Ora de poezie
As dori sa dedic aceasta postare jurnalistei malteze Daphne Caruana Galizia, ucisa cu o bomba plasata sub masina sa in data de 16 octombrie 2017. De aici se vede cat de periculoasa poate fi meseria de jurnalist. Si nu e singurul caz petrecut in lume…
Gandindu-ma la ea si la ceea ce i s-a intamplat, mi-a venit in minte aceasta poezie a lui Nichita Stanescu:
Încins
As sta încins la soldul tau
sabie scurta, netocita
sau mult mai bine ar fi sa-mi fie rau
cu fruntea intre sînii tai, iubita.Acoperit de rani adînci
te-as fi-nvatat pamîntul cum e.
Matrita, trupul meu fu pentru stînci
si limba mea vorbire pentru lume.Mai bine sabie la soldul tau
ca iute la mînie doamna,
tu între bine si-ntre rau
la mijloc sa ma-nfigi sudalma.Rana sa fiu, durere, sînge,
si-al echilibrului cînd plînge,
lacrima lunga, rea, de fier.
la cei ce nasc, la cei ce pier.(Nichita Stanescu – In dulcele stil clasic, 1970. Ordinea Cuvintelor, vol II, Editura Cartea Romaneasca, 1985.)
Malta are o populatie, estimata in 2014, de doar 445. 426 locuitori si un PIB de $25.623 per capita si este clasificata de catre FMI ca fiind o tara dezvoltata. Este membra a Zonei Euro.
Din cate am inteles, scandalul a fost in jurul premierului Joseph Muscat, din Partidul Laburist, si era legat de Panama Papers. Caruana a investigat potentialele cazuri de coruptie. Liderul Opozitiei, Simon Busuttil, din Partidul Nationalist, daca am inteles bine, si-a manifestat sustinerea fata de lupta impotriva coruptiei din insula.
Interesant este ca pana acum nu s-a auzit sa se intample asa ceva, un asasinat in cel mai pur stil mafiot, in Malta… Nu stiu de ce, dar chiar nu m-as fi gandit la Malta… Desi, totusi, de ce nu…? De asemenea, interesant este ca Partidul Laburist si Joseph Muscat sunt la Putere din 2013. Presedinta Maltei, D-na. Marie-Louise Coleiro Preca, provine tot din Partidul Laburist. La alegerile din 2013 Partidul Laburist a castigat cu 54,8%. In 2017 au fost dezvaluirile facute de Caruana Galizia. Premierul Muscat a sustinut ca adevarul este de partea sa si vrand sa protejeze Malta de incertitudine declanseaza alegeri anticipate. Astfel, au loc alegeri generale in 2017 si cine credeti ca a castigat? Tot Partidul Laburist, cu un procent de 55% – mai mare decat in 2013 si dupa dezvaluiri privind posibile fapte de coruptie la varf!!!
De aici rezulta ca dezvaluirile privind posibile fapte de coruptie n-au prea influentat electoratul, n-au dat castig de cauza Opozitiei. Partidul Nationalist n-a mai castigat din 2008, si atunci cu 49,3%… Vorbim de o tara in care coeficientul Gini este 27,7, catalogat drept scazut. Deci nu sunt inegalitati mari in societate. Iar indicele de dezvoltare umana HDI este unul foarte ridicat, 0,856, cu alte cuvinte este vorba de o tara unde speranta de viata la nastere, educatia si PIB-ul sunt foarte mari. Si cu toate acestea dezvaluirile privind eventuale fapte de coruptie la varful politicii malteze n-au influentat deloc rezultatul alegerilor. Cei care erau vizati au castigat o majoritate de peste 50%.
Premierul a condamnat in termeni fermi atentatul.
Interesant este ca retorica anticoruptie nu a avut efecte politice concrete in Malta, fenomen intamplat si in Romania sau Republica Moldova (care nu e membra UE), tari care n-au PIB-ul si dezvoltarea Maltei. Din nenorocire, din pacate, efectul a fost unul tragic: asasinarea acestei jurnaliste curajoase. Lucrul nu e specific Maltei.
Trebuie remarcat ca, in plan politic, criticile fata de partidul de guvernamant, legate de coruptia la varf, au venit din partea Partidului Nationalist, un partid crestin-democrat si conservator, afiliat la PPE. Partidul Laburist face parte din Partidul Socialist European, Iar premierul Muscat este un politician progresivist si liberal, pro business, asociat cu politicile liberalismului economic si social-liberale.
De unde se vede ca metoda asta de lupta politica prin anticoruptie n-a reusit decat sa introduca tensiuni politice, nimic mai mult in plan politic: statu-quoul s-a mentinut si chiar fara probleme.
De aici rezulta mai multe invataminte… Si ma gandesc, spre exemplu, daca o retorica anticoruptie in Rusia ar putea schimba statu-quoul de acolo… S-ar parea ca nu prea. Desi in Rusia Opozitia la regimul Putin e persecutata dur. De fapt cam acelasi lucru s-a intamplat in relatia Rusia-Occident: s-au inrodus tensiuni politice, fara sa se schimbe mare lucru, nicidecum ceva din atitudinea Kremlinului. Donald Trump a dorit sa detensioneze relatiile ruso-americane, Congresul insa, aflat inca sub puternica impresie negativa a implicarii Rusiei in alegerile prezidentiale din SUA, s-a opus cu indarjire. Si democratii, si republicanii. Tensiunile politice intre SUA si Rusia n-au incetat. Dimpotriva. In Republica Moldova a castigat omul Kremlinului… Nu mai vorbesc de chestiunea Coreii de Nord si de ajutorul pe care Rusia si China il da Phenianului…
Revenind la Malta, ar trebui sa aratam ca rata somajului s-a redus din 2013, cand era la 6%, la 4,1% in aprilie 2017, deci pe durata in care laburistii au detinut (si detin) Puterea. Si se vede ca lucrul acesta a fost apreciat de cetateni. In perioada 2009-2013, cand la Putere s-au aflat nationalistii, rata somajului in insula a fost de peste 6%. Ar mai trebui spus ca PIB/loc. (in US$) in Malta, in perioada 2008-2016 a fost in crestere, cu o scadere mica in perioada crizei 2008-2009, revenire in 2010. Din acest punct de vedere maltezii nu prea au avut de ce sa se planga. Rata de crestere a valorii PIB este de 5% modificare anuala in 2016. Trebuie sa retinem aceste date pentru ca populatia, din cate se vede, n-a dus-o rau in anii din urma, scaderea drastica a somajului si cresterea PIB/loc. fiind emblematice in acest sens. Din acest punct de vedere, al PIB/loc., Malta se afla deasupra Cirpului si Greciei. Daca ne uitam pe statisticile FMI la datoria generala guvernamantala bruta, vedem ca Malta are o datorie de doar 55,9% din PIB, deci sub 60% din PIB, cat prevad Criteriile de Convergenta de la Maastricht. Malta nu sta deloc rau nici la acest capitol. In comparatie, spre exemplu, cu Franta a carei datorie este de 96,8%!! Sunt tari dezvoltate care au datorii foarte mari. De exemplu, Japonia cu 240,3% din PIB!!! Trebuie remarcate performantele economice ale Maltei! Dar trebuie remarcat ca si in tari mai putin performante economic, discursul anticoruptie nu a avut, politic vorbind, efectul scontat. Chiar in tari membre UE. Fara indoiala, asta NU justifica aceasta crima abominabila. Insa arata un evident declin al politicii duse de dreapta europeana, reprezentata de PPE, lucru care ar trebui sa le dea de gandit…
In orice caz, aceasta practica de a ucide jurnalisti incomozi trebuie condamnata, mai ales ca s-a petrecut asa ceva intr-o tara membra a Uniunii Europene. Lucrul acesta plaseaza UE intr-o pozitie proasta, langa Federatia Rusa… Bine, desigur, diferentele raman foarte mari. Insa subminarea libertatii presei in Uniunea Europeana este un lucru inacceptabil. Practica aceasta aminteste de regimurile totalitare, nu de o societate libera. Insa lucruri de genul acesta s-au mai intamplat… Imi vine in minte asasinarea in 1978 a crainicului de radio si activistului politic de stanga Giuseppe „Peppino” Impastato, care si-a sfarist viata la numai 30 de ani, de catre boss-ul Mafiei Siciliene, Gaetano „Don Tano” Badalamenti, capofamiglia in orasul sau, Cinsi, din Sicilia. Don Tano a fost unul din liderii a ceea ce s-a numit Pizza Connection, o afacere de 1,65 miliade US$ de trafic de droguri. Heroina era distribuita in pizzerii. Afacerea s-a desfasurat intre 1975 si 1984. Don Tano era in relatii prietenesti cu fostul premier Giulio Andreotti. Don Tano era perceput ca fiind din aripa moderata a Cosei Nostra… Dupa investigatia magistratilor, Andreotti ar fi facut apel la Mafie pentru lichidarea jurnalistului Carmine „Mino” Pecorelli de la revista Osservatorio Politico intrucat acesta ar fi putut sa publice informatii ce i-ar fi distrus cariera politica lui Andreotti, legate de finantarea ilegala a Partidului Crestin Democrat si secrete din 1978 despre rapirea si uciderea fostului premier itlalian Aldo Moro de catre Brigazile Rosii. Don Tano era implicat in uciderea jurnalistului, intamplata in 1979. Andreotti a fost definitiv achitat de crima de catre Curtea Suprema in 2003.
Astfel de lucruri, din pacate, s-au mai intamplat…
Dumnezeu s-o odihneasca in pace!
Despre ce fel de stat e Rusia la ora actuala
Dmitri Rogozin, vicepremierul rus: România este „o marionetă a SUA”; avionul lui Meleşcanu a evitat o escală în Rusia
„Vicepremierul Rusiei, Dmitri Rogozin, a denunţat din nou interdicţia aeriană, acuzând România că este „o marionetă a SUA” şi afirmând că avionul ministrului român de Externe, Teodor Meleşcanu, a evitat o escală în Moscova, în timp ce deputaţi ruşi cer restricţii pentru curse aeriene române.
Dmitri Rogozin a condamnat din nou, într-un interviu acordat postului Rossia 24, interdicţia privind tranzitarea spaţiului aerian al României de către avionul său şi decizia Chişinăului de a opri intrarea în Republica Moldova a unor cetăţeni ruşi.
„Consider că aici sunt implicate mai multe părţi… Este vorba în primul rând de grupul mafiot care se află în spatele guvernării din R.Moldova şi care este conştient de faptul că are acum probleme cu legea – pentru ei era important să fie de aceeaşi parte a baricadei cu Occidentul. Ei au pus la cale provocările împotriva artiştilor noştri, împotriva trupelor de menţinere a păcii”, a declarat Dmitri Rogozin, potrivit ediţiei moldovene a agenţiei Sputnik. Mai mulţi cetăţeni ruşi, inclusiv artişti şi un parlamentar, au fost opriţi joi să intre în Republica Moldova, situaţie care a atras critici vehemente din partea preşedintelui prorus Igor Dodon şi a vicepremierului Rusiei, Dmitri Rogozin, care a catalogat situaţia drept „ruşinoasă”. Deputatul rus Pavel Şperov şi un grup de artişti care urmau să meargă în regiunea separatistă moldoveană Transnistria pentru festivităţi organizate la 25 de ani de la începerea operaţiunii ruse de menţinere a păcii au fost opriţi joi pe Aeroportul din Chişinău şi au plecat înapoi în Rusia.
„Pe de altă parte, este România, care a devenit acum în mod evident o marionetă a SUA şi care, contrar simţului realităţii şi intereselor sale de securitate, a amplasat pe teritoriul său sistemul de apărare antirachetă”, a adăugat Dmitri Rogozin.
În acelaşi timp, Dmitri Rogozin a declarat că, pe fondul tensiunilor bilaterale, avionul ministrului român de Externe, Teodor Meleşcanu, a evitat o escală în Rusia. „Avionul ministrului urma să facă escală în Moscova, dar a ales o altă rută”, a afirmat Dmitri Rogozin, citat de ediţia rusă a agenţiei Sputnik (RIA Novosti). Dmitri Rogozin nu a oferit detalii despre acest incident, dar, potrivit site-ului Ministerului român de Externe, Teodor Meleşcanu tocmai a efectuat o vizită în Kazahstan.
Deputaţi ruşi cer interdicţii de zbor pentru avioanele române care tranzitează Rusia
Oleg Nilov şi Aleksei Juravlev, membri ai Dumei de Stat (Camera inferioară a Parlamentului rus), au cerut explicaţii din partea României şi „măsuri simetrice” – interdicţii de zbor pentru avioanele române care tranzitează spaţiul Rusiei.
Grigori Karasin, adjunct al ministrului rus de Externe, a avut un ton moderat, precizând că măsurile de retorsiune vor fi analizate abia după oferirea explicaţiilor de către Bucureşti.
Sâmbătă, Dmitri Rogozin a denunţat „cascadoria ruşinoasă” a autorităţilor române, care au interzis tranzitul avionului său, cerând o analiză a Moscovei asupra incidentului, urmată de „măsuri dure de retorsiune” împotriva României. „Tonul aspru al afirmaţiilor mele reflectă emoţiile pe care le-am avut în legătură cu ce li s-a întâmplat pasagerilor avionului nostru”, a afirmat Dmitri Rogozin, citat de site-ul agenţiei Tass.
„Cei mai mulţi pasageri reveneau acasă. M-am deplasat de fiecare dată în R.Moldova cu avioane comerciale ruse. Cascadoria ruşinoasă a românilor şi a Guvernului moldovean necesită o analiză atentă şi măsuri dure şi precise de retorsiune”, a avertizat vicepremierul Rusiei. „Ţările din Vest nu se vor împăca niciodată cu aspiraţiile Rusiei de a fi o ţară liberă şi puternică. Erau destul de mulţumite cu Rusia instabilă din anii 1990, dar nu se vor împăca niciodată cu dorinţa noastră de a fi liberi şi puternici. Iar modul nostru de a fi liberi şi puternici va fi cea mai bună reacţie la sancţiuni şi la acţiuni murdare. Vom decide cum să eliminăm aceste creaturi mârşave”, a insistat Rogozin.
Avionul vicepremierului rus, Dmitri Rogozin, nu a primit vineri permisiunea de a tranzita spaţiul aerian al României pentru a ajunge în Republica Moldova. Aeronava tranzitase state membre ale Uniunii Europene precum Polonia, Slovacia şi Ungaria, dar nu i s-a permis survolarea României. Aeronava rusă alesese ruta Rusia-Belarus-Polonia-Slovacia-Ungaria-România-R.Moldova pentru a evita tranzitarea Ucrainei, stat cu care Moscova are o relaţie tensionată.
Dmitri Rogozin urma să se întâlnească vineri cu preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, un politician prorus, şi cu liderul regimului separatist din Transnistria, Vadim Krasnoselski.
Dmitri Rogozin a denunţat interdicţia de survol decisă de România, acuzând autorităţile române de periclitarea vieţilor pasagerilor aflaţi în avionul cu care se deplasa, transmiţându-le autorităţilor române să se aştepte la o ripostă. „Autorităţile române au pus în pericol vieţile pasagerilor unui zbor al companiei S7, femei şi copii. Carburantul a ajuns până la Minsk. Aşteptaţi-vă la o ripostă, ticăloşilor!”, a transmis Rogozin prin Twitter. Oficialul rus a vrut să ajungă de la Moscova la Chişinău cu un avion comercial al companiei S7 (PJSC, Siberia Airlines).
Igor Dodon, preşedintele Republicii Moldova, a denunţat o campanie menită să distrugă relaţiile moldo-ruse, acuzând că un deputat român, Constantin Codreanu, a organizat protestele de la Aeroportul Chişinău faţă de vizita vicepremierului rus Dmitri Rogozin. Igor Dodon, un politician prorus, a avertizat, în contextul interdicţiei de survol impusă de România vicepremierului rus Dmitri Rogozin, că Partidul Democrat moldovean (aflat la guvernare) şi „unionişti” pregătesc pentru R.Moldova, cu susţinerea Occidentului, un scenariu de genul celui din Ucraina.
Decizia României de a interzice tranzitul avionului în care era vicepremierul rus Dmitri Rogozin a fost o „provocare intenţionată” care a periclitat pasageri şi care va afecta „grav” relaţiile bilaterale, a avertizat Ministerul rus de Externe, care a prezentat o notă de protest şi a cerut explicaţii.”
si o postare foarte buna a D-lui. Adrian Nastase:
Dimitri Rogozin – o provocare inutila
„Incercarea vicepremierului rus, Dimitri Rogozin, de a ajunge in Transnistria, survoland spatiul aerian al unor state membre UE, a fost in mod evident, o provocare. O dubla provocare – 1) la adresa Uniunii Eurpene, care l-a introdus pe „lista neagra” a celor care nu pot calatori pe teritoriul UE, ca urmare a sanctiunilor decise impotriva unor lideri din Federatia Rusa si 2) la adresa Republicii Moldova, prin incercarea de a ajunge la Tiraspol pentru a da un mesaj ce afecteaza independenta si integritatea teritoriala a Chisinaului.
Actiunea lui Rogozin este clar un act de provocare, in conditiile in care si in 2014 incercarea sa de a tranzita spatiul aerian al Romaniei – membru UE, fusese respinsa.
Mi se pare ne-eleganta (cel putin) solutia pe care a adoptat-o vicepremierul rus, aceea de a se „ascunde” intr-un avion de pasageri, punandu-i pe acestia in situatia de „scut uman” si de a suferi consecintele unei decizii care-l privea doar pe el. Responsabilitatea este desigur si a companiei aviatice care a acceptat imbarcarea lui Rogozin pe acest traseu. Nu-mi este clar daca Polonia si Ungaria – care au permis survolul – sunt si ele membre ale UE si daca trebuie si ele sa respecte sanctiunile stabilite la Bruxelles… Sau poate ca sanctiunile pot fi aplicate „a la carte” (conform modelului german)?
In mod evident, in politica externa rusa, functioneaza, in continuare, in ceea ce priveste Romania, formula „politistul bun” si „politistul rau” (acestia din urma, mai vocali). Rogozin se inscrie in traditia „poltistilor rai” (Lebed, Jirinovski, etc).
Cred insa ca aceasta provocare recenta face parte si dintr-un joc mai complex cu Statele Unite si cu NATO. Este un mod de a incerca sa se marcheze eventuale sfere de influenta rusesti in Estul Europei. Probabil si in urma deciziei de achizitionare a unor echipamente militare din SUA si in urma unor exercitii militare NATO pe teritoriul Romaniei.
Ceea ce nu inteleg insa unii strategi de la Kremlin este ca, plasand Romania in acest joc, ei accentueaza adversitatea la nivel de opinie publica din Romania si micsoreaza sansa relansarii relatiilor de vecinatate, bazate pe masuri de crestere a increderii.
Nu aceasta este calea. „Modelul Rogozin” blocheaza eventuale incercari de normalizare si relansare a relatiilor bilaterale. Sau poate ca asta se doreste?
PS Am ales sa ilustrez aceste comentarii cu doua fotografii – una reprezentand o harta a Marii Negre in timpul Razboiului Crimeii, 1853-1856 (harta preluata din volumele lui Henry Tyrrell, The history of the war with Rusia, publicata in 1855) si alta reprezentandu-l pe printul Gortchakoff, ministu de externe rus in acea perioada, o personalitate cu idei foarte interesante. Istoria ne arata insa ca teritoriile romanesti au fost in permanenta la intretaierea intereselor marilor puteri in aceasta zona.
” (subl. mea)
Cine inca mai are dubii in legatura cu Rusia de azi, de sub conducerea „inteleapta”, cu ghilimelele de rigoare, desigur, a lui Vladimir Putin, ar trebui sa citeasca cele doua articole, pe care le recomand a fi citite integral si in original.
Dl. Nastase facea referire la Alexander Gorchakov, insa indiferent de simpatiile sau antipatiile pe care le avem unii sau altii fata de rusi si Rusia, cred ca trebuie sa remarcam un lucru: diferenta enorma de calibru politic, inclusiv de cultura, intre printul Gorchakov si unul ca Dmitri Rogozin. Bun sau rau, cu Gorchakov nu ti-era rusine. Cu unul ca Rogozin, in schimb, ca rus cel putin, nu se poate sa nu rosesti de rusine numai auzindu-i numele!!
Chiar nu va e rusine, ma, natarailor?
Cu oameni ca Dughin, Rogozin, daca as fi rus si as sta la o discutie cu oameni civilizati din Occident, cred ca as rosi pana-n albul ochilor!!
Cum va permiteti sa puneti niste prost-crescuti in diplomatie?
Nici nu se poate compara unul precum Gorchakov, om cu calitati briante in diplomatie, cu unul precum Rogozin…
De asemenea, legat de ce am subliniat cu rosu din postarea D-lui. Nastase, reiau:
„Mi se pare ne-eleganta (cel putin) solutia pe care a adoptat-o vicepremierul rus, aceea de a se „ascunde” intr-un avion de pasageri, punandu-i pe acestia in situatia de „scut uman” si de a suferi consecintele unei decizii care-l privea doar pe el. Responsabilitatea este desigur si a companiei aviatice care a acceptat imbarcarea lui Rogozin pe acest traseu. Nu-mi este clar daca Polonia si Ungaria – care au permis survolul – sunt si ele membre ale UE si daca trebuie si ele sa respecte sanctiunile stabilite la Bruxelles… Sau poate ca sanctiunile pot fi aplicate „a la carte” (conform modelului german)?„,
mie mi se pare gestul lui Rogozin drept unul criminal. E mai putin responsabilitatea companiei aviatice, cat responsabilitatea lui, a lui Dmitri Rogozin!! Pentru ca el stia ca are interdictie in spatiul UE. El a pus in pericol viata unor pasageri nevinovati!! Din acest episod ne putem da seama in ce decadere grava e statul rus. In loc sa rezolve pe cale diplomatica, ei au preferat sa incalce din nou legislatia internationala. Ei vorbesc de mafie si coruptie? Inseamna ca sufera de o grava miopie si nu vad halul in care a ajuns propriul lor stat: Rusia.
Auziti ce spune Rogozin:
„Ţările din Vest nu se vor împăca niciodată cu aspiraţiile Rusiei de a fi o ţară liberă şi puternică. Erau destul de mulţumite cu Rusia instabilă din anii 1990, dar nu se vor împăca niciodată cu dorinţa noastră de a fi liberi şi puternici. Iar modul nostru de a fi liberi şi puternici va fi cea mai bună reacţie la sancţiuni şi la acţiuni murdare. Vom decide cum să eliminăm aceste creaturi mârşave„,
dar prin gestul sau a aratat ca, pentru regimul actual de la Kremlin, a fi „liber si puternic”, „modul nostru de a fi liberi şi puternici„, inseamna sa pui in pericol vietile unor oameni nevinovati, inseamna sa incalci legislatia internationala si sa reprezinti un pericol pentru alte state. Acest atac la adresa „tarilor din Vest” – de observat ca amenintarile nu vizeaza doar Romania, ci toate „tarile din Vest” – contine o minciuna demna de o cauza mai buna: „tarile din Vest” ar fi vinovate sau cel putin responsabile ca Rusia anilor ’90 era o tara „instabila” si ca nu era „libera si puternica”. Cum se explica atunci, D-le. Rogozin, ca economia Rusiei a luat-o la vale de cand Vestul a introdus sanctiuni la adresa Rusiei? Punerea aceasta in antiteza a Rusiei cu „Tarile din Vest” este expresia a ceea ce as numi „miopie patriotica”: e mult mai usor si la indemana sa dai vina pe altii decat sa-ti vezi propriile slabiciuni si carente!
„Dmitri Rogozin a denunţat interdicţia de survol decisă de România, acuzând autorităţile române de periclitarea vieţilor pasagerilor aflaţi în avionul cu care se deplasa, transmiţându-le autorităţilor române să se aştepte la o ripostă. „Autorităţile române au pus în pericol vieţile pasagerilor unui zbor al companiei S7, femei şi copii. Carburantul a ajuns până la Minsk. Aşteptaţi-vă la o ripostă, ticăloşilor!”, a transmis Rogozin prin Twitter. Oficialul rus a vrut să ajungă de la Moscova la Chişinău cu un avion comercial al companiei S7 (PJSC, Siberia Airlines).”
E mult mai usor sa dai vina pe Romania decat sa recunosti ca tu esti un criminal!! Ca tu ai pus in pericol vietile pasagerilor aflati la bordul avionului pentru ca stiai ca ai interdictie de a merge in Uniunea Europeana!!
Toata aceasta manipulare si minciuna – cum ca altii ar fi vinovati de faptul ca Rusia, nu-i asa, nu e „libera si puternica” – este propagata de Kremlin in tot spatiul rus – e pentru consumul intern, desigur – cu scopul de a justifica politicile ilegale ale actualei Puteri de la Kremlin!! Este ca si cum ai spune: „modul nostru de a fi liberi si puternici este de a face ilegalitati, de a ne comporta ca niste gangsteri!!”
Este cu totul regretabil ca Rusia emite o astfel de propaganda, rusinoasa as zice eu. Dar ea exprima chiar politica dusa de Rusia si starea in care se afla, cel putin in acest moment, statul rus. O stare jalnica, desigur, dar si ingrijoratoare. Este vorba de un stat bazat pe o astfel de propaganda agresiva si mincinoasa, care n-are nimic constructiv, dar care e imprastiata masiv peste tot. Este o propaganda menita sa mascheze clica corupta de la Putere, din Rusia.
