege, nicio regula. Daca eu, ca simplu individ, nu sunt limitat de lege care imi interzice sa violez o femeie, de ce n-as viola una? Ar ramane la liberul meu arbitru sa decid. Acelasi lucru, extrapoland de la individ la institutii, se poate spune si despre o institutie: daca activitatea sa se desfasoara fara limitari, atunci decide dupa bunul plac. Dar daca cineva decide dupa bunul plac, nu inseamna ca decide drept, just. Cu atat mai mult e indoielnic faptul ca se poate implini justitia in felul acesta. Daca „activitatea instituţiilor care sprijină, protejează şi dezvoltă în continuare statul de drept în România” se desfasoara „fara limitari” cine garanteaza ca toata actiunea acestora nu se transforma, nu s-ar putea transforma intr-una de politie politica? Dar in acest caz ar submina democratia.

Reactia ambasadelor straine a starnit si reactia unor cetateni:

Proteste în Capitală şi în mai multe oraşe din ţară faţă de votul pentru Şova

Se arata ca:

„Aproximativ o sută de persoane s-au adunat din nou la Universitate, vineri seară, pentru a protesta faţă de respingerea cererii DNA de reţinere şi arestare a lui Dan Şova. Câteva sute de persoane au participat, în mai multe oraşe din ţară, la proteste faţă de imunitatea parlamentarilor.

Aproximativ o sută de persoane s-au adunat din nou la Universitate, vineri seară, pentru a protesta faţă de respingerea solicitării DNA de reţinere şi arestare a lui Dan Şova.

Oamenii scandează „Vrem dreptate” şi „Fără imunitate” şi aproape toţi au venit cu foi pe care au scris mesaje precum: „Parlamentul adăpost pentru puşcăriaşii de lux”, „Parlamentul ruşinii”, „Şi miruiţi, tot o să plătiţi”, „Nu şovăim” sau „Dan ş-o va lua”.

Şi miercuri seară, aproximativ 100 de persoane au protestat la Universitate faţă de avizul negativ dat, în aceeaşi zi, de senatori în cazul cererii procurorilor DNA de reţinere şi arestare a lui Dan Şova, precum şi în cazul cererii procurorilor DIICOT de începere a urmăririi penale faţă de Varujan Vosganian, pe 12 februarie.

Câteva sute de persoane, la proteste faţă de imunitatea parlamentarilor organizate în mai multe oraşe

Proteste faţă de imunitatea parlamentarilor şi de avizul negativ dat de senatori în cazul lui Dan Şova au avut loc, vineri seară, în mai multe oraşe din ţară, la Cluj, Sibiu sau Iaşi câteva sute de persoane scandând „Parlament penal, marş la Tribunal” şi „Şova nu uita, mirul nu te va salva”.

Peste 300 de oameni au participat, vineri, la Cluj-Napoca, la un miting în Piaţa Unirii şi la un marş prin centrul oraşului.

Protestatarii au avut pancarte cu mesaje precum „Jos Ponta, jos comunismul”, „Ponta nu uita, eşti mai rău ca Ebola”, „Vrem integritate, nu imunitate”, „DNA rupe mafia”, „Dan Ş-o va lua”, „Parlament penal, marş la Tribunal”, „Chiar şi miruiţi, tot o s-o plătiţi”, „DNA curăţă politica”, „PSD egal Mafie” şi „Ponta nu uita, o să mergi la DNA”.

Marşul s-a desfăşurat pe traseul Piaţa Unirii – Bulevardul Eroilor – Prefectura Cluj – Bulevardul 21 Decembrie 1989 – Piaţa Unirii, participanţii scandând „Jos Ponta”, „Demisia”, „Afară, afară, cu PSD din ţară” şi „Jos Guvernul mafiot”.

Unul dintre protestatari a declarat că protestul a fost organizat faţă de imunitatea parlamentară de care profită unii aleşi, „cum este senatorul Dan Şova”.

„Este o bătaie de joc ce a făcut PSD în Senat la votul care îl privea pe Şova. Iar acesta s-a ascuns pur şi simplu în spatele imunităţii pentru a nu răspunde pentru faptele de corupţie. Ar fi trebuit să arate că e un bărbat politician, şi să îşi asume faptele, nu să demonstreze că e un politruc”, a spus acesta.

Printre participanţii la miting s-au numărat şi Adrian Papahagi şi deputatul PNL Radu Zlati.

Protestul s-a încheiat după o oră fără incidente.

O acţiune similară a avut loc şi la Sibiu, unde aproximativ 200 de persoane au protestat în centrul oraşului.

Manifestanţii au stat câteva zeci de minute în Piaţa Mare, apoi au plecat în marş pe bulevardul central din Sibiu.

Oamenii au scris pe foi de hârtie mesaje împotriva lui Dan Şova, a lui Victor Ponta, dar şi împotriva Parlamentului şi au scandat lozinci precum „Legi egale pentru toţi, nu frăţie între hoţi”, „Şova nu uita, mirul nu te va salva”, ”Jos, Ponta, jos, eşti un mincinos”, „Parlament de hoţi, ne-aţi furat pe toţi”, „Jos Ponta!”, „Nu şovăim, vrem dreptate”.

De asemenea, protestatarii au cerut alegeri anticipate şi demisia lui Victor Ponta.

Potrivit oficialităţilor din Sibiu, manifestarea nu a fost autorizată, iar participanţii au fost supravegheaţi de câteva echipaje de jandarmi şi poliţişti locali.

Şi la Constanţa, peste 50 de persoane s-au adunat în faţa Prefecturii, acestea ţinând în mâini foi A4 pe care scria „Ponta Ş-Ova lua/marş la DNA”, „Nu Parlamentului scut pentru hoţi”, „Peştele de la cap se împute, de la coadă se curăţă”, „Vrem dreptate pentru toţi”, „Jos hoţii”, „Jos ANAF”.

De asemenea, ei au scandat „România trezeşte-te”, „Jos Guvernul Ponta”, „Jos Guvernul mafiot”, „Jos Parlamentul”, „Jos imunitatea”.

Protestul a dura aproximativ o oră şi s-a desfăşurat fără incidente.

La Iaşi, aproximativ 60 de persoane au protestat în Piaţa Palatului din centrul oraşului, acţiunea fiind organizată de către Asociaţia M10.

Participanţii la protest au avut pancarte cu mesaje precum „Imunitatea creează pungaşi”, „Miruiesc parlamentari penali gratis”, „DNA, DNA curăţă politica”.

De asemenea, oamenii au scandat ”PSD partid de hoţi, ticăloşi şi mafioţi”, „Nu se mai poate, vrem anticipate”, „Ponta mincinos jos, jos, jos” şi „DNA să nu ne laşi, vino şi la noi la Iaşi”.

Traian Rînja, preşedintele Asociaţiei M10 Iaşi, le-a spus celor prezenţi că Parlamentul s-a transformat într-o ”peşteră de tâlhari”, el întrebând de ce parlamentarii cercetaţi de DNA se ascund în spatele imunităţii şi nu se duc în justiţie ca să-şi dovedească nevinovăţia.

Mitingul, care nu a fost autorizat, a fost supravegheat de mai mulţi jandarmi.

Senatorii au respins, miercuri, solicitarea procurorilor DNA pentru reţinerea şi arestarea senatorului PSD Dan Şova în dosarul privind contractele încheiate de firma sa de avocatură cu complexurile Turceni şi Rovinari.

Ulterior, Dan Şova a anunţat că a luat decizia de a se autosuspenda ”din toate funcţiile deţinute în cadrul PSD” şi a susţinut că votul din Senat îi va permite să se apere ”aşa cum se cuvine”, dacă dosarul său va ajunge în instanţă.

Preşedintele Klaus Iohannis afirma, după ce Senatul a respins cererea DNA de arestare a lui Şova, că nu poate trece cu vederea faptul că Parlamentul a blocat iar o cerere a justiţiei, arătând că, într-un stat de drept, nimeni nu este mai presus de lege, iar Parlamentul nu se poate erija în instanţă.

Ambasadele SUA, Marii Britanii, Olandei şi Germaniei, dar şi Comisia Europenă au criticat decizia, manifestând surprindere şi îngrijorare, şi atrăgând atenţia că România trebuie să respecte recomandările MCV şi în ceea ce priveşte imunitatea parlamentarilor.

Senatul nu a încuviinţat, miercuri, arestarea preventivă a lui Dan Şova, ca urmare a faptului că nu a fost întrunit votul majorităţii. Din cele 151 de vorturi exprimate în cazul solicitării vizându-l pe Dan Şova, au fost înregistrate 79 de opţiuni „pentru”, 67 „contra”, iar cinci voturi au fost anulate.

Chiar dacă majoritatea senatorilor prezenţi au votat „pentru”, cererea a fost respinsă pentru că nu a fost întrunit votul majorităţii senatorilor, potrivit Statutului senatorilor şi deputaţilor. Pe de altă parte, potrivit Constituţiei, hotărârile camerelor Parlamentului se adoptă cu majoritatea voturilor membrilor prezenţi.

Curtea Constituţională (CC) a fost sesizată de PNL privind decizia Senatului, urmând să analizeze sesizarea pe 8 aprilie.

Tot atunci, CC va discuta şi cererea preşedintelui Klaus Iohannis de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Ministerul Public şi Parlament, şeful statului arătând că atitudinea legislativului în cazuri precum cel al lui Dan Şova a condus la un blocaj instituţional.”

Daca vom privi cu atentie, protestele au fost ma mult impotriva PSD. Insa ceva nu e in regula, si anume in lozinci de genul: „Dan ş-o va lua”, „Parlamentul adăpost pentru puşcăriaşii de lux”,”Parlament penal, marş la Tribunal”, „Ponta Ş-Ova lua/marş la DNA” etc. Nu spun ca trebuie sa fii un simpatizant al PSD, sau ca trebuie sa-l aprobi pe Ponta, pe Sova, sau sa-ti placa de Sova sau chiar sa fii de acord cu decizia Senatului, dar acesti oameni care au mers sa protesteze calca in picioare prezumtia de nevinovatie. Dimpotriva, ei prezuma vinovatia, inclusiv atacand Parlamentul: „Parlamentul adăpost pentru puşcăriaşii de lux”, „Parlament penal, marş la Tribunal”, lucru cu totul neconstitutional! Nu stiu cati dintre cei participanti la mitinguri s-au gandit ca in felul acesta, cu asemenea infierari, fac un atac la adresa Constitutiei, cu efect destabilizator asupra statului, inclusiv al statului de drept. Nemultumirea fata de clasa politica e una, dar ceea ce au facut acesti oameni, participanti la astfel de mitinguri, constituie un risc la siguranta nationala pentru ca au atacat Constitutia.

Sesizarea Curtii Constitutionale de catre Presedintele Iohannis este un lucru firesc:

Iohannis cere Curţii Constituţionale soluţionarea conflictului juridic dintre Parchet-CSM şi Parlament: Atitudinea Parlamentului în cazuri precum Şova a condus la un blocaj instituţional

Se arata ca:

„Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, joi, preşedintelui CC o cerere de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Ministerul Public şi Parlament, arătând că atitudinea Parlamentului în cazuri precum cel al senatorului Dan Şova a condus la un blocaj instituţional.

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, şeful statului solicită Curţii Constituţionale să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte, şi Parlamentul României, respectiv Camera Deputaţilor şi Senatul, pe de altă parte, „ca urmare a omisiunii Parlamentului de a pune în acord dispoziţiile legale cu Constituţia în ceea ce priveşte majoritatea necesară adoptării hotărârilor de încuviinţare a cererilor de reţinere/arestare a unui deputat/senator, cu consecinţa blocării activităţii puterii judecătoreşti”.

În scrisoarea preşedintelui Klaus Iohannis se arată că „atitudinea Parlamentului în cazuri precum cel al senatorului Dan-Coman Şova a condus la un blocaj instituţional prin imposibilitatea desfăşurării procedurilor judiciare şi a înfăptuirii actului de justiţie”, menţionează sursa citată.

SCRISOAREA INTEGRALĂ A PREŞEDINTELUI CĂTRE CC

În documentul adresat preşedintelui CC, Augustin Zegrean, preşedintele Iohannis menţionează că, în conformitate cu prevederile art. 72 alin. (2) din Constituţie, cele două Camere ale Parlamentului au fost sesizate de ministrul Justiţiei, potrivit legii, cu cereri de încuviinţare a reţinerii şi/sau arestării preventive a unor deputaţi şi senatori în dosare ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie.

„La data de 25 martie a.c., pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor a fost înscrisă cererea de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive a deputatului Theodor-Cătălin Nicolescu aprobată cu 174 de voturi pentru şi 99 de voturi împotrivă, hotărârea fiind adoptată în conformitate cu prevederile Art. 76 alin. (2) din Constituţie. La aceeaşi dată, pe ordinea de zi a Senatului au fost înscrise două cereri de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive pentru doi senatori, respectiv pentru Darius Bogdan Vâlcov şi Dan-Coman Şova. Supusă la vot, cererea referitoare la domnul Darius Bogdan Vâlcov a întrunit 97 de voturi pentru şi 48 de voturi împotrivă, 5 fiind anulate, iar hotărârea a fost adoptată în conformitate cu prevederile Art. 76 alin. (1) din Constituţie; supusă la vot, cererea referitoare la domnul senator Dan-Coman Şova a primit 79 de voturi pentru, 67 de voturi contra şi 5 anulate şi, motivat de faptul că nu a întrunit voturile senatorilor, această cerere a fost respinsă. Aplicarea diferită a normelor legale şi regulamentare referitoare la majoritatea necesară încuviinţării acestor cereri a creat un statut juridic diferenţiat între deputaţi şi senatori, fapt ce contravine prevederilor Art. 69-72 coroborate cu cele ale Art. 65 alin. (2) lit. j) şi ale Art. 73 alin. (3) lit. c) din Constituţie, republicată, ce consacră un statut nediferenţiat deputaţilor faţă de senatori. În mod concret, în timp ce la Camera Deputaţilor, asupra cererilor de încuviinţare a reţinerii şi/sau arestării preventive a unor deputaţi s-a hotărât, potrivit Art. 195 alin. (8) din Regulament, cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi, la Senat, asupra cererilor de încuviinţare a reţinerii şi/sau arestării preventive a unor senatori s-a hotărât, potrivit Art. 173 din Regulamentul Senatului, cu votul majorităţii senatorilor. În acest mod, una dintre cererile menţionate a fost respinsă de Senat, pe motiv că acestea nu au întrunit numărul de voturi necesare adoptării”, se precizează în document.

Preşedintele solicită Curţii Constituţionale să se pronunţe asupra existenţei unui conflict juridic de natură constituţională ivit între autoritatea judecătorească, reprezentată în cauză de către Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii, pe de-o parte, şi Parlamentul României, respectiv Camera Deputaţilor şi Senatul, pe de altă parte, „generat de omisiunea celor două Camere ale Parlamentului de a pune de acord dispoziţiile Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, şi ale Art. 173 din Regulamentul Senatului cu prevederile Art. 76 alin.(2) din Constituţie, republicată”.

„Potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, noţiunea de conflict juridic de natură constituţională constă în «acte sau acţiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe îşi arogă puteri, atribuţii sau competenţe, care, potrivit Constituţiei, aparţin altor autorităţi publice, ori omisiunea unor autorităţi publice, constând în declinarea competenţei sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligaţiile lor» (Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 17 februarie 2005). Astfel, pentru a interveni Curtea Constituţională în vederea soluţionării unui conflict apreciem că sunt îndeplinite cumulativ cele trei condiţii, respectiv: a) conflictul să fie între autorităţi publice; b) conflictul să fie juridic; c) conflictul să fie de natură constituţională”, se mai arată în cererea aresată CC.

În document se menţionează de asemenea că autorităţile enunţate, respectiv Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parlamentul, respectiv Camera Deputaţilor şi Senatul, sunt autorităţi publice, fiind reglementate în Titlul III „Autorităţile publice” din Constituţie.

„Conflictul este unul de natură juridică, având în vedere că izvorul acestuia îl reprezintă inacţiunea Parlamentului prin care nu a fost pusă în acord legea organică cu dispoziţiile Legii fundamentale”, continuă sursa citată.

În document se precizează şi faptul că, în ceea ce priveşte cererile de reţinere, arestare sau percheziţie a senatorilor referitor la majoritatea necesară aprobării prin hotărâre a acestora, sunt aplicabile următoarele prevederi: art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor, potrivit cărora Camera hotărăşte asupra cererii cu votul secret al majorităţii membrilor săi; art. 173 din Regulamentul Senatului, potrivit cărora Senatul hotărăşte asupra cererii cu votul majorităţii membrilor săi; art. 195 alin. (8) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, potrivit cărora Camera hotărăşte asupra cererii cu votul secret al majorităţii membrilor prezenţi.

„Prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 392/2007 referitoare la admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Art. 11 alin. (3) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 325 din 15 mai 2007), Curtea Constituţională a statuat că, de regulă, hotărârile Parlamentului se adoptă cu majoritate simplă de voturi, dacă Legea fundamentală nu prevede altfel. În acelaşi sens, menţionăm şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 990/2008 privind constituţionalitatea dispoziţiilor Art. 150 alin. (3) din Regulamentul Senatului (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 716 din 25 martie 2008) – referitor la majoritatea necesară adoptării hotărârilor Senatului privind cererile de urmărire penală în cazul senatorilor care sunt sau au fost membri ai Guvernului; prin această decizie, Curtea Constituţională a constatat neconstituţionalitatea prevederilor Art. 150 alin. (3) din Regulamentul Senatului, statuând că cererile anterior menţionate se aprobă printr-o hotărâre a Senatului, cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, întrucât Constituţia nu prevede în această situaţie o altă majoritate necesară adoptării acestui tip de hotărâri”, se mai arată în solicitare.

Şeful statului mai spune în scrisoarea adresată preşedintelui CC că „obligativitatea deciziilor Curţii Constituţionale (exprimate, în cazul de faţă, şi printr-o jurisprudenţă constantă a acesteia) generează, în conformitate cu dispoziţiile Art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicată, obligaţia de respectare a acestora de către toate autorităţile publice, pe cale de consecinţă, Parlamentul avea obligaţia de a modifica Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006, iar Senatul avea obligaţia de a modifica şi Art. 173 din regulamentul propriu de organizare şi funcţionare”.

