Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Alina Bica…

Inainte de a trece efectiv in subiect trebuie sa remarcam o stire aparuta nu cu mult timp in urma (15 octombrie 2014), dar care, cel putin asa mi s-a parut, a fost trecuta cu vederea zilele acestea, in analiza cazului Bica:

Romania Libera

Întâlnire Nițu-Thompson, la Parchetul General. Nițu: Investigarea marilor corupți, prioritate a PICCJ

Se arata ca:

„Procurorul general al României, Tiberiu Nițu, și Dean Thompson, Ataşat cu Afaceri al Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Bucureşti, s-au întâlnit, miercuri, la sediul  Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde au discutat pe tema investigatiilor marilor corupți.

Tiberiu-Mihail Nițu, referindu-se la priorităţile Ministerului Public, a arătat că activitatea de investigare a marii corupţii continuă să fie un domeniu prioritar al parchetului, după cum şi extinderea investigaţiilor la fenomenul sistemic al celorlalte acte de corupţie care afectează profund întreaga societate; a subliniat necesitatea abordării complexe a acestui fenomen, nu doar prin mijloace de drept penal, ci şi din perspectiva educării tuturor membrilor societăţii pentru a repudia actele de corupţie.

În acelaşi context, s-a vorbit despre abordarea în continuare cu prioritate a zonelor de criminalitate conexe corupţiei, cum sunt evaziunea fiscală, spălarea de bani ori conflictul de interese, dar şi despre necesitatea unui schimb de experienţă cu autorităţi judiciare din alte state privind gestionarea bunurilor indisponibilizate în cursul urmăririi penale. Totodată, s-au dezbătut unele probleme de actualitate privind cadrul legal al utilizării unor mijloace de investigaţie specifice cercetării infracţiunilor grave.

Reprezentanţii ambelor instituţii s-au referit şi la instrumentele cele mai potrivite pentru a asigura independenţa magistraţilor, precum şi la distanţa şi rezerva pe care aceştia trebuie să le menţină faţă de diversele forme de manifestare a opiniilor în spaţiul public.

S-a vorbit, de asemenea, despre activitatea desfăşurată în ultima perioadă în cadrul Ministerului Public privind combaterea oricăror forme de discriminare şi de extremism.

Atât Tiberiu-Mihail Nițu, cât şi  Dean Thompson şi-au reafirmat, în final, disponibilitatea de a continua cooperarea instituţională în domeniile de interes comun pentru activitatea judiciară.”

Acum sa trecem la cazul propriuzis:

Digi 24

Cine este Alina Bica, șefa DIICOT anchetată de DNA

Se arata ca:

Cine este şefa DIICOT, anchetată pentru abuz în serviciu într-un dosar ce vizează retrocedări ilegale? Alina Bica este de profesie procuror și conduce această instituție din mai 2013.

Alina Bica s-a născut la Făgăraş în 1974. Este absolventa Facultăţii de Drept la Sibiu, iar în 1996 a intrat în magistratură la Parchetul Sfântu Gheorghe. Trei ani mai târziu a fost avansată la Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov.

A ajuns la Bucureşti în 2002. Timp de un an a fost procuror la Parchetul Tribunalului Bucureşti, iar în 2003 a fost cooptată în echipa Parchetului General. Un an mai târziu a fost numită şef de birou la DIICOT.

Între 2009 şi 2012 a fost secretar de stat în Ministerul Justiţiei, făcând parte din comisia care a elaborat noile coduri. Printre cazurile instrumentate de procurorul Alina Bica se numără şi dosarul RAFO, încheiat prin condamnarea lui Marian Iancu la 12 ani de închisoare.

Recent, şefa DIICOT a apărut în scandalul fotografiilor de la Paris, în care apărea alături de Elena Udrea.”

Gandul

CSM a avizat pozitiv lista Ponta – Băsescu pentru şefia parchetelor. Câte voturi au obţinut Kovesi şi Niţu

Articol din 09.05.2013

Se arata ca:

„Secţia de procurori a CSM a decis să emită avize pozitive pentru Tiberiu Niţu propus procuror general, Codruţa Kovesi propusă pentru şefia DNA şi Alina Bica propusă pentru conducerea DIICOT. Cei trei au fost propuşi pentru aceste funcţii de către premierul Victor Ponta. Bogdan Licu, Codruţ Olaru şi Elena Hosu au primit şi ei avizul pozitiv al CSM.

Candidaturile fostului procuror general Kovesi, Codruţ Olaru şi Bogdan Licu au primit avizul CSM cu unanimitate de voturi. Tiberiu Niţu, Alina Bica şi Elena Hosu nu au primit toate voturile membrilor secţiei de procurori dar au primit majoritatea de voturi.

Secţia de procurori a CSM a audiat-o joi 9 mai pe Laura Codruţa Kovesi propusă de Victor Ponta pentru funcţia de procuror-şef al DNA. Kovesi a declarat că în calitate de şef al DNA va continua combaterea corupţiei şi că va propune în funcţiile de conducere din cadrul instituţiei procurori din cadrul direcţiei dar şi procurori din cadrul altor parchete. ”Confiscarea extinsă poate reprezenta o pedeapsă mai eficientă decât o sentinţă clasică în unele cazuri”, a mai declarat Kovesi. CSM le-a audit şi pe Alina Bica propusă pentru conducerea DIICOT şi pe Elena Hosu pentru funcţia de adjunct al DIICOT. Cele două au avut prestaţii slabe şi neconvingătoare. La fel de negoving[tor a fost şi Tiberiu Niţu.

Kovesi propune aplicare mai dură a confiscării extinse

Laura Codruţa Kovesi a fost audiată timp de o oră de secţia de procurori a CSM. Una dintre propunerile pe care a insistat Kovesi a fost confiscarea exstinsă a averilor nejustificate. În opinia fostului procuror general averile persoanelor cercetate pentru infracţiuni ar trebui conficate mai uşor.

”În practică vedem că un inculpat are o avere ce depăşeste mult veniturile sale. Cred că trebuie să aplică prevederile legate de conficarea extinsă. Confiscarea extinsă poate reprezenta o pedeapsă mai eficientă decât o sentinţă clasică în unele cazuri”, a declarat Kovesi. Fostul procuror susţine că la DNA ar trebui să existe o structură specializată care să realizeze şi investigaţii asupra averilor nejustificate.

În proiectul de management prezentat la CSM, Kovesi a precizat că este împotriva comisiilor parlamentare de anchetă a procurorilor. O astfel de comisia a fost constituită recent de senatorul PNL, Sorin Roşca Stănescu pentru anchetarea procurorilor care investighează dosarul Bîrsan. „Printre priorităţile exercitării mandatului de procuror şef va fi respingerea oricăror intenţii sau acţiuni care pot aduce atingere statutului constituţional al procurorilor sau care vizează discreditarea ori intimidarea acestei categorii profesionale. În acelaşi sens am acţionat şi din calitatea de procuror general. Am să continui să resping solicitările comisiilor parlamentare de audiere a unor procurori în legătură cu anchetele pe care le efectuează şi am să solicit intervenţia Consiliului Superior al Magistraturii pentru apărarea reputaţiei profesionale a procurorilor la adresa cărora se vor face afirmaţii defăimătoare de către unii reprezentanţi ai legislativului sau executivului”, arată Kovesi, în proiectul de management.

Kovesi a mai precizat că va propune pentru funcţiile de conducere din DNA procurori din cadrul instituţiei dar şi procurori din alte parchete. ” Nu aş putea să spun că cinci vor fi din DNA, şi patru din altă parte. A fost propus ca adjunct domnul Călin Nistor. Domnul ministru m-a sunat şi nu am avut nici o obiecţie. Rămâne probleme celor care au două mandate şi care nu mai pot ocupa aceeaşi funcţie. Voi face propuneri pe criterii de competenţă şi procurori care au experienţă pe anticorupţie”, a declarat Kovesi

Alina Bica vrea poliţia judiciară la Ministerul Public

Alina Bica a fost şi ea audiată de secţia de procurori a CSM. Alina Bica şi-a prezentat proiectul de management. Alina Bica a susţinut şi ea ca poliţia judiciară trebuie trecută înn subordinea MInisterului Public. Alina Bica a criticat faptul că în dosarele DIICOT s-au pus măsuri asiguratorii pe un procent destul de mic din totalul prejudiciilor constate în dosarele investigate de acestă instituţie.

Potrivit proiectului său de management, Bica doreşte controale lunare la serviciile teritoriale ale DIICOT şi crearea unui sistem informatic datorită căruia să se evite cercetarea unor persoane pentru aceleaşi infracţiuni de către mai multe structuri ale Ministerului Public.
Controalele, menţionează ea, vor fi făcute pentru a se constata „aspecte legale de realizare a unui act de urmărire penală transparent, cu respectarea celor mai înalte exigenţe profesionale şi a principiului celerităţii”.

Tot pentru eficientizarea activităţii procurorilor DIICOT din teritoriu, Bica propune analizarea cauzelor „în funcţie de vechimea şi complexitatea acestora, pentru a se evita pericolul împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale”.
În acelaşi context, Bica vea să fie întocmite „informări vizând aspecte ce ţin de interpretarea şi aplicarea unitară a legii, inclusiv aspecte relaţionate sectorului judiciar”.

În proiectul său de management mai figurează şi „creionarea şi implementarea, sub coordonarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a unui sistem informatic care să permită evitarea situaţiilor în care o persoană fizică/juridică este cercetată pentru săvârşirea aceloraşi infracţiuni de mai multe structuri ale Ministerului Public”, inclusiv în cadrul DIICOT.

 

Elena Hosu: ”Confiscarea extinsă se aplică cu timiditate

Elena Hosu propusă pentru funcţia de adjunct al DIICOT a fost audiată de secţia de procurori. Elena Hosu a avut o prestaţie destul de ştearsă în faţa CSM. La întrebările adresa de membrii comisie Hosu a răspuns cu fraze generaliste. În proiectul ei de management a prezentat o serie de obiective dar fără a contura clar şi soluţii.

Vorbind de confiscarea extinsă Elena Hosu a declarat că deşi legea este în vigoare ea nu se aplică.
”Confiscarea extinsă se aplică cu timiditate. Există un singur caz al DNA în care a fost aplicată confiscarea extinsă. Procurorii DIICOT ştiu să aplice măsuri asiguratorii. Cred că trebuie să lucrăm pe aplicarea de măsuri asiguratorii la infracţiunile de trafic de persoane, trafic de droguri”

Elena Hosu arată în proiectul de management că unul dintre obiectivele sale strategice este o practică judiciară unitară, tot ea dorind crearea unei structuri de poliţie judiciară proprie, similară DNA.

„Obiectivul permanent îl reprezintă combaterea criminalităţii organizate şi a terorismului, apărarea ordinii de drept, a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor în condiţii de credibilitate şi corectitudine, cu respectarea dispoziţiilor legii interne şi a Convenţiei Europene privind Drepturile Omului, semnată la Roma, ca prim instrument de drept internaţional care apără individul în faţa statului, precum şi cu respectarea jurisprudenţei Curţii Europene”, a scris Hosu în proiect.

DESFĂŞURAREA AUDIERILOR LIVE TEXT

UPDATE 17:00 Robert Cazanciuc: Aţi vorbit de integritatea profesională. La v-aţi gândit exact?

Hosu: Este important ca noi ca şi colegi să ne cunoaştem problemele. Aşa putem evita problemele de integritate profesională

Audierea s-a încheiat

UPDATE 16:52 Florentina Gavadia: Ce măsuri aţi lua pentru aplicarea confiscării extinse?

Elena Hosu: ”Confiscarea extinsă se aplică cu timiditate. Există un singur caz al DNA în care a fost aplicată confiscarea extinsă. Procurorii DIICOT ştiu să aplice măsuri asiguratorii. Cred că trebuie să lucrăm pe aplicarea de măsuri asiguratorii la infracţiunile de trafic de persoane, trafic de droguri”

UPDATE 16:25 Elena Hosu: ”Procurorii din DIICOT sunt specializaţi ştiu să simtă infracţiunea gravă. Crima organizată este precum o companie foarte specializată. Infractorii se specializează şi noi trebuie să ne specializăm”

UPDATE 16:13 Elena Hosu: ”Prezentarea materialului de urmărire penală se face uneori şi pe holurile instituţiei. Acestă situaţie trebuie îndreptată prin transferarea de sedii poate de la RAPPS”

UPDATE 16:10 Elena Hosu: ”Un procuror DIICOT solutioneaza anual 40 de cauze cu o medie de 4 rechizitorii. O disfuncţie a DIICOT ar fi interpretarea nunitară a competenţei în special în relaţie cu DNA. O rezolvare ar fi o aplicaţie de tip excris cu circuit închis”

UPATE 16:03 A început audierea Elenei Georgiana Hossu. Robert Cazanciuc: ”Vă propun acum un om de echipă şi vă rog să îi acordaţi încrederea dvs. Este un om loial structurii DIICOT”

Alina Bica vrea poliţia judiciară la Ministerul Public

Alina Bica a fost şi ea audiată de secţia de procurori a CSM. Alina Bica şi-a prezentat proiectul de management. Alina Bica a susţinut şi ea ca poliţia judiciară trebuie trecută înn subordinea MInisterului Public. Alina Bica a criticat faptul că în dosarele DIICOT s-au pus măsuri asiguratorii pe un procent destul de mic din totalul prejudiciilor constate în dosarele investigate de acestă instituţie.

Potrivit proiectului său de management, Bica doreşte controale lunare la serviciile teritoriale ale DIICOT şi crearea unui sistem informatic datorită căruia să se evite cercetarea unor persoane pentru aceleaşi infracţiuni de către mai multe structuri ale Ministerului Public.

Controalele, menţionează ea, vor fi făcute pentru a se constata „aspecte legale de realizare a unui act de urmărire penală transparent, cu respectarea celor mai înalte exigenţe profesionale şi a principiului celerităţii”.

Tot pentru eficientizarea activităţii procurorilor DIICOT din teritoriu, Bica propune analizarea cauzelor „în funcţie de vechimea şi complexitatea acestora, pentru a se evita pericolul împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale”.

În acelaşi context, Bica vea să fie întocmite „informări vizând aspecte ce ţin de interpretarea şi aplicarea unitară a legii, inclusiv aspecte relaţionate sectorului judiciar”.

În proiectul său de management mai figurează şi „creionarea şi implementarea, sub coordonarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a unui sistem informatic care să permită evitarea situaţiilor în care o persoană fizică/juridică este cercetată pentru săvârşirea aceloraşi infracţiuni de mai multe structuri ale Ministerului Public”, inclusiv în cadrul DIICOT.

UPDATE 15:34 Audiera Alinei Bica s-a încheiat. Urmează audierea Elenei Georgiana Hossu propusă pentru funcţia de adjunct al DIICOT

UPDATE 15:03 Alina Bica: ”La acest moment folosirea investigatorului sub acoperire este prevăzută în patru legi distincte. Trebuie să avem o reglementare unitară. ”

UPDATE 14:43 Alina Bica şi-a încheiat prezentare. Oana Hăineală: La Ministerul Justiţiei aţi avut delegată atribuţia de a viza spre legalitate documentele. Dacă într-o situaţie ipotetică există un dosar în care un act pe care l-aţi vizat spre legalitate apare în acest dosar care este de competenţa DIICOT ce veţi face în calitate de şef al acestei instituţii?

Alina Bica: ”Voi informa procurorul general. Îmi voi prezenta punctul de vedere şi voi solicita ca dosarul să fie investigat de altcineva”

UPDATE 14:31 Alina Bica: ”Anul trecut în dosarele DIICOT s-au constat prejudicii totale de 77 mililioane euro. Însă au fost instituite măsuri asiguratorii în valoare de peste 20 milioane euro. Mi se pare un picuţ cam puţin”

UPDATE 14:18 Alina Bica: ”Idea de poliţie judiciară trebuie să fie tratată ca politică de major interes pentru Ministerul Public. Un prim pas ar fi ca DIICOT să preia poliţia judiciară. Un al doilea pas ar fi ca Ministerul Public să preia în întregime poliţia judiciară. Eu sunt fan în ceea ce face DNA în privinţa poliţiei judiciare”

UPDATE 14:06 A început audierea Alinei Bica propusă pentru conducerea DIICOT.

Tot astăzi vor fi audiate şi Alina Bica propusă pentru conducerea DIICOT şi Elena Georgiana Hossu ca adjunct al acesteia. Audierile sunt transmise în direct pe site-ul CSM. Secţia de procurori va anunţa astăzi rezultatul procedurii. CSM poate emite aviz pozitiv sau negativ pentru ficare candidat. Avizul CSM este unul consultativ. În final decizia aprţine preşedintelui Traian Băsescu.

Kovesi propune aplicare mai dură a confiscării extinse

Laura Codruţa Kovesi a fost audiată timp de o oră de secţia de procurori a CSM. Una dintre propunerile pe care a insistat Kovesi a fost confiscarea exstinsă a averilor nejustificate. În opinia fostului procuror general averile persoanelor cercetate pentru infracţiuni ar trebui conficate mai uşor.

”În practică vedem că un inculpat are o avere ce depăşeste mult veniturile sale. Cred că trebuie să aplică prevederile legate de conficarea extinsă. Confiscarea extinsă poate reprezenta o pedeapsă mai eficientă decât o sentinţă clasică în unele cazuri”, a declarat Kovesi. Fostul procuror susţine că la DNA ar trebui să existe o structură specializată care să realizeze şi investigaţii asupra averilor nejustificate.

În proiectul de management prezentat la CSM, Kovesi a precizat că este împotriva comisiilor parlamentare de anchetă a procurorilor. O astfel de comisia a fost constituită recent de senatorul PNL, Sorin Roşca Stănescu pentru anchetarea procurorilor care investighează dosarul Bîrsan. „Printre priorităţile exercitării mandatului de procuror şef va fi respingerea oricăror intenţii sau acţiuni care pot aduce atingere statutului constituţional al procurorilor sau care vizează discreditarea ori intimidarea acestei categorii profesionale. În acelaşi sens am acţionat şi din calitatea de procuror general. Am să continui să resping solicitările comisiilor parlamentare de audiere a unor procurori în legătură cu anchetele pe care le efectuează şi am să solicit intervenţia Consiliului Superior al Magistraturii pentru apărarea reputaţiei profesionale a procurorilor la adresa cărora se vor face afirmaţii defăimătoare de către unii reprezentanţi ai legislativului sau executivului”, arată Kovesi, în proiectul de management.

Kovesi a mai precizat că va propune pentru funcţiile de conducere din DNA procurori din cadrul instituţiei dar şi procurori din alte parchete. ” Nu aş putea să spun că cinci vor fi din DNA, şi patru din altă parte. A fost propus ca adjunct domnul Călin Nistor. Domnul ministru m-a sunat şi nu am avut nici o obiecţie. Rămâne probleme celor care au două mandate şi care nu mai pot ocupa aceeaşi funcţie. Voi face propuneri pe criterii de competenţă şi procurori care au experienţă pe anticorupţie”, a declarat Kovesi

VEZI MAI JOS DESFĂŞURAREA AUDIERII ÎN FORMAT LIVE TEXT

UPDATE 10:46 Audierea Laurei Codruţa Kovesi s-a încheiat.

UPDATE 10:44 Cazanciuc: MCV înseamnă un parteneriat bazat pe încredere. Ce putem face pentru a consolida încrederea partenerilor externi?

Kovesi: Din perspectiva Ministerului Public, activitatea sa a fost apreciată pozitiv. Deşi colegii de la Reprezentanţa Permanentă din Bruxelles fac eforturi diplomatice, lucrurile trebuie rezolvate din interior. În privinţa Ministerului Public obiectivele sunt destul de clare şi uşor de atins. Trebuie însă un dialog între instituţii.

UPDATE 10:41 Ministrul Justiţiei: Ce instrumente are la îndemâna procurorul şef al DNA pentru consolidare independenţei procurorilor?

Kovesi: Foarte multe instrumente nu ai. Îmi aduc aminte că în urmă cu câţiva ani a existat o propunere de modificare a statutului. Am consultat procurorii şi am am transmis un punct de vedere legislativului. Există această discuţie privin modificarea stautului procurorului. Voi acţiona în acelaşi sens adică voi trimite puncte de vedere motivate şi cu practică europeană

UPDATE 10:36 Hach: Cunoaşteţi problema celor 90 de procurori care au semnat o petiţie în care criticau procedura de numire. Cum veţi gestiona acestă problemă?

Kovesi: Acea petiţie nu mă viza pe mine direct. Nu cred că procurorii DNA au o problemă cu mine. Acea petiţie viza pe altcineva. Sunt sigur că nu este o atmosferă ostilă faţă de mine. Am discutat cu mulţi dintre colegii din DNA. Eu mereu am avut o colaborare bună cu procurorii din DNA.

UPDATE 10:35 Elena Hach: Cum vedeţi înfiinţarea unor posturi de consilier de integritate în cadrul parchetelor?

Kovesi: Nu ştiu ce atribuţii ar avea. Dacă activitatea sa nu se suprapune cu cea a CSM nu am nimic împotrivă

UPDATE 10:31 Elena Hach: Ce strategie veţi aborda pentru combaterea faptelor de corupţie în sistemul judiciar şi dacă veţi aplica standarde de integritate?

Kovesi: Combaterea corupţiei în rândul Justiţiei va rămâne o prioritae. Am observat însă că multe din dosarele de corupţie cu magistraţi au plecat de denunţuri. Trebuie să păstrăm ce s-a făcut bun. Cred că au fost situaţii de încălcare a codului deontologic chiar şi la DNA şi a fost sesizat CSM şi s-a intervenit. Cred că experienţa procurorilor DNA pe aceste infracţiuni poate asigura un trend crescător pentru investigarea acestor infracţiuni.

UPDATE 10:30 Florentina Gavadia: Sunteţi pentru extinderea sau restrîngerea birourilor teritoriale ale DNA?

Kovesi: Nu cred că se impune o restrângere a birourilor teritporiale. Poate extinderea şi înfiinţarea de birouri în zonele unde există corupţie sistemică.

UPDATE 10:27 Kovesi: ”Cred că este important ca procurorii DNA să aibe contacte cu ceilalţi procurori. Experienţa de procuror DNA poate fi utilă pentru restul procurorilor. Această experienţă poate fi diseminată prin intermediul stagiilor de formare. Sper ca şi colegii din DNA să găsească timp pentru aceste activităţi”

UPDATE 10:24 Kovesi a arătat că DIICOT şi DNA au colaborat eficient în ultimii ani. Fostul procuror general a făcut aluzie la cazul Voicu unde instanţa dispus o condamnare de 7 ani de închisoare. ”Acest dosar a pornit de la DIICOT şi a fost declinat la DNA”, a precizat Kovesi

UPDATE 10:23 Kovesi: ”Iniţial, la preluarea mandatului de procuror general, DNA funcţiona cu 140 si ceva de posturi, acum are 175 de posturi. Din punct de vedere al numărului de dosare, numărul de procurori prevăzuţi acum în schema poate fi suficient”

UPDATE 10:14 Hăineală: Aţi spus că veţi include în echipa de conducere procurori DNA dar şi procurori din alte structuri, care va fi ponderea?