Iar apropo de libertate, de „modul nostru de a fi liberi si puternici”, i-as aminti D-lui. Rogozin de faptul ca Anna Politkovskaya a platit cu viata ca a aratat si a denuntat public coruptia si murdaria morala de la varf din Rusia!! Si atati alti jurnalisti si activisti pentru Drepturile Omului care au platit cu viata pentru ca au investigat si aratat murdariile Kremlinului. D-le. Rogozin, ma intreb cum de nu ti-e rusine sa vorbesti despre libertate in tara dumitale – citeste aici lista jurnalistilor omorati in Rusia ca sa vezi cata libertate e la dumneata in tara!! Rogozin vorbeste de mafie, cand la el in tara colcaie Mafia!! Va propun sa rasfoiti si aici, aici. As mai propune o lectura interesanta, despre Yuri Shchekochikhin, care a murit in 2003 dupa o boala misterioasa care a durat doar 16 zile si al carui ultim articol se intitula: „Are we Russia or KGB of Soviet Union?” – „Suntem Rusia sau KGB al Uniunii Sovietice?”. Buna intrebare!!
Statul ca o prada
Sa vedem mai intai ce spune CCR in celebrul comunicat de presa din 16 februarie:
„II. În aceeași zi, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituţia României şi a art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală – Punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică, dispoziţii care au următorul conținut:
„(1) Procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului.”
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” din cuprinsul dispoziţiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală este neconstituţională. Curtea a constatat că textul criticat contravine prevederilor constituţionale cuprinse în art.1 alin.(3) conform cărora România este stat de drept, în care drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor sunt garantate. De asemenea, sintagma supusă controlului nu respectă condiţiile de calitate inerente unei norme legale, sub aspectul clarităţii, preciziei şi previzibilităţii, întrucât nu permite subiecţilor de drept să determine care sunt organele specializate ale statului abilitate să realizeze măsurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnică, măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viaţa privată a persoanelor.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanței care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Tribunalului București– Secţia I-a Penală .
Argumentele reţinute în motivarea soluţiilor pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.”
Si acum sa vedem ceva mai pe larg…
Motivatia Curtii Constitutionale in cazul interceptarilor: Nicio reglementare, cu exceptia Codului de procedura, nu contine norme de a consacra competenta altui organ de a efectua interceptari / Decizia se aplica dosarelor aflate pe rol
Se arata ca:
„Curtea Constitutionala a publicat motivarea deciziei prin care a declarat neconstitutional un articol din Codul de procedura penala care permitea SRI sa faca interceptari in dosarele instrumentate de DNA si alte parchete. Potrivit deciziei, luata cu majoritate de voturi, CCR arata ca nicio reglementare din legislatia nationala in vigoare, cu exceptia dispozitiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedura penala, nu contine vreo norma care sa consacre expres competenta unui alt organ al statului, in afara organelor de urmarire penala, de a efectua interceptari, respectiv de a pune in executare un mandat de supraveghere tehnica, arata Agerpres.
Cel mai puternic efect al deciziei este ca se aplica proceselor aflate pe rol, ceea ce inseamna ca probele obtinute prin interceptari facute de SRI sau alte servicii se informatii nu vor mai fi luate in calcul de judecatori.
Decizia nu se aplica insa dosarelor in care au fost pronuntate solutii definitive, condamnatii in aceste spete neputand cere revizuirea sentintelor, cu o exceptie: daca au ridicat exceptii similare de neconstitutionalitate pana la publicarea acestei decizii in Monitorul Oficial.
Un alt efect al deciziei CCR este ca, in acest moment, procurorii nu mai pot apela la SRI sau alte servicii de informatii pentru interceptari. Daca in cazul DNA exista posibilitati tehnice, in cazul DIICOT sau Parchetului General, procurorii nu au tehnica necesara pentru a realiza interceptarile.
Trebuie amintit ca decizia CCR nu se aplica probelor obtinute de SRI in urma interceptarilor efectuate pe mandate de siguranta nationala. Nu e clar in acest moment cate din dosarele DNA sunt facute pe siguranta nationala si cate cad sub incidenta deciziei Curtii.
Curtea Constitutionala precizeaza ca decizia privind supravegherea tehnica se va aplica dosarelor aflate pe rolul instantelor de judecata, nu cauzelor definitiv solutionate pana la data publicarii sale.
‘In ceea ce priveste hotararile definitive, aceasta decizie poate servi ca temei de revizuire, in baza art.453 alin.(1) lit.f) din Codul de procedura penala, in aceasta cauza, precum si in cauzele in care au fost ridicate exceptii de neconstitutionalitate similare, inaintea datei publicarii prezentei decizii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I’, arata CCR.
In motivare se arata: „Curtea retine ca sintagma ‘ori de alte organe specializate ale statului’ apare ca fiind lipsita de claritate, precizie si previzibilitate, nepermitand subiectilor sa inteleaga care sunt aceste organe abilitate sa realizeze masuri cu un grad ridicat de intruziune in viata privata a persoanelor”.
De asemenea, „Curtea apreciaza ca reglementarea in acest domeniu nu poate fi realizata decat printr-un act normativ cu putere de lege, iar nu printr-o legislatie infralegala, respectiv acte normative cu caracter administrativ, adoptate de alte organe decat autoritatea legiuitoare, caracterizate printr-un grad sporit de instabilitate sau inaccesibilitate”.
„Avand in vedere aceste argumente si caracterul intruziv al masurilor de supraveghere tehnica, Curtea constata ca este obligatoriu ca aceasta sa se realizeze intr-un cadru normativ clar, precis si previzibil, atat pentru persoana supusa acestei masuri, cat si pentru organele de urmarire penala si pentru instantele de judecata, se arata in motivarea CCR.
Curtea apreciaza ca, in caz contrar, „s-ar ajunge la posibilitatea incalcarii intr-un mod aleatoriu/abuziv a unora dintre drepturile fundamentale esentiale intr-un stat de drept: viata intima, familiala si privata si secretul corespondentei”.
Curtea considera ca „este justificata optiunea legiuitorului ca mandatul de supraveghere tehnica sa fie pus in executare de procuror si de organele de cercetare penala”, precum si de catre lucratorii specializati din cadrul politiei, dar „aceasta optiune nu se justifica, insa, in privinta includerii (…)sintagmei ‘alte organe specializate ale statului’, neprecizate in cuprinsul Codului de procedura penala sau in cuprinsul altor legi speciale”.
Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata de avocatul Cătălin Georgescu, care ii apara pe Nalini Ziya, Nalini Noori şi Hosseini Seyed Mehdi într-un dosar la Tribunalul Bucureşti – Secţia I penală.”
CCR motivează decizia în cazul interceptărilor: SRI nu are atribuţii de cercetare penală. IGPR cere 1.000 de poliţişti şi 30 de milioane de euro. Cum reacţionează DNA şi DIICOT în acest caz
Se arata ca:
„Curtea Constituţională a României a motivat decizia legată de interzicerea Serviciul Român de Informaţii să desfăşoare activităţi de supraveghere tehnică, susţinând că SRI nu are atribuţii de cercetare penală. Inspectoratul General al Poliţiei Române(IGPR) a anunţat printr-un comunicat de presă, miercuri, că „se impune o suplimentare structurii cu 1.000 de posturi de agenţi şi ofiţeri de poliţie precum şi rectificarea bugetului instituţiei cu 30 de milioane de euro”.
„Curtea constată că legiuitorul a inclus, în cuprinsul art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală, pe lângă procuror, organul de cercetare penală şi lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei şi a altor organe specializate ale statului. Aceste organe specializate ale statului nu sunt definite, nici în mod expres, nici în mod indirect în cuprinsul Codului de procedură penală. De asemenea, norma criticată nu prevede nici domeniul de activitate specific acestora, în condiţiile în care, în România, activează, potrivit unor reglementări speciale, numeroase organe specializate în diverse domenii. Astfel, în afara Serviciului Român de Informaţii, care are atribuţii exclusiv în domeniul siguranţei naţionale, neavând atribuţii de cercetare penală, există şi alte servicii cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, precum şi o multitudine de organe specializate ale statului cu atribuţii în varii domenii”, a explicat CCR în motivarea deciziei.
Totodată, Curtea Constituţională susţine că „sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” apare ca fiind lipsită de claritate, precizie şi previzibilitate, nepermiţând subiecţilor să înţeleagă care sunt aceste organe abilitate să realizeze măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viaţa privată a persoanelor”.
Curtea Constituţională a declarat neconstituţional un articol din Codul de Procedură Penală care reglementează supravegherea tehnică din timpul cercetării penale, mai exact articolul care arată cine execută această supraveghere (interceptări ale comunicaţiilor, înregistrări audio-video ambientale).
Judecătorii Curţii Constituţionale au stabilit că articolul 142, alineatul 1, din Codul de Procedură Penală referitor la punerea în executare a mandatului, este neconstituţional. Articolul respectiv arată că „procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului”, CCR stabilind că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” nu respectă Constituţia şi este neclară.
DNA, reacţie în urma motivării CCR : Este nevoie de 130 de poliţişti şi 10.415.000 de euro
Conducerea DNA explică, printr-un comunicat de presă, care sunt efectele deciziei CCR privind interzicerea realizării interceptărilor de către SRI, susţinând că hotărârea va impune detaşarea, în cadrul D.N.A., a 130 de poliţişti dar şi cheltuieli de aproximativ 10.415.000 euro.
DNA precizează că modificarea legii „va impune detaşarea, în cadrul D.N.A., a unui număr de 130 de lucrători de poliţie şi pregătirea specifică a acestora precum şi achiziţia de autovehicule şi echipamente tehnice suplimentare”, explicând că „aceste măsuri presupun un efort bugetar în valoare de aproximativ 10.415.000 euro”.
Conducerea DNA a transmis Ministerului Justiţiei o adresă prin care solicită „promovarea unei hotărâri de guvern prin care să fie suplimentat numărul maxim de posturi al Direcţiei Naţionale Anticorupţie cu 130 de posturi de ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară, precum şi rectificarea bugetului instituţiei cu suma anterior menţionată”, a anunţat instituţia.
În adresa trimisă Ministerului Justiţiei se arată că „în situaţia în care organele judiciare se vor afla în imposibilitatea de a folosi resursele operaţionale ale S.R.I., va fi necesară suplimentarea resurselor proprii ale D.N.A. pentru a putea asigura în continuare eficienţa activităţii de investigare a infracţiunilor de corupţie”, realizându-se în acest scop o evaluare preliminară a volumului de activitate al D.N.A. din perspectiva activităţii de supraveghere tehnică, context în care au fost estimate şi cheltuielile care s-ar impune, suma totală fiind estimata la aproximativ 10.415.000 euro.
În acestă sumă, DNA a inclus achiziţionarea de logistică pentru realizarea interceptărilor ambientale, achiziţionarea de logistică în materia interceptării comunicaţiilor, detaşarea a 130 de poliţişti şi instruirea lor, „atribuirea/ achiziţia unui sediu secundar pe raza municipiului Bucureşti în proximitatea sediului central al DNA (suprafaţă utilă de minim 1.000 – 1.500 mp şi loc de parcare pentru minim 10 autovehicule)” dar şi achiziţionarea a 30 de autoturisme.
De asemenea, conducerea DNA menţionează că „pentru aceste estimări, s-a avut în vedere ipoteza folosirii de către organele de urmărire penală a infrastructurii existente la nivelul S.R.I, pentru interceptarea comunicaţiilor la distanţă. În situaţia în care ar fi necesare achiziţii suplimentare pentru substituirea acestor echipamente, costurile ar creşte în mod substanţial, fără ca la acest moment să putem face o estimare, având în vedere că un asemenea demers nu a mai fost realizat în cadrul sistemului judiciar”.
DNA estimează că activitatea instituţiei ar putea reveni la standardele din prezent într-un interval de aproximativ doi ani de la momentul la care sunt asigurate resursele menţionate.
DIICOT, reacţie la motivarea CCR: Avem nevoie de 200 de poliţişti şi 20 de milioane de euro
Conducerea DIICOT susţine că „va solicita Ministerului Justiţiei înfiinţarea serviciului tehnic al Direcţiei” fiind nevoie de 200 de lucrători de poliţie şi de o investiţie de 20 de milioane de euro, a transmis instituţia, miercuri, într-un comunicat de presă.
Potrivit unui comunicat, DIICOT „va solicita Ministerului Justiţiei promovarea unei ordonanţe de urgenţă de modificare a Legii 508/2004 prin care va solicita înfiinţarea serviciului tehnic al Direcţiei”.
„Această modificare va impune achiziţia de echipamente tehnice specifice şi detaşarea iniţială a unui număr de 200 de lucrători de poliţie în cadrul DIICOT, precum şi asigurarea trainingului acestora. Aceste măsuri presupun un efort bugetar de peste 20.000.000 de euro, această sumă fiind susţinută la acest moment doar de sumele utilizate de alte unităţi specializate de parchet în acelaşi demers, sumele absolute putând fi precizate numai după un calcul judicios efectuat împreună cu specialiştii în domeniu. Precizăm că nu putem raporta la acest moment necesarul de resurse la un reper existent, deoarece Direcţia nu deţine nici un mijloc tehnic şi nici un specialist desemnat”, transmite DIICOT.
Totodată, în comunicatul transmis se mai spune că „aceste necesităţi au devenit urgente o dată cu publicarea motivării deciziei CCR pe site-ul instituţiei, motivare din care rezultă că organele judiciare nu vor mai putea utiliza suportul tehnic al SRI nici măcar pentru a implementa mandatele de supraveghere tehnică în sistemul naţional. În aceste condiţii, dat fiind faptul că DIICOT nu beneficiază de poliţie judiciară proprie şi nici de un Serviciu Tehnic adecvat necesităţilor Direcţiei, trebuie dată eficienţă dispoziţiilor art. 15 din Legea 508/2004 sau textului corespunzător din proiectul de lege de modificare a Legii 508/2004”.
Insituţia informează că „va aduce la cunoştinţa Ministerului Justiţiei lămuriri cu privire la necesitatea promovării actului normativ prin care să fie amendată legea de organizare a DIICOT şi rectificarea bugetului instituţiei cu suma ce urmează a fi determinată”.
„În calculul preconizat, trebuie plecat de la premisa că DIICOT nu deţine nici un mijloc tehnic de interceptare. De asemenea, în cursul anului 2015, DIICOT a dat spre exploatare un număr de peste 33.000 de mandate de supraveghere tehnică, din care 60% au fost operaţionalizate prin SRI. În consecinţă, după publicarea Deciziei CCR va fi necesară alocarea de resurse proprii ale DIICOT pentru a putea asigura în continuare eficienţa activităţii de investigare a infracţiunilor de criminalitate organizată şi terorism”, se mai spune în acelaşi comunicat.
IGPR, reacţie la motivarea CCR: Avem nevoie de 1.000 de poliţişti şi 30 de milioane de euro
Inspectoratul General al Poliţiei Române(IGPR) a anunţat printr-un comunicat de presă, miercuri, că „se impune o suplimentare structurii cu 1.000 de posturi de agenţi şi ofiţeri de poliţie precum şi rectificarea bugetului instituţiei cu 30 de milioane de euro”.
Poliţia Română a transmis printr-un comunicat că „Urmare a Deciziei Curţii Constituţionale a României (C.C.R.) publicată la 9 martie a.c., pentru realizarea supravegherii tehnice în noul context legislativ, se impune suplimentarea structurii organizatorice a Poliţiei Române cu 1.000 de posturi de ofiţeri şi agenţi de poliţie, precum şi rectificarea bugetului instituţiei cu aproximativ 30 de milioane de euro”.
Potrivit aceluiaşi comunicat „Poliţia Română, ca structură a Ministerul Afacerilor Interne, este instituţia specializată a statului, care exercită atribuţii privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, a proprietăţii private şi publice, prevenirea şi descoperirea infracţiunilor, respectarea ordinii şi liniştii publice, în condiţiile legii. În acest moment, prin structurile sale specializate, Poliţia Română asigură suport informativ, tactic-operaţional şi tehnico-operativ specializat,ce deserveşte structuri din componenţa Ministerului Public, în instrumentarea dosarelor penale”.
Poliţia Română informează că „a luat act de motivarea Curţii Constituţionale Române şi o va respecta întocmai. În acest context, împreună cu Parchetul General, s-au stabilit măsurile necesare pentru continuarea activităţilor specifice derulate în dosarele penale, în condiţiile date”.
Potrivit IGPR, din primele evaluări realizate au identificat că ar fi necesar „suplimentarea cu 1.000 de posturi a structurii organizatorice a Poliţiei Române, care să gestioneze infrastructura tehnică suplimentară şi să desfăşoare activităţi specifice;- achiziţionarea de echipamente I.T., de comunicaţii, autovehicule de diferite tipuri, precum şi alte elemente de tehnică-operativă;- realizarea unor programe de pregătire profesională care să asigure că aceşti poliţişti dobândesc cunoştinţele necesare.Suma totală astfel estimata se ridică la aproximativ 30.000.000 de euro”.”
Sa vedem acum si solutia provizorie (ca aceasta va fi permanenta este clasic):
OUG privind interceptările: Parchetul va putea avea structuri de interceptare, precum DNA şi DIICOT – FOTO
Se arata ca:
„Ministerul Public va putea deţine şi folosi mijloace pentru obţinerea, verificarea, prelucrarea, stocarea şi descoperirea informaţiilor privitoare la infracţiunile cercetate, la fel ca DNA şi DIICOT, scop în care se vor detaşa 40 de poliţişti de la MAI pentru fiecare instituţie, spune Raluca Prună.
OUG privind interceptările adoptată de Guvern prevede că procurorii şi organele de cercetare penală vor fi singurii în măsură să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică dispuse în dosarele de cercetare penală, utilizând în mod nemijlocit şi independent infrastructura SRI.
„Am modificat prin ordonanţă de urgenţă (…) în primul rând Codul de Procedură Penală, Art.142, al.1, în sensul de a-l aduce în acord cu cerinţele Curţii, a deciziei Curţii. Am mai modificat al. 2 al acestui articol, în sensul de a clarifica cum anume se realizează activităţile de punere în executare a mandatelor şi am spus într-un alineat nou că procurorul, organele de cercetarea penală sau lucrătorii specializaţi din cadrul Poliţiei – şi aici fac o paranteză, adică exact acele organe pe care Curtea le reţine ca având competenţe de cercetare penală, deci toate aceste organe folosesc nemijlocit sistemele tehnice şi proceduri adecvate de natură să asigure integritatea şi confidenţialitatea datelor şi informaţiilor colectate”, a spus ministrul Justiţiei la finalul şedinţei Executivului, vineri seara.
Totodată ea a anunţat că OUG modifică şi legea privind organizarea judiciară.
„Al doilea act pe care îl modificăm, care a fost necesar să fie modificat, este Legea 304 privind organizarea judiciară şi aici am făcut două lucruri. În primul rând, am instituit un control judecătoresc asupra modului în care se pune în aplicare, în cadrul Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor, supravegherile tehnice şi acest control judecătoresc se va realiza de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau de către un judecător anume desemnat. Modul în care această verificare va fi făcută va fi evident prevăzut prin regulamentul de organizare şi funcţionare administrativă a ÎCCJ”, a anunţat Raluca Prună.
Ea a adăugat că o a doua modificare a Legii 304/2004 dă posibilitatea Ministerului Public să deţină şi să folosească mijloace adecvate pentru obţinerea, verificarea, prelucrarea, stocarea şi descoperirea informaţiilor privitoare la infracţiunile date în competenţa Parchetelor. Prună a explicat că înainte de adoptarea ordonanţei numai DNA şi DIICOT puteau să aibă o asemenea infrastructură, în teorie, dar în practică numai DNA beneficia de o asemenea infrastructură, Ministerul Public neavând posibilitatea prin lege să o deţină.
„Prin această modificare, în fond, deschidem cadrul unei dezbateri viitoare, care, în cazul în care se va decide că trebuie să avem o structură la nivelul Parchetelor, va avea astfel o consfinţire prin lege. Nu în ultimul rând, creăm posibilitatea ca, în cadrul Ministerului Public, să putem avea, deci în vederea desfăşurării activităţilor prevăzute de Art.142, al.1 din Codul de Procedură Penală spunem că, în cadrul Ministerului Public, pot funcţiona, prin detaşare, ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară sub directa conducere şi controlul nemijlocit al procurorilor, creând astfel o simetrie cu ceea ce are la ora actuală DNA, care se ştie că este singura structură de Parchet care are la acest moment poliţie judiciară care funcţionează în cadrul instituţiei”, a spus Prună.
Un al treilea act normativ modificat de OUG este Legea 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a DIICOT.
„Modificarea pe care am făcut-o dă posibilitatea ca, în cadrul DIICOT, să funcţioneze, prin detaşare, ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară la fel, sub directa conducere şi controlul nemijlocit al procurorilor Direcţiei. Deci, am luat cadrul existent la acest moment în DNA şi l-am replicat, prin lege, la DIICOT şi la Ministerul Public”, a precizat ministrul Justiţiei.
Având în vedere situaţia creată, Guvernul a modificat şi legea de organizare şi funcţionare a SRI.
„A fost necesar să modificăm şi Legea 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea SRI şi am clarificat, am modificat Articolul 8, în sensul de a spune că, pentru relaţia cu furnizorii de comunicaţii electronice destinate publicului, infrastructura aceasta specială, care este cunoscută sub numele de Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor, este desemnată cu rolul de a obţine, prelucra şi stoca informaţii în domeniul securităţii naţionale. Şi am adăugat în acest articol că, la cererea organelor de urmărire penală, în sensul Codului de Procedură Penală, Centrul asigură accesul nemijlocit şi distinct al acestor organe la sistemele tehnice în scopul executării supravegherii tehnice prevăzute de Codul de Procedură Penală”, a anunţat Raluca Prună.
Ea a ţinut să sublinieze termenii „nemijlocit” şi „distinct”, pentru că cerinţa CCR, prin decizia 51/2016, este ca accesul la informaţiile interceptate să fie făcut nemijlocit şi distinct exclusiv de organele de urmărire penală.
Ministrul Justiţiei a ţinut că mulţumească Internelor pentru disponibilitatea arătată în asigurarea personalului necesar continuării activităţii parchetelor, DNA şi DIICOT în condiţii optime.
„Mulţumesc ministerului de Interne care a înţeles că gravitatea sau de fapt nu gravitatea urgenţa este atât de mare încât nu aveam altă posibilitate pentru a elimina elementul uman, altul decât SRI, decât prin detaşarea în cadrul Parchetelor, la DIICOT în mod special şi la Ministerul Public, pentru detaşarea unor poliţişti care să aibă exclusiv competenţe de poliţie judiciară. Aceasta în ceea ce priveşte ordonanţa şi, pentru a fi efectivi, s-a adoptat în acelaşi timp o hotărâre de guvern care stabileşte numărul de posturi de poliţişti de poliţie judiciară în cadrul Ministerului Public şi în cadrul DIICOT, câte 40 în cadrul Ministerului Public şi în cadrul DNA, prin această hotărâre de guvern, câte 40 de posturi pentru fiecare instituţie, iar posturile pentru DIICOT, tot în număr de 40, au fost introduse prin ordonanţa de urgenţă şi aceasta este o chestiune de tehnică legislativă, pentru că la momentul actual ne trebuia un temei în lege, DIICOT neavând la acest moment poliţie judiciară”, a concluzionat Raluca Prună.
Ministrul Justiţiei: SRI va putea să facă acte de cercetare penală în chestiuni de securitate naţională, terorism. Nu sub mandatul meu se va face o lege privind interceptările
Se arata ca:
„Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a declarat vineri seară că, prin OUG privind interceptările adoptată de Guvern, SRI va fi abilitat să facă acte de cercetare penală specială în cazuri de securitate naţională şi terorism.
Ministrul Justiţiei a precizat că OUG modifică Legea nr.14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Roman de Informaţii (SRI) astfel încât pentru relaţia cu furnizorii de comunicaţii electronice destinate publicului, Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor are rolul de a obţine, prelucra şi stoca informatii în privinţa securităţii naţionale.
”Acest lucru este legat de mandatele de siguranţă naţională care privesc exclusiv infracţiunile grave şi foarte grave din Titlul 10 din Codul penal la care se adaugă şi terorismul şi ţinând seama de o agendă europeană care ne face să fim mai vigilenţi decât acum cinci ani să asigurăm continuitate în ceea ce se face în aceste mandate de siguranţă naţională. Şi în acest sens, într-un mod limitat şi limitativ prevăzut de lege este adevărat că SRI poate să facă acte de cercetare penală fiind în acest sens un organ de cercetare penală specială în limitele definite de actualul Cod de procedură penală. Aici nu am inovat, numai am clarificat şi am făcut-o ca să nu punem în pericol mandatele de siguranţă naţională şi până la urmă, siguranţa cetăţeanului. România este o zi mai sigură decât altele”, a explicat Prună.
Invocând atentatele de la Madrid din 11 martie 2004, ea a subliniat că agenda europeană ”ne obligă să fim mai scrupuloşi, mai riguroşi cu privire la modul în care protejăm siguranţa cetăţenilor”.
Raluca Prună: Nu sub mandatul meu se va face o lege privind interceptările
”Nu ştiu cât va dura la noi în societate”, a spus ministrul Justiţiei, întrebată cand estimează că se va renunţa la soluţia temporară din OUG şi se va adopta o lege care să reglementeze regimul interceptărilor.