„În consecinţă, conflictul ivit este unul de natură constituţională, purtând asupra competenţelor Parlamentului care, în conformitate cu prevederile Art. 61 alin. (1) şi ale Art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicată, în calitate de unică autoritate legiuitoare a ţării, avea obligaţia constituţională de a modifica dispoziţiile Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, în sensul respectării caracterului obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale. Această omisiune a generat un regim juridic diferit în soluţionarea cererilor de încuviinţare a reţinerilor şi arestării preventive a unui deputat faţă de un senator şi a condus la un blocaj instituţional prin imposibilitatea desfăşurării procedurilor judiciare şi a înfăptuirii actului de justiţie. Astfel, prin raportare la o majoritate – în esenţă neconstituţională – Parlamentul a blocat posibilitatea instanţelor de judecată/procurorului de a se pronunţa asupra temeiurilor cererii de arestare preventivă/reţinerii în condiţiile prevăzute de lege, prin prisma imperativului asigurării intereselor urmăririi penale sau a judecăţii, şi a fost încălcat principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, precum şi cel al obligativităţii unui comportament loial al autorităţilor publice faţă de Constituţie”, se arată în document.

Preşedintele solicită să se constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte şi Parlamentul României, respectiv Camera Deputaţilor şi Senatul, pe de altă parte, „conflict ivit ca urmare a omisiunii Parlamentului de a pune în acord dispoziţiile legale cu Constituţia în ceea ce priveşte majoritatea necesară adoptării hotărârilor de încuviinţare a cererilor de reţinere/arestare a unui deputat/senator, cu consecinţa blocării activităţii puterii judecătoreşti”.

De asemenea si PNL a facut o sesizare la Curtea Constitutionala:

PNL sesizează Curtea Constituţională, privind decizia Senatului în cazul lui Şova

Se arata ca:

„PNL a decis să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la decizia Senatului de a respinge cererea DNA de reţinere şi arestare preventivă în cazul lui Dan Şova, a anunţat prim-vicepreşedintele Ludovic Orban, care a precizat că sesizarea va fi depusă vineri.

Orban i-a transmis şi un mesaj lui Dan Şova: ”Şova, nu scapi nici în gaură de Ponta!”.

Prim-vicepreşedintele PNL a arătat că sesizarea PNL va fi depusă în cursul zilei de vineri la Curtea Constituţională, având peste 40 de semnături ale senatorilor PNL, în numele cărora se va sesiza neconstituţionalitatea, în urma deciziei luate de Senat, în cazul cererii DNA privind reţinerea şi arestarea lui Dan Şova.

”Sesizarea de neconstituţionalitate pe care o adresăm Curţii Constituţionale are practic două capete de cerere. Primul, cerem neconstituţionalitatea articolului 173 din Regulamentul Camerelor, în care se prevede că Senatul hotărăşte cu votul secret al majorităţii membrilor săi. În al doilea capăt de cerere, solicităm CC să constate neconstituţionalitatea deciziei Senatului privitor la rezultatul votului în cazul Şova şi să decidă că s-a întrunit numărul necesar de voturi pentru aprobarea cererii formulate de ministrul jusitiţiei, număr necesar stabilit conform Articolului 76 din Constituţia României, care prevede că hotărârile Parlamentului se adoptă cu majoritatea senatorilor şi deputaţilor prezenţi”, a explicat Ludovic Orban.”

Insa in articolul de mai sus, legat de proteste, se arata ca:

„Preşedintele Klaus Iohannis afirma, după ce Senatul a respins cererea DNA de arestare a lui Şova, că nu poate trece cu vederea faptul că Parlamentul a blocat iar o cerere a justiţiei, arătând că, într-un stat de drept, nimeni nu este mai presus de lege, iar Parlamentul nu se poate erija în instanţă.”

aratand in felul acesta spiritul in care s-au facut aceste contestatii la Curtea Constitutionala. Trebuie totusi spus ca daca Parlamentul nu se poate erija in instanta, nici DNA nu se poate erija in instanta. Or, daca ne referim la instanta, ne referim la autoritatea judecatoreasca. Este foarte important, dupa parerea mea, sa intelegem un lucru: Ambasada Germaniei s-a referit la: „activitatea instituţiilor care sprijină, protejează şi dezvoltă în continuare statul de drept în România să se poată desfăşura fără limitări” si nu la autoritatea judecatoreasca, care da un verdict, conform legii, normelor si filozofiei dreptului, intr-un anumit caz. De aceea ar trebui ca un judecator sa hotarasca arestarea preventiva, pe baza probelor prezentate de Parchet, dupa audierea argumentelor Apararii. In acest caz Senatul, spre exemplu, nu s-ar mai putea opune unei hotarari judecatoresti de arestare preventiva. Pentru ca una sunt „instituţiile care sprijină, protejează şi dezvoltă în continuare statul de drept în România” si altceva este autoritatea judecatoreasca, reprezentata printr-un judecator, intrucat arestarea preventiva implica lipsirea de libertate a subiectului, dar, in conditiile actuale de la noi, nu rezulta ca subiectul ar fi vinovat. Alina Bica, de pilda, e tinuta de 4 luni in arest preventiv, dar nu rezulta ca ar fi vinovata. Arestul preventiv ar trebui intemeiat pe o hotarare judecatoreasca, pentru ca numai aceasta poate judeca impartial, deci drept. Pentru ca nu e drept sa lipsesti de libertate 4 luni de zile pe cineva fara sa stii daca acel cineva e vinovat sau nu. Altminteri se deschide calea nu catre statul de drept, ci catre cel nedrept in care arestarea preventiva capata interpretari politice si nu de drept.

Ma uit in dictionar la cuvantul judecator. Observ ca in dictionarele actuale nu e termenul de judecator de instructie. In schimb, in dictionarele din 1929 si 1939 figura acest termen:

„Judecător, de instrucțiune saŭ judecător instructor, care cercetează crimele și delictele, pune să se aresteze prevenițiĭ și adună probele relative la cauza lor.” – Sursa: Șăineanu, ed. a VI-a (1929)

Judecător, de instrucțiune saŭ judecător instructor, care cercetează crimele și delictele, pune să se aresteze prevenițiĭ și adună probele relative la cauza lor. – Sursa: Scriban (1939)”

Asa cum noi ar trebui sa avem nu institutia mediatorului ci a judecatorului de pace (de ocol), cum era pe vremuri. Pentru ca judecatorul de pace are competenta necesara, formula judecatorului de pace nu admite impostorii!

Ce observam? Ca nu DNA trebuie sa cerceteze crimele si delictele si sa puna „să se aresteze prevenițiĭ și sa adune probele relative la cauza lor„, ci judecatorul de instructiune. Or, rolul judecatorului de instructiune e luat acum de catre DNA, care nu are competenta necesara pentru astfel de lucruri – observam ca judecatorul de instructiune „cercetează crimele și delictele” -, o stare de fapt care nu ne duce intr-o formula democratica. Dimpotriva! Aminteste de comunism, de anii ’50!! De arestarile de atunci! Mai mult decat atat, genereaza mitinguri in care se striga lozinci ce sunt impotriva Constitutiei, lucru ce se constituie intr-un risc la siguranta nationala. Ajungem sa vorbim de binomul SRI-DNA, binom totalmente nedemocratic. Si chiar mai mult decat atat: deschide calea spre riscul unor presiuni din exterior care ar putea sa submineze democratia si chiar statul de drept sub pretextul sprijinirii acestora.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

martie 28, 2015 Posted by Motanul Incaltat | Uncategorized | Alina Bica, Ambasada Germaniei, anticoruptie, Atitudine, Atitudini, Basescu, coruptie, Curtea Constitutionala, Dan Şova, Democratie, Diverse, DNA, Europa, European Union, Exercitii de normalitate, Germania, guvern, interesant, Iohannis, judecator de instructie, judecatori, justitie, Klaus Iohannis, libertate, Marea Britanie, Ministerul Justitiei, miting, normalitate, oameni, Olanda, Opinia mea, parerea mea, Parlamentul Romaniei, partide politice, PDL, PNL, politic, politica externa, Politice, Ponta, PSD, România, securitate, Securitatea, siguranta nationala, social, societate, SRI-DNA, stiri, SUA, UE, United States, Uniunea Europeana, USA, Victor Ponta, WordPress | 15 comentarii

Insulte…

Am citit editorialul maestrului Cristoiu de pe blogul sau referitor la insulte:

Gîndul de sîmbătă, 21 martie 2015
Ah, de ce nu m-am făcut procuror DNA? Textele mele ar fi fost lăudate de toți deontologii și deontoloagele din presa noastră de ofițeri acoperiți

Se arata ca:

„Bag seamă că procurorii DNA au ambiții gazetărești. Cînd nu arestează pe cei care îndrăznesc să nu repete zilnic Codruța Kovesi trebuie să candideze la Președinția României, după cum văd că sună ordinul pe unitate, procurorii DNA se ocupă cu scrisul în vederea publicării. Rechizitoriile lor agramate, compuse cu cotul, sunt publicate pe toate site-urile, în toate ziarele și la toate televiziunile.

Ah, de ce nu m-am făcut procuror DNA?!
Aș fi fost publicat de toată presa românească, textele mele, numite rechizitorii, în realitate proză filosofică, n-ar fi fost înjurate de nimeni, ba mai mult ar fi fost lăudate de Dan Tapalagă Însuși și de Ioana Ene Dogioiu Însăși, ceea ce pentru mine ar fi echivalat cu un loc în Istoria literaturii lui George Călinescu, deși nu mă născusem cînd marele critic o publicase.

Din noua proză, dedicată de astă dată Elenei Udrea, aflăm printre altele de existența postacilor.
Sunt singurul condeier român în viață care scriu zilnic, de trei ani și ceva, un editorial pentru Evz, și de un an și ceva două, tot zilnic, încă unul, pentru cristoiublog.ro.
Nu e nimic nou în viața mea.
Între ianuarie 1990 și iulie 1992 am scris săptămînal. Din iulie 1992 pînă în februarie 1997, am scris zilnic pentru Evz, o perioadă de timp scriind pe deasupra și un text săptămînal, pentru Expres magazin. După plecarea de la Evenimentul zilei, în februarie 1997, mi-am reluat în scurt timp povara scrisului zilnic. Din cei 25 de ani de activitate publicistică, punînd cap la cap, cred că sunt vreo 20 în care am scris zilnic. Am făcut acest bilanț nu pentru a semnala cît de mult muncesc eu (în definitiv și boul muncește, asta nu înseamnă că lumea n-are o părere mai bună despre lebădă, care nu muncește, ci plutește toată ziua), ci pentru a mărturisi că în ultimii ani, din cauza acestui scris zilnic, sunt omul cel mai înjurat din România postacilor de partid. Din două sute de postări la un text publicat în Evenimentul zilei, 195 sunt înjurături. Lectura lor e una dintre marile mele plăceri zilnice. Tresar neliniștit doar cînd întîlnesc o postare pozitivă sau doar neutră. Mă întreb, speriat, unde am greșit de mă laudă cineva. Mă liniștesc însă repede: respectiva postare a nimerit din greșeală acolo.

Alți confrați, deși scriu din an în Paște, sunt revoltați pe postacii de partid.
Acestora le reamintesc existența unei soluții la îndemînă.
Provocînd un precedent în întreaga Europă, grație avocatei mele, Graziela Bârlă, am cîștigat un proces cu Cornel Nistorescu în materie de postaci. Nu, Cornel Nistorescu nu era postac. Cornel Nistorescu era directorul ziarului Cotidianul, ziar în care, sub un articol despre mine, postacii de partid m-au înjurat fără limite. L-am dat în judecată pe Cornel Nistorescu invocînd un adevăr pe care puțină lume îl știe. În cazul unui articol semnat, responsabil în Justiție pentru conținutul lui e autorul. În cazul unui text nesemnat, responsabil e directorul gazetei. Postarea la un articol echivalează cu un text nesemnat, de care răspunde, firește, directorul gazetei, obligat să cenzureze textele insultătoare sau calomnioase. L-am dat în judecată pe Cornel Nistorescu pentru a crea un precedent în presă în chesitiunea postacilor, așa cum i-am dat în judecată pe Codruța Kovesi și pe Horia Șelaru pentru a crea un precedent: sancționarea procurorilor care lasă în Rechizitorii și în stenograme numele unor persoane care n-au nici o legătură cu dosarul. Nu sînt nici inculpați, nici victime, nici denunțători, nici martori.

Luați aminte, voi cei înjurați! Abjectul fenomen al postacilor de partid (plătirea unui famelic ca să te insulte și să te calomnieze sub protecția anonimatului) poate fi contracarat doar în Justiție.”

Inteleg sarcasmul din finalul editorialului: daca ar fi fost scriitor la DNA, tinand cont si de talentul dumnealui, ar fi fost aplaudat de toata lumea! 🙂 Asa, in schimb, fara a face proza la noua Editura DNA, e injurat de catre postacii de partid (ca de cine altcineva)! Ca sa-si faca dreptate, trebuie sa apeleze la Justitie! Ei, cum se poate asa ceva! Nu la DNA? 🙂 Insa m-a dus cu gandul si spre altceva…

Dupa parerea mea, oricat ar parea de ciudat, ar trebui sa tratam fenomenul acesta, al insultelor, mai cu intelegere si mai cu mila. El a aparut dupa Revolutie, ca o reactie la ce era inainte, cand totul, dar absolut totul trebuia sa fie corect, mergand pana la ode adresate „conducerii superioare de partid si de stat”. Ca fenomenul acesta e inca prezent, nu ma mira. Comunismul si securismul au schimonosit poporul roman intr-un hal fara de hal! Pe de alta parte, a suporta o insulta, fara sa dai o replica, e lucru mare si nu a apela la Justitie si a-l da in judecata pe cel care te-a insultat. Insulta smereste sufletul. Cel care te insulta poate s-o faca dintr-un anumit motiv sau fara niciun motiv, cand nu are, de fapt, ce spune. Oameni prosti au existat de cand lumea si pamantul. De asemenea oamenii se diferentiaza prin educatie si cultura. Insa injuraturile postate sub sarcina de partid mi se par ceva… ceva foarte injositor. Daca cineva ma injura, ma intereseaza umanul: el ma injura, nu i-a placut ceva la mine, are ceva cu mine, poate am gresit eu fara sa-mi dau seama. Dar revolta izvoraste din omul respectiv, fara alti mijlocitori, si e de apreciat daca e o revolta sincera. Insa injuratura facuta la ordin de la partid, in cel mai pur stil comunist, mai bine zis securist, anuleaza umanul pana la anihilare. Totul devine inuman de fapt. Este ceva intru totul asemanator cu denigrarea romanilor in presa britanica sau cu ceea ce a facut acel „comic” francez care prezenta „salutul romanesc”, si care ma face si acum sa-mi ies din fire…

Ceea ce i s-a intamplat Elenei Udrea e cu totul altceva si lucrul incepe sa ma puna pe ganduri…

Ziare.com

Elena Udrea: O intoxicare. Toate partidele din Romania au „postaci” si gherila online

Se arata ca:

„Elena Udrea a reactionat, prin intermediul echipei sale de comunicare, dupa aparitia in presa a stenogramelor din timpul confruntarilor cu denuntarii sai si in care se spune ca postacii care ii sustineau pe democrat-liberali erau platiti de PDL in fiecare luna si ca o parte din banii necesari proveneau din mita.

„Anchetatorii vor sa o tina pe Udrea in arest cu ajutorul televizorului. In cazul ‘Gala Bute’, procurorii isi arata mai degraba talentul de povestitori si fabulisti decat cunostintele juridice. Cand dovezile nu-i ajuta, croseteaza povesti cu ata alba.

Dupa ce toate denunturile au fost infirmate la confruntarile de ieri, anchetatorii DNA au aruncat in ochii presei povestea ‘postacilor’ platiti cu 10.000 de euro pe luna. O intoxicare”, se arata pe pagina de Facebook Elena Udrea.

Stenograme de la confruntarea lui Udrea cu denuntatorii: Cum ajungea mita la PDL si cu cat erau platiti postacii

Echipa Elenei Udrea noteaza ca realitatea ar fi urmatoarea, si anume ca procurorii nu au fost in stare sa dovedeasca faptul ca fostul ministru a luat „geanta” cu 900.000 de euro.

„Adrian Gardean (mituitorul – cel care a strans banii) chiar spune ca acestia nu ii erau destinati fostului ministru al Dezvoltarii, ci lui Nastasia. Dupa ce nu au reusit sa arate ca Udrea a luat banii, procurorii spun ca ar fi dat o parte din suma la partid – fara sa existe macar vreun indiciu care sa arate ca fostul presedinte PDL Bucuresti a dat bani la partid sau ca presupusele sponsorizari provin din mita”, se mai arata pe reteaua de socializare.

In aceste conditii, Elena Udrea a dezvaluit pe reteaua de socializare care este adevarul din punctul sau de vedere.

DNA o vrea pe Udrea dupa gratii, fostul ministru reactioneaza: Trunchieri si denaturari. Kafka

„Si aici apar ‘postacii’ care trebuie sa ia ochii presei. In realitate, cei ‘10.000 de euro lunar’ au fost doar o singura data – in campania de la localele din 2012, cand PDL Bucuresti a avut un candidat pentru Primaria Generala, 6 candidati pentru primariile de sector, 55 de candidati pentru Consiliul General si 6×33 de candidati pentru consiliile locale ale celor sase sectoare. Ca sa nu mai spunem de PDL in general. Deci, sa spui ca Udrea platea 10.000 de euro pe postaci reprezinta o minciuna sfruntata”, a mai notat echipa fostului ministru.

Avand in vedere ipocrizia unor politicieni si a unor jurnalisti, dupa cum spun reprezentantii fostului ministru, ei au vrut sa precizeze cateva lucruri in incheierea postarii de pe reteaua de socializare.