Kovesi: Nu aş putea să spun că cinci vor fi din DNA, şi patru din altă parte. A fost propus ca adjunct domnul Călin Nistor. Domnul ministru m-a sunat şi nu am avut nici o obiecţie. Rămâne problema celor care au două mandate şi care nu mai pot ocupa aceeaşi funcţie. Voi face propuneri pe criterii de competenţă şi procurori care au experienţă pe anticorupţie.

UPDATE 10:06 Hăineală: Veţi face parte din comisia de evealuare ce greutate va avea celeritatea în acordarea calificativelor pentru procurori?

Kovesi: Trebuie făcută o evaluare în parte. Nota pentru celeritate va conta în funcţie de modul în care au fost dispuse actele de urmărire penală şi timpul în care au fost dispuse. În calitate de procuror general am văzut dosare înregistrare de un an jumătate care au fost declinate în repetate rânduri dar exista o justificare formală. Voi face o analiză pe dosarele vechi, această noţiune este definită de CSM un an de la înregistrare şi şase luni de la începerea urmăririi penale.

UPDATE 10:03 Oana Hăineală: Cum vedeţi procentul de achitări de 10% înregistrat de DNA, este o vulnerabiulitate sau un punct tare?

Kovesi: Dăcă ne raportăm la media europeană atunci putem spune că este un procent bun. Din practică însă vedem că acest procent de achitări au venit din desele modificări ale legislaţiei. Trebuie să vedem dacă aceste achitări sunt imputabile procurorilor. Eu nu aş putea spune că este un procent îngrijorător

UPDATE 10:02 Fostul procuror general susţine că va avea o colaborare foarte bună cu echipa propusă pentru conducerea Parchetului General. Kovesi şi-a încheiat prezentarea. Urmează întrebările membrilor secţiei de procurori a CSM

UPDATE 9:58 Kovesi: ”Trebuie să avem o comunicare cu publicul şi menţinerea imagini de instituţie echidistantă. Voi pune în practică aceeaşi procedură pe care am aplicat-o la Parchetul General. Parchetul General a fost dat în judecată dar am câştigat toate aceste procese.”

UPDATE 9:57 Kovesi spune că va propune pe funcţiile de şefi de secţie din cadrul DNA şi pentru cele de şef de serviciu din cadrul DNA procurori care lucrează în această structură.

UPDATE 9:55 Fostul procuror general susţine că va continua să apare independenţa procurorilor. ”Am apărat independenţa şi reputaţia procurorilor DNA şi când eram procuror general. Am să o fac şi acum ca şef al DNA. Spre ca împreună cu CSM şi ministrul Justiţiei să reuşim să păstrăm actualul statut al procurorului adică acela de magistrat”, a declarat Kovesi.

UPDATE 9:50 Kovesi susţine că activitatea DNA poate fi îmbunătăţită şi prin aplicarea prevederilor legate de confiscarea extinsă. ”În practică vedem că un inculpat are o avere ce depăşeste mult veniturile sale. Cred că trebuie să aplică prevederile legate de conficarea extinsă. Confiscarea extinsă poate reprezenta o pedeapsă mai eficientă decât o sentinţă clasică în unele cazuri”, a declarat Kovesi. Fostul procuror susţine că la DNA ar trebui să existe o structură specializată care să realizeze şi investigaţii asupra averilor nejustificate.

UPDATE 9:43 Kovesi: ”Activitatea DNA trebuie dezvoltată asimilând practica judiciară existentă. Prioritatea organelor judiciare trebuie să fie identificarea corupţiei sistemice şi nu numai cazurilor punctuale. DNA trebuie să participe la elborarea strategiilor locale dar şi la implementarea acestor strategii”

UPDATE 9:39 Laura Codruţa Kovesi şi-a început prezentarea proiectului de management. Fostul procuror general susţine că în calitate de şef al DNA va încerca să optimizeze activitatea DNA. Puteţi consulta proiectul de management al lui Kovesi aici

În cadrul şedinţei secţiei de procurori a CSM de miercuri, 8 mai, au fost audiaţi Tiberiu NIţu, propus pentru funcţia de procuror general, Bogdan Licu şi Codruţ Olaru pentru funcţiile de adjunct.

Kovesi este singurul procuror general care a condus Parchetul General timp de două mandate. În ultimele rapoarte pe Justiţie ale Comisiei Europene activitatea Parchetului General a fost lăudată.

Nominalizarea lui Kovesi nu a fost însă lipsită de controverse. Procurorii DNA au semnat un protest susţinând punctul de vedere al fostului şef al DNA, Daniel Morar, care a declarat că pentru conducerea DNA trebuia organizat un concurs. Mai multe voci din DNA susţin că parchetul anticorupţie trebuie condus de un procuror care a lucrat în acestă structură. De altfel, şi Daniel Morar a declarat public că Laura Codruţa Kovesi nu este potrivită pentru a conduce DNA pentru că nu are expertiză pe anticorupţie.

Fostul procuror general s-a înscris în concursul organizat de Mona Pivniceru anul trecut, dar s-a retras. Ulterior, Kovesi  a fost delegată la MAE, care, la rândul său, a admis solicitarea Ministerului Justiţiei de a o numi ministru-consilier, Înalt Reprezentant al Ministerului Justiţiei pentru relaţia cu Comisia Europeană pe aspectele referitoare la îndeplinirea condiţionalităţilor stabilite în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) privind reforma sistemului judiciar şi lupta anticorupţie în cadrul Reprezentanţei Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană.

Nominalizarea Codruţei Kovesi a stârnit tensiuni şi în cadrul USL. Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat nu susţine nominalizarea fostului procuror general la DNA.

De altfel, PNL şi Crin Antonescu au avut luări de poziţii adverse faţă de Kovesi în timpul referendumului de anul trecut. Liderul PNL a atacat-o pe Kovesi pe tema anchetelor penale legate de fraudele la referendum. Mai mult, fostul ministrul PNL al apărării, Corneliu Dobriţoiu, a fost şi cel care a făcut publică informaţia că Laura Codruţa Kovesi a primit gradul de colonel deşi nu făcuse stagiul militar. Kovesi a explicat atunci că a primit acest grad de la MApN pe când ministru era Gabriel Oprea, dar nu a fost înştiinţată şi nici nu a fost de acord cu acest grad militar.

Potrivit CV-ului oficial, Kovesi a început activitatea în magistratură la Parchetul Judecătoriei Sibiu în 1995. După cinci ani, în 2000, a devenit procuror şef al Biroului de Combatere a Corupţiei şi Criminalităţii Organizate din cadrul Parchetului Tribunalului Sibiu. În 2006, a ajuns procuror şef al DIICOT Sibiu poziţie de pe care a fost numită procuror general. În 2011, Kovesi a fost decorată de preşedintele Franţei cu „Ordinul Naţional al Meritului”

Alina Bica, propusă la şefia DIICOT, în stenograme cu Blejnar

Propusă acum la şefia DIICOT, Alina Bica a fost secretar de stat în perioada mandatelor deţinute la Ministerul Justiţiei de Cătălin Predoiu, care a reuşit să obţină succesiv rapoarte pozitive privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare, impus de Comisia Europeană.

După ce Guvernul condus de Răzvan Mihai Ungureanu a fost demis în urma unei moţiuni de cenzură în luna mai, Alina Bica, procuror DIICOT, a fost numită consilier al procurorului şef al acestei direcţii, Codruţ Olaru.

Alina Bica a intrat în magistratură în 1996 la Parchetul Judecătoriei Sfântu-Gheorghe. În 2003 a avansat la Parchetul General, iar din 2004 a activat în cadrul DIICOT.

Numele Alinei Bica apare în dosarul lui Sorin Blejnar. Alina Bica a fost interceptată în timp ce discuta cu fostul şef al ANAF despre diverse posturi din cadrul agenţiei.  În 2010, Alina Bica era la Ministerul Justiţiei, iar Sorin Blejnar era şeful ANAF. Cei doi au fost interceptaţi în timp ce discutau despre promovarea unei cunoştinţe a Alinei Bica într-o funcţie la ANAF.

Georgiana Elena Hosu este propusă pentru funcţia de adjunct al DIICOT. În acest moment, Georgiana Hosu este şef de serviciu în cadrul DIICOT. În declaraţia de avere spune că deţine două maşini, credite de 35.000 euro. Procuroarea Hosu a fost cea care l-a anchetat pe omul de afaceri israelian Sorin Shmuel Beraru, pentru fraudarea societăţii CICO cu 3,65 milioane de dolari.

În 2011, Georgiana Hosu a fost evidenţiată de procurorul general Kovesi pentru merite deosebite. În 2005, Georgiana Hosu ar fi fost cercetată de Parchetul General pentru favorizarea infractorului, potrivit informaţiilor din presă. În acest caz Georgiana Hosu a dispus neîceperea urmăririi penale faţă de afceristul Ştefan Riza care iniţial fusese acuzat că a prejudiciat statul cu 8 milioane de dolari. Hosu nu a fost trimisă în judecată în acest dosar.”(subl. mea)

S-a pus problema cum de nu a informat SRI (sau daca a informat) pe primul ministru si pe Presedinte. Dar din articolul de mai sus rezulta ca nici la CSM nu se prea stia de afacerea prin care statul a fost pagubit si in care era implicata Alina Bica (sau se stia?!!)… In acest sens iata ce intrebari pune Ion Cristoiu pe blogul sau:

Gîndul de sîmbătă seara
Scandalul Alina Bica – Răfuială mafiotă sau răfuială pentru putere?!

Se arata ca:

„Înalta Curte a decis, chiar dacă nu definitiv, arestarea preventivă a Alinei Bica, fosta șefă a DIICOT, egală în funcție cu cealaltă persoană feminină din conducerea Ministerului Public, distinsa Laura Codruța Kovesi.

Cînd a avut loc Operațiunea Înhățarea Alinei Bica de pe stradă de către colega și concurenta ei Laura Kovesi (mă întreb, pe Laura Kovesi cine o s-o aresteze în plin trafic?), am avut îndoieli privind vinovăția Alinei Bica.
Și nu pentru că aș fi un fan al distinsei, pe care n-am  văzut-o în viața mea, nici măcar la televizor, și cu atît mai puțin al Elenei Udrea, a cărei candidatură, prin înlăturarea lui Cristian Diaconescu, am combătut-o cît mi s-a dat voie la posturile finanțate de lidera  PMP, ci pentru că mi-era greu să cred că șefa DIICOT, Direcție angajată în lupta împotriva corupției, putea fi suspectată de corupție!

Documentele publicate de presă după ce au  fost date, ca de obicei, de către DNA, cea mai bună televiziune de știri din România, m-au convins că da, într-adevăr, Alina Bica a fost implicată într-o afacere de corupție.

Asta nu mă face să dau înapoi nici măcar cu o virgulă de la teza, formulată joi seara, pe cristoiublog.ro, că e vorba de o răfuială dacă nu mafiotă, atunci o răfuială pentru putere în perspectiva plecării lui Traian Băsescu de la Cotroceni.

Da, Alina Bica, a fost implicată într-o afacere de corupție. Din acest punct de vedere, acțiunea DNA e corectă.
Numai că acest adevăr nu mă oprește să nu-mi pun anumite întrebări, formulate în numele tezei că Lupta împotriva corupției nu trebuie să justifice eforturile SRI de a pune stăpînire pe România.

Le voi pune conștient că nimeni din presă nu le va lua în seamă, pentru că toți patronii și toți redactorii șefi, acționari la firme, se tem ca de dracu de DNA, care te poate sălta în orice moment sub pretextul că ai comis cine știe ce faptă de corupție. Rămîn uluit, după experiența din comunism, că oameni în toată firea, unii chiar lideri de opinie, cînd vorbim la telefon, încep să înalțe brusc elogii SRI, mai ceva ca pe vremea Securității.

Iată întrebările:

  1. Afacerea de corupție s-a terminat în prima parte a lui 2011. Cînd Alina Bica a fost nominalizată ca șefă a DIICOT, altfel spus, la șefia unei Unități de luptă împotriva corupției mai importante chiar decît DNA, SRI știa de acest Dosar? Dacă nu știa, atunci de ce mai consumă bani de la Buget SRI? Dacă știa, de ce nu i-a spus lui Traian Băsescu? Dacă știa și i-a spus, de ce a mai propus-o Traian Băsescu?

  2. DNA susține că acțiunea împotriva Alinei Bica a început în 15 octombrie 2014, la 3 ani de la petrecerea afacerii, în urma unei autosesizări. Laura Kovesi ne crede proști? Dacă ar fi să credem basmele ei, brusc, pe 15 octombrie 2014, DNA s-a trezit din somn și a zis: Ei drăcie, șefa DIICOT a fost implicată acum trei ani într-o afacere de corupție! Hai s-o arestăm!.

  3. Pe 30 octombrie 2014, un site suspect publică fotografii cu Alina Bica la Paris, în februarie 2014, împreună cu Elena Udrea. Alături de un text imbecil, scris cu bocanci de ofițer, sunt reproduse două facturi de cazare: una a Alinei Bica, obținută de la hotel la cîteva zile după ședere, și alta, a Elenei Udrea, obținută abia în septembrie 2014. Sunt de acord că Alina Bica n-avea ce căuta la Paris împreună cu Elena Udrea, mai ales că acum știm despre implicarea lui Dorin Cocoș în afacerea din 2011. Numai că publicarea acestor documente n-are nici o legătură cu nevoia de transparență. Ar fi fost normal, ba chiar obligatoriu, ca autorii filajului și ai luării documentelor, să de dea publicității pozele încă din februarie 2014. Dacă Alina Bica e personajul corupt de acum, opinia publică din România ar fi trebuit avertizată încă din februarie 2014, astfel încît Alina Bica să nu mai rămînă o zi în fruntea DIICOT. Mai mult, fotografiile și documentele trebuiau asumate de cineva și nu așa cum s-a întîmplat, date pe un site care a dispărut la cîteva ore după. Ce să credem? Că fotografiile și documentele de la Paris au fost păstrate de autori pentru șantajarea Alinei Bica. Publicarea a fost semnalul că trebuie să cedeze. Și dacă n-a cedat, iat-o ridicată de pe stradă.

  4. Traian Băsescu s-a angajat în fața românilor, în 31 octombrie 2014, că va dezlega misterul Operațiunii site-ul misterios. Au trecut de atunci mai mult de două săptămîni. Traian Băsescu n-a mai suflat o vorbă despre asta. Arestarea Alinei Bica a fost un șah pentru a nu-și respecta angajamentul? Eu cred că într-o țară democratică, europeană, arestarea șefei DIICOT de către șefa DNA nu trebuie să blocheze procesul de aflare a Adevărului în cazul Paris. Cu atît mai mult cu cît evenimentele din februarie 2014 n-au nici o legătură cu afacerea din martie 2011. Sau te pomenești că Alina Bica a cheltuit la Paris banii obținuți în martie 2011?

  5. Și ultima întrebare, ivită și din semnalul dat românilor de Traian Băsescu în 31 octombrie 2014, cînd a vorbit de absența controlului democratic asupra Serviciilor noastre secrete, tot mai puternice pe zi ce trece: Justifică lupta împotriva corupției Operațiuni amintind de cele făcute de răposata Securitate în numele luptei împotriva dușmanului de clasă?!”

Dar sa vedem mai departe…

Digi 24

Relația dintre Alina Bica, Gheorghe Stelian, Elena Udrea și Dorin Cocoș

Se arata ca:

Alina Bica nu e singura inculpată în dosarul retrocedării încheiate cu păgubirea statului român, așa cum acuză procurorii. Complici i-ar fi fost înalţi oficiali, dar şi oameni de afaceri cunoscuţi. Dorin Cocoş, de exemplu, ar fi primit 10 milioane de euro pentru sprijinul acordat omului de afaceri Gheorghe Stelian pentru a obţine despăgubirile ANRP. În dosar apare şi numele Elenei Udrea.

Alături de Alina Bica, din comisia care a aprobat despăgubirea incriminată au făcut parte încă opt persoane, printre care şi parlamentarii Cătălin Florin Teodorescu şi Marko Attila. Toţi au fost de acord ca statul să achite suma cerută de omul de afaceri Gheorghe Stelian. Chiar dacă, susţin procurorii, ar fi constatat că raportul de evaluare era măsluit. Valoarea terenului din Zona Plumbuita ar fi fost umflată cu echivalentul a peste 62 de milioane de euro. Banii primiţi de la stat au fost împărţiţi de Stelian Gheorghe cu alţi trei oameni de afaceri.

Pentru că ar fi închis ochii la ilegalităţi, Alina Bica ar fi primit un teren la Snagov, spun procurorii.

Cel care a avut cel mai mult de câştigat din această afacere pare să fie Stelian Gheorghe – un milionar fără notorietate, apropiat de Elena Udrea şi de Dorin Cocoş. În ultimii ani a făcut afaceri foarte profitabile cu terenuri în zone scumpe ale capitalei. Reţeta simplă: cumpăra titluri de proprietate pe un preţ de nimic, câştiga terenurile în instanţă şi vindea apoi aceleaşi terenuri la preţuri de cel puţin zece ori mai mari. Nimeni nu ştie însă cum a făcut primii bani.

În urmă cu o lună, presa tabloidă publica fotografii de la o presupusă întâlnire de taină a apropiaţilor omului de afaceri Dorin Cocoş. Stelian Gheorghe ar fi discutat atunci arestarea acestuia, în dosarul Microsoft, cu milionarul Remus Truică, fostul tenisman Dinu Pescariu, fostul secretar general al Guvernului Eugen Bejinariu şi un alt milionar, Dorin Mateiu. Iar pe lângă relaţia de amiciţie cu Elena Udrea şi Dorin Cocoş, Stelian Gheorghe avea cu aceştia şi o lucrativă relaţie de afaceri. Stelian Gheorghe a fost vânzătorul terenului din Floreasca pentru care Elena Udrea a luat creditul de 3,3 milioane de euro. S-a plâns însă presei că afacerea i-a produs insomnii.

Să vă spun de ce nu dorm. Pentru că eu trebuie să achit acest credit până la sfârşitul acestui an (n.r. – 2010). Creditul a fost făcut pentru a cumpăra un imobil. (Rep.: Un imobil sau un teren?) Un teren. La vremea aceea, când am făcut creditul, piaţa imobiliară era în expansiune”, a spus Elena Udrea, potrivit hotnews.ro.

Surse: 10 milioane de euro ar fi ajuns la Dorin Cocoș, în dosarul Alinei Bica

În 2010, Elena Udrea a fost salvată de Alexandru Faur. Partener de afaceri cu Gheorghe Stelian. El a cumpărat mai departe terenul şi a preluat şi creditul de la Elena Udrea.

Un alt personaj care apare alături de Elena Udrea, de Gheorghe Stelian, dar şi de Alina Bica, este Anamaria Topoliceanu. I-a fost avocat lui Stelian Gheorghe şi subalternă Elenei Udrea la Ministerul Dezvoltării.

Prietenă bună şi cu Alina Bica, ea este cea de a treia femeie care apare în fotografiile de la Paris, ce le au în prim-plan pe şefa DIICOT şi pe fosta candidată la prezidenţiale. „

Cine este Stelian Gheorghe, personajul-cheie din dosarul Alinei Bica

Se arata, printre altele, ca:

Stelian Gheorghe, personajul-cheie al dosarului în care a fost arestată Alina Bica, se află sub control judiciar. A fost un apropiat al foştilor soţi Elena Udrea şi Dorin Cocoş.

Este cunoscut pentru afacerile imobiliare de pe urma cărora a adunat o avere de zeci de milioane de euro. Succesul său se bazează pe o reţetă simplă – cumpărarea unor drepturi de proprietate litigioase, la preţuri de nimic, şi vânzarea lor la preţuri de zeci de ori mai mari.

Potrivit procurorilor, cu ajutorul Alinei Bica, Stelian Gheorghe a convins Comisia de Retrocedare să supra-evalueze despăgubirea pe care statul urma să i-o plătească pentru 13 hectare din Parcul Plumbuita.

Omul de afaceri a primit 90 de milioane de euro, cu 60 de milioane peste preţul real.

„În 2010, Gheorghe Stelian a cumpărat de la Dino Sinigalia drepturi litigioase pentru suprafaţa de teren în zona lacului Plumbuita, sector 2, Bucureşti. După aceea, Dorin Cocoş a garantat că totul va fi bine. După ce s-a nominalizat un evaluator, Gheorghe Stelian i-a dat un plic cu bani – 100.000 lei. La momentul la care evaluatorul a finalizat raportul, valoarea totală a terenului a ajuns la aproximativ 377.000.000 lei și Dorin Cocoş a cerut 10.000.000 euro aproximativ pentru a interveni pe lângă factori de decizie din ANRP în vederea soluţionării dosarului. Cocoş Dorin a primit, în mai multe tranşe, suma de aproximativ 10.000.000 euro”, potrivit dosarului transmis de DNA în instanţă.”

Ca sa vedem exact cum stau lucrurile, apropo si de fotografiile de la Paris, va propun sa cititi si acest articol mai vechi (17 martie 2010) de pe HotNews:

Filiera Udrea: Si-a numit partenera de afaceri in fruntea Companiei Nationale de Investitii. Alte femei cu noroc in viata. UPDATE Elena Udrea: este o numire asumata si constienta

Se arata ca:

Ministrul Dezvoltarii Regionale si Turismului, Elena Udrea, a numit-o prin ordin de ministru pe Ana Maria Topoliceanu director al Companiei Nationale de Investitii. Topoliceanu si Udrea au fost in anii 2000 partenere de afaceri. Dupa ce si-a preluat mandatul de ministru al Turismului, Elena Udrea a angajat-o consilier personal, dupa care a numit-o in consiliile de administratie a mai multor companii de stat. Directoarea CNI este membra a PDL sector sase, organizatie condusa politic de Elena Udrea.

  • Tot din organizatia sector sase face parte si Cristina Zedevei, numita si ea recent in fruntea unei autoritati care gestioneaza un buget de 4,2 miliarde de euro.
  • Din organizatia PDL sector sase vine si Doina Manolea, sefa ITM Bucuresti si sotia parapsihologului Aliodor Manolea, despre care surse din partid sustin ca ar fi obtinut functia tot pe filiera Udrea.
  • UPDATE Elena Udrea raspunde: numirea doamnei Ana Maria Topoliceanu in functia de director general al Companiei Nationale de Investitii, va spun acum ca aceasta numire a fost facuta constient si asumat, dupa o analiza atenta a posibililor candidati

Despre Ana Maria Topoliceanu, presa a relatat ca este o apropiata a ministrului Elena Udrea. Compania Nationala de Investitii, care gestioneaza unul dintre cele mai mari bugete, este in subordinea ministerului dezvoltarii regionale si turismului. Printre programele derulate de CNI se numara constructia de sali de sport, bazine de inot sau lucrari pentru reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa.

Portalul romaniacurata.ro a publicat o analiza in care arata ca Ana Maria Topoliceanu si Elena Udrea au fost partenere de afaceri. “Ana Maria Topoliceanu a fondat, in 2002, cu Elena Udrea compania Elan Grup, iar dupa ce PD a ajuns la guvernare in 2004 a fost numita membru in consiliul de administratie al Regiei Administratiei Protocolului de Stat RAAPPS, pe cand aceasta regie se afla sub influenta cuplului Udrea-Cocos”, se arata in analiza.