Ea a dat exemplul Franţei, unde dezbaterea pe acest subiect a durat 4 ani. ”Nu sub mandatul meu ca ministru va veni o lege”, a subliniat Raluca Prună, adăugând că numai realizarea unui studiu de impact durează 3-4 luni, iar subiectul trebuie discutat ”cu răbdare”.
”Acest proiect de act normativ este destinat să ofere într-o primă etapă o soluţie pentru activitatea organelor judiciare. (…) Sunt opinii potrivit cărora activitatea Parchetelor, în absenţa infrastructurii tehnice necesare pentru realizarea unor astfel de metode speciale de supraveghere ar fi afectată atât din punct de vedere al operativităţii actului de urmărire penală, cât şi sub aspectul administrării unui probatoriu complet. Ordonanţa de urgenţă vine să răspundă exact acestei preocupări”, a arătat şeful statului.
Citeşte şi: Cioloş despre OUG interceptărilor: Important e să nu se întrerupă procesul de cercetare în justiţie
El a subliniat că actul normativ propus de Guvern ”va reprezenta în acest moment o soluţie, fie ea şi temporară, la o problemă care preocupă deopotrivă instituţiile statului, cât şi opinia publică”.
Ulterior, forul legislativ poate avea în vedere şi alte soluţii pe care să le dezbată cu toate instituţiile interesate şi cu societatea civilă, a adăugat Iohannis.
”Este soluţia de moment cel puţin. E important să nu existe un vid legislativ din punctul acesta de vedere şi pe urmă va fi timp să vedem dacă sunt alte soluţii mai bune, dar important este să nu se întrerupă procesul de cercetare în justiţie”, a spus şi primul-ministru Dacian Cioloş vineri dimineaţă.”
Este de observat un lucru interesant: se pune de un SRI doi: „OUG privind interceptările adoptată de Guvern prevede că procurorii şi organele de cercetare penală vor fi singurii în măsură să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică dispuse în dosarele de cercetare penală, utilizând în mod nemijlocit şi independent infrastructura SRI.” – solutie care, dupa cum se vede, nu e usor de realizat pentru ca trebuie sa ai oameni specializati pentru asta – se vorbeste de angajari suplimentare – si e destul de costisitoare.
Insa nu am prea vazut pe cineva sa vorbeasca oamenilor despre cum e acest stat si de ce e necesar ca sa fie tinut prin mijloacele specifice ale institutiilor de forta.
Dupa Constitutia noastra, dar uitandu-ne si la realitatile din jur, statul nostru e unul care, la 25 de ani de la Revolutia ce a rasturnat regimul comunist, e inca implicat masiv in economie si dispune de resurse mari. Sa ne amintim doar de intreprinderile de stat neperformente ce produc pierderi uriase, la numarul mare de angajati in sectorul de stat. Statul nostru nu e unul minimal. Problema e cum functioneaza el si daca functioneaza corect, optim.
Fenomenul coruptiei la noi e mai periculos decat ceea ce face Mafia in Italia sau SUA. Mafia este o organizatie criminala. Privata. Statul are deci de luptat cu un dusman extern. Ca Mafia poate mitui functionari, inclusiv de rang inalt, ai statului este o alta problema – asta nu-i diminueaza caracterul privat. Piata drogurilor, de exemplu, desi e controlata dur de catre organizatiile mafiote, e o piata libera – din acest punct de vedere (strict economic) putem vorbi despre capitalism in aceasta privinta. Pentru a lupta cu un astfel de dusman extern ce poate corupe functionarii statului pentru a-si atinge scopurile, statul aloca resursele necesare. Daca la noi ar fi vorba doar de Mafie – ati vazut, capi importanti ai Mafiei italiene se ascundeau si la noi prin nu stiu ce comune 😉 – ar fi de ajuns DIICOT. Numai ca la noi mai e si altceva. Mafia de partid si de stat. Acest tip de mafie, care a luat fiinta imediat dupa 1989, e chiar mai periculos decat clanurile mafiote italiene sau americane. Este o Mafie din interiorul statului, care il praduieste din interior. Este ca un cancer care macina din interior organismul statal pana il omoara. Faptul ca nu pare atat de periculos precum Mafia, hai sa-i spun asa clasica, e faptul ca la noi nu vezi oameni impuscati in plina strada. Dar e doar o aparenta ca nu ar fi un fenomen mult mai periculos decat cel din Italia sau SUA. O astfel de coruptie, precum cea de la noi, poate avea importante ramificatii externe, si ele deosebit de periculoase.
De ce se intampla asa la noi? Pentru ca e foarte usor ca atunci cand ai acces nestingherit la resursele statului sa te infrupti din ele cand stii ca nimeni nu-ti poate face ceva si nu te poate impiedica.
Mai ales ca daca e sa vorbim, de exemplu, de o piata a mitei – care e tot una libera – pretul acesteia va fi desigur in crestere odata cu trecerea timpului.
Insa toate acestea au legatura cu statul nu cu activitati economice independente de stat.
Din aceste considerente a luat nastere Binomul SRI-DNA si era important ca acesta sa nu fie marcat de ingerinte politice.
Decizia CCR lipseste DNA de un organism specializat in a face interceptari profesioniste. Ba mai mult, decizia, din cate inteleg, se aplica retroactiv, lucru ce face imposibila folosirea in instanta, la procesele pe rol, a probelor rezultate din interceptari. Cui foloseste asta? Evident ca celor implicati in astfel de procese. Atunci nu se poate sa nu te intrebi – daca SRI nu e organ de urmarire penala – de ce pana acum s-au folosit de acesta in cercetarea penala a cazurilor de mare coruptie? Doar pentru ca nu a fost sesizata de catre cineva sau ca nu s-a sesizat din oficiu CCR? Rezulta ca pana acum aceste cazuri au fost instrumentate in mod neconstitutional!! Este uluitor cum ani de zile s-a jucat, practic, aceasta comedie intr-un mod neconstitutional, adica, spus pe sleau, ilegal!! Am vazut cu totii in direct la televizor, la ore de maxima audienta, oameni dusi cu catusele in arest, blamati public pentru fapte de coruptie – insa probele erau din aceste interceptari facute de SRI. Deci practic s-a incalcat Constitutia sub nasul nostru si, pana acum, nimeni nu s-a tinut de nas!! Traim vremuri aiuritoare… Si ma intreb daca nu cumva incepe o noua comedie tot sub nasul nostru si daca nu cumva nu pute si aceasta.
Interesant este ca in aceasta CCR sunt oameni din apropierea fostului PDL si a lui Traian Basescu.
Interesant este si faptul ca exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata de catre avocatul unor cetateni straini:
„Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata de avocatul Cătălin Georgescu, care ii apara pe Nalini Ziya, Nalini Noori şi Hosseini Seyed Mehdi într-un dosar la Tribunalul Bucureşti – Secţia I penală.””
Ce se urmareste prin aceasta decizie a CCR?
Evident, ea convine multora. Din clasa politica sau adiacenta ei, dar cu legaturile aferente. Multe VIP-uri au fost arestate, duse pe la ceea ce, argotic, se numeste Beciul Domnesc. Insa este semnificativ sa amintim de doua afaceri suspectate ca fiind de mare coruptie si care provin din exterior: Microsoft si EADS… Apropo de coruptie, trebuie sa amintim ca sunt oameni din mai toata clasa politica cu dosare… Ca niste persoane trebuie „albite”, se vede de la o posta.
Dar mai e ceva!
Nu e vorba doar de evitarea unor condamnari in instanta. Ci de faptul ca opinia publica nu trebuie sa afle niste lucruri. Mai ales cele din trecutul recent. Legate de regimul Basescu. Parerea mea este ca nu e vorba neaparat de Miscarea Populara, ci de anumite lucruri care nu trebuie spuse public. Iar interceptarile le-ar fi dat la iveala. Si, sigur, un proces ar fi scos la iveala tot.
„Trebuie amintit ca decizia CCR nu se aplica probelor obtinute de SRI in urma interceptarilor efectuate pe mandate de siguranta nationala.” – dar parca fenomenul coruptiei era legat de siguranta nationala, un pericol la aceasta. Pe cale de consecinta, acum nu mai e un pericol la siguranta nationala.
Aici n-a fost vorba ca ministrul Justitiei sa devina Procuror Sef, ca in Polonia. Si mie mi se pare periculos pentru statul de drept, pentru respectarea drepturilor omului, un astfel de cumul de functii. Eu n-am auzit ca s-ar pune asa problema la noi.
Insa deocamdata cel putin nu e explicat de ce ar fi mai democratic astfel:
„Am mai modificat al. 2 al acestui articol, în sensul de a clarifica cum anume se realizează activităţile de punere în executare a mandatelor şi am spus într-un alineat nou că procurorul, organele de cercetarea penală sau lucrătorii specializaţi din cadrul Poliţiei – şi aici fac o paranteză, adică exact acele organe pe care Curtea le reţine ca având competenţe de cercetare penală, deci toate aceste organe folosesc nemijlocit sistemele tehnice şi proceduri adecvate de natură să asigure integritatea şi confidenţialitatea datelor şi informaţiilor colectate„
De ce sa nu fie un control parlamentar mai riguros asupra SRI? Mai ales ca cei nominalizati de D-na. Pruna se vor folosi de baza tehnica a SRI, daca am inteles eu bine. Ceea ce spune OUG si D-na Pruna nu ma asigura ca, desi se va proceda in acest mod, nu vor fi acte de politie politica in Romania. Ci ca acest proces de obtinere a datelor din interceptari va fi ingreunat. Si revin la ce spuneam mai sus: cu sau fara SRI, asa cum e statul nostru, masurile specifice muncii de informatii in lupta impotriva coruptiei sunt necesare. Nu inseamna ca se va diminua coruptia. Ca se va rezolva problema. Ca se vor recupera toti banii. Insa fenomenul acesta trebuie sa ramana controlat si statul pazit de acest flagel. O diminuare a fenomenului coruptiei la noi e legata de diminuarea rolului statului in economie. Deci de efectuarea de reforme, lucru ce nu s-a facut la noi in ultima vreme, sub cele doua mandate ale lui Traian Basescu. Insa acest lucru nu se poate realiza (de acum inainte) cat ai bate din palme. Ar fi nerealista o astfel de evaluare. Totusi, ar trebui inceput. Nu avem un stat minimal, ci unul mare, care cuprinde inca foarte multe sfere de activitate. Decizia CCR ii creeaza slabiciuni si vulnerabilitati evidente. Lucrul asta ar trebui sa ne dea de gandit… Pentru ca aceste slabiciuni nu-l fac nici sa functioneze mai bine, in folosul cetatenilor, nici nu vor combate coruptia care ii afecteaza in primul rand pe cetateni, ci dimpotriva: il expun atat la coruptie, cat si la pericole externe, legate de siguranta nationala.
Faptul de a combate coruptia a fost preocupant inca din anii 2000. Sa ne gandim la o guvernare de mana forte, cum a fost cea a D-lui. Nastase. Fenomenul era sub control, nu prevaland atat aspectul juridic, cat cel politic. Insa de atunci dateaza DNA, atunci numindu-se PNA (Parchetul National Anticoruptie). Aspectul juridic a inceput sa prevaleze de cand am ajuns membri UE, legat de capitolul de negociere JAI (Justitie si Afeceri Interne), continuand sub Traian Basescu. Nu inseamna ca s-ar fi reformat si clasa politica sau ca ar fi avut loc vreo reforma morala a acesteia. Dar ceea ce vreau sa spun este ca se simtea inca din anii 2000 nevoia ca fenomenul acesta complex al coruptiei de la noi, date fiind caracteristicile, inclusiv constitutionale ale statului nostru, sa fie tinut sub control, cu precadere covarsitoare coruptia la nivel inalt, putand fi purtaroare de alte flageluri care sa afecteze siguranta nationala si stabilitatea statului. Daca se va cauta acum o solutie mixta, atat politica – ce presupune exercitarea autoritatii de stat, lucru ce nu e chiar in favoarea libertatii si democratiei – cat si juridica, ramane de vazut. Totusi, aceasta solutie mixta s-a aplicat si sub Traian Basescu, caz in care a crescut rolul Presedintelui – insa tara noastra e o republica semiprezidentiala. De observat si sintagma: Presedinte jucator, folosita de Traian Basescu. Care te duce cu gandul ca Presedintele ar fi seful Guvernului, dupa model american – dar in SUA avem un altfel de stat si o altfel de Constitutie, si un altfel de sistem judiciar.
Este adevarat, SRI nu trebuia sa se transforme intr-o institutie de forta care sa conduca Romania si sa decida in chestiuni de stat. Sa aiba catusele si astfel sa detina Puterea, cum ar fi spus Elena Udrea. Cu alte cuvinte, sa devina o noua Securitate, in versiune moderna. Totusi, de SRI e nevoie, mai ales pentru a combate pericolele legate de cei care doresc sa rastoarne democratia si libertatea din tara noastra, de cei care doresc sa lezeze tara noastra, folosindu-se de coruptie.
Nu am fost sustinatorul Binomului SRI-DNA. Insa mi-e teama ca o fragilizare a statului in privinta luptei anticoruptie ar putea determina carente atat in activitatea acestuia, cat si expunerea la pericole externe. Ce pot veni atat din Est cat si din Vest.
Iata ce titreaza si Romania Libera:
UPDATE Guvernul a adoptat ordonanţa privind interceptările. Ministerul Public, DNA şi DIICOT vor avea fiecare câte 40 de poliţişti judiciari
Se arata ca:
„Guvernul a adoptat, în această seară, ordonanţa de urgenţă privind interceptările, care aplică deciziile CCR, avizată cu puţin timp în urmă de CSAT.
Anuntul a fost facut de purtatorul de cuvant al Guvernului, Dan Suciu, si ministrul Justitiei, Raluca Pruna, intr-o declaratie de presa, după şedinţa extraordinară de guvern.
„Am vrut sa venim de indata cu o solutie care sa faca imposibila sincopa” in anchetele procurorilor, a declarat ministrul Justitiei, Raluca Prună.
Tot astăzi, guvernul a aprobat câte 40 de posturi de poliţişti judiciari la DNA, DIICOT şi Ministerul Public.
Preşedintele Klaus Iohannis a precizat că procurorii vor putea folosi infrastructura SRI pentru a putea pune in aplicare mandatele de supraveghere tehnică, până când Parlamentul va găsi altă soluţie pentru rezolvarea acestei probleme.
Potrivit unui comunicat primit de la Guvern, Ordonanța de Urgență prevede că procurorii și organele de cercetare penală vor fi singurii în măsură să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică dispuse în dosarele de cercetare penală, utilizând în mod nemijlocit și independent infrastructura Serviciului Român de Informații. Modul concret de acces al organelor judiciare la sistemele tehnice va fi stabilit prin protocoale de cooperare. Actul normativ adoptat astăzi dispune o soluție de urgență pentru asigurarea continuității anchetelor, inclusiv în cauzele care implică cooperarea judiciară internațională. Guvernul consideră că este nevoie de o amplă dezbatere publică pentru organizarea unei instituții responsabile pentru punerea în executare a supravegherii tehnice.
Astfel, prin modificarea Codului de procedură penală, pentru punerea în executare a supravegherii tehnice procurorul, organele de cercetare penală sau lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei folosesc nemijlocit sistemele tehnice şi proceduri adecvate, de natură să asigure integritatea și confidențialittatea datelor şi informaţiilor colectate. Furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice sau furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de orice tip de comunicare ori de servicii financiare sunt obligaţi să colaboreze cu procurorul, organele de cercetare penală sau lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei, în limitele competenţelor acestora, pentru punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică. Organele de cercetare penală speciale, conform unei alte modificări, vor avea posibilitatea în cauzele privind infracțiuni de terrorism și infracțiuni contra securității naționale să efectueze punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică.
De asemenea, prin modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, s-a introdus prevederea potrivit căreia semestrial sau ori de câte ori este nevoie, preşedintele Înaltei Curți de Casație și Justiție sau unul dintre judecătorii anume desemnaţi de către acesta verifică modul de punere în aplicare în cadrul Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor a supravegherilor tehnice realizate de organele de urmărire penală.
Ministerul Public este autorizat să deţină şi să folosească mijloace adecvate pentru obţinerea, verificarea, prelucrarea, stocarea şi descoperirea informaţiilor privitoare la infracţiunile date în competenţa parchetelor, în condiţiile legii (ținând cont de existența unor prevederi anterioare în acest sens pentru DNA și DIICOT).
Ordonanța de Urgență adoptată astăzi modifică și Legea nr.14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii astfel încât pentru relaţia cu furnizorii de comunicaţii electronice destinate publicului, Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor este desemnat cu rolul de a obţine, prelucra şi stoca informaţii în domeniul securităţii naţionale. La cererea organelor de urmărire penală, Centrul asigură accesul nemijlocit şi distinct al acestora la sistemele tehnice în scopul executării supravegherii tehnice în dosarele de cercetare penală.
Ordonanța de Urgență creează cadrul legal pentru Ministerul Public, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) să aibă structuri de poliție judiciară pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică. Aceste structuri vor fi formate din ofițeri sau agenți de poliție judiciară detaşați de la Ministerul Afacerilor Interne (MAI), care își vor desfășura activitatea sub directa conducere şi controlul nemijlocit al procurorilor. Prin Ordonanța de Urgență s-a prevăzut detașarea la DIICOT a 40 de ofițeri sau agenți de poliție judiciară, iar printr-o Hotărâre adoptată tot astăzi de Guvern, detașarea a câte 40 de ofițeri sau agenți de poliție judiciară la Ministerul Public și la DNA.Citeşte şi
Se diminueaza sau nu lupta anticoruptie? De cine e dorit asa ceva?
Si interesant este, si poate nu intamplator, lucrurile acestea se petrec spre sfarsitul de mandat al Presedintelui Barack Obama, a carui Administratie a sustinut lupta anticoruptie in Romania. Se prefigureaza o schimbare de optica in politica americana? Va impulsiona o astfel de schimbare de optica efectuarea reformelor structurale in economie? Sper ca fata de anii ’90 am castigat in experienta si nu vom repeta greselile facute atunci.
Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.
Alina Bica…
Inainte de a trece efectiv in subiect trebuie sa remarcam o stire aparuta nu cu mult timp in urma (15 octombrie 2014), dar care, cel putin asa mi s-a parut, a fost trecuta cu vederea zilele acestea, in analiza cazului Bica:
Întâlnire Nițu-Thompson, la Parchetul General. Nițu: Investigarea marilor corupți, prioritate a PICCJ
Se arata ca:
„Procurorul general al României, Tiberiu Nițu, și Dean Thompson, Ataşat cu Afaceri al Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Bucureşti, s-au întâlnit, miercuri, la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde au discutat pe tema investigatiilor marilor corupți.
Tiberiu-Mihail Nițu, referindu-se la priorităţile Ministerului Public, a arătat că activitatea de investigare a marii corupţii continuă să fie un domeniu prioritar al parchetului, după cum şi extinderea investigaţiilor la fenomenul sistemic al celorlalte acte de corupţie care afectează profund întreaga societate; a subliniat necesitatea abordării complexe a acestui fenomen, nu doar prin mijloace de drept penal, ci şi din perspectiva educării tuturor membrilor societăţii pentru a repudia actele de corupţie.
În acelaşi context, s-a vorbit despre abordarea în continuare cu prioritate a zonelor de criminalitate conexe corupţiei, cum sunt evaziunea fiscală, spălarea de bani ori conflictul de interese, dar şi despre necesitatea unui schimb de experienţă cu autorităţi judiciare din alte state privind gestionarea bunurilor indisponibilizate în cursul urmăririi penale. Totodată, s-au dezbătut unele probleme de actualitate privind cadrul legal al utilizării unor mijloace de investigaţie specifice cercetării infracţiunilor grave.
Reprezentanţii ambelor instituţii s-au referit şi la instrumentele cele mai potrivite pentru a asigura independenţa magistraţilor, precum şi la distanţa şi rezerva pe care aceştia trebuie să le menţină faţă de diversele forme de manifestare a opiniilor în spaţiul public.
S-a vorbit, de asemenea, despre activitatea desfăşurată în ultima perioadă în cadrul Ministerului Public privind combaterea oricăror forme de discriminare şi de extremism.
Atât Tiberiu-Mihail Nițu, cât şi Dean Thompson şi-au reafirmat, în final, disponibilitatea de a continua cooperarea instituţională în domeniile de interes comun pentru activitatea judiciară.”
Acum sa trecem la cazul propriuzis:
Cine este Alina Bica, șefa DIICOT anchetată de DNA
Se arata ca:
„Cine este şefa DIICOT, anchetată pentru abuz în serviciu într-un dosar ce vizează retrocedări ilegale? Alina Bica este de profesie procuror și conduce această instituție din mai 2013.
Alina Bica s-a născut la Făgăraş în 1974. Este absolventa Facultăţii de Drept la Sibiu, iar în 1996 a intrat în magistratură la Parchetul Sfântu Gheorghe. Trei ani mai târziu a fost avansată la Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov.
A ajuns la Bucureşti în 2002. Timp de un an a fost procuror la Parchetul Tribunalului Bucureşti, iar în 2003 a fost cooptată în echipa Parchetului General. Un an mai târziu a fost numită şef de birou la DIICOT.
Între 2009 şi 2012 a fost secretar de stat în Ministerul Justiţiei, făcând parte din comisia care a elaborat noile coduri. Printre cazurile instrumentate de procurorul Alina Bica se numără şi dosarul RAFO, încheiat prin condamnarea lui Marian Iancu la 12 ani de închisoare.
Recent, şefa DIICOT a apărut în scandalul fotografiilor de la Paris, în care apărea alături de Elena Udrea.”
CSM a avizat pozitiv lista Ponta – Băsescu pentru şefia parchetelor. Câte voturi au obţinut Kovesi şi Niţu
Articol din 09.05.2013
Se arata ca:
„Secţia de procurori a CSM a decis să emită avize pozitive pentru Tiberiu Niţu propus procuror general, Codruţa Kovesi propusă pentru şefia DNA şi Alina Bica propusă pentru conducerea DIICOT. Cei trei au fost propuşi pentru aceste funcţii de către premierul Victor Ponta. Bogdan Licu, Codruţ Olaru şi Elena Hosu au primit şi ei avizul pozitiv al CSM.
Candidaturile fostului procuror general Kovesi, Codruţ Olaru şi Bogdan Licu au primit avizul CSM cu unanimitate de voturi. Tiberiu Niţu, Alina Bica şi Elena Hosu nu au primit toate voturile membrilor secţiei de procurori dar au primit majoritatea de voturi.
Secţia de procurori a CSM a audiat-o joi 9 mai pe Laura Codruţa Kovesi propusă de Victor Ponta pentru funcţia de procuror-şef al DNA. Kovesi a declarat că în calitate de şef al DNA va continua combaterea corupţiei şi că va propune în funcţiile de conducere din cadrul instituţiei procurori din cadrul direcţiei dar şi procurori din cadrul altor parchete. ”Confiscarea extinsă poate reprezenta o pedeapsă mai eficientă decât o sentinţă clasică în unele cazuri”, a mai declarat Kovesi. CSM le-a audit şi pe Alina Bica propusă pentru conducerea DIICOT şi pe Elena Hosu pentru funcţia de adjunct al DIICOT. Cele două au avut prestaţii slabe şi neconvingătoare. La fel de negoving[tor a fost şi Tiberiu Niţu.
Kovesi propune aplicare mai dură a confiscării extinse
Laura Codruţa Kovesi a fost audiată timp de o oră de secţia de procurori a CSM. Una dintre propunerile pe care a insistat Kovesi a fost confiscarea exstinsă a averilor nejustificate. În opinia fostului procuror general averile persoanelor cercetate pentru infracţiuni ar trebui conficate mai uşor.
”În practică vedem că un inculpat are o avere ce depăşeste mult veniturile sale. Cred că trebuie să aplică prevederile legate de conficarea extinsă. Confiscarea extinsă poate reprezenta o pedeapsă mai eficientă decât o sentinţă clasică în unele cazuri”, a declarat Kovesi. Fostul procuror susţine că la DNA ar trebui să existe o structură specializată care să realizeze şi investigaţii asupra averilor nejustificate.
În proiectul de management prezentat la CSM, Kovesi a precizat că este împotriva comisiilor parlamentare de anchetă a procurorilor. O astfel de comisia a fost constituită recent de senatorul PNL, Sorin Roşca Stănescu pentru anchetarea procurorilor care investighează dosarul Bîrsan. „Printre priorităţile exercitării mandatului de procuror şef va fi respingerea oricăror intenţii sau acţiuni care pot aduce atingere statutului constituţional al procurorilor sau care vizează discreditarea ori intimidarea acestei categorii profesionale. În acelaşi sens am acţionat şi din calitatea de procuror general. Am să continui să resping solicitările comisiilor parlamentare de audiere a unor procurori în legătură cu anchetele pe care le efectuează şi am să solicit intervenţia Consiliului Superior al Magistraturii pentru apărarea reputaţiei profesionale a procurorilor la adresa cărora se vor face afirmaţii defăimătoare de către unii reprezentanţi ai legislativului sau executivului”, arată Kovesi, în proiectul de management.