„Pentru ca am vazut ipocrizia generalizata a politicienilor din aproape toate partidele, dar si a presei, vrem sa fie clar un lucru: absolut toate partidele din Romania au ‘postaci’ si gherila online, iar sumele de bani consumate sunt mult mai mari. Le recomandam procurorilor DNA, daca tot au deschis acest subiect, sa investigheze si ‘postacii’ PSD sau PNL„, au incheiat acestia.

A.G.”

Stati putin „fratilor si cumnatilor”, ca sa folosesc o expresie draga domnului Cristoiu, noi despre ce vorbim aici? Despre postacul platit sau despre ipoteza postacului platit? Nu de alta, dar incepe sa semene cu ceea ce spunea George Toparceanu intr-o celebra poezie: lung prilej de vorbe si de ipoteze.

Iata, spre exemplu, ce spun stenogramele:

Stenograme de la confruntarea lui Udrea cu denuntatorii: Cum ajungea mita la PDL si cu cat erau platiti postacii

Se arata ca:

„Confruntarile dintre Elena Udrea si denuntatorii sai din dosarul Gala Bute au scos la iveala noi detalii despre cum ajungeau spagile la PDL.

Potrivit stenogramelor din timpul confruntarilor, care au avut loc joi la sediul DNA din Capitala, postacii care ii sustineau pe democrat-liberali erau platiti de PDL in fiecare luna, scrie Evenimentul Zilei, care citeaza documentele procurorilor.

Din interceptari reiese ca Gheorghe Nastasia, fost secretar general in Ministerul Turismului in timpul mandatului Elenei Udrea, a vorbit despre postacii platiti de PDL pentru a scrie comentarii favorabile pe site-uri de stiri si pe retele sociale.

El a fost intrebat daca stia ca Tudor Breazu, consultantul politic Cristi Calugar, postacii si materialele promotionale erau platite de catre Ana Maria Topoliceanu, fosta sefa a Companiei Nationale de Investitii (CNI).

Dezvaluiri de la intalnirea Elenei Udrea cu denuntatorii si detalii despre noul look de „zeita iesita de la coafor”

„Pe Breazu Tudor il plateam eu. Daca au fost situatii in care l-a platit Topoliceanu Ana Maria, in mod cert ulterior banii aceia au fost recuperati de Topoliceanu Ana Maria. Cristi Calugaru stiu ca primea bani de la partid si separat, in afara contractului. In total probabil ca era aceasta suma de 3.000 de euro. Suma din afara contractului era platita de Topoliceanu Ana Maria, din ce stiu eu, din bani de la partid, de unde se faceau toate platile.

Erau situatii in care partidul detinea fonduri care nu erau inregistrate in contabilitate si care proveneau, de exemplu, din contributiile de la sectoare, din donatiile membrilor si au fost si cazuri in care candidatii au contribuit cu sume de bani”, a dezvaluit acesta.

Nu se tinea evidenta sumelor

Nastasia a mai spus ca nu se tinea o evidenta a acestor sume, „conducatorul fiecarui sector stia cu cat a contribuit, astfel incat nu era dificil de tinut socoteala”.

„Nu stiu cu cat erau platiti postacii. Stiu doar ca au functionat cateva luni in perioada de campanie electorala, erau studenti din partid care initial au lucrat gratis, dar era ineficient si apoi s-a luat decizia sa fie platiti si nu as sti sa va spun la cat ajungeau sumele, probabil la cat a spus Topoliceanu Ana Maria. Presupun ca postacii erau platiti din aceeasi bani care se foloseau la partid”, a mentionat el.

Avocatul Elenei Udrea: Confruntarile au demontat in intregime acuzatiile procurorilor

La randul sau, Ana Maria Topoliceanu a aratat ca toti banii pe care i-a primit prin intermediul lui Stefan Lungu, fostul consilier al Elenei Udrea din perioada in care aceasta a fost ministru al Turismului, si Tudor Breazu, administratorul Mosiei de la Nana, au ajuns la deputatul PMP „intr-o forma sau alta”.

Topoliceanu, care a fost candva prietena a Elenei Udrea, a recunoscut ca, in perioada 2010-2012, a achitat bunuri si servicii de care a beneficiat fostul ministrul.

„Da, inclusiv din banii de la Consmin”, a subliniat Topoliceanu. Mentionam ca administratorul firmei Consmin este suspectat de DNA ca le-ar fi dat mita celor doua, pentru ca CNI sa plateasca la timp lucrarile executate de constructor.

Despre forma in care ajungeau banii la fosta sefa a PMP, Topoliceanu a spus: „O parte a fost excursia la Danai, o alta parte cash. Au mai fost situatii in care ii plateam salariul lui Breazu Tudor”.

Udrea lua mita acasa si la minister

Referitor la platile in numerar, Topoliceanu a dezvaluit ca Udrea le primea inclusiv in locuinta sa si in Ministerul Turismului.

„La ea acasa, la minister, cred ca de doua ori, eu suma totala am vazut-o cand am vazut actele, cred ca in jur de 10.000 euro fiecare”, a dezvaluit fosta sefa a CNI.

De asemenea, omul de afaceri Adrian Gardean, a carei firma a efectuat lucrari in statiunea de ski Straja, a aratat cum platea un „comision” de 10% pentru a primi la timp bani de la minister pentru lucrarile realizate

„Da, am avut o discutie (cu Elena Udrea – n.red.), ne-am intalnit la inceputul anului 2011 la cabana domnului Nastasia. Am avut o discutie forate scurta referitor la derularea lucrarilor de la Straja (…).

Avand in vedere ca se derulase anterior un alt contract finantat de minister, iar Lungu Stefan imi spusese ca trebuie sa fac plati de aproximativ 10% prin intermediul firmei sale, ceea ce s-a si intamplat, in acest context am inteles ca referirea doamnei Udrea la sponsorizari se referea la plati similare. De altfel, cred ca acesta este si scopul pentru care am fost invitat”, a explicat Gardean.

Intrebat de Elena Udrea ce „sponsorizare” i s-a indicat sa faca, Gardean a precizat: „Nicio sponsorizare. Mi-a indicat o suma de bani pe care trebuie sa o aduc, in principiu 10%, nu am adus intreaga suma de bani pentru ca nu dispuneam de ea la momentul respectiv, iar in completare mi-a indicat sa fac o sponsorizare, dar ulterior i-am spus ca nu se poate si ca vom face un contract de publicitate pentru un eveniment ulterior”.

10% pentru minister

Udrea a mai intrebat daca omul de afaceri a simtit ca proiectul ii este conditionat de asa-zisele sponsorizari, iar acesta a explicat cum a inteles el mecanismul de la minister.

„Perceptia mea vizavi de derularea contractelor pana atunci era ca in zona ministerului erau mai multe persoane implicate care pe undeva cereau pentru campanii electorale, diferite sponsorizari, un procent de 10%, confirmat pana atunci de contractele deja finalizate sau in curs de executie. Cu siguranta ca am inteles ca acel contract probabil nu era finantabil daca eu nu ajungeam sa imi onorez aceasta obligatie de plata, adica acel 10% despre care stiam ca se da”, a spus Adrian Gardean.

Udrea ar fi stiut ca banii ajungeau la PDL

La randul sau, Stefan Lungu a fost intrebat daca Udrea stia ca o parte din banii primiti de el ajungeau la PDL.

„In mod direct, nu stiu daca avea cunostinta, dar prin intermediul lui Topoliceanu Ana Maria, cu care aveam relatia directa, pentru ca nu am avut o relatie financiara cu doamna Udrea, am inteles ca da”.

In plus, acesta a recunoscut ca persoane din PDL, inclusiv Udrea, au beneficiat de „serviciile de monitorizare media achizitionate de la Zainescu Alin”.

Acesta a mai spus si ca a achizitionat „printuri de mari dimensiuni folosite la Conventia PDL la care a fost aleasa in functia de presedinte doamna Udrea”.

Referitor la organizarea Galei Bute, Lungu a declarat ca „au fost momente in care functionarii au reclamat imposibilitatea de a se incadra in limitele legale, dar, de cele mai multe ori, persoana care intervenea era George Nastasia, intelegand ca era omul cu semnatura. (..) La unele din aceste sedinte participa si doamna Udrea”.

Geanta misterioasa

Totodata, Gheorghe Nastasia a fost intrebat daca a primit de la Gardean, in toamna anului 2011, o geanta cu 900.000 de euro. „Da. Suma era spusa de Gardean, eu nu am verificat si am dus-o doamnei Udrea”, a spus acesta.

El a mentionat ca nu stie daca Udrea cunostea faptul ca el urma sa se intalneasca cu omul de afaceri pentru a primi suma respectiva.

„Nu stiu daca stia, pentru ca relatia lui Gardean Adrian era mai mult cu Stefan Lungu. Doamna Udrea imi spusese mie cu ocazia discutiei care a avut loc la ziua mea sa tin legatura cu Gardean cu privire la sponsorizari”, a precizat el.

Nastasia Gheorghe a spus ca in minister nu mai era nimeni cand a venit el cu geanta. Intrebat de Udrea daca isi aminteste ce i-a spus in momentul in care i-a dat geanta, fostul subaltern al ministrului a raspuns: „Ca este de la domnul Gardean si ca a spus ca va face si sponsorizare in Gala Bute. I-am spus si ce mi-a spus domnul Gardean ca este in interiorul gentii”.

Elena Udrea abia asteapta confruntarile cu denuntatorii sai: A fost adusa din arest la DNA – UPDATE

Elena Udrea a fost adusa joi dimineata din arestul Politiei Capitalei la DNA pentru a fi confruntata cu denuntatorii in dosarul Gala Bute. Udrea a fost dusa la sediul DNA, in jurul orei 9.45, iar confruntarile s-au sfarsit dupa aproape opt ore.

Ulterior, avocatul Marius Striblea a precizat ca, in timpul confruntarilor, au fost demontate in intregime acuzatiile procurorilor.”

Eu nu prea inteleg. In mod logic: daca afirmi ca au existat postaci platiti, ar trebui sa-mi arati macar unul. Si apoi sa demonstrezi ca a fost platit. Dupa care sa demonstrezi ca plata nu s-a facut legal. Mie mi se pare o aberatie sa platesti un postac cu 10.000 euro, deci mi se pare neverosimil. Dar in Romania nu e ilegal ca sa platesti pe cineva cu cat crezi de cuvinta, si asa si trebuie, numai s-o faci in conditii legale. Pe cand toata povestea asta e pe ce spune unul si altul. Stau si eu si ma intreb ce baza poti sa pui pe o asemenea afirmatie:

„Nastasia a mai spus ca nu se tinea o evidenta a acestor sume, “conducatorul fiecarui sector stia cu cat a contribuit, astfel incat nu era dificil de tinut socoteala”.

“Nu stiu cu cat erau platiti postacii. Stiu doar ca au functionat cateva luni in perioada de campanie electorala, erau studenti din partid care initial au lucrat gratis, dar era ineficient si apoi s-a luat decizia sa fie platiti si nu as sti sa va spun la cat ajungeau sumele, probabil la cat a spus Topoliceanu Ana Maria. Presupun ca postacii erau platiti din aceeasi bani care se foloseau la partid”, a mentionat el.”

Nu se tinea o evidenta a sumelor, nu stie cu cat erau platiti, presupune ca postacii erau platiti din anumiti bani…

Toate lucrurile astea ma duc cu gandul la finalul din poezia lui Toparceanu:

„Toate astea insa n-au nici un temei,
Ca nu stie nimeni ce-a fost intre ei.
Vineri toata lumea a putut sa-i vada
Amandoi alaturi, brat la brat, pe strada…
Ei, si stiti, aseara, dupa ce-a stat ploaia,
Ce-a aflat Tantica de la Procopoaia
Cand s-a dus sa-i ceara un model de sort?…
Ca madam Popescu nu mai da divort.”

Si apoi ce e adevarat din ce declara Ana Maria Topoliceanu? Ce anume se poate proba?

Alina Bica a fost tinuta trei luni in arest preventiv in calitate de invinuita, nu de vinovata. Intr-un tarziu a fost plasata sub arest la domiciliu, dar nu va putea fi eliberata intrucat e judecata intr-un nou dosar „pentru că a luat mită un teren, în schimbul intervenţiilor pentru despăgubirile acordate lui Gheorghe Stelian, pentru că l-ar fi ajutat pe Ovidiu Tender în dosarul în care este judecat şi pentru abuz în serviciu în cazul lui Videanu.”, dupa cum ne arata articolul din Gandul. Pentru cei interesati de conditiile de detentie si daca cel care e in arest poate sa scrie ceva, referitor la Alina Bica ii recomand acest articol. Sincer vorbind, maestrul Cristoiu are dreptate: e un abuz incalificabil! Ea nu a fost judecata, nu este nici vinovata deoarece exista, desigur, prezumtia de nevinovatie, si in aceste conditii a fost lipsita de libertate atata vreme: se fac patru luni!!

Comparati acest caz al Alinei Bica, tinuta trei luni in arest nimeni nu stie de ce, cu cel al postacilor din dosarul de la DNA al Elenei Udrea. Procurorii nu sunt in stare – ca asa inteleg (va rog sa ma corectati daca am inteles gresit sau mi-a scapat ceva) – sa ne arate un singur postac platit ilegal cu 10.000 de euro, in schimb nu se sfiesc deloc sa faca o invinuire!! In alte meserii, daca faci gresit un calcul se poate darama un pod si chiar raspunzi de lucrul asta.

In asemenea conditii nu prea cred ca sistemul nostru judiciar este unul in regula. Mie nu mi-e foarte clar, spre exemplu, daca Alina Bica sau Elena Udrea sunt intr-un proces, fie el si penal, sau sunt supuse unei proceduri speciale care se refera la calitatea de invinuite… Este adevarat ca Alina Bica nu a fost nici macar la prima sedinta de judecata. Eu, cel putin, n-am auzit. De asemenea nu mi-e deloc clar daca denunturile se bazeaza pe probe sau sunt simple texte scrise de diversi care imediat ii aduc celui vizat de denunt calitatea de invinuit si deci posibilitatea de a fi arestat. Pentru ca daca lucrurile stau asa, atunci oricine poate fi invinuit de catre oricine si, pe cale de consecinta, arestat preventiv. De asemenea nu mi-e foarte clar de ce un om e arestat preventiv pe baza unor denunturi. Pana mai apar noi denunturi? Pana apar (noi) probe? Pana se lamuresc lucrurile?

Pe de alta parte, Camera Deputatilor a adoptat legea finantarii partidelor politice si a campaniilor electorale. Lucrul acesta presupune ca vechea lege era una proasta. Dar daca sumele imense de bani negri mergeau la partide si sunt oameni tinuti de DNA in arest pentru asta, ar rezulta pe undeva ca au circumstante atenuante serioase pana la a fi chiar nevinovati: legea veche era un proasta. Dar iata ca si cea noua a inceput sa fie criticata chiar din momentul adoptarii ei…

Eu nu zic sa nu se combata coruptia, dar chestia asta cu „Republica Procurorilor” chiar nu suna si nici nu reprezinta ceva democratic si nici ceva just. Pe de alta parte, ceea ce constat eu este ca lupta asta anticoruptie se duce doar pe taram juridic. Dar pe taram economic? Ce ar trebui facut, economic vorbind, pentru a se putea diminua coruptia? Auzi de sume colosale, de milioane de euro spaga, bani negri, un astfel de capital subteran circula, desigur. Asemenea „rauri subetarane” cum pot fi aduse la suprafata, cum pot fi puse sa lucreze in beneficiul economiei nationale? Pe cand asa, acestea se varsa in buzunarul unor functionari de la stat care nu fac altceva decat sa profite ilegal, necuvenit de pe urma functiilor detinute. Eu cred ca ar trebui analizat si aspectul economic de catre factorii de decizie care detin si toate informatiile necesare si in special de catre economisti.

In orice caz, un sistem judiciar trebuie sa faca dreptate. Nu nedreptate. Nici sa rezolve o nedreptate printr-o alta nedreptate. Sau sa faca victime. Insa amploarea coruptiei de la noi nu are numai o dimensiune juridica – faptul ca nu se respecta legea, ci si una economica care ar trebui luata neaparat in considerare daca dorim cu adevarat sa diminuam coruptia.

DE citit si…

si aceasta postare semnata de Andreea Paul:

Cele 400 milioane de euro șpăgi în 2014 ne-au costat nedublarea alocațiilor pentru copii

Se arata ca:

„Circa 400 milioane de euro este nivelul șpăgilor calculat de DNA pe anul 2014, pe baza dosarelor instrumentate privind infracțiuni asimilate corupției. Cifra, uriașă în valoare absolută, riscă să nu mai fie corect percepută în avalanșa știrilor despre sumele enorme vehiculate în afacerile de corupție anchetate în prezent.

Un calcul simplu – și dureros, totodată – ne arată însă dimensiunile costurilor sociale ale acestui fenomen. Ce ar fi putut face România cu 400 milioane de euro pentru unele dintre categoriile sale sociale sau profesionale cele mai nedreptățite? Ar fi putut, de pildă, să dubleze alocațiile, timp de un an, pentru cei 3,7 milioane de copii, pentru care guvernul Ponta susține că nu găsește resurse. Tot cu 400 milioane de euro ar fi putut fi majorate salariile personalului medical cu 1100 lei lunar, în medie. O astfel de creștere salarială ar ajuta la stoparea emigrației în masă a acestor cadre.

Calculele de acest fel pot continua, fără îndoială. Ele arată doar o parte a costurilor enorme pe care le plătește societatea românească de pe urma corupției endemice. Proporțiile alarmante ale acestui fenomen și efectele lui devastatoare sunt conștientizate și de politicieni, de cei responsabili și de bună-credință. Asanarea propriilor structuri trebuie să fie una dintre prioritățile partidelor politice în perioada următoare. PNL și-a asumat acest obiectiv, modificând criteriile de integritate din Statut, și nu va face rabat de la el.”