Omul de incredere al Elenei Udrea

Potrivit presei, Udrea si Topoliceanu au fondat in 2002 compania Elan Grup Srl, iar Elena Udrea a activat in aceasta companie pana in 2005, cand s-a retras. Potrivit datelor de la Registrul Comertului, aceasta companie nu mai exista, la ora actuala fiind radiata. Ana Maria Topoliceanu nu apare ca actionar sau asociat la nici o companie. Tot Udrea a numit-o in 2009 pe Topoliceanu in cele mai importante trei companii de pe litoral aflate in portofoliul Ministerului Turismului: Mamaia SA, Neptun-Olimp si Litoral SA. In presa au aparut si alte informatii despre o tranzactie ciudata cu partenerii de afaceri ai fostului premier, Calin Popescu Tariceanu. Detalii aici.

Dupa preluarea mandatului de ministru, Elena Udrea a angajat-o drept consilier personal. In acesta calitate, Topoliceanu a primit si o locuinta de la RA-APPS, pentru care platea o chirie de 82 de euro. Ana Maria Topoliceanu mai apare si pe lista de candidati pentru Consiliul General al Capitalei in 2008, cand din partea PDL a candidat Vasile Blaga.

Noul director al CNI a explicat pentru HotNews.ro ca a fost numita direct de catre Elena Udrea fara concurs sau un alt tip de selectie. “Numirea directorului CNI se face prin ordin de ministru, adica prin ordinul doamnei Elena Udrea. Cat despre competentele mele cred ca trebuie sa o intrebati pe doamna ministru. Cred ca a fost si o alegere bazata pe competentele mele, dar si pe o anumita incredere”, a declarat Ana Maria Topoliceanu. Intrebata ce o recomanda pentru functia de director al CNI, Ana Maria Topoliceanu a declarat ca este avocat si ca asta este competenta ei.

Cat despre faptul ca a ajuns intr-o functie de conducere de pe pozitia de membru PDL si apropiata a Elenei Udrea, directorul CNI a declarat urmatoarele: “Nu mi se pare nimic in neregula. Daca sunt membru al PDL nu mai trebuie sa fiu numita nicaieri? Nu vad nici o problema in asta”, a mai declarat Ana Maria Topoliceanu.

Prin intermediul consilierului de presa, Elena Udrea a transmis ca are un program extrem de incarcat in aceasta perioada, dar ca va raspunde solicitarilor HotNews.ro in cel mai scurt timp.

  • Elena Udrea a raspuns solicitarilor HotNews.ro printr-un comunicat de presa. „Intrucat nu am avut posibilitatea sa raspund interesului dumneavoastra fata de numirea doamnei Ana Maria Topoliceanu in functia de director general al Companiei Nationale de Investitii, va spun acum ca aceasta numire a fost facuta constient si asumat, dupa o analiza atenta a posibililor candidati si a modului in care acestia pot raspunde cerintelor unui asemenea post. Ana Maria Topoliceanu, de profesie avocat, a aratat de-a lungul timpului ca are calitatile profesionale necesare pentru a face performanta intr-o functie de management, functie in care studiile juridice au o mare importanta.”, spune Elena Udrea in comunicatul de presa.

Sefa CNI pe Facebook: Single, interested in Men

Ana Maria Topoliceanu are si un cont pe Facebook care poate fi gasit aici. De pe profil, aflam ca orasul natal este Piatra Neamt, ca alte detalii a mai mentionat si Relationship Status: Single, Interested In: Men. Iata si cateva din postarile directoarei CNI pe Facebook.com:

  • 11 ianuarie 2010: Elena Udrea in direct la OTV. Uitati-va pt ca nici nu stiti ce pierdeti!
  • 5 decembrie 2009: PSD ar fi putut castiga duminica alegerile daca ar fi avut inspiratia sa propuna candidat pe ORICINE altcineva in afara de Mircea Geoana. Gafa cu Timisoara i-a apartinut lui Crin, aia cu filmul trucat, lui Patriciu dar istorica vizita la miezul noptii la SOV a fost lovitura de maestru a lui Geoana. A vrut sa faca si el…
  • 31 octombrie 2009: in seara asta am vazut cel mai emotionant film din ultimii ani: this is it. michael jackson a fost pur si simplu perfect.

Tot in organizatia PDL a sectorului sase este membru si un alt personaj care a atras atentia presei in aceasta perioada: Cristina Zedevei, care are si ea legaturi cu Elena Udrea. Zedevei a fost numita recent in functia de director interimar al AMPOSDRU, autoritatea de management, care gestioneaza fonduri europene pentru resurse umane in valoare de 4,2 miliarde de euro.

Cristina Zevedei, fata in casa PDL

Cristina Zevedei este sefa organizatiei de femei PDL sector sase si secretar-executiv al aceleiasi filiale de care este responsabila politic Elena Udrea. De altfel, Elena Udrea a candidat la alegerile parlamentare ca membra a aceleiasi organizatii de sector. Cristina Zevedei si ministrul Elena Udrea au participat impreuna la mai multe evenimente mondene. In 2006, Elena Udrea a declarat ca va organiza impreuna cu Cristina Zevedei mai multe evenimente caritabile. Este membra a PDL din 2002, dar devine cunoscuta din 2006, cand presa a relatat despre evenimente organizate de ea si la care a participat Elena Udrea.

Cristina Zevedei nu a detinut nici o functie in partid sau o demnitate publica. Din 2006 isi incepe ascensiunea ocupand pe rand diferite functii: mai intai, in 2006 este expert parlamentar la cabinetul  senatorului Alexandru Pereș, intre iulie 2007 – martie 2009 activeaza la Serviciul Protocol și Pașapoarte din Senatul Romaniei, in martie 2009 se transfera in cadrul Comisiei Juridice de Numiri, Disciplina, Imunitați și Validari.

Tot in 2009 candideaza si la alegerile pentru Parlamentul European. Totul a culminat cu numirea ca director al autoritatii care gestioneaza 4,2 miliarde de euro. CV-ul Cristinei Zevedei este unul foarte bogat in special la sectiunea studii. Pe langa faptul ca are in gestiune autoritatea AMPOSDRU, Zedevei este inscrisa la un masterat, un doctorat si la un program de specializare in domeniul relatiilor internationale. Cristiana Zedevei nu a raspuns solicitarilor HotNews.ro de a-si prezenta punctul de vedere.

Tot din sectorul Elenei Udrea vine si Doina Manolea

Din organizatia PDL sector sase vine si Doina Elena Manolea, sotia celebrului Aliodor Manolea, parapsihologul care i-a consiliat pe Mircea Geoana si Traian Basescu. Doina Elena Manolea este membra a filialei PDL din sectorul sase si este directorul Inspectoratului Teritorial de Munca Bucuresti. Potrivit cotidianului Romania Libera, Elena Manolea a fost numita in aceasta functie in 2009, exact in timpul campaniei electorale.

Ea este si membru al PDL. Potrivit declaratiei de interese depusa la ITM Bucuresti Elena Manolea ocupa functia de membru-interimar al Biroului Permanent al organizatiei PDL sector sase si vicepresedinte al organizatiei de femei a partidului din acelasi sector. Cotidianul Gardianul a publicat in 2009 un material in care prezenta problemele aparute la concursul pentru ocuparea functiei de director. Potrivit ziarului amintit, concursul a fost castigat de un candidat, dar la afisarea rezultatului final acesta a fost repartizat pe functia de director-adjunct, functia fiind ulterior atribuita pe criterii politice.

Parlamentarul PDL Radu F. Alexandru, si el membru al organizatiei sector sase, a declarat citat de EVZ.ro ca Doina Manolea a fost promovata in functia de sef al ITM de catre Cristina Zedevei. De altfel si fiul sotilor Manolea este angajat la Consiliul Concurentei iar sotia sa este angajata la Oficiul de Plati si Contractare Phare de la Ministerul Finantelor.

Despre afacerile si legaturile familiei Manolea HotNews.ro a publicat in ianuarie un articol care poate fi gasit aici.

Elena Udrea sustine ca nu are nici o legatura cu Doina Manolea sau Cristina Zevedei.

  • „In schimb, desi nu am nicio legatura cu numirile doamnelor Cristina Zevedei si Doina Manolea in functiile pe care acestea le ocupa, dumneavoastra ati ales sa asociati imaginea mea cu a dumnealor. Nu sunt in relatii apropiate cu aceste doamne si nu le cunosc capacitatile profesionale, asa ca nu aveam cum sa influentez vreo decizie referitoare la evolutia lor in cariera. Pe de alta parte, trebuie sa acceptati ca, daca la aceste numiri se ia in considerare si apartenenta politica, atunci, in acest mandat guvernamental, vor ajunge in functii si membrii ai Partidului Democrat Liberal, fara implicarea mea.
  • Desi este la moda ca Elena Udrea sa fie plasata de presa in spatele oricarei decizii guvernamentale care se ia in ultima vreme, cred ca imi atribuiti mai multa influenta decat am de fapt.”, a explicat Elena Udrea intr-un comunicat de presa”

Revenim in actualitate:

Mediafax

Fosta şefă a ANRP Crinuţa Dumitrean şi doi deputaţi, în comisia ANRP care l-ar fi despăgubit ilegal pe Gheorghe Stelian. Patru oameni de afaceri au împărţit prejudiciul

Se arata ca:

Fosta şefă a ANRP Crinuţa Dumitrean, deputaţii Cătălin Florin Teodorescu (PDL) şi Marko Attila (UDMR), foşti vicepreşedinţi ai autorităţii, au făcut parte din comisia care, în 2011, l-ar fi despăgubit ilegal pe Gheorghe Stelian, prejudiciul fiind împărţit de acesta cu alţi trei oameni de afaceri.

Procurorii DNA i-au reţinut, joi noapte, pe şefa DIICOT Alina Bica, pe Lăcrămioara Alexandru şi pe Dragoş Bogdan, fost vicepreşedinte al ANAF, pentru abuz în serviciu, după ce Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP din care cei trei au făcut parte, a acordat, în 2011, o despăgubire pentru un teren supraevaluat din Capitală.

Potrivit unui document obţinut de MEDIAFAX, terenul a fost evaluat de expertul evaluator Emil Nuţu, din cadrul S.C. Business Evaluator S.R.L.

Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP a fost compusă, în 2011, şi din fostul preşedinte al ANRP Crinuţa Dumitrean, Cătălin Florin Teodorescu, deputat PDL, Marko Attila, deputat UDMR, Sergiu Diacomatu, fost membru PMP, numit în ianuarie preşedintele PNL Sector 1, şi Remus Virgil Baciu, toţi foşti vicepreşedinţi ai ANRP, alături de Oana Vasilescu.

Remus Baciu a fost condamnat, în aprilie, la cinci ani de închisoare cu executare, pentru că a primit 270.000 de euro pentru a urgenta dosare de restituire de proprietate.

Potrivit procurorilor DNA, membrii comisiei „au aprobat, în unanimitate, raportul de evaluare întocmit de expertul evaluator Nuţu Emil, din cadrul S.C. Business Evaluator S.R.L., prin care a fost stabilită o valoare a terenului în suprafaţă de 13,0535 hectare de 377.282.300 lei, prin supraevaluarea acestuia cu suma de 263.327.559 lei (echivalentul a 61.714.021,6 euro), prejudiciind cu această sumă bugetul de stat”, se arată în documentul obţinut de MEDIAFAX.

Astfel, potrivit procurorilor, ei au facilitat obţinerea unor avantaje patrimoniale de către Gheorghe Stelian, Valentin Vişoiu, Adrian Andrici, acţionar la CS Universitatea Craiova, şi Gabriel Gheorghe, care au împărţit prejudiciul de peste 61 de milioane de euro, astfel: Stelian – 46.288.238 euro, Vişoiu – 7.035.812 euro, Andrici – 4.196.800 euro şi Gheorghe – 4.196.800,2 euro.

Valentin Vişoiu, acţionar la societăţile CNCD SA, Conarg SA, Conarg Real Estate SRL, este arestat la domiciliu, fiind cercetat şi în dosarul de corupţie al primarului Piteştiului Tudor Pendiuc, pentru dare de mită, spălare de bani şi complicitate la abuz în serviciu.

Pe 15 octombrie 2014, Direcţia Naţională Anticorupţie s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, în legătură cu reconstituirea unui drept de proprietate asupra unui teren agricol, în suprafaţă de 13,0535 ha, situat în Bucureşti, zona Plumbuita, sector 2.

Potrivit procurorilor, la data de 15 martie 2011, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP a aprobat raportul de evaluare a terenului de 13 ha din Capitală cu încălcarea prevederilor art. 16 alin. 7 din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei.

Astfel, membrii comisiei, luând la cunoştinţă de concluziile raportului de evaluare a terenului, nu au constatat că expertul evaluator a supraevaluat terenul respectiv, de la 113.954.741 lei (valoare reală) la 377.282.300 lei (valoarea unui teren asemănător situat într-o zonă centrală a Capitalei).

Aceştia ar fi fost conştienţi însă că terenul era supraevaluat, aspect ce reiese şi din faptul că, anterior, în şedinţa din 24 februarie 2011, când dosarul respectiv mai fusese analizat, s-a dispus amânarea luării unei decizii pentru următoarea şedinţă, fiind solicitată participarea evaluatorului şi întocmirea unui scurt istoric al dosarului, mai notează anchetatorii.

După emiterea deciziei de despăgubire, la data de 15 martie 2011, oamenii de afaceri, beneficiari ai drepturilor litigioase asupra terenului din anul 2010, au obţinut titluri de conversie în acţiuni la Fondul Proprietatea, listat la bursă din data 25 ianuarie 2010, în cuantum de 377.282.300 lei, echivalentul a 89.426.189 euro (755/metru pătrat).

Prin îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu, de către membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, a fost produs statului român un prejudiciu în valoare de 263.327.559 lei (echivalentul a 62.548.113 euro), reprezentând supraevaluarea, concomitent cu obţinerea unor foloase necuvenite pentru beneficiarii drepturilor litigioase, mai spun procurorii.

Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că Alina Bica ar fi primit, prin interpuşi, un teren în Snagov, pe care ulterior l-ar fi vândut, iar o parte din bani ar fi ajuns la Dorin Cocoş, pentru înlesnirea aprobării de către comisia din ANRP a dosarului lui Gheorghe Stelian, un apropiat al fostului soţ al Elenei Udrea.

Bica a fost recent în atenţia publică, înainte de primul tur al alegerilor prezidenţiale, după ce a apărut într-o serie de fotografii alături de Elena Udrea, la Paris. Fotografiile respective au apărut, timp de câteva ore, pe un site, unde nu au mai putut fi apoi accesate.

Alina Bica este şefa DIICOT din mai 2013, fiind numită la propunerea ministrului interimar al Justiţiei de atunci, premierul Victor Ponta.

În septembrie 2012, numele ei era vehiculat pentru funcţia de procuror general. Tot atunci, în presă a fost publicată o convorbire telefonică interceptată pe care aceasta ar fi avut-o cu fostul şef al ANAF Sorin Blejnar, discuţie în care Bica se interesa de funcţia pe care urma să o ocupe la ANAF o cunoştinţă a ei.”

DOSARUL BICA: Crinuţa Dumitrean, arestată preventiv. Oana Vasilescu, cercetată sub control judiciar

Se arata ca:

Fosta şefă a ANRP Crinuţa Dumitrean a fost arestată preventiv, în timp ce Oana Vasilescu, fost vicepreşedinte al instituţiei, va fi cercetată în libertate sub control judiciar, în dosarul Alinei Bica, a decis, marţi, instanţa supremă.

Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu este definitivă, putând fi contestată la aceeaşi instanţă.

Dumitrean şi Vasilescu sunt acuzate de abuz în serviciu, după ce au făcut parte din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din ANRP, care, în 2011, a acordat o despăgubire de 377.282.300 de lei pentru un teren din Capitală supraevaluat cu 263.327.559 lei (echivalentul a 62.548.113 euro).

Tot de abuz în serviciu sunt acuzaţi şi ceilalţi foşti membri ai comisiei: fosta şefă a DIICOT Alina Bica, Lăcrămioara Alexandru, Dragoş Bogdan, fost vicepreşedinte al ANAF, toţi fiind arestaţi preventiv, deputatul PDL Florin Cătălin Teodorescu şi deputatul UDMR Marko Attila, pentru arestarea cărora procurorii cer aviz la Camera Deputaţilor, şi Sergiu Diacomatu, fost membru PMP, numit în ianuarie preşedintele PNL Sector 1, în cazul căruia procurorii anticorupţie au dispus măsura controlului judiciar.

Cel care a evaluat terenul de 13 hectare din zona Plumbuita, supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro, expertul evaluator Emil Nuţiu, a fost şi el arestat preventiv, sub aceeaşi acuzaţie de abuz în serviciu.

Omul de afaceri Gheorghe Stelian, beneficiar al despăgubirii pentru terenul supraevaluat, este cercetat sub control judiciar.

Măsurile preventive dispuse de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pot fi contestate la aceeaşi instanţă.

Gheorghe Stelian, susţin anchetatorii, ar fi împărţit cu alţi trei oameni de afaceri cei 62 de milioane de euro – prejudiciul în urma despăgubirii plătite pentru terenul supraevaluat.

Stelian, zis Stelu, este cunoscut pentru mai multe afaceri cu imobiliare. De la el ar fi cumpărat Elena Udrea, în 2006, un teren în zona Floreasca din Bucureşti, pentru a construi locuinţe. Totodată, Udrea a mai cumpărat un teren pe malul lacului Griviţa, tot pentru un proiect imobiliar, după ce a făcut un credit de 3,3 milioane de euro la BRD. Proiectul neavând succes, Udrea a vândut terenul şi creditul lui Alexandru Faur, partener de afaceri al lui Stelian.”

DNA: Dumitrean şi Bica au acţionat concertat şi s-au susţinut una pe cealaltă în comisia ANRP

Se arata ca:

Fosta şefă a ANRP Crinuţa Dumitrean şi Alina Bica au acţionat concertat şi s-au susţinut una pe cealaltă în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, iar activitatea acestora şi a celorlalţi şapte membri ai comisiei a fost „abuzivă, infracţională”, potrivit procurorilor DNA.

Crinuţa Dumitrean a fost adusă luni la DNA cu mandat, pentru a fi audiată în dosarul în care este acuzată şi Alina Bica, privind despăgubirile pentru un teren supraevaluat cu 61 de milioane de euro, aprobate în 2011, când Dumitrean era preşedintele Comisiei Centrale de Despăgubiri.

Procurorii DNA au pus în mişcare, în 20 noiembrie, acţiunea penală faţă Nicoleta Crinuţa Dumitrean, preşedintele Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor la data faptelor, fiind suspectată de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că fostul preşedinte al ANRP Crinuţa Dumitrean nu a putut fi audiată până în prezent, întrucât a fost plecată din ţară.

Anchetatorii susţin că, în 15 martie 2011, Crinuţa Dumitrean şi membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor – Sergiu Ionuţ Diacomatu, Cătălin Florin Teodorescu, Remus Baciu, Marko Attila, Alina Bica, Oana Vasilescu, Dragoş Bogdan şi Lăcrămioara Alexandru – au aprobat în unanimitate raportul întocmit de societatea de evaluare desemnată, SC Business Evaluator SRL, reprezentată prin evaluator Emil Nuţiu, privind soluţionarea dosarului de despăgubire al lui Gheorghe Stelian, pentru un teren agricol de 13 hectare din zona Plumbuita, în Sectorul 2 al Capitalei, a cărui valoare a fost supraevaluată cu peste 61 de milioane de euro.

Potrivit informaţiilor din documentele anchetatorilor, de dosarul de despăgubire privindu-l pe Gheorghe Stelian s-a interesat şi Crinuţa Dumitrean.

Într-o declaraţie dată anchetatorilor care instrumentează cauza despăgubirilor se arată că, la nivelul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, Crinuţa Dumitrean şi Bica Alina, reprezentanta Ministerului Justiţiei la data faptelor, „acţionau concertat, iar în situaţia în care una dintre ele nu era de acord cu vreun dosar, era susţinută de cealaltă”.

În respectiva declaraţie se mai arată că raportul de evaluare a fost introdus în şedinţa comisiei din 26 februarie 2011, dar întrucât valoarea foarte mare, de aproximativ 380 de milioane de lei, a ridicat suspiciuni membrilor CCSD, s-a hotărât chemarea evaluatorului.

„Astfel, Alina Bica, reprezentanta MJ, a făcut această solicitare care a fost aprobată de CCSD. Alături de acest dosar, au fost solicitate clarificări şi pentru alte dosare fără relevanţă, doar pentru a crea o aparenţă de exercitare cu responsabilitate a atribuţiilor ce îi reveneau. La şedinţa din 15.03.2011 a fost prezent şi evaluatorul care a întocmit raportul de evaluare. În cadrul acestei şedinţe, Bica Alina a făcut un elogiu profesionalismului evaluatorului, considerând că raportul de evaluare este corect întocmit, iar suma stabilită era justificată (…) Or, potrivit probelor administrate în cauză, evaluatorul a folosit metoda tehnică de evaluare a comparaţiei, dar nu a unor loturi similare de teren şi metoda tehnică a parcelări dar nu prin analogie, deoarece nu erau asemănătoare loturile comparate, iar aceste împrejurări oferă indicii puternice de conivenţă infracţională între cei implicaţi”, potrivit documentelor anchetatorilor.

Procurorii susţin că activitatea Comisiei Centrale de Despăgubiri din care au făcut parte cele nouă persoane a fost „abuzivă, infracţională”, întrucât prin intermediari s-a intervenit la aceştia pentru ca dosarul de despăgubire al lui Gheorghe Stelian să fie soluţionat favorabil acestuia, iar în acelaşi scop, evaluatorul ar fi primit până la 100.000 de lei pentru a supraevalua terenul.

Totodată, în documentele citate se mai arată că omul de afaceri Dorin Cocoş, fostul soţ al Elenei Udrea, ar fi cerut 10 milioane de euro pentru a interveni „pe lângă factori de decizie din cadrul ANRP” în vederea soluţionării dosarului lui Gheorghe Stelian.

Anchetatorii prezintă în acest sens o declaraţie a unei persoane care afirmă că Gheorghe Stelian a cumpărat de la un anume Dino Sinigalia, în 2010, drepturi litigioase pentru terenul de 13 hectare din zona Plumbuita.

„După aceea, Dorin Cocoş a garantat că totul va fi bine ….După ce s-a nominalizat un evaluator, GS i a dat un plic cu bani ….100.000 lei.. La momentul la care evaluatorul a finalizat raportul, …valoarea totală a terenului a ajuns la aproximativ 377.000.000 lei, şi Dorin Cocoş a cerut 10.000.000 Euro aproximativ pentru a interveni pe lângă factori de decizie din cadrul ANRP în vederea soluţionării dosarului…. Cocoş Dorin, în mai multe tranşe, suma de aproximativ 10.000.000 euro”, a mai spus persoana audiată de anchetatori, citată în aceleaşi documente.