Kovesi a mai precizat că va propune pentru funcţiile de conducere din DNA procurori din cadrul instituţiei dar şi procurori din alte parchete. ” Nu aş putea să spun că cinci vor fi din DNA, şi patru din altă parte. A fost propus ca adjunct domnul Călin Nistor. Domnul ministru m-a sunat şi nu am avut nici o obiecţie. Rămâne probleme celor care au două mandate şi care nu mai pot ocupa aceeaşi funcţie. Voi face propuneri pe criterii de competenţă şi procurori care au experienţă pe anticorupţie”, a declarat Kovesi
Alina Bica vrea poliţia judiciară la Ministerul Public
Alina Bica a fost şi ea audiată de secţia de procurori a CSM. Alina Bica şi-a prezentat proiectul de management. Alina Bica a susţinut şi ea ca poliţia judiciară trebuie trecută înn subordinea MInisterului Public. Alina Bica a criticat faptul că în dosarele DIICOT s-au pus măsuri asiguratorii pe un procent destul de mic din totalul prejudiciilor constate în dosarele investigate de acestă instituţie.
Potrivit proiectului său de management, Bica doreşte controale lunare la serviciile teritoriale ale DIICOT şi crearea unui sistem informatic datorită căruia să se evite cercetarea unor persoane pentru aceleaşi infracţiuni de către mai multe structuri ale Ministerului Public.
Controalele, menţionează ea, vor fi făcute pentru a se constata „aspecte legale de realizare a unui act de urmărire penală transparent, cu respectarea celor mai înalte exigenţe profesionale şi a principiului celerităţii”.Tot pentru eficientizarea activităţii procurorilor DIICOT din teritoriu, Bica propune analizarea cauzelor „în funcţie de vechimea şi complexitatea acestora, pentru a se evita pericolul împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale”.
În acelaşi context, Bica vea să fie întocmite „informări vizând aspecte ce ţin de interpretarea şi aplicarea unitară a legii, inclusiv aspecte relaţionate sectorului judiciar”.În proiectul său de management mai figurează şi „creionarea şi implementarea, sub coordonarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a unui sistem informatic care să permită evitarea situaţiilor în care o persoană fizică/juridică este cercetată pentru săvârşirea aceloraşi infracţiuni de mai multe structuri ale Ministerului Public”, inclusiv în cadrul DIICOT.
Elena Hosu: ”Confiscarea extinsă se aplică cu timiditate
Elena Hosu propusă pentru funcţia de adjunct al DIICOT a fost audiată de secţia de procurori. Elena Hosu a avut o prestaţie destul de ştearsă în faţa CSM. La întrebările adresa de membrii comisie Hosu a răspuns cu fraze generaliste. În proiectul ei de management a prezentat o serie de obiective dar fără a contura clar şi soluţii.
Vorbind de confiscarea extinsă Elena Hosu a declarat că deşi legea este în vigoare ea nu se aplică.
”Confiscarea extinsă se aplică cu timiditate. Există un singur caz al DNA în care a fost aplicată confiscarea extinsă. Procurorii DIICOT ştiu să aplice măsuri asiguratorii. Cred că trebuie să lucrăm pe aplicarea de măsuri asiguratorii la infracţiunile de trafic de persoane, trafic de droguri”Elena Hosu arată în proiectul de management că unul dintre obiectivele sale strategice este o practică judiciară unitară, tot ea dorind crearea unei structuri de poliţie judiciară proprie, similară DNA.
„Obiectivul permanent îl reprezintă combaterea criminalităţii organizate şi a terorismului, apărarea ordinii de drept, a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor în condiţii de credibilitate şi corectitudine, cu respectarea dispoziţiilor legii interne şi a Convenţiei Europene privind Drepturile Omului, semnată la Roma, ca prim instrument de drept internaţional care apără individul în faţa statului, precum şi cu respectarea jurisprudenţei Curţii Europene”, a scris Hosu în proiect.
DESFĂŞURAREA AUDIERILOR LIVE TEXT
UPDATE 17:00 Robert Cazanciuc: Aţi vorbit de integritatea profesională. La v-aţi gândit exact?
Hosu: Este important ca noi ca şi colegi să ne cunoaştem problemele. Aşa putem evita problemele de integritate profesională
Audierea s-a încheiat
UPDATE 16:52 Florentina Gavadia: Ce măsuri aţi lua pentru aplicarea confiscării extinse?
Elena Hosu: ”Confiscarea extinsă se aplică cu timiditate. Există un singur caz al DNA în care a fost aplicată confiscarea extinsă. Procurorii DIICOT ştiu să aplice măsuri asiguratorii. Cred că trebuie să lucrăm pe aplicarea de măsuri asiguratorii la infracţiunile de trafic de persoane, trafic de droguri”
UPDATE 16:25 Elena Hosu: ”Procurorii din DIICOT sunt specializaţi ştiu să simtă infracţiunea gravă. Crima organizată este precum o companie foarte specializată. Infractorii se specializează şi noi trebuie să ne specializăm”
UPDATE 16:13 Elena Hosu: ”Prezentarea materialului de urmărire penală se face uneori şi pe holurile instituţiei. Acestă situaţie trebuie îndreptată prin transferarea de sedii poate de la RAPPS”
UPDATE 16:10 Elena Hosu: ”Un procuror DIICOT solutioneaza anual 40 de cauze cu o medie de 4 rechizitorii. O disfuncţie a DIICOT ar fi interpretarea nunitară a competenţei în special în relaţie cu DNA. O rezolvare ar fi o aplicaţie de tip excris cu circuit închis”
UPATE 16:03 A început audierea Elenei Georgiana Hossu. Robert Cazanciuc: ”Vă propun acum un om de echipă şi vă rog să îi acordaţi încrederea dvs. Este un om loial structurii DIICOT”
Alina Bica vrea poliţia judiciară la Ministerul Public
Alina Bica a fost şi ea audiată de secţia de procurori a CSM. Alina Bica şi-a prezentat proiectul de management. Alina Bica a susţinut şi ea ca poliţia judiciară trebuie trecută înn subordinea MInisterului Public. Alina Bica a criticat faptul că în dosarele DIICOT s-au pus măsuri asiguratorii pe un procent destul de mic din totalul prejudiciilor constate în dosarele investigate de acestă instituţie.
Potrivit proiectului său de management, Bica doreşte controale lunare la serviciile teritoriale ale DIICOT şi crearea unui sistem informatic datorită căruia să se evite cercetarea unor persoane pentru aceleaşi infracţiuni de către mai multe structuri ale Ministerului Public.
Controalele, menţionează ea, vor fi făcute pentru a se constata „aspecte legale de realizare a unui act de urmărire penală transparent, cu respectarea celor mai înalte exigenţe profesionale şi a principiului celerităţii”.
Tot pentru eficientizarea activităţii procurorilor DIICOT din teritoriu, Bica propune analizarea cauzelor „în funcţie de vechimea şi complexitatea acestora, pentru a se evita pericolul împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale”.
În acelaşi context, Bica vea să fie întocmite „informări vizând aspecte ce ţin de interpretarea şi aplicarea unitară a legii, inclusiv aspecte relaţionate sectorului judiciar”.
În proiectul său de management mai figurează şi „creionarea şi implementarea, sub coordonarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a unui sistem informatic care să permită evitarea situaţiilor în care o persoană fizică/juridică este cercetată pentru săvârşirea aceloraşi infracţiuni de mai multe structuri ale Ministerului Public”, inclusiv în cadrul DIICOT.
UPDATE 15:34 Audiera Alinei Bica s-a încheiat. Urmează audierea Elenei Georgiana Hossu propusă pentru funcţia de adjunct al DIICOT
UPDATE 15:03 Alina Bica: ”La acest moment folosirea investigatorului sub acoperire este prevăzută în patru legi distincte. Trebuie să avem o reglementare unitară. ”
UPDATE 14:43 Alina Bica şi-a încheiat prezentare. Oana Hăineală: La Ministerul Justiţiei aţi avut delegată atribuţia de a viza spre legalitate documentele. Dacă într-o situaţie ipotetică există un dosar în care un act pe care l-aţi vizat spre legalitate apare în acest dosar care este de competenţa DIICOT ce veţi face în calitate de şef al acestei instituţii?
Alina Bica: ”Voi informa procurorul general. Îmi voi prezenta punctul de vedere şi voi solicita ca dosarul să fie investigat de altcineva”
UPDATE 14:31 Alina Bica: ”Anul trecut în dosarele DIICOT s-au constat prejudicii totale de 77 mililioane euro. Însă au fost instituite măsuri asiguratorii în valoare de peste 20 milioane euro. Mi se pare un picuţ cam puţin”
UPDATE 14:18 Alina Bica: ”Idea de poliţie judiciară trebuie să fie tratată ca politică de major interes pentru Ministerul Public. Un prim pas ar fi ca DIICOT să preia poliţia judiciară. Un al doilea pas ar fi ca Ministerul Public să preia în întregime poliţia judiciară. Eu sunt fan în ceea ce face DNA în privinţa poliţiei judiciare”
UPDATE 14:06 A început audierea Alinei Bica propusă pentru conducerea DIICOT.
Tot astăzi vor fi audiate şi Alina Bica propusă pentru conducerea DIICOT şi Elena Georgiana Hossu ca adjunct al acesteia. Audierile sunt transmise în direct pe site-ul CSM. Secţia de procurori va anunţa astăzi rezultatul procedurii. CSM poate emite aviz pozitiv sau negativ pentru ficare candidat. Avizul CSM este unul consultativ. În final decizia aprţine preşedintelui Traian Băsescu.
Kovesi propune aplicare mai dură a confiscării extinse
Laura Codruţa Kovesi a fost audiată timp de o oră de secţia de procurori a CSM. Una dintre propunerile pe care a insistat Kovesi a fost confiscarea exstinsă a averilor nejustificate. În opinia fostului procuror general averile persoanelor cercetate pentru infracţiuni ar trebui conficate mai uşor.
”În practică vedem că un inculpat are o avere ce depăşeste mult veniturile sale. Cred că trebuie să aplică prevederile legate de conficarea extinsă. Confiscarea extinsă poate reprezenta o pedeapsă mai eficientă decât o sentinţă clasică în unele cazuri”, a declarat Kovesi. Fostul procuror susţine că la DNA ar trebui să existe o structură specializată care să realizeze şi investigaţii asupra averilor nejustificate.
În proiectul de management prezentat la CSM, Kovesi a precizat că este împotriva comisiilor parlamentare de anchetă a procurorilor. O astfel de comisia a fost constituită recent de senatorul PNL, Sorin Roşca Stănescu pentru anchetarea procurorilor care investighează dosarul Bîrsan. „Printre priorităţile exercitării mandatului de procuror şef va fi respingerea oricăror intenţii sau acţiuni care pot aduce atingere statutului constituţional al procurorilor sau care vizează discreditarea ori intimidarea acestei categorii profesionale. În acelaşi sens am acţionat şi din calitatea de procuror general. Am să continui să resping solicitările comisiilor parlamentare de audiere a unor procurori în legătură cu anchetele pe care le efectuează şi am să solicit intervenţia Consiliului Superior al Magistraturii pentru apărarea reputaţiei profesionale a procurorilor la adresa cărora se vor face afirmaţii defăimătoare de către unii reprezentanţi ai legislativului sau executivului”, arată Kovesi, în proiectul de management.
Kovesi a mai precizat că va propune pentru funcţiile de conducere din DNA procurori din cadrul instituţiei dar şi procurori din alte parchete. ” Nu aş putea să spun că cinci vor fi din DNA, şi patru din altă parte. A fost propus ca adjunct domnul Călin Nistor. Domnul ministru m-a sunat şi nu am avut nici o obiecţie. Rămâne probleme celor care au două mandate şi care nu mai pot ocupa aceeaşi funcţie. Voi face propuneri pe criterii de competenţă şi procurori care au experienţă pe anticorupţie”, a declarat Kovesi
VEZI MAI JOS DESFĂŞURAREA AUDIERII ÎN FORMAT LIVE TEXT
UPDATE 10:46 Audierea Laurei Codruţa Kovesi s-a încheiat.
UPDATE 10:44 Cazanciuc: MCV înseamnă un parteneriat bazat pe încredere. Ce putem face pentru a consolida încrederea partenerilor externi?
Kovesi: Din perspectiva Ministerului Public, activitatea sa a fost apreciată pozitiv. Deşi colegii de la Reprezentanţa Permanentă din Bruxelles fac eforturi diplomatice, lucrurile trebuie rezolvate din interior. În privinţa Ministerului Public obiectivele sunt destul de clare şi uşor de atins. Trebuie însă un dialog între instituţii.
UPDATE 10:41 Ministrul Justiţiei: Ce instrumente are la îndemâna procurorul şef al DNA pentru consolidare independenţei procurorilor?
Kovesi: Foarte multe instrumente nu ai. Îmi aduc aminte că în urmă cu câţiva ani a existat o propunere de modificare a statutului. Am consultat procurorii şi am am transmis un punct de vedere legislativului. Există această discuţie privin modificarea stautului procurorului. Voi acţiona în acelaşi sens adică voi trimite puncte de vedere motivate şi cu practică europeană
UPDATE 10:36 Hach: Cunoaşteţi problema celor 90 de procurori care au semnat o petiţie în care criticau procedura de numire. Cum veţi gestiona acestă problemă?
Kovesi: Acea petiţie nu mă viza pe mine direct. Nu cred că procurorii DNA au o problemă cu mine. Acea petiţie viza pe altcineva. Sunt sigur că nu este o atmosferă ostilă faţă de mine. Am discutat cu mulţi dintre colegii din DNA. Eu mereu am avut o colaborare bună cu procurorii din DNA.
UPDATE 10:35 Elena Hach: Cum vedeţi înfiinţarea unor posturi de consilier de integritate în cadrul parchetelor?
Kovesi: Nu ştiu ce atribuţii ar avea. Dacă activitatea sa nu se suprapune cu cea a CSM nu am nimic împotrivă
UPDATE 10:31 Elena Hach: Ce strategie veţi aborda pentru combaterea faptelor de corupţie în sistemul judiciar şi dacă veţi aplica standarde de integritate?
Kovesi: Combaterea corupţiei în rândul Justiţiei va rămâne o prioritae. Am observat însă că multe din dosarele de corupţie cu magistraţi au plecat de denunţuri. Trebuie să păstrăm ce s-a făcut bun. Cred că au fost situaţii de încălcare a codului deontologic chiar şi la DNA şi a fost sesizat CSM şi s-a intervenit. Cred că experienţa procurorilor DNA pe aceste infracţiuni poate asigura un trend crescător pentru investigarea acestor infracţiuni.
UPDATE 10:30 Florentina Gavadia: Sunteţi pentru extinderea sau restrîngerea birourilor teritoriale ale DNA?
Kovesi: Nu cred că se impune o restrângere a birourilor teritporiale. Poate extinderea şi înfiinţarea de birouri în zonele unde există corupţie sistemică.
UPDATE 10:27 Kovesi: ”Cred că este important ca procurorii DNA să aibe contacte cu ceilalţi procurori. Experienţa de procuror DNA poate fi utilă pentru restul procurorilor. Această experienţă poate fi diseminată prin intermediul stagiilor de formare. Sper ca şi colegii din DNA să găsească timp pentru aceste activităţi”
UPDATE 10:24 Kovesi a arătat că DIICOT şi DNA au colaborat eficient în ultimii ani. Fostul procuror general a făcut aluzie la cazul Voicu unde instanţa dispus o condamnare de 7 ani de închisoare. ”Acest dosar a pornit de la DIICOT şi a fost declinat la DNA”, a precizat Kovesi
UPDATE 10:23 Kovesi: ”Iniţial, la preluarea mandatului de procuror general, DNA funcţiona cu 140 si ceva de posturi, acum are 175 de posturi. Din punct de vedere al numărului de dosare, numărul de procurori prevăzuţi acum în schema poate fi suficient”
UPDATE 10:14 Hăineală: Aţi spus că veţi include în echipa de conducere procurori DNA dar şi procurori din alte structuri, care va fi ponderea?
Kovesi: Nu aş putea să spun că cinci vor fi din DNA, şi patru din altă parte. A fost propus ca adjunct domnul Călin Nistor. Domnul ministru m-a sunat şi nu am avut nici o obiecţie. Rămâne problema celor care au două mandate şi care nu mai pot ocupa aceeaşi funcţie. Voi face propuneri pe criterii de competenţă şi procurori care au experienţă pe anticorupţie.
UPDATE 10:06 Hăineală: Veţi face parte din comisia de evealuare ce greutate va avea celeritatea în acordarea calificativelor pentru procurori?
Kovesi: Trebuie făcută o evaluare în parte. Nota pentru celeritate va conta în funcţie de modul în care au fost dispuse actele de urmărire penală şi timpul în care au fost dispuse. În calitate de procuror general am văzut dosare înregistrare de un an jumătate care au fost declinate în repetate rânduri dar exista o justificare formală. Voi face o analiză pe dosarele vechi, această noţiune este definită de CSM un an de la înregistrare şi şase luni de la începerea urmăririi penale.
UPDATE 10:03 Oana Hăineală: Cum vedeţi procentul de achitări de 10% înregistrat de DNA, este o vulnerabiulitate sau un punct tare?
Kovesi: Dăcă ne raportăm la media europeană atunci putem spune că este un procent bun. Din practică însă vedem că acest procent de achitări au venit din desele modificări ale legislaţiei. Trebuie să vedem dacă aceste achitări sunt imputabile procurorilor. Eu nu aş putea spune că este un procent îngrijorător
UPDATE 10:02 Fostul procuror general susţine că va avea o colaborare foarte bună cu echipa propusă pentru conducerea Parchetului General. Kovesi şi-a încheiat prezentarea. Urmează întrebările membrilor secţiei de procurori a CSM
UPDATE 9:58 Kovesi: ”Trebuie să avem o comunicare cu publicul şi menţinerea imagini de instituţie echidistantă. Voi pune în practică aceeaşi procedură pe care am aplicat-o la Parchetul General. Parchetul General a fost dat în judecată dar am câştigat toate aceste procese.”
UPDATE 9:57 Kovesi spune că va propune pe funcţiile de şefi de secţie din cadrul DNA şi pentru cele de şef de serviciu din cadrul DNA procurori care lucrează în această structură.
UPDATE 9:55 Fostul procuror general susţine că va continua să apare independenţa procurorilor. ”Am apărat independenţa şi reputaţia procurorilor DNA şi când eram procuror general. Am să o fac şi acum ca şef al DNA. Spre ca împreună cu CSM şi ministrul Justiţiei să reuşim să păstrăm actualul statut al procurorului adică acela de magistrat”, a declarat Kovesi.
UPDATE 9:50 Kovesi susţine că activitatea DNA poate fi îmbunătăţită şi prin aplicarea prevederilor legate de confiscarea extinsă. ”În practică vedem că un inculpat are o avere ce depăşeste mult veniturile sale. Cred că trebuie să aplică prevederile legate de conficarea extinsă. Confiscarea extinsă poate reprezenta o pedeapsă mai eficientă decât o sentinţă clasică în unele cazuri”, a declarat Kovesi. Fostul procuror susţine că la DNA ar trebui să existe o structură specializată care să realizeze şi investigaţii asupra averilor nejustificate.
UPDATE 9:43 Kovesi: ”Activitatea DNA trebuie dezvoltată asimilând practica judiciară existentă. Prioritatea organelor judiciare trebuie să fie identificarea corupţiei sistemice şi nu numai cazurilor punctuale. DNA trebuie să participe la elborarea strategiilor locale dar şi la implementarea acestor strategii”
UPDATE 9:39 Laura Codruţa Kovesi şi-a început prezentarea proiectului de management. Fostul procuror general susţine că în calitate de şef al DNA va încerca să optimizeze activitatea DNA. Puteţi consulta proiectul de management al lui Kovesi aici
În cadrul şedinţei secţiei de procurori a CSM de miercuri, 8 mai, au fost audiaţi Tiberiu NIţu, propus pentru funcţia de procuror general, Bogdan Licu şi Codruţ Olaru pentru funcţiile de adjunct.
Kovesi este singurul procuror general care a condus Parchetul General timp de două mandate. În ultimele rapoarte pe Justiţie ale Comisiei Europene activitatea Parchetului General a fost lăudată.
Nominalizarea lui Kovesi nu a fost însă lipsită de controverse. Procurorii DNA au semnat un protest susţinând punctul de vedere al fostului şef al DNA, Daniel Morar, care a declarat că pentru conducerea DNA trebuia organizat un concurs. Mai multe voci din DNA susţin că parchetul anticorupţie trebuie condus de un procuror care a lucrat în acestă structură. De altfel, şi Daniel Morar a declarat public că Laura Codruţa Kovesi nu este potrivită pentru a conduce DNA pentru că nu are expertiză pe anticorupţie.
Fostul procuror general s-a înscris în concursul organizat de Mona Pivniceru anul trecut, dar s-a retras. Ulterior, Kovesi a fost delegată la MAE, care, la rândul său, a admis solicitarea Ministerului Justiţiei de a o numi ministru-consilier, Înalt Reprezentant al Ministerului Justiţiei pentru relaţia cu Comisia Europeană pe aspectele referitoare la îndeplinirea condiţionalităţilor stabilite în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) privind reforma sistemului judiciar şi lupta anticorupţie în cadrul Reprezentanţei Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană.
Nominalizarea Codruţei Kovesi a stârnit tensiuni şi în cadrul USL. Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat nu susţine nominalizarea fostului procuror general la DNA.
De altfel, PNL şi Crin Antonescu au avut luări de poziţii adverse faţă de Kovesi în timpul referendumului de anul trecut. Liderul PNL a atacat-o pe Kovesi pe tema anchetelor penale legate de fraudele la referendum. Mai mult, fostul ministrul PNL al apărării, Corneliu Dobriţoiu, a fost şi cel care a făcut publică informaţia că Laura Codruţa Kovesi a primit gradul de colonel deşi nu făcuse stagiul militar. Kovesi a explicat atunci că a primit acest grad de la MApN pe când ministru era Gabriel Oprea, dar nu a fost înştiinţată şi nici nu a fost de acord cu acest grad militar.
Potrivit CV-ului oficial, Kovesi a început activitatea în magistratură la Parchetul Judecătoriei Sibiu în 1995. După cinci ani, în 2000, a devenit procuror şef al Biroului de Combatere a Corupţiei şi Criminalităţii Organizate din cadrul Parchetului Tribunalului Sibiu. În 2006, a ajuns procuror şef al DIICOT Sibiu poziţie de pe care a fost numită procuror general. În 2011, Kovesi a fost decorată de preşedintele Franţei cu „Ordinul Naţional al Meritului”
Alina Bica, propusă la şefia DIICOT, în stenograme cu Blejnar
Propusă acum la şefia DIICOT, Alina Bica a fost secretar de stat în perioada mandatelor deţinute la Ministerul Justiţiei de Cătălin Predoiu, care a reuşit să obţină succesiv rapoarte pozitive privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare, impus de Comisia Europeană.
După ce Guvernul condus de Răzvan Mihai Ungureanu a fost demis în urma unei moţiuni de cenzură în luna mai, Alina Bica, procuror DIICOT, a fost numită consilier al procurorului şef al acestei direcţii, Codruţ Olaru.
Alina Bica a intrat în magistratură în 1996 la Parchetul Judecătoriei Sfântu-Gheorghe. În 2003 a avansat la Parchetul General, iar din 2004 a activat în cadrul DIICOT.
Numele Alinei Bica apare în dosarul lui Sorin Blejnar. Alina Bica a fost interceptată în timp ce discuta cu fostul şef al ANAF despre diverse posturi din cadrul agenţiei. În 2010, Alina Bica era la Ministerul Justiţiei, iar Sorin Blejnar era şeful ANAF. Cei doi au fost interceptaţi în timp ce discutau despre promovarea unei cunoştinţe a Alinei Bica într-o funcţie la ANAF.
Georgiana Elena Hosu este propusă pentru funcţia de adjunct al DIICOT. În acest moment, Georgiana Hosu este şef de serviciu în cadrul DIICOT. În declaraţia de avere spune că deţine două maşini, credite de 35.000 euro. Procuroarea Hosu a fost cea care l-a anchetat pe omul de afaceri israelian Sorin Shmuel Beraru, pentru fraudarea societăţii CICO cu 3,65 milioane de dolari.
În 2011, Georgiana Hosu a fost evidenţiată de procurorul general Kovesi pentru merite deosebite. În 2005, Georgiana Hosu ar fi fost cercetată de Parchetul General pentru favorizarea infractorului, potrivit informaţiilor din presă. În acest caz Georgiana Hosu a dispus neîceperea urmăririi penale faţă de afceristul Ştefan Riza care iniţial fusese acuzat că a prejudiciat statul cu 8 milioane de dolari. Hosu nu a fost trimisă în judecată în acest dosar.”(subl. mea)
S-a pus problema cum de nu a informat SRI (sau daca a informat) pe primul ministru si pe Presedinte. Dar din articolul de mai sus rezulta ca nici la CSM nu se prea stia de afacerea prin care statul a fost pagubit si in care era implicata Alina Bica (sau se stia?!!)… In acest sens iata ce intrebari pune Ion Cristoiu pe blogul sau:
Gîndul de sîmbătă seara
Scandalul Alina Bica – Răfuială mafiotă sau răfuială pentru putere?!
Se arata ca:
„Înalta Curte a decis, chiar dacă nu definitiv, arestarea preventivă a Alinei Bica, fosta șefă a DIICOT, egală în funcție cu cealaltă persoană feminină din conducerea Ministerului Public, distinsa Laura Codruța Kovesi.
Cînd a avut loc Operațiunea Înhățarea Alinei Bica de pe stradă de către colega și concurenta ei Laura Kovesi (mă întreb, pe Laura Kovesi cine o s-o aresteze în plin trafic?), am avut îndoieli privind vinovăția Alinei Bica.