Uitati-va, va rog, ce cifra!!! Pare neverosimil: 400 milioane euro spagi intr-un singur an. In Romania. Dimensiunea economica este evidenta! Ce e de facut din punct de vedere economic? Asemenea sume trebuie sa lucreze in beneficiul economiei nationale, nu sa reprezinte spagi…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

martie 23, 2015 Posted by Motanul Incaltat | Uncategorized | Alina Bica, anticoruptie, Atitudine, Atitudini, coruptie, criza economica, Democratie, DNA, economic, economie, Elena Udrea, Europa, European Union, Exercitii de normalitate, finante, guvern, Iohannis, justitie, Klaus Iohannis, Laura Codruta Kovesi, libertate, Ministerul Justitiei, nivel de trai, normalitate, oameni, Opinia mea, Palatul de Justitie, parerea mea, partide politice, PDL, PNL, politic, Politica interna, Politice, Ponta, PSD, România, social, societate, SRI, SRI-DNA, stiri, SUA, UE, Uniunea Europeana, Victor Ponta, WordPress | 15 comentarii

Alina Bica…

Inainte de a trece efectiv in subiect trebuie sa remarcam o stire aparuta nu cu mult timp in urma (15 octombrie 2014), dar care, cel putin asa mi s-a parut, a fost trecuta cu vederea zilele acestea, in analiza cazului Bica:

Romania Libera

Întâlnire Nițu-Thompson, la Parchetul General. Nițu: Investigarea marilor corupți, prioritate a PICCJ

Se arata ca:

„Procurorul general al României, Tiberiu Nițu, și Dean Thompson, Ataşat cu Afaceri al Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Bucureşti, s-au întâlnit, miercuri, la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde au discutat pe tema investigatiilor marilor corupți.

Tiberiu-Mihail Nițu, referindu-se la priorităţile Ministerului Public, a arătat că activitatea de investigare a marii corupţii continuă să fie un domeniu prioritar al parchetului, după cum şi extinderea investigaţiilor la fenomenul sistemic al celorlalte acte de corupţie care afectează profund întreaga societate; a subliniat necesitatea abordării complexe a acestui fenomen, nu doar prin mijloace de drept penal, ci şi din perspectiva educării tuturor membrilor societăţii pentru a repudia actele de corupţie.

În acelaşi context, s-a vorbit despre abordarea în continuare cu prioritate a zonelor de criminalitate conexe corupţiei, cum sunt evaziunea fiscală, spălarea de bani ori conflictul de interese, dar şi despre necesitatea unui schimb de experienţă cu autorităţi judiciare din alte state privind gestionarea bunurilor indisponibilizate în cursul urmăririi penale. Totodată, s-au dezbătut unele probleme de actualitate privind cadrul legal al utilizării unor mijloace de investigaţie specifice cercetării infracţiunilor grave.

Reprezentanţii ambelor instituţii s-au referit şi la instrumentele cele mai potrivite pentru a asigura independenţa magistraţilor, precum şi la distanţa şi rezerva pe care aceştia trebuie să le menţină faţă de diversele forme de manifestare a opiniilor în spaţiul public.

S-a vorbit, de asemenea, despre activitatea desfăşurată în ultima perioadă în cadrul Ministerului Public privind combaterea oricăror forme de discriminare şi de extremism.

Atât Tiberiu-Mihail Nițu, cât şi Dean Thompson şi-au reafirmat, în final, disponibilitatea de a continua cooperarea instituţională în domeniile de interes comun pentru activitatea judiciară.”

Acum sa trecem la cazul propriuzis:

Digi 24

Cine este Alina Bica, șefa DIICOT anchetată de DNA

Se arata ca:

„Cine este şefa DIICOT, anchetată pentru abuz în serviciu într-un dosar ce vizează retrocedări ilegale? Alina Bica este de profesie procuror și conduce această instituție din mai 2013.

Alina Bica s-a născut la Făgăraş în 1974. Este absolventa Facultăţii de Drept la Sibiu, iar în 1996 a intrat în magistratură la Parchetul Sfântu Gheorghe. Trei ani mai târziu a fost avansată la Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov.

A ajuns la Bucureşti în 2002. Timp de un an a fost procuror la Parchetul Tribunalului Bucureşti, iar în 2003 a fost cooptată în echipa Parchetului General. Un an mai târziu a fost numită şef de birou la DIICOT.

Între 2009 şi 2012 a fost secretar de stat în Ministerul Justiţiei, făcând parte din comisia care a elaborat noile coduri. Printre cazurile instrumentate de procurorul Alina Bica se numără şi dosarul RAFO, încheiat prin condamnarea lui Marian Iancu la 12 ani de închisoare.

Recent, şefa DIICOT a apărut în scandalul fotografiilor de la Paris, în care apărea alături de Elena Udrea.”

Gandul

CSM a avizat pozitiv lista Ponta – Băsescu pentru şefia parchetelor. Câte voturi au obţinut Kovesi şi Niţu

Articol din 09.05.2013

Se arata ca:

„Secţia de procurori a CSM a decis să emită avize pozitive pentru Tiberiu Niţu propus procuror general, Codruţa Kovesi propusă pentru şefia DNA şi Alina Bica propusă pentru conducerea DIICOT. Cei trei au fost propuşi pentru aceste funcţii de către premierul Victor Ponta. Bogdan Licu, Codruţ Olaru şi Elena Hosu au primit şi ei avizul pozitiv al CSM.

Candidaturile fostului procuror general Kovesi, Codruţ Olaru şi Bogdan Licu au primit avizul CSM cu unanimitate de voturi. Tiberiu Niţu, Alina Bica şi Elena Hosu nu au primit toate voturile membrilor secţiei de procurori dar au primit majoritatea de voturi.

Secţia de procurori a CSM a audiat-o joi 9 mai pe Laura Codruţa Kovesi propusă de Victor Ponta pentru funcţia de procuror-şef al DNA. Kovesi a declarat că în calitate de şef al DNA va continua combaterea corupţiei şi că va propune în funcţiile de conducere din cadrul instituţiei procurori din cadrul direcţiei dar şi procurori din cadrul altor parchete. ”Confiscarea extinsă poate reprezenta o pedeapsă mai eficientă decât o sentinţă clasică în unele cazuri”, a mai declarat Kovesi. CSM le-a audit şi pe Alina Bica propusă pentru conducerea DIICOT şi pe Elena Hosu pentru funcţia de adjunct al DIICOT. Cele două au avut prestaţii slabe şi neconvingătoare. La fel de negoving[tor a fost şi Tiberiu Niţu.

Kovesi propune aplicare mai dură a confiscării extinse

Laura Codruţa Kovesi a fost audiată timp de o oră de secţia de procurori a CSM. Una dintre propunerile pe care a insistat Kovesi a fost confiscarea exstinsă a averilor nejustificate. În opinia fostului procuror general averile persoanelor cercetate pentru infracţiuni ar trebui conficate mai uşor.

”În practică vedem că un inculpat are o avere ce depăşeste mult veniturile sale. Cred că trebuie să aplică prevederile legate de conficarea extinsă. Confiscarea extinsă poate reprezenta o pedeapsă mai eficientă decât o sentinţă clasică în unele cazuri”, a declarat Kovesi. Fostul procuror susţine că la DNA ar trebui să existe o structură specializată care să realizeze şi investigaţii asupra averilor nejustificate.

În proiectul de management prezentat la CSM, Kovesi a precizat că este împotriva comisiilor parlamentare de anchetă a procurorilor. O astfel de comisia a fost constituită recent de senatorul PNL, Sorin Roşca Stănescu pentru anchetarea procurorilor care investighează dosarul Bîrsan. „Printre priorităţile exercitării mandatului de procuror şef va fi respingerea oricăror intenţii sau acţiuni care pot aduce atingere statutului constituţional al procurorilor sau care vizează discreditarea ori intimidarea acestei categorii profesionale. În acelaşi sens am acţionat şi din calitatea de procuror general. Am să continui să resping solicitările comisiilor parlamentare de audiere a unor procurori în legătură cu anchetele pe care le efectuează şi am să solicit intervenţia Consiliului Superior al Magistraturii pentru apărarea reputaţiei profesionale a procurorilor la adresa cărora se vor face afirmaţii defăimătoare de către unii reprezentanţi ai legislativului sau executivului”, arată Kovesi, în proiectul de management.

Kovesi a mai precizat că va propune pentru funcţiile de conducere din DNA procurori din cadrul instituţiei dar şi procurori din alte parchete. ” Nu aş putea să spun că cinci vor fi din DNA, şi patru din altă parte. A fost propus ca adjunct domnul Călin Nistor. Domnul ministru m-a sunat şi nu am avut nici o obiecţie. Rămâne probleme celor care au două mandate şi care nu mai pot ocupa aceeaşi funcţie. Voi face propuneri pe criterii de competenţă şi procurori care au experienţă pe anticorupţie”, a declarat Kovesi

Alina Bica vrea poliţia judiciară la Ministerul Public

Alina Bica a fost şi ea audiată de secţia de procurori a CSM. Alina Bica şi-a prezentat proiectul de management. Alina Bica a susţinut şi ea ca poliţia judiciară trebuie trecută înn subordinea MInisterului Public. Alina Bica a criticat faptul că în dosarele DIICOT s-au pus măsuri asiguratorii pe un procent destul de mic din totalul prejudiciilor constate în dosarele investigate de acestă instituţie.

Potrivit proiectului său de management, Bica doreşte controale lunare la serviciile teritoriale ale DIICOT şi crearea unui sistem informatic datorită căruia să se evite cercetarea unor persoane pentru aceleaşi infracţiuni de către mai multe structuri ale Ministerului Public.
Controalele, menţionează ea, vor fi făcute pentru a se constata „aspecte legale de realizare a unui act de urmărire penală transparent, cu respectarea celor mai înalte exigenţe profesionale şi a principiului celerităţii”.

Tot pentru eficientizarea activităţii procurorilor DIICOT din teritoriu, Bica propune analizarea cauzelor „în funcţie de vechimea şi complexitatea acestora, pentru a se evita pericolul împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale”.
În acelaşi context, Bica vea să fie întocmite „informări vizând aspecte ce ţin de interpretarea şi aplicarea unitară a legii, inclusiv aspecte relaţionate sectorului judiciar”.

În proiectul său de management mai figurează şi „creionarea şi implementarea, sub coordonarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a unui sistem informatic care să permită evitarea situaţiilor în care o persoană fizică/juridică este cercetată pentru săvârşirea aceloraşi infracţiuni de mai multe structuri ale Ministerului Public”, inclusiv în cadrul DIICOT.

Elena Hosu: ”Confiscarea extinsă se aplică cu timiditate

Elena Hosu propusă pentru funcţia de adjunct al DIICOT a fost audiată de secţia de procurori. Elena Hosu a avut o prestaţie destul de ştearsă în faţa CSM. La întrebările adresa de membrii comisie Hosu a răspuns cu fraze generaliste. În proiectul ei de management a prezentat o serie de obiective dar fără a contura clar şi soluţii.

Vorbind de confiscarea extinsă Elena Hosu a declarat că deşi legea este în vigoare ea nu se aplică.
”Confiscarea extinsă se aplică cu timiditate. Există un singur caz al DNA în care a fost aplicată confiscarea extinsă. Procurorii DIICOT ştiu să aplice măsuri asiguratorii. Cred că trebuie să lucrăm pe aplicarea de măsuri asiguratorii la infracţiunile de trafic de persoane, trafic de droguri”

Elena Hosu arată în proiectul de management că unul dintre obiectivele sale strategice este o practică judiciară unitară, tot ea dorind crearea unei structuri de poliţie judiciară proprie, similară DNA.

„Obiectivul permanent îl reprezintă combaterea criminalităţii organizate şi a terorismului, apărarea ordinii de drept, a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor în condiţii de credibilitate şi corectitudine, cu respectarea dispoziţiilor legii interne şi a Convenţiei Europene privind Drepturile Omului, semnată la Roma, ca prim instrument de drept internaţional care apără individul în faţa statului, precum şi cu respectarea jurisprudenţei Curţii Europene”, a scris Hosu în proiect.

DESFĂŞURAREA AUDIERILOR LIVE TEXT

UPDATE 17:00 Robert Cazanciuc: Aţi vorbit de integritatea profesională. La v-aţi gândit exact?

Hosu: Este important ca noi ca şi colegi să ne cunoaştem problemele. Aşa putem evita problemele de integritate profesională

Audierea s-a încheiat

UPDATE 16:52 Florentina Gavadia: Ce măsuri aţi lua pentru aplicarea confiscării extinse?

Elena Hosu: ”Confiscarea extinsă se aplică cu timiditate. Există un singur caz al DNA în care a fost aplicată confiscarea extinsă. Procurorii DIICOT ştiu să aplice măsuri asiguratorii. Cred că trebuie să lucrăm pe aplicarea de măsuri asiguratorii la infracţiunile de trafic de persoane, trafic de droguri”

UPDATE 16:25 Elena Hosu: ”Procurorii din DIICOT sunt specializaţi ştiu să simtă infracţiunea gravă. Crima organizată este precum o companie foarte specializată. Infractorii se specializează şi noi trebuie să ne specializăm”

UPDATE 16:13 Elena Hosu: ”Prezentarea materialului de urmărire penală se face uneori şi pe holurile instituţiei. Acestă situaţie trebuie îndreptată prin transferarea de sedii poate de la RAPPS”

UPDATE 16:10 Elena Hosu: ”Un procuror DIICOT solutioneaza anual 40 de cauze cu o medie de 4 rechizitorii. O disfuncţie a DIICOT ar fi interpretarea nunitară a competenţei în special în relaţie cu DNA. O rezolvare ar fi o aplicaţie de tip excris cu circuit închis”

UPATE 16:03 A început audierea Elenei Georgiana Hossu. Robert Cazanciuc: ”Vă propun acum un om de echipă şi vă rog să îi acordaţi încrederea dvs. Este un om loial structurii DIICOT”

Alina Bica vrea poliţia judiciară la Ministerul Public

Alina Bica a fost şi ea audiată de secţia de procurori a CSM. Alina Bica şi-a prezentat proiectul de management. Alina Bica a susţinut şi ea ca poliţia judiciară trebuie trecută înn subordinea MInisterului Public. Alina Bica a criticat faptul că în dosarele DIICOT s-au pus măsuri asiguratorii pe un procent destul de mic din totalul prejudiciilor constate în dosarele investigate de acestă instituţie.

Potrivit proiectului său de management, Bica doreşte controale lunare la serviciile teritoriale ale DIICOT şi crearea unui sistem informatic datorită căruia să se evite cercetarea unor persoane pentru aceleaşi infracţiuni de către mai multe structuri ale Ministerului Public.

Controalele, menţionează ea, vor fi făcute pentru a se constata „aspecte legale de realizare a unui act de urmărire penală transparent, cu respectarea celor mai înalte exigenţe profesionale şi a principiului celerităţii”.

Tot pentru eficientizarea activităţii procurorilor DIICOT din teritoriu, Bica propune analizarea cauzelor „în funcţie de vechimea şi complexitatea acestora, pentru a se evita pericolul împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale”.

În acelaşi context, Bica vea să fie întocmite „informări vizând aspecte ce ţin de interpretarea şi aplicarea unitară a legii, inclusiv aspecte relaţionate sectorului judiciar”.

În proiectul său de management mai figurează şi „creionarea şi implementarea, sub coordonarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a unui sistem informatic care să permită evitarea situaţiilor în care o persoană fizică/juridică este cercetată pentru săvârşirea aceloraşi infracţiuni de mai multe structuri ale Ministerului Public”, inclusiv în cadrul DIICOT.

UPDATE 15:34 Audiera Alinei Bica s-a încheiat. Urmează audierea Elenei Georgiana Hossu propusă pentru funcţia de adjunct al DIICOT

UPDATE 15:03 Alina Bica: ”La acest moment folosirea investigatorului sub acoperire este prevăzută în patru legi distincte. Trebuie să avem o reglementare unitară. ”

UPDATE 14:43 Alina Bica şi-a încheiat prezentare. Oana Hăineală: La Ministerul Justiţiei aţi avut delegată atribuţia de a viza spre legalitate documentele. Dacă într-o situaţie ipotetică există un dosar în care un act pe care l-aţi vizat spre legalitate apare în acest dosar care este de competenţa DIICOT ce veţi face în calitate de şef al acestei instituţii?

Alina Bica: ”Voi informa procurorul general. Îmi voi prezenta punctul de vedere şi voi solicita ca dosarul să fie investigat de altcineva”

UPDATE 14:31 Alina Bica: ”Anul trecut în dosarele DIICOT s-au constat prejudicii totale de 77 mililioane euro. Însă au fost instituite măsuri asiguratorii în valoare de peste 20 milioane euro. Mi se pare un picuţ cam puţin”

UPDATE 14:18 Alina Bica: ”Idea de poliţie judiciară trebuie să fie tratată ca politică de major interes pentru Ministerul Public. Un prim pas ar fi ca DIICOT să preia poliţia judiciară. Un al doilea pas ar fi ca Ministerul Public să preia în întregime poliţia judiciară. Eu sunt fan în ceea ce face DNA în privinţa poliţiei judiciare”

UPDATE 14:06 A început audierea Alinei Bica propusă pentru conducerea DIICOT.

Tot astăzi vor fi audiate şi Alina Bica propusă pentru conducerea DIICOT şi Elena Georgiana Hossu ca adjunct al acesteia. Audierile sunt transmise în direct pe site-ul CSM. Secţia de procurori va anunţa astăzi rezultatul procedurii. CSM poate emite aviz pozitiv sau negativ pentru ficare candidat. Avizul CSM este unul consultativ. În final decizia aprţine preşedintelui Traian Băsescu.

Kovesi propune aplicare mai dură a confiscării extinse

Laura Codruţa Kovesi a fost audiată timp de o oră de secţia de procurori a CSM. Una dintre propunerile pe care a insistat Kovesi a fost confiscarea exstinsă a averilor nejustificate. În opinia fostului procuror general averile persoanelor cercetate pentru infracţiuni ar trebui conficate mai uşor.