Şefa DIICOT Alina Bica a fost arestată preventiv, sâmbătă dimineaţă, printr-o decizie luată de instanţa supremă. Bica este acuzată de abuz în serviciu în legătură cu despăgubirile aprobate în 2011 lui Gheorghe Stelian. Alina Bica era atunci secretar de stat în Ministerul Justiţiei şi membru al comisieri din ANRP care a aprobat despăgubirile.

Aceeaşi măsură preventivă a fost luată pentru Lăcrămioara Alexandru, Dragoş Bogdan, fost vicepreşedinte al ANAF, care au făcut parte, şi ei, din comisia care a acordat despăgubirile, şi cel care a evaluat terenul, expertul evaluator Emil Nuţiu. Cei trei sunt acuzaţi tot de abuz în serviciu.

În acelaşi dosar este urmărit penal, pentru abuz în serviciu, deputatul UDMR Marko Attila, procurorii DNA cerând Camerei Deputaţilor aviz pentru arestarea acestuia.

De abuz în serviciu este acuzat şi un alt membru al comisiei, Sergiu Diacomatu, fost membru PMP, numit în ianuarie preşedintele PNL Sector 1, în cazul căruia procurorii anticorupţie au dispus măsura controlului judiciar.

Remus Baciu a fost condamnat într-o altă cauză, în aprilie, la cinci ani de închisoare cu executare, pentru că a primit 270.000 de euro spre a a urgenta dosare de restituire de proprietate.

Omul de afaceri Gheorghe Stelian, beneficiar al despăgubirii pentru terenul supraevaluat, este cercetat sub control judiciar.

Anchetatorii susţin că Gheorghe Stelian, ar fi împărţit cei 61 de milioane de euro cu oamenii de afaceri Valentin Vişoiu, Adrian Andrici, acţionar la CS Universitatea Craiova, şi Gabriel Gheorghe. Astfel, Gheorghe Stelian ar fi luat 46.288.238 de euro, Vişoiu – 7.035.812 euro, Andrici – 4.196.800 euro şi Gheorghe – 4.196.800,2 euro.

Valentin Vişoiu, acţionar la societăţile CNCD SA, Conarg SA, Conarg Real Estate SRL, este arestat la domiciliu, fiind cercetat şi în dosarul de corupţie al primarului Piteştiului Tudor Pendiuc, pentru dare de mită, spălare de bani şi complicitate la abuz în serviciu.

Pe 15 octombrie 2014, Direcţia Naţională Anticorupţie s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, în legătură cu reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului agricol în suprafaţă de 13,0535 ha, din zona Plumbuita.

Omul de afaceri Gheorghe Stelian, zis Stelu, este cunoscut pentru mai multe afaceri cu imobiliare. De la el ar fi cumpărat Elena Udrea, în 2006, un teren în zona Floreasca din Bucureşti, pentru a construi locuinţe. Totodată, Udrea a mai cumpărat un teren pe malul lacului Griviţa, tot pentru un proiect imobiliar, după ce a făcut un credit de 3,3 milioane de euro la BRD. Proiectul neavând succes, Udrea a vândut terenul şi creditul lui Alexandru Faur, partener de afaceri al lui Stelian.”

Dosarul Bica: DNA va cere Camerei Deputaţilor aviz pentru arestarea deputatului Teodorescu

Se arata ca:

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) cere Camerei Deputaţilor aviz pentru arestarea preventivă a deputatului PDL Florin Cătălin Teodorescu, cercetat în dosarul fostei şefe a DIICOT, Alina Bica, privind o despăgubire ilegală făcută de ANRP.

DNA a transmis procurorului general al României cererea şi referatul întocmit de procurorii anticorupţie, în vederea sesizării ministrului Justiţiei, pentru a cere preşedintelui Camerei Deputaţilor încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive a deputatului Cătălin Teoedorescu, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de abuz în serviciu, se arată într-un comunicat al DNA.

Potrivit procurorilor, în calitatea sa de fost membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, a săvârşit o infracţiune de corupţie, iar privarea de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal.

Teodorescu s-a prezentat, luni, la sediul DNA, pentru a-i fi aduse la cunoştinţă învinuirile.

De asemenea, luni a fost audiată la DNA şi apoi reţinută Oana Vasilescu, la data faptelor vicepreşedinte al ANRP şi membru în aceeaşi comisie, şi ea fiind acuzată de abuz în serviciu.

Luni, mai este audiată de DNA Crinuţa Dumitrean, fosta şefă a ANRP, care a făcut şi ea parte din comisie.

Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din ANRP a acordat în 2011 o despăgubire de 377.282.300 de lei pentru un teren din Capitală supraevaluat cu 263.327.559 lei (echivalentul a 62.548.113 euro).

Tot de abuz în serviciu sunt acuzaţi şi ceilalţi foşti membri ai comisiei: fosta şefă a DIICOT Alina Bica, Lăcrămioara Alexandru, Dragoş Bogdan, fost vicepreşedinte al ANAF, toţi fiind arestaţi preventiv, deputatul UDMR Marko Attila, pentru arestarea căruia procurorii au cerut de asemenea aviz la Camera Deputaţilor, şi Sergiu Diacomatu, fost membru PMP, numit în ianuarie preşedintele PNL Sector 1, în cazul căruia procurorii anticorupţie au dispus măsura controlului judiciar.

Cel care a evaluat terenul de 13 hectare din zona Plumbuita, supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro, expertul evaluator Emil Nuţiu, a fost şi el arestat preventiv, sub aceeaşi acuzaţie de abuz în serviciu.

Omul de afaceri Gheorghe Stelian, beneficiar al despăgubirii pentru terenul supraevaluat, este cercetat sub control judiciar.

Măsurile preventive dispuse de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pot fi contestate la aceeaşi instanţă.

Gheorghe Stelian, susţin anchetatorii, ar fi împărţit cu alţi trei oameni de afaceri cei 62 de milioane de euro – prejudiciul în urma despăgubirii plătite pentru terenul supraevaluat.

Stelian, zis Stelu, este cunoscut pentru mai multe afaceri cu imobiliare. De la el ar fi cumpărat Elena Udrea, în 2006, un teren în zona Floreasca din Bucureşti, pentru a construi locuinţe. Totodată, Udrea a mai cumpărat un teren pe malul lacului Griviţa, tot pentru un proiect imobiliar, după ce a făcut un credit de 3,3 milioane de euro la BRD. Proiectul neavând succes, Udrea a vândut terenul şi creditul lui Alexandru Faur, partener de afaceri al lui Stelian.”

Se vorbeste la noi de asemanarea cu operatiunea Mani Pulite din Italia anilor ’90. Totusi, eu as spune ca ceea ce vedem la noi, am incercat sa expun cat se poate de concis mai sus, este un fenomen romanesc. Si nu spun asta din nationalism, cum poate ar crede unii. Are asemanari cu Italia, desigur. Cu toate acestea sunt si diferente majore, in special de dezvoltare economica intre Romania si Italia. Deci nu e chiar acelasi lucru, nu trebuie sa facem confuzia asta. In Italia fenomenul coruptiei s-a petrecut in conditiile in care acolo sectorul privat este mult mai puternic si mai performant decat in Romania. Articolele de mai sus descriu, de fapt, sistemul de la noi. Felul in care se fac numirile in sectorul de stat, bazat pe gasca, prietenii, filiere, mai toate tinand de partidul de la Putere, impreuna cu firmele si oamenii de casa ai acestuia. Daca vorbim in termeni de mafie, se pare ca e vorba despre mafia din PDL, apropiata, dupa cum cu usurinta se poate vedea, de Elena Udrea. Totusi, la noi nu exista Mafie, ca o entitate distincta de crima organizata precum in Italia. Asta nu inseamna ca nu ar exista crima organizata. PDL a fost la Putere in Romania, a dat si Presedintele tarii, si deci a preluat controlul sectorului de stat si banilor publici. Daca si celelalte partide care s-au perindat pe la Putere au fost corupte, se vede ca nici PDL n-a facut exceptie, desi Presedintele Basescu a pus un accent deosebit pe independenta Justitiei si lupta anticoruptie. Eu n-as crede ca ceea ce se intampla va duce la o prabusire a clasei politice, ca-n Italia anilor ’90. De fapt nici in Italia nu a condus la o prabusire a clasei politice, daca stai bine sa te gandesti, pentru ca nu s-a nascut o noua clasa politica. E de notorietate conflictul intre Silvio Berlusconi si Antonio Di Pietro, cand acesta din urma a vrut sa extinda ancheta asupra industriilor sale. Ulterior Berlusconi ajunge premier, pe cand Di Pietro a ajuns doar ministrul al Lucrarilor Publice si, pe urma, al Infrastructurii!! 😆 Insa interesant este, si e demn de remarcat, Antonio Di Pietro este un democrat de Stanga. Berlusconi nu mai e premier din 2011, dar Italia nu se simte prea bine din punct de vedere economic si nici nu cred ca se poate spune ca a scazut foarte puternic in intensitate fenomenul coruptiei, desi… poate ca da, poate a mai scazut ceva… Partidul anticoruptie a lui Di Pietro, Italia Valorilor, afiliat la ALDE, dar nu inseamna neaparat ca e un partid liberal, are doar un singur membru in Camera Deputatilor, nici unul la Senat si nici unul in Parlamentul European!! Forza Italia (2013), al lui Berlusconi, are 70 de deputati, 66 de senatori, 13 membri in Parlamentul European, 1 membru in Guvernul Regional si e afiliat la PPE, ceea ce nu inseamna ca n-ar fi eurosceptic, ca nu critica rolul Germaniei in UE si euro!  Ce concluzie sa tragem de aici? Ca italienii iubesc politicile anticoruptie?

Nu spun despre coruptie ca ar fi un lucru ok. Insa asa cum se desfasoara evenimentele si dupa cum se prezinta situatia prea multe nu se vor schimba. Criza economica genereaza ceea ce se numeste „foamea de bani”. Investitiile sunt reduse, creditarea e in continuare la ralanti… De unde se vede ca e foarte greu, daca nu imposibil, sa reformezi ceva cu adevarat doar prin lupta anticoruptie si prin asigurarea unui excedent bugetar statului. Si revine aici din nou obsedanta intrebare: este statul un bun manager? Pana acum nu dovedeste acest lucru, in ciuda eforturilor considerabile de combatere a coruptiei. Nu se poate spune nici ca sectorul privat a luat un avant considerabil in ultimii ani, nici ca sectorul de stat a inregistrat performante notabile. Si nici ca oamenii obisnuiti o duc mai bine.

Ceea ce mi se pare destul de grav este faptul ca nu s-a gasit o modalitate prin care sa se eficientizeze statul, afacerile statului sa mearga mai bine. Or, asta dovedeste o slaba conceptie din partea noastra. Lipseste sau e foarte slaba viziunea! Daca te uiti pe saitul DIICOT ti se spune ca sunt 140.000 de dosare, mii de rechizitorii,  zeci de mii arestati, inculpati, condamnati definitiv… Nu mi se pare in regula. Exista in tara asta reale probleme economice si de finantare care nu pot fi rezolvate doar prin institutii de forta precum DIICOT sau DNA. Iar daca nu se rezolva aceste chestiuni lucrurile se pot inrautatii, economic vorbind. A avea o conceptie nu inseamna sa faci neaparat apel la institutii de forta. In primul rand, cred, inseamna sa dai o explicatie fenomenului. Spre exemplu: de ce avem o asa mare evaziune fiscala? Apoi sa vezi care sunt solutiile, nu neaparat cele de forta. Nu intotdeauna lucrurile se rezolva prin forta, prin DIICOT si DNA! Execesul de zel al acestor institutii in zilele noastre s-ar putea sa nu fie neaparat de bun augur. Folosirea in exclusivitate a echerului s-ar putea sa nu duca la realizarea unor constructii geometrice in mod corect executate, ignorand total compasul. In felul asta nu se poate introduce dreptatea in societate. Sa dam un exemplu de ce inseamna sa ai o viziune. Interesant este ce spunea Vintila Bratianu (citez din Wikipedia):

„Vintilă Brătianu vedea demagogia politicienilor ca un pericol fatal pentru buna funcționare a societății și a statului, considerând că „dacă vorbele nu se adaptează la fapte, afacerile Statului nu prosperă și dacă afacerile nu prosperă, legile nu se respectă și oamenii nu mai știu unde le sunt nici capetele nici picioarele.”[15]:p. 573

Interesant este ca nu a spus: „daca legile nu se respecta, afacerile Statului nu prospera”, ci a zis: „daca afacerile nu prospera, legile nu se respecta”!!! Si tot acolo spune:

„„Politica financiară dusă în perioada 1922—1926 a fost o politică de bună gospodărie a averii statului, de economisire a banului public, de cruțare a veniturilor contribuabililor, de îndrumare a economiei naționale, de sporire a producției, de organizare a aparatului fiscal, de consolidare a datoriei flotante, de fixare și înscriere definitivă în buget a datoriei publice a Statului și de plata lor regulată la scadență; de plata la zi a salariilor funcționarilor, de repunerea în funcțiune a mecanismului economic al statului, o politică de refacere, de construcție, și de întărire prin excedentele însemnate date de bugetele de la 1922—1926.

Această politică a dus la restabilirea creditului țării înăuntru și în afară. Nu cunosc o altă țară care să fi făcut un efort asemuitor, după un război crâncen ce a purtat, după o ocupație dușmană de aproape 2 ani și după o secătuire, ca aceea la care a fost supusă Țara Românească.

Și toate s-au făcut fără nici un împrumut din afară, ci numai prin mijloacele și suferințele noastre, grație unei politici de prevedere și patriotică, condusă de o minte luminată și o mână puternică, Vintilă Brătianu.[57]:p. 459

—Dimitrie Gheorghiu, Politica financiară între 1922-1926” (subl. mea)

Asta spun si eu, deci „o politica financiara […] de cruțare a veniturilor contribuabililor, de îndrumare a economiei naționale, de sporire a producției, de organizare a aparatului fiscal„.

Vedeti ca se vorbeste de sporirea productiei? Vedeti ca spune: crutarea veniturilor contribuabililor? Si asta era dupa un razboi mondial, ocupatie straina. Acum nu-i nici razboi mondial, nici ocupatie straina – Doamne, fereste!! – dar nu se poate vorbi de asa ceva… In schimb noi punem unghiul drept societatii prin DIICOT si DNA in exclusivitate. Nu e in regula!! Iar acum politica de buna gospodarire a averii statului e doar realizarea excedentului bugatar, ca asa spune Tratatul de Guvernanta Fiscala printre altele… Si rezultatele se vad… Sau, mai bine zis, nu se vede in zilele noastre o politica de refacere, de constructie. Ceea ce e demn de remarcat e faptul ca Vintila Bratianu a venit cu o viziune pe care a pus-o in practica si care a dat rezultate economice concrete, notabile, capabile sa dezvolte aceasta tara.

„Vintilă Brătianu a apărat și susținut cu consecvență drepturile României, manifestând intransigență față orice formă de tranzacționare a acestor drepturi. Condamna politica de renunțări, pentru că o considera compromițătoare pentru viitorul țării. Celor care îi reproșau rigiditatea în aceste chestiuni le răspundea invariabil: „Dacă tatăl meu renunța în 1880 la Basarabia, puteam noi azi să mai revendicăm dreptul asupra acestui pământ și să-l realipim la patria-mamă?[76]:p. 637

Vintilă Brătianu a fost preocupat de prezent, dar fără a scăpa din vedere viitorul. Nu accepta să rezolve o problemă a prezentului cu prețul sacrificării viitorului. Politica de păstrare în rezervă a terenurilor petroliere, refuzul de a concesiona bunurile și bogățiile statului străinilor, formarea personalului de conducere românesc la conducerea întreprinderilor, crearea unei industrii naționale, toate se bazau pe grija pentru a asigura un viitor durabil dezvoltării României.[76]:p. 640

Iata ce inseamna un om cu viziune! Noi mai suntem preocupati astazi de „formarea personalului de conducere românesc la conducerea întreprinderilor, crearea unei industrii naționale”? Avem azi in vedere realizarea armoniei sociale si economice?

Lipsa unei viziuni bune asupra statului poate sa genereze, pe cale de consecinta logica, fenomenul coruptiei. Iar recursul la forta nu inseamna neaparat o viziune. Daca avem un stat in care un ministru isi promoveaza in functii importante prietenii de afaceri, in care un tanar, chiar capabil, ca sa progreseze in cariera, trebuie sa faca parte dintr-o gasca politica, altfel n-ar fi de incredere, si sa-l serveasca pe unul sau pe altul, persoane importante, desigur, impins fiind s-o faca chiar daca nu se respecta legea, ca totul, pana la urma, „se aranjeaza”, inseamna ca nu prea avem o viziune asupra modului in care trebuie sa functioneze statul, asupra felului in care sa putem eficientiza statul. La noi s-a tot vorbit de fenomene precum cederizare, pesederizare, pedelizare – or, toate acestea arata, in final, o slaba conceptie asupra statului, care, in definitiv, se reduce la impunerea puterii unor formatiuni politice asupra statului, ca sa-l spolieze in vederea satisfacerii indeosebi a unor clientele politice apropiate, bineinteles, partidului care e la Putere sau ca acestea sa obtina „contracte cu statul”. Or, la asta se si reduce scopul ajungerii la guvernare. Restul e „economie de piata” sau aplicarea „directivelor europene”. Daca asa stau lucrurile de ce ne mai miram de cazul acesta al Alinei Bica? Si nici n-ar trebui sa ne mai miram ca nu prea progresam din punct de vedere economic… Fenomenele de tipul cederizare, pesederizare, pedelizare arata inca o conceptie de tip totalitar despre stat care, desigur, nu se potriveste si nici nu se poate potrivi intr-o societate democratica. A ajuns celebru faptul ca atunci cand vine un partid la putere se schimba pana si portarul insitutiei. Este o conceptie de tipul „statul sunt eu”. Or, lucrurile acestea determina deficiente grave in functionarea statului si genereaza coruptie. Statul nu este al cuiva anume, proprietatea cuiva ca sa ai un drept deplin asupra lui si sa faci ce vrei fara sa dai socoteala nimanui. Aici nu vorbim de „mosia ta” iar statul nu e mosia cuiva. Din pacate inca se manifesta carente reale in ceea ce priveste conceptia despre stat in societatea noastra…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

noiembrie 26, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Papici…

Un nou scandal monstru a izbucnit in politica damboviteana: Afacerea Papici!

Mediafax

Procurorul Lucian Papici, DEMIS de Tiberiu Niţu, la şapte zile de la reînnoirea delegării pe funcţie

Se arata ca:

Şeful Secţiei I din DNA, Lucian Papici, a cărui delegare pe funcţie a fost reînnoită acum o săptămână, a fost demis, miercuri, de procurorul general Tiberiu Niţu, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

Potrivit surselor citate, delegarea pe funcţie a lui Papici a fost reînnoită de procurorul general, Tiberiu Niţu, în urmă cu şapte zile.

Miercuri, la ora 17.09, Niţu a informat Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), printr-un fax, că delegarea lui Papici ca şef al Secţiei I din DNA încetează cu 2 octombrie, dată începând cu care funcţia este ocupată de procurorul Iuliana Bendeac, pe o perioadă de şase luni.

Procurorul Lucian Papici este cel care a finalizat urmărirea penală în dosarul referendumului în care este cercetat vicepremierul Liviu Dragnea.”

Ponta: Lui Papici i s-au terminat mandatele, va fi procuror. A făcut, ca şi Morar, dosare politice

Se arata ca:

Premierul Victor Ponta a precizat, miercuri, că Lucian Papici nu a fost demis, ci i s-au terminat mandatele de şef al Secţiei I din DNA, el precizând că acesta va fi simplu procuror şi menţionând că, la fel ca Daniel Morar, Papici a făcut „dosare politice”.

„Cine, ce victimă e Papici? (…) Şi-a terminat omul dosarul (în cazul lui Liviu Dragnea, n.r.), gata, poate să fie procuror simplu. Cum să fie şef când şi-a terminat mandatul? Ce stăm şi plângem?”, s-a întrebat, retoric, Ponta, precizând, la RTV,  că acesta va fi în continuare simplu procuror.

El a menţionat că acesta nu a fost demis, ci i s-au terminat mandatele de şef al Secţiei I din DNA.

„Să mai stea şi simplu procuror, să mai facă şi el un dosar”, a spus Ponta.”

Ponta: La DNA am vrut stabilitate, procurori pe trei ani, care să nu stea pe telefon cu Cotroceniul

Se arata ca:

Premierul Ponta susţine că şeful Secţiei I din DNA, Lucian Papici, nu a fost schimbat, ci doar i s-a terminat mandatul, iar pe locul acestora au fost numiţi procurori care vor avea stabilitate pe trei ani, ca să „nu stea toată ziua pe telefon cu Cotroceniul”, precum foştii şefi DNA, Morar şi Papici.

„Vrem să avem stabilitate, de aia nu l-am mai vrut pe Morar, am vrut să vină cineva care are un mandat de trei ani, ca să fiu foarte sincer, care un mandat şi după ce expiră mandatul domnului Băsescu, să nu mai stea toată ziua, cum stăteau Morar şi Papici, pe telefon cu Cotroceniul, să aibă un mandat de trei ani, să aibă stabilitate şi cu asta basta”, a afirmat Ponta.

El a adăugat că, potrivit legii, Lucian Papici nu avea dreptul la un al treilea mandat, fiind înlocuit când şi-a terminat dosarele, iar cei care îi înlocuiesc sunt tot procurori din cadrul DNA, care au lucrat acolo şi în mandatul lui Daniel Morar.

Ponta a susţinut că e absolut hotărât să asigure independenţa DNA atât faţă de Guvern, Parlament sau coaliţia pe care o conduce, dar şi faţă de Macovei şi Morar, subliniind că este normală schimbarea conducerii la o instituţie publică.

„Ideea că nu mai poate să fie nimeni şef în România decât Morar sau Papici… Ei, na, mai pot să mai fie! Că nu poate să fie nimeni şef decât Băsescu… Ei, uite o să fie şi alţii. Şi nu moare România dacă nu mai sunt Băsescu şi Morar”, a afirmat prim-ministrul.

Premierul a reiterat totodată că, în opinia sa, dosarele privind fraudele la referendum, la care a lucrat şi Liviu Papici, sunt dosare „politice”.

„Îmi menţin opina (…) că dosarele împotriva celor care au votat la referendum sunt dosare politice, pornite de către Morar, Papici şi de către toată trupa, nu-mi schimb această părere şi cu asta basta”, a arătat Ponta.

El a mai susţinut că astfel de schimbări, realizate conform legii, nu pot afecta raportul MCV, aşa cum a susţinut prim-vicepreşedintele PDL, Cătălin Predoiu.

„Astea sunt prostii politice, de când Predoiu face politică a început să spună foarte multe prostii”, a declarat Ponta.

Şeful Secţiei I din DNA, Lucian Papici, a cărui delegare pe funcţie a fost reînnoită acum o săptămână, a fost demis, miercuri, de procurorul general Tiberiu Niţu, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

Potrivit surselor citate, delegarea pe funcţie a lui Papici a fost reînnoită de procurorul general, Tiberiu Niţu, în urmă cu şapte zile.