Și nu pentru că aș fi un fan al distinsei, pe care n-am văzut-o în viața mea, nici măcar la televizor, și cu atît mai puțin al Elenei Udrea, a cărei candidatură, prin înlăturarea lui Cristian Diaconescu, am combătut-o cît mi s-a dat voie la posturile finanțate de lidera PMP, ci pentru că mi-era greu să cred că șefa DIICOT, Direcție angajată în lupta împotriva corupției, putea fi suspectată de corupție!Documentele publicate de presă după ce au fost date, ca de obicei, de către DNA, cea mai bună televiziune de știri din România, m-au convins că da, într-adevăr, Alina Bica a fost implicată într-o afacere de corupție.
Asta nu mă face să dau înapoi nici măcar cu o virgulă de la teza, formulată joi seara, pe cristoiublog.ro, că e vorba de o răfuială dacă nu mafiotă, atunci o răfuială pentru putere în perspectiva plecării lui Traian Băsescu de la Cotroceni.
Da, Alina Bica, a fost implicată într-o afacere de corupție. Din acest punct de vedere, acțiunea DNA e corectă.
Numai că acest adevăr nu mă oprește să nu-mi pun anumite întrebări, formulate în numele tezei că Lupta împotriva corupției nu trebuie să justifice eforturile SRI de a pune stăpînire pe România.Le voi pune conștient că nimeni din presă nu le va lua în seamă, pentru că toți patronii și toți redactorii șefi, acționari la firme, se tem ca de dracu de DNA, care te poate sălta în orice moment sub pretextul că ai comis cine știe ce faptă de corupție. Rămîn uluit, după experiența din comunism, că oameni în toată firea, unii chiar lideri de opinie, cînd vorbim la telefon, încep să înalțe brusc elogii SRI, mai ceva ca pe vremea Securității.
Iată întrebările:
-
Afacerea de corupție s-a terminat în prima parte a lui 2011. Cînd Alina Bica a fost nominalizată ca șefă a DIICOT, altfel spus, la șefia unei Unități de luptă împotriva corupției mai importante chiar decît DNA, SRI știa de acest Dosar? Dacă nu știa, atunci de ce mai consumă bani de la Buget SRI? Dacă știa, de ce nu i-a spus lui Traian Băsescu? Dacă știa și i-a spus, de ce a mai propus-o Traian Băsescu?
-
DNA susține că acțiunea împotriva Alinei Bica a început în 15 octombrie 2014, la 3 ani de la petrecerea afacerii, în urma unei autosesizări. Laura Kovesi ne crede proști? Dacă ar fi să credem basmele ei, brusc, pe 15 octombrie 2014, DNA s-a trezit din somn și a zis: Ei drăcie, șefa DIICOT a fost implicată acum trei ani într-o afacere de corupție! Hai s-o arestăm!.
-
Pe 30 octombrie 2014, un site suspect publică fotografii cu Alina Bica la Paris, în februarie 2014, împreună cu Elena Udrea. Alături de un text imbecil, scris cu bocanci de ofițer, sunt reproduse două facturi de cazare: una a Alinei Bica, obținută de la hotel la cîteva zile după ședere, și alta, a Elenei Udrea, obținută abia în septembrie 2014. Sunt de acord că Alina Bica n-avea ce căuta la Paris împreună cu Elena Udrea, mai ales că acum știm despre implicarea lui Dorin Cocoș în afacerea din 2011. Numai că publicarea acestor documente n-are nici o legătură cu nevoia de transparență. Ar fi fost normal, ba chiar obligatoriu, ca autorii filajului și ai luării documentelor, să de dea publicității pozele încă din februarie 2014. Dacă Alina Bica e personajul corupt de acum, opinia publică din România ar fi trebuit avertizată încă din februarie 2014, astfel încît Alina Bica să nu mai rămînă o zi în fruntea DIICOT. Mai mult, fotografiile și documentele trebuiau asumate de cineva și nu așa cum s-a întîmplat, date pe un site care a dispărut la cîteva ore după. Ce să credem? Că fotografiile și documentele de la Paris au fost păstrate de autori pentru șantajarea Alinei Bica. Publicarea a fost semnalul că trebuie să cedeze. Și dacă n-a cedat, iat-o ridicată de pe stradă.
-
Traian Băsescu s-a angajat în fața românilor, în 31 octombrie 2014, că va dezlega misterul Operațiunii site-ul misterios. Au trecut de atunci mai mult de două săptămîni. Traian Băsescu n-a mai suflat o vorbă despre asta. Arestarea Alinei Bica a fost un șah pentru a nu-și respecta angajamentul? Eu cred că într-o țară democratică, europeană, arestarea șefei DIICOT de către șefa DNA nu trebuie să blocheze procesul de aflare a Adevărului în cazul Paris. Cu atît mai mult cu cît evenimentele din februarie 2014 n-au nici o legătură cu afacerea din martie 2011. Sau te pomenești că Alina Bica a cheltuit la Paris banii obținuți în martie 2011?
-
Și ultima întrebare, ivită și din semnalul dat românilor de Traian Băsescu în 31 octombrie 2014, cînd a vorbit de absența controlului democratic asupra Serviciilor noastre secrete, tot mai puternice pe zi ce trece: Justifică lupta împotriva corupției Operațiuni amintind de cele făcute de răposata Securitate în numele luptei împotriva dușmanului de clasă?!”
Dar sa vedem mai departe…
Relația dintre Alina Bica, Gheorghe Stelian, Elena Udrea și Dorin Cocoș
Se arata ca:
„Alina Bica nu e singura inculpată în dosarul retrocedării încheiate cu păgubirea statului român, așa cum acuză procurorii. Complici i-ar fi fost înalţi oficiali, dar şi oameni de afaceri cunoscuţi. Dorin Cocoş, de exemplu, ar fi primit 10 milioane de euro pentru sprijinul acordat omului de afaceri Gheorghe Stelian pentru a obţine despăgubirile ANRP. În dosar apare şi numele Elenei Udrea.
Alături de Alina Bica, din comisia care a aprobat despăgubirea incriminată au făcut parte încă opt persoane, printre care şi parlamentarii Cătălin Florin Teodorescu şi Marko Attila. Toţi au fost de acord ca statul să achite suma cerută de omul de afaceri Gheorghe Stelian. Chiar dacă, susţin procurorii, ar fi constatat că raportul de evaluare era măsluit. Valoarea terenului din Zona Plumbuita ar fi fost umflată cu echivalentul a peste 62 de milioane de euro. Banii primiţi de la stat au fost împărţiţi de Stelian Gheorghe cu alţi trei oameni de afaceri.
Pentru că ar fi închis ochii la ilegalităţi, Alina Bica ar fi primit un teren la Snagov, spun procurorii.
Cel care a avut cel mai mult de câştigat din această afacere pare să fie Stelian Gheorghe – un milionar fără notorietate, apropiat de Elena Udrea şi de Dorin Cocoş. În ultimii ani a făcut afaceri foarte profitabile cu terenuri în zone scumpe ale capitalei. Reţeta simplă: cumpăra titluri de proprietate pe un preţ de nimic, câştiga terenurile în instanţă şi vindea apoi aceleaşi terenuri la preţuri de cel puţin zece ori mai mari. Nimeni nu ştie însă cum a făcut primii bani.
În urmă cu o lună, presa tabloidă publica fotografii de la o presupusă întâlnire de taină a apropiaţilor omului de afaceri Dorin Cocoş. Stelian Gheorghe ar fi discutat atunci arestarea acestuia, în dosarul Microsoft, cu milionarul Remus Truică, fostul tenisman Dinu Pescariu, fostul secretar general al Guvernului Eugen Bejinariu şi un alt milionar, Dorin Mateiu. Iar pe lângă relaţia de amiciţie cu Elena Udrea şi Dorin Cocoş, Stelian Gheorghe avea cu aceştia şi o lucrativă relaţie de afaceri. Stelian Gheorghe a fost vânzătorul terenului din Floreasca pentru care Elena Udrea a luat creditul de 3,3 milioane de euro. S-a plâns însă presei că afacerea i-a produs insomnii.
„Să vă spun de ce nu dorm. Pentru că eu trebuie să achit acest credit până la sfârşitul acestui an (n.r. – 2010). Creditul a fost făcut pentru a cumpăra un imobil. (Rep.: Un imobil sau un teren?) Un teren. La vremea aceea, când am făcut creditul, piaţa imobiliară era în expansiune”, a spus Elena Udrea, potrivit hotnews.ro.
Surse: 10 milioane de euro ar fi ajuns la Dorin Cocoș, în dosarul Alinei Bica
În 2010, Elena Udrea a fost salvată de Alexandru Faur. Partener de afaceri cu Gheorghe Stelian. El a cumpărat mai departe terenul şi a preluat şi creditul de la Elena Udrea.
Un alt personaj care apare alături de Elena Udrea, de Gheorghe Stelian, dar şi de Alina Bica, este Anamaria Topoliceanu. I-a fost avocat lui Stelian Gheorghe şi subalternă Elenei Udrea la Ministerul Dezvoltării.
Prietenă bună şi cu Alina Bica, ea este cea de a treia femeie care apare în fotografiile de la Paris, ce le au în prim-plan pe şefa DIICOT şi pe fosta candidată la prezidenţiale. „
Cine este Stelian Gheorghe, personajul-cheie din dosarul Alinei Bica
Se arata, printre altele, ca:
„Stelian Gheorghe, personajul-cheie al dosarului în care a fost arestată Alina Bica, se află sub control judiciar. A fost un apropiat al foştilor soţi Elena Udrea şi Dorin Cocoş.
Este cunoscut pentru afacerile imobiliare de pe urma cărora a adunat o avere de zeci de milioane de euro. Succesul său se bazează pe o reţetă simplă – cumpărarea unor drepturi de proprietate litigioase, la preţuri de nimic, şi vânzarea lor la preţuri de zeci de ori mai mari.
Potrivit procurorilor, cu ajutorul Alinei Bica, Stelian Gheorghe a convins Comisia de Retrocedare să supra-evalueze despăgubirea pe care statul urma să i-o plătească pentru 13 hectare din Parcul Plumbuita.
Omul de afaceri a primit 90 de milioane de euro, cu 60 de milioane peste preţul real.
„În 2010, Gheorghe Stelian a cumpărat de la Dino Sinigalia drepturi litigioase pentru suprafaţa de teren în zona lacului Plumbuita, sector 2, Bucureşti. După aceea, Dorin Cocoş a garantat că totul va fi bine. După ce s-a nominalizat un evaluator, Gheorghe Stelian i-a dat un plic cu bani – 100.000 lei. La momentul la care evaluatorul a finalizat raportul, valoarea totală a terenului a ajuns la aproximativ 377.000.000 lei și Dorin Cocoş a cerut 10.000.000 euro aproximativ pentru a interveni pe lângă factori de decizie din ANRP în vederea soluţionării dosarului. Cocoş Dorin a primit, în mai multe tranşe, suma de aproximativ 10.000.000 euro”, potrivit dosarului transmis de DNA în instanţă.”
Ca sa vedem exact cum stau lucrurile, apropo si de fotografiile de la Paris, va propun sa cititi si acest articol mai vechi (17 martie 2010) de pe HotNews:
Filiera Udrea: Si-a numit partenera de afaceri in fruntea Companiei Nationale de Investitii. Alte femei cu noroc in viata. UPDATE Elena Udrea: este o numire asumata si constienta
Se arata ca:
„Ministrul Dezvoltarii Regionale si Turismului, Elena Udrea, a numit-o prin ordin de ministru pe Ana Maria Topoliceanu director al Companiei Nationale de Investitii. Topoliceanu si Udrea au fost in anii 2000 partenere de afaceri. Dupa ce si-a preluat mandatul de ministru al Turismului, Elena Udrea a angajat-o consilier personal, dupa care a numit-o in consiliile de administratie a mai multor companii de stat. Directoarea CNI este membra a PDL sector sase, organizatie condusa politic de Elena Udrea.
- Tot din organizatia sector sase face parte si Cristina Zedevei, numita si ea recent in fruntea unei autoritati care gestioneaza un buget de 4,2 miliarde de euro.
- Din organizatia PDL sector sase vine si Doina Manolea, sefa ITM Bucuresti si sotia parapsihologului Aliodor Manolea, despre care surse din partid sustin ca ar fi obtinut functia tot pe filiera Udrea.
- UPDATE Elena Udrea raspunde: numirea doamnei Ana Maria Topoliceanu in functia de director general al Companiei Nationale de Investitii, va spun acum ca aceasta numire a fost facuta constient si asumat, dupa o analiza atenta a posibililor candidati
Despre Ana Maria Topoliceanu, presa a relatat ca este o apropiata a ministrului Elena Udrea. Compania Nationala de Investitii, care gestioneaza unul dintre cele mai mari bugete, este in subordinea ministerului dezvoltarii regionale si turismului. Printre programele derulate de CNI se numara constructia de sali de sport, bazine de inot sau lucrari pentru reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa.
Portalul romaniacurata.ro a publicat o analiza in care arata ca Ana Maria Topoliceanu si Elena Udrea au fost partenere de afaceri. “Ana Maria Topoliceanu a fondat, in 2002, cu Elena Udrea compania Elan Grup, iar dupa ce PD a ajuns la guvernare in 2004 a fost numita membru in consiliul de administratie al Regiei Administratiei Protocolului de Stat RAAPPS, pe cand aceasta regie se afla sub influenta cuplului Udrea-Cocos”, se arata in analiza.
Omul de incredere al Elenei Udrea
Potrivit presei, Udrea si Topoliceanu au fondat in 2002 compania Elan Grup Srl, iar Elena Udrea a activat in aceasta companie pana in 2005, cand s-a retras. Potrivit datelor de la Registrul Comertului, aceasta companie nu mai exista, la ora actuala fiind radiata. Ana Maria Topoliceanu nu apare ca actionar sau asociat la nici o companie. Tot Udrea a numit-o in 2009 pe Topoliceanu in cele mai importante trei companii de pe litoral aflate in portofoliul Ministerului Turismului: Mamaia SA, Neptun-Olimp si Litoral SA. In presa au aparut si alte informatii despre o tranzactie ciudata cu partenerii de afaceri ai fostului premier, Calin Popescu Tariceanu. Detalii aici.
Dupa preluarea mandatului de ministru, Elena Udrea a angajat-o drept consilier personal. In acesta calitate, Topoliceanu a primit si o locuinta de la RA-APPS, pentru care platea o chirie de 82 de euro. Ana Maria Topoliceanu mai apare si pe lista de candidati pentru Consiliul General al Capitalei in 2008, cand din partea PDL a candidat Vasile Blaga.
Noul director al CNI a explicat pentru HotNews.ro ca a fost numita direct de catre Elena Udrea fara concurs sau un alt tip de selectie. “Numirea directorului CNI se face prin ordin de ministru, adica prin ordinul doamnei Elena Udrea. Cat despre competentele mele cred ca trebuie sa o intrebati pe doamna ministru. Cred ca a fost si o alegere bazata pe competentele mele, dar si pe o anumita incredere”, a declarat Ana Maria Topoliceanu. Intrebata ce o recomanda pentru functia de director al CNI, Ana Maria Topoliceanu a declarat ca este avocat si ca asta este competenta ei.
Cat despre faptul ca a ajuns intr-o functie de conducere de pe pozitia de membru PDL si apropiata a Elenei Udrea, directorul CNI a declarat urmatoarele: “Nu mi se pare nimic in neregula. Daca sunt membru al PDL nu mai trebuie sa fiu numita nicaieri? Nu vad nici o problema in asta”, a mai declarat Ana Maria Topoliceanu.
Prin intermediul consilierului de presa, Elena Udrea a transmis ca are un program extrem de incarcat in aceasta perioada, dar ca va raspunde solicitarilor HotNews.ro in cel mai scurt timp.
- Elena Udrea a raspuns solicitarilor HotNews.ro printr-un comunicat de presa. „Intrucat nu am avut posibilitatea sa raspund interesului dumneavoastra fata de numirea doamnei Ana Maria Topoliceanu in functia de director general al Companiei Nationale de Investitii, va spun acum ca aceasta numire a fost facuta constient si asumat, dupa o analiza atenta a posibililor candidati si a modului in care acestia pot raspunde cerintelor unui asemenea post. Ana Maria Topoliceanu, de profesie avocat, a aratat de-a lungul timpului ca are calitatile profesionale necesare pentru a face performanta intr-o functie de management, functie in care studiile juridice au o mare importanta.”, spune Elena Udrea in comunicatul de presa.
Sefa CNI pe Facebook: Single, interested in Men
Ana Maria Topoliceanu are si un cont pe Facebook care poate fi gasit aici. De pe profil, aflam ca orasul natal este Piatra Neamt, ca alte detalii a mai mentionat si Relationship Status: Single, Interested In: Men. Iata si cateva din postarile directoarei CNI pe Facebook.com:
- 11 ianuarie 2010: Elena Udrea in direct la OTV. Uitati-va pt ca nici nu stiti ce pierdeti!
- 5 decembrie 2009: PSD ar fi putut castiga duminica alegerile daca ar fi avut inspiratia sa propuna candidat pe ORICINE altcineva in afara de Mircea Geoana. Gafa cu Timisoara i-a apartinut lui Crin, aia cu filmul trucat, lui Patriciu dar istorica vizita la miezul noptii la SOV a fost lovitura de maestru a lui Geoana. A vrut sa faca si el…
- 31 octombrie 2009: in seara asta am vazut cel mai emotionant film din ultimii ani: this is it. michael jackson a fost pur si simplu perfect.
Tot in organizatia PDL a sectorului sase este membru si un alt personaj care a atras atentia presei in aceasta perioada: Cristina Zedevei, care are si ea legaturi cu Elena Udrea. Zedevei a fost numita recent in functia de director interimar al AMPOSDRU, autoritatea de management, care gestioneaza fonduri europene pentru resurse umane in valoare de 4,2 miliarde de euro.
Cristina Zevedei, fata in casa PDL
Cristina Zevedei este sefa organizatiei de femei PDL sector sase si secretar-executiv al aceleiasi filiale de care este responsabila politic Elena Udrea. De altfel, Elena Udrea a candidat la alegerile parlamentare ca membra a aceleiasi organizatii de sector. Cristina Zevedei si ministrul Elena Udrea au participat impreuna la mai multe evenimente mondene. In 2006, Elena Udrea a declarat ca va organiza impreuna cu Cristina Zevedei mai multe evenimente caritabile. Este membra a PDL din 2002, dar devine cunoscuta din 2006, cand presa a relatat despre evenimente organizate de ea si la care a participat Elena Udrea.
Cristina Zevedei nu a detinut nici o functie in partid sau o demnitate publica. Din 2006 isi incepe ascensiunea ocupand pe rand diferite functii: mai intai, in 2006 este expert parlamentar la cabinetul senatorului Alexandru Pereș, intre iulie 2007 – martie 2009 activeaza la Serviciul Protocol și Pașapoarte din Senatul Romaniei, in martie 2009 se transfera in cadrul Comisiei Juridice de Numiri, Disciplina, Imunitați și Validari.
Tot in 2009 candideaza si la alegerile pentru Parlamentul European. Totul a culminat cu numirea ca director al autoritatii care gestioneaza 4,2 miliarde de euro. CV-ul Cristinei Zevedei este unul foarte bogat in special la sectiunea studii. Pe langa faptul ca are in gestiune autoritatea AMPOSDRU, Zedevei este inscrisa la un masterat, un doctorat si la un program de specializare in domeniul relatiilor internationale. Cristiana Zedevei nu a raspuns solicitarilor HotNews.ro de a-si prezenta punctul de vedere.
Tot din sectorul Elenei Udrea vine si Doina Manolea
Din organizatia PDL sector sase vine si Doina Elena Manolea, sotia celebrului Aliodor Manolea, parapsihologul care i-a consiliat pe Mircea Geoana si Traian Basescu. Doina Elena Manolea este membra a filialei PDL din sectorul sase si este directorul Inspectoratului Teritorial de Munca Bucuresti. Potrivit cotidianului Romania Libera, Elena Manolea a fost numita in aceasta functie in 2009, exact in timpul campaniei electorale.
Ea este si membru al PDL. Potrivit declaratiei de interese depusa la ITM Bucuresti Elena Manolea ocupa functia de membru-interimar al Biroului Permanent al organizatiei PDL sector sase si vicepresedinte al organizatiei de femei a partidului din acelasi sector. Cotidianul Gardianul a publicat in 2009 un material in care prezenta problemele aparute la concursul pentru ocuparea functiei de director. Potrivit ziarului amintit, concursul a fost castigat de un candidat, dar la afisarea rezultatului final acesta a fost repartizat pe functia de director-adjunct, functia fiind ulterior atribuita pe criterii politice.
Parlamentarul PDL Radu F. Alexandru, si el membru al organizatiei sector sase, a declarat citat de EVZ.ro ca Doina Manolea a fost promovata in functia de sef al ITM de catre Cristina Zedevei. De altfel si fiul sotilor Manolea este angajat la Consiliul Concurentei iar sotia sa este angajata la Oficiul de Plati si Contractare Phare de la Ministerul Finantelor.
Despre afacerile si legaturile familiei Manolea HotNews.ro a publicat in ianuarie un articol care poate fi gasit aici.
Elena Udrea sustine ca nu are nici o legatura cu Doina Manolea sau Cristina Zevedei.
- „In schimb, desi nu am nicio legatura cu numirile doamnelor Cristina Zevedei si Doina Manolea in functiile pe care acestea le ocupa, dumneavoastra ati ales sa asociati imaginea mea cu a dumnealor. Nu sunt in relatii apropiate cu aceste doamne si nu le cunosc capacitatile profesionale, asa ca nu aveam cum sa influentez vreo decizie referitoare la evolutia lor in cariera. Pe de alta parte, trebuie sa acceptati ca, daca la aceste numiri se ia in considerare si apartenenta politica, atunci, in acest mandat guvernamental, vor ajunge in functii si membrii ai Partidului Democrat Liberal, fara implicarea mea.
-
Desi este la moda ca Elena Udrea sa fie plasata de presa in spatele oricarei decizii guvernamentale care se ia in ultima vreme, cred ca imi atribuiti mai multa influenta decat am de fapt.”, a explicat Elena Udrea intr-un comunicat de presa”
Revenim in actualitate:
Fosta şefă a ANRP Crinuţa Dumitrean şi doi deputaţi, în comisia ANRP care l-ar fi despăgubit ilegal pe Gheorghe Stelian. Patru oameni de afaceri au împărţit prejudiciul
Se arata ca:
„Fosta şefă a ANRP Crinuţa Dumitrean, deputaţii Cătălin Florin Teodorescu (PDL) şi Marko Attila (UDMR), foşti vicepreşedinţi ai autorităţii, au făcut parte din comisia care, în 2011, l-ar fi despăgubit ilegal pe Gheorghe Stelian, prejudiciul fiind împărţit de acesta cu alţi trei oameni de afaceri.
Procurorii DNA i-au reţinut, joi noapte, pe şefa DIICOT Alina Bica, pe Lăcrămioara Alexandru şi pe Dragoş Bogdan, fost vicepreşedinte al ANAF, pentru abuz în serviciu, după ce Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP din care cei trei au făcut parte, a acordat, în 2011, o despăgubire pentru un teren supraevaluat din Capitală.
Potrivit unui document obţinut de MEDIAFAX, terenul a fost evaluat de expertul evaluator Emil Nuţu, din cadrul S.C. Business Evaluator S.R.L.
Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP a fost compusă, în 2011, şi din fostul preşedinte al ANRP Crinuţa Dumitrean, Cătălin Florin Teodorescu, deputat PDL, Marko Attila, deputat UDMR, Sergiu Diacomatu, fost membru PMP, numit în ianuarie preşedintele PNL Sector 1, şi Remus Virgil Baciu, toţi foşti vicepreşedinţi ai ANRP, alături de Oana Vasilescu.
Remus Baciu a fost condamnat, în aprilie, la cinci ani de închisoare cu executare, pentru că a primit 270.000 de euro pentru a urgenta dosare de restituire de proprietate.
Potrivit procurorilor DNA, membrii comisiei „au aprobat, în unanimitate, raportul de evaluare întocmit de expertul evaluator Nuţu Emil, din cadrul S.C. Business Evaluator S.R.L., prin care a fost stabilită o valoare a terenului în suprafaţă de 13,0535 hectare de 377.282.300 lei, prin supraevaluarea acestuia cu suma de 263.327.559 lei (echivalentul a 61.714.021,6 euro), prejudiciind cu această sumă bugetul de stat”, se arată în documentul obţinut de MEDIAFAX.
Astfel, potrivit procurorilor, ei au facilitat obţinerea unor avantaje patrimoniale de către Gheorghe Stelian, Valentin Vişoiu, Adrian Andrici, acţionar la CS Universitatea Craiova, şi Gabriel Gheorghe, care au împărţit prejudiciul de peste 61 de milioane de euro, astfel: Stelian – 46.288.238 euro, Vişoiu – 7.035.812 euro, Andrici – 4.196.800 euro şi Gheorghe – 4.196.800,2 euro.
Valentin Vişoiu, acţionar la societăţile CNCD SA, Conarg SA, Conarg Real Estate SRL, este arestat la domiciliu, fiind cercetat şi în dosarul de corupţie al primarului Piteştiului Tudor Pendiuc, pentru dare de mită, spălare de bani şi complicitate la abuz în serviciu.