”În practică vedem că un inculpat are o avere ce depăşeste mult veniturile sale. Cred că trebuie să aplică prevederile legate de conficarea extinsă. Confiscarea extinsă poate reprezenta o pedeapsă mai eficientă decât o sentinţă clasică în unele cazuri”, a declarat Kovesi. Fostul procuror susţine că la DNA ar trebui să existe o structură specializată care să realizeze şi investigaţii asupra averilor nejustificate.

În proiectul de management prezentat la CSM, Kovesi a precizat că este împotriva comisiilor parlamentare de anchetă a procurorilor. O astfel de comisia a fost constituită recent de senatorul PNL, Sorin Roşca Stănescu pentru anchetarea procurorilor care investighează dosarul Bîrsan. „Printre priorităţile exercitării mandatului de procuror şef va fi respingerea oricăror intenţii sau acţiuni care pot aduce atingere statutului constituţional al procurorilor sau care vizează discreditarea ori intimidarea acestei categorii profesionale. În acelaşi sens am acţionat şi din calitatea de procuror general. Am să continui să resping solicitările comisiilor parlamentare de audiere a unor procurori în legătură cu anchetele pe care le efectuează şi am să solicit intervenţia Consiliului Superior al Magistraturii pentru apărarea reputaţiei profesionale a procurorilor la adresa cărora se vor face afirmaţii defăimătoare de către unii reprezentanţi ai legislativului sau executivului”, arată Kovesi, în proiectul de management.

Kovesi a mai precizat că va propune pentru funcţiile de conducere din DNA procurori din cadrul instituţiei dar şi procurori din alte parchete. ” Nu aş putea să spun că cinci vor fi din DNA, şi patru din altă parte. A fost propus ca adjunct domnul Călin Nistor. Domnul ministru m-a sunat şi nu am avut nici o obiecţie. Rămâne probleme celor care au două mandate şi care nu mai pot ocupa aceeaşi funcţie. Voi face propuneri pe criterii de competenţă şi procurori care au experienţă pe anticorupţie”, a declarat Kovesi

VEZI MAI JOS DESFĂŞURAREA AUDIERII ÎN FORMAT LIVE TEXT

UPDATE 10:46 Audierea Laurei Codruţa Kovesi s-a încheiat.

UPDATE 10:44 Cazanciuc: MCV înseamnă un parteneriat bazat pe încredere. Ce putem face pentru a consolida încrederea partenerilor externi?

Kovesi: Din perspectiva Ministerului Public, activitatea sa a fost apreciată pozitiv. Deşi colegii de la Reprezentanţa Permanentă din Bruxelles fac eforturi diplomatice, lucrurile trebuie rezolvate din interior. În privinţa Ministerului Public obiectivele sunt destul de clare şi uşor de atins. Trebuie însă un dialog între instituţii.

UPDATE 10:41 Ministrul Justiţiei: Ce instrumente are la îndemâna procurorul şef al DNA pentru consolidare independenţei procurorilor?

Kovesi: Foarte multe instrumente nu ai. Îmi aduc aminte că în urmă cu câţiva ani a existat o propunere de modificare a statutului. Am consultat procurorii şi am am transmis un punct de vedere legislativului. Există această discuţie privin modificarea stautului procurorului. Voi acţiona în acelaşi sens adică voi trimite puncte de vedere motivate şi cu practică europeană

UPDATE 10:36 Hach: Cunoaşteţi problema celor 90 de procurori care au semnat o petiţie în care criticau procedura de numire. Cum veţi gestiona acestă problemă?

Kovesi: Acea petiţie nu mă viza pe mine direct. Nu cred că procurorii DNA au o problemă cu mine. Acea petiţie viza pe altcineva. Sunt sigur că nu este o atmosferă ostilă faţă de mine. Am discutat cu mulţi dintre colegii din DNA. Eu mereu am avut o colaborare bună cu procurorii din DNA.

UPDATE 10:35 Elena Hach: Cum vedeţi înfiinţarea unor posturi de consilier de integritate în cadrul parchetelor?

Kovesi: Nu ştiu ce atribuţii ar avea. Dacă activitatea sa nu se suprapune cu cea a CSM nu am nimic împotrivă

UPDATE 10:31 Elena Hach: Ce strategie veţi aborda pentru combaterea faptelor de corupţie în sistemul judiciar şi dacă veţi aplica standarde de integritate?

Kovesi: Combaterea corupţiei în rândul Justiţiei va rămâne o prioritae. Am observat însă că multe din dosarele de corupţie cu magistraţi au plecat de denunţuri. Trebuie să păstrăm ce s-a făcut bun. Cred că au fost situaţii de încălcare a codului deontologic chiar şi la DNA şi a fost sesizat CSM şi s-a intervenit. Cred că experienţa procurorilor DNA pe aceste infracţiuni poate asigura un trend crescător pentru investigarea acestor infracţiuni.

UPDATE 10:30 Florentina Gavadia: Sunteţi pentru extinderea sau restrîngerea birourilor teritoriale ale DNA?

Kovesi: Nu cred că se impune o restrângere a birourilor teritporiale. Poate extinderea şi înfiinţarea de birouri în zonele unde există corupţie sistemică.

UPDATE 10:27 Kovesi: ”Cred că este important ca procurorii DNA să aibe contacte cu ceilalţi procurori. Experienţa de procuror DNA poate fi utilă pentru restul procurorilor. Această experienţă poate fi diseminată prin intermediul stagiilor de formare. Sper ca şi colegii din DNA să găsească timp pentru aceste activităţi”

UPDATE 10:24 Kovesi a arătat că DIICOT şi DNA au colaborat eficient în ultimii ani. Fostul procuror general a făcut aluzie la cazul Voicu unde instanţa dispus o condamnare de 7 ani de închisoare. ”Acest dosar a pornit de la DIICOT şi a fost declinat la DNA”, a precizat Kovesi

UPDATE 10:23 Kovesi: ”Iniţial, la preluarea mandatului de procuror general, DNA funcţiona cu 140 si ceva de posturi, acum are 175 de posturi. Din punct de vedere al numărului de dosare, numărul de procurori prevăzuţi acum în schema poate fi suficient”

UPDATE 10:14 Hăineală: Aţi spus că veţi include în echipa de conducere procurori DNA dar şi procurori din alte structuri, care va fi ponderea?

Kovesi: Nu aş putea să spun că cinci vor fi din DNA, şi patru din altă parte. A fost propus ca adjunct domnul Călin Nistor. Domnul ministru m-a sunat şi nu am avut nici o obiecţie. Rămâne problema celor care au două mandate şi care nu mai pot ocupa aceeaşi funcţie. Voi face propuneri pe criterii de competenţă şi procurori care au experienţă pe anticorupţie.

UPDATE 10:06 Hăineală: Veţi face parte din comisia de evealuare ce greutate va avea celeritatea în acordarea calificativelor pentru procurori?

Kovesi: Trebuie făcută o evaluare în parte. Nota pentru celeritate va conta în funcţie de modul în care au fost dispuse actele de urmărire penală şi timpul în care au fost dispuse. În calitate de procuror general am văzut dosare înregistrare de un an jumătate care au fost declinate în repetate rânduri dar exista o justificare formală. Voi face o analiză pe dosarele vechi, această noţiune este definită de CSM un an de la înregistrare şi şase luni de la începerea urmăririi penale.

UPDATE 10:03 Oana Hăineală: Cum vedeţi procentul de achitări de 10% înregistrat de DNA, este o vulnerabiulitate sau un punct tare?

Kovesi: Dăcă ne raportăm la media europeană atunci putem spune că este un procent bun. Din practică însă vedem că acest procent de achitări au venit din desele modificări ale legislaţiei. Trebuie să vedem dacă aceste achitări sunt imputabile procurorilor. Eu nu aş putea spune că este un procent îngrijorător

UPDATE 10:02 Fostul procuror general susţine că va avea o colaborare foarte bună cu echipa propusă pentru conducerea Parchetului General. Kovesi şi-a încheiat prezentarea. Urmează întrebările membrilor secţiei de procurori a CSM

UPDATE 9:58 Kovesi: ”Trebuie să avem o comunicare cu publicul şi menţinerea imagini de instituţie echidistantă. Voi pune în practică aceeaşi procedură pe care am aplicat-o la Parchetul General. Parchetul General a fost dat în judecată dar am câştigat toate aceste procese.”

UPDATE 9:57 Kovesi spune că va propune pe funcţiile de şefi de secţie din cadrul DNA şi pentru cele de şef de serviciu din cadrul DNA procurori care lucrează în această structură.

UPDATE 9:55 Fostul procuror general susţine că va continua să apare independenţa procurorilor. ”Am apărat independenţa şi reputaţia procurorilor DNA şi când eram procuror general. Am să o fac şi acum ca şef al DNA. Spre ca împreună cu CSM şi ministrul Justiţiei să reuşim să păstrăm actualul statut al procurorului adică acela de magistrat”, a declarat Kovesi.

UPDATE 9:50 Kovesi susţine că activitatea DNA poate fi îmbunătăţită şi prin aplicarea prevederilor legate de confiscarea extinsă. ”În practică vedem că un inculpat are o avere ce depăşeste mult veniturile sale. Cred că trebuie să aplică prevederile legate de conficarea extinsă. Confiscarea extinsă poate reprezenta o pedeapsă mai eficientă decât o sentinţă clasică în unele cazuri”, a declarat Kovesi. Fostul procuror susţine că la DNA ar trebui să existe o structură specializată care să realizeze şi investigaţii asupra averilor nejustificate.

UPDATE 9:43 Kovesi: ”Activitatea DNA trebuie dezvoltată asimilând practica judiciară existentă. Prioritatea organelor judiciare trebuie să fie identificarea corupţiei sistemice şi nu numai cazurilor punctuale. DNA trebuie să participe la elborarea strategiilor locale dar şi la implementarea acestor strategii”

UPDATE 9:39 Laura Codruţa Kovesi şi-a început prezentarea proiectului de management. Fostul procuror general susţine că în calitate de şef al DNA va încerca să optimizeze activitatea DNA. Puteţi consulta proiectul de management al lui Kovesi aici

În cadrul şedinţei secţiei de procurori a CSM de miercuri, 8 mai, au fost audiaţi Tiberiu NIţu, propus pentru funcţia de procuror general, Bogdan Licu şi Codruţ Olaru pentru funcţiile de adjunct.

Kovesi este singurul procuror general care a condus Parchetul General timp de două mandate. În ultimele rapoarte pe Justiţie ale Comisiei Europene activitatea Parchetului General a fost lăudată.

Nominalizarea lui Kovesi nu a fost însă lipsită de controverse. Procurorii DNA au semnat un protest susţinând punctul de vedere al fostului şef al DNA, Daniel Morar, care a declarat că pentru conducerea DNA trebuia organizat un concurs. Mai multe voci din DNA susţin că parchetul anticorupţie trebuie condus de un procuror care a lucrat în acestă structură. De altfel, şi Daniel Morar a declarat public că Laura Codruţa Kovesi nu este potrivită pentru a conduce DNA pentru că nu are expertiză pe anticorupţie.

Fostul procuror general s-a înscris în concursul organizat de Mona Pivniceru anul trecut, dar s-a retras. Ulterior, Kovesi a fost delegată la MAE, care, la rândul său, a admis solicitarea Ministerului Justiţiei de a o numi ministru-consilier, Înalt Reprezentant al Ministerului Justiţiei pentru relaţia cu Comisia Europeană pe aspectele referitoare la îndeplinirea condiţionalităţilor stabilite în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) privind reforma sistemului judiciar şi lupta anticorupţie în cadrul Reprezentanţei Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană.

Nominalizarea Codruţei Kovesi a stârnit tensiuni şi în cadrul USL. Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat nu susţine nominalizarea fostului procuror general la DNA.

De altfel, PNL şi Crin Antonescu au avut luări de poziţii adverse faţă de Kovesi în timpul referendumului de anul trecut. Liderul PNL a atacat-o pe Kovesi pe tema anchetelor penale legate de fraudele la referendum. Mai mult, fostul ministrul PNL al apărării, Corneliu Dobriţoiu, a fost şi cel care a făcut publică informaţia că Laura Codruţa Kovesi a primit gradul de colonel deşi nu făcuse stagiul militar. Kovesi a explicat atunci că a primit acest grad de la MApN pe când ministru era Gabriel Oprea, dar nu a fost înştiinţată şi nici nu a fost de acord cu acest grad militar.

Potrivit CV-ului oficial, Kovesi a început activitatea în magistratură la Parchetul Judecătoriei Sibiu în 1995. După cinci ani, în 2000, a devenit procuror şef al Biroului de Combatere a Corupţiei şi Criminalităţii Organizate din cadrul Parchetului Tribunalului Sibiu. În 2006, a ajuns procuror şef al DIICOT Sibiu poziţie de pe care a fost numită procuror general. În 2011, Kovesi a fost decorată de preşedintele Franţei cu „Ordinul Naţional al Meritului”

Alina Bica, propusă la şefia DIICOT, în stenograme cu Blejnar

Propusă acum la şefia DIICOT, Alina Bica a fost secretar de stat în perioada mandatelor deţinute la Ministerul Justiţiei de Cătălin Predoiu, care a reuşit să obţină succesiv rapoarte pozitive privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare, impus de Comisia Europeană.

După ce Guvernul condus de Răzvan Mihai Ungureanu a fost demis în urma unei moţiuni de cenzură în luna mai, Alina Bica, procuror DIICOT, a fost numită consilier al procurorului şef al acestei direcţii, Codruţ Olaru.

Alina Bica a intrat în magistratură în 1996 la Parchetul Judecătoriei Sfântu-Gheorghe. În 2003 a avansat la Parchetul General, iar din 2004 a activat în cadrul DIICOT.

Numele Alinei Bica apare în dosarul lui Sorin Blejnar. Alina Bica a fost interceptată în timp ce discuta cu fostul şef al ANAF despre diverse posturi din cadrul agenţiei. În 2010, Alina Bica era la Ministerul Justiţiei, iar Sorin Blejnar era şeful ANAF. Cei doi au fost interceptaţi în timp ce discutau despre promovarea unei cunoştinţe a Alinei Bica într-o funcţie la ANAF.

Georgiana Elena Hosu este propusă pentru funcţia de adjunct al DIICOT. În acest moment, Georgiana Hosu este şef de serviciu în cadrul DIICOT. În declaraţia de avere spune că deţine două maşini, credite de 35.000 euro. Procuroarea Hosu a fost cea care l-a anchetat pe omul de afaceri israelian Sorin Shmuel Beraru, pentru fraudarea societăţii CICO cu 3,65 milioane de dolari.

În 2011, Georgiana Hosu a fost evidenţiată de procurorul general Kovesi pentru merite deosebite. În 2005, Georgiana Hosu ar fi fost cercetată de Parchetul General pentru favorizarea infractorului, potrivit informaţiilor din presă. În acest caz Georgiana Hosu a dispus neîceperea urmăririi penale faţă de afceristul Ştefan Riza care iniţial fusese acuzat că a prejudiciat statul cu 8 milioane de dolari. Hosu nu a fost trimisă în judecată în acest dosar.”(subl. mea)

S-a pus problema cum de nu a informat SRI (sau daca a informat) pe primul ministru si pe Presedinte. Dar din articolul de mai sus rezulta ca nici la CSM nu se prea stia de afacerea prin care statul a fost pagubit si in care era implicata Alina Bica (sau se stia?!!)… In acest sens iata ce intrebari pune Ion Cristoiu pe blogul sau:

Gîndul de sîmbătă seara
Scandalul Alina Bica – Răfuială mafiotă sau răfuială pentru putere?!

Se arata ca:

„Înalta Curte a decis, chiar dacă nu definitiv, arestarea preventivă a Alinei Bica, fosta șefă a DIICOT, egală în funcție cu cealaltă persoană feminină din conducerea Ministerului Public, distinsa Laura Codruța Kovesi.

Cînd a avut loc Operațiunea Înhățarea Alinei Bica de pe stradă de către colega și concurenta ei Laura Kovesi (mă întreb, pe Laura Kovesi cine o s-o aresteze în plin trafic?), am avut îndoieli privind vinovăția Alinei Bica.
Și nu pentru că aș fi un fan al distinsei, pe care n-am văzut-o în viața mea, nici măcar la televizor, și cu atît mai puțin al Elenei Udrea, a cărei candidatură, prin înlăturarea lui Cristian Diaconescu, am combătut-o cît mi s-a dat voie la posturile finanțate de lidera PMP, ci pentru că mi-era greu să cred că șefa DIICOT, Direcție angajată în lupta împotriva corupției, putea fi suspectată de corupție!

Documentele publicate de presă după ce au fost date, ca de obicei, de către DNA, cea mai bună televiziune de știri din România, m-au convins că da, într-adevăr, Alina Bica a fost implicată într-o afacere de corupție.

Asta nu mă face să dau înapoi nici măcar cu o virgulă de la teza, formulată joi seara, pe cristoiublog.ro, că e vorba de o răfuială dacă nu mafiotă, atunci o răfuială pentru putere în perspectiva plecării lui Traian Băsescu de la Cotroceni.

Da, Alina Bica, a fost implicată într-o afacere de corupție. Din acest punct de vedere, acțiunea DNA e corectă.
Numai că acest adevăr nu mă oprește să nu-mi pun anumite întrebări, formulate în numele tezei că Lupta împotriva corupției nu trebuie să justifice eforturile SRI de a pune stăpînire pe România.

Le voi pune conștient că nimeni din presă nu le va lua în seamă, pentru că toți patronii și toți redactorii șefi, acționari la firme, se tem ca de dracu de DNA, care te poate sălta în orice moment sub pretextul că ai comis cine știe ce faptă de corupție. Rămîn uluit, după experiența din comunism, că oameni în toată firea, unii chiar lideri de opinie, cînd vorbim la telefon, încep să înalțe brusc elogii SRI, mai ceva ca pe vremea Securității.