Miercuri, la ora 17.09, Niţu a informat Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), printr-un fax, că delegarea lui Papici ca şef al Secţiei I din DNA încetează cu 2 octombrie, dată începând cu care funcţia este ocupată de procurorul Iuliana Bendeac, pe o perioadă de şase luni.

Procurorul Lucian Papici este cel care a finalizat urmărirea penală în dosarul referendumului în care este cercetat vicepremierul Liviu Dragnea.

Succesoarea acestuia, Iuliana Bendeac este procurorul care, alături de procurorul şef seviciu Gheorghe Popovici, i-a deferit justiţiei pe Dan Voiculescu şi pe fiica acestuia Camelia, în dosarul în care directorul general Antena TV Group SA, Sorin Alexandrescu, este acuzat de şantajarea administratorului RCS&RDS Ioan Bendei.”

Iliescu: „Aici, tineretea…”. A vrut sa spuna „imatur”?

Iliescu: Ponta trebuia să se abţină de la comentarii în cazul Papici. Aici, tinereţea…

Se arata ca:

Fostul şef al statului Ion Iliescu a declarat, joi, că premierul Victor Ponta „trebuia să se abţină” de la comentarii privind justiţia, apreciind că primul-ministru a făcut o „imprudenţă” şi adăugând: „Aici, tinereţea…”.

„El a făcut imprudenţa să se pronunţe, trebuia să se abţină”, a declarat Ion Iliescu referindu-se la declaraţiile de miercuri seară ale premierului Victor Ponta referitoare la demiterea procurorului Lucian Papici.

Iliescu a mai spus că premierul trebuia doar „să dea informaţia”, adică să spună că lui Papici i-au expirat mandatele, că e treaba procurorului general şi că el nu se amestecă în justiţie.

„Şi asta, fără comentarii. Aici, tinereţea…”, a mai spus Ion Iliescu.

Premierul Victor Ponta a precizat, miercuri seară, la RTV, că Lucian Papici nu a fost demis, ci i s-au terminat mandatele de şef al Secţiei I din DNA, el precizând că acesta va fi simplu procuror şi menţionând că, la fel ca Daniel Morar, Papici a făcut „dosare politice”.

„Am mai văzut o chestie, când veneam încoace…Nu ştiu cine a fost demis. Papici, marele băsist, morărist, macoveist (…) Propaganda asta a lui Macovei şi toţi macoveiştii. Dom’le, nu a fost demis, i s-au terminat mandatele, a avut două mandate. Şi Băsescu îşi termină mandatele. Ce facem, îl ţinem şi pe Băsescu, şi pe Papici, şi pe Morar, că moare ţara fără Papici, Morar şi Băsescu? Să mai stea procuror simplu, să mai facă şi el un dosar, că şefi de-ăştia puşi de Băsescu care trebuie să stea încă o sută de ani după ce pleacă Băsescu – a avut două mandate, amândouă de trei ani, şase ani. Aşa spune în lege, nu ai voie să ai mai mult de două mandate. I s-a terminat mandatul, stă şi el procuror simplu, că nu l-a născut şef”, a afirmat premierul.

„Cine, ce victimă e Papici? (…) Şi-a terminat omul dosarul (în cazul lui Liviu Dragnea, n.r.), gata, poate să fie procuror simplu. Cum să fie şef când şi-a terminat mandatul? Ce stăm şi plângem?”, s-a întrebat, retoric, Ponta, precizând că acesta va fi în continuare simplu procuror.

Referindu-se la dosarul lui Liviu Dragnea, premierul a spus: „S-a terminat şi dosarul, l-a trimis la doamna Kovesi. Pa, la revedere, dar de ce trebuie să-i ţinem pe toţi băsiştii care au făcut dosare politice după ce le-a expirat mandatul?”.

Ponta a spus că îşi menţine afirmaţia potrivit căreia Daniel Morar, Lucian Papici şi alţii au făcut dosare politice când au pus oamenii să jure pe Biblie că au fost la referendum: „Eu susţin în continuare că Daniel Morar cu Papici şi cu ai lui au făcut dosare politice anul trecut, când au luat oamenii şi i-au pus să jure cu mâna pe Biblie pentru că au votat la referendum, sunt dosare de poliţie politică”.

Premierul a spus că cei cărora li se termină mandatele nu trebuie să rămână în posturi sau să considere că au fost demişi.

„Ce o să zică preşedintele Băsescu în iarna anului viitor, că a fost demis? Nu, i-a încetat mandatul”, a spus Ponta.

Ponta a fost întrebat dacă este afectată imaginea PSD sau a Guvernului de faptul că Liviu Dragnea este anchetat de DNA. „Nu, dimpotrivă. Că ce? Că anchetezi oameni care au votat? Noi vrem toţi să spunem cum a fost, dar nu vrea nimeni să ne întrebe (…) Păi a fost în felul următor, ne-am dus toţi, am votat. Nu am votat destui, sau mă rog, nu am fost decât 90% şi a venit Morar cu Papici şi au zis că nu suntem destui şi au veni să ne şi ancheteze pe toţi. Cam asta e, în secolul 21”, a afirmat Ponta, care a precizat că a aflat că pe 21 septembrie i s-a terminat mandatul procurorului Papici.

Premierul a fost întrebat ce anume dosare politice a făcut procurorul Papici împreună cu Daniel Morar. „Dosarele de anul trecut împotriva oamenilor care au votat la referendum sunt dosare politice”, a replicat premierul.

Şeful Secţiei I din DNA, Lucian Papici, a cărui delegare pe funcţie a fost reînnoită acum o săptămână, a fost demis, miercuri, de procurorul general Tiberiu Niţu, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

Potrivit surselor citate, delegarea pe funcţie a lui Papici a fost reînnoită de procurorul general, Tiberiu Niţu, în urmă cu şapte zile.

Miercuri, la ora 17.09, Niţu a informat Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), printr-un fax, că delegarea lui Papici ca şef al Secţiei I din DNA încetează cu 2 octombrie, dată începând cu care funcţia este ocupată de procurorul Iuliana Bendeac, pe o perioadă de şase luni.

Procurorul Lucian Papici este cel care a finalizat urmărirea penală în dosarul referendumului în care este cercetat vicepremierul Liviu Dragnea.

Succesoarea acestuia, Iuliana Bendeac este procurorul care, alături de procurorul şef seviciu Gheorghe Popovici, i-a deferit justiţiei pe Dan Voiculescu şi pe fiica acestuia Camelia, în dosarul în care directorul general Antena TV Group SA, Sorin Alexandrescu, este acuzat de şantajarea administratorului RCS&RDS Ioan Bendei.”

Ponta se caieste…

Ponta: Iliescu are dreptate, nu trebuia să vorbesc despre un procuror. Conflictul meu e cu Băsescu

Se arata ca:

Premierul Victor Ponta a declarat, joi seară, că fostul preşedinte Ion Iliescu are dreptate când spune că actualul şef al Guvernului este tânăr, liderul PSD admiţând că nu ar fi trebuit să vorbească nominal despre un procuror şi precizând că, de fapt, conflictul său este cu Traian Băsescu.

Ponta a fost întrebat despre faptul că Iliescu a declarat că premierul „trebuia să se abţină” de la comentarii privind justiţia, fostul preşedinte invocând tinereţea actualului şef al Guvernului.

„Da, are dreptate”, a spus, joi seară, Ponta, comentând aprecierile lui Iliescu. Premierul a adăugat că este adevarat că nu ar fi trebuit ca el, ca şef al Guvernului, să se refere la un procuror.

Ponta a precizat însă că, de fapt, conflictul său este cu Traian Băsescu.”

… si da explicatii cui trebuie…

Ponta a discutat cu Însărcinatul cu afaceri al misiunii diplomatice SUA despre situaţia de la DNA

Se arata ca:

Premierul Victor Ponta a avut o discuţie de peste un sfert de oră cu Însărcinatul cu afaceri al misiunii diplomatice SUA la Bucureşti, Duane Butcher, legată inclusiv de situaţia creată de revocarea lui Lucian Papici de la Secţia I DNA,Ponta precizând pentru MEDIAFAX că i-a explicat acestuia situaţia

Discuţia a avut loc la Palatul Bragadiru, cu ocazia recepţiei oferite pentru Ziua Naţională a Germaniei, cei doi oficiali retrăgându-se la un moment dat într-un spaţiu privat, unde au discutat timp de peste un sfert de oră.

Întrebat de MEDIAFAX dacă a discutat cu oficialul american şi despre noile numiri la DNA, în ideea că acestora li se terminaseră mandatele, Ponta a precizat că a explicat acestuia situaţia.

În luna decembrie, după ce ambasadorul american Mark Gitenstein şi-a încheiat mandatul în România, Duane Butcher, adjunctul şefului misiunii diplomatice a SUA, a devenit Însărcinatul cu afaceri al misiunii diplomatice a SUA. El ocupă această funcţie până la sosirea noului ambasador al SUA în România.

Premierul urmează să efectueze în perioada următoare şi o vizită în SUA.

Procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a decis, miercuri, încetarea delegării procurorului Lucian Papici, şef al Secţiei I din DNA, şi a adjunctului acestuia, Mariana Alexandru, în locul lor fiind delegaţi procurorii Iuliana Bendeac, ca şef de secţie, şi Viorel Cerbu, ca adjunct, au declarat pentru MEDIAFAX oficiali ai Parchetului instanţei supreme.

Procurorul Lucian Papici este cel care a finalizat urmărirea penală în dosarul referendumului în care este cercetat vicepremierul Liviu Dragnea.

Premierul Victor Ponta a declarat, miercuri seara, că Lucian Papici nu a fost demis, ci i s-au terminat mandatele de şef al Secţiei I din DNA, el precizând că acesta va fi simplu procuror şi menţionând că, la fel ca Daniel Morar, Papici a făcut „dosare politice”.

Joi, premierul Ponta a reafirmat că Lucian Papici nu a fost schimbat, ci doar i s-a terminat mandatul, iar în locul acestuia şi a adjunctului său au fost numiţi procurori care vor avea stabilitate pe trei ani, ca să „nu stea toată ziua pe telefon cu Cotroceniul”, precum foştii şefi DNA, Morar şi Papici.”

Contraatacul impetuos al Presedintelui

Băsescu: Ponta a intervenit în justiţie de o manieră fără precedent de la intrarea în UE

Se arata ca:

Preşedintele Traian Băsescu se arată îngrijorat de faptul că, în ultimele zile, premierul Victor Ponta a intervenit în justiţie de o manieră fără precedent de la intrarea în UE, informează purtătorul de cuvânt al şefului statului.

„Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, se arată îngrijorat de faptul că, în ultimele zile, prim-ministrul Guvernului României, domnul Victor-Viorel Ponta, a intervenit în justiţie de o manieră fără precedent de la intrarea României în Uniunea Europeană”, se arată într-un comunicat remis, joi seară, agenţiei MEDIAFAX.

Oprea precizează că, în virtutea prevederilor Articolului 80, alineatul (2) din Constituţia României, potrivit cărora „preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice”, preşedintele Băsescu a discutat, marţi, după şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, cu ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, cerându-i să respecte Regulamentul de ordine interioară al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), în care se precizează, potrivit comunicatului Preşedinţiei, că procurorul-şef al DNA face propuneri pentru funcţiile de conducere din această instituţie.

„Ulterior, miercuri, 2 octombrie a.c., domnul preşedinte Traian Băsescu l-a contactat telefonic pe procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, domnul Tiberiu-Mihail Niţu, pentru a-l atenţiona să nu cedeze la presiunile politice care se fac asupra domniei sale şi să ţină cont de faptul că, potrivit Regulamentului de ordine interioară al DNA, procurorul-şef al Direcţiei recomandă «delegarea procurorilor la Direcţia Naţională Anticorupţie»”, se mai arată în comunicat.”

Băsescu: O să fac o analiză privind pactul de coabitare cu Ponta, după-amiază mă pronunţ. Foarte probabil îl voi denunţa. REACŢIA premierului

Se arata ca:

„”O să fac o analiză şi în după-amiaza asta mă voi pronunţa. Categoric, cel mai important punct, independenţa justiţiei, s-a prăbuşit ieri, cu binecuvântarea premierului Ponrta şi acest lucru mă face să mă îndrept spre denunţarea pactului de coabitare şi informarea tuturor partenerilor în faţa cărora mi-am pus obrazul”, a spus Băsescu, la B1 Tv.

Băsescu a spus că pactul de coabitare a fost conceput de la prima instalare a Guvernului Ponta, în aprilie-mai 2012, iar atunci l-a trimis şi Ponta nu a vrut să îl semneze, decizia privind semnarea fiind luată după alegerile din decembrie 2012, când premierul a fost de acord să îl semneze, fiind „o surpriză plăcută”.

„Iată că Victor Ponta se dovedeşte mincinos, până şi cu un document politic extrem de important care l-a făcut frecventabil în Europa”, a mai spus Traian Băsescu.

Întrebat dacă va denunţa pactul de coabitare, preşedintele Băsescu a răspuns: „Foarte probabil”.

„Eu trebuie să fac o analiză, ce a respectat şi ce nu a respectat Ponta şi să văd dacă are rost să îl mai menţinem”, a adăugat Băsescu.

Nu îl mai girez pe Ponta pentru că a încălcat pactul, a intrat cu bocancii în justiţie

„Nu-l mai girez pe Victor Ponta pentru că a încălcat grav pactul şi mai ales s-a băgat cu bocancii în justiţie, de dragul lui Dragnea”, a spus Băsescu.

Ponta: Eu nu denunţ pactul cu Băsescu. El este cel care a intervenit brutal în justiţie

Premierul Victor Ponta afirmă că el nu va denunţa parcul de coabitare cu preşedintele Traian Băsescu deşi acesta l-a încălcat de sute de ori până în prezent şi arată că gestul şefului statului de a discuta cu procurorul general reprezintă o brutală ingerinţă în justiţie.”

Manevra lui Dan Voiculescu

Voiculescu: Băsescu a încălcat Constituţia discutând cu Niţu, majoritatea să iniţieze SUSPENDAREA

Se arata ca:

Dan Voiculescu susţine că preşedintele Traian Băsescu a încâlcat Constituţia când a discutat cu procurorul general Tiberiu Niţu pe tema schimbării lui Lucian Papici din funcţia deţinută la DNA, preşedintele fondator al PC adăugând că ar fi firesc ca majoritatea să iniţieze o nouă suspendare.

Traian Băsescu a încălcat din nou, grav, Constituţia, încercând să influenţeze direct Justiţia din România. El a declarat public că a avut o discuţie telefonică cu procurorul Tiberiu Niţu pe marginea revocării lui Lucian Papici de la DNA, intervenind în favoarea acestuia: «(…) l-am rugat pe procurorul general să nu o facă… a avut comandamente politice, l-am rugat şi pe Cazanciuc, am vorbit alaltăieri, după CSAT. (…) Eu l-am sunat să-i spun „Nu e bine, domnule procuror general!”»”,se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX.

Potrivit lui Voiculescu, abdicând de la prevederile articolului1 alineat 4 din Constituţie, care consacră separaţia puterilor în stat, Traian Băsescu a încălcat Legea supremă.

„În aceste condiţii grave, în care Băsescu însuşi îşi admite intervenţiile pe lângă procurori, ar fi firesc ca majoritatea parlamentară să iniţieze o nouă procedură de suspendare a preşedintelui pentru încălcarea gravă a Constituţiei”, susţine Voiculescu.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, referitor la recentele schimbări la nivelul DNA, că „este o imixtiune a politicului, care pur şi simplu a dat ordin procurorului general să facă ceva”.

„Este o imixtiune a politicului, care pur şi simplu a dat ordin procurorului general să facă ceva, acest ceva venind după două şocuri pe care oameni extrem de importanţi le-au primit: anunţul începerii urmăririi penale pentru şantaj a domnului Voiculescu, a fiicei sale şi a directorului Antena 1, condamnarea lui Voiculescu şi informaţia pe care au aflat-o, e adevărat târziu sau prea târziu ca să mai poată face ceva, că s-a finalizat dosarul lui Dragnea de fraudare a referendumului”, a spus Băsescu, într-o emisiune difuzată de B1 Tv.

Întrebat dacă are probe privind o influenţă a politicului în deciziile DNA, Băsescu a răspuns: „Cred că am. Aici nu suntem în zona naivităţilor, ci a lucrurilor pe care le ştim sau nu le ştim”.

„Alaltăieri, după CSAT, eu am vorbit cu ministrul de Justiţie, spunându-i: «Omule, atenţie la nominalizări pentru DNA!»”, a continuat Băsescu, explicând că până acum a fost o regulă, că şefii structurilor la DNA şi DIICOT sunt cei care propun funcţiile care se desemnează prin decret ministrului Justiţiei.

„E foarte important ca şeful DNA şi şeful DIICOT, care nu sunt structuri în subordinea procurorului general, ci în coordonare, era important ca aceşti oameni, pe umerii cărora apasă o responsabilitate extraordinară în consolidarea funcţionării justiţiei şi a statului de drept, să poată să-şi propună echipa”, a mai afirmat şeful statului.

El a ţinut să menţioneze că, dacă un ministru al Justiţiei sau CSM au argumente profesionale, disciplinare, că cineva nu trebuie numit, nu-i vor da cu siguranţă un aviz favorabil, principiul fiind însă ca şeful DNA să propună şefii de secţii, propriii lor adjuncţi, în acest fel funcţionând şi relaţia cu Daniel Morar.

Traian Băsescu a mai afirmat că pe Lucian Papici nu l-a văzut niciodată, deşi este numit „procuror băsist”.

„Niciodată nu a avut o relaţie cu mine la numiri. Ci pur şi simplu a funcţionat sistemul. Îmi era suficient că Morar spune: Am vorbit cu ministrul Justiţiei, îl vreau ca şef de secţie pe Ţuluş, pe Papici. Bună ziua, nu era treaba mea, nu i-am văzut pe oamenii ăştia. Sau pe doamna procuror Alexandrescu, n-am văzut-o de când sunt preşedinte, n-o ştiu”, a arătat preşedintele.

Traian Băsescu a mai declarat că „ceea ce este în neregulă în privinţa numirilor de la Secţia 1 la DNA, Papici şi Alexandrescu, este că, acum şapte zile, pentru procurorul general, oamenii aceştia au fost buni”.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, că a avut o discuţie cu procurorul general, Tiberiu Niţu, miercuri, arătând că a acţionat la factorii de decizie să nu facă un lucru în neregulă.

Băsescu a precizat, într-o emsiune difuzată la B1 Tv, că discuţia cu procurorul general a avut loc miercuri, înainte de trimiterea prin fax sau aproape simultan cu revocarea celor doi şefi de secţie.”

Si totusi…

Ponta şi Dragnea nu susţin ideea unei noi suspendări a lui Băsescu

Se arata ca:

Liderul PSD, premierul Victor Ponta şi preşedintele executiv al PSD, Liviu Dragnea, au declarat că nu susţin ideea unei noi suspendări a preşedintelui Traian Băsescu, şeful Guvernului arătând că România are nevoie de stabilitate.

„Sunt de acord că preşedintele a încălcat Constituţia, a încăălcat-o de multe ori, nu are ce să sune el la procurori şi să dea ordine, eu nu fac niciodată aşa ceva, dar cred că România are nevoie de stabilitate. Mai este un an de zile şi o să rezistăm”, a spus Ponta.

Acelaşi punct de vedere l-a exprimat şi Liviu Dragnea, el spunând că nu a auzit declaraţiile lui Voiculescu şi nici nu le susţine.

Dan Voiculescu susţine că preşedintele Traian Băsescu a încâlcat Constituţia când a discutat cu procurorul general Tiberiu Niţu pe tema schimbării lui Lucian Papici din funcţia deţinută la DNA, preşedintele fondator al PC adăugând că ar fi firesc ca majoritatea să iniţieze o nouă suspendare.

„Traian Băsescu a încălcat din nou, grav, Constituţia, încercând să influenţeze direct Justiţia din România. El a declarat public că a avut o discuţie telefonică cu procurorul Tiberiu Niţu pe marginea revocării lui Lucian Papici de la DNA, intervenind în favoarea acestuia: «(…) l-am rugat pe procurorul general să nu o facă… a avut comandamente politice, l-am rugat şi pe Cazanciuc, am vorbit alaltăieri, după CSAT. (…) Eu l-am sunat să-i spun „Nu e bine, domnule procuror general!”»”,se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX.

Potrivit lui Voiculescu, abdicând de la prevederile articolului1 alineat 4 din Constituţie, care consacră separaţia puterilor în stat, Traian Băsescu a încălcat Legea supremă.

„În aceste condiţii grave, în care Băsescu însuşi îşi admite intervenţiile pe lângă procurori, ar fi firesc ca majoritatea parlamentară să iniţieze o nouă procedură de suspendare a preşedintelui pentru încălcarea gravă a Constituţiei”, susţine Voiculescu.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, referitor la recentele schimbări la nivelul DNA, că „este o imixtiune a politicului, care pur şi simplu a dat ordin procurorului general să facă ceva”.”

Ambasadorul german si cel olandez – impaciuitori…

Ambasadorul german: Vă sprijinim în ceea ce priveşte statul de drept şi revizuirea Constituţiei

Se arata ca:

Ambasadorul german, Werner Hans Lauk, a declarat, joi, la recepţia de Ziua Unităţii Germane, că Berlinul va sprijini Bucureştiul în respectarea angajamentelor privind statul de drept, revizuirea Constituţiei şi continuarea reformelor.

Diplomatul german a precizat că relaţiile româno-germane sunt „strânse, diverse şi la nivel de egalitate”, iar vizita la Berlin a premierului Victor Ponta, din iulie, a contribuit „cu noi impulsuri în acest sens”.

Werner Hans Lauk a subliniat că România a depăşit criza economică şi financiară internaţională mai bine decât alţii „datorită unor reforme curajoase”. „Acest lucru ne dovedeşte că reformele structurale, chiar dacă au fost şi sunt dureroase pentru mulţi, au readus per ansamblu economia şi societatea pe un drum ascendent, mai solid şi mai stabil”.

Ambasadorul german le-a transmis liderilor de la Bucureşti sprijinul ţării sale în ceea ce priveşte statul de drept şi revizuirea Constituţiei. „Noi vă vom sprijini în baza angajamentului comun în cadrul UE în ceea ce priveşte statul drept, continuarea consecventă a acestor procese reformatore, precum şi în ceea ce priveşte reviziurea Constituţiei. Sunt încrezător că drumul început al reformelor va propulsa România mai departe în calitate de partener al Germaniei”, a mai spus Lauk.

Werner Hans Lauk a subliniat că şi-a propus, în calitate de ambasador, să contribuie la consolidarea şi aprofundarea relaţiilor româno-germane. Totodată, diplomatul a evocat importanţa cooperării în educaţie, în special în ceea ce priveşte pregătirea profesională, unde Germania are expertiză. „Prin sistemul dual de pregătire profesională – o combinaţie între educaţia practică în cadrul companiilor şi învăţământul general şi de specialitate din cadrul şcolilor profesionale, Germania deţine un instrument important pentru creşterea economică şi pentru o bună salarizare a tinerilor”, a spus ambasadorul, care a promis că se va angaja „cu fermitate” în extinderea învăţământului dual din România, dincolo de proiectele pilot de la Braşov şi Timişoara.