Pe 15 octombrie 2014, Direcţia Naţională Anticorupţie s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, în legătură cu reconstituirea unui drept de proprietate asupra unui teren agricol, în suprafaţă de 13,0535 ha, situat în Bucureşti, zona Plumbuita, sector 2.
Potrivit procurorilor, la data de 15 martie 2011, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP a aprobat raportul de evaluare a terenului de 13 ha din Capitală cu încălcarea prevederilor art. 16 alin. 7 din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei.
Astfel, membrii comisiei, luând la cunoştinţă de concluziile raportului de evaluare a terenului, nu au constatat că expertul evaluator a supraevaluat terenul respectiv, de la 113.954.741 lei (valoare reală) la 377.282.300 lei (valoarea unui teren asemănător situat într-o zonă centrală a Capitalei).
Aceştia ar fi fost conştienţi însă că terenul era supraevaluat, aspect ce reiese şi din faptul că, anterior, în şedinţa din 24 februarie 2011, când dosarul respectiv mai fusese analizat, s-a dispus amânarea luării unei decizii pentru următoarea şedinţă, fiind solicitată participarea evaluatorului şi întocmirea unui scurt istoric al dosarului, mai notează anchetatorii.
După emiterea deciziei de despăgubire, la data de 15 martie 2011, oamenii de afaceri, beneficiari ai drepturilor litigioase asupra terenului din anul 2010, au obţinut titluri de conversie în acţiuni la Fondul Proprietatea, listat la bursă din data 25 ianuarie 2010, în cuantum de 377.282.300 lei, echivalentul a 89.426.189 euro (755/metru pătrat).
Prin îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu, de către membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, a fost produs statului român un prejudiciu în valoare de 263.327.559 lei (echivalentul a 62.548.113 euro), reprezentând supraevaluarea, concomitent cu obţinerea unor foloase necuvenite pentru beneficiarii drepturilor litigioase, mai spun procurorii.
Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că Alina Bica ar fi primit, prin interpuşi, un teren în Snagov, pe care ulterior l-ar fi vândut, iar o parte din bani ar fi ajuns la Dorin Cocoş, pentru înlesnirea aprobării de către comisia din ANRP a dosarului lui Gheorghe Stelian, un apropiat al fostului soţ al Elenei Udrea.
Bica a fost recent în atenţia publică, înainte de primul tur al alegerilor prezidenţiale, după ce a apărut într-o serie de fotografii alături de Elena Udrea, la Paris. Fotografiile respective au apărut, timp de câteva ore, pe un site, unde nu au mai putut fi apoi accesate.
Alina Bica este şefa DIICOT din mai 2013, fiind numită la propunerea ministrului interimar al Justiţiei de atunci, premierul Victor Ponta.
În septembrie 2012, numele ei era vehiculat pentru funcţia de procuror general. Tot atunci, în presă a fost publicată o convorbire telefonică interceptată pe care aceasta ar fi avut-o cu fostul şef al ANAF Sorin Blejnar, discuţie în care Bica se interesa de funcţia pe care urma să o ocupe la ANAF o cunoştinţă a ei.”
DOSARUL BICA: Crinuţa Dumitrean, arestată preventiv. Oana Vasilescu, cercetată sub control judiciar
Se arata ca:
„Fosta şefă a ANRP Crinuţa Dumitrean a fost arestată preventiv, în timp ce Oana Vasilescu, fost vicepreşedinte al instituţiei, va fi cercetată în libertate sub control judiciar, în dosarul Alinei Bica, a decis, marţi, instanţa supremă.
Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu este definitivă, putând fi contestată la aceeaşi instanţă.
Dumitrean şi Vasilescu sunt acuzate de abuz în serviciu, după ce au făcut parte din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din ANRP, care, în 2011, a acordat o despăgubire de 377.282.300 de lei pentru un teren din Capitală supraevaluat cu 263.327.559 lei (echivalentul a 62.548.113 euro).
Tot de abuz în serviciu sunt acuzaţi şi ceilalţi foşti membri ai comisiei: fosta şefă a DIICOT Alina Bica, Lăcrămioara Alexandru, Dragoş Bogdan, fost vicepreşedinte al ANAF, toţi fiind arestaţi preventiv, deputatul PDL Florin Cătălin Teodorescu şi deputatul UDMR Marko Attila, pentru arestarea cărora procurorii cer aviz la Camera Deputaţilor, şi Sergiu Diacomatu, fost membru PMP, numit în ianuarie preşedintele PNL Sector 1, în cazul căruia procurorii anticorupţie au dispus măsura controlului judiciar.
Cel care a evaluat terenul de 13 hectare din zona Plumbuita, supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro, expertul evaluator Emil Nuţiu, a fost şi el arestat preventiv, sub aceeaşi acuzaţie de abuz în serviciu.
Omul de afaceri Gheorghe Stelian, beneficiar al despăgubirii pentru terenul supraevaluat, este cercetat sub control judiciar.
Măsurile preventive dispuse de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pot fi contestate la aceeaşi instanţă.
Gheorghe Stelian, susţin anchetatorii, ar fi împărţit cu alţi trei oameni de afaceri cei 62 de milioane de euro – prejudiciul în urma despăgubirii plătite pentru terenul supraevaluat.
Stelian, zis Stelu, este cunoscut pentru mai multe afaceri cu imobiliare. De la el ar fi cumpărat Elena Udrea, în 2006, un teren în zona Floreasca din Bucureşti, pentru a construi locuinţe. Totodată, Udrea a mai cumpărat un teren pe malul lacului Griviţa, tot pentru un proiect imobiliar, după ce a făcut un credit de 3,3 milioane de euro la BRD. Proiectul neavând succes, Udrea a vândut terenul şi creditul lui Alexandru Faur, partener de afaceri al lui Stelian.”
DNA: Dumitrean şi Bica au acţionat concertat şi s-au susţinut una pe cealaltă în comisia ANRP
Se arata ca:
„Fosta şefă a ANRP Crinuţa Dumitrean şi Alina Bica au acţionat concertat şi s-au susţinut una pe cealaltă în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, iar activitatea acestora şi a celorlalţi şapte membri ai comisiei a fost „abuzivă, infracţională”, potrivit procurorilor DNA.
Crinuţa Dumitrean a fost adusă luni la DNA cu mandat, pentru a fi audiată în dosarul în care este acuzată şi Alina Bica, privind despăgubirile pentru un teren supraevaluat cu 61 de milioane de euro, aprobate în 2011, când Dumitrean era preşedintele Comisiei Centrale de Despăgubiri.
Procurorii DNA au pus în mişcare, în 20 noiembrie, acţiunea penală faţă Nicoleta Crinuţa Dumitrean, preşedintele Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor la data faptelor, fiind suspectată de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.
Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că fostul preşedinte al ANRP Crinuţa Dumitrean nu a putut fi audiată până în prezent, întrucât a fost plecată din ţară.
Anchetatorii susţin că, în 15 martie 2011, Crinuţa Dumitrean şi membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor – Sergiu Ionuţ Diacomatu, Cătălin Florin Teodorescu, Remus Baciu, Marko Attila, Alina Bica, Oana Vasilescu, Dragoş Bogdan şi Lăcrămioara Alexandru – au aprobat în unanimitate raportul întocmit de societatea de evaluare desemnată, SC Business Evaluator SRL, reprezentată prin evaluator Emil Nuţiu, privind soluţionarea dosarului de despăgubire al lui Gheorghe Stelian, pentru un teren agricol de 13 hectare din zona Plumbuita, în Sectorul 2 al Capitalei, a cărui valoare a fost supraevaluată cu peste 61 de milioane de euro.
Potrivit informaţiilor din documentele anchetatorilor, de dosarul de despăgubire privindu-l pe Gheorghe Stelian s-a interesat şi Crinuţa Dumitrean.
Într-o declaraţie dată anchetatorilor care instrumentează cauza despăgubirilor se arată că, la nivelul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, Crinuţa Dumitrean şi Bica Alina, reprezentanta Ministerului Justiţiei la data faptelor, „acţionau concertat, iar în situaţia în care una dintre ele nu era de acord cu vreun dosar, era susţinută de cealaltă”.
În respectiva declaraţie se mai arată că raportul de evaluare a fost introdus în şedinţa comisiei din 26 februarie 2011, dar întrucât valoarea foarte mare, de aproximativ 380 de milioane de lei, a ridicat suspiciuni membrilor CCSD, s-a hotărât chemarea evaluatorului.
„Astfel, Alina Bica, reprezentanta MJ, a făcut această solicitare care a fost aprobată de CCSD. Alături de acest dosar, au fost solicitate clarificări şi pentru alte dosare fără relevanţă, doar pentru a crea o aparenţă de exercitare cu responsabilitate a atribuţiilor ce îi reveneau. La şedinţa din 15.03.2011 a fost prezent şi evaluatorul care a întocmit raportul de evaluare. În cadrul acestei şedinţe, Bica Alina a făcut un elogiu profesionalismului evaluatorului, considerând că raportul de evaluare este corect întocmit, iar suma stabilită era justificată (…) Or, potrivit probelor administrate în cauză, evaluatorul a folosit metoda tehnică de evaluare a comparaţiei, dar nu a unor loturi similare de teren şi metoda tehnică a parcelări dar nu prin analogie, deoarece nu erau asemănătoare loturile comparate, iar aceste împrejurări oferă indicii puternice de conivenţă infracţională între cei implicaţi”, potrivit documentelor anchetatorilor.
Procurorii susţin că activitatea Comisiei Centrale de Despăgubiri din care au făcut parte cele nouă persoane a fost „abuzivă, infracţională”, întrucât prin intermediari s-a intervenit la aceştia pentru ca dosarul de despăgubire al lui Gheorghe Stelian să fie soluţionat favorabil acestuia, iar în acelaşi scop, evaluatorul ar fi primit până la 100.000 de lei pentru a supraevalua terenul.
Totodată, în documentele citate se mai arată că omul de afaceri Dorin Cocoş, fostul soţ al Elenei Udrea, ar fi cerut 10 milioane de euro pentru a interveni „pe lângă factori de decizie din cadrul ANRP” în vederea soluţionării dosarului lui Gheorghe Stelian.
Anchetatorii prezintă în acest sens o declaraţie a unei persoane care afirmă că Gheorghe Stelian a cumpărat de la un anume Dino Sinigalia, în 2010, drepturi litigioase pentru terenul de 13 hectare din zona Plumbuita.
„După aceea, Dorin Cocoş a garantat că totul va fi bine ….După ce s-a nominalizat un evaluator, GS i a dat un plic cu bani ….100.000 lei.. La momentul la care evaluatorul a finalizat raportul, …valoarea totală a terenului a ajuns la aproximativ 377.000.000 lei, şi Dorin Cocoş a cerut 10.000.000 Euro aproximativ pentru a interveni pe lângă factori de decizie din cadrul ANRP în vederea soluţionării dosarului…. Cocoş Dorin, în mai multe tranşe, suma de aproximativ 10.000.000 euro”, a mai spus persoana audiată de anchetatori, citată în aceleaşi documente.
Şefa DIICOT Alina Bica a fost arestată preventiv, sâmbătă dimineaţă, printr-o decizie luată de instanţa supremă. Bica este acuzată de abuz în serviciu în legătură cu despăgubirile aprobate în 2011 lui Gheorghe Stelian. Alina Bica era atunci secretar de stat în Ministerul Justiţiei şi membru al comisieri din ANRP care a aprobat despăgubirile.
Aceeaşi măsură preventivă a fost luată pentru Lăcrămioara Alexandru, Dragoş Bogdan, fost vicepreşedinte al ANAF, care au făcut parte, şi ei, din comisia care a acordat despăgubirile, şi cel care a evaluat terenul, expertul evaluator Emil Nuţiu. Cei trei sunt acuzaţi tot de abuz în serviciu.
În acelaşi dosar este urmărit penal, pentru abuz în serviciu, deputatul UDMR Marko Attila, procurorii DNA cerând Camerei Deputaţilor aviz pentru arestarea acestuia.
De abuz în serviciu este acuzat şi un alt membru al comisiei, Sergiu Diacomatu, fost membru PMP, numit în ianuarie preşedintele PNL Sector 1, în cazul căruia procurorii anticorupţie au dispus măsura controlului judiciar.
Remus Baciu a fost condamnat într-o altă cauză, în aprilie, la cinci ani de închisoare cu executare, pentru că a primit 270.000 de euro spre a a urgenta dosare de restituire de proprietate.
Omul de afaceri Gheorghe Stelian, beneficiar al despăgubirii pentru terenul supraevaluat, este cercetat sub control judiciar.
Anchetatorii susţin că Gheorghe Stelian, ar fi împărţit cei 61 de milioane de euro cu oamenii de afaceri Valentin Vişoiu, Adrian Andrici, acţionar la CS Universitatea Craiova, şi Gabriel Gheorghe. Astfel, Gheorghe Stelian ar fi luat 46.288.238 de euro, Vişoiu – 7.035.812 euro, Andrici – 4.196.800 euro şi Gheorghe – 4.196.800,2 euro.
Valentin Vişoiu, acţionar la societăţile CNCD SA, Conarg SA, Conarg Real Estate SRL, este arestat la domiciliu, fiind cercetat şi în dosarul de corupţie al primarului Piteştiului Tudor Pendiuc, pentru dare de mită, spălare de bani şi complicitate la abuz în serviciu.
Pe 15 octombrie 2014, Direcţia Naţională Anticorupţie s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, în legătură cu reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului agricol în suprafaţă de 13,0535 ha, din zona Plumbuita.
Omul de afaceri Gheorghe Stelian, zis Stelu, este cunoscut pentru mai multe afaceri cu imobiliare. De la el ar fi cumpărat Elena Udrea, în 2006, un teren în zona Floreasca din Bucureşti, pentru a construi locuinţe. Totodată, Udrea a mai cumpărat un teren pe malul lacului Griviţa, tot pentru un proiect imobiliar, după ce a făcut un credit de 3,3 milioane de euro la BRD. Proiectul neavând succes, Udrea a vândut terenul şi creditul lui Alexandru Faur, partener de afaceri al lui Stelian.”
Dosarul Bica: DNA va cere Camerei Deputaţilor aviz pentru arestarea deputatului Teodorescu
Se arata ca:
„Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) cere Camerei Deputaţilor aviz pentru arestarea preventivă a deputatului PDL Florin Cătălin Teodorescu, cercetat în dosarul fostei şefe a DIICOT, Alina Bica, privind o despăgubire ilegală făcută de ANRP.
DNA a transmis procurorului general al României cererea şi referatul întocmit de procurorii anticorupţie, în vederea sesizării ministrului Justiţiei, pentru a cere preşedintelui Camerei Deputaţilor încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive a deputatului Cătălin Teoedorescu, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de abuz în serviciu, se arată într-un comunicat al DNA.
Potrivit procurorilor, în calitatea sa de fost membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, a săvârşit o infracţiune de corupţie, iar privarea de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal.
Teodorescu s-a prezentat, luni, la sediul DNA, pentru a-i fi aduse la cunoştinţă învinuirile.
De asemenea, luni a fost audiată la DNA şi apoi reţinută Oana Vasilescu, la data faptelor vicepreşedinte al ANRP şi membru în aceeaşi comisie, şi ea fiind acuzată de abuz în serviciu.
Luni, mai este audiată de DNA Crinuţa Dumitrean, fosta şefă a ANRP, care a făcut şi ea parte din comisie.
Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din ANRP a acordat în 2011 o despăgubire de 377.282.300 de lei pentru un teren din Capitală supraevaluat cu 263.327.559 lei (echivalentul a 62.548.113 euro).
Tot de abuz în serviciu sunt acuzaţi şi ceilalţi foşti membri ai comisiei: fosta şefă a DIICOT Alina Bica, Lăcrămioara Alexandru, Dragoş Bogdan, fost vicepreşedinte al ANAF, toţi fiind arestaţi preventiv, deputatul UDMR Marko Attila, pentru arestarea căruia procurorii au cerut de asemenea aviz la Camera Deputaţilor, şi Sergiu Diacomatu, fost membru PMP, numit în ianuarie preşedintele PNL Sector 1, în cazul căruia procurorii anticorupţie au dispus măsura controlului judiciar.
Cel care a evaluat terenul de 13 hectare din zona Plumbuita, supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro, expertul evaluator Emil Nuţiu, a fost şi el arestat preventiv, sub aceeaşi acuzaţie de abuz în serviciu.
Omul de afaceri Gheorghe Stelian, beneficiar al despăgubirii pentru terenul supraevaluat, este cercetat sub control judiciar.
Măsurile preventive dispuse de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pot fi contestate la aceeaşi instanţă.
Gheorghe Stelian, susţin anchetatorii, ar fi împărţit cu alţi trei oameni de afaceri cei 62 de milioane de euro – prejudiciul în urma despăgubirii plătite pentru terenul supraevaluat.
Stelian, zis Stelu, este cunoscut pentru mai multe afaceri cu imobiliare. De la el ar fi cumpărat Elena Udrea, în 2006, un teren în zona Floreasca din Bucureşti, pentru a construi locuinţe. Totodată, Udrea a mai cumpărat un teren pe malul lacului Griviţa, tot pentru un proiect imobiliar, după ce a făcut un credit de 3,3 milioane de euro la BRD. Proiectul neavând succes, Udrea a vândut terenul şi creditul lui Alexandru Faur, partener de afaceri al lui Stelian.”
Se vorbeste la noi de asemanarea cu operatiunea Mani Pulite din Italia anilor ’90. Totusi, eu as spune ca ceea ce vedem la noi, am incercat sa expun cat se poate de concis mai sus, este un fenomen romanesc. Si nu spun asta din nationalism, cum poate ar crede unii. Are asemanari cu Italia, desigur. Cu toate acestea sunt si diferente majore, in special de dezvoltare economica intre Romania si Italia. Deci nu e chiar acelasi lucru, nu trebuie sa facem confuzia asta. In Italia fenomenul coruptiei s-a petrecut in conditiile in care acolo sectorul privat este mult mai puternic si mai performant decat in Romania. Articolele de mai sus descriu, de fapt, sistemul de la noi. Felul in care se fac numirile in sectorul de stat, bazat pe gasca, prietenii, filiere, mai toate tinand de partidul de la Putere, impreuna cu firmele si oamenii de casa ai acestuia. Daca vorbim in termeni de mafie, se pare ca e vorba despre mafia din PDL, apropiata, dupa cum cu usurinta se poate vedea, de Elena Udrea. Totusi, la noi nu exista Mafie, ca o entitate distincta de crima organizata precum in Italia. Asta nu inseamna ca nu ar exista crima organizata. PDL a fost la Putere in Romania, a dat si Presedintele tarii, si deci a preluat controlul sectorului de stat si banilor publici. Daca si celelalte partide care s-au perindat pe la Putere au fost corupte, se vede ca nici PDL n-a facut exceptie, desi Presedintele Basescu a pus un accent deosebit pe independenta Justitiei si lupta anticoruptie. Eu n-as crede ca ceea ce se intampla va duce la o prabusire a clasei politice, ca-n Italia anilor ’90. De fapt nici in Italia nu a condus la o prabusire a clasei politice, daca stai bine sa te gandesti, pentru ca nu s-a nascut o noua clasa politica. E de notorietate conflictul intre Silvio Berlusconi si Antonio Di Pietro, cand acesta din urma a vrut sa extinda ancheta asupra industriilor sale. Ulterior Berlusconi ajunge premier, pe cand Di Pietro a ajuns doar ministrul al Lucrarilor Publice si, pe urma, al Infrastructurii!! 😆 Insa interesant este, si e demn de remarcat, Antonio Di Pietro este un democrat de Stanga. Berlusconi nu mai e premier din 2011, dar Italia nu se simte prea bine din punct de vedere economic si nici nu cred ca se poate spune ca a scazut foarte puternic in intensitate fenomenul coruptiei, desi… poate ca da, poate a mai scazut ceva… Partidul anticoruptie a lui Di Pietro, Italia Valorilor, afiliat la ALDE, dar nu inseamna neaparat ca e un partid liberal, are doar un singur membru in Camera Deputatilor, nici unul la Senat si nici unul in Parlamentul European!! Forza Italia (2013), al lui Berlusconi, are 70 de deputati, 66 de senatori, 13 membri in Parlamentul European, 1 membru in Guvernul Regional si e afiliat la PPE, ceea ce nu inseamna ca n-ar fi eurosceptic, ca nu critica rolul Germaniei in UE si euro! Ce concluzie sa tragem de aici? Ca italienii iubesc politicile anticoruptie?
Nu spun despre coruptie ca ar fi un lucru ok. Insa asa cum se desfasoara evenimentele si dupa cum se prezinta situatia prea multe nu se vor schimba. Criza economica genereaza ceea ce se numeste „foamea de bani”. Investitiile sunt reduse, creditarea e in continuare la ralanti… De unde se vede ca e foarte greu, daca nu imposibil, sa reformezi ceva cu adevarat doar prin lupta anticoruptie si prin asigurarea unui excedent bugetar statului. Si revine aici din nou obsedanta intrebare: este statul un bun manager? Pana acum nu dovedeste acest lucru, in ciuda eforturilor considerabile de combatere a coruptiei. Nu se poate spune nici ca sectorul privat a luat un avant considerabil in ultimii ani, nici ca sectorul de stat a inregistrat performante notabile. Si nici ca oamenii obisnuiti o duc mai bine.
Ceea ce mi se pare destul de grav este faptul ca nu s-a gasit o modalitate prin care sa se eficientizeze statul, afacerile statului sa mearga mai bine. Or, asta dovedeste o slaba conceptie din partea noastra. Lipseste sau e foarte slaba viziunea! Daca te uiti pe saitul DIICOT ti se spune ca sunt 140.000 de dosare, mii de rechizitorii, zeci de mii arestati, inculpati, condamnati definitiv… Nu mi se pare in regula. Exista in tara asta reale probleme economice si de finantare care nu pot fi rezolvate doar prin institutii de forta precum DIICOT sau DNA. Iar daca nu se rezolva aceste chestiuni lucrurile se pot inrautatii, economic vorbind. A avea o conceptie nu inseamna sa faci neaparat apel la institutii de forta. In primul rand, cred, inseamna sa dai o explicatie fenomenului. Spre exemplu: de ce avem o asa mare evaziune fiscala? Apoi sa vezi care sunt solutiile, nu neaparat cele de forta. Nu intotdeauna lucrurile se rezolva prin forta, prin DIICOT si DNA! Execesul de zel al acestor institutii in zilele noastre s-ar putea sa nu fie neaparat de bun augur. Folosirea in exclusivitate a echerului s-ar putea sa nu duca la realizarea unor constructii geometrice in mod corect executate, ignorand total compasul. In felul asta nu se poate introduce dreptatea in societate. Sa dam un exemplu de ce inseamna sa ai o viziune. Interesant este ce spunea Vintila Bratianu (citez din Wikipedia):
„Vintilă Brătianu vedea demagogia politicienilor ca un pericol fatal pentru buna funcționare a societății și a statului, considerând că „dacă vorbele nu se adaptează la fapte, afacerile Statului nu prosperă și dacă afacerile nu prosperă, legile nu se respectă și oamenii nu mai știu unde le sunt nici capetele nici picioarele.”[15]:p. 573„
Interesant este ca nu a spus: „daca legile nu se respecta, afacerile Statului nu prospera”, ci a zis: „daca afacerile nu prospera, legile nu se respecta”!!! Si tot acolo spune:
„„Politica financiară dusă în perioada 1922—1926 a fost o politică de bună gospodărie a averii statului, de economisire a banului public, de cruțare a veniturilor contribuabililor, de îndrumare a economiei naționale, de sporire a producției, de organizare a aparatului fiscal, de consolidare a datoriei flotante, de fixare și înscriere definitivă în buget a datoriei publice a Statului și de plata lor regulată la scadență; de plata la zi a salariilor funcționarilor, de repunerea în funcțiune a mecanismului economic al statului, o politică de refacere, de construcție, și de întărire prin excedentele însemnate date de bugetele de la 1922—1926.
Această politică a dus la restabilirea creditului țării înăuntru și în afară. Nu cunosc o altă țară care să fi făcut un efort asemuitor, după un război crâncen ce a purtat, după o ocupație dușmană de aproape 2 ani și după o secătuire, ca aceea la care a fost supusă Țara Românească.
Și toate s-au făcut fără nici un împrumut din afară, ci numai prin mijloacele și suferințele noastre, grație unei politici de prevedere și patriotică, condusă de o minte luminată și o mână puternică, Vintilă Brătianu.[57]:p. 459”
—Dimitrie Gheorghiu, Politica financiară între 1922-1926” (subl. mea)
Asta spun si eu, deci „o politica financiara […] de cruțare a veniturilor contribuabililor, de îndrumare a economiei naționale, de sporire a producției, de organizare a aparatului fiscal„.
Vedeti ca se vorbeste de sporirea productiei? Vedeti ca spune: crutarea veniturilor contribuabililor? Si asta era dupa un razboi mondial, ocupatie straina. Acum nu-i nici razboi mondial, nici ocupatie straina – Doamne, fereste!! – dar nu se poate vorbi de asa ceva… In schimb noi punem unghiul drept societatii prin DIICOT si DNA in exclusivitate. Nu e in regula!! Iar acum politica de buna gospodarire a averii statului e doar realizarea excedentului bugatar, ca asa spune Tratatul de Guvernanta Fiscala printre altele… Si rezultatele se vad… Sau, mai bine zis, nu se vede in zilele noastre o politica de refacere, de constructie. Ceea ce e demn de remarcat e faptul ca Vintila Bratianu a venit cu o viziune pe care a pus-o in practica si care a dat rezultate economice concrete, notabile, capabile sa dezvolte aceasta tara.