Iată întrebările:

Afacerea de corupție s-a terminat în prima parte a lui 2011. Cînd Alina Bica a fost nominalizată ca șefă a DIICOT, altfel spus, la șefia unei Unități de luptă împotriva corupției mai importante chiar decît DNA, SRI știa de acest Dosar? Dacă nu știa, atunci de ce mai consumă bani de la Buget SRI? Dacă știa, de ce nu i-a spus lui Traian Băsescu? Dacă știa și i-a spus, de ce a mai propus-o Traian Băsescu?
DNA susține că acțiunea împotriva Alinei Bica a început în 15 octombrie 2014, la 3 ani de la petrecerea afacerii, în urma unei autosesizări. Laura Kovesi ne crede proști? Dacă ar fi să credem basmele ei, brusc, pe 15 octombrie 2014, DNA s-a trezit din somn și a zis: Ei drăcie, șefa DIICOT a fost implicată acum trei ani într-o afacere de corupție! Hai s-o arestăm!.
Pe 30 octombrie 2014, un site suspect publică fotografii cu Alina Bica la Paris, în februarie 2014, împreună cu Elena Udrea. Alături de un text imbecil, scris cu bocanci de ofițer, sunt reproduse două facturi de cazare: una a Alinei Bica, obținută de la hotel la cîteva zile după ședere, și alta, a Elenei Udrea, obținută abia în septembrie 2014. Sunt de acord că Alina Bica n-avea ce căuta la Paris împreună cu Elena Udrea, mai ales că acum știm despre implicarea lui Dorin Cocoș în afacerea din 2011. Numai că publicarea acestor documente n-are nici o legătură cu nevoia de transparență. Ar fi fost normal, ba chiar obligatoriu, ca autorii filajului și ai luării documentelor, să de dea publicității pozele încă din februarie 2014. Dacă Alina Bica e personajul corupt de acum, opinia publică din România ar fi trebuit avertizată încă din februarie 2014, astfel încît Alina Bica să nu mai rămînă o zi în fruntea DIICOT. Mai mult, fotografiile și documentele trebuiau asumate de cineva și nu așa cum s-a întîmplat, date pe un site care a dispărut la cîteva ore după. Ce să credem? Că fotografiile și documentele de la Paris au fost păstrate de autori pentru șantajarea Alinei Bica. Publicarea a fost semnalul că trebuie să cedeze. Și dacă n-a cedat, iat-o ridicată de pe stradă.
Traian Băsescu s-a angajat în fața românilor, în 31 octombrie 2014, că va dezlega misterul Operațiunii site-ul misterios. Au trecut de atunci mai mult de două săptămîni. Traian Băsescu n-a mai suflat o vorbă despre asta. Arestarea Alinei Bica a fost un șah pentru a nu-și respecta angajamentul? Eu cred că într-o țară democratică, europeană, arestarea șefei DIICOT de către șefa DNA nu trebuie să blocheze procesul de aflare a Adevărului în cazul Paris. Cu atît mai mult cu cît evenimentele din februarie 2014 n-au nici o legătură cu afacerea din martie 2011. Sau te pomenești că Alina Bica a cheltuit la Paris banii obținuți în martie 2011?
Și ultima întrebare, ivită și din semnalul dat românilor de Traian Băsescu în 31 octombrie 2014, cînd a vorbit de absența controlului democratic asupra Serviciilor noastre secrete, tot mai puternice pe zi ce trece: Justifică lupta împotriva corupției Operațiuni amintind de cele făcute de răposata Securitate în numele luptei împotriva dușmanului de clasă?!”

Dar sa vedem mai departe…

Digi 24

Relația dintre Alina Bica, Gheorghe Stelian, Elena Udrea și Dorin Cocoș

Se arata ca:

„Alina Bica nu e singura inculpată în dosarul retrocedării încheiate cu păgubirea statului român, așa cum acuză procurorii. Complici i-ar fi fost înalţi oficiali, dar şi oameni de afaceri cunoscuţi. Dorin Cocoş, de exemplu, ar fi primit 10 milioane de euro pentru sprijinul acordat omului de afaceri Gheorghe Stelian pentru a obţine despăgubirile ANRP. În dosar apare şi numele Elenei Udrea.

Alături de Alina Bica, din comisia care a aprobat despăgubirea incriminată au făcut parte încă opt persoane, printre care şi parlamentarii Cătălin Florin Teodorescu şi Marko Attila. Toţi au fost de acord ca statul să achite suma cerută de omul de afaceri Gheorghe Stelian. Chiar dacă, susţin procurorii, ar fi constatat că raportul de evaluare era măsluit. Valoarea terenului din Zona Plumbuita ar fi fost umflată cu echivalentul a peste 62 de milioane de euro. Banii primiţi de la stat au fost împărţiţi de Stelian Gheorghe cu alţi trei oameni de afaceri.

Pentru că ar fi închis ochii la ilegalităţi, Alina Bica ar fi primit un teren la Snagov, spun procurorii.

Cel care a avut cel mai mult de câştigat din această afacere pare să fie Stelian Gheorghe – un milionar fără notorietate, apropiat de Elena Udrea şi de Dorin Cocoş. În ultimii ani a făcut afaceri foarte profitabile cu terenuri în zone scumpe ale capitalei. Reţeta simplă: cumpăra titluri de proprietate pe un preţ de nimic, câştiga terenurile în instanţă şi vindea apoi aceleaşi terenuri la preţuri de cel puţin zece ori mai mari. Nimeni nu ştie însă cum a făcut primii bani.

În urmă cu o lună, presa tabloidă publica fotografii de la o presupusă întâlnire de taină a apropiaţilor omului de afaceri Dorin Cocoş. Stelian Gheorghe ar fi discutat atunci arestarea acestuia, în dosarul Microsoft, cu milionarul Remus Truică, fostul tenisman Dinu Pescariu, fostul secretar general al Guvernului Eugen Bejinariu şi un alt milionar, Dorin Mateiu. Iar pe lângă relaţia de amiciţie cu Elena Udrea şi Dorin Cocoş, Stelian Gheorghe avea cu aceştia şi o lucrativă relaţie de afaceri. Stelian Gheorghe a fost vânzătorul terenului din Floreasca pentru care Elena Udrea a luat creditul de 3,3 milioane de euro. S-a plâns însă presei că afacerea i-a produs insomnii.

„Să vă spun de ce nu dorm. Pentru că eu trebuie să achit acest credit până la sfârşitul acestui an (n.r. – 2010). Creditul a fost făcut pentru a cumpăra un imobil. (Rep.: Un imobil sau un teren?) Un teren. La vremea aceea, când am făcut creditul, piaţa imobiliară era în expansiune”, a spus Elena Udrea, potrivit hotnews.ro.

Surse: 10 milioane de euro ar fi ajuns la Dorin Cocoș, în dosarul Alinei Bica

În 2010, Elena Udrea a fost salvată de Alexandru Faur. Partener de afaceri cu Gheorghe Stelian. El a cumpărat mai departe terenul şi a preluat şi creditul de la Elena Udrea.

Un alt personaj care apare alături de Elena Udrea, de Gheorghe Stelian, dar şi de Alina Bica, este Anamaria Topoliceanu. I-a fost avocat lui Stelian Gheorghe şi subalternă Elenei Udrea la Ministerul Dezvoltării.

Prietenă bună şi cu Alina Bica, ea este cea de a treia femeie care apare în fotografiile de la Paris, ce le au în prim-plan pe şefa DIICOT şi pe fosta candidată la prezidenţiale. „

Cine este Stelian Gheorghe, personajul-cheie din dosarul Alinei Bica

Se arata, printre altele, ca:

„Stelian Gheorghe, personajul-cheie al dosarului în care a fost arestată Alina Bica, se află sub control judiciar. A fost un apropiat al foştilor soţi Elena Udrea şi Dorin Cocoş.

Este cunoscut pentru afacerile imobiliare de pe urma cărora a adunat o avere de zeci de milioane de euro. Succesul său se bazează pe o reţetă simplă – cumpărarea unor drepturi de proprietate litigioase, la preţuri de nimic, şi vânzarea lor la preţuri de zeci de ori mai mari.

Potrivit procurorilor, cu ajutorul Alinei Bica, Stelian Gheorghe a convins Comisia de Retrocedare să supra-evalueze despăgubirea pe care statul urma să i-o plătească pentru 13 hectare din Parcul Plumbuita.

Omul de afaceri a primit 90 de milioane de euro, cu 60 de milioane peste preţul real.

„În 2010, Gheorghe Stelian a cumpărat de la Dino Sinigalia drepturi litigioase pentru suprafaţa de teren în zona lacului Plumbuita, sector 2, Bucureşti. După aceea, Dorin Cocoş a garantat că totul va fi bine. După ce s-a nominalizat un evaluator, Gheorghe Stelian i-a dat un plic cu bani – 100.000 lei. La momentul la care evaluatorul a finalizat raportul, valoarea totală a terenului a ajuns la aproximativ 377.000.000 lei și Dorin Cocoş a cerut 10.000.000 euro aproximativ pentru a interveni pe lângă factori de decizie din ANRP în vederea soluţionării dosarului. Cocoş Dorin a primit, în mai multe tranşe, suma de aproximativ 10.000.000 euro”, potrivit dosarului transmis de DNA în instanţă.”

Ca sa vedem exact cum stau lucrurile, apropo si de fotografiile de la Paris, va propun sa cititi si acest articol mai vechi (17 martie 2010) de pe HotNews:

Filiera Udrea: Si-a numit partenera de afaceri in fruntea Companiei Nationale de Investitii. Alte femei cu noroc in viata. UPDATE Elena Udrea: este o numire asumata si constienta

Se arata ca:

„Ministrul Dezvoltarii Regionale si Turismului, Elena Udrea, a numit-o prin ordin de ministru pe Ana Maria Topoliceanu director al Companiei Nationale de Investitii. Topoliceanu si Udrea au fost in anii 2000 partenere de afaceri. Dupa ce si-a preluat mandatul de ministru al Turismului, Elena Udrea a angajat-o consilier personal, dupa care a numit-o in consiliile de administratie a mai multor companii de stat. Directoarea CNI este membra a PDL sector sase, organizatie condusa politic de Elena Udrea.

Tot din organizatia sector sase face parte si Cristina Zedevei, numita si ea recent in fruntea unei autoritati care gestioneaza un buget de 4,2 miliarde de euro.

Din organizatia PDL sector sase vine si Doina Manolea, sefa ITM Bucuresti si sotia parapsihologului Aliodor Manolea, despre care surse din partid sustin ca ar fi obtinut functia tot pe filiera Udrea.

UPDATE Elena Udrea raspunde: numirea doamnei Ana Maria Topoliceanu in functia de director general al Companiei Nationale de Investitii, va spun acum ca aceasta numire a fost facuta constient si asumat, dupa o analiza atenta a posibililor candidati

Despre Ana Maria Topoliceanu, presa a relatat ca este o apropiata a ministrului Elena Udrea. Compania Nationala de Investitii, care gestioneaza unul dintre cele mai mari bugete, este in subordinea ministerului dezvoltarii regionale si turismului. Printre programele derulate de CNI se numara constructia de sali de sport, bazine de inot sau lucrari pentru reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa.

Portalul romaniacurata.ro a publicat o analiza in care arata ca Ana Maria Topoliceanu si Elena Udrea au fost partenere de afaceri. “Ana Maria Topoliceanu a fondat, in 2002, cu Elena Udrea compania Elan Grup, iar dupa ce PD a ajuns la guvernare in 2004 a fost numita membru in consiliul de administratie al Regiei Administratiei Protocolului de Stat RAAPPS, pe cand aceasta regie se afla sub influenta cuplului Udrea-Cocos”, se arata in analiza.

Omul de incredere al Elenei Udrea

Potrivit presei, Udrea si Topoliceanu au fondat in 2002 compania Elan Grup Srl, iar Elena Udrea a activat in aceasta companie pana in 2005, cand s-a retras. Potrivit datelor de la Registrul Comertului, aceasta companie nu mai exista, la ora actuala fiind radiata. Ana Maria Topoliceanu nu apare ca actionar sau asociat la nici o companie. Tot Udrea a numit-o in 2009 pe Topoliceanu in cele mai importante trei companii de pe litoral aflate in portofoliul Ministerului Turismului: Mamaia SA, Neptun-Olimp si Litoral SA. In presa au aparut si alte informatii despre o tranzactie ciudata cu partenerii de afaceri ai fostului premier, Calin Popescu Tariceanu. Detalii aici.

Dupa preluarea mandatului de ministru, Elena Udrea a angajat-o drept consilier personal. In acesta calitate, Topoliceanu a primit si o locuinta de la RA-APPS, pentru care platea o chirie de 82 de euro. Ana Maria Topoliceanu mai apare si pe lista de candidati pentru Consiliul General al Capitalei in 2008, cand din partea PDL a candidat Vasile Blaga.

Noul director al CNI a explicat pentru HotNews.ro ca a fost numita direct de catre Elena Udrea fara concurs sau un alt tip de selectie. “Numirea directorului CNI se face prin ordin de ministru, adica prin ordinul doamnei Elena Udrea. Cat despre competentele mele cred ca trebuie sa o intrebati pe doamna ministru. Cred ca a fost si o alegere bazata pe competentele mele, dar si pe o anumita incredere”, a declarat Ana Maria Topoliceanu. Intrebata ce o recomanda pentru functia de director al CNI, Ana Maria Topoliceanu a declarat ca este avocat si ca asta este competenta ei.

Cat despre faptul ca a ajuns intr-o functie de conducere de pe pozitia de membru PDL si apropiata a Elenei Udrea, directorul CNI a declarat urmatoarele: “Nu mi se pare nimic in neregula. Daca sunt membru al PDL nu mai trebuie sa fiu numita nicaieri? Nu vad nici o problema in asta”, a mai declarat Ana Maria Topoliceanu.

Prin intermediul consilierului de presa, Elena Udrea a transmis ca are un program extrem de incarcat in aceasta perioada, dar ca va raspunde solicitarilor HotNews.ro in cel mai scurt timp.

Elena Udrea a raspuns solicitarilor HotNews.ro printr-un comunicat de presa. „Intrucat nu am avut posibilitatea sa raspund interesului dumneavoastra fata de numirea doamnei Ana Maria Topoliceanu in functia de director general al Companiei Nationale de Investitii, va spun acum ca aceasta numire a fost facuta constient si asumat, dupa o analiza atenta a posibililor candidati si a modului in care acestia pot raspunde cerintelor unui asemenea post. Ana Maria Topoliceanu, de profesie avocat, a aratat de-a lungul timpului ca are calitatile profesionale necesare pentru a face performanta intr-o functie de management, functie in care studiile juridice au o mare importanta.”, spune Elena Udrea in comunicatul de presa.

Sefa CNI pe Facebook: Single, interested in Men

Ana Maria Topoliceanu are si un cont pe Facebook care poate fi gasit aici. De pe profil, aflam ca orasul natal este Piatra Neamt, ca alte detalii a mai mentionat si Relationship Status: Single, Interested In: Men. Iata si cateva din postarile directoarei CNI pe Facebook.com:

11 ianuarie 2010: Elena Udrea in direct la OTV. Uitati-va pt ca nici nu stiti ce pierdeti!

5 decembrie 2009: PSD ar fi putut castiga duminica alegerile daca ar fi avut inspiratia sa propuna candidat pe ORICINE altcineva in afara de Mircea Geoana. Gafa cu Timisoara i-a apartinut lui Crin, aia cu filmul trucat, lui Patriciu dar istorica vizita la miezul noptii la SOV a fost lovitura de maestru a lui Geoana. A vrut sa faca si el…

31 octombrie 2009: in seara asta am vazut cel mai emotionant film din ultimii ani: this is it. michael jackson a fost pur si simplu perfect.

Tot in organizatia PDL a sectorului sase este membru si un alt personaj care a atras atentia presei in aceasta perioada: Cristina Zedevei, care are si ea legaturi cu Elena Udrea. Zedevei a fost numita recent in functia de director interimar al AMPOSDRU, autoritatea de management, care gestioneaza fonduri europene pentru resurse umane in valoare de 4,2 miliarde de euro.

Cristina Zevedei, fata in casa PDL

Cristina Zevedei este sefa organizatiei de femei PDL sector sase si secretar-executiv al aceleiasi filiale de care este responsabila politic Elena Udrea. De altfel, Elena Udrea a candidat la alegerile parlamentare ca membra a aceleiasi organizatii de sector. Cristina Zevedei si ministrul Elena Udrea au participat impreuna la mai multe evenimente mondene. In 2006, Elena Udrea a declarat ca va organiza impreuna cu Cristina Zevedei mai multe evenimente caritabile. Este membra a PDL din 2002, dar devine cunoscuta din 2006, cand presa a relatat despre evenimente organizate de ea si la care a participat Elena Udrea.

Cristina Zevedei nu a detinut nici o functie in partid sau o demnitate publica. Din 2006 isi incepe ascensiunea ocupand pe rand diferite functii: mai intai, in 2006 este expert parlamentar la cabinetul senatorului Alexandru Pereș, intre iulie 2007 – martie 2009 activeaza la Serviciul Protocol și Pașapoarte din Senatul Romaniei, in martie 2009 se transfera in cadrul Comisiei Juridice de Numiri, Disciplina, Imunitați și Validari.

Tot in 2009 candideaza si la alegerile pentru Parlamentul European. Totul a culminat cu numirea ca director al autoritatii care gestioneaza 4,2 miliarde de euro. CV-ul Cristinei Zevedei este unul foarte bogat in special la sectiunea studii. Pe langa faptul ca are in gestiune autoritatea AMPOSDRU, Zedevei este inscrisa la un masterat, un doctorat si la un program de specializare in domeniul relatiilor internationale. Cristiana Zedevei nu a raspuns solicitarilor HotNews.ro de a-si prezenta punctul de vedere.

Tot din sectorul Elenei Udrea vine si Doina Manolea

Din organizatia PDL sector sase vine si Doina Elena Manolea, sotia celebrului Aliodor Manolea, parapsihologul care i-a consiliat pe Mircea Geoana si Traian Basescu. Doina Elena Manolea este membra a filialei PDL din sectorul sase si este directorul Inspectoratului Teritorial de Munca Bucuresti. Potrivit cotidianului Romania Libera, Elena Manolea a fost numita in aceasta functie in 2009, exact in timpul campaniei electorale.