Totodată, Werner Hans Lauk s-a referit şi la minoritatea germană din România, „o punte lingvistică, culturală şi istorică de neînlocuit între naţiunile noastre”.

La rândul său, preşedintele Senatului, Crin Antonescu, a declarat că România „a contat întotdeauna pe sprijinul comunităţii germane stabilite pe teritoriul ei, care este un reper cultural, comportamental, social, economic şi administrativ pentru toţi concetăţenii noştri în dezvoltarea pe toate planurile”. Totodată, Antonescu i-a asigurat pe membrii comunităţii germane de sprijinul „total şi necondiţionat, administrativ şi financiar al statului român”.

La recepţia organizată la Palatul Bragadiru au participat şi premierul Victor Ponta, ministrul de Externe, Titus Corlăţean, vicepremierul Liviu Dragnea, Viorel Hrebenciuc şi Susanne Kastner, fost preşedinte al grupului parlamentar de prietenie germano-român în Bundestag.”

Ambasadorul olandez: Ar trebui să ne abţinem de la orice interferenţe în politicile Procuraturii

Se arata ca:

Ambasadorul Olandei la Bucureşti, Matthijs van Bonzel, a îndemnat, joi, la abţinerea de la orice comentarii şi interferenţe „în politicile Procuraturii Generale”.

„Ar trebui cu toţii să ne abţinem de la orice fel de comentarii şi în special de la interferenţe în politicile Procuraturii Generale”, a precizat Matthijs van Bonzel, la solicitarea MEDIAFAX.

Ambasadorul olandez a punctat „rolul crucial al independenţei Procuraturii” şi a reamintit că România şi-a luat un angajament în a respecta această independenţă în cadrul MCV.

„Independenţa şi profesionalismul Procuraturii Generale sunt cruciale pentru punerea în aplicare a statului de drept, la care România s-a angajat în cadrul MCV, ca ţară membră a Uniunii Europene şi ca stat membru al Consiliului Europei. Independenţa şi profesionalismul pot evolua doar dacă sunt respectate de noi toţi, a subliniat van Bonzel.

În ultimele zile, premierul Victor Ponta şi preşedintele Traian Băsescu au avut un schimb de replici, la distanţă, declanşate de schimbarea procurorului Lucian Papici.

Şeful Secţiei I din DNA, Lucian Papici, a cărui delegare pe funcţie a fost reînnoită acum o săptămână, a fost demis, miercuri, de procurorul general Tiberiu Niţu, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

Premierul Victor Ponta a precizat, miercuri seară, la RTV, că Lucian Papici nu a fost demis, ci i s-au terminat mandatele de şef al Secţiei I din DNA, el precizând că acesta va fi simplu procuror şi menţionând că, la fel ca Daniel Morar, Papici a făcut „dosare politice”.

„Am mai văzut o chestie, când veneam încoace…Nu ştiu cine a fost demis. Papici, marele băsist, morărist, macoveist (…) Propaganda asta a lui Macovei şi toţi macoveiştii. Dom’le, nu a fost demis, i s-au terminat mandatele, a avut două mandate. Şi Băsescu îşi termină mandatele. Ce facem, îl ţinem şi pe Băsescu, şi pe Papici, şi pe Morar, că moare ţara fără Papici, Morar şi Băsescu? Să mai stea procuror simplu, să mai facă şi el un dosar, că şefi de-ăştia puşi de Băsescu care trebuie să stea încă o sută de ani după ce pleacă Băsescu – a avut două mandate, amândouă de trei ani, şase ani. Aşa spune în lege, nu ai voie să ai mai mult de două mandate. I s-a terminat mandatul, stă şi el procuror simplu, că nu l-a născut şef”, a afirmat premierul.

„Cine, ce victimă e Papici? (…) Şi-a terminat omul dosarul (în cazul lui Liviu Dragnea, n.r.), gata, poate să fie procuror simplu. Cum să fie şef când şi-a terminat mandatul? Ce stăm şi plângem?”, s-a întrebat, retoric, Ponta, precizând că acesta va fi în continuare simplu procuror.

Referindu-se la dosarul lui Liviu Dragnea, premierul a spus: „S-a terminat şi dosarul, l-a trimis la doamna Kovesi. Pa, la revedere, dar de ce trebuie să-i ţinem pe toţi băsiştii care au făcut dosare politice după ce le-a expirat mandatul?”.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, la B1, că nu îl mai „girează” pe premierul Victor Ponta pentru că „a încălcat grav” pactul de coabitare şi „s-a băgat cu bocancii în justiţie”.

„Nu-l mai girez pe Victor Ponta pentru că a încălcat grav pactul şi mai ales s-a băgat cu bocancii în justiţie, de dragul lui Dragnea”, a spus Băsescu.

Preşedintele Băsescu a declarat, joi, că că va face o analiză privind pactul de coabitare cu premierul Ponta şi se va pronunţa în cursul după-amiezii, menţionând că cel mai important punct, independenţa justiţiei, „s-a prăbuşit ieri” şi acest lucru îl face să se îndrepte spre denunţarea acestui pact.”

Conflict Kovesi – Nitu

Iata ce ne spune si HotNews:

Codruta Kovesi ia pozitie fata de Tiberiu Nitu si reclama nerespectarea legislatiei: Nu exista motive care sa justifice revocarea lui Lucian Papici

Se arata ca:

„Revocarea sefului Sectiei I a DNA, Lucian Papici, a dus la primul conflict public intre Codruta Kovesi, sefa DNA, si procurorul general Tiberiu Nitu, cel care a decis revocarea peste capul DNA. Astfel, Departamentul National Anticoruptie arata, intr-un comunicat de presa, ca nu au fost aduse la cunostinta conducerii DNA motivele pentru care procurorul general Tiberiu Nitu a decis revocarea lui Lucian Papici si a Marianei Alexandrescu din functiile detinute, apreciind ca „nu exista motive care sa justifice” aceasta decizie. Reamintim ca Papici a instrumentat dosarul in care vicepremierul Liviu Dragnea e acuzat de trucarea rezultatelor la referendumul de demitere a lui Traian Basescu.

Intr-un comunicat postat pe site-ul institutiei se precizeaza ca ordinele procurorului general prin care s-a dispus, incepand cu data de 2.10.2013, incetarea delegarii a lui Lucian Papici in functia de procuror sef al Sectiei de combatere a coruptiei a DNA a fost primit de DNA la ora 17,00, in conditiile in care delegarea fusese dispusa in 23 septembrie tot de procurorul general.

La aceeasi data, s-a dispus incetarea delegarii Marianei Alexandru in functia de procuror sef adjunct al Sectiei de combatere a coruptiei a DNA.

„Prin ordinele procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, de incetare a delegarii celor doi procurori din functiile de conducere ale Sectiei de combatere a coruptiei, nu au fost aduse la cunostinta conducerii Directiei Nationale Anticoruptie motivele care au stat la baza acestei dispozitii.

Activitatea profesionala a procurorilor sefi, a caror delegare a fost incetata prin ordinul procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, s-a remarcat prin rigoare si rezultate remarcabile si nu exista motive care sa justifice incetarea exercitarii functiilor de conducere„, se precizeaza in comunicatul DNA.

Tot miercuri DNA a primit ordinul procurorul general prin care se dispune delegarea Iulianei Bendeac in functia de procuror sef al Sectiei de combatere a coruptiei si a lui Viorel Ioan Cerbu in functia de procuror sef adjunct al Sectiei de combatere a coruptiei.

DNA precizeaza ca pentru delegarea celor doi „nu a fost solicitata in prealabil recomandarea prevazuta expres” in regulamentul de ordine interioara al institutiei.

„Potrivit dispozitiilor art.8 lit.c din Regulamentul de ordine interioara al Directiei Nationale Anticoruptie, aprobat prin Ordinul nr. 2184/C/2006 al Ministrului Justitiei, publicat in Monitorul Oficial nr. 852 din 17 octombrie 2006, se prevad urmatoarele: ‘Procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie indeplineste urmatoarele atributii: I) recomanda procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie delegarea procurorilor la Directia Nationala Anticoruptie'”, se mai arata in comunicatul DNA.”

Lucian Papici, procurorul care a finalizat rechizitoriul lui Liviu Dragnea, a fost revocat din functie din ordinul procurorului general Tiberiu Nitu. Papici a confirmat informatia

Se arata ca:

„La scurt timp dupa ce in spatiul public a aparut informatia ca dosarul lui Liviu Dragnea a fost finalizat si urmeaza sa fie trimis in judecata, procurorul general Tiberiu Nitu i-a revocat delegarea procurorului Lucian Papici din functia de sef al Sectiei I a DNA. Informatia, publicata in premiera de HotNews.ro, a fost confirmata ulterior de Papici, care tocmai fusese delegat pe functie in urma cu doua saptamani. Procurorul general Nitu (numit in functie in urma intelegerii dintre Victor Ponta si Traian Basescu, cu girul Ambasadei SUA si Ambasadei Marii Britanii) a trimis ordinul miercuri, in jurul orei 17.00. Gestul a fost interpretat mai degraba ca sanctiune, deoarece dosarul lui Liviu Dragnea ajunsese deja pe masa procurorului sef al DNA, Laura Codruta Kovesi. DNA a reactionat miercuri seara, luand pozitie printr-un comunicat oficial de presa fata de decizia procurorului general Nitu. Premierul Ponta a declarat ulterior ca Papici e „un mare basist” care „a facut dosare politice”.

UPDATE 19.11: Lucian Papici a confirmat pentru HotNews.ro ca a fost revocat din functie.

In locul lui Papici a fost delegata pe functie Iuliana Bendeac (nu numita, ci tot delegata, cum fusese anterior si Lucian Papici), procuror din cadrul DNA fara multa experienta. Tot astazi a fost revocata din functia de adjunct al lui Lucian Papici si Mariana Alexandru. In locul Marianei Alexandru a fost numit, tot prin delegatie, procurorul Viorel Cerbu. Noii sefi ai Sectiei I a DNA au fost delegati pe functii pentru 6 luni, in timp ce Papici si Mariana Alexandru fusesera delegati pentru 3 luni.

De notat ca Lucian Papici fusese delegat pe aceasta functie tot de Tiberiu Nitu pe 23 septembrie, pentru 3 luni.

Ponta a spus miercuri seara la RTV, referitor la destituirea lui Papici, ca „am intrebat pe cine ati demis. Nu am demis dom’ne pe nimeni, i s-a terminat mandatul„. Mandatul lui Papici urma sa se termine pe 23 decembrie, dat fiind ca el fusese numit in functie cu delegare pe 23 septembrie de Tiberiu Nitu.

DNA a reactionat institutional miercuri seara, anuntind intr-un comunicat de presa ca nu au fost aduse la cunostinta conducerii Directiei Nationale Anticoruptie motivele care au stat la baza acestei dispozitii. Tot DNA a spus ca nu exista motive care sa justifice incetarea exercitarii functiilor de conducere, precizand ca pentru delegarea celor doi „nu a fost solicitata in prealabil recomandarea prevazuta expres in regulamentul de ordine interioara al institutiei.

Miscarea procurorului general Tiberiu Nitu – numit in functie in urma intelegerii dintre Victor Ponta si Traian Basescu – vine la scurt timp dupa ce expertii Comisiei Europene pe MCV au parasit Romania. Reamintim ca tot miercuri, ministrul francez al Afacerilor Europene declarase, in contextul disputei Schengen, ca „se pare ca raportul MCV nu va fi pozitiv”.

Miza functiei detinute de Lucian Papici

Lucian Papici este seful sectiei a I-a din DNA din 2007. El a fost propus de fostul ministru al Justitiei, Monica Macovei. Ca procuror sef de sectie, Papici a girat toate marile dosare: Nastase, Voicu, Voiculescu, Valiza-Gigi Becali, Caltabosul-Remes, toate cazurile de magistrati corupti, politisti, vamesi, etc. Ca anchetator de caz, Papici a lucrat impreuna cu Mariana Alexandru in dosarele lui Adrian Nastase si impreuna cu Bocsan in dosarul Portul Constanta. Mariana Alexandru a fost numita de Laura Codruta Kovesi in functia de adjunct al sectiei I.

Papici si Mariana Alexandru au instrumentat impreuna dosarul fostului senator PSD Catalin Voicu. Procuroarea Alexandru a instrumentat si dosarul fostului ministru PDL al Tineretului si Sportului, Monica Iacob Ridzi. Numele ei ramane insa legat de anchetele impotriva fostului premier Adrian Nastase. Mariana Alexandru a fost practic anchetatorul principal care a reusit sa il trimita pe Nastase in spatele gratiilor.

Pozitia ocupata pana acum de Lucian Papici este extrem de importanta: Seful de sectie confirma sau nu rechizitoriile procurorilor de caz. Sectia I are in lucru marile dosare de coruptie.

Pozitia lui Papici a mai fost amenintata in urma cu cateva saptamani
. In luna septembrie, surse judiciare declarau pentru Hotnews.ro ca ministrul justitiei, Robert Cazanciuc, a inaintat la CSM propuneri verbale ca procurorii Gheorghe Bocsan (care s-a ocupat initial de dosarul Dragnea) si Gheorghe Popovici (care lucreaza in dosarul lui Voiculescu) din cadrul DNA  sa ocupe functia de sefi ai sectiei I, insa ele n-au fost agreate in CSM si la varful DNA.

In consecinta, ministrul Cazanciuc a renuntat sa mai trimita propunerile in scris la CSM. Oficial, ministrul justiei, Robert Cazanciuc a negat ca a facut acest propuneri, declarand pentru HotNews.ro: „Am discutat pana acum cu cinci procurori DNA, fiecare are sansa lui”. Pasul inapoi facut de Ministerul Justitie s-ar putea explica prin faptul ca de luni, 23 septembrie, adica exact din ziua in care expirau cele doua mandate la sectia I si la sectia judiciara, incepuse vizita la Bucuresti a delegatiei de experti europeni din cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV).

DNA are 3 sectii. Sectia a I-a de combatere a coruptiei se ocupa de coruptia pura si flagrantul in delict. Sectia a II-a de combatere a infractiunile conexe coruptiei se ocupa de fraude sau evaziune fiscala. Exista si sectia militara care se ocupa de infractiunile de coruptie savarsite de militari. Sefii de sectii supervizeaza in mod direct anchetele, cunosc cel mai bine situatia dosarelor si confirma sau infirma deciziile de inchidere a cazurilor sau de trimitere in judecata.”

DE citit si…

Gandul

Cine sunt Iuliana Bendeac şi Viorel Cerbu propuşi pentru conducerea secţiei „Dosare grele” de la DNA. Ce contribuţie a avut Bendeac la dosarul Antena TV

Se arata ca:

Procurorii Iuliana Bendeac şi Viorel Cerbu sunt magistraţii care au fost instalaţi la conducerea secţiei „Dosare grele” de la DNA după ce procurorii Lucian Papici şi Mariana Alexandru au fost revocaţi de Tiberiu Niţu după finalizarea dosarului Dragnea. Iuliana Bendeac are la activ două dosare la DNA, unul finalizându-se cu o condamnare cu suspendare. Iuliana Bendeac a fost colegă cu Victor Ponta la Parchetul Judecătoriei Sector 1 pe vremea când premierul era procuror. Viorel Cerbu este cunoscut pentru dosarele cu poliţişti şi magistraţi corupţi pe care le-a investigat. A făcut parte din comisia Monei Pivniceru care l-a avizat pentru Parchetul General pe Tiberiu Niţu şi a anchetat dosarul lui Liviu Dragnea o perioadă, dar s-a retras din el.

Procurorul Iuliana Bendeac a fost propusă de ministrul Justiţiei Robert Cazanciuc pentru funcţia de şef al secţiei I a DNA, secţia care investighează dosarele de corupţie cu politicieni. Viorel Cerbu a fost propus ca adjunct al acestei secţii. Dacă vor fi avizaţi de CSM şi preşedintele Băsescu le va semna mandatele, ei îi conduce în următorii trei ani secţia I a DNA.

Procurorul Lucian Papici, cel care a condus în ultimii şase ani secţia I a DNA, a finalizat dosarul lui Liviu Dragnea, după care a fost revocat din funcţie. Din 23 septembrie, Lucian Papici conducea secţia prin delegare. Această delegare a fost propusă de şeful DNA, Codruţa Kovesi, şi aprobată de procurorul general Tiberiu Niţu. După ce dosarul lui Dragnea a fost finalizat, procurorul general a considerat că delegarea lui Papici trebuie să înceteze. De asemenea, Niţu a dispus revocarea delegării de pe funcţia de adjunct a secţiei I a procuroarei Mariana Alexandru, cea care a anchetat dosarele lui Adrian Năstase.

Gândul a explicat că delegarea procurorilor Cerbu şi Bendeac, aşa cum a fost motivată de procurorul general printr-un comunicat public, nu se susţine.

Procuroarea Iuliana Bendeac: două dosare în doi ani şi fostă colegă cu Ponta

Iuliana Bendeac a fost promovată de la Curtea de Apel Bucureşti la DNA în 2012. Anul trecut a avut un singur rechizitoriu trimis în judecată, cinci soluţii de neîncepere a urmăririi penale şi trei declinări de competenţă. Procuroarea Iuliana Bendeac şi-a început cariera la Parchetul Judecătoriei Sector 1. În aceeaşi perioada 1995 – 1998 procuroarea Bendeac a fost colegă la Parchetul Judecătoriei Sector 1 cu Victor Ponta, care şi el şi-a început activitatea acolo.

În 2013, Iuliana Bendeac a semnat un singur rechizitoriu, a emis 12 soluţii de neîncepere a urmăririi penale şi şase declinări de competenţă. Iuliana Bendeac a lucrat foarte puţin şi în dosarul Antena Tv Group în care a fost trimis în judecată pentru complicitate la şantaj, Dan Voiculescu. Potrivit surselor gândul, 90% din acest dosar a fost anchetat de procurorul Gheorghe Popovici. În 2012, Iuliana Bendeac a anchetat dosarul fostei judecătoare Carmen Mladin de la Curtea de Apel Craiova care fost auzată de şantaj. Judecătoarea a fost condamnată la trei ani şi şase luni de închisoare cu suspendare. Procuroarea Bendeac nu a răspuns solicitărilor gândul de a-şi prezenta punctul de vedere.

Procurorul Viorel Cerbu activează în cadrul DNA şi este cunoscut pentru dosarele în care sunt investigaţi magistraţii. Un astfel de dosar este cel al judecătoarei Gabriela Bârsan, judecător la Curtea Supremă. Acelaşi procuror a investigat dosarul permiselor false de la Argeş, în care fostul şef al Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculări Vehicule (SPCRPCIV) Argeş, comisar-şef Gheorghe Codruţ Vlăsceanu, a fost condamnat la 14 ani de închisoare. Viorel Cerbu a anchetat şi coordonat investigaţiile în dosarele judecătoarelor corupte de la Tribunalul Bucureşti şi Curtea de Apel Bucureşti.

Premierul Ponta a declarat că dosarul referendumul în care este urmărit penal Liviu Dragnea este unul politic şi a declarat că din acest motiv a fost îndepărtat Lucian Papici de la conducerea secţiei I a DNA. Ponta l-a acuzat în acest context pe Papici de băsism şi partizanat politic.

După criteriile lui Victor Ponta, şi procurorul Viorel Cerbu se încadrează la această categorie. Viorel Cerbu, împreună cu procurorul Gheorghe Bocşan, au lucrat la început în dosarul vicepremierului Liviu Dragnea. Procurorul Viorel Cerbu însă a decis să se retragă din anchetă. Procurorul Viorel Cerbu a făcut parte şi din comisia de la Ministerul Justiţiei care a decis la începutul anului să îl nominalizeze pe Tiberiu Niţu pentru funcţia de procuror general. Contactat de gândul, procurorul nu a dorit să îşi prezinte punctul de vedere. „Nu este momentul oportun să discut cu dumneavoastră. Vă doresc o zi bună”

Cine sunt Lucian Papici şi Mariana Alexandru

Secţia ”Dosare grele” a fost condusă de către procurorul Lucian Papici, ca şef de secţie, şi de Mariana Alexandru,ca adjunct. Practic, cei doi au anchetat sau coordonat investigarea unor dosare precum cele ale fostului premier Adrian Năstase, reţeaua Voicu şi dosarul Valiza – Gigi Becali. Toate aceste dosare s-au concretizat prin condamnări definitive la Curtea Supremă.

Mariana Alexandru a fost cea care a anchetat dosarul fostului ministru al Tineretului, Monica Iacob Ridzi, precum şi dosarul Trofeul Calităţii, care a dus la condamnarea la doi ani de închisoare a lui Adrian Năstase. Lucian Papici a coordonat dosarele vameşilor şi poliţiştilor corupţi. A anchetat împreună cu procurorul Bocşan dosarul Portul Constanţa. Practic, prin mâna lui au trecut toate doarele de mare corupţie din ultimii ani.”

Cele 296 de zile ale coabitării Ponta – Băsescu. Cine a călcat primul peste Pacea de la Cotroceni

Se arata ca:

„După 296 de zile, cât înţelegerea dintre preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta a fost recunoscută ca valabilă, de ambele părţi, niciul dintre marile angajamente politice asumate la momentul semnării Păcii de la Cotroceni nu este nici măcar aproape de a fi realizat. Regionalizarea, reforma electorală şi revizuirea Constituţiei au fost amânate cu cel puţin un an, în timp ce “noua Lege a Sănătăţii” este abia în faza de dezbatere publică.

Cât despre aderarea la Spaţiul Schengen, unul din argumentele care au motivat semnarea  pactului şi punerea lui în braţele tuturor liderilor europeni la Summitul UE din decembrie 2012, ţinta poate fi deja considerată ratată inclusiv pentru prima parte a anului 2014 în condiţiile amânării raportului MCV şi al alegerilor europarlamentare din vară.

Cu toate acestea, în pregătirea anului electoral 2014, pactul este pe cale să fie denunţat oficial, cu toate că nici Traian Băsescu, nici Victor Ponta nu se află la prima încălcare a acordului.

TEXTUL INTEGRAL AL ACORDULUI DE COLABORARE

În 10 luni şi jumătate, cât coabitarea a funcţionat oficial în România, preşedintele şi premierul s-au pus de acord asupra numirii procurorilor şefi Tiberiu Niţu (Parchetul General), Laura Codruţa Kovesi (DNA), Alina Bica (DIICOT) şi a adjuncţilor lor, au depăsit interimatul de la Avocatul Poporului prin  numirea lui Anastasiu Crişu, agreat de USL, au finalizat înlocuirea miniştrilor Transporturilor şi Justiţiei fără intervenţia CCR, au convenit asupra noilor nume de ambasadori în capital-cheie ca Washington, Moscova şi Paris, au ieşit cu un punct de vedere comun legat de explorarea şi exploatarea gazelor de şist, Băsescu mandatându-l pe Ponta inclusiv să reprezinte România la Consiliul European la discuţia despre politica energetică a UE.

Un acord politic întins pe 6 pagini şi semnat de Victor Ponta şi de Traian Băsescu, conform notiţelor prezidenţiale, pe 12.12.2012 la ora 22.50, pactul de colaborare instituţională enumeră câteva angajamente comune, unele politice, altele de conduită şi arată, cel puţin în scripte, cum ar trebui să se regleze conflictele apărute între preşedinte şi prim-ministru. Ambii semnatari l-au încălcat, prin poziţiile lor publice, după nici două luni de la semnare.