„Vintilă Brătianu a apărat și susținut cu consecvență drepturile României, manifestând intransigență față orice formă de tranzacționare a acestor drepturi. Condamna politica de renunțări, pentru că o considera compromițătoare pentru viitorul țării. Celor care îi reproșau rigiditatea în aceste chestiuni le răspundea invariabil: „Dacă tatăl meu renunța în 1880 la Basarabia, puteam noi azi să mai revendicăm dreptul asupra acestui pământ și să-l realipim la patria-mamă?”[76]:p. 637
Vintilă Brătianu a fost preocupat de prezent, dar fără a scăpa din vedere viitorul. Nu accepta să rezolve o problemă a prezentului cu prețul sacrificării viitorului. Politica de păstrare în rezervă a terenurilor petroliere, refuzul de a concesiona bunurile și bogățiile statului străinilor, formarea personalului de conducere românesc la conducerea întreprinderilor, crearea unei industrii naționale, toate se bazau pe grija pentru a asigura un viitor durabil dezvoltării României.[76]:p. 640„
Iata ce inseamna un om cu viziune! Noi mai suntem preocupati astazi de „formarea personalului de conducere românesc la conducerea întreprinderilor, crearea unei industrii naționale”? Avem azi in vedere realizarea armoniei sociale si economice?
Lipsa unei viziuni bune asupra statului poate sa genereze, pe cale de consecinta logica, fenomenul coruptiei. Iar recursul la forta nu inseamna neaparat o viziune. Daca avem un stat in care un ministru isi promoveaza in functii importante prietenii de afaceri, in care un tanar, chiar capabil, ca sa progreseze in cariera, trebuie sa faca parte dintr-o gasca politica, altfel n-ar fi de incredere, si sa-l serveasca pe unul sau pe altul, persoane importante, desigur, impins fiind s-o faca chiar daca nu se respecta legea, ca totul, pana la urma, „se aranjeaza”, inseamna ca nu prea avem o viziune asupra modului in care trebuie sa functioneze statul, asupra felului in care sa putem eficientiza statul. La noi s-a tot vorbit de fenomene precum cederizare, pesederizare, pedelizare – or, toate acestea arata, in final, o slaba conceptie asupra statului, care, in definitiv, se reduce la impunerea puterii unor formatiuni politice asupra statului, ca sa-l spolieze in vederea satisfacerii indeosebi a unor clientele politice apropiate, bineinteles, partidului care e la Putere sau ca acestea sa obtina „contracte cu statul”. Or, la asta se si reduce scopul ajungerii la guvernare. Restul e „economie de piata” sau aplicarea „directivelor europene”. Daca asa stau lucrurile de ce ne mai miram de cazul acesta al Alinei Bica? Si nici n-ar trebui sa ne mai miram ca nu prea progresam din punct de vedere economic… Fenomenele de tipul cederizare, pesederizare, pedelizare arata inca o conceptie de tip totalitar despre stat care, desigur, nu se potriveste si nici nu se poate potrivi intr-o societate democratica. A ajuns celebru faptul ca atunci cand vine un partid la putere se schimba pana si portarul insitutiei. Este o conceptie de tipul „statul sunt eu”. Or, lucrurile acestea determina deficiente grave in functionarea statului si genereaza coruptie. Statul nu este al cuiva anume, proprietatea cuiva ca sa ai un drept deplin asupra lui si sa faci ce vrei fara sa dai socoteala nimanui. Aici nu vorbim de „mosia ta” iar statul nu e mosia cuiva. Din pacate inca se manifesta carente reale in ceea ce priveste conceptia despre stat in societatea noastra…
Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.
Dan Voiculescu si Meyer Lansky…
Nu, nu e vorba de a comenta deciziile Justitiei, dar nu-mi place sa fiu luat de tampit. Sa vedem despre ce e vorba:
MOTIVAREA deciziei de condamnare a lui Dan Voiculescu: A spălat bani după o metodă consacrată de gangsterul american Meyer Lanski
Se arata ca:
„Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti care l-au condamnat pe Dan Voiculescu susţin că acesta a apelat la una din cele mai rudimentare tipologii de spălare a banilor, respectiv împrumutul nereturnat, consacrată de cel mai cunoscut spălator de bani din toate timpurile, gangsterul american Meyer Lansky.
„Împrejurarea că inculpatul (Dan Voiculescu, n.r.) a apelat la una din cele mai rudimentare tipologii de spălare a banilor, respectiv împrumutul nereturnat, consacrată poate de cel mai cunoscut spălator de bani din toate timpurile, Meyer Lanski, nu este de natură per se să îl transforme în tăinuitor, deoarece pe parcursul săvârşirii acestor acte materiale a urmărit, în permanenţă, realizarea obiectivelor procesului de spălare a banilor, în scopul optimizării posibilităţilor de utilizare a bunurilor ilegal obţinute în derularea unor viitoare afaceri profitabile. Or, nu toţi criminalii financiari resimt nevoia să creeze scheme elaborate în scopul oferirii unei aparenţe de legitimitate provenienţei fondurilor infracţionale”, au arătat judecătorii Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea, în motivarea condamnărilor dispuse în 8 august, în dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA).
Magistraţii de la Curtea de Apel au precizat în motivare că deşi procesul spălării banilor are ca trăsături definitorii „complexitatea, sofisticitatea, iar datorită multitudinii de posibilităţi oferite de sistemul financiar, există un proces de evoluţie a tehnicilor de spălare a banilor în paralel cu modernizarea sistemelor de prevenire a acestei infracţiuni”, totuşi cei care comit fapte de spălare a banilor sunt cei care fixează nivelul de complexitate al operaţiunilor.
„Or, în cauza de faţă, deşi inculpatul (Dan Voiculescu, n.r.) le-a transmis fiicelor sale cu titlu gratuit o parte din bunurile dobândite prin privatizarea ilegală a fostului Institut de Chimie Alimentară, le-a interzis, totodată, acestora să dispună de aceste bunuri în timpul vieţii fără acordul său”, au scris judecătorii în motivare.
În documentul citat se mai arată că Dan Voiculescu a urmărit disimularea originii ilicite a „proprietăţilor şi fondurilor murdare”, el urmărind să orienteze aceste avantaje, „într-o manieră cât mai discretă”, către afaceri profitabile.
„Ca o consecinţă a acţiunilor de ascundere şi disimulării, prin încheierea contractului de împrumut între inculpatul Dan Voiculescu şi SC ICA SA, bunurile provenite din privatizarea ilegală a fostului Institut de Chimie Alimentară au apărut în materialitatea lor, într-o altă lumină şi cu o altă semnificaţie, în patrimoniul inculpatului Dan Voiculescu printr-o majorare de capital şi o conversie a pretinsului împrumut acordat ICA în acţiuni, fără nicio legătură cu provenienţa lor ilicită, reală”, au mai arătat judecătorii în motivare.
Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat definitiv, în 8 august, în dosarul privatizării ICA, pe Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare, pe Gheorghe Mencinicopschi, fost director al ICA, la opt ani, şi pe fostul ministru Sorin Pantiş la şapte ani de închisoare.
În acelaşi dosar, fostul director al Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) Corneliu Popa a fost condamnat la opt ani de închisoare, iar Jean Cătălin Sandu, fost şef al Direcţiei Juridice din ADS, a primit şase ani de închisoare. Tot la şase ani de închisoare a fost condamnat Vlad Nicolae Săvulescu, fost şef al Direcţiei de Privatizare-Concesionare din ADS.
Flavius Adrian Pop, fost şef de serviciu în ADS, a fost condamnat la cinci ani cu executare. Gheorghe Sin şi Constantin Baciu au primit patru ani de închisoare cu suspendare, iar Vica Ene şi Grigore Marinescu, trei ani, tot cu suspendare.
Meyer Lansky (Meyer Suchowljansky, pe numele său real) a fost unul dintre cei mai cunoscuţi gangsteri americani din anii ’30, cu activităţi legate în special de jocurile de noroc, desfăşurate atât în SUA, cât şi în Cuba şi Anglia. Lansky a avut o influenţă importantă şi în mafia italiană, în special datorită relaţiei cu un important exponent al acesteia – Lucky Luciano. El era supranumit „contabilul mafiei”.”
Eu va jur ca, cel putin pana acum, nu prea m-am uitat si nu prea ma uit la Antena 3, si nu sunt un fan al acestui post de televiziune. Dar alaturarea lui Dan Voiculescu cu Meyer Lansky, asociatul celebrului mafiot Lucky Luciano, este de o absurditate iesita din comun, lucru care indica slaba pregatire a judecatorilor nostri. Nu comentez deciziile Justitiei, nu vreau sa fac lucrul asta, dar nu pot sa nu remarc acest aspect.
Thompson submachine gun , Caliber .45 (Tommy Gun)
Inteleg ca atat Camelia Bogdan cat si Alexandru Mihalcea sunt judecatori tineri si poate ca au auzit ceva asa vag despre ce inseamna Mafia… Insa ar trebui sa stie ca un Meyer Lansky nu s-ar fi lasat tarat prin tribunale in felul asta ci trimitea un baiat cu o mitraliera Thompson si-i impusca pe amandoi!!! Uitati-va cu cata usurinta vorbesc cei doi de Lansky, fara sa constientizeze in ce pericol s-ar fi aflat daca ar fi fost vorba de el, nu de Voiculescu. Ca eu nu vad pentru cei doi niciun pericol: sunt bine mersi amandoi. Dar ia sa constati ca ti s-a rapit copilul si sa-l gasesti cu gatul taiat intr-un tomberon de gunoi… Altminteri, daca i-ai fi cunoscut atat pe Lansky cat si pe Luciano, fara sa stii cine sunt acesti oameni, ti s-ar fi parut niste tipi excelenti si foarte eleganti. Pe cand pentru Camelia Bogdan acestia sunt niste spalatori de bani, de duzina. Niste smecherasi care s-au imbogatit din afaceri cu statul. 😆 😆 Din afaceri cu statul, nu va dati seama? 😆 😆 Asa ca tare mi-e teama de faptul ca motivarea deciziei s-ar putea sa fie, pana la urma, lovita de nulitate. Este uluitor ca la noi inca se mai confunda Romania, o tara inca in tranzitie, cu o superputere capitalista, SUA!!
Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.
Despre miza geopolitica a luptei anticoruptie…
Ca Romania nu e cea mai corupta tara de pe planiglob si nici macar din Europa se poate constata usor avand in vedere indicele pe 2013 privind perceptia asupra coruptiei pus la dispozitie de catre Tranparency International. Se observa limpede ca, bunaora in Europa, sunt tari pe acelasi palier cu tara noastra si chiar mai corupte decat a noastra. Spre exemplu, Italia e pe acelasi palier cu noi, Grecia, daca ne luam dupa index, e mai corupta decat Romania, ceva mai bine sta Turcia, tari care nu au cunoscut nici comunismul si nici tranzitia.
Traian Basescu, impreuna cu Monica Macovei, denuntand coruptia din Romania, si-au facut un stindard din lupta impotriva coruptiei. Insa aceasta a tins sa loveasca mai mult in adversarii politici, fara ca Bruxelles-ul sau Washington-ul sa dezaprobe intr-un mod neechivoc o astfel de practica. Ca adversarul politic s-a numit PSD sau PNL, nu a avut o prea mare importanta, in definitiv a fost un joc de putere, adica un joc din care Basescu, impreuna cu PDL, au cautat sa-si consolideze puterea politica in societate. Interesant este ca jocul asta a fost presarat cu „mica diversiune” potrivit careia, spre exemplu, PSD ar fi cu rusii, adica impotriva intereselor americane in regiune. Din punctul de vedere al unei asemenea logici PDL si Basescu ar fi fost de dreapta, adica aparatorii capitalismului, adica, mai pe sleau spus, cu America… Odata impartite astfel cele doua tabere a inceput jocul, desi Basescu nu a dat semne clare de la bun inceput, adica din 2004, ca ar dori sa mearga pe o asemenea cale si sa joace un asemenea joc. In al doilea mandat al sau jocul a inceput sa se contureze limpede si sa se joace tare, cu institutii precum DNA si ANI in prim-planul atentiei publice.
Cu toate acestea, cu toate ca tema majora a mandatului lui Traian Basescu a fost lupta anticoruptie, rezultatele au lasat de dorit iar un obiectiv major de politica externa – integrarea in Spatiul Schengen – , abuziv legata de MCV, nu a putut fi atins. Esecul a fost semnalat inca din 2012:
Raport în Senatul francez: Tranziţia în ROMÂNIA şi Bulgaria nu s-a încheiat, iar statul de drept nu este perfect
Se arata ca:
„Tranziţia nu s-a încheiat în România şi Bulgaria, la peste 20 de ani de la înlăturarea comunismului, iar statul de drept „nu este perfect”, afirmă un raport depus recent în Senatul francez.
În raportul intitulat „România şi Bulgaria: tranziţia neterminată” şi realizat în numele Comisiei pentru Afaceri Europene, senatorii Simon Sutour, Michel Billout, Bernadette Bourzai, Jean-François Humbert şi Catherine Morin-Desailly afirmă că România şi Bulgaria sunt în continuare în faza de tranziţie.
Este necesar să se ia în considerate că dictatura a scrificat două din trei generaţii actuale şi a anesteziat societatea civilă. Criza economică este o altă circumstanţă atenuantă. Dar aceste două explicaţii nu ar trebui să conducă la minimizarea dificultăţilor cu care se confruntă Bulgaria şi România în adoptarea ireversibilă a statului de drept.
Publicat la 18 iulie, raportul Comisiei Europene este foarte negativ pentru România şi doar puţin mai binevoitor pentru Bulgaria, se arată în raport.
Tranziţia este departe de a se fi încheiat în România şi avansează lent în Bulgaria, adaugă textul. Acesta subliniază, de asemenea, că legăturile istorice dintre Franţa şi cele două ţări nu trebuie să împiedice luciditatea şi îndemnă la vigilenţă, pentru binele României şi Bulgariei, dar şi pentru cel al UE.
În plus, raportul atrage atenţia asupra faptului că există dificultăţi în România şi Bulgaria cu privire la folosirea fondurilor europene.
Fondurile structurale şi cele de coeziune sunt destinate stimulării recuperării întârzierii faţă de celelalte state dar, prin amploarea lor, ele pot avea un impact economic important cu condiţia să poată fi accesate şi absorbite rapid de actorii economici.
Acestea ar fi trebuit să permită o creştere cu 9 puncte a PIB-ului Bulgariei dacă ar fi fost utilizate integral până în 2015 şi o reducere a şomajului cu 15 la sută. În România, aceste fonduri ar fi putut reprezenta în fiecare an 3,8 la sută din PIB.
În schimb, lansarea unor programe operaţionale a fost dificilă în cele două ţări în absenţa experienţei şi mai ales a unor capacităţi administrative şi juridice adecvate. Astfel, proiectele au început în Bulgaria abia în 2009. În ceea ce priveşte accesarea lor, în ianuarie 2012, procentul era de 15 la sută în România şi 19 la sută în Bulgaria. Acesta este cel mai scăzut nivel din UE.
Dificila absorbţie a fondurilor europene ilustrează dificultăţile cu care se confruntă Bulgaria şi România şi reamintesc că, în reconstruirea unui stat, totul merge mână în mână: pentru că nu s-a încheiat reforma statului de drept şi mecanismele administrative şi judiciare nu sunt fiabile, fondurile sunt prost absorbite, iar fondurile fiind prost absorbite, nu produc efectele aşteptate.
În cadrul minisiunii lor, raportorii au avut întrevederi cu miniştrii pentru Afaceri Europene din cele două ţări, care s-au arătat perfect conştienţi de problemă şi motivaţi să o rezolve.
Raportul se referă, de asemenea, şi la demersul celor două ţări pentru aderarea la Schengen.
Ezitările Guvernului francez pecedent cu privire la extinderea spaţiului Schengen şi mai ales propunerea acestuia de reformare a unor reglementări aplicabile spaţiului Schengen şi, în special, reintroducerea temporară a controalelor la frontierele interne în circumstanţe excepţionale, înfiinţarea unui mecanism de evaluare şi supraveghere destinat controlării modului în care este aplicat aquis-ul Schengen şi instaurarea unei clauze de salvagardare în materie de vize, au determinat România şi Bulgaria să considere că aliatul lor francez acţionează împotriva intereselor lor. Totuşi, adaugă raportul, în prezent, odată cu schimbarea guvernării, poziţia Franţei a evoluat şi se va reveni la vechile alianţe.” (subl. mea)
Dupa cum se poate observa, Romania este, potrivit acestui raport, intr-o situatie mai proasta decat Bulgaria.
In vizita sa la Bucuresti, Victoria Nuland preciza:
Mesajul Departamentului de Stat al SUA, la Guvern: „Statul de drept trebuie întărit în România”. VIDEO
Se arata ca:
„Statele Unite ale Americii rămân cu ochii pe ce se întâmplă în România, ţară în care reformele trebuie continuate, iar „statul de drept trebuie întărit”. Astfel a rezumat public Victoria Nuland, numărul doi în Departamentul de Stat de la Washington, mesajul administraţiei americane către Guvern. Întâlnirea, programată iniţial pentru 30 de minute, a durat în final mai bine de o oră.
„Avem o alianţă puternică, iar SUA vor fi totdeauna interesate de reforma şi traiectoria României. Statul de drept trebuie întărit pentru că garantează o Românie prosperă”, a susţinut asistentul pentru Afaceri Europene şi Eurasiatice al Secretarului de Stat american după întâlnirea pe care a avut-o în această dimineaţă cu ministrul Titus Corlăţean, la sediul Ministerului de Externe.
O referire publică la subiectul sensibil al derapajelor de la regulile statului de drept a fost făcută şi de Corlăţean, însă numai în treacăt, ministrul insistând mai mult asupra discuţiilor legate de agenda NATO, de Parteneriatul Estic sau de Republica Moldova, „unde există un interes comun”.
„Am discutat şi subiecte sensibilie”, a admis Corlăţean, menţionând „întărirea statului de drept şi a democraţiei”. „E în primul rând în interesul României”, a susţinut ministrul, asigurând-o pe Nuland „de toată implicarea Guvernului” în acest sens.
Dincolo de felicitările protocolare ale preşedintelui Obama pentru cei 10 ani de la intrarea României în NATO, Nuland a arătat că „s-a căzut de acord” asupra aspectelor discutate, enumerând la rândul său, pe lângă respectarea normelor statului de drept, parteneriatul strategic, cel transaltlantic şi negocierile SUA-UE pentru acordul de liber schimb. „E un an foarte important 2014 în relaţia noastră economică, bilaterală şi în relaţia cu UE în condiţiile în care am lansat negocierile pentru un acord de liber schimb. România este un partener strategic foarte important pentru SUA”, a spus Nuland.
Adjunctul Departamentului de Stat s-a declarat recunoscător „Guvernului şi Preşedintelui pentru a fi aici”, Nuland mulţumindu-i ministrului de Externe pentru că i-a acordat „din timpul său, într-o zi de sâmbătă, de ziua sa de naştere”.
Victoria Nuland, numărul doi din Departamentul de Stat american, a discutat aseară, timp de o oră, şi cu preşedintele Traian Băsescu la Palatul Cotroceni, iar astăzi, înainte de a pleca, va avea o întâlnire cu reprezentanţi ai societăţii civile, la sediul Ambasadei SUA.
Premierul Victor Ponta nu şi-a stabilit, ca în 2012, o întrevedere cu adjunctul secretarului de stat american. Vineri, vicepremierul Liviu Dragnea a dat şi o explicaţie: „este plecat din ţară”. “N-am discutat cu domnul Ponta în ultimele zile, pentru că domnul Ponta e plecat din ţară. A plecat după şedinţa de Guvern (de marţi, 7 ianuarie, n.red.)”, a relatat el, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Aflată într-un turneul European, Victoria Nuland, unul dintre cei mai influenţi diplomaţi americani, doreşte să discute la Bucureşti, despre „relaţiile bilaterale, problemele regionale şi consolidarea statului de drept”, potrivit unei informări făcute înaintea vizitei de Departamentul de Stat.
Discuţia legată de statul de drept vine după o serie de modificări controversate la Codul Penal adoptate de Camera Deputaţilor şi criticate inclusiv de misiunea americană din România, pe motiv că reprezintă „un pas înapoi” pentru România – o reacţie greşită, în opinia premierului.”
Deci ideea era legata de „controversatele modificari” aduse Codului Penal…
Comisia Europeana, surprinzator poate, nu vede nicio imbunatatire a situatiei:
Comisia Europeană: Corupţia politică rămâne o problemă semnificativă în România. Numărul românilor cărora li s-a cerut mită în 2013 este DE ŞASE ORI MAI MARE decât media UE
Se arata, printre altele, ca:
„Corupţia politică şi mica corupţie rămân o problemă semnificativă în România, chiar dacă s-au înregistrate unele rezultate pozitive în ceea ce priveşte cazurile de corupţie la nivel înalt, se arată în primul raport anticorupţie pentru toate statele membre, publicat luni de Comisia Europeană. Conform unor sondaje de opinie publicate împreună cu raportul anticorupţie, 93 la sută dintre români sunt de acord că fenomenul corupţiei este răspândit pe scară largă în România. Mai mult, 25 la sută dintre români susţin că li s-a cerut, în mod explicit sau tacit, să dea mită în ultimul an, acesta fiind al doilea (după lituanieni, cu 29 la sută) cel mai mare procent din UE. Cea mai ridicată percepţie a corupţiei din România, 67 la sută, se înregistrează în următoarele domenii: poliţie, vamă şi sănătate, la polul opus aflându-se, cu 15 la sută, instituţiile financiare şi bancare şi, cu 16 la sută, companiile private.
La nivel european, 76 la sută dintre respondenţi au spus că fenomenul corupţiei este răspândit pe scară largă în interiorul spaţiului comunitar, în vreme ce 4 la sută au afirmat că li s-a cerut mită în ultimul an. De asemenea, 56 la sută dintre europeni consideră că nivelul corupţiei din ţara lor a crescut în ultimii trei ani şi un european din 12 afirmă că a fost martor al unui caz de corupţie în ultimul an.
Anual, corupţia costă economia UE 120 de miliarde de euro, potrivit comisarului european pentru Afaceri interne, Cecilia Malmstrom.
DESCARCĂ RAPORTUL COMISIEI EUROPENE PENTRU ROMÂNIA
Statistici europene şi naţionale privind numărul de respondenţi care cred că fenomenul corupţiei este răspândit pe scară largă în UE, respectiv în România// SURSA: CE
Capitolul despre situaţia din România remarcă şi faptul că voinţa politică de a aborda corupţia şi de a promova standarde înalte de integritate a fost „inconsistentă”. Din acest motiv, Executivul european recomandă României să se asigure că sunt menţinute toate garanţiile necesare pentru a proteja independenţa investigaţiilor şi continuarea anchetelor imparţiale în cazurile de corupţie la nivel înalt, inclusiv cele cu privire la persoane care au fost alese sau numite în funcţii publice.
Mai mult, Comisia, care recunoaşte contribuţia Direcţiei Naţionale Anticorupţie în combaterea acestei probleme, sugerează ţării noastre să elaboreze coduri de conduită pentru persoanele alese în funcţii publice şi să se asigure că orice act de corupţie este sancţionat „eficace”, acelaşi lucru fiind valabil şi în cazul conflictelor de interese ale funcţionarilor publici. „O altă recomandare se referă la întărirea mecanismelor de prevenire şi control cu privire la atribuirea contractelor de achiziţii publice, inclusiv în întreprinderile deţinute sau controlate de stat”, mai transmite Comisia Europeană.
„Corupţia subminează încrederea cetăţenilor în instituţiile democratice şi în statul de drept, afectează economia europeană şi privează statele membre de venitul fiscal de care este mare nevoie. Statele membre au depus foarte multe eforturi în ultimii ani pentru combaterea corupţiei, dar raportul de astăzi arată că acestea nu sunt nici pe departe suficiente. Raportul sugerează ce se poate întreprinde, de aceea aştept cu nerăbdare să colaborez cu statele membre privind transpunerea în practică a recomandărilor acestuia”, a declarat Cecilia Malmstrom, comisarul european pentru afaceri interne, citată într-un comunicat al executivului UE.
PRINCIPALELE CONCLUZII PENTRU FIECARE ŢARĂ ALE RAPORTULUI CE
Cele mai bune rezultate privind percepţia corupţiei drept un fenomen răspândit la scară largă în statele membre UE au fost înregistrate în Danemerca – 20 la sută, Finlanda – 29 la sută, Luxemburg – 42 la sută şi Suedia – 44 la sută. În aceste ţări, numărul de respondenţi care susţin că li s-a cerut mită în ultimul an este sub 1 la sută. În Marea Britanie, deşi 64 la sută dintre cei care au participat la sondaje au răspuns că fenomenul corupţiei este răspândit, doar cinci persoane din eşantionul de 1.115 au spus că li s-a cerut să dea mită.
Raportul UE privind combaterea corupţiei vizează toate cele 28 de state membre ale UE şi cuprinde: un capitol general care sintetizează principalele constatări, descrie tendinţele în materie de corupţie în UE şi analizează modul în care statele membre abordează corupţia în cadrul procedurilor de achiziţii publice; 28 de capitole consacrate fiecărui stat membru, care oferă o imagine a situaţiei generale privind corupţia, identifică problemele care trebuie monitorizate în continuare şi subliniază bunele practici care ar putea fi o sursă de inspiraţie pentru alte ţări. De asemenea, raportul include rezultatele a două sondaje Eurobarometru privind percepţia asupra corupţiei în rândul cetăţenilor europeni, pe de o parte, şi al întreprinderilor, pe de altă parte. Următorul raport european privind combaterea corupţiei va fi publicat peste doi ani.