Ea este si membru al PDL. Potrivit declaratiei de interese depusa la ITM Bucuresti Elena Manolea ocupa functia de membru-interimar al Biroului Permanent al organizatiei PDL sector sase si vicepresedinte al organizatiei de femei a partidului din acelasi sector. Cotidianul Gardianul a publicat in 2009 un material in care prezenta problemele aparute la concursul pentru ocuparea functiei de director. Potrivit ziarului amintit, concursul a fost castigat de un candidat, dar la afisarea rezultatului final acesta a fost repartizat pe functia de director-adjunct, functia fiind ulterior atribuita pe criterii politice.

Parlamentarul PDL Radu F. Alexandru, si el membru al organizatiei sector sase, a declarat citat de EVZ.ro ca Doina Manolea a fost promovata in functia de sef al ITM de catre Cristina Zedevei. De altfel si fiul sotilor Manolea este angajat la Consiliul Concurentei iar sotia sa este angajata la Oficiul de Plati si Contractare Phare de la Ministerul Finantelor.

Despre afacerile si legaturile familiei Manolea HotNews.ro a publicat in ianuarie un articol care poate fi gasit aici.

Elena Udrea sustine ca nu are nici o legatura cu Doina Manolea sau Cristina Zevedei.

„In schimb, desi nu am nicio legatura cu numirile doamnelor Cristina Zevedei si Doina Manolea in functiile pe care acestea le ocupa, dumneavoastra ati ales sa asociati imaginea mea cu a dumnealor. Nu sunt in relatii apropiate cu aceste doamne si nu le cunosc capacitatile profesionale, asa ca nu aveam cum sa influentez vreo decizie referitoare la evolutia lor in cariera. Pe de alta parte, trebuie sa acceptati ca, daca la aceste numiri se ia in considerare si apartenenta politica, atunci, in acest mandat guvernamental, vor ajunge in functii si membrii ai Partidului Democrat Liberal, fara implicarea mea.

Desi este la moda ca Elena Udrea sa fie plasata de presa in spatele oricarei decizii guvernamentale care se ia in ultima vreme, cred ca imi atribuiti mai multa influenta decat am de fapt.”, a explicat Elena Udrea intr-un comunicat de presa”

Revenim in actualitate:

Mediafax

Fosta şefă a ANRP Crinuţa Dumitrean şi doi deputaţi, în comisia ANRP care l-ar fi despăgubit ilegal pe Gheorghe Stelian. Patru oameni de afaceri au împărţit prejudiciul

Se arata ca:

„Fosta şefă a ANRP Crinuţa Dumitrean, deputaţii Cătălin Florin Teodorescu (PDL) şi Marko Attila (UDMR), foşti vicepreşedinţi ai autorităţii, au făcut parte din comisia care, în 2011, l-ar fi despăgubit ilegal pe Gheorghe Stelian, prejudiciul fiind împărţit de acesta cu alţi trei oameni de afaceri.

Procurorii DNA i-au reţinut, joi noapte, pe şefa DIICOT Alina Bica, pe Lăcrămioara Alexandru şi pe Dragoş Bogdan, fost vicepreşedinte al ANAF, pentru abuz în serviciu, după ce Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP din care cei trei au făcut parte, a acordat, în 2011, o despăgubire pentru un teren supraevaluat din Capitală.

Potrivit unui document obţinut de MEDIAFAX, terenul a fost evaluat de expertul evaluator Emil Nuţu, din cadrul S.C. Business Evaluator S.R.L.

Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP a fost compusă, în 2011, şi din fostul preşedinte al ANRP Crinuţa Dumitrean, Cătălin Florin Teodorescu, deputat PDL, Marko Attila, deputat UDMR, Sergiu Diacomatu, fost membru PMP, numit în ianuarie preşedintele PNL Sector 1, şi Remus Virgil Baciu, toţi foşti vicepreşedinţi ai ANRP, alături de Oana Vasilescu.

Remus Baciu a fost condamnat, în aprilie, la cinci ani de închisoare cu executare, pentru că a primit 270.000 de euro pentru a urgenta dosare de restituire de proprietate.

Potrivit procurorilor DNA, membrii comisiei „au aprobat, în unanimitate, raportul de evaluare întocmit de expertul evaluator Nuţu Emil, din cadrul S.C. Business Evaluator S.R.L., prin care a fost stabilită o valoare a terenului în suprafaţă de 13,0535 hectare de 377.282.300 lei, prin supraevaluarea acestuia cu suma de 263.327.559 lei (echivalentul a 61.714.021,6 euro), prejudiciind cu această sumă bugetul de stat”, se arată în documentul obţinut de MEDIAFAX.

Astfel, potrivit procurorilor, ei au facilitat obţinerea unor avantaje patrimoniale de către Gheorghe Stelian, Valentin Vişoiu, Adrian Andrici, acţionar la CS Universitatea Craiova, şi Gabriel Gheorghe, care au împărţit prejudiciul de peste 61 de milioane de euro, astfel: Stelian – 46.288.238 euro, Vişoiu – 7.035.812 euro, Andrici – 4.196.800 euro şi Gheorghe – 4.196.800,2 euro.

Valentin Vişoiu, acţionar la societăţile CNCD SA, Conarg SA, Conarg Real Estate SRL, este arestat la domiciliu, fiind cercetat şi în dosarul de corupţie al primarului Piteştiului Tudor Pendiuc, pentru dare de mită, spălare de bani şi complicitate la abuz în serviciu.

Pe 15 octombrie 2014, Direcţia Naţională Anticorupţie s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, în legătură cu reconstituirea unui drept de proprietate asupra unui teren agricol, în suprafaţă de 13,0535 ha, situat în Bucureşti, zona Plumbuita, sector 2.

Potrivit procurorilor, la data de 15 martie 2011, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP a aprobat raportul de evaluare a terenului de 13 ha din Capitală cu încălcarea prevederilor art. 16 alin. 7 din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei.

Astfel, membrii comisiei, luând la cunoştinţă de concluziile raportului de evaluare a terenului, nu au constatat că expertul evaluator a supraevaluat terenul respectiv, de la 113.954.741 lei (valoare reală) la 377.282.300 lei (valoarea unui teren asemănător situat într-o zonă centrală a Capitalei).

Aceştia ar fi fost conştienţi însă că terenul era supraevaluat, aspect ce reiese şi din faptul că, anterior, în şedinţa din 24 februarie 2011, când dosarul respectiv mai fusese analizat, s-a dispus amânarea luării unei decizii pentru următoarea şedinţă, fiind solicitată participarea evaluatorului şi întocmirea unui scurt istoric al dosarului, mai notează anchetatorii.

După emiterea deciziei de despăgubire, la data de 15 martie 2011, oamenii de afaceri, beneficiari ai drepturilor litigioase asupra terenului din anul 2010, au obţinut titluri de conversie în acţiuni la Fondul Proprietatea, listat la bursă din data 25 ianuarie 2010, în cuantum de 377.282.300 lei, echivalentul a 89.426.189 euro (755/metru pătrat).

Prin îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu, de către membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, a fost produs statului român un prejudiciu în valoare de 263.327.559 lei (echivalentul a 62.548.113 euro), reprezentând supraevaluarea, concomitent cu obţinerea unor foloase necuvenite pentru beneficiarii drepturilor litigioase, mai spun procurorii.

Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că Alina Bica ar fi primit, prin interpuşi, un teren în Snagov, pe care ulterior l-ar fi vândut, iar o parte din bani ar fi ajuns la Dorin Cocoş, pentru înlesnirea aprobării de către comisia din ANRP a dosarului lui Gheorghe Stelian, un apropiat al fostului soţ al Elenei Udrea.

Bica a fost recent în atenţia publică, înainte de primul tur al alegerilor prezidenţiale, după ce a apărut într-o serie de fotografii alături de Elena Udrea, la Paris. Fotografiile respective au apărut, timp de câteva ore, pe un site, unde nu au mai putut fi apoi accesate.

Alina Bica este şefa DIICOT din mai 2013, fiind numită la propunerea ministrului interimar al Justiţiei de atunci, premierul Victor Ponta.

În septembrie 2012, numele ei era vehiculat pentru funcţia de procuror general. Tot atunci, în presă a fost publicată o convorbire telefonică interceptată pe care aceasta ar fi avut-o cu fostul şef al ANAF Sorin Blejnar, discuţie în care Bica se interesa de funcţia pe care urma să o ocupe la ANAF o cunoştinţă a ei.”

DOSARUL BICA: Crinuţa Dumitrean, arestată preventiv. Oana Vasilescu, cercetată sub control judiciar

Se arata ca:

„Fosta şefă a ANRP Crinuţa Dumitrean a fost arestată preventiv, în timp ce Oana Vasilescu, fost vicepreşedinte al instituţiei, va fi cercetată în libertate sub control judiciar, în dosarul Alinei Bica, a decis, marţi, instanţa supremă.

Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu este definitivă, putând fi contestată la aceeaşi instanţă.

Dumitrean şi Vasilescu sunt acuzate de abuz în serviciu, după ce au făcut parte din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din ANRP, care, în 2011, a acordat o despăgubire de 377.282.300 de lei pentru un teren din Capitală supraevaluat cu 263.327.559 lei (echivalentul a 62.548.113 euro).

Tot de abuz în serviciu sunt acuzaţi şi ceilalţi foşti membri ai comisiei: fosta şefă a DIICOT Alina Bica, Lăcrămioara Alexandru, Dragoş Bogdan, fost vicepreşedinte al ANAF, toţi fiind arestaţi preventiv, deputatul PDL Florin Cătălin Teodorescu şi deputatul UDMR Marko Attila, pentru arestarea cărora procurorii cer aviz la Camera Deputaţilor, şi Sergiu Diacomatu, fost membru PMP, numit în ianuarie preşedintele PNL Sector 1, în cazul căruia procurorii anticorupţie au dispus măsura controlului judiciar.

Cel care a evaluat terenul de 13 hectare din zona Plumbuita, supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro, expertul evaluator Emil Nuţiu, a fost şi el arestat preventiv, sub aceeaşi acuzaţie de abuz în serviciu.

Omul de afaceri Gheorghe Stelian, beneficiar al despăgubirii pentru terenul supraevaluat, este cercetat sub control judiciar.

Măsurile preventive dispuse de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pot fi contestate la aceeaşi instanţă.

Gheorghe Stelian, susţin anchetatorii, ar fi împărţit cu alţi trei oameni de afaceri cei 62 de milioane de euro – prejudiciul în urma despăgubirii plătite pentru terenul supraevaluat.

Stelian, zis Stelu, este cunoscut pentru mai multe afaceri cu imobiliare. De la el ar fi cumpărat Elena Udrea, în 2006, un teren în zona Floreasca din Bucureşti, pentru a construi locuinţe. Totodată, Udrea a mai cumpărat un teren pe malul lacului Griviţa, tot pentru un proiect imobiliar, după ce a făcut un credit de 3,3 milioane de euro la BRD. Proiectul neavând succes, Udrea a vândut terenul şi creditul lui Alexandru Faur, partener de afaceri al lui Stelian.”

DNA: Dumitrean şi Bica au acţionat concertat şi s-au susţinut una pe cealaltă în comisia ANRP

Se arata ca:

„Fosta şefă a ANRP Crinuţa Dumitrean şi Alina Bica au acţionat concertat şi s-au susţinut una pe cealaltă în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, iar activitatea acestora şi a celorlalţi şapte membri ai comisiei a fost „abuzivă, infracţională”, potrivit procurorilor DNA.

Crinuţa Dumitrean a fost adusă luni la DNA cu mandat, pentru a fi audiată în dosarul în care este acuzată şi Alina Bica, privind despăgubirile pentru un teren supraevaluat cu 61 de milioane de euro, aprobate în 2011, când Dumitrean era preşedintele Comisiei Centrale de Despăgubiri.

Procurorii DNA au pus în mişcare, în 20 noiembrie, acţiunea penală faţă Nicoleta Crinuţa Dumitrean, preşedintele Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor la data faptelor, fiind suspectată de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că fostul preşedinte al ANRP Crinuţa Dumitrean nu a putut fi audiată până în prezent, întrucât a fost plecată din ţară.

Anchetatorii susţin că, în 15 martie 2011, Crinuţa Dumitrean şi membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor – Sergiu Ionuţ Diacomatu, Cătălin Florin Teodorescu, Remus Baciu, Marko Attila, Alina Bica, Oana Vasilescu, Dragoş Bogdan şi Lăcrămioara Alexandru – au aprobat în unanimitate raportul întocmit de societatea de evaluare desemnată, SC Business Evaluator SRL, reprezentată prin evaluator Emil Nuţiu, privind soluţionarea dosarului de despăgubire al lui Gheorghe Stelian, pentru un teren agricol de 13 hectare din zona Plumbuita, în Sectorul 2 al Capitalei, a cărui valoare a fost supraevaluată cu peste 61 de milioane de euro.

Potrivit informaţiilor din documentele anchetatorilor, de dosarul de despăgubire privindu-l pe Gheorghe Stelian s-a interesat şi Crinuţa Dumitrean.

Într-o declaraţie dată anchetatorilor care instrumentează cauza despăgubirilor se arată că, la nivelul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, Crinuţa Dumitrean şi Bica Alina, reprezentanta Ministerului Justiţiei la data faptelor, „acţionau concertat, iar în situaţia în care una dintre ele nu era de acord cu vreun dosar, era susţinută de cealaltă”.

În respectiva declaraţie se mai arată că raportul de evaluare a fost introdus în şedinţa comisiei din 26 februarie 2011, dar întrucât valoarea foarte mare, de aproximativ 380 de milioane de lei, a ridicat suspiciuni membrilor CCSD, s-a hotărât chemarea evaluatorului.

„Astfel, Alina Bica, reprezentanta MJ, a făcut această solicitare care a fost aprobată de CCSD. Alături de acest dosar, au fost solicitate clarificări şi pentru alte dosare fără relevanţă, doar pentru a crea o aparenţă de exercitare cu responsabilitate a atribuţiilor ce îi reveneau. La şedinţa din 15.03.2011 a fost prezent şi evaluatorul care a întocmit raportul de evaluare. În cadrul acestei şedinţe, Bica Alina a făcut un elogiu profesionalismului evaluatorului, considerând că raportul de evaluare este corect întocmit, iar suma stabilită era justificată (…) Or, potrivit probelor administrate în cauză, evaluatorul a folosit metoda tehnică de evaluare a comparaţiei, dar nu a unor loturi similare de teren şi metoda tehnică a parcelări dar nu prin analogie, deoarece nu erau asemănătoare loturile comparate, iar aceste împrejurări oferă indicii puternice de conivenţă infracţională între cei implicaţi”, potrivit documentelor anchetatorilor.

Procurorii susţin că activitatea Comisiei Centrale de Despăgubiri din care au făcut parte cele nouă persoane a fost „abuzivă, infracţională”, întrucât prin intermediari s-a intervenit la aceştia pentru ca dosarul de despăgubire al lui Gheorghe Stelian să fie soluţionat favorabil acestuia, iar în acelaşi scop, evaluatorul ar fi primit până la 100.000 de lei pentru a supraevalua terenul.

Totodată, în documentele citate se mai arată că omul de afaceri Dorin Cocoş, fostul soţ al Elenei Udrea, ar fi cerut 10 milioane de euro pentru a interveni „pe lângă factori de decizie din cadrul ANRP” în vederea soluţionării dosarului lui Gheorghe Stelian.

Anchetatorii prezintă în acest sens o declaraţie a unei persoane care afirmă că Gheorghe Stelian a cumpărat de la un anume Dino Sinigalia, în 2010, drepturi litigioase pentru terenul de 13 hectare din zona Plumbuita.

„După aceea, Dorin Cocoş a garantat că totul va fi bine ….După ce s-a nominalizat un evaluator, GS i a dat un plic cu bani ….100.000 lei.. La momentul la care evaluatorul a finalizat raportul, …valoarea totală a terenului a ajuns la aproximativ 377.000.000 lei, şi Dorin Cocoş a cerut 10.000.000 Euro aproximativ pentru a interveni pe lângă factori de decizie din cadrul ANRP în vederea soluţionării dosarului…. Cocoş Dorin, în mai multe tranşe, suma de aproximativ 10.000.000 euro”, a mai spus persoana audiată de anchetatori, citată în aceleaşi documente.

Şefa DIICOT Alina Bica a fost arestată preventiv, sâmbătă dimineaţă, printr-o decizie luată de instanţa supremă. Bica este acuzată de abuz în serviciu în legătură cu despăgubirile aprobate în 2011 lui Gheorghe Stelian. Alina Bica era atunci secretar de stat în Ministerul Justiţiei şi membru al comisieri din ANRP care a aprobat despăgubirile.

Aceeaşi măsură preventivă a fost luată pentru Lăcrămioara Alexandru, Dragoş Bogdan, fost vicepreşedinte al ANAF, care au făcut parte, şi ei, din comisia care a acordat despăgubirile, şi cel care a evaluat terenul, expertul evaluator Emil Nuţiu. Cei trei sunt acuzaţi tot de abuz în serviciu.

În acelaşi dosar este urmărit penal, pentru abuz în serviciu, deputatul UDMR Marko Attila, procurorii DNA cerând Camerei Deputaţilor aviz pentru arestarea acestuia.

De abuz în serviciu este acuzat şi un alt membru al comisiei, Sergiu Diacomatu, fost membru PMP, numit în ianuarie preşedintele PNL Sector 1, în cazul căruia procurorii anticorupţie au dispus măsura controlului judiciar.

Remus Baciu a fost condamnat într-o altă cauză, în aprilie, la cinci ani de închisoare cu executare, pentru că a primit 270.000 de euro spre a a urgenta dosare de restituire de proprietate.

Omul de afaceri Gheorghe Stelian, beneficiar al despăgubirii pentru terenul supraevaluat, este cercetat sub control judiciar.

Anchetatorii susţin că Gheorghe Stelian, ar fi împărţit cei 61 de milioane de euro cu oamenii de afaceri Valentin Vişoiu, Adrian Andrici, acţionar la CS Universitatea Craiova, şi Gabriel Gheorghe. Astfel, Gheorghe Stelian ar fi luat 46.288.238 de euro, Vişoiu – 7.035.812 euro, Andrici – 4.196.800 euro şi Gheorghe – 4.196.800,2 euro.