Cine şi când a încălcat pactul

Încălcarea pactului de colaborare, chiar dacă nu a fost explicit reclamată de Ponta sau de Băsescu nu este însă o premieră. Încă din primele paragrafe, preşedintele şi premierul se angajau să respecte, cât timp împart puterea, „principii şi valori comune”.

1. Orientarea strategică a României apartenenţa la NATO şi UE, Parteneriatul Strategic cu SUA, regulile europene ale competiţiei şi economiei de piaţă şi ale democraţiei sunt intangibile Îndeplinit

Din informaţiile publice, nici Ponta, nici Băsescu nu au făcut o opţiune din a schimba orientarea României spre UE şi NATO. Cu pactul semnat şi trimis cancelariilor europene, premierul şi-a făcut intrarea în 2013 în capitale ca Berlin, Paris sau Helsinki, reabilitându-şi imaginea la Bruxelles după criza politică din 2012. La sfârşitul lunii, Ponta are programată intrarea la Casa Albă.

2. Securitea RomânieiÎndeplinit

Nu există inflormaţii publice că Ponta sau Băsescu ar fi afectat securitatea României. Singurele divergenţe care au pus în discuţiile modul în care acţionează serviciile de informaţii româneşti au apărut pe 19 iulie, la aducerea în ţară a lui Omar Hayssam. Dacă preşedintele a susţinut atunci deschis că „România a efectuat o operaţiune neautorizată pe teritoriul unui alt stat”, fără alte explicaţii, premierul l-a contrazis. “Când lucrezi cu iresponsabili trebuie să-ţi asumi şi aceste riscuri”, a comentat atunci Ponta, reclamând că o parte din consilierii prezidenţiali “au încercat să deturneze politic pentru mişcarea lor de doi bani o chestiune importantă pentru stat”.

3. Independenţa Justiţiei şi supremaţia legii, statului de drept Încălcat

“Independenţa justiţiei s-a prăbuşit ieri cu binecuvântarea lui Ponta şi asta mă face să mă îndrept spre denunţarea pactului şi informarea tuturor partenerilor în faţa cărora mi-am pus obrazul”, a spus Băsescu joi dimineaţă, într-un interviu transmis la B1. Valul de critici la adresa premierului care “a intrat cu bocancii în Justiţie de dragul lui Dragnea” a venit ca urmare a revocării procurorului Lucian Papici, cel care a instrumentat dosarul vicepremierului Liviu Dragnea, din funcţia de şef al Secţie I a DNA.

Printre altele, Băsescu şi Ponta s-au angajat în scris în decembrie să nu atace şi să denigreze Justiţia, să garanteze păstrarea atribuţiilor instituţiilor statului de drept şi „să consolideze independenţa justiţiei în raport cu influenţa politică”.

În aprilie, cei doi se puneau de acord asupra numelor şefilor de parchete, printr-o negociere politică denunţată de societatea civilă şi de liberali drept „troc”. Strategia comună contravenea pactului de coabitare care cerea „Introducerea unui proces transparent de numire care să presupună candidaturi deschise, criterii de exterienţă profesională, integritate şi rezultate pozitive în acţiunea anticorupţie”. La acel moment, preşedintele garanta că „Justiţia nu se va prăbuşi şi nici nu va fi subordonată politic” în mandatul lui Niţu.

Unul dintre puţinele angajamente bifate rapid după instaurarea păcii de la Cotroceni din decembrie 2012 a fost „numirea în funcţia de Avocat al Poporului a unei persoane care se bucură de sprijinul diferitelor grupuri parlamentare”, în persoana lui Anastasiu Crişu.

4. Priorităţile de apărare ale României – Îndeplinit parţial

În urma negocierilor din ultimele luni, România va cumpăra, cu aproximativ 670 de milioane de euro,  12 avioane multirol F-16 A/B MLU M 5.2 din Portugalia, urmând ca Statele Unite să furnizeze muniţia, armamentul, să completeze pachetul logistic şi serviciul de instruire. Acestea vor înlocui treptat MIG-urile începând din 2015. Cu aprobarea CSAT, Guvernul a trecut prin Parlament un proiect de lege în acest sens, în luna septembrie fiind aprobată semnarea contractului cu portughezii.

Angajamentele uitate ale lui Băsescu şi Ponta

Dincolo de principii, acordul stabilea câteva angajamente comune, mai ales pentru situaţiile în care atribuţiile constituţionale sunt neclare sau au dus în ultimii ani la conflicte.

1. Băsescu şi Ponta conveneau, cu Liviu Dragnea şi Crin Antonescu martori, „că se vor respecta şi se vor abţine în a lansa dispute politice pe teme legate de angajamentele României faţă de instituţiile internaţionale” Îndeplinit parţial

Primele contre au apărut. Sub forma unor ironii, încă din ianuarie, când FMI a amânat negocierea unui nou acord cu câteva luni, având în vedere lipsa unor progrese ale Guvernului. „Nu am îndoială că Guvernul negociază cu toată forţa şi capacitatea lui impozitul regresiv. Vă aduceţi aminte, maximum 16%, cât este cota unică acum, şi promiteau reducerea la 12% pentru anumite categorii şi la 8%. Ştiţi că m-aştept să anunţe în cursul zilei de astăzi că vor angaja înapoi 2.500 de oameni la Oltchim. Nu am dubii că vor rezolva problema legii sănătăţii, legea reorganizării administrative, privatizarea CFR Marfă, trebuie să stabilească nişte condiţii şi eu vreau ca Guvernul să nu fie împiedicat de prezenţa mea”, justifica Băsescu pe 22 ianuarie de ce a refuzat “în mod politicos” o întâlnire cu delegaţia FMI.

2. Preşedintele şi premierul se angajau „să se abţină de la atacuri la adresa instituţiilor statului de drept (…) optând să coopereze în poziţiile comune faţă de FMI, BM, Comisia Europeană, NATO, MCV, Schengen etc” Îndeplinit parţial

Chiar dacă nu s-au mai întâlnit faţă în faţă de câteva luni, cu excepţia unei şedinţe CSAT, Băsescu şi Ponta nu au avut opţiuni contradictorii  în privinţa noului acord cu FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană, care ar urma să fie semnat la finalul acestui an.

Eşecul Schengen, după opoziţia fermă a Germaniei din martie, a fost însă pasat între Palate fără a se mai ţine cont de pactul de coabitare. „Eu nici n-am ţinut miniştri penali în Guvern, nici n-am făcut presiuni pe Justiţie, nici n-am dat lovituri pe CSM. Eu îmi asum că mi-am făcut datoria. Căutaţi responsabilii în altă parte”, sugera Băsescu pe 4 martie, de lângă harta la care desena frontierele securizate ale României, că vina i-ar aparţine lui Ponta.

Primul pas în declanşarea conflictului intern îl făcuse ministrul de Externe, Titus Corlăţean, care susţinuse că România nu va mai fi interesată de această problemă dacă va fi amânată din nou aderarea. Dacă Băsescu l-a somat să nu mai facă astfel de afirmaţii, Ponta i-a luat apărarea: “De câte ori tace şi nu mai face scandal de atâtea ori este mai bine pentru România, pentru că în cei 9 ani în care domnul preşedinte Băsescu s-a ocupat, mai mult sau mai puţin constituţional, de relaţiile României în Europa a ratat absolut toate ţintele: avem MCV în continuare, nu am intrat în Schengen, nu suntem nici măcar aproape de euro, deci eşec pe linie”.

3. „Să menţină coeziunea mesajului extern” şi „coeziunea mesajului intern pe teme convenite” – Ratat

Primele divergenţe legate de mesajele externe au apărut încă din ianuarie, când Victor Ponta susţinea că nu va accepta niciodată o legătură Raportul pe Justiţie şi intrarea României în Spaţiul Schengen. “Ceea ce noi am cerut mereu a fost să nu existe o legătură între Schengen şi MCV. Şi acum ce facem, o creăm noi?”, îi reclama el preşedintelui.

Băsescu, pe de altă parte, spunea că legătura a fost deja făcută de statele UE şi nu mai poate fi negată. “Nu ştiu de ce, şi domnul Ponta, şi domnul Crin Antonescu fac ochii mari când le spui: “Uitaţi-vă şi la MCV, chiar dacă nu îi recunoaştem interconexiunea. Dar voi, reprezentanţii Guvernului, acceptaţi că atunci când se dezbate MCV-ul pentru România, în Consiliul Uniunii Europene, toate legăturile, cu putinţă şi fără putinţă, legate de justiţie”. Minciuna trebuie să înceteze”, susţinea preşedintele.

4. Cei doi „vor stabili spaţiile de competiţie politică” de comun acord, iar „opiniile divergente vor fi oferite ca opţiuni în spaţiul public” şi nu lansate ca atacuri. O altă regulă era evitarea „confruntărilor publice inutile”, Ponta şi Băsescu angajându-se în plus, „să încerce soluţionarea diferenţelor”   – Ratat

Poziţiile publice legate de Roşia Montană, CFR Marfă, investiţiile străine în România sau stadiul lucrărilor pe tronsonul de autostradă Arad-Pecica ori pentru Gazoductul Iaşi-Ungheni au fost tot atâtea motive de dispută politică în care Băsescu şi Ponta s-au acuzat reciproc de minciună sau de manipulare.

Publicarea rezultatelor recensământului din 2011 a provocat o nouă dispută politică între Ponta şi Băsescu. Datele INS au determinat coabitanţii să se întoarcă la criza politică din 2012, dându-i, ipotetic, finaluri diametral opuse.”Am fost peste 50% în 2012 pe 29 iulie, noi, ăştia cu lovitura de stat. Nu ne mai foloseşte prea mult acum să vedem. Mai bine mai târziu decât niciodată”, a reevaluat Victor Ponta, pe 4 iulie, rezultatele referendumului pentru demiterea preşedintelui în ipoteza în care s-ar fi luat în calcul, contrar deciziei CCR, numărul de electori recenzaţi cu câteva luni în urmă.

De pe scările Senatului, unde depunea o coroană la catafalcul fostului premier Radu Vasile, Băsescu a revenit la vechile sentimente faţă de Ponta. „Dacă a spus aşa ceva, arată că a rămas acelaşi om lipsit de responsabilitate”, a spus el.

5. Băsescu şi Ponta „convin să se consulte ex-ante în privinţa mandatelor” pe politică europeană şi externă. Încălcat

Primul tir al acuzaţiilor deschise la adresa Guvernului şi a premierului post-angajament de coabitare s-a concretizat în iulie, după întoarcerea lui ponta din turneul asiatic, “catastrofal din punct de vedere al eficienţei şi al imaginii”, în opinia preşedintelui. „A plecat fără mandat, deşi CCR a precizat clar că trebuie să aibă mandat. Sunt lucruri care nu se pot tolera”, a reclamat preşedintele la Digi 24, susţinând că Guvernul Ponta “fură prin lege” în cazul Rompetrol.

Consultarea ex-ante a lipsit însă încă din februarie, când Guvernul a refuzat să trimită la Cotroceni în timp util un punct de vedere oficial înainte de negocierile din Consiliul European pentru banii alocaţi în exerciţiul bugetar 2014-2020. La întoarcerea lui Băsescu, Pontra considera pactul ca fiind deja încălcat.

A funcţionat însă trei luni mai târziu, când preşedintele l-a mandatat pe premier să reprezinte România la Consiliul în care s-a discutat politica energetică.

6. Preşedintele şi premierul „convin să respecte poziţiile formulate de responsabilul constituţional”, „să evite orice fel de blocaj, să discute şi să dezbată poziţii alternative” – Ratat

Aşa cum a fost pus pe hârtie, pactul de la Cotroceni stabilea aşa-numite „spaţii de cooperare” pentru situaţiile în care Constituţia impunea o consultare (Elaborarea politicii externe şi de cooperare cu MAE, elaborarea politicii în cadrul UE, numirile de generali, numirile de ambasadori, numirea procurorului General, Procurorului şef al DNA sau alte funcţii ce reclamă atribuţii constituţionale ale Preşedintelui şi ale Guvernului, teme de politică internă cu incidenţă în sfera securităţii naţionale). „Dacă sunt puncte de vedere diferite, va avea prioritate decidentul final”, îşi treceau Băsescu şi Ponta în acord, ca măsură de precauţie.

Schema a funcţionat doar cinci luni, până când s-a depăşit etapa numirii procurorilor-şefi şi a nominalizării câtorva ambasadori în posture-cheie – Iulian Buga pentru Washington, Vasile Soare la Moscova.

Ulterior, Băsescu s-a plans că Ponta nu îi mai răspunde la telefon, dar premierul s-a declarat mulţumit că, în lipsa vreunei întâlniri directe cu preşedintele, s-a evitat un conflict deschis.“Relaţia mea cu preşedintele este foarte bună. Nu am mai vorbit din luna mai, deci nu ne mai certăm. Nu ne-am mai întâlnit”, spunea Ponta pe 12 septembrie.

7. Codul de conduită general: “reguli minimale de adresare respectuoasă, cu referire direct la funcţia partenerului şi la adresarea la plural”. “Părţile se angajează să evite expresiile dure, atacurile de orice fel” Încălcat

Primul care a abandonat adresarea respectuoasă” în favoarea meciului politic deschis a fost Traian Băsescu. “Sunt mai bun ca prim-ministru decât el. Aş vrea să treacă de stadiul de agent constatator”, se plângea Băsescu de Ponta în iulie, după ce îi reclamase în câteva rânduri că “a plagiat două lucrări” şi că “e mincinos”.

Apropo de ticăloşie şi de tupeu, după ce îi faci dosar penal unuia dintre cei mai buni medici din România, mai ai şi nesimţirea să îl suni la telefon să îl rogi să ajute pe cineva”, spunea Victor Ponta în contextul scandalului legat de regele Cioabă.

Acuzaţii de incompetenţă şi “poziţii de vară, la o bere” s-au aruncat între palate şi în legătură cu privatizarea controversată a CFR Marfă. „Dragii mei, aveţi un guvern care nu a probat că ar fi competent. Oricâte acorduri de coabitare ai avea, ele nu inseamnă şi minciună prin omisiune”, susţinea Băsescu, în timp ce premierul ataca de la distanţă: „Decizia Guvernului e de a ignora poziţiile politicianiste ale lui Băsescu, poziţii de vară la bere, de unde o fi”.

Deşi există descris în acord, mecanismul de soluţionare a conflictelor prin medierea unei comisii de arbitraj formată din consilieri şi miniştri nu a fost pus în practică niciodată.”

Procurorul Lucian Papici cere CSM să-i apere reputaţia: „Premierul Ponta a lăsat impresia că hotărăşte asupra menţinerii sau nu în funcţia de conducere a unui procuror”

Se arata ca:

„Procurorul Lucian Papici, cel care a fost revocat de procurorul general Tiberiu Niţu după ce a finalizat dosarul lui Liviu Dragnea, a cerut CSM să-i apere reputaţia. Procurorul DNA a făcut acestă solicitare după ce premierul Ponta a explicat că a fost revocat  de la şefia secţiei I a DNA pe motiv că a făcut dosare politice şi pentru că este un procuror băsist.

În cererea adresată CSM, procurorul Lucian Papici spune că afirmaţiile premierului Ponta îi afectează reputaţia profesională. „Solicit Consiliului Superior al Magistraturii analizarea şi dispunerea măsurilor legale, ţinând seama de faptul că, prin afirmaţiile făcute onoarea şi reputaţia profesională au fost grav afectate, se creează un potenţial de asociere a  magistraţilor, ca reprezentanţi ai instituţiilor statului, cu  mediul politic. Modul tendenţios, precum şi aprecierile personale şi judecăţile de valoare îmi afectează imaginea publică”, a precizat Lucian Papici în cererea depusă la CSM

La câteva ore după ce a fost revocat din funcţie de procurorul Tiberiu Niţu, procurorul Papici a fost atacat în direct la RTV de premierul Ponta. „Nu ştiu cine a fost demis, Papici, marele băsist, morărist. N-a fost demis, i s-a terminat mandatul. Şi lui Băsescu îi expiră mandatul, ce facem îi ţinem pe toţi la nesfârşit? Că moare ţara fără ei, să mai facă şi ei un dosar. Că şefi din ăştia puşi de Băsescu care trebuie să stea încă o sută de ani după ce pleacă el… Stă şi el procuror simplu, că nu s-a născut şef. S-a terminat şi dosarul, gata, a ajuns la doamna Kovesi. Pa şi la revedere. De ce trebuie să-i ţinem pe toţi băsiştii care au făcut dosare politice după ce le-a expirat mandatul? Eu susţin că Daniel Moraru, cu Papici şi cu ai lui au făcut dosare politice anu trecut când au luat oamenii şi i-au pus să jure cu mâna pe Biblie pentru că au votat la referendum, sunt dosare de poliţie politică. Am spus-o şi o spun mereu. Să se supere Macovei şi mama lui Macovei”, a spus Ponta la România TV. Acestea sunt şi motivele pentru care Papici a solicitat apărarea reputaţiei la CSM.

În cererea adresată CSM procurorul arată prin afirmaţiile sale premierul Ponta a creeat impresia că poate dispune după cum vrea de procurorii DNA, că poate demite sau numi procurorii deşi nu are nici un fel de atribuţii legale în acest sens. „Pe lângă aceasta, unele afirmaţii din cadrul aceleiaşi emisiuni cuprind exprimări De ce trebuie să-i ţinem pe toţi băsiştii?”, de natură a aduce grave atingeri independenţa magistratului. Prin afirmaţia făcută, în mod evident se creează opiniei publice sentimentul că primul ministru, care este om politic, deşi nu are atribuţii legale, este în realitate cel care hotărăşte asupra menţinerii sau nu în funcţia de conducere a unui procuror„, a mai menţionat procurorul Lucian Papici.

Acuzaţia lui Ponta demontată de Comisia Europeană

În toate rapoartele Comisiei Europene, DNA a fost lăudată. Niciunul dintre rapoartele comisiei nu reţine că DNA a făcut dosare la comandă politică. Mai mult CE a constat că DNA a investigat politicieni din toate partidele importante. „DNA a continuat să cerceteze şi să aducă în faţa instanţei cu succes dosare de corupţie. Numărul condamnărilor definitive pronunţate pe baza dosarelor instrumentate de DNA s-a dublat în 2012, în comparaţie cu anul precedent. Acestea au vizat politicieni din toate partidele importante”, se arată în raportul pe justiţie al CE”

Ponta îi răspunde preşedintelui: Nu sufăr dacă rupe pactul de coabitare. E o bătălie importantă să scăpăm justiţia de controlul sovietic al lui Băsescu

Se arata ca:

„Victor Ponta îi răspunde lui Traian Băsescu care l-a acuzat că a intrat „cu bocancii în justiţie” odată cu revocarea procurorului Lucian Papici, susţinând că şeful statului este cel care a controlat „brutal şi sovietic sistemul”. Mai mult, Ponta a anunţat că nu „suferă” dacă preşedintele denunţă pactul de coabitare, mai ales că nu a crezut că „Traian Băsescu se va ţine de cuvânt”.

„Cel care face presiune şi intră cu bocancii în justiţie e preşedintele Băsescu. Tot acest circ pe care îl face preşedintele este de fapt disperarea lui Traian Băsescu că nu mai controlează în totalitate zona în care era domnul Morar şi toţi ceilalţi. Traian Băsescu sună şi bate cu pantoful în masă ca la el pe navă. Foarte bine că procurorul general a aplicat legea şi nu s-a intimidat la ţipetele lui Băsescu. (…) Este om bătălie foarte importantă de a scăpa justiţia de controlul brutal, sovietic al lui Traian Băsescu”, a spus premierul, într-o intervenţie la Antena 3.

El a precizat că nu va denunţa el pactul de coabitare şi că nu regretă că l-a semnat. „Am semnat acel pact cu bună-credinţă, dar nu am crezut că Traian Băsescu se ţine de cuvânt. A fost un sacrificiu necesar. Nu există vreo înţelegere pe care Traian Băsescu să o fi respectat în viaţa lui”, a mai spus Ponta.

Premierul a insistat că Lucian Papici şi-a terminat mandatul, iar ministrul Justiţiei şi procurorul general au aplicat legea adoptată în perioada în care Monica Macovei era ministru al Justiţiei, fără ca el, ca prim-ministru, să fie implicat în aceste schimbări şi fără să fi vorbit cu procurorul general.”

Prima reacţie a lui Crin Antonescu după declanşarea scandalului coabitării

Se arata ca:

„Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a evitat să se pronunţe pe scandalul declanşat între premierul Ponta şi preşedintele Băsescu pe tema procurorilor, afirmând doar „să lăsăm faptele să se consume”.

Liderul PNL a fost unul dintre adversarii pactului de coabitare semnat de Victor Ponta cu preşedintele Băsescu înainte ca social-democratul să fie desemnat premier. Antonescu a relatat că a asistat la momentul semnării pactului de coabitare, dar l-a sfătuit pe Ponta să nu îl semneze.

Preşedintele Băsescu a anunţat că se gândeşte să denunţe pactul de coabitare semnat cu premierul Ponta din cauza intervenţie acestuia în justiţie.”

Iata ce spune si Cristian Tudor Popescu:

Năpârca la maturitate

Se arata ca:

„„Pisicuţ care hămăie, Victor Ponta? Mie mi se pare mai degrabă un pui de aspidă cu ochelari”.

Asta scriam în noiembrie anul trecut despre domnul premier. Aspidă i se mai zice năpârcii, o năpârcă groasă care acum nu mai e pui, s-a ridicat în coadă şi îşi lansează limba bifurcată: „Papici e un procuror băsist care a făcut dosare politice”.

Până să-l aud rostind asta pe prim-ministrul României am refuzat să comentez la posturile tv înlăturarea procurorului Lucian Papici din postul de şef de direcţie în DNA. Voiam să aud mai întâi ce spune procurorul general Tiberiu Niţu, ce spune procurorul-şef DNA Codruţa Kovesi şi, fireşte, procurorul Papici.

Nu mai e nevoie. V. Ponta a transmis întregii ţări că scula sa T. Niţu „face ordine” în DNA. Că procurorii „băsişti” trebuie anihilaţi.
Declaraţia e încremenitoare pentru că aparţine unui premier pe deasupra şi fost procuror. Ce înseamnă procuror băsist din punct de vedere juridic? Ce înseamnă dosar politic din punct de vedere juridic? l-aş fi întrebat pe loc pe juristul V. Ponta. Eu ştiu că în Justiţie există procurori care aplică legea corect, care întocmesc dosare în acord cu litera şi spiritul ei şi procurori care, voit sau nu, fac dosare eronate sau insuficient acoperite cu probe. Nimeni nu a formulat astfel de acuze la adresa procurorului Lucian Papici, al cărui nume subsemnatul îl aud pentru prima dată. Şi aflu că a lucrat la dosarele Năstase, generalul Voicu, Voiculescu, Becali, Remeş. Şi că tocmai a încheiat rechizitoriul în dosarul Liviu Dragnea – vot la referendum…

Din înalta funcţie de premier, doctorul în drept Ponta îi dă un flit în ochi lui Montesquieu, ăla cu separaţia puterilor în stat. Şeful executivului adaugă la lege, cu de la sine putere, infracţiunile de „băsism” şi „făcător de dosare politice”, de care te faci vinovat şi eşti sancţionat pentru că aşa vrea V. Ponta.