Rezultatele sondajelor Eurobarometru pot fi accesate AICI şi AICI„
Ceea ce ma deranjeaza pe mine este ca Romaniei i s-a pus eticheta de tara corupta, cea mai corputa, ca si cum altii ar fi cu totul nepatati de un asemenea fenomen. Poate fi o perceptie gresita a mea, desi nu prea cred…
Interesant de citit un articol din Evenimentul Zilei despre situatia din Turcia de la sfarstiul lui 2013, tot in legatura cu scandaluri de coruptie in care ar fi, asa se spune, implicat chiar premierul, Dl. Erdogan:
CRIZĂ ÎN TURCIA! Erdogan se repliază în faţa scandalului de corupţie
Se arata ca:
„Premierul turc şi-a remaniat cabinetul după o vastă operaţiune care a vizat apropiaţi ai guvernului. Efectele turbulenţelor politice încep să se resimtă şi la nivelul economiei.
Premierul turc a fost nevoit să apeleze la o amplă remaniere guvernamentală în încercarea de a atenua efectele scandalului de corupţie, cel mai mare de la venirea sa la putere în 2002, care îi vizează miniştri, deputaţi şi oficiali apopiaţi partidului de guvernământ.
La doar câteva ore după ce trei miniştri şi-au anunţat demisia, Erdogan a anunţat că zece membri ai executivului său conservator, printre care şi demisionarii, vor fi înlocuiţi. Printre miniştrii demişi se află cel al Afacerilor Europene, Egemen Bagis, o figură influentă şi cu rol central în negocierile de aderare la UE, al cărui nume a fost şi el citat de presă în acest scandal care, de opt zile, zguduie statul turc la vârf, cu doar câteva luni înaintea alegerilor locale, un test pentru partidul lui Erdogan (AKP).
Cei trei miniştri care şi-au dat miercuri demisia – ai Internelor, Economiei şi Mediului – sunt oficialii ai căror fii au fost puşi sub acuzare în ancheta anti-corupţie declanşată marţea trecută. În mod cu totul surprinzător, fostul ministru al Mediului a cerut şi demisia premierului, fapt ce subliniază diviziunile din rândurile AKP provocate de noul scandal.
„Complot internaţional”
Erdogan a rămas însă ferm pe poziţie, denunţând o acţiune care vizează destabilizarea guvernului, dar şi a ţării. „Suntem în faţa unui atac, nu doar împotriva partidului nostru AKP, ci împotriva întregii naţiuni, un complot evident, o maşinaţiune”, a acuzat premierul conservator, într-un discurs difuzat de postul de ştiri NTV. Toate aceste acţiuni, pe care anterior Erdogan le atribuise unor forţe externe, au drept scop subminarea economiei naţionale, a adăugat premierul. Erdogan a mai comparat ancheta judiciară cu protestele populare din Parcul Gezi din vară pe care le-a calificat drept „o trădare evidentă”.
„Este o conspiraţie internaţională” a reiterat el, subliniind drept pretext dorinţele „lobby-ului financiar” de a creşte dobânzile Turciei şi invidia provocată de preconizata construcţie a unui al treilea aeroport, cel mai mare din lume, la Istanbul. Premierul turc a denunţat că „cele 9 zile de investigaţie judiciară au adus pagube de 20 de miliarde de dolari companiilor turce” în urmă căderii Bursei şi de 1.625 miliarde de dolari băncii publice Halkbank, al cărei director se află printre cele 24 de persoane plasate în arest preventiv.
Între timp, scandalul de corupţie loveşte şi în reprezentanţele diplomatice de la Ankara. Reacţionând la o serie de articole din presa proguvernamentală, ambasada SUA în Turcia a negat că este implicată în jocurile de putere de la Ankara. Mai multe ziare, printre care Akşam şi Sabah, susţin că diplomaţi americani au fost implicaţi activ în pregătirea operaţiunii anti-corupţie de marţea trecută pentru a-i şubrezi poziţia lui Recep Tayyip Erdogan care, potrivit surselor citate, nu mai ascultă de ordinele Washingtonului. De altfel, Erdogan însuşi avertizase în urmă cu câteva zile, în timpul unui miting în nordul ţării, că Turcia ar putea expulza mai mulţi ambasadori străini „angajaţi în acţiuni de provocare”.
Cea mai amplă operaţiune anti-corupţie din „era”
atotputernicului Erdogan Peste 5.000 de persoane au manifestat miercuri seară la Istanbul împotriva guvernului, poliţia intervenind în forţă pentru dispersarea demonstranţilor. Apelul la protest a fost lansat de mai multe partide şi organizaţii apropiate opoziţiei, manifestanţii au scandat sloganuri ostile prim-ministrului Erdogan care urma să anunţe mai târziu o remaniere guvernamentală.
„Corupţia este peste tot! Rezistenţa este peste tot!” au scandat ei. Forţele de ordine au recurs la gaze lacrimogene şi tunuri de apă pentru a împrăştia manifestaţia din cartierul Kadikoy, pe malul asiatic. Proteste au mai avut loc în cartierul Beşiktaş şi în oraşele Izmir şi Ankara. Apeluri circulau miercuri seară pe reţelele sociale din Turcia în vederea unei alte manifestaţii împotriva corupţiei şi a premierului Erdogan, prevăzută pentru această seară în Piaţa Taksim, centru al protestelor din iunie.
Scandalul în care este implicat guvernul Erdogan a izbucnit marţea trecută după o serie de descinderi în diferite cartiere din Ankara şi Istanbul şi au reţinut peste 50 de persoane, între care şi fiii a trei miniştri din cabinetul Erdogan, directorul general al băncii publice Halk Bankasi, oameni de afaceri şi aleşi ai partidului de guvernământ, suspectate de mită şi fraudă la licitaţii pentru contracte cu statul.
Demiteri în poliţie
Fiii miniştrilor turci ai afacerilor interne şi economiei au fost inculpaţi şi plasaţi în arest preventiv de către judecătorii unei instanţe din Istanbul. Magistraţii au decis, de asemenea, inculparea şi plasarea în arest a unui om de afaceri iraniano- azer, Reza Zerrab, suspectat că se afla în centrul unui vast trafic de aur către Iran, aflat sub embargo internaţional. În replică la operaţiunea de marţea trecută, guvernul turc a destituit ieri 14 comandanţi de poliţie, ridicând numărul total al ofiţerilor demişi în ultimele zile la peste 30, în ceea ce răzbate în spaţiul public drept o luptă crâncenă pentru putere la Ankara.
În prima sa reacţie, premierul turc a denunţat campania anti-corpuţie drept „o operaţiune murdară” îndreptată împotriva guvernului său. Fără a identifica un anume rival, Erdogan a dat de înţeles că forţe din exterior uneltesc împotriva ţării. Presa turcă a pus imediat operaţiunea anti-corupţie în contextul rivalităţii dintre Erdogan şi confreria musulmană Gulen, care poartă numele unui influent cleric sunit, refugiat în SUA.
Imamul moderat care trage sforile de peste Ocean
Atenţia presei internaţionale s-a întors brusc către imamul Fethullah Gulen (foto), cel spre care mulţi arată cu degetul în contextul actualelor tensiuni politice de la Ankara. Gulen, care promovează o agendă islamică moderată şi controlează numeroase afaceri şi instituţii media în Turcia, este un fost aliat al lui Erdogan, ambii unindu-şi eforturile împotriva elitei seculare.
Relaţiile dintre cei doi s-au răcit însă în ultima perioadă şi, pe măsură ce armata, garantul laicităţii statului turc, a fost adusă sub controlul guvernului, Gulen i-a reproşat lui Erdogan un comportament politic tot mai autoritar pe măsură ce premierul adoptă o agendă cu profunde accente islamiste. Lovitura de graţie dată alianţei dintre cei doi a fost decizia guvernului Erdogan de a închide şcolile private finanţate de mişcarea Gulen.
Faţa modernă a Islamului
Imamul, refugiat în SUA din 1999 după ce a fost acuzat că încearcă să pună bazele unui stat islamist, respinge acuzaţiile de implicare în operaţiunea vastă din Turcia. Conflictul cu Gulen riscă să divizeze partidul lui Erdogan întrucât mulţi membri ai formaţiunii sunt simpatizanţi ai imamului. Potrivit BBC, clericul exercită o influenţă considerabilă asupra justiţiei şi poliţiei turce, fapt ce ar justifica amploarea operaţiunii de marţi. Tocmai din acest motiv premierul a replicat destituind comandanţi ai poliţiei. De asemenea, disputa dintre cele două tabere riscă să afecteze însă economia turcă, în condiţiile în care Gulen controlează companii importante pe care Erdogan ar fi tentat să le ia, de asemenea, în vizor.”
Si iata un articol mai nou, 25 februarie 2014, din Romania Libera, tot despre situatia din Turcia:
„Erdogan şi fiul”, un scandal de 30 milioane euro
Se arata ca:
„Turcia este în fierbere după ce, luni seară, pe internet au fost difuzate convorbiri atribuite premierului Tayyip Erdogan şi fiului său, Bilal Erdogan, care au tăiat răsuflarea clasei politice şi internauţilor. Este pentru prima oară când Erdogan este direct şi personal pus în cauză într-o afacere de corupţie şi opoziţia i-a cerut ieri demisia. Cabinetul premierului denunţă „un scenariu imoral şi total fals”.
Miniştri destituiţi, ofiţeri de poliţie demişi, apropiaţi ai puterii ajunşi la închisoare. Turcia traversează cea mai gravă criză politică din ultimii zece ani de când a venit la putere premierul Recep Tayyip Erdogan. După fronda populară care a afectat ţara în vara trecută, a venit rândul scandalului financiar fără precedent care ameninţă guvernul turc. În decembrie, dezvăluirea unei operaţiuni anticorupţie conduse de justiţia turcă, devastatoare pentru elita islamo-conservatoare a ţării, a avut efectul unei bombe şi în marile oraşe din Turcia au avut loc manifestaţii care cereau demisia lui Erdogan,”sultanul” care doreşte să devină preşedintele statului.AKP, partidul lui Erdogan, aflat la putere, a fost grav afectat, fii de miniştri, politicieni şi funcţionari apropiaţi ai partidului au fost arestaţi. Serios fragilizată de această criză, puterea islamo-conservatoare a declanşat o mare vânătoare de vrăjitoare şi Erdogan a demis şi mutat în alte oraşe sute de poliţişti şi ofiţeri de poliţie, procurori, reproşându-le „lipsa de competenţă” şi „abuzul de putere”. O nouă circulară obligă funcţionarii poliţiei să-şi informeze superiorii ierarhici înainte de a proceda la percheziţii şi arestări ordonate de justiţie.
Un mijloc pentru guvern de a controla poliţia. A doua soluţie pentru Erdogan a fost „teoria complotului” şi a „conspiraţiei la scară mare” contra guvernului său, folosită deja în timpul revoltelor din Istanbul din vară. De asemenea, a acuzat un „stat în stat” care ar fi la originea acestei „operaţiuni murdare”, destinată să îl afecteze. Fără a cita vreun nume, specialiştii au recunoscut în această acuzaţie puternica confrerie a imamului Fetullah Gulen, şeful spiritual al mişcării Hizmet, care trăieşte în SUA din 1999. Gulen a fost un aliat apropiat al lui Erdogan, iar mişcarea sa este suspectată că ar controla poliţia şi magistratura. În ultimele săptămâni, turcii au fost din nou furioşi de politica dictatorială a premierului lor şi au protestat vehement pe stradă după ce acesta a depus o lege care îngrădeşte internetul, lege adoptată rapid de Parlament.
30 milioane euro
Este lesne de înţeles efervescenţa care a urmat după difuzarea pe internet a unor conversaţii atribuite premierului şi fiului acestuia, Bilal, conversaţii legate direct de scandalul financiar uriaş izbucnit în decembrie. Înregistrarea difuzată pe internet dezvăluie mai multe convorbiri care au avut loc pe 17 decembrie 2013, ziua în care fiii a trei miniştri au fost puşi sub acuzare pentru corupţie şi deturnare de fonduri. O voce obosită, atribuită lui Recep Tayyip Erdogan, cere fiului său să rămână vigilent şi să se debaraseze rapid de banii lichizi, în sumă de 30 milioane euro. Apelurile s-au succedat până seara târziu, pentru a şti dacă operaţiunea a fost finalizată. Discuţiile aveau loc câteva ore după o operaţiune a poliţiei care vizase zeci de apropiaţi ai regimului.
Ascultarea telefonică, a cărei autenticitate nu a fost confirmată de o sursă independentă, a inflamat reţelele sociale şi a constrâns guvernul la o dezminţire imediată, pentru prima oară.
Presa turcă a precizat că Erdogan s-a întâlnit de urgenţă, luni seară, cu vicepremierul Besir Atalay, colegul său de la Interne, Ekfan Ala, şi şeful agenţiei turce de informaţii secrete (MIT), omul său de încredere, Hakan Fidan. Opoziţia, care denunţă de săptămâni corupţia regimului islamo-conservator al lui Erdogan, la putere din 2002, s-a reunit, de asemenea, în cursul nopţii şi a cerut plecarea „imediată” a prim-ministrului.
„Complot Gulen”
Totul a început când două cotidiene apropiate regimului Erdogan, Yeni Safak şi Star, au afirmat că telefoanele a numeroase personalităţi, printre care premierul şi şeful serviciilor secrete, au fost spionate din 2011 de magistraţi sub ordinele confreriei imamului Gulen. Unul din cei doi procurori acuzaţi în afacere au negat categoric că ar fi ordonat vreo ascultare.
„Nici o operaţiune ilegală nu a fost ordonată.” Media apropiată de Erdogan a precizat că existenţa ascultărilor a fost descoperită de procurorii recent numiţi de guvern pentru a controla direcţia anchetelor anticorupţie, la originea scandalului, după un val de epurări fără precedent în justiţie şi poliţie. Câteva ore după acuzaţiile lansate de guvern au apărut înregistrările convorbirilor dintre Erdogan şi fiul său Bilal. De câteva săptămâni, premierul turc nu încetează să acuze influenta organizaţie a lui Gulen, multă vreme aliatul său, că influenţează anchetele anticorupţie în curs în cadrul unui complot vizând destabilizarea sa înaintea alegerilor municipale din martie şi a celor prezidenţiale din august.
Pentru a ţine situaţia sub control, Partidul Dreptăţii şi Dezvoltării (AKP), al lui Erdogan, a trecut la epurări fără precedent în poliţie şi justiţie şi a făcut să se voteze legi controversate care duc la controlul internetului şi întăresc influenţa puterii asupra justiţiei.
Un alt text controversat a fost depus pentru extinderea puterilor MIT, şi urmează a fi votat până la finele săptămânii.”
Lupta anticoruptie pare sa se mute si pe alte taramuri… Ati ghicit, in Ucraina. Iata ce ne spune Washington Post:
Ukrainian oligarch faces US corruption charge
Este vorba de omul de afaceri ucrainean Dmytro Firtash, 48 de ani, unul din cei mai influenti oligarhi, implicat in vanzari de gaze naturale rusesti spre Ucraina, intr-un volum de miliarde de $. Arestat la Viena, este acuzat in Illinois pentru o „conspiratie internationala de coruptie” („international corruption conspiracy”). Procurori au dat cateva detalii, dar au specificat faptul ca nu e nicio legatura intre actiunea legala si criza actuala din Ucraina. FBI-ul este pe urmele lui incepand din 2006!! Procurorii au mai aratat ca Guvernul US se gandeste sa-l extradeze… In articol se mai face referire la „cablul diplomatic trimis in 8 noiembrie 2008” si dat publicitatii de Wikileaks in care se arata legaturile lui Firtash cu crima organizata din Rusia, cu un anume Semyon Mogilevich…
Presa noastra a consemnat la randul sau:
Oligarhul ucrainean Dmitro Firtaş, un apropiat al clanului lui Ianukovici, ar fi fost arestat la Viena
Se arata ca:
„Oligarhul ucrainean Dmitro Firtaş, un apropiat al clanului preşedintelui ucrainean demis Viktor Ianukovici, a fost arestat în noaptea de miercuri spre joi la Viena, a anunţat joi agenţia de presă austriacă APA.
Poliţia austriacă a anunţat, la rândul său, arestarea fără incidente a unui „cetăţean ucrainean Dmitro F. (48 de ani)” în cadrul unei anchete a FBI, poliţia federală americană.
Persoana arestată este suspectată de corupţie şi formarea unei organizaţii criminale, potrivit poliţiei austriece, care precizează că justiţia austriacă acţionează „în urma unei anchete mai vechi a FBI şi a unui mandat de arestare emis de un tribunal american”.
Dmitro Firtaş a fost plasat în detenţie într-o închisoare din vestul capitalei austriece.
Miliardarul ucrainean, un apropiat al lui Viktor Ianukovici, s-a distanţat de acesta la începutul mişcării de contestare de la Kiev din decembrie 2013.
Postul de televiziune Inter, pe care îl deţine, a decis să dea cuvântul manifestanţilor din Maidan, o situaţie inedită în ţară.
Oligarhii ucraineni apropiaţi de Viktor Ianukovici au fost ţinta sancţiunilor decise de Uniunea Europeană, care a îngheţat activele lui Ianukovici, ale fostului premier Mikola Azarov şi ale altor 16 foşti miniştri, oameni de afaceri şi oficiali din cadrul forţelor de ordine ucrainene.” (subl. mea)
De unde ar rezulta ca aceasta lupta anticoruptie, pe langa rostul sau de a proteja capitalul financiar, este dictata de diversele interese ale Marilor Puteri. Nu spun ca e bine sa avem coruptie in societate, dar sensul unei asemenea lupte nu este numai acesta… La mijloc e o lupta politica si geopolitica pentru Putere si de control al unor tari de catre Marile Puteri. Pe de alta parte, jocul este „condimentat” cu lupta pentru Putere din interiorul tarii respective, facandu-se impartirea pe grupe: „baieti buni” si „baieti rai”, iar acuzatiile sunt reciproce!
Dar interesant mai este si altceva: daca va veti uita pe harta cu indexul perceptiei asupra coruptiei, data de Transparency International, veti vedea ca majoritatea tarilor de pe planiglob (69% cu un scor sub 50, indicand o serioasa problema cu coruptia) sunt corupte intr-un grad destul de mare (daca este sa ne luam dupa culoare in cea mai mare parte a planiglobului e prezenta coruptia). Putine tari pot fi considerate curate si foarte curate, iar acestea sunt toate tari dezvoltate din punct de vedere economic. Uitati-va, va rog, la Africa: e toata corupta, un scor mai bun inregistrandu-se in Botswana. Pe continentul American, incepand de la Mexic si mergand spre Sud, cu putine exceptii, coruptia e puternic prezenta (exceptii, din cate vad, sunt Chile si Uruguay). In Europa, cu cat mergem spre Vest, cu atat coruptia este mai slaba. De unde reiese cu claritate regula de care vorbeam mai sus: acolo unde se manifesta dezvoltare economica, acolo si coruptia e la un nivel mai scazut. De unde ar putea rezulta ca dezvoltarea economica e prioritara daca dorim o reala combatere a coruptiei. Nu spun ca rezultatul prezentat de Tranparency International nu ar fi corect, dar fiind vorba de un indice de perceptie cred ca e vorba si de o anumita subiectivitate in astfel de rezultate si clasamente. Totusi, el cauta sa indice cat se poate de bine o anumita realitate existenta azi in lume. Din experienta romaneasca se desprinde concluzia ca toata aceasta lupta anticoruptie a fost departe de a fi un succes. Dimpotriva! Pe de alta parte, nu s-a vazut o crestere economica semnificativa de pe urma acestei lupte. Interesant este ce se specifica in raportul depus in Senatul francez:
„Dificila absorbţie a fondurilor europene ilustrează dificultăţile cu care se confruntă Bulgaria şi România şi reamintesc că, în reconstruirea unui stat, totul merge mână în mână: pentru că nu s-a încheiat reforma statului de drept şi mecanismele administrative şi judiciare nu sunt fiabile, fondurile sunt prost absorbite, iar fondurile fiind prost absorbite, nu produc efectele aşteptate.”(subl. mea)
Numai ca aceasta dificultate este data si de faptul ca, din pacate, in Romania nu avem un sector privat puternic dezvoltat, iar cel de stat inregistreaza pierderi (celebrele „gauri negre”) uriase! Chestiunea nu sta numai in mecanismele administrative si judiciare. Tocmai din aceasta cauza – un sector privat slab si un sector de stat neperformant – tranzitia nu s-a incheiat.
Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.
-
Recent
- In interesul superior al copilului!!
- Cand incepem sa intelegem cat de mult valoreaza Constitutia si cat de mult valoreaza libertatea!!
- S-a aprobat reabilitarea podetului din comuna Cutare. In Consiliul Suprem de Aparare a Tarii!!
- 112 nu inseamna Big Brother!
- Precizie de cativa metri…
- Halucinant…
- Va fi razboi?
- „Noi suntem social-democrati”…
- „In Romania, limba oficiala este limba romana” – Art. 13 din Constitutia Romaniei
- Despre candidatul PSD la alegerile prezidentiale
- Un banc!!
- Simbolistica totalitarismului
-
Legături
- WordPress.com
- WordPress.org
- Voxpublica
- Riddickro
- Cristian Patrasconiu
- Geopolitikon – Adrian Cioroianu
- Lumiss22
- Adrian Nastase
- Cristian Preda
- Desculta prin Timisoara
- Mazilu Raluca
- Theodora – Hai ca se poate!!
- Vladimir Tismaneanu
- Adriana Dutulescu
- Brussels Blog
- Corina Cretu
- Alina Gorghiu
- Bibliotecarul
- Ana Birchall
- Miron Mitrea
- Maria Grapini
- Ion Iliescu
- Vasile Dancu
- Stirea press
- Agentia de rating politic
- Gabriela Savitsky
- Keops – mister, perfectiune, frumusete
- Sever Voinescu
- Mihai Gotiu
- Elena Udrea
- Dreapta.net
- Satmareanca
- Traian Razvan Ungureanu – TRU
- Daniel Funeriu
- Lavinia Stan
- Blogosfera Portocalie
- Adrian Paunescu
- Dilema Veche
- Revista 22
- Calin Popescu Tariceanu
- Traian Basescu
- Motanul_Filozof
- Codrin Scutaru
- The Beginning Of The End
- Civitas'99
- Hanul Povestilor
- Maria Diminet
- Victor Ponta
- Anca Bundaru
- Sonya
- Lilick
- Loredana
- Gabriela Elena
- Club 2020
- Roxana Iordache
- Andreea Paul
- Cristina
- Trading Economics
- Adevarul nostru
- Desculta prin Timisoara – WordPress
- Florin Citu
- Lucian Isar
- Gabriela Elena (II)
- Moshe Mordechai
- goodreads
- Opinii BNR
Stiri Romania Libera- Deputatul britanic Robert Stewart a fost inculpat pentru fapte ce au caracter rasist
- Administraţia de la Washington a transmis că va sancționa indivizi ce au destabilizat Republica Moldova
- Casa Albă: Manevrele militare ale Chinei s-ar putea solda cu răniți
- James Cleverly a ajuns luni în Ucraina pengru discuții despre viitorul summit NATO
- Macron marchează 1.000 de ani de la ridicarea monumentului de la Mont Saint-Michel
- SUA avertizează China în privința manevrelor militare riscante: „Este doar o chestiune de timp până când cineva va fi rănit”
- Rusia spune că a dejucat o ofensivă ucraineană din Donețk
- Tragedie în Giurgiu. Două persoane au murit, după ce mașina în care se aflau s-a răsturnat
- Real Madrid s-a despărțit de fotbalistul care a costat-o 115 milioane de euro
- În orașul libanez Amchit mai multe țestoase făcute din plastic au trimis un mesaj
- Stiri Mediafax
- Un nou val de durere este pe cale să lovească sectorul imobiliar deja suferind al Europei
- Războiul din Ucraina, ziua 103, anul 2. "Acţiuni ofensive la scară mică sunt în curs de desfăşurare", transmit surse militare ucrainene
- Incendiu devastator la un autoturism hibrid, cu o victimă carbonizată
- Mesaj Ro-Alert. Urs în zona parcului din Buşteni
- Războiul din Ucraina, ziua 102, anul 2. Ucraina este pregătită pentru contraofensivă / Rusia susţine că a blocat un atac ucrainean în Doneţk / Pro-ruşii care destabilizează Moldova, pedepsiţi de SUA / Explozie la Azovstal / Mobilizare generală falsă la ruşi / Gestul cu care Biden a comentat succesul contraofensivei ucrainene
- Tragedie la Giurgiu: Două persoane au murit după ce maşina în care erau s-a răsturnat
- Mike Pence s-a înscris în cursa pentru desemnarea candidatului republican în scrutinul prezidenţial
- Administraţia SUA sancţionează indivizi implicaţi în destabilizarea Republicii Moldova
- Google şi Facebook, îndemnate de UE să eticheteze conţinutul generat de inteligenţa artificială
- Microsoft Outlook, inaccesibil prin web
- Stiri Evz
- A apărut o eroare; probabil fluxul nu funcționează. Încearcă din nou mai târziu.
Motanul Incaltat 