Valentin Vişoiu, acţionar la societăţile CNCD SA, Conarg SA, Conarg Real Estate SRL, este arestat la domiciliu, fiind cercetat şi în dosarul de corupţie al primarului Piteştiului Tudor Pendiuc, pentru dare de mită, spălare de bani şi complicitate la abuz în serviciu.

Pe 15 octombrie 2014, Direcţia Naţională Anticorupţie s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, în legătură cu reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului agricol în suprafaţă de 13,0535 ha, din zona Plumbuita.

Omul de afaceri Gheorghe Stelian, zis Stelu, este cunoscut pentru mai multe afaceri cu imobiliare. De la el ar fi cumpărat Elena Udrea, în 2006, un teren în zona Floreasca din Bucureşti, pentru a construi locuinţe. Totodată, Udrea a mai cumpărat un teren pe malul lacului Griviţa, tot pentru un proiect imobiliar, după ce a făcut un credit de 3,3 milioane de euro la BRD. Proiectul neavând succes, Udrea a vândut terenul şi creditul lui Alexandru Faur, partener de afaceri al lui Stelian.”

Dosarul Bica: DNA va cere Camerei Deputaţilor aviz pentru arestarea deputatului Teodorescu

Se arata ca:

„Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) cere Camerei Deputaţilor aviz pentru arestarea preventivă a deputatului PDL Florin Cătălin Teodorescu, cercetat în dosarul fostei şefe a DIICOT, Alina Bica, privind o despăgubire ilegală făcută de ANRP.

DNA a transmis procurorului general al României cererea şi referatul întocmit de procurorii anticorupţie, în vederea sesizării ministrului Justiţiei, pentru a cere preşedintelui Camerei Deputaţilor încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive a deputatului Cătălin Teoedorescu, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de abuz în serviciu, se arată într-un comunicat al DNA.

Potrivit procurorilor, în calitatea sa de fost membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, a săvârşit o infracţiune de corupţie, iar privarea de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal.

Teodorescu s-a prezentat, luni, la sediul DNA, pentru a-i fi aduse la cunoştinţă învinuirile.

De asemenea, luni a fost audiată la DNA şi apoi reţinută Oana Vasilescu, la data faptelor vicepreşedinte al ANRP şi membru în aceeaşi comisie, şi ea fiind acuzată de abuz în serviciu.

Luni, mai este audiată de DNA Crinuţa Dumitrean, fosta şefă a ANRP, care a făcut şi ea parte din comisie.

Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din ANRP a acordat în 2011 o despăgubire de 377.282.300 de lei pentru un teren din Capitală supraevaluat cu 263.327.559 lei (echivalentul a 62.548.113 euro).

Tot de abuz în serviciu sunt acuzaţi şi ceilalţi foşti membri ai comisiei: fosta şefă a DIICOT Alina Bica, Lăcrămioara Alexandru, Dragoş Bogdan, fost vicepreşedinte al ANAF, toţi fiind arestaţi preventiv, deputatul UDMR Marko Attila, pentru arestarea căruia procurorii au cerut de asemenea aviz la Camera Deputaţilor, şi Sergiu Diacomatu, fost membru PMP, numit în ianuarie preşedintele PNL Sector 1, în cazul căruia procurorii anticorupţie au dispus măsura controlului judiciar.

Cel care a evaluat terenul de 13 hectare din zona Plumbuita, supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro, expertul evaluator Emil Nuţiu, a fost şi el arestat preventiv, sub aceeaşi acuzaţie de abuz în serviciu.

Omul de afaceri Gheorghe Stelian, beneficiar al despăgubirii pentru terenul supraevaluat, este cercetat sub control judiciar.

Măsurile preventive dispuse de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pot fi contestate la aceeaşi instanţă.

Gheorghe Stelian, susţin anchetatorii, ar fi împărţit cu alţi trei oameni de afaceri cei 62 de milioane de euro – prejudiciul în urma despăgubirii plătite pentru terenul supraevaluat.

Stelian, zis Stelu, este cunoscut pentru mai multe afaceri cu imobiliare. De la el ar fi cumpărat Elena Udrea, în 2006, un teren în zona Floreasca din Bucureşti, pentru a construi locuinţe. Totodată, Udrea a mai cumpărat un teren pe malul lacului Griviţa, tot pentru un proiect imobiliar, după ce a făcut un credit de 3,3 milioane de euro la BRD. Proiectul neavând succes, Udrea a vândut terenul şi creditul lui Alexandru Faur, partener de afaceri al lui Stelian.”

Se vorbeste la noi de asemanarea cu operatiunea Mani Pulite din Italia anilor ’90. Totusi, eu as spune ca ceea ce vedem la noi, am incercat sa expun cat se poate de concis mai sus, este un fenomen romanesc. Si nu spun asta din nationalism, cum poate ar crede unii. Are asemanari cu Italia, desigur. Cu toate acestea sunt si diferente majore, in special de dezvoltare economica intre Romania si Italia. Deci nu e chiar acelasi lucru, nu trebuie sa facem confuzia asta. In Italia fenomenul coruptiei s-a petrecut in conditiile in care acolo sectorul privat este mult mai puternic si mai performant decat in Romania. Articolele de mai sus descriu, de fapt, sistemul de la noi. Felul in care se fac numirile in sectorul de stat, bazat pe gasca, prietenii, filiere, mai toate tinand de partidul de la Putere, impreuna cu firmele si oamenii de casa ai acestuia. Daca vorbim in termeni de mafie, se pare ca e vorba despre mafia din PDL, apropiata, dupa cum cu usurinta se poate vedea, de Elena Udrea. Totusi, la noi nu exista Mafie, ca o entitate distincta de crima organizata precum in Italia. Asta nu inseamna ca nu ar exista crima organizata. PDL a fost la Putere in Romania, a dat si Presedintele tarii, si deci a preluat controlul sectorului de stat si banilor publici. Daca si celelalte partide care s-au perindat pe la Putere au fost corupte, se vede ca nici PDL n-a facut exceptie, desi Presedintele Basescu a pus un accent deosebit pe independenta Justitiei si lupta anticoruptie. Eu n-as crede ca ceea ce se intampla va duce la o prabusire a clasei politice, ca-n Italia anilor ’90. De fapt nici in Italia nu a condus la o prabusire a clasei politice, daca stai bine sa te gandesti, pentru ca nu s-a nascut o noua clasa politica. E de notorietate conflictul intre Silvio Berlusconi si Antonio Di Pietro, cand acesta din urma a vrut sa extinda ancheta asupra industriilor sale. Ulterior Berlusconi ajunge premier, pe cand Di Pietro a ajuns doar ministrul al Lucrarilor Publice si, pe urma, al Infrastructurii!! 😆 Insa interesant este, si e demn de remarcat, Antonio Di Pietro este un democrat de Stanga. Berlusconi nu mai e premier din 2011, dar Italia nu se simte prea bine din punct de vedere economic si nici nu cred ca se poate spune ca a scazut foarte puternic in intensitate fenomenul coruptiei, desi… poate ca da, poate a mai scazut ceva… Partidul anticoruptie a lui Di Pietro, Italia Valorilor, afiliat la ALDE, dar nu inseamna neaparat ca e un partid liberal, are doar un singur membru in Camera Deputatilor, nici unul la Senat si nici unul in Parlamentul European!! Forza Italia (2013), al lui Berlusconi, are 70 de deputati, 66 de senatori, 13 membri in Parlamentul European, 1 membru in Guvernul Regional si e afiliat la PPE, ceea ce nu inseamna ca n-ar fi eurosceptic, ca nu critica rolul Germaniei in UE si euro! Ce concluzie sa tragem de aici? Ca italienii iubesc politicile anticoruptie?

Nu spun despre coruptie ca ar fi un lucru ok. Insa asa cum se desfasoara evenimentele si dupa cum se prezinta situatia prea multe nu se vor schimba. Criza economica genereaza ceea ce se numeste „foamea de bani”. Investitiile sunt reduse, creditarea e in continuare la ralanti… De unde se vede ca e foarte greu, daca nu imposibil, sa reformezi ceva cu adevarat doar prin lupta anticoruptie si prin asigurarea unui excedent bugetar statului. Si revine aici din nou obsedanta intrebare: este statul un bun manager? Pana acum nu dovedeste acest lucru, in ciuda eforturilor considerabile de combatere a coruptiei. Nu se poate spune nici ca sectorul privat a luat un avant considerabil in ultimii ani, nici ca sectorul de stat a inregistrat performante notabile. Si nici ca oamenii obisnuiti o duc mai bine.

Ceea ce mi se pare destul de grav este faptul ca nu s-a gasit o modalitate prin care sa se eficientizeze statul, afacerile statului sa mearga mai bine. Or, asta dovedeste o slaba conceptie din partea noastra. Lipseste sau e foarte slaba viziunea! Daca te uiti pe saitul DIICOT ti se spune ca sunt 140.000 de dosare, mii de rechizitorii, zeci de mii arestati, inculpati, condamnati definitiv… Nu mi se pare in regula. Exista in tara asta reale probleme economice si de finantare care nu pot fi rezolvate doar prin institutii de forta precum DIICOT sau DNA. Iar daca nu se rezolva aceste chestiuni lucrurile se pot inrautatii, economic vorbind. A avea o conceptie nu inseamna sa faci neaparat apel la institutii de forta. In primul rand, cred, inseamna sa dai o explicatie fenomenului. Spre exemplu: de ce avem o asa mare evaziune fiscala? Apoi sa vezi care sunt solutiile, nu neaparat cele de forta. Nu intotdeauna lucrurile se rezolva prin forta, prin DIICOT si DNA! Execesul de zel al acestor institutii in zilele noastre s-ar putea sa nu fie neaparat de bun augur. Folosirea in exclusivitate a echerului s-ar putea sa nu duca la realizarea unor constructii geometrice in mod corect executate, ignorand total compasul. In felul asta nu se poate introduce dreptatea in societate. Sa dam un exemplu de ce inseamna sa ai o viziune. Interesant este ce spunea Vintila Bratianu (citez din Wikipedia):

„Vintilă Brătianu vedea demagogia politicienilor ca un pericol fatal pentru buna funcționare a societății și a statului, considerând că „dacă vorbele nu se adaptează la fapte, afacerile Statului nu prosperă și dacă afacerile nu prosperă, legile nu se respectă și oamenii nu mai știu unde le sunt nici capetele nici picioarele.”^[15]^{:p. 573}„

Interesant este ca nu a spus: „daca legile nu se respecta, afacerile Statului nu prospera”, ci a zis: „daca afacerile nu prospera, legile nu se respecta”!!! Si tot acolo spune:

„„Politica financiară dusă în perioada 1922—1926 a fost o politică de bună gospodărie a averii statului, de economisire a banului public, de cruțare a veniturilor contribuabililor, de îndrumare a economiei naționale, de sporire a producției, de organizare a aparatului fiscal, de consolidare a datoriei flotante, de fixare și înscriere definitivă în buget a datoriei publice a Statului și de plata lor regulată la scadență; de plata la zi a salariilor funcționarilor, de repunerea în funcțiune a mecanismului economic al statului, o politică de refacere, de construcție, și de întărire prin excedentele însemnate date de bugetele de la 1922—1926.

Această politică a dus la restabilirea creditului țării înăuntru și în afară. Nu cunosc o altă țară care să fi făcut un efort asemuitor, după un război crâncen ce a purtat, după o ocupație dușmană de aproape 2 ani și după o secătuire, ca aceea la care a fost supusă Țara Românească.

Și toate s-au făcut fără nici un împrumut din afară, ci numai prin mijloacele și suferințele noastre, grație unei politici de prevedere și patriotică, condusă de o minte luminată și o mână puternică, Vintilă Brătianu.^[57]^{:p. 459}”

—Dimitrie Gheorghiu, Politica financiară între 1922-1926” (subl. mea)

Asta spun si eu, deci „o politica financiara […] de cruțare a veniturilor contribuabililor, de îndrumare a economiei naționale, de sporire a producției, de organizare a aparatului fiscal„.

Vedeti ca se vorbeste de sporirea productiei? Vedeti ca spune: crutarea veniturilor contribuabililor? Si asta era dupa un razboi mondial, ocupatie straina. Acum nu-i nici razboi mondial, nici ocupatie straina – Doamne, fereste!! – dar nu se poate vorbi de asa ceva… In schimb noi punem unghiul drept societatii prin DIICOT si DNA in exclusivitate. Nu e in regula!! Iar acum politica de buna gospodarire a averii statului e doar realizarea excedentului bugatar, ca asa spune Tratatul de Guvernanta Fiscala printre altele… Si rezultatele se vad… Sau, mai bine zis, nu se vede in zilele noastre o politica de refacere, de constructie. Ceea ce e demn de remarcat e faptul ca Vintila Bratianu a venit cu o viziune pe care a pus-o in practica si care a dat rezultate economice concrete, notabile, capabile sa dezvolte aceasta tara.

„Vintilă Brătianu a apărat și susținut cu consecvență drepturile României, manifestând intransigență față orice formă de tranzacționare a acestor drepturi. Condamna politica de renunțări, pentru că o considera compromițătoare pentru viitorul țării. Celor care îi reproșau rigiditatea în aceste chestiuni le răspundea invariabil: „Dacă tatăl meu renunța în 1880 la Basarabia, puteam noi azi să mai revendicăm dreptul asupra acestui pământ și să-l realipim la patria-mamă?”^[76]^{:p. 637}

Vintilă Brătianu a fost preocupat de prezent, dar fără a scăpa din vedere viitorul. Nu accepta să rezolve o problemă a prezentului cu prețul sacrificării viitorului. Politica de păstrare în rezervă a terenurilor petroliere, refuzul de a concesiona bunurile și bogățiile statului străinilor, formarea personalului de conducere românesc la conducerea întreprinderilor, crearea unei industrii naționale, toate se bazau pe grija pentru a asigura un viitor durabil dezvoltării României.^[76]^{:p. 640}„

Iata ce inseamna un om cu viziune! Noi mai suntem preocupati astazi de „formarea personalului de conducere românesc la conducerea întreprinderilor, crearea unei industrii naționale”? Avem azi in vedere realizarea armoniei sociale si economice?

Lipsa unei viziuni bune asupra statului poate sa genereze, pe cale de consecinta logica, fenomenul coruptiei. Iar recursul la forta nu inseamna neaparat o viziune. Daca avem un stat in care un ministru isi promoveaza in functii importante prietenii de afaceri, in care un tanar, chiar capabil, ca sa progreseze in cariera, trebuie sa faca parte dintr-o gasca politica, altfel n-ar fi de incredere, si sa-l serveasca pe unul sau pe altul, persoane importante, desigur, impins fiind s-o faca chiar daca nu se respecta legea, ca totul, pana la urma, „se aranjeaza”, inseamna ca nu prea avem o viziune asupra modului in care trebuie sa functioneze statul, asupra felului in care sa putem eficientiza statul. La noi s-a tot vorbit de fenomene precum cederizare, pesederizare, pedelizare – or, toate acestea arata, in final, o slaba conceptie asupra statului, care, in definitiv, se reduce la impunerea puterii unor formatiuni politice asupra statului, ca sa-l spolieze in vederea satisfacerii indeosebi a unor clientele politice apropiate, bineinteles, partidului care e la Putere sau ca acestea sa obtina „contracte cu statul”. Or, la asta se si reduce scopul ajungerii la guvernare. Restul e „economie de piata” sau aplicarea „directivelor europene”. Daca asa stau lucrurile de ce ne mai miram de cazul acesta al Alinei Bica? Si nici n-ar trebui sa ne mai miram ca nu prea progresam din punct de vedere economic… Fenomenele de tipul cederizare, pesederizare, pedelizare arata inca o conceptie de tip totalitar despre stat care, desigur, nu se potriveste si nici nu se poate potrivi intr-o societate democratica. A ajuns celebru faptul ca atunci cand vine un partid la putere se schimba pana si portarul insitutiei. Este o conceptie de tipul „statul sunt eu”. Or, lucrurile acestea determina deficiente grave in functionarea statului si genereaza coruptie. Statul nu este al cuiva anume, proprietatea cuiva ca sa ai un drept deplin asupra lui si sa faci ce vrei fara sa dai socoteala nimanui. Aici nu vorbim de „mosia ta” iar statul nu e mosia cuiva. Din pacate inca se manifesta carente reale in ceea ce priveste conceptia despre stat in societatea noastra…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

noiembrie 26, 2014 Posted by Motanul Incaltat | Uncategorized | Alina Bica, Ana Maria Topoliceanu, ANRP, anticoruptie, Antonio Di Pietro, Atitudine, Atitudini, Basescu, coruptie, Crinuta Dumitrean, criza economica, Dean Thompson, DIICOT, Diverse, DNA, Dorin Cocos, economic, economie, Elena Udrea, Elena-Giorgiana Hosu, Europa, European Union, Exercitii de normalitate, Florin Catalin Toedorescu, Gheorghe Stelian, guvern, Italia, Laura Codruta Kovesi, Mafia, mafie, Mani Pulite, Marko Attila, nivel de trai, normalitate, oameni, Oana Vasilescu, Opinia mea, parerea mea, partide politice, PDL, PNL, politic, politica externa, Politica interna, Politice, România, Silvio Berlusconi, social, societate, stiri, SUA, Tiberiu Nitu, Traian Basescu, UE, United States, Uniunea Europeana, USA, Victor Ponta, Vintilă I.C. Brătianu, WordPress | Lasă un comentariu

Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

S-a vorbit mult mai putin despre Mircea Bica…

Codruța Kovesi și-a executat pe mai toți foștii colegi din instituțiile de forță. Au mai rămas cîțiva în picioare. Cine va urma?

Mircea Bica, soţul fostei şefe a DIICOT, pus sub control judiciar într-un caz de evaziune

About

Recent

Legături

Arhive

Blog Stats

Top articole

Top click-uri

Stiri Romania Libera

Stiri Mediafax

Stiri Evz

Meta

Site info