Năpârca ajunsă la maturitate nici măcar nu mai recurge la înscenarea unui proces, cât de sumar, cum făcea Securitatea în anii ’50, decretează direct pedepsirea „uneltitorului contra ordinii sociale”.

Dincolo de lovitura de ghioagă administrată independenţei Justiţiei române, ceea ce dă fiori este cinismul relaxat cu care V. Ponta a vorbit. Arată ca un mafiot călare pe situaţie, care nu mai e nevoit să zâmbească democratic.

P.S. Celor care se vor repezi să mă insulte pentru acest text le sugerez să (re)citească apelul pe care l-am adresat în vara anului 2012 procurorului general Codruţa Kovesi şi procurorului-şef DNA Daniel Morar, solicitându-le încetarea anchetării simplilor cetăţeni votanţi.”

Mie mi se pare halucinant ce se intampla in tara asta… De la un nume – Lucian Papici – necunoscut covarsitoarei majoritati a romanilor sa inceapa un asemenea scandal… Dar… asa e cand lucrurile merg prost, in special din punct de vedere economic, mai trebuie si un scandal la scara nationala ca sa mai disipe nemultumirile sociale in crestere. Mai vorbim si de o noua suspendare a Presedintelui, de ce nu?

Dupa parerea mea, este cu totul in neregula ca schimbarea din functie a unui procuror, caruia, din cate am inteles, i-a expirat mandatul, de care marea majoritate a romanilor nici nu a auzit, sa conduca la un asemenea scandal, cu totul inutil. Pentru ca nu vad utilitatea pentru Romania a unui astfel de scandal politic. Daca Victor Ponta a facut afirmatii hazardate, reactia lui Traian Basescu a fost exagerata. Avem de a face cu functii – premier, Presedinte – care sunt reprezentative pentru Statul Roman. Or, tot scandalul asta iti da impresia ca, de fapt, e vorba de doua gasti de dambovita care s-au incaierat pentru ca una dintre ele a incalcat teritoriul celeilalte. Faptul ca delegarea ca sef al Sectiei I din DNA a unui procuror a incetat, mai ales ca i-a expirat mandatul, e un lucru prea marunt ca sa afecteze Romania. Sau asa ar trebui sa fie… Pentru mine nu e clar daca prin faptul ca delegarea respectiva a incetat s-a incalcat sau nu vreo lege. Nu e clar. Ce inseamna ca „Ponta a intrat cu bocancii in Justitie, de dragul lui Dragnea”? Pe de alta parte se remarca pasiunea lui Victor Ponta pentru bogata folosire a epitetelor:

“Am mai văzut o chestie, când veneam încoace…Nu ştiu cine a fost demis. Papici, marele băsist, morărist, macoveist (…) Propaganda asta a lui Macovei şi toţi macoveiştii. Dom’le, nu a fost demis, i s-au terminat mandatele, a avut două mandate. Şi Băsescu îşi termină mandatele. Ce facem, îl ţinem şi pe Băsescu, şi pe Papici, şi pe Morar, că moare ţara fără Papici, Morar şi Băsescu? Să mai stea procuror simplu, să mai facă şi el un dosar, că şefi de-ăştia puşi de Băsescu care trebuie să stea încă o sută de ani după ce pleacă Băsescu – a avut două mandate, amândouă de trei ani, şase ani. Aşa spune în lege, nu ai voie să ai mai mult de două mandate. I s-a terminat mandatul, stă şi el procuror simplu, că nu l-a născut şef”, a afirmat premierul.”

„Cel care face presiune şi intră cu bocancii în justiţie e preşedintele Băsescu. Tot acest circ pe care îl face preşedintele este de fapt disperarea lui Traian Băsescu că nu mai controlează în totalitate zona în care era domnul Morar şi toţi ceilalţi. Traian Băsescu sună şi bate cu pantoful în masă ca la el pe navă. Foarte bine că procurorul general a aplicat legea şi nu s-a intimidat la ţipetele lui Băsescu. (…) Este om bătălie foarte importantă de a scăpa justiţia de controlul brutal, sovietic al lui Traian Băsescu”, a spus premierul, într-o intervenţie la Antena 3.”

De observat cat de mult se pune accent asupra persoanelor respective. Chestiunea nu e ca a fost demis un procuror, iar daca i-a expirat mandatul cu atat mai mult, ci daca lucrul asta a fost facut in mod legal. O problema ar fi fost daca cel care vine in locul acestuia in functia respectiva de sef al unei Sectii din DNA nu si-ar face datoria, insa e prematur sa discutam despre asa ceva. Pentru ca niciun om nu este de neinlocuit. Basescu tine cu dintii de Papici, Ponta il face „marele băsist, morărist, macoveist” – este ridicol ce se intampla!! Totusi, este inadmisibil sa tii intreaga societate romaneasca in tensiune pentru ca un procuror a fost schimbat din functie. Repet: dupa parerea mea, nu are nicio relevanta pentru Romania acest lucru. Partea proasta este ca un astfel de scandal deterioreaza imaginea Romaniei. Iar inlocuitorul lui Papici ar putea fi chiar mai bun decat acesta in functia de sef al Sectiei I din DNA. Pe de alta parte nici nu e foarte clar daca se va rupe pactul de coabitare: obiectiv vorbind, o tensiune de moment nu justifica lucrul acesta.

Si atunci la ce a servit tot acest scandal?

Update

Antonescu il critica in termeni duri pe Ponta

Gandul

Antonescu: „Este inacceptabil. Primul-ministrul nu are voie să dea explicaţii în numele Procurorului General. Suspendarea lui Băsescu e o glumă”

Se arata ca:

„La o zi după criticile preşedintelui Traian Băsescu care i-a reclamat lui  Victor Ponta „a intrat cu bocancii în justiţie de dragul lui Dragnea”, liderul PNL, Crin Antonescu, reaminteşte de „trocul care s-a făcut pentru numirea şefilor de parchete” şi îi reproşează lui Victor Ponta, ca „inacceptabilă”, reacţia de după revocarea procurorului Lucian Papici, anchetatorul dosarului lui Liviu Dragnea, de la şefia Secţiei I a DNA, unde era delegat până la finalul anului.

De la Mărăşeşti, Ponta a evitat un răspuns tranşant: „Eu întotdeauna fac efortul pentru ca să avem un dialog, consens şi nu răspund niciodată în public la lucruri care ţin de politică”. Premierul a dat de înţeles totodată că liderul PNL nu i-a făcut reproşuri similare la întâlnirea pe care au avut-o joi seara la recepţia de ziua Germaniei. „Am discutat aseară la ambasada Germaniei foarte amical. Eu şi cu domnul Băsescu şi cu domnul Antonescu pot să discut”, susţine Ponta.

„Nu poţi să vorbeşti ca şi cum Procurorul General ar fi membru al Guvernului”

Criticile publice ale lui Crin Antonescu au pornit de la comentariile lui Victor Ponta care a justificat revocarea procurorului întrucât „era băsist”. „Şeful executivului, dl Victor Ponta, a vorbit în numele Procurorului General, cum era băsist, cum a făcut dosare politice şi cum domniile lor, nu ştiu exact cine, nu mai ţin băsişti în funcţie. Este inacceptabil, primul-ministru prin atribuţiile constituţionale, nu poate şi nu are voie să dea explicaţii nici să dea mesaje în numele procurorului general. Sper că a fost o greşeală, doar un exces de comunicare (…) O justiţie independentă nu este împărţită pe parcele de independenţă”, a susţinut Antonescu, criticând lipsa de reacţie a Procurorului General Tiberiu Niţu şi interpretarea „că parchetele, instanţele, ar fi într-un joc cu politicieni şi ar trebui să deservească oamenii politici”.

Antonescu trasează o linie de demarcaţie între criticile sale la adresa procurorilor şi intervenţia lui Ponta. „Eu nu am vorbit niciodată în urma schimbării unui procuror să spun „noi l-am schimbat, că era băsist”. Una este să vorbeşti ca şi cum Procurorul General ar fi un membru al Guvernului şi alta e să comentezi din opoziţie lucruri care se văd”, as pus liderul PNL.

„La fel de inacceptabilă” este, în opinia preşedintelui Senatului, interveţia preşedintelui care „foarte apăsat acuză, cu totul disproporţionat, intervenţia primului-ministru, dar ţine să ne informeze că a pus mâna pe telefon, l-a sunat pe procurorul general folosind o formulă simbolică „nu este bine domnule procuror general” „. Antonescu a adăugat însă că „numai înt-o cheie comică” telefonul dat de Băsescu lui Niţu poate fi considerat motiv de suspendare, iar „suspendarea e o glumă”.

Antonescu vrea un Pact pe Justiţiecu girul Senatului

Pe de altă parte, liderul PNL spune că are încă „planuri majore cu Victor Ponta”. „Am încă planuri majore de viitor cu Victor Ponta. Şi Victor Ponta trebuie să ştie că oricine, nu doar Traian Băsescu, încearcă să intimideze procurori sau instanţe în România va avea în mine un adversar la fel de hotărât cum l-a avut Traian Băsescu în toţi aceşti ani (…) Dreptate până la capăt înseamnă independenţa justiţiei, nu preluarea de către noi a controlului justiţiei de la Traian Băsescu”, a mai spus liderul PNL.

Potrivit lui Antonescu, pactul de coabitare pe care Băsescu analizează dacă îl va denunţa „e jenant, a pus România în lumina unei ţări semibananiere” şi trebuie înlocuit cu un pact pe Justiţie al tuturor forţelor politice.

„Vreau să organizăm la Senat o dezbatere amplă despre starea Justiţiei din România, să invităm preşedintele, premierul, ministrul justiţiei, să invităm dacă doresc să vină procurorul general, preşedintele CSM, să discutăm deschis aceste lucruri, să ajungă forţele politice şi nepolitice la un pact naţional pentru independenţa justiţiei, cu criterii, cu reguli”, a suţinut el. Întrebat în ce calitate face acest demers, liderul PNL a răspuns scurt: „Din toate”, adăugând că nu îşi doreşte poziţia de mediator.

Antonescu anticipează că, dincolo de acest episod, „USL va rezista” şi „nu va exista un nou spectacol de confruntare”.

Soluţia care ar fi dus la evitarea conflictului, crede preşedintele Senatului, era aceea ca ministrul Justiţiei să fi avansat nominalizări pentru funcţiile respective la încheierea mandatelor titularilor, fără a apela la delegare.

Ilie Sârbu: „Ciolanul e bun, dar, când e vorba de şeful Guvernului, suntem altfel”

Primul a ripostat liderul PSD al grupului din Senat, Ilie Sârbu. „Crin a ieşit să dea lecţii tururor. Cel mai grav atac a fost cel de astăzi. Am calmat situaţia sătpămâna asta, am zis toţi că nu mai ieşim public. Acum, deodată, s-a plasat deasupra tuturor încercând să medieze asupra instituţiilor statului. De pe ce poziţie? Că cea de preşedinte al Senatului nu-i permite”, crede senatorul PSD.

În opinia sa, poziţiile divergente ale liderilor USL din ultima perioadă au creat „o confuzie generală”.“Ciolanul e bun, suntem la guvernare, ne place să avem miniştri, prefecţi, şefi de agenţii, dar când e vorba de Guvern şi de şeful Guvernului – chiar dacă a greşit Victor Ponta – noi suntem altfel, atunci haideţi să-i omorăm. A putut cineva să creadă ce a spus Crin Antonescu azi sau e o chestie electorală?”, a adăugat acesta, într-o intervenţie la B1.

Mai mult, Ilie Sârbu pune la îndoială viitorul USL, chiar dacă Crin Antonescu a menţionat explicit că nu doreşte ieşirea de la guvernare a liberalilor. „Ce fel de proiecte comune ar mai putea avea? Că încredere nu mai există”, a concluzionat Sârbu.”

Reactii in PSD la declaratiile lui Crin Antonescu

Ivan, lui Antonescu: Atacul la Ponta e incorect; mai mergem împreună sau aveţi alte calcule?

Se arata ca:

„Purtătorul de cuvânt al PSD, Cătălin Ivan, a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, că atacul lui Crin Antonescu la adresa premierului Victor Ponta este unul incorect, el arătând că preşedintele PNL trebuie să spună dacă PSD şi PNL mai merg împreună sau dacă liberalul şi-a făcut „alte calcule”.”

Dragnea: Văd că Antonescu vorbeşte în numele Justiţiei

Se arata ca:

„Vicepremierul Liviu Dragnea a fost întrebat, vineri, la Mărăşeşti,cum comentează faptul că preşedintele PNL a spus că cine încearcă să controleze Justiţia îi este adversar, social-democratul răspunzând că observă că senatorul liberal vorbeşte în numele justiţiei, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Dragnea a participat, împreună cu premierul Victor Ponta, la inaugurarea Mausoleului Mărăşeşti.

Liderul social-democrat a fost întrebat cum comentează faptul că Antonescu a spus că premierul Victor Ponta trebuie să ştie că oricine încearcă să intimideze, influenţeze sau să controleze justiţia va avea în preşedintele PNL un adversar hotărât, aşa cum a avut preşedintele Traian Băsescu.

„Păi deocamdată văd că domnul Crin Antonescu vorbeşte în numele Justiţiei şi eu am un singur comentariu acum: că între cei 7,4 milioane de români care au spus «DA» la Referendum, inclusiv în beneficiul domnului Antonescu, şi cei care îi hăituiau şi îi alergau pe uliţe, eu îi aleg pe oameni”, a răspuns Dragnea.

Liderul liberal Crin Antonescu a declarat, vineri, că premierul Victor Ponta trebuie să ştie că oricine încearcă să intimideze, influenţeze sau să controleze justiţia va avea în preşedintele PNL un adversar hotărât, aşa cum a avut preşedintele Traian Băsescu.

„Nu mă leagă nimic din trecut şi nu am planuri de viitor cu Traian Băsescu. Am încă planuri de viitor şi planuri majore cu Victor Ponta. Am, în orice caz, împreună cu Victor Ponta obligaţii şi responsabilităţi majore în prezent, azi, ca şi mâine. Victor Ponta trebuie să ştie că oricine, nu doar Traian Băsescu, oricine încearcă să intimideze, să influenţeze, sau să controleze, procurori sau instanţe în România, va avea în mine un adversar la fel de hotărât, la fel de determinat, precum l-a avut Traian Băsescu în toţi aceşti ani”, a susţinut Antonescu.

Liderul PNL a menţionat că premierul Victor Ponta ştie acest lucru despre poziţia sa în privinţa justiţiei din momentul înfiinţării USL şi momentul campaniei electorale.

Antonescu a declarat că Victor Ponta a vorbit în numele procurorului general, ceea ce „este inacceptabil”, el arătând că premierul, prin atribuţiile constituţionale, nu poate să dea explicaţii sau mesaje în numele procurorului general şi adăugând că păstrează speranţa că „a fost doar o greşeală”.”

Nu inteleg… Cum a vorbit Crin Antonescu in numele Justitiei?

Ce nu intelege Victor Ponta…

Ponta a plecat fără să taie panglica de la inaugurarea unei staţii electrice din Prahova. „Hai că mai avem lucruri de făcut”

Se arata ca:

„Premierul Victor Ponta a vizitat, vineri, Parcul Agroindustrial din Ciorani (Prahova), unde a fost construită o staţie de energie electrică, în urma unei investiţii de 3,5 milioane de euro, el plecând, însă, fără a tăia panglica inaugurală, lăsând nefolosite cele trei foarfece aşezate pe un scaun.

Premierul a venit la Ciorani însoţit de preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Prahova, Mircea Cosma, fiind aşteptat de parlamentari, autorităţi locale şi reprezentanţi ai firmei Eximprod Grup, care a dezvoltat proiectul, şi ai Electrica Muntenia Nord.

Şeful CJ Prahova i-a dat explicaţii premierului despre Parcul Agroindustrial de la Ciorani, aflat la opt kilometri de autostrada A3 şi l-a anunţat că până în septembrie 2014 autorităţile din Prahova vor construi din fonduri din bugetul local o bretea de intrare şi ieşire pe A 3 în localitatea Ciorani.

După câteva minute în care a ascultat explicaţiile şefului CJ Prahova, Ponta a părăsit incinta staţiei electrice fără a tăia panglica tricoloră care îl aştepta pentru inaugurare, cele trei foarfece pregătite pentru inaugurare rămânând nefolosite, pe o tavă aflată pe un scaun.

„Hai că mai avem lucruri de făcut”, a spus Ponta, urcându-se apoi în maşină.

În prezent, pe amplasamentul parcului de la Ciorani există un prim câmp de panouri fotovoltaice, care are o putere de 2,5 megawaţi, iar energia produsă de acestea va fi preluată de noua staţie electrică, cu o putere de 75 de megawaţi şi în care s-au investit 3,5 milioane de euro, potrivit reprezentanţilor Eximprod Grup.

Conform primarului comunei Ciorani, Marin Voicu, şapte firme vor dezvolta pe o suprafaţă de aproximativ o sută de hectare câmpuri de panouri fotovoltaice. În plus, în incinta parcului vor mai fi construite o fabrică de lapte praf, o fabrică de conserve şi un depozit de sortare a legumelor şi fructelor produuse în această zonă, urmând să fie creatre aproximativ 2.500 de locuri de muncă.

De la Ciorani, premierul Victor Ponta a plecat la Cramele Budureasca, unde va fi pusă în funcţiune o nouă fermă de producţie a vinului, realizată în urma unei investiţii de 14 milioane de euro.

Tot vineri seară, de la ora 19.00, Ponta va asista la un meci demonstrativ de baschet între echipele CSU Asesoft Ploiesti şi Steaua CSM Exim Bank, la Sala Sporturilor din Ploieşti.”

Eu cred ca Dl. Ponta nu intelege ca cei care au votat la referendum pentru demiterea D-lui. Basescu, ca cei care au votat USL, aducand aceasta alianta in Parlament cu o majoritate zdrobitoare, nu au facut aceste lucruri pentru ca sa suporte arogantele domniei sale. Pentru ca nimeni nu e dator D-lui. Ponta ca sa-i suporte acestuia arogantele.

Interesant de citit: Cristian Tudor Popescu – reactia la criticile care i-au fost aduse

Cristian Tudor Popescu răspunzând la Gândul LIVE celor care îl acuză că este “băsist”: Zăcământul de prostie este cea mai mare resursă a României

Se arata ca:

„Cristian Tudor Popescu, senior editor „Gandul”, a declarat la Gândul LIVE că cea mai mare bogăţie a României este prostia, referitor la criticile care i s-au adus că ar fi „băsist”.

„Eu, dintotdeauna, am ştiut că cea mai mare bogăţie a poporului român sunt zăcămintele de prostie. Nu petrolul, nu metalele rare, aurul de la Roşia Montană, prostia, domnule. Dacă şti să o exploatezi în România, sunt zăcăminte inepuizabile. Orice piatră întorci aici, ţăşneşte prostia. Aceşti oameni nu reuşesc să judece decât aşa: se dau cu capul de zidul din faţă şi spun ‘Au, ce m-a lovit’. Apoi se dau cu capul de zidul din spate. Ăştia pot gândi doar în alb şi negru. Nu ştiu ce e ăla raţionament, ce e o nuanţă şi nici nu vor să ştie. Anii trec şi ei rămân neschimbaţi. Strigă: ‘Popescule, cât te plăteşte Voiculescu?’. Asta este cea mai tare. Ce treabă am avut eu vreodată în veacul vecilor cu individul ăsta. Sau alţi spun: ‘Aaa, te-au mânjit de bale băsistel'”, a afirmat Cristain Tudor Popescu.”

Update 2

Romania Libera

Reacţia SUA la scandalul din justiţie: Este esenţial ca numirile la DNA să fie corecte. Admirăm activitatea excelentă a procurorilor Papici şi Alexandru

Se arata, printre altele, ca:

„Ambasada SUA din România a emis o declaraţie publică, în contextul scandalul demiterii procurorului Lucian Papici din funcţia de şef de secţie DNA, în care îşi exprimă „admiraţia şi aprecierea pentru activitatea excelentă” a lui Papici şi a Marianei Alexandru – adjuncta sa.

Ambasada SUA cere ca numirea înlocuitorilor procurorilor Lucian Papici şi Mariana Alexandru să fie „rezultatul unor proceduri corecte şi al consultărilor, astfel încât DNA să continue să fie condusă de procurorii cei mai competenţi, curajoşi, cu realizări remarcabile în lupta împotriva corupţiei”.

Totodată, Ambasada subliniază că SUA, în calitate de aliat NATO şi partener apropiat, „împărtăşesc obiectivul Guvernului României de asigurare a independenţei şi a profesionalismului sistemului de justiţie şi luptă împotriva corupţiei”, iar „Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) este o instituţie de o importanţă vitală în aceste eforturi”.

Reacţia completă a ambasadei SUA:

„În calitate de aliat NATO şi partener apropiat, Statele Unite impărtăşesc obiectivul guvernului României de asigurare a independenţei şi a profesionalismului sistemului de justiţie şi luptă împotriva corupţiei. Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) este o instituţie de o importanţă vitală în aceste eforturi.

Ne exprimăm admiraţia şi aprecierea pentru activitatea excelentă desfăşurată de domnul Lucian Papici şi de doamna Mariana Alexandru. Este esenţial ca numirile înlocuitorilor acestora, care au o importanţă crucială, să fie rezultatul unor proceduri corecte şi al consultărilor, astfel încât DNA să continue să fie condusă de procurorii cei mai competenţi, curajoşi, cu realizări remarcabile în lupta împotriva corupţiei. Îndemnăm toate părţile implicate: procurorul şef al DNA, procurorul general, ministrul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii şi preşedinţia, să coopereze şi să se consulte în legătură cu acest subiect”.”

Reacţia Comisiei Europene la scandalul din România: Situaţia DNA va fi reflectată în raportul MCV, nu comentăm cazuri individuale

Se arata, printre altele, ca:

„Situaţia Direcţiei Naţionale Anticorupţie va fi reflectată în raportul MCV care urmează să fie publicat în luna decembrie, a declarat, vineri, pentru Mediafax, Mark Gray, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene.

„Situaţia DNA va fi reflectată, ca de obicei, în următorul raport MCV, dar nu comentăm numirile individuale”, a precizat Gray, referindu-se la procesul de numire a înlocuitorilor procurorilor Lucian Papici şi Mariana Alexandru.

Procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a decis, miercuri, încetarea delegării procurorului Lucian Papici, şef al Secţiei I din DNA, şi a adjunctului acestuia, Mariana Alexandru, în locul lor fiind delegaţi procurorii Iuliana Bendeac, ca şef de secţie, şi Viorel Cerbu, ca adjunct, au declarat oficiali ai Parchetului instanţei supreme.

Decizia a provocat un schimb de replici, la distanţă, între premierul Victor Ponta şi preşedintele Traian Băsescu.”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

octombrie 4, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 20 comentarii